Dreptul Institutional Al Ue - Examen Partea 1.[Conspecte.md] (1)

Subiectul II 1. Producerea non legis isllative de aprobare executare 2. Modul de luare a deciziilor in UE Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele de „codecizie”. Aceasta înseamnă că Parlamentul European (instituţia care îi reprezintă pe cetăţenii europeni şi ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct) trebuie să aprobe leislaţia UE împreună cu !onsiliul (instituţia reprezent"nd uvernele celor #$ de state membre). Elaborarea leislaţiei UE %nainte de a propune noi iniţiative leislative& !omisia evaluează potenţialele consecinţe economice& sociale  şi ecologice pe care le'ar putea avea acestea. Prin urmare& !omisia realizează evaluări de impact care prezintă avantaele şi inconvenientele dieritelor opţiuni politice. *e asemenea& !omisia consultă părţile interesate cum interesate  cum ar + oranizaţiile oranizaţiile neuvernamentale& autorităţile locale& reprezentanţii industriei şi ai societăţii civile. ,rupurile de e-perţi sunt invitate să ormuleze avize cu privire la aspectele tenice relevante. %n acest el& !omisia se asiură că propunerile leislative răspund nevoilor celor vizaţi şi evită procedurile birocratice inutile. Parlamentele naţionale îşi pot e-prima în mod o+cial rezervele în cazul în care consideră că o problemă poate + soluţionată mai bine la nivel naţional dec"t la nivelul UE. /evizuire şi adoptare Parlamentul European şi !onsiliul revizuiesc propunerile înaintate de către !omisie şi propun amendamente. *acă cele două instituţii nu cad de acord cu privire la amendamente& are loc o a doua lectură. %n cadrul acesteia& Parlamentul şi !onsiliul pot propune din nou amendamente. Parlamentul are puterea de a bloca propunerea leislativă dacă nu aune la un acord cu !onsiliul. *acă amendamentele sunt acceptate de către ambele instituţii& proiectul leislativ poate + adoptat. %n caz contrar& se reuneşte un comitet de conciliere care încearcă să ăsească o soluţie. At"t !onsiliul& c"t şi Parlamentul pot bloca propunerea leislativă în cea de'a doua lectură.

3.

Banca centrala europeana

 0ratatul de la 1aastrict a ost  0ratatul ost neo neoci ciat at 2i rati rati+c +cat at de parl parlam amen ente tele le na3ionale pornind de la premisa că& în timp& toate statele membre ale UE vor adopta moneda euro euro 2i&  2i& prin urmare& 4istemul European al 5ăncilor !entrale va înde îndepl plin inii toat toate e atri atribu bu3i 3iilile e lea leate te de mon moned eda a un unică ică.. 5anc 5anca a !entrală Europeană a ost în+in3ată la data de 6 iunie 6778& devenind banca centrală independentă responsabilă de moneda unică europeană (eur (e uro) o)&& car care a ost ost lans lansat ată ă în luna luna ianu ianuar arie ie 6777 6777.. %n luna una ma maii 6778 6778&& !onsiliul European a adoptat una dintre deciziile cele mai importante din istoria interării europene. 9iderii UE au otăr"t că 66 state membre  îndeplineau  îndeplineau condi3iile pentru adoptarea adoptarea euro. euro. Acest eveniment istoric î2i are oriinea în semnarea& în anul 677#& a 0ratatului de la 1aastrict& prin care a ost de+nit cadrul institu3ional al 4istemul European al 5ăncilor !entrale.. 0imp de apr !entrale apro-im -imativ ativ 6: ani ani stabi tabili lita tattea pre3ur e3uril ilor or a ost ost men3inută în eneral& în po+da maorărilor semni+cative ale pre3urilor materiilor prime la nivel mondial& care au aectat Europa 2i restul lumii 2i asupra cărora politica monetară nu are nicio in;uen3ă directă& ceea ce a determinat cre2terea ratei medii a in;a3iei la un nivel u2or superior celui de #< după după adop adopta tarrea mo mone nede deii eur euro. %n dece deceni niilile e car care au prec preced edat at lans lansar area ea mo mone nede deii eur euro& rate ratele le anua anuale le me medi diii ale ale in;a in;a3i 3iei ei din din 3ări 3ările le respective erau mult mai ridicate dec"t cele din zona euro în ultimii 6: ani. =nterarea monetară europeană a debutat la începutul anilor >?:& atunci c"nd cei 2ase membri ai !omunită3ii Economice Europene (!EE) au ini3iat cooperarea în domeniul aacerilor monetare. %n anul 67?7& în urma unei serii de crize a cursului de scimb 2i a balan3ei de plă3i& liderii celor 2ase 2ase 3ări 3ări me memb mbrre ale ale !EE !EE au deci deciss elab elabor orar area ea unui unui plan plan de uniu uniune ne economică 2i monetară. 0 monetară.  0ratatului ratatului de la la 1aastrict& 1aastrict& semnat de 2e+i de stat 2i de uvern ai statelor membre ale UE în anul 677# 2i rati+cat de toate 3ările Uniunii Europene p"nă în anul 677@. Acest 0ratat a stat la baza introducerii& după apro-imativ 6: ani& a monedei euro. =nstitutul 1onetar European(=1E)& European (=1E)& în+in3at în anul 677& a demarat preătirea cadrului de relementare relementare&& oranizatoric oranizatoric 2i loistic necesar noului sistem suprana3ional al băncilor centrale& esen3ial pentru crearea 5ăncii !entrale Europene 2i a 4istemului European al 5ăncilor !entrale & pentru îndeplinirea sarcinilor acestora 2i pentru introducerea noii monede unice. Funcții •

•

•

*istribu3ia 2i supraveerea stabilită3ii monedei euro *e+nirea politicii europene a intereselor 2i controlul rezervelor de bani !ooperarea cu băncile na3ionale

 0ratatul de la 1aastrict a ost  0ratatul ost neo neoci ciat at 2i rati rati+c +cat at de parl parlam amen ente tele le na3ionale pornind de la premisa că& în timp& toate statele membre ale UE vor adopta moneda euro euro 2i&  2i& prin urmare& 4istemul European al 5ăncilor !entrale va înde îndepl plin inii toat toate e atri atribu bu3i 3iilile e lea leate te de mon moned eda a un unică ică.. 5anc 5anca a !entrală Europeană a ost în+in3ată la data de 6 iunie 6778& devenind banca centrală independentă responsabilă de moneda unică europeană (eur (e uro) o)&& car care a ost ost lans lansat ată ă în luna luna ianu ianuar arie ie 6777 6777.. %n luna una ma maii 6778 6778&& !onsiliul European a adoptat una dintre deciziile cele mai importante din istoria interării europene. 9iderii UE au otăr"t că 66 state membre  îndeplineau  îndeplineau condi3iile pentru adoptarea adoptarea euro. euro. Acest eveniment istoric î2i are oriinea în semnarea& în anul 677#& a 0ratatului de la 1aastrict& prin care a ost de+nit cadrul institu3ional al 4istemul European al 5ăncilor !entrale.. 0imp de apr !entrale apro-im -imativ ativ 6: ani ani stabi tabili lita tattea pre3ur e3uril ilor or a ost ost men3inută în eneral& în po+da maorărilor semni+cative ale pre3urilor materiilor prime la nivel mondial& care au aectat Europa 2i restul lumii 2i asupra cărora politica monetară nu are nicio in;uen3ă directă& ceea ce a determinat cre2terea ratei medii a in;a3iei la un nivel u2or superior celui de #< după după adop adopta tarrea mo mone nede deii eur euro. %n dece deceni niilile e car care au prec preced edat at lans lansar area ea mo mone nede deii eur euro& rate ratele le anua anuale le me medi diii ale ale in;a in;a3i 3iei ei din din 3ări 3ările le respective erau mult mai ridicate dec"t cele din zona euro în ultimii 6: ani. =nterarea monetară europeană a debutat la începutul anilor >?:& atunci c"nd cei 2ase membri ai !omunită3ii Economice Europene (!EE) au ini3iat cooperarea în domeniul aacerilor monetare. %n anul 67?7& în urma unei serii de crize a cursului de scimb 2i a balan3ei de plă3i& liderii celor 2ase 2ase 3ări 3ări me memb mbrre ale ale !EE !EE au deci deciss elab elabor orar area ea unui unui plan plan de uniu uniune ne economică 2i monetară. 0 monetară.  0ratatului ratatului de la la 1aastrict& 1aastrict& semnat de 2e+i de stat 2i de uvern ai statelor membre ale UE în anul 677# 2i rati+cat de toate 3ările Uniunii Europene p"nă în anul 677@. Acest 0ratat a stat la baza introducerii& după apro-imativ 6: ani& a monedei euro. =nstitutul 1onetar European(=1E)& European (=1E)& în+in3at în anul 677& a demarat preătirea cadrului de relementare relementare&& oranizatoric oranizatoric 2i loistic necesar noului sistem suprana3ional al băncilor centrale& esen3ial pentru crearea 5ăncii !entrale Europene 2i a 4istemului European al 5ăncilor !entrale & pentru îndeplinirea sarcinilor acestora 2i pentru introducerea noii monede unice. Funcții •

•

•

*istribu3ia 2i supraveerea stabilită3ii monedei euro *e+nirea politicii europene a intereselor 2i controlul rezervelor de bani !ooperarea cu băncile na3ionale

Bunc3iile 5!E sunt men3ionate în 0 în  0ratatul ratatul de la 1aastrict 1aastrict.. Pentru a putea să lucreze e+cient& 5!E nu are voie să depindă de puterea politică& o cestiune pe care criticii o aduc deseori în discu3ie. 5!E a ost creată după modelul 5ăncii Bederale ,ermane *eutsce 5undesbanC. 5undesbanC . 5!E 2i sistemul de bănci centrale europene în ansamblu& care include 2i băncile centrale din toate statele Uniunii Europene& Europene& au primit sarcina de a men3i me n3ine ne stabil stabilita itate tea a pre3 pre3uri urilor lor 2i de a asiur asiura a credi credibil bilita itatea tea monede monedeii unice. Euro Euro&& moneda unică europeană& europeană& a ost lansată în ianuarie 6777 6777.. Organe de decizie

!onsiliului ,uvernatorilor 5!E onsiliului !uvernatorilor BE  este alcătuit din membri ai !omitetului e-ecutiv (2ase membri) plus uvernatorii băncilor na3ionale ce ac parte din zona euro (6$ membri). D Este cel mai important oran de decizie al 5!E. Principalele responsabilită3i ale !onsiliului uvernatorilor sunt DFG •

•

stabilirea politicii monetare a zonei euro& respectiv luarea de decizii reeritoare la ratele dob"nzilor reprezentative ale 5!EH adop adopta tarrea orie orient ntăr ăriilor lor 2i luar luarea ea deci decizi ziil ilor or nece necesa sarre e-ecut ecutăr ării ii atribu3iilor încredin3ate Eurosistemului.

%n caz de paritate de voturi& pre2edintele 5ancii !entrale Europene are votul decisiv. !onsiliul uvernatorilor se uvernatorilor  se reune2te& de reulă& de două ori pe lună& nă& în prim rima 2i a treia zi de oi oi a luni unii în clăd clădiirea Euroto otoIer Ier din Bra ranC nCu urt rt pe 1a 1ain in&& ,ermania ,ermania..D !ono !onorm rm 4tatu 4tatutul tului ui 4E5!& 4E5!& !onsi !onsiliu liull uvernatorilor 5!E trebuie să se întrunească de cel pu3in zece ori pe an. Pre2edintele !onsiliului UE& UE& precum 2i un membru al !omisiei Europene& Europene & pot asista la 2edin3e& însă numai membrii !onsiliului uvernatorilor au drept de vot. Atribuţii Printre altele& 5!EG •

•

+-ează ratele de re"erin#$ ale dob%nzilor pentru zona euro şi ţine sub control masa monetar$ estionează rezervele valutare ale zonei euro& cumpără şi vinde valută atunci c"nd este necesar pentru a menţine ecilibrul ecilibrul ratelor de sc&imb

•

•

•

se asiură că institu#iile institu#iile 'i pie#ele (nanciare sunt supraveg&eate corespunzător de către autorităţile naţionale şi că sistemele de pl$#iuncţionează corect autorizează băncile centrale ale ţărilor din zona euro s$ emit$ bancnote monitorizeaz$ evolu#ia pre#urilor şi evaluează riscul pe care aceasta îl poate reprezenta pentru stabilitatea zonei euro.

!riteriile de converenta cer ca rata medie a in;atiei& monitorizata pe o perioada de un an inainte de eectuarea veri+carii& sa nu depaseasca cu peste 6&F< rata in;atiei din cele trei state membre UE cu cea mai mare stabilitate a preturilor.

).

Banca europeana de investitii

5anca Europeană de =nvestiţii aparţine celor #$ de state membre. 4arcina sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite cu dob"ndă scăzută pentru proiecte privind îmbunătăţirea inrastructurii& urnizarea de electricitate sau ameliorarea normelor de mediu at"t în ţări din UE c"t şi în ţări vecine sau în ţări curs de dezvoltare. *ol

5anca Europeană de =nvestiţii spriină proiecte în ţările UE şi investeşte în viitoarele state membre şi în ţările partenere. %n eneral& ia bani cu împrumut de pe pieţele de capital pentru a nu apela la buetul UE. Aceşti bani sunt acordaţi în condiţii avorabile proiectelor care se înscriu în linia obiectivelor politice ale UE. %n anul #::8& 5E= a str"ns suma de apro-imativ ?: de miliarde de euro. 5anca nu activează în scopul obţinerii de pro+t& ci acordă credite la o rată a dob"nzii apropiată de costul la care au ost împrumutaţi banii. Servicii •

•

%mprumuturi G acordate unor prorame sau proiecte viabile& at"t din sectorul public c"t şi din cel privat. *estinatarii pot + oarte dieriţi& de la mari corporaţii p"nă la municipalităţi şi întreprinderi mici. Asistenţă tenică G urnizată de o ecipă ormată din economişti& inineri şi e-perţi pentru a veni în completarea acilităţilor de +nanţare.

•

•

,aranţii G pentru un număr mare de oranisme& de e-emplu bănci& societăţi de leasin& instituţii de arantare& onduri mutuale de arantare& veicule investiţionale. !apital de risc G solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui intermediar.

+cordarea de ,mprumuturi ,n UE

Apro-imativ 7:< din împrumuturi mer către prorame şi proiecte elaborate în UE. 5E= acordă credite în uncţie de şase obiective prioritare& enumerate în planul de aaceri al 5ănciiG •

!oeziune şi converenţă

•

4priin pentru întreprinderile mici şi milocii (=11'uri)

•

*urabilitatea mediului

•

=mplementarea =niţiativei „=novare #:6:” (i#i)

•

*ezvoltarea reţelelor transeuropene de transport şi enerie (0EJ)

•

4urse de enerie durabile& competitive şi siure

-n a"ara UE

5E= spriină aplicarea politicilor UE de dezvoltare şi cooperare cu ţările partenere. 1andatul actual vizeazăG •

Europa !entrală şi de Est

•

Politica de vecinătate

•

o

Kecinătatea mediteraneeană

o

/usia şi vecinătatea estică

 Lările vizate de politica de dezvoltare şi cooperareG o

Arica& !araibe& Paci+c (şi teritoriile de peste mări)

o

Arica de 4ud

o

Asia şi America latină

Structur$ 'i organizare •

•

•

•

Acţionari M cele #$ de state membre al UE ,uvernanţă M !onsiliul uvernatorilor& !onsiliul directorilor& !omitetul de audit şi !omitetul de conducere !ontrol şi evaluare M arantarea interităţii şi viabilităţii operaţiunilor 5ăncii Nranizare M personal repartizat pe departamente

.

/reptul primar al UE

*reptul primar UE este ormat din 0ratatul UE& 0ratatele de in+intare ale !omunitatilor& leislatia care le modi+ca sau completeaza& precum si din principii enerale de drept (in speta& drepturile undamentale si principiile statului de drept). *reptul UE nu cunoaste (inca) drepturi undamentale scrise& cu e-ceptia unor dispozitii& cum ar + nediscriminarea (art. 6# 0!E) sau libera circulatie (art. 6$& @7& 7 0!E)& care pot + incluse la cateoria drepturilor undamentale& insa drepturile undamentale ale persoanei sunt incluse in principiile enerale de drept ale UE (vezi art. ? alin. 6 0UE). Prin  urisprudenta sa& !urtea Europeana de Oustitie a stabilit valabilitatea& continutul si limitele drepturilor undamentale& orientandu'se in unctie de traditia constitutionala comuna a statelor membre (!urtea Europeana de  Oustitie& sentinta din 6$.6:.6787 M *osarul !'7$'778$). Pe lana aceasta& UE declara sustinerea ata de !E*N9B (art. ? alin. # 0UE). 9a reuniunea !onsiliului European de la Jisa& in decembrie #:::& a ost proclamata solemn arta drepturilor "undamentale ale UE (Ournalul N+cial !E nr. ! @? pa. 6 din 68.6#.#:::)& in care Parlamentul European& !onsiliul si !omisia rea+rma drepturile omului si cetatenesti& asa cum reies acestea& printre altele& din traditiile constitutionale comune& din  0ratatul de Uniune Europeana si din 0ratatele !omunitatilor& din !E*N9B& precum si din urisprudenta !urtii Europene de Oustitie si a !E*N. !arta& asemenea !onstitutiei unei tari& se reera in primul rand la inviolabilitatea demnitatii umane& iar la !apitolul K (art. @7'?) contine drepturile cetatenesti pentru cetatenii UE. Art. 68 aranteaza dreptul undamental la azil& in conormitate cu !onventia de la ,eneva& iar art. 67 asiura& pentru anumite cazuri& protectie in caz de scoatere din tara impotriva vointei persoanei& in caz de e-pulzare si in caz de e-tradare. !on. art. F6& prevederile !artei se adreseaza oranelor si structurilor UE& in concordanta cu principiul subsidiaritatii& precum si statelor membre&

e-clusiv cand acestea implementeaza leislatia UE. Astel& ele vor respecta drepturile& vor avea in vedere principiile si vor promova aplicarea acestora in conormitate cu competentelor lor. !arta nu a ost inca rati+cata de statele UE& adica nu produce inca drepturi si obliatii pentru individ& dar& de apt& oblia dea oranele UE. !urtea Europeana de Oustitie a invocat !arta de mai multe ori& cand a interpretat drepturi undamentale europene (sentinta din 6F.:6.#::@ M *osarul 0'@$$::& sentinta din 6:.6#.#::# M !'76:6)& conerindu'i astel un anumit eect uridic. =n interpretarea continutului& volumului si limitelor drepturilor undamentale se poate aune la abateri de la acceptiunea nationala asupra drepturilor undamentale. Astel& !urtea Europeana de Oustitie (spre deosebire de acceptiunea din ,ermania) nu acorda birourilor protectia care se acorda unei locuinte& ceea ce inseamna ca pentru percezitionarea birourilor conorm dreptului UE& nu este obliatorie obtinerea unei decizii udecatoresti (sentinta din #6.:7.6778 M „Qoecst” M *osarele ?8$ si ##$88). =n masura in care dreptul UE incalca drepturi undamentale& decizia de ultima instanta se ia de catre !urtea Europeana de Oustitie& in urma interpretarii si evaluarii drepturilor undamentale si a imi-tiunii in aceste drepturi. !urtea !onstitutionala a ,ermaniei ii va accepta deciziile& ciar daca vor + dierite de cele proprii si de acceptiunea ermana traditionala asupra dreptului constitutional& deoarece !urtea !onstitutionala a ,ermaniei intelee raporturile sale cu !urtea Europeana de Oustitie ca +ind raporturi de cooperare. Astel& nu isi mai e-ercita urisdictia in aceasta directie& iar in privinta dreptului UE& nu mai ia ca etalon drepturile undamentale din !onstitutia ,ermaniei& atata timp cat UE (si in special !urtea Europeana de Oustitie) asiura protectia drepturilor undamentale ata de competenta UE si aranteaza continutul esential al drepturilor undamentale& la el ca in baza !onstitutiei ,ermaniei (4entintele !urtii !onstitutionale a ,ermaniei $@& @@7 „4olane ==”H 4entintele !urtii !onstitutionale a ,ermaniei 87& 6FF& „4entinta 1aastrict”H vezi si art. #@ alin. 6 !onstitutia ,ermaniei). Jumai atunci cand cel in cauza nu bene+ciaza de protectie asemanatoare din partea !urtii Europene de  Oustitie& se pot lua in calcul planeri de neconstitutionalitate impotriva deciziilor !urtii Europene de Oustitie.

0.

ompetenta curtii de ustitii a UE

=n cadrul atributiilor urisdictionale ale !urtii de Oustitie& pot + e-ercitate in ata acestuia urmatoarele tipuri de actiuniG a) Actiunea (recursul) in anulare ' prin care reclamantul contesta lealitatea unui act comunitar care provine de la o institutie comunitara.

Pot + atacate cu recurs in anulare actele adoptate de Parlamentul European si de !onsiliul UE& in comun& actele !onsiliului& !omisiei& ale 5ancii !entral Europene (altele decat avizele si recomandarile)& precum si actele adoptate de Parlamentul European menite sa produca eecte ata de terti. Acestea trebuie sa +e acte uridice si sa produca eecte de drept. 1otivele de anulare sunt incompetenta& incalcarea ormelor substantiale& incalcarea tratatului sau a oricarei reuli de drept reeritoare la aplicarea sa. /ecursul poate + ormulat de catre un stat membru& de catre o institutie comunitara (mai ales de !omisie si !onsiliul UE& dar si de catre Parlament si 5anca !entral Europeana in vederea ocrotirii preroativelor lor) precum si de orice persoana +zica sau uridica& resortisant al statelor membre ale UE& daca actul atacat il priveste in mod direct si individual.  0ermenul de recurs este de doua luni si incepe sa cura +e de la publicarea actului& +e de la noti+carea sa reclamantului& +e din ziua cand reclamantul ia cunostinta de actul respectiv& atunci cand bene+ciar este un alt subiect de drept. Eectul admiterii recursului consta in declararea nulitatii actului contestat. =n situatia in care actul este un reulament& !urtea de Oustitie va indica& daca apreciaza ca este necesar& acele eecte ale reulamentului anulat care trebuie considerate ca de+nitive. Un caz special de recurs in anu6are il constituie planerea introdusa de unctionarii publici comunitari impotriva sanctiunilor disciplinare ce le'au ost aplicate& sau impotriva modului in care le'a ost rezolvata petitia inaintata autoritatii investite cu puterea de numire. =nainte de a se adresa !urtii Europene de Oustitie& unctionarii comunitari trebuie sa parcura o procedura administrativa prealabila& in ata autoritatii care a dictat sanctiunea disciplinara sau a celei investite cu puterea de numire. =n termen de @ luni de la primirea raspunsului la procedura administrativa prealabila trebuie sa +e sesizata instanta udiciara comunitara. b) /ecursul in carenta ' este actiunea a;ata la dispozitia institutiilor comunitare (cu e-ceptia !EO)& a statelor membre si a persoanelor +zice si  uridice prin care acestea solicita !urtii sa constate abtinerea institutiilor comunitare. (Parlament& !onsiliul U.E. si !omisia Europeana) intr'o problema in care acestea aveau obliatia sa actioneze. =nainte de sesizarea !urtii cu un recurs in carenta este obliatorie eectuarea unei proceduri administrative prealabile& constand in invitarea institutiei respective sa actioneze. *aca in termen de doua luni de la aceasta invitatie& institutia nu'si e-prima pozitia& reclamantul poate sa sesizeze !urtea Europeana de Oustitie intr'un alt termen de doua luni care cure de la data cand institutia comunitara trebuia sa raspunda. Admitand actiunea& !urtea declara ileala abtinerea institutiei comunitareH aceasta

+ind obliata sa ia masurile care se impun pentru e-ecutarea otararii !urtii& deci sa emita actul respectiv& reclamantu6 avand si dreptul de a + despaubit. c) E-ceptia de ilealitate ' este procedura prin care se poate obtine anularea unui act normativ ileal in momentul in care acesta este e-ecutat printr''un act individualH anulare care nu s'a putut obtine pe calea unui recurs in anulare +e datorita termenului scurt in care poate + introdus acesta& +e din pricina lipsei calitatii procesuale active& actele normative putand + contestate doar de catre statele membre sau institutiile comunitare. =n acest caz& potrivit 0ratatului !EE& persoanele +zice sau uridice pot sa ridice& in cadrul procesului de anulare a deciziei individuale& e-ceptia de ilealitate a actului normativ. E-ceptia de ilealitate apare astel ca o procedura accesorie cererii principale de anulare a deciziei individuale si nu poate + invocata de catre particulari in cazul in care puteau contesta actul pe calea unui recurs in anulare . Ea poate + insa invocata de orice parte a litiiului& ciar si de catre un stat membru& desi acesta putea actiona si pe calea unui recurs in anulare. *aca prin otararea !urtii este constatata ilealitatea actului normativ in discutie& el devine inaplicabil in cazul respectiv insa nu este anulat& continuiind sa produca eecte uridice. *oar decizia emisa in baza actului normativ va + anulata. d) Actiune in constatarea neindeplinirii de catre un stat membru a obliatiilor ce'i revin ' este actiunea intentata de catre !omisia Europeana sau de catre un stat membru prin care i se cere !urtii Europene de Oustitie sa se pronunte cu privire la conormitatea cu dreptul comunitar a actiunilor statului membru. =nainte de investirea !urtii& cu udecarea cauzei se desasoara o aza administrativa constand in e-aminarea cauzei de catre !omisie& pe baza observatiilor prezente de statul in cauza si emiterea unui aviz prin care i se cere luarea unor masuri pentru inlaturarea abaterii. =n cazul in care statul nu se conormeaza& !omisia poate sesiza !urtea de Oustitie. Aceasta aza administrativa este obliatorie si in situatia in care un stat membru invoca neindeplinirea de catre alt stat membru a obliatiilor ce'i revin& trebuind sa +e sesizata mai intai !omisia care emite de asemenea un aviz motivat. 4esizarea directa a !urtii se poate ace numai daca intr'un termen de trei luni de la data cererii !omisia nu emite avizul. Prin otararea pe care o ia& !urtea poate numai constata neindeplinirea obliatiilor si obliarea statului parat la indreptarea comportamentului sau& dar nu poate anula actele emise de autoritatile interne& pentru ca astel s'ar substitui udecatorului national. E-ecutarea otararii !urtii este obliatorie& prevazandu'se si posibilitatea

aplicarii unor sanctiuni pecuniare statelor care nu se conormeaza& sub orma unei sume oretare sau a unei amenzi.  e) /ecursul in interpretare ' este actiunea prin care& la cererea oranelor de urisdictie nationale& !urtea intervine pentru interpretarea reulilor comunitare sau pentru a aprecia validitatea actelor adoptate de catre institutiile comunitare. Astel& udecatorul national caruia& in solutionarea unui litiiu& i se ridica o problema reeritoare la interpretarea dreptului comunitar sau validitatea actelor institutiilor& poate sesiza !urtea cu aceasta cestiune& inainte de a se pronunta asupra ondului. Actiunea cu care este investita !urtea este o actiune prealabila sau preudiciala& care presupune o apropiere a oranelor de urisdictie nationala si a celor comunitare. Prin otararea preliminara a !urtii se precizeaza sensul dispozitiilor a caror interpretare i s'a cerut sau se pronunta cu privire la validitatea lor& oranul urisdictional national +ind obliat ca la solutionarea cauzei sa respecte interpretarea data. Prin aceasta procedura se asiura o aplicare uniorma a dreptului comunitar de catre instantele tuturor statelor membre.  ) Actiunea in daune contra institutiilor comunitare ' este o actiune in raspundere necontractuala care prevede ca in materie de raspundere e-tracontractuala& comunitatea trebuie sa repare daunele cauzate de institutiile si de aentii sai in e-ercitarea unctiilor lor. Prin introducerea ei reclamantul urmareste obtinerea de compensatii pentru daunele cauzate prin actul comunitar. *e obicei actiunea in daune insoteste recursul in anularea actului comunitar din care izvorasc preudiciile& dar poate + e-ercitata si separat& atunci cand persoana interesata nu poate sa atace direct actul sau cand acesta a ost anulat.

. Evolutia comunitatie europene pina la crearea UE Etapele de constituire şi afrmare a Uniunii Europene

!onvenţional& istoria construcţiei Uniunii Europene întruneşte cîteva etape. Prima etap$ 141 5 milocul anilor 6789 considerat$ 'i :veacul de aur al omunit$#ii;. Perioada s'a maniestat prin constituirea !omunităţii Europene a !ărbunelui şi Nţelului& constituirea !omunităţii Economice Europene şi a !omunităţii Europene a Eneriei Atomice& ormarea Uniunii Kamale& ormarea relativ reuşită a Pieţei Arare Unice&

aderarea la !EE a trei noi membriG 1area 5ritanie& *anemarca şi =rlanda. Bormarea pieţei comune a condus la transormarea monopolurilor naţionale în transnaţionale şi la trecerea ţărilor membre de la economia de tip încis la cea de tip descis. •

•

•

•

• • •

•

•

1< aprilie 141. 9a Paris& reprezentanţii Branţei& =taliei& /B,& 5eliei& Nlandei şi 9u-emburului au semnat 0ratatul privind !omunitatea Europeană a !ărbunelui şi Nţelului (!E!N). 0ratatul a intrat în vioare la #@ iulie 67F# şi a e-pirat la #@ iulie #::#& +ind înceiat pe o perioadă de F: ani. !E!N avea drept obiectiv crearea unei pieţe unice sectoriale. 27=23 octombrie 14). %n baza acordurilor de la Paris& la !onerinţa de la 9ondra& au ost precizate modalităţile de e-tindere a Pactului de la 5ru-elles& transormat în Uniunea Europei Nccidentale ( UEN). 2 martie 14. 9a /oma au ost semnate 0ratatul de constituire a !omunităţii Economice Europene (!EE) şi 0ratatul de constituire a !omunităţii Europene a Eneriei Atomice (!EEA EU/A0N1). 1isiunea !EE a constat în promovarea unei dezvoltări armonioase şi ecilibrate a activităţilor economice în comunitate şi crearea temeliei unei uniuni& asiurarea unui înalt nivel de anaare a orţei de muncă şi protecţie socială& creşterea nivelului de trai etc. 1ecanisme de realizareG Piaţa comună& Uniunea Kamală. =nstituţiiG Parlamentul European& !onsiliul de 1iniştri& !omisia !omunităţii Europene& !urtea de Oustiţie. ) ianuarie 1407. A ost semnată !onvenţia de la 4tocColm& care a pus bazele Asociaţiei europene a liberului scimb (AE94). 37 iulie 1402. A intrat în vioare Politica Aricolă !omună ( PA!). 1 iulie 140isabona si principalele modi(cari introduse de acesta  0ratatul de la 9isabona răspunde nevoii de a reorma structura şi modul de uncţionare a Uniunii Europene (UE). E-tinderile succesive ale UE au dus numărul statelor membre la #$. Prin urmare& era necesară o adaptare  a uncţionării instituţiilor şi a modalităţilor de luare a deciziilor la nivel european. %n plus& 0ratatul de la 9isabona a permis reormarea mai multor politici ale UE. Acesta a rede(nit şi a consolidat  acţiunile întreprinse la nivel european.

IS?@*I

N primă tentativă de reormă a avut loc odată cu elaborarea 0ratatului de instituire a unei onstitu#ii pentru Europa. Nbiectivul era de a înlocui tratatele ondatoare ale UE cu o !onstituţie Europeană. !onstituţia a ost semnată la /oma la #7 octombrie #::. 0otuşi& înainte de a intra în vioare& aceasta trebuia să +e rati+cată de toate statele membre. Procesul de rati+care s'a soldat cu un eşec în mai multe state membre. 9a #@ iulie #::$& o nouă conerinţă interuvernamentală a ost convocată la 9isabona& pentru a ăsi o alternativă la 0ratatul constituţional şi pentru a continua reormele. =deea unei !onstituţii Europene a ost& prin urmare& abandonat$  şi au avut loc noi neocieri pentru elaborarea unui tratat de modi+care. 9a 6@ decembrie #::$& cei #$ de şe+ de stat sau de uvern din UE au semnat la 9isabona noul tratat de modi+care. ?ratatul de la >isabona a intrat în vioare la 6 decembrie #::7& după ce a ost rati+cat de toate statele membre în conormitate cu cerinţele lor constituţionale. /IAE*ECE>E A+CD /E ?*+?+?U> /E IS?I?UI*E + UEI @S?I?UCII PE?*U EU*@P+

 0ratatul de la 9isabona este& în mare parte& inspirat de 0ratatul constituţional. 1aoritatea reormelor instituţionale şi politice avute în vedere în !onstituţie sunt reluate în 0ratatul de la 9isabona& dar prezentate sub o "orm$ di"erit$.  0ratatul constituţional era menit& într'adevăr& să abroe tratatele ondatoare ale UE& pentru a le înlocui cu un te-t unicG !onstituţia pentru Europa. %n scimb& 0ratatul de la 9isabona nu înlocuieşte tratatele ondatoare& doar le modi(c$& cum au ăcut şi tratatele de la Amsterdam şi Jisa anterior. Astel& 0ratatul de la 9isabona se prezintă sub orma unei serii de amendamente aduse tratatelor ondatoare. Această scimbare de ormă nu are consecinţe în plan uridic& dar are un eect semni+cativ în plan simbolic şi politic. =deea unei !onstituţii Europene a ost abandonat$ & iar dreptul european răm"ne stabilit de tratatele internaţionale. Astel& UE se bazează în continuare pe cele două tratate ondatoareG  0ratatul privind Uniunea Europeană şi 0ratatul de instituire a !omunităţii Europene. 0ratatul de instituire a !omunităţii Europene a ost totuşi redenumit „0ratatul privind uncţionarea Uniunii Europene” @?*IBUCII>E +/USE /E ?*+?+?U> /E >+ >IS+B@+

 0ratatul de la 9isabonaG • • • •

reormează instituţiile şi îmbunătăţeşte procesul decizional al UEH consolidează dimensiunea democratică a UEH reormează politicile interne ale UEH consolidează politica e-ternă a UE. +specte institu#ionale

/eorma instituţiilor UE era necesară datorită cre'terii num$rului de state membre.. 0ratatul de la 9isabona modi+că astel normele privind compoziţia !omisiei& aParlamentului European& a !omitetului /eiunilor şi a !omitetului Economic şi 4ocial European . %n plus& 0ratatul de la 9isabona reormează procesul decizional din cadrul !onsiliului. Acesta elimină eectiv veciul sistem de vot ponderat şi introduce o nou$ de(ni#ie a maorităţii cali+cate pentru votarea deciziilor.  0ratatul de la 9isabona creează& de asemenea& două noi "unc#ii în aritectura instituţională a UEG • •

preşedintele !onsiliului EuropeanH %naltul /eprezentant pentru aaceri e-terne şi politica de securitate . *e asemenea& 0ratatul de la 9isabona şi'a propus s$ clari(ce şi s$  ,mbun$t$#easc$ uncţionarea UE. Acesta elimină vecea structură bazată pe piloni în avoarea unei noi repartizări a competenţelor între UE şi statele membre. 0ratatul de la 9isabona simpli+că& de asemenea& procedurile leislative şi tipoloia actelor uridice adoptate în cadrul UE. %n plus& 0ratatul de la 9isabona coneră o mai mare exibilitate  uncţionării UE. Acesta introduce o serie de clauze instituţionale menite să aciliteze construcţia europeană în anumite domenii politice. 4'a acilitat& de asemenea& punerea în aplicare a cooperării consolidate între statele membre. onsolidarea democra#iei europene

Unul dintre obiectivele 0ratatului de la 9isabona este de a consolida democraţia europeană& mai ales cu scopul de a accentua legitimitatea deciziilor şi de a apropia UE de cetăţenii săi. Astel& puterile Parlamentului European au ost consolidate în mod semni+cativ. *e asemenea& 0ratatul de la 9isabona coneră parlamentelor naţionale un rol mai important în cadrul UE.

%n plus& 0ratatul de la 9isabona instituie iniţiativa cetăţenească& care permite cetăţenilor să participe mai activ la construcţia europeană. Politicile interne ale UE

Una dintre cele mai importante modi+cări se reeră la spaţiul european de libertate& securitate şi ustiţie. 0ratatul de la 9isabona sporeşte competenţele UE în ceea ce priveşteG • • • •

controlul la rontiere& azilul şi imiraţiaH cooperarea udiciară în materie civilăH cooperarea udiciară în materie penalăH cooperarea poliţienească. *e asemenea& 0ratatul de la 9isabona clari+că competenţele UE în domeniul politicilor economice& sociale şi eneretice. Acesta stabileşte ca nou obiectiv crearea unui spaţiu european de cercetare. Politica extern$ a UE

Acţiunea UE pe plan internaţional a ost consolidată. 1ai înt"i de toate&  0ratatul de la 9isabona coneră o mai mare coeren#$ şi vizibilitate politicii e-terne şi de securitate comune  a UE. UE dob"ndeşte astel personalitate uridică& ceea ce îi permite să neocieze şi să +e parte contractantă la tratatele internaţionale. %n plus& UE este reprezentată de acum înainte pe scena internaţională de %naltul /eprezentant pentru aaceri e-terne şi politica de securitate. *e asemenea& politica de securitate şi apărare comună  ace acum obiectul unei secţiuni a tratatelor ondatoare. Nbiectivele pe termen lun vizează instituirea unei apărări europene comune.

12. atura9 e"ectul si aplicarea dreptului UE Principiul eectului direct (sau aplicabilitatea directă) permite persoanelor +zice să invoce în mod direct o normă europeană în aţa unei instanţe naţionale sau europene. Acest principiu nu priveşte dec"t anumite acte europene şi& de altel& ace obiectul mai multor condiţii. Eectul direct al dreptului european este& alături de principiul supremaţiei& un principiu undamental al dreptului european. Acesta a ost consacrat de !urtea de Oustiţie a Uniunii Europene (!OUE). Acesta permite persoanelor +zice să invoce în mod direct dreptul european în aţa instanţelor& independent de e-istenţa unor acte în dreptul naţional. Principiul eectului direct arantează astel aplicabilitatea  şi e(cacitatea dreptului european în statele membre. !u toate acestea& !OUE a de+nit mai multe condiţii care trebuie

 îndeplinite pentru ca un act uridic european să se poată aplica în mod direct. %n plus& eectul direct al unui act poate să privească numai relaţiile  între o persoană +zică şi un stat membru sau să +e e-tins la relaţiile între toate persoanele +zice. /e(ni#ie

Eectul direct al dreptului european a ost consacrat de !urtea Europeană de Oustiţie& în &ot$r%rea Fan !end en >oos din data de F ebruarie 67?@. %n această otăr"re& !urtea a+rmă că dreptul european nu enerează numai obliaţii pentru statele membre& ci şi drepturi pentru persoanele +zice. Astel& persoanele +zice pot să se prevaleze de aceste drepturi şi s$ invoce ,n mod direct normele europene  în aţa instanţelor naţionale şi europene. 0otuşi& nu este necesar ca statul membru să reia norma europeană în cauză în sistemul său uridic intern. E"ectul direct orizontal 'i vertical

Eectul direct include două aspecteG un eect vertical şi un eect orizontal. E"ectul direct vertical intervine în relaţiile între persoanele +zice şi stat. Aceasta înseamnă că persoanele +zice pot să se prevaleze de o normă europeană aţă de stat. E"ectul direct orizontal intervine în relaţiile între persoanele +zice. Aceasta înseamnă că o persoană +zică poate să se prevaleze de o normă europeană aţă de o altă persoană +zică.

%n uncţie de tipul de act în cauză& !urtea de Oustiţie a acceptat +e un e"ect direct complet (şi anume un eect direct orizontal şi un eect direct vertical)& +e un e"ect direct par#ial (limitat la eectul direct vertical). E"ectul direct 'i legisla#ia primar$

%n ceea ce priveşte leislaţia primară& şi anume te-tele cele mai importante din ordinea uridică europeană& !urtea de Oustiţie a stabilit în otăr"rea Kan ,end en 9oos principiul eectului direct. !u toate acestea& ea a indicat drept condiţie ca obliaţiile să +e precise & clare& necondi#ionate şi s$ nu necesite m$suri complementare& cu caracter naţional sau european. %n otăr"rea 5ecCer (otăr"rea din 67 ianuarie 678#)& !urtea de Oustiţie reuză eectul direct în cazul în care statele membre posedă o mară de apreciere reeritoare la punerea în aplicare a dispoziţiei vizate (otăr"rea din data de 6# decembrie 677:& Xaeer şi Procacci)& indierent c"t de mică este această mară. E"ectul direct 'i legisla#ia secundar$

Principiul eectului direct priveşte deopotrivă actele care provin din leislaţia secundară& şi anume adoptate de instituţii pe baza tratatelor ondatoare. !u toate acestea& sera de aplicare a eectului direct depinde de tipul actuluiG •

•

•

•

•

reulamentulG reulamentele au întotdeauna un eect direct. Articolul #88 din 0ratatul privind uncţionarea UE precizează că reulamentele se aplică în mod direct în statele membre. !urtea de Oustiţie precizează în otăr"rea Politi din data de 6 decembrie 67$6 că este vorba despre un eect direct completH directivaG directiva este un act destinat statelor membre şi trebuie transpusă de acestea în leislaţiile lor naţionale. 0otuşi& în anumite cazuri& !urtea de Oustiţie le recunoaşte un eect direct& în scopul de a protea drepturile persoanelor +zice. Astel& !urtea a stabilit în urisprudenţa sa că o directivă are un eect direct dacă dispoziţiile acesteia sunt necondiţionate şi su+cient de clare şi precise (otăr"rea din data de  decembrie 67$& Kan *uWn). !u toate acestea& eectul direct nu poate + dec"t vertical şi este valabil numai dacă statele membre nu au transpus directiva în termenul prevăzut (otăr"rea din data de F aprilie 67$7& /atti)H deciziaG decizia poate avea un eect direct atunci c"nd desemnează un stat membru ca destinatar. !urtea de Oustiţie recunoaşte atunci un eect direct numai vertical (otăr"rea din 6: noiembrie 67$#& Qansa Bleisc)H acordurile internaţionaleG în otăr"rea *emirel din data de @: septembrie 678$& !urtea de Oustiţie a recunoscut un eect direct al unor acorduri în temeiul aceloraşi criterii stabilite în otăr"rea Kan ,end en 9oosH avizele şi recomandărileG avizele şi recomandările nu au un caracter  uridic obliatoriu. Prin urmare& acestea nu au un eect direct.

13. ?ribunalul "unctiei publice

 0ribunalul Buncţiei Publice este competent să se pronunţe cu privire la litiiile dintre Uniunea Europeană şi aenţii acesteia. Prezentul reulament stabileşte oranizarea internă a 0ribunalului& precum şi desăşurarea procedurilor urisdicţionale. +? *egulamentul de procedur$ al ?ribunalului Aunc#iei Publice a Uniunii Europene. SI?EGD  0ribunalul Buncţiei Publice a Uniunii Europene (UE) adoptă /eulamentul de procedură în acord cu !urtea de Oustiţie a UE şi în urma aprobării !onsiliului.

Acest reulament de procedură stabileşte oranizarea şi modul de uncţionare a 0ribunalului Buncţiei Publice. /eulamentul prezintă în mod detaliat procedurile urisdicţionale şi adoptă normele de aplicare ale acestora. ?recerea ,n revist$ a competen#elor

 0ribunalul Buncţiei Publice este competent să se pronunţe cu privire la litiiile dintre UE şi aenţii acesteia. Aceste litiii vizează de e-emplu cestiuni leate de relaţiile de muncă sau de sistemul de asiurări sociale. %n plus& 0ribunalul Buncţiei Publice este competent să udece şi litiiile dintre toate oranismele şi anaaţii acestora& în cazul în care statutele oranismelor în cauză prevăd competenţa !urţii de Oustiţie a UE. Este cazul litiiilor din cadrul Europol sau al 5ăncii Europene de =nvestiţii. +lc$tuire

 0ribunalul Buncţiei Publice este alcătuit din şapte udec$tori& numiţi de către !onsiliu pentru un mandat de şase ani& care poate + reînnoit.  Oudecătorii trebuie să îşi e-ercite atribuţiile cu imparţialitate şi independenţă.  Oudecătorii ale din r"ndul lor pre'edintele  0ribunalului pentru un mandat de trei ani& care poate + reînnoit. Preşedintele conduce lucrările şi serviciile 0ribunalului.  Oudecătorii numesc& de asemenea& un gre(er pentru un mandat de şase ani& care poate + reînnoit. Acesta este responsabil cu arivele& precum şi cu publicaţiile 0ribunalului. ,re+erul asistă totodată udecătorii şi preşedintele 0ribunalului în e-ercitarea uncţiilor acestora. ompletul de udecat$

!"nd este sesizat cu soluţionarea unei cauze& 0ribunalul udecă în camere de trei udec$tori. !u toate acestea& o cauză poate + trimisă spre udecare unei camere compuse din cinci udec$tori  sau în 'edin#$ plenar$ atunci c"nd importanţa sau di+cultatea problemelor de drept ridicate usti+că acest lucru. =nvers& o cauză poate + trimisă spre udecare unui udec$tor unic ţin"nd cont de lipsa di+cultăţii problemelor de drept sau de apt sau de importanţa limitată a cauzei. Procedur$

Procedura 0ribunalului Buncţiei Publice cuprinde o "az$ scris$ şi o "az$ oral$. Procedura scrisă implică depunerea de către reclamant a unei cereri la re+erul 0ribunalului. !ererea este apoi comunicată părţii adverse& care dispune de două luni pentru a prezenta un memoriu ,n ap$rare. !ererea şi memoriul în apărare conţin inormaţii privind cele două părţi (nume& domiciliu etc.)& precum şi arumentele de drept şi de apt invocate de +ecare parte. %n plus& 0ribunalul poate decide că este necesar un al doilea scimb de memorii scrise între reclamant şi p"r"t pentru a completa dosarul. Procedura cuprinde apoi o ază orală& în cadrul căreia udecătorii pot pune  întrebări reprezentanţilor părţilor sau părţilor însele. Audierile sunt în eneral publice. %n plus& 0ribunalul poate decide să adopte m$suri de organizare a procedurii  sau m$suri de cercetare udec$toreasc$. Aceste măsuri au drept obiectiv comun să asiure preătirea cauzei pentru udecată şi derularea procedurii în cele mai bune condiţii. Solu#ionarea amiabil$ a litigiilor

%n orice moment& 0ribunalul poate e-amina posibilitatea soluţionării amiabile a litiiului şi poate propune o soluţie de natură să pună capăt dierendului. 0ribunalul adoptă& în acest caz& măsurile adecvate pentru a acilita o astel de soluţionare. %n cazul în care părţile aun la o înţeleere privind o astel de soluţie& acestea semnează un acord care să pună capăt procedurii. +sisten#a udiciar$

Procedura a;ată pe rolul 0ribunalului Buncţiei Publice este ratuită. !u toate acestea& celtuielile leate de avocaţii care au dreptul să îşi e-ercite proesia în aţa 0ribunalului le revin părţilor. %n cazul în care una dintre părţi se ăseşte în imposibilitatea de a ace aţă acestor celtuieli& poate solicita să bene+cieze de asistenţă udiciară. !ererea trebuie să +e însoţită de toate inormaţiile care să dovedească aptul că solicitantul are într'adevăr nevoie de asistenţă udiciară. +c#iunile ,mpotriva deciziilor ?ribunalului Aunc#iei Publice

Qotăr"rile şi ordonanţele 0ribunalului Buncţiei Publice pot ace obiectul unei acţiuni în aţa 0ribunalului.

1). ?ribunalul

*atorita cresterii numarului de cauze pe rolul !urtii Europene de Oustitie& a ost creat în anul 6787 0ribunalul de prima =nstanta. Acesta a devenit S0ribunalul” dupa intrarea in vioare a 0ratatului de la 9isabona la 6 decembrie #::7. !onorm site'ului o+cial al !urtii de Oustitie a Uniunii Europene& 0ribunalul este compus din cel puţin un udecător pentru +ecare stat membru (#$ în #::$). Oudecătorii sunt numiţi de comun acord de către uvernele statelor membre pentru un mandat de ? ani care poate + reînnoit. Oudecătorii îl ale dintre ei pe preşedintele 0ribunalului pentru o perioadă de trei ani. Aceştia numesc un re+er pentru o perioadă de ? ani.  Oudecătorii îşi e-ercită uncţiile în deplină imparţialitate şi independenţă. 4pre deosebire de !urtea de Oustiţie& 0ribunalul nu dispune de avocaţi enerali permanenţi. %n mod e-cepţional& această uncţie poate +  încredinţată unui udecător. !auzele cu care este sesizat 0ribunalul se udecă de camere compuse din cinci sau din trei udecători sau& în anumite situaţii& de un udecător unic. *e asemenea& 0ribunalul poate udeca o cauză în 1area !ameră (6@  udecători) sau în şedinţă plenară atunci c"nd di+cultatea problemelor de drept sau importanţa cauzei usti+că această măsură. 1ai mult de 8: < dintre cauzele cu care este sesizat 0ribunalul sunt udecate de camere compuse din trei udecători. Preşedinţii camerelor compuse din cinci udecători sunt aleşi dintre  udecători pentru o perioadă de trei ani.  0ribunalul dispune de o reă proprie& însă recure la serviciile !urţii de  Oustiţie pentru alte nevoi administrative şi linvistice.  0ribunalul are competenta de a udecaG ' acţiuni directe introduse de persoane +zice sau uridice împotriva actelor instituţiilor& oranelor& o+ciilor sau aen3iilor Uniunii Europene (ale căror destinatare sunt sau care le privesc în mod direct şi individual)& precum 2i  împotriva actelor normative (dacă îi privesc direct şi dacă nu presupun măsuri de e-ecutare) sau& de asemenea& împotriva abţinerii de a acţiona a acestor instituţii& oranisme& o+cii sau aen3ii. Este vorba& de e-emplu& de o acţiune introdusă de o întreprindere împotriva unei decizii a !omisiei prin care i se aplică o amendăH ' acţiuni introduse de statele membre împotriva !omisieiH ' acţiuni introduse de statele membre împotriva !onsiliului cu privire la actele adoptate în domeniul autoarelor de stat& la măsurile de protecţie comercială („dumpin”) şi la actele prin care !onsiliul e-ercită competenţe de e-ecutareH

' acţiuni prin care se urmăreşte obţinerea unor despăubiri pentru preudiciile cauzate de instituţiile Uniunii Europene sau de uncţionarii acestoraH ' acţiuni ce au la bază contracte înceiate de Uniunea Europeană& prin care se atribuie în mod e-pres 0ribunalului competenţa de udecareH ' acţiuni în materia mărcilor comunitareH ' recursuri împotriva deciziilor 0ribunalului Buncţiei Publice a Uniunii Europene& limitate la cestiuni de drept. *eciziile pronunţate de 0ribunal pot + atacate în termen de două luni cu recurs& limitat la cestiuni de drept& la !urtea de Oustiţie.

1. Mediatorul european  0=P 1ediatorul European a ost in+intat in cadrul 0ratatului Uniunii Europene de la 1aastrict& 677#. 1ediatorul actioneaza ca un intermediar intre cetateni si institutiile UE. El poate primi cereri de investiatii de la cetatenii UE& oameni de aaceri si oranizatii si de la orice persoana cu rezidenta sau cu sediul intr'o tara membra UE. 1ediatorul european investieaza planerile privind administrarea incorecta in institutiile si oranele Uniunii Europene. =nstitutiile includ& de e-emplu& !omisia Europeana& !onsiliul Uniunii Europene si Parlamentul European. Aentia Europeana a 1ediului si Aentia Europeana pentru 4iuranta si 4anatatea la 9ocul de 1unca constituie e-emple de orane ale !omunitatii pe care acesta le poate investia. *oar !urtea de Oustitie si 0ribunalul de Prima =nstanta activand in rolul lor uridic nu cad sub incidenta acestei urisdictii. *e obicei mediatorul conduce cercetarile in baza reclamatiilor& dar poate demara cercetari si din proprie initiativa. 1ediatorul european nu poate investia planeri impotriva autoritatilor nationale& reionale sau locale& ciar daca planerile privesc cestiuni leate de Uniunea Europeana. E-emple de asemenea autoritati sunt departamentele uvernamentale& aentiile statului si consiliile locale. 1ediatorul nu constituie un oran de apel pentru deciziile luate de tribunale sau de mediatori nationali. 1ediatorul nu poate investia planerile impotriva unor activitati sau persoane private. !a e-empli+care& mediatorul investieaza cazuri leate deG

lipsa de corectitudine   discriminare abuz de putere reuzul sau lipsa accesului la inormatii intarzieri neusti+cate proceduri incorecte

 

 





=n +ecare an mediatorul prezinta Parlamentului European un raport asupra activitatii sale. 1ediatorul European este numit de Parlamentul European dupa +ecare aleere a sa si pentru intreaa durata a unei leislaturi. El este abilitat sa primeasca planeri de la orice cetatean al Uniunii sau de la orice persoana +zica sau uridica cu resedinta intr'un 4tat 1embru& cu privire la cazuri de proasta administrare a activitatilor institutiilor sau oranismelor !omunitatii (cu e-ceptia !urtii de Oustitie a !omunitatilor Europene si a  0ribunalului de Prima =nstanta). *aca 1ediatorul European decide ca este un caz de proasta administrare& el sesizeaza institutia in cauza& desasoara o anceta& cauta o solutie de rezolvare a problemei si& daca este cazul& inainteaza propuneri de recomandari la care institutia este obliata sa raspunda& sub orma unui raport detaliat& in termen de trei luni. Prezinta un raport Parlamentului European la sarsitul +ecarei sesiuni anuale.

10. +ctul unic european Actul Unic European (AUE) modi+că 0ratatele de la /oma& în vederea relansării procesului de interare europeană şi a realizării pieţei interne. Acesta modi+că reulile de uncţionare a instituţiilor europene şi e-tinde competenţele comunitare& mai ales în domeniul cercetării şi dezvoltării& al mediului şi al politicii e-terne comune. +H?E*E

AUE& semnat la 9u-embur la 6$ ebruarie 678? de către nouă state membre şi la #8 ebruarie 678? de către *anemarca& =talia şi ,recia& este prima modi+care importantă a 0ratatului de instituire a !omunităţii Economice Europene (!EE). Acesta a intrat în vioare la 6 iulie 678$. Principalele etape care au condus la semnarea AUE suntG •

*eclaraţia solemnă de la 4tuttart din 67 iunie 678@ Acest te-t& elaborat pe baza planului realizat de Qans *ietric ,enscer&

•

•

•

ministrul erman al Aacerilor E-terne şi de omoloul său italian& Emilio !olombo& este însoţit de declaraţiile statelor membre privind obiectivele vizate în domeniul relaţiilor interinstituţionale& al competenţelor comunitare şi al cooperării politice. Re+i de stat şi de uvern se anaează să ree-amineze proresele înreistrate în aceste domenii şi să decidă dacă este posibil să le încorporeze în 0ratatul privind Uniunea Europeană. Proiectul de tratat privind instituirea Uniunii Europene 9a solicitarea deputatului italian Altiero 4pinelli& se ormează o comisie parlamentară pentru aaceri instituţionale în vederea elaborării unui tratat care să înlocuiască !omunităţile e-istente cu o Uniune Europeană. Parlamentul European a adoptat proiectul de tratat la 6 ebruarie 678. !onsiliul European de la Bontainebleau din #F şi #? iunie 678 =nspir"ndu'se din Proiectul de tratat al Parlamentului& un comitet ad hoc compus din reprezentanţi personali ai şe+lor de stat şi de uvern şi prezidat de senatorul irlandez *ooe a e-aminat aspectele instituţionale. /aportul !omitetului prezidat de 1. *ooe invită !onsiliul European să convoace o !onerinţă interuvernamentală pentru a neocia un tratat cu privire la Uniunea Europeană. !artea Albă despre piaţa internă din 678F !omisia& la solicitarea preşedintelui său& OacVues *elors& publică o !arte Albă care identi+că #$7 de măsuri necesare pentru realizarea pieţei interne. !artea propune un calendar şi data limită de @6 decembrie 677# pentru realizarea acesteia. !onsiliul European de la 1ilano din #8 şi #7 iunie 678F propune convocarea unei !onerinţe interuvernamentale (!=,) care se descide pe durata preşedinţiei lu-embureze& la 7 septembrie 678F şi se înceie la Qaa& la #8 ebruarie 678?. @BIE?IFE

Principalul obiectiv al AUE este de a relansa procesul de construcţie europeană& în vederea realizării pieţei interne. Aceasta părea di+cil de realizat pe baza tratatelor e-istente& mai ales din cauza procesului decizional din cadrul !onsiliului& care impunea votul cu unanimitate în domeniul armonizării leislative. *e aceea& !onerinţa interuvernamentală care a condus la AUE a avut un dublu mandat. Pe de o parte& era vorba de înceierea unui tratat în domeniul politicii e-terne şi de securitate comune şi& pe de altă parte& de un act care modi+ca 0ratatul !EE& mai ales în ceea ce priveşteG • • • •

procedura de adoptare a deciziilor în cadrul !onsiliuluiH puterile !omisieiH puterile Parlamentului EuropeanH e-tinderea competenţelor !omunităţilor.

S?*U?U*D

Actul Unic European este constituit dintr'un Preambul& din patru titluri şi dintr'o serie de declaraţii adoptate în timpul !onerinţei. Preambulul prezintă scopurile undamentale ale tratatului şi e-primă voinţa statelor membre de a transorma totalitatea relaţiilor dintre ele în vederea instituirii unei Uniuni Europene. Preambulul precizează& de asemenea& caracterul unic al Actului& care reuneşte dispoziţiile comune privind cooperarea în domeniul politicii e-terne şi al !omunităţilor Europene. *e asemenea& subliniază cele două obiective ale revizuirii tratatelor& şi anume „să îmbunătăţească situaţia economică şi socială prin aproundarea politicilor comune şi prin urmărirea de noi obiective” şi „să asiure o uncţionare mai bună a !omunităţilor”.  0itlul = cuprinde dispoziţiile comune privind cooperarea politică şi !omunităţile Europene. 0itlul == este consacrat modi+cărilor tratatelor de instituire a !omunităţilor Europene& iar 0itlul === cooperării europene în domeniul politicii e-terne. 0itlul =K cuprinde dispoziţiile enerale şi +nale. @?*IBUCII>E ?*+?+?U>UI 5 M@/IAID*I IS?I?UCI@+>E

Pentru a înlesni realizarea pieţei unice& Actul Unic prevede creşterea numărului de domenii în care !onsiliul poate adopta deciziile cu maoritate cali+cată în locul unanimităţii. Acest lucru uşurează procesul de adoptare a deciziilor& evit"nd blocaele inerente căutării unui acord unanim între 6# state membre. Unanimitatea nu mai este necesară pentru luarea măsurilor privind realizarea pieţei interne& cu e-cepţia măsurilor privind +scalitatea& libera circulaţie a persoanelor şi drepturile şi interesele lucrătorilor salariaţi. AUE instituie !onsiliul European& o+cializ"nd astel conerinţele şi reuniunile la nivel înalt dintre şe+i de stat şi de uvern. !ompetenţele acestui oran nu sunt& totuşi& precizate. !onsiliul European nu are putere de decizie& nici putere de constr"nere& în raport cu celelalte instituţii. Puterile Parlamentului au ost consolidate prin introducerea avizului conorm al Parlamentului& în cazul înceierii tratatelor de asociere. %n plus& Actul Unic instituie procedura de cooperare& care consolidează poziţia Parlamentului în cadrul dialoului interinstituţional& d"ndu'i posibilitatea unei duble lecturi a leislaţiei propuse. *omeniul de aplicare a acestei proceduri răm"ne totuşi limitat la cazurile în care !onsiliul decide cu maoritate cali+cată& cu e-cepţia politicii de mediu. Actul Unic clari+că dispoziţiile e-istente privind competenţele de e-ecuţie. Articolul 6: modi+că articolul 6F din 0ratatul !EE. Astel& în reulă enerală& !onsiliul deleă !omisiei competenţele de e-ecuţie a actelor. !onsiliul nu îşi poate rezerva competenţa de e-ecuţie dec"t în cazuri

speci+ce. AUE ace posibilă instituirea unui 0ribunal de Primă =nstanţă (0P=). 0oate cazurile pot + transerate acestui 0ribunal& cu e-cepţia otăr"rilor preliminare supuse de statele membre sau a cestiunilor preliminare. @?*IBUCII>E ?*+?+?U>UI = M@/IAID*I P@>I?IE

Articolul 8A de+neşte în mod clar scopul Actului Unic& care este instaurarea proresivă a pieţei interne pe durata unei perioade care se  înceie la @6 decembrie 677#. Piaţa internă este de+nită drept „spaţiul ără rontiere interne în care libera circulaţie a mărurilor& a persoanelor& a serviciilor şi a capitalurilor este asiurată conorm dispoziţiilor prezentului tratat”. %n ceea ce priveşte capacitatea monetară& Actul Unic nu permite instituirea unei politici noi& dar inserează prevederi reeritoare la capacitatea monetară. !onverenţa politicilor economice şi monetare se reăseşte în cadrul competenţelor e-istente. Politica socială este dea relementată de 0ratatul !EE& dar Actul Unic introduce două articole noi în acest domeniu. Articolul 668A din 0ratatul !EE autorizează !onsiliul& care decide cu maoritate cali+cată în cadrul procedurii de cooperare& să adopte dispoziţii minime pentru a promova „îmbunătăţirea mediului de muncă& pentru a protea sănătatea şi securitatea lucrătorilor”. Articolul 6685 din 0ratatul !EE atribuie !omisiei misiunea de a dezvolta dialoul social la nivel european. Actul Unic instituie o politică comunitară de coeziune economică şi socială pentru a contrabalansa eectele realizării pieţei interne asupra statelor membre mai slab dezvoltate şi pentru a reduce disparităţile de dezvoltare  între reiuni. =ntervenţia comunitară se ace prin intermediul Bondului European de Nrientare şi ,arantare Aricolă (BEN,A) şi a Bondului European de *ezvoltare /eională (BE*E/). %n ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea tenică& articolul 6@:B din  0ratatul !EE stabileşte drept obiectiv „consolidarea bazelor ştiinţi+ce şi tenoloice ale industriei europene şi dezvoltarea competitivităţii sale internaţionale”. Pentru aceasta& Actul Unic prevede crearea unor prorame'cadru multianuale adoptate de !onsiliu în unanimitate. Preocupările privind protecţia mediului la nivel comunitar erau dea menţionate în 0ratatul de la /oma. Actul Unic introduce trei articole noi (articolele 6@:/& 6@:4 şi 6@:0 din 0ratatul !EE)& care permit !omunităţii „conservarea& protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului& contribuie la protecţia sănătăţii persoanelor şi utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale”. 4e precizează aptul că intervenţia !omunităţii în domeniul mediului are loc doar dacă această acţiune poate + realizată mai

bine la nivel comunitar dec"t la nivelul statelor membre (principiul de subsidiaritate). Articolul @: prevede ca statele membre să acă eorturi pentru a elabora şi aplica o politică e-ternă comună la nivel european. %n acest scop& ele se anaează să se consulte cu privire la problemele de politică e-ternă care ar putea prezenta interes pentru securitatea statelor membre. Preşedinţia !onsiliului este responsabilă pentru iniţierea& coordonarea şi reprezentarea statelor membre aţă de state terţe în acest domeniu. +UE BI>+C HI PE*SPE?IFE

AUE a permis transormarea& la 6 ianuarie 677@& a pieţei comune în piaţa unică. Prin crearea de noi competenţe comunitare şi prin reorma instituţiilor& AUE descide calea interării politice şi a uniunii economice şi monetare& care vor + instituite prin 0ratatul de la 1aastrict privind Uniunea Europeană. M@/IAID*I +/USE ?*+?+?U>UI •

•

•

?ratatul privind Uniunea European$9 numit :?ratatul de la Maastric&t; 14428  0ratatul de la 1aastrict reuneşte într'un sinur ansamblu& denumit Uniunea Europeană& cele trei !omunităţi (Euratom& !E!N& !EE) şi cooperările politice instituţionalizate în domeniul politicii e-terne& al apărării& al poliţiei şi al ustiţiei. Acesta redenumeşte !EE& care devine !E. %n plus& acest tratat instituie uniunea economică şi monetară& introduce noi politici comunitare (educaţie& cultură& cooperarea pentru dezvoltare& coeziunea) şi e-tinde competenţele Parlamentului European (procedura de codecizie). ?ratatul de la +msterdam 1448  0ratatul de la Amsterdam a permis e-tinderea competenţelor Uniunii prin instituirea unei politici comunitare a ocupării orţei de muncă& prin transerul unei părţi din materiile care intrau anterior sub incidenţa !ooperării în domeniul ustiţiei şi aacerilor interne& prin măsuri menite să apropie Uniunea de cetăţeni şi prin posibilitatea unei cooperări mai str"nse între anumite state membre (cooperări consolidate). Acesta e-tinde procedura de codecizie şi votul cu maoritate cali+cată la noi domenii& simpli+că şi renumerotează articolele din tratate. ?ratatul de la isa 27718  0ratatul de la Jisa este consacrat în cea mai mare parte „reminiscenţelor” de la Amsterdam& şi anume problemelor instituţionale privind e-tinderea şi care nu au ost soluţionate dec"t parţial în 677$. Este vorba despre componenţa !omisiei& despre ponderarea voturilor în cadrul !onsiliului şi despre e-tinderea domeniilor supuse votului cu maoritate cali+cată. Acesta a înlesnit utilizarea procedurii de cooperare consolidată şi a e+cientizat sistemul urisdicţional.

•

?ratatul de la >isabona 2778  0ratatul de la 9isabona introduce vaste reorme instituţionale. Acesta elimină vecea aritectură instituţională introdusă de 0ratatul de la 1aastrict şi înlocuieşte !omunitatea Europeană cu Uniunea Europeană. Acesta introduce& de asemenea& modi+cări semni+cative privind modul de uncţionare al instituţiilor europene& procesul decizional şi repartiţia competenţelor între UE şi statele membre. Nbiectivul este îmbunătăţirea procesului de adoptare a deciziilor într'o Uniune e-tinsă& cu #$ de state membre. 0ratatul de la 9isabona modi+că& în plus& numeroase politici interne şi e-terne ale UE. Acesta permite în primul r"nd instituţiilor să leiereze şi să ia măsuri în domenii politice noi.

Prezentul tratat a ost modi+cat de asemenea prin următoarele tratate de aderareG •

•

•

?ratatul de aderare a +ustriei9 Ainlandei 'i Suediei 144)89 Acest tratat creşte numărul statelor membre ale !omunităţii europene de la douăsprezece la cincisprezece. ?ratatul de aderare a *epublicii e&e9 Estoniei9 iprului9 >etoniei9 >ituaniei9 Ungariei9 Maltei9 Poloniei9 Sloveniei 'i Slovaciei 27738 Acest tratat creşte numărul statelor membre ale !omunităţii Europene de la cincisprezece la douăzeci şi cinci. ?ratatul de aderare a Bulgariei 'i *om%niei 2778.  Acest tratat creşte numărul statelor membre ale !omunităţii Europene de la douăzeci şi cinci la douăzeci şi şapte.

Actul Unic European e numit YunicY deoarece el determina atit cooperarea europeana in domeniul politic& cit si activitatea comunitatilor europene. Acesta a urmarit relensarea constructiei comunitare prin realizarea unei mari piete interioare& care trebuia acuta ina la s+rsitul anului 677#. s'a purces la inlaturarea tuturor barierelor +zice& tenice si +scale care perturbau libera circulatie ameliorindu'se nivelul cresterii economice comunitare& capacitatea sa de a crea noi locuri de munca. Astel ministrii aacerilor e-terne din =talia si ,ermania au creat proiectul actului si l'au inminat spre adoptare !onsiliului European. 0e-tul Actului Unic European a ost semnat in # etape& mai intii de catre 7 tari& apoi de altele @. documentul a ost rati+cat pe parcursul anului 678? de catre 66 state. !it priveste prvederile Actului& apoi cele mai importante scimbari au vizat domeniul institutional comunitar. =n domeniul institutional& are loc modi+carea ponderii participarii Parlamentului european la procesul decizional comunitar& de asemenea are loc inserarea prevederilor ce relementau adoptarea unor decizii in !onsiliul 1inistrilor cu maoritatea

cali+cata. AUE cons+nteste o+cial e-istenta uridica a consiliului european ca institutie comunitara. Pe plan material& AUE e-tinde domeniile de competente comunitare& anume G la cestiunile monetare& cercetare& mediu& dezvoltare. Principiul de baza +-at prin AUE e principiul subsidiaritatii. 0oate aceste prevederi au pre+urat viitoarea Uniune Europeana.

1. +ctiunile exercitate in "ata curtii de ustitii !urtea de Oustiţie interpretează leislaţia europeană pentru a se asiura că aceasta se aplică în acelaşi el în toate ţările UE. *e asemenea& soluţionează litiiile uridice dintre uvernele statelor membre şi instituţiile europene. Persoanele +zice& întreprinderile sau oranizaţiile pot& la r"ndul lor& să aducă un caz în aţa !urţii de Oustiţie dacă consideră că le'au ost  încălcate drepturile de către o instituţie europeană. omponen#$

!urtea de Oustiţie a Uniunii Europene este ormată din c"te un udecător pentru +ecare stat membru. !urtea bene+ciază de spriinul a 8 „avocaţi enerali” care au sarcina de a' şi prezenta punctele de vedere cu privire la cazurile aduse în aţa !urţii. Pledoariile lor trebuie să +e imparţiale şi susţinute public. Biecare udecător şi avocat eneral este numit pentru un mandat de ? ani& care poate + reînnoit. ,uvernele trebuie să cadă de acord asupra persoanelor nominalizate. Pentru a auta !urtea de Oustiţie să acă aţă numărului mare de cazuri care îi sunt înaintate spre soluţionare şi pentru a le oeri cetăţenilor o mai bună protecţie uridică& s'a în+inţat 0ribunalul (de Primă =nstanţă)& care se ocupă de acţiunile intentate de persoane +zice& întreprinderi şi anumite oranizaţii& precum şi de cazurile care au leătură cu leislaţia în domeniul concurenţei.  0ribunalul UE al Buncţiei Publice se pronunţă în litiiile apărute între Uniunea Europeană şi uncţionarii săi. Exemple de cazuri

!urtea pronunţă otăr"ri privind cazurile sesizate. !ele cinci tipuri de cazuri înt"lnite recvent suntG 6. ac#iuni pentru pronun#area unei &ot$r%ri preliminare  M c"nd instanţele naţionale îi cer !urţii de Oustiţie să interpreteze un act leislativ european

#. ac#iuni intentate pentru ne,ndeplinirea obliga#iilor  M c"nd uvernele nu aplică leislaţia europeană @. ac#iuni ,n anulare M c"nd se consideră că anumite acte leislative ale UE încalcă tratatele europene sau drepturile undamentale . ac#iuni ,n constatarea ab#inerii de a ac#iona M c"nd instituţiile UE nu acţionează pentru a lua deciziile pe care au obliaţia de a le lua F. ac#iuni directe M intentate de persoane +zice& întreprinderi sau oranizaţii împotriva deciziilor sau acţiunilor UE 1. Procedura privind pronun#area unei &ot$r%ri preliminare

=nstanţele naţionale din +ecare stat membru UE sunt responsabile pentru aplicarea corespunzătoare a leislaţiei europene în statul respectiv. *ar e-istă riscul ca instanţele din dierite ţări să interpreteze leislaţia UE în moduri dierite. Pentru a preveni acest lucru& a ost prevăzută o „procedură pentru pronunţarea unei otăr"ri preliminare”. *acă o instanţă naţională are  îndoieli cu privire la interpretarea sau validitatea unui act leislativ european& aceasta poate şi& în anumite cazuri& este obliată& să solicite avizul !urţii de Oustiţie. Acest aviz poarte numele de „otăr"re preliminară”. 2. +c#iuni ,n ne,ndeplinirea unei obliga#ii

!omisia poate iniţia o acţiune în ustiţie în cazul în care consideră că un stat membru nu îşi îndeplineşte obliaţiile prevăzute de leislaţia europeană. Procesul poate + intentat şi de un alt stat membru. %n ambele cazuri& !urtea investiează acuzaţiile şi pronunţă sentinţa. *acă se constată că acuzaţiile aduse statului respectiv sunt întemeiate& acesta are obliaţia de a remedia situaţia imediat. %n cazul în care statul membru nu se conormează otăr"rii pronunţate de !urtea de Oustiţie& aceasta poate impune plata unei amenzi. 3. +c#iuni ,n anulare

*acă un stat membru& !onsiliul& !omisia sau (în anumite condiţii) Parlamentul consideră că un anumit act leislativ european este ileal& !urţii de Oustiţie i se poate solicita anularea actului respectiv. Aceste „acţiuni în anulare” pot + prezentate şi de persoanele +zice care doresc să îi solicite !urţii anularea unui anumit act leislativ care le aectează în mod direct şi neativ.

%n cazul în care constată că actul respectiv a ost adoptat incorect sau că nu se bazează pe dispoziţiile din 0ratate& !urtea îl poate declara nul şi neavenit. ). +c#iuni ,n constatarea ab#inerii de a ac#iona

 0ratatul prevede că Parlamentul European& !onsiliul şi !omisia au obliaţia de a adopta anumite decizii în anumite situaţii. *acă nu îşi îndeplinesc această obliaţie& celelalte instituţii ale UE şi& în anumite împreurări& persoanele +zice sau întreprinderile pot adresa o pl"nere !urţii pentru ca această abţinere de a acţiona să +e consemnată o+cial. . +c#iuni directe

Nrice persoană sau întreprindere care a avut de suerit de pe urma unei acţiuni sau a lipsei de acţiune din partea instituţiilor UE sau a uncţionarilor acestora& poate intenta o acţiune la 0ribunalul de Primă =nstanţă& cu scopul de a obţine despăubiri. um sunt gestionate cazurile

Pentru +ecare caz înaintat !urţii se desemnează un udecător şi un avocat eneral. !azurile sunt evaluate în două etapeG în scris şi apoi verbal. 1. Procedura scris$

1ai înt"i& toate părţile implicate îi prezintă declaraţii scrise udecătorului care răspunde de cazul respectiv. Oudecătorul scrie un raport care cuprinde rezumatul declaraţiilor şi temeiul leal al cazului. 2. +udierea public$

!e de'a doua etapă este audierea publică. %n uncţie de comple-itatea cazului& audierea poate avea loc în aţa unui complet ormat din @& F sau 6@ udecători sau în aţa întreii !urţi. 9a audiere& avocaţii părţilor îşi prezintă cazul în aţa udecătorilor şi a avocatului eneral& care le pot adresa întrebări. Ulterior& avocatul eneral îşi prezintă propriul punct de vedere& după care  udecătorii deliberează şi pronunţă sentinţa. Avocaţii enerali nu trebuie să îşi prezinte punctul de vedere dec"t în cazul în care !urtea consideră că în respectiva cauză se ridică o nouă problemă de drept. !urtea nu trebuie neapărat să aibă un punct de vedere similar cu cel al avocatului eneral.

4entinţele !urţii se adoptă cu maoritate şi se pronunţă în cadrul unei audieri publice. =maini de la audierile publice sunt deseori televizate (Europe bW 4atellite ). Procedura este similară în cazul 0ribunalului de Primă =nstanţă& cu sinura dierenţă că avocatul eneral nu îşi susţine punctul de vedere.

1E @SI>IU>UI

*in considerente de transparenţă& 0ratatul de la 9isabona precizează şi clari+că modul de uncţionare a !onsiliului. Acesta din urmă este alcătuit din dierite ormaţiuni în cadrul cărora se reunesc mini'trii  competenţi ai statelor membre. Această practică este acum prevăzută în 0ratatul privind UE. 0ratatul ace reerire în mod e-pres la două ormaţiuni ale !onsiliuluiG •

•

!onsiliul Aaceri ,enerale& care este responsabil de asiurarea coerenţei lucrărilor dieritelor ormaţiuni ale !onsiliului şi de preătirea şedinţelor !onsiliului EuropeanH !onsiliul Aaceri E-terne& care trebuie să elaboreze politicile e-terne ale Uniunii Europene.

!onsiliul European adoptă cu maoritate cali+cată lista celorlalte ormaţiuni în cadrul cărora se reuneşte !onsiliul.  0ratatul de la 9isabona îmbunătăţeşte deopotrivă transparenţa în ceea ce priveşte luarea deciziilor în cadrul !onsiliului. 9a el ca în cazul Parlamentului European& acum !onsiliul se reuneşte în mod public atunci c"nd deliberează şi votează un proiect de act leislativ. P*EHE/ICI+ HI /IAE*I?E>E A@*M+CIUI +>E @SI>IU>UI

Preşedinţia dieritelor ormaţiuni ale !onsiliului continuă să +e asiurată de statele membre după un sistem de rotaţie eală. !onsiliul Aaceri E-terne ace e-cepţie& întruc"t acesta este prezidat de %naltul /eprezentant al Uniunii pentru aaceri e-terne şi politica de securitate . 1ai mult& modalităţile de e-ercitare a preşedinţiei !onsiliului au ost adoptate prin *ecizia nr. #::7886UE a !onsiliului European.

14. omitetul regiunilor %n 677#& a obţinut statut o+cial& iar în #::7 a devenit una dintre cele $ instituţii ale Uniunii Europene !omitetul /eiunilor este un oranism consultativ care reprezintă autorităţile locale şi reionale din Uniunea Europeană. *ol

/olul !omitetului /eiunilor este de a ace cunoscute punctele de vedere locale şi reionale cu privire la leislaţia UE. %n acest sens& !omitetul emite rapoarte sau „avize” pe marinea propunerilor !omisiei. !omisia& !onsiliul şi Parlamentul trebuie să consulte !omitetul /eiunilor  înainte de luarea unor decizii în domenii care privesc administraţia locală şi reională (de e-. ocuparea orţei de muncă& mediul& educaţia& sănătatea publică). Membri

!omitetul /eiunilor este ormat în prezent din @ de membri (şi tot at"ţia membri supleanţi)& provenind din toate cele #$ de state membre. %n conte-tul unei viitoare e-tinderi a UE& numărul membrilor (şi al membrilor supleanţi) nu va putea depăşi cira de @F:. 1embrii şi membrii supleanţi sunt numiţi de către !onsiliu& la propunerea ţărilor din care provin& pentru un mandat de F ani. Biecare ţară are libertatea de a'şi stabili propriile criterii de desemnare a membrilor& însă

deleaţiile trebuie să re;ecte o repartiţie ecilibrată din punct de vedere politic& eora+c şi reionallocal. 1embrii !omitetului sunt membri aleşi sau actori de decizie în cadrul autorităţilor locale sau reionale din zona de provenienţă. Structur$

!omitetul /eiunilor se întruneşte de F ori pe an în sesiune plenară pentru a de+ni liniile politice enerale şi pentru a adopta avize. E-istă ? „comisii” care se ocupă de dierite domenii politice şi preătesc avizele care urmează a + dezbătute în sesiunile plenareG •

!oeziune teritorială

•

Politică economică şi socială

•

Educaţie& tineret şi cultură

•

1ediu& scimbări climatice şi enerie

•

!etăţenie& uvernanţă& aaceri instituţionale şi e-terne

•

/esurse naturale

*e asemenea& !omitetul adoptă rezoluţii cu privire la diverse aspecte politice. %n cadrul !omitetului /eiunilor sunt reprezentate principalele rupări politice europeneG •

Partidul Popular European (PPE)

•

Partidul 4ocialiştilor Europeni (P4E)

•

,rupul Alianţei 9iberalilor şi *emocraţilor pentru Europa (A9*E)

•

Uniunea pentru Europa naţiunilor ' Alianţa Europeană (UEJ'AE).

Un rol mai important& conerit de 0ratatul de la 9isabona %n baza 0ratatului de la 9isabona& !omisia Europeană are obliaţia de a se consulta cu autorităţile locale şi reionale şi cu asociaţiile acestora c"t mai devreme posibil în etapa preleislativă. !omitetul /eiunilor& în calitatea sa de portavoce a autorităţilor locale şi reionale& este pround implicat în această procedură.

*upă ce înaintează o propunere leislativă& !omisia trebuie să se consulte din nou cu !omitetul /eiunilor& dacă propunerea respectivă vizează unul dintre domeniile politice cu impact direct asupra autorităţilor locale şi reionale.

27. omitetul economic si social economic european /eprezentanţii anaatorilor& ai salariaţilor sau ai altor rupuri de interese  îşi pot e-prima punctul de vedere cu privire la acţiunile UE prin intermediul !omitetului Economic şi 4ocial European (!E4E). Acesta este o adunare consultativă care emite avize către instituţii mai mari ' în special !onsiliul& !omisia şi Parlamentul European. *ol

!omitetul Economic şi 4ocial European a ost în+inţat în 67F$& ca or de discuţie pe marinea aspectelor leate de piaţa unică. !E4E le oeră rupurilor de interese din Europa ' sindicate& anaatori& ermieri ' posibilitatea de a se e-prima o+cial în leătură cu propunerile leislative ale UE. %n medie& !E4E elaborează anual 6$: de avize şi documente consultative.  0oate avizele sunt transmise către oranismele decizionale ale Uniunii şi apoi publicate în Ournalul N+cial. Membri

!E4E este ormat din @ de membri& reprezentanţi ai rupurilor de interese economice şi sociale din toată Europa. Aceştia sunt propuşi de uvernele naţionale şi numiţi de !onsiliul Uniunii Europene pentru un mandat de F ani& care poate + reînnoit. 1embrii !E4E nu sunt remuneraţi& dar primesc alocaţii pentru a'şi acoperi celtuielile de transport şi cazare ocazionate de participarea la reuniuni. %n cadrul !E4E e-istă trei rupuriG 6. Anaatori #. Anaaţi @. =nterese diverse (e-. ermieri& rupuri ale consumatorilor) Jumărul membrilor din +ecare ţară depinde de populaţia acesteiaG •

Branţa& ,ermania& =talia& /eatul Unit ' # de membri

•

4pania& Polonia ' #6 de membri