DUE Procedura Legislativa Ordinara

 

Procedura legislativă legislativă ordinară   ordinară  de Studii Politice Și Școala NaȚională ională de Administrative

Chițu Oana Lungu Georgiana Manea Alexandru Stângaciu Alexandra Tremurici –  Tremurici  –  Mavropol  Mavropol Alexandru Voicu Mihai Gabriel

 

Cuprins  Introducere  Actorii implicați în procesul decizional al UE și rolul lor 

Comisia Europeană Parlamentul European Consiliul Uniunii Europene Consiliul de conciliere Activitatea actorilor implicați 6  Rolul Președinției în cursul diferitelor etape ale procedurii legislative ordinare 8 

Etapele procedurii legislative ordinare 

Propunerea CE Prima lectură Trialogurile A doua lectură a PE A doua lectură a Consiliului Concilierea A treia lectură a PE și a Consiliului Acordul informal dintre PE și Consiliu  Concluzii  Bibliografie  

 

Introducere 





 procedura legislativă ordinară, temă pe care am avut-o Despre analizat, este important de ştiut ştiut  că, anterior, aceasta era avut -o de cunoscută sub numele de ,,co,,co-decizie”, decizie”, referindu-se la procesul de luare a deciziilor, prin colaborarea atât a Parlamentului European, cât şi şi a  a Consiliului. Procedura de co-decizie co-decizie a fost introdusă de Tratatul de la Maastricht, din 1993, iar aplicareaca acesteia a fostlegislativă realizată treptat. Co-decizia Codecizia a devenit cunoscută ,,procedura ordinară” odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, adică ceea ce obişnuia  obişnuia să fie doar o excepţie în excepţie în procesul de luare a deciziei se va fi transformat într-o într-o regulă aplicabilă majorităţii  majorităţii  domeniilor. De exemplu, procedura legislativă ordinară se aplică în

prezent unui incluzând şi  anumite şi număr de politici 83 dede domenii mediu,şi ,,zone şiPolitica Polit  ,,zone ica de Agricolă acţiune”, Comună, Fonduri structurale şi şi Fonduri  Fonduri de coeziune, etc. Principalii actori în procesul de luare a deciziilor în Uniunea Europeană sunt Comisia Europeană, Parlamentul European şi  şi   Consiliul.

 

Introducere

continuare 

…







ProceduraUniunii Consiliului legislativă Europene ordinară pe acordă o gamăaceeaşi putere aceeaşi largă de putere domenii, atâtiarParlamentului Comisiei îi oferă European, dreptul cât de şi şi   inițiativă. Printre domeniile cele mai importante regăsim: guvernanţa  guvernanţa economică, imigrarea, energia, transporturile, politicile de mediu şi şi  protecţia protecţia consumatorului.  consumatorului. De asemenea, majoritatea legilor, la nivelul Uniunii Europene, sunt adoptate de Parlamentul European şi şi de  de Consiliu. Pe scurt, Parlamentul European şi şi Consiliul  Consiliul îşi  îşi  prezintă pe rând poziţia  poziţia oficială legată de propunerea Comisiei. Dacă propunerea este, cel puţin p uţin  în  în mare, acceptată de Consiliu şi  şi  Parlament, actul (Directivă, Regulament sau Decizie) poate fi adoptat. În cazul în care c are există mai multe aspecte de discutat şi nu şi  nu se ajunge la un consens, părţile părţile revin  revin asupra acestuia şi şi are  are loc o a doua serie de discuţii. Dacă nici în acest caz nu se obţine un obţine un acord, se întruneşte se  întruneşte un  un Comitet de Conciliere pentru a se discuta un text mulţumitor  în  în unanimitate. La această întâlnire participă reprezentanţi reprezentanţi ai ambelor instituţii instituţii,, dar şi şi ai  ai Comisiei. Este o şedinţă şedinţă  ţinută ţinută cu  cu uşile uşile  închise,  închise, în cadrul căreia se discută acele aspecte asupra cărora nu ss-a putut conveni. Dacă această şedinţă are şedinţă are ca rezultat un text cu un conţinut de conţinut  de comun aprobat, va merge discuţiile individuale discuţiile ale Parlamentului European şi  aleacesta şi Consiliului, pentrumai a fi departe adoptat.înDacă şi în  individuale şi în acest moment propunerea este respinsă, Comisia trebuie să revină cu o altă variantă. Există şi  şi anumite metode ,,informale” de lucru pe care oamenii din Parlament şi Consiliu şi Consiliu le folosesc pentru a evita procedurile de conciliere lungi şi şi anevoioase.  anevoioase. De exemplu, membrii Parlamentului şi şi ai  ai Consiliului se întrunesc în î n cadrul unor Comitete şi şi Grupuri  Grupuri de lucru, pentru a-şi aşi formula  formula poziţia poziţia referitoare  referitoare la aspectul discutat, înainte de a se ajunge în plen. pl en.

 

ACTORII IMPLICAŢI  ÎN ÎN PROCESUL DECIZIONAL AL  UNIUNII EUROPENE ŞI ROLUL LOR  Puterile şi şi  responsabilităţile responsabilităţile  instituţiilor  UE,  UE, precum şi şi normele  normele şi şi  procedurile pe care trebuie să le urmeze sunt prevăzute în Tratatele care stau la baza UE. Tratatele sunt aprobate de preşedinţii preşedinţii  şi şi   prim-miniştrii primminiştrii tuturor  tuturor ţărilor  UE  UE şi şi  sunt ratificate ulterior de parlamentele acestora din urmă.  urmă.  Procesul decizional la nivelul Uniunii Europene implică diferite instituţii  instituţii  UE, în special. Există trei instituţii de decizie, principale:  Parlamentul European (PE), care reprezintă cetăţenii UE cetăţenii UE şi şi  este ales direct de către aceştia; aceştia;  Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă statele membre individuale;  individuale;   Comisia Europeană, care reprezintă interesele Uniunii ca un tot unitar.  unitar.  Acestea elaborează politicile şi  şi legile care se aplică pe întregul teritoriu al UE. În principiu, Comisia propune legi noi, iar Parlamentul şi şi  Consiliul le adoptă. Comisia şi  şi statele membre aplică aceste legi, iar Comisia asigură respectarea lor.  lor.  Aceasta înseamnă Aceasta  înseamnă că procesul decizional al Uniunii Europene se va baza baza pe dubla legitimitate a cetăţenilor  (reprezentaţi  (reprezentaţi de  de membrii aleşi aleşi de  de ei în Parlamentul European) şi şi a  a statelor membre (reprezentate de miniştrii miniştrii din  din cadrul Consiliului). Fiecare nouă propunere de proiect legislativ european trebuie să aibă la bază un articol specific din tratat, menţionat menţionat  ca „temei legal” pentru propunerea respectivă. Astfel se determină procedura legislativă care trebuie urmată. Cele trei proceduri principale sunt „ procedura legislativă ordinară”, „consultarea” şi  şi „avizul conform”. 

 

 

Comisia Europeană  

Comisia este independentă de guvernele naţionale. Misiunea ei este să reprezinte şi şi  să susţină  susţină interesele UE ca tot unitar. Comisia elaborează propuneri de legi europene noi, pe care le prezintă Parlamentului European (PE) şi şi Consiliului.  Consiliului.



Comisia are „drept de iniţiativă“ adică îi revine responsabilitatea totală de a elabora propuneri de legislaţie legislaţie   europeană, pe care le prezintă Parlamentului şi şi  Consiliului. Aceste propuneri trebuie să aibă ca obiectiv apărarea intereselor Uniunii şi ale şi ale cetăţenilor  săi şi nu şi nu pe cele ale unor anumite ţări ţări sau  sau industrii.  Înainte de a face o propunere, Comisia trebuie să aibă cunoştinţă de cunoştinţă de situaţiile  şi situaţiile şi problemele  problemele de actualitate existente în Europa şi şi  trebuie să stabilească dacă legislaţia  legislaţia UE reprezintă cea mai bună modalitate de tratare a acestora. Din acest motiv, Comisia păstrează legătura cu o gamă largă de grupuri de interese şi  şi  cu două organisme consultative –   Comitetul Economic şi şi Social  Social European şi şi Comitetul  Comitetul Regiunilor. De



asemenea, Comisia ia şi   guvernelor naţionale naţionale. . în considerare avizele parlamentelor şi

 

Parlamentul European (PE)  





 îndeplineşte  două funcţii principale: funcţii principale: Parlamentul  îndeplineşte 1. Adoptă legile europene –  în  în colaborare cu Consiliul, în multe domenii de politici publice.

Faptul că PE este ales prin vot direct de către cetăţenii  cetăţenii UE reprezintă o garanţie garanţie a  a legitimităţii legitimităţii democratice  democratice a legislaţiei legislaţiei europene.  europene. 2. Parlamentul exercită controlul democratic asupra celorlalte instituţii UE, instituţii  UE, în special asupra Comisiei. Parlamentul deţine deţine puterea  puterea de a aproba sau de a respinge comisarii nominalizaţi nominalizaţi  şi şi are  are dreptul de a cere întregii Comisii să demisioneze.  demisioneze. 

 

Consiliul Uniunii Europene 

esenţială de  de a adopta legi europene –  europene  –   în în Consiliului îi revine responsabilitatea esenţială colaborare cu Parlamentul European, în multe domenii de politici publice.



- serviciile de interes economic general (art. 14 TFUE);



- iniţiativele iniţiativele  cetăţeneşti cetăţeneşti (art.  (art. 24 TFUE);

  

- aplicarea regulilor de concurenţă concurenţă politicii  politicii agricole comune (art. 42 TFUE); - legislaţia legislaţia în  în materia politicii agricole comune (art. 43 TFUE ); - excluderea unui stat membru din anumite activităţi activităţi din  din sfera de aplicare a dispoziţiilor  cu  cu privire la dreptul de stabilire (art. 51 alin. (2) TFUE);



- extinderea beneficiului dispoziţiilor  cu privire la prestările de servicii la resortisanţii unui resortisanţii  unui stat terţ terţ  stabiliţi stabiliţi în  în Uniune (art. 56 alin. al in. (2) TFUE); - liberalizarea serviciilor în anumite sectoare determinate (art. 59 par. 1 TFUE);



- imigrarea şi lupta şi lupta împotriva traficului de fiinţe fiinţe umane  umane v (art. 79 par. 2 TFUE);



- cooperarea judiciară în materie penală (art. 82 par. 1 şi 2 şi 2 TFUE);



- Eurojust (art. 85 par. 1 alin. (2) TFUE);



 

Consiliul Uniunii Europene        



- Europol (art. 88 par. 2 alin. (1) TFUE); - măsurile necesare pentru utilizarea monedei Euro (art. 133 TFUE);  TFUE);  - sănătatea publică (art. 168 par. 4 TFUE); TFUE);   - fondurile structurale (art. 177 alin. (1) TFUE); - energia (art. 194 par. 2 TFUE); - statutul funcţionarilor  şi regimul şi regimul aplicabil altor agenţi agenţi ai  ai Uniunii (art. 336 TFUE). Activitatea Consiliului constă, în mare parte, în adoptarea legislaţiei în legislaţiei  în domenii  în care statele membre UE şi-au şi-au reunit suveranitatea. Procedura obişnuită obişnuită  utilizată în acest scop este „procedura ordinară”, prin care legislaţia legislaţia  UE se adoptă în comun de către Consiliu şi Parlament, şi Parlament, pe baza unei propuneri prezentate de Comisie. În anumite domenii, Consiliului îi revine puterea decisivă, dar numai pe baza unei propuneri a Comisiei şi  şi  după evaluarea punctelor de vedere ale Comisiei şi Parlamentului. şi Parlamentului.

 

Comitetul de conciliere 

 În a treia fază conciliere.   (a treia lectură), procedura continuă cu implicarea unui Comitet de 

Acesta, compus din membri ai Consiliului sau din reprezentanţii reprezentanţii lor  lor şi şi dintr dintr-un un număr egal de reprezentanţi reprezentanţi ai  ai Parlamentului, are misiunea de a ajunge la un acord asupra unui text comun, cu majoritatea a membrilor Consiliului sau a reprezentanţilor  lor  lor şi şi cu  cu majoritatea reprezentanţilor  Parlamentului. Comisia va participa la lucrările Comitetului şi va şi  va lua toate iniţiativele iniţiativele necesare  necesare în scopul apropierii poziţiilor   Parlamentului şi Consiliului. şi  Consiliului.

 Activitatea actorilor implicaț i 



SS-ar ar putea spune că totul începe de, trebuie la propunerea de către Comisie Parlamentului şi Consiliului şi  Consiliului UE. Totuşi Totuşi, reamintitlegislativă şi aportul şi  aportuladresată semnificativ pe care îl aduc acestei proceduri alţi alţi actori.  actori. Astfel, deşi deşi în  în majoritatea cazurilor, iniţiativa iniţiativa  de a propune acte cu valoare legislativă aparţine  aparţine  Comisiei, există şi  şi situaţii situaţii când  când solicitarea aparţine aparţine altor  altor instituţii instituţii europene  europene (Parlamentului European şi şi Consiliului  Consiliului Uniunii Europene), statelor membre sau s au chiar cetăţenilor  europeni  europeni care îşi care îşi   prezintă doleanţele în doleanţele în speranţa speranţa  că acestea vor deveni propuneri trimise de Comisie. Comisie.

 

 Activitatea actorilor implicaț i 







Aşadar  creeazăscrisă propuneri legislative care sunt adoptate Europeană Colegiul, Comisia Comisarilor prin procedură sau orală. În cazul supunerii la vot a de către propunerii, decizia se ia prin majoritate simplă. Totodată, trebuie subliniat faptul că această propunere legislativă este rezultatul unui amplu proces de consultare şi  şi   negociere, proces ce implică participarea departamentelor Comisiei, experţilor  –   –  care  care realizează rapoarte-, rapoarte-, precum şi şi participarea  participarea organizaţiilor  internaţionale internaţionale  şi şi a  a celor neguvernamentale. Propunerea poate lua forma unui regulament, a unei directive sau a unei decizii. În final, Comisia trimite propunerea propunerea legislativă, în acelaşi timp, acelaşi timp, Parlamentului European, Consiliului UE şi şi parlamentelor  parlamentelor naţionale naţionale.. În funcţie funcţie de  de situaţie situaţie,, propunerea legislativă este trimisă atât Comitetului Regiunilor cât şi Consiliului şi Consiliului Economic şi şi Social.  Social.  În acest moment, am reuşit reuşit  să identificăm în mare actorii care fac posibilă realizarea actului de procedură legislativă ordinară. În cele ce urmează voi realiza o prezentare a rolului, a activităţii activităţii   fiecăruia dintre aceştia. aceştia. Parlamentele naţionale naţionale  intervin în vederea verificării gradului de respectare a principiului subsidiarităţii subsidiarităţii  de către propunerea legislativă. Acestea pot trimite spre revizuire propunerea în cazul nerespectării acestui principiu. Revizuirea are loc in cadrul unor proceduri proceduri –   –  cea  cea a cartonaşului cartonaşului galben  galben sau portocaliu.  În urma revizuirii, Comisia va decide dacă va menţine, menţine, va modifica sau va retrage propunerea legislativă, trebuind săsă-şi şi justifice  justifice poziţia poziţia..

 

 Activitatea actorilor implicaț i 





Atât PE cât şi şi  Consiliul trebuie să analizeze înainte de finalul primei lecturi dacă propunerea respectă principiul subsidiarităţii, subsidiarităţii, iar în cazul unui răspuns negativ din partea oricăreia dintre cele două instituţii, această propunere propuner e legislativă este respinsă. respinsă.   După cum spuneam, există situaţii când situaţii când Comitetul Regiunilor şi şi Consiliul  Consiliul Economic şi şi Social  Social trebuie consultate cu privire la propuneri propunerile le legislative. Aceste situaţii situaţii apar  apar când propunerile Comisiei fac referire la domeniile politicii economice şi şi sociale,  sociale, politicii de mediu, transport şi şi  educaţie educaţie.. Referitor laaposibilitatea cetăţenilor   europeni  europeni de atranspune participaprintr-o la elaborarea elaborare unui act legislativ, aceasta se poate iniţiativă  proprie trimisă Comisiei cu respectarea unor condiţii. iniţiativă condiţii.

 

Rolul Preşedinţiei în cursul diferitelor etape ale  procedurii legislative ordinare 





 Într-o primă etapă si pentru fiecare dosar, Preşedinţia  Într-o Preşedinţia  trebuie să efectueze o examinare a propunerii Comisiei Europene la nivel de grup, cu examinările necesare în cadrul COREPER. O examinare paralelă trebuie efectuată în cadrul Comisiei parlamentare competente.  competente.  Grupul de lucru din cadrul Consiliului efectuează examinarea propunerii Comisiei informându-se informându-se cu privire la desfăşurarea desfăşurarea  lucrărilor în cadrul comisiei parlamentare competente. competente. Serviciile Comisiei, care asistă la reuniunile PE si ale Consiliului vor putea juca un rol important în calitate de mijloc de transmitere a informaţiilor , respectând în acelaşi acelaşi  timp normele de lucru ale fiecărei instituţii.. instituţii Preşedinţia poate să procedeze la contacte cu reprezentanţii Parlamentului Preşedinţia  reprezentanţii Parlamentului European la nivel de comisie parlamentară (raportor/preşedintele comisiei (raportor/preşedintele comisiei parlamentare parlamentare). ). La aceste reuniuni, informale”, în cadrul cărora Preşedinţia ( denumite în practică „trialoguri Preşedinţia  (preşedintele preşedintele grupului  grupului de lucru/ preşedintele preşedintele   COREPER) este asistată de DG responsabilă de dosar şi  de unitatea şi de „Codecizie” (Direcţia  (Direcţia Chestiuni Politice Generale), participă şi  şi  funcţionari funcţionari ai  ai Comisiei.



Preşedinţia informează COREPER cu privire la aceste rezultate (în cadrul Parlamentului acelaşi  Preşedinţia  acelaşi   exerciţiu  va avea loc cu examinarea la nivelul comisiei parlamentare). COREPER, eventual după exerciţiu o examinare în cadrul grupului de lucru, l ucru, va efectua o evaluare a posibilităţilor  unui  unui acord în primă lectură si va elabora, dacă este cazul, propuneri de compromis.  compromis. 

 

Rolul Preşedinţiei în cursul diferitelor etape ale procedurii legislative ordinare 

Astfel, pentru anumite dosare, aceste prime contacte c ontacte pot fi urmate de reuniuni informale de negociere, pentru care în principiu Preşedinţia Preşedinţia dispune  dispune de un mandat din partea COREPER. Cu ocazia acestor reuniuni informale de negociere, preşedintele COREPER preşedintele  COREPER şi şi reprezentantul/  reprezentantul/reprezentanţii reprezentanţii   PE vor încerca să apropie

poziţiile poziţiile   celor două instituţii, pentru instituţii, stabilirea rezultat al primei lecturi a PE (amendamente la propunerea Comisiei sau unui absenţa acestora) absenţa  acestora) acceptabil pentru PE. 

La a doua lectur ă a PE, pentru anumite dosare, Preşedinţia Preşedinţia poate  poate stabili contacte cu

reprezentanţii PE, pentru a facilita acceptarea poziţiei reprezentanţii PE, poziţiei  Consiliului în primă lectură, pentru a evita respingerea acesteia şi şi  pentru a determina PE să limiteze l imiteze introducerea de amendamente la poziţia poziţia  Consiliului în primă lectură, amendamente care să fie acceptabile acceptab ile pentru acesta. În acest caz, se organizează reuniuni tripartite şi reuniuni şi  reuniuni informale de negociere după modelul celor din prima lectură.  lectură.  



Preşedinţia supune cât mai curând posibil amendamentele PE spre examinare Preşedinţia supune grupului de lucru. Dacă PE acceptă, în a doua lectură, poziţia  poziţia Consiliului în primă lectură, actul se consideră adoptat, iar Consiliul Consil iul nu trebuie să mai efectueze o a doua lectură lectură..

 

Propunerea a Comisiei #1 Propunere Comisia Europeană Europeană trimite propunerea propunerea legislativă Parlamentului European  European 

Inițiativa cetățenilor  cetățenilor 

Un sfert din numărul SM

#2 Prima lectură lectură în Parlament  Parlament   În decursul decursul primei lecturi, Parlamentul examineazăă propunerea Comisiei și o poate examineaz

Banca Europeană de Investiții  Investiții 

adopta sau respinge Banca Centrală Europeană   Europeană Parlament European

 

Consiliu  #3 Prima lectură în Consiliu   În decursul decursul primei lecturi, Consiliul poate decide decide să accep accepte te poziția Parlamentului, ca urmare actul legislativ ar fi adoptat, sau poate să refuze poziția Parlamentului și să retrimită propunerea propuner ea Parlamentului pentru o a doua lectură. lectură.  

#4 A doua lectură în Parlament  Parlament  Parlamentul examinează examinează poziția Consiliului și o acceptă, caz în care actul este aprobat aprobat;; sau o respinge, caz în care nu va; înainta, iar intreaga procedură esteactul încheiată încheiată; sau propune amendamente și retrimite propunerea Consiliului pentru o a doua lectură.  lectură. 

 

#5 A doua lectură în Parlament  Parlament  Consiliul examinează citirea celei de-a de-a doua poziții din Parlament și fie acceptă toate amendamentele iar actul este aprobat; fie nu aprobăă amendamentele Parlamentului, aprob rezultând astfel convocarea convocarea Comitetului de Conciliere

#6 Concilierea Comitetul de Conciliere, compus dintr-un dintr- un număr egal de europarlamentari și reprez reprezentativi entativi ai Consiliului, încearcă Consiliului,  încearcă  să  să ajungă ajungă la  la un acord asupra unui text comun.Dacă comun.Dacă  este fără succes, actul legislativ nu va intra  în vigoare și procedura se încheie.În cazul în care un text comun aprobat, aceasta este transmis Parlamentului European și Consiliului pentru a treia lectură lectură..

 

#7b A treia lectură în Parlament  Parlament  Parlamentul European examinează examinează proiectul  proiectul comun și votează votează în  în plen. Nu se poate schimba modul de redactare a textului comun. În cazul în care se respinge sau nu reușește reușește  să  să  acționeze pe acționeze  pe el, actul nu este adoptat și procedura se încheie. În cazul în care este aprobat de către către Parlament  Parlament și Consiliu, actul este adoptat.

 

lectură în Consiliu #7b A treia lectură în Consiliul examinează examinează proiectul  proiectul comun. Nu se poate schimba textul. În cazul în care, fie respinge sau nu acționează pe el, actul nu va intra în vigoare și procedura acționează pe și procedura se  încheie. Dacă Dacă se  se aprobă aprobă textul  textul și Parlamentul, și Parlamentul, de asemenea  îl aprobă aprobă,, actul este adoptat. Propunere neadoptată  neadoptată  Propunere adoptată 

Odată ce Odată  ce atât Parlamentul European și Consiliul au aprobat textul final al unei propuneri legislative, este semnat în comun de președinții pre ședinții   și secretarii generali ai ambelor instituții instituții.. După semnare, După  semnare, textul este publicat în Jurnalul Oficial și devine oficial.

Dacă o propunere legislativă Dacă o legislativă este  este respinsă în respinsă  în orice etapă etapă a  a procedurii, fie Parlamentul și Consiliul nu pot ajunge la un compromis, propunerea nu este adoptată  și procedura adoptată și procedura se  încheie. O nouă nouă  procedură procedură poate  poate  începe numai cu o nouă nouă propunere  propunere din partea Comisiei.

 

ETAPELE PROCEDURII LEGISLATIVE ORDINARE  Propunerea CE Comisia Europeană este singura instituție care poate elabora propuneri legislative. Ea face propuneri atât din proprie ini țiativă sau la cererea altor institu ții UE sau a țărilor membre.

Odată cu intrarea în vigoare v igoare a Tratatului de la Lisabona, CE poate face o propunere legislativă ca urmare a unei ini țiative cetățenești. Propunerea finală este transmisă simultan PE, Consiliului și parlamentelor naționale și, în unele cazuri, Comitetului Regiunilor și Comitetului Economic și Social, astfel începe procedura legislativă ordinară.  ordinară.  

Procedura se caracterizează caracterizea ză prin patru momente



distincte, şi şi anume:  anume: prima lectură;  lectură; 



a doua lectură;  lectură; 

 

concilierea; a treia lectură.  lectură. 

Prima lectură lectură 

Examinarea în paralel –  paralel –  rolul  rolul serviciilor Comisiei  Într-o primă etapă și pentru fiecare dosar, Pre ședinția trebuie să efectueze o examinare a propunerii Comisiei la nivel de grup, cu examinările necesare  în cadrul COREPER. O examinare paralelă trebuie efectuată în cadrul comisiei parlamentare competente. Grupul de lucru din cadrul Consiliului Consiliul ui efectuează examinarea propunerii Comisiei informându-se informându-se cu privire la desfășurarea lucrărilor în cadrul comisiei parlamentare competente. Serviciile Comisiei, care asistă la reuniunile PE și ale Consiliului, vor putea juca un rol important în calitate de mijloc de transmitere a informațiilor, respectând în acela și timp normele de lucru ale fiecărei instituții.

 

Trialogurile 



 Începând cu momentul în care examinarea dosarului dosarului atinge un anume grad de maturitate –  maturitate  –  ceea  ceea ce va permite cunoașterea pozițiilor delegațiilor cu privire la principalele probleme puse de respectivul dosar –  dosar – , Președinția poate să procedeze la contacte cu reprezentanții Parlamentului European la nivel de comisie parlamentară (raportor/președintele comisiei parlamentare). La aceste reuniuni, ședinde ția DG denumite în practică „de trialoguri informale”, cadrul cărora (pre ședintele grupului„trialoguri lucru/pre ședinteleînCOREPER) este Pre asistată responsabilă de dosar și de unitatea „Codecizie” (Direcția Chestiuni Politice Generale), participă și funcționari ai Comisiei. După aceste prime contacte, care permit clarificarea punctelor de vedere respective, identificarea punctelor de divergență esențiale și stabilirea astfel a unei prime evaluări a  a posibilităților de a se ajunge la o finalizare a dosarului în primă lectură, Președinția informează COREPER cu privire la aceste rezultate (în cadrul Parlamentului același exercițiu va avea loc cu examinarea la nivelul comisiei parlamentare). COREPER, eventual după o  o   examinare în cadrul grupului de lucru, va efectua o evaluare a posibilităților unui acord în primă lectură și va elabora, dacă este cazul, propuneri de compromis.  compromis. 

 

Reuniunile informale de negociere Astfel, pentru anumite dosare, dosare, aceste prime contacte pot fi urmate de reuniuni informale de negociere, pentru care în principiu Președinția dispune de un mandat din partea COREPER. Cu ocazia acestor reuniuni informale de negociere, președintele COREPER și reprezentantul/reprezentanții PE vor  încerca să apropie apropie pozițiile celornte pozi două instituții, pentru stabilirea unui rezultat al primei lecturi a PE (amendamente (amendame la propunerea Comisiei sau absen ța acestora) acceptabil pentru PE. Chiar în situația în care este clar că nu se va putea ajunge la un acord în primă lectură, continuarea contactelor cu Parlamentu Parlamentull se poate justifica pentru a delimita mai bine punctele de dezacord și pentru a reduce numărul de eventuale amendamente ale PE în a doua lectură. Prima lectură va fi astfel caracterizată de această mișcare continuă de contact/negociere cu Parlamentul, urmată de examinarea de către Parlament și Consiliu a rezultatelor respectivei reuniuni și de stabilirea pozițiilor de negociere respective. Această mișcare caracterizează Și etapa de pregătire a concilierii. a concilierii.

 

 A doua lectură a PE   În cursul acestei etape etape a procedurii, Consiliul trebuie să urmărească  îndeaproape lucrările lucrările Parlamentului. Pentru Pentru anumite dosare, dosare, Președinția poate stabili contacte cu reprezentanții PE, pentru pentru a facilita acceptarea acceptarea pozi poziției Consiliului în primă lectură, pentru a evita a  evita respingerea acesteia sau pentru a determina PE să se limiteze la introducerea i ntroducerea de amendamente amendamente la pozi ția Consiliului în primă lectură la amendamente care să fie acceptabile pentru acesta. În acest caz, se organizează reuniuni tripartite și reuniuni informale de negociere după modelul celor din prima lectură.  lectură. 

 A doua lectură a Consiliului Examinarea amendamentelor de către grupul de lucru De îndată ce este notaade a Secretariatului a Secretariatului General rezultatele celei dedisponibilă a doua lecturi PE,informare care include în anexă rezolu ția PE șcu i privire la amendamentele propuse, Președinția supune cât mai curând posibil amendamentele PE spre examinare grupului de lucru. Examinarea trebuie făcută în detaliu și nu trebuie să se limiteze la simpla identificare a amendamentelor respinse și a celor care pot fi acceptate de către Consiliu (sau, pentru a simplifica, a simplifica, la respingerea în bloc a tuturor amendamentelor). În caz de neacceptare a tuturor amendamentelor, grupul trebuie să procedeze la examinarea textelor de compromis posibile și să le propună COREPER cu

ocazia primului său raport.  raport.   

Adoptarea actului 





 În cazul în care rezultatul lucrărilor l ucrărilor grupului, confirmat de COREPER, conduce la acceptarea amendamentelor PE în ansamblul lor, Secretariatul elaborează nota „I/A” în vederea adoptării de către Consiliu a  a   actului (poziția Consiliului în primă lectură modificată de amendamente) și asigură ulterior publicarea în Jurnalul Oficial al UE după semnarea de către președinții și secretarii generali ai PE și ai Consiliului. Convocarea comitetului de conciliere În caz de neaprobare a tuturor amendamentelor, Consiliul informează PE cu privire la acest lucru, iar pre ședintele Consiliului convoacă comitetul de conciliere, în consensreprezintă cu pre ședintele PE. termenului Data neaprobării de săptămâni către Consiliu a amendamentelor începutul de 6  6  (+2) pentru convocarea comitetului de conciliere.  În anumite dosare complexe, Pre Președinția poate alege să nu efectueze constatarea de către Consiliu a  a imposibilității de a accepta amendamentele îndată după examinarea acestora de către grupul de lucru/COREPER și să utilizeze o  o  parte din termenul pentru pentru a doua lectură a  a  Consiliului [3 (+1) luni] pentru contacte informale cu PE PE în vederea pregătirii concilierii.  concilierii.   Într-o  Întro primă etapă, pot avea loc reuniuni tehnice între președintele grupului de lucru, asistat de Secretariatul Consiliului (DG + Unitatea „Codecizie”), și raportor, în prezența funcționarilor din cadrul Comisiei. De îndată ce pozițiile de negociere de plecare ale celor două instituții sunt bine stabilite, se va putea trece la etapa negocierilor în format „trialog informal”. La această reuniune participă, din partea Consiliului, președintele ța, înșicalitate și, din partea COREPER (cu prezen Parlamentului, raportorul calitat uneoriepre de șobservator, ob edintele servator, comisiei a viitorului parlamentare președinte), competente, Comisia fiind în principiu reprezentată de directorul general implicat.

 

CONCILIEREA Lucrări pregătitoare 



  Termenul de șase săptămâni săptămâni pentru lucrările comitetului de conciliere, care poate fi prelungit cu maximum două săptămâni la ini țiativa PE sau a Consiliului și cu acordul ambelor institu ții, curge  începând cu prima reuniune a acestuia. Anterior acestei acestei date, este indispensabilă indispensabilă desfășurarea de lucrări pregătitoare. Toată perioada de 6 (+2) săptămâni prevăzută ca termen pentru convocarea comitetului de conciliere, precum și cea prevăzută între momentul în care neacceptarea amendamentelor în a doua lectură a PE este adoptată politic și momentul adoptării formale a respectivei decizii de către Consiliu, pot fi utilizate pentru contacte tehnice și de negociere care să urmărească apropierea pozițiilor înainte de prima reuniune a comitetului de conciliere.



  Reuniunile de negociere desfășurate anterior comitetului de conciliere sunt conduse, din partea Consiliului, de președintele COREPER, fie pe baza unui mandat al COREPER, fie în numele Pre ședinției,  înaintând propuner propunerii care se bucură de o susținere largă în cadrul Consiliului. Rezultatele Rezultatele acestor reuniuni tripartite sunt supuse examinării de către COREPER. Pentru anumite dosare, trialogurile pot fi ț precedate reuniunide tehnice preșurmate edintelede grupului lucru. între secretariatele celor trei institu ii, la care uneori participă și sau



  Toate aceste trialoguri și reuniuni tehnice anterioare primei reuniuni a comitetului de conciliere vor trebui să permită adesea o finalizare a concilierii cu ocazia acestei prime reuniuni, uneori sub forma unei simple constatări constatări a acordului prestabilit (un fel de punct „A”, dacă se utilizează terminologia reuniunilor Consiliului). În alte cazuri, vor fi necesare mai multe reuniuni ale comitetului de conciliere în vederea identificării unui acord privind un proiect comun. Fiecare dintre aceste reuniuni poate să fie și ea precedată de trialoguri informale și de reuniuni tehnice.

 

Derularea lucrărilor comitetului de conciliere  conciliere  Comitetul de conciliere reunește delegațiile Parlamentului și ale Consiliului, fiecare alcătuită din 27 de membri. Pre ședinția comitetului este exercitată în comun de un vicepre ședinte al Parlamentului European și de un ministru al statului membru care deține Președinția. Delegaț ț ia Delega ia Consiliului reunește membrii Consiliului sau reprezentanții acestora. Ca regulă generală, aceasta este alcătuită din d in reprezentanții statelor membre în cadrul COREPER. Delegaț ț ia Delega ia Parlamentului European este alcătuită din 27 de membri și din 27 de suplean ți știaTrei ția cazului ței unui membru (ace dinvicepre urmă fără drept desunt vot, membri cu excep absen din grupul lor pe politic). ședin ți ai PE permanen ți ai comitetului de conciliere și exercită rând rolul de copreședinte al acestuia. Ceilal ți 24 de parlamentari membri ai delega ției sunt desemnați de grupurile politice. Ace știa apar țin în marea majoritate comisiei parlamentare competente competent e pentru dosarul în î n cauză. În cele mai multe cazuri, delegația PE deliberează prin consens. În caz de vot, care poate po ate interveni pe toată durata concilierii, inclusiv pentru chestiuni de procedură, deciziile sunt adoptate cu cel pu țin 14 voturi pentru.

, reprezentată înțiativele principiu de comisarul responsabil de apropierii dosar, participă la PE lucrările Comisia conciliere și adoptă toate ini necesare pentru promovarea pozi țiilor și ale de Consiliului. Aceste inițiative pot include, inter alia, proiecte de text de compromis, luând în considerare pozițiile Consiliului și ale PE, cu respectarea rolului conferit Comisiei prin tratat. Poziția Comisiei nu influențează totuși normele privind majoritatea necesară pentru adoptarea proiectului comun de către comitetul de conciliere: majoritatea calificată în cadrul delega ției Consiliului și majoritatea simplă în cadrul celei a PE. Dreptul de inițiativă al Comisiei nu intervine așadar în etapa concilierii (în conformitate cu articolul 293 din TFUE).

 

  Chiar înainte de reuniunea comitetului de conciliere, cei doi copre ședinți și comisarul se reunesc în cadrul unui trialog formal pentru o trecere în revistă a chestiunilor majore care fac obiectul concilierii și a celor mai bune modalități de a le aborda în timpul timpul reuniunii. Ca regulă generală, generală, acest trialog este

precedat de o reuniune de pregătirea fiecărei delega ții. Comitetul de conciliere se reunește în mod alternativ în clădirile Consiliului și ale PE. Această regulă de alternanță se aplică atât între dosare, cât și în cadrul fiecărui dosar, excep țiile de la regulă fiind numeroase din motive de logistică. Regimul lingvistic al acestor reuniuni este cel al reuniunilor Consiliului (23 de limbi). Instituția unde are loc prima reuniune a comitetului de conciliere este responsabilă de formularea proiectului comun și a scrisorii de transmitere, precum și, după adoptarea definitivă a actului și Consiliu, de semnarea actului de către pre ședinții legislativ în cauză de către Parlamentul European Parlamentului European publicarea acestuia în JOUE. și Consiliului și de

De îndată ce comitetul comitetul de conciliere conciliere constată existen existența unui acord privind un proiect comun sau ulterior prin intermediul unui schimb de scrisori între copre ședinții comitetului de conciliere, Secretariatul General al Consiliului sau secretariatul PE, în cazul în care prima reuniune a comitetului de conciliere are loc în clădirile Parlamentului, pregătește, în principiu în limba utilizată pe durata negocierilor, proiectul de  juridicotext legislativ. Ulterior acesteste document după revizuirea lingvistică, limbile Uniunii. Acest proiect comun transmiseste predisponibil, ședintelui PE și celui al Consiliului prin scrisoareînsemnată de cei doi copreședinți ai comitetului de conciliere (ca regulă r egulă generală, președintele COREPER semnează în numele copreședintelui pentru Consiliu). Respectiva Respectiva scrisoare de transmitere a proiectului comun, care reprezintă procesul-verbal al comitetului de conciliere și menționează eventualele declarații, este adresată, de asemenea, asemenea, spre informare, membrului Comisiei care a participat la lucrările comitetului de conciliere.

 În cazul neaprobării neaprobării unui proiect comun de către comitet în termenul prevăzut în acest scop de

tratat, actul propus se consideră neadoptat. neadoptat.   

 A treia lectură a PE și a Consiliului  În cazul aprobării unui proiect comun de către comitetul de conciliere, obiectul celei de a treia lecturi îl reprezintă adoptarea actului de către cele două instituții în conformitate cu proiectul comun, PE hotărând cu majoritatea m ajoritatea voturilor exprimate, iar Consiliul cu majoritate calificată. În lipsa unei aprobări acordate în termenul prevăzut, de către una sau de către cealaltă instituție, actul propus se consideră neadoptat. neadoptat.   Cea de a treia -un termencomun, de 6 săptămâni, începe să în curgă începând delectură la datase dederulează aprobareîntr  a proiectului ceea ce care nu corespunde mod necesar datei ultimei reuniuni a comitetului de conciliere, ci datei de semnare, de către cei doi copreședinți ai comitetului de conciliere, a scrisorii de transmitere a proiectului comun adresată președintelui PE și președintelui Consiliului. Termenul de șase săptămâni poate fi prelungit cu maximum două săptămâni la ini țiativa PE sau a Consiliului și cu acordul ambelor instituții. Pe durata întregii proceduri legislative, PE şi şi  comisiile acestuia solicită accesul la toate documentele privind propunerile de acte legislative în aceleaşi aceleaşi  condiţii condiţii ca  ca şi şi Consiliul  Consiliul şi şi   grupurile de lucru ale acestuia. În timpul examinării unei propuneri de act legislativ, comisia competentă invită CE şi  şi Consiliul să o informeze în legătură cu stadiul propunerii în cadrul Consiliului şi  şi al grupurilor sale de lucru, în special în legătură cu orice posibilitate de compromis care ar putea conduce la o modificare substanţială substanţială a  a propunerii iniţiale iniţiale sau  sau în legătură cu intenţia autorului intenţia autorului de a-şi a-şi retrage  retrage propunerea.

 

ACORDUL INFORMAL DINTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU PRIN  CARE O PROPUNERE SE ADOPT ADOPTĂ Ă DE LA PRIMA CITIRE  ÎN ÎN PARLAMENT   Înafară de schimbări o schimbare  a procesului de Parlamentul codecizie - cea mai comună  forma de adoptare a legilor  a una dintre cele treptată mai importante   în luarea deciziilor de către European a constat în cre șterea  de considerabilă numărului acorduri luate la prima lectură. Dat fiind faptul că procedura de codecizie era formată din mai multe lecturi,deci mai complexă   și mai  îndelunga  îndelungată,a tă,a  avut loc o creștere a numărului   de decizii luate numai după  o singură   citire a acestora în Parlament. Avantajul scurtării  acestei proceduri (o singura lectură) este ca aceasta permite propunerilor care sunt mai simple și lipsite de controverse și celor care necesită o acțiune rapidă sa fie adoptate într-un timp mai scurt.

Există de asemenea și unele inconveniente în ceea ce privește acest proces. De exemplu, capacitatea de a cădea  de acord asupra unui text dupa o singura lectură  în Parlament reprezintă  o negociere mai informală  între comisia responsabilă   și ți încamerelor Consiliu. Asta majoritatea dezbaterilor nu au un loc public   limitat ci înde spatele actoriu șsunt ilor închise implicaale procesul de de negociere. Această Mai mult  informalitate decât atât  înseamnă politice că  numai număr  limitează transparența procedurii și de asemenea lasă prea puțin loc dezbaterii politice. Creșterea acordurilor la prima lectură   întărește de asemenea rolul comisiilor parlamentare fa ță  de plen. Există  doua motive pentru care acest lucru ar putea fi considerat o problemă. În primul rând,componența comisiilor nu este întotdeauna reprezentativă pentru întreaga cameră. În al doilea rând, în cazul în care plenul adoptă o decizie de compromis care a fost negociată înainte de comisiile responsabile exista puține șanșe pentru o dezbatere controversată . Într-adevăr   creșterea acordurilor în prima lectură,  a fost o chestiune de  îngrijorare în ceea ce privește reforma internă a PE. Dat fiind faptul că , aceste acorduri „timpurii”constituie  în prezent aproximativ 80% din documentele hotărâte  în procesul de codecizie , un grup de lucru intern a preluat problema ,propunând limitarea

de la prima lectura doar la cazurile în care aceste decizii sunt în mod clar avantajoase, cum ar fi cazurile utilizării deciziilor luate necontroversate sau cele urgente.  În afara de aceste probleme legate de transparența și legitimitatea procesului, există  de asemenea controverse asupra faptului ca aceste acorduri „timpurii” „timpurii” în  în procesul legislativ favorizează favorizează fie  fie poziția Consiliului fie a Parlamentului European. În timp ce unii sunt de părere  că  acordurile la prima lectura semnifica o dorință  tot mai mare a Consiliului de a lua amendamentele Parlamentului, alții susțin că  acordurile luate la prima lectura semnifică  faptul ca Parlamentul European pur și simplu aprobă  automat poziția Consiliului. Cu toate acestea, chiar dacă  acordurile ”timpurii”   necesită  mai mult compromisuri decât dezbateri controversate, ei cu siguranța reproduc logica de lucru a Consiliului Consiliului decât cea a Parlamentului. Parlamentului. În mai multe feluri feluri utilizarea tot mai mare a acordurilor luate la prima lectură reprezintă un compromis între eficien ța Parlamentului European ca legiuitor și abilitatea sa de a

servi ca forum pentru apariția pozițiilor politice diferite. Măsurile de reformă instituțională care iau în considerare utilizarea sporită a acordurilor luate în prima lectura precum și problema de reprezentativitate în comisii, sunt prin urmare binevenite.  

Concluzii 1.

LIPSA  ÎN ÎNȚELEGERII ȘI LIPSA INTERESULUI DE A O  ÎN ÎNȚELEGE LA NIVELUL CETĂȚENILOR EUROPENI  

2.

DECIDENȚII SUNT PRESAȚI DE TIMP ȘI DE NUMĂRUL FOARTE MARE DE DOSARE CARE TREBUIE ABORDATE.

PENTRU  PRIMA  PROBLEMĂ  UNII  AUTORI  PROCLAMĂ  TRANSPARENȚA  CA  FIIND  UN  „ANTIBIOTIC”  CU  SPECTRU  LARG  CARE  COMBATE  DEFICITUL  DEMOCRATIC  ȘI  PROBLEMELE  DE  LEGITIMITATE  ȘI  CARE  DE  ASEMENEA   CREȘTE   ÎNCREDEREA  CETĂȚENILOR  ÎN  UE. ΠNSĂ NSĂ, TRANSPARENȚA  IMPLICĂ  UN  FLUX  RIDICAT  DE  INFORMAȚII  VENITE  DE  LA  INSTITUȚIILE  UNIUNII  CĂTRE  CETĂȚENI, DOAR  CĂ  ACEȘTIA  CONSIDERĂ   CĂ  PENTRU  A  ÎNȚELEGE  MECANISMELE   UE TREBUIE  SĂ  AI  O  DIPLOMĂ  UNIVERSITARĂ   ÎN  DOMENIU. PENTRU  MAJORITATEA  CETĂȚENILOR  O  SIMPLIFICARE  A  PROCEDURILOR  AR PUTEA FI SOLUȚIA. ACEST  TREND  DE  SIMPLIFICARE   A  PROCEDURII , DUPĂ  CUM  AM  VĂZUT  ANTERIOR, ESTE  ÎN ÎN  CONTINUĂ  CREȘTERE  ȘI  PRINTRE  RÂNDURILE  EURO-DEPUTAȚILOR  ȘI  ALE  MEMBRILOR  CONSILIULUI. CHIAR  DACĂ  PENTRU   ÎNȚELESUL  CETĂȚENILOR  A  PROCESULUI   DECIZIONAL  O  SIMPLIFICARE  AR  FI  BENEFICĂ, CE  CONSECINȚE  AR  AVEA  ACEASTA  PENTRU  GRADUL  DE  DEMOCRAȚIE  AL UE? DACĂ  ÎN  CELE  DIN  URMĂ  O  PROPUNERE   ESTE  ANALIZATĂ  DOAR  DE  CĂTRE  CE, PREȘEDINTELE  CONSILIULUI  ȘI  CÂȚIVA  RAPORTORI  DE  CE  MAI  AVEM  ATUNCI  EURO-DEPUTAȚI  ALEȘI, DE  CE  MAI  EXISTĂ  CELELALTE   ETAPE  ALE  PROCEDURII ? ACESTE  SCHIMBĂRI  INFORMALE   SUNT  FĂCUTE  CU  SCOPUL  DE  A  FACILITA  DECIZIA  DE  A  ADOPTA  SAU  RESPINGE   MAI  EFICIENT  PROPUNERILE   LEGISLATIVE   ȘI  TOTODATĂ  DE  A  MAI  ELIBERA  PROGRAMUL   EURO-DEPUTAȚILOR  ȘI  AL  MEMBRILOR  CONSILIULUI  CARE  ERAU  SUFOCAȚI  DE  DOSARE  PE  CARE  ORICUM AR  FI  PUTUT EFICIENT NSĂ  ACEASTĂ   NU  ȘLEI -CONSIDER   ANALIZA   ȘI  MAI   PE  TOATE ΠNSĂ   PROBLEMĂ  NU  TREBUIE  PIERDUTĂ   CĂ  TREBUIE  OBIECTIV  AMĂNUN ȚIT  ÎN . DIN VEDERE ANALIZATĂ ÎN. VIITOR