Domnisoara Christina Rezumat

Domnişoara Christina

...it stood All beautiful in naked purity, The perfect semblance of its bodily frame... Shelley, Queen Mab,

Capitolul I Sanda şi cu Egor se aflau de 3 zile la moşie. L-a prins pe Egor(pictor) de mână, primul gest familiar pe care îl făcuse până atunci, spunându-i că au un musafir nou, domnul profesor Nazarie care făcea săpături la Bălănoaia (Nazarie nu cunostea pe nimeni, a fost invitat de prefect la mosie care era un prieten de familie cu doamna Moscu). Egor era surprins de gestul Sandei şi dăduse să o prindă de mijloc însă aceasta se trase înapoi. Doamna Moscu (mama Sandei si a Siminei(Simina avea 9 ani) si sora domnişoarei Christina omorâtă în timpul răscoalei) îl prezintă pe Egor domnului profesor şi se aşează toţi la masă. Doamna Moscu era extenuată ca de obicei, obosea foarte mult dar numai la lăsarea serii. Simina, foarte capricioasă, nu îl lăsă pe profesor să stea lângă mama ei spunând că ea mereu stă acolo. Nazarie este uimit de strania oboseala a doamnei Moscu si de Simina, initial spunand ca e un inger dar dupa observarea privirii si a reactiilor sale o considera bizara. Nazarie mai vorbeste putin despre sapaturi si mentioneaza ca le face la Balanoaia. Cand Sanda aude ii atrage atentia mamei sale. Doamna Moscu spune ca un strabun de-al lor a avut mosie acolo. Simina are o reactie arzatoare si spune ca si Domnisoara Christina statea tot acolo. Sanda o mustreaza cu privirea pe Simina. Masa continua in liniste, cu putine interventii verbale insa Sanda ii atrage atentia doamnei Moscu la un moment dat cu faptul ca se raceste friptura. Doamna Moscu era singura care manca ceilalti nu mancasera decat jumatate pentru ca friptura avea miros gretos de vita. Sanda ii spune jupanesei ca nu ar mai fi trebuit sa cumpere carne de berbec dar jupaneasa ii raspunde cu faptul ca toate pasarile au murit iar in sat nimeni nu a vrut sa-i vanda. La masa se mai intampla o scena stranie, Nazarie vorbeste de Balanoaia, doamna Moscu il intraba daca se gasesc si lucruri din aur, Simina spune ca si Christina avea iar Sanda tresare si o intreaba agresiv de unde stie. Simina spune ca stie de la doamna Moscu si de la Doica. Sanda ii zice ca ar trebui sa nu-i mai umple capul cu prostii. Musafirii rad de faptul ca Egor e un lenes ca nu s-a apucat inca de pictat. Doamna Moscu il lauda pe Nazarie iar acesta spune ca totul se datoreaza profesorului lui, Vasile Pirvan. Masa se termina in liniste cu o cafea, Nazarie fiind destul de ingandurat iar Simina incercand sa-l descifreze cu o privire care trecea mult peste privirea unui copil.

Capitolul II

Capitolul al II-lea incepe cu Nazarie acomodandu-se cu greu cu camera sa si intrebandu-se de ce au primit camera atat de indepartate in sensul ca Egor avea camera abia la capatul coridorului. Bate la usa lui Egor si ii spune ca nu putea sa doarma si s-a gandit sa-I tina companie. Camera lui Egor era foarte spatioasa, avea balcon si era mobialata destul de pretentios insa in ansamblul camerei foarte mari pare mobilata foarte simplu. Egor spune ca nu stia cu ce sasi omoare insomnia ca nu si-a adus multe carti in gandul lui spunandu-si ca spera ca serile sa si le petreaca cu Sanda. Spunea ca e prima oara cand urca atat de repede in camera, pana atunci statea serile pana tarziu in parc cu oaspetii care probabil o oboseau foarte mult pe doamna Moscu. La cererea profesorului, Egor ii spuse ca toate camerele din jur sunt goale, ca au fost ocupate de musafiri mai exact ca a existat un etaj doar pentru musafiri, doamna Moscu si cu domnisoarele stand in cealalta parte a casei. Egor isi aprinse o tigara si ii oferise una si lui Nazarie insa acesta o refuza spunand ca nu fumeaza. Apreciind asa o noapte splendida, amandoi ies pe balcon. Nazarie vorbeste foarte mult despre Dunare, spune ca ii simte mirosul, ca are un miros specific, ca oricunde s-ar afla, chiar si pe Baragan, tot ar simti mirosul care semana cu lutul si cu plantele de scaieti. El considera ca oamenii de langa fluvii sunt mai inteligenti, mai deschisi, ca padurea te inspaimanta, te innebuneste. Ii spune lui Egor ca pana si lui ii este frica chiar daca e tanar insa Egor se apara spunand ca nu s-a indepartat de fereastra pentru ca i-a fost frica ci pentru ca voia sa-si aprinda o tigara. Nazarie rade si zice ca e normal sa nu-i fie teama de un prac de salcami intrucat padurea din fata mosiei avea pana intr-o suta de ani. Egor si Nazarie mai vorbesc despre gazde, Egor spunand ca o stie doar pe Sanda de putin timp iar Nazarie ca nu cunostea pe nimeni si ca se simte prost ca sta la mosie deorece doamna Moscu pare destul de bolnava. Egor spune ca pe seara doamna Moscu intra intr-o letargie stranie si ca totusi isi pastreaza zambetul ca o masca insa Nazarie il contrazice cu faptul ca zambetul ei nu e o masca, ca poate nu asculta deloc conversatia si nu stie despre ce se vorbeste insa iti urmareste gesturile si buzele sis tie exact cand sa te intrerupa asa incat sa nu te tulbure cu linistea ei. La un moment dat se aud niste pasi intrerupti pe hol, Egor se enerveaza ca nu calca slugile cu toata talpa ca si cum ar fi hoti insa putin timp dupa episodul asta amandoi simt ca cum nu ar fi singuri, ca si cum cineva s-ar uita la ei insistent. Pictorul il invita pe profesor la un coniac, acesta il termina dintr-o inghititura si ii cere lui Egor si o tigara cu motivul ca poate are mai mult noroc. Mai beau un pahar dar acesta fara graba. Egor il intreaba pe profesor daca a fost in Marsilia pentru ca acolo este un bar in care obiceiul e ca dupa coniac sa se cante. Profesorul e incantat insa spune ca el nu are voce Egor gandindu-se ca ii e rusine asa ca incepe el sa cante singur: Les viellles de notre pays Ne sont pas vieilles moroses, Elle portent des bonnets roses...:

Capitolul III Capitolul al III-lea incepe cu Nazarie care se trezeste din somn auzul unor batai in usa. O femeie aproape batrana ii aduce lapte. Nazarie isi simte gura amara in amintirea coniacului de seara trecuta. Refuza apa calda oferita de sluga cu motivul ca vrea sa se pedepseasca pentru scenele ridicole din camera cu balcon. I se parea hilar si trist in acelasi timp cum au stat aseara si au pierdut vremea band coniac, ii venise in minte melodia pe care o cantase Egor in timp ce

se radea cu apa rece. Se linisti la gandul ca si el se simte probabil la fel de rusinat. Profesorul se intoarse la conac cu putin inainte de masa si se intalnise cu Simina in parc. Fetita il intreba daca a dormit bine. Nazarie de uita la ea, observa cat e de frumoasa, ii spuse ca a dormit bine si da sa isi treaca mana prin buclele ei insa cand ajunge aproape de capul fetiei ii se facu teama sa o atinga. Vede cum in gesturile ei exista o feminitate exacerbata pentru un copil de noua ani. Fetita il intreaba daca nu l-a deranjat pe Egor aseara, Nazarie e mirat si o intreaba cum a stiut ca a fost la el in camera iar Simina ii raspunde ca tot timpul cand se intalnesc doi musafiri se aduna la povesti in camera aceea. Copila ii spune ca ea considera ca nu e bine ca Egor sa fie deranjat, ca ar trebui sa stea singur noaptea pentru ca e artist si poate lucreaza. Nazarie o asigura ca nu o sa se mai intample si se gandeste ca poate Simina stie ceva despre care el nu stie… ca e confidenta.