ECDL M2 - Instrumente Online

 

 

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 „Investeşte în oameni!”

Centru de instruire pentru promovarea adaptabilităţii şi creşterea gradului de mobilitate a angajaţilor operatorilor de transport public de persoane din România

Utilizarea calculatorului personal 

Modulul 2 Instrumente Online

 

 

 AUTORI:

Valentin IORDACHE – UPB-CEPETET Angel Ciprian CORMOȘ – UPB-CEPETET Claudia Maria SURUGIU – UPB-CEPETET

 

 

2. Modulul 2 – Instrumente  Online 

 

Cuprins 2.  Modulul 2 – Instrumente Online ........................................................ 1  2.1.  Introducere .................................................................................. ................................................................ .................. 3  2.2.  Navigarea pe Internet - Concepte cheie ..................................... 5  2.2.2.  Securitate și siguranță ........................................................... 9  2.3.  Navigarea pe Internet ................................................................ ............................................................. ... 13  2.3.1.  Utilizarea unui un ui browser web ................................................ 13  2.3.2.  Instrumente și setări ............................................................ ........................................................ .... 23  2.3.3.  Preferințe (bookmarks/favorites) .............. ......................................... ........................... 30  2.3.4.  Rezultate .............................................................................. 33  2.4.  Informații online ...................................................................... ......................................................................... ... 39  2.4.1.  Căutare ................................................................................ .......................... ...................................................... 39  2.4.2.  Evaluarea informației ........................................................... 42  2.5.  Copyright, protecția datelor ....................................................... 45  2.6.  Comunicare ............................................................................... .................... ........................................................... 47  2.6.1.  Comunități online ................................................................. 47  2.6.2.  Instrumente de comunicare ................................................. 51  2.6.3.  Concepte de bază despre e-mail ........................................ 54  2.7.  Utilizarea poștei electronice ...................................................... 59  2.7.1.  Trimiterea mesajelor ........................................................ ............................................................ .... 59  2.7.2.  Primirea mesajelor ........................................................... ............................................................... .... 68  2.7.3.  Instrumente și setări ............................................................ ........................................................ .... 75  2.7.4.  Organizarea mesajelor ........................................ ........................................................ ................ 88  2.7.5.  Utilizarea calendarelor ......................................................... 97 

1/101

 

 

2/101

 

 

2.1. Introducere  Acest modul stabilește conceptele esențiale și competențele referitoare la navigarea pe Internet, căutarea informațiilor, comunicarea online și e-mail. Candidații vor fi capabili să:   Înțeleagă conceptele legate de navigarea pe Internet și securitatea online.   Utilizeze un browser web, să modifice setările acestuia. să utilizeze semnele de carte (bookmarks), să tipărească o pagină web.   Caute informații online și să evalueze obiectiv conținutul aacestora. cestora.   Înțeleagă aaspectele spectele cheie legate de copyright și pprotejarea rotejarea datelor.   Înțeleagă conceptele legate de comunități online, comunicare și e-mail. 













  Trimită, pprimească rimească mesaje electronice și să modifice ssetările etările acestora.   Organizeze mesajele și să utilizeze calendare.

3/101

 

 

4/101

 

 

2.2. Navigarea pe Internet - Concepte cheie 2.2.1.1. Înț eelegerea legerea termenilor: Internet, World Wide Web (WWW), Uniform Resource Locator (URL), hyperlink Termenul de Internet provine din unirea a două cuvinte din limba engleză: inter connected connected = interconectat și network = rețea. Internetul este o rețea globală ce interconectează milioane de echipamente și dispozitive de calcul (calculatoare, telefoane mobile, televizoare, echipamente de uz casnic, sisteme de alarmă, etc.) cu un singur scop, acela de a schimba date, respectiv informații, între ele. Mai exact Internetul este un sistem de rețele interconectate, o reț ea ea de reț ele ele  private, publice, educaționale, pentru afaceri sau guvernamentale conectate între ele printr-o multitudine de tehnologii de comunicație

electronice, fărăcare fir sau optice. Internetul. Din această cauză nu există o singură entitate sau organizație să dețină Oricine poate folosi Internetul atâta timp cât dispune de un calculator, telefon sau alt dispozitiv ce se poate conecta la o rețea, gratuit sau contra cost. Internetul permite utilizatorilor să se conecteze unul cu celălalt pentru a schimba date, a folosi poșta electronică, a posta informații, a accesa canale multimedia, a utiliza rețele de socializare, etc. World Wide Web nu este același lucru cu Internetul, fiind doar o parte din acesta. World Wide Web (WWW) sau mai pe scurt Web este un mod de a accesa informația cu ajutorul Internetului. Este format dintr-un sistem de servere (calculatoare dedicate funcționării în rețele de calculatoare în vederea furnizării unor servicii) ce suportă documente special formatate (pagini) într-un limbaj numit HTML (HyperText Markup Language) ce încorporează texte și legături (link-uri) către alte documente, dar și fișiere video, audio sau grafice. Trecerea de la un document la altul (navigarea) se face dând clic cu mausul pe anumite zone (link-uri) din documentul respectiv. Aplicațiile care permit navigarea în astfel de documente se numesc browser-e web (programe de navigare).  Accesarea unei u nei pagini web ssee fa face ce pe baza unei adrese web, o colecție de pagini web aflate sub o singură adresă numindu-se site web.

5/101

 

 

URL (Uniform Resource Locator – Localizator Uniform de Resurse) este o secvență de caractere standardizată ce specifică adresa unui fișier sau pagină web stocată pe un server conectat la Internet. Cu ajutorul unui program de navigare, pagina este descărcată pe calculatorul client și afișată pe monitor. Un exemplu de URL este următorul: http://www.ecdl.ro/contact  http://www.ecdl.ro/contact   Hyperlink-ul (sau link-ul – legătura) reprezintă o referință către un document sau o parte dintr-un document, cititorul fiind direcționat către acesta printr-un singur clic pe butonul stânga al mausului, atunci când acesta se află deasupra hyperlink-ului (în acel moment săgeata mausului se transformă întro mână). Hypertextul menționat anterior este de fapt un text obișnuit ce conține hyperlink-uri. Hyperlink-urile pot fi de două feluri:   de tip text; cel mai aadesea, desea, în momentul când se trece cu masul peste ele textul devine subliniat;   de tip imagine, o suprafață din pagina web ce conține un element grafic, marginile acesteia putând fi vizibile sau nu. 



2.2.1.2. Înț elegerea elegerea structurii unei adrese web Vom lua ca exemplu următoarea adresă web: http://www.ecdl.ro/forum/Despre-ECDL-1   Structura unei adrese web (URL)  protocol://domeniu:port/cale/resurs  protocol://domeniu:port/cale/r esursă și cuprinde:

este:







  Protocolul transferul și vizualizarea ppaginilor aginilor este http (HyperTextpentru Transfer Protocol – protocolul deweb transfer al   hypertextelor). Pot fi folosite și alte protocoale, de exemplu https  pentru pagini web securizate sau ftp pentru transferul de fișiere;   Domeniul (www.ecdl.ro), format din nume (www), numele de domeniu de nivel 2 (ecdl), numele de domeniu de nivel 1 (ro). Uneori, după domeniu poate fi necesară specificarea portului utilizat de serverul ce deține pagina web, pentru a o putea accesa.  Acesta se trece ddupă upă domeniu astfel: www.ecdl.ro:80. Dacă după domeniu nu este trecut nici un port, se consideră portul standard, care pentru http este 80;   calea către fișier (numele directorului): forum; 6/101

 

 

  numele fișierului ssau au paginii web: Despre-ECDL-1  (într-o adresă de tip URL, dacă există spații, acestea sunt înlocuite cu caracterele %20). Cele mai comune tipuri de domenii de nivel înalt (nivel 1) sunt organizate fie geografic (codul domeniului este rezervat unei țări sau unui stat, de exemplu .ro, .us, .uk, .jp), fie organizațional (codul domeniului corespunde tipului de organizație, de exemplu .com - comercială, .edu - educațională, .gov - guvernametală, .org - organizații la modul general). Paginile unui site web sunt organizate ierarhic, prima dintre ele fiind numită pagina inițială (home page) și este de obicei accesată atunci când se introduce URL-ul ce conține numai domeniul corespunzător paginii (de exemplu: www.ecdl.ro). Toate celelalte paginii sunt subordonate paginii inițiale iar adresele lor se obțin prin adăugarea căii lor la adresa paginii inițiale (de exemplu: http://www.ecdl.ro/contact). 

2.2.1.3. Definirea termenului terme nului de browser br owser web. Identificarea unor browsere web uzuale Pentru a putea accesa pagini web pe baza unei adrese de tip URL este nevoie de o aplicație software, un program, care să preia pagina web de pe serverul de Internet ce o deține și să o afișeze pe monitor. Acest program se numește browser web (program de navigare). Toate browser-ele web sunt capabile să afișeze pagini web ce conțin text, în plus, în funcție de capabilitățile fiecăruia, putând fi afișate și imagini, fișiere audio sau video, sau aplicații de tip Flash sau Java. Unele dintre ele pot chiar deschide intern documente de tip PDF sau DOC, dar, în cazul în care fișierul accesat nu este recunoscut se oferă posibilitatea salvării acestuia.

CeleMozilla mai cunoscute browser-e sunt Google Chrome, Internet Explorer, Firefox, Opera și Safariweb (Figura 7-1).

Figura 2-1. Logo-urile Logo-urile celor mai cunoscute cunoscute browsere we web b

7/101

 

 

2.2.1.4. Cunoașterea diferitelor servicii oferite de Internet: c ăutare informaț ii, ii, cumpăr ături online, e-learning, e-banking, e-  government, divertisment, comunicare Internetul oferă în momentul de față utilizatorilor posibilitatea de a accesa o mare varietate de servicii online care tind să le înlocuiască din ce în ce mai mult pe cele obișnuite din viața reală. Printre acestea se numără căutarea informații, cumpărăturile online, e-learning, e-banking, e-government, divertisment și comunicare. Datorită uriașei cantități de informație disponibilă pe Internet în conținutul milioanelor de pagini web, a fost necesară dezvoltarea unor aplicații software care să fie capabile să realizeze căutări ale unor cuvinte cheie în conținutul acestor pagini. Acest tip de aplicații se numesc motoare de căutare și sunt disponibile prin intermediul unor pagini web. Rezultatele căutărilor sunt prezentate în pagini de rezultate, sub formă de liste, oferindu-se eventual și câteva detalii succinte pentru fiecare din rezultate. Magazinele de cumpărături se mută din ce în ce mai mult în mediul online, din motive evidente: acces mult mai facil al cumpărătorilor de oriunde, economii cu plata chiriilor și a angajaților din vânzări, etc. În ceea ce privește cumpărătorii, aceștia pot într-un timp foarte scurt să caute produsul dorit în mai multe magazine alegând prețul cel mai bun, sau să analizeze mai ușor produse diferite pentru a-l alege pe cel potrivit. În plus de cele mai multe ori au acces la părerile altor cumpărători pentru a se decide dacă produsul le va satisface nevoile sau nu. Majoritatea magazinelor online oferă și posibilitatea de a plăti produsele direct pe Internet, folosind un card bancar. Conceptul de e-learning (învățare online) se referă la posibilitatea utilizatorilor de a urma cursuri sau a învăța pur și simplu utilizând materiale electronice sau diverse platforme de învățare puse la dispoziție de organizații

educaționale. Acest tip de învățare presupune utilizarea de medii de transmitere a informației variate: text, audio, imagini, video, puse la dispoziție fie cu ajutorul Internetului, fie pe diferite medii de stocare (memorii externe, CD/DVD, etc.). Nu este obligatorie învățarea într-o sală de clasă, utilizatorul putând face acest lucru și de acasă, utilizând calculatorul personal. Tranzacțiile financiare s-au dezvoltat și ele foarte mult în mediul online, utilizatorii având la dispoziție instrumente cu ajutorul cărora pot efectua plăți, transfera bani între conturi, realiza schimburi valutare, deschide depozite, vizualiza și salva informații legate de conturi, etc. Pentru a avea acces la astfel de facilități utilizatorul trebuie să se înregistreze la o instituție bancară (eventual să și plătească un astfel de serviciu). Aceasta îi va furniza datele de acces (adresă, nume de utilizator și parolă) de obicei împreună cu un 8/101

 

 

dispozitiv de siguranță pentru generarea de parole de autentificare și confirmare a operațiunilor, numit token.

Figura 2-2. Exemplu Exemplu de token

 Aplicațiile de tip e-government presupun punerea la dispoziție de către autoritățile guvernamentale de pagini de Internet pentru a ușura accesul utilizatorilor la informații și servicii publice. Astfel, utilizatorii pot găsi informații, formulare, referințe din legislație, pot depune documente și pot realiza plăți online. Două exemple importante în România sunt Ghișeul Virtual de Plăți (www.ghiseul.ro) și Sistemul Electronic de Achiziții Publice (www.e-licitatie.ro). Divertismentul online este una din cele mai dezvoltate categorii de servicii online, incluzând o mare varietate de pagini de Internet ce oferă acces la jocuri online, muzică, filme și seriale, știri, ziare, posturi TV, etc. O altă categorie de servicii disponibile pe Internet care a luat o mare amploare în ultimii ani este comunicarea, utilizatorii având la dispoziție nu numai servicii de e-mail sau chat, ci și diverse tipuri de rețele sociale, forumuri, bloguri, toate având același scop, de a pune în legătură oamenii, de a comunica și a pune la dispoziție informații.

2.2.2. Securitate și siguranță 2.2.2.1. Cunoașterea măsurilor de precau ț ț ie ie în timpul lucrului online  În timpul lucrului pe Internet utilizatorii sunt expuși la diverse riscuri ce pot fi inofensive (colectarea de date statistice: pagini accesate, locația utilizatorului, sistemul de operare folosit, etc.) dar și foarte periculoase (furtul de informații confidențiale din calculator, accesarea de conturi bancare, etc.). Luarea unor măsuri de precauție de către utilizator poate minimiza

extrem de mult aceste riscuri. În primul rând este importantă instalarea pe 9/101

 

 

calculator numai a programelor de care suntem siguri că sunt legitime și care nu permit terțelor persoane accesul la informații personale. Cumpărăturile online trebuie făcute numai pe site-uri cu reputație bună, cunoscute (eventual se poate realiza în prealabil o căutare pe Internet a informațiilor legate de un anumit site pentru a descoperi dacă este sigur) și care să aibă implementate soluții de securizare a transferului de financiare informații).atunci Trebuie evitată în totalitate divulgarea de informații personale sau când nu este necesar sau nu suntem siguri de site-ul accesat. De asemenea, este recomandat ca în momentul în care accesăm un site prin conectarea la un cont personal în cadrul acestuia, să utilizăm parole cât mai complicate și să le schimbăm periodic. În plus, la părăsirea unui astfel de site este bine să folosim butoanele de deconectare (logout), minimizând astfel riscul ca alt utilizator al calculatorului să poată accesa contul. 2.2.2.2. Definirea termenului de criptare a datelor Criptarea este metoda de conversie a datelor într-o formă ce nu poate fi

 înțeleasă de către persoane neautorizate. Pentru aceasta este nevoie de un algoritm (program) de criptare și o cheie de criptare care specifică cum va fi codat mesajul. Decodarea mesajului se face numai de către persoana autorizată ce cunoaște cheia de decriptare. Pentru transferul sigur al datelor prin HTTPS se folosește criptarea cu cheie publică ce necesită două chei diferite, una publică, pusă la dispoziția celor ce accesează pagina web protejată cu care datele transmise de utilizator sunt criptate, și una privată, secretă, cu ajutorul căreia serverul ce deține pagina web decriptează datele trimise de utilizator. În acest fel, chiar dacă cineva ar intercepta datele criptate, nu ar putea sa extragă informațiile protejate din acestea. 2.2.2.3. Cunoașterea modului de identificare a unui site web securizat: https, simbolul unui lac ăt Toate datele transmise prin HTTP nu sunt protejate în nici un fel, de aceea ele sunt vulnerabile la atacuri și pot fi vizualizate cu ușurință de către persoane rău voitoare. HTTPS (HTTP Secure) protejează transferul datelor prin codarea (criptarea) acestora înainte de a fi transmise către destinatar, oferind în același timp și o metodă de autentificare cu ajutorul unor certificate digitale. Securizarea protocolului HTTP este importantă atunci când transmitem prin intermediul unui site web date personale importante (date ale card-urilor bancare, date personale, parole de acces la conturi importante).

10/101

 

 

 Atunci când un site web are implementat protocolul HTTPS, acest lucru se poate vedea în fereastra browser-ului folosit, de obicei prin afișarea acestuia în URL și, suplimentar, prin intermediul unui lacăt, în apropierea barei de adresă (Figura 7-4).

Figura 2-3. Moduri de identificare a unui unui site web securizat în Inter Internet net Explorer și Google Chrome

2.2.2.4. Definirea termenului de certificat digital Certificatul digital este un document de identitate electronic ce folosește o semnătură digitală pentru a stabili identitatea unei persoane sau organizații.

Este emis de o autoritate certificare și conține persoanei sau organizației, o serie, data dede expirare, o copie a cheii numele publice (folosită pentru criptarea datelor) și semnătura digitală a autorității de certificare, pentru a se putea confirma autenticitatea certificatului. Utilizarea certificatelor digitale se face în cadrul site-urilor web ce folosesc HTTPS, pentru ca cei care le accesează să știe că datele lor sunt în siguranță și că acel site web este cine pretinde a fi. De obicei browser-ele web cuprind de la instalarea lor o listă cu certificate digitale de încredere, dar utilizatorii pot adăuga oricând altele noi. 2.2.2.5. Identificarea opț iunilor iunilor de control parental: supravegherea, restric țț iii  i de acces la anumite site-uri web, restric ț ț ii ii la desc ărcarea unor fi șiere Controlul parental este o opțiune a sistemului de operare Windows care ajută la gestionarea modului în care copiii utilizează calculatorul. Pentru a putea utiliza opțiunea este necesară crearea de conturi de acces pentru fiecare copil. Cu ajutorul controlului parental se pot realiza următoarele acțiuni:   Supravegherea: monitorizarea activității ccopiilor, opiilor, permiterea sau blocarea anumitor programe. 

11/101

 

 









  Restricții de acces la anumite site-uri web: blocarea anumitor siteuri, permiterea vizitării site-urilor potrivite vârstei, urmărirea fișierelor descărcate, etc.   Restricții de acces la anumite jocuri: permiterea sau blocarea anumitor jocuri, în funcție de tipul jocului, după clasificarea lor în funcție de vârstă sau de conținut.   Limitarea timpului de joacă: stabilirea de limite de timp în care copii se pot conecta la calculator.   Restricții la descărcarea uunor nor fișiere: restricționarea aaccesului ccesului la descărcarea de fișiere în totalitate, sau numai a unor anumite tipuri, unele fișiere descărcate de pe Internet putând fi periculoase (de exemplu cele de tip .exe care instalează programe pe calculator), copii nefiind atenție la acestea și necunoscându-le.

12/101

 

 

2.3. Navigarea pe p e Internet Intern et 2.3.1. Utilizarea unui br browser owser web 2.3.1.1. Deschiderea, închiderea închiderea unui browser web web  În cele ce urmează va fi folosit ca exemplu browser-ul web Internet Explorer . În general, orice browser am folosi, funcțiile de bază sunt aceleași iar interfețele cu utilizatorul similare. Programul Internet Explorer poate fi deschis în mai multe moduri.

O primă metodă de deschidere este prin utilizarea butonului de Start  al sistemului de operare din bara de aplicații, apoi opțiunea All Programs  (Toate Programele) și se selectează aplicația Internet Explorer .

Figura 2-4. Deschiderea Internet Internet Explorer din meniul meniul Start/All Programs

13/101

 

 

 Începând cu sistemul de operare Microsoft W indows Vista, Vist a, un fișier sau o aplicație se poate deschide folosind câmpul de căutare ( Search programs and files), disponibil în meniul Start  . Prin apăsarea butonului de Start se deschide meniul, apoi se tastează numele aplicației în câmpul de căutare. Rezultatele căutării sunt afișate imediat, în funcție de caracterele introduse. În cazul nostru este suficientă tastarea cuvântului internet pentru ca aplicația să fie disponibilă în lista de căutări generată. Cu un clic stânga pe rezultatul Internet Explorer , aplicația se va deschide. 

Figura 2-5. Deschiderea Internet Internet Explorer din meniul Start Start prin căutare

Dacă pe ecranul de lucru (Desktop) se găsește o scurtătură spre programul Internet Explorer , dând dublu clic pe acea pictogramă se va deschide aplicația. Dacă se dă clic dreapta pe pictogramă se va deschide un meniu, de obicei prima opțiune fiind cea de deschidere (Open) a aplicației, (în general reprezentată prin caractere îngroșate), printr-un clic stânga asupra ei.

14/101

 

 

Figura 2-6. Deschiderea Internet Internet Explorer de pe Desktop

După oricare dintre pașii de mai sus pe ecran apare afișată fereastra programului Internet Explorer.

Figura 2-7. Fereastra Fereastra program programului ului Internet Internet Explorer

15/101

 

 

 Închiderea programului Internet Explorer se poate face dând clic stânga pe butonul X  din fereastra aplicației poziționat în dreapta sus, sau prin apăsarea combinației de taste Alt+F4  sau printr-un clic stânga pe colțul din stânga sus al ferestrei și selectarea din meniul care apare a opțiunii Close.

Figura 2-8. Modalități de închidere închidere a progr programului amului Internet Internet Explorer

2.3.1.2. Introducerea unui URL în ba bara ra de adrese și înc ărcarea paginii Pentru a accesa un site web trebuie mai întâi să cunoaștem adresa acestuia. Accesarea lui se face dând un clic stânga în bara de adresă pentru a face să apară cursorul clipitor (acesta ne arată că putem scrie ceva acolo) și

tastând tastapagina Enter respectivă. pentru a confirma ca am terminat adresa de scrisdorită. adresaLașifinal vremsesăapasă accesăm

Figura 2-9. Introducerea Introducerea unui URL în bara de adresă adresă

16/101

 

 

Dacă adresa a fost scrisă corect, pagina web există și avem acces la Internet atunci aceasta va fi afișată. 2.3.1.3. Actualizarea, oprirea înc ărc ării unei pagini web Cele mai multe pagini web sunt pagini statice, adică o dată încărcate nuși mai schimbă conținutul. Există situații în care anumite informații se modifică și dorim actualizarea lor (de exemplu pentru paginile unde sunt afișate competiții sportive ar fi necesară actualizarea rezultatelor). Actualizarea unei pagini web (reîncărcarea acesteia) se poate face apăsând butonul de refresh  .

Figura 2-10. Actualizarea Actualizarea unei unei pagini web

Dacă o pagină web se încarcă greu și nu vrem să mai așteptăm, sau dacă conținutul acesteia nu este ceea ce căutam sau ni se pare periculoasă accesarea paginii respective putem să oprim încărcarea acesteia apăsând butonul X aflat în partea din dreapta a barei de adresă (vezi Figura 7-13).

Figura 2-11. Oprirea încărcării u unei nei pagini web

2.3.1.4. Accesarea unui hyperlink Pentru a putea naviga de la o pagină web la alta trebuie să dam clic stânga pe hyperlink-uri. Acestea pot fi de tip text sau de tip imagine (câteva

17/101

 

 

exemple se pot vedea în Figura 7-11. Hiperlink-urile se deosebesc de textul sau imaginile statice prin faptul că, de obicei, când trecem cu mausul peste ele  își schimbă s chimbă cculoarea uloarea ssau au fforma, orma, ttextele extele sunt, ddee obicei, subliniate, iar ssăgeata ăgeata mausului se transformă într-o mână. Accesarea unui hyperlink, fie că este text sau imagine, se face poziționând mausul deasupra lui (acesta se transformă din săgeată în mână

) și apăsând clic stânga pe maus.

Figura 2-12. Exemple Exemple de hy hyperlink-uri perlink-uri

Dând clic stânga pe un hyperlink pagina web respectivă dispare, iar în locul ei apare o nouă pagină ce corespunde adresei conținute de acel hyperlink. 2.3.1.5. Afi șarea unei pagini web într-un nou tab sau într-o nou ă  fereastr ă 

Dacă atunci când dăm clic pe un hyperlink dorim să păstrăm totuși pagina inițială avem două opțiuni:   să deschidem o pagină web într-o fereastră nouă: se dă dă clic dreapta pe hyperlink-ul dorit și se alege din meniul care apare opțiunea Open link in new window .   să desch deschidem idem o pagină web îîntr-un ntr-un tab nou: se dă clic dreapta pe hyperlink-ul dorit și se alege din meniul care apare opțiunea Open link in new tab. 



18/101

 

 

Figura 2-13. Deschiderea unei pagini pagini web într-o fereastră nou nouăă sau un tab nou

2.3.1.6. Deschiderea, închiderea tab-urilor, ferestrelor. Comutarea între tab-uri, ferestre Deschiderea unui tab nou înseamnă combinarea mai multor ferestre de Internet Explorer (deci a mai multor pagini web deschise simultan) într-una singură pentru a putea avea un control mai bun al acestora. Comutarea între tab-uri se face dând clic stânga pe acestea în partea de sus a ferestrei, iar  închiderea unui tab dând clic pe X-ul care apare în partea dreaptă a lui, când trecem cu mausul peste acesta. Deschiderea unei ferestre noi de Internet Explorer se face în modurile descrise anterior. Astfel putem accesa pagini web diferite fără a le grupa în tab-uri. Comutarea între ferestre se face utilizând bara de activități disponibilă pe Desktop (ea arată ce programe sunt în execuție). Se trece cu mausul peste butonul (sau butoanele) având icoana Internet Explorer și se alege fereastra dorită dând clic pe butonul corespunzător. Închiderea unei ferestre se face apăsând butonul .

Figura 2-14. Comutarea Comutarea între ferestre

2.3.1.7. Navigarea între paginile web vizitate: înapoi, înainte, pagina de start Navigarea cu ajutorul hyperlink-urilor presupune saltul de la o pagină web la alta, de obicei în aceeași fereastră de Internet Explorer. Dacă dorim să revenim la o pagină vizitată anterior, în partea de sus-stânga a ferestrei există

19/101

 

 

două butoane: înapoi (back ) și înainte (forward ) . Dacă se ține apăsat clic stânga pentru cca. 1 secundă pe unul din butoane se afișează o listă cu paginile web vizitate, în ordinea vizitării lor, de unde putem alege ce pagină dorim să revedem.

Figura 2-15. Navigarea înainte înainte și înapoi într întree pagini web

Pagina de start (Home page) poate fi accesată oricând prin apăsarea butonului aflat în partea din dreapta-sus a ferestrei.

Figura 2-16. Accesarea Accesarea paginii paginii de start

2.3.1.8. Afi șarea URL-urilor vizitate anterior utilizând istoricul (history) Programul Internet Explorer păstrează în memorie o listă a adreselor site-urilor vizitate (History   -- Istoric), astfel încât dacă se dorește vizitarea unui site accesat anterior se tastează începutul adresei acestuia, programul oferind imediat adresa completă.

 În cazul în care se dorește vizualizarea tuturor adreselor site-urilor vizitate se dă clic stânga pe butonul Favorites  din partea dreaptă-sus a ferestrei și din meniul care apare se alege tab-ul history. Se poate alege vizualizarea paginilor vizitate în ultima zi sau în zilele anterioare (sortarea după dată - View By Date), se pot sorta după site, după frecvența vizitării sau se poate realiza o căutare ( Search History ). ).

20/101

 

 

Figura 2-17. Afișarea Afișarea URL-urilor URL-urilor vvizitate izitate

2.3.1.9. Completarea, trimiterea, anularea unui formular online La fel ca și pe hârtie, și în cadrul paginilor web putem întâlni situații când este necesară completarea unor formulare, cu scopul de a furniza informații personale sau de a răspunde la anumite întrebări. Un formular poate conține diverse tipuri de câmpuri ce trebuie completate:   casete text, unde se completează de la tastatură informația furnizată. Prezența unei steluțe indică un câmp ce trebuie completat obligatoriu pentru ca formularul să fi acceptat; 



  liste derulante, la care răspunsurile sunt pre-completate și se va alege unul dintre ele prin apăsarea săgeții și selectarea unuia singur dintre ele;

21/101

 

 









  liste simple, la care răspunsurile ssunt unt pre-completate și se va alege unul dintre ele direct prin selectare dintr-o listă. Diferența față de listele derulante este că putem alege mai multe răspunsuri;

  casete de va validare, lidare, la care răspunsurile sunt pre-completate pre-completate și se vor alege unul sau mai multe răspunsuri prin bifarea căsuței din dreptul lor;

  butoane radio, la care răspunsurile sunt pre-completate și se va alege unul singur dintre acestea prin bifarea cerculețului din dreptul lor;

  încărcarea unui fișier (imagine, document, etc.)

După completarea unui formular, de obicei, în partea de jos a acestuia există un buton care permite trimiterea lui către cel care deține pagina web: (Trimite).  Anularea unui formular web se poate fface ace fie prin int intermediul ermediul uunui nui buto butonn aflat în josul paginii, dacă există, fie prin actualizarea paginii web (refresh), fie prin părăsirea paginii (închidere, navigare către altă pagină) fără a apăsa butonul de trimitere.

22/101

 

 

2.3.1.10. Utilizarea unui instrument web pentru traducerea unei  pagini web sau a unui text Dacă o pagină web sau un text dintr-o pagină web este scris într-o limbă străină, pagina sau textul pot fi traduse în limba dorită cu ajutorul unor instrumente web. O astfel de pagină de internet se poate găsi la adresa translate.google.ro.

Figura 2-18. Traducerea Traducerea unui text sau a unei pagini web

 În căsuța din partea stângă se copiază textul dorit (sau se scrie adresa paginii ce se dorește a fi tradusă), în partea dreaptă fiind afișată traducerea acestuia.

2.3.2. Instrumente și setări 2.3.2.1. Schimbarea paginii de start a browser-ului web Pagina de start este prima pagină afișată de Internet Explorer atunci când deschidem programul sau un tab nou. Dacă avem obiceiul să utilizăm foarte des o anume pagină web (un motor de căutare, o pagină de mail, etc.) putem să configurăm Internet Explorer să afișeze această pagină atunci când  îl deschidem. Pentru P entru aceasta se dă clic stânga pe butonul Tools  din partea dreaptă-sus a ferestrei și din meniul care apare se alege opțiunea Internet Options  (Opțiuni Internet). În fereastra care apare avem o secțiune numită Home page (Pagina de start). Se dă clic în interiorul căsuței de editare și se scrie adresa paginii web dorite. Se mai poate apăsa butonul Use current  dacă  dacă

pagina este cea deja deschisă în Internet Explorer, Use default   dacă dorim 23/101

 

 

pagina pre-configurată de Microsoft, sau Use new tab dacă dorim deschiderea unui tab gol, fără adresă. După stabilirea adresei paginii de start se apasă butonul OK pentru închiderea ferestrei Internet Options și salvarea adresei.

Figura 2-19. Setarea Setarea paginii de start

2.3.2.2. Înț elegerea elegerea termenului pop-up. Afi șarea, blocarea pop-up Ferestrele de tip Pop-up sunt ferestre care se deschid separat de fereastra de navigare în momentul în care accesăm anumite site-uri. Conțin, de obicei, reclame și pot deveni deranjante sau periculoase. Blocarea ferestrelor Pop-up se poate face accesând Internet Options  și apoi tab-ul Privacy  (Intimitate).   (Intimitate). În paragraful Pop-up Blocker se bifează căsuța Turn on Pop-up Blocker   pentru activare. Dacă vrem totuși să excludem anumite site-uri web pentru a le permite deschiderea de ferestre Pop-up se apasă butonul Settings și se adaugă adresa site-ului respectiv. Tot de aici se poate stabili și nivelul de blocare, scăzut, mediu sau înalt.

24/101

 

 

Figura 2-20. Blocarea ferestrelor de tip Pop-up

2.3.2.3. Înț elegerea elegerea termenului cookie. Afi șarea, blocarea elementelor cookie Un Cookie este un fișier ce conține numai text, de obicei codificat, trimis de către un site web și stocat pe calculatorul celui care a accesat site-ul. Acest fișier este folosit în cazul în care site-ul respectiv este accesat din nou, de obicei pentru autentificare sau pentru memorarea activităților anterioare. Acest tip de fișiere nu pot conține viruși dar pot fi folosite în mod răuvoitor de programe de tip malware sau spyware pentru a analiza istoricul navigării web

sau pentru autentificare dacăCookie fișierele date de autentificare. Blocarea fișierelorilicită, de tip   seconțin poate face accesând Internet Options  și apoi tab-ul Privacy   (Intimitate). În paragraful Settings (Setări) se poate seta nivelul de intimitate de la  Accept all cookies  (acceptă toate fișierele de tip Cookie) până la Block all cookies  (blochează toate fișierele de tip Cookie) prin mutarea cursorului de jos în sus. Atenție! Unele site-uri web, de  încredere, nu pot fi accesate fără a permite crearea de fișiere de tip Cookie. Deci nivelul de blocare totală al fișierelor Cookie nu este recomandat.

25/101

 

 

Figura 2-21. Blocarea Blocarea fișier fișierelor elor de tip Cookie și ștergerea lor

 În cazul în care se dorește ștergerea fișierelor de tip Cookie,  în paragraful Browsing History   se apasă butonul Delete…  iar în fereastra ce apare se bifează opțiunea Cookies an website data  și se apasă butonul Delete din partea de jos a ferestrei. 2.3.2.4. Utilizarea func țț iei i  ei Help Un instrument util în lucrul cu programul Internet Explorer este funcția de ajutor (Help) ce poate fi accesată prin apăsarea tastei F1, având ca efect deschiderea unei pagini web pusă la dispoziție de compania Microsoft (deținătorul acestui program), pagină ce oferă informații și explicații despre comenzile și opțiunile programului.

Figura 2-22. Pagina web ce ce oferă ajutor în utilizarea Internet Internet Explorer

2.3.2.5. Afi șarea, ascunderea barelor de instrumente. Minimizare, restaurare ribbon Barele de instrumente (Toolbars) dau acces mai rapid utilizatorului la funcțiile și comenzile uzuale ale programului. Afișarea barelor presupune însă micșorarea spațiul vizual în care sunt afișate paginile web, de aceea ele pot fi ascunse.

26/101

 

 

Bara de meniu poate fi afișată și ascunsă rapid prin apăsarea tastei  Alt .  În meniul View   (Vizualizare) se selectează Toolbars  și în lista care apare se bifează barele care se doresc a fi afișate. Dacă este bifată opțiunea Lock the toolbars  - Blochează barele de instrumente - acestea nu pot fi mutate. Debifarea opțiunii permite mutarea lor  în cadrul ferestrei prin tragere cu c u mausul.

Figura 2-23. Afișarea Afișarea barelor de instrumente instrumente

2.3.2.6. Ș tergerea tergerea istoricului, a fi șierelor temporare de Internet, a datelor din formularele salvate  În cazul în care se dorește ștergerea tuturor adreselor site-urilor vizitate se dă clic stânga pe butonul Tools  din partea dreaptă-sus a ferestrei și din meniul care apare se alege opțiunea Internet Options  (Opțiuni Internet). În fereastra care apare, din paragraful Browsing History   se apasă butonul Delete…  iar în fereastra ce apare se bifează opțiunea History   și se apasă butonul Delete din partea de jos a ferestrei. Dacă se dorește ștergerea istoricului de fiecare dată când programul este închis, în fereastra Internet Options se bifează opțiunea Delete browsing history on exit  (Șterge  (Șterge istoricul navigării la ieșire).

27/101

 

 

Figura 2-24. Ștergerea Ștergerea adreselor memorat memoratee în History

Pentru a șterge parțial istoricul adreselor (numai unele adrese sau adresele vizitate în ziua respectivă) se dă clic pe butonul Favorites (Favorite) , se seletează tab-ul History , se alege una din opțiunile listei ( View By Date, View By Site, etc. ) iar cu clic dreapta și Delete pe fiecare rezultat afișat se șterge istoricul dorit.

Figura 2-25. Ștergerea parțială a adrese adreselor lor memorate memorate în History

28/101

 

 

Programul Internet Explorer stochează pe calculator copii ale paginilor web vizitate, imagini sau fișiere media conținute de acestea, cu scopul de a mări viteza de afișare a lor atunci când sunt accesate din nou. Acestea se numesc fișiere temporare (Temporary Internet Files) și cu timpul pot ocupa un spațiu destul de mare. Limitarea acestui spațiu se poate face accesând Internet Options,

Browsing History   se apasă butonul S ettings  și în paragraful se modifică valoarea spațiului ocupat pe disc.  se Ștergerea acestor fișiere se poate face Internet Options  (Opțiuni Internet). În fereastra care apare, din paragraful Browsing History   se apasă butonul Delete…  iar în fereastra ce apare se bifează opțiunea Temporary Internet files and website files  și se apasă butonul Delete din partea de jos a ferestrei.

Figura 2-26. Ștergerea fișierelor temporare temporare de In Internet ternet

Dacă online programul configurat salveze datele completatedes, în formularele (util este în cazul în caresă utilizatorul le completează programul memorând datele și oferindu-le spre completare rapidă), utilizatorul are posibilitate de a șterge aceste înregistrări accesând Internet Options, în paragraful Browsing History  se   se apasă butonul Settings și se modifică valoarea spațiului ocupat pe disc. Ștergerea acestor fișiere se poate face Internet Options  (Opțiuni Internet). În fereastra care apare, din paragraful Browsing History   se apasă butonul Delete… iar în fereastra ce apare se bifează opțiunea Form data și se apasă butonul Delete din partea de jos a ferestrei.

29/101

 

 

Figura 2-27. Ștergerea datelor din formu formularele larele salvate

2.3.3. Preferințe (bookmarks/favorites) 2.3.3.1. Ad ăugarea, ștergerea unui site favorit  În cazul în care există pagini web pe care le vizităm des, avem

posibilitatea de a memora aceste pagini și a le organiza pe categorii pentru a le regăsi mai ușor (similar cu semnele de carte). Pentru a adăuga o pagină favorită mai întâi trebuie accesată, apoi se dă clic pe butonul Favorites  (Favorite) și se apasă butonul  Add to favorites   (Adaugă la favorite). În fereastra care apare se poate completa un nume pentru semnul de carte și se dă clic pe  Add  pentru  pentru memorare.

30/101

 

 

Figura 2-28. Adăugarea Adăugarea unei unei pagini favorite favorite

Ștergerea unei pagini favorite memorate se face dând clic pe butonul Favorites  (Favorite) , clic dreapta pe semnul de carte afișat în listă și se selectează comanda Delete.

Figura 2-29. Ștergerea Ștergerea unei pagini favorite favorite

2.3.3.2. Afi șarea unui site favorit Pentru a accesa o pagină memorată se dă clic pe butonul Favorites   (Favorite) , apoi în lista care apare se dă clic pe pagina ce dorim să o vizităm.

31/101

 

 

2.3.3.3. Crearea, ștergerea unui director favorit. Ad ăugarea unei  pagini web într-un director favorit Numărul de semne de carte poate ajunge să fie destul de mare, astfel, căutarea unei pagini memorate devenind greoaie. Soluția o reprezintă organizarea acestora pe categorii, în directoare cu nume sugestive. Pentru a crea un director favorit se dă clic pe butonul Favorites   (Favorite) , apoi clic pe săgeata din dreapta butonului  Add to favorites și, din meniul care apare se alege opțiunea Organize favorites  (Organizează paginile favorite). În fereastra nou apărută se apasă butonul New folder   (Director nou) și se dă un nume acestuia. Pentru a șterge un director creat anterior se selectează directorul din listă și se apasă butonul Delete.

Figura 2-30. Adăugarea Adăugarea și ștergerea unui unui director favor favorit it 

 Adăugarea unei pagini web deja memorate într-un director favorit se poate face în fereastra Organize Favorites (Figura 7-27) fie ținând apăsat clic stânga și trăgând pagina respectivă peste directorul în care dorim să o mutăm, fie selectând pagina, apăsând butonul Move...  (Mută) și selectând directorul dorit. Dacă vrem să adăugăm o pagină web nouă direct într-un director favorite Favorites  se  (Adaugă dă clic pelabutonul  (Favorite) și se butonul  Add to favorites favorite). În fereastra care apare, pe apasă lângă completarea

32/101

 

 

numelui pentru semnul de carte, se alege din lista derulantă directorul dorit, sau se creează unul nou, apoi se dă clic pe  Add  pentru  pentru memorare.

Figura 2-31. Adăugarea Adăugarea unei pagini web într-un într-un director favorit favorit 

2.3.4. Rezultate 2.3.4.1. Desc ărcarea și salvarea fi șierelor într-o locaț ie ie pe disc Pentru a salva conținutul unei pagini web pe disc, atunci când se dorește

vizualizarea ei chiar dacă nu există acces la Internet, se face dând clic pe butonul Tools  din partea dreaptă-sus a ferestrei și din meniul care apare se alege opțiunea File  (Fișier) și Save as...  (sau se poate apăsa direct din tastatură combinația de taste Ctrl+S). Se selectează locația dorită și se apasă butonul Save (Salvează).

Figura 2-32. Salvarea Salvarea u unei nei pagini web web

33/101

 

 

Paginile web conțin în mare parte, pe lângă text, imagini dar și hyperlinkuri către alte tipuri de fișiere (pdf, doc, etc.). Descărcarea acestora și salvarea lor pe disc se poate face dând clic dreapta pe imaginea sau hyperlink-ul fișierului și alegând opțiunea de salvare: Save picture as.... sau Save target as... 

Figura 2-33. Descărcarea Descărcarea unui fișier cu clic dreapta

 Adesea, mai ales în cazul programelor, site-urile pun la dispoziție un buton de descărcare (Download ). ). Apăsarea acestuia declanșează imediat procesul de descărcare al fișierului.

Figura 2-34. Descărcarea Descărcarea unui fișier pr prin in apăsare unui unui buton

34/101

 

 

 În cazul descărcării d escărcării unor fișiere potenți potențial al periculoase (exe, rar), în partea de jos a ferestrei apare o bară prin care se cere confirmarea descărcării fișierului.

Figura 2-35. Bara de confirmare a descărcării descărcării unui fișier

2.3.4.2. Copierea textului, textului, imaginilor, URL-ului dintr-o pagină web într-  un document sau e-mail Copierea de elemente text sau grafice dintr-o pagină web într-un document sau e-mail se poate face dând clic dreapta pe imagine sau selectând textul dorit și apăsând clic dreapta pe acea selecție, iar din meniul care apare se alege opțiunea Copy   (Copiere). În documentul sau e-mail-ul unde dorim salvarea selecției sau imaginii se apasă clic dreapta și se alege opțiunea Paste (Lipire).

Figura 2-36. Copierea unui text dintr-o pagină pagină web

Pentru a copia un URL dintr-o pagină web se dă clic dreapta pe hyperlinkul corespunzător și se alege opțiunea Copy shortcut . 35/101

 

 

2.3.4.3. Vizualizarea, tipărirea unei pagini web sau a unei por țț iuni i  uni din aceasta la o imprimant ă disponibil ă 

Figura 2-37. Alegerea Alegerea opțiunilor de imprimare imprimare

 Înainte de a titipări pări o pagină web este bine să alegem modul de oorientare rientare al paginii ce poate fi de două feluri: tip portret ( portrait   portrait ) sau tip vedere (Landscape). Pentru a putea tipări cât mai convenabil o pagină web trebuie să alegem orientarea corespunzătoare a hârtiei. Pentru aceasta se dă clic pe butonul Tools  din partea dreaptă-sus a ferestrei și din meniul care apare se alege opțiunea Print   (Tipărește) și apoi Page setup...  (Setarea paginii). În fereastra care apare se bifează opțiunea dorită, Portrait  sau  sau Landscape.  În aceeași fereastră se poate stabili dimensiunea hârtiei, în funcție de imprimanta pe care urmează să o folosim, dând clic pe lista derulantă din dreptul opțiunii Page size (Dimensiune hârtie) și alegând tipul de hârtie potrivit.

36/101

 

 

Figura 2-38. Schimbarea Schimbarea orientării și a dimensiunii hârtiei

 Înainte de dacă a tipări o pagină web esteinformația iimportant mportantnecesară să vedemși cum arăta paginile tipărite, este cuprinsă toată dacăvor aceasta este bine aranjată în pagini, conform cu dimensiunea aleasă a hârtiei. Această verificare se face dând clic pe butonul Tools  din partea dreaptă-sus a ferestrei și din meniul care apare se alege opțiunea Print   (Tipărește) și apoi Print preview... (Pre-vizualizarea paginii tipărite).  În fereastra care apare se pot vedea paginile așa cum vor fi tipărite, numărul de pagini fiind afișat în partea de jos, acestea putând fi vizualizate pagină cu pagină dând clic pe săgeți.

37/101

 

 

Figura 2-39. Pre-vizualizarea Pre-vizualizarea unei pagini în înainte ainte de tipărire

Cu ajutorul săgeților din stânga și din susul paginii se pot modifica marginile foii astfel încât pagina web să încapă mai bine în tipul de hârtie ales. Dacă totul este în regulă se apasă butonul din colțul din stânga-sus pentru tipărirea paginilor sau se dă clic pe butonul Tools  din partea dreaptă-sus a ferestrei și din meniul care apare se alege opțiunea Print   (Tipărește) și apoi iar Print... (sau se poate apăsa direct combinația de taste Ctrl+P).  În fereastra care apare:   se alege imprimanta la care dorim să tipărim;   numărul de pagini dorit (toate -  All , numai o selecție realizată cu mausul în prealabil - Selection sau numai un număr de pagini din totalul de pagini rezultate la pre-vizualizare - Pages);   numărul de copii care vor fi tipărite. După stabilirea acestora se apasă butonul Print . 





38/101

 

 

2.4. Informații online 2.4.1. Căutare 2.4.1.1. Definirea termenului de de motor de c ăutare și cunoașterea celor mai utilizate motoare de c ăutare Motoarele de căutare sunt aplicații software capabile să realizeze căutări ale unor cuvinte cheie în conținutul paginilor web. Acest tip de aplicații sunt disponibile prin intermediul unor pagini web. Rezultatele căutărilor sunt prezentate în pagini de rezultate, sub formă de liste, oferindu-se eventual și câteva detalii succinte pentru fiecare din rezultate.  Acestea pot fi de uz general sau speciali specializate zate în anumite tipuri de căutări: căutări de text, de imagini, de anumite tipuri de fișiere, etc. Motoarele de căutare stochează informațiile conținute în paginile web folosind roboți de căutare (algoritmi ce urmăresc fiecare link dintr-o pagina web) ce descarcă paginile, analizează conținutul lor și determină modul în care acestea vor fi indexate în baze de date, urmând a fi folosite ulterior pentru a oferi rezultate căutărilor.  Acestea pot păstra și diferite copii ale aceleiași pagini web, disponibile la diferite momente de timp, astfel încât este posibilă căutarea în acele pagini chiar dacă ele au fost actualizate sau nu mai sunt disponibile pe Internet. Utilitatea unui motor de căutare depinde de relevanța pentru utilizator a rezultatelor afișate, fiecare motor de căutare având metode diferite de

clasificare a rezultatelor unei căutări. Exemple de motoare de căutare sunt: Google, Yahoo!, Bing.

Figura 2-40. Logo-urile Logo-urile celor mai cun cunoscute oscute motoare de căutare

39/101

 

 

2.4.1.2. Efectuarea unei c ăut ări utilizând cuvinte sau fraze cheie Pentru exemplele următoare am folosit motorul de căutare Google.

Figura 2-41. Pagina web web a motoru motorului lui de căutare Google 

Conținutul paginii este structurat într-un mod foarte simplu, utilizatorul având la dispoziție rapid o căsuță text în centrul paginii unde poate scrie imediat informațiile căutate. După scrierea acestora se apasă tasta Enter . Rezultatele sunt afișate în număr de 10 pe pagina, la sfârșitul fiecărei pagini existând o zonă unde se poate trece la pagina următoare sau la alte pagini superioare ca număr.

Figura 2-42. Pagina cu rezultate a motorului motorului de căutare Google 

Cu cât numărul de cuvinte cheie este mai mare cu atât rezultatele oferite vor fi mai apropiate de scopul căutării, dar în același timp vor fi și mai puține 40/101

 

 

ca număr. De exemplu, dacă vrem sa accesăm pagina de contact al ECDL România vom realiza căutarea a două cuvinte, ecdl.ro  și contact , rezultatul fiind afișat primul, spre deosebire de situația căutării numai a cuvântului ecdl.ro, caz în care pagina de contact este pe o poziție inferioară. ăț ilor 2.4.1.3. Utilizarea facilit ăț  ilor de c ăutare avansat ă: fraza exact ă, dat ă, limbă, format. Când rezultatele sunt prea multe și nu sunt satisfăcătoare putem utiliza opțiunea de căutare avansată care ne permite filtrarea rezultatelor afișate după anumite criterii. Pentru a accesa căutarea avansată în pagina Google se dă clic în partea dreaptă-jos pe cuvântul Settings  (Setări) și din meniul care apare se selectează Advanced search (Căutare avansată). Criteriile de filtrare disponibile sunt următoarele:   găsirea paginilor ce conțin toate cuvintele specificate;   găsirea paginilor ce conțin exact cu cuvântul vântul sau fraza specificate (același rezultat se obține dacă în fereastra principală cuvintele scrise se pun între ghilimele: de exemplu "curs ecdl");   găsirea paginilor ce conțin oricare ddin in cu cuvintele vintele specificate (ace (același lași rezultat se obține dacă în fereastra principală cuvintele se scriu cu cuvântul OR  între  între ele: de exemplu "curs OR ecdl");   găsirea paginilor ce nu conțin unele cuvinte specificate (același rezultat se obține dacă în fereastra principală cuvintele excluse se scriu cu minus în față: de exemplu "curs -ecdl");   găsirea paginilor ce conțin numere într-un anumit domeniu specificat, eventual și cu unitatea de măsură (de exemplu, 10...20 



















         

kg); selectarea paginilor după limba în care sunt scrise; selectarea paginilor după regiunea în care se regăsesc; selectarea paginilor după ultima dată de actualizare a lor; căutarea cuvintelor cheie numai îînn documente de un anumit tip; filtrarea rezultatelor după tipul licenței drepturilor de autor.

2.4.1.4. C ăutarea unei enciclopedii sau dic ț ț ionar ionar online O dată cu apariția motoarelor de căutare, găsirea informațiilor necesare

documentării personale sau în vederea realizării unor lucrări a devenit mult 41/101

 

 

mai ușoară. Sunt disponibile pe Internet o mare varietate de site-uri ce oferă acces la enciclopedii (Wikipedia, Britannica, etc.) precum și la dicționare în diverse limbi străine (Hallo.ro) sau de diverse tipuri (sinonime, antonime, DEX, etc.). Căutarea enciclopediei sau a dicționarului potrivit se face cu oricare motor de căutare, specificând cât mai multe detalii legate de informațiile pe care le căutăm.

2.4.2. Evaluarea informației 2.4.2.1. Înț elegerea elegerea importanț ei ei evalu ării informaț iilor iilor disponibile online. Înț elegerea elegerea scopului anumitor situri web precum: informare, divertisment, opinii, vânz ări, etc. Cantitatea de informație disponibilă pe Internet este uriașă, fără ca cineva să fie responsabil de organizarea ei. Datorită acestui fapt găsirea unor informații specifice nu este mereu ușoară. În plus, oricine poate încărca

informație pe Internet, fărăce a-șiprivește divulga corectitudinea identitatea, ceea ce poate pune un semn de întrebareuneori în ceea informației, mulți dintre cei ce oferă informații într-un anumit domeniu neavând practic nici un fel de experiență în domeniul respectiv. Astfel, responsabilitatea evaluării  încrederii și calității informațiilor disponibile online revine numai utilizatorului care o accesează. Site-urile web pot fi împărțite în diverse categorii, utilizatorul fiind cel care trebuie să analizeze și să înțeleagă scopul acestora, mai ales că, de multe ori, un site web poate avea mai multe scopuri. Printre cele mai răspândite genuri de site-uri web sunt:   Motoarele de căutare   Site-uri informaționale, ded dedicate icate scopului de a furniza informații (știri, programe TV, diverse materiale, date sportive, informații meteo sau financiare, etc.).   Bloguri sunt jurnale personale încărcate online pentru a fi accesate de alți utilizatori, scopurile acestora fiind extrem de variate.   Site-uri personale, pot conține orice tip de informație și sunt de obicei administrate de o singură persoană.   Site-uri web ale companiilor, companiilor, având ca sscop cop principal promovarea acestora și a produselor și serviciilor lor. 









42/101

 

 









  Forumuri și rețele sociale ce promovează interacțiunea între utilizatori.   Magazinele online în care întregul proces de vânzare/cumpărare are loc pe Internet.   Site-uri partajare fișierelor, în care se pot găsi documente, muzică, de filme, imagini,aetc.   Site-uri de divertisment, ce pun la dispoziția utilizatorilor jocuri, filme, posturi de radio, etc.

2.4.2.2. Cunoașterea factorilor care determină  credibilitatea unui site web: autor, referinț e, e, conț inut inut actualizat Credibilitatea unui site web este un lucru important, evaluarea acesteia scutind utilizatorul de timp pierdut și de consecințele utilizării de informații eronate sau care nu mai sunt de actualitate.

factori:Credibilitatea unui site web poate fi analizată ținând cont de mai mulți   Autorul. Este importantă identificarea acestuia pentru a putea verifica experiența lui în domeniul în care se încadrează site-ul respectiv.   Referințele. Este importantă verificarea informațiilor ce au fost preluate din alte surse cu ajutorul unei bibliografii care să facă trimiteri către documentele originale.   Conținutul actualizat. Este importantă determinarea gradului în care informația prezentată mai este de actualitate sau cât de des este actualizată pagina web. 





2.4.2.3. Înț elegerea elegerea importanț ei ei adecv ării informaț iilor iilor online la un  public ț int  int ă   Atunci când punem la dispoziția publicului iinformații nformații oonline nline ssau au accesăm site-uri web este important ca acele informații să fie adecvate unui anumit public țintă pentru a putea obține rezultate dorite în urma publicării sau accesării acelor informații.  Astfel, trebuie să cunoaștem cine sunt utilizatorii cărora le este adresat adresatăă informația pentru a putea știi cum să îi atragem, trebuie știu cum aleg ei și compară informațiile pentru a le putea structura corespunzător, trebuie știut

cât mai exact ceea ce vor, trebuie descoperite lucrurile care nu îi interesează 43/101

 

 

pentru a le elimina, trebuie determinată categoria căreia îi sunt adresate informațiile (vârstă, gen, religie, obiceiuri, interese, etc.).

44/101

 

 

2.5. Copyright, protecția datelor 2.5.1.1. Definirea termenilor de copyright, proprietate intelectual ă. ăț ii Recunoașterea necesit ăț  ii de a confirma sursa datelor sau de a solicita permisiunea atunci când este cazul  Atunci când o persoană sau o organizație obțin prin eforturi proprii o creație originală, dreptul exclusiv de utilizare sau distribuție al acesteia revine lor prin datorită conceptului legal numit copyright. Dreptul de copyright permite autorilor obținerea de compensații atunci când alte persoane sau organizații se folosesc de creația lor originală. Aceasta trebuie totuși să se regăsească într-o formă tangibilă, pe un mediu fix (fotografie, casetă video, fișier pentru calculator, pagină web, etc.). Dreptul de copyright nu protejează ideea sau informația conținută de

creația originală ci numai care majoritatea aceasta apare și se obicei la nivelul unei țări, dar, în forma multe în cazuri, țărilor au extinde încheiatde acorduri internaționale de copyright. Proprietatea intelectuală se referă la recunoașterea și garantarea drepturilor exclusive asupra unei creații. Dreptul de copyright este un tip de proprietate intelectuală, alături de altele ca: mărcile înregistrate, brevetele, desene și modele industriale, etc. Toate acestea permit protejarea operelor muzicale, literare, artistice, a descoperirilor și invențiilor, a schițelor și modelelor, a cuvintelor, frazelor, siglelor sau simbolurilor, etc. De ce este importantă respectarea drepturilor de copyright? Pentru că  încălcarea acestor drepturi se pedepsește de către lege și pentru că prin respectarea lor se încurajează apariția de noi creații originale. Respectarea dreptului de copyright presupune cunoașterea condițiilor impuse de autor privind interzicerea sau autorizarea reproducerii creației, distribuirii de copii ale acesteia, difuzarea sau expunerea publică, traducerea sau adaptarea acesteia. Însă, chiar dacă o creație originală nu include condițiile enumerate este important pentru autor ca cel ce folosește creația respectivă să respecte câteva cerințe minimale de copyright: solicitarea permisiunii de utilizare a creației, furnizarea unei legături către creația respectivă sau creditarea autorului acesteia (de obicei prin menționarea numelui său).

45/101

 

 

2.5.1.2. Recunoașterea principalelor drepturi și obligaț ii ii legate de  protec ț ția i  a datelor existente în România Marea majoritate a site-urilor web colectează date cu caracter personal  în vederea utilizării lor în scopuri statistice stati stice pentru a obține informații importante cu privire la nevoile utilizatorilor. Toate aceste site-uri sunt obligate să aducă la cunoștință utilizatorului modalitatea de colectare a acestor date pentru a obține acordul sau dezacordul acestuia. Datele cu caracter personal se pot colecta, stoca și prelucra conform legislației în vigoare (Legea 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date și Legea 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice). Deținătorul paginii web trebuie să specifice în ce mod și în ce scop vor fi utilizate datele cu caracter personal, ce date sunt colectate (de exemplu adresă de IP, data și ora accesării, numele paginii accesate, date despre

programul de navigare sistemul operare folosite, precum și faptul că utilizatorul are și/sau drept de acces de și intervenție asupra etc.) lor. Informațiile stocate nu trebuie să permită sub nici o formă identificarea utilizatorului.

46/101

 

 

2.6. Comunicare 2.6.1. Comunități online 2.6.1.1. Înț elegerea elegerea conceptului de comunitate online (virtual ă ) Comunitatea online este o comunitate virtuală realizată cu ajutorul Internetului, prin care oameni ce au interese comune, susțin aceleași idei sau pur și simplu vor să comunice, iau legătura unii cu alții folosind diverse mijloace media, fără a ține cont de limite geografice sau politice.  În ceea c eea ccee pri privește vește activitățile desfășurate de că către tre utilizatorii unei astfel de comunități se pot aminti socializarea, munca în colectiv/echipă (fie în cadrul unei afaceri, fie într-un cadru privat) sau derularea de conversații pe anumite subiecte.  În general sunt folosite două tipuri de comunicații, în funcție de modul cum au loc acestea: discuții în timp real sau postări de mesaje. Există mai multe tipuri de comunități virtuale: - Rețelele sociale permit stabilirea de relații între persoane ce îîmpart mpart aceleași interese, activități, se cunosc sau nu din viața reală și pot fi găzduite de pagini de internet, servicii sau platforme online. Fiecare utilizator deține o pagină de profil, stabilește legături cu alți utilizatori și permite partajarea de idei, activități, evenimente și multe altele. Socializarea între utilizatori include accesarea paginilor de profil, contactarea și purtarea de discuții fie prin mesaje instant, fie prin

mesaje e-mail.

Figura 2-43. Logo-urile Logo-urile celor mai cun cunoscute oscute rețele sociale sociale

- Forumurile sunt pagini ddee internet unde utilizatorii își pot pot exprima gândurile sau ideile în ceea ce privește un anumit subiect folosind postarea de mesaje. Unul din utilizatori deschide un subiect, iar apoi alții accesează subiectul și decidodacă să contribuie cu răspunsuri la acesta. Nu poate fi considerată conversație deoarece răspunsurile 47/101

 

 

nu apar instantaneu ci numai atunci când utilizatorii accesează pagina web și decid să răspundă. - Conferințele web sunt servicii de partajare pe Internet a unor evenimente prin transmiterea în timp real a acestora dintr-o locație principală către locații aflate la distanță, folosind comunicații video. Se mai numesc și webinar   (web  seminar ). ). Sunt folosite de obicei pentru  întâlniri, evenimente de instruire i nstruire sau prezentare. - Camerele de chat permit comunicarea pprin rin Internet prin transmiterea de mesaje text în timp real, scopul principal fiind partajarea de informații între utilizatori. Camerele de chat pot fi publice, mesajele fiind vizualizate de mai mulți utilizatori, sau pot fi private, mesajele fiind transmise numai între doi utilizatori. - Lumile virtuale se bazează pe simulări realizate cu ajutorul calculatorului a unor lumi reale sau fantastice în care utilizatorii își pot crea un caracter, pot interacționa unii cu ceilalți și pot crea și folosi obiecte. de Comunicarea întregesturi utilizatori poate realiza variate, la mesaje text, pânăse la imagini grafice prin sau metode sunete. Lumile virtuale au apărut și evoluat în principal datorită răspândirii  jocurilor online, în momentul mome ntul de față ne mai fiind limitate lim itate la acestea. 2.6.1.2. Cunoașterea modului în care utilizatorii pot publica și partaja informaț iiii online: blog, microblog, podcast, fotografii, fi șiere audio și video Utilizatorii Internetului publică și partajează informații online într-o mare varietate de moduri, începând cu camerele de chat și mesageria instant (moduri care le permit să rămână anonimi) până la utilizarea rețelelor de socializare sau a blogurilor folosind, de cele mai multe ori, nume și fotografii reale. Blogurile sunt pagini web în care în care sunt publicate informații sau păreri proprii, de obicei de către o singură persoană și într-un anumit domeniu de discuție, acestea fiind afișate în ordine cronologică inversă (cele mai recente publicări sunt afișate primele), vizitatorii blogului putând lăsa comentarii fiecărei postări. În ultima perioadă de timp au luat amploare blogurile multi-autor, conținutul acestora fiind de cele mai multe ori la un nivel profesional. Microblogurile sunt variante de blog care diferă de acestea prin dimensiunea redusă a conținutului și a informațiilor publicate, acestea

reducându-se adesea site la propoziții scurte, hyperlink-uri sau mai utilizat și cunoscut pentru microbloguri este Twitter  . imagini. Cel mai 48/101

 

 

Podcasting-ul este o metodă de distribuire a fișierelor audio și/sau video prin intermediul fluxurilor RSS (o familie de formate de fluxuri web (web feed) folosite pentru difuzarea de știri). De obicei este folosită pentru difuzarea de serii bazate pe episoade ce apar la intervale de timp regulate. Termenul de podcast provine din unirea a două cuvinte din limba engleză: broadcast   (difuzare) și iPod   (dispozitiv (dispozitiv portabil de redare a fișierelor media). Cel care distribuie fișierele audio/video menține disponibilă o listă actualizată a fișierelor asociate cu o anumită serie, aceasta fiind disponibilă prin intermediul unui document RSS. Utilizatorul folosește un program numit client podcast ( podcatcher   podcatcher ) ce îi permite să acceseze fluxul, să verifice noutățile și să descarce pe calculatorul sau dispozitivul mobil personal fișierele media dorite. Există și posibilitatea automatizării procesului astfel încât fișierele să fie descărcate în mod automat.

Figura 2-44. Logo-uri Logo-uri pentru Twitter, respectiv podcast

Publicarea și partajarea fotografiilor, fișierelor audio sau video se face prin intermediul site-urilor web specializate prin încărcarea pe site a fișierelor de către utilizator. Partajarea fișierelor înseamnă că acestea devin accesibile pentru vizualizare de către alți utilizatori, dar nu neapărat sunt disponibile și pentru a fi copiate, cel care le-a publicat putând selecta, de obicei, diferite opțiuni de securitate. Cele mai răspândite site-uri web sunt Flickr sau Picasa, pentru fotografii, YouTube pentru fișiere video sau Soundcloud pentru fișiere audio.

Figura 2-45. Logo-uri pentru pentru Flickr, Picasa, Picasa, YouTube, respec respectiv tiv Soundcloud

2.6.1.3. Cunoașterea importanț ei ei adopt ării unor măsuri de precau ț ț ie ie la utilizarea comunit  ilor online: aplicarea unor set  ri de ăț  ă confidenț ialitate ialitate adecvate, limitarea informaț iilor iilor personale

49/101

 

 

disponibile online, utilizarea mesageriei private, dezactivarea informaț iilor iilor legate de locaț ie, ie, blocarea utilizatorilor necunoscu țț  i Datorită accesibilității și cantității mari de informație disponibilă, Internetul a devenit o resursă importantă în ceea ce privește comunicarea și găsirea de informații despre persoane. Comunitățile online au apărut tocmai din cauza acestor necesități, având avantajul că oferă utilizatorilor a anumită anonimitate, lucru înțeles de cele mai multe ori în mod greșit, majoritatea adoptând practici care îi fac vulnerabili devenind foarte ușor pentru alți utilizatori să găsească informații despre ei. Utilizarea unei platforme de comunicare online trebuie să se facă în primul rând după aplicarea unor setări de confidențialitate adecvate în vederea protejării identității virtuale. Dintre aceste setări cele mai importante sunt protejarea contului cu parole complexe, alegerea cu grijă a informațiilor (date, imagini) vizibile publicului larg, sortarea prietenilor în liste astfel încât să se poată separa informațiile partajate cu fiecare grup de prieteni în parte, administrarea istoricului prin ascunderea sau limitarea vizibilității datelor publicate anterior sau de către prietenii din liste. Un lucru important îl reprezintă și limitarea informațiilor personale disponibile online. Date personale precum adresă, număr de telefon, CNP, serii ale unor acte de identitate sau date financiare (bancare) trebuie furnizate cu mare grijă în mediul online numai după ce ne asigurăm că persoana sau compania care le primește sunt reale, iar pagina de internet este securizată. În plus, dacă vrem totuși să comunicăm astfel de date unor persoane ar trebui folosită numai mesageria privată. Parolele nu trebuie niciodată divulgate în mediul online, iar pentru protecția conturilor trebuie ținut cont de faptul ca cu cât publicăm pe Internet mai multă informație despre noi cu atât va fi mai ușor pentru utilizatori rău intenționați să analizeze aceste informații pentru, de exemplu, a răspunde la  întrebări cheie (folosite de obicei pentru recuperarea parolelor) par olelor) care protejează de obicei conturile private. O regulă foarte importantă este aceea de a evita comunicarea și adăugarea în lista de prieteni a persoanelor necunoscute. Este foarte ușor pentru un utilizator să-și creeze un cont cu date personale false și fotografii fictive ce pot induce în eroare și astfel, prin adăugarea lor în liste de prieteni, să aibă acces la date personale sau să agreseze alți utilizatori. Dacă totuși o astfel de persoană a fost adăugată în listă este bine de știu că există  întotdeauna posibilitatea de a o exclude e xclude sau a o bloca.

50/101

 

 

De cele mai multe ori paginile de Internet folosesc în diverse scopuri informații despre locația celei ce o accesează (adesea pentru furnizarea de reclame) bazate de obicei pe adresa de IP a calculatorului sau diverse date care identifică o rețea wireless. Paginile de Internet ale comunităților online folosesc adesea astfel de informații pentru a marca pe o hartă locurile în care s-a aflat un utilizator, asociind cu acestea fotografii sau publicări personale sau ale prietenilor. În funcție de setări toate aceste informații pot fi vizualizate de prieteni sau pot fi publice, de aceea nu trebuie ignorate atunci când stabilim regulile de confidențialitate ale contului personal.

2.6.2. Instrumente de com comunicare unicare 2.6.2.1. Definirea termenului de mesagerie instant (Instant Messaging) Mesageria Instant este un mod de comunicare ce permite transmiterea de mesaje text în timp real pe Internet. Pentru a putea comunica, ambii

utilizatori să folosească aplicațiede pentru mesagerie instant cu ajutorul căruia pottrebuie deschide o "camerăo privată" discuții (chat). De obicei fiecare mesaj se scrie individual fiind afișat celuilalt utilizator după apăsarea unei taste sau buton de trimitere. Pentru a putea folosi astfel de aplicații este necesară o conexiune la Internet și un dispozitiv conectat la aceasta (calculator, smartphone, tabletă). Folosindu-se conexiunea la Internet se poate comunica cu oricine folosește aplicația, indiferent de orașul sau țara în care se află, folosindu-se liste de prieteni, putându-se realiza chiar și conferințe între mai mulți utilizatori. Unele aplicații necesită prezența ambilor utilizatori, altele permit și lăsarea de mesaje când unul dintre utilizatori nu este conectat la Internet, acesta preluându-le ulterior. De obicei unele companii restricționează accesul angajaților la astfel de servicii pentru a limita distragerea acestora de la sarcinile de lucru sau le folosesc numai pentru comunicarea în interiorul companiei, în timp ce altele le folosesc pentru comunicarea în diverse situații când telefonia nu poate fi utilizată. Marile avantaje ale acestor aplicații sunt comunicarea în timp real, costurile reduse prin utilizarea conexiunii la Internet, în funcție de aplicație este posibilă partajarea de imagini, transmiterea și recepționarea de fișiere, transmiterea de hyperlink-uri sau realizarea de convorbiri audio sau video. Este importantă conștientizarea riscurilor folosirii unor astfel aplicații deoarece există pericolul infectării calculatorului cu viruși prin intermediul 51/101

 

 

fișierelor transferate, al furtului de informații personale sau al expunerii la limbaje licențioase, toate acestea datorită faptului că nu întotdeauna persoana cu care se discută este una cunoscută. Cele mai cunoscute aplicații de acest gen sunt AOL, MSN Messenger și Yahoo Messenger.

Figura 2-46. Logo-urile celor mai mai cunoscute aplicații de mesa mesagerie gerie instant

2.6.2.2. Definirea terme nilor de scurt mesaj scris (SMS) (SMS),, mesaj multimediatermenilor (MMS) Scurtele mesaje scrise, sau SMS-uri, sunt mesaje scrise și transmise cu ajutorul telefoanelor mobile, prin rețele de comunicație de tip GSM. Există pe Internet și situri web care permit transmiterea de astfel de mesaje direct către telefoane mobile, bineînțeles fără posibilitatea de a primi un răspuns. Mesajele sunt denumite "scurte" pentru că dimensiunea acestora este limitată la 160 de caractere. Mesajele SMS nu sunt folosite numai pentru comunicarea între două persoane, adesea ele fiind utilizate pentru transmiterea de mesaje informative sau pentru reclame.

Figura 2-47. Exemplu Exemplu de tastatur tastaturaa de telefon mobil

52/101

 

 

Deoarece telefoanele mobile au fost concepute inițial pentru convorbiri audio, pe baza formării unui număr de apel, tastaturile acestora au fost formate numai din cifre, pentru transmiterea mesajelor fiind necesară ulterior apăsarea consecutivă a unei taste pentru a scrie o anumită literă. Telefoanele moderne (de tip smartphone) au fie o tastatură completă, fie un ecran cu atingere pe care este afișată aceasta. SMS-urile au avantajul rapidității scrierii și trimiteri unui mesaj, dar acest serviciu este contra cost și nu permite trimiterea de fișiere atașate (imagini, documente, etc.). MMS-urile sunt o extensie a SMS-urilor, permițând transmiterea pe lângă mesajul text și a fișierelor de tip imagine, video, document sau sonerie de telefon. 2.6.2.3. Definirea termenului de Voice over Internet Internet Protocol (VoIP) VoIP este o tehnologie care permite realizarea de apeluri telefonice

folosind Internetul. Pentru a putea astfel de serviciu este șinecesară o conexiune la Internet și un telefonaccesa IP sau un un calculator cu microfon boxe.  Avantajul tehnologiei îl reprezintă costurile mult mai mici decât în cazul telefoniei clasice, precum și funcționalitatea crescută, practic un astfel de telefon poate fi folosit oriunde există o conexiune la Internet. Marele dezavantaj al acestui tip de serviciu îl reprezintă probabilitatea mare de  întrerupere a convorbirilor atunci când rețeaua care furnizează accesul la Internet este aglomerată. Un exemplu de astfel de serviciu este Skype, un program care permite comunicații audio și video pe Internet în mod gratuit, cu anumite limitări, dar și către rețele de telefonie fixe sau mobile, contra cost. Acesta poate fi folosit nu numai pe calculatoare ci și pe telefoane mobile sau tablete. 2.6.2.4. Cunoașterea regulilor de bună  practic ă  în utilizarea comunic ării online: redactarea unor mesaje scurte și concise, folosirea subiectelor u șor de înț eles, eles, nedivulgarea detaliilor  personale, neutilizarea unui conț inut inut nepotrivit, verificarea gramatical ă și ortografic ă a mesajelor Comunicarea online prin mesaje este foarte importantă și des utilizată deoarece este simplă, eficientă, imediată și personală. Însă, pentru ca fiecare mesaj să-și poată atinge scopul, trebuie respectate câteva reguli de bună practică. 53/101

 

 

 Atenția unei persoane care citește un mesaj ssee pi pierde erde dacă acesta este lung. Mesajele trebuie să conțină texte concise și trebuie să fie personale, relevante și specifice. Subiectul unui mesaj trebuie să fie descriptiv și ușor de  înțeles și trebuie să atragă cititorul ci titorul în a parcur parcurge ge întregul mesaj. Trebuie să ținem cont de faptul că tot ce spunem sau facem online poate fi (sau chiar este) urmărit și înregistrat. Dacă persoana cu care comunicăm este puțin sau deloc cunoscută este bine a se evita transmiterea de date personale sau informații confidențiale. Limbajul utilizat în mesajele transmise trebuie să fie unul potrivit persoanei cu care comunicăm. În generale trebuie evitat limbajul aspru, dur sau nepoliticos. Este indicat a se evita scrierea propozițiilor sau a frazelor întregi cu litere mari deoarece acestea sunt greu de citit și marea majoritate a utilizatorilor consideră că este echivalent cu a țipa la cineva. Dacă se dorește folosirea de abrevieri sau acronime trebuie să fim siguri că destinatarul mesajului le recunoaște. În plus, șișicel mai important, mesajele verificate punct de vedere gramatical ortografic, greșelile de acesttrebuie gen din mesajedin afectând foarte mult imaginea celui care le-a trimis.

2.6.3. Concepte de bază despre e-mail 2.6.3.1. Definirea termenului de e-mail și cunoașterea principalelor sale beneficii Email este prescurtarea de la Electronic mail  (poștă   (poștă electronică) este un mod de a trimite și primi mesaje folosind rețelele de calculatoare, respectiv Internetul. Primul mesaj email a fost trimis în 1971 de Ray Tomlison. Sistemul de email actual este o adaptare a sistemului de poștă clasic (scrisori, colete, cutii poștale, agenți poștali) la mediul electronic. Mesajele trimise sunt stocate pe calculatoare dedicate (servere de email) până când destinatarul acestora le preia. Datorită existenței acestor servere, nu este necesar ca destinatarul sau calculatorul acestuia să fie conectați la Internet în momentul transmiterii unui mesaj către acesta. Cel ce primește mesaje email, de obicei, verifică conținutul căsuței de email din când în când, citește mesajele și decide dacă să le păstreze, să le trimită mai departe, să le tipărească sau să le șteargă și, eventual să răspundă celor care le-au trimis.

poate fi folosit pentru a transmite mesajele formă de text, unele Email-ul sisteme de email permițând editare complexă de textsub (font, dimensiune, 54/101

 

 

tip de caractere, inserarea de emoticoane (reprezentări grafice stilizate a unei fețe umane)). În cadrul textului ce formează conținutul email-ului se pot insera și imagini sau hyperlink-uri. Marea majoritate a sistemelor de e-mail permit și atașarea de fișiere aflate pe suporturi de stocare ale celui care trimite mesajul, existând însă, de cele mai multe ori, limitări cu privire la mărimea fișierelor ce pot fi atașate unui mesaj. Trimiterea de mesaje email este condiționată de utilizarea unei aplicații de email ce poate fi un program de calculator dedicat acestui serviciu (de obicei, atât programul cât și conturile de email ce pot fi accesate cu acestea sunt contracost) sau poate fi o pagină web (webmail) ce poate fi accesată cu ajutorul unui program de navigare pe Internet (marea majoritate a acestora fiind gratuite). 2.6.3.2. Identificarea structurii unei adrese de email O adresă de email identifică un cont de email către care pot fi trimise mesaje. Structura unei adrese de email este următoarea: @ De exemplu, [email protected] este o adresă de email. De obicei nu se ține cont de modul de scriere, cu majuscule sau fără, dar pot exista sisteme de email care fac diferența între acestea, mai ales pentru numele utilizatorului .  Adresele de email sunt unice, o dată creat un nume de utilizator pentru un anumit domeniu acesta nu mai poate fi duplicat. Totodată, numele de utilizator nu poate conține orice tip de caracter, acesta fiind limitat la un anumit set de caractere (litere mari, litere mici, cifre, punctul sau unele din caracterele !#$%&'*+-/=?^_`{|}~ ). Cele mai multe sisteme de email nu permit, însă, decât folosirea literelor, cifrelor și a caracterelor . și _ . De asemenea, orice nume de utilizator nu poate fi mai mare de 64 de caractere. Numele de domeniu reprezintă adresa serverului de email pe care pot fi create conturi cu adresă. 2.6.3.3. Conștientizarea problemelor asociate trimiterii fi șierelor atașate: limit ări legate de dimensiunea și tipul fi șierelor (de exemplu fi șiere executabile)  Împreună cu mesajele de tip email pot fi trimise ca atașamente diferite tipuri de fișiere aflate pe calculatorul expeditorului. Este o metodă simplă de a

trimite destinatarilor imagini, documente, fișiere video, etc. 55/101

 

 

Fiecare furnizor de servicii de email impune propriile restricții în ceea ce privește atașarea și trimiterea de fișiere. Unui email i se pot atașa unul sau mai multe fișiere. Astfel, una din limitări poate fi în ceea ce privește numărul maxim de fișiere atașate unui mesaj. O altă limitare este aceea referitoare la dimensiunea maximă a unui fișier atașat, sau dimensiunea maximă a tuturor fișierelor atașate la un singur mesaj. Aceste limitări au apărut datorită faptului că fiecare mesaj ce traversează Internetul este stocat temporar în diverse locații cu capacitate limitată pe de o parte, iar pe de altă parte fiecare furnizor de servicii de email poate impune o dimensiune maximă a mesajelor recepționate. De obicei, dimensiunile unui atașament pot varia între 10MB și 25MB. Datorită faptului că mesajele email cu atașament pot fi folosite pentru a răspândi programe de tip virus sau malware, unii furnizori de servicii de email impun și restricții în ceea ce privește tipul fișierelor ce pot fi atașate, de exemplu pot interzice atașarea de fișiere executabile (.exe). 2.6.3.4. Înț elegerea elegerea diferenț ei ei dintre câmpurile To, Copy (Cc), Blind copy (Bcc) Trimiterea de mesaje email către un destinatar presupune scrierea adresei acestuia în câmpul To (Către). Dacă se dorește trimiterea unui mesaj către mai mulți destinatari există mai multe câmpuri în care se pot scrie adresele acestora: câmpul To, câmpul Cc   (Carbon copy   - Copie la indigo) și câmpul Bcc   ((Blind carbon copy   - Copie la indigo ascunsă).  În câmpul To  se scriu adresele destinatarilor pe care mesajele îi afectează în mod direct și de la care se așteaptă un răspuns.  În câmpul Cc   se se scriu adresele destinatarilor care nu sunt direct implicați și nu trebuie să acționeze în vreun fel, ci trebuie numai să ia la cunoștință mesajul și să cunoască adresele celor care l-au primit (adresele scrise în câmpurile To și Cc  sunt  sunt vizibile tuturor destinatarilor). Câmpul Bcc   se folosește atunci când se dorește ca anumiți destinatari să primească mesajul, dar fără ca destinatarii din câmpurile To sau Bcc  să  să știe că aceștia l-au primit.

56/101

 

 

ăț ii 2.6.3.5. Conștientizarea posibilit ăț  ii de a primi mesaje nesolicitate. Conștientizarea pericolului de infectare a calculatorului cu viru și prin intermediul mesajelor electronice  Adresele de email, cu timpul, datorită utilizării lor, devin cunoscute și de către persoane terțe care pot trimite către acestea diverse mesaje nesolicitate, numite generic spam. Cel mai adesea mesajele de tip spam conțin reclame comerciale, dar pot conține și mesaje care conțin diverse atașamente sau trimit cititorii acestora pe situri web, cu ajutorul cărora utilizatori răuvoitori accesează date personale sau chiar calculatorul acestora prin instalarea de programe de tip virus sau malware.  În general utilizatorii trebuie să fie avertizați că emailurile venite de la persoane necunoscute trebuie considerate periculoase și tratate cu deosebită atenție înainte de a descărca fișierele atașate sau a da clic pe diverse link-uri sau imagini din mesaj.

 În general toți furnizorii de servicii de e-mail utilizează diverse tehnologii de filtrare și marcare a mesajelor de tip spam pentru a avertiza suplimentar utilizatorii. 2.6.3.6. Definirea termenului de de phishing Phishing-ul este o tentativă a unor persoane rău intenționate de a obține date confidențiale, precum parole sau detalii despre carduri bancare, sau chiar bani prin inducerea în eroare a utilizatorului cu ajutorul unor imitații ale unor entități de încredere din mediul online (bănci, procesatori de plăți pe Internet, etc.). De obicei utilizatorii sunt direcționați către pagini web false ce imită foarte bine paginile web legitime. Unele dintre aceste pagini web pot chiar conține programe de tip malware ce se instalează automat pe calculatorul utilizatorului fără știrea acestuia. Cele mai răspândite metode de phishing sunt următoarele:   manipularea pr prin in intermediul link-urilor: în textul mesajelor email pot apărea adrese de Internet (link-uri) către pagini web ale unor instituții cunoscute și de încredere, adresa de Internet reală (de obicei o pagină web ce imită instituția respectivă) către care va fi trimis utilizatorul fiind ascunsă (aceasta poate fi verificată totuși, apărând, de obicei, în colțul din stânga jos al programului de 

navigare atunci când se trece cu mausul peste link-ul din mesaj). 57/101

 

 





  manipularea prin intermediul imaginilor: este similară cu cea prin intermediul link-urilor, doar că acesta este înlocuit de o imagine care trimite utilizatorul către pagina web falsă atunci când se dă clic pe ea.   alterarea le acestora. paginilor web reale prin intermediul punctelor slabe aale

58/101

 

 

2.7. Utilizarea poștei electronice e lectronice 2.7.1. Trimiterea mesajelor 2.7.1.1. Accesarea unui unui ccont ont de e-mail Una din cele mai cunoscute aplicații de e-mail pentru sistemul de operare Windows este Microsoft Outlook, ce face parte din suita Microsoft Office, alături de Word și Excel. Deschiderea programului Microsoft Outlook se face apăsând butonul Start , apoi  All Programs  → Microsoft Office  → Microsoft Outlook .  Dacă pe Desktop se găsește o icoană cu numele Microsoft Outlook se poate da dublu clic pe aceasta.

Figura 2-48. Deschiderea programului programului Microsoft Outlook

Fereastra programului conține mai multe elemente: 59/101

 

 











  Bara de meniu, în care sunt afișate toate meniurile ce of oferă eră acces la diverse comenzi.   Bara de instrumente, ce oferă acces rapid la cele mai utilizate comenzi.   Bara de stare, folosită pentru afișarea de informații despre obiectele selectate în fereastra programului.   Panoul stânga, ce conține structura de ddirectoare irectoare a căsuței de email.   Panoul dreapta afișează conținutul directoarelor selectate.

Figura 2-49. Conținutul Conținutul ferestrei programului programului M Microsoft icrosoft Outlook

După deschiderea programului pentru prima oară este necesară configurarea acestuia cu datele contului de e-mail. Pentru aceasta se dă clic pe meniul File, apoi pe butonul  Add account  (adaugă   (adaugă cont). În fereastra care apare se completează numele, adresa de e-mail și parola.

60/101

 

 

Figura 2-50. Adăugarea Adăugarea unu unuii cont de e-mail e-mail

După conectarea la contul e e-mail se poate accesa conținutul căsuței de mail, dând clic pe directorul Inbox , fiind afișate toate mesajele conținute de acesta. Panoul din dreapta se separă în două, partea din stânga afișând mesajele aflate în Inbox , iar partea din dreapta o pre-vizualizare a mesajului selectat. 2.7.1.2. Cunoașterea scopului principal al directoarelor de e-mail: Inbox, Outbox, Sent, Deleted/Trash Items, Draft, Spam/Junk Inbox  este  este directorul în care sunt salvate toate mesajele primite. Outbox   este un director în care sunt salvate temporar mesajele trimise imediat după apăsarea butonului Send   (Trimite) și până când acestea sunt trimise de către programul Outlook către serverul de e-mail. Sent   (Sent Items) este un director în care sunt salvate toate mesajele trimise, după transmiterea cu succes către serverul de e-mail. Deleted/Trash Items este directorul ce conține toate mesajele șterse. Draft   este directorul ce conține mesajele neterminate și netransmise (ciorne), salvate de utilizator și care urmează a fi transmise ulterior.

61/101

 

 

Spam/Junk  este  este

directorul ce conține mesajele de tip spam.

2.7.1.3. Crearea unui nou mesaj Crearea unui mesaj nou se face dând clic pe butonul New E-mail  (E-mail  (E-mail

nou) din colțul din stânga sus al ferestrei.

Figura 2-51. Crearea Crearea unu unuii mesaj nou

Figura 2-52. Fereastra de scriere a unui mesaj nou nou

62/101

 

 

Câmpul Bcc nu există inițial. Dacă se dorește adăugarea acestuia se dă clic pe meniul Options (Opțiuni) și apoi în zona Show fields (Arată câmpuri) se dă clic pe Bcc. 2.7.1.4. Inserarea uneia sau mai multor adrese de e-mail sau a unei liste de distribu țț  ie ie în câmpurile To, Copy (Cc), Blind copy (Bcc)  În câmpurile de d e adrese To, Cc , Bcc  se  se pot insera adrese fie prin scrierea acestora direct de la tastatură, fie prin selectarea lor din  Address Book   (Agendă). Pentru a introduce un contact nou în  Address Book , în tab-ul Home  se dă clic pe Contacts și apoi pe New Contact .

Figura 2-53. Adăugarea Adăugarea unui unui contact în agendă agendă

 În fereastra care apare se completează detaliile contactului respectiv (adresă de mail, nume, prenume, telefon etc.) și apoi se apasă butonul Save & close.

63/101

 

 

Figura 2-54. Câmpurile Câmpurile pentru completarea completarea datelor unui unui contact nou

Selectarea unui contact sau a unei liste de contacte din agendă se face  în momentul scrierii unui mesaj fie prin apăsarea butonului  Address book , fie prin apăsarea butoanelor To, Cc sau Bcc  și  și selectarea adresei/listei dorite.

Figura 2-55. Selectarea Selectarea unu unuii contact din aagendă gendă

64/101

 

 

2.7.1.5. Introducerea unui subiect adecvat și introducerea/copierea unui text în corpul mesajului  În fereastra de scriere a unui mesaj nou se dă clic în câmpul Subject   și se scrie un titlu ce descrie pe scurt subiectul mesajului pe care dorim să îl

trimitem.

Figura 2-56. Completarea Completarea subiectului subiectului unui unui mesaj

Copiereacomenzile unui text dintr-un alt document (de exemplu pagină se face utilizând copy   și  paste . Se selectează textulo dorit cu web) ajutorul mausului, se dă clic dreapta pe selecție și se alege comanda copy . În fereastra de scriere a unui mesaj nou se dă clic dreapta pe suprafața albă și se alege opțiunea paste.

Figura 2-57. Selectarea și copierea copierea unui text text într-o pagină web web

65/101

 

 

Figura 2-58. Adăugarea Adăugarea unui text copiat într-un într-un m mesaj esaj nou

2.7.1.6. Ad ăugarea, ștergerea unui fi șier atașat Pentru a adăuga fișiere aflate pe diverse unități de stocare (hard disk, carduri sau stick-uri de memorie, cd-uri sau dvd-uri) unui mesaj, în fereastra de scriere a acestuia se dă clic pe butonul  Attach File. În fereastra care apare se navighează către directorul ce conține fișierul dorit, se dă clic pe acesta și se apasă butonul Insert .

Figura 2-59. Adăugarea Adăugarea un unui ui fișier într-un mesaj mesaj nou Subject   un Dupănumit selectarea unui fișier, în fereastră apare atașate sub câmpul nou câmp  Attached   unde  unde se pot vedea fișierele mesajului.

66/101

 

 

Ștergerea unui fișier atașat se face dând clic dreapta pe numele acestuia în fereastra de scriere a unui mesaj nou, iar din meniul care apare se alege opțiunea Remove.

Figura 2-60. Ștergerea Ștergerea unui unui fișier atașat

2.7.1.7. Trimiterea unui mesaj cu prioritate mare sau mic ă  Stabilirea unui nivel de prioritate pentru un mesaj presupune semnalizarea acestuia printr-un simbol ce indică dacă mesajul necesită atenția imediată a destinatarului sau poate fi citit mai târziu. Stabilirea acestui nivel se face dând clic fie pe butonul High importance, caz în care mesajul primit de destinatar va avea afișat un semn de exclamare, fie pe butonul Low importance, caz în care simbolul va fi o săgeată în jos.

Figura 2-61. Marcarea Marcarea nivelului de prioritate pen pentru tru un mesaj mesaj

67/101

 

 

2.7.2. Primirea mesajelor 2.7.2.1. Deschiderea, închiderea unui mesaj

Deschiderea unui mesaj se realizează dând dublu clic pe acesta, în fereastra de vizualizare a conținutului unui director (Inbox  de   de exemplu). Se va deschide o nouă fereastră în care va fi afișat conținutul mesajului, adresa celui care l-a trimis, alți destinatari (dacă există), subiectul mesajului, dacă există atașamente, etc.

Figura 2-62. Vizualizarea Vizualizarea conținu conținutului tului directorului directorului Inbox  

68/101

 

 

Figura 2-63. Afișarea Afișarea unui unui mesaj primit

 Închiderea mesajului se face apăsând butonul X din colțul din dreapta sus al ferestrei, iar închiderea programului Outlook se face în același mod. 2.7.2.2. Utilizarea func țț  iilor iilor de r ăspuns (reply), r ăspuns tuturor (reply to all)  În cazul primirii unui mesaj, ppentru entru a ră răspunde spunde celui care l-l-aa trim trimis is fie ssee selectează cu un clic mesajul, fie se deschide în fereastră separată cu dublu clic, iar apoi se dă clic pe butonul Reply .

Figura 2-64. Răspunderea Răspunderea la un mesaj

butonului fereastră nouă îndecâmpul scriereTo a   unui mesaj,După uneleapăsarea dintre câmpuri fiindapare deja opre-completate: este 69/101

 

 

scrisă adresa celui de la care s-a primit mesajul; în câmpul Subject  este   este trecut subiectul mesajului primit la care s-a adăugat înainte textul Re: pentru a arăta că este un răspuns la alt mesaj; câmpul de scriere al mesajului nu mai este gol ci cuprinde conținutul mesajului inițial la care se dorește a se răspunde.

Figura 2-65. Fereastra de scriere a unui mesaj de răspuns

Dacă mesajul primit a fost trimis către mai multe adrese și dorim ca răspunsul nostru la mesaj să ajungă la toate acele adrese se apasă butonul Reply All   și se scrie și trimite răspunsul. Și în acest caz se păstrează conținutul mesajului inițial.  În cazul în care dorim ca Outlook să nnuu m mai ai iincludă ncludă mes mesajul ajul iinițial nițial în cel de răspuns, se dă clic pe File, apoi pe Options (Opțiuni) și pe tab-ul Mail . Se derulează conținutul ferestrei până la opțiunea Replies and forwards  (Răspunsuri și Retrimiteri), iar la secțiunea When replying to a message:   (Când se răspunde la un mesaj) se alege Do not include original message (Nu include mesajul original).

70/101

 

 

Figura 2-66. Modificarea opțiunii de includere a mesajului original în cel de răspuns

 În cazul în care dorim ca Outlook să nnuu m mai ai iincludă ncludă mes mesajul ajul iinițial nițial în cel retrimis, la secțiunea When forwarding a message:  (Când se retrimite un mesaj) se alege Do not include original message (Nu include mesajul original). 2.7.2.3. Redirec țț  ionarea ionarea unui mesaj (forward)  În cazul primirii prim irii unui m mesaj, esaj, pentru a trimite acel mesaj mai departe cătr cătree altă adresă fie se selectează cu un clic mesajul, fie se deschide în fereastră separată cu dublu clic, iar apoi se dă clic pe butonul Forward . După apăsarea butonului apare o fereastră nouă de scriere a unui mesaj, unele dintre câmpuri fiind deja pre-completate: în câmpul Subject  este   este : pentru primit la câmpul care s-ade adăugat textul Fwd atrecut arătasubiectul că este mesajului un mesaj retrimis; scriereînainte al mesajului nu mai este gol ci cuprinde conținutul mesajului inițial pe care dorim să-l retrimitem; dacă mesajul original conținea atașamente acestea vor fi retrimise și ele.

71/101

 

 

Figura 2-67. Retrimiterea Retrimiterea unui mesaj

2.7.2.4. Deschiderea și salvarea unui fi șier atașat într-o locaț ie ie pe disc  În cazul primirii unui mesaj, dacă acesta conține fișiere atașate, fie se

selectează cu un clic mesajul, fie se deschide în fereastră separată cu dublu clic, iar apoi se dă dublu clic pe atașamentul pe care dorim să-l deschidem sau să-l salvăm pe disc.

Figura 2-68. Salvarea Salvarea pe disc a un unui ui fișier atașat unui unui mesaj

 În fereastra care apare se alege dacă se dorește deschiderea (Open) sau salvarea (Save) fișierului. Dacă se alege salvarea, apare o nouă fereastră  în care putem selecta calea către directorul dir ectorul în care dorim salvarea salva rea fișierului. 72/101

 

 

Figura 2-69. Alegerea directorului directorului pentru pentru salvarea unui unui fișier atașat

O altă posibilitate de deschidere sau salvare a unuia sau mai multe fișiere atașate este de a da clic dreapta pe unul din fișiere, iar din meniul care apare se alege fie deschiderea ( Open), fie salvarea unui singur fișier (Save as) fie salvarea tuturor (Save all attachments…).

Figura 2-70. Salvarea Salvarea pe disc a un unuia uia sau mai m multe ulte fișiere atașate

2.7.2.5. Vizualizarea, tipărirea unui mesaj la o imprimant ă disponibil ă  Pentru tipărirea la imprimantă a unui mesaj se selectează mesajul sau se deschide în fereastră nouă, se dă clic pe meniul File, apoi pe Print . În

73/101

 

 

partea dreaptă a ferestrei se poate vizualiza forma sub care mesajul va fi tipărit.

Figura 2-71. Vizualizarea Vizualizarea unui mesaj

Pentru schimbarea modului în care mesajul este aranjat în pagină se dă dublu clic pe setarea Memo Style iar în fereastra care apare se setările dorite pentru format, hârtie (Paper ), ), antet și subsol (Header/Footer ))..

74/101

 

 

Figura 2-72. Schimbarea modului de aranjare în pagină a unui mesaj

Pentru tipărire se alege din listă imprimanta dorită, se modifică setările de imprimare dacă este necesar și se apasă butonul Print .

2.7.3. Instrumente și setări 2.7.3.1. Utilizarea func țț iei i  ei Help

Un instrument util înfilucrul cu programul Microsoft estecafuncția de ajutor (Help) ce poate accesată prin apăsarea tasteiOutlook F1, având efect deschiderea unei pagini web pusă la dispoziție de compania Microsoft (deținătorul acestui program), pagină ce oferă informații și explicații despre comenzile și opțiunile programului.

75/101

 

 

Figura 2-73. Pagina de ajutor

2.7.3.2. Afi șarea, ascunderea barelor de instrumente. Minimizare, restaurare ribbon. Bara de instrumente din partea superioară a ferestrei programului poate

fi minimizată a lăsa mult loc afișării mesajelor. ei se face dând clicpentru dreapta pe mai suprafața goală a acesteia și Minimizarea alegând opțiunea Minimize the Ribbon. Reafișarea ei se face dând clic pe săgeata care a apărut  în partea dreaptă a acesteia după ce a fost ascunsă .

76/101

 

 

Figura 2-74. Rescalarea tab-urilor

Configurarea barei de instrumente se face dând clic dreapta pe suprafața goală a acesteia și alegând opțiunea Customize the Ribbon. În fereastra care apare, comenzile ce se doresc a fi afișate direct în bara de instrumente trebuie selectate și adăugate în meniul corespunzător dând clic pe butonul  Add.  Eliminarea unei comenzi din meniu se face tot selectând-o dar apăsând apoi butonul Remove. Se pot crea tab-uri noi cu ajutorul butonului New Tab, dar si noi grupe de comenzi cu ajutorul butonului New Group.  2.7.3.3. Crearea și inserarea unei semnături de tip text pentru e-mail Semnătura este un text stabilit de utilizatorul unui cont de e-mail adăugat  în mod automat în partea de jos a unui mesaj și, de obicei, conține scurte informații despre autorul mesajului (nume, prenume, adresă poștală, număr de telefon, compania la cere lucrează, etc.) Pentru a crea o nouă semnătură se deschide un mesaj nou ( New Email ) și se dă clic pe butonul Signature  din bara de instrumente, iar apoi pe Signatures. În fereastra care apare se apasă butonul New   (Nou) și se introduce un nume sugestiv pentru semnătură. Acest lucru este necesar deoarece utilizatorul poate crea mai multe semnături dintre care poate alege în

momentul scrierii unui mesaj nou. 77/101

 

 

Figura 2-75. Crearea unei semnături noi

După crearea semnăturii se completează datele personale dorite în câmpul Edit Signature și se apasă butonul Save pentru salvarea acesteia. Pentru inserarea semnăturii, în fereastra unui mesaj nou se dă clic pe butonul Signature apoi pe numele semnăturii dorite.

Figura 2-76. Inserarea unei semnături

78/101

 

 

2.7.3.4. Activarea, dezactivarea r ăspunsurilor automate de tip Out of Office Microsoft Outlook poate fi configurat astfel încât să trimită răspunsuri în mod automat la primirea unui mesaj către cel care l-a trimis, acest lucru fiind

util pentruînmomentele în care unui cont adeverifica e-mail mesajele este plecat perioadă care nu are accesutilizatorul la Internet pentru și oa răspunde. Primul pas este de a crea un fișier template  (model) cu textul ce va fi trimis ca răspuns automat. Pentru aceasta se deschide un mesaj nou în care se scrie textul dorit, apoi din meniul File  se alege opțiunea Save As. În fereastra apărută pentru opțiunea Save as type  se alege formatul Outlook Template (*.oft), se alege calea unde dorim să-l salvăm și se dă un nume sugestiv fișierului.

Figura 2-77. Salvarea unui template

Următorul pas este configurarea unei reguli. Se dă clic pe meniul File  și apoi pe butonul Manage rules & alerts .

79/101

 

 

Figura 2-78. Editarea regulilor și alertelor

 În fereastra nou apărută se dă clic pe butonul New rule... (Regulă nouă),  se alege apoi opțiunea  Apply rule on messages I receive  (Aplică regula mesajelor primite de mine) și se apasă butonul Next .

Figura 2-79. Crearea unei reguli noi

80/101

 

 

 În fereastra următoare se alege opțiunea opțiun ea Sent only to me (Trimise numai mie) și se apasă butonul Next . Apoi se bifează opțiunea Reply using a specific template (Răspunde folosind un anume template) și se dă clic în partea de jos pe link-ul a specific template  pentru a se încărca fișierul creat și salvat mai devreme.

Figura 2-80. Încărcarea fișierului template

Se apasă butonul Finish  pentru finalizarea creării regulii. Se poate observa apoi apariția noii reguli în listă. 81/101

 

 

Figura 2-81. Regula creată pentru a răspunde în mod automat

Dezactivarea răspunsurilor automate se face din fereastra de mai sus prin de-bifarea regulii create. 2.7.3.5. Recunoașterea st ării unui e-mail (citit sau necitit). Marcarea unui mesaj ca citit, necitit. Semnalizarea (flag) unui mesaj, ștergerea semnaliz ării unui mesaj

Figura 2-82. Marcarea unui unui mesaj ca citit, necitit

82/101

 

 

Evidențierea stării unui mesaj ca fiind citit sau necitit se face cu ajutorul unei icoane: (un plic deschis) dacă mesajul a fost citit și (un plic închis) dacă nu a fost citit. De asemenea, în cazul unui mesaj necitit, câmpurile care descriu mesajul (expeditor, subiect, data, etc.) sunt afișate cu litere îngroșate (bold). Imediat după citirea mesajului acestea devin normale. Marcarea unui mesaj ca fiind citit sau necitit se poate face de către utilizator dând clic dreapta pe mesaj și alegând opțiunea Mark as Unread   (Marchează ca fiind Necitit) sau Mark as Read  (Marchează   (Marchează ca fiind Citit), sau direct din bara de meniu superioară, apăsând butonul Read/Unread   (Citit/Necitit). Deoarece numărul de mesaje poate ajunge să fie suficient de mare încât să ne fie greu să le gestionăm, Microsoft Outlook   oferă posibilitatea marcării acestora cu ajutorul unui steguleț, pentru a fi recunoscute mai ușor. Această operațiune se poate realiza în mai multe moduri: - Se dă clic dreapta pe mesaj iar ddin in meniul care apare se alege Up Flag Message  opțiunea Follow (Marchează mesaj).   (Urmărește) și se dă clic pe - Se selectează mesajul, se dă clic pe butonul Follow Up  din bara de meniu superioară și se alege opțiunea Flag Message. - Dacă câmpul Flag   este afișat în Inbox   se dă clic direct pe acesta pentru a se marca mesajul. Pentru a înlătura marcajul unui mesaj se alege din meniurile prezentate opțiunea Clear flag   (Înlătură marcaj) sau se dă clic încă o dată pe câmpul Flag .

83/101

 

 

Figura 2-83. Marcarea unui mesaj

2.7.3.6. Crearea, ștergerea, actualizarea unui cont sau a unei liste de distribu țț ie i  e Memorarea adreselor de e-mail folosite se poate face adăugându-le întro listă de adrese numită Contacts (Contacte). Această listă poate fi vizualizată și gestionată dând clic pe butonul Contacts în secțiunea din stânga a ferestrei programului Outlook.

84/101

 

 

Figura 2-84. Memorarea unei adrese de e-mail

Pentru salvarea unei adrese noi se dă clic pe butonul New Contact   (Contact Nou). În fereastra care apare se pot completa diverse detalii referitoare la deținătorul adresei, cum ar fi: - Numele complet. - Compania la care lucrează. - Adresa de e-mail. - Adresa personală sau de lucru. Numereweb de telefon. -- Pagina personală. - Fotografie. După ce se completează toate detaliile se dă clic pe butonul Save & Close (Salvează și Închide).  În cazul în care se trimit ffrecvent recvent mesaje către mai multe adr adrese ese salvate, acestea pot fi introduse în grupuri, astfel încât să nu mai fie necesară selectarea individuală a fiecărei adrese. Pentru a forma un grup se dă clic pe butonul New Contact Group (Grup de Contact Nou) și se completează numele grupului. Se adaugă membri folosind butonul  Add Members (Adaugă membri) și apoi se apasă pe Save & Close. 85/101

 

 

Figura 2-85. Crearea unui grup de adrese

După salvare, contactele sunt afișate într-o listă.

Figura 2-86. Afișarea listei de adrese

Modul de afișare al listei de adrese se poate modifica din secțiunea Current View   (Vizualizare curentă) dând clic pe modul de vizualizare convenabil: carte de vizită, card, agendă telefonică, listă, etc. Ștergerea unei adrese din listă se poate face fie prin selectarea ei și apăsarea butonului Delete  din bara de instrumente, fie dând clic dreapta pe adresă și apoi din meniul care apare se alege opțiunea Delete.  În cazul în care este primit un mesaj de la o adresă de e-mail nouă, aceasta poate fi salvată direct în lista de adrese. Se dă dublu clic pe mesajul primit iar în fereastra care apare se dă clic dreapta pe adresa de e-mail a expeditorului. Din meniul care apare se alege 86/101

 

 

opțiunea  Add to Outlook Contacts  (Adaugă la Contactele din Outlook) și se urmează aceeași pași pentru crearea unui contact nou.

Figura 2-87. Actualizarea listei de adrese

 În afară de directorul Contacte pe care îl găsim inițial se mai pot crea și alte liste de adrese. Se dă clic pe butonul Contacts  în secțiunea din stânga a ferestrei programului Outlook, iar în secțiunea My Contacts  se dă clic dreapta pe Contacts și se alege opțiunea New Folder  (Director  (Director Nou). În acest director nou creat se pot introduce noi adrese sau copia unele deja salvate, utilizând modalitățile prezentate anterior.

87/101

 

 

Figura 2-88. Crearea unei noi liste de adrese

2.7.4. Organizarea mesajelor 2.7.4.1. Ad ăugarea, înl ăturarea detaliilor mesajelor precum: expeditor, subiect, data primirii.  Afișarea mesajelor în Inbox  se   se face unul sub altul, în funcție de unul din câmpurile ce caracterizează mesajul. Aceste câmpuri (de exemplu expeditorul, subiectul, conținutul mesajului, data când a fost trimis, existența unui atașament, etc.) pot fi afișate în funcție de alegerea utilizatorului. Pentru a putea selecta câmpurile dorite se dă clic dreapta pe unul din cele existente, iar din meniul care apare se alege opțiunea View Settings…  (Vezi Setări). În fereastra care apare se apasă butonul Columns… (Coloane). Este afișată apoi în partea stângă a noii ferestre o listă cu câmpurile disponibile ce descriu orice mesaj. Adăugarea unui câmp pentru a fi afișat în Inbox   se face selectând câmpul respectiv și apăsând butonul  Add  (Adaugă).   (Adaugă).

Eliminarea unuidupă câmpselecția din listaacelui celorcâmp. afișate se face apăsând butonul Remove   (Îndepărtează) 88/101

 

 

Figura 2-89. Adăugarea sau înlăturarea î nlăturarea detaliilor mesajelor

Ordinea în care sunt afișate câmpurile poate fi de asemenea modificată, fie în fereastra Show Columns  (Arată Coloane) de mai sus, prin selectarea câmpului și apăsarea butoanelor Move Up  (Mută mai sus) sau Move Down  (Mută mai jos), fie ținând apăsat butonul stânga al mausului pe câmpul dorit și tragerea lui în stânga sau dreapta. Pentru a ordona mesajele în funcție de un anumit câmp (de exemplu în funcție de data primirii acestora) se dă click pe acel câmp, iar pe acesta va apare un mic triunghi care arată modul de aranjare (crescător sau descrescător, schimbarea modului între acestea două facându-se dând clic  încă o dată). 2.7.4.2. C ăutarea unui mesaj după expeditor, subiect, conț inut inut Microsoft Outlook oferă o funcție de căutare a unor cuvinte cheie sau adrese în mesajele primite. Acest lucru se realizează cu ajutorul căsuței de căutare (Search) aflată în partea de sus a secțiunii unde sunt afișate mesajele.

89/101

 

 

Figura 2-90. Căutarea mesajelor

Căutarea inițială se face în conținutul mesajelor, dar în momentul în care se dă clic pe căsuța de căutare, în bara de instrumente se activează tab-ul Search, oferindu-ne acces la opțiunile de particularizare a căutării.  Astfel, putem realiza căutări numai în directorul curent (în cazul de față Inbox ) sau în toate directoarele (dacă există altele), putem căuta mesaje trimise de la o anumită adresă (se dă clic pe butonul From și se scrie adresa expeditorului), se pot căuta mesaje al cărui subiect conțin anumite cuvinte cheie sau mesaje care conțin atașamente. De asemenea se pot realiza căutări  în mesaje trimise într-o anumită perioadă de timp (azi, ieri, săptămâna curentă, săptămâna anterioară, etc.). 2.7.4.3. Sortarea mesajelor după nume, dat ă, dimensiune Sortarea mesajelor permite aranjarea acestora după un anumit criteriu. O sortare rapidă se poate face dând clic pe numele coloanei în funcție de care vrem sa facem sortarea. De exemplu dacă se dă clic pe capătul de coloană Received   (Primite) (Primite) sortarea se va face în ordinea datei când au sosit mesajele, începând cu cele recente și terminând cu primele mesaje primite. Inversarea acestei ordini se face dând clic încă o dată pe Received .

90/101

 

 

O altă modalitate de sortare este aceea de a grupa mesajele în funcție de un anumit criteriu. Gruparea mesajelor se poate face din tab-ul View   (Vizualizare), secțiunea Categories (Categorii), dând clic pe criteriul urmărit și apoi bifând căsuța Show in Groups (Afișează în Grupuri).

Figura 2-91. Sortarea mesajelor

2.7.4.4. Crearea, ștergerea unui director pentru mesaje. Mutarea mesajelor într-un director de mesaje. Gestionarea mesajelor primite se poate face mult mai ușor dacă acestea sunt mutate în directoare cu nume sugestive.  Adăugarea unui director nou se poate face dând clic pe tab-ul Folder   (Director) și apoi pe butonul New Folder   (Director Nou). În fereastra care apare se completează numele directorului și se selectează locația acestuia: în rădăcină ([email protected] ([email protected])) sau în alte directoare existente (Inbox).

91/101

 

 

Figura 2-92. Crearea unui director nou

Directorul nou creat va apare în secțiunea din stânga, acolo unde se află și directorul Inbox . Dacă se dorește ștergerea unui director se dă clic dreapta pe acesta și se alege opțiunea Delete Folder  (Șterge  (Șterge Director).

Figura 2-93. Ștergerea unui director

Dacă se dorește mutarea unui mesaj într-un director se selectează mesajul și se dă clic pe butonul Move  (Mută) din bara de instrumente. Din meniul care apare se alege directorul dorit.

92/101

 

 

Figura 2-94. Mutarea unui mesaj într-un director

2.7.4.5. Ș tergerea tergerea unui mesaj. Recuperarea unui mesaj șters. Pentru a șterge un mesaj, acesta trebuie întâi selectat, apoi se dă pe tab-ul Home și pe butonul Delete (Șterge) sau se dă clic dreapta pe mesajul respectiv și se alege opțiunea Delete.

93/101

 

 

Figura 2-95. Ștergerea unui mesaj

Orice mesaj șters nu dispare inițial pentru totdeauna ci este de fapt mutat într-un alt director numit Deleted Items (Elemente șterse). Pentru a recupera un mesaj șters se dă clic pe directorul Deleted Items  apoi în tab-ul Home, secțiunea Quick Steps (Opțiuni rapide) se dă clic pe butonul Move to: ?  (Mută în: ?), iar în fereastra ce apare se selectează directorul dorit. O altă variantă de a recupera un mesaj șters este de a da clic dreapta pe acesta, iar din meniul care apare se alege opțiunea Move și directorul dorit.

94/101

 

 

Figura 2-96. Recuperarea unui mesaj șters

2.7.4.6. Golirea recipientului de mesaje șterse (deleted items/trash) Pentru a șterge toate mesajele din directorul Deleted Items  se dă clic dreapta pe acesta și se alege opțiunea Empty Folder   (Golește Director).  Atenție, o dată golit acest director, mesajele conținute de acesta nu vor mai putea fi recuperate.

Figura 2-97. Golirea directorului cu mesaje șterse

95/101

 

 

2.7.4.7. Mutarea unui mesaj în directorul Junk, ștergerea unui mesaj din directorul Junk Uneori, mesajele de tip spam nu sunt detectate de aplicația de e-mail și avem opțiunea de a le muta personal în directorul Junk   și chiar de a bloca

adresele de e-mail de unde vin mesajele. Cel mai simplu mod de a muta un mesaj din directorul Inbox  în   în directorul Junk   este de a selecta mesajul din Inbox   și a-l trage cu mausul (ținând clic stânga apăsat) în directorul Junk . Dacă se dorește mutarea mesajului și blocarea adresei expeditorului simultan se dă clic dreapta pe mesaj în Inbox , se alege din meniu opțiunea Junk   și apoi Block Sender   (Blochează Expeditor). Un mesaj este afișat prin care suntem înștiințați că adresa a fost adăugată în Lista Expeditorilor Blocați și că mesajul a fost mutat în directorul Junk . Dacă vrem să aducem înapoi mesajul și să deblocăm adresa, în directorul Junk  se   se dă clic dreapta pe mesaj se alege din meniu opțiunea Junk   și apoi Not Junk .

Figura 2-98. Mutarea unui mesaj în Junk  și  și blocarea adresei de e-mail a expeditorului

Ștergerea unui mesaj din directorul Junk   se face prin selectarea lui și apăsarea butonului Delete.

96/101

 

 

2.7.5. Utilizarea calendarelor 2.7.5.1. Crearea, anularea, actualizarea unei întâlniri în calendar Pentru a accesa calendarul în Outlook se dă clic pe acesta în secțiunea

din stânga-jos a ferestrei. În secțiunea principală a ferestrei va fi afișat calendarul zilei curente.

Figura 2-99. Accesarea calendarului

includerea și pe contactarea mai în PentruOa întâlnire adăuga opresupune întâlnire nouă se dă clic New Meeting   înmultor tab-ul persoane. Home.  În câmpul c âmpul To se completează adresele persoanelor care vor participa la ședință.  În câmpul Subject  se  se scrie un titlu sugestiv referitor la subiectul întâlnirii.  În câmpul Location se scrie locul în care se va ține întâlnirea. Se completează apoi ziua și ora începerii și sfârșitului întâlnirii și se completează informații detaliate sau se atașează fișiere.

97/101

 

 

Figura 2-100. Crearea unei întâlniri

 Anularea unei întâlniri se face prin selectarea ei în calendar și apăsarea butonului Cancel Meeting  din   din bara de instrumente. În fereastra care apare se completează eventual motivele anulării și se apasă butonul Send Cancellation  pentru a fi anunțate toate persoanele care urmau să participe.

Figura 2-101. Anularea unei întâlniri

98/101

 

 

Pentru a actualiza o întâlnire se dă dublu clic pe aceasta, iar în fereastra care apare se modifică datele dorite și apoi se apasă butonul Send Update  pentru a-i informa și pe participanți despre modificări. 2.7.5.2. Eliminarea Ad ăugarea invita invitaț ilor, ilor,resurselor ilor, resurselordintr-o într-oîntâlnire întâlniredin în calendar calendar. iț lor, Pentru adăugarea invitaților se deschide întâlnirea dând dublu clic pe ea  în calendar, iar în bara de instrument instrumentee se dă clic pe Scheduling . În coloana din partea stângă pe rândurile libere se pot introduce manual adrese de e-mail sau se pot selecta din agendă adrese de e-mail salvate dând clic pe  Add Others și apoi pe Add from Address Addr ess Book... 

Figura 2-102. Adăugarea, eliminarea invitaților

99/101

 

 

Eliminarea invitaților se face prin ștergerea adreselor de mail din listă. După efectuarea modificărilor de orice fel se închide fereastra. În fereastra de dialog care apare se bifează Save changes and send update  pentru salvarea modificărilor și trimiterea acestora către participanți.  În cazul c azul în care unul dintre participanți trebuie să participe cu resurse în cadrul întâlnirii se dă clic în bara de instrumente pe Tracking , iar pentru persoana respectivă, în coloana  Attendance  se dă clic și se selectează opțiunea Resource (Room or Equipement). Eliminarea resurselor se face în mod identic, alegând o altă opțiune: Required Attendee  (Participare obligatorie) sau Optional Attendee (Participare opțională).

Figura 2-103. Adăugarea, eliminarea resurselor

2.7.5.3. Acceptarea, refuzarea unei invitaț iiii

Figura 2-104. Acceptarea, refuzarea unei invitații

100/101

 

 

Pentru acceptarea sau refuzarea unei invitații se selectează invitația în calendar, iar în bara de meniu se apasă butonul  Accept  pentru   pentru acceptare sau Decline  pentru refuzare. La apăsarea butonul sunt disponibile trei opțiuni: editarea răspunsului înainte de a-l trimite, trimiterea imediată a răspunsului sau acceptarea/refuzarea fără a trimite un răspuns.

101/101