Drama 11 Maria

 

Dramaturgia pentru copii

 

Dram Dramatur aturgia gia este arta de a scrie scrie piese de teatr teatru, u, de a le pune în scenă şi de a le

interpreta. Tot prin dramaturgie se înţelege şi totalitatea operelor dramatice care aparţin unui popor, unei epoci, unei şcoli literare, unui scriitor etc. Valoarea educativă: în activitatea din grădiniţă şi din şcoală, teatrul pentru copii ocupă un loc deosebit. În general se pun în scenă scurte scenete, într-un sin singur gur act sau în două trei tablouri. Teatrul pentru copii construieşte un univers miniatural, accesibil celor mici, în care personajele sunt copii sau repreentări alegorice.  

Vi Victor ctor !"ti !"timiu miu a "ost un poet poet,, dram dramatur aturgg rom# rom#nn inte interbel rbelic, ic, auto autorul rul piese pieselor lor de

teatru în versuri Înşir$te mărgărite, %mul care a văut moartea, &ocoşul negru, 'rometeu. ( introdus teatrul poetic la noi )după modelul lui *ederico +arcia orca în literatura spaniolă )uaşi, /000, p. /11.  

Vi Victor ctor !"timiu a "ost un scriitor "ecund, public#nd în jur de o sută de volume )/2

volume de poeii, 12 de proă şi 32 de teatru, din care nu răm#n dec#t c#teva piese de teatru, unul 4 două romane )Dragomirna şi volumul de ma5ime ,,Vorbe6Vorbe 6Vorbe 67 ,,Înşir-te mărgărite7de Victor !"timiu  

Dint Dintre re mari mariii maeş maeştri tri dram dramatur aturgi gi care, "ără a "i creat pentru pentru copii, copii, pot "i aduş aduşii in

lumea copilăriei se desprinde mai ales Victor !"timiu. Din opera sa dramatică poate "i  preluată numai pe "ragmente, "eeria 88. ,,Înşir-te mărgărite7 pentru audiţie sau c9iar  dramatiare la clasa a 8V-a, 8V-a, deşi conţinutul "iloso"ic, "iloso"ic, estetic şi etic al acestuia depăşeşte cu mult puterea de receptare a celor mici. 'iesa a "ost repreentată la ucureşti în /0// şi constituie primul primul mare succes al lui Vi Victor ctor !"timiu ca dramaturg dramaturg,, deşi mai valoroasă ar "i ,,&orbul negru7, a doua "eerie a sa, preentă in /0/ pe aceeaşi scenă a Teatrului  ;aţional. ,,Înşir-te mărgărite7, poem "eeric în cinci acte are ca model creaţia populară, încerc înc erc#nd #nd c9i c9iar ar o sin sinte teăă a doc docume ument ntelo elorr de con conţi ţinut nut şi "o "orm rmăă sp speci eci"ic "icee basmul basmului ui rom#nesc. 'entru titlu autorul a împrumutat o "ormulă mediană caracteristică structurii  basmului popular: popular: ,,;ei< Înşir Înşir-te -te mărgări mărgărite te – cum icea c#te-un bunic7.

/

 

 

În pies piesăă se Împl Împletesc etesc armo armonios nios dou douăă tend tendinţe inţe caracterist caracteristice ice drama dramatur turgice gice a lui

Victor !"timiu: atitudinea critică împotriva nedreptăţii )tema împlic#nd e"ortul pentru reolvare reol vareaa ei paşn paşnică ică şi re"lectare re"lectareaa temel temelor or majore majore ale literatu literaturii rii şi arte univer universale, sale, care  pun în lumină lumină valenţele multipl multiplee ale umanismului.  

'iesa este un basm adap adaptat tat din ivo ivoarele arele mereu tinere tinere ale "olcloru "olclorului lui rom rom#nesc #nesc,,

dar atat sub raport tematic, c#t şi compoiţional, autorul sparge cu îndrăneală tiparele tradiţionale introduc#nd în lumea "antasticului eroi luaţi din realitatea inedită: ţărani cu grijile, aspiraţiile şi mentalitatea lor, în care se strecoară c9iar atitudini satirice la adresa superstiţiilor superstiţii lor şi în care eroii basmului sunt interpreţi strict omeneşte. În ,,Înşir-te mărgărite7 autorul ,împleteşte elementele "antastice şi cele de legendă cu cele care au un caracter concret istoric şi de asemenea, elementele dramatice cu accente satirice şi cu umorul. =ubiectul poemului este mult mai amplu şi mai comple5 decat al oricărui basm, acţiunea e5tin#ndu-se pe mai multe planuri at#t în spaţiu c#t şi în timp.   'ers 'erson onaj ajel elee sunt sunt nnum umer eroa oase se şşii va vari riat atee ccaa tipo tipolo logi gie, e, înt întru ruc9 c9ip ip#n #ndd o lum lumee a miraculosului şi alta a realităţii. realităţii. &9iar cele care întruc9ipeaă întruc9ipeaă răul impresioneaă un uneori eori prin  puterea trăirilor. trăirilor. >meul se simte sortit ad#ncurilor şi doreşte cu patimă patimă eliberarea, înălţarea în lumină )=e?el@, A22B, p. /B1.

 

'oem 'oemul ul impr impresion esioneaă eaă şi prin "rum "rumuseţe useţeaa deos deosebit ebităă a vers versuril urilor or ampl ample, e, cu rime rime

 bogate, cu sonoritate sonoritate caldă, solemnă.  

'rin legăt legătura ura "ondului "ondului de idei idei,, prin nob nobleţea leţea mesajului mesajului,, prin reali realiarea area artistică artistică

magistrală, poemul "eeric ,,Înşir-te mărgărite7, contribuie la educaţia multilaterală a elevilor îmbogăţind su"letul su"letul prin puternice trăiri, etice şi estetice.

A