Doamna-de-Companie-Lorraine-Heath.pdf

l

I

It

lrrrutslp Hrnrn

tharuna, t'(^ttt/tllltO /

Capitofuf

1

Londra, LBBB

Doamni de viqi nobili se oferi si serveasci drept insolitoare unei doamne americane rafinate, aflate in ciutare de indrumare in societate' Scrisori de recomandare disponibile la cerere. A se trimite orice solicitare citre Lady Louisa Wentworth, prin intermediul acestei Publicagii. Revista saptamdnald a doamnelor

-

Ce naiba e asta?

Lady Louisa Wentworth i9i didu pulin capul pe spate, de teami ca nu cumva si-gi zgarie nasul cu ziarul pe care fratele ei i-I

flutura furios prin fala ochilor. Tocmai iqi savura micul dejun obignuit alcituit din terci de ov;iz cu unt, lapte 9i zahdt din plin, cAnd acesta diduse btznaca un inger rizbunitor in micul salon folosit pentru servirea micului dejun. Dupi ce igi tamponi delicat colgurile gurii cu gervetul de olanda, igi aduni toate forlele pentru a se confrunta senini. cu spiritul lui beligerant' -Pare si fie o revisti, spuse ea. -Nu astal lipi el scos din si-rite, fluturind ziartl in sus 9i in jos inainte de a-l tranti pe masi. Astal continui el, indicand cu un deget bont o sectiune anume. -Anunful meu, spuse ea privind formularea bine-cunoscuti 9i trigind aer in piept pentru a se calma.

Lorraine l{eat

Doamna f,e contyan{B

-Anunlul tiu, repeti el cu un calm preficut care o ficu si simfiori pe gina spinirii. Anun{ur tiur izbucni er apoi de-a dreptul, - de insogitoare? plin de mAnie. Ai dat anunt pentru un post -Da, gi am programat un interviu ceva mai tirziu in cursul acestei dimineti, aga ci ag aprecia daci ai inceta si mai !ipi, ca si imi pot face digestia in linigte. -Nu vei ocupa acest post de insofitoare. Ti_o interzic cu

-Atunci, permite-mi si reform,t'lez, ca si fiu bine infeleasi. Tu valorezi ceva, ai un nenorocit de titlu. Eu nu am nimic. Nu am zestre, nu am pimint, 9i nici vreo speranli de a atrage vreodati vreun barbat care si treaci cu vederea faptul ci n-am

ti

desivArgire. Louisa simti cum i se stringe stomacur. Luase aceasti decizie dupi ce se luptase mult cu ea insigi, examinAnd cu grijdce opliuni avea la dispozitie, cintirind avantajele gi dezavantajele gi acceptAnd consecintele ingrozitoare care decurgeau din schimbarea direcfiei in care avea si o ia viata ei. De aceea, nu avea de gand si permiti nici lui, nici altcuiva, si o impiedice sau

sd ii interzici sd igi duci planul ia bun sfArgit. -Am douizeci gi gase de ani, Alex, sunt destul de mare incat si fac ce doresc. Postul de insoqitoare este unur respectabir pentru

fiica unui lord...

- Doamnele necisitorite sub treizeci de ani au nevoie de o insofitoare. Pentru numele lui Dumnezeu, cum poti tu sri 75i insotitoarea cuiva, atata vreme cat tu insafi ai nivoie de

insotitoare? Louisa se ridici brusc in picioare, dAnd scaunul la o parte gi aruncAnd gervetul de olande in castronul cu terci. Jintuicu pri_ virea ochii de un albastru amenintitor ai fratelui ei gi se intrebi daci gi ochii ei cipitau o .rrrrrqa de albastru-inchis cand era provocati, a$a cum i se intAmpla lui. - o doamni are nevoie ca reputatia ei si rimani nepitati atata weme cat existi o gansi cat de ar naibii de mica de a fi ceruti in cisitorie de un domn. Nimeni nu are sa imi ceari vreodati mana, gi gtii al naibii de bine asta. Cind o auzise rostind prima injurituri, fratele ei rimisese cu gura ciscatd. La a doua, deja ii iegiseri ochii din orbite. * Nu am nici un fel de zestre. A sosit momentul ca tu sd. vezi lucrurile a$a cum sunt. Nu avem nimic de valoare... - Ne avem pe noi ingine. o ()

un sfan!... - Existd pe undeva acel barbat de o inteligenfi rari care iqi va da seama de adevArata ta valoare.

-Dragul meu frate, cit timp si aqtept? spuse eardzdndamar. Nu m-a curtat nimeni niciodati. Ei bine, da, au fost cAfiva care au flirtat cu mine, insi au ficut-o doar din plictiseali, firi intenlii serioase. Nu imi trimite nimeni buchete de flori, nu std nimeni lAngi mine in salon, pentru a face conversafie. Niminui nu ii este groazi si treaci prin furcile caudine cerAndu-fi mAna mea' Nu mi cauti nimeni in mod serios, 9i realitatea este ci nu se va intimpla niciodati asta. Cel pufin nu mi vor dori ca sofie, iar eu nu md voi injosi si ajung amanta vreunui barbat... -Ag ucide orice birbat care s-ar gindi vreodati si te foloseasci astfel. $i cu toate acestea, ea gtia ca, fetivreo mustrare de congtiinfi, avea el insugi o amanti. Birbalii erau nigte creaturi atat de ciudate. $i cu toate acestea era atAt de drigu! ci era gata si ii sari aqa

in apirare. -Alex, m-am siturat si nu am bani, sd nu pot fi stipAna propriului destin, si agtept in zadar si apari weun birbat 9i si decidi ci sunt demni de atenlia sau afectiunea lui, atAta vreme cAt nu am nimic de oferit. Alex igi privi pantofii pulin :uzali- Ea simli cum i se rupe inima, cici se mindrise dintotdeauna cu linuta lui impecabili. Intr-adevir, situafia lor devenea destul de nefericitl avind in vedere ci trecuse atit de multe vreme de cAnd nu igi mai luase nigte pantofi noi. - Merifi mult mai mult, Louisa, spuse el incet. i9i ridici privirea, iar ea igi didu seama cAt suferea ci viata lor nu era deloc cum gi-ar fi dorit-o oricare dintre ei. - Dar si fii angajati, si fii priviti precum servitoarea cuiva"' - O insolitoare nu este considerati servitoare. de repede

Doamna de comYanis

- Lorraine 1{s61-E o chestiune de semantici. Vei fi la cheremul lor. -O si am bani de cheltuiale. Singurul mod in care putea evita si izbucneasci in lacrimi in care moment al fiecirei zile din viala ei era si facd.haz de necaz. r era mai mulgumiti de decizia ei decAt Alex, dar, sincer, avea ales? Nu mai era deloc in floarea virstei, qi acum ci mogtenirrele americane descinseseri la Londra ca nigte vulturi infome;i gi igi impirfeau cei mai eligibili lorzi, nu avea de gind si se -rllumeasci cu resturile, degi nu pirea si aibi parte nici mdcar a$a ceva. Cu toate acestea, trebuia si recunoasci ci aceaste :imi varianti era cAt de cAt probabila. Poate ci exista weun :d tomnatic care si o considere ultima lui gansi, insi in nici un z weunul dintre lorzii tineri gi in putere. Desigur, acegtia proau de pe urma americanilor bogagi, luAndule fetele de neveste ita vreme cit ajungeau la vreo inlelegere generoasi din punct vedere financiar. De ce si nu profite gi doamnele britanice? l ce ar trebui si profite doar bArbaqii de pe urma acestei bunii a americanilor care voiau si urce pe scara sociali punAnd ina pe un titlu? - Louisa... -Alex, sunt cAt se poate de hotir6ti si duc asta la bun sfArgit. rog, nu face situalia mai dificili decAt este deja, spuse ea, arunndu-i un zimbetjuciug gi luind din nou loc pe scaun. Nu mi [eptasem sd afli de planul meu. Nu mi-am dat seama ci citegti ,riste de femei. El igi trase la rAndul lui un scaun. Furia i se stinsese aproape mplet. Mereu se inflicira repede, dar nu il flnea mult. - Doamne sfinte, dar nu citesc aga ceva. Amanta mea mi l-a itat. $i s-a pripidit de rAs, asta ifi pot spune cu certitudine. Degi erau ingropali in datorii, el tot reu$ea si igi intrelini ranta gi Ie cerea firi remugciri negustorilor si ii extindi linia credit astfel incAt si se poati bucura in continuare de viafi. uisa ura acest obicei, dar se pare ci negustorii se agteptau la ra ca asta din partea nobililor, permilAndu-le si cumpere lutrila repezeale gi si pliteasci atunci cAnd doreau, de obicei Lmai devreme de sfArgitul anului, sau daci nu, anul urmator.

'---ili

plapucu trei ani in urmi ma. Problema era ci tatil lor, care murise brusc (in mod ironic, tocmai igi trecea in revisti cele mai recente lisase firi nici un datorii, cAnd pur 9i simplu i se oprise inima')' ii in care se aflau ban, iar AIex nu inqelesese inci asta, deqi starea de a da piept cu p""aoni lui putea fi un semn ci se afla pe punctul situalia 1or nefericiti. intrebi Louisa infepati' Ca si -Amanta ta gtie si citeasci? il ei' vezi,habar n-aveam ci ai ales-o pentru inteligenla putea ascunde Cum avea aceeagi piele albi ca 9i a ei' Alex nu lui incepeau faptul ci se simlea cam ruqinat, cici barbia 9i obrajii si ii distragi si capete o nuanli stacojie' i9i drese glasul' sperAnd

Cu toate acestea, considera

ci trebuie si te intinzi

cAt

e

atenlia de la rogeala lui. pentru care mergi 1a interviu? -Agadar, ce qtii despre postul fiice"' -pttu vorba despre solii Rose' Au doui -Cei din NewYork? - ii cunogti? nigte zvonuri' Din cAte am - N., persorral, desigur, dar am auzit putred de bogat' inleles, ir*", Rose este bancher, 9i inci unul Eaconfirmdci.zvonurileerauadevirate,incuviinlAnd. cu el 9i sopa lui' Binu- O si gtiu mai multe dupi ce discut nobiliare pentru iesc ci speri si giseasci nigte sofi cu titluri fiicele 1or.

ei cu un zAmbet machiaaqtia sunt cAt se velic pe chipul luifrumos' Am auzit ci americanii unei cisitorii' poat; de generogi cAnd vine vorba despre araniarea aplecAnC"r" d" ordinul miilor, gopti el pe un ton conspirativ' sd pund putea va care drr-ru ,pr" ea. in plus, o sd am aici pe cineva

-Ei, nu mai spune." remarci fratele

vorbi buni Pentru mine' americani? -Ai vrea si te cdsitoreqti cu o moqtenitoare si fac pe -Ar insemna mult mai pulini munci decit inso!itoarea. ea' - Domnii nu pot fi insofitoare, rAse ci eqti nevoiti sd munceEti' - imi pare cu adevirat riu, Louisa, serios' Simt ci spuse uI, lrarrdrr-i mAna intr-a lui qi devenind parci te-am dezamigit'

o

t1

-

Lorraine l{eat

-Nu te invinovitesc

pe tine, Alex. Nu din cauza ta avem atAt le putine, degi trebuie si recunosc ci m5 supir cAnd mi gAndesc a amanta ta, care triiegte in ce ar putea fi casa mamei noastre, lacd ea ar trdi gi daci tu te-ai insura vreodati.

-Slavi Domnului ci nu mai e in viafi. Louisa igi eliberi mAna dintr-a lui. Mama lor se stinsese la lufin timp de la moartea tatilui. Dupi spusele medicului, mu'ise in urma unei pneumonii cauzate de vremea umedi, insi ,ouisa crezuse dintotdeauna ci murise de inimi rea. in ciuda ungii liste de neajunsuri cu care se confrunta, mama lor igi iulea sotul. - imi pare riu, Louisa. Lucrurile ar fi mult mai dificile daci ra ar fi in viati, gi gtii bine asta. Pasiunea ei de nestivilit de L cheltui banii a avut o mare contributie la situatia in care ne

,flim acum. - Este un obicei pe care se pare ci !i l-ai lnsuqit

gi tu.

Degi se strAmbi auzind-o certAndu-l, nu putea si nege ci era .devirat ce spunea. - Un birbat trebuie si aibi ceva care si ii distragd atentia, Itfel ar fi coplegit de responsabilitali gi nu ar mai fi de folos

riminui. Louisa igi dadu ochii peste cap auzind un lucru atAt de ridicol, r timp ce stomcul ei incepu si protestez". irr.epea si igi doreasci d

nu fi aruncat gervetul in porlia de terci. ,,Nu am plinuit prea

ine asta."

- $i cui trebuie si ii mulfumesc pentru aceasti atitudine absuri? Lui Hawkhurst sau lui Falconridge? -Nu pot inlelege de ce ai o pirere atAt de proasta despre rietenii mei. -Au o influenfi proasti asupra ta. Nici unul din ei nu s-a eranjat si se insoare sau si igi asume rispunderea pe care i-o npune titlul. - Ei bine, nici eu nu am ficut-o. -Tocmai ce spuneam. 2

Doamna f,e comYan[s

--

--=-:-

toli trei' Ce picat ci - Ei bine, poate cA anul ista ne cisitorim fiice' Le-ai fi putut familia Rose-nu a fost binecuvAntati cu trei indruma pe toate in direclia noastri' vrea si fac' - Sa leiin departe de voi, asta a$

-Ai mili'.. -O si am... de ele. Asta

dacamise oferi postul' Trebuie si trec favorabili' cu bine de interviu 9i si le las o impresie de-a dreptul' farmeci ii - indriznesc si spun ci o si

fiicele mele se vor cisitori cu bArbali pe misuri? care degin titluri impresionante 9i o descendenli la muntele de om Louisei ii venea foarte greu si nu se holbeze trandafiri delicalii cu care eradoamna Rose' N-u semena deloc dupi care igi primise numele familia ei' cu o tesituri cu flori Aceasta trona in masivul scaun tapilat unei regigalbene, aqezatit in fala Louisei, lasAnd impresia un ie gata sa ,arigu ,,T;iagi-i capul!" in cazul in care ar fi primit

-imi puteli garanta ci

rispuns gregit. doamne care stiteau Louisa arunci o privire celor doui tinere de un verde profund ai de-o parte 9i de alta a mamei 1or' Ochii mamei ei' iui Jenny tradau amuzamentul stArnit de intrebarea Lorim nu putea ghici ce gAndea Kate' care avea privirea lintuite nu ar fi consiin paginile unui roman p" t"u il citea' ca 9i cum gisirea unui so! merita derat ci un lucru atat d; stupid precum atAta deranj.

doamnei Rose' Louisa igi drese glasul 9i ii intAlni privirea sale mai mari' Pirui ei care avea ochii Ia fel"de uui'i 'a ai fiicei roquputernic' insi, era o cu totul alti poveste' Avea o nuanli de al lui Jenny cel ce timp in trisiturd moqteniti deiezini', Kate' cu lemnul tot de o culoare ceva mai potoliti, aducAnd bine avea de mahon. -Voi face

tot

ce

imi sti in puteri"'

- Iar daci asta nu e destul? de-a pierde posLouisa iqi putea da seama ci etape punctul unul dintre rispuntul. Doamnei Rose nu pdruse si ii placi nici Rose spusese' surile ei. Tatil Louisei fusese doar conte' Doamna l3

Doamna f,e comYanis

- Lorraine'1{sqy 'AmbAnd din nas cu un aer de superioritate, ci. spera micar la :a unui duce ca insotitoare pentru fiicele ei. Louisa binuia de rt ci gi-ar fi dorit gi mai mult: fiica unui print sau a unui rege.

Doamna Rose considera ci Louisa se imbrica neglijent. bine, nu toate doamnele igi permiteau sd dea o fugi peste Calul MAnecii la Paris, gi si comande rochii de la Charles Worth. Louisa vorbea prea incet. Louisa cea tdcuti se abginuse si ii :lice ci vorbea cu rafi.nament, o notiune cu care se pirea ci :asti mami americani nu prea era familiari. Louisa simfi n ii ghioriie mafele. Of, mereu i se intAmpla asta cAnd era in'dati. Doamna Rose ridici din sprinceanA, ca gi cum zgomotul rla ar fi subliniat ceea ce incerca ea sd demonstreze. - ii curosc bine pe lorzi, spuse Louisa fringAndu-gi in poali inile inminugate. Le cunosc caracterul, descendenfa, scanurile de familie gi succesele. Cunosc valoarea titlurilor lor. cunosc flirturile. Pot recunoagte cine este potrivit gi cine nu. ciuta un sot pentru fiicele dumneavoastri ca gi cum mi-ag Lta mie unul. Un so! bun la suflet... - Pufin imi pasi daci e bun la suflet. Mi intereseazi doar si bine pozifionat in rAndurile aristocratiei. imi puteli garanta pozifia lui va fi atAt de inalti, incit alte mame americane mi 'privi cu gelozie gi cu invidie nemisurati pentru ci fetele mele u descurcat atAt de bine in viafi? - Nu, nu pot garanta asta, spuse Louisa resemnati, clatinand cap. Mi voi stridui ca fiicele dumneavoastri si aibi parte de tide bune, dar nu vi pot garanta ca algii vor fi invidiogi. Ca si sinceri, nu cred ci vreo insotitoare ar putea rispunde unor :ptiri atAt de mari. Putem garanta doar propriile actiuni, nu rle celorlalgi. - Micar pari cinstiti. -Sunt cinstite, i-o intoarse repede Louisa. Poate ci avea o 'oie disperati de acest post, dar nu putea sa igi inghiti in) asemenea misuri mAndria firi si se sufoce, gi ii ajunsese itul la os. incerc si nu las o impresie gregiti sau si creez aqtepnerealiste.

.=--

cum doamna Rose musticeqte imperdecAt enervati de ."paiUif,au parcearfi fost mai degrabi amuzatd betu darabatemperamentali a Louisei' Doamna Rose Louisei i se

piru ci vede

izbucnirea pe mileul de danteli na, cu degetele .,, t"'gt'ii frumos ingrijite' care acoperea bralele fotoliului' mai buni' ce lord ali alege pen- Daci v-a!i afla intr-o situalie tru dumneavoastri? la auzul unei intrebari Louisa simli cum i se strAnge stomacul femeia aceasta ,ta;;;;"rsonale. Era un test' Era convinsi ci berbia pentru a ridici pulin nesuferi-ta ii didea un fel de test' igi insi aroganti' arita ci nu se 1as5" intimidati, fere apirea intr-o situalie mai buni' nu -Cum nu m-am regisit niciodati m-am gAndit niciodati prea mult la asta' viseazi' Care ar fi soqul ideal Ei, haideli, haideti, orice femeie

pentru dumneavoastri? dai seama ci birbatul la care visea- O, mami, cu siguranli ili ideal pentru ea' zi o femeie nu estJneapirat cel cate ar 6 solul spuse JennY.

Louisa fu

uimiti

ca tanera

doamni spusese exact ce gAndea'

OviziunealuiHawkhurst-oacheg'derbedeuqipericulos-iitrelucru ciudat' cici acesta nu era cu pe nepusi masi prin minte' Ce ei bine' poate cd visa nici birbatul la care visa, nici sogul ideal"' mai ales ci tocmai pulin la el daci era si fie sinceri cu ea insigi' pretinsese ci e sinceri si recunoasca Daci era si fie onesti pAni la capit' trebuia pentru situalia ei actuafaptul ci acesta era parliairesponsabil ei, o ignora la fel cum la. De fiecare data cAnd il viziiape fratele atrage nici micar atenlia o fr.""r, toli birbalii' Daci nu putea ce nidejde mai putea trage? celui mai bun prieten al fratelui ei' Nici una. remarci Jenny' - Dar vai, Lady Louisa, rogili' si fiu bombardati cu ase- Pur gi simpiu nu sunt obignuiti suntem pulin mai cirmenea intrebiri personale' Noi englezii pe cineva intr-un anumit cumspecgi cind vine vorba si angajim Rose' nu are nimic de a post. Birbatul ideal pentru mine'*doamni Daci vi este f"." .., cine ar fi ideal pentru fiicele dumneavoastri' 15

Lorraine

{eat

putea- concura cu ele, vd pot asigura ci nu este cazur. Era o realitate crudi, insi era adevarul got-gotrq. Toate eforturile gi toati energia mea vor fi folosite pentru a mi ridica ra indlfimea agteptirilor dumneavoastri. - Recunosc ci rispunsurile dumneavoastri nu au fost deloc

teami ci

ag

satisficitoare... Louisa simti cum i se strAnge stomacul gi o cuprinde dezamagi_ rea' oare si accepte cu elegantd egecul, sau si faci un urtim efort plin de cutezanti... - Dacd mi angajafi ca insotitoare in inalta societate pentru -fiicele dumneavoastri, voi face tot ce imi sti in puteri p".rarr, mi asigura ci nu veti fi dezamdgiti de hotirare. vom " avea cu totii de profitat de pe urma acestei asocieri, ori nu astfel se misoari oare un parteneriat de succes? - ii intrerupefi des pe cei mai in varsti decat dumneavoastri? intrebi doamna Rose. - Nu, rar intrerup pe cineva, gi imi cer iertare pentru grosolania mea. pur gi simplu am dorit si imi formulez ulti_ ma... -,,pledoarie" ar fi. sunat ca gi cum ar fi cergit ceva, ori ea refuza si se coboare atat de mult gi sd recunoasci ci exact asta ficea de fapt * sd mi refer la ceea ce consider a fi atuuriie mele inainte ca dumneavoastri sd spunefi ceva ce am putea re_ greta amAndoui. - Ce voiam sd spun e ci m-am sd.turat sd tot mergem in cerc, insa am hotirAt cd suntefi potriviti. Suntefi spuse doamna Rose, ridicAndu-se brusc in picioare, "rgJirra, cu un fognet de ju_ poane. sotul meu va discuta cu dumneavoastri detaliire ripsite de importanfi legate de prati. vi puteti muta aici incepand de maine. Va fi pregititi pentru dumneavoastri o cameri apropiatd de cea a fiicelor mele, astfer incat sd re putefi sta ra dispozigiein orice clipi. Nu mi dezami gifi,Lady Louisa. Nu afi vrea si mi dezama_ gifi... vi pot face viafa un iad... - Da, da, cred ci te-ai ficut cat se poate de bine inteleasi, draga mea, spuse domnul Rose, deschizdndgura pentru prima oari d.e cAnd intrase Louisa in cameri gi fuseseri fAcute prezentarile.

Doamna fe comyanis Acesta st6.tea pe un scaun retras, aqezat lAngi fereastri, ca gi cum ar fi fost doar un gAnd intArziat. Doamna Rose ii aruncS. o privire severi, iar Louisa nu se putu abpne s5. nu se intrebe daci nu cumva ii ficea lui viala un iad. Acesta pirea si fie scopul ei, si coplegeasci gi si intimideze. - Prea bine. Vi voi lisa impreuni cu fetele, si vi familiariza\i cu ele. Am alte treburi urgente de care trebuie sd mi ocup, spuse doamna Rose gi iegi furtunos din cameri de parci ar fi minat-o

-

turcii din spate. Louisa se lis; sd cadi inapoi pe scaun, simfind un amestec de groazi gi ugurare. in ce se luptase atAt de mult se fie implicati, gi cAt de repede avea si regrete asta? - Nu vi faceli griji. Solia mea e un cAine care latri dar nu mugcd, spuse domnul Rose in timp ce se muta pe fotoliul pe care il ocupase lnainte sofia sa.

hrinit, bine imbricat gi bine educat. Louisa simli ci se impunea si ii rispundi in vreun fel, gi nu voia in nici un caz si igi insulte angajatorul. Degi nu prea avea dubii in legituri cu faptul ci domnul Rose se asigura si aduci bani in casi, binuia ci doamna Rose se ingrijea si ii faci si dispari. - Pare si fie foarte hotiriti, gi gtie foarte bine ce vrea. -Am avansat relativ recent pe scara socialS, iar minunata mea sotie crede ci, daci fiicele noastre se vor cisitori cu nigteLorzi englezi, asta ne va conferi prestigiul de care se bucuri Era bine

aristocrafia.

igi mAngAia obsesiv mustala incirunliti cu degetul mare gi arititorul. Avea ochi blajini, verzi-cdprui, gi un zAmbet timid care nu prea i se potrivea unui om cunoscut ca fiind bogat, plin de succes gi hotirAt si igi lase amprenta asupra lumii. Louisa il simpatizase de cum ii fusese prezentat. $i-ar fi dorit si poati spune acelagi lucru gi despre redutabila doamnd Rose. - Solia mea a pomenit despre detaliile triviale legate de p1atd.

Nu e nimic trivial intr-o munci cinstiti. Voi aristocralii ar trebui si acceptati asta daci vrefi si supravieluifi. - Ne-am descurcat bine mersi secole de-a rAndul, spuse Louisa, strAmbAndu-se cAnd igi dddu seama de tonul ei arogant gi de cAt

16 17

Doamna f,e comyanis

Lorraine {eat de

indrizneali era remarca. PAni la urmi nu ficea

altceva decAt

si cergeasci acest post, nu? imi cer scuze... - Nu e nevoie si ili ceri scuze, draga mea. $i eu m-am aflat la un moment dat in situalia ta. Nu aveam nici un sfan! gi eram gata ca si. supravietuiesc. Agadar, sd vorbim despre

si fac ce trebuia

lucruri triviale, da? Discutari despre salariul ei, sau mai degrabd el ii spuse cAt avea de gAnd si o pliteasci: cinci lire pe lund, plus un bonus in ziua in care se marita fiecare dintre fete. Cum era un aranjament cit se poate de generos pe care doar un nebun il putea contesta - iar Louisa nu era genui -, accepti condiliile oferite fird, a ezita qifdrd, a cere limuriri. El ii uri bun venit in casd printr-o fermi stringere de mAni gi promisiunea de a avea gata documentele care stipulau inlelegerea lor a doua zi, la sosirea ei. Dupa ce capul familiei iegi din cameri, tot ce ii mai rdmisese de ficut Louisei era si le linigteasci pe tinerele domnigoare in privinla indatoririlor ei gi a modului in care le vor afecta viefile. in ,rma comentariilor lui Jenny, binuia ci acesteia ii pldcea sd tachineze gi si se amuze. De la Kate nu avea nici cea mai vagi idee la ce si se agtepte. ii zambi cu vioiciune lui Jenny, cici Kate era inci absorbiti de romanul ei. -Agadar, daci am inleles bine, acesta este primul vostru sezon la Londra. -Am mai fost gi asta-primdvari, aga cd-vara aceasta vom participa la al doilea nostru sezonla Londra, murmuri Kate. RizAnd, Jenny intreprinse tocmai ce fusese tentati gi Luisa sd faci: ii smulse lui Kate cartea din mAni. Aceasta scoase un fipit gi se

nipusti inainte dupi

ea,

insi Jenny o viri deindati

sub

turnu-

ra rochiei gi se agezd pe ea cu un aer increzut. - Di-mi cartea, ii ceru Kate. - Nu !i-o dau daci nu incetezi si mai fii atAt de nepoliticoasi fali de noua noastri insofitoare. Nu vezi cd. e agitati?

- Nu sunt agitati, protesti Louisa. Ei bine, poate sunt putin, continui ea, facAnd o grimasi sub privirea intrebitoare a lui Jenny. IB

*

din bArlog' spuse - Nu ar trebui si fii, acum ci dragonul a ieqit ci Kate aqezAndu-se din nou pe scaun, resemnati parci Ia gindul sora ei nu avea si ii redea prelioasa comoare' vinitoare de -Kate e supirati ci mama otganizeazi aceasti sofi de parci ar fi o infelegere de afaceri' -Ar trebui si te cisitoreqti din dragoste, spuse Kate' -Nu sunt de acord. Ar trebui si te cdsitoregti din pasiune' 9i dragostea are si vini duPi aceea. de pasiune' -Trebuie si gisegti dragostea inainte si ai parte spuse Kate. vine mai -Tu ce crezi? spuse Jenny, uitAndu-se la Louisa' Ce

intii,

dragostea sau Pasiunea? Louisa se falai pe scaun' cit se poate de

jenati de intrebarea

indriznea\d. _ Cum nu am cunoscut nici una dintre acestea, mi tem ci nu pot avea nici o pirere in aceasti privinfi' a ne servi -Atunci, ce te face si crezi ci eqti calificati pentru drept insofitoare? intrebi Kate. oferit mamei - Prostulo, daci ai fi ascultat, ai fi gtiut asta' I-a toate calificirile ei. Nu vreau si mi se - Ba ascultam, qi pufin imi pasi de ce a spus' aranjeze cisAtoria...

- Nu se mai aranjeazi cisitoriile"' _Penaiba'Doaraumaimodernizatprocesul,insieacelagilui1 cru. AtAta vreme cAt mama e de acord cu el, nu conteazi daci iubim sau nu.

importanti' Ne va

-Tocmai de aceea Lady Louisa este atit de indruma doar citre barbali pe care ii putem iubi, nu-i a9a? intrebi Jenny. in piept pentru a -Aga sper, spuse Louisa, trigAnd adAnc aer se calma.

-Aveli deja nigte candidali? si aflu ce ciutali - Ei bine, binuiesc ci pentru inceput ar trebui la un birbat. 19

Doamna de comyan[s * Minunatl spuse Jenny gi scofAnd cartea de sub ea, o azvdrli in poala surorii ei.Yezi, Lady Louisa e de partea noastri, aga cd victoria e asiguratd. - O faceti si sune de parci ati fi in rilzboi, spuse Louisa. - Nu afi vizut-o pe mama noastri? intrebi Kate. Ag fi putut jura ci din cauza ei v-au ghioriit mafele. - Nu trebuie si vi ingrijoreze proasta dispozilie a rui Kate, spuse Jenny repede, inainte ca Louisa si poati rispunde remarcii nepoliticoase a surorii ei. Ca gi mama, ea are propriile idei despre cum ar trebui si procedezi ca si ifi gisegti iubirea viefii. - Nu trebuie si o gdsegti tu, ea ar trebui si te gdseasci pe tine, spuse Kate. -Gata cu acest subiect, spuse Jenny, dAndu_gi ochii peste cap, dupi care se ridicd putin, gezand mai dreapti gi fiind mai atenti la discutie. Degi nici una din surori nu era grisutd, Kate era ugor mai rotundi, in timp ce Jenny era pulin mai inalti, apropiindu_se ceva mai mult de silueta Louisei in aceasti privinfi. -Vorbigi-ne despre perspectivele noastre, ii ceru Jenny. Louisa rAse, insd era un rAs plin de nesigurantd, cici ciuta si giseasci un echilibru in cadrul acelui aranjament incomod de petitoare-insofitoare. Era un post ap;rut de pulind vreme pentru doamnele de viti nobild. Din cite gtia ea, nu existau cirti care sd explice intocmai indatoririle sau responsabilitatile ei. - Dupi cum am spus mai devreme, cred ci ar trebui si imi spu_ nefi ce vi doriti de la un sot. Apoi am si vi pot compara dorin_ lele cu ceea ce gtiu eu despre lorzii disponibili, gi sper si gisesc ceva

potrivit.

-Vrefi si vd spun la ce mi agtept, mai degrabd decAt la ce ci, dupi cAte vi amintiti, eu nu consider ci sunt

visez, pentru acelagi lucru.

Louisa se simti ropind, jenati. vocabularur americanilor era mereu atAt de obraznic. - Poate cd. ar fr. bine... cAte putin din fiecare, spuse ea.

- Ei bine, trebuie sa fie aritos, spuse Jenny. Nu egti

acord, Kate? 20

de

- Pufin imi pasi cum arati. Mie imi pasi doar cum md face si

mi simt.

- Ei bine, daci e hidos, te va face si te simli cam rdu. -Nu are si fie hidos. - S-ar putea si fie, daci nu ii oferi nici un fel de indrumare lui

Lady Louisa.

- Doamnelor, spuse Louisa inainte ca cearta lor si se inriutdfeasci. Nu se agteptase ca protejatele ei sd aibi opinii gi temperamente atAt de diferite. Avea si fie o provocare si le giseasci sofi, gi inci unii pe placul mamei lor, ceea ce era aproape imposibil.

- Cred cd ar fi. cel mai bine daci mi-ali spune fiecare ce vi dorili. -Pasiune, spuse Jenny. - Dragoste, siri Kate, dupi care amindoui se intoarseri la disputa lor privind intAietatea dintre cele doui. O, dar sezonul care tocmai incepea avea si fie distractiv, nu glumd! tI

,t

1.'

!

/,:

.y''1,''i/'1

Capitofuf Z - Nu m-am gAndit mult.

ci lucrurile s-ar putea inriutifi gi mai

Randolph Selwyn, al cincilea duce de Hawkhurst, indepirtd paharul de coniac de la buze qi ridici intrebator din sprAnceana spre Alexander Wentworth, al qaselea conte de Ravensley, care fixa morocinos focul, cu unul dintre brale intins pe policioara ciminului. - E drept ci lia lipsit dintotdeauna imaginafia. Pe scaunul de plug de lAnga eI, Michael Tremayne, al patrulea marchiz de Falconridge, cletine din cap, zAmbind. Ravensley se intoarse spre cei doi buni prieteni ai sii, cam neplicut impresionat de remarca riuticioasi, ca gi de rAsetele infundate. - Nu vid ce e de rAs in situatia noastri actuali.

2l

Lorraine deat

Doamna de comyan(e

-Asta doar pentru cI tu nu vezi niciodati nimic de rAs, spuse Falconridge. Agadar, ili lipsesc Ai simful umorului, qi imaginafia, - cu ochii-i verzi aruncontinui el, dupd care fdcu o patzd. de efect, cAnd o privire serveri, cici pusese firi indoiali punctul pe ,i...

Stomacul lui Hawk se strAnse doar auzind numele acelei femei. Era una dintre cele mai enervante fiinfe pe care le intilnise vreodati. Cu opt ani mai mici decit el, fusese o pacoste inci din clipa in care o intAlnise la vArsta de paisprezece ani, cind vizitase mogia Ravensley pentru prima oara. il prinsese gi pe el 9i pe fratele ei la grajduri, incercAnd pipa tatilui lor. La cincisprezece ani, ii prinsese incercAnd biutura lui. La gaisprezece, fusese vorba de fiica unui valet - cel al bitrAnului mogier -, o tiniri cu $ase ani mai mare decit Hawk, care fusese cAt se poate de incAntati si ii inifieze pe baiep in bucuriile maturitafii in timpul pe care nu il petrecea avAnd griji_ de Lady Louisa. intr-una dintre boxele din colg ale grajdului, deasupra femeii sprijinite pe un balot de paie, Hawk se abandonase extazului, cAnd Lady Louisa apiruse pe neagteptate, lipind ca din guri de garpe ci ii omora didaca. incercase chiar si il dea jos de pe ea, ingficAndu-l de umir gi scuturAndu-I bine. Fusese mereu recunoscitor ci savurase inifierea, cd nu se gribise si igi descheie pantalonii, gi ci nu ficea decAt sa stea acolo deasupra femeii, dar firi indoiali ci gAfAielile ei datorate atenliilor lui cit se poate de sincere o feceau si pari ci se sufoci. Cum strigase apoi dupi Ravensley gi Falconridge, care gustaseri amindoi ceva mai devreme din talentele femeii. Acegtia o scoseserd afard pe Lady Louisa, lisand-o Ia fel de nelemuriti ca gi inainte in legiturd cu ce ficea el acolo. Dupi intilnirea nefericiti din dupi-amiaza aceea, igi luase toate precauliile ca si nu mai dea ochi in ochi cu ea. - Sora ta? Ce-i cu ea? intrebi el. - in aceasti dimineali a acceptat un post de insolitoare in inalta societate, spuse Ravensley, dind pe gAt restul de coniac din pahar. S-a dus si munceasci, pentru numele lui Dumnezeu! Falconridge ridici din umeri. - Este o pozifie respectabili pentru o doamni de neam ales. * Ia stai putin, interveni Hawk. Nu mi-am dat seama ci sora ta c aga de in vArsti. - Pii nu e. Are douizeci gi gase de ani, dar a hotirit ea ci nici rrn barbat nu o si o vrea vreodati, qi prin urmare vArsta ei devine o problemi.

-

Ca gi banii, de altfel.

- Pot sii ma lipsesc de simful umorului gi de imaginatie, dar imi e din ce in ce mai greu si mi descurc f;ra bani. Reugesc cu mare dificultate si gisesc pe cineva care si mai accepte si cumpir pe datorie. Voi cum vi descurcati? Falconridge ridicd paharul gi il cietini incoace gi incolo, vrijit parci de consistenta de ambri mitisoasi a lichidului. - Eu nu mi descurc deloc. Tocmai m-a pirisit amanta siptimAna aceasta. $i-a luat bijuteriile gi dusi a fost. Se pare ci gi-a gisit un domn care poate si ii cumpere nimicuriie inutile pe care eu nu puteam si i le ofer. - imi pare riu si aud asta. *Nici pe departe cAt de riu imi pare mie. Era nemaipomeniti in pat. De fapt, a fost cea mai bund dintre toate. Hawk gtia ci pe el nu aveau si il intrebe cum stiteau lucrurile cu amanta lui, cdci il cunogteau indeajuns de bine incit si gtie ci nu avusese niciodati una. Se plictisea prea repede de femei, gi nu intalnise vreodati una care si ii refinr atentia odati ce trecea entuziasmul cuceririi. Acesta era gi unul dintre motivele pentru care nu se gAndise niciodati in mod serios si se cisitoreasci. Cum se putea forfa un birbat sd se culce cu sotia lui zi dupi zi gi an dupi an, pini cAnd aceasta ii oferea un mogtenitor, gi apoi inci unul de rezervd? Datoria aceasta a procreirii ficea si disparr orice senzatie de plScere gi orice speranfi de spontaneitate, a$a cum o ficea gi familiaritatea. Lui ii pliceau experienlele noi - iar ci.sitoria era o plictiseali garantati. - Suntem cu tofii de ceva vreme in aceastd situafie dificili, spuse Hawk. De ce te deranjeaza aqa de mult dintr-odati? Ravensley se aruncd pe un scaun de parci nu se mai putea line pe picioare, de parci povara pe care o ducea ar fi devenit dintr-odati mult prea grea pentru el. - Din cauza Louisei. 22

23

Lorraine

{eat

- Dar cu siguranfi cineva... - Nu, il intrerupse Ravensley, nu existi nimeni. Nu are zestre, -

iar ea are mare dreptate. Pentru ci nu are avantaje financiare de oferit unui birbat, canza ei e pierduti. Eu sunt de vini pentru asta. in calitate de cap al familiei, ar fi trebuit si fac ceva de multi vreme ca si mi asigur ci lucrurile nu vor ajunge aici. - Dar ce ai fi putut face? il intrebi Falconridge. -Ap fi putut si mi cisitoresc cu una dintre acele moqtenitoare americane care sunt atit de hotirite si puni mAna pe un titlu nobiiiar. Hawk se ridici in picioare gi ii lui locul lui Ravensley lAngi foc, cdzdnd dintr-odati pradl disperirii la gAndul ci o tAniri englezoaicd mAndrS, qi mai ales una cunoscuti lui, se afla acum la cheremul altora, gi inci a unor americani bogali. - Pentru cine lucreazi? - Pentru familia Rose. - Din New York? intrebi Hawk intorcAndu-se. Ravensley rAnji.

- Tot aga am reactionat gi eu. O familie bogati cu doui fiice, din cAte am inteles. Am hotirit cd cel mai bun lucru pe care il pot face pentru Louisa este si mi asigur ca aceste fete se cisitoresc repede, gi ci una din ele ajunge sotia mea. Daci nu mai are nici o protejati de care si aibi griji, nu are si mai fie insotitoare, iar eu voi avea mijloacele financiare necesare pentru a avea grijd de ea aga cum se cuvine. impugc doi iepuri dintr-un singur foc. in plus, daci Louisa se afli in casa familiei Rose, eu am un avantaj. Poate fi spionul meu, dAndu-mi sfaturi despre cum si ii fac curte in mod eficient doamnei pe care o aleg, gi tinAndu-mi la curent cu gregelile celorlafi lorui. Md, intrebam daci nu cumva vreunul din voi doi ar vrea si igi incerce norocul cu cealalti sori, spuse el, plimbdndu-gi privirea intre Hawk gi Falconridge, care cletina incet din cap. - Nu prea te-ai priceput niciodati. la numere, spuse Falconridge. Ele sunt doui, iar noi trei. Nu prea merge, amice. 2+

Doamna f,e comyan(s -Recunosc ci nu e perfect, gi totugi asta e o provocare, gi nu prea am mai avut parte de provociri in ultima vreme. Agadar, domnilor, este vreunul interesat? -Trebuie sd recunosc ci mi intrigi posibilitalile, spuse Hawk. Binuiesc ci n-ar strica micar si auzim ce are de spus Lady Louisa despre tinerele respective.

-

La naiba! Un barbat f6.ri avere era la fel de captiv

intr-o pozi\ie

fdri zestre. deloc comfortabili, Hawk ii ura pe inaintagii lui lipsili de viziune care refuzaseri. si se extindi in orice alti direcqie in afari de agriculturi. Propriul lui tati nu reugise si igi dea seama ci liranii arendagi ldsau in plata Domnului mogia gi se duceau si lucreze in fabricile de la orag, gi ci astfel intrau prea pufini bani in cuferele familiei, in timp ce mult mai mulli erau cheltuifi. Hawk nu avea nimic de oferit unei femei in afara titlului siu, a$a ci era nevoit sd aleagi o femeie in funclie de ce avea aceasta de oferit din punct de vedere financiar. S1avi Domnului cd nu credea in dragoste. Se gAndise gi el, vag, si caute ca gi o femeie

mogtenitoare americani, aga ci sugestia lui Ravensley merita si fie luati in seam6.. in plus, prietenul lui aprecia bine situafia. Lady Louisa avea si Ie impirtigeasci cunogtinlele gi observafiile ei, gi asta constituia un avantaj... Asta desigur daci Hawk s-ar fi putut concentra mai degrabi asupra cuvintelor ei decAt asupra curburii delicate a gAtului ei, care oferea unui birbat un spaliu atAt de generos pentru sirutiri. CAnd devenise gitul ei atAt de lung gi de atrigitor? Doar fusese de fala la balul la care igi fdcuse debutul in societate, degi rimisese fidel obiceiului de a o evita. O femeie pe care nu o putea avea era o bucSlici mult prea tentant5, c5:reia ii putea rezista cu greu. Dumnezeu gtie ce i-ar fi ficut bunul lui prieten dacd ar fi gtiut pe ce panti periculoasi alunecau gindurile lui. Alituri de Falconridge qi Ravensley, Hawk se afla in biblioteca de la Ravensley, unde Lady Louisa ciuta si aleagi o carte preferati pe care si o ia cu ea a doua zi dimineafi, cAnd se muta la regedinla familiei Rose. Acum, aceasta stitea aqezatd, pe un scaun, urmirind cu degetul marginea cirfii legate in piele care o

2s

-t-orraine dem

Doamna f,e comyan[s

i se odihnea in poali, iar el nu putea si. nu se intrebe cum ar fi fost daci degetul acela ar fi trasat o linie de-a lungur umirului siu, apoi in jos pe piept, peste burtd, spre... - Excelen!5? Hawk ridici brusc privirea spre ea. oare avusese dintotdeauna ochii aceia de un albastru atat de profund? Atat de mari, de totunzi, de inocenti? iar pirul acela la fel de garben ca griul care crescuse odati pe pimanturile lui? Daci ar fi putut si leasi fiecare cositd a ei in lingouri de aur, nu ar mai fi fost nevoit si caute o femeie cu bani cu care si se insoare. Iar daci banii nu ar mai fi o necesitate, atunci ar exista atitea posibilitigi. - imi cer iertare, nu eram atent, spuse el dregAndu-gi vocea. - Nu a fost intenlia mea si vi plictisesc. O, fusese orice, numai plictisit nu, dar cu siguranfi nu pu_ tea si scoati la iveali aceasti informafie de teami ca nu cumva ea sd se intereseze de ce anume ii captase atenlia in locul cuvintelor ei. in plus, ce ar fi.putut spune? cd visase ci igi primbi buzele de-a lungul gatului ei? Nu numai ca o astfel de declaragie nu i-ar face o impresie buni fafi de ea, dar ar putea foarte bine sd insempe sfirgitul prieteniei lui cu Ravensley. - Din nou, iertare, sunt pufin obosit in aceasti dupi-amiazi. - Ca rezultat al unei nopti pierdute? - obiceiurile de alcov ale lui Hawk nu te privesc, Louisa, intergeni Ravensley pe un ton sever, dupi care se intoarse spre Hawk. fe intreba ce gtii despre familia Rose. *A, de fapt nu gtiu prea multe, doar ci sunt avuti gi cd au doui liice care igi cauti soti de vitd nobili. Hawk o fixa pe Louisa cu privirea. Degi erau de acelagi albas_ 1ru ca ai fratelui ei, ochii ei erau mult mai provocatori gi mai

- Ca si pot lua in considerare posibilitifile, gi si determin probabilitatea ca una dintre doamne si fie o partidi potrivitS, gi poate pentru a vi determina si puneli o vorbi buni pentru mine... pentru noi, adici pentru fratele dumneavoastri, pentru Falconridge gi pentru mine. Falconridge stitea de cealalta parte a lui Ravensley, dar se parea cd. era cu mult mai atent decAt Hawk. Oare voia vreunul din ei si. se cisitoreasci? - Cam calculat din partea voastri, spuse ea, f.ird. a se feri si igi ascundi dezaprobarea din glas. - Din toate pirfiIe, a$ putea spune. Se cuvine ca un gentilom sI cAntireascibine deciziade a se cisitori. Aqadar, ce $tifi despre surorile Rose? intrebi Hawk. Ea deschise gi inchise cartea. - Mama lor mi-a incredintat sarcina de a le gdsi sogi potrivifi. - Ei, asta e! exclami Ravensley lovind cu palma in bralul unui scaun. Ai si ne ajufi, Louisa, gi ficAnd asta, te vei ajuta gi pe tine. $tii ci suntem o adevdrati partidA, aga ci spune-ne tot ce ai aflat despre fiice firi silaqi nimic deoparte. O si examinim aminuntit informafiile in ciutare de detalii pertinente. Louisa se uiti pe rAnd la fiecare dintre cei trei birbap, gi Hawk se intrebi de ce ezita de parci s-ar fi temut si nu-l dezamigeasci pe vreunul dintre ei. -Jenny este cea mai mare. Are douizeci gi doi de ani, in timp ce Kate are dotdzeci, spuse ea in cele din urmi, cu entuziasmul cuiva care recita pasaje memorate dintr-o operi literari. - Sunt frumoase? intrebi Falconridge. - Nu vi pot rdspunde la aceasti intrebare. Dupi cum sunt convinsi ci vi dali seama, frumusefea depinde de cel care o apreciazd.. Aprecierea ei nu prea mirosea a bine. Spre deosebire de Itavensley, lui Hawk nu ii lipsea imaginafia. De fapt, uneori, era t hiar putin prea bogati. Cuvintele ei il ficuri si plismuiasci ima11ini cu femei cu nasuri absurd de lungi, dinfi ascu]ifi gi birbii cu rregi acoperili de par aspru. - Dumneav oastra le-ati considera frumoase? intrebd el.

-

-

ltrigatori. - credeam ci motivul pentru care am venit aici puneti ce gtiti despre aceasti familie. - Ca si le putefi curta fiicele?

a

fost ca si ne

Oare putea distinge o urmd de dezamigire in vocea ei gi o umXrd

in privire?

-

,r6

27

-

- Da, spuse ea, lesAnd privirea in jos, spre carte. - Fermecdtoare? - Sunt doud doamne foarte diferite, spuse ea ridicind privirea. Nu le avantajeazisi Ie descriu pe amAndoui Ia fel. -Atunci, descrieli-o pe fiecare in parte, ceea ce cred ci v-a gi cerut, de altfel, fratele dumneavoastri de la bun inceput, spuse Hawk, finAndu-gi cu greu neribdarea in frAu. Ea lui cartea gi o 15si in poald, iar el se intrebi dacd nu cumva se simtea tentati si i-o arunce in cap. De ce nu le oferea cu mai multi ugurinli informaqiile? Oare ce nu voia ea ca ei si qtie despre tinere? Oare si afle ceva dezgustitor i-ar influenla in vreun fel planurile? Nu era sigur de asta. Ea lui din nou cartea in mAni gi o lasa iarigi in poali. - Nu le pot descrie, spuse ea privindu-i pe rAnd. Trebuie si le intAlnili ca si le infelegefi, si le cunoagtefi 9i sd le apreciati aga cum se cuvine.

- Pentru numele lui Dumnezeu, Louisa, nu [i-ai petrecut dimineata cu ele? izbucni Ravensley. Cu siguranli ne poli furniza informalii ceva mai pulin ambigue. -Alex, mi-a fost incredintatd sarcina de a le gisi soqi potriviqi, repeti ea. -Trei candidafi au venit de bunivoie in biblioteca dumneavoastrd, precum mieii la tiiere. Nu pot inlelege de ce nu puteli vorbi mai pe gleau, spuse Hawk. -Se pare ci aveli o pirere tare proasti despre cisitorie, obser-

vi

ea.

- Spunefi-mi un singur domn care are o pirere aqa grozavd. despre cisitorie. Birbalii se cdsitoresc cAnd se afli intr-o situatie limitd, gi nu mai au nici o alti cale de iegire. - Carevasdzici, vi aflali intr-o situalie limiti? La naiba! CAnd se concentrase aceasti discufie asupra lui gi a ceea ce credea el despre cdsitorie?

*Cred ci ne-am indepartat de la subiectul nostru, spuse eI. V-a fost incredinlati sarcina de a le gisi nigte sofi potrivifi. Ei bine, iati-ne! ()()

L(>

Doamna f,e contYanie

Lorraine }{eat

in piept, ridici pufin berbia 9i igi impreuni toati forla de care mAinile deasupra ce4ii de parci gi-ar fi adunat era capabili. potrivit pe -iitr-rd"rrit... dar din picate eu nu vi consider Ea trase adAnc aer

nici unul. Ravensley Falconridge izbucni intr-un hohot zeflemitor' iar Ia ea' uluit peschtine din cJp. Hawk nu putu decit si se holbeze ani' Sigur te misuri. El era duce, 9i fusese duce de la doisprezece era

Potrivit. prr" riu, Alex, spuse ea incet, dar rolul meu nu este acela voi' ci mai degraba de a vi convinge ci doamnele sunt demne de lor' voi trebuie si mi convingeli ci meritali si vd prezint c6.

- i-i

- Eu sunt fratele tiul

riu ci nu te pot ea oftind' recomanda firdtezerve. Nu o pot face insi' spuse

-imi

dau seama de asta 9i imi pare nespus de

ridicAndu-se in -Asta e groaznicde ridicol, spuse Falconridge' picioare. Nu am de gAnd si mi injosesc"' pulin temperamentalS' - Stai jos, spuse Rar","ley' E doar si trebuiasci si de- Refuz si mi injosesc intr-atAt, incAt pulin in fala monstrez cuiva ce merite am, 9i asta cu atat mai pe un Falconridge unui striin... sau a unei insofitoare, rosti ton batjocoritor. mili de ea' Hawk vizu cum Lady Louisa tresiri 9i i se ficu unul in mod evident, nu era o situalie prea plicuti pentru nici dintre ei. descarci frustririle asu- Hei, Falconridge, nu ai motive si ili pra lui LadY Louisa, sPuse el' ugor' -imi cet scuze, doamni, spuse acesta inclinindu-se orgolios' dar Am fost acuzatin mai multe rAnduri ci sunt prea si alituri de titlul meu' e tot ce mi-a mai rimas' 9i nu am de gAnd noapte renunt inci la asta, daci imi permitefi' Vi doresc tuturor

buni., gtiu unde e uga. jumitate din cameri Se intorsese pe cilcAie 9i traversase deja cAnd RavesleY strigi duPi e1' ci avem mal pu- Lasi-I si plece, spuse Hawk' Asta inseamni

lini comPetitori. 29

-

Doamna f,e conrYan{s --=-

Lorraine {eat

Ravensley se intoarse gi ii arunci o privire ucigaqi surorii lui. -Nu a mers deloc bine, nu? Cumva ai reugit si imi insulli unul

-

dintre prieteni. -in timp ce tu ai reugit se me insulp pe mine. Nu sunt temperamentali. O, dar avea o fire pitimagi! O dideau de gol ochii strdlucitori care igi schimbau culoarea intr-un albastru ceva mai inchis pAni cAnd ajungeau si striluceasci precum flacira din cimin. Pentru numele lui Dumnezeu, Hawk igi simfi trupul cuprins de un val de dorinfi vi;zdnd atAta emofie. Oare vizuse vreodati o femeie dAndu-gi cu adevirat pe fa!5 mAnia? Femeile cu care umbla el erau mult prea fericite si ii capteze atenlia pentru a face aqa ceva. Cu siguranti nu l-ar fr provocat, nu ar fi ripostat, 9i nici nu i-ar fi pus la indoiald cuvintele. Se agtepta caLady Louisa si arunce cu cartea in fratele ei in orice clip;. O strAngea in mAni atAt de puternic, incAt i se albiseri articulaliile degetelor. - Toate femeile sunt temperamentale, spuse sec Ravensley. Egti femeie, aga ci e la mintea cocoqului ci egti pdtimagi. -Ce presupunere ridicola! E ca gi cum ai spune ci toli barbalii sunt idioli. - Hei, misoari-li cuvintele... - Mdsoard-fi-Ie tu, spuse ea ridicAndu-se brusc. Respira cu dificultate, rapid, in timp ce sinii i se ileau prin materialul rochiei, facadul pe Hawk si se simti qi mai pufin confortabil in hainele lui. Avea si se trezeasci intr-o situafie cam jenanti daci trebuia si se ridice brusc de pe scaun. incerci si se concentreze asupra titlului carlii pe care o linea in mAni, orice numai si nu o mai priveasci direct. Era fiici de conte 9i sora celui mai bun prieten al lui, nu o tirfulili ordinari. Reaclia lui era complet nepotriviti, pe lAngi faptul ci era cAt se poate de derutanti. -E din ca\za amantei mele, nu-i aga? izbucni Ravensley, iar Hawk se intrebi ce altceva mai pierduse din disculie care dusese la aceasti presupunere. Nu egti de acord cu ea, nu ai fost niciodati de acord, dar cu toate acestea trebuie sd ifi dai seama cd domnii de familie buni au amante.

reaclie - Eu n-am, interveni Hawk laconic,

ce atrase

doui pe-

rechi de ochi albaqtri sPre el' sPula ceva ce ar Nu gtia de ce simfise nevoia si se apere' 1e Incerca si iEi fi putui si ii faci lui Lady Louisa o impresie buni' scurti qi scopurile matrimoniale' ori ea era cea mai

.rr*ere"s.e mai lipsiti de nepiiceri

pulin aqa gAndea fiasco' inainte ca acesti intAlnire sI se transforme intr-un ne pierdem si inainte -Lady Louisa, ali spus mai devreme' A1i wea cumpitul, ci nu ne considerali demni de a fi prezentafi' conclusi ne explicali mai pe larg cum ali ajuns la o asemenea idei greqite in ceea ce zie? Pini- la urmi, este posibil si aveli cale de a le

implini'

Cel

ne privegte.

zori, dupi ce petrece noap- carrd fratele meu vine acasi in a parfum ieftin' tea in compania voastri, duhneqte a alcool 9i si il ,prr" ea stringind cartea la piept ca pe un scut' Trebuie pun doresc si ne ajut si urce scaiile, 9i are gura cam slobod;' Nu Este destul pe toli intr-o situa,tie jeianta repetAnd ce spune' in .a gtiu ci nici o doamni nu este in siguranli prezenla premiu' 9i ci de voastri, ci puneli pre! doar pe cucerire' nu 9i pe

Cum v-a$ putea obicei ve debarasali repede de ceea ce ali cucerit'

de a-i asigura o recomanda unei doamne cireia am datoria viali fericita? cu arititorul Hawk o studie solemn in timp ce se scirpina el decAt despre lucruri sub buza inferioari. $tia mult mai multe .a nu era de mirare ci nu intentiona si-I fi inchipuit,

;i-ar

"9"

prezinte doamnelor' de obpnerea unui titlu' - Credeam ci fericirea lor depinde (le doamnd nu ar fi mai mult decAt incAntati si devini ducesS? nu mai are nici unhaz? - $i dupe ce noutatea de a fi ducesi asta' mi voi ingriji si imi - Din fericire, pinS' si se intAmple va incerca si igi obtin cei doi mogtenitori, 9i nu voi comenta daci alti Parte' l,,aseasci fericirea in - Dar Plicerea? ei' Ce gtiau doamHawk fu luat prin surprindere de intrebarea mod special ce qtia nele cu educalie aleasi du'p'" plicere' 9i in proprie experienti' l.ady Louisa despre asta? Oare aflase ceva din 31

30

Lorraine lfeat sau din auzite? oare ce bombenise Ravensley in timp ce ea il cira pe sciri in sus gi il ageza in pat, qi ce il intrebase ea in acea stare vulnerabili, cand vorbea aga de liber? Daci avea rimba atat de slo-

-

bode, Hawk se mira cd inci o mai avea in gurd. - Desigur, nu ag putea refuzaniciodati unei femei ocazia de a-i oferi plicere, spuse Hawk dregdndu-gi vocea. Ea il privi atent, de parcd ar fi incercat si igi dea seama daci cuvintele lui ar trebui luate ca atare, sau daci aveau vreun inteles ascuns. Daci ar fi fost vorba de orice alti femeie, ar fi avut griji sd foloseasci vorbe cu dublu sens. Lucrurile erau cam pe ,.u-,ihi" d" cufit. se simtea de parci ar fi vdzut-o acum pentru prima oari,

si nu recunoasci ci era fascinat... era chiar in pericol flirta cu ea, incercind si o faci si vadi lucrurire din punctul lui de vedere, cici seducfia avea o putere enormi de convingere. - CAt de generos sunteti, spuse ea in cele din urmi. -Aga mi gAndeam gi eu. - imi pare riu, Excelenti, dar nu mi-ati spus nimic care sd mi convingi ci ar trebui sd vi, recomand. Ap reugit insi si imi intiriti credinta ci ali fi complet nepotrivit. -Pozilia dumneavoastri pare pulin cam inflexibili. - se prea poate, dar mi-o mentin. in orice caz,ineventualitatea ci am judecat gregit gi sunte(i potrivit, nu voi face nimic ca si vd gi nu putea

de a

sabotez nici pe dumneavoastri, gi nici pe fratele meu. Dar nici nu pe vreunul si le obtineti favorurile, gi nici pe ele sd vi le ofere. - Louisa...

vi voi lncuraja

- Sunt hotiriti, Alex, spuse ea, tiindu-i vorba lui Ravensley. Iar acum, domnilor, vi rog si mi scuzati, am multe lucruri de pus la punct inainte de plecarea de mAine. Faptul ci ii tot gisise nod in papuri ii cam stinsese dorinta lui Hawk. -Vi apreciez sinceritatea, Lady Louisa, spuse el, ridicAndu_se in picioare gi ficAnd o scurti, pleciciune. - Nu am vrut si fiu crudi. - Nu cred ci ali putea fi crudi nici daci ati vrea. Apreciez gi faptul ci vd luati responsabilitdfile atit de in serios. 32

Doamna de comyan[s - Daci imi permiteti, Excelenfi, poate ci ar trebui sd faceli gi dumneavoastri Ia fel. -incerc, doamnS. - Sunt gi americance pe care nu le am eu in griji... - Da, dar nici una nu este la fel de bogati gi, degi imi gisili tot felul de defecte, dalimi voie si vi asigur c5. nu mi multumesc cu putin, cAnd pot avea mai mult. -Da, din vorberia incoerenti a fratelui meu, mi-am dat seama ca sunteti un berbat care preferi excesele in toate privinfele. Hawk era grozav de tentat si ii smulgi volumul din mAini gi si il arunce in capul fratelui ei. Nu i se intAmpla des si rimAni fara replici. - Cred ci ali infeles ce am vrut si spun, rosti ea incet. Yi urez noapte buni, adiugi ea gi, firi a mai agtepta rispunsul lor, iegi cu gratie din cameri. -La naiba, nu pot si cred ci arefuzat s6. ne ajute, spuse Ravensley de indatd ce se inchise uga in urma ei. - Nu pot si nu mi. intreb exact ce ai putut si spui in timp ce te cara pe sciri, i-o intoarse Hawk. -A, nimic important, te asigur. Nopfi pierdute, biuturi, pelreceri... binuiesc ci nu o pot invinoviti cd nu are o pirere prea buna despre noi, dar nu conteazi asta. Chiar gi aga, suntem cei rnai buni candidafi gi nu ar trebui si avem vreo problemi in a obtine mAna uneia dintre fetele familiei Rose. Putin coniac ca si s;irbitorim provocarea care ne agteapti? - Chiar te rog. Hawk aruncd o privire spre uqi. ii era teami ca il pigtea o l)rovocare mai mare decAt sa atragi atenfia uneia dintre tinerele llose. Pentru el, era posibil si se dovedeasci mai greu s-o ignore prc insotitoarea lor.

-

Capitofuf s -

Nu pot si cred ci mi-ai insultat prietenii in felul in care ai

l,rcrrt-o.

xi

Lorraine dem

Doamna de comyanis

Louisa infelegea prea bine cd Alex nu era doar furios, ci qi jignit. Ficuse mai mult decit si ii insulte prietenii - il ranise profund. impituri galul cu mare grijd., dar nu de teami si nu strice vegmintul extrem de delicat din tesituri de lAni, ci pentru ci se simtea fragildin acea clipi gi avea nevoie de ceva confortabil care si o aline. $i ei ii venise la fel de greu si spuni adevirul, cum le venise gi lor sI il audi. - imi pare riu, Alex, dar dupi cum am spus, mi s-a incredinlat sarcina de a le g6.si acestor doamne niqte soli potriviti, iar tu gi prietenii tiu nu sunteli deloc aga ceva. - Doamnele sunt in ciutare de sofi cu ranguri nobiiiare, ori nici cI poli gisi ceva mai important decAt un duce, asta dacd nu reugegti cumva sd prinzi in mreje ceva singe regal, gi daci imi permifi, nu cred ci are si se intAmple una ca asta. Avem cu tofii nigte titluri cit se poate de interesante, multu-

- Nu po(i fi atAt de naivi. Chiar in dimineala asta te plAngeai cd egti sirac6, gi ci asta garanteazd ci nu o si ili gisegti niciodati

-

-

mesc de apreciere. Louisa agezi galul in cufir.

singuri in clipa in care

ii f;cuse semn cameristei si ii lase Alex nivilise in dormitorul ei. Degi uga

de la cameri ri.misese u$or intredeschisi gi exista posibilitatea si 6e auzifi de servitori, aceqtia se pricepeau de minune si lini

problemele stipAnului lor doar pentru ei. Cel pulin aga procedaseri cAnd fuseseri platiti a$a cum se cuvine. CAtiva dintre ei igi ciutaseri de lucru in alta parte, dar cei trei care rimiseseri erau c6.t se poate de loiali. - Mama tinerelor este cea care este atAt de porniti si le giseasci soli cu titluri nobiliare, gi nu ele insele. Ele cauti dragoste gi pasiune, spuse ea infruntAndu-l pe Alex. Cum a$ putea si le recomand cu congtiinta impdcati gentilomi care, dupi toate probabilitaliie, nu ar putea niciodati si le ofere dragoste, care le doresc doar din motive pecuniare? -Crezi cu adevirat ci ai si gisegti vreun lord in toata Anglia care si se uite la ele gi sI nu se gAndeasci in primul rAnd la cAt de pline le sunt cuferele cu blnet? - Speranfa moare ultima. 34

un sot.

-

- Da, dar tu cdutai si imi demonstrezi ci, la un moment dat, un barbat iqi va da seama de adevdrata mea valoare. Oare nu se poate spune acelagi lucru gi despre aceste mogtenitoare americane?

El se intoarse cu fala la fereastri, contempland gridinile inveqm6.ntate in mantia intunecati a nopfii, cu mAinile strAnse la spate. Se supira rar pe ea, dar cAnd se intAmpla si o faci, putea si

devini chiar inspiimAntitor. Louisa gtia ci incerca si se linigteasci pentru a nu spune lucruri pe care amAndoi le puteau regreta. -Jenny gi Kate sunt foarte cumsecade... sunt atAt de tinerc, qi mult mai naive decAt mine, spuse ea fecAndu-gi curaj gi f:icAnd un pas timid spre el. Dezbat daci mai intAi e pasiunea, sau dragostea. Jenny igi doregte pasiune, iar Kate dragoste, rlar sunt congtienti de faptul ci sunt qanse mari ca am6.ndoui sa se trezeasci miritate cu vreun lord rece gi distant care nu le va oferi nici pasiune, gi nici dragoste. Degi ag putea si md cert r r-r tine cAt e noaptea de lungi ci ele sunt principala mea grijd, rrr realitate pentru mine imi fac griji. Louisa ilvdzu cum incrernenegte gi igi indreapti spatele, aga ci mai flcu un pas spre el. ( ) sa le servesc de insolitoare doar pentru o perioadi scurti, aga r;i e o afacere tare ciudati. Pentru a fi apreciati, nu trebuie sd ocup acest post o perioadi prea lungi de timp, poate un sezon, rrraxim doui. Moqtenitoarele se vor cisitori, iar eu voi cduta alte ,loamne care si aibd nevoie de serviciile mele. Trebuie si devin r unoscuti drept o insolitoare care igi line promisiunea de a gisi r t'a mai buni partidi, ori tu gi prietenii tii ali dovedit in mai rrrulte rAnduri ci nu vi calificali pentru asta. - Daci ar fi si mi cisitoresc cu una dintre mogtenitoare, nu ai rrr;ri fi nevoite se cauli o alti doamni pentru care si faci pe insofito;rrea in societate. Ai avea o renti. Ag avea griji de nevoile tale 9i, rl,rca ag face o inlelegere generoasd, aq putea si ili ofer o zestre gi r;,r iti gisesc un so!. Nu ili dai seama ci te afli in postura potriviti ;rcrrtru a ne ajuta pe amAndoi? ol JJ

-[-orraine']{eat

Doamna fe comyanis

- imi ceri si imi sacrific integritatea. -Dar nu Ie datorezi nimic acestor doamne! -Nu ai ficut niciodati o promisiune? -Desigur ci am fecut promisiuni. - $i !i-ai tinut promisiunile? iqi putea da seama dupi privirea lui uimita ca igi ddduse seama de capcana pe care i-o intinsese. il iubea nespus, dar uneori el chiar subestima inteligenfa femeilor. - Ei bine? insistd ea. - Da, recunoscu el in cele din urmi de

fari prea mare tragere

se calmase.

- Cu toate acestea, tot cred ci ne-ai subestimat destul de mult cAnd ne-ai eliminat din lista posibililor candidafi pentru doamnele tale.

-Poate pe tine, spuse ea cu un zimbet blajin, conridge gi cu siguranfi nu pe Hawkhurst.

insi nu pe Fal-

Firi

indoiale, Hawkhurst era cel mai rau dintre toti trei. Fratele ei nu intrase deloc in belele inainte ca acesta si apari in viafa lui. - Ne place si ne simlim bine, gi nu vid deloc care e problema cu asta.

- Biuturi,

petreceri, boroboale pAni in zori... tocmai faptul ca fiuvezi aceste lucruri ca pe o problemi nu te recomanda drept o

partidi potriviti. - Cam intortocheat mod de a vedea lucrurile, Louisa. - Ba deloc. Ag vrea si te pot recomanda, chiar ag vrea, dar pur

36

simplu nu pot. - Nu vei vorbi insi in defavoarea noastri, nu? -Nu am spus chiar asta ceva mai devreme? - Ba da, dar egti femeie, iar femeile sunt schimbetoare.

despre femei, incAt

mi mir ci ili

cauli o sofie. - Este de datoria mea si o fac. - inci un motiv pentru care nu ai fi potrivit. -Tu chiar crezi ci existi vreun barbat care si-9i doreasci se cisitoreasci? spuse el izbucnind intr-un rAs violent.

-

- Da, aga cred. - Crede-mi , dragd sori, cAnd doregte si se cS.sitoreasci.

inimi. - De ce? - Pentru ci era onorabil si fac asta. - Nu te agtepfi ca eu si fac acelaqi lucru? - Banuiesc ci da. in mod evident era nemullumit de adevdr, dar cel pulin

qi

-Ai o pirere atAt de proasti

ili

spun

Louisa se gAndise intotdeauna ce avea

ci

si

si

nici un birbat nu

se mute

din

casa

in

care se niscuse gi crescuse doar cAnd avea si intre in cea a berbatului cu care se cisitorise. Era cu adevirat o experienti ciudati si stea intr-un dormitor striin gi si incerce si gi-l inchipuie ca fiind al ei - pentru o vreme, desigur, qi totugi pentru citeva siptimAni, poate luni sau chiar ani! Stituse la mogia de la lari a unor prieteni, ins6. nu petrecuse .rcolo mai mult de cAteva zile. Acolo fusese un vizitator, un oas-

in aceasti case, era cu totul altceva. Cu siguranti nu era un membru al familiei, degi nu chiar o servitoare, dar r1u era prietena nimanui. Se agezi pe pat gi pe cuvertura nefamiliari cu un oftat. Era inr;otitoare in inalta societate, 9i acesta era noul ei cimin. in timp, va fi nevoiti s5. se mute in alte case, ca un nomad, feri a avea un pete bine-venit, ori

Ioc numai al ei.

$tiuse ci acesta va fi prelul pe care trebuia si iI pliteasci atunci t ind luase deciziade a plasa acel anun!. Era o prostie si fie melanr olic6., cici incercarea ei fusese o reugiti. Privea in timp ce camerista ei personah, Colette, care ii fusese rt'partizati de citre doamna Rose, ii ageza lucrurile din cufer in lifirnier. igi adusese toate hainele, qi se temea ci asta ar putea fi r rca mult pentru noua ei pozilie sociali. Ar fi trebuit si se ameste1

ei insofitoare, iar Louisa discreti, poate de , verigoari cisitoriti, fusese cAt se rlorea si ii urmeze exemplul. Nu avea si atragi deloc atenfia

,

r' in peisaj.

in timpul sezoanelor trecute, propria

i/

-[-orra[ne l{eat asupra ei, dar avea sd fie foarte atenti cu protejatere ei gi cu orice

domn care avea si le bage in seamd. Dupa ce termini de agezat hainele, Colette trimise un lacheu si duci cuferele, apoi o lisd singuri pe Louisa, promilAnd ci avea si re',rini pentru a o ajuta si se pregiteasci pentru cina. Era un semn promi;itor. Cel pu$n doa_rn Ros" ,r.r ru rg,"p,, ca ea si minAnce la bucitirie cu servitorii. Cu un oftat, Louisa se ridicd, merse pAni la fereastri gi privi strada. Nu era stipAna casei, deci nu trebuia si aiba grijide mese sau sd stabileasci meniul zilei cu bucitarul. fra prqirr"crm nelinig_ titor sd fie atAt de liberi, gi totugi atAt de incitugati. Ce Oumne_ zeu si. faci cu timpul pe care il avea la dispozigiei Trebuia si igi organizeze uncalend.ar de evenimente, ori ca si facd asta, trebuia si treaci in revisti invitafiire pe care re primiseri doamnele. De asemenea, trebuia si alcituiascd o listi cu prezentirile necesare. Se simli dintr_odati coplegiti de atat"a ,"Jfrrrrr_ bilitefi, c6ci de fapt in spatere fiecirei sarcini se afla tocmai povara de a gdsi un so! potrivit pentru aceste doamne. Cu toate ,i"rt"a, cum gtiai care e soful potrivit? O bitaie ugoard la ugi o ficu si se indep drtezede fereastra gi si igi intrerupi gindurire. inainte si poati rispunde, uga se deschise gi Jenny igi ifi capul, c, .rr, ,ambet strilucitor. - Te-ai instalat? -Pentru moment. - iqi pot line de urAt? - Mi-ar face mare plicere. - Perfect, spuse Jenny intrAnd repede in cameri gi trdgAnd_o dupi ea pe Kate, care tinea o carte in mana. Ne-am gandit ci am putea vorbi despre ce agteptiri avem. - Ce idee minunatd! spuse Louisa. -Ea s-a gAndit ci am putea vorbi despre agteptirile noastre, sublinie Kate, ardtind din cap spre sora ei. Nu vid cum ar putea discufia asta si schimbe ceva. adus invitatiile, spuse Jenny inmAnindu-i un teanc , .AT

LOUlSer. 3B

Doamna de comyanie

-Minunat, chiar mi gAndeam ci trebuie si aflu cum stati cu... oare cum si spuni asta mai politicos... primirea de invitafii. -Nu ili face griji, o linigti Kate, primim cele mai de vazi invitalii. Lui Bertie i-a cam pl5cut de Jenny. -A[i ficut cunogtinfi cu pringul de Wales? -Mi-a zAmbit, spuse Jenny dAnd din umeri. Am dansat o singuri data gi nimic mai mult. - Mama voastri trebuie si fi fost incAntati. - Pufin spus, admise Kate. Judecind dupi reacfia ei, te-ai fi gAndit ci Jenny e pe cale si devini prinfesi. Din picate pentru dumneata, atunci i-a venit ideea si angajeze o insolitoare pentru noi in inalta societate. - De fapt, sunt cAt se poate de mulgumiti ci a ficut-o, recunoscu Louisa -Acum, povestegte-ne despre dumneata, o indemnd Jenny, agezAndu-se pe pat. Kate iui loc pe un scaun din apropiere, surprinzAnd-o pe Louisa prin faptul ci nu igi deschisese cartea ca si-gi ingroape nasul in ea. - Nu sunt prea multe lucruri de spus, incepu Louisa, agezAndu-se pe un scaun gi sortind invitafiile. Trebuia si admiti ci era destul de impresionati. Erau invitate numai la serate organizate de lumea buna. -Aqi fost vreodati indrigostiti? intrebi Kate. - Nu, spuse Louisa fdri a ridica privirea. -A[i avut vreodati parte de pasiune? intrebi Jenny. in momentul acela, Louisa ridici privirea spre ele. - Nu ag vrea si fiu nepoliticoasi, insi in mod cAt se poate de serios, fetelor, ar trebui si vi mai extindefi orizontul. Pare ci aveli destul de pufine subiecte de discugie. Spunefi-mi ce vd place si facefi. - Mie imi place si citesc, spuse Kate. - Ce noutatel exclamd Jenny dindu-gi ochii peste cap. Nu cred cd ar fi. reugit si iqi dea seama de asta. - Ce ifi place si citegti? intrebi Louisa, firi si ia in seami sarcasmul lui Jenny. 39

Lorraine deat

Doamna f,e contyan[s

- Povegti romantice. - Ce altceva iti mai place? o intrebd Louisa prinzind curaj, cici simtea in sfArgit ci e pe cale si faci progrese. - Ciocolata. De aceea gi sunt mai rotofeie decat Jenny. imi place si mininc ciocolatd in timp ce citesc. - $i citeqte exagerat de mult, addugi Jenny. - Nu sunt siguri cd este posibil si citeqti prea mult, replici

- Nici unul? intrebi Kate, pdrAnd la fel de qocati ca Jenny. cel pufin nu -Nici unul Nu se cuvine si primegti sirutdri... pini egti logoditi. - Dar cum afli daci ili place cum siruti? intrebi Jenny. Daci saruti... cu multd salive, ca un cAine? -Ei bine... nu m-am gindit niciodati la asta. Jenny se risuci in pat gi se ridici in capul oaselor. -Auzisem eu ci englezoaicele nu primesc sirutiri, dar nu am crezut niciodati ci e adevirat. - Dar primim sirutiri, spuse Louisa, dintr-odati in defensivi. Mi-a fost sirutati mAna gi odati un domn m-a sirutat pe obtaz. -O, Dumnezeule, ce scandalos! exclami Jenny ducAndu-gi mAna la guri. Pe ce obraz, pe stAngul sau pe dreptul? - Pe stAngul, spuse Louisa dupi ce se gAndi pufin. -Slavi Domnului. Daci ar fi fost pe dreptul, probabil ci ai fi fost nevoiti si te marili cu el. Un sirut pe obrazul drept este cu mult mai scandalos. - Las-o in pace, Jenny! o admonesti Kate. De fapt, si gtii ci tu imparli sirutiri cu pulin prea multe ugurinfi. - imi place si fiu sirutati, replici Jenny, dupi care se concentri asupra Louisei. Nu existi insolitoare in America, aqa ci avem mai multd libertate in a gusta pasiunea. -Acum insi nu vi aflafi in America, 9i trebuie sd ne respectafi traditiile, spuse Louisa. Ciutafi si atrageli un lord care si vi ia de sofie. Trebuie si fifi cuviincioase mereu, altfel nu are s5- vd mai respecte. - Nu are si ii placi daci ii permit si mi sirute? Louisa scoase un oftat. - Nu igi va dori o femeie care a fost ugor de atras... la rele. -Atunci intreb din nou, cum voi gti daci imi va plicea sirutul lui daci nu mi siruti? - E aga de important si te sdrute? - Cu siguranfi, nu-i aqa, Kate? - Nu mi se intimpli prea des si fiu de acord cu Jenny, dar trebuie si recunosc ci in aceasti privinli are dreptate.

Louisa.

- Nu merge niciieri fdri si aibi o carte in mAni. - Fac asta pentru ci md plictisegti atAt de repede, i_o intoarse Kate. Trebuie si mi distrez gi eu cu ceva. -Doamnelor, cred cd ne-am indepirtat din nou de ra subiect, interveni Louisa inainte ca tinerele sd igi mai arunce qi arte rAutifi. Urma si imi spuneti ce vi place si facefi. - Eu prefer si stau in aer liber, spuse Jenny. imi place si cild_

resc gi sa merg cu bicicleta.

-cu

bicicleta? intrebd Louisa. Dar nu sunt cam instabire

bicicletele?

- Da, velocipedul este cam nesigur. Am incercat si merg odati cu el gi am cdzut. Am o mici cicatrice d.easupra sprAncenei, spuse ea indicAnd semnul. Tricicleta e mai sigura gi am gi mers cu ea. Dar eu nu mi dau in vAnt dupi siguranti, dumneata? - Sigur ci imi place si fiu in sigurantd. - Dar siguranfa e plictisitoare, zise Jenny, sucindu_se in fel gi chip prin pat pAna cdnd ajunse si stea pe burti, cu berbia in mdini. Mie imi place aventura. -Agadar, ifi doregti un sot aventuros, conchise Louisa, incer_ cAnd sd restrAngi lista de preferinte a fetei. - cu siguranfi. Trebuie si fie ardtos, dupd cum am stabirit deja, gi si sirute bine. Pe care dintre lorzii_atiincercat? Louisa se simtea de parci tocmai ar fi dat soarele pe gAt, iar -lumina lui ii emana acum din trup. -Poftim? - Pe care dintre lorzi i-afisirutat? -Nu l-am sdrutat pe nici unul, spuse ea, cletin6.nd din cap gi nevenindu-i si-gi creadi urechilor. +0

+t

-

forraine l{em

'-

-Aqi alege si nu vi cisitorili cu un barbat doar pentru ci nu v-a plicut cum v-a sirutat? intrebi Louisa. - Ei bine, asta chiar nu gtiu. Binuiesc ci ar depinde daci mi iubegte sau nu.

Dintr-odati Louisa pe

lingi

se simfi grozav de naivd, tAniri gi anosti aceste domniqoare. Gregise cAnd considerase ci ele erau

cele inocente.

-Aqadar, daci nu luati deciziainbaza sirutului lui, de ce este atAt de important si vi sirute? - Pentru ci ar putea fi un avantaj. -Aratos gi si sirute bine, spuse Jenny. SI trecem la urmitoarea cerinta: mAini mari. Louisa se

-Vi

incrunti la ea.

bateli joc de mine. -Nu, nu, deloc, degi de fapt nu m-a atins niciodati intim un berbat, cAnd mi gAndesc la asta, mi gAndesc la nigte mAini mari gi puternice, capabile si imi ofere pasiune. Louisa igi drese glasul. - Cred ci trebuie si ne concentri.m asupra a ceva ce putem mlsura de la distanfS. -Ce anume? - Simlul umorului, inteligenfa, cAt de interesante sunt subiectele pe care le abordeazdintr-o conversatie... - Dar unde e pasiunea in toate acestea? intreba Jenny - Pasiunea nu este doar fizici, spuse Louisa, este $i in felul in care un barbat igi priveqte mogia gi vede generaliile care l-au precedat. Este in aprecierea lui fali de Shakespeare, ln modul in care se achiti onorabil de obligafii, in felul lui curtenitor de a fi, in respectul fali de cei mai in vArsta decAt eI. Se pot observa atAt de multe lucruri de la distan!5. - Nu imi vei permite sa mi fac nevizuti ca si sdrut vreun bdrbat, nu-i aga? spuse Jenny oftand. -Nu, din picate, nu vi voi permite. Gentilomii nogtri pretind ca doamnele pe care Ie au in vedere pentru cisitorie si aiba o purtare ireprogabild, aga ci trebuie si ne asiguram ci sunteli la fel +2

Doamna de comyanie, -de potrivite pentru ei, cum sunt gi ei pentru dumneavoastri' incep si cred ci va trebui si vi invi! si ne apreciali tradifiile' - Nu vreau leclii - am avut parte de mult prea multe, siri .lenny. Agadar, la ce bal si mergem? continui ea, aritind spre invitafiile din poala Louisei. Louisa incepu si caute din nou prin invitalii, intrebAndu-se daci nu cumva igi luase o sarcini imposibili.

Capitofuf

I

Numai gdndul la insurdtoare il ficea si il treaci togi fiorii, dar l{awk qtia ci ajunsese Ia un moment in viali in care nu prea mai rvea de a1es. La treizeci gi patru de ani - cdci mama sa ii amintea in mod constant de vArsta pe care o avea -, nu mai era un tinerel. Avea datoria de a produce un mogtenitor 9i era, de asemenea, obligat si le asigure intr-un fel sau altul celor pe care ii avea in gri j;i siguranla financiari. Iar o mogtenitoare americani i-ar fi oferit r at se poate de ugor ambele lucruri. Defi surorile Rose nu erau singurele moqtenitoare din Londra rlin acest sezort, Lady Louisa aruncase minuqa, indiferent daci o avea f icuse in mod intenlionat sau nu. Pe legea lui, se hotdrise cd, Lady pentru ci :ri se cisitoreasci cu una dintre ele pur gi simplu Louisa era a$a de siguri ci nu avea si o faci. Chiar ii plAcea o provocare buni' Hawk stitea in picioare lAnfiri si-l vadi cineva, 1i;r uga de stich care didea inspre terasi 9i, , rbserva cum Lady Louisa se plimba cu elegan!5 prin cameri, pre:zt'ntAndu-gi protejatele unor domni alegi de ea' pe care ii consi,lcra fdri doar gi poate potrivi{i. Erau plicticogi 9i nu aveau deloc sirntul aventurii. ce picat c5 nici unul dintre acegti gentilomi age;r,rti, cuviinciogi gi bine educali nu o luase de nevasti. Aga nu ar rrr;ri fi fost nevoit si se lupte cu idealismul ei minunat. Primul bal era fird indoiali cel mai important. Impresia pe care r I [-:iceau doamnele urma si influenleze restul sezonului monden. 43

Lorraine lfeat

Doamna fe comyanie

Din observatiile lui, reugise si deduci faptul ci ambele doamne erau cAt se poate de dragute, gratioase gi echilibrate. insi ce mogtenitoare americani nu era aga? Aveau bani la dispozitie, iar banii inseamni putere. Desigur, gi un titlu inseamni putere. Daci le-ar aduce impreuni pe acestea doui, ar fi de neoprit. Ar putea si faci tot ce ii trecea prin cap, unde voia gi cAnd voia' viala ar deveni a$a cum nu mai fusese de murt: frumoasi. Nu ar mai avea atatea responsabiliteti gi-ar duce mai

Ochii i se inchiseseri 9i mai mult la culoare, iar guta i se arcui 'intr-un zAmbet leneg, senzual. Nu se mai uitase niciodati la buzele unui birbat. Ce moi gi atrigitoare pireau. ii era din ce in ce mai dificil si igi tragi risuflarea, ca 9i cum nigte degete invizibile i-ar fi strAns gireturile de la corset. leu - Lady Louisa, spuse eI torcAnd incet, asemenea unui vidintre intr-una care mArAie incetigor, aqa cum atszise ea zitele 1a gridina zoologicit. imi faceli onoarea de a imi acorda

ugor poverile.

$i

igi petrecuse ceva timp construind strategia care avea si il ajute in a-gi atinge gelul de a se cisitori cu una dintre surorile Rose. Acum tot ce ii mai ri.mAnea de ficut era sd igi puni planul

in aplicare. Muzica pentru cadril se incheie. Le urmiri pe fiecare dintre surori cum erau conduse inapoi langi insotitoarea lor. Agtepti cit se apropiari domnii, Lady Louisa le incredinti pe protejatele ei, iar doamnele furi conduse inapoi pe ringur de dans. sosise momentul ca Hawk si intre in actiune. Nimic nu ii plicea mai mult decAt vAnitoarea.

.

ii

Louisa igi didu seama de prezenta lui cu mult inainte si il vadi. simqi privirea gi atenfia concentrate asupra ei de parci tocmai

gi-ar fi zdrit prada. Nu gtia cum de ii trecuse un asemenea gind prin minte. $tia doar ci asta simtea. igi muti pulin privirea gi il vizu indreptdndu-se spre ea cu pas de felini, cu un aer de pasire ripitoare in migciri. Era un bdrbat civilizat care i se piru dintr-odati cAt se poate de siibatic. Era atat de teribil de intunecat nu doar din pricini ci era brunet, ci qi ca fel de a fi. Numele pe care i-l gisiseri prietenii lui apropiati, Hawk - uliu -, pirea cit se poate de potrivit. Nu ii spusese niciodati astfel, cici nu gi-ar fi putut permite sd fie atat de familiari cu el. Putea infelege foarte bine de ce igi cAgtigase acea reputafie _ cum ci nici o femeie nu era in siguranli aldturi el. vizandu{ insinuAndu-se in fafa ei, i se piru cAt se poate de periculos. 44

-

acest dans?

Louisa simli fierbinleala din obraji 9i se intrebi daci el ii vedea

imbujorarea. la - Excelenfi, dupi cum sunt convinsi ci 9ti[i deja, particip invitati' nu ca acest bal in calitate de insofitoare, 9i La inceput fusese o situalie dificile gi jenanti, cici cunogtinlele o salutau gi incepeau si infeleagi care eta rolul ei. Se eliminase de bunivoie de pe piafa fetelor aflate in cautare de soti, 9i suferea vizindmila din ochii cel0r cu care visase odinioari si se cisitoreasci. Acegtia igi vizuseri visul cu ochii, in timp ce ei nu ii mai rimisese decAt un co$mar. Dar riul fusese deja ficut, zvonurile aveau sd se rdspindeasci, gi Louisa era convinsi ci avea si ii fie mult mai ugor si igi faca aparilia la urmitorul bal. PAni la sfArqitu1 sezonului monden, avea si uite ci nutrise weodati speranfe si se cisitoreasci gi si igi intemeieze o familie. - Daci-mi permiteti, v-a!i descurcat de minune si vi linefi protejatele ocupate pentru moment, 9i nu mai au nevoie de serviciile dumneavoastrS. Nu vid nimic riu in a da un tur pe ringul de dans.

Cit de mult iqi dorea si ii fi putut

invitafia, si se lustruiti ca 9i cind nu

accepta

prinsi in vArtejul dansului pe podeaua ar fi avut nici cea mai mici grij5, insi nu putea sd nu se intrebe de ce atunci, de ce o invitase la dans chiar atunci, in condiliile in care nu o mai ficuse niciodati inainte? ea - Nu se cuvine, insistd ea, sforfAndu-se si se convingi 9i pe insigi de asta. Ce riu ar putea face dacd,pre! de doui-trei minute, s-ar bucura pur gi simplu de seara aceea 9i de atenlia unui birbat?

lase

45

Lorraine 1{sqy - Nimic nu mi se pare ci se cuvine mai mult decat si dansez cu o doamn.d atrigitoare. - Ce pune{i la cale, Excelenfi? intrebi -ea, ingustAndu_gi ochii. -Pdrefi a crede ci nu sunt potrivit pentru a fi soful cuiva, aga ci m-am gandit ci n-ar fi riu si vi ofer o mici demonstratie a faptului ci pot fi cit se poate de fermecitor daci imi propun asta. v-ag ruga si figi la fel de fermecitoare. Daci nu vi vefi ageza mina pe bratul meu gi nu mi. veli lisa si vi conduc pe ringul de dans, toati lumea va crede ci m-a[i respins, ceea ce nu este o situatie chiar de invidiat pentru o insotitoare in inalta societate, nu-i aga? - M-a!i pus intr-o situatie imposibili. -Atunci permitefi-mi si vi scot din ea, spuse el inclinAndu-gi ugor capui gi oferindu-i un zAmbet rdvigitor. Adevirul era ci nu avea alti solutie decat si ii accepte invitalia' incerci s5- nu pari prea incantatd de faptur ci avea ocazia sd se unduiasci in ritmul muzicii. Firi si scoati o vorba, igi agezi mana pe bratul lui gi ii permise si o conduci pe ringul de dans pentru un vals. Nu mai dansase de la Criciun. Era atat de minunat si pluteasca in condurii ei in ritmul pagilor unui gentilom. cand luase hotirarea de a ciuta un post de insolitoare in inalta societate nu se gandise ci avea si fie nevoiti doar si priveasci de pe margine cum se distrau ceilalti in loc si se afle in mijlocul distracliei. Degi nu avusese niciodati un pefitor serios, nu stituse insa nici pe margine. Avusese mereu parteneri de dans, gi carnetelul ii fusese tot timpul plin. - cum vi place noua slujbd de insofitoare in inalta societate? intreba Hawkhurst. Louisa aproape ca se impiedica auzind intrebarea. Oare reugi_ se cumva si ii citeasci gindurile? oare chipul ei trida mai mult decAt credea ea? - imi place destul de mult, multumesc de intrebare.

- Implici foarte multl rispundere. *Aga este. +6

Doamna f,e comyanis - Nu am putut si nu observ cd afi prezentat-o pe una din tinere lui Lord Ainsley. - Da, pe Jenny. - Mmm, murmuri el, strAngAnd din buze ca qi cum ar fi evitat sa spuni ceva. - Ce inseamni asta mai precis? -Vi rog si imi iertafi indrizneala, dar fratele dumneavoastri rni-a spus ci afi menfionat faptul ci domnigoara Jenny Rose igi rloregte pasiune. Si-l ia naiba pe

frate-siu! Oare chiar nu linea nimic secret din ( (.ea ce vorbeau ei? iqi ficuse griji ci ar putea si apari zvonuri ;rrintre servitori gi, cind acolo, tocmai in privinla lui AIex ar fi t rebuit sd igi faci griji. - Da, ea chiar igi doreqte pasiune, recunoscu ea fera mare tra11r:re

de

inimi.

-Atunci, daci imi permitefi, cred ci ar fi o minune daci va gisi aleturi de Ainsley. - Poftim? * Este un fapt bine gtiut ci Ainsley... nu a cunoscut pasiunea, r;puse el cu glas scizut, astfel incAt Louisa fu nevoiti si se ridice rn vArful picioarelor pentru a-l arz| -Vreti si spuneli ci nu are amanti? -Vreau si spun mult mai mult de-atAt. Vreau si spun ci nu a r rrnoscut atingerea intimi a unei femei pAni acum. Louisa igi impuse si nu roqeasci auzind asemenea cuvinte rrr