Instructaj Introductiv General 2

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

APROB, DIRECTOR GENERAL,

Raicu George

PREGATIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI Generalitati Pregătirea şi instruirea în domeniul protecţiei muncii este parte componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă. Pregătirea generală în domeniul protecţiei muncii se realizează la nivelul societatii prin instructajul de protecţie a muncii. Instructajul de protecţie a muncii la nivelul societatii se efectuează, în funcţie de posibilităţi, fie în cadrul societatii, fie în afara acesteia, în timpul programului de lucru. Instructajul de protecţie a muncii cuprinde trei faze: - instructajul introductiv general; - instructajul la locul de muncă; - instructajul periodic. Persoanele care efectuează instruirea (instructori) trebuie să fie specialişti în securitate şi sănătate în muncă. Costul pregătirii şi instruirii angajaţilor se suporta de catre societate. La instruirea personalului în domeniul protecţiei muncii vor fi folosite mijloacele, metodele şi tehnicile de instruire de care dispune învăţământul intensiv (expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii la retroproiector, instruire asistată de calculator etc.). Societatea va asigura baza materială corespunzătoare unei instruiri intensive (mijloace audiovizuale şi materiale de instruire şi testare). In acest scop cabinetul de protecţie a muncii dispune de programe de instruire - testare, pe meserii sau activităţi. Instructajul de protecţie a muncii (introductiv general, la locul de muncă şi periodic) se va consemna în mod obligatoriu în fişa individuală de instructaj, conform modelului din anexa nr. 81, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. Completarea fişei de instructaj se va face cu pastă sau cerneală, imediat după verificarea instructajului. După efectuarea instructajului la încadrarea în muncă (instructajul introductiv general şi instructajul la locul de muncă), fişa de instructaj se semnează de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat şi verificat instructajul, confirmând, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta şi-a însuşit cunoştinţele necesare de protecţie a muncii. După efectuarea instructajului periodic, fişa de instructaj se semnează de cel instruit şi de cel care a efectuat instructajul, confirmând, pe baza examinării persoanei respective, că aceasta şi-a însuşit

1

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

materialul predat. Verificarea instructajului periodic se face prin sondaj de către şeful ierarhic al celui care efectuează instructajul şi de către persoanele din conducerea societatii, care vor semna fişele de instructaj ale persoanelor verificate, confirmând astfel că instructajul a fost făcut corespunzător. Fişa de instructaj se întocmeşte pentru personalul permanent sau detaşat şi va fi păstrată de conducătorul procesului de muncă, respectiv de cel care are sarcina efectuării instructajului la locul de muncă. Pentru vizitatorii în grup se întocmesc fişe de instructaj colectiv, conform modelului din nexa nr. 82. Pentru personalul tehnico-ingineresc din instituţii şi institute de cercetări şi proiectări, precum şi pentru delegaţii străine, este obligatorie prezenţa unui însoţitor din societate, fără a se întocmi fişă de instructaj. Fisele de instructaj pentru protectia muncii se vor pastra de catre conducatorul locului de munca si sunt valabile numai in societatea care le-a intocmit. Este interzisa instruirea salariatilor in stare de oboseala, bolnavi sau in stare de ebrietate. Nerespectarea normelor de protectia muncii atrage raspunderea angajatului conform legii in vigoare. INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL Instructajul introductiv general se face: a) noilor încadraţi în muncă, angajaţi cu contracte de muncă indiferent de forma acestora; b) celor transferaţi de la o societate la alta; c) celor veniţi în societate ca detaşaţi; d) elevilor şcolilor profesionale, liceelor industriale şi studenţilor, pentru practica profesională; e) persoanelor aflate în societate în perioada de probă în vederea angajării; f) persoanelor delegate în interesul serviciului; g) persoanelor care vizitează sectoare productive. Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activităţile specifice societatii respective şi principalele măsuri de protecţie a muncii care trebuie respectate în timpul lucrului. Instructajul introductiv general se face în cadrul cabinetului de protecţie a muncii, de persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul protecţiei muncii, împuternicite prin decizie de către angajator. Instructajul introductiv general se face individual sau în grupuri de cel mult 20 persoane, cu exceptia persoanelor care se afla in vizita, cărora li se vor prezenta succint activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire din societate, şi care vor fi însoţite pe toată durata vizitei. Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activităţii, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare şi automatizare şi de nivelul de pregătire al noilor încadraţi. Această durată va fi stabilită prin instrucţiuni proprii şi nu va fi mai mică de 8 ore. În cadrul instructajului introductiv general se vor expune, în principal, următoarele probleme: a) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice societatii; In activitatea societatii factorii de risc cei mai frecventi sunt : A) Factori de risc care depind de executant prin:

2

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

a) actiuni gresite b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca a) Actiuni gresite pot fi: - executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre gresite, utilizarea gresita a mijloacelor de protectie desi executantul a fost instruit - intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca - efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca: staionarea in zone periculoase, alimentarea sau oprirea de curent electric, cadere la acelasi nivel sau de la inaltime b) Omisiuni pot fi: - omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa - neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare B) Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa muncitorului - efortul prea mare al personalului muncitor - operatii de lucru gresite - operatii de lucru fortate - ritm mare de lucru - solicitarea muncitorului peste posibilitatile acestuia C) Factori de risc care depind de mijloacele de productie a) Factori de risc mecanic - organe de masini in miscare neprotejate - deplasari ale mijloacelor de transport - alunecari, rasturnare, cadere, surpari, prabusiri - suprafete periculoase (intepatoare, taioase) - recipiente sub presiune neprotejate b) Factori de risc electric - atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate in functiune si neprotejate. D) Factori de risc care depind de mediu - temperatura aerului - umiditatea aerului - vibratii Pentru diminuarea acestor riscuri in cadrul societatii se iau urmatoarele masuri: - Cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul protectiei muncii de catre salariatii societatii (conducatori si executanti). - Instruirea salariatilor si verificarea insusirii cunostintelor de catre acestia - Dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor tehnice si verificarea periodica a acestora din punct de vedere tehnic - Dotarea cu echipament de protectie a muncitorilor - Realizarea unei semnalizari de securitate la locurile de munca

3

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

-

Verificarea medicala a salariatilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca; Organizarea primului ajutor.

b) legislaţia de protecţie a muncii în vigoare; 1. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatile din CAEN 2. Legea nr. 31 / 1991 - privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase 3. Decret nr. 466 / 1979 - privind regimul produselor si substantelor toxice 4. Legea nr. 126 / 1995 - privind regimul materialelor explozive, modificata si completata prin Legea nr.464/2001 5. Legea nr.19/2000 si H.G. nr.261/2000 - privind criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite. 6. Legea nr. 90/1996 republicata - Legea protectiei muncii 7. Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr. 388/1996 privind aprobarea Normelor metodologice in aplicarea prevederilor Legii nr. 90/1996 8. Ordinul comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii si familiei nr. 508/933/2002 privind aprobarea Normelor Generale de Protectie a Muncii c) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii; Nerespectarea legislatiei de protectia muncii se poate datora necunoasterii acestei legislatii sau nerespectarii cu buna stiinta. Atat persoana juridica cat si salariatii pot fi sanctionati contraventional sau penal in cazul nerespectarii legislatiei de protectia muncii. Amenzile contraventionale sau penale se pot aplica de catre inspectorii de munca sau de catre organele procuraturii in conformitate cu legea 90/1996 cap.VI- raspunderea juridica. In cadrul societatii la propunerea sefului compartimentului de protectia muncii sau a sefului ierarhic superior in cazul nerespectarii legislatiei de protectia muncii se pot aplica sanctiuni stabilite de societate prin Regulament Intern. Necunoasterea si nerespectarea legislatiei poate avea cea mai grava consecinta acea de producere a unui accident soldat cu pierderea totala sau partiala Necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniul protectiei muncii poate avea consecinte deosebite atat pentru angajator cat si pentru angajat, dupa cum urmeaza: 5.1. Pentru angajator: Inchisoare sau amenzi contraventionale in functie de gravitatea faptelor savarsite conform cap. VI “Raspunderea juridica” art.34-43 din Legea Protectiei Muncii, completata cu HG nr.238/12.03.2002, astfel: - inchisoare intre 3 luni si 3 ani; - amenzi contraventionale intre 10,0 – 100,0 milioane lei. 5.2. Pentru angajat: Amenzi contraventionale in valoare de 10,0 la 40,0 milioane in functie de gravitatea faptei (art.19), din Legea Protectiei Muncii; Suferinta de pe urma unui potential accident ce poate avea urmari grave (deces, invaliditate) atat pentru accidentat cat si pentru familie;

4

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Pierderea unor sume importante din salariul cuvenit pe perioada de intrerupere a perioadei de munca. 5.3. Pentru ambele parti: Judecarea in instanta a unor potentiale procese cauzate de nerespectarea legislatiei cu urmarile cuvenite conform codului penal civil. d) măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor. 1. importanta insusirii regulilor de tehnica a securitatii muncii in domeniul de activitate. 2. importanta respectarii disciplinei in munca, a prevederilor regulamentului de organizare si functionare, a codului muncii, a legislatiei si a altor reglementari referitoare la protectia muncii. 3. obligatiile si drepturile angajatilor privind securitatea si sanatatea in munca conform art. 12 din NGPM/2002. 4. reguli de circulatie care trebuie respectate pe teritoriul santierelor, insistand asupra locurilor de trecere periculoase (treceri peste cai ferate, uzinale sau prin instalatii in functiune), deasemenea asupra folosirii numai a cailor de acces amenajate 5. respectarea semnelor conventionale si a placutelor avertizoare 6. interzicerea stationarii sau a trecerii prin raza de actiune a macaralelor, podurilor rulante si a utilajelor in functiune 7. pericolul pe care il reprezinta fumatul sau existenta focului deschis in unele locuri. 8. reguli privind transportul si depozitarea materialelor, indicandu-se limitele greutatilor admise. 9. reguli privind manipularea si depozitarea materialelor inflamabile, explozibile si toxice. 10. necesitatea purtarii si folosirii corecte in timpul lucrului a echipamentului de protectie si de lucru prevazut in normative. 11. obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de tehnica a securitatii si interzicerea improvizatiilor. 12. interdictia pentru salariati de a lucra in alt loc de munca decat in acela in care a fost repartizat sa lucreze. Se interzic in mod deosebit interventiile la instalatiile electrice, lucrarile de sudura, manevrarea utilajelor si ajutatul la repararea utilajelor. 13. interzicerea executarii reparatiilor sau lucrarilor de intretinere a utilajelor in timpul functionarii lor (ungere, curatire). 14. notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat. 15. interzicerea aglomerarii de materiale pe caile de acces, schele si platforme de lucru. 16. notiuni generale de igiena a muncii insistandu-se asupra igienei individuale. 17. acordarea primului ajutor in caz de accidentare si in mod deosebit in caz de electrocutare. Conţinutul instructajului introductiv general şi programul de desfăşurare vor fi întocmite de către persoanele cu atribuţii în domeniu şi aprobate de angajator. După terminarea perioadei de instructaj introductiv general, personalul instruit va fi supus verificării cunoştinţelor de protecţie a muncii pe bază de teste. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instructaj. Nu vor putea fi angajaţi cei care nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instructajul introductiv general.

5

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCA Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general şi are ca scop prezentarea riscurilor şi măsurilor de prevenire specifice locului de muncă unde a fost repartizată persoana respectivă. Instructajul la locul de muncă se face întregului personal prevăzut la art. 94, precum şi personalului transferat de la un loc de muncă la altul în cadrul aceleiaşi unităţi, în grupe de maximum 30 persoane. Instructajul la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă respectiv. Durata instructajului la locul de muncă depinde de complexitatea echipamentului tehnic sau locului de muncă la care se va lucra şi nu va fi mai mică de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de probă. Această durată se stabileşte de şeful compartimentului respectiv (atelier, secţie, sector etc.), împreună cu şeful compartimentului de protecţie a muncii. Instructajul la locul de muncă se face pe baza prevederilor normelor specifice de securitate a muncii, precum şi a instrucţiunilor proprii, elaborate pentru locul de muncă la care va lucra persoana respectivă. Se vor efectua exerciţii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor. Instructajul la locul de muncă va cuprinde informaţii privind: a) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă; 1. cunostinte despre riscurile de accidentare si inbolnavire profesionale specifice meseriei si locului de munca. 2. evidentierea zonelor cu risc de accidentare sau imbolnavire profesionala si indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente. b) prevederile normelor specifice de securitate a muncii şi ale instrucţiunilor proprii; 1) cunostinte despre mijloacele (dispozitivele), metodele de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale specifice meseriei si locului de munca. 2) descrierea mijloacelor tehnice de protectia muncii cu care este dotat locul de munca, obligativitatea folosirii si pastrarii lor, 3) descrierea echipamentului de protectia muncii si de lucru specific meseriei, a mijloacelor individuale de protectie si a modului corect de utilizare a lor, precum si obligativitatea folosiriiacestora in timpul muncii conf. art. 145 din NGPM/2002 si art. 19,lit. f din Legea nr. 90/1996, rep. 4) organizarea ergonomica a locului de munca, pastrarea ordinii curateniei si a disciplinei in timpul lucrului. 5) corectitudinea executatii operatiunilor la principalele faze ale lucrarilor si ordinea executarii lor pentru asigurarea deplinei securitati a salariatilor in timpul procesului de munca insistindu-se asupra celor dificile si periculoase si in mod special a celor executate la inaltime. 6) obligativitatea folosirii cailor de acces amenajate, a pastrarii lor libere interzicandu-se depozitarea materialelor pe aceste cai. 7) interdictia de a executa alte lucrari decat cele pentru care salariatul este calificat si are instructajul facut.

6

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

8) interdictia de a lucra cu scule defecte, inprovizate, sau alte scule decat cele cu care este dotat locul sau de munca si pentru care este instruit. 9) necesitatea verificarii sculelor, utilajelor si a mijloacelor de protectie inainte de inceperea lucrului aratandu-se pericoluu pe care il reprezinta pt. securitatea salariatilor, a sculelor, a utilajelor, a dispozitivelor de protectia muncii defecte. 10) modul de efectuare a transportului in interiorul santierului in conditii de securitate si mijloacele de transport care pot fi utilizate . 11) folosirea instalatiilor electrice in conditii de deplina securitate si interdictia de a interveni la instal. electrice defecte pt. salariatii de alta profesie decat cea de electrician de intretinere. 12) alte prevederi ale normelor specifice de securitate a muncii si ale instructiunilor proprii . c) măsurile de prim ajutor în caz de accidentare,mijloacele de prim ajutor in caz de accidentare, cu care este dotat punctual de lucru, locul unde sunt amplasate acestea si accesul la ele. Prin masuri de prim ajutor se inteleg primele ingrijiri urgente care se dau unui accidentat, inainte de a sosi organele sanitare, care urmeaza sa acorde asistenta medicala calificata. Eficacitatea masurilor de prim-ajutor depinde de rapiditatea cu care se aplica, de corecta lor aplicare si de prezenta de spirit a persoanelor din imediata apropiere a accidentatului; ele trebuie sa fie cunoscute de intregul personal. Primul ajutor in caz de rani, hemoragii, fracuri, arsuri, degeraturi, lesin, intoxicatii, axfisiere, sufocare, electrocutare, se acorda dupa cum urmeaza: Ranile.Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare (de preferat cu apa fiarta si racita) si se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter, benzina, bromocet, apa oxigenata, (la sange din abundenta); se va respecta directia din spre marginea plagii spre afara. Spalarea ranii propriu-zise cu indepartarea cheagurilor de sange sunt interzise. Se va da atentie deosebita ranilor murdare de pamant, a celor cauzate de materiale metalice ruginite, deoarece prezinta pericolul imbolnavirii de tetanos. In cazul unor rani usoare, se face spalatura cu o solutie slab antiseptica (rivanol, apa oxigenata, etc.), dupa care se procedeaza la aplicarea pansamentului (doua-trei comprese sterile peste care se pune vata si se executa infasurarea cu tifon). Dupa pansare, accidentatul va fi transportat la cea mai apropiata unitate medicala. Corpurile straine care patrund sub pleoape se indeparteaza usor, cu un tampon de vata sau tifon sau prin spalarea ochiului cu jet de acid boric sau de apa curata, jet indreptat din spre coltul de la tampla al ochiului spre coltul interior (spre nas).Daca nu se reuseste inlaturarea corpului, accidentatul va fi transportat imediat la medicul oftalmolog. Hemoragiile. Dupa felul vasului sannguin care sangereaza, pot si hemoragii externe, interne sau exteriorizate (curgerea sangelui din nas). Hemoragia externa materiala (sangele de culoare rosie-deschisa tasneste in ritmul batailor inimii) si hemoragia externa venoasa (sangele de culoare rosie-inchisa curge continuu) se opresc prin compresie digitala deasupra (la artere) sau sub rana (la vene), prin indoirea membrelor din incheieturi si mai ales prin aplicarea garoului. In acest din urma caz, la o hemoragie produsa la un membru se va proceda astfel: - garoul se aplica pe un tifon sau o bucata de panza, mai sus sau mai jos de plaga, dupa cum hemoragia este arteriala sau venoasa;

7

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

-

strangerea garoului se face pana cand pielea membrului respectiv devine palida, iar pulsul arterial la nivelul lui nu se mai simte; - pentru a nu se produce gangrenarea membrului, garoul se mentine 1,5-2 ore, apoi se desface pentru putin timp si se leaga din nou; - in apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a aplicat, pentru a fi cunoscut de organele sanitare. La hemoragiile de abdomen, torace, cap, unde nu se poate aplica garoul, se vor folosi pansamente compresive (bandaje puternic stranse). Hemoragia interna, care se manifesta atat prin dureri localizate, cat si prin starea generala grava, impune extrema urgenta de transportarea bolnavului, infasurat in paturi, la cel mai apropiat spital. Fracturile si luxatiile.Fracturile pot fi inchise (pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de rani). Se interzice ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata.Atelele se aplica astfel incat sa nu apese pe fractura, ci numai sa impiedice progresarea ei; ele vor depasi cele doua articulatii vecine fracturii, fixandu-se cu fasii. Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protectia Muncii a emis documentatia “Primul ajutor la locul accidentului”. Primul ajutor in caz de accidentare se poate acorda de orice persoana care este pregatita pentru aceasta situatie si care se numeste salvator. Salvatorii pot fi: - medici - cadre medii medicale - cetateni instruiti in aceasta directie Salvatorii din categoria a treia trebuie sa cunoasca riscurile specifice locurilor de munca. Acestia se gasesc de regula la locurile de munca si sunt colegi de munca ai victimelor. Se vor respecta urmatoarele restrictii la producerea unui accident soldat cu victime: - daca persoanele aflate in apropierea victimei nu sunt pregatite pentru acordarea primului ajutor nu trebuie sa intervina cu orice pret in salvarea victimei - se va cheme cel mai apropiat salvator - sa va anunta cel mai apropiat post de prim ajutor In activitatea societatii mai frecfent pot apare urmatoarele situatii privind accidentele la locul de munca: a) Pierderea cunostintei Aceasta stare se datoreaza unor posibile traume cranio cerebrale, contuzii cerebrale insolatii. Nu se administreaza nimic pe cale orala unei persoane inconstiente. Daca victima respira este asezata pe burta sau pe o parte. Ea nu va mai fi manipulata (intoarsa pe spate sau pe o parte) avandu-se grija sa se faciliteze respiratia si acurgerea eventualelor varsaturi. Se cheama medicul. b) Plagi – hemoragi Plaga (rana leziune) orice intrerupere a continuitatii unui tesut (tegumente, mucoase). Plaga este insotita de sangerari, hemoragi. Obiective principale in ingrijirea plagilor sunt: - constatarea hemoragiei - prevenirea infectiei

8

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

- combaterea durerii Materiale necesare: - comprese sterile,vata, leucoplast, alcool sanitar, tinctura de iod, apa oxigenata sau tablete de perogen, solutie de cloramina, permanganat de potasiu, rivanol, algocalmin, antinevralgic. Se va tine cont de: (se expune pag. 84, 85, 87) din “Primul ajutor la locul accidentului” c) Fracturi, entorse, luxatii Fractura este orice rupere de os, zdrobire, pleznire ca urmare a unui traumatism puternic. Primul ajutor are rolul sa previna complicatiile si sa diminueze durerea. Nu trebuie sa se actioneze brutal sau sa i se impuna victimei miscari inutile. Victima nu trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea fracturii. Primul ajutor in cazul fracturii se acorda la locul accidentului exceptand cazul in care persista un pericol pentru salvator sau pentru victima. In acest caz victima trebuie asezata in cel mai sigur loc pentru a i se acorda primul ajutor. Se diminueaza durerea cu calmante. Se cheama medicul. d) Traumatismele corpului si ale coloanei Traumatismele coloanei vertebrale cervicale (se expune pag. 136) din “Primul ajutor la locul accidentului” Traumatismele coloanei vertebrale in zona toracica sau lombara (se expune pag. 138) din “Primul ajutor la locul accidentului” e) Alte posibile accidente sunt: - leziuni ale ochilor - leziuni ale muschilor - arsuri - accidente determinate de curentul electric (electrocutari) In aceste situatii se recomanda transportul bolnavului la spital pentru acordarea ajutorului de specialitate. Transportul accidentatilor (se expune pag. 185-186) din “Primul ajutor la locul accidentului” (2) Prezentarea problemelor menţionate la alin. (1) se va face în baza unui material scris. (3) Instructajul la locul de muncă va include obligatoriu demonstraţii practice privind activitatea pe care persoana respectivă o va desfăşura. Admiterea definitivă la lucru a persoanei instruite se va face numai după ce şeful ierarhic superior celui care a făcut instructajul a verificat că persoana supusă instructajului şi-a însuşit cunoştinţele de protecţie a muncii. INSTRUCTAJUL PERIODIC Instructajul periodic se face întregului personal şi are drept scop aprofundarea normelor de protecţie a muncii. Acest instructaj se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice. Instructajul periodic se face de către conducătorul locului de muncă respectiv.

9

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Intervalul între două instructaje periodice pentru angajaţi va fi stabilit prin instrucţiuni proprii în funcţie de condiţiile locului de muncă, dar nu va fi mai mare de 6 luni. Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul între două instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni. Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat în următoarele cazuri: a) când un angajat a lipsit peste 30 zile lucrătoare; b) când s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ori s-au adus modificări la echipamentele existente; c) când au apărut modificări ale normelor de protecţie a muncii sau ale instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în societate; d) la reluarea activităţii după accident de muncă; e) la executarea unor lucrări speciale. Instructajul periodic se va face pe baza unei tematici care va fi păstrată la persoana ce efectuează instruirea.

COMPONENTELE SISTEMULUI DE MUNCA SI INTERACTIUNEA LOR FUNCTIONALA a) Executantul – este omul implicat nemijlocit in realizarea sarcinii de munca expus accidentelor sau imbolnavirilor; b) Sarcina de munca – reprezinta totalitatea actiunilor pe care trebuie sa le efectueze executantul prin intermediul mijloacelor de productie, pentru realizarea sistemului de munca; c) Mijloacele de productie – reprezinta totalitatea mijloacelor de munca (echipamente tehnice, scule,unelte, aparate, instalatii, etc.) si a obiectelor muncii (materii prime) pe care omul le foloseste in procesul de productie; d) Mediul de munca – reprezinta totalitatea conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care executantul isi desfasoara activitatea, cuprinde mediul fizic ambiant si mediul social de activitate. Sarcina si mediul de munca actioneaza direct asupra executantului, in timp ce mijloacele de productie numai indirect, in baza sarcinii de munca. Orice deficienta sau abatere de la starea normala a relatiilor dintre cele 4 componente ale sistemului, pot conduce la aparitia accidentului de munca si a bolilor profesionale. Ca un accident sau o boala sa fie definite ca “profesionale” ele trebuie sa se produca in timpul si din cauza executarii sarcinii de munca. EXTRAS DIN LEGISLATIA DIN DOMENIUL PROTECTIEI MUNCII IN VIGOARE LEGEA NR.90/1996, NR.47/29.01.2001

REPUBLICATA

IN

Cap.I. Dispozitii generale.

10

MONITORUL

OFICIAL,

PARTEA

I,

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Art.1. (1) Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, aparare a vietii, inegritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. (2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Art.2. (1) Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice la care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract individual de munca sau in alte conditii prevazute de lege. (2) In sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se inteleg: agenti economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei;autoritatile si institutiile publice,precum si agentii economici romani care efectueaza lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari in baza unor conventii internationale sau contracte bilaterale. Art.3. Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale. Art.4. (1) Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Sanatatii, prin organele lor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii. Art.5. (1) Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale emite norme generale, normative si alte reglementari de interes national privind securitaea muncii si alte domenii ale protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordoneaza programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele, standardele si orice alte reglementari, initiate de alte organe, care contin prevederi sau au efect in acest domeniu, in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Art.7. (1) Contractele colective de munca ce se incheie la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel nationalvor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. (2) In contractele individuale de munca, in conventiile civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si in contractele de scolarizare vor fi stipulate clauze de protectia muncii, stabilindu-se si raspunderea partilor. (3) Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia muncii. Art.8. (1) In regulamentele privind organizarea si functionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligatii si raspunderi in domeniul protectiei muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi. Cap.II. Echipamente tehnice, echipament individual de protectie si de lucru, alimentatia de protectie si materiale igienico-sanitare Art.12. (1) In sensul prezentei legi, sunt echipamente tehnice : masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele,si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

11

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

(2) Echipamentele tehnice trebuie sa corespunda prevederilor din normele, standardele si din alte reglementari referitoare la protectia muncii si sa nu prezinte pericol pentru sanatatea sau viata salariatilor, a altor persoane aflate in unitate in interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigura protectia muncii potrivit prevederilor art.3. (3) Echipamentele tehnice din productia interna si din import trebuie sa fie dotate cu aparatura de masura si control al parametrilor tehnologici, precum si de prevenire si avertizare a starilor de pericol. (4) Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si utilizate numai daca indeplinesc conditiile de protectie a muncii certificate de organisme recunoscute de Ministerul Munciii si Solidaritatii Sociale. Art.13. (1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc. (2) Echipamentul individual de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, salariatilor, precum si altor categorii de persoane care desfasoara activitati la persoanele juridice sau fizice prevazute la Art.2, potrivit criteriilor stabilite in Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Art.14. (1) In sensul prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele de protectie pe care persoanele juridice si fizice le acorda unui salariatin vederea utilizarii lor in timpul procesului de munca pentru a le proteja imbracamintea si incaltamintea. (2) Echipamentul individual de lucru se acorda de catre persoanele juridice in conditiile negociate prin contractele colective de munca. (3) Cheltuielile necesare achizitionarii echipamentului individual de lucru sunt suportate, in proportie de 50%, de catre persoana juridica, din costurile de productie sau din sumele prevazute cu aceasta destinatie in buget, pentru unitatile finantate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar diferenta se suporta de catre beneficiari. Art.16. – Alimentatia de protectie se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre persoanele juridice si fizice, persoanelor care lucreaza in locuri de munca cu conditii grele si vatamatoare, pe baza normelor elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Art.17. (1) Materialele igienico-sanitare se acorda, obligatoriu si gratuit, de catre persoanele juridice si fizice, persoanelor care isi desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita. (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca care impun acordarea acestora se stabilesc pe baza normelor elaborate de Ministerul Sanatatii. Cap.III Obligatii privind realizarea masurilor de protectie a muncii Art.19. Persoanele prevazute la Art.3 sunt obligate: a) Sa isi insuseasca si sa respecte normele de protectia muncii si masurile de aplicare a acestora; b) Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca; c) Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

12

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

d) Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele de munca suferite de propria persoana si de alte persoane participante la procesul de munca; e) Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa-l informeze de indata pe conducatorul locului de munca; f) Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat. g) Sa dea relatiile solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii. Cap.V Accidentele de munca si bolile profesionale Art.24. (1) In sensul prezentei legi, prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces. (2) Este, deasemenea, accident de munca: a) Accidentul suferit de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale; b) Accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de ineres public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini; c) Accidentul suferit de orice persoana ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa, pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public sau pentru salvarea de vieti omenesti; d) Accidentul survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers; e) Accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca are loc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, ori in alt loc de munca organizat de acestia. Art.25. Accidentul de munca se clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in: a) Accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile; b) Accident care produce invaliditate; c) Accident mortal; d) Accident colectiv, cand sunt accidentate cel putin trei persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza. Art.26. (1) Accidentul de munca va fi comunicat de indata conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea accidentului. (2) Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal, precum si accidentul colectiv vor fi communicate de indata de catre conducerea persoanei juridice si de catre persoana fizica, inspectoratului de stat teritorial pentru protectia muncii si organelor de urmarire penala competente, potrivit legii. (3) In acazul accidentelor de circulatie, produse pe drumurile publice, in care printe victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau

13

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

fizica la care sunt angajati accidentatii va anunta de indata inspectoratul teritorial pentru protectia muncii din judetul in raza caruia s-a produs accidentul. (4) In cazul prevazut la alin.(3), organele Ministerului de Interne competente, potrivit legii, vor trimite organelor prevazute la Art.27 un exemplar din procesul-verbal de cercetare la fata locului, la cererea acestora. Art.27. (1) Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel: a) De catre persoana juridica, in cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de munca; b) De catre inspectoratele de stat teritoritoriale pentru protectia munii, in cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, precum si al accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de munca care au produs incapacitate temporara de munca salariatilor angajati la persoane fizice; c) De catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, in cazul accidentelor de munca colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile. Art.30. (1) In sensul prezentei legi, bolile profesionale sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de alti factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. (2) sunt boli profesionale si afectiunile suferite de elevi, studenti si ucenici in timpul efectuarii practicii profesionale, in conditiile prevazute la alin. (1). Art.32. (3) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si ca accident de munca. Cap. VI. Raspunderea juridica Art.34. Incalcarea dispozitiilor legale privitoare la protectia muncii atrage raspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, dupa caz, potrivit legii. Art.35. Neluarea vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua aceste masuri la locul de munca, daca pin acesta se creaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Art. 36. Neluarea vreuneia dintre masurile prevazute de dispozitiile legale referitoare la protectia muncii, de catre persoana care are indatorirea de a lua acste masuri la locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta se creaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. Art.37. Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, daca prin aceasta se creaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. Art.38.Nerespectarea de catre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, la locurile de munca ce prezinta un pericol deosebit, daca prin aceasta se creaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

14

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Art.43. Sanctiunile contraventionale se aplica persoanelor juridice si persoanelor fizice, angajatori sau angajati. NORMELE METODOLOGICE PENTRU APLICAREA LEGII 90/1996 Normele Metodologice sunt in numar de 8 fiind obligatoriu de respectat de catre persoanele juridice si fizice. Cele mai importante sunt: a) Norme privind autorizarea functionarii persoanelor juridice din punct de vedere al protectiei muncii. b) Norme privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de munca si declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum si a celorlalti indicatori care definesc morbiditatea profesionala. c) Norme privind finantarea cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protectie a muncii. d) Norme privind locul de munca cu pericol deosebit si iminent de accidentare. NORMATIVUL CADRU DE ACORDARE SI UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECTIE – E.I.P Acest act normativ reglementeaza modalitatea da acordare a echipamentului individual de protectie pentru personalul muncitor. Agentii economici sunt obligati sa inlocuiasca mijloacele individuale de protectie care nu mai poseda calitatile de protectie pentru conditiile pentru care au fost acordate, de fiecare data cand se constata acest lucru, indiferent de motiv. Pierderea calitatilor de protectie inainte de termenul prevazut de producatori si dovedita a se fi produs din vina purtatorului indreptateste agentul economic la recuperarea pagubei pe seama purtatorului. Nepurtarea E.I.P, in cazul in care acesta este corect acordat si in stare de functionare, sau utilizarea acestuia in alte conditii decat cele prevazute de instructiunile de utilizare, va fi sanctionata conform legislatiei in vigoare. Executantul unei sarcini de munca are dreptul de a refuza executarea acesteia daca nu I se asigura mijloacele individuale de protectie necesare prevazute in normativ, fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri disciplinare. NORMELE GENERALE DE PROTECTIA MUNCII - 2002 Normele generale in conformitate cu art.1 cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale, modul de combatere a producerii acestora. Normele generale se aplica obligatoriu tuturor persoanelor juridice si fizice de pe teritoriul Romaniei. Problemele mai importante reglementate de Normele Generale sunt: a) obligatiile si drepturile angajatilor privind securitatea si sanatatea in munca(se expune art.12-19) b) organizarea activitatii de protectia muncii in societate(se expune art.27 si 28) c) atributiile personalului din cadrul serviciului de sanatate(se expune art.31) d) comitetul de securitate si sanatate in munca(se expune art.44,45)

15

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

e) asigurarea supravegherii starii de sanatate(se expune art.3233,48,53,56,57,58,59, 60,62,64,65,67,68,70,71) f) pregatirea si instruirea personalului prin cele 3 forme - instructajul introductiv general(se expun art. 95,99) - instructajul la locul de munca(se expun art. 101,104) - instructajul periodic(se expun art. 106, 108, 109) g) dotarea cu echipament individual de protectie(se expun art. 133-135, 138, 139, 143, 145-148) h) acordarea materialelor igienico sanitare si a alimentatiei de protectie(se expun art.150-157) i) sarcinile de munca, munca femeilor si a tinerilor(se expun art.162) j) organizarea timpului de munca si de odihna, munca in schimburi k) efortul fizic l) echipamentele tehnice, conditii obligatorii pe care trebuie sa le indeplineasca echipamentul tehnic pentru a nu crea riscuri in exploatare m) crearea conditiilor de munca corespunzatoare la lucrarile unde exista zgomot, vibratii, microclimat necorespunzator NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII (NSSM) Normele Specifice de Securitate a Muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimum obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de securitate a muncii. Prevederile tuturor normelor specifice se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de forma de organizare si de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza. Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistematica a aspectelor de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii pentru fiecare element component al procesului de munca (executant-sarcina de munca-mijloace de productiemediu de munca).

LEGE nr. 333 din 8 iulie 2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor a) b) c) d) e) f) g) h) i) j)

Dispoziţii generale Paza şi protecţia prin societăţi specializate Sisteme tehnice de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei Mijloace de protecţie şi de alarmare împotriva efracţiei Dispeceratele de monitorizare a sistemelor de alarmare Selecţia şi angajarea personalului de pază şi gardă de corp Atestarea şi pregătirea personalului de pază şi gardă de corp Dotarea personalului de pază Atribuţiile personalului de pază şi gardă de corp Atribuţiile personalului de pază

16

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

TERMINOLOGIE In normele de protectia muncii se utilizeaza o serie de termeni sau notiuni specifice, explicitate in cele ce urmeaza : Accident de muncă (abreviere A.M.): Vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces. Accident major: Accident de muncă, de regulă accident nuclear, incendiu sau explozie, care determină creşterea bruscă şi masivă a morbidităţii şi mortalităţii colectivităţii umane situate în proxima vecinătate a locului accidentului şi/sau poluarea severă a mediului înconjurător. Acomodare în muncă: Adaptare a unor funcţii ale organismului în concordanţă cu schimbările produse în procesul de muncă. Activitate periculoasă: Activitate în cadrul căreia se poate declanşa un accident de muncă sau o boală profesională, prin specificul unora dintre actele implicate sau printr-o realizare defectuoasă a acestora. Adaptare a locului de muncă: Organizare şi amenajare a locului de muncă în funcţie de cerinţele ergonomice, îndeosebi de igienă a muncii, de psihologie a muncii şi tehnice, corespunzător condiţiilor fizice şi psihice ale executantului. Adaptare în muncă: Totalitate a modificărilor morfofuncţionale ale organismului uman prin care se realizează concordanţa între capacitatea de muncă a omului şi cerinţele muncii. Adolescent: Orice tânăr în vârstă de la 15 până la 18 ani care nu mai este supus şcolarizării impuse de legislaţia naţională. Agent biologic: Microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare şi endoparaziţii umani, care sunt susceptibile să provoace infecţie, alergie sau intoxicaţie. Agent cancerigen (carcinogen): O substanţă, un preparat sau un procedeu, inclusiv substanţa sau preparatul degajat în urma unui procedeu, care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, poate produce apariţia cancerului ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestuia. Agent chimic: Orice element sau compus chimic, singur sau în amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deşeu, din orice activitate, indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este sau nu plasat pe piaţă. Agent chimic periculos: (1) Orice agent chimic care îndeplineşte criteriile de clasificare a substanţelor periculoase în concordanţă cu criteriile din actele normative în vigoare, altele decât substanţele care îndeplinesc numai criteriile de clasificare ca periculoase pentru mediu.

17

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

(2) Orice agent chimic care îndeplineşte criteriile de clasificare ca preparat periculos conform actelor normative în vigoare, altele decât acele preparate care îndeplinesc numai criteriile de clasificare ca periculoase pentru mediu. (3) Orice agent chimic care, chiar dacă nu îndeplineşte criteriile de clasificare ca periculos în conformitate cu alin. (1) şi (2), datorită proprietăţilor fizico-chimice, chimice sau toxicologice şi a modului în care este utilizat sau prezent la locul de muncă poate să prezinte risc pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor, incluzând orice agent chimic care prezintă valori limită de expunere profesională conform anexei nr. 31. Agent mutagen: O substanţă sau un preparat care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, poate cauza anomalii genetice ereditare ori poate creşte frecvenţa apariţiei acestora. Agent nociv: Orice factor chimic, fizic sau biologic, prezent în procesul de muncă şi care poate constitui un pericol pentru sănătatea angajaţilor (Sin.: Agent periculos, Noxă). Alimentaţie de protecţie: Alimentaţie suplimentară acordată gratuit anumitor categorii de angajaţi care lucrează în condiţii precizate de efort sau de mediu, pentru a completa măsurile de creştere a rezistenţei nespecifice a organismului, cu condiţia ca noxele de la locul de muncă să nu depăşească limitele maxime admise. Dacă noxele depăşesc aceste limite, alimentaţia respectivă nu poate ajuta la prevenirea unor îmbolnăviri. Ambianţă de muncă: Caracteristică materială, morală, psihică sau socială a mediului de muncă. Amenajare a locului de muncă: Structurare spaţială a locului de muncă după criterii ergonomice şi de securitate a muncii, prin care se realizează eliminarea sau reducerea posibilităţii de contact periculos al angajatului cu echipamentele tehnice, materiile prime şi materialele, adaptarea utilajului la datele antropometrice ale executantului, asigurarea unei poziţii corecte de muncă etc., precum şi atenuarea sau eliminarea riscurilor din mediul fizic de muncă. Angajat: Orice persoană angajată de către un angajator, inclusiv ucenici, elevi, studenţi în perioada efectuării practicii profesionale, cu excepţia personelor care desfăşoară activităţi casnice. Angajat independent: Orice persoană, a cărei activitate profesională concură la realizarea lucrării. Angajator: Orice persoană fizică sau juridică care este titulara raportului de muncă cu angajatul şi în beneficiul căreia este prestată munca de către angajat şi care poartă responsabilitatea unităţii. Atmosferă explozivă: Amestec de aer în condiţii atmosferice şi substanţe inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulbere în care, după aprindere, flacăra se extinde la întregul amestec. Atmosferă potenţial explozivă: Prin atmosferă potenţial explozivă se înţelege o atmosferă care poate deveni explozivă în urma condiţiilor locale şi operaţionale. Audit în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

18

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Proces sistematic de obţinere a aprecierilor despre acţiuni şi evenimente de natura securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru a stabili gradul de conformitate a aprecierilor cu criterii prestabilite, precum şi de comunicare a rezultatelor către cei interesaţi. Autoritate competentă: Organ de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale sau organismul, respectiv reprezentantul acestuia, abilitat ca, în exerciţiul autorităţii de stat, să ia măsuri obligatorii şi să adopte reglementări în domeniul său de competenţă. Beneficiar: Orice persoană fizică sau juridică pentru care se execută lucrarea. Boală profesională: Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. Boală legată de profesiune: Boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională. Cabinet de protecţie a muncii: Centru metodologic cu caracter permanent pentru efectuarea instruirii şi propagandei de protecţie a muncii la nivelul agenţilor economici. Calitate de protecţie (din punctul de vedere al protecţiei muncii): Proprietate a unui element de sistem de a nu genera factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Cauze ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale: Factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente), proprii elementelor componente ale sistemului de muncă, ce au provocat accidentul sau boala profesională şi care, înainte de producerea acestor evenimente, erau prezenţi în sistem ca riscuri. Cerinţe de securitate şi sănătate în muncă: Condiţii impuse elementelor sistemului de muncă (executant - sarcină de muncă - mijloc de producţie - mediu de muncă), stabilite prin legi, norme, normative, standarde, documentaţii tehnice şi instrucţiuni, în vederea prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Compartiment de protecţie a muncii: Compartiment funcţional de specialitate în cadrul structurii organizatorice desemnate prin lege a persoanelor juridice, care fundamentează deciziile privind activitatea de protecţie a muncii şi are atribuţii specifice în realizarea acestora. Condiţii de muncă: Totalitate a condiţiilor în care se desfăşoară procesul de muncă: tehnice (procedeele tehnice folosite în cadrul procesului, precum şi caracteristicile tehnice ale mijloacelor de producţie), organizatorice (ansamblul măsurilor aplicate de organizare a muncii şi a producţiei) şi de mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic şi social în care se desfăşoară producţia). Coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata execuţiei lucrării: Orice persoană fizică sau juridică împuternicită de către beneficiarul lucrării şi/sau de către angajator cu execuţia sarcinilor menţionate la art. 252 din NGPM / 2002 pe durata lucrării. Cost al accidentelor de muncă şi al îmbolnăvirilor profesionale: 1. Expresie valorică a consecinţelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. 2. Indicator economic ce reflectă toate efectele cuantificabile ale accidentelor de muncă.

19

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Culoare de securitate: Culoare căreia i se atribuie o semnificaţie specifică, prestabilită, în cadrul semnalizării de securitate, pentru a transmite mesaje de interdicţie, de avertizare, de obligare, de salvare sau de prim ajutor. Cultură celulară: Rezultatul creşterii in vitro a celulelor izolate din organisme multicelulare. Diminuarea capacităţii de muncă: Reducere, parţială sau totală, a capacităţii individuale de muncă. Distanţă de protecţie: Distanţa dintre părţile active şi carcasa de protecţie, îngrădirile, balustradele, barele de protecţie sau zona de manipulare. Distanţă de securitate: Distanţă minimă admisă între executant şi sursa de risc, necesară pentru asigurarea securităţii acestuia. Echipament individual de lucru: Echipament utilizat în procesul muncii pentru protejarea îmbrăcămintei personale împotriva uzurii şi murdăririi excesive. Echipament individual de protecţie: Totalitate a mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva acţiunii factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Echipament tehnic: Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare utilizate în procesul muncii; parte componentă a mijloacelor de producţie. Evaluare: Acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi rezultatul ei. Evaluare a riscului de accidentare şi îmbolnăvire profesională: Activitate prin care se identifică factorii de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi se determină nivelul de risc. Evaluare a securităţii muncii: Activitate prin care se estimează, valoric sau procentual, dimensiunea securităţii muncii într-un sistem de muncă; determinarea nivelului de securitate. Executant: Angajatul care realizează sarcina de muncă. Factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională: Însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Femeie angajată care alăptează: Orice femeie angajată care alăptează şi care îşi informează patronul asupra stării sale. Femeie angajată gravidă: Orice femeie angajată gravidă şi care îşi informează patronul asupra stării sale. Femeie angajată lăuză: Orice femeie angajată care a născut de curând şi care îşi informează patronul asupra stării sale. Fiabilitate:

20

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Calitate a unui produs, serviciu sau sistem de a fi utilizat sau de a funcţiona fără defecţiuni un interval de timp determinat, corespunzător scopului pentru care a fost conceput. Fişă de evaluare a riscurilor: Document centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională prin care se finalizează aplicarea metodei de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă. Formare: Acţiune de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei. Fracţii de pulberi (sau fibre): 1. Fracţia inhalabilă de pulberi (fibre) care corespunde fracţiei total inspirabile şi reprezintă cantitatea de pulberi (fibre) cu risc pentru sănătate atunci când acestea sunt reţinute oriunde în aparatul respirator. 2. Fracţia respirabilă de pulberi (fibre) reprezintă cantitatea de pulberi (fibre) cu risc pentru sănătate atunci când sunt reţinute la nivel alveolar. Fracţia respirabilă de pulberi (fibre) cuprinde particule cu diametrul mai mic de 10 µm. Valorile limită admisibile pentru pulberi sunt prezentate în anexa nr. 32. Funcţie de protecţie: Funcţie realizată de un mijloc de protecţie prin care se combate acţiunea unui factor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională asupra organismului uman sau numai se semnalează prezenţa unui asemenea factor de risc. Funcţie de securitate: Funcţie a unui echipament de muncă, a unui dispozitiv, mijloc de protecţie etc. prin care se asigură eliminarea existenţei factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Grup vulnerabil la risc: Grup de persoane departajat după criterii de sex, vârstă, stare fizică şi/sau fiziologică şi care îndeplinesc condiţia specificată pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.). Instalaţii tehnico-utilitare: Prin instalaţii tehnico-utilitare se înţeleg instalaţiile electrice, de ventilaţie, de iluminat şi PSI aferente locurilor de muncă. Instructaj de protecţie a muncii: Măsură organizatorică de protecţie a muncii reprezentând forma legiferată de instruire în domeniu la nivelul angajatorilor, având ca scop asigurarea dobândirii de către angajaţi a cunoştinţelor de securitate a muncii. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii: Colecţie de prevederi de protecţie a muncii elaborate de angajator, a căror sferă de aplicare şi obligativitate este limitată la unitatea emitentă şi care detaliază şi particularizează toate reglementările din domeniul securităţii şi sănătăţii muncii la condiţiile concrete ale activităţii desfăşurate de către aceasta. Loc de muncă (abreviere L.M.): Zonă delimitată în spaţiu, în funcţie de sarcina de muncă, înzestrată cu mijloace de muncă (utilaje, unelte, mijloace de transport, mobilier etc.) şi obiecte ale muncii necesare (materii prime, materiale, semifabricate etc.), organizat în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei

21

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

funcţii, de către unul sau mai mulţi executanţi cu pregătirea şi îndemânarea necesare, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii precizate. Lucrător de noapte: a) Angajatul care efectuează în perioada nocturnă cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru. b) Angajatul susceptibil de a efectua în perioada nocturnă o anumită parte din timpul său anual de lucru. Lucrător expus: Orice angajat care se găseşte în întregime sau parţial în zona periculoasă. Lucrător la videoterminale: Angajatul care lucrează în mod curent cu un echipament cu ecran de vizualizare. Lucrător în schimburi: Oricare angajat al cărui program de muncă se înscrie în cadrul programului în schimburi. Management al securităţii şi sănătăţii în muncă: Componentă a managementului general, care include structura organizatorică, activităţile de planificare, responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în muncă. Materiale igienico-sanitare: Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igienă individuală utilizate pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. Măsurare a noxelor la locul de muncă: Acţiune de determinare a nivelului sau concentraţiei noxelor la locurile de muncă. Mediu de muncă: Componentă a sistemului de muncă formată din totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care executantul îşi desfăşoară activitatea. Microorganism: O entitate microbiologică, celulară sau nu, capabilă a se reproduce sau transfera material genetic. Mijloace de producţie: Totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de producţie a bunurilor materiale. Mijloace de protecţie: Mijloace prin intermediul cărora se realizează protecţia colectivă sau individuală a angajaţilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Muncă (lucru, activitate) în schimburi: Orice mod de organizare a activităţii în echipă, potrivit căruia angajaţii sunt ocupaţi succesiv la un acelaşi post de muncă, potrivit unui anumit ritm, inclusiv ritm rotativ, şi care poate fi de tip continuu sau discontinuu, antrenând pentru angajat necesitatea realizării unei activităţi în intervale orare diferite în raport cu o perioadă dată zilnică sau săptămânală. Muncă în program de noapte (perioadă nocturnă): Munca prestată între orele 22,00 - 06,00. Nivel de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională: Indicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională existente într-un sistem de muncă şi care se determină în urma evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Nivel de risc acceptabil:

22

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Nivel de risc admis prin convenţiile sociale în materie de securitate a muncii pentru desfăşurarea proceselor de muncă. Nivel de securitate a muncii: Indicator convenţional ce exprimă global starea de securitate a muncii într-un sistem de muncă, ce se poate determina indirect, prin stabilirea nivelului de risc (fiind invers proporţional cu acesta), sau direct, pe baza evaluării securităţii sistemului de muncă. Nocivitate: Proprietate a unui factor de risc de a produce efect dăunător asupra organismului uman, afectând starea de sănătate a acestuia. Noxă: Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune în mediul de muncă asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire profesională. Oboseală: Efecte ale solicitării executantului, locale sau generale, nepatologice, reversibile după o recuperare corespunzătoare. Operator: Angajatul însărcinat cu utilizarea unui echipament tehnic. Pericol datorat unui agent: Reprezintă proprietatea intrinsecă a unui agent de a afecta negativ starea de sănătate. Pericol de accidentare şi îmbolnăvire profesională: Sursă a unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii angajaţilor în timpul lucrului. Perioadă de repaus: Orice perioadă care nu aparţine timpului de muncă. Persoană atestată: Persoană ale cărei competenţe într-un anumit domeniu au fost confirmate oficial de către un factor abilitat. Persoană calificată: Persoană care posedă cunoştinţele şi experienţa necesare, atestate printr-un act emis de o autoritate competentă, pentru executarea unei lucrări, practicarea unei meserii etc. Persoană expusă: Angajat care se află integral sau parţial într-o zonă periculoasă din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. Persoană instruită în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: Persoană cu cunoştinţe şi deprinderi necesare pentru evitarea riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Post de lucru (muncă): 1. Element al structurii organizatorice a unei unităţi economico-sociale ce constă în ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor care, în mod regulat, revin spre exercitare unui component al unităţii (unui executant). 2. Loc pe care îl ocupă operatorul unui echipament tehnic (maşină, instalaţie, utilaj etc.) pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic; un echipament poate să aibă mai multe posturi de lucru. Prevedere de securitate şi sănătate în muncă:

23

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Indicaţie, dispoziţie dintr-un act normativ etc., al cărei scop este prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale: Ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi desfăşurare a proceselor de muncă, în scopul eliminării sau diminuării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prevenire intrinsecă: Măsură de securitate care constă în: - a evita sau a reduce cât mai mult posibil pericolele, prin alegerea corespunzătoare a caracteristicilor de proiectare; - a limita expunerea la pericolele care nu pot fi evitate sau care nu pot fi reduse suficient; aceasta se realizează prin limitarea necesităţii de intervenţie a operatorului în zonele periculoase. Prim ajutor: Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident, inclusiv de muncă, până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate, cu scopul de a împiedica periclitarea vindecării bolnavului, fie prin apariţia unor complicaţii ce îngreunează actul terapeutic ulterior, fie printr-o evoluţie nefavorabilă urmată de instalarea unor infirmităţi definitive sau de deces. Proces de muncă: Reprezintă succesiunea în timp şi în spaţiu a acţiunilor conjugate ale executantului şi mijloacelor de producţie în sistemul de muncă. Protector: Parte a unei maşini utilizată special pentru a asigura protecţia prin intermediul unui obstacol fizic. În funcţie de construcţia sa, un protector poate fi denumit: carter, apărătoare, ecran, uşă, carcasă de protecţie etc. Protecţie: 1. Acţiune, act de apărare, de ocrotire (concretă) faţă de un pericol; ansamblu de măsuri (concrete, materializate) care protejează şi rezultatul lor. 2. Dispozitiv, sistem tehnic etc. care serveşte la protejare. Protecţie colectivă: Protecţie prin care se previne sau se diminuează acţiunea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională asupra a doi sau mai mulţi angajaţi. Protecţie individuală: Protecţie prin care se previne sau se diminuează acţiunea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională asupra unei singure persoane. Protecţie integrată: Modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale constând în prevederea tuturor măsurilor de protecţie a muncii în exclusivitate în faza de concepţie a unei tehnologii, instalaţii, maşini etc. Protecţie intrinsecă: Modalitate de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale prin măsuri de prevenire tehnice, respectiv prin acţiunea asupra formei, aşezării, modului de montaj, principiului de funcţionare sau de construcţie a unei instalaţii, maşini, dispozitiv etc., fără a adăuga elemente concepute special pentru realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă. Reprezentant al angajaţilor cu atribuţii speciale pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor:

24

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Orice persoană aleasă, selecţionată sau desemnată să reprezinte angajaţii acolo unde se ridică probleme referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii angajaţilor în timpul lucrului. Risc datorat agenţilor periculoşi: Reprezintă probabilitatea ca un agent periculos să afecteze negativ starea de sănătate în condiţiile utilizării lui şi/sau expunerii la acesta. Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională: Combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă. Sarcină de muncă: Totalitate a acţiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producţie pentru a realiza scopul sistemului de muncă. Securitate tehnică: Stare a echipamentelor tehnice implicate în procesul de producţie în care este exclusă acţiunea factorilor de risc proprii mijloacelor de muncă asupra executantului. Semnalizare de securitate şi/sau sănătate Semnalizarea care, raportată la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată, furnizează o indicaţie sau o cerinţă referitoare la securitatea şi/sau sănătatea persoanelor la locul de muncă şi care se realizează, după caz, prin intermediul unui panou, al unei culori, al unui semnal luminos sau acustic, al unei comunicări verbale sau al unui gest-semnal. Sistem de certificare a calităţii din punctul de vedere al securităţii muncii: Sistem constituit legal din organisme de certificare, cu centre şi filiale de certificare, respectiv laboratoare de încercări, care are rolul de a aplica reglementările legale referitoare la certificarea calităţii din punctul de vedere al securităţii muncii a echipamentelor tehnice, de protecţie individuală şi de lucru. Sistem de muncă: Ansamblu constituit de unul sau mai mulţi executanţi şi mijloace de producţie care, având un scop de realizat, interacţionează pe baza unui circuit informaţional, în anumite condiţii ale mediului de muncă. Situaţie periculoasă: Orice situaţie în care o persoană este expusă unui sau mai multor pericole de accidentare şi îmbolnăvire profesională, capabil(e) să genereze risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire. Solicitare (a omului în muncă): Mobilizare a funcţiilor şi capacităţilor fizice şi psihofiziologice ca efect al acţiunii cerinţelor externe asupra executantului, în funcţie de nivelul capacităţii sale de muncă. Supraveghere a sănătăţii: Supraveghere în scopul determinării stării de sănătate a unui angajat în urma expunerii la factorii de risc specifici procesului de muncă. Timp de muncă: Întreaga perioadă în care angajatul se află la muncă, la dispoziţia angajatorului şi în exercitarea activităţii sau a funcţiei sale, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare. Tânăr: Orice persoană în vârstă de până la 18 ani vizată de art. 180, alin. (1). Utilizare a echipamentului tehnic:

25

SC INTEGRATED SECURITY A.R. SYSTEM SRL

Orice activitate care implică un echipament tehnic, cum ar fi : pornirea, cât şi oprirea sa, funcţionarea, transportarea, repararea, transformarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui. Valoare-limită pentru agent cancerigen şi mutagen: Dacă nu se specifică altfel, limita mediei ponderate în timp a concentraţiei „agentului cancerigen sau mutagen” în aer la nivelul respirator al angajatului în raport cu timpul, pe o perioadă specificată (8 ore sau termen scurt - maximum 15 minute). Valoare limită biologică a unui agent chimic: Concentraţia limită a agentului în mediul biologic corespunzător, a metabolitului lui sau a indicatorului de efect. Valorile limită biologice ale agenţilor chimici sunt prezentate în anexa nr. 33. Valoare limită de expunere profesională pentru agenţi chimici: Dacă nu se specifică altfel, reprezintă valoarea limită a mediei ponderate cu timpul, pe o perioadă specificată (8 ore sau termen scurt - maximum 15 min), a concentraţiei agentului chimic în aer, în zona de respiraţie a angajatului. Valorile limită de expunere profesională pentru agenţii chimici sunt prezentate în anexele nr. 31 şi 32. Zonă de securitate: Zonă în care este exclusă producerea accidentelor şi/sau bolilor profesionale pentru executantul unei sarcini de muncă. Zonă periculoasă: Spaţiu în care se desfăşoară o activitate periculoasă. În particular, orice zonă din interiorul şi/sau împrejurul unui echipament tehnic în care o persoană este expusă unui risc pentru securitatea sau sănătatea sa.

26