Don Miguel Ruiz Cele Patru Legaminte PDF

TOLTECII Cu mii de ani în urmă, Toltecii erau cunoscuţi în partea de sud Mexicului ca “femei şi bărbaţi bărbaţi ai înţelepciunii”. înţelepciunii”. Antropologii Antropologii au orbit despre Tolteci ca despre o naţiune, ca despre o rasă, dar de fapt Toltecii erau oameni de ştiinţă şi artişti, care au format o societate ce explora şi păstra cunoaşterea spirituală şi practicile spirituale ale strămoşilor lor. !i locuiau împreună, maeştrii "naguali# şi discipoli, la Teoti$ Teoti$uac uacan% an%ec$ ec$iul iul loc al pirami piramidel delor, or, în afara afara oraşul oraşului ui Mexico Mexico Cit&, Cit&, loc străec$i în care ”'mul deenea (eu”. )e*a lungul mileniilor, mileniilor, nagualii nagualii au fost forţaţi să ascundă ec$ea înţelepciune înţelepciune şi să*i menţină existenţa în obscuritate. Cucerirea europeană împreună cu folosirea greşită a puterii personale a c+tora dintre adepţi au făcut necesară ascunderea cunoaşterii faţă de cei care nu erau pregătiţi să o folosească cu înţelepciune sau care intenţionau să o folosească în scopuri personale. )in fericire, cunoaşterea Toltecă eoterică a fost păstrată şi a trecut de la o generaţie la alta prin diferite linii de naguali. )atorită acestora a rămas acoperită în secret timp de sute de ani, iar ec$ile profeţii or fi deăluite în momentul în care a fi necesar ca înţelepciunea să se întoarcă la oameni. Acum, don Miguel -ui -u i,, un nagu nagual al din din lini linia a Caa Caale leri rilo lorr ult ultur urul ului ui,, a fost fost îndr îndrum umat at să ne împărtăşească puterea înăţăturilor Toltecilor. Cunoaşterea Toltecă proine din aceeaşi unitate esenţială a adeărului ca şi toate celelalte tradiţii sacre eoterice de pe glob. Aceasta nu este o religie, dar îi onor onorea eaă ă pe toţi toţi ma maeşt eştri riii ce au exist existat at pe păm+ păm+nt nt.. C$ia C$iarr dacă dacă îmbr îmbrăţ ăţişe işea aă ă spiritul, este cel mai corect mod de iaţă, caracteriat de o modalitate facilă de a a/unge la fericire şi iubire.

Cuprins 0. 12T-')3C!-! * '4512)A 6-7831T7 9. C!5! 6AT-3 5!47M12T! 9.0 )'M!:T1C1-!A ;1 1:35 65A2!T!1 9.9 6-!M1:! 6!2T-3 32 2'3 1: 9.< 6-1M35 5!47M=2T * 811 1M6!CA>15 C3 C312T!5! TA5!. 9.? A5 )'15!A 5!4=M=2T * 23 C'2:1)!-A 21M1C CA 8112) 32 A8-'2T 6!-:'2A5. 9.@ A5 T-!15!A 5!47M=2T * 23 87 )'A- 6-!:3632!-1. 9. A5 6AT-35!A 5!47M=2T * B2T'T)!A32A 87 T'T C!!A C! 6'1 MA1 >12!. ietul de mine, nu sunt suficient de bun, nu sunt suficient de inteligent, nu sunt suficient de atracti, nu sunt suficient de plin de iubire, bietul de mine.” Marele Kudecător este de acord şi spuneG I)a, nu eşti suficient de bun.” ;i toate acestea sunt baate pe un sistem de credinţe în care nu am ales niciodată să credem. Aceste credinţe sunt at+t de puternice, înc+t c$iar mulţi ani după aceea, c+nd aem acces la noi concepţii şi urmărim să luăm propriile noastre deciii, descoperim că aceste credinţe încă ne mai controleaă iaţa. 'rice este împotria Cărţii de 5egi ne face să simţim o senaţie stranie în plexul nostru solar, o senaţie care se numeşte frică. Bncălc+nd acest sistem de legi din Cartea de 5egi ne desc$idem rănile emoţionale, iar reacţia noastră imediată este de a crea otraă emoţională. )in cauă că tot ceea ce este cuprins în Cartea de

5egi trebuie să fie adeărat, orice altcea ce pare să druncine acest sistem de credinţe te face să te simţi nesigur. C$iar dacă Cartea de 5egi este greşită, aceasta te face să te simţi în siguranţă. )e aceea aem neoie de mult cura/ pentru a ne druncina tot sistemul de credinţe. C$iar dacă ştim că noi nu am ales acest sistem de credinţe, este de asemenea adeărat că am fost de acord în întregime cu ele. Condiţionarea este at+t de puternică înc+t, c$iar dacă înţelegem conceptul de a nu fi adeărat, ne simţim inoaţi, blamaţi şi simţim ruşinea ce apare dacă om merge împotria acestor legi. Aşa cum un guern are o carte de legi cu care conduce isul societăţii, sistemul nostru de credinţe este Cartea de 5egi ce guerneaă isul nostru personal. Toate aceste legi există în mintea noastră, credem în ele, iar Kudecătorul din interiorul nostru acţioneaă conform acestor reguli. Kudecătorul dă decrete, iar ictima suferă din caua inoăţiei şi a pedepsei. )ar cine spune că există dreptate în acest isL Adeărata /ustiţie înseamnă a plăti pentru fiecare greşeală. Adeărata in/ustiţie înseamnă a plăti mai mult dec+t o dată pentru fiecare greşeală. )e c+te ori trebuie să plătim pentru o greşealăL -ăspunsul esteG de mii de ori. 'mul este singurul animal de pe păm+nt ce plăteşte de mii de ori pentru aceeaşi greşeală. -estul animalelor plătesc o dată pentru fiecare greşeală, dar nu şi noi. Aem o memorie puternică. 8acem o greşeală, ne /udecăm, ne găsim inoaţi şi ne pedepsim. )eşi există /ustiţie, aceasta nu este suficientăH nu trebuie să o mai facem încă o dată, dar de fiecare dată c+nd ne amintim, ne /udecăm pe noi înşine, suntem din nou inoaţi şi ne pedepsim din nou, şi din nou, şi din nou. )acă aem o soţie sau un soţ, el sau ea ne reaminteşte greşelile noastre, astfel înc+t ne putem /udeca pe noi înşine din nou, ne pedepsim din nou şi ne găsim inoaţi din nou. !ste dreptL )e c+te ori am făcut*o pe soţia noastră, pe copiii noştri sau pe părinţii noştri să plătească pentru aceeaşi greşealăL )e fiecare dată c+nd ne amintim greşeala, noi îi blamăm din nou şi le trimitem toată otraa emoţională, simţind că am fost nedreptăţiţi,îi facem să plătească din nou pentru greşeală. Aceasta este dreptateL Kudecătorul din mintea noastră greşeşte deoarece sistemul de credinţe, Cartea de 5egi, este greşită. @ N din credinţele înmagainate în mintea noastră nu sunt altcea dec+t minciuni, iar noi suferim din caua faptului că suntem cei care credem în aceste minciuni. Bn isul planetei este normal pentru oameni să sufere, să trăiască în frică şi să creee drame emoţionale. isul exterior nu este un is frumosH este un is de iolenţă, un is de frică, un is de răboi, un is de nedreptate. isul personal al oamenilor ariaă, dar în ansamblu este aproape un coşmar. )acă ne uităm la societatea umană edem că este at+t de greu de trăit deoarece aceasta este guernată de frică. Bn toată lumea edem oameni suferind, neroşi, furioşi, răbunători, iolenţi pe stradă şi nedreptăţi foarte mari. 8rica este cea care ne controleaă isul exterior. )acă om compara isul societăţii umane cu descrierea iadului din religiile promulgate pe păm+nt, om descoperi că există o identitate. -eligiile spun că iadul este un loc al pedepsei, un loc al fricii, al durerii şi al suferinţei, un loc în care focul te arde. 8ocul este generat de emoţiile ce proin din frică. )e fiecare dată c+nd simţim emoţii de m+nie, furie, geloie, inidie, sau ură, experimentăm un foc ce arde în noi. Trăim într*un is al iadului. )acă consideri iadul ca pe o stare mentală, atunci iadul este în /urul nostru. Ceilalţi ne pot ameninţa că dacă nu om face ceea ce ei spun că ar trebui să facem, om merge în iad. eşti proasteJ :untem de/a în iad, dar sunt acolo inclusi oamenii ce ne spun aceasta. 2ici o fiinţă umană nu o poate condamna pe

cealaltă la iad, deoarece suntem de/a acolo. Ceilalţi ne pot împinge într*un iad mai ad+nc, este adeărat, dar aceasta doar dacă noi permitem. 8iecare fiinţă umană are isul său personal, dar la fel ca şi isul societăţii, acesta este guernat de frică. Bnăţăm să isăm iadul în iaţa noastră, în isul nostru personal. Aceeaşi frică se manifestă în diferite moduri, pentru fiecare, bineînţeles, deoarece experimentăm m+nia, geloia, ura, inidia şi alte emoţii negatie. isul nostru personal poate deeni un coşmar în care suferim şi trăim într*o continuă stare de frică. )ar noi nu trebuie să isăm un coşmar, este posibil să ne bucurăm de un is plăcut.  Toată umanitatea caută adeărul, dreptatea şi frumuseţea. :untem într*o eternă căutare a adeărului, deoarece noi credem doar în minciunile pe care le*am înmagainat în mintea noastră. :untem în căutarea dreptăţii din cauă că în sistemul nostru de credinţe nu aem nici un fel de dreptate. :untem în căutarea frumuseţii, deoarece indiferent de c+t de frumoasă ar fi o persoană, ea nu crede că este frumoasă cu adeărat. Căutăm şi căutăm, dar totul este de/a în noi. 2u există alt adeăr ce trebuie găsit. 'riunde ne întoarcem capul, tot ceea ce edem este adeărat, dar din caua credinţelor şi a condiţionărilor pe care le*am înmagainat în mintea noastră, nu aem oc$i pentru acest adeăr. 2u edem adeărul din caua faptului că suntem orbi. Ceea ce ne orbeşte sunt acele false credinţe pe care le aem în mintea noastră. Aem neoie să ştim că noi suntem în regulă, dar toţi ceilalţi greşesc. Credem în ceea ce credem, iar credinţele noastre ne pregătesc pentru suferinţă. !ste ca şi cum am trăi în mi/locul unei ceţi at+t de dese care nu ne lasă să edem dincolo de +rful nasului.  Trăim într*o ceaţă care nici măcar nu este reală. Ceaţa este un is, isul nostru personal de iaţă, ceea ce credem, toate concepţiile pe care le aem despre cei ce suntem cu adeărat, toate compromisurile făcute cu ceilalţi, cu noi înşine şi c$iar cu )umneeu. Bntreaga ta minte este o ceaţă pe care Toltecii au numit*o M1T'T! "pronunţat M1D*T'!*TAO#. Mintea noastră este un is în care mii de oameni orbesc în acelaşi timp, dar niciunul nu*l înţelege pe celălalt. Aceasta este condiţia minţii umane, un mare M1T'T!, iar cu acest mare M1T'T! nu poţi edea ceea ce eşti cu adeărat. Bn 1ndia ei numesc acest M1T'T!, MAOA, ceea ce înseamnă iluie. !ste personalitatea noţiunii lui I!u sunt”. Tot ceea ce crei despre tine şi despre lume, toate concepţiile şi programările pe care le ai în minte, toate sunt M1T'T!. 2u putem edea cine suntem cu adeărat, nu putem edea deoarece nu suntem liberi. )e aceea oamenii se împotriesc ieţii. A fi iu este cea mai mare frică pe care oamenii o au. Moartea nu este cea mai mare frică pe care o aem, cea mai mare frică pe care o aem este să ne asumăm riscul de a trăi, riscul de a fi ii şi de a exprima ceea ce cu adeărat suntem. A fi noi înşine este cea mai mare frică a noastră, a oamenilor. Am înăţat să ne trăim iaţa urmărind să satisfacem cererile celorlalţi. Am înăţat să trăim prin iiunea altora din caua fricii de a nu fi acceptaţi şi de a nu fi suficient de buni pentru altcinea. Bn timpul procesului domesticirii, ne formăm o imagine a ceea ce este perfecţiunea pentru a fi suficient de buni. Creăm o imagine despre cum ar trebui să fim pentru a fi acceptaţi de toată lumea. Bncercăm în mod special să le facem plăcere celor care ne iubesc, ca Mama şi Tata, fraţii şi surorile mai mari, preoţii şi profesorii. Bncerc+nd să fim suficient de buni pentru ei, ne creăm o imagine a perfecţiunii, dar nu ne potriim cu acea imagine, nu ne ine bine întotdeauna. 2oi creăm o imagine, dar imaginea nu este reală. 2u om fi niciodată perfecţi din acest punct de edere. 2iciodatăJ

)atorită faptului că nu suntem perfecţi, ne respingem propria persoană. ;i nielul autorespingerii depinde de c+t de eficienţi au fost adulţii în distrugerea integritătii noastre. )upă domesticire nu se mai poate orbi despre a fi suficient de bun pentru oricine altcinea. 2u suntem suficient de buni pentru noi înşine, deoarece nu corespundem, nu ne încadrăm în imaginea noastră despre perfecţiune. 2u ne putem ierta deoarece nu suntem ceea ce am dori să fim, sau de fapt în ceea ce credem că ar trebui să fim. 2u ne putem ierta pentru că nu suntem perfecţi. ;tim că nu suntem ceea ce credem că trebuie să fim şi ne simtim falşi, frustraţi şi nesinceri. Bncercăm să ne ascundem şi pretindem să fim ceea ce nu suntem. -eultatul este că nu ne simţim autentici şi purtăm măşti sociale pentru a nu*i face pe ceilailţi să obsere asta. 2e este at+t de frică că altcinea a obsera că nu suntem ceea ce pretindem a fi. Bi /udecăm pe ceilalţi în concordanţă cu imaginea noastră despre perfecţiune, dar bineînţeles că ei sunt mereu sub aşteptările noastre. 2e deonorăm pe noi înşine doar pentru a face plăcere altor oameni. 8acem rău c$iar şi corpului nostru doar pentru a fi acceptaţi de ceilalţi. edeţi adolescenţi care iau droguri doar pentru a eita să fie respinşi de către ceilalţi adolescenţi, ei nu sunt conştienţi de faptul că problema lor este că nu se acceptă pe ei înşişi, că se resping deoarece nu sunt ceea ce pretind că sunt. !i doresc să fie într*un anumit mod, dar ei nu sunt, iar din această cauă suferă de inoăţie şi de ruşine. 'amenii se pedepsesc la nesf+rşit deoarece nu sunt ceea ce cred ei că ar trebui să fie. !i dein foarte abuii faţă de propria persoană şi îi folosesc şi pe ceilalţi pentru a abua de ei. )ar nimeni nu abueaă faţă de noi mai mult dec+t noi abuăm faţă de ceilalţi, iar aici apare Kudecătorul, ictima şi sistemul de credinţe ce ne face să procedăm astfel. Bntr*adeăr, găsim persoane ce spun că soţia sau soţul lor, mama sau tata, abueaă de ei, însă noi ştim că abuăm faţă de noi înşine mai mult dec+t at+t. Modul în care ne /udecăm este cel mai rău mod de  /udecată din c+te există. )acă facem o greşeală în faţa oamenilor, încercăm să negăm greşeala şi să o acoperim, dar atunci c+nd suntem singuri, inoăţia este at+t de puternică, iar noi ne simţim at+t de proşti, răi sau at+t de puţin merituoşi. Bn întrega ta iaţă nimeni nu a abuat de tine mai mult dec+t tu ai abuat de tine însuţi, şi limita la care ai abuat de tine este exact limita pe care o tolerei din partea altcuia. )acă cinea abueaă de tine cu puţin mai mult dec+t o faci tu de obicei, probabil că ei fugi de acea persoană, dar dacă abueaă de tine mai puţin dec+t o faci tu în mod obişnuit, ei răm+ne probabil în acea relaţie şi o ei tolera la nesf+rşit. )acă tu abuei de tine foarte rău, poţi tolera pe cinea care să te bată, să te umilească şi să te tratee ca pe un gunoi. )e ceL )eoarece sistemul tău de credinţe spuneG I' merit. Această persoană îmi face o faoare numai pentru că este cu mine. 2u*i merit dragostea şi respectul. 2u sunt suficient de bun.” Aem neoie de a fi acceptaţi şi de a fi iubiţi de ceilalţi, dar nu ne putem accepta şi iubi pe noi înşine. Cu c+t ne iubim mai mult pe noi înşine, cu at+t experimentăm mai puţine abuuri în iaţa noastră. Autoabuul proine din autorespingere şi autorespingerea ine din faptul că aem o imagine a perfecţiunii şi nu ne măsurăm niciodată cu acel ideal. 1maginea noastră despre perfecţiune este motiul pentru care ne respingem, este motiul pentru care nu ne acceptăm aşa cum suntem şi pentru care nu*i acceptăm pe ceilalţi aşa cum sunt.

2.2 PREMISE PENTRU UN NOU VIS !xistă mii de legăminte pe care le*am făcut cu noi înşine, cu ceilalţi oameni, cu isul nostru despre iaţă, cu )umneeu, cu societatea, cu părinţii, cu soţia, cu copiii. )ar cele mai importante legăminte sunt cele pe care le facem cu noi înşine. Bn aceste legăminte ne spunem cine suntem cu adeărat, ceea ce simţim, ceea ce credem şi cum ne comportăm. -eultatul este ceea ce noi numim personalitatea noastră. Bn aceste legăminte se spuneG IAcesta sunt eu. Aceasta este ceea ce cred eu. 6ot face anumite lucruri, iar alte lucruri nu le pot face. Aceasta este realitate, iar aceasta este fanteieH aceasta este imposibilă, aceea este imposibilă.” 3n singur legăm+nt nu este o problemă, dar sunt multe legăminte care ne fac să suferim, care ne fac să cădem, să greşim în iaţă. )acă rei să trăieşti o iaţă plină de bucurie şi împlinire, trebuie să ai cura/ul să rupi aceste legăminte ce sunt baate pe frică şi să*ţi proclami propria putere personală. 5egămintele ce proin din frică necesită o mare pierdere de energie din partea noastră, dar legămintele ce in din dragoste ne a/ută să ne conserăm energia şi să c+ştigăm şi mai multă energie. 8iecare dintre noi este născut cu o anumită cantitate de putere personală, pe care o recăpătăm în fiecare i după ce ne odi$nim. )in păcate, ne c$eltuim o mare parte din puterea personală mai înt+i pentru a face acele legăminte iar apoi pentru a le respecta. 6uterea noastră personală este disipată de către toate legămintele pe care le*am creat, iar reultatul este că ne simţim fără putere. Aem doar suficientă putere pentru a supraieţui în fiecare i, deoarece cea mai mare parte o folosim pentru a păstra legămintele care ne ţin în isul planetar. Cum putem transforma întregul is al ieţii noastre c+nd nu aem puterea pentru a sc$imba nici cel mai mic legăm+ntL )acă putem edea legămintele ce ne guerneaă iaţa şi nu ne place isul ieţii noastre, este necesar să ne sc$imbăm legămintele. C+nd suntem gata să sc$imbăm aceste legăminte, există patru legăminte foarte puternice care ne or a/uta să transformăm legămintele şi condiţionările ce proin din frică şi care ne fură energia. )e fiecare dată, c+nd rupem un legăm+nt, depăşim o condiţionare, toată puterea pe care o foloseam pentru a*l crea se întoarce la noi. )acă adopţi aceste patru legăminte noi, ele or genera suficientă putere personală pentru tine pentru a te a/uta să sc$imbi întregul sistem al ec$ilor tale legăminte. Ai neoie să fii foarte puternic pentru a adopta C!5! 6AT-3 5!47M12T!, dar dacă*ţi poţi începe iaţa cu aceste legăminte, transformarea din iaţa ta a fi surprinătoare, uimitoare. ei edea drama iadului dispăr+nd din faţa oc$ilor tăi. Bn loc de a trăi într*un is al iadului, ei putea să*ţi creei un nou is, isul tău personal al raiului.

2.3 PRIMUL LEGĂMÂNT FII IMPECABIL CU CUVINTELE TALE. 6rimul legăm+nt este cel mai important şi totodată cel mai greu de respectat. !ste at+t de important, înc+t doar prin respectarea acestui prim legăm+nt ei putea să fii capabil să treci pe nielul existenţial pe care eu l*am numit raiul pe păm+nt. 6rimul 5egăm+nt este P8ii impecabil cu cuintele tale în ceea ce spuiQ. :ună foarte simplu, dar este foarte, foarte puternic.

)e ce cuinteleL Cu+ntul este puterea pe care tu o creei. Cu+ntul tău este darul ce ine direct de la )umneeu. Bn !ang$elia după 1oan din >iblie se spune, referitor la crearea uniersuluiG P5a început a fost cu+ntul şi cu+ntul era la )umneeu şi )umneeu era cu+ntul.Q 6rin cu+nt tu îţi exprimi puterea creatoare. 6rin cu+nt poţi manifesta totul. 1ndiferent de limba pe care o orbeşti, intenţia ta se manifestă prin cu+nt. Ce isei, ce simţi şi cine eşti cu adeărat, se or manifesta toate doar prin cu+nt. Cu+ntul nu este doar un sunet sau un simbol scris. Cu+ntul este o forţă, este puterea pe care o ai de a te exprima şi comunica, de a g+ndi şi de a crea eenimentele din iaţa ta. 6oţi orbi. Ce alt animal de pe planetă poate orbiL Cu+ntul este cea mai puternică unealtă pe care o are omulH este unealta magiei. )ar, ca şi o spadă cu două tăişuri, cu+ntul tău poate crea cel mai frumos is sau cu+ntul tău poate distruge totul din /urul tău. 3n tăiş îl constituie folosirea greşită a cu+ntului, care creeaă iadul pe păm+nt. Celălalt tăiş îl constituie impecabilitatea cu+ntului, care creeaă doar frumuseţe, iubire şi raiul pe păm+nt. )epin+nd de modul în care este folosit, cu+ntul te poate e0ibera sau te poate înlănţui mai mult dec+t îţi înc$ipui. Toată magia pe care o posei se baeaă pe cu+ntul tău. Cu+ntul tău este pură magie, iar folosirea greşită a cu+ntului tău este magie neagră. Cu+ntul este at+t de puternic, înc+t doar un cu+nt poate sc$imba o iaţă sau poate distruge ieţile a milioane de oameni. Cu c+ţia ani în urmă un om din 4ermania, prin folosirea cu+ntului, a manipulat unul dintre cele mai inteligente popoare. !l i*a condus în lumea răboiului prin simpla folosire a cu+ntului, i*a conins pe ceilalţi să comită cele mai atroce acte de iolenţă, a actiat frica oamenilor doar prin cu+nt şi ca o mare exploie s*au produs omoruri şi a fost răboi în toată lumea. 6este tot oamenii îi distrugeau pe ceilalţi oameni deoarece le era frică unul de celălalt. Cu+ntul lui Ditler, baat pe credinţele şi legămintele generatoare de frică, a fi reţinut secole la r+nd. Mintea umană este ca un sol fertil în care se planteaă continuu seminţe. :eminţele sunt păreri, idei şi concepte. 6lantei o săm+nţă, un g+nd şi acesta rodeşte. Cu+ntul este ca o săm+nţă, iar mintea umană este at+t de fertilăJ :ingura problemă este că prea des este fertilă pentru seminţele fricii. 8iecare minte umană este fertilă, dar doar pentru acele seminţe pentru care este pregătită. !ste important de obserat pentru ce fel de seminţe mintea oastră este fertilă şi de a o pregăti pentru seminţele iubirii. 5uaţi exemplul lui Ditler, care a trimis în exterior toate acele seminţe ale fricii, iar ele au crescut foarte puternice şi frumoase, produc+nd distrugeri masie. Conştienti+nd forţa cu+ntului, putem înţelege ce putere se poate manifesta prin gura noastră. ' frică sau o îndoială plantată în mintea noastră poate crea o dramă fără sf+rşit de eenimente. 3n cu+nt este ca un blestem, iar oamenii folosesc cu+ntul la fel ca magicienii negri, blestem+ndu*se inconştient unii pe ceilalţi. 8iecare om este un magician şi poate să blesteme pe cinea cu cu+ntul său sau poate elibera pe cinea de un blestem. 2oi blestemăm adesea prin părerile pe care le aem. 3n exempluG ăd un prieten şi îi spun o părere care tocmai mi*a enit în minte. Bi spunG IDmmm, ăd pe faţa ta acea paloare pe care o au doar oamenii bolnai de cancer.” )acă el a asculta aceste cuinte şi a fi de acord cu ele, se a îmbolnăi de cancer în mai puţin de un an. Aceasta este puterea cu+ntului. 6e perioada domesticirii noastre, părinţii şi educatorii noştri ne*au făcut să ne asimilăm din părerile lor c$iar fără să se g+ndească la aceasta. Am creut în aceste păreri şi am trăit în frica ce a generat*o în noi aceste păreri, ca de

exemplu, că nu eşti bun la înot, la sport sau la scris. Cinea îşi dă cu părerea şi spuneG I3ite, această fată este ur+tă.” 8ata ascultă, crede că este ur+tă şi creşte cu ideea că este ur+tă. 2u are importanţă c+t de frumoasă esteH at+ta timp c+t ea are acest legăm+nt, această condiţionare interioară, ea a crede că este ur+tă. Acesta este blestemul sub influenţa căruia se află. 6rin fixarea atenţiei, cu+ntul poate intra în mintea noastră şi sc$imba o întreagă credinţă în bine sau în rău. 3n alt exempluG poţi să crei că eşti prost şi ai creut în acest lucru de c+nd te ştii. Acest legăm+nt poate fi foarte înşelător, făc+nd ca tu să intri în multe con/uncturi doar pentru a te asigura că eşti prost. 6oţi face cea şi să g+ndeştiG IBmi doresc să fiu inteligent, dar trebuie să fiu prost sau nu aş fi făcut acest lucru.” Mintea merge în sute de direcţii şi putem să petrecem ile întregi ră/iţi doar de credinţa în propria noastră stupiditate. Apoi, într*o i, cinea ţi*a reţinut atenţia şi a folosit cu+ntul şi te*a făcut să înţelegi că nu eşti prost. Ai creut ceea ce a spus această persoană şi ai făcut un nou legăm+nt. )rept urmare, nu te mai simţi şi nici nu mai acţionei ca un prost. Bntregul blestem s*a destrămat doar prin puterea cu+ntului. ;i iners, dacă crei că eşti prost şi cinea îţi capteaă atenţia şi*ţi spuneG I)a, eşti cu adeărat cea mai proastă persoană pe care am înt+lnit*o.”, legăm+ntul a fi întărit şi a deeni c$iar mai puternic. Acum, să edem ce înseamnă cu+ntul impecabilitate. 1mpecabilitate înseamnăG “fără păcat”. 1mpecabil ine din latinescul pecatus, care înseamnă Ipăcat”. 1m de la impecabil înseamnă “fără”H aşa că impecabil înseamnă “fără păcat”. -eligiile orbesc despre păcat şi păcătoşi, dar să înţelegem ce înseamnă cu adeărat a păcătui. 3n păcat este orice faci împotria ta. Tot ceea ce simţi sau crei împotria ta este un păcat. !şti împotria ta c+nd te /udeci sau te blamei fără moti. C+nd eşti impecabil, tu eşti responsabil pentru acţiunile tale, dar nu te  /udeci şi nu te blamei. )in acest punct de edere, întregul concept de păcat se sc$imbă de la cea moral sau religios la un aspect de bun simţ. 6ăcatul începe cu respingerea propriei persoane. Autorespingerea este cel mai mare păcat pe care*l poţi comite. Bn termeni religioşi, autorespingerea "respingerea de sine# este un Ipăcat mortal”, care conduce la moarte. 1mpecabilitatea, pe de altă parte, conduce la iaţă. A fi impecabil cu cuintele tale înseamnă a nu folosi cuintele împotria ta. )acă te ăd pe stradă şi îţi spun că eşti prost, asta poate apărea ca o folosire greşită a cu+ntului împotria ta, dar de fapt folosesc cu+ntul împotria mea, deoarece mă ei urî pentru aceasta, iar ura ta nu este bună pentru mine. )e aceea, dacă mă supăr şi prin cuintele mele îţi trimit toată otraa mea emoţională ţie, folosesc cu+ntul împotria mea. )acă mă iubesc, îmi oi exprima acea iubire în interacţiunea cu tine, iar apoi oi fi impecabil cu cuintele mele, deoarece această acţiune a mea a produce la r+ndul ei o reacţie. )acă te iubesc, apoi şi tu mă ei iubi pe mine. )acă te insult şi tu mă ei insulta. )acă*ţi sunt recunoscător şi tu îmi ei fi recunoscător. )acă sunt egoist şi tu ei fi egoist cu mine. )acă folosesc cu+ntul şi te oi blestema şi tu la r+ndul tău mă ei blestema. A fi impecabil cu cu+ntul tău înseamnă a*ţi folosi corect energiaH înseamnă a*ţi folosi energia în direcţia adeărului şi iubirii faţă de tine. )acă faci un legăm+nt cu tine însuţi, de a fi impecabil cu cuintele tale în ceea ce spui, doar cu această intenţie, adeărul se a manifesta prin tine şi a curăţa toată otraa emoţională ce există în tine. )ar a face acest legăm+nt este dificil deoarece am înăţat să facem exact opusul. Am înăţat să minţim ca un obicei al comunicării noastre cu ceilalţi, dar mai ales, c$iar cu noi înşine. 2u suntem impecabili cu cu+ntul.

6uterea cu+ntului este folosită complet greşit în iad. 8olosim cu+ntul pentru a  /igni, pentru a blama, pentru a găsi inoaţi, pentru a distruge. >ineînţeles, îl folosim şi aşa cum trebuie, dar nu prea des. Cel mai des folosim cu+ntul pentru a împrăştia otraa noastră personală, pentru a exprima furia, geloia, inidia şi ura. Cu+ntul este pură magie, cel mai preţios şi mai puternic dar pe care*l are umanitatea, însă noi î0 folosim împotria noastră. 6lănuim răbunări, creăm $aos cu cuinte, folosim cu+ntul pentru a crea ură între diferite rase, între diferiţi oameni, între diferite familii şi naţiuni. 8olosim cu+ntul greşit at+t de des, dar această folosire greşită este modul în care creăm şi perpetuăm isul iadului. 8olosirea greşită a cu+ntului este modul în care noi ne împingem unii pe ceilalţi în /os şi ne păstrăm, unii faţă de ceilalţi, într*o stare de frică şi de dubii. )eoarece cu+ntul este magia pe care omul o posedă, folosirea cu+ntului este magie neagră, iar noi folosim magia neagră tot timpul fără a şti deloc că magic este doar cu+ntul nostru. !ra o femeie, de exemplu, care era inteligentă şi aea un suflet foarte bun. !a aea o fiică pe care o iubea şi o adora foarte mult. Bntr*o noapte, ea a enit acasă după o i de muncă foarte dificilă, obosită, plină de tensiuni emoţionale şi cu o durere de cap teribilă. !a dorea linişte şi multă pace, dar fata ei c+nta şi sărea fericită. 8iica ei nu era conştientă de modul în care se simţea mama eiH ea era în lumea ei, sărea şi c+nta din ce în ce mai tare, exprim+ndu*şi bucuria şi dragostea. C+nt+nd at+t de tare, a făcut ca durerea de cap a mamei sale să se înteţească, iar la un moment dat, mama şi*a pierdut controlul. :upărată, s*a uitat la frumoasa sa fetiţă şi a spusG ITaciJ Ai o oce ur+tă. 2u poţi să taciL” Adeărul era că toleranţa mamei sale pentru orice gomot nu mai exista la acea oră şi nu că ocea fetei era ur+tă, dar fata a creut ceea ce i*a spus mama şi în acel moment a luat o $otăr+re fată de ea însăşi. )upă aceasta nu a mai c+ntat, deoarece a creut că ocea ei era ur+tă şi că a deran/a pe oricine o a auiH a deenit ruşinoasă la şcoală şi atunci c+nd era rugată să c+nte, ea refua. C$iar şi discuţiile cu ceilalţi deeniseră pentru ea dificile. Totul s*a sc$imbat pentru fetiţă din caua acestui nou legăm+nt pe care l*a făcut, din caua acestei noi condiţionări. !a credea că trebuie să*şi reprime emoţiile pentru a fi acceptată şi iubită. )e fiecare dată c+nd auim o părere pe care o credem, facem un nou legăm+nt, iar acesta deine o parte a sistemului nostru de credinţe. Această fetiţă a crescut, iar c$iar atunci c+nd a realiat că aea o oce frumoasă nu a mai c+ntat niciodată, deolt+ndu*şi un întreg complex din caua blestemului. Acest blestem a fost aruncat asupra ei de către una din persoanele pe care le iubea cel mai mult, propria sa mamă, care nu a obserat ceea ce făcuse cu cuintele sale. !a nu a obserat că ea făcuse un act de magie neagră şi că a pus un blestem asupra propriei sale fiice, deoarece nu era conştientă de forţa cu+ntului său, de aceea nu trebuie acuată. 8ăcuse ceea ce*i făcuseră şi mama, tatăl ei şi ceilalţi, la r+ndul lor, de multe oriH a folosit greşit cu+ntul. )e c+te ori facem şi noi aceste lucruri cu copiii noştriL 5e oferim tot felul de sugestii, iar copiii noştri cară această magie neagră după ei ani şi ani de ile. 'amenii care ne iubesc efectueaă acte de magie neagră asupra noastră, dar nici măcar nu sunt conştienţi că fac acest lucru. )e aceea trebuie să*i iertămH ei nu ştiu ce fac. 3n alt exemplu. Te treeşti într*o dimineaţă şi te simţi foarte fericită. Te simţi minunat şi răm+i o oră sau două în faţa oglinii pentru a te face frumoasă. !i bine, una dintre prietenele tale cele mai bune spuneG ICe s*a petrecut cu tineL

Arăţi at+t de ur+tă. 3ită*te la roc$ia pe care o porţiH eşti ridicolă.” Aceasta a fost suficient pentru a te împinge /os în iad. 6oate această prietenă a ta ţi*a spus asta pentru a te răni. ;i a reuşit. !a ţi*a oferit o părere care era încărcată cu toată forţa cu+ntului său. )acă tu accepţi părerea, aceasta a deeni un nou legăm+nt, iar în aceasta ei pune o parte din puterea ta. Această părere a deeni magie neagră. Aceste tipuri de blesteme sunt dificil de depăşit. :ingurul lucru care poate rupe un blestem este cel de a face noi legăminte baate pe realitate. Adeărul este cea mai importantă parte a unei fiinţe impecabile în cuintele sale. 6e de*o parte a sabiei sunt minciunile, care creaă magia neagră, iar pe de altă parte a sabiei este adeărul, care are puterea de a rupe blestemul magiei negre. )oar adeărul ă a elibera. 6riind la interacţiunile umane de fiecare i, imaginaţi*ă de c+te ori aruncăm blesteme unul asupra celuilalt doar prin nişte simple cuinte. )e*a lungul timpului această interacţiune a deenit cea mai rea dintre toate formele de magie şi a fost numită b+rfă. >+rfa este magie neagră şi este foarte rea, deoarece este pură otraă. Am înăţat cum să b+rfim prin înţelegere. C+nd eram copii, îi aueam pe adulţii din /urul nostru b+rfind tot timpul, în mod desc$is, exprim+ndu*şi părerea despre alte persoane. !i exprimau păreri c$iar şi despre persoane pe care nu le cunoşteau. 'traa emoţională era transferată odată cu acele păreri, iar noi înăţam că aceasta este modalitatea normală de comunicare. >+rfa a deenit principala formă de comunicare în societatea umană. A deenit modalitatea de a ne simţi aproape unul de celălalt, deoarece ne face să ne simţim mai bine c+nd edem pe altcinea că se simte la fel de rău precum ne simţim şi noi. !xistă ec$i expresii care spunG IMieriei îi place companiaJ”, iar oamenii care suferă în iad nu or să fie singuri. 8rica şi suferinţa sunt o parte importantă a isului planeteiH ele sunt modalitatea în care isul planetei ne menţine c+t mai  /os posibil. 8olosind analogia şi asimil+nd mintea umană cu un computer, b+rfa poate fi comparată cu irusul unui computer. irusul unui computer este o parte a limba/ului calculatorului, scris în acelaşi limba/ cu celelalte coduri, dar cu o intenţie rea, dăunătoare. Acest cod este introdus în programul computerului tău c+nd te aştepti mai puţin şi de cele mai multe ori c+nd nici nu eşti conştient de asta. )upă ce acest cod a fost introdus, computerul tău nu mai lucreaă corect sau nu mai funcţioneaă deloc, deoarece codurile conţin în ele at+t de multe mesa/e conflictuale, înc+t acestea opresc efectuarea operaţiilor corecte. >+rfa umană funcţioneaă exact în acelaşi mod. )e exemplu, începi o nouă materie cu un nou profesor şi rei să urmei acea materie pentru o perioadă mai îndelungată. Bn prima i în care participi la acel curs, te loeşti de cinea care a urmat acel curs şi care*ţi spuneG ”'$, acel profesor este doar o lic$ea pompoasăJ !l nici măcar nu ştie despre ceea ce orbeşte, dar mai este şi perers, aşa că fii atent J”  Tu eşti imediat marcat de cuinte şi de codul emoţional al persoanei care a spus aceasta, dar nu eşti conştient de motiaţia pe care a aut*o atunci c+nd ţi*a spus aceste lucruri. Această persoană poate fi furioasă deoarece nu a promoat în anul următor, sau face simple presupuneri baate pe teamă şi pre/udicii, dar deoarece tu ai înăţat să ingeri şi să accepţi informaţia ca un copil, o parte din tine crede acea b+rfă şi apoi tu mergi la cursul respecti. C+nd profesorul orbeşte tu simţi otraa cum iese din interiorul tău, dar nu realiei că*l ei pe profesor prin oc$ii persoanei care ţi*a furniat respectia

b+rfă. Apoi începi să orbeşti şi cu ceilalţi colegi de clasă despre acest lucru, iar ei încep să*l priescă pe profesor în acelaşi modG o /igodie şi un perers. Tu c$iar urăşti această materie, iar în cur+nd te decii să renunţi definiti la acest curs. Bţi blamei profesorul, dar ar trebui să blamei doar b+rfa.  Toată această neînţelegere se poate produce doar de un mic irus în calculator. ' mică informaţie greşită şi comunicarea dintre oameni poate fi distrusă, produc+nd fiecărei persoane care este atinsă infectarea şi apoi aceasta deine o fiinţă contagioasă pentru ceilalţi. 1magineaă*ţi că de fiecare dată c+nd ceilalţi te b+rfesc, ei introduc un irus de computer în mintea ta, produc+nd o micşorare a clarităţii tale mentale, de fiecare dată. Apoi, imagineaă*ţi că într*un efort de curăţire reuşeşti să*ţi clarifici confuiile şi să îndepărtei o parte din otraă, dar tu b+rfeşti şi împrăştii această otraă la altcinea. Acum, imagineaă*ţi că acest aspect merge la nesf+rşit, într*un lanţ între toate fiinţele de pe acest păm+nt. -eultatul a fi o lume plină de oameni care pot citi o informaţie prin circuite ce sunt îmbibate cu un irus otrăitor şi contagios. Bncă o dată, acest irus este ceea ce Toltecii au numit M1T'T!, $aosul miilor de oci care încearcă să orbească toate în cadrul aceleiaşi minţi. C$iar mai rău sunt magicienii negri sau DACR!-*ii de computere, care împrăştie irusul în mod intenţionat. 4+ndeşte*te înapoi la o perioadă în care erai supărat pe cinea şi doreai să te răbuni pe acea persoană. 6entru a te răbuna pe persoana respectiă ai spus cea despre persoana respectiă cu intenţia de a împrăştia otraă şi a o face pe persoana în cauă să se simtă foarte prost. Ca şi copii, am făcut aceasta deseori în mod inconştient, dar adulţi fiind am deenit mai calculaţi în eforturile noastre de a*i distruge pe ceilalţi. Apoi, ne*am minţit şi ne*am spus că persoana a primit o pedeapsă dreaptă pentru greşelile sale. C+nd edem lumea prin irusul unui computer, este uşor să ne /ustificăm c$iar şi cele mai crude comportamente. Ceea ce nu edem este folosirea greşită a cuintelor noastre, care ne împing tot mai ad+nc în iad.  Timp de ani de ile am primit b+rfe şi blesteme de la ceilalţi, dar şi datorită modului în care noi am folosit cuintele. 2e orbim nouă înşine în mod constant şi de cele mai multe ori spun+ndu*ne lucruri ca şiG I'$, sunt gras, sunt ur+t. Bmbăt+nesc, îmi cade părul. :unt prost, nu am înţeles niciodată nimic. 2u oi fi niciodată perfect.” edeţi cum folosim cuintele împotria nostrăL Trebuie să înţelegem ce este cu+ntul şi ce face cu+ntul. )acă înţelegi primul legăm+nt P8ii impecabil cu cuintele tale.Q, începi să ei toate sc$imbările şi transformările ce pot apare în iaţa ta, sc$imbări mai înt+i în modul în care te înţelegi pe tine, iar mai t+riu sc$imbări în modul în care interacţionei cu ceilalţi oameni, mai ales cu cei pe care*i iubeşti cel mai mult. Consideră că ai b+rfit de multe ori persoana pe care o iubeşti cel mai mult doar pentru a c+ştiga susţinerea punctului tău de edere de către ceilalţi. )e c+te ori ai captat atenţia celorlalţi oameni şi ai împrăştiat otraă despre persoana pe care o iubeai doar pentru a face din părerea ta o părere corectăL 6ărerea ta nu este altcea dec+t punctul tău de edere. 2u este neapărat şi adeărată. 6ărerea ta ine din credinţele tale, din ego*ul tău şi din isul tău. Creăm toată otraa şi o împrăştiem la ceilalţi doar pentru ca să ne simţim bine în ceea ce prieşte punctul nostru de edere. )acă adoptăm primul legăm+nt şi deenim impecabili cu cuintele noastre, orice otraă emoţională a fi curăţată din mintea noastră şi din modul nostru de comunicare interpersonală, inclusi comunicarea cu pisica sau cu c+inele. 1mpecabilitatea cu+ntului ne a conferi imunitatea faţă de blestemele altora, faţă de oricine g+ndeşte ur+t despre noi. 6rimeşti o idee negatiă doar dacă mintea ta

este un sol fertil pentru această idee. C+nd deii impecabil cu cu+ntul, mintea nu mai este un sol fertil pentru cuintele ce proin din magia neagră. Bnsă, este fertilă pentru cuintele ce in din dragoste. 6oţi măsura impecabilitatea cu+ntului tău prin nielul iubirii de sine. C+t de mult te iubeşti şi cum simţi despre tine sunt direct proporţionale cu calitatea şi integritatea cu+ntului tău. C+nd eşti impecabil cu cu+ntul tău, te simţi bine, te simţi fericit şi în pace. 6oţi transcende isul iadului doar prin luarea deciiei de a fi impecabil cu cu+ntul tău. C$iar acum plante săm+nţa în mintea ta. )acă săm+nţa a creşte sau nu depinde de c+t de fertilă este mintea ta la seminţele de iubire. )epinde de tine să faci acest legăm+nt cu tineG :unt impecabil cu cu+ntul meu. Drana este săm+nţa şi pe măsură ce creşte în mintea ta, a genera mai multe seminţe de iubire care or înlocui seminţele fricii. 6rimul legăm+nt a sc$imba tipul seminţelor la care mintea ta este fertilă. 8ii impecabil cu cu+ntul tău. Acesta este primul legăm+nt pe care trebuie să*l faci dacă rei să fii liber, dacă rei să fii fericit, dacă rei să transceni nielul existenţial al iadului. !ste foarte puternic. 8oloseşte cu+ntul în modul potriit. 8oloseşte cu+ntul pentru a împărtăşi iubirea ta. 8oloseşte magia albă, încep+nd cu tine. :pune*ţi c+t eşti de minunat, c+t de excepţional eşti. :pune*ţi c+t de mult te iubeşti. 8oloseşte cu+ntul pentru a rupe toate acele mici legăminte care te fac să suferi. !ste posibil. !ste posibil, deoarece eu am făcut acest lucru şi nu sunt mai bun ca tine. 2u, suntem cu toţii exact la fel. Aem acelaşi tip de creier, acelaşi tip de corpuri, suntem oameni. )acă eu am fost capabil să rup toate ec$ile legăminte şi să cree altele noi, atunci poţi face la fel. )acă eu pot fi impecabil cu cuintele mele, atunci tu de ce să nu fii impecabil cu cuintele taleL )oar acest legăm+nt îţi poate transforma iaţa. 1mpecabilitatea cu+ntului te poate conduce către fericirea personală, către un mare succes şi o mare abundenţă, îţi poate înlătura fricile şi le poate transforma în bucurie şi iubire. )oar imagineaă*ţi ce poţi crea cu impecabilitatea cu+ntului. Cu impecabilitatea cu+ntului poţi transcende isul fricii şi poţi trăi o iaţă diferită. 6oţi trăi în rai în mi/locul a mii de oameni ce trăiesc în iad, deoarece eşti imun la tot acel rău. 6oţi atinge împărăţia raiului doar cu acest prim legăm+nt G 8ii impecobil cu cu+ntul tău.

2.4 AL DOILEA LEGĂMÂNT NU CONSIDERA NIMIC CA FIIND UN AFRONT PERSONAL. 3rmătoarele trei legăminte sunt născute din primul legăm+nt. Al doilea legăm+nt este P2u lua nimic personal.Q 'rice s*ar petrece în /urul tău, nu lua nimic personal. 8olosind un exemplu anterior, dacă te ăd pe stradă şi spunG IDei, eşti prostJ”, fără să te cunosc, nu este nimic în neregulă cu tineH este cea care nu*i în regulă cu mine. )acă tu ei lua aceasta personal, atunci probabil că ei crede că eşti prost cu adeărat. 6oate că ei g+ndiG ICum de ştieL !ste clarăător sau c$iar poate edea toată lumea c+t de prost suntL“ 1ei acest lucru personal deoarece eşti de acord cu tot ceea ce se spune. 1mediat ce ai fost de acord, otraa se răsp+ndeşte în interiorul tău şi tu te scufuni în isul iadului. Ceea ce*ţi produce această cădere este ceea ce numim 1M6'-TA2A )! :12!. 1mportanţa personală, sau faptul că iei lucrurile personal, este expresia maximă a

egoismului, deoarece noi facem presupunerea că totul este despre mine. Bn timpul educaţiei noastre, a domesticirii noastre, înăţăm să luăm totul personal, credem că suntem responsabili pentru tot. !u, eu, eu, întotdeauna euJ 2imic din ceea ce ceilalţi oameni fac nu este din caua ta. !ste din caua lor. Toţi oamenii trăiesc în propriul lor is, în mintea lorH ei sunt într*o lume complet diferită de aceea în care trăieşti tu. C+nd luăm cea personal, facem presupunerea că lumea noastră este cunoscută de ceilalţi şi încercăm să le impunem lumea noastră în lumea lor. C$iar c+nd o situaţie pare personală, c$iar dacă ceilalţi te insultă direct, aceasta nu are de*a face cu tine. Ceea ce spun ei, ceea ce fac ei şi opiniile pe care le au sunt într*o directă legătură cu legămintele pe care le*au făcut în minţile lor. 6unctul lor de edere ine din toate programările pe care le*au primit pe parcursul domesticirii lor. )acă cinea îşi dă o părere despre tine şi spuneG IDei, eşti cam grasJ”, nu o lua personal, deoarece adeărul este că acea persoană se confruntă cu propriile sentimente, credinţe şi păreri. Acea persoană încearcă să*ţi trimită otraă doar dacă tu iei ca un afront personal părerea ei, apoi preiei acea otraă şi deine a ta. A da lucrurilor o interpretare personală te face o pradă uşoară pentru animalele de pradă, care sunt magicienii negri. !i te pot ră/i uşor cu o mică părere şi să*ţi serească orice otraă doresc ei, dar pentru că tu dai acestor lucruri o interpretare personală, tu îng$iţi otraa. Tu măn+nci tot gunoiul lor emoţional, care astfel deine gunoiul tău. )ar dacă nu dai acestor lucruri o interpretare personală, ei răm+ne imun în mi/locul iadului. 1munitatea la otraa din mi/locul iadului este darul acestui legăm+nt. C+nd iei lucrurile personal, ca pe un afront, atunci te simţi ofensat, iar reacţia ta este de a*ţi apăra credinţele şi de a crea conflicte. Transformi cea foarte mic în cea exterior foarte mare, deoarece ai neoie să ai dreptate şi să*i faci pe toţi ceilalţi să înţeleagă că greşesc. )e asemenea, încerci din greu să ai dreptate oferindu*le părerile tale. Bn acelaşi mod, orice simţim şi facem repreintă o proiecţie a propriului nostru is, o reflexie a propriilor noastre legăminte. Ceea ce faci, ceea ce spui şi opiniile pe care le ai sunt în concordanţă cu legămintele pe care le*ai făcut, iar aceste păreri nu au nimic de*a face cu mine. 2u este important pentru mine ceea ce tu simţi despre mine, iar ceea ce g+ndeşti nu o iau personal, nu o consider ca pe un afront. 2u o oi lua personal, nu oi considera ca pe un afront, c+nd oamenii spunG “Miguel, eşti cel mai bun J” şi de asemenea, nu o oi lua personal atunci c+nd or spuneGIMiguel eşti cel mai rău J” ;tiu c+nd eşti fericit şi*mi spuiG IMiguel, eşti un îngerJ” )ar, c+nd eşti supărat pe mine ei spuneG I', Miguel, eşti un blestematJ !şti at+t de degustător. Cum poţi spune asemenea lucruri L“ Ambele modalităţi nu mă or afecta deoarece ştiu cine sunt. 2u am neoie să fiu acceptat. 2u am neoie să ină cinea la mine şi să*mi spunăG IMiguel, faci lucrurile at+t de bine J“ sau ICum de îndrăneşti asta LJ” 2u, nu o iau personal, nu o iau ca pe un afront. 'rice ai g+ndi, orice ai simţi, ştiu că este problema ta şi nu este problema mea, este modul în care tu ei lumea. 2u este nimic personal, deoarece tu ai de*a face cu tine însuţi şi nu cu mine. Ceilalţi or aea părerile lor în concordanţă cu sistemul lor de credinţă, aşa că nimic din ceea ce ei g+ndesc despre mine nu este cu adeărat despre mine, ci este despre ei. Ai putea c$iar să*mi spuiG IMiguel, ceea ce spui mă răneşte.” )ar nu ceea ce spun eu te răneşte, sunt rănile tale pe care le ating cu ceea ce spun. Tu te răneşti pe tine însuţi. 2u este nici o modalitate prin care eu să iau lucrurile personal, prin care nu iau nimic ca pe un afront. 2u pentru că nu cred în tine sau nu am

încredere în tine, ci pentru că ştiu că tu ei lumea cu oc$i diferiţi, cu oc$ii tăi.  Tu creei un întreg tablou sau film în mintea ta, iar în acel film tu eşti regiorul, tu eşti producătorul, tu eşti principalul actor sau actriţă. 'ricine altcinea este o actriţă sau un actor într*un rol secundar. !ste filmul tău. Modul în care tu ei filmul este în concordanţă cu legămintele pe care le*ai făcut cu iaţa. 6unctul tău de edere este cea foarte personal. 2u este dec+t adeărul tău şi nu al altcuia. Astfel, dacă te superi pe mine, ştiu că acest lucru te prieşte. !u sunt scua pentru ca tu să te enerei şi tu te enerei deoarece îţi este frică, deoarece te confrunţi cu frica. )acă nu*ţi este frică, atunci nu ai de ce să te enerei pe mine. )acă nu*ţi este frică atunci nu ai cum să mă urăşti. )acă nu*ţi este frică nu ai de ce să fii gelos sau supărat. )acă trăieşti fără frică, dacă iubeşti, nu mai există nici un loc pentru astfel de emoţii, fiind logic că tu te simţi bine. C+nd te simţi bine, totul în /urul tău este bine. C+nd totul în /urul tău este excelent, totul te face fericit. 1ubeşti totul în  /urul tău, deoarece te iubeşti pe tine, deoarece îţi place modul în care eşti, deoarece eşti mulţumit cu tine însuţi, eşti fericit cu iaţa ta, eşti fericit cu filmul pe care*l produci, eşti fericit cu legămintele pe care le*ai făcut faţă de iaţă. !şti împăcat şi eşti fericit. Trăieşti într*o stare de beatitudine în care totul este minunatH în stare de beatitudine tu faci dragoste tot timpul cu tot ceea ce percepi. 'rice fac oamenii, orice g+ndesc sau spun, nu o lua personal, nu o considera ca fiind un afront. )acă ei îţi spun că eşti minunat, ei nu o spun din caua ta, doar pentru a*ţi face plăcere. Tu ştii că eşti minunat, oricum. 2u este necesar să*i crei pe ceilalţi oameni care*ţi spun că eşti minunat. 2u lua nimic personal, nu considera nimic ca fiind un afront. C$iar dacă cinea ia o armă şi te împuşcă în cap, nu a fost cea personal. A fost o acţiune extremă. C$iar şi părerile pe care le ai despre tine nu sunt în mod necesar adeărateH de aceea, nu trebuie să consideri ca fiind o /ignire tot ceea ce ai în minte. Mintea are abilitatea de a orbi cu ea însăşi, dar este de asemenea capabilă să dea informaţii ce sunt alabile din alte părţi. 3neori, aui o oce în mintea ta şi te poţi întreba de unde ine. Această oce poate eni dintr*o altă realitate în care există fiinţe similare cu mintea umană. Toltecii au numit aceste fiinţe Aliaţi. Bn !uropa, Africa şi 1ndia ele au fost numite (ei. Mintea noastră există şi la nielul (eilor. Mintea noastră trăieşte în acea realitate care percepe şi această realitate. Mintea ede cu oc$ii şi percepe treirea acestei realităţi. )ar, de asemenea, mintea ede şi percepe fără a/utorul oc$ilor, de aceea ne este at+t de greu să deenim conştienţi de această percepţie. Mintea trăieşte în mai multe dimensiuni. 6ot fi perioade în care ai idei care să nu aparţină minţii tale, dar le percepi cu mintea. Ai dreptul să crei sau să nu crei aceste oci şi dreptul de a nu lua în considerare ceea ce spun. Aem dreptul de a alege şi de a crede sau nu ocile pe care le auim în minţile noastre, tot aşa cum putem alege ceea ce să credem şi cu ce să fim de acord în isul planetei. Mintea poate să orbească şi să se asculte pe ea însăşi. Mintea este diiată la fel cum corpul tău este diiat. Tot aşa cum poţi spuneG IAm o m+nă şi îmi pot scutura cealaltă m+nă pentru a o simţi mai bine.”, mintea poate orbi cu ea însăşi. ' parte din minte orbeşte şi cealaltă parte ascultă. !ste o mare problemă c+nd o mie de părţi ale minţii orbesc toate în acelaşi timp. Aceasta a fost numit M1T'T!, îţi aminteştiL M1T'T! poate fi comparat cu o piaţă foarte mare în care mii de oameni orbesc şi se t+rguiesc în acelaşi timp. 8iecare dintre ei are g+nduri şi sentimente diferiteH fiecare are un punct de edere diferit. Bn programarea mentală, toate legămintele pe care le*am făcut, toate condiţionările pe care le aem, nu sunt neapărat

compatibile unele cu altele. 8iecare legăm+nt, fiecare condiţionare este ca o fiinţă ie separatăH are propria sa personalitate şi propria sa oce. !xistă legăminte conflictuale ce se îndreaptă împotria altor legăminte şi astfel în mintea noastră începe un adeărat răboi. M1T'T! este motiul pentru care omul realieaă cu greu ceea ce doreşte sau c+nd doreşte. 'mul nu este de acord cu el însuşi deoarece sunt părţi din minte ce doresc un singur lucru şi alte părţi care or exact opusul. 3nele părţi ale minţii au obiecţii faţă de anumite g+nduri şi acţiuni, iar o altă parte spri/ină acţiunile g+ndurilor opuse. Toate aceste mici fiinţe ii creaă un conflict interior, din cauă că ele sunt ii şi fiecare dintre ele are o oce. )oar făc+nd un inentar al legămintelor noastre, al condiţionărilor noastre, om putea aplana conflictele din minte şi eentual să facem ordine în acest $aos al lui M1T'T!. 2u considera nimic ca fiind un afront personal, deoarece atunci c+nd iei lucrurile ca pe afronturi personale te expui la suferinţă pentru nimic. 'amenii sunt dependenţi de suferinţă la diferite niele şi la diferite intensităţi, dar noi ne spri/inim unii pe alţii în menţinerea acestor dependenţe. 'amenii sunt de acord să se a/ute unii pe alţii pentru ca să sufere. )acă ai neoie ca să abuee cinea de tine, ei găsi aceasta imediat la ceilalţi. )e exemplu, dacă eşti cu oameni care au neoie să sufere, cea din tine te face să abuei de ei. !ste ca şi cum ei ar aea un afiş pe spate care să spunăG Iă rog să mă loiţi.” !i cer /ustificări pentru suferinţa lor. )ependenţa lor de suferinţă nu este altcea dec+t un legăm+nt pe care*l întăresc în fiecare i. 'riunde mergi ei găsi oameni care să te mintă, iar pe măsură ce deii mai conştient, ei obsera cum tu te minţi pe tine. 2u te aştepta ca oamenii să*ţi spună adeărul deoarece ei se mint pe ei înşişi. Trebuie să ai încredere în tine şi să alegi în ceea ce să crei sau să nu crei, c+nd ţi se spun diferite lucruri. C+nd îi ei pe ceilalţi oameni aşa cum sunt, fără a o considera aceasta ca fiind un afront personal, nu poţi niciodată să fii rănit de ceea ce ei spun sau fac. C$iar dacă ceilalţi te mint este în regulă. !i te mint deoarece le este frică. 5e este frică că tu ei descoperi că nu sunt perfecţi. !ste dureros să*ţi scoţi această mască socială. )acă ceilalţi spun cea dar fac altcea, te minţi pe tine însuţi dacă nu asculţi acţiunile lor. )ar dacă eşti sincer cu tine însuţi, te ei sala de multe dureri emoţionale. Trebuie să*ţi spui adeărul despre ceea ce ar putea să doară, dar să nu fii ataşat de durere. indecarea se a produce şi este doar o problemă de timp p+nă c+nd lucrurile se or îndrepta şi pentru tine. )acă cinea nu te trateaă cu dragoste şi respect, este un dar dacă este îndepărtat de l+ngă tine. )acă acea persoană nu pleacă de l+ngă tine, atunci ei îndura cu siguranţă mulţi ani de suferinţă alături de el sau de ea. A pleca, a te îndepărta poate să doară pentru o perioadă de timp, dar inima ta se a indeca. Apoi poţi alege ce doreşti tu cu adeărat. ei descoperi că nu trebuie să ai încredere în ceilalţi la fel de mult c+t ai neoie de a aea încredere în tine pentru a face ceea ce trebuie. C+nd îţi stabileşti ca obicei să nu iei lucrurile ca pe un afront personal, ei eita multe supărări în iaţa ta. :upărarea, geloia şi inidia or dispare, şi c$iar tristeţea ta pur şi simplu a dispărea dacă nu ei lua lucrurile ca pe un afront personal. )acă*ţi ei face din al doilea legăm+nt o obişnuinţă, ei descoperi că nimic nu te mai poate aduce în iad. !xistă o mare cantitate de libertate de care poţi beneficia atunci c+nd nu iei nimic ca pe un afront personal. )eii imun la magicienii negri şi nici un blestem nu te poate afecta oric+t de puternic ar putea fi. Bntreaga lume poate să b+rfească despre tine, dar dacă tu nu ei lua nimic ca pe un afront

personal ei fi imun la aceasta. Cinea îţi poate trimite otraă emoţională în mod intenţionat, dar dacă nu consideri aceasta ca fiind un afront, atunci aceasta nu te a afecta. C+nd nu accepţi otraa emoţională, aceasta deine şi mai rea pentru cel care a trimis*o, iar pentru tine fără efect. 6oţi edea c+t este de important acest legăm+nt. A nu considera nimic ca pe un afront personal te a/ută să rupi multe obiceiuri şi rutine care te menţin în isul iadului şi*ţi produc suferinţă inutilă. )oar prin practicarea acestui al doilea legăm+nt poţi fi eliberat de eci de alte legăminte micuţe care*ţi produc suferinţa. ;i dacă ei practica primele două legăminte, te ei elibera de E@N de micile şi micuţele legăminte ce te menţin în iad. :crie acest legăm+nt pe o bucată de $+rtie pe care să o pui pe frigider pentru a*ţi reaminti din c+nd în c+ndG P2u considera nimic ca pe un afront personal.Q 6e măsură ce*ţi ei face un obicei din a nu considera nimic ca pe un afront personal, nu ei mai aea neoie să*ţi baei încrederea în ceea ce ceilalţi fac sau spun. Tu ei aea neoie să ai încredere în tine însuţi şi să fii responsabil atunci c+nd alegi. 2u eşti niciodată responsabil pentru acţiunile celorlalţiH eşti responsabil doar pentru tine. C+nd înţelegi cu adeărat aceasta, refu+nd să iei lucrurile personal, poţi fi rănit cu greu de către acţiunile sau comentariile  /ignitoare ale celorlalţi. )acă ei ţine acest legăm+nt, poti călători în /urul lumii cu inima complet desc$isă şi nimeni nu te a putea răni. 6oţi spune, ITe iubesc,” fără frica de a fi ridiculiat sau de a fi respins. 6oţi cere ceea ce ai neoie. 6oţi spune da sau poţi spune nu, orice alegi tu, fără nici o ină sau de auto*/udecare. 6oţi alege să*ţi urmei inima întotdeauna. Astfel, c$iar dacă te ei afla în mi/locul iadului, tu ei aea starea interioară de pace şi de fericire. 6oţi să te menţii în starea ta de beatitudine, iar iadul nu te a mai afecta deloc.

2.5 AL TREILEA LEGĂMÂNT NU FĂ DOAR PRESUPUNERI. A treia promisiune este 23 87 )'A- 6-!:3632!-1. Aem tendinţa de a face presupuneri asupra oricărui lucru. 6roblema cu presupunerile este că a/ungem să credem că sunt adeărate, că sunt realităţi. 8acem presupuneri asupra a ceea ce fac sau g+ndesc ceilalţi şi considerăm ca fiind un afront personal, apoi îi blamăm pe ceilalţi şi reacţionăm prin ale transmite otraă emoţională prin cuintele noastre. Bn caul în care doar facem presupuneri ne creăm singuri probleme. 8acem presupuneri, înţelegem greşit, le considerăm ca pe un afront foarte personal şi sf+rşim prin a crea o mare dramă pentru nimic.  Toate supărările şi dramele pe care le*am trăit în iaţa noastră îşi au rădăcinile în faptul că doar am făcut presupuneri şi le*am dat o interpretare personală. 6entru un moment raportaţi*ă la adeărul acestei declaraţii. Aşa*isul control al oamenilor se baeaă doar pe presupuneri şi intrepretări personale. Bntregul is despre iad se baeaă pe acest lucru. Creăm multă otraă emoţională doar prin faptul că facem presupuneri şi le dăm o interpretare personală, 0ăsăndu*ne afectaţi de ele, deoarece începem prin a b+rfi despre presupunerile noastre. Amintiţi*ă modul în care comunicaţi unul cu celălalt în isul răului şi transferul otrăii de la unul la celălalt. )in cauă că ne este frică să întrebăm pentru a ne clarifica, facem presupuneri şi credem că aem dreptate în legătură cu presupunerile noastreH apoi ne apărăm presupunerile şi

urmărim să facem pe altcinea răspunător. !ste întotdeauna mai bine să nu facem presupuneri, pentru că presupunerile pe care le facem ne fac să suferim. Marele M1T'T! din mintea umană creeaă un mare $aos ce ne face să interpretăm totul şi să înţelegem greşit totul. 2oi doar edem ceea ce dorim să edem şi auim ceea ce dorim să auim. 2oi nu percepem lucrurile aşa cum sunt ele cu adeărat. Aem obiceiul de a isa fără nici o baă reală. )e fapt noi isăm lucrurile în imaginaţia noastră. )eoarece noi nu înţelegem cea, facem presupuneri despre înţelesul acelui aspect, iar c+nd adeărul iese la ieală, balonul de spumă din isele noastre se sparge şi descoperim că nu era deloc ceea ce noi g+ndisem că poate fi. 3n exemplu. Mergem la magain şi edem o persoană care ne place. Acea persoană se întoarce către noi, ne +mbeşte şi pleacă mai departe. 6utem face o mulţime de presupuneri asupra acestei experienţe. Cu aceste presupuneri putem crea o întregă fanteie. ;i rem cu adeărat să credem în această fanteie şi să o facem să deină realitate. )esigur, un întreg is începe să se formee. Aem milioane de întrebări la care trebuie să răspundem, deoarece sunt multe lucruri pe care nu ni le putem explica cu mintea raţională. 2u este important dacă răspunsul este corectH doar răspunsul ne face să ne simţim în siguranţă. )e aceea facem presupunerile. )acă ceilalţi ne spun cea, noi presupunem, iar dacă ei nu ne spun cea tot om face presupuneri pentru a ne împlini neoia de cunoaştere şi de a înlocui neoia de comunicare. C$iar dacă auim cea şi nu înţelegem, facem presupuneri despre ceea ce înseamnă şi apoi credem în acestea. 8acem tot felul de presupuneri pentru că nu aem cura/ul să punem întrebări. Aceste presupuneri se fac foarte repede şi inconştient în ma/oritatea timpului, deoarece facem tot felul de presupuneri că trebuie să comunicăm astfel. Am fost de acord că nu suntem în siguranţă dacă punem întrebăriH am fost de acord că dacă oamenii ne iubesc ei trebuie să ştie ceea ce noi dorim sau ceea ce noi simţim. C+nd credem cea, presupunem că este adeărat p+nă în punctul în care om distruge o relaţie doar pentru a ne apăra poiţia. 6resupunem că toată lumea ede iaţa în modul în care o edem şi noi. 6resupunem că toţi ceilalţi g+ndesc în modul în care g+ndim noi, /udecă în modul în care /udecăm şi noi, fac aceleaşi abuuri pe care le facem şi noi. Aceasta este cea mai mare presupunere pe care o fac fiinţele umane. ;i astfel ne putem explica de ce ne este frică să fim noi înşine în preenţa celorlalţi. )eoarece credem că oricine ne /udecă, ne îninuieşte, abueaă de noi şi ne blameaă în acelaşi mod în care o facem noi înşine. Astfel, c$iar înainte ca alţii să fi aut ocaia să ne respingă, noi înşine suntem cei care ne respingem. Astfel lucreaă mintea umană. )e asemenea, facem presupuneri despre noi înşine, iar aceasta creeaă o mulţime de conflicte interioare, Icred că sunt capabil să fac aceasta.” 8aceţi această presupunere, de exemplu, iar apoi descoperiţi că nu sunteţi capabili să faceţi ceea ce aţi afirmat. ă supraestimaţi sau ă subestimaţi deoarece nu nu * aţi acordat suficient timp pentru a ă pune anumite întrebări şi pentru a răspunde la acestea. 6robabil că este necesar să adunaţi mai multe detalii, fapte, despre o anumită situaţie, sau probabil trebuie să încetaţi să ă minţiţi în legătură cu ceea ce doriţi cu adeărat. )eseori, c+nd intraţi într*o relaţie cu cinea care ă place, trebuie să ă /ustificaţi de ce ă place acea persoană. edeţi doar ceea ce doriţi să edeţi şi negaţi lucrurile care nu ă p0ac în legătură cu acea persoană. ă minţiţi pe oi înşiă doar pentru a ă /ustifica şi pentru a ă da dreptate, apoi faceţi presupuneri, iar una dintre presupuneri este I)ragostea mea a transforma această persoană.”

)ar nu este adeărat. )ragostea oastră nu a transforma pe nimeni. )acă ceilalţi se or transforma, este deoarece ei doresc să se transforme, nu pentru că oi îi transformaţi. Apoi se petrece cea între oi doi, iar unul din oi a fi rănit. Cur+nd descoperi ceea ce tu ai dorit să ei înainte, doar că acum este amplificat de otraa ta emoţională. Acum trebuie să*ţi /ustifici durerea emoţională şi să*l blamei pe celălalt pentru alegerea ta. 2u aem neoie să ne /ustificăm iubireaH ea există sau nu există. Adeărata iubire este acceptarea totală a celeilalte persoane în modul în care aceasta este, fără a urmări neapărat să o transformăm. )acă om urmări să*i transformăm pe ceilalţi, aceasta înseamnă că nu ne plac cu adeărat. >ineînţeles, dacă decii să trăieşti cu cinea, dacă iei această $otăr+re, este bine să iei această $otăr+re alături de cinea care este exact în modul în care tu doreşti să fie. :ă găseşti pe cinea pe care nu trebuie să*l transformi deloc. !ste mai uşor să găseşti pe cinea care este în modul în care tu doreşti să fie, în loc de a urmări să transformi acea persoană. )e asemenea, acea persoană trebuie să ă iubească în modul în care sunteţi, deci nici ea să nu dorească să ă transforme. )acă ceilalţi simt că ei trebuie să ă transforme, aceasta înseamnă că ei nu ă iubesc exact în modul în care sunteţi, exact aşa cum sunteţi. Aşa că de ce să fii cu cinea care nu este mulţumit de modul în care te manifeşti, de modul tău de a fiL  Trebuie să ne manifestăm exact asa cum suntem, nu trebuie să preentăm o imagine falsă. )acă mă iubeşti aşa cum sunt IBn regulă, ia*mă cu tine.” )acă nu mă iubeşti aşa cum sunt, IBn regulă, la reedere. oi găsi pe altcinea.” 6oate să sune cam dur, dar acest tip de comunicare înseamnă că relaţiile noastre cu ceilalţi sunt clare şi impecabile. )oar îmaginaţi*ă iua în care eţi înceta să mai faceţi presupuneri în legătură cu iubitul sau cu iubita oastră şi cu oricare altă persoană din iaţa oastră. Modul ostru de comunicare se a transforma complet, iar relaţiile oastre nu or mai suferi conflicte create de presupuneri greşite. Modul în care puteţi să încetaţi să mai faceţi presupuneri este de a pune întrebări, de a comunica. Trebuie să fiţi siguri că modul în care comunicaţi este clar. )acă nu înţelegeţi, întrebaţi. Aeţi cura/ul să puneţi întrebări p+nă c+nd ă lămuriţi c+t puteţi de mult, iar ulterior nu presupuneţi că ştiţi tot ceea ce este de ştiut despre o anumită situaţie dată. 'dată ce auiţi răspunsul, nu a mai trebui să faceţi presupuneri, deoarece eţi şti adeărul. )e asemenea, găsiţi*ă cuintele pentru a cere ceea ce doriţi sau pentru a întreba ceea ce doriţi să aflaţi. 'ricine are dreptul să ă întrebe, iar oi aeţi dreptul de a răspunde cu da sau nu. )acă nu întelegeţi cea, este mai bine pentru oi să întrebaţi şi să fiţi foarte clar în loc de a face orice presupunere. Bn iua în care eţi înceta să mai faceţi presupuneri eţi începe să comunicaţi curat şi clar, liberi de orice otraă emoţională. 8ără presupuneri, lumea oastră a deeni impecabilă. Cu o comunicare clară, toate relaţiile oastre se or transforma, nu doar cu iubitul sau iubita oastră, ci cu toată lumea, cu oricine. 2u a mai trebui să faceţi presupuneri, deoarece totul a deeni foarte clar. Aceasta doresc, aceasta doreşti. )acă om comunica astfel cu impecabilitatea cuintelor nu or mai exista răboaie, nu a mai exista iolenţă, nu or mai exista neînţelegeri. Toate probleme umane s*ar reola dacă ar exista o comunicare clară şi completă. Acesta este deci Al Treilea 5egăm+ntG 8ără presupuneri. )oar a afirma aceasta pare simplu, dar înţelegerea reală a acestui legăm+nt este dificilă. !ste dificil deoarece deseori facem exact opusul. Cu toţii aem aceste obiceiuri şi rutine de care nici măcar nu suntem conştienţi. A deeni conştienţi de aceste obiceiuri şi a

înţelege importanţa acestui legăm+nt este primul pas. )oar înţelegerea este importantă, dar nu este suficientă. 1nformaţia sau ideea este doar o săm+nţă ce a fost însăm+nţată în mintea oastră. Ceea ce conferă adeărata eficienţă este acţiunea. Acţion+nd mereu ă eţi întări oinţa, ă eţi $răni semintele şi eţi stabili un fundament solid pentru ca noul obicei să crească. )upă mai multe repetiţii ale acestui legăm+nt, el a deeni o a doua natură a oastră, iar oi eţi edea cum prin magia cuintelor oastre ă eţi transforma dintr*un magician negru într*un magician alb. 3n magician alb foloseşte cu+ntul pentru creaţie, dăruire, împărtăşire şi iubire. 6rin respectarea acestor legăminte, prin faptul că ele au deenit un obicei al ieţii oastre, iaţa oastră a fi complet transformată. C+nd ă eţi transforma întregul is, magia a intra în iaţa oastră. Ceea ce ă a fi necesar a eni mai repede la oi, deoarece spiritul se mişcă liber către oi. Aceasta este o măiestrie a intenţiei, o măiestrie a spiritului, o măiestrie a iubirii, o măiestrie a gratitudinii, o măiestrie a ieţii Acesta este scopul Toltecilor. Aceasta este calea către libertatea personală.

2.6 AL PATRULEA LEGĂMÂNT ÎNTOTDEAUNA FĂ TOT CEEA CE POŢI MAI BINE. Acesta este doar un nou legăm+nt, dar este cel ce permite celorlalte trei să deină obiceiuri ad+nc înrădăcinate. Bn orice circumstanţă, întotdeauna, acţioneaă la randamentul tău maxim. Al patrulea legăm+nt orbeşte despre acţiunea primelor treiG Bntotdeauna acţioneaă la randamentul tău maxim. Bn orice împre/urare, întotdeauna, acţioneaă la randamentul tău maxim, nici mai mult nici mai puţin, dar păstreaă în minte faptul că acest maxim nu a fi întotdeauna acelaşi de la un moment la altul. Totul este iu şi se transformă tot timpul, în fiecare clipă, astfel uneori maximul tău a fi la cote foarte înalte, de o calitate deosebită, iar alteori nu a fi cel aşteptat. C+nd te treeşti proaspăt şi energiat dimineaţa, maximul tău a fi superior celui obţinut seara, c+nd eşti obosit. Maximul tău a fi diferit atunci c+nd eşti sănătos faţă de atunci c+nd eşti bolna ori atunci c+nd eşti trea faţă de atunci c+nd eşti beat. Maximul a depinde de starea oastră, dacă ă simţiţi minunat şi fericiţi, supăraţi, neroşi sau geloşi. Bn obiceiurile oastre ilnice randamentul ostru maxim se poate sc$imba de la un moment la altul, de la o i la alta. -andamentul ostru se a sc$imba de*a lungul timpului, în măsura în care stabiliaţi obişnuinţa mentală a celor patru legăminte, randamentul ostru maxim se a îmbunătăţi faţă de cel din momentul preent. 8ără a lua în considerare calitatea, urmăriţi să acţionaţi cu eficienţă maximă, dacă nu eţi c$eltui mai multă energie, în final randamentul nu a fi suficient şi reultatul nu a fi la înălţimea eficienţei dorite. C+nd faceţi mai mult, atunci ă suprasolicitaţi corpul şi acţionaţi împotria oastră, dar şi această modalitate de acţiune ă a face să ă atingeţi scopul mai greu, însă dacă aţi acţiona sub randament maxim, ă eţi supune pe oi frustrărilor, incriminării interioare, inoăţiei şi regretelor. 8aceţi doar ceea ce puteţi mai bine, acţionaţi la randamentul maxim în orice circumstanţă din iaţa oastră. 2u conteaă că sunteţi bolna sau obosit, dacă eţi acţiona. Bntotdeauna la randament maxim nu a mai exista nici o modalitate prin care să ă mai puteţi blama, şi dacă nu ă eţi mai blama nu a mai exista nici o modalitate de a suferi

de inoăţie şi autopedepsire. 8aptul că acţionaţi întotdeauna la eficienţa maximă ă face să desfaceţi un mare blestem ce planeaă asupra oastră. !ra odată un om ce dorea să*şi depăşească suferinţa, aşa că a mers la un templu budd$ist pentru a găsi un Maestru care să*l a/uteH a mers la Maestru şi l*a întrebatG IMaestre, dacă oi medita patru ore pe i, c+d de mult îmi a lua pentru a reuşi să transcendL” Maestrul l*a priit şi a spusG I)acă ei medita patru ore pe i, probabil că ei a/unge la starea de transcendenţă în ece ani.” 4+ndind că ar putea face mai mult, omul a întrebatG I'$, Maestre, şi dacă aş medita opt ore pe i, c+t timp îmi a fi necesar pentru a a/unge la starea de transcendenţăL“ Maestrul l*a priit şi a spusG I)acă ei medita opt ore pe i, probabil că ei a/unge la transcendenţă în 9F de ani.” I)ar de ce îmi a lua mai mult dacă oi medita mai multL” întrebă omul. Maestrul i*a răspunsG I2u eşti aici pentru a sacrifica bucuria ieţii tale. !şti aici pentru a trăi, pentru a fi fericit şi pentru a iubi. )acă nu poţi să dai un randament maxim în două ore de meditaţie, ci trebuie să faci acest lucru în opt ore, ei obosi, te ei îndepărta de scop şi nu te ei mai bucura de iaţă. Acţioneaă cu randament maxim şi probabil ei înăţa că indiferent c+t ei medita, poţi trăi, poţi iubi, poţi fi fericit.” Acţion+nd cu randament maxim îţi ei trăi iaţa foarte intens. ei fi producti, ei fi bun cu tine însuţi, deoarece te ei dărui familiei, comunităţii, întregii manifestări. Aceasta este acţiunea ce te a face extrem de fericit. C+nd acţionei cu eficienţă maximă, doar atunci acţionei. A acţiona cu maximă eficienţă înseamnă a acţiona cu pasiune, fără a aştepta nici o recompensă. Cei mai mulţi oameni fac exact opusul, ei acţioneaă cu adeărat doar atunci c+nd aşteaptă o recompensă şi de aceea nu se bucură de acţiune şi acesta este motiul pentru care nu dau randamentul maxim. )e exemplu, cei mai mulţi oameni merg la sericiu în fiecare i doar g+ndindu*se la iua de salariu, iar banii pe care*i or lua de la sericiul respecti sunt tot ceea ce*i intereseaă. !i aşteaptă cu greu inerea sau s+mbăta sau orice altă i în care îşi or primi salariul şi or putea să*şi ia liber. !i muncesc pentru recompensă şi ca urmare a acestui fapt ei se împotriesc muncii. Bncearcă să eite acţiunea şi drept urmare aceasta deine din ce în ce mai dificilă, iar ei nu mai acţioneaă la randamentul maxim. 3nii muncesc din greu pe parcursul săptăm+nii, suferind din caua muncii, suferind din caua acţiunii, nu pentru că le*ar place ci pentru că simt că aşa ar trebui. !i trebuie să muncească deoarece ei trebuie să*şi plătească c$iria, pentru că trebuie să*şi susţină familiaH au toate aceste frustrări, iar atunci c+nd nu*şi primesc banii sunt nefericiţi. Au două ile de odi$nă, pentru a face ceea ce doresc, dar oare ce doresc cu adeăratL Bncearcă să eadee. :e îmbată deoarece nu sunt mulţumiţi de ei înşişi. 2u le place iaţa lor. :unt at+tea moduri în care ne putem răni atunci c+nd nu ne place ceea ce suntem. 6e de altă parte, dacă acţionei doar pentru graţia acelei acţiuni, fără a aştepta recompensă, ei descoperi că te ei bucura de orice acţiune ei face. -ecompensa a eni, dar oi nu eţi fi ataşaţi de recompensă. :e poate că eţi primi mai mult dec+t *aţi imaginat oi înşiă despre această recompensă. )acă ne place ceea ce facem, dacă întotdeauna acţionăm cu o eficienţă maximă, atunci înseamnă că ne bucurăm cu adeărat de iaţă. 2e distrăm, nu ne plictisim, nu suntem frustraţi. C+nd acţionei cu eficienţă maximă, nu ei oferi şansa Kudecătorului de a te găsi inoat sau a te blama. )acă ei acţiona cu eficienţă maximă şi Kudecătorul a încerca să te /udece în concordanţă cu 5egea, îi ei putea oferi răspunsulG IAm făcut cum am putut mai bine.” 2u or exista regrete. Aceasta se petrece

întotdeauna c+nd acţionei la randamentul maxim. 2u este un legăm+nt uşor de respectat, dar este un legăm+nt care te elibereaă cu adeărat. C+nd acţionei cu randament maxim îneţi şi te accepţi pe tine. )ar trebuie să fii conştient şi să îneţi din greşelile tale. A înăţa din greşeli înseamnă a practica, a prii cu sinceritate asupra reultatelor, dar a acţiona neîncetat. Aceasta ă a creşte gradul de conştientiare. Acţiunea cu randament maxim, cu pasiune, nu este resimţită ca pe o muncă deoarece te bucuri de orice ai face. ;tii că ceea ce faci cel mai bine este atunci c+nd te bucuri de acţiune sau o faci astfel înc+t să nu aibă nici un fel de repercursiune negatiă asupra ta. Acţionei cu eficienţă maximă deoarece rei să faci acest lucru şi nu pentru că urmăreşti să*l înc+nţi pe Kudecător şi nu pentru că urmăreşti să înc+nţi alţi oameni. )acă acţionei pentru că trebuie, în nici un ca nu ei acţiona cu eficienţa maximă şi atunci este mai bine să nu acţionei. 2u, tu acţionei cu eficienţă maximă deoarece acţion+nd astfel tot timpul, aceasta te face fericit. C+nd acţionei cu eficienţă maximă doar pentru plăcerea de a acţiona astfel, acţionei deoarece te bucuri de acţiune. Acţiunea înseamnă a trăi plenar. 1nactiitatea este modalitatea de a denigra iaţa. 1nactiitatea înseamnă a sta în faţa teleiorului în fiecare i, timp de ani de ile, deoarece îţi este teamă să fii iu şi ţi*e teamă să rişti să exprimi ceea ce eşti cu adeărat. !xprimarea a ceea ce eşti înseamnă a acţiona. 6oţi aea multe idei măreţe în capul tău, dar ceea ce conteaă este acţiunea. 8ără acţiune, orice idee nu a fi manifestată şi nu a exista nici o manifestare, nici un reultat şi nici o recompensă. 3n bun exemplu pentru aceasta este poestea lui 8orest 4ump. !l nu aea idei măreţe, dar acţionaH era fericit deoarece întotdeauna acţiona cu eficienţă maximă în tot ceea ce făceaH a fost recompensat în mod grandios fără a se fi aşteptat să fie recompensat deloc. A acţiona înseamnă a fi iu. Bnseamnă a merge în exterior şi a*ţi exprima isul. Acest lucru este diferit faţă de a*ţi impune isul tău altcuia, deoarece oricine altcinea are dreptul de a*şi exprima isul sau isele. A acţiona cu eficienţă maximă este o obişnuinţă de dorit. !u acţione cu eficienţă maximă în tot ceea ce fac şi simt. A acţiona cu eficienţă maximă a deenit un ritual în iaţa mea, deoarece am făcut alegerea de a face din aceasta un ritual. !ste o credinţă ca orice altă credinţă pe care am ales*o. Am făcut din tot un ritual şi întotdeauna acţione cu eficienţa maximă. A*mi face un duş este un ritual pentru mine şi dar cu acea acţiune eu îi spun corpului meu c+t de mult îl iubesc. :imt că mă bucur de apa ce curge pe corpul meu. Acţione cu eficienţă maximă pentru a împlini necesităţile corpului meu, împlinesc cu eficienţă maximă necesităţile corpului meu şi de aceea primesc cu bucurie tot ceea ce corpul meu îmi dă. Bn 1ndia se face un ritual numit pu/a. Bn acest ritual, ei iau idolii care*0 repreintă pe )umneeu în diferitele sale forme şi îi îmbăiaă, îi $rănesc şi le oferă toată dragostea lor. C$iar c+ntă mantre acestor idoli. 1dolii în sine nu sunt importanţi. Ceea ce este important este ceea ce ei fac pe parcursul acestui ritual, modul în care spunG ITe iubesc, )umneeule.” )umneeu este iaţa. )umneeu este iaţa în manifestare, acţiune. Cea mai bună modaliate de a spuneG ”Te iubesc, )oamneJ” este de a renunţa să mai trăim în trecut şi să trăim în preent, în fiecare moment, în fiecare clipă. Tot ceea ce iaţa ia de la oi lăsaţi să plece. C+nd îmbrăţişaţi şi lăsaţi trecutul să plece, ă permiteţi să fiţi cu adeărat iu în acel moment. A te detaşa de trecut înseamnă că te poţi bucura de isul care ţi se petrece c$iar acum.

)acă trăieşti într*un is din trecut, nu te ei bucura de ceea ce ţi se petrece c$iar acum, deoarece întotdeauna ei dori să fie altfel dec+t este. 2u mai este timp ca să*ţi pară rău după cinea sau după cea, at+t timp c+t eşti iu. A nu te bucura de ceea ce ţi se petrece c$iar acum înseamnă a trăi în trecut şi a fi doar pe  /umătate iu. Aceasta conduce la autocompătimire, suferinţă şi lacrimi. Ai fost născut să fii fericit. Te*ai născut cu dreptul la dragoste, de a te bucura şi de a*ţi împărtăşi dragostea. !şti iu, aşa că bucură*te de iaţa ta, trăind*o plenar. 2u te opune ieţii şi nu o lăsa să treacă pe l+ngă tine, deoarece îl laşi pe )umneeu să treacă pe l+ngă tine. )oar existenţa ta demonstreaă existenţa lui )umneeu. !xistenţa ta doedeşte existenţa ieţii şi energiei. 2u aem neoie să ştim sau să doedim nimic. )oar să fim, să ne asumăm riscul şi să ne bucurăm de iaţa noastră, aceasta este tot ceea ce conteaă. :ă spui nu c+nd rei să spui nu, şi da atunci c+nd rei să spui da. Ai dreptul să fii tu însuţi. 6oţi fi tu doar atunci c+nd acţionei cu eficienţă maximă. Aceasta este săm+nţa pe care trebuie să o $răneşti în mintea ta. 2u ai neoie de multă cunoaştere sau de mari concepte filoofice. 2u ai neoie de acceptarea celorlalţi. !ste o expresie a lui )umneeu să spui, IDei, te iubescJ” 6rimele trei legăminte or lucra pentru oi doar dacă eţi acţiona cu eficienţă maximă. 2u ă aşteptaţi să fiţi întotdeauna impecabili în afirmaţiile oastre. 'biceiurile rutinelor ilnice sunt foarte puternic şi profund înrădăcinate în mintea oastră. )ar puteţi să acţionaţi cu eficienţă maximă. 2u ă aşteptaţi că nu eţi lua nimic personalH doar acţionaţi cu eficienţă maximă. 2u ă aşteptaţi că nu eţi face alte legăminte, doar pentru că întotdeauna eţi acţiona cu eficienţă maximă. 6rin acţiunea cu eficienţă maximă, obiceiurile de a nu ă păstra promisiunile, considerarea unor alte afirmaţii ca drept afronturi personale şi încălcarea promisiunilor se or estompa şi or deeni mai puţin frecente în timp. 2u trebuie să ă /udecaţi, să ă simţiţi inoat sau să ă pedepsiţi dacă nu puteţi ţine acest legăm+nt. )acă faceţi întotdeauna ceea ce puteţi mai bine, ă eţi simţi bine cu oi, c$iar dacă ă eţi angrena în diferite actiităţi, c$iar dacă eţi mai da o interpretare personală lucrurilor, c$iar dacă nu sunteţi încă impecabili în ceea ce spuneţi. )acă eţi face întotdeauna ceea ce puteţi mai bine, din nou şi din nou, eţi deeni un maestru al transformării. 6e maestru îl face practica. Acţion+nd întotdeauna la capacitatea maximă ei deeni un Maestru. Tot ceea ce ai înăţat reodată, ai înăţat prin repetiţie. Ai înăţat să scrii, să conduci şi c$iar să mergi, ai înăţat prin repetiţie. !şti maestru al orbirii în limba maternă, deoarece ai practicat foarte mult. Acţiunea este cea care conteaă. )acă ei face ce poţi mai bine în direcţia căutării libertăţii personale, în căutarea iubirii de sine, ei descoperi că este doar o problemă de timp înainte de a descoperi ceea ce cauţi. 2u este orba despre a isa cu oc$ii desc$işi sau să isei ore întregi în meditaţie. Trebuie să te ridici şi să acţionei ca un om.  Trebuie să onorei femeia sau bărbatul care eşti. -espectă*ţi corpul, bucură*te de corpul tău, iubeşte*ţi corpul, $răneşte*ţi, curăţă*ţi şi indecă*ţi corpul. !xerseaă şi fă tot ceea ce produce plăcere corpului tău şi*i face bine. Aceasta este o pu/a pentru corpul tău, iar aceasta este o comuniune între tine şi )umneeu. 2u trebuie să adori doar idoli, să*i adori pe 8ecioara Maria, 1isus C$ristos sau >udd$a. 6oţi dacă rei, iar dacă te face să te simţi bine, fă*o. Corpul tău este o manifestare a lui )umneeu, iar dacă îţi ei onora corpul, totul se a transforma pentru tine. C+nd urmăreşti să dăruieşti dragoste fiecărei părţi a corpului tău,

plantei seminţele iubirii în mintea ta, iar c+nd acestea se deoltă, ei iubi, ei onora şi*ţi ei respecta imens corpul. 8iecare acţiune a deeni astfel un ritual în care tu îl onorei pe )umneeu. )upă aceasta, următorul pas este să*l onorei pe )umneeu cu fiecare g+nd, fiecare emoţie, fiecare credinţă şi c$iar cu ceea ce este Ibine” sau Irău”. 8iecare g+nd deine o comuniune cu )umneeu, iar tu ei trăi un is în care nu ei mai  /udeca, nu te ei mai ictimia şi te ei elibera de neoia de a te b+rfi şi a abua. C+nd păstrei aceste patru legăminte, nu există nici o posibilitate de a trăi în iad. 2u există nici o posibilitate. )acă eşti impecabil cu cuintele tale, dacă nu iei nimic personal, dacă nu faci presupuneri, dacă faci întotdeauna tot ceea ce poţi mai bine, atunci ei aea o iaţă frumoasă. ei aea control asupra ieţii tale în proporţie de 0FF N. Cele patru 5egăminte sunt un reumat al unei arte a transformării, o artă a maeştrilor tolteci. Tu ei putea transforma iadul în rai. isul planetei se a transforma în propriul tău is despre rai. Cunoaşterea este aici, te aşteaptă doar să o foloseşti. Cele patru 5egăminte sunt aiciH trebuie doar să adopţi aceste legăminte şi să le respecţi înţelesul şi puterea. 3rmăreşte doar să respecţi c+t poţi de bine aceste 5egăminte. 6oţi face acest legăm+nt astăiG aleg să respect cele 6atru 5egăminte. !ste at+t de simplu şi de logic înc+t c$iar şi un copil le poate înţelege. )ar tu trebuie să ai o oinţă puternică pentru a păstra aceste legăminte. )e ceL )eoarece oriunde om merge, om descoperi că în calea noastră aem o mulţime de obstacole. Toată lumea urmăreşte să ne sabotee deciia de a respecta aceste noi legăminte, iar totul în  /urul nostru este de asemenea natură înc+t să ne facă să le încălcăm. 6roblema este că toate celelalte legăminte sunt o parte din isul acestei planete. !le sunt ii şi sunt foarte puternice. )e aceea, trebuie să fii un mare +nător, un mare luptător, care să poată apăra aceste 6atru 5egăminte cu iaţa sa. 8ericirea ta, libertatea ta, întregul tău mod de iaţă depinde de asta. :copul luptătorului este de a transcende această lume, de a scăpa din acest iad şi a nu se mai întoarce niciodată. Aşa cum ne înaţă înăţăturile tradiţionale toltece, recompensa este de a transcende experienţa umană a suferinţei, de a deeni încarnarea lui )umneeu. Aceasta este recompensa. Aem cu adeărat neoie de a utilia fiecare picătură de putere pe care o aem pentru a reuşi să respectăm aceste patru legăminte. 2u mă aşteptam să o pot face la început. Am căut de multe ori, dar m*am ridicat şi am continuat să merg mai departe. ;i am căut din nou, dar am continuat să merg mai departe. 2u mi* a părut rău pentru mine. Mi*am spusG I)acă am căut sunt suficient de puternic, sunt suficient de inteligent înc+t pot să o facJ” M*am ridicat şi am continuat să merg. Am căut, dar am continuat să merg, dar de fiecare dată a deenit din ce în ce mai uşor, c$iar dacă la început părea a fi at+t de dificil. Aşa că dacă mai cai, nu te /udeca prea aspru. 2u*i da Kudecătorului tău satisfacţia de a te transforma într*o ictimă. 2u fii dur cu tine. -idică*te şi fă din nou legăm+ntulG I>ine, mi*am încălcat legăm+ntul de a fi impecabil cu cuintele mele, nu oi mai lua nimic ca un ultragiu personal, nu oi mai face presupuneri şi oi urmări să fac tot ceea ce pot mai bine.” )acă încalci un legăm+nt, reîncepe din nou în iua următoare şi din nou în iua următoare. a fi dificil la început, dar în fiecare i a deeni din ce în ce mai uşor, p+nă c+nd într*o i ei descoperi că*ţi conduci iaţa după cele 6atru 5egăminte şi ei fi surprins de modul în care iaţa ta s*a transformat. 2u trebuie să fii religios sau să mergi la biserică în fiecare i. )ragostea ta şi respectul de :ine sunt din ce în ce mai mari. 6oţi să o faci. )acă eu am putut

acest lucru şi tu poţi să*l faci. 2u*ţi fă probleme în legătură cu iitorulH trăieşte iua de astăi şi fii atent la clipa preentă. 6oţi trăi doar clipa preentă. Bntotdeauna urmăreşte să faci tot ceea ce poţi pentru a respecta aceste legăminte şi cur+nd ei descoperi că îţi este foarte uşor. Astăi este începutul unui nou is.

3. CALEA TOLTECĂ A LIBERTĂŢII ÎNCĂLCAREA VECILOR LEGĂMINTE  Toată lumea orbeşte despre libertate. Bn toată lumea, diferiţi oameni, diferite rase, diferite ţări, se luptă pentru libertate. )ar ce este libertateaL Bn America se orbeşte despre iaţa într*o ţară liberă. )ar suntem cu adeărat liberiL :untem liberi să ne manifestăm cu adeărat personalitateaL -ăspunsul este nu, nu suntem liberi. Adeărata libertate are de*a face cu spiritul uman%libertatea este de a te manifesta plenar. Cine ne opreşte de a fi liberiL >lamăm guernul, blamăm remea, ne blamăm părinţii, blamăm religia, îl blamăm pe )umneeu. Cine ne opreşte de a fi liberiL 2oi suntem cei care ne oprim. Ce înseamnă cu adeărat a fi liberL 3neori ne căsătorim şi spunem că ne pierdem libertatea, apoi diorţăm şi tot nu suntem liberi. Ce ne opreşteL )e ce nu putem fi noi înşineL Aem amintiri îndepărtate, despre perioada c+nd obişnuiam să fim liberi şi ne iubeam starea de a fi liberi, dar am uitat ceea ce înseamnă cu adeărat libertatea. )acă edem un copil de doi sau de trei ani, om descoperi că suntem în faţa unei fiinţe umane libere. )e ce este această fiinţă umană ieL )eoarece această fiinţă umană face exact ceea ce doreşte să facă. 8iinţa umană este complet sălbatică. 5a fel ca o floare, un copac sau un animal care nu a fost încă domesticit, este sălbaticJ ;i dacă obserăm fiinţele umane care au doi ani, descoperim că ma/oritatea lor au un +mbet larg pe faţă şi se distreaă. !le exploreaă lumea. 5or nu le este frică să se /oace. 5e este frică atunci c+nd se rănesc, c+nd le este foame, c+nd unele din neoile lor nu sunt împlinite, dar nu le este teamă de trecut şi nici nu le pasă de iitor, trăiesc doar clipa preentă. Copiilor mici nu le este teamă să exprime ceea ce simt, sunt at+t de iubitori înc+t dacă percep dragostea, ei se scufundă în dragoste. 5or nu le este deloc teamă să iubească. Aceasta este de fapt descrierea unei fiinţe umane normale. Copii fiind, nu ne este frică de iitor şi nici nu ne este ruşine cu trecutul. Tendinţele noastre umane sunt de a ne bucura de iaţă, de a ne /uca, de a explora, de a fi fericiţi şi de a iubi. )ar ce se petrece cu fiinţa umană care a deenit adultăL )e ce este at+t de diferităL )e ce nu mai este sălbaticăL )in punctul de edere al ictimei putem spune că ni s*a petrecut cea foarte trist, iar din punctul de edere al luptătorului putem spune că tot ceea ce ni s*a petrecut este normal. Ceea ce ni s* a petrecut este faptul că am descoperit Codul de 5egi, pe marele Kudecător şi ictima ce ne guerneaă iaţa. 2u mai suntem liberi deoarece Kudecătorul, ictima şi sistemul de credinţe nu ne permit să ne manifestăm aşa cum suntem cu adeărat. 'dată ce minţile noastre au fost programate cu tot acest gunoi, noi nu mai suntem fericiţi. Acest lanţ se transmite de la o fiinţă umană la alta, de la o generaţie la alta, fiind perfect normal în societatea umană. 2u trebuie să*ţi acui părinţii pentru că te* au înăţat să fii la fel ca şi ei. Ce puteau să te îneţe dacă ei asta ştiauL !i au făcut tot ceea ce au putut mai bine, iar dacă ei au aut o comportare abuiă faţă

de tine, aceasta a fost datorită educaţiei, fricilor şi propriilor lor credinţe. !i nu au aut control asupra programărilor exterioare pe care le*au primit, astfel înc+t nu aeau cum să se comporte diferit. 2u trebuie să*ţi acui părinţii sau pe altcinea care a aut faţă de tine o atitudine abuiă, nici c$iar pe tine. )ar este timpul să încetei cu aceste abuuri. !ste timpul să te eliberei de tirania Kudecătorului prin sc$imbarea legămintelor tale. !ste timpul să te eliberei din rolul ictimei. Adeărata ta fiinţă este încă un copil care nu a crescut niciodată. 3neori acel copil iese la suprafaţă atunci c+nd te distrei sau te /oci, c+nd eşti fericit, c+nd pictei sau scrii poeii, c+nţi la pian sau te exprimi cuma într*un mod oarecare. Acestea sunt cele mai fericite momente ale ieţii tale%în care realitatea iese la suprafaţă, c+nd nu*ţi mai pasă despre trecut şi nu te îngri/orei în legătură cu iitorul. !şti exact ca un copil. )ar există cea care transformă toate aceastea, noi le numim responsabilităţi.  Kudecătorul spuneG IAşteaptă o secundă, eşti responsabil, ai multe lucruri de făcut, trebuie să munceşti, trebuie să mergi la şcoală, trebuie să c+ştigi bani pentru ca să trăieşti.” Toate aceste responsabilităţi îţi in în minte. 8aţa ta îşi sc$imbă expresia şi deine din nou serioasă. )acă îi prieşti pe copii atunci c+nd se /oacă de*a adulţii, ei edea că şi expresia de pe feţele lor se sc$imbă şi deine serioasă. I:ă presupunem că eu sunt un aocat.” şi imediat expresia feţei sc$imbăH îi ia locul faţa de adult. Mergem la tribunal şi acesta este genul de mimică pe care*l edem, iar aceasta ne repreintă. :untem încă copii, dar ne*am pierdut libertatea. 5ibertatea pe care o căutăm este libertatea de a fi noi înşine, de a ne exprima liber. )ar dacă ne uităm la ieţile noastre om edea că în ma/oritatea timpului facem doar lucruri care să le placă altora, doar pentru a fi acceptaţi de ceilalţi, în loc să ne trăim iaţa şi să ne facem plăceri nouă înşine. Aceasta se petrece şi cu libertatea noastră. ;i edem în societatea noastră şi în toate societăţile din lume, că dintr*o mie de oameni,  sunt complet domesticiţi. Cel mai rău este că marea ma/oritate a noastră nu suntem conştienţi că nu suntem liberi. !ste cea înăuntrul nostru care ne şopteşte că nu suntem liberi, dar noi nu înţelegem despre ce este orba şi de ce nu suntem liberi. 6roblema cu cea mai mare parte a oamenilor este că ei îşi trăiesc ieţile şi nu descoperă niciodată că Kudecătorul şi ictima le conduc mintea şi de aceea nu au nici o şansă de a fi liberi. 6rimul pas către libertatea personală este starea de conştiinţă. !ste necesar să fim conştienţi de problemă pentru a o putea reola. Conştientiarea este întotdeauna primul pas deoarece, dacă nu eşti conştient, atunci nu poţi transforma nimic. )acă nu eşti conştient că mintea ta este plină de răni şi de otraă emoţională, nu poţi începe să cureţi şi să indeci rănile şi ei continua să suferi. 2u există nici o motiaţie pentru a suferi. 8iind conştient, te poţi reolta şi poţi spune I!ste suficientJ”. 6oţi începe să cauţi o modalitate pentru a*ţi indeca şi a* ţi transforma isul personal. isul planetei este doar un is. 2ici măcar nu este real. )acă intri în is şi începi să*ţi prooci credinţele, ei descoperi că ma/oritatea credinţelor care te g$ideaă către o minte suferindă nici măcar nu sunt adeărate. ei descoperi că ai suferit toţi aceşti ani din caua unei drame care nici măcar nu este reală. )e ceL )in cauă că sistemul de credinţe ce ţi*a fost sădit în minte se baeaă pe minciuni. )e aceea, este important pentru tine să deii stăp+nul isului tău propriuH de aceea, Toltecii au deenit Maeştrii ai iselor. iaţa ta este manifestarea isului tăuH este o operă de artă. 6oţi să*ţi sc$imbi iaţa oric+nd dacă nu*ţi mai place

isul. Maeştrii isului creaă o capodoperă de iaţăH ei controleaă isul făc+nd alegeri. Totul are consecinţe şi un maestru al isului este conştient de consecinţe. A fi Toltec este un mod de iaţă. !ste modul de iaţă în care nu există conducător şi supus, în care ai propriul tău adeăr şi*ţi trăieşti propriul adeăr. 3n Toltec deine înţelept, deine sălbatic şi deine liber din nou. !xistă trei modalităţi prin care oamenii pot deeni Tolteci. 6rima este de a fi Maestru al Conştiinţei. Aceasta înseamnă de a fi conştient de cine eşti cu adeărat, cu toate posibilităţile aferente. A doua este de a fi Maestru al  Transformării%cum te transformi, cum să nu poţi fi domesticit. A treia este de a fi Maestru al 1ntenţiei. 1ntenţia este, din punctul de edere al Toltecilor, acea parte a ieţii care face posibilă transformarea energieiH există doar o Ifiinţă” ie care pare să deţină toată energia lumii sau ceea ce noi numim )umneeu. 1ntenţia este c$iar iaţa, este iubirea necondiţionată. Maestrul 1ntenţiei este de aceea Maestrul 1ubirii. C+nd orbim despre cărarea Toltecă către libertate, descoperim că ei au o întreagă gamă pentru a se elibera de domesticire, de a nu se lăsa domesticiţi. !i compară Kudecătorul, ictima şi sistemul de credinţe cu un parait ce inadeaă mintea umană. )in punctul de edere al Toltecilor, toate fiinţele ce s*au lăsat domesticite sunt bolnae, bolnai deoarece există în ele un parait ce le controleaă mintea şi creierul. Drana pentru parait sunt emoţiile negatie care in din frică. )acă om fi atenţi la descrierea paraitului, om descoperi o fiinţă ie ce trăieşte în alte fiinţe, sug+ndu*le energia, dar care nu le aduce nici o altă contribuţie folositoare, în sc$imb, mai mult, paraitul îşi răneşte gada încetul cu încetul.  Kudecătorul, ictima şi sistemul de credinţe se potrieşte perfect descrierii anterioare. Bmpreună, ele cuprind fiinţa ie ce este compusă din energia psi$ică sau emoţională, iar această energie este ie. >ineînţeles că nu este o energie materială, dar nici emoţiile nu sunt o energie materială. isele noastre, de asemenea, nu sunt o energie materială, dar ştim că ele există. 3na din funcţiile creierului nostru este de a transforma energia materială în energie emoţională. Creierul nostru este fabrica de emoţii şi ni s*a spus că principala funcţie a minţii noastre este de a isa. Toltecii cred că paraitul%   Kudecătorul, ictima şi sistemul de credinţe%deţine controlul asupra minţii noastreH ne controleaă propriile noastre ise. 6araitul iseaă prin intermediul minţii oastre şi îşi trăieşte iaţa prin intermediul corpului ostru. !l supraieţuieşte datorită emoţiilor ce proin din frică şi se $răneşte din drame şi din suferinţe. 5ibertatea pe care o căutăm înseamnă a ne folosi mintea şi corpul, de a ne trăi iaţa, în loc de a trăi iaţa unui sistem de credinţe. C+nd descoperim că mintea ne este controlată de către Kudecător şi de către ictimă, iar I!u*ul” nostru real este pus la colţ, atunci aem doar două posibilităţi de a alege. ' alegere este de a continua să trăim în modul în care ne*am obişnuit, să*l îmbrăţişăm pe Kudecător şi pe ictimă, să continuăm să trăim în isul planetei. ' a doua şansă este de a face ceea ce făceam atunci c+nd eram copii, atunci c+nd părinţii încercau să ne domesticească. 6utem să ne reoltăm şi să spunem I2uJ” 6utem declara răboi împotria paraitului, un răboi împotria Kudecătorului şi ictimei, un răboi pentru independenţă, un răboi pentru dreptul de a ne utilia mintea şi creierul. )e aceea, în toate tradiţiile şamanice din America, din Canada p+nă în Argentina, oamenii se numesc luptători, deoarece ei sunt în răboi împotria paraiţilor. Acesta este adeăratul înţeles al luptătorului. 5uptătorul este unul dintre cei care se reoltă împotria inaiilor paraitului. 5uptătorul se reoltă şi declară răboi.

)ar a fi un luptător nu înseamnă că întotdeauna c+ştigăm răboiulH poate însemna că putem îninge sau pierde, dar c+nd facem ceea ce putem mai bine, cel puţin aem şansa de a fi liberi din nou. Aleg+nd acest drum, cel puţin înseamnă că aem demnitatea de a ne reolta şi suntem siguri că nu suntem nişte biete ictime cu emoţiile noastre negatie sau care reacţionăm la emoţiile otrăitoare ale celorlalţi. C$iar dacă om fi printre ictimele inamicului nostru%  paraitul%nu om fi printre ictimele care nu au reacţionat. A fi un luptător ne oferă oportunitatea de a transcende isul planetei şi de a ne sc$imba isul personal într*un is pe care*l numim paradis. 5a fel ca şi iadul, paradisul este un loc care există în interiorul minţii noastre. !ste un loc de bucurie, un loc în care suntem fericiţi, în care suntem liberi să iubim şi să fim cei ce suntem cu adeărat. 6utem atinge paradisul at+t timp c+t suntem în iaţăH nu trebuie să aşteptăm p+nă murim. )umneeu este întotdeauna preent, paradisul este peste tot, dar înainte de toate trebuie să aem oc$i şi urec$i pentru a edea şi pentru a aui acest adeăr. Trebuie să ne eliberăm de parait. 6araitul poate fi comparat cu un monstru cu o mie de capete. 8iecare cap al paraitului este una din fricile pe care le aem. )acă dorim să fim liberi, a trebui să distrugem paraitul. ' soluţie este de a ataca fiecare cap al paraitului, ceea ce înseamnă a ne înfr+nge fiecare teamă, una c+te una. Acesta este un proces lent, dar funcţioneaă. )e fiecare dată c+nd ne înfr+ngem teama suntem puţin mai liberi. ' a doua modalitate de abordare ar fi să încetăm să $rănim paraitul. )acă nu*i mai oferim paraitului nici un fel de $rană, om omorî paraitul prin înfometare. 6entru a face aceasta trebuie să ne controlăm emoţiile, trebuie să nu mai producem emoţii st+rnite de frică. !ste uşor de is, dar foarte dificil de făcut, deoarece Kudecătorul şi ictima ne controleaă mintea. ' a treia soluţie este numită iniţierea în moarte. 1niţierea în moarte se regăseşte în mai multe tradiţii şi şcoli eoterice din lume. ' om gasi în !gipt, 1ndia, 4recia şi America. Aceasta este moartea simbolică care omoară paraitul, fără a produce nici un rău corpului nostru fiic. C+nd Imurim” simbolic, paraitul trebuie de asemenea să moară. Această soluţie este mai rapidă dec+t celelalte două soluţii, dar şi mai dificilă dec+t ele. !ste necesar să aem un mare cura/ pentru a înt+mpina îngerul morţii. Trebuie să fim foarte puternici. :ă priim mai de aproape fiecare dintre aceste soluţii.

4. ARTA TRANSFORMĂRII VISUL CELE DE!A DOUA ATENŢII Am înăţat că isul pe care*l trăiţi este reultatul unui is exterior ce ă capteaă atenţia şi ă $răneşte toate credinţele. 6rocesul de domesticire poate fi numit isul primei atenţii, deoarece este orba de modul în care atenţia ne*a fost folosită pentru prima dată pentru a crea acest prim is din iaţa oastră. ' modalitate de a ă sc$imba credinţele este de a ă focalia atenţia asupra acestor conenţii şi credinţe, transform+nd legămintele făcute cu oi înşiă. 6entru a face aceasta ă folosiţi de atenţie pentru a doua oarăH astfel creaţi isul celei de*a doua atenţii sau un nou is. )iferenţa este că nu mai sunteţi neinoat. C+nd eraţi copii acest lucru nu era adeărat, nu aeaţi altă alternatiă. )ar acum nu mai sunteţi un copil, acum depinde de oi ce credeţi sau ce nu credeţi. 6uteţi alege să nu credeţi în nimic, dar asta ă include şi pe oi.

6rimul pas este să deii conştient de ceaţa care este în mintea ta. Trebuie să deii conştient că isei tot timpul. )oar cu această conştientiare ai posibilitatea de a* ţi transforma isul. )acă eşti conştient că întreaga dramă a ieţii tale este reultatul credinţelor tale, iar ceea ce crei nu este real, atunci poţi începe să transformi cea. )ar pentru a*ţi transforma credinţele trebuie să*ţi focaliei atenţia asupra a ceea ce doreşti să transformi. Trebuie să ştii exact ce legăminte şi condiţionări rei să transformi pentru a reuşi să o faci şi pentru a le putea transforma. Astfel înc+t următorul pas este de a deeni din ce în ce mai conştient de limitările tale, de fricile baate pe credinţe şi care te fac nefericit. 6oţi face un inentar al tuturor credinţelor tale, a tuturor legămintelor şi prin acest proces să începi transformarea. Toltecii numeau aceasta Arta Transformării şi stăp+nirea acesteia necesită o mare măiestrie. 6oţi atinge Măiestria transformării prin înlocuirea legămintelor baate pe frică, legăminte ce*ţi produc suferinţă, şi asta doar prin reprogramarea minţii. ' modalitate de a realia aceasta este prin explorarea şi adoptarea unor credinţe alternatie, ca de exemplu Cele 6atru 5egăminte. )eciia de a adopta Cele 6atru 5egăminte este o declaraţie de răboi pentru a ă rec+ştiga libertatea de a ă elibera de parait. Cele 6atru 5egăminte ă oferă posibilitatea de a pune capăt durerii emoţionale, ceea ce ă poate desc$ide uşa pentru a lăsa să pătrundă bucuria prin ea şi să începeţi un nou is. )epinde de oi cum eţi explora posibilităţile isului ostru, dacă sunteţi interesat în mod real de aceasta. Cele 6atru 5egăminte au fost create pentru a ă a/uta în Arta  Transformării, pentru a ă a/uta să depăşiţi limita legămintelor ce ă limiteaă, pentru a c+ştiga mai multă putere personală şi a deeni mai puternici. Cu c+t eţi fi mai puternici, cu at+t mai multe legăminte eţi putea rupe, p+nă în momentul în care eţi pătrunde înţelesul lor profund. A merge către înţelegerea profundă a acestor legăminte este ceea ce a fost numit a merge în deşert. C+nd mergi în deşert înt+lneşti demonii faţă în faţă. )upă ce ieşi din deşert, toţi aceşti demoni dein îngeri. 6ractic+nd cele patru legăminte noi, este un mare act de putere. A rupe ra/a magiei negre din mintea oastră necesită o mare putere personală. )e fiecare data c+nd rupi unul dintre ec$ile legăminte, c+ştigi o putere suplimentară. eţi putea începe prin ruperea unor condiţionări mai mici, mai puţin importante şi care necesită o putere mai mică. 'dată ce toate aceste mici condiţionări sunt rupte, puterea oastră personală a creşte p+nă c+nd eţi a/unge în punctul în care în final îl eţi înfrunta pe marele demon din mintea oastră. )e exemplu, fetiţa mică căreia i s*a spus să nu c+nte are acum 9F de ani şi ea tot nu c+ntă. ' modalitate ca ea să*şi depăşească credinţa că ocea ei este ur+tă, este de a spuneG I>ine, oi c+nta c$iar dacă nu c+nt at+t de bine.” Apoi poate pretinde că o aplaudă cinea şi*i spuneG I'$J Ce frumos a fost.” Aceasta ar putea* o face să*şi depăşească condiţionarea cu puţin, doar cu foarte puţin, însă condiţionarea a fi tot acolo. Bnsă acum ea are puţin mai multă putere şi cura/ pentru a încerca din nou şi din nou p+nă c+nd a rupe această condiţionare. Aceasta este o modalitate de a ieşi din isul iadului. )ar fiecare condiţionare care ă face să suferiţi, pe care o depăşiţi a trebui să fie înlocuită cu un nou legăm+nt care să ă facă fericiţi. Aceasta a împiedica ec$ile condiţionări să reină. )acă eţi ocupa acelaşi spatiu cu un nou legăm+nt, atunci ec$ea condiţionare a dispărea pentru totdeauna, iar în locul ei a fi un legăm+nt nou de credinţă. !xistă multe credinţe puternice în minte, credinţe ce pot face ca acest proces să fie fără speranţă, inutil. )e aceea trebuie să procedei uşor şi să ai răbdare cu tine pentru că acesta este un proces lent. )e aceea trăieşti acum reultatul a

multor ani de domesticire într*o i. 2u te poţi aştepta să rupi lanţurile domesticirii într*o i. -uperea condiţionărilor este foarte dificilă, deoarece noi suntem cei ce punem praful lumii "care este praful de pe oinţa noastră# în fiecare condiţionare pe care o aem. 2e este necesară o putere mare pentru a transforma o condiţionare, pentru a ne delega de un legăm+nt. 2u putem sc$imba un legăm+nt cu mai puţină forţă dec+t forţa pe care am inestit*o în acel legăm+nt, deoarece punem putere în cuinte "care este puterea oinţei noastre# şi în fiecare legăm+nt pe care*l facem. Aem neoie de aceeaşi cantitate de putere pentru a transforma un legăm+nt. 2u putem să sc$imbăm un legăm+nt cu mai puţină putere dec+t am folosit pentru a face acel legăm+nt, iar aproape toată puterea noastră personală este inestită în păstrarea legămintelor făcute cu noi înşine. )e aceea, legămintele nostre sunt ca o puternică autodeterminare. :untem condiţionaţi să fim ceea ce obişnuim să fim. :untem condiţionaţi să fim geloşi, furioşi şi să ne fie milă de noi înşine. :untem condiţionaţi de credinţele ce ne spun I2u sunt suficient de bun, nu sunt suficient de inteligent. )e ce să mai încercL Ceilalţi oameni or face asta deoarece o fac oricum mai bine dec+t mineJ”  Toate aceste ec$i legăminte care ne conduc isul ieţii sunt reultatul faptului că le*am repetat la nesf+rşit. )e aceea, pentru a adopta Cele 6atru 5egăminte, aeţi neoie de a pune în acţiune principiul repetării. 6unerea în practică a noilor legăminte a face ca iaţa oastră să se îmbunătăţească simţitor. -epetiţia este cea care creeaă măiestria.

5. DISCIPLINA LUPTĂTORULUI CONTROLUL PROPRIULUI COMPORTAMENT 1maginaţi*ă că *aţi treit dereme într*o dimineaţă şi sunteţi plin de entuiasm pentru întrega i. ă simţiţi bine. :unteţi fericit şi plin de energie pentru a face faţă ilei ce a urma. Apoi micul de/un, c+nd ă certaţi foarte tare cu soţia şi sunteţi inundat de emoţii negatie. ă eneraţi şi în aceste emoţii ale furiei pierdeţi foarte mult din puterea personală. )upă ceartă sunteţi epuiat şi doriţi doar să plecaţi şi să pl+ngeţi. )e fapt, ă simţiţi at+t de obosit înc+t mergeţi în camera oastră, sunteţi distrus şi încercaţi să ă recuperaţi. 6etreceţi întreaga i, inundat de aceste emoţii. 2u aeţi energie pentru a continua şi nu reţi dec+t să fugiţi de tot şi de toate. Bn fiecare i ne treim cu o anumită cantitate de energie mentală, emoţională şi psi$ică pe care o c$eltuim pe parcursul ilei. )acă permitem emoţiilor noastre să ne fure energia, nu om mai aea energie pentru a ne transforma iaţa sau pentru a dărui şi celorlalţi. Modul în care edeţi lumea depinde de emoţiile pe care le simţiţi. C+nd sunteţi supărat, totul în /urul ostru pare greşit, nimic nu este bine. >lamaţi totul, inclusi remeaH c$iar dacă plouă sau dacă soarele străluceşte, nimic nu ă mulţumeşte. C+nd sunteţi supăraţi, totul în /urul ostru este trist şi ă face să pl+ngeţi. edeţi copacii şi ă simţiţi supăratH edeţi ploaia şi totul pare at+t de trist. 6oate că ă simţiţi unerabil şi aeţi neoie să ă prote/aţi, deoarece nu ştiţi momentul în care cinea a dori să ă atace. 2u aeţi încredere în nimeni şi nimic din /urul ostru. Aceasta deoarece edeţi lumea prin oc$ii friciiJ 1maginaţi*ă că mintea umană este la fel cu pielea oastră. ' puteţi atinge uşor şi ă puteţi simţi minunat. 6ielea oastră este făcută pentru a percepe minunata senaţie a atingerii. Acum imaginaţi*ă că aeţi probleme şi pielea este tăiată şi se

infecteaă. )acă atingeţi pielea infectată, aceasta ă a produce o senaţie de durere, asa că eţi urmări să ă acoperiţi şi să ă prote/aţi pielea. 2u ă a face plăcere să fiţi atins deoarece doare. Acum imaginaţi*ă că toţi oamenii suferă de boli de piele. 2iciunul nu*l poate atinge pe celălalt deoarece doare. Toată lumea are răni pe piele, astfel înc+t infecţia pare a fi cea normal, durerea fiind considerată de asemenea normalăH credem că trebuie să fie aşa. ă puteţi imagina cum ne*am comporta unii cu ceilalţi dacă toţi oamenii din lume ar aea boli de pieleL >ineînţeles că ne*am îmbrăţişa cu greu unii cu ceilalţi, deoarece ar fi dureros. Astfel ar fi necesar să punem o distanţă destul de mare între noi. Mintea umană este exact ca această descriere a pielii infectate. 8iecare om are un corp emoţional complet infectat de răni. 8iecare rană este infectată cu otraă emoţională, otraa tuturor emoţiilor care ne*au făcut să suferim, precum ura, furia, inidia şi supărarea. ' acţiune nedreaptă desc$ide o rană în minte şi noi reacţionăm cu otraă emoţională, din caua conceptelor şi credinţelor pe care le aem despre in/ustiţie şi despre ceea ce este drept. Mintea este at+t de rănită şi plină de otraă din caua procesului de domesticire şi pentru că toată lumea descrie mintea rănită ca fiind cea normal. Acest fapt este considerat normal, dar eu ă pot spune ceea ce este normal. Aem un is planetar greşit, iar oamenii sunt bolnai mental de o boală ce se numeşte frică. :imptomele acestei boli sunt toate emoţiile care*i fac pe oameni să sufereG furia, ura, supărarea, inidia şi trădarea. C+nd frica este prea mare, mintea raţională cedeaă, iar noi numim aceasta boală mentală. Comportamentul psi$otic apare c+nd mintea este at+t de înspăim+ntată şi rănile sunt at+t de dureroase, înc+t se pare că este mai bine să rupi contactul cu lumea exterioară. )acă om reuşi să obserăm starea minţii noastre ca fiind bolnaă, om descoperi că există un tratament. 2u mai trebuie să suferim deloc. Mai înt+i aem neoie de adeăr pentru a ne desc$ide rănile emoţionale, apoi om scoate otraa şi ne om indeca rănile complet. Cum putem face aceastaL Trebuie să*i iertăm pe cei pe care simţim că au greşit în faţa noastră, nu pentru că merită să fie iertaţi, ci pentru că noi ne iubim pe noi înşine at+t de mult înc+t nu dorim să mai plătim pentru nedreptate. 1ertarea este singura modalitate de indecare. 6utem alege să iertăm pentru că simţim compasiune pentru noi înşine. 6utem lăsa de*o parte resentimentele şi să declarăm I)estulJ 2u oi mai fi marele Kudecător şi nu oi mai lupta împotria mea. 2u oi mai abua de mine şi nu mă oi mai trata cu iolenţă. 2u oi mai ictima.” Mai înt+i, trebuie să ne iertăm părinţi, fraţii, surorile, prietenii şi pe )umneeu. ' dată ce îl ierţi pe )umneeu te poţi ierta şi pe tine însuşi. ' dată ce te ierţi pe tine, autorespingerea din mintea ta ia sf+rşit. Bncepe autoacceptarea şi iubirea de sine a creşte at+t de mult înc+t în final te ei accepta exact aşa cum eşti. Acesta este începutul ieţii de om liber. 1ertarea este c$eia. ei şti că ai iertat pe cinea atunci c+nd ei edea că nici el şi nici tu nu eţi aea nici o reacţie emoţională. ei aui numele persoanei şi nu ei aea nici o reacţie emoţională. C+nd cinea poate atinge ceea ce obişnuia a fi o rană, dar fără a*şi produce durere, atunci ei şti că ai iertat cu adeărat şi definiti. Adeărul este ca un bisturiu. Adeărul este dureros, deoarece desc$ide toate rănile ce sunt acoperite de minciuni şi pe care le putem indeca. Aceste minciuni sunt ceea ce numim sistemul de negare. !ste un lucru bun să aem un sistem de negare, deoarece ne permite să ne acoperim rănile şi el funcţioneaă. )ar o dată

ce nu mai aem răni sau otraă, nu a mai trebui să minţm deloc. 2u mai aem neoie de sistemul de negare, deoarece o minte sănătoasă este la fel ca şi o piele sănătoasă. !ste plăcut pentru o minte să fie atinsă atunci c+nd ea este curată. 6roblema cu marea ma/oritate a oamenilor este că îşi pierd controlul emoţiilor. !moţiile sunt cele care controleaă comportamentul uman, nu omul este cel care controleaă emoţiile. C+nd ne pierdem controlul spunem lucruri pe care nu am fi dorit să le spunem şi facem lucruri pe care nu am fi rut să le fi făcut. )e aceea este at+t de important să deenim impecabili în g+nduri, în exprimarea noastră şi să deenim un luptător spiritual. Trebuie să înăţăm să ne controlăm emoţiile, astfel înc+t să aem şi suficientă putere personală pentru a ne transforma legămintele baate pe frică, să scăpăm din iad şi să ne creăm raiul nostru personal. Cum am putea să deenim un luptător spiritualL :unt anumite caracteristici ale luptătorului spiritual, care sunt aproximati la fel în întreaga lume. 5uptătorul spiritual este conştient. Aceasta este foarte important. :untem conştienţi că mergem la răboi şi în răboi mintea noastră necesită disciplină. 2u disciplina unui soldat, ci disciplina unui luptător. 2u o disciplină exterioară, care să ne spună ce să facem şi ce să nu facem, ci disciplina de a fi noi înşine, indiferent de ceea ce se petrece. 5uptătorul spiritual deţine controlul. 2u controlul asupra unei alte fiiinţe umane, ci controlul asupra propriilor emoţii, controlul asupra propriei persoane. Atunci c+nd ne pierdem controlul, ne reprimăm emoţiile şi nu atunci c+nd ne controlăm. Marea diferenţă dintre luptător şi ictimă este că ictima îşi reprimă emoţiile, iar luptătorul şi le domină. ictima îşi reprimă emoţiile deoarece îi este frică să şi le arate şi îi este frică de ceea ce a spune sau de ceea ce a dori să spună. A controla nu este acelaşi lucru cu a reprima. A controla este a*ţi reţine emoţiile şi a le exprima la momentul oportun, nici mai dereme, nici mai t+riu. )e aceea luptătorii sunt impecabili. !i au un control complet asupra propriilor lor emoţii şi de aceea asupra întregului lor comportament.

6. INIŢIEREA MORŢII ÎMBRĂŢIŞAREA ÎNGERULUI MORŢII Modalitatea finală de a atinge libertatea este de a ă pregăti de iniţierea morţii, de a ă considera moartea ca fiind profesorul ostru. Ceea ce îngerul morţii ne poate înăţa este cum să fim cu adeărat ii. Adeărul este că ceea ce noi nu ştim este că dacă nu om muri m+ine. Cine ştieL Aem ideea că mai aem mulţi ani de trăit în iitor. )ar oare mai aemL )acă mergem la spital şi doctorul ne spune că mai aem o săptăm+nă de trăit, ce om face atunciL Aşa cum am spus mai dereme, aem două alegeri de făcut. 3na este să suferim deoarece om muri şi o să spunem tuturor I>ietul de mine, oi muriJ”, iar cealaltă este de a folosi fiecare moment pentru a fi fericit, pentru a face ceea ce ne place cu adeărat să facem în iaţă. )acă mai aem doar două săptăm+ni de trăit, $ai să ne bucurăm de iaţăJ Daidem să trăimJ 6utem spune Ioi fi eu însumi. 2u oi mai încerca să trăiesc doar pentru a face plăcere altor persoane. 2u*mi a mai fi frică de ceea ce ei g+ndesc despre mine şi ce dacă îmi pasă că se spune că oi muri într*o săptăm+năL oi fi eu însumi.” Bngerul morţii ne poate înăţa cum să trăim în fiecare i ca şi cum ar fi ultima i a ieţii noastre, ca şi cum s*ar putea să nu mai existe un m+ine. 6utem începe

fiecare i prin a ne spuneG I:unt trea, ăd soarele. Bmi oi arăta recunoştinţa faţă de soare, faţă de oricine şi orice. Bncă o i pentru a fi eu însumi.” Aceasta este modalitatea de a edea iaţa, aceasta este ceea ce m*a înăţat îngerul morţii pe mine%de a fi complet desc$is, de a şti că nu există nimic de ce să îţi fie frică. ;i bineînţeles că trate oamenii pe care*i iubesc cu multă dragoste, deoarece aceasta s*ar putea să fie ultima i în care să le pot spune c+t de mult îi iubesc. 2u ştiu dacă te oi mai edea, aşa că nu reau să mă lupt cu tine. ;i dacă oi aea o mare luptă cu tine şi*ţi oi spune toate otrăurile emoţionale pe care le am împotria ta şi tu ei muri m+ineL 6ardonJ ', )oamne, Kudecătorul mă a  /udeca at+t de aspru şi mă oi simţi at+t de inoat pentru tot ceea ce şi*am spus. Mă oi simţi şi mai inoat pentru că nu ţi*am spus ce mult te iubesc. )ragostea care mă face fericit este dragostea pe care o pot împărtăşi cu tine. )e ce trebuie să neg că te iubescL 2u este important dacă tu mă iubeşti la r+ndul tău. :*ar putea să mor m+ine sau s*ar putea ca tu să mori m+ine. Ceea ce mă face fericit acum este să*ţi spun ce mult te iubesc. 6oţi să*ţi trăieşti iaţa astfel şi făc+nd astfel te pregăteşti pentru iniţierea morţii. Ce se a petrece în iniţierea morţii este că isul ec$i pe care*l aeai în mintea ta a muri pentru totdeauna. )a, ei aea amintiri paraite, ale Kudecătorului, ale ictimei şi a ceea ce obişnuiai să crei, dar paraitul a fi mort. 1ată ce a muri în iniţierea morţii%paraitul. 2u este uşor să te îndrepţi către iniţerea morţii, deoarece Kudecăorul ş ictima se or lupta cu toate puterile lor. !i nu or dori să moară şi ne om simţi că noi suntem cei ce urmeaă să moară şi ne a fi frică de această moarte. C+nd trăim în isul planetei este ca şi cum am fi morţi. 'ricine supraieţuieşte iniţierii morţii primeşe cel mai minunat darG înierea. 6entru a primi înierea este necesar să te ridici din moarte, să fii iu, să fii tu însuţi din nou. Bnierea înseamnă să fii ca un copil, sălbatic şi liber, dar cu o singură diferenţă. )iferenţa este că suntem liberi cu înţelepciune, nu cu inocenţă. :untem capabili să distrugem sistemul de domesticire, să deenim liberi din nou şi să ne indecăm mintea. om fi aproape de Bngerul morţii ştiind că paraitul a muri şi noi om fi încă în iaţă cu o minte sănătoasă şi un raţionament perfect. Apoi om fi liberi să ne folosim mintea şi să ne conducem iaţa. Ceea ce ne înaţă Bngerul morţii este în spiritul Toltec. Bngerul morţii ine la noi şi ne spuneG Iei, tot ceea ce există aici este al meu nu este al tău. Casa, soţia, copiii, maşina, cariera, banii tăi, totul este al meu şi pot să*ţi iau totul c+nd reau, dar pentru moment le poţi folosi.” )acă ne om împrieteni cu Bngerul morţii om fi fericiţi o dată pentru totdeauna. )e ceL )eoarece Bngerul morţii ne ia trecutul pentru a face ca iaţa să continue. 6entru fiecare clipă ce a trecut, Bngerul morţii dă deoparte ceea ce a murit şi ne face să trăim în preent. 6araitul doreşte să ducem trecutul după noi, ceea ce face ca iaţa să deină at+t de dificilă. C+nd încercăm să trăim în trecut, cum putem să ne bucurăm de preentL C+nd isăm la iitor, de ce trebuie să ducem greutatea trecutului L C+nd om trăi în preentL Ceea ce ne înaţă Bngerul morţii este să trăim în preent.

". NOUL VIS RAIUL PE PÂMÂNT Aş dori să uiţi tot ceea ce ai înăţat în întrega ta iaţă. Acesta este începutul unei noi înţelegeri, a unui nou is.

isul în care trăieşti este creaţia ta. !ste percepţia ta asupra realităţii pe care o poţi sc$imba oric+nd. Ai puterea de a crea iadul, dar ai şi puterea de a crea raiul. )e ce să nu isei un is diferitL )e ce să nu*ţi foloseşti mintea, imaginaţia şi emoţiile pentru a isa paradisulL )oar foloseşte*ţi imaginaţia şi se or petrece lucruri extraordinare. 1magineaă*ţi că ai capacitatea de a edea lumea cu oc$i diferiţi, oric+nd doreşti tu aceasta. )e fiecare dată c+nd desc$ii oc$ii, ei lumea din /urul tău într*un mod diferit. Bnc$ide oc$ii acum, iar apoi desc$ide*i şi prieşte în afară. Ceea ce ei este dragostea ce ine din copaci, dragostea ce ine din cer, dragostea ce ine din lumină. ei percepe dragostea ce exultă din tot ceea ce te încon/oară. Aceasta este starea de înc+ntare, de armonie. ei percepe direct dragostea ce exultă din tot ceea ce te încon/oară, inclusi cea care proine din tine şi din alte fiinţe umane. C$iar atunci c+nd oamenii sunt supăraţi sau furioşi, în spatele acestor sentimente poţi edea că ei emit şi multă dragoste. 8olosindu*ţi imaginaţia şi desc$i+ndu*ţi oc$ii în faţa noilor percepţii, aş dori să te ei pe tine trăind o nouă iaţă, un nou is, o iaţă în care nu trebuie să*ţi  /ustifici existenţa şi în care eşti liber să fii exact asa cum eşti. 1magineaă*ţi că ai permisiunea să fii fericit şi să te bucuri cu adeărat de iaţă. iaţa ta este liberă de orice conflict cu tine însuţi şi cu ceilalţi. 1magineaă*ţi că trăieşti fără frica de a*ţi exprima isele. ;tii ce doreşti, ceea ce nu doreşti şi c+nd doreşti acestea. !şti liber să*ţi transformi iaţa în modul în care doreşti. 2u*ţi este frică să ceri ceea ce ai neoie, de a spune da sau nu faţă de oricine sau orice. 1magineaă*ţi că trăieşti o iaţă fără frica de a fi /udecat de ceilalţi. Tu nu*ţi mai conduci comportamentul în concordanţă cu ceea ce ceilalţi pot g+ndi despre tine. 2u mai eşti răspunător pentru părerea nimănui. 2u mai trebuie să mai controlei pe nimeni şi de asemenea nimeni nu te mai controleaă pe tine. 1magineaă*ţi că trăieşti fără a*i /udeca pe ceilalţi. 6oţi să*i ierţi uşor pe ceilalţi şi poţi să nu*i /udeci. 2u trebuie să ai dreptate şi nu trebuie să faci pe altcinea să simtă că a greşit. Te respecţi pe tine însuţi şi pe oricine altcinea, iar ei te respectă la r+ndul lor. 1magineaă*ţi că trăieşti fără frica de a iubi şi a nu fi iubit. 2u*ţi mai este frică că ei fi respins şi nu ai neoie să fii acceptat. 6oţi spune ITe iubescJ” fără nici o ruşine şi fără nici o /ustificare. 6oţi merge în lume cu inima complet desc$isă şi să nu*ţi fie frică că ei fi rănit. 1magineaă*ţi că trăieşti iaţa fără să*ţi fie frică să*ţi asumi riscuri şi să explorei iaţa cu adeărat. 2u*ţi este frică că ei pierde cea. 2u*ţi este frică să fii iu în lume şi nu*ţi este frică să mori. 1magineaă*ţi că te iubeşti exact aşa cum eşti. Bţi iubeşti corpul exact aşa cum este, îţi iubeşti emoţiile exact aşa cum sunt ele. ;tii că eşti perfect, exact aşa cum eşti. Motiul pentru care te rog să*ţi imaginei aceste lucruri este pentru că ele sunt perfect posibile. 6oţi trăi în starea de graţie, în starea de beatitudine%isul raiului. )ar pentru a experimenta acest is, trebuie mai înt+i să*l înţelegi. )oar iubirea are capacitatea de a te face să intri într*o stare de beatitudine. 8iind în stare de beatitudine, înseamnă să fii îndrăgostit. A fi îndrăgostit înseamnă a trăi beatitudinea. 6luteşti pe nori. 6ercepi dragostea oriunde te duci. !ste în întregime posibil să trăieşti în acest mod tot timpul. !ste posibil, deoarece şi alţii au putut, iar ei nu sunt diferiţi de tine. !i trăiesc în beatitudine deoarece şi*au sc$imbat legămintele şi iseaă un alt is.

' dată ce ai simţit ce înseamnă să trăieşti o stare de beatitudine, începi să o iubeşti. ;tii că raiul pe păm+nt este un adeăr, că raiul există cu adeărat. 'dată ce ştii că raiul există, o dată ce ştii că este posibil să te menţii acolo, depinde doar de tine să faci efortul de a te menţine, de a răm+ne acolo. Cu două mii de ani în urmă, 1isus ne*a spus despre împărăţia raiului, împărăţia iubirii, dar a fost greu să fie auit deoarece oamenii nu erau pregătiţi. !i spuneau. I)espre ce orbeştiL 1nima mea este goală, nu simt iubirea despre care orbeştiH nu simt pacea pe care tu o ai.” Tu nu trebuie să faci asta. )oar imagineaă*ţi că mesa/ul iubirii este posibil şi că tu ei găsi ceea ce ţi se cuine. 5umea este frumoasă şi minunată. iaţa poate deeni foarte uşoară atunci c+nd îţi iubeşti calea ta în iaţă, modul în care trăieşti. 6oţi fi iubitor tot timpul. !ste alegerea ta. 6oţi să nu ai moti să iubeşti, dar poţi iubi pentru că dragostea te face fericit. )oar iubirea în acţiune este cea care produce fericirea. )ragostea ă a oferi pacea interioară. a transforma percepţia oastră despre lume. 6oţi edea orice cu oc$ii iubirii. 6oţi fi conştient că totul în /urul tău este iubire. C+nd trăieşti astfel, nu a mai exista ceaţă în mintea ta. M1T'T! a plecat într*o acanţă permanentă. Aceasta repreintă ceea ce caută oamenii de sute de ani. )e mii de ani suntem în căutarea fericirii. 8ericirea este paradisul pierdut. 'amenii au muncit at+t de greu pentru a a/unge în acest punct, dar aceasta este o parte generată doar de eoluţia minţii. Acesta este iitorul umanităţii. Acest mod de iaţă este posibil şi este în m+inile oastre. Moise a numit aceasta 6ăm+ntul 8ăgăduinţei, >udd$a a numit*o 2irana, 1isus l*a numit -ai, iar  Toltecii l*au numit 2oul is. )in păcate, identitatea oastră este amestecată cu isul planetei. Toate credinţele şi legămintele oastre sunt în ceaţă. :imţiţi preenţa paraitului şi ă identificaţi cu el. Aceasta face mai dificilă plecarea sa, eliberarea paraitului şi crearea spaţiului în care este experimentată iubirea. !şti ataşat de Kudecător, ataşat de ictimă. :uferinţa te face să te simţi în siguranţă deoarece o cunoşti at+t de bine. )ar nu există cu adeărat nici un moti pentru care să suferi. :ingurul moti pentru care suferim este pentru că alegem să suferim. )acă te ei uita în iaţa ta, ei găsi multe scue pentru a suferi, dar nu ei găsi un moti adeărat pentru care să suferi. Acelaşi lucru este adeărat pentru fericire. :ingurul moti pentru care eşti fericit este pentru că tu alegi să fii fericit. 8ericirea este o alegere şi suferinţa, de asemenea. 6robabil că nu putem scăpa de destin, dar aem două posibilităţi de a alegeG să ne bucurăm de destinul nostru sau să suferim din caua lui. A suferi sau a iubi şi a fi fericit. A trăi în iad sau a trăi în rai. Alegerea mea este de a trăi în rai. A ta care esteL

1#. RUGĂCIUNI  Te rog să înc$ii oc$ii pentru un moment, desc$ide*ţi inima şi simte iubirea ce ine din inima ta. reau să*mi urmei cuintele în mintea şi în inima ta, să simţi o foarte str+nsă conexiune cu iubirea. Bmpreună, om face o rugăciune foarte specială, pentru a experimenta comuniunea cu Creatorul nostru. 8ocalieaă*ţi atenţia asupra plăm+nilor, ca şi cum ar exista numai plăm+nii tăi. :imte plăcerea atunci c+nd plăm+nii tăi se expansioneaă pentru a împlini cea mai mare necesitate a corpului uman, respiraţia.

-espiră ad+nc şi simte aerul care*ţi umple plăm+nii. :imte cum aerul nu este altcea dec+t iubire. 'bseră legătura dintre aer şi plăm+ni, o legătură de dragoste. 3mple*ţi plăm+nii cu aer p+nă c+nd corpul tău are neoie să elimine acel aer. Apoi expiră şi simte din nou plăcerea. )eoarece atunci c+nd împlinim orice necesitate a corpului uman, aceasta ne produce plăcere. C+nd respirăm, simţim o mare plăcere. )oar să respirăm este suficient pentru noi pentru a putea fi fericiţi, pentru a ne bucura de iaţă. )oar faptul că trăim este suficient. :imte plăcerea de a fi iu, plăcerea de a simţi iubirea

RUGĂCIUNE PENTRU LIBERTATE Astăi, Creatorul 3niersului, a cerut ca tu să ii cu noi şi să împărtăşeşti cu noi o puternică comuniune de iubire. ;tim că adeăratul Tău nume este 1ubire, ceea ce ar fi în comuniune cu noi înseamnă a împărtăşi aceeaşi ibraţie, aceeaşi frecenţă care o ai Tu, deoarece Tu eşti singurul lucru care există în uniers. Astăi, a/ută*ne să fim la fel cu Tine, să iubim iaţa, să fim iaţa, să fim iubirea. A/ută*ne să iubim în modul în care Tu iubeşti, fără nici o condiţie, fără aşteptări, fără obligaţii, fără /udecăţi. A/ută*ne să iubim şi să ne acceptăm pe noi înşine fără a ne /udeca, deoarece atunci c+nd ne /udecăm pe noi, ne om găsi inoaţi şi a trebui să fim pedepsiţi. A/ută*ne să iubim tot ceea ce tu ai creat necondiţionat, special pentru fiinţele umane, special pentru cei ce trăiesc alături de noi, toate rudele noatre şi ceilalţi oameni pe care încercăm at+t de mult să*i iubim. )eoarece atunci c+nd îi respingem pe ei, ne respingem pe noi, iar c+nd ne respingem pe noi, Te respingem pe Tine. A/ută*ne să*i iubim pe ceilalţi aşa cum sunt ei, fără nici o condiţie. A/ută*ne să*i acceptăm în modul în care sunt, fără a*i /udeca, deoarece dacă*i /udecăm pe ei, îi om găsi inoaţi şi om simţi neoia de a*i pedepsi. Astăi, curăţă*ne inimile de orice otraă emoţională pe care o mai aem, elibereaă*ne mintea de orice /udecată, astfel înc+t să putem trăi în pace şi iubire completă. Astăi este o i foarte specială. Astăi ne desc$idem inimile pentru a iubi din nou aşa că ne putem spune unul altuia ITe iubesc”, fără nici o frică şi c+nd spun aceasta o spun din tot sufletul. ino la noi, foloseşte ocile noastre, foloseşte oc$ii noştri, foloseşte m+inile noastre şi foloseşte*ne inimile pentru a ne oferi celorlalţi într*o comuniune de iubire cu toată lumea. Astăi, Creatorul ne a/ută să fim la fel cum eşti Tu. Bţi mulţumim pentru tot ceea ce primim astăi, mai ales pentru libertatea de a fi cine suntem noi cu adeărat. Amin.

RUGĂCIUNE PENTRU IUBIRE om trăi un is frumos împreună%un is în care tu ei iubi tot timpul. Bn acest is tu eşti în mi/locul unei ile frumoase şi însorite de ară. Aui păsările, +ntul şi un micuţ r+u. Mergi către r+u. 6e malul r+ului este un bătr+n în meditaţie, iar tu ei că din capul său sunt emanate rae de lumină de diferite culori. 3rmăreşti să nu*l deran/ei, dar el îţi obseră preenţa şi desc$ide oc$ii. !l are oc$ii plini de iubire şi un +mbet larg. Bl întrebi cum de este capabil să radiee o lumină at+t de frumoasă. Bl întrebi dacă te poate înăţa şi pe tine ceea ce face el. !0 îţi răspunde că mulţi, mulţi ani în urmă el i*a pus aceeaşi întrebare profesorului său. >ătr+nul a început să*ţi istorisească din poestea ieţii saleG IBnăţătorul meu şi* a desc$is pieptul şi şi*a scos inima, apoi a luat o flacără frumoasă din inima sa.