Dragostea Invinge Mary Balogh

Dragostea invin$e/ Mary Balogh; trad.: Mihnea Columbeanu. Bucureqti : Lider tsBN 978-97 3-629-2A3-5 l. Columbeanu, Mihnea (trad.)

Capitohl I

.Lt!-37=L35.1

in acord cu MARIA CARVAINIS AGENCY, lNC.9i PRAVA I PREVODI. Tradusd dln edilia in limba engleze SIMPLY PERFECT' Gopyright@2008 bY Mary Balogh Publlcatd pentru prima datd in Statele Unite de Delacorte Press

.rlrll

loate drePturile asuPra acestei rrr lirttba rom6nd apa(in Editurii LIDER t rlitor Casandra Enescu |

)l' rr ol' 1 5 Sector 4, Bucureqti I r,l/l rrx: O27.3t6.32.55

I

n r,

rrl. [email protected]

',rtr, www.edituralider.ro

Claudia Martin avusese deja o zi grea la gcoatd. Maiint6i, domnigoara Pierre, una dintre profesoarele non-rezidente, trimisese un mesager chiar inainte de micul dejun, cu vestea cd era indispusd de o migrend gi n-avea sd poatS veni la gcoald, iar Claudia, ln calitatea ei de proprietard gi directoare a gcolii, fusese nevoitd sd tind gi majoritatea cursurilor de francezd gi muzicd, pe langd propriile ei materii. Franceza nu-i punea mari prolrleme; muzica, in schimb, era mai dificild. Ba mai rdu, rcgistrele contabile, pe care intentionase sd le actualiteze in timpul orelor libere din acea zi, rdmdseserd nelacute, c6nd mai avea doar cdteva zile ca sd termine loate treburile strict necesare. Apoi, chiar inainte de masa de prdnz, c6nd cursurile rlo dimineatd se terminau gi nu mai domnea aproape rriciun pic de disciplind, Paula Hern se hotdr6se sb olriecteze fata de felul in care Molly Wiggins se uita la r:ir, exptiffi6ndu-qi nemultumirea in public, c6t se poate rkr elocvent. $i de vreme cetatdl ei era un om de afaceri lrrrlcrnic gi bogat precum Croesus, Paula igi dddea nigte ,r,:re perfect conforme cu acest statut, c6td vreme Molly r,rir cea mai t6ndrd - qi cea mai timidd - dintre elevele rlr,caritate gi nici mdcar nu qtia cine era tatal ei; apoi, tl(,sigur, Agnes Ryde se simlise datoare sd se vdre qi ea

rlr/ul Si mai multe nu. Claudia fusese nevoitd sd rezolve

Mary Balogh

Dragostea invinge

problema, obtin6nd scuze mai mult sau mai putin sincere din toate pdriile qi aplicand pedepsele potrivite tuturor, cu exceptia mai mult sau mai putin nevinovatei Molly. Dupd care, o ord mai tdrziu, tocmai cdnd domnisoara Walton se pregdtea sd iasd cu clasele mici,ln drunr spre Bath Abbey, unde intentiona sd tind un curs informal despre artele plastice gi arhitecturd, cerul iqi deschisese baierile pentru mama tuturor ploilor torentiale, aga cd se agitaserd sd le gdseascd fetelor o altd destinatie gi o altd activitate, undeva in incinta gcolii. Nu cd asta ar fi fost problema Claudiei, dar nu putuse sd nu ia cunogtin[d, prin uga clasei, de dezamdgirea zgomotoasd a fetelorin timp ce se chinuia sd predea verbele neregulate din limba francezd. Pdnd la urm5, ieqise sd le informeze cd dacd aveau vreo pl6ngere in legdturd cu inceperea inoportund a ploii, trebuia s-o depund personal la cancelaria lui Dumnezeu, in timpul rugbciunilor de sea16, dar intre timp sd tacdpdnd c6nd domniEoara Walton inchidea uga clasei in urma lor. Apoi, chiar dupb ce se terminaserd gi cursurile de dupd-amiazd, iar fetele se duseserd la etaj ca sd se pieptene qi sd se spele pe mAini inainte de ceai, se stricase clanta unuia dintre dormitoare. Opt dintre fete r5mase prizoniere induntru p6nd c6nd domnul Keeble, v6rstnicul poftar al gcolii, reuEea sd urce treptele sc6(ditoare pentru a le da drumul inainte de a repara broasca, incepuserd sd pl6ngd gi sd tipe din toti rarunchii, zgaltaind de uqd. Domniqoara Thompson rezolvase criza tindndu-le o lungd predicd despre rabdare qi sobrietate, degi imprejurdrile o siliserd sd vorbeascd suficient de tare ca sd se audd prin toate uqile din jur - qi, prin urmare, in restul gcolii, inclusiv in cancelaria Claudiei. Nu fusese cea mai placutb dintre zile, dupd cum Claudia tocmai remarcase - fdra a fi contrazisd - fatd de Eleanor Thompson Ei Lila Walton, la ceai, in salonaEul ei privat, curdnd dupd eliberarea captivelor. l-ar fi prins bine sir cxiste mult mai putine asemenea zile. Si acum, ce mai e!

Acum, ca sd le pund capac la toate Ei sd inrdutiteascd qi mai mult o zi deja obositoare, un marchiz o agtepta sd binevoiascd sb coboare la o int6lnire, in salonul pentru vizitatori, de jos. Un marchiz - pentru numele induratului Dumnezeu! Aga scria pe cartea de vizitd cu chenar argintiu pe care o !inea Claudia intre degete - Marchizul de Attingsborough. Portarul tocmai i-o adusese, cu o mutra acrd Ei dezaprobatoare - expresie deloc neobignuitd pentru el, rnai ales c6nd ii invada domeniul orice persoand de sex masculin care nu era cadru didactic. - Un marchZ, spuse Claudia, ridicdnd privirea de pe caftea de vizitd pentru a-qi priviincruntatd colegele. Ce-o li vrand? N-a spus, domnule Keeble? - N-a spus, domniqoarS, Ei nici eu nu l-am intrebat, rcplicd portarul. Da' dacd vre{i sd gtiti pdrerea mea, nu-i lrtrn de nimica. Mi-a zdmbit. - Ha! Un pdcat capital, intr-adevdr! remarcd sec Claurlrrr, in timp ce Eleanor izbucnea in r6s. Poate cd o fi av6nd o fiicd pe care vrea s-o inscrie l, r :lcoala noastrd, sugerd Lila. Un marchiz? indl{d Claudia din spr6ncene, fdcdnrlo pe Lila sd adopte o mind adecvat de spdEitd. Poate cd are doud fiice Claudia, nu se ldsa nici I [';rnor, cu o lucire in ochi. olaudia pufni, apoi oftd, mai lud o sorbiturd de ceai '.,r, lirr::i tragere de inimd, se ridicd in picioare. Cred c-ar fi mai bine sd md duc sd vdd ce vrea, ',tu',c ca. Va fi mai productiv decdt sd stau aici, incer,,rrrrl:;ri ghicesc. Dar numai aga ceva-mi mai lipsea, pe .'irr,r rlrr azi. Un marchiz! I Irirnor r6se din nou. lirc[ul om, il caind ea. Mi-e mild de el. ( l,ur(lia nu agrease niciodatd prea mult aristocratia rr rrrlurr,rlurd de trdntori aroganti, rdutdcioqi gi fdrd inimd (iiisdtoriile a doud dintre cele mai bune prietene 'l',,_,r .rlr, ,,,rlt:, tot profesoare gi ele, cu doi gentlemeni de vitd rnlrrl,r, o obliflaserd sd recunoascd, in ultimii cd{iva ani,

Mary Balogh

Dragostea invinge

cd era posibil ca uniidintre reprezentanlii acestei clase sd fie nigte indivizi simpatici gi chiar demni de stimd. Dar n-o amuza deloc ideea ca unul din ei, un strdin, sd dea buzna in lumea ei fdrd a-gi anunta dinainte vizila, Ei mai cu seamd la sfdrgitul unei zile at6t de dificile. Nu credea niciun moment cd acel marchiz voia sd-gi inscrie vreo fiicd la gcoala ei. Cobori scara inaintea domnului Keeble, nedorind sd-gi tdrascd picioarele in urma lui. Probabil ar fi trebuit sd treacd mai rnt6i prin propriul ei dormitor, ca sd vadd dacd ardta respectabil, ceea ce se prea putea sd nu fie cazul, dupd o asemenea zi grea in gcoald. De obicei, se asigura cd prezenta o infSligare impecabild in fata vizitatorilor. Totugi, nu gesea de cuviintd sd facd un asemenea efort pentru un marchiz, risc6nd sd pard slugarnicd in propriii ei ochi. Cdnd deschise uqa salonului de vizite, fierbea de indignare (absolut nejustificat6). Cum indrdznea acel om sa vind acolo gi s-o deranjeze, pe proprietatea ei, indiferent ce treburi o fi avut? Cobori privirea spre cartea de vizitd pe care incd o mai tinea in m6n5. - Marchizul de Attingsborough? intrebd ea pe un ton nu foarte diferit de cel pe care-l folosise cu Paula Hern, in aceeagi zi - tonul din care se subinlelegea cd n-avea sd fie deloc impresionata de toate pretentiile lui de

qolduri. Avea niEte picioare lungi qi bine formate. Pdrulii era brunet, lucios qi des, fata chipegS, ochii gi gura pline de bundvoin{d. Era imbrdcat cu o elegantd impecabilS, dar fdrd nici cea mai mica unda de ostentatie. Numai cizniele lui de Hessa valorau o avere, probabil, iar Claudia bdnuia c5, dacd ar fi stat drept in fata lui, privind in jos, qi-ar fi vdzut propria fatd reflectatd in lustrul lor - cu tot cu pdrul cam rdvdqit Ei gulerul mototolit al rochiei. lEi impreund mdinile pe talie, ca sd nu-Ei verifice teoria prin pipdirea colturilor gulerului. Strdngea intre degetul rnare gi cel ardtbtor cartea lui de vizitd. - Ce pot face pentru dumneavoastrS, domnule? se rnteresd ea, evit6nd intentionat sd i se adreseze cu my lorrl-- un gest ridicol, dupd opinia ei. Marchizul ii z6mbi - gi, dacd per-fecliunea insdgi porrte fi imbundtdtita, acel lucru tocmai se intdmplase: ,rv(-,a o danturd mai mult dec6t perfectd. Claudia se

grandoare.

La dispozilia

dumneavoastrd, domnigoarS.

Domnigoara Martin, presupun?

Stdtea in picioare de cealaltd parte a camerei, aproape de fereastra. Facu o reverentd elegantd. lndignarea Claudiei crescu Ei mai mult. Acea privire scurtd gi severd pe care i-o aruncase nu era de ajuns pentru a emite vreo judecatd competentd despre caracterul lui, desiflur, dar zdu a$a, daca individul avea vreo imperfectiune de formd sau de fond, ori a gusturilor vestimentare, aceasta nu se vedea cu niciun chip. Era inalt qi

lat in umeri, cu pieptul bombat, gi ingust in talie

gi

',trridui sd reziste farmecului pe care era sigurd cd-l 1ro:;r:da din plin. Vin la dumneavoastrd ca mesager, domnigoarS, r,r,,t)unse el, din partea doamnei Whitleaf. Vairi m6na intr-un buzunar interior al hainei qi scoase

o lr;rr-tie pecetluitd. Din partea Susannei? intrebd Claudia, fdc6nd incd un l).rs in camerd. 1;usanna Osbourne fusese profesoard la qcoala ei tr,rrr,rcu un an in urmd, c6nd se mdritase cu Vicontele Wlrrlk:;rf. Claudia se bucurase mereu de norocul Susanu.r lr ir avea at6t un mire eligibil, cdt gi o cdsdtorie din , lr , rt1( )ritc qi totugi, in acelaqi timp, depl6ngea pierderea rrrrr lrrrne colege qi prietene, gi a unei excelente profe,,,,r(, lrr ultimii patru ani, pierduse trei asemenea priL,lr.rr. pe toate, in condilii similare. Uneori, ii era greu .,1 nu ,;(: simtd deprimatd in mod egoist de toate aceste Iilr trtil

(t,lrcl a aflat cd vin la Bath ca s5-mi petrec c6teva

.rl, ru rrill)a gi tatdl meu, care se aflS aici la bdi, mi-a ,r.rrl ,,,rlrcc pe la dumneavoastrd ca sd vd salut, spuse

10

Mary Balogh

Dragostea invinge

marchizul. $i mi-a mai dat gi aceastd scrisoare - poate ca sd vd convingeti cd nu sunt un impostor. ln ochi i se ivi din nou un z6mbet, cdnd traversd incdperea qi-i puse scrisoarea in m6n5. $i, de parcd nici mdcar ochii n-ar fi putut s5-i fie de culoarea mdlului sau alta la fel de neinteresantS, Ciaudia putu vedea cd erau de un albastru limpede, aproape ca al cerului de vard. Susanna ii ceruse sd treacd pe la ea ca s-o salute? De ce? - Whitleaf e vbrul unui vdr al meu, ii explicd marchizul. Sau, al unui aproape vdr al meu, oricum. E o legdturd mai complicatd, aga cum sunt adesea relatiile de familie. Lauren Butler, Vicontesd Ravensberg, imi este verigoard in virtutea faptului cd mama ei s-a mdritat cu cumnatul mdtuqii mele. Suntem apropiati incd din copildrie. lar Whitleaf este vdrul primar al lui Lauren. Aqa c5, intr-un sens, atdt el cdt qi doamna lui mi se pot declara rude - mai mult sau mai putin apropiate. Dacd era marchiz, igi spuse Claudia, pradd unei suspiciuni neaqteptate, gi tatdl lui incd mai trdia, ce titlu

insemna

cd avea bdtrdnul? Dar venise acolo

la

rugdmintea Susannei, aga cd se impunea sd se poarte cu el putin mai binevoitor decdt doar cu o politete rece ca gheata. - Vd multumesc, incepu ea, pentru cd ati venit personal s5-mi predati scrisoarea. Vd rdmOn foarte indatoratd, domnule. Pot sd vd ofer o ceagcd de ceai? Tare-ar mai fi vrut sd spund nu. - N vreau sd vd deranjati, domniEoard, zdmbi el din nou. in leg ca urmeazd sa plecali la Londra, peste doud zile...? Aha! Susanna trebuia s5-i fi spus asta. Domnul Hatchard, omul ei de afaceri din Londra, gdsise slujbe pentru doud dintre elevele mari, ambele fiind cazuri de caritate, dar fusese neobiEnuit de evaziv in legaturd cu identitatea viitorilor angajatori, chiar gl c6nd ea ii pusese intrebdri concrete, in ultima scrisoare. Elevele pldtitoare de la gcoald aveau familii care sb se ocupe de interesele

77

lor, desigur. Claudia indeplinea acest rol pentru celelalte gi niciodatd nu dddea drumul vreunei fete care nu avea unde sd se angajeze, sau ale cdrei perspective ii trezeau suspiciuni puternice. La propunerea lui Eleanor, Claudia avea sd se ducd la Londra cu Flora Bains gi Edna Wood, ca sd vadd cu ochii ei unde urmau sE fie plasate ca guvernante gi, dacd nu era mullumitd, sd-qi retragd consim{dmdntul. Mai rdmdseserd cdteva sSptdm6ni din anul gcolar, dar Eleanor o asigurase cd era intrutotul dispusd qi capabilS sd conducb gcoala in lipsa Claudiei, care cu sigurantd r) avea sd dureze mai mult de o sbptbm6nS, maximum rece zile. Claudia fusese de acord sd se ducd, in parte gi firrrdcd mai era gi o altd problemd despre care voia sd disr;ute personal cu domnul Hatchard. - lntr-adevbr, ii spuse ea marchizului. - Whitleaf intentiona sd vd trimitd o trdsurS, o informd , rt;csta, dar l-am putut anunta ca nu va fi deloc necesar ',,rsi dea osteneala. Desifur, ii dddu Claudia dreptate. Am inchiriat deja o lriisurd pentru drum. Md voi ocupa eu de contramandareaei, dacd mi se rrt1,r(luie, domnigoarS, replicd el. Pldnuiesc sd md intorc rr ()rirs in aceeagizi, gi-mi va face pldcere sE vd ofer conlorlrrl propfiei mele caleqti gi proteclia mea, pe toatd dur rt,rr:ilStoriei. (). cerule.."! Doamne feregte! Nu va fi deloc necesar, domnule, il refuzd ea cu ferrrrrl, rlc, Am facut deja toate aranjamentele trebuitoare. lrasurile inchiriate sunt cunoscute pentru calitatea r',ll a arcurilor gi multe alte neajunsuri, insistd el. Vd trr,, rr r;' ,,, t vii mai ganditi. l)oate cd nu ma intelegeti pe deplin, domnule, dar rr ,r(,,,rsl5 caldtorie urmeazd sd md insoteascd gi doud r lr vr' I t,

r, confirmd

rrli. l)rcil mult?

el, doamna Whitleaf m-a informat. TuSaLl , mai rdu, chicotesc intruna?

Dragostea invinge

Mary Balogh

L2

Domniqoarele foarte tinere au o tendintd atroce de a face

qi una, qi alta. - Fetele mele sunt invdtate cum sd se comporte cuviincios ln societate, Lord Attingsborough, declard bdtos Claudia - numai pentru a vedea prea ldrziu lucirea din ochii lui care-i dddea de inteles cd glumise. qi am deplind in- Nu md indoiesc, domnigoard, Permiteti-mi, dacd credere in cuv6ntul dumneavoastrS. pdnd pe la uEa doamtrei toate escortez sd vd binevoili, nei Whitleaf. Va fi deosebit de impresionatd de galanteria mea gi sigur va rdsp6ndi vorba printre rudele Ei prietenii mel. Ce prostii fbrd seamdn vorbea! Dar cum l-ar fi putut refuza politicos? Claudia cduta cu disperare in minte un argument indiscutabil care sd-lfacd sd se rdzg3ndeascd, dar nu g!5sea nimic care sd nu para lipsit de amabilitate, dacd nu chiar grosolan de-a dreptul. Totugi, ar fi preferat sb strdbatd o mie de mile intr-o trdsura fdrd arcuri, decdt sd se ducb la Londra in compania marchizului. De ce? Era, oare, copleqitd de titlul qi magnificenta lui? Simplul g6nd o fdcea sd se infioare. Atunci, de... masculinitatea lui? Era conEtientb in mod nepldcut cd o avea cu PrisosintS. Dar ce ridicol ar fi fost aga ceval Nu era decdt un gentleman care se oferea sa-i facd un serviciu unei domnigoare bdtr6ne, care int6mpldlor era prietena soliei ezeule, ce legdturdinvdrului aproape-vdrului lui o scrisoare de la Sutortocheatbl [nsd in m6nd sanna. Era clar cd Susanna avea incredere in el. O domnigoard batrdnd? Dacd se punea problema

v6rstei, igi spuse ea, probabil cd nu-i despS(ea

o

diferenld prea mare. Ei, iatd un gand. Avea in fatd un bdrbat de vreo treizeci gi cinci de ani, aflat vizibil la apogeul atracliei mascullne - iar ea era o femeie cam tot la acea v;rrst5. Se uita la ea cu spr6ncenele indltate 9i ochi zdm-

lrilot i.

13

- Ei, atunci, foafte bine, acceptd ea, scurt. Dar veti ajunge sd vd regretati oferta. Zdmbetul lui se lati, iar Claudia, tot mai indignata, i9i spuse cd atraclia acelui bdrbat chiar nu cunoqtea marale ei, in tot timpul drumului pdnd la Londra. - Sper cd nu, domnigoard, rdspunse marchizul. Ce ziceti, pornim devre - Asta aveam S de gdnd, ii zise Claudia - dupd care addugd, pe un ton mai morocdnos dec6t intenlionase. VA mullumesc, Lord Attingsborough' Sunteti cum nu se poate mai amabil. - Placerea va fi de partea mea, domnigoard Martin, rrr: inclind el din nou. Vd pot cere, in schimb, o micd lirvoare? Mi-a!i permite sd dau un tur prin gcoald? Trebuie ,;;r rndrturisesc cd ideea unei institutii care oferd efectiv rtttrcalie fetelor ma fascineazd. Doamna Whitleaf mi-a vorbit cu mult entuziasm despre institutia dumneavoaslr,r. A predat qi dumneaei aici, din cdte am inteles. claudia trase aerin piept, addnc, incet, prin ndrile dil,rl;rlr-.. Oare ce motiv ar fi putut avea acel om ca sd vtllr:tc o gcoald de fete, in afara simplei curiozitdti - sau lr,rr r;ru? lnstinctul o indemna sb rdspundd cu un lVu/ lrrrrr. Dar tocmai acceptase o favoare din partea lui, ba lr,r una destul de importantd - nu se indoia cd trdsura ,rVr,,riia fie mult mai confortabild decdt cea pe care o rrrr lrnrilse, nici cd aveau sd fie tratate cu mult mai mult 1rr',lrr,r:l la fiecare poartd cu taxd qi han unde se opreau rir ,,,rr;(;hirrbe caii. $i mai era qi prieten cu Susanna. lt,tr lrstu$i...! l\lu (irozuse cd se putea gi mai rdu de-at6t, pe ziua !r',r',l lic inEelase. l)r,r;igur. Am sd vd conduc personal, spuse ea scurt, ir rlnrr , rr rr lrr Se spfe uEd. Ar lr rkrschis-o singurd, dar marchizulintinse bratul pe l,rrr1,,r r,,r, rrrvaluind-o pret de-un surprinzdtor moment in

Mary Balogh

1-4

Dragostea invinge

Cel putin, igi spuse ea, cursurile din ziua aceea se terminaserd qi toate fetele se aflau la loc sitgur, in sala de mese, ludndu-qi ceaiul. pdnd la serbarea de sf6rgit de pre_gdtiri gi repetilii, aqa cum se int6mpla zilnic, de vreo saptdmdnd incoace. Cdteva fete lucrau cu domnul Upton, pe scena. Toate

15

stdp6nit niciodatd arta muzicii cdnd eram in qcoalb, treechipa de cricket* - care, intdmpldtor, se antrena tocmai in acelagi timp. Fetele rdserd, relaxdndu-se vizibil toate. Pun rbm6qag, continud el, cd ave{i in repertoriu o piesd pe care o puteti cdnta la perfeclie. Pot avea cinstea s-o aud? intrebd, intorc6ndu-se cu un z6mbet spre domnigoara Wilding. - Cucul, domniqoarS, sugerd Sylvia Hetheridge, inlrun murmur aprobator din partea tuturor celorlalte

r;oriste.

$i c6ntarS in cinci pd(i, fdrd o singurd ezitare sau o ploaie glorioasd de cuci reverbe16nd prin ralS de fiecare datd cdnd ajungeau la leit-motivul c6nrrotd falsd,

Dupd care, in sala de muzicd, nimerird

peste

madri_

Iccului. Dupd ce terminard, toate se intoarserd ca una spre M;rrchizul de Attingsborough, ca qi cum ar fi fost un vldstar rlc neam regal venit in vizitS, iar acesta aplaudd, zdmbind. r

orrvins ca oric6nd cd am fost foarte intelept rdm6n6nd r;ricket.

l, r

Toate fetele izbucnird in rds, uit6ndu-se adorator in

_ Cla_udia, inaltdnd din spr6nce , i_o prezentd pe pro_ fesoard marchizurui, expric6ndu-i dirijoarea corurui era xplicatie.

cd el, z3mbindu_le fetelor, lucru, dar gi unul di ntre cele prea poate ca in co i'..a ,ui fie o singurd persoand care sd c6nte in armonie cu tine insuti, pe cand alte qapte-opt c6ntd cu totul aftcgva.'

__ poate mai fr

I

rrrrrra lui, c6nd marchizul plecd impreund cu Claudia.

[)omnul Huckerby era in sala de dans, repetdnd cu llrup de fete pagii unui numdr deosebit de complicat, t)(' care aveau sd-l prezinte la serbare. Marchizul ii ',lr,nse m6na gi le z6mbi fetelor, admir6ndu-le miqcdrile '-,r l(,nrecandu-le p6nd incepurd toate sd zdmbeascd qitrrrrr,rnteles! - sd se uite cu adora[ie la ell lr puse Claudieiintrebdri inteligente gi perspicace, in lirrr;r r)e ea ii ardta unele dintre clasele goale qi biblioteca.

rr

r,,'

(lr ,

('uvinte intraductibil: cricket = 1. jocul de cricket; 2. greiere

,,,rr,.,;ca(6ie!) (n tr.)

Mary Balogh

Dragostea invinge

Fard sd dea niciun semn de graba, se uitd prin fiecare incapere gi citi titlurile de pe cotoarele multora dintre cd(i.^ - ln sala de muzicd era un pianoforte, spuse el, in timp ce mergeau spre sala de cusut, qi mai erau qi alte instrumente. Am observat indeosebi o vioard qi un flaut. Dati gi leclii individuale de muzicd aici, domnigoard Martin? - lntr-adevar. Oferim tot ceea ce este necesar pentru a face din elevele noastre nigte domnigoare realizate, precum gi niqte persoane cu studii academice solide. Se uitd gi prin camera de cusut, din uE5, dar fdrd sd

Dar rnainte de a ajunge in hol, furd nevoiti sd se opreascd pentru cdteva momente, in timp ce clasele mici treceau in ordine dinspre sala de ceai cdtre cea de studiu, unde aveau sd-gi termine toate lec{iile rdmase de peste zi, sau sd citeascd, sd scrie scrisori ori sd brodeze. Toate fetele intoarserd capetele sd se uite la distinsul oaspete, iar Marchizul de Attingsborough le z6mbi cu bunavoinld, astfel incdt igi continuard drumul mai grdbite dar qi mult mai tantoge, incepdnd Ei sE chicoteascd. Toate acestea dovedind, reflectd Claudia, cb nici chiar rriste fete de unsprezece qi de doisprezece ani nu puteau rczista farmecelor unui bdrbat chipeq. Era un semn rbu r;au, mai bine zis, era un semn din ce in ce mai rdu pcntru viitoruljumdtdtii femeiegti a speciei umane. Dom n u I Keeble, incru nt6nd u-se feroce, bi necuv6 ntatd 'iir ifie inima, !inea pdlSria gi bastonul marchizului, st6nd ,rlirL de aproape de ugd incdt parcd lar fi provocat ',,rrrdrdzneascS, numai, sd-qi mai prelungeascd vizita. - Atunci, ne vedem poim6ine in zorii zilei, domnigoard M,rrtin? intrebd marchizul, ludndu-qi pdlSria qi bastonul '=,r rrrlorc6ndu-se spre ea, in timp ce domnul Keeble desr lrrrkra uEa qi trecea intr-o parte, gata s-o inchidd in urma Irrr r:u prima ocazie. Voi fi gata, il asigurd Claudia, inclin6nd capul. :,;r, in sfSrgit, plecd. Nu o ldsd pe Claudia cu o atiturlrrrr, lrinevoitoare la adresa lui. Ce Dumnezeu fusese lrr,1l,1 sifv2[ia aceea? igi dorea cu ardoare sd se poatd rrrlo,rco in timp cu o jumatate de or5, qi sd-i refuze oferta rlr, ,r ll cscorta, pe ea gi pe fete, la Londra, peste doud

1-6

intre.

- $i mai predati gi alte indeletniciri practice aici, in afard de cusut gi broderie? intrebd el. Croqetat, eventual? Tricotat? Macrame? - Toate trei, spuse ea, in timp ce marchizul inchidea uEa gi plecau amdndoi spre sala de festivitbti. Fusese o sald de bal pe vremuri, cdnd clddirea era o locuintd particulard. - Este o sald foarte frumos conceputd, spuse el, oprindu-se in mijlocul podelelor lucitoare, pentru a se uita de jur-imprejur, la tavanul inalt, boltit. lntr-adevbr, imi place intreaga gcoala, domnigoard Martin. Peste tot sunt ferestre prin care intrd multd lumind gi domnegte o atmosferd plScutd. Vb mullumesc pentru toatd vizita. li adresd cel mai garmant z6mbet al lui, iar Claudia, care incd mai {inea atAt cartea lui de vizitd, cdt gi scrisoarea de la Susanna, iEi incleqta mdna liberd de incheietura celeilalte gi afigd o mind severd. - Sunt incdntatd cd vd place, spuse ea. Z6mbetul lui incremeni un moment, fiind apoi urmat de un chicotit slab. - imi prezint scuzele, spuse. V-am rdpit destul timp. lndicd uqa cu un brat, iar Claudia porni inaintea lui, pdna in holul de la intrare, simlind - foarte nemultumitd de aceastd senzatie - cd fusese cam nepoliticoasS, cdci ultimele ei cuvinte fuseserd rostite ironic, iar marchizul igi ddduse seama.

t7

-'Ilr'

It,rr nu putea s-o fac5, aqa cd trebuia sd se impace ' 11,1,ln(llll.

Irrlr,rrn cabinetul ei qi se uitdin oglinjoara pe care llr',r(lrrpir uqd, dar n-o consulta decdt rareori. r

r, l)un)nezeule mare! Pdrul chiar ii stdtea

o

turtit qi fdrd

.lrrt,r (;,rlova quvile se desprinseserd din cocul de la ,,,.rf ,r l'c o parte a nasului ii rdmdsese o micd ddrd de ,;u,:,rl,r, rlc cand incercase sd Ei-o gteargd cu batista,

1_B

Dragostea invinge

Mary Balogh

t9

intr-o parte' mai devreme. lar gulerulii statea intr-adevdr cu un col!indoitin sus' cd tot timpulii ciNesuferit omt lt'tici nu era de mirare

fiul par laud Bat

e fdrd ezilare' un gen, demn de cea i dePlind

[-clna i Flora, poimdine c6nd se va intoarce '?^til"Tu,' ;x;i"m, Eleanor, intrdnd ln cape1?,]11 I ll rv; v'\\ iiJrrri"-r o,I VVA\ - \J brunet ,,,, n-# upr.ut te-t v ! Ar fi de sperat cd e inalt'

incredere.

rr,rlrrl meu, nu este.

rkr a conduce Ecoala vreme

qiin continuare' rlortr si poate uu"u ia accepte s o facd anul Qcolar 'incd care vreo siptimana, timp in pcrrlru , rvc;r ::i:i se incheie. Claudia l'tr:lttrrfirea inviialiei era enorm de tentantS' proprima dintre fuses-e Irr,lrrrr;r r;ii recunora"'d. Frances C ncuralr' ,o,rllr' 5i prietenele ei care se mdritase' l1!qi' remarcabil vederi iuLu Irrriir rrttttt sot "ri" ca^U1lr;vr,nt',r'tl';tlttnci o c6ntdreald renumitd 9i u ln cd r,rl,r pr ltr rrrlllitlla Europd- Ea^gi contele pe-t pe] li,. 'rrr ,rt rr,rllv; tlttni, cutreierdnd capit uulYt: Irtllt.,r:r'.rr (()t rt ltltl Si recitaluri ' Claud ea 9t cu iaf fevadd se sd ,tr= l|rr 'rtr /\i,r',1 ',,r lto tllinunat petreacd sd douS' sau 9i .rr=i..rrr,r |,rrltr,r,, lot. inSa Chiaf 9i aQa"" rt rF=ilr. iil r,rllrl,rlll,r",,'r,t,iiiina

rlc acelaEi rang. DeSi, la drept vorolno' atltlpdtrd ur ,,nlr,rtlucilor nu de la el lncepuse' a lui lr,rr ii era nrila dinloatd lninra d sora mai micd Biata om' asemenea un cu aui" t" mdritase t t, ',,,,,, . ',,i, o doamnd deosebit de amabild - 9i ea fu-

L n-an Bineinleles, rr sezonul. Dlllulll\ErEr' r lrt t ',l,ll:rlt it Sl si SeZOIIUI'

nici c.ea mat

mdinv6rtesc prin cercu t9 tymil P.ii?: md treacd fiorii' Numai cd ar fi fost sb rrllc [ace ,irrit,l r

,,;,,

; ,',t,rr,rL,e-sd

Mary Balogh

Dragostea invin$e

foarte pldcut sd md vdd gi cu Frances gi cu Susanna, qi sd stdm c6tva timp impreund, toate trei. Totuqi, pe-asta am s-o pot face gi altd datd - la tard, de preferinta. Eleanor tistui din limbd. - Sigur cd trebuie sd stai la Londra mai mult de cdteva zile, Claudia, spuse ea. Pentru asta a insistat doamna Whitleaf gi am incurajat-o gi eu tot timpul. Sunt absolut capabild sd conduc gcoala timp de cdteva sdptdmdni qi sd tin un discurs insufletitor Ei energizant cum se cuvine, in numele tdu, la serbarea de sfdrgit de an. lar dacd vrei sd stai mai mult de c6teva sdpt5mdni, trebuie s-o facifara pic de mustrare de cuget. Lila gi cu mine vom fi aici toatd vara, ca sd vedem de fetele de la caritate, iar Christine gi-a reinnoit invita{ia ca sd le duc la Lindsey Hall pentru cdteva sdptdmdni, in timp ce ea gi Wulfric vor fi plecati in vizitd pe unele dintre celelalte moqii ale lui. Aga, ag avea gi eu gansa sd stau un timp cu mama. Christine qi Wulfric erau Ducesa qi Ducele de Bewcastle, iar Lindsey Hall era sediul principal al acestuia, in Hampshire. Prima oara cdnd fusese lansatd, invitatia o uimise pe Claudia, care acum se intreba dacd ducesa igi consultase solulinainte de a o emite. Darin fond, desigur, fetele de caritate mai stdtuserb odatd la Lindsey Hall, cu doar un an in urmd, mai exact cu ocazia nunlii Susannei, iar ducele chiar fusese gi el in reqedintd cu acel prilej. - Trebuie sd stai, zise din nou Eleanor. Mai mult, trebuie s5-mi promiti c-ai sd stai mdcar doud sdptdmdni. Dacd n-o faci, am sd md simt foarte ofensatS. Voi considera cd nu ai destuld incredere-n mine ca sd md lagi aici, in locul tdu. - Dar sigur cd am incredere in tine, insistd Claudia; dar, cum ar fi putut acum sd nu stea? Simtindu-qi ezitarea din glas; Ar fi foarte pldcut, trebuie s5 recunosc.. - Sigur cd aga ar fi! o intrerupse scurt Eleanor. Sigur c-o sd fie! Deci, s-a stabilit. lar acum, eu trebuie sd md duc c6t mai repede in sala de studiu. Dupd cum merge

pupitre sd ziua asta, sunt toate gansele Ca Vreo cdteva

20

21,

curdnd!

Despre ce

atruzeci 9i o eore' sd stea vorbd in tim-

Dumnezeu ave^au

Atti ard

rough sd fi avut un broscoi. Poat de el' intimidatd de atdt -'-b;Ei

folosirea a acestui cuvdnt in minte o fdcea sd se infioare din nou' lntimidatd?

tirpri

Ea? De un simPlu bdrbat?

D;

,;

maichiz? Moqtenitor al unui ducat? umilS la Picioarele lui'

Dragostea invinge

Capitohn

2

23

bine decdt o facea de obicei la Londra, in acea perioadd a anului. Tatbl lui, totuqi, insista cd nu se intremase at6t de mult pe c6t ar fi trebuit. intr-o conversalie privatd, ii spusese fiului sdu cd se temea ca rdceala prelungitd sd nu-i fi sldbit inima, iar medicul sdu din Bath nu-l contrazicea, degi nici nu-i confirma efectiv temerile. Oricum ar fi stat treaba, ducele incepuse sd-gi pund afacerile in ordine. lar in capul acestei liste se aflau fiul gi mogtenitorul lLr

i.

Joseph avea treizeci Ei cinci de ani qi era necdsdtorit. Mai rdu - qi ca rezultat direct al acestui fapt - nu avea rriciun urma$. Succesiunea inci nu fusese asiguratS. Ducele de Anburey luase mdsuri pentru a acoperi ;rr;eastd lipsa. incd inainte de a-gi chema fiul, il invitase lrc Lordul Balderston sd vind de la Londra qi discutaserd rrnpreund cdt ar fi fost de dezirabil sd incurajeze o comlrrrrat,ie intre copiii lor - Marchlzul de Attingsborough gi

rlonrniqoara Portia Hunt.

Se inteleseserd sd

le

rkrsISinuiascd Ei copiilor lor aceste dorin{e - de fapt, un r,rrlcrnism pentru dispozilie - Ei se agteptau la un dezrrorlirrn6nt fericit, cam pe la sfdrgitul Sezonului. l)c unde gi chemarea lui Joseph la Londra. Cu siguranld cd am sd tin minte, domnule, spuse r,l ,rr;um, in timp ce se desprindea din imbrSliqarea rrr,rrrrci sale. Nici nu md potgandi la o doamnd mai potrivrl,r t)ontru a-mi fi sotie dec6t domniEoara Hunt. (iooa ce era cu sigurantd adevdrat, dacd stdtea sd ia rrr r orr:;iderare fie gi numi faptul c5, atunci, gi solia lui r1vr,,1 ';ir fie tot marchizd, gi viitoare Ducesd de Anburey ',t r r, rn rir a unui viitor duce. Genealogia ei era impecabild r,rr rrrlrrtisarea gi manierele, de asemenea. Joseph nu .rv.,,rrrrirri obiectii nici fatd de caracterul ei. Chiar petrer l,,r, rrrtrlle momente plScute cu ea in urmd cu cdtiva ani, , lri,r rlrrpii ce marchiza igi incheiase relatia cu Edge, ,,llrlx, cvident, incercdnd sd dovedeascd lumii bune cd rrr ,,ulr,rrse. Cu acel prilej, Joseph ii admirase tdria gi rlr,1111111,rlCit. lar in anii trecuti de-atunci, dansase adese-

24

Mary Balogh

Dragostea invinge

25

cadouri gi sd se uite cum se lumina la fatd de pldcere. DacE nu s-ar fi oferit sd le escorteze pe domnigoara Martin Ei pe cele doud gcolSrite la Londra, gtia cd ar fi fdcut efortul de a ajunge la destinatie intr-o singurd zi. Dar nu-qi regreta propunerea. Era genul de galanterie care-l costa foafte putin, poate cu exceptia unei zile in plus pe drum. Totugi, hotdrdse cd era in propriul lui interes sd inchirieze un cal. Sd stea inchis in trdsurd cu o profesoard gi doud eleve at6t de tinere, tot drumul, ar fi putut sd fie un chin prea greu, chiar gi pentru nervii luiin mod normal bine c5liti - ca sd nu mai vorbeascd de ai lor! Cu doud zile in urmd, i se formase impresia distinctd cd domnigoara Martin nu-l agrea, degi nu putea sd-gi imagineze ce obiectii avea la adresa lui. De obicei, femeile il plSceau, poate fiindcd gi el le plScea pe ele. Dar domnigoara Martin il privise cu destuld acreald, incd dinainte de a o fi rugat sd-i arate gcoala, care il interesase srncer. Caleaqca gi calul cobordrd panta colinei p6nd la r6u, apoi igi continuard drumul pe malul acestuia, inainte de a traversa Podul Pulteney gi a merge mai departe, in directia gcolii. Buzele lui Joseph tresdrird, la amintirea intdlnirii cu domniqoara Martin. Era cvintesenta profesoarei rdmase domniEoard bdtr6nd - imbracatb simplu gi practic, intr-o rochie gri-albdstruie care o acoperea de la gdt pdnd la incheieturile m6inilor gi la glezne, degi era luna iunie. Pdrul castaniu ii era pieptbnat cu o severitate nemiloasd Ei str6ns intr-un coc la ceafd, dar cu toate acestea ardta cam rdv5git, ca gi cum ar fi avut o zi grea de lucru - ceea ce, fdrd indoialS, era adevdrat. Nu era nici deosebit de inaltd, nici deosebit de slab5, dar postura ei dreaptd ca un vdtrai fdcuse sd pard in ambele feluri. Cdnd nu vorbea, igi !inea buzele str6nse, iar in ochii cenugii ii lucea inteligen{a. Pe Joseph il amuza faptul de a-gi da seama cd aceea era femeia despre care Susanna ii vorbise cu at6ta cdldur5, ca despre una dintre cele mai dragi prietene ale ei.

26

Mary Balogh

Dragostea invinge

27

in cine gtie ce mari vise de extaz romantic. Alte cdteva ldcrimau in batiste, aruncdndu-se alternativ asupra celor doud ce purtau pelerine gi bonete, fiind dupd toate aparentele viitoarele cdldtoare. O altd fatd - sau poate, duduild ar fi o descriere mai potrivitd, de vreme ce trebuia sd fie cam cu vreo trei sau patru mai mare dec6t celelalte - le admonesta degeaba sd stea aliniate, pe doud rdnduri. Joseph bdnui cd era una dintre profesoare. Bdtrdnul portar cu mutrd acrd, ale cdrui cizme sc6(diau intocmai la fel cum iEi amintea Joseph cd fdcuserd cu doud zile in urmd, scoase in prag doud valize qi se uitd la John ca pentru a-i spune cd era responsabilitatea lui aceea de a se inSriji s5-gi continue drumul p6nd in caleaqcd. Una dintre cdlStoare sporovdia volubil cu oricine binevoia s-o asculte - gi cu oricine prefera sd n-o asculte, la o adicd. Cealaltd ldcrima. Joseph contempla haoticul tablou cu o privire de unchi poznag. Dupd care, din clddire iegi domnigoara Martin, iar in r6ndurile fetelor se lSsd o tdcere perceptibilS, deEi a doua cdldtoare continua sd suspine. O altd femeie veni pe urmele ei gi li se adresd fetelor cu mult mai multd autoritate dec6t demonstrase profesoara cea t6ndrd. - Fetelor, incepu ea, ce-ati fdcut, v-ati ndpustit toate asupra domnigoarei Walton ca s-o tdrdli aici cu fo(a? Doar v-ati luat rdmas-bun de la Flora gi Edna incd de la micul dejun, nu? $i, prin urmare, acum n-ar trebui sd fiti in clasS? - Am venit sd-i urdm drum bun domnigoarei Martin, domnigoard! se repezi sd rdspundb o fatd mai indrdznea\d gi cu prezentd de spirit, in murmurele aprobatoare ale altor cdteva. - Prin asta, ati ardtat extrem de multd consideratie, toate, replicd profesoara, cu un licdr in ochi. Dar domnigoara Martin s-ar bucura mult mai mult de gestul vostru dacd ali sta frumos pe doud rdnduri, puftdndu-vd cu bunacuviintd potrivitd.

Mary Balogh

28

Fetele se supuserd imediat, cu incdntare.

venea prompt.

se vei

or, spuse apoi domnigoara Martin, in timp ce Ei ea de trdsurd, cu pagi mari gi apdsali. Nu

Dragostea invinge

29

Cealaltd profesoarS, ins5, o intrerupse: - N-am sd uit nici cel mai neinsemnat lucru, spuse ea cu ochii incd licdrindu-i. Cum ag putea, cdnd aseard mi-ai scris ditamai lista? N-ai niciun motiv de ingrijorare, Claudia. Du-te qi simte-te bine in vacantd! Claudia. Un nume eminent de potrivit - impozant, fdrd nicio undd de neseriozitate, sugerdnd o femeie care gtia sd-gi poarte singurd de grij5. Domnigoara Claudia Martin se intoarse spre cele doud rdnduri ale fetelor. - AStept sd citesc lucruri bune despre elevele mele cele mari, c6nd imi va scrie domnigoara Thompson, spuse ea. Cel putin, md aqtept sd aflu cd le-atiimpiedicat pe oricare dintre fetele mai mici sd dea foc qcolii sau sd alerge nebuneEte pe strdzile din Bath. Fetele r6ser5, degi unele incd mai aveau ochii plini de lacrimi. - O sd avem grije, domnigoarS, promise una dintre ele. - $i vd mai multumesc, continud domnigoara Martin, cd ali venit aici numai cu scopul de a vd lua rdmas-bun de la mine. Sunt profund migcatS. Acum, veti merge in gcoald cu domniEoara Walton gi veli studia gi mai mult, ca sd recuperati minutele pe care le-a{i pierdut din ora asta - dupd ce-mi urati drum-bun gi-mi faceti cu mdna. $i poate, in acelaqi timp, veti binevoi sd le faceli cu mdna qi Ednei gi Florei. Avea simtul umorului, agadar, fie gi intr-un stil cam sec, reflectd Joseph, in timp ce Claudia, cu ajutorul lui John, igi ridica o poald a mantalei gi a rochiei, pentru a le urma pe cele doud fete in caleagcS. John se urcd gi el pe capr5, iar Joseph ii fdcu semn din cap sd dea bice. $i astfel micuta cavalcadd porni la drum spre Londra, petrecutd de batistele pe care le fluturau zeci de gcoldrite, dintre care unele iar se smiorcdiau, in timp ce altele strigau cuvinte de salut spre colegele lor care n-aveau sd se mai intoarcd niciodatS, cdci iqi fdceau in-

Mary Balogh

Dragostea invinge

trarea in lumea asprd a angaja{ilor - sau, cel pulin, aga informase Susanna pe Joseph. Erau fete de caritate, dintr-un grup destul de mare pe care domnigoara Martin insista sd-l ia sub ocrotirea ei in fiecare an. -Joseph era parte amuzat, parte afectat de ceea ce vdzuse. Parcd ar fi intrezdrit un crdmpei dintr-o lume nepbmdnteand, una de care originile qi bogdliile luiil izolaserd ferm, toatd viata. Copii care nu aveau parte de siguran{a oferitd de o familie sau de avere.

schimba opinia despre el. Desigur, fusese foafte mdrinimos sd le ofere caleagca, dar singur recunogtea cd o fdcuse in scopul de a-Ei impresiona familia qi prietenii. Era pe jumdtate uguratS, pe jumdtate indignatd, de felul prompt gi meticulos cu care erau servili oriunde se opreau. $tia cd, dacd venea cu trdsura inchiriatS, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Ea Ei fetele primeau chiar gi gustdri in caleagcd, in loc de a fi nevoite sd intre in diversele hanuri pline de lume, unde le-ar fi inghiontit alli

30

il

Cdnd se oprird sd innopteze la Hanul Mielul gi Steagul, din Marlborough, unde rezervase doud camere aldturate, una pentru sine gi cealaltd pentru Edna gi Flora, a se intreba dacd s-ar fi putut cumva simli qi mai nd de incheieturi, sau mai amo(itd in anumite locuri mai din jos ale corpului, in caz cd veneau cu trdsura inchiriatS, a$a cum pldnuise initial. Dar gtia din proprie experien{5 cd se putea gi mai rdu. Caleaqca Marchizului de Attingsborough era curatd qi avea arcuri bune gi perne moi, cu tapiterie luxoas5, de piele. Proasta calitate a drumului gi ceasurile indelungate de deplasare aproape necontenitd erau de vind pentru starea ei fizicS. O binecuvdntare, cel putin, era aceea cd avuseserb toatd ziua caleagca la dispozilie numai pentru ele, Claudia gi cele doud fete din grija ei. Marchizul cdldrise tot drumul, schimb6ndu-gi calul odatd cu al calegtii. Claudia il vdzuse doar fugar, pe fereastrd gi la diversele hanuri de poqtd unde fdceau scufte popasuri. Marchizul ardla remarcabil de bine cdlare, desigur, observase ea cu nemul(umire ori de cdte ori avea ocazia. Era imbrdcat impecabil pentru drum Ei stdtea ln qa cdt se poate de firesc - chiar qi dupa c6teva ore de cdlSrie. Fdrd indoiald, se considera darul lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, qi mai cu seamd pentru jumdtatea feminind a acestuia - ceea ce era o judecatd intru totul nedreaptS, consim(i ea in intimitatea propriilor ei g6nduri, degi fdrd sd facd cine gtie ce mari eforturi pentru a-gi

31

cdlStori gi ar fi trebuit sd stea la coadb pentru a-gi cumpbra cele necesare. Cu toate acestea, fusese o zi lungd gi grea, iar cele trei ocupante ale calegtii vorbiserd foarte putin intre ele. Vreme cam de o ord, fetele fuseserd vizibil abdtute, neavdnd deloc chef sd converseze sau mdcar sd admire peisajele de afard. $i chiar gi c6nd se mai inveseliserd, dupd prima escald Ei primele gustdri, amdndoud se strdduiserd sd se comporte c6t mai cuviincios in compania directoarei lor, cu rezultatul cd abia dacd scoteau o vorb5, in afara situa{iilor c6nd ea le adresa cdte o intrebare directa. Flora invSlase in gcoala aceea timp de aproape cinci ani. lgi petrecuse toastd copildria intr-un orfelinat din Londra, dar la vdrsta de treisprezece ani fusese ldsatb sd

se descurce singur6. Edna rdmdsese orfan5 la

un-

sprezece ani, cdnd pdrintii ei fuseserd ucigiin timp ce-qi apdrau de ho{i umila prdvdlioard, degi dupd cum avea sd reiasd, nici n-ar fi fost mare lucru de furat acolo - aga cd nu rdmdseserd nici bani pentru unica lor fiicd. Din fericire, domnul Hatchard o g5sise, la fel ca pe Flora, gi o trimisese la Bath. Cdnd Claudia intrd la Mielul gi Steagul, fu nevoitd sd aqtepte pdnd cdnd hangiul termind un taifas prelungit cu un alt client, despre fascinantul subiect al pescuitului, in vreme ce al{i doi bdrbati - care nu se invredniceau de a fi numi{i gentleman - se zgaiau la Edna gi Flora, potolindu-se, cu str6mbdturi insolente, doar c6nd Claudia ii mdsurd cu o privire incruntatd.

32

Mary Balogh

33 Claudia nu apucd sd spun mai mult, cdci marchizul se grdbi s-o intrerupd: - Sper c5-s cele mai bune camere din casd, da? - Toate camerele noastre sunt de calitate superioard, my lord, il incredintd hangiul. Dar oddile din fald au fost rezervate de domnul Cosman gi vdrul dumnealui. Marchizul se oprise chiar in spatele umdrului Claudiei, care nu putea sd-i vadd fa!a, dar o vedea pe a hangiului. Degi marchizul nu mai scoase o vorbd, dupd

fi cdt se poate de incdntati sd lase camerele in seama

acestor domniEoare at6t de fermecdtoare, pentru a le lua in schimb cu cele cu vedere spre grajd. Adicd acolo unde stdtuse Claudia inainte, de fiecare datd cdnd mai trdsese la acel han. igi amintea zarva 9i lumina care pdtrundeau in cdmdrutele acelea c6t era noaptea de lung5, impiedic6nd-o sd doarmd. - Cu siguranld, domniqoarele trebuie sd stea in oddile din fatd, continud hangiul, zdmbindu-i din nou Claudiei. lnsist s-o facd! De parcd ea ar fi avut vreo obiectie. $i totuqi, se incdpdt6na, simlea nevoia sd-l contrazicd qi sd ceard acele camere cu vedere la grajd. Nu avea de gdnd sd ram6nd indatoratd Marchizului de Attingsborough pentru primirea unor oddi mai confortabile. Dumnezeule mare, era o femeie independentd. Nu avea nevoie de niciun bdrbat care sd lupte in interesul ei. Dar, inainte ca ea sd poatd rosti o vorbd, marchizul intrebd mai departe - $i doriti sufragerie privatS? Narile Claudiei se dilatarS. Cdt avea de g6nd s-o mai umileascd? - Domnul Cosman... incepu hangiul - dar din nou se lntrerupse, cu privirea la marchiz. Le va fi rezervald domnigoarelor aga cum se cuvine, my lord, restul clientilor mei din seara aceasta fiind cu totii gentlemeni.

rll

ii I i I I

34

Mary Balogh

Dragostea invinge

35

ti

ti

Claudia gtia prea bine ce se int6mplase. Marchizul de Attingsborough trebuia sd fi indltat intr-un stil aristocratic o sprdnceanS, de vreo doud ori, iar hangiul fusese cdt pe ce sd cadd in genunchi la picioarele lui. Era de-a dreptul dezgustdtor, dacd nu gi mai rdu... gitotul, numai fiindcd marchizul era cine era - sau, mai degrabS, datoritd culorii sdngelui sdu. Probabil nu era decdt un... aventurieroarecare, gi totugi, intreaga lume se cdciulea in fata lui gi-l peria, numai fiindcd avea un titlu nobiliar Ei fdrd indoiald, pe ldngd el, bani{e pline. Ei bine, ea n-avea de gdnd nici sd se plece in fata lui, nici sd-l perie. Se intoarse s5-l priveascS - gi vdzu cd pe chip i se ivise iar zdmbetul acela dezinvolt Ei fermecdtor... dupd care ii fdcu cu ochiul. Chiar ii fdcuse cu ochiul! $i, desigur, continua sd arate teribil de chipeq, chiar gi dupd o zi intreagd petrecutb in ga. Se bdtea pe cizmd cu cravaga. Ardta suplu, lungin picioare gi brate, viril qi... Ei bine, era de ajuns. Mirosea foarte bine a cal gi a colonie, amestecate intr-o aromd masculind peste m5surd de at6tdtoare. Claudia il privea cu o expresie statornicd, lindndu-gi buzele strdnse intr-o linie subtire. Dar faptul cd-i fdcuse cu ochiul o descumpdnise pentru un moment, dupd care avu impresia cd ar fi fost prea ldrziu qi prea meschin sd declare cd s-ar fi simtit foarte bine gi folosind camerele cele mici gi sala publicd a ospdtdriei. Edna gi Flora il priveau gi ele - mai bine zis,il sorbeau din ochicu adoratie. De parcd asta ar fifost vreo surpriz5! - Haideti, fetelor, le chemd scurt Claudia. O sd ne retragem in oddile noastre, dacd domnia sa hangiul ne spune pe unde s-o lu5m. $i porni spre locul unde-gi lSsaserd bagajele. - Bagajele domnigoarelor sd fie duse sus imediatl ordond marchizul. Era clar cd hangiului i se adresa. - Desigur, my lord, rdspunse acesta pocnind din degete, in timp ce Claudiei iar i se dilatard ndrile. Tocmai md pregdteam sd dau porunca.

l'

scdrii. Claudia se lud dupd ei, iar fetele o urmard. ii

lii

ii l i

li

cdnd ii fdcuse ultima oard cu ochiul un bdrbat' Dumnezeule, probabil cd nu i se maiint6mplase de cdnd era micdl Cum indrdznea!

cdnta de mama focului.

ceal. S S

A

i,

Mary Balogh

36

Dragostea invinge

m-am delectat pe tot parcursul cinei cu conversalii des_ pre recolte, v6ndtoare gi morr. Claudia bdnuia ca nici mdcar n-ar fi stat acolo, dacd nu se angaja s-o escorteze. probabil ar fi innoptat la George qi Pelicanul, sau la Castel, care erau amdndoud pe?le posibititdtile ei. Spera sd nu se agtepte sd i se multumeascd p-entru privilegiul acelei sufrigerii gi al dormitoarelor. lncd se mai infioard, amintind+qi cdm igi e_

verenle in fala rui. craudia ,"'f;ol:fi:'33:ffi Jsffi,?,ilffii doar sd dea din cap, politicos.

incdpere, cd ati petrecut o zi rezonabil de confortabild. Sper cd nu vi s-au zgaltait toate oasele. ca aceastd cdldtorie sd dureze o sbptdmdnd _ sau chiar doud...! Marchizul rdse ugor, iar Edna, care ardta cam ca un iepurag speriat, chicoti.

Ed n

-

a rdc u o

triT" no u d reve

r",l,3f

#

H

[?n c uvi

i

n1a

re.

Totugi, unele dintre acele fete ne sunt ca nigte surori, ii spuse Flora. $i ne doare aici, continud ea, lovindu-se ugor cu pumnulin piept, sd gtim cd s_ar putea

ctaudia se uita lintd ta *[r?:::rtept6ndu-se sd-l vadd uimit cd oricare dintre fete avea indiazneala de a_i rdspunde mai mult decdt monosilabic. CanO cLfo, marchizul continua sd z6mbeascd. - gi la ce slujbd vd duceli, domnigoard...?

Bains, my lord, ii rdspunse Flora. Domnigoard Bains. Eu voi fi guvernantd. intotdeauna mi-am dorit asta, de c6nd am invdtat s5 scriu gi sd citesc, c6nd aveam treisprezece ani. Cred cb s5-i potiinvdla Ei pe altii aceste lucruri e cel mai minunat lucru pe care-l poate face cineva in viatd. Nu sunteti de aceeagi pdrere, my lord? Claudia se temea foarte tare cd s-ar fi putut ca Flora sd vorbeascd prea mult. Totugi, se bucura sd audb c5, chiar gi sub imperiul unor asemenea emotii, fata vorbea cu un accent civilizat qi corect gramatical - cu totul altfel decdt vorbise cu cinci aniin urm5, c6nd sosise la gcoald. - intr-adevdr, confirmS el, degi nu pot spune 6e t-am privit pe primul meu meditator ca pe un sfdnt, cdnd m-a invdtat sd citesc. Folosea varga mult prea des ca sd fie pe placul meu! Edna chicoti. - Vai, ce prostie! exclamd Flora. Pdi cum ati fi putut sd vd bucura[i de invd[aturd, cdnd erati bbtut? gi chiar mai rdu, cum s-ar fi putut sd vd placd sd invSlati? Astami aminteqte de orfelinat, cdnd ne invdtau sd coasem. Niciodatd n-am invdtat bine, gi nici acum nu pot suferi cusutul. La gcoalS n-am fost bdtute niciodatd, gi nici eu n-am sd-mi bal niciodatd elevele, oric6t de ur6t s-ar pufta Ei oricdt de greu ar invdta. $i nici pe copiii mei - dacd o s5-i am vreodatd. Claudia iEi boti buzele. Flora turuia ca o moard stricatd. Totugi, pasiunea ei era demnd de toatd lauda. - lmi dau seama, spuse marchizul, cd veti fi o guvernantd de calitate superioarS, domnigoard Bains. Elevele dumneavoastrd vor fi nigte copile foarte norocoase. $i dumneavoastrS, domnigoard..? O privi cu spr6ncenele inbltate pe Edna, care rogi, chicoti gi fdcu o mutrd de parcd nimic n-ar fi vrut mai mult dec6t sd se cagte o gaurd neagrd la picioarele ei, ca s-o inghitd cu totul. - Wood, indltimea voastrS, se prezentd ea. Vreau sd zic, my lord...

-

Dragostea invinge

Mary Balogh

38

-

39

Domnigoara Wood. $i dumneavoastre veti fi tot gu-

vernantS?

Da, my lord... A-adicd... excelen(a voastrd... Cred, continud marchizul, cd toate aceste titluri de noblete au fost inventate numai ca sd ne zdpdceasca pe toti de cap. De parcd faptul cd cei mai mulli dintre noi sunt binecuvdntati cu cel putin doud nume n-ar fi o complicatie destul de mare pentru aceia care fac cunogtintd cu noi c6t trdim! Aqadar, veti fi tot guvernantd qi dumneavoastrS, domniEoard Wood. $i, nu md indoiesc, una de o calitate la fel de bund, bine instruitd gi educatd la qcoala domniEoarei Martin. $i imediat intoarse capul spre Claudia, ca pentru a-i da Ednei un mic semnal cd nu era nevoie sd se simtd obligatd sd compund un rdspuns la observatia lui - o atitudine plind de consideratie, fu nevoitd Claudia sd recunoascd, degi cu inima deloc ugoard. - Domnigoard Martin, continud marchizul. Am venit sd vdd dacd sunteti gata toate trei, sE vd retrageli pentru noapte. Dacd da, vd voi escorta prin sala de mese, care e plind de lume, p6nd in odbile dumneavoastra, cu grijd ca nimeni sb nu vd abordeze pe drum. - Vd multumesc, rdspunse Claudia. Da, a fost o zi obositoare, iar maine ne agteaptd incd una. $i totugi, dupd ce le conduse la etaj, pe l6ngd cdteva grupuri de bdrbati care pdlSvrdgeau in gura mare, gi dupd ce se incredintd cd Flora gi Edna erau inchise in camera lor, cu uga ferecatd, marchizul nu.se grdbi sd revind numaidecdt la parter. - Desigur, spuse el, e incd destul de devreme, domnigoard Martin. $i, oric6t sunt de obosit dupd un drum atdt de lung cdlare, simt nevoia s5-mi dezmo(esc pulin picioarele inainte de a md culca. S-ar putea ca gi dumneavoastrd sd vd simtiti la fel, qi in plus, sd vd improspdtati plSm6nii cu putin aer curat. V-ar face pldcere sd mb insolili la o scurtd plimbare? Numai pldcere nu i-ar fi fdcut aqa ceva.

-

Ei bo

e bine, ii rdspunse marchizul' Am sd vd aqtept in capul scdrii.

Dragostea invinge

Capitolul 3

41-

- $i vb place zgomotul? se mirb marchizul, intorcdnd capul s-o priveasca. Claudia se uita drept inainte, cu bdrbia ridicatd gi nasul in v6nt. Dumnezeule, iritatd mai era! Din cauza lui? Fiindcd insistase sd fie tratatd cu respect Ei curtoazie,la hanul acela? - Nu-mi place deloc, replicd ea. $i nu-mi place sd-mi intre pe fereastrd nici lumina a vreo duzind de felinare, qi nici mirosul de la grajduri. Dar nu sunt decdt nigte oddi oarecare, qi doar pentru o noapte. $i sunt camerele pe care le-am rezewal. - Vd certa{i cu mine, domniqoard Martin? o intrebd el. Aceste cuvinte o fdcurd sd intoarcd brusc capul. il privi cu o expresie fermd qi cu spr6ncenele indltate, incetinind intruc6tva pasul. - Caleagca dumneavoastrd este mult mai confortabilS decdt ar fi fost cea pe care o inchiriaserdm, explicd ea. Camerele in care am fost plasate sunt incomparabil mai bune dec6t cele care ne fuseserd repartizate. Sufrageria privatd a fost pe departe mai plScutd decdt sala ospdtbriei. Dar toate acestea sunt detalii de viatd care nu-s cu adevdrat necesare. Sunt lucruri pe care dumneavoastrd gi persoanele de aceeaEi clasd le lua\i ca fiind de la sine intelese, fdrdindoiald. Eu nu fac parte din clasa dumneavoastrd, Lord Attingsborough, $i nici nu mi-o doresc. Mai mult, sunt o femeie care gi-a croit singurd drum in viatd. N-am nevoie de un bdrbat care sd md protejeze, qi nici ca un aristocrat s5-mi procure favoruri speciale. l-auzil Nu mai fusese atdt de aspru mugtruluit de pe vremea c6nd era un bdietandru. Dintr-odatd, incepea sd se uite la ea cu un interes sporit. - Atunci, o intrebS, trebuie sd-mi prezint scuzele pen-

I

ir lt

in ele

fi fost cam zgomotoase. otoase, confirmd Claudia. Am mai locuit

ceva, replicd ea. Dacd o face\i, voi fi nevoitd sd recunosc c6t de ingrat6 a fost propria mea comportare. Ar trebui sd vd fiu recunoscdtoare. $i vd sunt.

ii it i1

i

42

Mary Balogh

- Fa nu sunteti, z6mbi el. - lntr-adevdr, nu sunt.

li rdspunsul ei - era pe c6t de rezonabil, pe ^ .plScea atdt de realist. - Ce anume v-a dat ideea de a primi qi eleve de caritate? se interesd el.

Dragostea invinge

43

fonduri nelimitate. Aqa cd a trebuit sd gdsesc un mod de a le da celor din jur ceva care sd implice servicii, in loc de bani. Sau, ar fi putut prefera gi sd nu le dea nimic. foarte - $i totugi, replicd Joseph, cred cd vd costd scump educarea acestor fete. Trebuie sd le gdzduiti, sd le hrdnili, sd le imbrdca\i... $i presupun cb sunt mai multe la numdr decdt celelalte, ale cdror pdrinti au posibilitatea sd le pldteascd studiile. - Taxele gcolare sunt destul de mari, il ldmuri ea. Nu am de ce sb prezint scuze pentru acest lucru. Oferim instruire de calitate, am toatd convingerea, qi orice pdrinti care sunt de altd pdrere au deplina libertate de a-gitrimite fetele la alte qcoli. lar gcoala mai are Ei un binefdcdtor foarte darnic, care din picate e anonim. lntoteauna m-a apbsat greu faptul cd niciodatd nu i-am putut multumi personal. Ldsaserd oragul in urma lor gi mergeau pe un drum batatorit care gerpuia printre garduri viijoase, dincolo de care se intindeau cdmpii qi pajigti. O uEoard brizd le sufla in fete, ridicdnd borul de la boneta Claudiei. at6t eleve pldtitoare, - Prin urmare, spuse el, aveti gdndit gi la o diversificare gi c6t fete de caritate. Nu v-ati eleve cu handicapuri, de elargd? avut vreodatd mai Ali xemplu? - Oloage, vreti sd spuneti? Sau surde? Sau incete la minte? Mbrturisesc cd incd nu m-am gdndit. Ar fi tot felul de provocdri cdrora sd le fac fa{d nu-i aga? - $i nu v5 pute{i ridica la indltimea lor? Claudia cdzu pe g6nduri, in timp ce-gicontinuau plimbarea. - Nu gtiu, mdrturisi ea. Nu m-am confruntat niciodatd cu o asemenea posibilitate. Cred cd majoritatea pdrintilor de copii handicapati - mai ales dacd au fete - ii considerd incapabili sd invete in orice mod normal, aga cd nici mdcar nu incearcd sd-i inscrie la vreo gcoalS. Dacd ar vrea, totugi, Ei ar veni la mine... ei bine, nu gtiu cum le-aq rdspunde. Cred cd ar depinde de soiul de handicap.

44

Mary Balogh

Dragostea invinge

45

sa rdspunda la o micd incurajare. Sau, poate, existase un anumit bdrbat, un vis anume... Dar, la urma urmei, nu era cdtuqi de putin treaba lui, nu-i aga?

Claudia c getd din nou la ceea ce avea sa rdspundd. Nu era, conc ise Joseph, o femeie dedatd .onr"iluti,foi

frivole.

ndeva, depafte, ldtrd un cdine. in jurul lor se ldsa ^rns area.

- GuvernantS? repetd, cdnd vdzu cd n-avea sd mai continue dacd n-o incuraja. - La o familie cu trei copii mici qi energici, prima oard, precizd ea. ii adoram. Din pdcate, tatdl lor a fost detaqat in lndia la doar patru luni dupd angajarea mea gi au plecat cu el. Pe urm5, am lucrat la o fata ingrozitor de prostcrescutd, care credea cd rangul ii dddea dreptul sd se poafte cu restul omenirii exact cum i se ndzdrea. - Ceea ce inteleg cd nu era tocmai agreabil? ii zdmbi -loseph. cinstit - Asta ar fi pu{in spus. lar c6nd i-am raportat punea pe in calea le care mare dificultalile fratelui ei mai indeplinirii cu succes a indatoririlor mele - 9i sd gtiti ca nu md pldngeam, tot ce fdceam era sd-i prezint rapoftul sdptdmdnal pe care mi-l ceruse - ei bine, cdnd am fdcut-o, m-a informat cd md plStea chiar foarte bine ca sd-i instruiesc sora qi cd dacd nu-mi plScea sd fiu tratata ca un vierme, nu-mi rdmdnea decdt sd gdsesc singura o solulie. - $i ati gdsit? Continua sd zdmbeascd, pe cdnd Claudia se zbdrlea de-a binelea de indignare, amintindu-9i scena. Marise pasul gi mai mult. Joseph se indoia cb mai vedea ceva din toate peisajele intunecate din jurul lor. - Am plecat din casa aia ziua-n amiaza mare, povesti ea. Am refuzat trdsura, scrisoare de recomandare, ba chiar gi salariul pe o sdptdmdnd,la care aveam dreptul. $i, o lunE mai tdrziu, mi-am deschis propria qcoalS, in Bath. - indrdznesc sd spun, replicd el, cd prin asta ati rlovedit cd nu sunteli un vierrne, domnigoard Martin. Vd felicit. Brusc Ai pe neagteptate, Claudia r6se, incetinind pasil.

Mary Balogh

46

Dragostea invinge R6z6nd, Joseph ardtd spre apus. N-am vdzut soarele toatd ziua, spuse

.

.

Ve invidiez, remarcd Joseph, spre propria lui sur_

prindere.

47

el, dar cel pulin ni s-a ingdduit sd admirdm urmele unui asfintit. Claudia intoarse capul, pentru a privi ddra subtire gi arzdloare de rogeald cu irizdri violacee care se intindea deasupra orizontului, apoiin sus, la bolta intunecatS, ce se umplea de stele gi o lund aproape plin5. - Ce frumusete negrditd...! murmurd ea, cu vocea oarecum schimbatS, caldd $i feminind qi plind de un dor fard nume. lar eu am vorbit in tot timpul dsta, gi n-am observat-o. Ce multe splendori ldsdm sd treacd pe l6ngd noi fbrd sd le bdgdm in seamS! - lntr-adevdr, rdspunse el, privind-o. Era ceva neagteptat de atrdgdtor la o femeie care pornise sd infrunte pieptiq viata gi credea cu pasiune in sarcinile pe care gi le impunea singurS. Nu o a c[ie fizicd, poale, deqi ea nu era tocmai un antidot, ci... Ei bine, nu-i pdrea rdu, la urma urmei, cd o invitase la acea plimbare. Ldsdnd la o parte dojana, ii plSceau toate lucrurile pe care le auzise de la ea. Ceea ce-i trezea anumite sperante vagi... Claudia oft5, cu fata incd ridicatd spre cer. dddusem seama c6t de multd - Nici mdcar nu-mi nevoie aveam de plimbarea asta, spuse ea. E mult mai inviordtoare pentru starea de spirit dec6t retragere timpurie la culcare. Oare era cu adevdrat fericitd? se intrebd el. Simtea vreodatd nostalgia dupd oricare dintre visele ei de fatd? Dar viala era fdcutd dintr-o succesiune de vise, unele menite sb se implineascS, dar cele mai multe urmdnd sd fie inldturate pe mdsurd ce trecea timpul, gi numai unul sau doud avdnd privilegiul de a ddinui pdnd la moarte. Cel mai mult conta, poate, puterea de a Eti cdnd sd abandonezi un vis - aceea care-i deosebea pe oamenii invingdtori in viatd de cei trigti gi plini de resentimente, care nu reuseau niciodatd sd treacd mai departe de primele mari dezamdgiri ale vietii; sau de visdtorii aerieni care niciodatd nu-gi trdiau viata cu adevdrat.

Mary Balogh

48

,l

.u," pe care singurd

Dragostea invinge

v_a!i

Claudia igi puse o mdnd inmdnugatd pe marginea de sus a p6rleazului, nu departe de co[ul lui, apoiTntouri" capul s5-l priveascd in fald, degi Joseph se indoia cd_l putea_vedea prea bine, in intunericul ce se ldsase. - gi dumneavoastrd n-a!i fdcut la fel? ll inireOa, pe tonul unei profesoare severe care cere socoteard unui elev.

Joseph chicoti incet. Cdnd egti inzestrat din nagtere cu tiflul nobiliar de

-

datorie. Degi rzisase sd scape...

sau o orate cu un minimr,xaj3'5il""ti;3?,t tr?i*.?;lL?; pol,f^ imbrd(igate cu fermitatea unui 1"1 .tar. gi';;

hotdrdrea de a le indeplini c6t mai bine. - Sper cd nu urmeazd nicio intrebare, rdse el. Nu_mi ve{i cere sd vd spun in care dintre cele trei categorii mJ inscriu, nu-i aga, domnigoara Martin? - Nu, rdspunse ea. Vd rog sd md scuzali. M_am surmonteazd toate obstacol

tate. De-atunci, rdmdsese un cititor avid. in copildrie qi

49

tinerete, iqi petrecuse mult timp cu administratorul tatdlui sau, invdt6nd sarcinile gi indatoririle unui mare mogier, gi tot timpul fusese la curent cu ceea ce se int6mpla in ambele Camere ale Parlamentului, de vreme ce intr-o bunS zi - dacd trdia mai mult dec6t tatal sdu - avea sd fie membru al celei superioare. Dar pe tatdl lui toate aceste eforturi pareau sd-l fi nemullumit - Parcd ai agtepta cu sufletul la gurd sd-mi dau duhul! remarcase el odatd, iritat cOnd Joseph se intorsese, ud, plin de noroi gi in culmea fericirii, de la un Sant de scurgere nou din Anburey, pe care-l inspectase impreund cu administratorul. $i astfel, viata adultd a lui Joseph fusese in esentd llnigtitd - la drept vorbind, cu nimic deosebitd de a celor rnai mulli dintre semenii lui de generatie. Nu scdpa din ochi activitatile de la Willowgreen, casa gi mogia modestd pe care tatdl sdu i le ddruise la implinirea vdrstei de douazeci gi unu de ani, degi dorinta lui de a rdm6ne cdt mai aproape de Lizzie, la Londra, ilimpiedica sd se ducd acolo atdt de des pe c6t ar fi vrut. Viata sa nu fusese caracterizatd de niciun viciu deosebit, nici de vreo extravaganld excesivd - spre deosebire de ale majoritdtii celorlalti de-o seamd cu el. lgi plStea la timp servitorii Ei toate facturile, gi dona sume generoase multor opere de binefacere. Nu juca peste masurd la cazinouri. Nici afemeiat nu era. Adevdrat, avusese obignuitele relatii amoroase de scurtd duratS, cdnd era foarte tdndr, dar apoi fusese Sonia, Ei dupa eaLizzie - qi chiarinainte de Lizzie mai fusese gi Barbara. Toate acestea, cu mult lnainte de a implini mdcar doudzeci gi cinci de ani. Str6nse mdna pe stinghia p6rleazului, apoi gi-o desfdcu iar, privind spre vdpaia tot mai stinsd a amurgului. De ani de zile, iqi simlea viala goalS de-a binelea, ca gi cum qi-ar fi pierdut o mare parte din culoare, lds6nd in urmd prea multe tonuri cenugii. O viat5, in esentS, pasivd. Acum, ins5, era in fine imboldit sd fac un pas uriaq pe care-l evitase cu hotdrdre ani de zile. PdnE la sf6rgitul

50

Mary Balogh

Dintr-odat5, igi dddu seama cd de_o buna bucatd de

Dragostea invinge

51

cum cu sigurantd avusese de g6nd, o ridica la buze. Claudia qi-o retrase ferm, se rdsuci pe cdlcdie fdrd o vorbd gi dispdru in camera ei. Uga se inchise cu zgomot. Aceasta fusese o gregeald, igi spuse el, incruntdndu-se spre uEa inchisd. ln niciun caz nu era genul de femeie cdreia i se sdruta m6na. Degetele ei le cuprinseserd ferm pe ale lui, nu zdcuserd molegite, in aqteptarea unui gest galant. La naiba, ce mai gafS! Cobori scara gi porni sd caute putinS companie. Dupd sunetele ce se auzeau prin uga c6rciumii, deduse cd nu multi dintre ceilalti muqterii se duseserd deja la culcare. li pdrea bine. Dintr-odatd, se simtea neobignuit de singur. Flora atipise, cu capul cdzut pe-o parte gi gura deschisd. Edna se uita g6nditoare afard, pe fereastra caleqtii. $i Claudia la fel. Ori de cdte ori reugea sb-l vadd pe Marchizul de Attingsborough, se incrunta la el. lnsotitorul lor cdlSrea un alt cal inchiriat gi ardta la fel de elegant gi odihnit ca in ajun, c6nd porniserd la drum din Bath. Era remarcabil de chipeg gi fermecdtor. $i mai era - degi n-o inc6nta sd recunoascd - o companie surprinzdtor de plScutd. Apreciase foarte mult plimbarea din seara trecutS, qi cea mai mare parte a conversaliei. Era destul de inedit, sd umble seara prin aer liber, cu un gentleman. lar la sf6rgit, trebuise sd strice el o seard rnemorabila - gi sd o facb sb revind la impresia initialS - sdrut6ndu-i mdna cdnd ii urase noapte bun5. Se supdrase extrem de tare pe el. Se delectaserd impreund cu o conversatie de bun-simt, ca intre doi egali - sau cel putin aqa i se pdruse. Nu avea nevoie sd i se arunce nicio firimiturd din galanteria lui, ca gi cum ar fi fost o fetigcand proastd care flirta. Vedea c5 incepuse iar ploaia - toatd dimineata picurase in rdstimpuri. De data asta, insd, ploua de-a binelea - gi, in c6teva minute, se porni o adevdratd aversd. Trdsura se opri, vizitiul cobori de pe caprd, se auzi un schimb de glasuri, apoi uga se deschise Ei marchizul se

Mary Balogh

52

Dragostea invinge

urcd in rele pe trepte. Se -caleagcd, fdrd a pune p aqezd 16ngd Ctaudia, care se ret in cdp5tui["fafufi ? ncheta nu era foarte lungd, gi nici cu_ p it de incdpdtor, aga cd Marchizul de A sd-t ur pte dintr_odatd pe tot.-Fioiu se trezi din somn, cu o tresdrire.

uzali-md dacd voi sta cu dum_ Claudia.

intoarse capul spre ea, sur6z6nd, iar Claudia, imriei voinle, igi aminti de senzalia acelor buze pe dosul mdinii er. - $i sper cd nu e prea incomod, addugd el, nici cdld_

. potr zdm

aproape intotdeauna. $i le zdmbi pe r6nd la toate trei. Claudia se simlea oarecum sufocatd de prezen{a marchizului- o senzalie remarcabil de prosteascd. De ie trebuise sdinceapd ploaia tocmai atunci? Simlea miroJ materialului umed al mantalei lui, qi pe al coioniei. Mai simtea gi miros de cal, la fel ca in a.;un. Oric6t ar fi inCei_ cat,-nu-gi putea impiedica umdrul sa-t atinga pe al lui, dupd cum se cl5tina gitresdlta trdsura, in tirip il J;r;; pe drum.

Ce prostie, sd devind dintr-odatb at6t de

des_

cumpdnitd - ca o fetigcand negtiutoare, sau ca o babd nembritatd! Ce aiureald fdrd peiechel Marc telor tot felul de intrebdri despre qcoalS ndite, cdrora p6nd Si EJna puiea

sd le

rb

mutt dec6t'simpie inro{iri g chicoteli. cur6nd, pdrurd sd se simtd ra rargur tor tu et. lar el, desigur, ardta cum nu se putea mai d-estins, .u ji cum i s-ar fiintdmprat in fiecare zi sd impartd trdsura cL

doud absolvente de gcoald gi directoarea lor.

53

-

Aseard, zise Joseph intr-un tdrziu, rezem6ndu-9i umerii de coltul calegtii gi potrivindu-gi mai bine picioarele lungi, astfel inc6t sd nu atingd pe nimeni cu cizmele sale de piele, pentru cdldrie, pline de noroi - degi Claudia era rnult prea congtientd de acele picioare - mi-ati vorbit despre planurile dumneavoastrd de angajare Ei speran{ele de succes. Dar cu visele cum stati? Cu totii visdm. Cum ar fi vielile dumneavoastrd, daci v-a!i putea implini dorintele? Flora nu ezitd. - Eu m-ag mdrita cu un print, se repezi ea, qi aq locui intr-un palat, unde ag sta toatd ziua pe un tron de aur, impodobitd numai cu diamante gi blSnuri, iar noaptea ag dormi intr-un pat cu saltele de puf. Zdmbid cu tolii. - Totuqi, n-ai sta pe tron, Flo, ii atrase atentia Edna, care era mereu mult mai realistd, dec6t dacd te-ai mdrita cu un rege. - Ceea ce se poate aranja foarte uEor, replicd Flora, fard sb se descurajeze. Tatdl lui ar muri tragic, a doua zi dupd nuntd. A, Si printul meu ar avea doudzeci de frali gi surori, iar eu ag avea o duzind de copii, gi cu to{ii am locui in palat, ca o singurd familie mare Ei veselS. Oftd din adOncul sufletului, apoi izbucniin 16s. Claudia era migcatd de ultimele detalii. in realitate,

Flora se simtea foafte singurd in viatd. Un vis demn de toatd atentia, remarcd marchizul. Si dumneavoastrS, domnigoard Wood? - Visul meu, rdspunse Edna, e sd am o prdvdlioard, la fel cum au avut mama gi tata. Dar eu aq face negot cu cdr\i.Toald ziua ag sta in mijlocul lor gi le-ag vinde unor oameni care le iubesc la fel de mult ca mine, qi... Se intrerupse, rogin

-

ln aceastd scurtd c vdntare, ingirase mai multe cuvinte laolaltd decdt o auzise Claudia rostind de-a lungul intregii zile. - $i unul dintre clientii aceia ar fi un print chipeg, completd Flora. Dar nu prin{ul meu, dacd egti at6t de bun5, Ed.

Mary Balogh

54

Dragostea invinge

55

- A, dar aici nu e vorba de vise implinite, replicd Joseph. Nu-i aEa, domnigoarelor? - ASa e, confirmd Flora. - Da, domnigoard, spuse Ei Edna, in acelaEi moment. Haideti, zice{i-ne. Jocul acesta are anumite reguli, adduga

Claudia inal{d din spr6ncene, dar nu spuse nimic.

dar AVU

pe

plinit.

I

gi

Marchizul de Attingsborough, potrivindu-gi umerii astfel inc6t s-o poatb vedea mai bine. De la distanta aceea, ochii lui ardtau incredibil de albagtri. Ce joc? Care reEuli? Totuqi, o interesase fdrb putintd de tSgadd sd audd raspunsurile celorlalli trei, recunoscu in sinea ei Claudia. Acur1"r, ii venise gi ei rdndul sdjoace" Totuqi, se simtea foarte nemullumit5. - Stati sd md gdndesc, zise ea, impundndu-Ei sa nu rogeascd sau sb se arate f6stdcitd in vreun alt mod. Era deosebit de stdnjenitor sE se afle intr-o asemenea situalie, in fata celor doud eleve ale ei qi a unui domn din aristocratie. - Agteptam, spuse acesta. Nu-i aqa, domnigoarelor? - Da! rdspunserd intr-un glas Flora gi Edna. - Deci, visul meu... relud Claudia, in cele din urmd. Da, visez sd locuiesc din nou la tard, intr-o cdsuta. Cu acoperiq de stuf qi cu narcise, trandafiri gi crizanteme ln grddinS. Toate in anotimpul lor, desigur. - Singurd, domnigoard Maftin? Fdrd voie, Claudia il privi in ochi gi putu vedea cd se distra enorm pe seama ei. Zdmbea ardt6ndu-gi dintii albi, perfecti. Dacd exista pe lumea asta un gentleman mai nesuferit, in niciun caz nu voia sd-l cunoascS! - Ei, addugd ea, poate cd ag avea cu mine un cd(e/. $i, ridicdndu-gi spr6ncenele, iqi permise o clipd s5-l priveascb in ochi, cu o expresie poznagS, in timp ce-n sinea ei il provoca sd continue cu intrebdrile. Joseph ii sustinu privirea, chicotind incet, in timp ce Edna bdtea din palme. - $i noi am avut un c6ine! exclamd ea. L-am iubit mai rnult dec6t orice pe lume! Cred cd va trebui sd-mi iau gi eu unul, in librbria mea.

Mary Balogh

56

Dragostea invinge

57

Edna oftd qi ea.

spuse Claudia cu - ln curdnd vom ajunge la Londra, pe

altfel s-ar putea sd-l pierdelr. inainte ca sd 9: ridicd pe jumdtate, apl batd in peretete din fa!b, iar ca tini Ei ," opii. - Vo reveni in qa, spuse el, ldsdndu ra. Oin *, liniqtite, omniqoarelor. - O... murmurd Edna, cu regret vizibil, dupd care rogi, incurcatS. - gi eu simt la fel, o asigurd marchizul. Am petrecut intr-adevdr o ord foafte ptacutd. re

insure{ise pe toate treiin

i mtd n evo i a bd rbali pe-aproape?

s

;3 Ke

I

o

JiY"XifiJiS8l,:ffi

13,:.T;

r,, a'E'i;

"?T::r?i#;?X': r:3

ffit",'?13,"'?"t:?"'l:ffi3'.XT;lil leia de a

venea ca un genileman sd incerce sa vrdjeascd nigte domniqoare cdrora numai de aga ceva nu le ardea. vE gentleman fermecdtoi este, comenta - Ce EEilUerilirrt rermecator comentd Flora CU un oftat, uitOndu-se de asemenea dupd el. De_ar fi, numat, cu vreo zece ani mai tdndr...!

Vicontesa Whitleaf. falsd voioqie, gi o vom revedea Susanna qi Peter insistaserd ca fetele qi Claudia sb locuiascd in casa lor din Grosvenor Square, pdnS-giincepeau lucrul ca guvernante. - $i copilagul! se luminb la fatd Edna. Credeli c-o sd ne dea voie sd-l vedem, domnigoard? - Probabil va fiinc6ntatd sd vi-l arate, rdspunse Claudia, cu o senzatie ce semdna incomod de mult cu un junghi de invidie. Susanna il ndscuse pe micutul Harry cu doar o lund in urmd. - Sper sd ne lase sd-l ludm gi in brate, addugd Flora. La orfelinat, tineam in brate multi bebeluEi. Era ocupatia mea favorit6. Caleagca igi continua drumul inainte gi, pentru un scurt rdstimp,^Marchizul de Attingsborough cdldri chiar pe l6ngd ea. lqi aplecd putin capul, pentru a se uita rnbuntru Ei ochii lui ii intdlnird pe ai Claudiei. Zdmbindu-i, iqi atinse borul pdlSriei. Claudia igi dorea - chiar gi-o dorea cu adevdrat - ca rnarchizul sd nu arate atdt de viril. Nu toti bdrbatii erau aEa - ceea ce nu insemna cd ceilalti ar fi fost neapdrat efeminati. Dar acest bdrbat avea o masculinitate nedrept de evidentd. $i o mai Ei gtia. Claudia spera din toatd inima sd nu-l mai revadd, dupd sosirea la Londra. Viata ei era liniqtitS. Avusese nevoie sd se strdduiascd ani de zile, pentru a ajunge la o stare atdt de calmd. Nu dorea deloc sd simtd iar tot tumultul gi toate nevoile pe care Ei le infruntase cu at6ta inverEunare la doudzeci Ei ceva de ani, inainte de a gi le suprima cu totul. Felul de al fi a Marchizului de Attingsborough o nemu llumea ingrozitor. O fdcea sd se simtb incomod. Cumva, ii reamintea c5, pe ldngb tot ceea ce realizase in ultimii cincisprezece ani, mai era gi femeie.

Dragostea invinge

Capitolul 4

i

primeascd z6mbitori, incd i scdrita. Era intr-adevdr o casd splendidd, dar Claudia abia

sdnatate pentru o femeie care ndscuse doar cu o rund in urmd. Apoi o str6nse in brale pe Edna, care chilai inc6n_ tatd cd-gi revedea fosta piofesoard, $i pe ndra, caie scoase qi ea un fel de childit de emolie, turuind cu viteza

Marchizul nu mai-rdmase. ci porni mai departe cu calul lui inchiriat, dupd ce schimba e cdteva ,riiuolritati cu.Susanna gi peter, igi luase rdm s_bun de la Claudii gi le urase Florei gi Ednei numai bine in viitoareLe roi cariere de guvernante.

preund cu menajera, care pbrea sb le aqtepte compania cu o plScere deosebitd. Claudia avea de g6nd sd se simth bine pur 9i simplu. - lar acesta e un ordin, precizd Peter, cu o lucire poznagd in ochi, dupd ce Susanna ii ddduse vestea. M-am inv6lat sd nu rnd contrazic cu nevastS-mea cdnd vorbegte pe tonul 6sta, Claudia. lnsurdtoarea cu o profe-

soard ascunde pericole, dupd cum am constatat pe

pielea mea. - Ardti ca un bdrbat cdlit, comentd Claudia. Vicontele era chipeE Eifermecdtor, cu ochiveseli, mai rnuit violeti dec6t albaEtri. Susanna rdse. Dar pregetise deja o listb intreagb de activitdti pentru amuzamentul prietenei sale, 9i de vreme ce rn birou pe Claudia o agtepta o scrisoare de la domnul Hatchard, cu vestea neplScutd c5 fusese nevoit sd plece din orag pentru c6teva zile, cu afaceri, 9i regreta cd n-o putea primi pe domnigoara Martin decAt dupd inapoiere, se relaxd gi o lud cu ea prin magazine Ei $alerii, qi la plimbdri in Hyde Park. Desigur, aceastd amdnare insemna cd ar mai fi putut sta la gcoalS incd o sdptamdnd, dar Claudia nu-qi pierdu vremea frdmdnt6ndu-se din cauza acestor imprejurdri neprevdzute. $tia c6t se bucura Eleanor cd, in sfdrEit, se afla pentru un timp la conducerea qcolii. Eleanor Thomp son devenise profesoar6la o vdrstd mai inaintatd, dar descoperise in aceastd ocupatie iubirea vie[ii ei - propria sa afirmare. Pe Frances n-o vdzurd pbna in ziua concertului. Plecase cu Lucius in vizitd la mdtuqile ei vdrstnice dln treze gi urma sd se nevadd cu doud dintre cele mai dragi prietene ale el. Numai de-ar fi putut se vind Ei Anne

-

odaia copilului, fapt care le i

de a-l vedea, inainte de plecare. Aveau sd ia masa

59

im_

atunci fericirea ei ar fi fost desdv6rgita. Dar aceasta fosta Anne Jewell, altd profesoard care lucrase la gcoala ei - se afla in Wales, cu domnul Butler gi cei doi copii ai lor.

Mary Balagh

Dragostea invinge

in ziua stabilitd, Claudia incepu sd se lmbrace devi'eme, cu mare grijd, emotionat6 la g6ndul cle a o revedea pe Frances - care urma sd vina rJcind cu Luciui - dar 9i alarmatd de faptul cd acel conceft avea sd fie mult mai simandicos dec6t se agteptase. Se pdrea cd

- Maria nu te-ar fi fdcut in niciun caz sd ardti aqa, spuse ea. Are un gust impecabil. Dar ti-a reugit o piepten5tur5 extrem de elegantS. $i-mi place mult gi rochia. Era o rochie simpld, verde inchis, de muselind fin5, cu talie inaltd, corsaj nedecoltat gi m6neci scurte, care Claudiei ii pldcuse in clipa cdnd o vdzuse prima oard, in vitrina unei croitorese de pe Milsom Street, in Bath. lqi cumpdrase trei rochii noi pentru cdldtoria la Londra, o extravagan{d fdrd seamdn, dar pe care o considerase necesard cu acea ocazie. - $i tu, Susanna, o complirnentd ea, ardti frumoasd ca intotdeauna, desigur. Prietena ei era imbrdcatd in albastru deschis, o culoare foarte frumoasd, care se asorta de minune cu buclele ei de un ardmiu vibrant. Mai redevenise 9i zveltd ca o fetiqcand, fdrb sd mai prezinte nicio urmd a sarcinii, dec6t poate pu{ind imbujorare in obraji. - Ar cam fi timpul sd cobordm, propuse ea. Vino sd vezi sala de balinainte de a sosi Frances qi Lucius. Claudia iEi acoperi umerii cu galul verde ca pdtrunjelul, iar Susanna o lud de bra! Ei o trase afard din camerd, in directia scbrii. - Biata Frances! o compdtimi ea. Cred cd e ingrozitor ce zici? de emoti c sb spun cd la fel cred Ei eu, rdspunse lnd -

60

nu exista niciun motiv de a era cd avea emotii. Nici garderoioa gi nici modul ei de a purta o conversatie nu se potriveau cu o asemenea com_ panie. $i-n plus, nu cunoqtea pe ninreni de_acolo, cu exceptia miculu ei grup cle prieteni. se g6ndea s se strecoare in fundur sdrii chiarinainte

ategoric' in timp ce gi Peter clatina din cap. - Md tem cd nu putem ingddui aqa ceva, Claudia. Dacd incerci, voi fi nevoit sd te escoftez personal p6nd in 16ndul int6i. personald a Susannei tocmai terminase _ .Camerista s5-i aranjeze pdrur - in pofida protesteror craudiei cd era pe _deplin capabild s-o facd Ei singurd _ c6nd Susanna ilqegi apdru in uqa camerei Oe toaldtd. Camerista io Oesi chise pentru a o lSsa sd intre. _ - Egtl Sata, Claudia? se interesd Susanna. Da, vdd cd egti. gi ardli foarte etegantl - Nu Maria e de vind cd n-am bucle sau c6rlion{i, se de a ardta ca o oaie deghizatd in r-niel.

.ln consecinld, pdrul ii era pieptanat in stilul sdu obignuit, neted, cu un coc la ceafd.'Atdta doar cd arata pu{in mai altfel decdt de obicei . parea mai lucios, mai des, mai atrdgdtor. Cum izbutise camerista acea trani_ formare, Claudia nu era in stare sd inleleagd. Susanna r6se.

6t

cand preda la qcoal5, cd dacd n-au trac inaintea unui spectacol, e cel mai sigur semn cd vor cdnta prost. Sala de bal era o incdpere de propo(ii magnifice, cu plafon inalt, poleit, de care at6rna un candelabru cu zeci de lumdndri. Un perete era acoperit cu oglinzi, ddnd iluzia unui spatiu gi mai lntins, cu un candelabru identic qi cu acelagi numdr de flori, care erau puse peste tot, in urne rnafl.

Podelele de lemn luceau sub girurile de scaune cu tapiterie roqie care fuseserd pregetite pentru seara aceea.

i I

62

Mary Balogh

nase niciodatd in fa{a nervozitdlii. De ce ar fi fdcut-o toc-

pu{in, acea pafte pe care lui de sear5, inchise la culoare, iar ?n urma lui veneau Frances gi Lucius. Susanna se grdbi spre ei, urmatd in_ deaproape de Claudia.

oricSnd 9i... incredibil de frumoasd!

cesulii pria prietenei sale.

Dragostea invinge

Nu era nevoie sd spund mai mult, desigur. ln fond, dupd cdliva ani de cdsnicie, Frances urma sd devind mamd. Zdmbind, Susanna igi ridicd la buze m6inile incleqtate, in timp ce Claudia le strdngea gi mai tare pe ale lui Frances, inainte de a le da drumul. - Haideti in salon, sd bem ceva inainte de cin5, propuse Peter, oferindu-i lui Frances bratul drept, iar Claudiei pe cel stdng. Susanna lud bratul lui Lucius Ei pornird gi ci pe urmele lor. Dintr-odat5, Claudia se simti foarte bucuroasd cd se afla acolo - chiar dacd seara aceea se anunla ca un fel de grea incercare. O podidea bucuria pentru vietile fericite din ultimii cdtiva ani ale prietenelor ei, gi nu-i fu greu s5qi alunge sentimentul vag de invidie giinsingurare. Se intrebd in treacdt dacd Marchizul de Attingsborough avea sd apard gi elin seara aceea. Nu-l mai vdzuse de la sosirea in oraq, aqa cd de-atunci fusese din nou calmS gi mul{umitd ca de obicei.

C6nd Joseph intrd

asta, mai ates de vreme .", J&iffi1?,r1iJ,i:,",J.;i3T ultimul concert al lui Frances. - Ultimul, Frances? exclamd Susanna. - O decizie foarte inleleaptd, o felicitd Claudia pe Frances, strangandu-i m6inile. Ai concertat fd Paris, Viena, Roma, Berlin, Bruxelles... n_ $i lista tinua. Sper cd de data asta ai sd te odlhnegti tu cum Si se cuvtne. - Bine, gi mult! fu Frances de acord, uitdndu_se de la claudia la Susanna cu o rucire noud in ochi. poate chiai

m6inile la piept, cu ochii marr. Prietena ei, insd, o temperd cu un gest. - De-ajuns, pentru acum, spuse ea, altfelil vom face pe Lucius sd rogeascd.

63

in White's Club, a doua zi

dimineata dupd intoarcerea de la Bath, il gdsi pe Neville, Conte de Kilbourne, citind unul dintre ziarele de diminea!5. Contele il puse deoparte, in timp ce marchizul se aqeza in apropiere. - Te-ai intors, Joe? intrebd el retoric. Cum l-ai g6sit pe unchiul W bster? - lnflorito gi enervat de insipiditatea inaltei societdti din Bath, rdspunse Joseph. $i imagindndu-gi cd boala ia cam slSbit inima. - $i i-a sldbit-o? se interesd Neville. Joseph ridicd din umeri. - Tot ce-a acceptat sd-mi spund a fost cd medicul pe care l-a consultat acolo n-a negat. Dar nu m-a ldsat sd vorbesc eu insumi cu el. Lily ce mai face? - Foarte bine. - $i copiii? - Ocupati ca de obicei, zdmbi Neville, apoi redeveni serios. Agadar, tatdl tau credea cd i se inrdutdtegte sdnS-

Mary Balogh

64

Dragostea invinge

gi te-a chemat Ia Bath. Sund cam de rdu augur. icit corect motivul?

-

de

-

Portia Hunt...

tele, insd, igi aruncd mdinile in sus, cu un gest

v.

Nu toti putem marchizul.

fi la fel de norocogi

ca tine, replicd

65

ferm Joseph. - N-o sd se schimbe nimic, rdspunse qi peste

noapte, ba fost asearS la ea qi am rdmas rncb i-am promis sa mai revin Ei in dupd-amiaza asla, rnainte de a ma duce diseard la teatru, cu grupul lui llrody. Acolo am s-o escortez pe domnigoara Hunt - camlrania incepe fdrd am6nare. Dar pe Lizzie n-am s-o neglijr-.2, Nev. Nici daca md insor gi m-aleg din cdsnicie cu o rluzind de copii. - Da, nici nu-mi imaginez cd ai face-o. Dar md intreb rlacd domnigoara Hunt va avea vreo obiectie sd-gi pelreacd aproape toatd viala la Londra in timp ce Willowllreen va sta golin cea mai mare parte a anului. - S-ar putea sd-mi fac alte planuri, rdspunse Joseph. Dar, inainte de a apuca sd intre in amdnunte, furd inlrerupli de sosirea lui Ralph Milne, Viconte de Sterne, un alt vdr de-al lor, care era nerdbddtor sd vorbeascd despre o pereche de murgi ce se vindeau la licitatie la Tattersall's. Joseph acceptase invitalia la concertul din Grosvenor Square, la vremea c6nd o insoti pe domniqoara Hunt la leatru, in seara aceea. Nu era inrudit nici cu Whitleaf, nici cu sotia lui, darii acceptase de mult ca veriin familia lui care numdra mai multi membri decOt rudele de s6nge. Cu sigurantS, considera cd era cazul sd participe la orice rlistractie unde ei avuseserd consideratia de a-l invita. $i rnai voia sd se ducd gi fiindcd auzise numai lucruri bune despre vocea Contesei de Edgecombe gi-l bucura ocazia rle a o auzi cu urechile lui. Voia sd fie prezent deoarece Laurent - Vicontesa Ravensberg, veriEoara lui intr-un fel - pe care o vizitase riupd plecarea de la White's, ii spusese cd aveau sd vind ;rcolo gi ea gi Kit, precum gi Ducele qi Ducesa de Poftlrey. Elizabeih, ducesa, era o altd aproape-rudd a lui. inlotdeauna o considerase ca un fel de mdtugS, degi de lapt era sora unchiului sdu prin aliantS. Voia sd fie prezent pentru ca Lily, sotia lui Neville, care fusese qi ca in vizitd la Lauren, il invitase la cind inainte de concert. Am

Mary Balogh

Dragostea invinge

$i mai avea sd se ducd, descoperi el pe parcursul serii, ln ciuda faptului cE portia Hunt meigei. fra r.e_ gretabil, presupunea el, dar gi inevitabil, ln fripie;urari6

Joseph sosi la petrecere impreund cu Lily qi Neville, si le prezentd omagiile sale lui Whitleaf gi Susannei. Sala t1e bal, dupd cum putea sd vadd, incepuse deja sa se rrmple. Prima persoand pe care o vdzu cdnd intrard fu I auren, care ridicase un bra!ca sd le atragd atentia, z6mlrind, din cealaltd parte a sdlii. Mai erau cu ea Kit, Elizalreth qi Portfrey. $i domnigoara Martin" De la intoarcerea in orag, se mai gdndise la ea de r;ateva ori. O pldcuse mai mult dec6t s-ar fi agteptat, in limpul cdldtoriei spre Londra. Era o femeie sobr5, incorsetatd qi severd, adevdrat, Ei complet independentS. llar mai era gi inteligentS, qi avea un simt sec al umoru-

66

existente.

co n sti e nt de acest I uc ru -, n'u I 3 il "t3:li"t3.T;, l:: ??: clar cd tat5l ei vorbise cu ea. Tocmai se pregale; ;j rdspundd afirmativ, cdnd Laurence Brody ihteireni cu o

altd intrebare.

67

lui.

combe urmeazdsdc6nte, culte.

r,'ilfl33,i'll?;

i-t'S:-

- Nu chiar toatd lumea domnule Brody, rdspunse por_ tia, cu demnitate controlatd. Eu nu sunt nerdbdbtoare sd $l conversatie superioard la serata ei, incheie ea, cu un z6mbet spre Joseph. LuiJoseph ii veni sd-gi tragd singur o patmb. Sigurcd nu s-ar fi dus la concert. ContesJde Edgecomn? eia mdritatb cu bdrbatul despre care portia crezuse e, aproape toatd viala, cd ur na sd fie solul ei. ui atunci se imprietenise Jose tdm6nile care urmaserd dup

Regret cd trebuie

Domnigoara ,

s

spuse invita{ia la co ul doamn Ar fi refuzat invitalia, dac5_gi _ aqa cum ar fi trebuit de tegdtura dintreamintea solii f ' omOp- qi domniqoara Hunt. lar ea era vizibil nernu itd. in tot restul serii rdmase foarte tdcutd, iar cdnd totugivorbea, se adresa aproape exclusiv celorlalli membri aigrupuLui.

Dar se gdndise la ea mai mult din alte motive. lntenliona sb mai poafte cu ea o discutie, inainte de plec,area eiinapoi la Bath, deqi probabil cd in seara asta nu