Educatia Tehnologica (I-IV)

EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ CLASELE I - IV Autori: Mihai Paiu, coordonator, dr. în pedagogie Eugen Morei, dr. în pedagogie Antonina Rusu, cercetător ştiinţific, I.Ş.P.P. Parascovia Secrieru-Harbuzaru, cercetător ştiinţific, I.Ş.P.P. NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul constituie unul dintre componentele esenţiale ale proiectului educativ, pe care se axează şcoala primară. Între disciplinele de învăţămînt “Educaţia tehnologică” permite elevului să se integreze direct în spaţiul social-economic, iar indirect, în spaţiul istorico-cultural al societăţii. Necesitatea elaborării unei noi programe analitice de “Educaţie tehnologică” este determinată de transformările social-economice din ţara noastră. Economia de piaţă impune trecerea de la declaraţii de intenţii la realizarea activităţii individuale în ceea ce priveşte instruirea prin muncă, adică “Educaţia tehnologică” trebuie să permită elevului să achiziţioneze competenţele profesionale şi sociale necesare, care îl vor ajuta săşi organizeze raţional activitatea sa de muncă, să se determine în cariera profesională şi să se adapteze în condiţiile social-economice mereu în schimbare. Se modifică aspectul conceptual al disciplinei - aceasta nu urmăreşte sloganul “Formarea dragostei faţă de muncă”, ci formarea de convingeri şi priceperi de a munci, ştiind că munca ; este principala sursă vitală pentru propria persoană şi pentru societate. Disciplina de învăţămînt “Educaţia tehnologică” asigură dezvoltarea potenţialului productiv şi creator al elevului prin valorificarea capacităţilor sale cognitive şi psihomotorice. Programa prezentă ţine seama de îmbinarea realistă dintre nivelul bazei tehnico-materiale al şcolilor, pregătirea profesională şi pedagogică a cadrului didactic, tradiţiile şi cerinţele specifice locale, de aceea programa este expresia sistemului de decentralizare pînă la nivelul şcolii. Programa este un instrument de lucru cu un mare grad de autonomie, ea nu depinde de manuale sau de alte materiale didactice. Pe baza programei însă vor fi elaborate materialele alternative, de asemenea, seturi de materiale didactice auxiliare, cum ar fi caietul elevului, ghidul profesorului, materiale de lecţie de informare, exersare, recomandare etc. PRINCIPIILE DE BAZĂ 1. PRINCIPIUL CONCORDANŢEI CU PARTICULARITĂTILE DE VÎRSTĂ Programa are în vedere particularităţile de vîrstă ale elevilor, precum şi actele normative de stat, care corelează vîrsta cu tipologia activităţilor, vîrsta cu accesul la o muncă organizat vîrsta cu eliberarea documentelor de competenţă profesională. 2. PRINCIPIUL CORELĂRII CU NECESITĂŢILE REALE DE VIAŢĂ Programa este orientată spre dobîndirea acelor competenţe profesionale, care sînt necesare pentru satisfacerea necesităţilor proprii (în mediul familiei/casei) elevilor şi societăţii. 3. PRINCIPIUL COERENŢEI ŞI AL ECHILIBRULUI DINTRE DIVERSE COMPONENTE ALE CONŢINUTULUIEDUCAŢIONAL Asigurarea prin conţinut s coerenţei între cunoştinţele obţinute la alte discipline şi formarea competenţelor profesionale ale elevilor. Este inadmisibilă practica anticipării cunoştinţelor “Educaţia tehnologică”. 4. PRINCIPIUL VIZIUNII ECOLOGICE ASUPRA CONŢINUTURILOR Programa trebuie să orienteze atenţia elevilor în cadrul proiectării conţinuturilor următoarele procese integrative: “Eu şi mediul ambiant”, “Eu, activitatea mea de muncă şi natura”. 5. PRINCIPIUL CONCORDANŢEI GENERALIZATE Pe de o parte, programa trebuie să fie în concordanţă deplină cu spaţiul istorico-cultural în care funcţionează şcoala, să ia în considerare specificul naţional, tradiţiile moştenite etc. şi pe de altă parte, condiţiile social-economice, adică să răspundă unor necesităţi economice reale, să fie orientată spre formarea la elevi a competenţelor profesionale şi sociale, care îi va permite să se

integreze adecvat în realitatea socială în plină schimbare. STRUCTURA DIDACTICĂ A EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE Clasa / ore Pregătirea profesională în diferite domenii de activitate la nivel de muncitor (calificare iniţială) Industrie Agricultură Servicii Artizanat XII/70 XI/70 X/70 IX/70 VIII/70 VII/70 VI/70 V/70 IV/70 III/70 II/70 I/35

Pregătirea profesională într-un domeniu de activitate X X X X X X X X Probe de capacităţi profesionale, cursul în lumea profesiilor” * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X * X X X M M … M M M … M M … M M M M … M 1 2 n 1 2 n 1 n 4 1 2 n Notă: * reprezintă aplicarea obligatorie a unui modul din fiecare domeniu. NIVELUL DE COMPETENŢE ÎN CADRUL EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE Domeniu de Nivelul de competenţe activitate cl. X-XI (XII) cl. V-IX cl. I-IV Industrie Pregătirea profesională în Deprinderi de folosire a Priceperi de construire şi diferite ramuri ale obiectelor tehnice la nivel modelare cu diferite industriei la nivelul unui de uz casnic materiale, aplicaţii muncitor (calificare artistice iniţială) Agricultură Pregătirea profesională în Deprinderi de lucru Efectuarea unor modele diferite ramuri ale agricol la nivelul din materiale naturale şi agriculturii la nivelul unui activităţilor agricole executarea unor lucrări muncitor (calificare particulare (lucrări artistice sau lucrări iniţială) manuale) agricole simple pentru casă Servicii Pregătirea profesională în Deprinderi în domeniul Priceperi de autoservire. diferite ramuri ale serviciilor la nivel de uz Executarea de lucrări serviciilor publice la casnic şi autoservire artistice nivelul unui muncitor (calificare iniţială) Artizanat Pregătirea profesională în Deprinderi în domeniul Priceperi iniţiale în diferite domenii ale artei tradiţionale la nivel artizanat (arta artizanatului la nivelul de aplicare pentru uz tradiţională). Executarea unui muncitor (calificare casnic (familie) unor lucrări artistice iniţială) simple STRUCTURA PROGRAMEI • Programa este alcătuită din module (micromodule); • modulele sînt aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei; • modulele se elaborează pentru 8-24 ore; • modulul este o microprogramă ce realizează sarcinile curriculum-ului de bază şi se

încadrează în structura educaţiei tehnologice; • modulul este o microprogramă complexă, ce reflectă obiectele curriculare, activităţile practice, modul de evaluare (lucrarea practică). Sugestii la elaborarea programei de educaţie tehnologică: 1. Programa de Educaţie tehnologică în şcoală se elaborează de către profesor dintr-o sumă de module. 2. Alegerea modulelor se face în funcţie de: • nivelul de pregătire profesională în domeniu a profesorului; • baza materială a şcolii şi existenţa materiei prime; • particularităţile localităţii şi zonei în care este plasată şcoala. 3. Este obligatorie studierea în fiecare an şcolar a cel puţin cîte un modul din cele patru domenii. SCHEMA PROGRAMEI ŞCOLARE PENTRU CLASELE I - IV Domeniu de activitate Ore obligatorii Total Industrie de la 8 pînă la 24 Agricultură de la 8 pînă la 24 70ore Servicii de la 8 pînă la 24 Artizanat de la 8 pînă la 24 OBIECTIVELE EDUCAŢIEI TEHNOLOGICE CLASELE II - IV A.1.Cunoştinţe A.1.1. Cunoştinţe din domeniul ştiinţelor. A.1.1.1. Informaţii cu privire la noţiunile de bază despre muncă, despre rolul şi locul muncii în societate şi în viaţa omului. A.1.1.2. Cunoştinţe despre diferite activităţi economice. A.1.1.3. Informaţii din domeniul materiilor prime şi despre proprietăţile acestora. A.1.1.4. Cunoştinţe din domeniul logicii tehnologice şi al operaţiilor necesare prelucrării materialelor. A.1.1.5. Informaţiidespreistoriamarilordescoperiridindomeniulştiinţeişitehnicii. A.1.1.6. Informaţii despre evoluţia tehnologiilor în domeniile de bază ale activităţii economic A.1.1.7. Informaţii generale despre popor, sat, oraş, despre modul de trai, despre portul şi tradiţiile poporului băştinaş, despre arta tradiţională şi despre meşteşuguri. A.1.1.8. Cunoaşterea unor obiceiuri şi ritualuri, precum şi a unor tehnici şi tehnologii de confecţionare a obiectelor de port popular, de uz casnic. A.1.2. Cunoştinţe din domeniul ştiinţelor social-umane A.1.2.1. Informaţii despre sănătate şi despre regulile de securitate a muncii, A.1.2.2. Cunoştinţe despre nutriţie. A.1.2.3. Informaţii despre aptitudini şi capacităţi individuale. A.1.2.4. Date despre modul de organizare a unor întreprinderi, ateliere. A.1.3. Cunoştinţe din domeniul artei A.1.3.1. Cunoştinţe din domeniul artelor tradiţionale şi al meşteşugurilor. A.1.3.2. Informaţii despre utilizarea diverselor materiale, forme, cromatică, decoruri în arta tradiţională. B.1. Capacităţi B.1.1. Capacităţi de tip cognitiv B.1.1.1. Observarea faptelor şi fenomenelor în procesul de formare a deprinderilor în diferite activităţi de muncă. B.1.1.2. Memorarea şi reproducerea priceperilor de muncă. B.1.1.3. Analiza, sinteza şi compararea obiectelor confecţionate. B.1.1.4. Utilizarea în practică a unor ustensile şi aparate de măsură, precum şi fabricarea unor articole.

B.1.2. Capacităţi de tip creativ B.1.2.1. Aplicarea practică a priceperilor, metode de confecţionare a unor articole concrete. B.1.3.3. Elaborarea unor noi compoziţii. B.1.2.3. Rezolvarea problemelor practice prin metode de stimulare a creativităţii. B.1.2.4. Dezvoltarea gîndirii şi a viziunii spaţiale. B.1.2.5. Formarea unor deprinderi şi acumularea unor informaţii despre materiale, unelte, componente, echipamente şi procese tehnologice în situaţii noi. B.1.3. Capacităţi privind reflexia B.1.3.1. Cunoaşterea capacităţilor personale pentru a realiza diferite activităţi productive. B.1.3.2. Autoaprecierea, autocontrolul şi autoaprecierea prin compararea articolelor confecţionate. B.1.3.3. Elaborarea independentă a deciziilor personale în confecţionarea obiectelor de muncă. B.1.3.4. Autoexprimarea şi autorealizarea prin prezentarea produsului de muncă individuală (a articolului confecţionat). B.1.3.5. Autoaprecierea propriilor capacităţi, alegerea în cunoştinţă de cauză a viitoarei profesii. B.1.4. Capacităţi de interacţiune socială B.1.4.1. Iniţiativă în stabilirea relaţiilor interpersonale prin apreciere reciprocă. B.1.4.2. Capacitatea de activitate în grup şi cooperarea constructivă prin confecţionarea obiectelor de muncă colectivă, folosirea metodelor de dezvoltare a creativităţi. B.1.4.3. Competiţia loială, competiţia valorilor, organizarea expoziţiilor. B.1.5. Capacităţi de comunicare B.1.5.1. Perceperea adecvată a mesajelor orale şi scrise prin metoda de bază a educaţiei tehnologice – metoda algoritmică. B.1.5.2. Ascultarea activă şi eficientă a unui partener prin utilizarea metodelor de stimulare a creativităţii (consensus, sinectică etc.). B.1.5.3. Perceperea şi interpretarea corectă a mijloacelor comunicative nonverbale folosirea elementelor de desen tehnic, simboluri şi semne convenţionale etc. B.1.5.4. Utilizarea adecvată a unor elemente din limbajul de specialitate conform STASului. B.1.5.5. Descifrarea unor simboluri şi a morfologiei motivelor, ornamentelor populare în decorurile pieselor vestimentare, textilelor de interior, obiectelor de uz casnic etc. B.1.6. Capacităţi praxiologice B.1.6.1. Utilizarea obiectelor de muncă, a dispozitivelor, a aparatelor şi a tehnicii de uz casnic. B.1.6.2. Perceperea adecvată a noţiunilor de “calitate” şi “economie”. B.1.6.3. Trăsături individuale - tenacitatea, sîrguinţa - ca bază pentru adaptarea personalităţii în activitatea economică. B.1.6.4. Formarea convingerii, că toate tehnologiile sînt în folosul omului. B.1.6.5. Afirmarea eu-lui prin cultivarea motivaţiei muncii, a atitudinii pozitive faţă de proprietate, a disciplinei şi a esteticii muncii, a hărniciei. B.1.6.6. Dezvoltarea curiozităţii, a interesului şi dorinţei de cunoaştere, componente necesare pentru promovarea în viaţă a personalităţii. 3.1.6.7. Educaţia unei atitudini interogative. B.1.7. Capacităţi psihomotrice B.1.7.1. Capacităţi motrice generale. B.1.7.2. Capacităţi motrice fine. B.1.7.3. Ritmul de lucru. C.1. Atitudini C.1.1. Manifestarea conştiinţei de apartenenţă la comunitatea naţională (arta tradiţională meşteşugăritul). C.1.2. Respectul valorilor general-umane, sociale, economice, culturale, ştiinţifice etc.

C.1.3. Exercitarea drepturilor şi datoriilor de a munci şi de studiu. C.1.4. Rigoarea, obiectivitatea şi spiritul critic faţă de sine şi faţă de produsul muncii personale. C.1.5. Educaţia tehnologică. C.1.6. Cultivarea dragostei pentru frumos, pentru păstrarea şi valorificarea creaţiei populare C.1.7. Formarea atitudinii grijulii faţă de patrimoniul naţional. OBIECTIVELE LA CUNOŞTINŢE (CLASELE I-IV) I II III IV A.1.1.1. Cunoştinţe generale Informaţii despre Înţelegerea muncii ca o Informaţii generale despre calitatea muncii. integrarea şi cooperarea necesitate vitală. despre muncă - izvorul în muncă. proprietăţii personale şi publice. A.1.1.2. Informaţii despre unele Cunoaşterea realităţilor Cunoaşterea domeniilor Noţiuni elementare domenii concrete de generale dintre în care se aplică despre modelare şi modelare şi construcţii. modelare şi construire. modelarea şi construire, folosind construcţiile. cartonul, hîrtia, pînza, fire textile, lut etc. A.1.1.3. Noţiunii generale Cunoştinţe generale Informaţii despre Cunoştinţe despre despre proprietăţile despre producerea şi posibilităţile de materii prime utilizate materiilor prime utilizarea materiilor substituire a materiilor într-un anumit gen de utilizate într-un anumit prime. prime în funcţie de activitate. gen de activitate. restricţii şi necesităţi. A.1.1.4. Noţiuni generale despre Cunoaşterea elementară Informaţii despre logica Noţiuni generale despre logica tehnologică: a algoritmului de de confecţionare a unui operaţiile de tăiere, proiectare, confecţionare. articol simplu. lipire, îndoire, confecţionare (...), asamblare etc. evaluare. Informaţii despre ordinea efectuării operaţiilor. A.1.1.5. Informaţii despre marile Cunoştinţe despre Înţelegerea rolului Informaţii despre marile descoperiri ale secolelor descoperirile secolului ştiinţei şi tehnicii în invenţii ale omenirii: 18-20. 20. viaţa omului. roata, focul, planul înclinat, ceasul... A.1.1.6. Date generale despre Cunoştinţe despre Informaţii elementare Informaţii despre evoluţia metodelor de metodele tradiţionale de despre tehnologiile procedeele elementare modelare şi construire. modelare şi construire. moderne de modelare: ale modelării şi folosirea computerului, construirii. a băncilor de informaţii... A.1.1.7. Imagini din elementele Informaţii despre Noţiuni generale despre modelelor tradiţionale. modele concrete în modelare în arta meşteşugărit. tradiţională de obţinere şi prelucrare a firelor textile naturale, a texturii, broderiei, ceramicii, împletirii din fire textile.

A.1.1.8. Noţiuni elementare de tehnici şi tehnologii de modelare.

Informaţii elementare despre tehnici şi tehnologii concrete de modelare şi construire, cusături, croşetare, preparare. A.1.2.1. Cunoaşterea regulilor Noţiuni generale despre de folosire a securitatea muncii. instrumentelor: foarfecă, ac, croşetă, andrele, cleşte, cuţit etc. A.1.2.2. A.1.2.3. A.1.2.4.

Cunoştinţe generale despre modul de organizare a activităţilor şi acţiunilor. B.1.3.1.

Cunoştinţe despre modul de organizare a locului de muncă.

Cunoştinţe despre posibilitatea alegerii tehnicilor şi tehnologiilor simple de modelare şi construire, aplicaţii decorative. Noţiuni despre regulile de organizare a locului de muncă.

Cunoştinţe despre tehnici simple de modelare şi construire, confecţionare şi decorare.

Cunoştinţe despre organizarea şi întreţinerea ordinii la locul de muncă în funcţie de tipul de activitate. Noţiuni despre aptitudinile şi capacităţile proprii referitoare la activităţile de modelare, construire, confecţionare, decorare, împletire. Informaţii despre modul Noţiuni despre modul de organizare a clasei la de organizare a lucrul manual. atelierului şcolar.

MODULUL “CULINĂRIA” STRUCTURA MODULULUI Studierea culinăriei în şcoala de cultură generală, atît în clasele primare, cît şi în clasele gimnaziale (din cl. a II-a şi pînă în cl. a IX-a) reprezintă o necesitate vitală a cerinţele învăţămîntului contemporan. Pregătirea alimentelor s-a perfecţionat continuu, devenind treptat ştiinţă şi artă culinară. Fiecare popor a ajuns la un specific al său în materie de bucătărie. Aceasta a depins atît de alimentele pe care le-a avut la dispoziţie, cît şi de experienţa proprie, pe care a dobîndit-o în decursul timpului. Bucătăria face parte din domeniile în care este nevoie de cunoaşterea şi respectarea unor reguli şi principii capabile să ferească pe cel care găteşte să producă lucruri absurde: neigienice, dar şi să-l ajute să dea frîu liber imaginaţiei. Una din principalele condiţii ale măiestriei culinare constă în folosirea şi păstrarea calităţilor naturale ale alimentelor. Activitatea în bucătărie impune respectarea cu stricteţe a măsurilor generale de igienă precum şi a unor norme şi cerinţe specifice legate de condiţiile în care se desfăşoară munca de preparare a bucatelor. În toate fazele tehnologice preparatele culinare pot suferi o contaminare cu microbi, dac nu se iau măsuri de respectare strictă a igienei. Pe parcursul studierii acestui domeniu se vor preda şi învăţa următoarele conţinuturi: - noţiuni despre o bucătărie şi o bună alimentaţie (păstrarea produselor alimentare verificarea calităţii produselor alimentare, tehnologii culinare). - normele sanitar-igienice la prepararea şi consumarea bucatelor (igiena personală, prevenirea contaminări, utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor). - alcătuirea meniului (ordonînd preparatele culinare, avînd în vedere valoarea nutritivă, gustul etc.).

- prelucrarea culinară a produselor alimentare (prelucrarea primară a produselor alimentare curăţirea, desfacerea, tăierea, alegerea, fărîmiţarea etc., prelucrarea termică - fierberea, prăjirea, coacerea). Pe parcursul studiului elevii acumulează informaţii despre bucătărie, sănătate şi tehnica securităţii, despre dietetică şi longevitatea vieţii umane etc., în rezultat elevii manifestă anumite capacităţi şi deprinderi individuale. În clasele primare elevii se vor familiariza cu utilajul bucătăriei, cu normele sanitar-igienice cu principalele produse alimentare de origine vegetală şi animală, cu însemnătatea apei, pîinii şi sării în alimentaţia omului. Elevii vor afla despre rolul alimentelor în viaţa omului, vor acumula experienţă, priceperi şi deprinderi de îngrijire şi utilizare a tacîmurilor şi dispozitivelor, se vor familiariza cu normele de igienă personală, cu regulile de conduită la masă, cu modalitatea preparării celor mai simple bucate. Indiferent de nivelul general de dezvoltare al elevului, e bine să aibă un minim de cunoştinţe despre compoziţia alimentelor şi să cunoască rolul şi locul (destinul) lor în organism. E bine să ştie ce legătură este între alimentaţie şi starea de sănătate şi de boală a organismului. Hrana constituie materialul de construcţie pentru corpul omenesc şi e necesară organismului pentru creşterea şi refacerea lui. Hrana serveşte drept sursă de energie, pe care omul o cheltuieşte pentru funcţionarea organelor (inima, plămînii etc.). Deci hrana îndeplineşte în organism un rol dublu: plastic şi energetic. Alimentele studiate şi analizate, indiferent de aspectul lor exterior, s-au dovedit a fi formate din următoarele componente: proteine, grăsimi, vitamine, elemente minerale, apă, fibre alimentare, alcool. O bună parte din bolile care afectează organismul îşi are originea într-o alimentaţie monotonă sau în excesele alimentare. Pentru a evita producerea bolilor trebuie să se cunoască normele alimentaţiei echilibrate. Astăzi, se ştie exact care sînt nevoile organismului şi ce elemente îi sînt indispensable. Trebuie să se stabilească şi caloriile necesare raţiei zilnice de consum a omului (a copilului) ţinînd cont de vîrstă, condiţiile de activitate (de muncă), natura activităţii etc. Orice exces alimentar antrenează după sine o oboseală a muşchilor, organelor interne, iar sistemul glandular este suprasolicitat prin cantităţi de alimente absorbite. Nevoile de calorii se situează pe primul plan şi ea variază în limite largi de la un individ la altul şi la acelaşi individ în funcţie de starea fiziologică şi de condiţiile de mediu în care trăieşte. Pentru evaluarea nevoilor de calorii trebuie să se cunoască factorii care influenţează metabolismul energetic. Acestea sînt mărimea corpului, forma corpului, vîrsta, sexul, clima, stările patologice, starea de nutriţie etc. în funcţie de aceste criterii se indică următoarele nevoi zilnice de calorii: copiii între 7 şi 9 ani - circa 2100 calorii, între 10 şi 12 ani - 2500 calorii, între 13 şi 15 ani -2900 calorii, între 16 şi 19 ani - 3100 calorii, la fete între 13 şi 19 ani -2500 calorii. Apa este necesară pentru dizolvarea în organism a substanţelor nutritive, pentru reglarea temperaturii corpului, pentru eliminarea din organism a substanţelor, de care organismul nu are nevoie. Pîinea există de multe mii de ani şi constituie un produs alimentar foarte important. în popor principala hrană se consideră pîinea. Pîinea conţine toate substanţele necesare organismului omului. O importanţă mare au şi calităţile gustative ale pîinii. Sarea de bucătărie este un produs alimentar absolut necesar şi joacă un rol important în activitatea vitală a organismului. Sarea este necesară nu numai pentru gust, ci şi pentru reţinerea apei în organism, serveşte ca material din care se formează sucul gastric. OBIECTIVE GENERALE Cunoştinţe Capacităţi Atitudini

- Cunoştinţe generale privind autoprotecţia în procesul consumului alimentar; - cunoştinţe privind regulile de igienă şi securitate în procesul folosirii utilajelor; - cunoştinţe generale privind compoziţia şi rolul alimentelor în alimentaţia de zi cu zi; - cunoştinţe generale privind principiile şi regulile pentru o bună alimentaţie; - cunoştinţe generale privind folosirea şi păstrarea produselor alimentare; - cunoştinţe generale privind culinăria tradiţională şi de ritual; - informaţii privind importanţa vitală a apei, pîinii şi sării în alimentaţia omului; - informaţii privind raţia şi regimul alimentar al elevului; - informaţii privind normele securităţii la exploatarea aparatelor de încălzit; - informaţii privind alimentaţia oamenilor în perioade de post.

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - informaţii privind rolul alimentelor în hrana omului; - informaţii privind importanţa vitală a apei, pîinii şi sării. Capacităţi: - priceperea de a distinge şi clasifica produsele alimentare după provenienţa lor. Atitudini: - atitudinea grijulie (de a nu fi risipitor) faţă de pîine şi alte produse alimentare.

- Priceperea de a prepara unele bucate, mîncăruri pentru alimentaţia de zi cu zi; - formarea priceperilor şi deprinderilor privind comportarea în timpul servirii mesei; - priceperi şi deprinderi elementare la formarea culturii sanitar-igienice de prevenire a contaminării; - priceperea de a deosebi şi clasifica produsele alimentare după provenienţa lor (animală, vegetală); - priceperi şi deprinderi de îngrijire şi utilizare a vaselor şi tacîmurilor; - priceperea de a prepara şi a respecta condiţiile de alimentaţie dietică în anumite perioade (recomandate de medic); - priceperea de a prepara unele mîncăruri de post; - priceperea de a prepara unele mîncăruri tradiţionale ce se pregătesc la cele mai importante sărbători de peste an: Crăciun, Anul Nou, Paştele. CULINĂRIE CLASA A II-A Conţinuturi 1. Noţiuni despre hrană - Clasificarea produselor alimentare; - importanţa hranei în existenţa vieţii umane.

- Atitudinea grijulie (de a nu fi risipitor) faţă de pîine şi alte produse alimentare (folosirea raţională şi economicoasă) - respectul faţă de producătorii agricoli, faţă de producătorii de alimente; - conştientizarea dependenţei dintre om, natură, societate şi alimentaţie; - frînarea lăcomiei şi a abuzului de consumare a prea multor alimente; - respectul faţă de arta culinară tradiţională; - cultivarea gustului este pentru înfrumuseţarea bucatelor preparate şi servirea mesei; - manifestarea interesul pentru arta culinară tradiţională şi de ritual.

Activităţi învăţate - Explicaţiile de rigoare privind hrana omului; varietatea produselor alimentare şi clasificarea lor după provenienţă: animală şi vegetală; - exerciţii practice de clasificare a produselor alimentare: legume, fructe, produse din carne, produse lactate etc.; - explicaţii privind însemnătatea apei, pîinii şi sării în alimentarea omului.

Cunoştinţe: - informaţii privind autoprotecţia în procesul consumului alimentar. Capacităţi: - priceperi şi deprinderi elementare la formarea culturii sanitar-igienice de prevenire a contaminării; - priceperi şi deprinderi de îngrijire şi utilizare a tacîmurilor şi dispozitivelor; - deprinderi practice de respectare a igienei personale. Atitudini: - dezvoltarea atitudinii grijulii pentru propria sănătate şi cea a colegilor.

2.Normele sanitar-igienice la prepararea şi consumarea bucatelor: - igiena personală; - prevenirea contaminării; - utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor.

Capacităţi: - priceperea de a se comporta civilizat la masă; Atitudini: - respectul faţă de oamenii ce produc alimentele.

3. Regulile de comportare la masă

Cunoştinţe: - cunoştinţe privind buna organizare a alimentaţiei (calitatea produselor alimentare, raţionul, etc.); - informaţii privind folosirea şi păstrarea produselor alimentare; - informaţii succinte despre raţia şi regimul alimentar al elevului; - cunoştinţe elementare privind servirea mesei. Capacităţi: - priceperea de a prepara tartine; - priceperea de a respecta normele de comportare la servirea mesei. Atitudini: - dezvoltarea atitudinii grijulii pentru respectarea tehnologiilor de prelucrare a produselor alimentare.

4. Prelucrarea culinară a produselor alimentare - tartine; - băuturi.

- Explicaţiile de rigoare privind igiena personală în timpul servirii mesei; - verificarea respectării igienei personale (dacă mîinile sînt bine spălate, unghiile-scurt tăiate); - verificarea stării sănătăţii elevilor (elevii bolnavi nu pot fi admişi la lecţii); - explicaţiile de rigoare privind respectarea normelor sanitarigienice în timpul preparării şi consumării bucatelor; - explicaţiile de rigoare privind calitatea bucatelor preparate; - exerciţii practice de utilizare corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor necesare: linguri, cuţite, furculiţe, farfurii, ceşti etc. - Explicaţiile de rigoare privind comportarea la masă – regulile de comportare privind respectul faţă de comeseni; - respectul faţă de cei care au preparat bucatele, faţă de stăpînii casei etc. - Explicaţiile de rigoare privind prelucrarea culinară a produselor alimentare: - prelucrarea primari (sortarea, alegerea separarea, curăţirea desfacerea, tăierea lor etc.); - prelucrarea termică (fiertul, prăjitul, coptul); - prepararea tartinelor din diverse alimente (la preferinţă), alimente din carne, peşte, legume, fructe, produse lactate etc. - activităţi practice la aşezarea tartinelor pe farfurii, la repartizarea farfuriilor pe mese, la repartizarea paharelor cu băutură (ceai, lapte, suc, compot); - activităţi practice ce include participarea copiilor la strîngerea şi spălarea tacîmurilor după servirea mesei.

CLASA A III-A Obiective de referinţă Conţinuturi Cunoştinţe: 1. Noţiuni despre o bună - cunoaşterea informaţiei bucătărie şi o bună privind calitatea produselor alimentaţie alimentare folosite în prepararea - Păstrarea produselor bucatelor; alimentare; -cunoaşterea unor condiţii de - verificarea calităţii produselor păstrare pe termen lung a alimentare. produselor alimentare; - cunoaşterea produselor alimentare ce se cultivă în localitatea natală. Capacităţi: - dezvoltarea priceperii de a determina calitatea unor produse alimentare după aspect, miros, gust etc.; - formarea priceperii de a păstra unele produse alimentare uşor alterabile pe un anumit termen (prin congelare, la rece etc.); Atitudini: - cultivarea dragostei pentru muncă; -dezvoltarea atitudinii grijulii faţă de bogăţiile naturale ale plaiului natal.

Activităţi de învăţare - Explicaţii de rigoare privind hrana omului, clasificarea produselor alimentare după provenienţă; - explicaţiile de rigoare privind condifiile de păstrare ale produselor alimentare pe termen lung (cerealiere, făină, crupe etc.); - determinarea termenului de păstrare a unor produse alimentare ce au o durată de păstrare mai lungă; - organizarea unei excursii pentru a vedea în ce condiţii se păstrează produsele alimentare în prezent şi, dacă există un muzeu al satului, în ce condiţii se păstrau în trecut; - explicaţii de rigoare privind necesitatea vitală a apei, pîinii şi sării în alimentaţia omului; - de determinat termenul de păstrare a unor produse alimentare uşor alterabile şi condiţiile necesare de a se păstra nealterate; - exerciţii practice de a determina calitatea ouălor: foarte proaspete- 1-2 zile, proaspete - pînă la 15zile şi 30 zile la rece (experienţă cu introducerea ouălor într-un vas cu apă caldă sau sărată.

Cunoştinţe: - cunoaşterea normelor sanitarigienice ce trebuie respectate în procesul preparării bucatelor; - cunoaşterea condiţiilor şi tehnologiilor necesare pentru prepararea unor bucate (cel mai des întrebuinţate). Capacităţi: - dezvoltarea deprinderii de autoprotecţie în procesul consumului alimentar; - dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor elementare la formarea culturii sanitarigienice de prevenire a contaminării; - dezvoltarea priceperii şi deprinderii de îngrijire şi utilizare a tacîmurilor şi dispozitivelor; - dezvoltarea priceperii de a determina calitatea bucatelor după aspect, miros şi gust.

2. Normele sanitar-igienice la prepararea şi consumarea bucatelor - Igiena personală; - prevenirea contaminării; - utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor.

Cunoştinţe: 3. Regulile de comportare la - cunoaşterea regulilor de masă comportare civilizată la masă (respectul faţă de stăpînii casei, faţă de comeseni, utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor). Capacităţi: - dezvoltarea deprinderii de a utiliza corecttacîmurile şi dispozitivele, de a se comporta frumos la masă.

- Recapitularea cunoştinţelor anterior acumulate privind respectarea normelor sanitarigienice de prevenire a contaminării; - verificarea stării sănătăţii elevilor; - explicaţiile de rigoare privind normele sanitar-igienice în timpul preparării şi consumării bucatelor; - explicaţiile de rigoare privind respectarea condiţiilor şi tehnologiilor de preparare a bucatelor; - determinarea calităţii bucatelor preparate după aspect, gust şi miros; - activităţi practice de păstrare în curăţenie a încăperii, vaselor, tacîmurilor şi dispozitivelor; - explicaţii de rigoare privind metodele şi măsurile ce se întreprind pentru a menţine în ordine şi curăţenie încăperea (bucătăria), vasele, tacîmurile, utilajele, dispozitivele. Recapitularea cunoştinţelor anterior acumulate privind regulile de comportare la masă; - exerciţii practice de utilizare corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor.

Cunoştinţe: - cunoaşterea bunei organizări a almentaţiei (cunoaşterea calităţii produselor alimentare şi raţionul); - cunoaşterea condiţiilor de folosire şi prelucrare primară a produselor alimentare; - cunoaşterea bunei conduite în timpul servirii mesei; - cunoaşterea importanţei legumelor în alimentaţia cu vitamine a organismului. Capacităţi: - dezvoltarea priceperii de a prepara salată din crudităţi (legume crude) şi salată din legume fierte şi alte produse alimentare; - dezvoltarea priceperii de a înfrumuseţa salata şi alte bucate pentru a servi frumos masa; - dezvoltarea priceperii de a aprecia calitatea bucatelor după gust şi miros. Atitudini: - cultivarea gustului estetic şi a bunului simţ.

4. Prelucrarea culinară a produselor alimentare (prelucrare primară, prelucrare termică) - Salată din crudităţi (legume crude); - salată din legume ferte şi alte produse alimentare.

- Explicaţiile de rigoare privind prelucrarea culinară a produselor alimentare: prelucrarea primară (selectarea, spălarea, curăţirea etc.), prelucrarea termică şi amenajarea, înfrumuseţarea; - activităţi practice în echipă la pregătirea şi selectarea legumelor crude pentru salată; - explicaţi cum se vor tăia legumele; - activităţi practice în echipă la tăierea legumelor şi pregătirea salatei; - activităţi practice la aranjarea salatei în farfurii şi la amenajarea mesei; - activităţi practice în echipă la spălarea şi selectarea legumelor pentru a le fierbe; - activităţi practice la pregătirea produselor alimentare necesare pentru a prepara salată din legume fierte şi alte produse alimentare (ouă fierte, salam, maioneză etc.); - pregătirea salatei şi amenajarea farfuriilor, înfrumuseţarea etc.

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - cunoaşterea informaţiei privind calităţile nutritive şi conţinutul produselor alimentare; - familiarizarea cu condiţiile şi tehnologiile de păstrare pe termen lung a unor produse alimentare; - cunoaşterea produselor alimentare ce se cultivă (cresc) în zonă şi în Moldova; - cunoaşterea unor metode de verificare a calităţii produselor alimentare. Capacităţi: - dezvoltarea priceperii de a determina calitatea unor produse alimentare după aspect, gust, miros etc. - dezvoltarea priceperii de a păstra unele produse alimentare uşor alterabile pe un termen mai lung prin conservare, uscare etc. Atitudini: - dezvoltarea atitudinii grijulii faţă de bogăţiile naturale ale plaiului natal.

CLASA A IV-A Conţinuturi 1. Noţiuni despre o bună bucătărie şi o bună alimentaţie - Păstrarea produselor alimentare; - verificarea calităţii produselor alimentare.

Activităţi de învăţare Explicaţiile de rigoare privind condiţiile de păstrare a produselor culinare (boboase, cereale, crupe, făină etc.) - determinarea termenului de păstrare a unor produse alimentare ce au o durată de păstrare mai lungă; - explicaţiile de rigoare privind condiţiile de păstrare ale produselor alimentare uşor alterabile (produse lactate, produse din carne, peşte); - determinarea termenului de păstrare şi condiţii necesare ca să se păstreze nealterate unele produse uşor alterabile; - organizarea unei excursii pentru a vedea în ce condiţii se păstrează unele produse alimentare la depozitele combinate frigorifere etc.; - activităţi practice de verificare a calităţii unor produse alimentare după aspect, miros, gust etc. ouă, brînză de vaci, unt, smîntînă. carne etc.

Cunoştinţe: - cunoaşterea normelor sanitarigienice ce trebuie respectate în procesul preparării bucatelor; - cunoaşterea condiţiilor şi tehnologiilor necesare pentru a prepara unele bucate (cel mai des întrebuinţate în hrana de zi cu zi). Capacităţi: - dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor elementare la formarea culturii sanitarigienice de prevenire a contaminării; - dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor practice de îngrijire şi utilizare a tacîmurilor şi dispozitivelor; - dezvoltarea deprinderilor de respectare a igienei personale în timpul preparării bucatelor. Atitudini: - dezvoltarea atitudinii grijulii faţă de propria sănătate şi cea a colegilor; - dezvoltarea dragostei pentru curăţenie, ordine şi sănătate. Cunoştinţe: - cunoaşterea normelor de comportare civilizată la masă (respectul faţă de stăpînii casei, faţă de comeseni, utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor). Capacităţi: - dezvoltarea deprinderii de a utiliza corect tacîmurile şi dispozitivele şi de comportare corectă la masă.

2. Normele sanitar-igienice la prepararea şi consumarea bucatelor - igiena personală; - prevenirea contaminării; - utilizarea corectă a tacîmurilor şi dispozitivelor.

- Recapitularea cunoştinţelor anterior acumulate privind respectarea normelor sanitarigienice în timpul preparării şi consumării bucatelor; - explicaţiile de rigoare privind respectarea condiţiilor tehnologiilor de preparare a bucatelor; - determinarea calităţii bucatelor preparate apreciind gustul, mirosul, aspectul etc.; - activităţi practice în echipă la efectuarea şi menţinerea curăţeniei în bucătărie; - activităţi practice în echipă de întreţinere în curăţenie a utilajului, vaselor, tacîmurilor şi dispozitivelor din bucătărie.

3. Regulile de comportare la masa

- Recapitularea cunoştinţelor anterior acumulate privind comportarea în timpul mesei; - exerciţii practice de amenajare a mesei cu tacîmuri şi dispozitive (farfurii, pahare, furculiţe, cuţite etc.).

Cunoştinţe: 4. Prelucrarea culinară a - cunoaşterea bunei organizări a produselor alimentare alimentaţiei (cunoaşterea - Prepararea tartinelor calde. calităţilor nutritive a produselor alimentare şi raţionul zilnic); - cunoaşterea condiţiilor de folosire şi prelucrare primară a produselor alimentare, - cunoaşterea bunei conduite în timpul deservirii mesei. Capacităţi: - dezvoltarea priceperii de a prepara tartine calde: prelucrarea primară a produselor alimentare (tăierea feliilor de franzelă de o anumită grosime, baterea albuşului spumă, roaderea caşcavalului, muierea feliilor în lapte, amestecarea albuşului spumă cu caşcavalul şi cu smîntîna, ungerea feliilor de franzelă), prelucrarea termică (prăjirea tartinelor); - dezvoltarea priceperii de a prăji tartine aşa încît să fie reuşite. Atitudini: - dezvoltarea atitudinii grijulii (de a nu fi risipitori) faţă de pîine şi alte produse alimentare (folosirea raţională şi economicoasă); - respectul faţă de producătorii agricoli, faţă de producătorii de produse alimentare.

- Explicaţiile de rigoare privind tehnologia şi etapele tehnologice de prelucrare culinară a preparării tartine-lor calde; - stabilirea produselor alimentare necesare pentru a prepara tartine calde (pentru cîte persoane, în ce cantitate, ustensilele şi dispozitivele necesare etc. - repartizarea funcţiilor pe echipe de a procura produse franzele vechi de 1-2 zile lapte, caşcaval, ouă, smîntînă groasă, unt, untură pentru prăjit tartinele - organizarea activităţilor practice şi repartizarea funcţiilor pe echipe: tăierea feliilor de franzelă, baterea albuşurilor spumă, raderea caşcavalului, amestecarea albuşului cu caşcavalul şi smîntîna, înmuierea feliilor de franzelă în lapte, ungerea feliilor cu caşcavalul pregătit, prăjirea feliilor în amestec de unt cu untură - aprecierea gustului, calităţii tartinelor calde.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Mihail N., Mihai A. Bucătărie şi sănătate. Reţete culinare. Editura tehnică, Bucureşti,

1. 2. 3. 4.

1. 1989 Enache D. Bucate pentru toţi. Editura tehnică, Bucureşti, 1990 Jurcovan S. Carte de bucate. Editura tehnică, Bucureşti, 1987 Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996 Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1996

MODULUL “ARTA ACULUI” (Cusutul şi brodatul tradiţional) STRUCTURA MODULULUI Studierea meşteşugului şi a artei acului atît în clasele primare, cît şi în clasele gimnaziale se va desfăşura pe criterii ştiinţifice, prioritate avînd activităţile practice, studiind următoarele domenii de conţinut: - obiectele ce constituie acest gen de artă popular-artistică (portul popular, obiectele de uz

casnic şi de ritual); - tehnicile de cusut şi brodat (puncte de cusut cu funcţii rudimentare şi decorative şi puncte de cusut cu funcţii decorative); - materialele şi ustensilele (materiale utilizate la confecţionarea obiectelor tradiţionale şi materialele ce se utilizează la executarea broderiilor); - ornamentica şi cromatica tradiţională. Domeniile de conţinut enumerate mai sus se studiază din clasa I-a şi pînă în clasa a IX-a, începînd cu cele mai elementare noţiuni teoretice şi activităţi practice, treptat complicîndu-se de la clasă la clasă. Se va studia portul popular din Moldova pe zone etnografice: zona de nord, de centru, de sud şi cea transnistreană. Portul popular constă din: a) costum femeiesc; găteala capului şi pieptănătura (pe vîrstă - la fete mari, la neveste tinere, la femei bătrîne şi la mirese); cămaşa (cele două tipuri de cămăşi: cămaşa încreţită la gît şi cămaşa cu mîneca din umăr); piesa ce acoperă corpul de la talie în jos (catrinţa, catrinţa din două părţi şi sarafanul); brîul; încălţămintea (opinci, bocanci, cizme etc.); b) costum bărbătesc: căciula (cuşma din pelcică de miel); cămaşa (croiala, decorul); iţarii; brîul, încălţămintea (ca şi la femei); c) articolele ce se purtau pe vreme rece atît de femei, cît şi de bărbaţi: bondiţa, cojocul, sumanul, mantaua cu glugă (ciobănească), burnuzul, caţaveica cu guler de vulpe. Obiecte de uz casnic şi ritual: ştergare (zonal - şervete, prosoape, mînişterguri); feţe de masă, feţe de pernă, prostiri de perete, de culme etc.; milieuri, drumuri, năfrămiţe etc. Tehnici de cusut şi brodat: puncte de cusut, tipuri de croială, etape tehnologice etc. Materiale şi ustensile: pînză din fire textile naturale de in, cînepă, bumbac, borangic, lînă, amestec de in şi bumbac, cînepă cu bumbac etc.; fire colorate de cusut (muline, mătase, bumbăcel etc.), fir metalic, paiete, mărgeluţe; ace, foarfece, gherghef, caiet cu liniatura în - pătrăţele pentru modele, cariocă, cutie pentru păstrarea ustensilelor şi pungi pentru păstrarea materialelor. Ornamentica şi cromatica tradiţională: descifrarea şi clasificarea elementelor decorative, motivelor populare, ornamentelor, compoziţiilor ornamentale; studierea metodelor de amplasare a decorului pe detalii şi obiecte, ponderea, distribuirea decorului pe detalii şi obiecte, ponderea, distribuirea decorului pe fondalul pieselor; analiza minuţioasă a aspectului estetic; cromatica pieselor vestimentare, cromatica broderiilor. Pe parcursul studierii acestui meşteşug popular-artistic străvechi şi tradiţional, elevii acumulează experienţă şi aptitudini de a crea obiecte pe linia tradiţiei, li se cultivă dragostea pentru estetic şi frumosul izvorît din moştenirea populară. Elevii vor însuşi modalităţi de executare corectă a punctelor de cusut, vor descoperi avantajele şi valorile lor tehnice în procesul de creare a broderiilor polimorfe şi policrome. FORMELE PRINCIPALE DE ACTIVITATE La predarea şi însuşirea meşteşugului şi a artei acului formele principale de activitate la lecţiile teoretice indisolubile de activitatea practică, analiza minuţioasă a materialelor ilustrative a mostrelor şi a obiectelor vechi, cercetări pe teren în localitate, la muzeu, la expoziţii şi tîrg de artă populară etc. Activitatea elevilor va fi orientată spre cercetarea fenomenului artistic popular şi a transmiterea lui din generaţie în generaţie, o atenţie deosebită se va acorda descifrării atente a vechii funcţii şi simboluri ale obiectelor tradiţionale. Astfel, elevii se vor familiariza cu vechea civilizaţie spre a găsi numeroase soluţii, a percepe echilibrul şi frumosul, sensurile ei profund umane, armonia şi optimismul cromaticii şi a decorului. OBIECTIVE GENERALE Cunoştinţe Capacităţi Atitudini

- Informaţii generale despre muncă, rolul şi locul muncii în societate şi în viaţa omului;A.1.1.1. - imagini despre activităţi economice;A.1.1.2. - informaţi din domeniul materiilor prirne şi proprietăţile acestora (materiale utilizate la crearea obiectelor ce constituie acest gen de artă popularartistică); A.1.1.3. - imagini din domeniul logicii tehnologice şi operaţiilor necesare prelucrării materialelor (producerea pînzei din fire naturale în condiţii de casă şi pe cale industrială);A.1.1.6. - informaţii generale despre popor, sat, oraş, despre modul de trai, despre port, ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale;A.1.1.7. - cunoaşterea unor tehnici şi tehnologii de producere a obiectelor de port popular, de uz casnic şi de ritual;A.1.2.4. - cunoaşterea normelor igienei şi securitătii muncii;A.1.2.1. - cunoştinţe din domeniul creaţiei populare şi modaliţăţii de realizare a decorului, pieselor vestimentare, obiectelor de uz casnic şi de ritual;A.1.3.1. - informaţii privind utilizarea diverselor materiale, forme, infomatică din arta tradiţională românească;A.1.3.2.

- Observarea faptelor şi a fenomenelor, deprinderilor în diferite acfivităţi de muncă (la crearea obiectelor pe linia tradiţiei);B.1.1.1. - memorarea şi reproducerea priceperilorde muncă;B.1.1.2. - analiza şi sinteza la cercetările creaţiei popular artistice din localitate, zonă; B.1.1.3. - priceperea utilizării în practică a unor materiale şi ustensile;B.1.1.4. - aplicarea în practică a cunoştinelorşi priceperilor, tehnologiilor la crearea unor obiecte tradiţionale; B.1.2.1. - rezolvarea unor probleme de ordin estetic, tehnologic prin metoda de incitare a creativităţii;B.1.2.3. - perceperea adecvată a mesajelor verbale prin cunoaşterea terminologiei de ramură;B.l.5.1. - perceperea şi interpretarea corectă a mijloacelor comunicative neverbale - utilizarea semnelor şi desenelorconvenţionale; B.1.5.3. - utilizarea adecvată a unor noţiuni şi componente din terminologia de ramură; B.1.5.5. - dezvoltarea capacităţilor motorice generale; B.1.7.1. - dezvoltarea capacităţilor motorice fine;B.1.7.2. - formarea unor principii de concepere şi etapizare a procesului de lucru; B.1.3.3. - formarea unei experienţe şi a ritmului de lucru; B.1.7.3.

- Autoexprimarea şi autorealizarea prin crearea unor obiecte cu forţele proprii, imaginaţiei şi priceperii; B.1.3.4. - competiţia loială - permanenta apreciere şi discutare a lucrărilor elevitor(competiţia valorilor); B.1.4.3. - autoaprecierea competenţelor şi a vocaţiei pentru alegerea în cunoştinţă de cauză a viitoarei profesii;B.1.3.5. - afirmarea Eu-lui prin cultivarea afirmaţiei muncii, a atitudinii pozitive faţă de proprietate, discilpina şi estetica muncii, hărnicia; B.1.6.5. - dezvoltarea curiozităţii, interesului şi a dorinţei de cunoaştere ca elemente necesare pentru dezvoltarea personalităţii elevului în viaţă; B.1.6.6. - educaţia unei atitudini înterogative, mereu în căutare şi dezvoltare;B.1.6.7. - manifestarea conştiinţei de apartenenţă la o comunitate naţională (prin cunoaşterea meşteşugurilor popular-artistice, a portului popular, a obiceiurilor şi tradiţiiei);C.1.1. - respectarea valorilor generalumane, sociale, economice, culturale, dragostea faţă de valorile fiinţei neamului şi respectul faţă de alte culturi şi alte etnii; C.1.2. - rigoarea, obiectivitatea şi spiritul critic faţă de sine şi faţă de rezultatul propriei munci; C.1.4. - educaţia ecologică şi dragostea fată de plaiul natal;C.1.5. - cultivarea dragostei de faimos de păstrarea şi valorificarea creaţiei populare, a meşteşugurilor traditionale;C.1.6. - formarea atitudinii grijulii faţă de patrimoniul national;C.1.7.

CLASA I Obiective de referinţă Conţinuturi Cunoştinţe: 1. Obiectele de artă popular- să cunoască din ce piese este artistică compus costumul bărbătesc din a) portul popular din zona zona respectivă (denumirea respectivă: pieselor şi funcţiilor practice); - costum femeiesc; - să cunoască obiectele de uz - costum bărbătesc; casnic şi de ritual din localitatea - îmbrăcămintea capului; dată (denumirea şi funcţiile lor - cămăşi; utilitare). - piese ce se poartă de la talie în Capacităţi: jos; - să poată clasifica articolele - brîu, încălţăminte; vestimentare tradiţionale după b) obiectele de uz casnic şi de denumire, funcţie, sex; ritual: - să poată face scurte prezentări - ştergare (prosoape); verbale privind utilizarea - milieuri; ştergarelor, milieurilor, feţelor - feţe de masă etc. de masă etc., la amenajarea interiorului. Atitudini: - dezvoltarea interesului pentru studierea pieselor de port popular, a obiectelor de uz casnic şi de ritual din localitate (zonă); - dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea modului de trai din trecut în localitate.

Activităţi de învăţare - Povestiri verbale şi explicaţii privnd modul de trai din trecut în localitate, în satele învecinate; - explicaţii privind componenţa portului popular din zona respectivă: costumul femeiesc, costumul bărbătesc; - prezentări ilustrative ale articolelor vestimentare; - excursie la muzeul din localitate (dacă acesta există); - vizionarea unor expoziţii de artă populară; - memorarea denumirilor obiectelor de port popular; determinarea funcţiilor utilitare (cum se poartă); - memorarea unor repere ce caracterizează aspectul tradiţional al portului popular, din zonă. - memorarea unor repere ce caracterizează aspectul tradiţional al obiectelor de uz casnic şi de ritual (ştergare, feţe de masă, milieuri, năfrămiţe etc.).

Cunoştinţe: - să cunoască unele materiale (pînza din fire naturale) pe care se execută broderiile tradiţionale şi unele materiale (fire colorate) cu care se execută broderiile; -să cunoască provenienţa firelor textile naturale (cînepă, in, bumbac, lînă, mătasă); - să cunoască normele de securitate în procesul utilizării acului, foarfecelor etc. Capacităţi: - să priceapă a păstra în bună stare şi condiţii adecvate materialele şi ustensilele necesare; - să poată clasifica pînza după aspect, grosime şi textură (pînză deasă, rară, subţire, groasă, netedă, creaţă). Atitudini: - dezvoltarea atitudinii grijulii pentru păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor; - dezvoltarea atitudinii economicoase (de a nu risipi în zădar) faţă de materialele utilizate.

2. Materiale şi ustensile: - pînză din fire textile naturale de in, cînepă, bumbac, lînă etc.; - fire colorate de cusut (muline); - aţă albă subţire de mosorel; - ace, foarfece, gherghef (cerc de fixat pînza).

- Prezentarea diverselor bucăţi de pînză din fire textile naturale; - explicaţii privind modul de obţinere a firelor textile naturale şi utilizarea lor la ţesutul pînzei; - explicaţii privind utilizarea pînzei la confecţionarea obiectelor tradiţionale (articole vestimentare, obiecte de uz casnic şi de ritual - explicaţiile de rigoare privind materialele şi ustensilele necesare pe care trebuie să le pregătească elevii pentru activităţile practice; - explicaţiile de rigoare privind normele de igienă şi securitate a muncii; - exerciţii practice în echipă de a privi, pipăi diverse bucăţi de pînză, şi a le clasifica după textură, aspect şi grosime; - exerciţii practice în echipă pentru a demonstra în ce mod şi condiţii se pot păstra materialele şi ustensilele.

Cunoştinţe: - să cunoască modalităţile de executare a punctelor | de cusut pe fire numărate: găurele simple, punctul înaintea acului, punctul tighel, cruciuliţe. Capacităţi: - să poată executa practic punctele de cusut pe fire numărate: găurelele simple, punctul înaintea acului, tighel, ruciuliţe; - să poată comenta ce puncte de cusut şi brodat a învăţat să execute. Atitudini: - dezvoltarea responsabilităţii faţă de corectitudinea executării lucrului practic; - dezvoltarea interesului pentru a duce lucrul început la bun sfîrşit.

3. Tehnici de cusut şi brodat: - însăilătură; - punctul înaintea acului; - punctul tighel; - găurele simple; - cruciuliţe.

- Explicaţii privind pregătirea pentru lucru, introducerea firului de aţă în ac, ce dimensiune trebuie să aibă firul de aţă, cum se ţine pînza etc. (un capăt de aţă din ac trebuie să fie tot timpul mai scurt); - explicaţiile de rigoare privind modalităţile de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaintea acului, găurele simple, punctul tighel, cruciuliţe; - activităţi practice cu explicaţii individuale în procesul executării practice a punctelor de cusut prevăzute mai sus; - activiţăţi practice de executare a punctului cruciuliţă (executarea unei linii drepte la fiecare parte a năfrămiţei cu ajutorul cruciuliţelor) (*); - activităţi practice de a tivi marginile năfrămiţei cu ajutorul găurelelor, executînd toate etapele: extragerea firelor (2-3) lăsînd 2 cm de la margine, îndoirea şi însăilarea marginilor năfrărniţei în miniatură) (**).

Cunoştinţe: - să cunoască unele elemente decorative utilizate în broderii, la decorarea ceramicii, textilelor etc.; - să cunoască culorile tradiţionale ale obiectelor vestimentare de port popular, a obiectelor de uz casnic şi de ritual. Capacităţi: - să poată executa practic unele elemente decorative: linii punctate, linii drepte pe fondalul unei batistuţie cu ajutorul punctelor de cusut; - să poată utiliza două culori la decorarea unei batistuţe cu elemente decorative simple (linii). Atitudini: - dezvoltarea dragostei pentru frumosul izvorît din moştenirea populară; - dezvoltarea interesului pentru studierea creaţiei populare.

Obiective de referinţă

4. Ornamentica şi cromatica tradiţională - Linii punctate, drepte, vîrste; - culorile de bază utilizate la confecţionarea obiectelor tradiţionale.

- Prezerrtarea unor elemente decorative simple: linii, vîrste, linia frîntă (zigzagul) utilizate la decorarea obiectelor tradiţionale; - prezentarea culorilor de bază ale matertalelor utilizate la confecţionarea articolelor vestimentare, la executarea broderiilor; - activităţi practice de amplasare a unui decor pe fondalul băsmăluţei (năfrămiţă mică); - exernple de a combina reuşit două-trei culori (*); - exemple de culori, care fiind puse alături nu armonizează între ele (**); - cercetarea unor obiecte vechi tradţionale din casa părintească şi prezentarea lor în faţa clasei (*) (*) – activităţi practice pentru nivelul II, (**) – activităţi practice pentru nivelul III.

CLASA A II-A Conţinuturi

Activităţi de învăţare

Cunoştinţe: - să cunoască aspectul şi denumirile pieselor vestimentare ce alcătuiesc costumul femeiesc şi costumul bărbătesc din zonă: îmbrăcămintea capului, cămaşa, piesa ce acoperă corpul de la talie în jos, brîul, încălţămintea; - să cunoască aspectul şi denumirile obieclelor de uz casnic şi de ritual din localitate (zonă). Capacităţi: - să poată face prezentări verbale privind portul popular din zonă, comentînd - aspectul tradiţional şi componenţa costumului femeiesc şi bărbătesc, utilizînd denumirile corecte ale pieselor vestimentare; - să poată face scurte prezentări verbale privind obiectele de uz casnic şi de ritual, comentînd aspectul, utilizarea lor la ceremonii şi la împodobirea locuinţei. Atitudini: - dezvoltarea interesului pentru studierea pieselor de port popular a obiectelor de uz casnic şi pe ritual din localitate (zonă); - dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea moduiui de trai din trecut în localitate (zonă).

1. Obiectele de artă popularartistică a) portul popular din zonă: - costum femeiesc; - costum bărbătesc; - obiectele ce se purtau pe vreme rece; b) obiectele de uz casnic şi de ritual: - ştergare (prosoape); - milieuri, - feţe de masă etc.

- Povestiri şi explicaţii privind modul de trai din trecut în localitate (în satele învecinate) şi demonstrări ilustrative privind unele ocupaţii tradiţionale din gospodăriile ţărăneşti; - recapitulanea cunoştinţelor anterior formate privind portul popular din zonă (cum au înţeles elevii); - explicaţiile de rigoare privind componenţa unui costum bărbătesc şi a unui costum femeiesc: aspectul pieselor definitorii, denumirile şi modul utilizării lor (cum se poartă); - explicaţiile de rigoare privind piesele vestimentare ce se purtau pe vreme răcoroasă atît de femei cît şi de bărbaţi; - recapitularea cunoştinţelor anterior formate privind aspectul tradiţional al obiectelor de uz casnic şi de ritual; - punctarea unor repere privind aspedul tradiţional al pieselor vestimentare de port popular al obiectelor de uz casnic şi de ritual, din zonă; - exerciţii practice privind studierea şi analiza unor obiecte vechi aflate în localitatea dată.

Cunoştinţe: - să cunoască unele proprietăţi ale pînzei utilizate la confecţionarea obiectelor cu decor brodat (aspectul, textura, durabilitatea, culoarea, provenienţa); - să cunoască calităţile necesare pe care trebuie să le întrunească materialele utilizate la confecţionarea unor obiecte tradiţionale. Capacităţi: - să priceapă a determina calitatea pînzei şi a firelor colorate; - să priceapă a păstra în bună stare şi condiţii adecvate materialele şi ustensilele necesare pentru activătăţile practice de învăţare. Atitudini: - dezvoltarea atitudinii grijulii pentru păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor; - dezvoltarea atitudinii economicoase pentru materialele utilizate la confecţionarea obiectelor.

2. Materiale şi ustensile: - pînză din fire naturale de in, cînepă, bumbac, lînă etc. (cu textura rară); - fire colorate de cusut (muline); - aţă albă subţire de mosorel; - ace, foarfece, gherghef etc.

- Să se explice elevilor ce fel de pînză este bună pentru a se executa broderii pe fondalul ei (pînza trebuie să fie de culoare albă, durabilă, cu textura rară, grosimea şi densitatea firelor din urzeală şi bătătură trebuie să nu difere); - să se explice elevilor care fire colorate sînt bune pentru a putea executa broderii (să fie durabile, să nu se scămoşească în procesul lucrului, să nu iasă culoarea la spălat); - exerciţii practice de a determina dacă pînza este durabilă (dacă firele din pînză se extrag uşor şi nu se rup repede pînza este durabilă); - activităţi practice de cercetare a texturii pînzei; privirea cu atenţie, pipăirea (pînza poate fi groasă, subţire, netedă, creaţă, deasă; rară etc.); - cercetarea firelor colorate dacă corespund cerinţelor dorite: se umezesc un pic, apoi se învelesc cu o bucăţică de pînză albă, se strîng bine ca să iasă apa şi apoi se cercetează pînza dacă nu au rămas urme de vopsea.

Cunoştinţe: - să cunoască toate etapele tehnologice de confecţionare a unei băsmăluţe: croirea drept pe fir; extragerea firelor pentru executarea găurelelor; îndoirea şi însăilarea marginilor; executarea găurelelor şi apoi executarea decorului; - cunoaşterea modalităţilor de executare a punctelor de cusut: însăilătura, punctul înaintea acului, punctul teghel, cruciuliţe, găurele. Capacităţi: -să poată executa practic însăilătura îndoiturii marginilor unei năfrămiţe (băsmăluţe), aşa încît îndoitura să fie fixată bine şi să nu depăşească cîmpul pregătit pentru găurele; - să poată executa practic punctele de cusut: găurele, punctul înaintea acului, tighel, cruciuliţă; - să poată executa practic un fragment de zigzag cu ajutorul cruciuliţelor. Atitudini: - dezvoltarea responsabilităţii pentru îndeplinirea corectă şi cu acurateţe a lucrărilor practice la confecţionarea unei băsmăluţe cu decor brodat.

3. Tehnici de cusut şi brodat: - însăilătura; - punctul înaintea acului; - punctul tighel; - găurele simple; - cruciuliţe.

- Recapitularea cunoştinţelor anterior formate privind modalitatea executării punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înaitea acului, găurele, tighel; - explcaţiile de rigoare privind etapele de tivire a marginilor băsmăluţei: croirea drept pe fir (sau îndreptarea marginilor dacă acestea au fost tăiate strîmb); extragerea a 2-3 fire lăsînd 2 cm de la margine, îndoirea de două ori a marginilorşi fixarea cu ajutorul însăilăturii aşa încît îndoitura să nu depăşească cîmpul de executare a găurelelor; - executarea practică a tuturor etapelor de tivire a marginilor năfrămiţei cu ajutorul găurelelor; - executarea practică a decorului alcătuit din elementul decorativ zigzagul cu ajutorul cruciuliţelor pe fondalul năfrămiţei; - executarea unui motiv popular simplu alcătuit dintr-un singur element decoratv transpus în formă de “X” la un colţ al năfrămiţei; - executarea unui motiv popular simplu alcătuit din două elemente diferite la centrul năfrămiţei (**); - lucrări practice la finsarea unei năfrămiţe cu broderii simple şi uşoare, înlăturarea lacunelor şi aducerea la un aspect estetic.

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor elemente decorative (linii, vîrste, gigzaguri, petale, frunze etc.) utilizate în broderiile şi decorurile tradiţonale; - să cunoască unele repere ce caracterizează cromatica tradiţională a portului popular (fondalul alb al pînzei pieselor vestimentare, decorate cu broderii sobre cu negru şi roşu culori de bază etc.). Capacităţi: - să poată reprezenta pe hîrtia cu liniatură în pătrăţele cîteva elemente decorative şi să poată comenta ce reprezintă; - să priceapă a stabli locul pe năfrămiţă unde va fi amplasat decorul. Atitudini: - dezvoltarea dragostei pentru frumosul izvorît din moştenirea populară; - dezvoltarea interesului pentru studierea creaţiei populare.

4. Ornamentica şi cromatica tradiţională - Elemente decorative: linii, vîrste, zigzaguri, frunze, petale etc.; - amplasarea unui décor simplu pe fondalul unei năfrămiţe; - combinarea şi utilizarea culorilor.

- Recapitularea cunoştinţelor privind studierea elementelor decorative (denumirea şi reprezentarea lor pe hîrtia cu liniatură în pătrăţele); - cercetarea decorurilor pentru a găsi noi elemente decorative (zigzag, frunze, petale, etc.); - explicaţiile de rigoare privind executarea elementelor decorative pe hîrtia cu liniatură în pătrăţele cu cariocă; - activităţi practice independente cu executarea zigzagului pe hîrtie; - explicaţii şi exerciţii de formare a colţului în aşa fel ca zigzagul să continue pe următoarea latură şi colţul să fie simetric; - executarea unui motiv popular simplu pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele; - exerciţii practice de a combina reuşit 2-3 culori (avînd fire colorate de diferite culori să se alcătuiască diferite combinări de culori punîndu-le alături pe un fundal alb).

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - cunoşterea aspectului tradiţional din zona respectivă (să cunoască din ce piese e constituit costumul femeiesc şi costumul bărbătesc, denumirea pieselor, funcţiile practice, aspectul, din ce material); - cunoaşterea provenienţei şi modului de prelucrare şi obţinere a materialelor ce se utilizează la confecţionarea articolelor de port popular, de uz casnic şi de ritual. Capacităţi: - dezvoltarea capacităţii de a face prezentări verbale a modului de trai din trecut şi prezent din localitatea dată (natală); - dezvoltarea capacităţii de a face scurte prezentări verbale a unor articole vestimentare, obiecte de uz casnic şi ritual; - perceperea adecvată a mesajului verbal. Atitudini: - educaţia unei atitudini interogative; - cultivarea dragostei pentru frumosul izvorît din moştenirea populară; - manifestarea cunoştinţei de apartenenţă la o comunitate naţională.

CLASA A III-A Conţinuturi 1. Articole vestimentare de port popular, obiecte de uz casnic şi de ritual: - costum femeiesc şi costum bărbătesc din zona respectivă; - obiecte vestimentare ce se purtau pe vreme răcoroasă; - ştergare, feţe de masă, năfrămiţe, milieuri etc.

Activităţi de învăţare - Explicaţii de rigoare şi prezentarea costumului femeiesc şi bărbătesc din zona dată; - organizarea unei excursii la muzeul din localitate, la oameni bătrîni care păstrează obiecte tradiţionale vechi, fotografii etc.; - determinarea denumirilor articolelor de port popular şi care sînt funcţiile lor practice, din ce materiale sînt confecţionate, care sînt metodele şi etapele tehnologice de creare a obiectelor tradiţionale; - Explicaţiile de rigoare privind decorul şi cromatica ce se aplică la împodobirea obiectelor tradiţionale, descoperirea metodelor cu care se lucrează broderiile.

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor aspecte ale tehnologiilor de prelucrare a materialelor (evoluţia obţinerii firelor textile naturale şi a ţesăturilor din fire textile naturale); - cunoaşterea materialelor şi proprietăţilor acestora (pînza din fire naturale şi clasificarea ei după grosime, textură şi aspect); - cunoaşterea modului de obţinere a firelor naturale în gospodăriile ţărăneşti, în trecut şi prezent; Capacităţi: - dezvoltarea capacităţii de a face scurte prezentări verbale privind munca şi rolul muncii în viaţa oamenlor (crearea de bunuri materiale şi spirituale pentru satisfacerea nevoilor fundamentate ale omului); - dezvoltarea priceperilor de a selecta materialele necesare pentru crearea obiectelor cu broderii; - dezvoltarea capacităţilor de a determina cantitatea necesară de pînză şi fire colorate pentru a lucra un ştergărel cu decor brodat; - memorarea şi reproducerea de a croi pînza drept pe fir; - dezvoltarea deprinderii de a respecta estetica muncii, de a păstra în bună stare materialele şi ustensilele; - dezvoltarea capacităţilor motrice fine (pipăirea materialului, deosebirea şi combinarea culorilor etc.).

2. Materiale şi ustensile: - pînza din fire naturale din bumbac, in, cînepă, borangic etc; - fire colorate pentru executarea broderiilor (muline, aţă albă subţire, ace, foarfece, gheghef).

- Explicaţiile de rigoare privind materialele necesare (pînza pentru ştergărele, fire colorate pentru executarea broderiilor, aţă albă subţire, pentru executarea găurelelor) şi ustensilele (ace, foarfece, gherghef, hîrtie cu liniatură în pătrăţele, cariocă, creion); - explicaţiile de rigoare privind păstrarea şi întreţinerea în bună stare a materialelor şi ustensilelor; - recapitularea cunoştinţelor privind normele de igienă şi securitate a muncii; - explicaţiile de rigoare privind ştergărele tradiţionale şi modul confecţionării, etape tehnologice; - determinarea obiceiurilor şi tradiţiilor ce ţin de utilizarea ştergarelor la serbări şi festivităţi, la amenajarea locuinţelor etc.; - determinarea cantităţii necesare de pînză pentru a confecţiona un ştergărel în miniatură.

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor exemple concrete de utilizare a formei, cromaticii, ornamenticii în cusături şi broderii tradiţionale (descifrarea elementelor decorative, unele ornamente uşoare, armonizarea culorilor); - cunoaşterea modului de amplasare a decorului pe fundalul unor obiecte de port (cămăşi, catrinţe etc.) şi ştergare, feţe de masă, milieuri. Capacităţi: - priciperea şi interpretarea corectă a mijloacelor comunicative neverbale folosirea semnelor convenţionale (interpretarea decorului pe hîrtia cu liniatură în pătrăţele); - perceperea adecvată a mesajului verbal; - utilizarea adecvată a unor elemente din terminologia specială. Atitudini: - cultivarea dragostei pentru frumosul izvorît din moştenirea populară;

3. Ornamentica şi cromatica tradiţională Clasificarea şi descifrarea elementelor decorative şi a motivelor populare; - amplasarea decorului pe obiectele de uz casnic (ştergare, năfrămiţe etc.) şi pe cămăşi; - culori de bază şi culori complementare în cromatica tradiţională; - armonizarea culorilor.

- Explicaţii de rigoare privind particularităţile esenţiale ale ornamenticii şi cromaticii tradiţionale româneşti şi interpretările din zona respectivă - prezentarea planşelor ilustrative cu modele de ornamente accesibile vîrstei elevilor şi comentarii privind descifrarea lor, modul interpretărilor specifice creaţiei populare; - prezentarea unor mostre din localitate sau din zonă (culese pe teren împreună cu elevii, sau din casa părintească, de la bunici, rude, prieteni etc.); - explicaţii de rigoare privind decorul şi amplasarea lui pe suprafaţa unui ştergărel; - executarea unui model de decor pentru un ştergărel pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele (un fragment de model executat cu cariocă pe hîrtia cu liniatura în pătrăţele).

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor informaţii din domeniul meşteşugului şi artei acului (aspect istoric, economic, evoluţia, originea, continuitatea); - cunoaşterea specificului de executare a punctelor de cusut pe fire numărate (punctul înaintea acului, punctul teghel, cruciuliţa simplă, găurele simple). Capacităţi: - memorarea şi reproducerea executării corecte a punctelorde cusut studiate (enumerate mai sus); - utilizarea firelor colorate (muline) în cusături şi broderii uşoare (simple, accesibile vîrstei elevilor); - dezvoltarea priceperii de a combina 2-3 culori într-un ornament simplu; - formarea ritmului de lucru (formarea unor deprindere practice în procesul executării broderiilor simple); - observarea faptelor şi a fenomenelor în procesul de formare a deprinderilor de lucru; - dezvoltarea capacităţilor de a face analize, comparaţii şi a trage concluzii asupra calităţii lucrărilor, a esteticului etc.; - autocontrolarea şi autoexprimarea în procesul activităţilor practice la crearea obiectelor de sinestătător. Atitudini: - competiţia loială (competiţia valorilor) permanenta apreciere a calităţii şi esteticii lucrărilor; - dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme prin metode de incitare a creativităţii (la apariţia unor suprasolicitări de anumite materiale, culori sau la apariţia dificitului de anumite materiale, ustensile etc.); - dezvoltarea atitudinii grijulii faţă de patrimoniul naţional.

4. Tehnici de cusut şi brodat: - executarea corectă pe fire numărate a punctelor de cusut (punctul înaintea acului, punctul tighel, cruciuliţe, găurele).

- Prezentarea planşelor cu reprezentarea grafică a executării punctelorde cusut şi brodat; - explicaţiile de rigoare privind modul executării punctelor de cusut pe fire numărate; - explicaţiile de rigoare privind etapele tehnologice de confecţionare a unui ştergărel în miniatură; - executarea practică a tivirii marginilor ştergărelului cu ajutorul găurelelor simple (extragerea îirelor lăsînd de la margine 2 cm, îndoirea şi însăilarea marginilor, executarea găurelelor); - executarea decorului pe fundalul pînzei ştergărelului (de executat modelul desenat pe hîrtia cu liniatură în pătrăţele la cele două capete ale ştergărelului); - finisarea lucrărilor, aducerea lor la un aspect estetic cuvenit; - organizarea unei expoziţii cu toate lucrările elevilor (participarea elevilor la expunerea obiectelor pe standuri); - analiza şi discutarea lucrărilor: calitatea executării broderiilor, combinar fericită (sau nefericită) a culorilor, modul de amplasare a decorului pe fundalul ştergărelului, calitatea materialelor utilizate la o anumită lucrare, observarea simetriei şi asimetriei în anumite cazuri, descifrarea decorului, motivelor, aspectul esteticii lucrării etc. - participarea activă a elevilor la discutarea lucrărilor cu argumentarea propriilor păreri.

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - cunoaşterea aspectului tradiţional al portului popular din zonă: costumul femeiesc, costumul bărbătesc, să recunoască şi să clasifice articolele vestimentare după denumire, funcţie, sex, vîrstă, anotimp etc. - cunoaştrea portului popular din cele patru zone etnografice ale Moldovei (prin ce se deosebesc, aspectul general); - cunoaşterea unor ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale pe cale de dispariţie, în trecut prospere, din localitatea natală. Capacităţi: - dezvoltarea capacităţii de a face prezentări verbale ale modului de trai al oamenilor din trecut şi prezent din localitate – dezvoltarea capacităţii de a face scurte prezentării verbale a unui costum femeiesc şi a unui costum bărbătesc din zona respectivă; - perceperea adecvată a mesalului verbal. Atitudini: - cultivarea dragostei pentru păstrarea şi valorificarea creaţiei artistice populare, aportului popular, a obiceiurilor şi tradiţiilor populare.

CLASA A IV-A Conţinuturi 1. Obiectele de artă popularartistică: - costum femeiesc, costum bărbătesc (din cele 4 zone etnografice ale Moldovei); - obiecte de uz casnic şi de ritual (ştergare, prosoape, năfrămiţe, feţe de masă, milieuri, drumuri, şerveţele etc.).

Activităţi de învăţare - Explicaţiile de rigoare privind portul popular din cele 4 zone ale Moldovei, prezentări ilustrative şi descrieri minuţioase prin ce se deosebesc, dar în esenţă reprezintă unitatea şi continuitatea sa; -determinarea denumirilor literare şi locale ale articolelor de port, care sunt funcţiile lor practice, ce obiecte se purtau pe vreme răcoroasă, din ce materiale erau confecţionate, cum erau decorate, amplasarea decorului etc.; - explcaţiile de rigoare privind obiectele de uz casnicşi de ritual din zonă: modul de confecţionare, din ce materiale, amplasarea decorului, cromatica, obiceiurile şi tradiţiile ce se leagă de ele; - alcătuirea unui chestionar şi culegerea informaţiei pe teren, obiecte vechi, fotografii vechi (în localitate, pe la oamenii bătrîni, la meşterii populari); - organizarea unei excursii la un muzeu etnografic din zona dată; - cercetarea şi discutarea materialelor colectate pe teren.

Cunoştinţe: - cunoaşterea materialelor utilizate la crearea obiectelor tradiţionale: materiale pe care se execută broderii şi materiale cu care se execută broderiile; - cunoaşterea modului de obţinere a firelor textile natrurale în gospodăriile tărăneşti şi pe cale industrială; - cunoaşterea proprietăţilor materialelor şi recunoaştere a lor după aspect, textură, grosime şi pipăit. Capacităţi: - dezvoltarea capacităţii privind reprezentarea rolului muncii în viaţa oamenilor de la sat şi satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului cu bunuri materiale şi spirituale reieşind din condiţiile sociale şi economice la timpul trecut şi cum e în prezent; - dezvoltarea deprinderilor de a respecta estetica muncii, de a nu face risipă de materiale, de a păstra în condiţii adecvate materialele şi ustensilele necesare activităţilor practice; - dezvoltarea priceperilor de a selecta materialele necesare aşa încît să corespundă cerinţelor estetice şi calitative ce trebuie să le întrunească obiectul ce-l va confecţiona. Atitudini: - cultivarea dragostei pentru muncă şi respectul faţă de oamenii muncii.

2. Materiale şi ustensile: - pînza din fire naturale de in, cînepă, bumbac, lînă, borangic; - fire colorate (muline, bumbăcel etc., aţă albă subţire); - ace, foarfece, gherghef, hîrtie, cariocă.

- Explicaţiile de rigoare privind materialele ce se utilizează la confecţionarea obiectelor tradiţionale de port popular, de uz casnic şi de ritual; - explicaţiile de rigoare privind calitatea materialelor, proprietăţile acestora şi cum se utlizează în practică; - exerciţii practice la clasificarea pînzei după aspect, pipăit, grosime, textură, calitate, provenienţă; - recapitularea cunoştinţelor privind normele de igienă şi securitate a muncii; - selectarea materialelor, ustensilelor necesare pentru activităţile practice, confecţionarea unui milieu de dimensiuni mici circa 30-35 cm; - stabilirea etapelor tehnologice la confecţionarea unui milieu cu décor brodat; - croirea unui milieu din pînză cu firele uşor vizibile, extragerea firelor şi însăilarea marginilor; - exerciţii practice în echipă şi îndeplinirea acestor activităţi, de către fiecare elev de sinestătător; - verificarea lucrului fiecărui elev şi depistarea lacunelor - explicaţii privind corectarea greşelilor, păstrarea în condiţii adecvate a materialelor şi ustensilelor.

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor exemple concrete de utilizare a formei, cromaticii, decorului în creaţia populară (particularităţile specifice genului popular, unitatea şi continuitatea interpretării genului specific tradiţional românesc); - cunoaşterea modului de amplasare a decorului pe ii din Moldova, pe alte articole de port, pe ştergare, milieuri etc. Capacităţi: - perceperea adecvată a mesajului verbal (utilizarea corectă a terminologiei genului de artă); - perceperea şi interpretarea corectă a mijloacelor comunicative neverbale, - utilizarea modelelor desenate pe hîrtie cu liniatură în pătrăţele; - dezvoltarea priceperii de a descifra elementele decorative şi motivele populare utilizate în broderii; - dezvoltarea interesului pentru colectarea modelelor din zona respectivă. Atitudini: - cultivarea dragostei pentru creaţia artistică populară; - cultivarea dragostei pentru valorile fiinţei neamului: port popular, obiceiuri, tradiţii, folclor şi respectul pentru alte culturi şi alte etnii.

3. Ornamentica şi cromatica tradiţională - Descifrarea elementelor decorative şi a motivelor populare; - amplasarea decorului pe ii, cămăşi, ştengare, feţe de masă, milieuri etc.; - culori de bază şi culori complementare în cromatica broderiilor tradiţionale.

- Explicaţiile de rigoare privind particularităţile existenţiale ale ornamenticii şi cromaticii tradiţionale (unitatea şi continuitatea în bogata varietate de modele); - prezentarea planşelor ilustrative cu modele de ornamente, compoziţii decorative pentru decorarea milieurilor accesibile vîrstei elevilor clasei a IV-a); - explicaţii de rigoare privind descifrarea elementelor decorative şi a motivelor populare din modelele prezentate elevilor; - explicaţii de rigoare privind amplasarea decorului pe fondalul milieului aşa încît motivul de la centru să fie brodat exact pe centru milieului, iar decorul de la marginile milieului să fie identic şi simetric la toate laturile şi colţurile lui; - executarea modelului (compoziţia decorativă pentru milieu) pe hîrtia cu liniatură în pătrăţele cu cariocă; - formarea simetriei la colţurile milieului (exerciţii practice utilizînd oglinda: aşezînd-o pe diagonală); - determinarea centrului milieului (exerciţii practice: aflarea centrului milieului).

Cunoştinţe: - cunoaşterea metodei de executare a punctelor de cusut pe fire numărate: punctul înantea acului, punctul tighel, punctul cruciuliţe, punctul lănţişor, găurele simple, duble şi zigzag; - cunoaşterea unor informaţii din domeniul meşteşugului şi artei acului (originea, aspectul economic, istoric, evoluţia etc.). Capacităţi: - memorarea şi executarea corectă a punctelor de cusut enumerate mai sus; - utilizarea firelorcolorate şi a pînzei la crearea milieurilor (utilizarea materialelor adecvate ce întrunesc anumite proprietăţi şi calităţi care corespund cerinţelor estetice a obiectelor create pe liniatradiţiei); - dezvoltarea priceperii de a combina 2-3 culori într-o compoziţie ornamentală; - formarea ritmului de lucru (formarea unor deprinderii practice în procesul executării broderiilor); - observarea faptelor şi a fenomenelor în procesul de formare a deprinderlor de lucru; - dezvoltarea capacităţilor de a face analize, comparaţii şi sinteze asupra esteticii şi calităţii lucrărilor; - autocontrolarea şi autoexprimarea în procesul creării obiectelor. Atitudini: - dezvoltarea atitudini grijulii faţă de patrimoniul naţional: - competiţia loială - competiţia valorilor.

1. 2. 3. 4. 5.

4. Tehnici de cusut şi brodat: - executarea corectă a punctelordecusut: punctul înaitea acului, punctul tighel, cruciuliţe, punctul lănţişor, găurele simple, duble şi zigzag.

- Prezentarea planşelor ilustrative cu reprezentarea grafică a punctelor de cusut; - explicaţiile de rigoare privind executarea punctului lănţişor, găurele duble şi zigzaguri; - executarea practică a găurelelor duble sau zigzag la tivitura marginilor milieului; - executarea practică a motivului de la centrul milieului (utilizînd cei puţin 2-3 culori); - verificarea lucrului elevilor, corectarea lacunelor; - executarea practică a decorului de jur-împrejurul milieului aşa încît colţurile să fie toate identice şi simetrice - executarea punctului lănţişor în decorul de la marginile milieului; - finisarea lucrărilor, aducerea lor la un aspect estetic cuvenit; - organizarea unei expoziţii cu toate lucrările elevilor; - analiza şi discutarea lucrărilor elevilor: calitatea executării broderiilor, combinarea culorilor, aspectul estetic al lucrării etc.; - participarea activă a elevilor la discutarea lucrărilor şi argumentarea propriilor observaţii, sugestii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Dunăre N. Meşteşugul şi arta acului. Edutura Tehnică, Bucureşti, 1986 Pavel E. Studii de etnografie românească. Junimea, Iaşi, 1990 Pavel E. Portul populardin zona laşului. 1969 Niţă-Ibrian E., Dunăre N. Broderiii tradiţionale moldoveneşti Ceres, Bucureşti, 1984. Secoşan E., Petrescu P. Portul popularde sărbătoare din România Meridiane,

Bucureşti, 1984 6. Paviliuc-OlaruA. Arta populară din zona Botoşanilor. PortPopular. Muzeul Judeţean, 1980 7. Cuparencu E., Sburlan S. Cusături din nordul Moldovei. Ceres, Bucureşti, 1981 8. Bontaş I. Pedagogie. Bucureşti, 1996 9. Crişan Al, Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1996 10. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996 11. Imagini şi permanenţe în etnologia românească. Materialele primului simpozion naţional de etnologie. Ştiinţa, Chişinău, 1992 MODULUL “CROŞETAREA” (împletitul din fire textile) STRUCTURA MODULULUI Studierea meşteşugului popular de croşetare atît în clasele primare, cît şi în cele gimnaziale se va desfăşura pe criterii ştiinţifice, prioritate avînd activităţile practice. Materia de studii cuprinde următoarele domenii de conţinut (teme generale): - materiale şi procese de prelucrare; - materia primă şi ustensilele; - elementele de bază ale croşetării; - ornamente populare în dantela tradiţională; - articole utilitare croşetate; - funcţionalitatea articolelor utilitare croşetate. Pe parcursul studierii acestui meşteşug strămoşesc elevii vor acumula noi şi noi cunoştinţe, vor căpăta priceperi, competenţe şi abilităţi necesare pentru a putea confecţiona unele obiecte concrete accesibile vîrstei respective, descoperind totodată avantajele şi tainele dantelei tradiţionale, descifrînd treptat semantica şi simbolica ornamenticii specifice localităţii, zonei. Formele principale de activitate sunt lecţiile teoretice, lecţiile practice, expoziţii, cercetări pe teren, întîlniri cu practicieni etc. La lecţiile teoretice elevii se vor familiariza cu noţiunile popor, sat, artă populară, cultură naţională, cultură universală, patrimoniu cultural, cu formele şi modul de confecţionare a împletiturilor din fire textile, vor cerceta şi sistematiza materialele colecţionate, vor forma colecţii de fire textile etc. ,1 În cadrul lecţiilor practice elevii îşi vor însuşi procedeele principale de croşetare, acordînd o atenţie deosebită tehnicii de executare a elementelor de bază: poziţia mîinilor, ţinerea croşetei, a firului de aţă, formarea primului ochi, executarea lănţişorului din ochiuri libere, picioruşului cu 1 jeteu, vor forma motive simple din ornamentica tradiţională etc. În clasele a III-a, a IV-a elevii vor executa modele simple cu ornamente geometrice vegetale, vor confecţiona frize (încheieturi) pentru o faţă de masă (în miniatură), guleraşe, şerveţele, semne de carte etc. Studierea şi însuşirea tehnicilor de croşetare în clasele primare are loc prin utilizarea procedeelor pedagogice de învăţare tradiţionale: descrierea, demonstrarea, compararea, prin cercetare a elementelor separate precum şi a articolelor integrale. Un loc aparte îl ocupă studierea obiectelor pe teren (la muzeu, în sat, acasă la vreun meşter popular din localitatea dată), analiza şi sinteza lor. Programa este elaborată pe niveluri, dîndu-i astfel posibilitate de alegere liberă i pedagogului, cît şi elevului.

Cunoştinţe - Informaţii generale despre muncă, rolul şi locul muncii în societate şi în viaţa omului;A.1.1.1. - informaţii generale despre varietatea articolelor croşetate, rolul lor în viaţa omului;A.1.1.1. - imagini despre activităţile economice;A.1.1.2. - informaţii din domeniul materiilor prime şi proprietăţile acestora; A.1.1.3. - informaţii privind prelucrarea firelor textile (manual şi industrial); A.1.1.4. - informaţii despre sănătate şi tehnica securităţii;A.1.2.1. - cunoştinţe privind tehnicile de croşetare; A.1.1.8. - cunoştinţe privind etapele tehnologice de croşetare a unor articole;A.1.3.1. - informaţii generale despre popor, sat, oraş, despre modul de trai, despre portul popular, arta tradiţională, ocupaţii de bază şi meşteşugărit; A.1.1.7. - informaţii despre utilizarea diverselor materiale, forme, ornamente în croşeta tradiţională;A.1.3.2.

OBIECTIVE GENERALE Capacităţi - Priceperea de a observa, a clasifica, a compara şi descrie diverse materiale, ustensile şi articole croşetate; B.1.1.3. - priceperea de a executa elementele de bază ale croşetării (picioruşe scurte, picioruşe cu 1, 2, 3, jeteuri etc.);B.1.1.4. - priceperea de a executa unele modele simple; B.1.1.4. - perceperea şi interpretarea corectă a mijloacelor comunicative neverbale (semne convenţionale, scheme grafice); B.1.5.3. - soluţionarea problemelor practice (la croşetarea unor articole concrete), utilizînd diverse fire textile (variate după provenienţă, grosime, culoare); B.1.2.5. - priceperea de a executa practic lucrările prevăzute de programă; B.1.2.1. - priceperea de a soluţiona probleme de ordin estetic, tehnologic, economic; B.1.6.3. - memorarea şi reproducerea priceperilor de muncă;B.1.1.2. - capacităţi motorice fine; B.1.7.2.

Atitudini - Rigoarea, obiectivitatea şi spiritul critic faţă de sine şi faţă de rezultatul propriei munci;C.1.4. - cultivarea dragostei de frumos şi munca creatoare; C.1.6. - respectul faţă de oamenii muncii;C.1.2. - cultivarea spiritului de creativitate, de compunere a modelelor noi; B.1.2.5. - cultivarea atitudinii grijulii pentru bunurile materiale (de a nu fi risipitor, de a folosi eficient firele textile); C.1.6. - afirmarea Eu-lui prin cultivarea motivaţiei muncii, a atitudinii pozitive faţă de proprietate, disciplină şi estetica muncii, hărnicia;B.1.6.5.

CLASA A I Obiective de referinţă Conţinuturi Cunoştinţe: 1. Materiale şi procese de - să cunoască unele informaţii prelucrare: generale despre popor, sat, oraş, a) horboţica din lemn, din tablă despre arta populară şi (ţiglă) la împodobirea meşteşugărit; exteriorului casei (acoperiş, - să cunoască unele informaţii pridvor, ferestre, frontoane, generale despre varietatea stîlpii prispei etc.); articolelor dantelate; b) articole croşetate sau - să cunoască unele materiale garnisite cu dantelă utilizate la utilizate la executarea articolelor amenajarea interiorului: ştergare dantelate (fire de lînă, de (prosoape), feţe de masă, feţe de bumbac, lemn, tablă etc.). pernă etc. Capacităţi: - priceperea de a observa articole dantelate la amenajarea exteriorului şi interiorului casei; - priceperea de a clasifica articolele dantelate după materia primă din care sînt confecţionate; - priceperea de a face scurte prezentări privind rolul muncii în bunăstarea oamenilor (la ce ne servesc articolele croşetate). Atitudini: - dezvoltarea curiozităţii, interesului şi dorinţei de a cunoaşte; - cultivarea dragostei de frumos, de păstrare şi valorificare a artei populare.

Activităţi de învăţare - Explicaţiile de rigoare privind împodobirea exteriorului şi interiorului casei tipice ţărăneşti cu dantelă lucrată în lemn, în tablă, cui; dantelă croşetată; - prezentarea materialelor ilustrative, făcînd comentariile respective; - vizitarea organizată a unui: interior împodobit cu articole dantelate, a unei case tipice ţărăneşti (la Muzeul Etnografic, la Muzeul Satului etc.); - cercetarea mediului înconjurător.

Cunoştinţe: - să cunoască scurte informaţii despre varietatea materialelor utilizate la confecţionarea articolelor dantelate; - să cunoască unele materiale după aspectul general; fire de lînă, de bumbac); -să cunoască normele de securitate a muncii. Capacităţi: - priceperea de a distinge firele textile după provenienţă (animală, vegetală); - priceperea de a distinge firele textile după culoare, după grosimea firului; - priceperea de a alege croşeta în raport cu grosimea firului de aţă. Atitudini: - cultivarea atitudinii grijulii faţă de bunurile materiale (de a nu fi risipitori, de a folosi eficient firele textile); - cultivarea respectului faţă de oamenii muncii. Cunoştinţe: - cunoaşterea elementelor de bază ale croşetării (ţinerea croşetei, ţinerea firului de aţă, luarea primului ochi, executarea lănţişorului, cercului din ochiuri libere). Capacităţi: - dezvoltarea abilităţii de a mînui croşeta; de a respecta poziţia corectă a mîinilor, a corpului în timpul croşetării; - dezvoltarea abilităţii de a croşeta uniform. Atitudini: - educarea unei atitudini interogative; - educarea atitudinii grijulii faţă de materialele utilizate.

2. Materie primă şi ustensile: - fire textile (variate după provenienţă, culoare, grosime); - articole de interior croşetate sau garnisite cu dantelă; - seturi de croşete; - fire textile depănate în bobine, scule, pe mosorele etc.

Explicaţii de rigoare privind selectarea firelor textile, clasificarea lordupă provenienţă, culoare, grosime; - antrenări practice cu scopul: de a determina, şi clasifica firele textile după provenienţă, culoare, grosime; - antrenări practice ce includ operaţii de alegere a croşetei în raport cu grosimea firului de aţă întrebuinţat; - depănarea firelor deşirate în ghemuleţe mici.

3. Elementele de bază ale croşetării (Tehnici de croşetare): - ţinerea croşetei; - ţinerea primului ochi; - luarea primului ochi; - executarea lănţişorului, inelului (cercului) din ochiuri libere.

Antrenări practice care angajează elevul: - să înveţe a ţine corect croşeta, firul de aţă; - să formeze corect primul ochi; - să execute lănţişoare de ochiuri libere; -să formeze un cerculeţ din ochiuri libere.

Cunoştinţe: - să cunoască elementele de bază ale croşetării (tehnica formării rozetei din lănţişoare de ochiuri libere); - să însuşască tehnica croşetării circulare la executarea rozetei. Capacităţi: - priceperea de a executa rozete simple din lănţişoare de ochiuri libere; - priceperea de a respecta tehnica de lucru la croşetarea circulară (la formarea rozetei); - dezvoltarea capacităţii de a percepe adecvat modalitatea de formare a articolului din cîteva elemente componente. Atitudini: - atitudinea grijulie faţă de materialele utilizate; - cultivarea gustului estetic. Cunoştinţe: - să cunoască unele aspecte ale legendei Mărţişorului; - să cunoască în linii generale etapele confecţionării mărţişorului. Capacităţi: - priceperea de a aplica practic tehnicile şi modalităţile de executare a unor obiecte concrete (mărţişorul); - priceperea de a duce la bun sfîrşit lucrul început. Atitudini: - cultivarea dragostei de frumos, de valorificare a artei populare.

4. Articole utilitare croşetate: - rozete (floricica) din cercuri şi semicercuri; - rozete formate dintr-un rînd de petale (semicercuri); - rozete formate din două rînduri de petale (semicercuri).

- Explicaţiile de rigoare cu demonstrarea tehnicii de formare a rozetei (croşetare circulară); - antrenări practice în executarea rozetei simple dintr-un rînd de petale; - executarea rozetei cu două rînduri de petale.

5. Detalii şi obiecte. Confecţionarea mărţişorului: a) croşetarea rozetelor albe şi roşii (floricele cu un rînd de petale), răsucirea firului alb şi roşu; formarea mărţişorului; b) formarea mărţişorului, din ciucuri (cănăfioare) albe şi roşii.

- Explicaţiile de rigoare privind tehnica executării mărţişorului; - analiza cîtorva modele de mărţişoare; - antrenare practică în executarea unei variante de mărtişor (la preferinţă, unii elevi pot executa şi a două variantă); - totalizarea rezultatelor obtinute

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - să cunoască informaţii din domeniul materiei prime şi utilizarea raţională a acesteia; - să cunoască înformaţii generale despre muncă, despre locul şi rolul muncii în viaţa omului; - să cunoască unele informaţii despre varietatea articolelor croşetate. Capacităţi: - priceperea de a executa practic unele elemente de bază ale croşetării (lănţişorul din ochiuri libere, picioruşul cu un jeteu); - priceperea de a executa practic o lucrare ce include elementele recent studiate. Atitudini: - cultivarea dragostei de frumos; - cultivarea atitudinii grijulii faţă de materialele utilizate.

CLASA A II-A Conţinuturi 1. Elementeie de bază ale croşetării: Executarea picioruşelor cu un jeteu şi a plasei din pătrăţele goale; - plasă din pătrăţele goale; - plasă din pătrăţele pline şi goale; - detalii privind aplicarea elementelor noi la confecţionarea unui articol.

Activităţi de învăţare Explicaţiile de rigoare privind noile tehnici: - picioruşul cu un jeteu, plasa din pătrăţele goale; - demonstrarea şi comentarea noilortehnici, utilizînd planşele ilustrative respective; - prezentarea grafică a schemei ce reprezintă formarea pătrăţelului plin, a pătrăţelului gol; - executarea practică a unui lănţişor din ochiuri libere, apoi a unui rînd de pătrăţele goale; - executarea plasei din pătrăţele pline şi goale;* - executarea plasei după modelul preferat.**

Cunoştinţe: - să cunoască unele informaţii din domeniul creaţiei populare; - să cunoască scurte informaţii privind utilizarea diverselor forme, decoruri, ornamente în dantelă, broderie, ceramică etc.; - cunoaşterea tehnicii de croşetare liniară (sens direct şi invers). Capacităţi: - priceperea de a reda forma de pătrat (dreptunghi), croşetînd liniar; - priceperea de a utiliza corect semnele convenţionale. Atitudini: - cultivarea dragostei pentru arta populară; - cultivarea interesului de a cerceta mediul înconjurător, de a utiliza raţional materialele necesare. Cunoştinţe: - cunoaşterea unor informaţii pivind varietatea formelor ornamentale în dantelă (aspect general); - cunoaşterea informaţiilor, a normelor de securitate a muncii.

2. Forme geometrice în dantela croşetată: a) executarea formei de pătrat, utilizînd tehnici noi de croşetare: croşetare liniară (sens direct şi invers); b) redarea formei de pătrat prin croşetare circulară: - covoraş pentru taburetă; - împodobirea cu franjuri (tăierea şi fixarea lor).

- Explicaţiile de rigoare privind tehnica croşetării liniare (planşe ilustrative, mostre croşetate); - descifrarea tehnicii de executare a tehnicilor noi în baza materialelor ilustrative; - explicaţiile de rigoare privind obţinerea formei de pătrat (dreptunghi) în croşetă; - executarea practică a unui pătrat (dreptunghi) din 3-4 rînduri de pătrăţele goale; * Activităţi prevăzute pentru nivelurile II, III. - executarea unui pătrat (dreptunghi) din pătrăţele pline şi goale.* - Exerciţii practice de croşetare circulară, făcînd comentariile respective; - executarea schelei grafice a covoraşului (3-4 rînduri); - executarea practică a covoraşului (3-4 rînduri); - executarea covoraşului din fire textile de două culori; - executarea covoraşului după modelul preferat**.

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor informaţii despre muncă, despre rolul şi locul muncii în viaţa omului; - cunoaşterea unor informaţii generale despre varietatea articolelor croşetate; - cunoaşterea unor informaţii despre sănătate şi tehnica securităţii în timpul croşetării. Capacităţi: - perceperea adecvată a mesajelor verbale privind executarea tehnicilor noi de lucru; - utilizarea adecvată a terminologiei respective. Atitudini: - dezvoltarea curiozităţii, interesului şi a dorinţei de a cunoaşte; - educarea unei atitudini interagative; - cultivarea dragostei de frumos.

3. Varietatea articolelor croşetate: - articole utilitare garnisite cu dantelă din lănţişoare de ochiuri libere; (guleraşe, batistuţe, şerveţele gamisite cu dantelă, mostre de năfrămiţe garnisite cu dantelă îngustă)

- Explicaţii de rigoare (cu demonstrarea planşelor ilustrative) privind varietatea articolelor croşetate sau garnisite cu dantelă simplă; - verificarea marginilor articolului ce urmează a fi garnisit cu dantelă; - executarea unui rînd de dantelă (lănţişoare din ochiuri libere) la manginile guleraşului; - executarea schemei grafice (formarea colţului); - executarea unui rînd de dantelă la o năfrămiţă mică* - executarea modelului preferat de dantelă** (la guleraş sau năfrămiţă); - totalizarea rezultatelor obţinute.

CLASA A III-A Programa pentru clasa a III-a prevede următoarele teme generale: “Elementele de bază ale croşetării”, “Utilizarea dantelei în piesele de port”, “Varietatea articolelor croşetate”, Elevii se vor familiariza cu noi detalii privind meşteşugul împletirii din fire textile, cu informaţii generale despre funcţia, locul şi rolul articolelor dantelate la amenajarea interiorului şi exteriorului, la garnisirea pieselor vestimentare, vor afla despre particularităţile acestui gen de artă populară. La lecţiile practice elevii vor învăţa să execute un model de friză (încheietură) ce conţine ornamentul zigzag, un model de guleraş simplu format din părtăţele pline şi goale, unul din variantele propuse de semne de carte. La sfîrşitul anului de învăţâmînt elevii trebuie: - să demonstreze că înţeleg explicaţiile verbale privind executarea elementelor de bază ale croşetării; - să descifreze şi să expliee schemele grafice ale articolelor prevăzute de programă; - să poată executa practic friza, guleraşul de formă rotundă, un semn de carte; - să poată lucra independent; - să manifeste spiritul creator; - să utilizeze corect terminologia de ramură; - să respecte tehnica securităţii.

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - cunoaşterea unor informaţii generale despre muncă, despre rolul şi locul muncii în societate şi în viaţa omului; - cunoaşterea unor informaţii generale despre varietatea articolelor croşetate; - cunoaşterea materialelor şi proprietăţile acestora (aspect general): fire de lînă, de bumbac, fire sintetice etc.; - cunoaşterea normelor de igienă şi securitate a muncii. Capacităţi: - dezvoltarea capacităţii de a face scurte prezentări privind rolul muncii în bunăstarea oamenilor (la ce ne folosesc articolele croşetate, cele garnisite cu dantelă etc.); - dezvoltarea priceperii de a observa, a clasifica, a compara şi descrie diverse materiale, ustensile şi articole croşetate; - formarea ablităţii de a clasifica croşetele şi firele textile după grosime şi întrebuinţare. Atitudini: - cultivarea dragostei de frumos şi munca creatoare; - respectul faţă de oamenii muncii; - cultivarea atitudinii grijulii pentru bunurile materiale (de a nu fi risipitori, de a folosi eficient firele textile).

Conţinuturi 1. Materiale şi ustensile: - fire textile (variate după provenienţă, culoare, grosime); - articole croşetate sau garnisite cu dantelă; - seturi de croşete; - fire textle depănate în formă de bobine, scule, depănate pe mosorele, pe papiote, fire deşirate; - foarfece etc.

Activităţi de învăţare - Explicaţii de rigoare privind selectarea firelor textile după provenienţă (vegetală, animală, sintetice), după grosime, culoare; - antrenări practice privind selectarea croşetei în raport cu grosimea firului de aţă întrebuinţat; - determinarea calităţii firului (grosimea, culoarea, aspectul) necesar pentru lucrarea ce urmează s-o executăm; - depănarea firelor deşirate în ghemuleţe mici.

Cunoştinţe: - cunoaşterea elementelor de bază ale croşetării (picioruş cu 1 jeteu, ochiuri libere, pătrăţel plin, pătrăţel gol, plasă din pătrăţele goale, din pătrăţele pline şi goale) şi a semnelor convenţionale ce le reprezintă; - cunoaşterea tehnicii croşetării în două direcţii. Capacităţi: - dezvoltarea abilităţii de a mînui croşeta, de a respecta poziţia corectă a mîinilor, de a ţine corect firul de aţă, de a croşeta uniform; - dezvoltarea abilităţii de a executa picioruşe cu 1 jeteu, plasă de pătrăţele pline şi goale; - dezvoltarea capacităţilor de a percepe adecvat modalitatea formării articolelor croşetate din diverse elemente componente. Atitudini: - educarea unei atitudini interogative; -atitudinea grijulie faţă de materialele utilizate.

2. Elementele de bază ale croşetării (tehnica croşetării): - picioruşcu 1 jeteu; - ochiurilibere; - pătrăţel gol; - pătrăţel plin; - semnele convenţionale şi reprezentarea lor grafică în lucrările scrise (în scheme); - tehnica împletirii în două direcţii (directă şi inversă).

Antrenări practice care angajează elevul: - să execute practic elementele de bază anterior studiate; - să explice tehnica executării lor; - să recunoască şi să numească semnele convenţionale utilizateîn schemele grafice; - executarea practică a unui fragment croşetat în două direcţii.

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor tipuri de textile de interior garnisite cu dantelă (reprezentative pentru localitatea, zona dată); - cunoaşterea unor piese vestimentare garnisite cu dantelă; - înţelegerea contextuală şi memorarea vocabularului specific, utilizarea lui în comunicările verbale; - dezvoltarea abilităţilor de a executa eele mai simple articole croşetate, aplicînd tehnicile învăţate. Capacităţi: - determinarea etapelor formării modelului propus pentru executare practică; - dezvoltarea capacitătii de a stabili lungimea, lăţimea articolului croşetat în raport cu mărimea obiectului pentru care e predestinat. Atitudini: - cultivarea dragostei pentru frumos.

3. Articole tradiţionale garnisite cu dantelă croşetată: - textile de interior(faţă, de masă, ştergare, perdeluţe etc.); - piese vestimentare (fustiţe, bluziţe etc.)

- Vizitarea organizată a unei mici expoziţii ce include articole tradiţionale garnisite cu dantelă croşetată (textile de interior, piese vestimentare); - Diverse fipuii de exersări în cadrul cărora elevii ar fi antrenaţi: - să identifice diferite componente ale elementelor decorative în dantelă (zigzagul, linia vălurită, rombul etc.); - să execute practic un fragment de friză (încheietură) ce conţine elementul decorativ zigzagul; - explicaţiile de rigoane privind stabilirea etapelor de lucru asupra frizei; - executarea dantelei pentru marginea perdeluţei* - executarea frizei ce conţine elementul decorativ preferat

Cunoştinţe: - cunoaşterea tehnicii de executare a unei lucrări concrete (a guleraşului); - conşlientizarea corespunderii semnelor convenţionale elementelor de bază respective ale croşetării; - cunoaşterea modalităţii de redare a formei colţurilor guleraşului (rotunjit, unghiular). Capacităţi: - crearea şi reproducerea din memorie a schemei grafice la modelul propus pentru executare practică (guleraş simplu); - dezvottarea capacităţilor de coordonare a mai multor performanţe psihomotorii în acelaşi timp: copierea de pe tablă în caiet a schemei grafice, executarea practică a modelului etc.); - dezvoltanea capacităţii de a lucra independent şi îngrijit. Atitudini: - cultivarea dragostei de frumos, de păstrare şi valorificare a creaţiei populane.

4. Detalii şi obiecte croşetate: - guleraş simplu din: pătrăţele pline şi goale; - cîteva modele de alte guleraşe; - articole vestimentare garnisite cu dantelă croşetată.

- Explicaţiile de rigoare privind atribuţia dantelei la aspectul general al pieselor vestimentare suvenirelor (batistuţe, şerveţele etc.); - executarea practică a guleraşului de formă rotundă - stabilirea etapelor de executare a guleraşului de formă dreptunghiulară; - executarea guleraşului de formă dreptunghiulară*; - executarea guleraşului din lănţişoare a cîte 5, 6, 7 ochiuri libere**. * Lucrări pr.actice prevăzute pentru nivelul 1. ** Lucrări practice prevăzute pentru nivelul II.

PROGRAMA PENTRU CLASA A IV-A Programa la croşetare prevăzută pentru clasa a IV-a prezintă o continuitate a procesului de împletire din fire textile, început în clasele precedente. În cadrul lecţiilor teoretice elevii se vor familiariza cu modele noi de ornarnente tradiţionale, în mostrele muzeale sau colecţionate pe teren vor observa motive geometrice variate după formă şi conţinut în dantela utilitară. În procesul lecţiilor practice elevii vor executa lucrări concrete, asimilînd totodată noi informaţii, formîndu-şi noi abilităţi şi priceperi: unghiuri opuse, romburi concentrice etc.; vor constata că există diverse modalităţi de unire a dantelei croşetate la locul predestinat, vor executa practic una din variantele propuse în planşa ilustrativă. Concomitent elevii se vor familiariza cu semantica motivelor populare necunoscute de ei pînă acum (miez de nucă, vîrtelniţa, mosorelul etc.). Programa este elaborată conform principiului de învăţare pe niveluri. Convenţional se propun trei niveluri de învăţare marcate prin steluţe: nivelul II - o steluţă, nivelul III - două steluţe (vezi planşele ilustrative). Elevilor cu un nivel de cunoştinţe mai avansat, şi o gîndire creativă aparte, avînd priceperi elementare de croşetare deja formate, li se permite să execute şi alte lucrări preferate, fie create de ei înşişi, fie culese pe teren sau inspirate din literatura de ramură. Aceste tipuri de lucrări constituie nivelul I. Taxonomia sarcinilor de instruire de asemenea este proiectată astfel, încît prin intermediul lor poate fi determinat uşor nivelul general de dezvoltare intelectuală al elevilor. Nivelul I, nivel reproductiv, prevede sarcini ce solicită reproducerea cunoştinţelor.

Nivelul II, nivel de transfer şi reconstruire a cunoştinţelor, include sarcini ce solicită actiunea după algoritm. Nivelul III, nivelul cunoştinţelor productive, prevede sarcini ce solicită posedarea operaţiilor intelectuale elementare. Nivelul IV, nivelul creativităţii, cuprinde sarcini ce solicită gîndirea creatoare şi stimulează activitatea independentă. Creaţia elevilor trebuie orientată atît spre reproducerea modelelor din planşele ilustrative anexate, cît şi spre compunerea compoziţiilor ornamentale noi în baza motivelor găsite pe obiecte vechi din muzeul satului natal, pe la meşterii populari şi oamenii bătrîni din localitate. Se încheie cursul primar de studiere şi însuşire a împletitului din fire textile cu o bogată expoziţie de lucrări confecţionate de elevi. Pentru a demonstra mai bine dezvoltarea şi creşterea intelecţuală a fiecăruia în plan artisitc, precum şi nivelul de însuşire a meşteşugului preferat, e bine să fie expuse şi lucrările executate în clasele precedente. Obiective de referinţă Cunoştinţe: - cunoaşterea unor articole tradiţionale şi de ritual, garnisite cu dantelă îngustă şi cu zîmţişori: batistuţe, şerveţele, articole vestimentare etc.; - cunoaşterea tehnicilor de executare a punctelor de cusut necesare pentru pregătirea preaiabilă a marginilor: însăilarea îndoiturii marginilor, punctul înaintea acului, găurele simple, găurele duble, găurele zig-zag. Capacităţi: - dezvoltarea capacităţii de a face scurte prezentări privind locul şi rolul dantelei în unele piese de uz casnic şi de ritual; în unele piese de port popular; - formarea abilităţii de a executa modelul conform schemei date.

Conţinuturi 1. Materiale şi ustensle: - articole tradiţionale garnisite cu dantelă (ştergare, batistuţe, şerveţele, feţe de masă etc.; - articole vestimentare garnisite cu dantelă.

Activităţi de învăţare - Exerciţii cu explicaţiile de rigoare privind procedeele de formare a marginilor dantelate cu zimţişori: - situarea lor într-un anume context; - descifrarea modelului din schema grafică, varietatea utilizării practice al aceloraşi semne convenţionale în diferite modele; - pregătirea prealabilă a marginilor articolului, la care apoi se va executa dantela îngustă; - executarea practică a modelului preferat; - analiza şi aprecierea calităţii lucrului îndeplinit.

Cunoştinţe: - cunoaşterea unor informaţii generale despre varietatea ornamenticii în dantela utilizată la gamisirea obiectelor de uz casnic, articolelor vestimentare; - cunoaşterea formelor geometrice utilizate în dantela tradiţională. Capacităţi: - dezvoltarea abilităţii de a clasifica omamentele (vegetale, geometrice); - dezvoltarea aptitudinii de a compara, a clasifica şi a descrie unele motive după forma, structura, modul de utilizare; - dezvoltarea capacităţii de a comenta etapele de executare a lucrării concrete, de autoapreciere a calităţii lucrului îndeplinit. Atitudini: - competiţia loială; - cultivarea curiozităţii, interesului şi a gustului pentru crearea celor mai simple lucrări, aplicînd tehnicile cunoscute. Cunoşinţe: - cunoaşterea modalităţii de continuare a lucrării începute la lecţiile precedente, avînd grijă: să nu-i deformeze dimensiunile iniţiale, să croşeteze modelul conform variantei selectate etc.; - cunoaşterea terminologiei respective. Capacităţi: - dezvoltarea priceperii de a face o scurtă prezentare a lucrării proprii, comparînd-o cu modelul respectiv din plansa ilustrativă, inspirat din alte modele sau creat de sinestătător; - dezvoltarea capacităţilor de observare a neajunsurilor lucrării proprii, ale colegului, de a stabili modalitatea lichidării lor; - dezvoltarea deprinderii de a lucra independent, conducînduse de modelul selectat, de

2. Elementele de bază ale croşetării: - obiecte de uz casnic garnisite cu dantelă; - mostre de dantelă avînd ornamente geometrice, vegetale, avimorfe etc.; - frize (încheieturi) cu ornamente geometrice; - elementele de bază: picioruş scurt, picioruşe cu 1, 2, jeteuri; varietatea aplicărilor în diverse modele.

- Explicaţiile de rigoare privind tehnica executării elementelor de bază ale croşetării întîlnite în modelul de friză selectat pentru executare practică; - exerciţii practice care angajează elevii: - să evidenţieze şi să comenteze elementele decorative utilizate (zigzagul, unghiuri opuse, triunghuri, romburi, pătrate etc.); - să poată stabili legătura dintre formele geometrice utilizate în dantelă şi formele geometrice studiate la alte obiecte de studiu; - determinarea lungimii şi lăţimii încheieturii ce urmează a fi croşetată; - executarea practică a modelului preferat

3. Articole tradiţionale garnisite cu dantelă: - textile de interior; - articole vestimentare.

- Explicaţiile de rigoare privind simbolica şi semantica ornamentelor geometrice: zigzagul - dinţii ferestrăului, rombul, cercul - steaua, steaua cu opt colţuri – luceafărul; vîrtelniţa, morişca-soarele, alţi astri; - continuarea executării lucrărilor concepute anterior; - stabilirea locului de finisare a frizei.

îndrumările pedagogului.

Cunoştinţe: - cunoaşterea tipurilor de unire a detaliilor croşetate: unirea cu acul; unirea cu croşeta; cunoaşterea tehnologiei de unire a încheieturii de laţii feţei de masă (unirea încheieturii se începe de la începutul ei, căci dacă e prea scurtă - poate fi continuată croşetarea atingînd lungimea necesară, dacă, însă, e prea lungă- poate fi desfăcut vreun element-două). Capacităţi: - manifestarea capacităţlor de însuşire a tehnicilor de unire a detaliilor croşetate (unirea cu acul, unirea cu croşeta); Atitudini: - atitudinea grijulie faţă de materialele utilizate, faţă de operele de artă cercetate etc.

1. 2.

4. Detalii şi obiecte croşetate Tehnica unirii detaliilor croşetate: - unirea cu acul (punctul de cusut peste muchie); - unirea cu croşeta (utilizînd lănţişoare din 1, 2, 3, ochiuri libere).

- Cercetarea minuţioasă a cîtorva mostre de textite de interior, piese de port, la care e aplicată dantela croşetată - explicaţiile de rigoare ale învăţătorului privind tehnica fixării încheieturii de laţii feţei de masă, acordînd atenţie deosebită asupra informaţiilor, că ornamentul ei să fie amplasat simetric faţă de laţii feţei de masă, în deosebi cînd aceştea conţin vrîsta sau ornamente ce se repetă - executarea practică a unirii cu acul; - unirea detaliilor cu croşeta*; - fixarea încheieturi, aplicînd procedeul de unire preferat* - pregătirea lucrărilor pentru expoziţia şcolară raională etc. (fiecare elev va avea grijă ca lucrările să fie bine spălate, apretate, călcate cu fierul de călcat electric)

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Lutzeller H. Drumuri spre artă. Bucureşti, 1986 Zidaru-Popa V. Garnituri vestimentare din dantelă. Bucureşti, 1984

Paveliuc-Olariu A. Arta populară din zona Boroşanilor. Port popular Muzeul Judeţean, 1980 4. Eriomenco. T.I. Cercul decroşetare. Lumina, Chişinău, 1988 5. Ciubotaru S., Ciubotaru I.H. Ornamente populare tradiţionale din Moldova. Caietele arhivei de folclor; VIII, Iaşi, 1988 6. Pavel E. Studii de etnografe românească. Iaşi, 1990 7. Serdeanu I., Duţuleasa F. Îndrumări metodice pentru predarea îndeletnicirilor practice în clasele I - IV. Bucureşti, 1964 8. Concepţii şi sisteme actuale de învăţămînt în ţările C.S.I.-ului şi în Europa. Dusseldorf, 1992 9. Obiective şi finalităţi ale învătămîntului preuniversitar. Culegere de materiale aprobate de Consiliul Ştiinţific al I.Ş.P.P. Chişinău, 1993 10. Bontaş I. Pedagogie. ALL., Bucureşti, 1996 11. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculumului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1996 12. Currieulum de bază. Documente reglatoare. Chişinău. 1996 3.

MODULUL “TRICOTAREA” STRUCTURA MODULULUI La compartimentul “Tricotarea” în clasele a III-a, a IV-a programa prevede familiarizarea elevilor cu bogata varietate a articolelor tricotate, utilizarea lor în viaţa cotidiană şi modalitatea confecţionării acestora. Activitatea de învăţare se va desfăşura conform următoarelor domenii de continut: - varietatea articolelor tricotate; - materiale şi ustensile; - elementele de bază ale tricotării (tehnici de tricotare). Pe parcursul studiului propus elevii vor executa practic un obect în miniatură (la preferinţă de mărime naturală), spre exemplu, o fustiţă pentru păpuşă, ciorapi, mănuşi etc. În procesul activităţilor practice elevii vor acumula cunoştinţe, priceperi şi abilităţi: modalitatea tricotării circulare, tricotarea ochiurilor pe faţă, ochiurilor pe dos, priceperea de a duce la bun sfîrşit lucrul dinainte conceput, abilităţi de a-şi coordona mişcările degetelor, a mîinilor etc.

Cunoştinţe - Informaţii generale privind varietatea articolelor tricotate (articole tricotate - locul şi rolul lor în viaţa omului);A.1.1.1. - informaţii despre materialele şi ustensilele utilizate la tricotare (fire textile naturale şi sintetice, andrele, croşete, set din 5 andrele, foarfece); A.1.1.3. - cunoştinţe privind proprietătile firelor textile ulilizate la tricotarea articolelor şi clasificarea lor după provenienţă, grosime şi culoare;A.1.1.3. - cunoştinţe privind igiena şi securitatea muncii: A.1.2.1. - cunoştinţe privind tehnicile de tricotare;A.1.1.8. - cunoştinţe privind etapele tehnologice de tricotare a unor articole utilitare (de vestimentaţie);A.1.3.1.

OBIECTIVE GENERALE Competenţe - Priceperea de a tricota liniar (dus-întors) şi circular;B.1.1.3. - priceperea de a alege grosimea andrelelor în raport cu firul utilizat în tricotare; B.1.1.4. - priceperea de a executa elementele de bază ale tricotării;B.1.1.4. -soluţionarea problemelor practice (la tricotarea unor articole concrete), utilizînd diverse fire textile (variate după provenienţă, grosime şi culoare);B.1.5.3. - priceperea de a executa unele articole utilitare (fular, papucei, ciorapi, mănuşi etc.);B.1.2.5. - priceperea de a soluţiona probleme de ordin estetic, tehnologic, economic;B.1.6.3.

Atitudini -Rigoarea, obiectivitatea şi spiritul critic faţă de sine şi faţă de rezultatul propriei munci;C.1.4. - cultivarea dragostei de frumos şi munca creatoare;C.1.6. - respectul faţă de oamenii muncii;C.1.2. - cultivarea spiritului de creativitate, de inventivitate;B.1.2.5. - cultivarea atitudinii grijulii faţă de bunurile materiale (de a nu fi risipitor, de a folosi eficient fire textile refolosibile);C.1.6. - afirmarea Eu-lui prin cultivarea motivaţiei muncii, a atitudinii pozitive faţă de proprietate, disciplina şi estetica muncii, hărnicia;B.1.6.5.

RECOMANDĂRI PENTRU LUCRU SUGESTII METODOLOGICE Calitatea pieselor tricotate în mare măsură depinde de materialul ales. Acesta poate fi; lînă naturală, lîna industrială, melană, bumbac, fire buclate, macrame, bobine, fire deşirate în vederea refolosirii etc. În funcţie de produs, se vor procura firele necesare care să corespundj scopului propus (culoare, grosime, cantitate). Numai astfel reuşita va fi asigurată. În vederea executării articolelor de îmbrăcăminte pentru sezonul rece se vor procura fire de lînă naturală, lînă industrială, melană, mohair etc. Pentru sezonul cald şi pentru ocazii se recomandă firele din bumbac, macrame, mătase fire subţiri, în general. Firele necesare se găsesc în comerţ depănate în formă de sul sau de bobină. Sulurile necesită transformarea în ghemuri de aţă. Cu firele depănate în ghem se lucrează mai cu spor şi fără nici un risc. În timpul lucrului ghemul de aţă se ţine într-un coşuleţ sau într-o punguţă de plastic, pentru a nu semurdări sau degrada. Foarte solicitat pentru îmbrăcămintea călduroasă este firul de lînă industrială. Acest fir are aspectul plăcut, este rezistent şi are o grosime medie. Pentru ca acest fir să devină mai moale, se recomandă, înainte de folosire, spălarea lui cu apă şi detergent. După spălare sculurile (asigurate cu 2-3 legături din nişte panglici) se opăresc, apoi se clătesc numai cu apă călduţă. În ultima apă de clătit se pune puţin oţet. Se usucă la umbră: Acest procedeu aplică numai la firul industrial de lînă. Se recomandă ca montarea ochiurilor să se facă pe două andrele alăturate: se răsucesc bucle cu ajutorul degetului arătător de la mîna stîngă şi se montează pe andrele ochiuri uniforme. Acest procedeu de montare a ochiurilor pe andrele este simplu, iar marginea, tivul nu se va mai deosebi de modelul care urmează a fi executat. În vederea stabilirii calităţii lucrului îndeplinit, comportării firului, se recomandă executarea unui model de probă pe un număr de 20 de ochiuri. Proba obţinută se va călca cu fierul încălzit moderat, cu o cîrpă uşor umezită. Se va măsura mărimea tricotului obţinut şi se va calcula numărul de ochiuri (lanţuri) necesare pentru executarea produsului dorit.

Pentru a păstra marginea dreaptă a tricotului, primul ochi de la începutul fiecărui rînd se ia pe andrea nelucrat, alunecat. Pentru împletituri circulare e necesar un set de 5 andrele ascuţite la ambele capete. Dacă se tricotează ciorapi pentru copii, se vor monta cîte 6 sau 8 ochiuri (în funcţie de mărime) 4 andrele. O andrea va rămîne mereu liberă. Ţinînd-o în mîna dreaptă, cu ea se lucrează ochiurile de pe celelalte andrele. La fiecare început de rînd se adaugă cîte un ochi(jeteu) pentru înmulţire (stabilirea lărgimii ciorapului). Ochiurile de înmulţire se vor depune numai în două puncte distincte. USTENSILE NECESARE ANDRELELE. Grosimea andrelelor trebuie aleasă în raport cu grosimea firului de aţă. Andrelele pot fi circulare sau obişnuite, din metal, plastic sau lemn. BANDA METRICĂ (centimetrul). Este necesară pentru stabilirea măsurilor, confecţionarea tiparelor şi urmărirea dimensiunilor piesei în timpul lucrului. FOARFECELE. Este necesară la confecţionarea tiparelor şi tăierea firelor. ACUL. E necesar pentru asamblarea pieselor, montarea detaliilor. Cunoştinţe - să cunoască unele informaţii generale despre varietatea articolelor tricortate, despre locul şi rolul lor în viaţa omului; - să distingă diverse fire textile utilizate în tricotarea manuală; - să cunoască informaţii generale privind rolul şi locul muncii în viaţa omului. Capacităţi: - perceperea adecvată a mesajelor verbale privind tehnicile de tricotare, clasiificarea articolelor tricotate vestimentare după anotimpuri, după materia din care sînt confecţionate. Atitudini: - dezvoltarea curiozităţii, interesului de a cunoaşte; - educarea unei atitudini interogative.

CLASA I 1. Varietatea articolelor tricotate: - fulare; - papucei; - ciorapi; - mănuşi; - pulovere etc.

Aptitudini - Prezentarea de către învăţător a diverselor articole tricotate, făcînd comentariile respective; - explicaţiile de rigoare (cu demonstrarea mostrelor, planşelor ilustrative) privind tricotarea manuală, importanţa acestei îndeletniciri în viaţa familiei.

Cunoştinţe: - să cunoască ustensilele utilizate în tricotare (andrele); - să cunoască normele de igienă şi securitate. Capacităţi: - să poată clasifica firele textile după provenienţă, grosime şi culoare; - să poată distinge unele articole tricotate, comentînd utilizarea lor în viaţa cotidiană. Atitudini: - dezvoltarea interesului şi dorinţei de a cunoaşte, de a însuşi îndeletnicirea de tricotare; - cultivarea dragostei de frumos, de păstrare şi menţinere în ordine a articolelor vestimentare; - cultivarea atitudinii grijulii faţă de materialele utitizate, de a folosi eficient firele textile. Cunoştinţe: - să cunoască denumirea şi importanţa articolelor tricotate în viaţa cotidiană; - să cunoască elementele de bază ale tricotării (ţinerea andrelelor, ţinerea firului de aţă, montarea ochiurilor pe andrele, executarea primului rînd de ochiuri pe faţă, tricotarea liniară (sens direct şi invers). Capacităţi: - să poată monta ochiuri pe andrele; - priceperea de a executa ochiuri pe faţă; - priceperea de a executa primul rînd de ochiuri pe faţă; - priceperea de a tricota liniar (sens direct şi invers); - priceperea de a executa ochiuri de margine; - priceperea de a executa un fragment de tricotare (5-6 rînduri). Atitudini: - cultivarea dragostei şi interesului pentru activităţile de muncă.

2. Materiale şi ustensile: - Prezentarea de către învăţător a - fire textile utilizate în tricotare; unei colecţii de fire textile: de - andrele, croşete, foarfece. lînă (de diferite culori, de diferite grosimi); sintetice (de diferite calităţi, grosimi şi culori); - explicaţiile de rigoare privind utilizarea corectă a andrelelor în procesul tricotării; - utilizarea corectă a foarfecelor; - clasificarea de către elevi a firelor textile după provenienţă, grosimeşi culoare.

3. Elementele de bază ale tricotării (Tehnici de tricotare): - montarea ochiurilor pe andrele; - tricotarea dus-întors (liniară); - executarea ochiurilor pe faţă, ochiurilor pe dos; - ochiuri de margine; - ochiuri de finisare a tricotului.

- Explicaţii de rigoare privind poziţia mîinilor, ţinerea andrelelor, ţinerea firului de aţă în timpul tricotării; - montarea ochiurilor pe andrele în bază de exerciţiilor practice; - executarea practică a primului rînd de ochiuri pe faţă; - executarea practică a tricotării dus-întors; - constatarea cauzelor nereuşitei unor elevi şi insistenţa învăţătorului pentru a ieşi din impas; - executarea corectă a ochiurilor de margine a tricotului; - exersare în executarea ochiurlor de finisare a tricotului.

CLASA A II-A Obiective de referinţă Conţinuturi Cunoştinţe: 1. Varietatea articolelor - să cunoască unele informaţii tricotate: privind locul şi rolul articolelor - fulare; tricotate în viaţa omului; - papucei; - să cunoască proprietăţile - ciorapi; firelor textile utilizate în - mănuşi; tricotare (aspecte generale); - pulovere etc. - cunoaşterea unor informatii generale despre varietatea articolelor tricotate. Capacităţi: - priceperea de a studia mediul înconjurător, de a face legătură între articolele tricotateşi mediul ambiant; - utilizarea adecvată a terminologiei de ramură. Atitudini: - cultivarea atitudinii grijulii faţă de oamenii muncii; - cultivarea gustului estetic. Cunoştinţe: 2. Materiaie şi ustensile: - cunoaşterea materialelor şi - fire textile utilizate în tricotare ustensilelor utilizate în tricotare; (variate după provenienţă, - să cunoască normele de igienă culoare, grosime); şi de securitate; - seturi de andrele (variate după -să cunoască scurte informaţii grosime, după materialul din despre unele materiale utilizate care sunt produse); la confecţionarea articolelor - croşete; tricotate. - foarfece. Capacităţi: - să poată clasifica firele textile după provenienţă, grosime şi culoare; - priceperea de a alege andrelele în raport cu grosimea firului de aţă. Atitudini: - atitudinea grijulie, faţă de materialele utilizate; - educarea unei atitudini interogative.

Activităţi de învăţare - Prezentarea de către învăţător a unor articole tricotate; - comentarea de către învăţător a fiecăruia din articolele demonstrate; - reluarea informaţiilorde bază acumulate în clasa I-a; - stabllirea funcţiilor practice ale articolelor tricotate; - analiza, compararea, găsirea asemănărilor şi deosebirilor cu unele articole croşetate; - stablirea asemănărlor şi deosebirilor dintre articolele tricotate manual şi cele tricotate la maşinile speciale.

- Prezentarea unei colecţii de fire textile: a) de lînă (de diferite culori şi grosimi); b) sintetice (de diferite calităţi, grosimi şi culori); - exlpicaţiile de rigoare privind utilizarea andrelelor, foarfecelor etc.; - clasiflcarea de către elevi a firelor textile după provenienţă, culoare, grosime; - depănarea firelor deşirate în ghemuleţe mici; - stabilirea tipurilor de depănare a aţei (bobine, ghemuleţe, scule, papiotei etc.).

Cunoştinţe: - cunoaşterea elementelor de bază ale tricotării (montarea ochiurilor pe andrele, tricotarea primului rînd, de ochiuri pe fată, tricotarea liniară (sens direct şi invers); - cunoaşterea tehnicii de executare a elementelor de bază studiate anterior (în clasa I-a). Capacităţi: - priceperea de a selecta andrelele în raport cu grosimea firului de aţă; - priceperea de a monta ochiuri pe andrele; - priceperea de a stabili numărul necesar de ochuiri pentru o anumită lăţime a tricotului; - priceperea de a utiliza raţional firele texlile. Atitudini: - cultivarea spiritului critic faţă de sine şi faţă de rezultatul propriei munci; - cultivarea atitudinii grijulii faţă de bunurile materiale ale familiei, ale statului. Obiective de referintă Cunoştinţe: - cunoaşterea unor informaţii generale privind varietatea articolelor tricotate şi utilizarea lor în viaţa de zi cu zi; - cunoaşterea modalităţilor de utilizare a ustensilelor în procesul tricotării; - cunoaşterea normelor de igienă şi securitate a muncii în timpul tricotării. Capacităţi: - dezvoltarea priceperii de a clasifica firele textile după provenienţă, grosime, culoare; - dezvoltarea abilităţii de a mînui andrelele. Atitudini: - educaţia unei atitudini interogative; - atitudinea grijulie faţă de

3. Elementele de bază ale tricotării (tehnici de lucru); - montarea oehiurilor pe andrele; - tricotarea liniară (sens direct şi invers); - tricotarea: ochiuri pe faţă, ochiuri pe dos; - ochiuri de finisare; - fixarea îranjurilor la capetele fularului.

CLASA A III-A Conţinuturi 1. Varietatea articolelor tricotate: - fulare; - papucei; - mănuşi; - diverse hăinuţe. 2. Materiale şi ustensile: - diverse fire textile utilizate în tricotare; fire de lînă, de mohair, sintetice etc.; - seturi de andrele ascuţite la ambele capete; - foarfece etc.

- Repetarea regulilor privind poziţia mîinilor, ţinerea firului de aţă; - reluarea tehnicii de executare a elementelor de bază ale tricotării studiate anterior - stabilirea numărului de ochiuri în dependenţă de lăţimea articolului (de exemplu a fularului); - tricotarea după modelul: un ochi pe faţă, un ochi pe dos (exersare); - aprecierea calităţii lucrărilor executate; - stabilirea cauzelor lacunelor comise, explicaţiile de rigoare privind modul de corectare a lor; - finisarea fularului; - fixarea franjurilor.

Activităţi de învăţare - Prezentanea de către învăţător a unor articole tricotate, cu explicaţiile de rigoare; - recapitularea cunoştinţelor anterior acumulate; - cercetarea aspectului estetic al unor articole tricotate; - determinarea funcţiilor practice ale acestora; - clasificarea de către elevi a firelor textile întrebuinţate în tricotare după grosime, provenienţă, culoare; - stabilirea ustensilelor necesare pentru activităţile practice: set de 5 andrele ascuţite la ambele capete, foarfece etc.

materialele utilizate.

Capacităţi: - dezvoltarea priceperii de a monta ochiuri pe andrele; - dezvoltarea abilităţii de a repartiza ochiurile montate pe patru andrele (pentru a împleti circular); - executarea unui fragment de tricotare circulară. Cunoştinţe: - cunoaşterea modalităţii de montare a ochiurilor pe andrea; - cunoaşterea unor proprietăţi ale firelor textile; - cunoaşterea procedeelor de depănare a firelor deşirate, formînd ghemuleţe mai mici. Atitudini: - Dezvoltarea priceperii de a lucra îngrijit, cu acurateţe, de a nu face risipă de materiale.

3. Elementele de bază ale tricotării (tehnici de tricotat): - montarea ochiurilor pe andrele; - tricotarea circulară cu 5 andrele; - executarea ochiurilor pe faţă şi ochiurilor pe dos; - executarea ochiurilor de finisare.

- Repetarea şi consolidarea regulilor privind croşetarea liniară (ţinerea firului de aţă, ţinerea andrelelor, montarea ochiurilor pe andrele etc.); - explicaţiile de rigoare privind tricotarea circulară; - exersarea practică, care ar antrena elevii: - să tricoteze ochiuri pe faţă şi pe dos; - să stabilească numărul necesar de ochiuri pentru a tricota o fustiţă pentru păpusă; - să repartizeze pe patru andrele numărul de ochiuri stabilit; - executarea practică a unui fragment de tricotare circulară, executînd ochiuri pe faţă; - executarea circulară al unui fragment de tricotare circulară după modelul: 2 ochiuri pe faţă, 2 ochiuri pe dos; - executarea practică a unei fustiţe pentru papuşă.

CLASA A IV-A Obiective de referinţă Conţinuturi Cunoştinţe: 1. Varietatea articolelor - cunoaşterea unor particularităţi tricotate: estetice ale articolelor - fulare; vestimentare tricotate; - papuci de casă; - cunoaşterea unor informaţii - mănuşi; privind utilizarea lor în viaţa de - ciorapi etc. zi cu zi. Capacităţi: - dezvoltarea abilităţilor de a tricota unele articole de întrebuinţare personală; - dezvoltarea capacităţilor de a coordona mai multe performanţe psihomotorii în acelaşi timp: copierea de pe tablă în caiet, tricotarea după auz, mînuirea andrelelor, ţinerea firului de aţă. Atitudini: - cultivarea dragostei pentru lucrul de mînă; - atitudinea de respect faţă de creatorii articolelor vestimentare. Cunoştinţe: 2. Materiale şi ustensile: - cunoaşterea unor informaţii - diverse fire textile utilizate în despre proprietăţile firelor tricotare (fire de lînă naturală, textile utilizate în tricotare; lînă industrială, fire de bumbac, - cunoaşterea modalităţii de fire sintetice). utilizare a ustensilelor în tricotare; - cunoaşterea normelor de igienă şi securitate a muncii în timpul lucrului cu andrelele. Capacităţi: - clasificarea firelor textile după pravenienţă, grosime, culoare; - dezvoltarea priceperii de a selecta andrelele de lucru corespunzător grosimii firului de aţă din care se va executa articolul concret; - dezvoltarea abilităţii de a tricota firesc, cu îndemînare, utilizînd toate cinci andrele. Atitudini: - atitudinea grijulie, cu spirit de economie, faţă de materialele utilizate.

Activităţi de învăţare - Prezentarea de către învăţător a unor articole tricotate cu explicaţiile de rigoare privind particularităţile lor practice şi estetice; - cercetarea aspectului estetic al unor articole tricotate; - recapitularea cunoştinţelor anterior acumulate privind tehnicile şi tehnologiile de tricotare.

- Explicaţiile de rigoare privind proprietăţile firelor textile utilizate în tricotarea articolelor pentru copii; - clasificarea firelor textile după provenienţă, grosime, culoare; - pregătirea materialelor necesare pentru lecţiile de tricotare (depănarea firelor de pe scule, depănarea firelor deşirate formînd ghemuleţe nu prea mari) etc.; - amenajarea unei expoziţii de fire textile care pot fi utilizate în tricotare; - comentarea particularităţilor şi calităţii acestora.

Cunoştinţe: - cunoaşterea tehnicii de montare a ochiurilor pe andrele; - cunoaşterea procedeelor de tricotare circulară. Capacităţi: - aprofundarea priceperii de executare a primului rînd de picioruşe (ochiuri) montate pe două andrele; - dezvoltarea priceperii de a tricota ochiuri pe faţă şi ochiuri pe dos; - tricotarea ochiurilor de finisare la încheierea fragmentului de tricot. Atitudini: - priceperea de a lucra cu acurateţe, de a nu face risipă de materiale; - cultivarea dragostei pentru activităţile de creare a articolelor simple cu forţe proprii.

3. Elementele de bază ale tricotării (tehnici de tricotare): - montarea ochiurilor pe andrele; - tricotarea circulară (cu 5 andrele); - executarea ochiurilor pe faţă şi a ochiurlor pe dos.

- Exerciţii creative ce dezvoltă capacităţile de reactualizare a cunoştinţelor acumulate, de automatizare a priceperilor şi abilităţilor formate; - compunerea unor modele noi cu motive ce se repetă ritmic; - stabilirea numărului necesar de ochiuri pentru trico tarea unei mănuşi sau a unui papucel de casă; - montarea ochiurilor pe andrele; - executarea practică a unui fragment de tricotare circulară; - executarea practică a unui papucel de casă sau a unei mănuşi; - executarea unei perechi de papuci de casă;* - executarea unei perechi de mănuşi cu 1 deget**; * Lucrări practice prevăzute pertru nivelui II; ** Lucrări practice prevăzute pentru nivelul III

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Panait-Lecca E., Panait C., Popa M. Îmbrăcăminte tricotată de la tradiţie la modern. Bucureşti, 1991 2. Marian D. Tricotajele în actualitate. Bucureşti, 1990 3. Crişan Al., Guţu V. Proiectarea curriculum-ului de bază. Ghid metodologic. Chişinău, 1996 4. Curriculum de bază. Documente reglatoare. Chişinău, 1996 MODULUL “ACTIVITĂŢI AGRICOLE” Conţinutul muncii de cultivare a plantelor în clasele I-IV este dat în două variante: pentru şcoli care au lot experimental - lucrări practice de cultivare a legumelor; pentru şcoli care nu au lot experimental, lucrări practice de creştere a plantelor decorative. Speciile de plante se aleg în conformitate cu condiţiile climaterice ale zonei în care se află şcoala. La lecţiile de creştere a plantelor un loc de seamă revine observaţiilor, precum şi experienţelor simple, care se fac în şcoală, în sere, pe teren neadăpostit. Acest fel de lucrări se planifică după anotimpuri: de toamnă, de primăvară şi vară. La studierea compartimentului urmează să se acorde atenţie deosebită educării atitudinii grijulii a elevilor faţă de natură, a interesului faţă de munca în agricultură. Conţinutul lecţiilor la munca agricolă îmbunătăţeşte cunoştinţele elevilor la ştiinţele naturii, formează deprinderi ecologice. Efectuînd diferite experienţe, elevii află cum influenţează umiditatea, substanţele nutritive, căldura şi lumina la creşterea plantelor, înrîurirea diferitelor metode de pregătire a seminţelor asupra încolţirii lor, perioadei semănatului şi asupra recoltelor. În clasele primare, ţinîndu-se cont de particularităţile de vîrstă ale elevilor, trebuie să se

rezolve următoarele servicii comune pentru instruirea prin muncă: formarea atitudinii conştiente faţă de învăţătură, a sentimentului civic, dezvoltarea morală, intelectuală şi fizică a personalităţii educarea hărniciei, necesităţii de a munci, a respectului faţă de oamenii muncii, atitudinii pline de grijă faţă de natura plaiului natal; formarea deprinderilor şi principiilor de muncă; aplicaţii a cunoştinţelor obţinute în cadrul activităţii de muncă; dezvoltarea capacităţilor creatoare a elevilor în procesul antrenării lor în activitatea de experimentare agricolă; pregătirea elevilor pentru îndeplinirea lucrărilor în gospodăria părinţilor. O atenţie deosebită trebuie să se acorde cunoaşterii şi respectării exacte de către elevi a regulilor de securitate a muncii şi de igienă personală. Obiective de referinţă Cunoştinţe: - Să cunoască regulile de comportare pe lotul experimental şcolar. - cerinţele faţă de lucrările de toamnă de pregătire a solului. Procedeele de lucru cu săpăliga. Regulile de colectare şi păstrare a seminţelor - condiţiile favorabile pentru creşterea plantelor de cameră (căldură, lumină, umeditate). - Regulile de îngrijire a plantelor de cameră. - cerinţele faţă de materialul de semănat. - cum se îngrijesc semănăturile. - regulile de lucru cu instrumentele manuale. Capacităţi: - a determina plantele după seminţe. - a pregăti seminţele pentru semănat, alegerea seminţelor bune. - a pregăti terenul nivelînd solul, a semăna seminţele şi îngriji plantele. - formarea deprinderilor de lucru cu instrumentele manuale. Atitudini: - respectarea regulilor de securitate a muncii şi igienei personale. - să îngrijească plantele de cameră şi cele de pe lot, să efectueze observări asupra creşteriii lor, să determine după aspectul exterior şi după seminţe, plantele ce le îngrijesc.

CLASA I-A Conţinuturi Creşterea plantelor (8 ore) Lucrări de toamnă (4ore) Excursie la lotul experimental şcolar. - Observarea procesului de săpare a solului de către elevii din clasele mari. - Colectarea materialelor naturale pentru lecţiile de muncă manuală; - Recunoaşterea plantelor de cameră după aspectul exterior. - Pregătirea plantelor pentru iarnă. Lucrări de primăvară (4ore) - Condiţiile necesare pentru încolţirea seminţelor, semănaturilor. - Importanţa plivitului, udatului, prăşitului, strînsul la vreme al roadei. - Totalurile experienţelor

Activităţi practice Familiarizarea elevilor cu lotul experimental, cu plantele ce se cultivă aici, cu lucrările îndeplinite de elevi. Colectarea seminţelor de plante decorative, uscarea şi punerea lor la păstrare. - Pregătirea parcelei pentru prelucrarea, greblarea şi înlăturarea resturlor vegetale. - Udarea plantelor, afînarea solului, ştergerea prafulu de pe frunze, spălarea ghivecilor şi pervazurilor. Creşterea şi îngrijirea plantelor (muşcată, begonie, cerceluşi). - Pregătirea solului. Semănatul seminţelor de mazăre, ceapă, bob, fasole, a plantelor decorative anuale. - Îngrijirea plantelor semănate: plivitul, udatul, prăşitul. Strînsul recoltei.

CLASA A II-A Obiective de referinţă Conţinuturi Cunoştinţe: Lucrări de toamnă (4ore) - Informaţii agrotehnice. - Particularităţile de lucrare a - Regulile de colectare şi solului penru semănat. păstrare a seminţelor de plante Semănatul. păstăioase. - Colectarea materialelor - Regulile de securitate şi igienă naturale pentru munca manuală. personală în timpul lucrului pe - Observarea procesului de lotul şcolar. săpare a solului de către elevii - Alegerea exponatelor pentru din clasele superioare. expoziţia şcolară. - Îngrijirea plantelor de cameră, - Înmulţirea plantelor de cameră animalelor din ungheraşul viu. prin butaşi de tulpină, rădăcină - Condiţiile de forţare a şi frunze. butaşilor pentru a-şi forma - Cerinţele faţă de materialul rădăcini săditor. - Creşterea plantelor: telegraf, - Regulile de îngrijire a gloxinie, aspidistră. plantelor de cameră, a - Experienţă: determinarea animalelor. plantelor de cameră faţă de apă, Capacităţi: lumină, căldură, substanţe - Agrotehnica parcelei pentai nutritive. Lucrări cu animalele. lucrările: săpatul solului, pregătirea şi semănatul seminţelor de mazăre, fasole, bob, ceapă, morcov, ridiche, sfeclă, plante decorative. - Să strîngă seminţe de la plantele uscate de pe lot şi să le pregătească pentru păstrare în timpul iernii. - Să recunoască seminţele şi plantele răsărite ale plantelor cultivate pe lot. Atitudini: - Respectarea regulilor de securitate a muncii şi igienei personale. - Să îngrijească plantele de pe lot şi cele de cameră.

Activităţi practice - Colectarea şi punerea la păstrare a seminţelor de plante păstăioase în timpul iernii. - Recoltarea plantelor crescute în anul precedent cu alegerea exponatelor pentru expoziţia şcolară. - Pregătirea sectorului pentru săpat (greblarea şi înlăturarea resturilor vegetale). - Familiarizarea cu plantele de cameră, cu procesul butăşirii de tulpină şi de frunze. Butăşirea şi punerea butaşilor în vederea forţării creşterii în: apă, nisip, sol, alte mediuri. - Răsădirea butaşilor înrădăcinaţi în glastre, în lăzi. Îngrijirea plantelor de pe lot şi cele de cameră.

Cunoştinţe: - Cultivarea plantelor pe lotul experimental. - Regulile securităţii muncii cu instrumentele manuale: greblă, sapă, săpăligă, stropitoarea. - Regulile de pregătire a parcelei pentru semănat: nivelarea solului cu grebla, facerea şanţurilor pentru semănatul seminţelor, cu ajutorul aţei de marcare şi a sapei, stropirea cu stropitoarea. Capacităţi: - Regulile de pregătire a seminţelor pentru semănat. - Semănatul seminţelor de mazăre, ceapă, fasole, ridiche, sfeclă, morcov. Atitudini: - Regulile de pregătire a materialului săditor şi a celui de semănat. - Îngrijirea plantelor de cameră.

Lucrări de primăvară-vară (6 ore) - Cunoştinţă cu lucrările de primăvară la lotul experimental. - Influenţa semănatului cu seminţe uscate, preventiv muiate şi încolţite, asupra creşterii şi roadei. - Punerea la încolţit a seminţelor. - Recunoaşterea semănăturilor după plantele răsărite. Pregătirea butaşilor verzi, sădirea lor. Efectuarea observărilor. Cultivarea plantelor decorative (4 ore) - Familiarizarea cu plantele decorative multianuale înmulţite prin butaşi de tuplină, prin seminţe: gheorghină, crin, bujorş.a. - înmulţirea plantelor decorative multianuale prin butaşi de tulpină, frunză, rădăcină şi prin seminţe.

Pregătinea solului şi a seminţelor pentru semănat. - Semănatul seminţelor pregătite. - Îngrijirea plantelor. - Recoltarea şi evidenţa roadei. -Analiza rezultatelor experienţelor. - Cultivarea plantelor decorative multianuale în straturile de flori din faţa şcolii.

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - Noţiuni de bază despre muncă, despre rolul şi locul munci;A.1.1.1. - Despre regulile de securitate în timpul lucrului şi al igienei personale;B.1.3.1. - Cum trebuie respectate regulile de îngrijire a plantelor cultivate pe lot şi a planteloor de cameră;A.1.1.4. - Care este denumirea şi destinaţia maşinilor agricole pentru lucrarea solului;A. 1.2.4. Capacităţi: - Care sunt particularităţile de creştere a plantelor decorative cu flori şi a celor legumicole în sol deschis;B.1.1.1. - Să cultive plante agricole de la semănat pînă la recoltare. - De a participa la lucrările de toamnă, primăvară, vară pe lotul şcolar experimental, în grădina de acasă. - De a pregăti solul pentru iarnă. - Descrieţi totalurile muncii la lotul exprimenta) în anul precedent. Atitudini: - De a stimula motivaţiile de cunoaştere a plantelor legumelor, a plantelor de cameră şi plantelor decorative cu flori. - cît de mulţi elevi manifestă dorinţa de a participa la diferite lucrări agricole, respectul faţă de oamenii muncii, de a se angaja în munca agricolă, protecţia şi ameliorarea medului înconjurător.

CLASA A III-A Conţinuturi Lucrare de toamnă pe lotul experimental (4 ore) Să se capete cunoştinţe despre diversitatea legumelor şi importanţa lor nutritivă.A. 1.2.2. Care sunt regulile de recoltare, uscare şi păstrare a semintelorde rădăcinoase.A.1.2.3. Spuneţi cum aţi greblat şi înlăturat resturile vegetale, săpatul solului cu întroducerea îngrăşămintelor organice. B.1.7.3. Efectuarea regulilor de stropire, îngrăşare, aşezare a plantelor de cameră în dependenţă faţă de lumină, căldură, afînarea solului, ştergerea prafului.B.1.7.3. Participarea elevilor la răsădirea plantelor de cameră prin stolonii aerieni, prin bulbi şi butaşi.B.1.7.3.

Activităţi de învăţare Excursie în grădina de legume, demonstrînd plante legume. De a învăţa regulile de recoltare a plantelor crescute pe parcela clasei; regulile pregătirii solului pentru iarnă. La ce servesc informaţiile agrotehnice despre cultivarea plantelor de cameră. Colectarea butaşilor de telegraf, begonie, cerceluş, plantarea şi îngrijirea lor, detaşarea stolonilor şi bulbilor, sădirea lor, îngrijirea plantelor.

Cunoştinţe: - Facerea cunoştinţei cu lucrările de primăvară la lotul experimental. - Despre pregătirea seminţelor pentru semănat, semănatul seminţelorşi îngrijirea plantelor; maşini şi dispozitive agricole; recoltarea plantelor. Capacităţi: - De a pregăti solul pentru semănatul seminţelor de ridiche, sfeclă roşie, morcov şi alte culturi. - Cum se aleg, se află puterea de încolţire a seminţelor, se înmoaie ele. - Cînd (timpul) se seamănă, cum se seamănă şi cum se îngrijesc plantele de ridiche, sfeclă roşie, morcov. - Care sunt regulile de recoltare a plantelor rădăcinoase. - Aprecierea înrîuririi planlelor asupra recoltei. - Înrîurirea timpului cînd au fost semănate plantele asupra recoltei. - La ce serveşte plugul, borona, cultivatorul, semănătoarea, tractorul. Atitudini: La fel ca şi la lucrările de toamnă pe lotul experimental.

Lucrări de primăvară-vară (6 ore) Caracterstica diferitor legume şi însemnătatea lor. Efectuaţi enumerarea factorilor de obţinere a recoltelor înalte. Îngrijirea plantelor semănate, atît primăvara, cît şi vara. Recoltarea la timp şi fără perderi a plantelor legumicole.

Cunoştinţă cu seminţele plantelor rădăcinoase. Efectuarea lucrărilor la pregătirea seminţelor pentru semănat. Cum e formulată legea “Regulile de securitate a muncii şi a igienei personale”. Participarea la recoltarea plantelor rădăcinoase. Cunoaşterea maşinilor şi dispozitivelor folosite.

Cunoştinţe: - Despre formarea reprezentărilor generale a plantelor decorative şi specificul floricultorului. - Informaţii agrotehnice a acestor plante. - Cum se seamănă seminţele, se îngrijesc plantele. Capacităţi: - De a deosebi speciile de plante decorative cultivate. - De a povesti despre munca floricultorului, a numi diferite specii de plante decorative. - Cum se îngrijesc plantele decorative. Atitudini: - Faţă de munca floricultorului diversitatea speciilor de plante decorative. - Cum se aleg seminţele, se seamănă, se îngrijesc plantele, se recoltează florile.

Cultivarea plantelor decorative. De explicat elevilor despre munca floricultorului, despre diversitatea speciilor de plante decorative. Cum se aplică în practică regulile de pregătire a seminţelorde plante decorative finale pentru semănat. Semănatul rar şi des al seminţelor de garoafe, nu-măuita. Efectuarea răritului plantelor, afînarea solului dintre plante cu nimicirea buruienilor, udatul plantelor, recoltarea florilor.

Demonstrarea plantelor, buchetelor de flori. Cum recunoaştem seminţele de plante bienale, cum pregătim seminţele pentru semănat. Informaţii agrotehnice despre îngrijirea plantelor decorative.

Obiective de referinţă Cunoştinţe: - Să cunoască elementar noţiunile privind aspectele mai generale ale naturii;A.1.1, - Să cultive plantele legumicole: tomate, morcovi, ţelină, pătrungel, mărar ş.a.;A.1.1.3. - Să cultive plante decorative cu bulbi - narcişi, lalele, crini;A.1.1.3. - Să cultive plante de cameră: muşcată, aloe, cerceluş, telegraf, begonia ş,a.;A.1.1.3. - Să ştie particularităţile creşterii răsadului de patlagele roşii, varză şi îngrijirea răsadului; A.1.1.3. - Să cunoască regulile de sădire a răsadului în sol, îngrijirea plantelor, regulile recoltării recoltelor; A.1.1.3. Capacităţi: - Să aplice în practică metodele de acumulare a informaţiei;B.1.2.1. - Să îngrijească corpul şi obiectele personale, igienă şi securitate, prin respectarea normelor şi regulilor de securitate a muncii;B.1.3.1. - Să descrie observările şi faptele, fenomenele din natură. - Să cultive plante din seminţe, din butaşi de frunze şi de tulpină, din bulbi, drajoni, din părţi de plantă. Atitudini: - Grija faţă de natură. - Dezvoltarea unui compartiment ecologic;C.1.7. - Să cunoască plantele legumicole, plantele de cameră şi cele decorative cu flori; C.1.6. - Să dorească a participa la diferite lucrări agricole; C.1.5. - Să respecte oamenii muncii;C.1.2.

CLASA A IV-A Conţinuturi Plantele legumicole, decorative şi de cameră. Înmulţirea şi creşterea, îngrijirea lor. Recoltarea acestor plante.

Activităţi de învăţare A descrie plantlele cultivate pe lotul experimental, plantele de cameră, a le înmulţi, a le cultiva, a le recolta, a afla recolta strînsă, la fel şi la un hectar;C.1.6.

Cunoştinţe: - De continuat formarea reprezentărilor generale despre plantele legumicole, munca legumicultorulului; folosirea legumelor. - Să se capete cunoştinţe despre diversitatea legumelor şi importanta lor nutritivă. - Să înveţe regulile de colectare şi păstrare a seminţelor de plante cu bulb. Recoltarea şi evidenţa roadei. Capacităţi: -De a recolta plantele crescute pe lot, acasă. - Să planteze şi să îngrijească plantele decorative, arbuştii şi pomii fructiferi. - Să participe la întocmirea planului de experienţă în vederea determinării influenţei termenilor de studiere a plantelor decorative multianuale şi bulboase legumicole asupra termenilor şi gradului de înflorire. Atitudini: - Dorinţa de a cultiva plante legumicole, decorative, arbuşti şi pomi fructiferi, plante de cameră atît la lotul şcolar, cît şi acasă.

Lucrări de toamnă la lot - 4 ore Să participe la strînsul recoltelor plantelor cultivate pe lot, acasă. Să pregătească locul de sădire al plantelor; să separe părţile de plantă a cepelor-fiice din bulbul de ceapă, a căţeilorde usturoi, sădirea lor. Să participe la plantarea de toamnă a plantelor decorative, multianuale. Pregătirea pentru iarnă a arbuştilorşi a pomilor fructiferi.

Cunoştinţă cu diferite plante la lotul şcolar, acasă. Să înveţe regulile de securitate a muncii. Să facă totalurile experienţelor. Care sunt regulile plantării şi îngrijirii plantelor decorative multianuale. Pregătirea pentru iarnă a arbuştilor şi pomilor fructiferi.

Cunoştinţe: -Să cunoască a creşte răsad de varză, roşii. - Să sădească răsadul crescut în sol. - Cum se pregătesc seminţele pentru semănat, a bulbilor pentru sădit. - Să semene, sădească, îngrijească şi să recolteze plantele crescute. -Să facă totalurile lucrărilor, experienţelor. Capacităţi: - De aplicare în practică a metodelor de acumulare a informaţiei. -Să crească răsad de plante legumicole, să-l îngrijească, planteze în sol deschis. - Să cunoască regulile de pregătire a seminţelor pentru semănat, a bulbilor pentru sădit; semănatul, săditul lor; îngrijirea plantelor, recoltarea. Atitudini: - Respectul valorilor generalumane, sociale, economice, ştiinţifice. - Exercitarea drepturilor şi datoriilor de a munci şi de studiu. - Rigoarea, obiectivitatea şi spiritul critic faţă de sine şi faţă de produsul muncii personale. Plante de cameră. Pregătirea solului, a ghiveciurilor. Informaţii agrotehnice

Lucrări de primăvară-vară (6 ore) Să îngrijească plantele, protecţia lor contra dăunătorilor. Să poată liber lucra cu sapa, hîrleţul pentai a pregăti locul pentru semănat, săditul plantelor. Semănarea plantelor. Să participe elevii la recoltarea recoltelor de ceapă, usturoi, varză, pătlăgele roşii şi alte plante crescute pe lotul experimental, acasă. Cultivarea plantelor de cameră Familiarizarea cu plantele de cameră care se înmulţesc prin divizarea plantei, prin bulb, prin drajoni (aloe, ficus, trandafir chinezesc, hortenzie). Să ştie regulile de răsădire a plantelorde cameră. Separarea părţilor de plantă, a bulbilor, drajoniloi; sădirea lor. Îngrijirea plantelor. Cultivarea plantelor decorative multianuale Să îngrijească plantele sădite toamna. Sădirea părţilor de plantă, a cepelor-fiică, îngrijirea lor. Îndepărtarea florilor a plantelor veştezite. Excursie într-o gospodărie de creştere a florilor.

Să cunoaşcă regulile creşterii răsaduluii şi a plantării lui în sol deschis. Să însuşească procedeele corecte de lucru cu hîrleţul, sapa, deîngrijire a plantelor cultivate. Să efectueze observări asupra creşterii şi dezvoltării plantelor. Să cunoască regulile de îngrijire a plantelorîn stare de repaos. Regulile de răsărire a plantelor de cameră. Să ducă observări asupra plantelor cu scopul de a scoate la iveală influenţa luminii, a căldurii, apei, solului asupra creşterii frunzelor verzi. Regulile sădirii de primăvară a plantelor multianuale. Efectuarea observărilor asupra creşterii şi dezvoltării plantelor.

BIBLIOGRAFIE 1. Evans R.M., Herr E.L Fondation of Vocational Education. Columbus. Toronto, London, Sydnei: Bell and Howell Company, 1978 2. Fierer J. Industrial Education-Interpreter of Technology Industrial Education. 1980 Vol.69, Nr.8 3. Ghid metodologic pentru orientarea şcolară şi profesională. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1968 4. Holban I. Modele în desfăşurarea stadială a procesului de calificare profesională. Revista de pedagogie, 1983, Nr. 7 5. Holland J.L. Major programs of Research on Vocational Behavior/ Man in a World of Work. Fater and Facer, Boston, 1964 6. Înţelegeri contemporane ale relaţiei dintre şcoală şi mediul vieţii. Viaţa, şcoala. Revista de pedagogie. 1979, Nr. 5

Învăţămînt - producere - cercetare. Coordonator L. Vlăsceanu. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981 8. Jinga I., Vlăsceanu L. Structuri, strategii şi performanţe în învăţămînt Editura Academiei, Bucureşti, 1989 9. Marland S.P. Career Education: 300 Days Lates/ American Vocational Journal, 1972 10. Mocanu R. Alegerea viitoarei profesii - act de mare răspundere socială. Învăţămîntul liceal şi tehnic profesional, 1984, Nr. 3 11. Programa de educaţie tehnologică pentru învăţămîntul preuniversitar (clasele VVII). Chişinău, 1994 12. Programe pentru şcoala medie de cultură generală. Instruirea prin muncă, clasele VIII-IX.Chişinău,1991 13. Programa de pregătire tehnico-practică a elevilor din clasele V-VIII. Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1985 14. Super D.E. Vocational development: A.Framwork for Reseaneb NewYork:Columbia Univ., 1957 15. Thompson V.F. Fondation of Vocational Education: Social and Psiholosophical Concepts. New York: Pentice Hall inc: Eaglawood Cliff, 1973 16. Vlăsceanu L. Noua funcţie a şcolii în condiţiile integrării învăţămîntului cu producerea şi cercetarea. Revista de pedagogie. 1980 Nr. 5 17. Watanable A. Guidauce servisien Japonesse school and Vocational Guidance. Buletin A.I.O.S.R, Nr. 50,1990 18. Valenţele reformei învăţămîntului. Culegere de materiale I. p. 1983 7.