D.W. Winnicott - Convorbiri psihanalitice cu parintii.pdf

Biblioteca de p sih analiză, 54 C o le c ţie c o o r d o n a tă d e V a s ile D e m . Z a m f ir e s c u

/

D.W. W in nicott

Opere 2 Convorbiri psihanalitice cu părinţii T ra d u c o re d in lim b ii e n g le z ă d c

Ioana Lazăr

TRei

Editori: M AKIUS CHIVU SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAM FIRESCU Tehnoredactarea computerizată: CRISTIAN CLAUDIU COBAN Coperta colecţiei: DINU DUMBRĂVICIAN D e s cric rca C I P a B ib lio te c ii N aţio n ale a R o m â n ie i W IN N IC O T T , DONA L I) W . O p e re / D. W. W inniooll ; - Bucureşti : Editura Trei, 2 0 0 2 voi. ISB N 9 7 3 -8 2 9 1 -1 9 -4 V oi. 2 : C o n v o rb iri p sih a n a litice cu p ă rin ţii. / trad.: Ioana Lazăr. - 2 0 0 3 . - (B ib lio te ca de psihanaliză ; 54 ). - Bibliogr. ISB N 9 7 3 - 8 2 9 1-64-X I. Lazăr. Ioana (irad.) 6 1 6 -0 5 3 .2

Tal'

s’ Io

A ceastă c a rte a fo st tra d u s ă d u p ă :

Piirmls,

D.W. W in n ic o lt, A d ilis o n We.sk'v Pub lish in j» C o rn p a n y, U S A , ly y 3

Copyright © The Winuicott Trust, 1993 by arrangem ent zoitli M urk Paterson

© Editura Trei, 2003 C.P. 2 7 -4 0 . Bucureşti Tel ./Fax: + 4 01 2 2 4 55 26 e-mail: officeOediluratrei. ro www.edituratrei.ro

ISBN 973-8291-19-4 ISBN 973-8291-64-X

înstiintare 9 9

ad eleine D avis a m u rit în tim p ce lucra la ul| % / ^ tim ele pregătiri pentru această carte. Din neJ L T JIL fericire, nu a trăit în d e a ju n s p en tru a-şi v e ­ dea p u blicaţia, dar ed itorii, red actorii şi toţi cei im plicaţi în T h e W in n icott Trust doresc să-şi d eclare ad m iraţia şi m u lţu m irea pentru aju toru l ei am abil şi plin de aten ţie în pregătirea pentru publicare a acestei lucrări w in n icottienc, ca şi a celor anterioare ci. E d itorii d o re sc să m u lţu m ească T avistock P u blica ti on s pentru perm isiu nea de a include şi m aterial p u blicat a n ­ terior. De asem enea, datorăm m ulţum iri BBC , în lipsa v i­ ziunii căru ia m u lte din aceste rad ioco n ferin ţe pe care se bazează cartea nu ar fi avut loc, şi lui Claire R ayner p e n ­ tru con trib u ţia ei plină de atenţie la capitolul 8.

--------------------------

Cuprins

C itin d u -l pe W in n ico tt, D r T . Berry B raze lto n ..........................9 Prefaţa e d ito r u lu i,................................ .................................................13 C ap ito lu l I , Educaţia sanitară prin in te rm e d iu l r a d io d if u z iu n i i.................................. .............17 C ap ito lu l ii, l lu I iu p a iin lii v . u ^ i ............................ .............21

Mama vitregă cea rea..............................................................24 Valoarea poveştii insuccesului............................... .............27 C apitolul III, Ce ştim despre copii atunci când îşi sug păturica sau h ăin u ţe le ?............. .............. 32 C ap ito lu l IV, A s p u n e „ n u " ............................................ .............. 39 Conversaţia m am elor .................................................... .............. 39 C ap ito lu l V, G e lo z ia .......................................................... .............. 60 C ap ito lu l VI, C are-i b a iu l? ............................................... .............. 86

J 1

J

J

1

1

J

J 1

Capitolul V I I I , S i g u r a n ţ a ................................................................. 110 C apitolul V III, S e n tim e n tu l de v in o v ă ţie ................................117 C apitolul IX, D ezvoltarea sim ţu lu i b in e lu i şi răului la c o p i l ................................................................... 127 Capitolul X, Acum are cinci a n i ....................................................133 Capitolul XI, C onstru irea î n c r e d e r i i...........................................144 Nu idealism ....................................................................................... 145 Pericolul de a p r e d a .......................................................................146 Ce trebuie să ştiţi.............................................................................147 Procesul creşterii .........................................................................147 M ediul ............................................................................................148 In teracţiu n ea..................................................................................... 149 Două feluri de tensiu ne............................................................... 149 Procesul in tern ............................................................................ 150 Asigurarea mediului ............................................................... 153 Studiul factorilor d e m e d i u ....................................................... 155 R ezu m at.............................................................................................. 156 Su rsa orig inală a fiecărui c a p ito l,................................................158

Citindu-I pe Winnicott Dr T. Berry Brazelton

A

citi aceste lucrări, în m are m ăsură n ep u blicate, ale lui D.W. W innicott este ca şi cum te-ai reîn.•4 Jk -to arce la o răcoroasă p rim ăvară după o că lă to ­ rie prin deşert. Fiecare dintre ele este o exp erien ţă întru totul în cân tăto are şi plină de recom pense. în su şi faptul că W innicott a ales să se adreseze p ă rin ­ ţilor în mod direct prin intofmeditai ninss-m eJ i i este de m are interes. Fână la urm ă, a lui „m am ă d evotată o b iş­ n u ită " ideală este o m am ă care p ractică în g rijirea co p i­ lului ei în tr-o m anieră in con ştien tă. A ceastă ra d io d ifu zare a id eilor lui d espre creşterea co p iilo r ar pu tea fi v ă ­ zu tă ca o etalare a propriei lui filosofii. Dar, aşa cu m îi stă în obicei, im ediat ne linişteşte. N u în cearcă să in stru ­ iască p ărinţii, ci să-i ajute să înţeleagă ceea ce fac şi apoi să-i scu ze pentru ceea ce au făcut. O d eclaraţie p recu m „poţi doar să simţi că poate ai fi reacţionat la fel sau p o a­ te ai fi reacţionat m ai p ro st" ilustrează felul lui sim p lu, dar p u ternic de a ajuta părinţii în rezisten ţa lor, spre d e ­

IO

D.W. W innicott

osebire de au torităţile care se ocupă în mod obişnuit de părinţi şi care le spun într-un mod atât de pretenţios ce

nu trebuie să facă.-----------------------------------------Am fost un ad m irato r şi un stu d en t al lui D onald W innicott de-a lungul întregii m ele vieţi profesionale. Felul în care a reuşit să com bine abordarea norm ativă pediatrică cu învăţătu rile psihiatriei pediatrice şi p sih­ analizei l-a făcut să-m i devină cie m ultă vrem e m odel. Propriile lui intuiţii sclipitoare se bazează pe o înţelege­ re p rofund ă a p ro ceselo r p ărin te-co p il, îm b in ată cu o convingere ferm ă că cei mai m ulţi părinţi îşi doresc cu disperare să se descurce bine cu copiii lor. A ceste eseuri sunt presărate cu interpretările lui cu siguranţă susţină­ toare. D atorită lor, părinţii se vor simţi eliberaţi şi reasi­ guraţi, pentru că sunt spuse din toată inim a şi cu o inte­ ligenţă plină de savuroase întorsături de frază. După cum o afirm ă în mod clar, scopul acestor co n ­ ferinţe nu a fost acela de a le spune părinţilor ce să facă, ci (1) de a detoxifica ştiinţa creşterii copilului, (2) de a le da încredere părinţilor în ceea ce fac şi (3) de a-i face să fie liberi să caute ajutor individualizat atunci când se Io­ ve:'.-' d

t. un

'b s ta c o l n. -• '• ■p l •»1 ir»

• o p iilo i

lor. HI accentu ează încontinuu instinctul părinţilor de a face ceea ce trebuie, îm binat cu am bivalenţa şi vinovăţia in ev itabile care îi fac să fie p ărinţii sensibili care sunt. N u-i este niciod ată team ă de bunul-sim ţ cinstit: „O în ­ tâlnire între p ărinţi vitregi lipsiţi de su cces... ar putea fi fructuoasă. S-ar com pune din femei şi bărbaţi obişnuiţi". Pentru că a fi p ărin te vitreg este un rol în m od inevita­ bil lipsit de recom pense. în eseul d espre sugerea degetului mare, el oferă cea mai bună ju stificare pe care am auzit-o. Suptul degetu­ lui reprezintă prim a folosire a im aginaţiei din partea b e­

O i’KRH 2: Convorbiri psihanalitici; cu părinţii

beluşului. Experienţa reală a suptului degetului propriu este îm bogăţită prin sânul sau biberonul im aginat. D e ce d e această prim ă experienţă în crearea propriu lu i obiect afectuos? Aceste conferinţe reduc la esenţial paşii sim pli ce d u c la ţelurile creşterii copilu lui pe care le discută. D e ex em ­ plu, cele trei stadii în a spune „n u " d ebu tează cu n ev o ­ ia ca părinţii să-şi asu m e întreaga resp on sabilitate p e n ­ tru lim itele cop ilu lu i (în prim ul an), trec prin în văţarea copilului a cuvântului „nu " şi a altor cuvinte asociate cu pericolul, cum ar fi „fierbin te" (în al doilea an), iar apoi se ajunge la trecerea resp on sab ilităţilo r şi în seam a lui, la creşterea exp erien ţelor lui de luare a deciziilor şi a c a ­ pacităţii lui de a încorpora aceste lim ite, oferindu-i-se ex ­ plicaţii verbale (al treilea an). Să luăm altă întrebare dragă părinţilor: „Cum d isp a ­ re g e lo z ia ?" în cad ru l ex p licaţiei lui W in n icott, în c â n ­ tător de lib eră, v e d em cu m , în cele d in urm ă, g e lo z ia este d ezarm ată prin id en tificarea cu p erso a n a faţă d e care există gelo zie şi apoi cu m am a gelos de p ro tecto a ­ re .şi cu se n tim e n te le ei, fiind folosita im a g in a ţia n ro •i io (tm p a lic ) p e n L u «i ved ea lu cru rile din p e rs p e c ti­ va celu ilalt. C red că p artea m ea favorită este cea despre „ b a iu l" din a fi p ărinte. A cest capitol îi va ajuta pe toţi p ărin ţii să-şi înfru nte sen tim en tele negative ca fiind n orm ale şi ch iar săn ăto ase. W in n icott ne ream in teşte că lu cru rile care nu m erg b in e n e enervează întotd eau n a; d ar atu n ci când m erg b ine, ad esea sunt ignorate. Prin u rm are, b i­ neînţeles că ziua p ărinţilor devine încărcată cu d etaliile enervante ale vieţii de zi cu zi. „Aşa în cât cred că m icu ­ ţii vor con tin u a să fie o p acoste, iar m am ele v o r c o n ti­ nua să se bucu re că au avut norocul să fie v ictim ele."

12

D.W. W innicott

A cesta este un volum aş încântător. W innicott distilea­ ză natura esenţială a sarcinii de a fi părinte. De exem plu, cap itolu l 8 se încheie cu ideea p rov ocatoare conform că ­ reia, în lipsa vinovăţiei şi am b ivalen ţei, nici o m am ă nu a r fi sensibilă la nevoile cop ilu lu i ei. în tr-ad evăr, îi im ­ p rim ă cititorului o în ţelegere a p rov o cărilor parentalităţii, dar, în acelaşi tim p, îşi face au d ien ţa să sim tă că a fi „o m am ă înd eaju ns de b u n ă " este unul dintre cele m ai g ratifian te roluri pe care le-am pu tea găsi. C e geniu!

Prefaţa editorului 9

'W ''ntre 1939 şi 1962, D o n ald W in n ic o tt a su sţin u t b a p ro x im a tiv c in c iz e c i d e c o n fe r in ţe ra d io d ifu A z a te la B B C , a p ro a p e to ate d e d ic a te p ă rin ţilo r. T r a n s c r is e , s-au d o v e d it a c o n ţin e u n e le d in tr e c e le m ai lu cid e şi m ai c a p tiv a n te scrieri a le lu i. O co le cţie a c o n fe r in ţe lo r m ai tim p u r ii, d ifu z a te sp re s fâ rş itu l ră z b o iu lu i, cu Tanet Q tiig ly ca p ro d u c ă to r, a d a t n a ştei> a n e i b ro şu ri in titu la te Gel ting Io Kncu) Y&w Bobi/. O a ltă s e r ie , d a tâ n d d in 1 9 4 9 -1 9 5 0 , p r o d u s ă de Isa B e n z ie, a fo st p u b lica tă su b form a u n ei b ro şu ri s im i­ lare, n u m ită The Ordinari/ Devoted M other aud Hcr Baby. A m b e le s-a u e p u iz a t fo a rte re p e d e . D eşi W in n ic o tt, d ato rită leg ilo r care le in terzic m e d icilo r să-şi facă p u ­ b licita te , nu şi-a a taşat n u m ele de c o n fe rin ţe le d ifu z a ­ te, id e e a u n ei c o n tin u ă r i s-a im p u s d in ce în ce m ai m u lt şi au e x ista t m u lte cereri ca a c e ste c o n fe rin ţe să fie retip ă rite. A stfe l, s-a n ă scu t id e e a ca ele să fo rm e ­ ze baza unei cărţi n u m ite The Cliild an d the Fam ily, e d i­ tată de Ja n e t H ard en b erg şi tip ărită la T av istock P u bli-

D.W. W innicott

M

cations în 1957 1; alte câteva conferinţe, în principal d e­ spre evacu area din vrem e de război, au fost incluse în volum ul său însoţitor, The Chilii mul the Outside World. în 1964, Penguin Books se decide să publice o selecţie din aceste două v o lu m e sub titlul The Child, the Family nud the Outside World , care includea aproape toate con ferin ­ ţele radiodifuzate publicate până atunci. Până la sfârşitul lui 1968, fuseseră vând ute 50 000 de exem plare ale ed iţiei Penguin, iar W innicott a scris un m ic d iscu rs p en tru o p etrecere dată în cin stea acestu i fapt. în acest discurs, el povesteşte cum , în cazul unora dintre con ferin ţele m ai tim purii, obişnuia să m eargă la sediul BBC din Langham Place „conducându-şi m aşina printre cioburile şi dărâm ăturile datorate raidului aerian din noaptea p reced en tă". C ontinuă prin a spune cât de m ult a fost a ju tat în lu nga serie de c o n ferin ţe din 1949-1950 de către Isa Benzie, care i-a transm is entuzias­ mul şi încred erea în m unca lui sau, în cu v in tele lui, „a scos fraza «m am a devotată obişnuită» din ceea ce v o r­ bisem e u ". C ontinu ă: „aceasta a devenit im ediat un su ­ port pentru alto lucruri şi s-a potrivit cu nevoia mea Ho a înă delim ita mat Ue idealizare, cai şi de p red ate şi ^ pagandă. Am putut să continui o descriere a îngrijirii co ­ p ilu lu i aşa c u m este ea p racticată în m od in co n ştien t peste tot în lu m e". Interesant, W innicott afirm ă, de asem enea, că, după război, nu a reluat practica pediatriei (cu toate că în con­ tinuare conducea clinici de psihiatrie pentru copii) şi, în con secin ţă, nu a m ai fost într-u n con tact atât de strâns ca înainte cu un volu m de m aterial zilnic referitor la in­ 1

Pu b licată în S tatele U n ite ale A m ericii d e Basic B ooks cu titlul

Molher aiul Baby: A Primer in First Retatioiiships.

O p ere 2: Convorbiri psihanalitice Cu părinţii

15

teracţiunea m am ă-copil. Prin urm are, pentru aceste co n ­ ferinţe, a consid erat necesar „să reaprindă flacăra clin i­ c ă " folosind m aterial din „experienţele regresive ale pa­ cienţilor psihanalitici, mulţi dintre ei adulţi, care îmi ofe­ reau un prim -plan al relaţiei m am ă-copil (sau părinte-cop il)". „în m o m en tu l a cesto r e m isiu n i ale B B C -u lu i de prin anii '4 9 -'5 0 ", scrie el, „mă aflam într-o poziţie uni­ că, putând să-m i văd pacienţii atât din punct de vedere pediatric, cât şi din punctul de vedere al unui fel de psih­ analiză care era în m od ciudat a mea. Fireşte, atunci când vorbeam la rad io trebuia să-m i păstrez lim bajul de p e­ diatru , cu toate că se poate v ed ea că, pentru m in e, p e ­ diatria d evenise deja un loc prop ice studiului legăturii em oţionale dintre m am ă şi copil, presup unând u-se (de la sine înţeles, aşa cu m se poate face de obicei) ex isten ­ ţa sănătăţii fizice. Trecusem de la «hrănirea bebeluşului» la «im plicarea reciprocă b eb elu ş-m am ă»." Cartea lui W innicott The Chilii, the Family, and the Out­ side World şi-a p ăstrat p op u laritatea până astăzi şi încă se vinde într-un tiraj de mii de exem p lare pe an. A fost recent republicată în Statele U nite ale Am ericii de A ddison-W esley. Volumul de faţă, Convorbiri psihanalitice cu părinţii, ad u ­ nă la un loc toate conferinţele radiodifuzate ţinute după 1955. Doar două dintre ele au mai fost publicate: „Acum are cinci ani" (sub titlul „The Five-Year-O ld") şi „Siguran­ ţa" (sub titlul „On Secu rity"), în cartea lui W innicott The Family and Individual Development.2 Le-am inclus pentru a fi com pleţi. De asem enea, sunt introduse şi două lucrări care nu au fost scrise pentru radiodifuzare: „Educaţia sa­ nitară prin interm ediul radiodifuziunii" este folosită ca şi 2 L on d ra, T av istock, 1 965; N ew York, Basic Books, 1965.

i6

D.W. W innicott

capitol introductiv pentru că exprim ă atât de clar ţelurile conferinţelor radiodifuzate pe care W innicott a ajuns să le considere im portante; am adău gat „Construirea încrede­ rii", deoarece a fost scrisă pentru părinţi (un lucru rar din partea lui W innicott, în afara conferinţelor radiodifuzate), nu a fost încă publicată şi, dat fiind faptul că datează din ultim a lui perioadă, conţine m ulte dintre ideile lui esenţia­ le despre copii şi părinţii lor, idei pentru a căror dezvoltare şi-a dedicat întreaga viaţă profesională. Nu am putut încă să determ inăm audienţa exactă pentru care a fost scrisă. C olajul şi ed itarea lu crărilor erau aproape term inate cu aju toru l C larei W innicott în ain tea m orţii ei în 1984. R edactarea a fost păstrată la un nivel m inim : abia dacă a fost necesară vreo ed itare a con ferin ţelor radiod ifu za­ te, de vrem e ce se pare că au fost scrise de W innicott îna­ inte de a fi d ifu zate; au fost găsite sub form ă de foi b ă­ tute la m aşină p rintre m u lte alte hârtii răm ase în urm a lui. E x cep ţiile le form ează cele d ou ă co n ferin ţe pentru m am e vitrege şi discu ţia cu C laire R ayner d espre „Sen­ tim entul de v in o v ăţie". A cestea au fost transcrise de pe casete, iar calitatea scriiturii nu este, p rin urm are, la fel. A i ’ luc u se 'p !i' i con v ersaţiilo r dintre m am e, care ap ar ca p arte a seriei cen tra le d e co n ferin ţe („A spu n e « n u » ", „G elo zia" şi „Care-i b a iu l?"). Pentru a le realiza, m am ele au fost invitate la BBC , con versaţiile lor au fost în reg istrate, iar W innicott a com en tat asupra lor în altă zi; d ar aici natura spontană a ceea ce s-a spus a devenit un ingred ien t esenţial al întregulu i. _____________________

L O N D R A , 1992

Cristopher Bollns Mndcleiite Davis Rai/ Shepherd

C a p ito lu l I

Educaţia sanitară * prin intermediul radiodifuziunii

cest articol este scris ca u rm are a unei invitaţii. S u b iectu l ed u caţiei sa n ita re prin in term ed iu l J t .^ r a d io d ifu z iu n ii m ă in teresea z ă p en tru că s-a în tâ m p lat să d ialo g h ez şi eu în d ire ct cu p ărin ţi, în c a ­ drul d iv erselor rad iocon ferin ţe p e care le-am ţinut. D ar trebuie să p recizez că nu sunt în m od p articu lar adeptul unei ed u caţii san itare în m asă. A tu n ci când o au d ien ţă este atât d e vaătă, ea cu p rin d e m ulţi oam eni rr>re ascu l­ tă nu m scopul de a învăţa, ci din în tâm p lare sau pentru distracţie sau p oate chiar pentru că se b ărbieresc sau fac o prăjitu ră şi nu au nici o m ână liberă p en tru a sch im ba p ostu l. în asem enea cond iţii, sigu r că pot exista serio a ­ se înd oieli în ceea ce p riveşte valoarea difuzării unui lu ­ cru cu ad evărat im portant. Putem com para educaţia sanitară prin interm ediul ra­ diodifuziunii cu educaţia şcolară prin interm ediul radio­ difuziunii, în cadrul căreia copii de o anum ită vârstă stau în ju ru l rad io u lu i, angajaţi în d iv e rse activ ităţi u şoare, p otrivite îm p reju rării, dar în m od c e rt aştep tân d u -se ca

i8

D.W. W innicott

pentru o p erioad ă de tim p cineva să-i în v eţe ceva, într-un mod interesant, prin interm ediul radioului. însă cel care vrea să v o rb ească despre să n ătate la radio n u âre avantajul unei audienţe speciale. Mă refer la educaţia sanitară în term eni de psihologie şi nu la educaţia privind chestiuni care să ţină de sănăta­ tea som atică sau de profilaxia şi tratam entul bolilor. Cu toate acestea, m ulte dintre lucrurile pe care vreau să le spun se pot aplica oricăror discuţii despre sănătate, deoa­ rece eu cred că educaţia sanitară în întregul ei ţine de psi­ hologie. Cei care ascultă o discuţie despre reum atism sau despre o boală a sângelui nu o fac pentru că subiectul îi preocupă din punct de vedere ştiinţific sau pentru că sunt dornici de cunoaştere, ci pentru că sunt interesaţi de boa­ lă într-un m od m orbid. Cred că, în ceea ce priveşte edu­ carea oam enilor în problem e de sănătate, acest lucru se aplică indiferent de mijlocul de inform are adoptat, cu ex­ cepţia faptului că, în cazul în care m odalitatea adoptată este radiodifuziunea, ne putem aştepta ca im ensa m ajo­ ritate a celor care ascultă să nu ţină să fie învăţaţi ceva, ci pur şi sim plu să aştepte să reînceapă muzica. Poate că-mi defăimez ascultătorii, Iar în orii. o < î m i exprim î n d o i . • ia ca pot să sim tă tot timpul optim ism şi sprijin în vocea doctorului care ţine o conferinţă încurajatoare despre fac­ torul Rhesus, poliartrita reum atoidă sau cancer. Totuşi, d oresc să fac m ăcar o sugestie constructivă în ceea ce p riveşte radiodifuziunea în problem e de sănăta­ te. O rice fel d e propagandă, sau orice în cercare de a le spune oam en ilor ce să facă, trebuie d ep lânsă. A în d o c­ trina oam enii, fie chiar şi pentru binele lor, reprezintă o insultă dacă nu li se oferă op ortu n itatea, p rin prezenţa lor, de a reacţiona, de a-şi exprim a dezaprobarea şi de a contribui la discu ţie.

O p ere 2: Convorbiri psihanalitice cu părinţii

19

Există vreo alternativă pe care am putea să o p erm i­ tem ? Ceea ce se poate face ca alternativă este o în cerca­ re de a afla lu cru rile obişnu ite pe care le fac oam enii şi de a-i ajuta să înţeleagă de ce le fac. A ceastă sugestie se bazează pe faptul că m are parte din ceea ce fac oam enii d epinde foarte m ult de circum stanţe. Este uim itor cum , atu n ci când ascu lţi atâtea şi atâtea rela tă ri făcu te de m am e cu privire la gestionarea cop iilor lor acasă, în fi­ nal răm âi cu senzaţia că nu le poţi sp u ne acestor m am e ce să facă; poţi d oar să sim ţi că, în acele circu m stan ţe, poate ai fi reacţionat la fel sau poate ai fi reacţionat m ai prost. în schim b, ceea ce le place oam enilor este să li se o fe­ re o ex p licaţie a p roblem elor cu care se confru ntă şi să fie ajutaţi să conştientizeze lucrurile pe care le fac in tui­ tiv. Se sim t în n esig u ran ţă d acă su nt lăsaţi d oar cu b ă ­ nuielile lor, cu ceea ce le vine să facă într-un m om ent cri­ tic, atunci când nu gândesc. Poate că este vorba despre faptul că şi-au lovit copilul sau că l-au sărutat sau că l-au îm brăţişat sau că au râs. S-a în tâm p lat ceva potrivit. A fost cel mai bun lucru, nim ic nu ar fi putut fi mai p o tri­ vit. N im eni nu ar fi p acestor părinţi t u tu t s i le spună r t ' I*13 • y te

lîM

Sursa originală a fiecărui capitol

„E d u caţia sanitară prin interm ediul rad iod ifu ziun ii", s c ris pentru M other and Child, nr. 28, 1957. „P entru părinţii v itreg i". Pe 3 ianuarie 1955, în cadrul em isiu n ii Ora Fem eii de la postul BBC, o m am ă vitre­ gă a ţinut o co n ferin ţă în care a povestit într-un mod fo arte viu şi m işcător cu m s-a chinuit ea pentru că nu p u tea să-şi iu bească fiul adoptiv care intrase în fam i­ lia ei când av ea şa p te ani. BBC a p rim it extrem de m u lte scrisori după această em isiune, scrisori care po­ v esteau exp erien ţe sim ilare sau diferite ale părinţilor vitreg i şi care, în general, indicau că acest subiect m e­ rita să fie con tin u at. în urm a acestui fapt, BBC a alo ­ ca t în acest scop alte trei em isiu ni O ra Fem eii, pe 6, 7 şi 9 iunie. Prim a d in tre ele a constat dintr-o serie de în tre b ă ri şi ră sp u n su ri în tre un ex p ert şi un tată v i­ treg . U rm ăto arele d o u ă co n ferin ţe au fost ţin u te de că tre W innicott şi su nt reproduse aici. A m bele au fost tran scrise de pe casete, de unde rezultă că p u n ctu a­ ţia a trebuit să fie ad ău gată.

O p e re 2: Convorbiri psihanalitice cu părinţii

159

3. „Ce ştim despre copii atunci când îşi sug păturica sau h ă in u ţe le ? " C o n ferin ţă rad iod ifu zată la B B C , ţin u tă pe 31 ian u arie 1956. 4. „A spu ne « n u » ". Trei conferinţe BBC ţinute p e 25 ia ­ nuarie, 1 şi 8 febru arie 1960. 5. „G elo zia". Patru conferinţe BBC ţinute pe 15, 22 şi 29 febru arie şi 7 m artie 1960. 6 . „Care-i b a iu l? " Trei conferinţe BBC ţinute pe 14, 21 şi 28 m artie 1960. 7. „Sigu ranţă". C onferinţă BBC ţinută pe 18 aprilie 1960. P ublicată prim a dată sub titlul „O n S e cu rity " în The Family and Individual Development, Lon dra, T avistock P u blications, 1965. 8 . „Sen tim en tu l de v in o v ă ţie ". D iscu ţie cu C laire R a y ­ ner. C on ferin ţă BBC ţinută pe 13 m artie 1961. 9. „D ezvoltarea sim ţului binelui şi răului la co p il". C o n ­ ferinţă BBC ţinută pe 11 iunie 1962. 10. „A cu m are cin ci a n i". C o n ferin ţă BBC ţin u tă p e 25 iu nie 1962. P u b licată p rim a d ată su b titlu l „ T h e Five-Y ear-O ld" în The Family and Individual Development. Londra, Tavistock P u blications, 1965. 11. „C on stru irea în c re d e rii". Scrisă în d ecem b rie 1969. Nu a fost n iciod ată publicată.