Dispozitiv de Prindere a Piesei La Prelucrarea Prin Gaurire
April 26, 2018 | Author: guest_allexinno | Category: N/A
Short Description
Download Dispozitiv de Prindere a Piesei La Prelucrarea Prin Gaurire...
Description
Tema de proiectare Să se proiecteze un dispozitiv special în faza de docume documenta ntaţie ţie de execuţ execuţie, ie, pentru pentru prinder prinderea ea piesei piesei din desenul de mai jos, la prelucrarea prin găurire a suprafeţelor marcate, în condiţiile în care prelucrarea se face pe o maşină de găurit tip G25, iar programul anual de fabricaţie este de 40.000 buc./an.
- scara 2 : 1 -
Material : 18 MC10 MC10 Denumire : Bucşă Toleranţe generale: ISO 2768 – mK.
2
E I. Analiza temei de proiectare. Informarea In formarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale F I.1. Analiza I.1. Analiza temei de proiectare
Din Din necesi necesitat tatea ea utiliz utilizări ăriii piesei piesei din desenu desenull anteri anterior or,, adică adică prelucrarea unui semifabricat, s-a ajuns la activitatea de proiectare a unui dispozitiv special pentru prinderea piesei. Aceas Această tă piesă piesă trebui trebuie e să fie prelu prelucr crată ată prin prin proce procedeu deull de găurire – burghiere – a suprafeţelor care sunt marcate în desen. Mai trebuie avut în vedere că piesa trebuie să fie produsă întrun număr de 50.000 buc/an, producţie care impune alegerea maşinii unealtă că fiind o maşină de găurit de tipul G25.
3
E I. Analiza temei de proiectare. Informarea In formarea iniţială. Stabilirea datelor iniţiale F I.1. Analiza I.1. Analiza temei de proiectare
Din Din necesi necesitat tatea ea utiliz utilizări ăriii piesei piesei din desenu desenull anteri anterior or,, adică adică prelucrarea unui semifabricat, s-a ajuns la activitatea de proiectare a unui dispozitiv special pentru prinderea piesei. Aceas Această tă piesă piesă trebui trebuie e să fie prelu prelucr crată ată prin prin proce procedeu deull de găurire – burghiere – a suprafeţelor care sunt marcate în desen. Mai trebuie avut în vedere că piesa trebuie să fie produsă întrun număr de 50.000 buc/an, producţie care impune alegerea maşinii unealtă că fiind o maşină de găurit de tipul G25.
3
F I.2. Informarea I.2. Informarea iniţială
În urma studierii literaturii de specialitate, s-au găsit următoarele soluţii constructive pentru dispozitive destinate operaţiilor de găurire, încadrate în tabelul: Denumire soluţie Nr. sol. 1 Mandrină cu 3 fălci acţionată prin disc 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
turnant cu canal în spirală arhimedică Mandrină cu 3 fălci acţionată prin pană multiplă, forma B Mandrină cu 3 fălci acţionată prin pârghii, forma A Mandrină cu 3 fălci acţionată prin pârghii de forma B Mandrină cu 4 fălci acţionată prin disc turnant cu canal în spirală arhimedică Mandrine cu came Mandrină cu trei fălci acţionată prin pană multiplă forma A Mecanism cu pene multiple şi plunjere, varianta 2 Mecanism cu pene multiple şi plunjere, varianta 1 Menghine de banc acţionate manual Menghină obişnuită cu acţionare manuală pentru maşini - unelte Menghină cu acţionare hidraulică pentru maşini - unelte Platou cu 4 fălci cu prindere pe cilindru, forma A Platou cu 4 fălci cu prindere pe cilindru, forma B Mandrină cu două fălci acţionate prin şurub cu filet stânga - dreapta
4
Sursa Nr. fig. Nr. pag. Nr. lucrare 311 [2] -
314
[2]
-
315
[2]
-
316
[2]
-
318
[2]
-
321 313
[2] [2]
6.25
137
[3]
6.24
137
[3]
-
288 292
[2] [2]
-
294
[2]
-
298
[2]
-
300
[2]
-
310
[2]
F.I.3. Stabilirea datelor iniţiale
a 3 s r u S i r 2 o l a v , ) e n e s e d , e ţ i h c s ( e m e h c S
r e i ţ n a t s i d e d l o r e r a a s e i P
] S 7 [ A T S 8 6 4 8 ă 2 1 s . 0 1 8 u 2 . d 2 C M e r – 8 e e 1 t l 8 a a 6 t i i x d e a r 4 l 8 i p r 1 m u 8 i o ă t c g ţ ă o u t ă u c n c ă u b c ş n s i l a m d f Î ; e u 5 d c 2 0 , ă ă 0 ş m r c u x a o B F m S < 5 2 0 , 0 – x a m P ; % 7 3 , 0 ÷ 7 1 , 0 i S ; % 8 2 , 1 ÷ 9 , 0 n M ; % 1 2 , 0 ÷ 5 1 , 0
] 3 1 [
) 0 , 0 ( G
, m m 2 , 0 ± ) 5 2 ( 0 2 : m o n . m i d a l e d a e r e t a b A ; m e i z i c e r p e d a s a l C
5
, m m 2 , 0 ± 1 : r o l i r u t i ş e t a e m i ţ l ă n î u r t n e p a , ţ n m a r m e 2 l , o 0 t , S a s a l c : ă l a i d a r a i a t ă b u r t n e p a ţ n a r e l o t
B H 0 6 2 ; % 0 1 = 5 A ; 2
m m / N 6 8 8 = m
R ; 2 m m / N 5 3 7 = 2 , 0 p
R
6
; m m 1 , 0 : e t a t i l a i x a o c i ş e t a t i c i r t n e c n o c u r t n e p ă ţ n a r e l o t m m 1 , 0 : ă l a n i m o n a i ţ i z o p a l e l a r n e g e ţ n a r e l t
7
e 1 l a i ţ i n i ) i i ţ a m r o f n i ( e t a D
e ă t s r e a i p p e e c a d f e e r t a a g c n e i l d e l t u a l D b m a s n a n î l a n o i ţ c n u f l u l o R
e i e t s a t e i i x p e a l p i l i m m o a c i F ş ă m r o F
ă c r a M 1 . 4 . 1
: a s a m e d i u l u r t n e c e l e t a n o d r o o C 1 . 5 . 1 i n u i s n e m i D
e l a i r e t a M S A T S 2 . 4 . 1 : e r a t S 3 . 4 . 1 : ă c i m i h c e i ţ i z o p m o C 4 . 4 . 1 : e c i n a c e m – o c i z i f i ţ ă t e i r p o r P 5 . 4 . 1
: ă m r o f e d e i z i c e r p i ş ă m r o F 2 . 5 . 1
. 0 . 1 2 3 4 t 1 . . . . r 1 1 1 1 c . r N
5 . 1
8
a 3 s r u S i r 2 o l a v , ) e n e s e d , e ţ i h c s ( e m e h c S
e 1 l a i ţ i n i ) i i ţ a m r o f n i ( e t a D
) 0 2 Ф ( r o t i g r ă l i ş ) 0 2 Ф ( u i h g r u B – ă t a n i b m o c ă l u c S p a i l T u 1 c . s 2 e d e t a g e l e t a D
e r a t o N . 2 . 2
S A T S 0 8 5 7 5
S A T S 0 8 5 7 5
3 e s r o M n o c ; m m 5 2 = L ; m m 0 2 = d t i r a b a g e d i n u i s n e m i D 3 . 2
i c i r t e m o e g i i r t e m a r a P 4 . 2
9
. 0 . t 2 r c . r N
10
a 3 s r u S
i r 2 o l a v , ) e n e s e d , e ţ i h c s ( e m e h c S
. b a T , ] 2 [ . b a T ] 3 [ ; 0
3 ± 0 0 3 1 f r â v l a l u i h g n u 0 5 ± 0 3 = ω e r a n i l c n î e d l u i h g u
] ] 9 [ 2 [
3 p R
n i m 2 2 = T
-
i u l u i h g r u b a e r e g n â r t s u r t n e p ă n i r d n a M
-
11
0 2 Φ – 1 , 0 ± 3 = m : i u l u z e i m a e m i s o r G 0 2 Φ 2 , 0 ± 9 , 1 = f : i e ţ e f a e m i ţ ă L 0 2 Φ 4 , 0 ± 2 , 2 1 = b : i u l e t n i d a e m i ţ ă l 12
: i u l e t n i d i u l e t a p s l u r t e m a i D 0 2 Φ – 5 1 , 0 ± 5 , 8 1 = d
13
e 1 l a i ţ i n i ) i i ţ a m r o f n i ( e t a D
l a i r e t a M
5 . 2
e t a t i l i b a r u D
e r e d n i r p e d 6 e . t a 2 t i l a d o M
7 . 2
. 0 t r c . r N
14
a 3 s r u S i r 2 o l a v , ) e n e s e d , e ţ i h c s ( e m e h c S
] 1 [ ; 5 2 G ; m m 5 2 Φ ; m m 5 7 1 ; 3 n o c , 9 4 9 4 2 S A T S ; m m 0 9 3 ; m m 0 0 3 ; m m 0 0 0 1
15
; n i m / t o r 0 4 0 2 0 0 4 1 0 0 9 0 6 5 5 5 3 5 2 2 0 4 1 0 9 6 5 . t o r / m m 1 3 , 0 2 , 0 3 1 , 0 8 0 , 0
16
e 1 l a i ţ i n i ) i i ţ a m r o f n i ( e t a D
ă t l a e n u – a n i ş a m e d e t a g e l e t a D p i T 1 . 3 : t i r u ă g e d m i x a m u r t e m a i D 2 . 3 : ă m i x a m a e m i c n â d A 3 . 3
17
: l a p i c n i r p i u l u x a l u n o C 4 . 3 : ă n a o l o c a l l a p i c n i r p l u x a a l e d a ţ n a t s i D 5 . 3 : t i r u ă g e d i e s e i p a ă l a c i t r e v a e r a s a l p e D 6 . 3 18
: t i r u ă g e d i e s e i p a ă m i x a m a e m i ţ l ă n î 7 . 3 i u l u x a a i ţ a r u T 8 . 3 : l a p i c n i r p i u l u x a l u s n a v A 9 . 3 e t l e n u i i n i ş a m a s a M . 0 1 . 3 19
. 0 3 t r c . r N
20
a 3 s r u S i r 2 o l a v , ) e n e s e d , e ţ i h c s ( e m e h c S
S 3 A 7 3 T 3 7 S 1 ; r e l b u ş ; m m 0 0 2 … 0 m m 8 0 , 0 ±
] 8 [ i i ţ a l a ă t n s i n h i g n e e d m l e , f t i s e a h ă C t s i x e e r e d n i r p e r t n î n Î
g C
; m m 0 1 = 2 / d = 1 c A 1 = 2 i 1 = 1 i ; m m 0 1 = 2 / d = 1 t
21
; t o r / m m 2 , 0 = s ) 6 , 0
D s C s k ( = s ; n i m / m 1 2 , 9 = v ; ) z v s m T ( / ) p v K z v
D v C ( = v
; n i m / t o r 0 4 1 = n 22
e 1 l a i ţ i n i ) i i ţ a m r o f n i ( e t a D
e r a o t a c i f i r e v e l u c s e d e t a g e l e t a D : p i T 1 . 4
i t i a r t o r s o e p c s c a n a r e t d i e ş t a t g a c e i l d i e t r a e D d i i ţ a l a t s n i e d e t a g e l e t a D
, e r a r u s ă m , e r a r c e u r l a l e r b p m e a d s a e i l i ş r l ă o t i t r c i l n o o s c e d e t a g e l e t a D
u r c u l e d l u m i g e r e d e t a g e l e t a D : e r a r c u l e r p e d s o a d A 1 . 7
23
: e r a r u s ă m e d l a v r e t n I 2 . 4 : e r a r u s ă m e d e i z i c e r P 3 . 4
: a s e i p ă t i c i l o s e c r o l e t n e m o m i ş r o l e ţ r o f a m e h c S 1 . 8
: i r e c e r t e d r ă m u N 2 . 7 : e r e i h c ş a e d s o a d A 3 . 7 : s n a v A 4 . 7 : s n a v a e d a z e t i V 5 . 7 : e i ţ a r u T 6 . 7
24
: e r e g n u – e r i c ă r e d i i ţ i d n o C 7 . 7
. 0 t r c . r N
4
5 6
7
25
8
] 1 1 [
a 3 s r u S
i r 2 o l a v , ) e n e s e d , e ţ i h c s ( e m e h c S
, 8 2 , 5 = G ; 1 8 , 9 * 8 3 5 , 0 = G ; g m = G 5 2 , 0 1 8 = J ; ) 4 0 1 4 5 1 ( h ρ π 5 , 0 = J
e e d r a a t c e m i e o T r p
; n a / c u b 0 0 0 . 0 5 : e i ţ c u d o r p e d l a t o t l u m u l o V 1 . 0 1 ; n a / c u b 0 0 0 . 0 5 : l a u n a l u m u l o V 2 . 0 1
; n i m 8 3 , 2 , 0 = 1 b T V / L = b T
6 7 , 2 7 = 5 ,
0 ) m / J ( = I
26
e t n e m a p i h c e i ş U M , i i ţ a l a t s n i e d l u l i b i . s e o i p c i g ş o l l o u n r h a e s t e c e n t o t u c ă t a t o d e t s e a e r e d n i r p e r t n Î
h 0 0 2
; N 1 8 , 0 = 2 i F ; N 8 6 , 0 = 1 i F a m = i F N 0 = c F
; N 8 , 4 9 = P n
B H y s z D 1 C = P
n i m 4 7 = , t 8 N ; = o t N d t 3 + + n 2 + o ) t 2 + 1 , t 0 d t + 3 + 0 , a t 0 + + 3 1 b , t 0 + + n 3 / î 6 , p 0 T ( + = 8 t 3 , N 2 + 4 4 , 0 n i m 4 = î p T ; n i m 3 = o d t
27
. ă c i m e i r e s : i e i ţ c u d o r p l u p i T 3 . 0 1
m m N 3 0 4 = M n
B H y s q D 3 C = M ; W k 7 5 , 0 = N ; 2 3 0 4 7 9 / ) n M ( = N
28
e 1 l a i ţ i n i ) i i ţ a m r o f n i ( e t a D
: i e s e i p i i ţ ă t u e r g a e m i r ă M 2 . 8 e i ţ r e n i e d r o l e t n e m o m a i ş r o l e ţ r o f a e m i r ă M 3 . 8
e i ţ c u d o r p e d l u m u l o V
p m i t e d a m r o n e d e t a g e l e t a D : ă z a b e d l u p m i T 1 . 9 : e i ţ a r e p o e p p m i t e d a m r o N 2 . 9
29
i i r e d n i r p e r t n î e l i ţ ă t i l i b i n o p s i d e d e t a g e l e t a D
i u l u v i t i z o p s i d a e r a t c e i o r p u r t n e p l i b i n o p s i d l u p m i T
: e r a r c u l e r p e d r o l e t n e m o m i ş r o l e ţ r o f a e m i r ă M 4 . 8
. 0 t r c
ă r a s e c e n a e r e t u P 5 . 8
: e r e i e h c n î e r i t ă g e r p e d l u p m i T 3 . 9 : ă n h i d o i ş e r i v r e s e d e d l u p m i T 4 . 9
9
0 1
. r N
30
1 1
2 1
E II. Elaborarea
studiului tehnico – economic (ST – E) Stabilirea soluţiei de ansamblu a dispozitivului F.II.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare ce va sta la baza proiectării dispozitivului
A.II.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare, control sau
asamblare tehnic posibil
În cele ce urmează se prezintă un tabel care va contura soluţiile găsite pentru orientarea – poziţionarea piesei – pieselor în dispozitiv:
e j a t n a v a z e D
; ă t u z ă c s e i z i c e r p
e r ; a e s r a a r t t c ă t i n s u e p c e n
-
-
31
; ă t u z ă c s e t r ; i a r o a f m e i z e i r c a e t r c p n ; u i p r a e r m a s e r a r e t g e n d â r i t p s m ; i i t r e r a a t m n ă e i z r a o b e e d d i i r p o e t t m l ă i t e u n j u - a i i i p n m i i ş t a m i i r e t u p a e r a z i l i t u e d t u z ă c s e t r a p o a f c d ; ă a t r x i a s g i t e l c u e n m u n -
; i r a m e r e g n â r t s e r a t n e i r o e d i r o t ă t ; i u r j a i m p ă m z i t a b e d i p e t l m i e t n u i i n i ş a m i i r e t u p a e r a z i l i t u e d t u z ă c s e t r a o f d a p r a g c ; ă t i x a s i e t l c u e n m u n -
-
-
-
-
-
-
e j a t n a v A
32
ă ă l i ţ i b i h c s S o p c i n h e t e r a r c u l e r p e d a m e h c S e r i m u n e D
. r N . t r c
v i t i z o p . s i i d e l s e a r i e p n a e e g r e n d î , i n ă t i r s p e e c d e n u n -
v i t i z o p ; s i i d e l s e a r i e p n a e . e g r e e r n î a d t , c n i ă r t i n p u s p e e c d e e r n a s u a n r t ă t i s e c e n u n -
. – e , i i ş ; e l r t l i n t ă o e a a ş i r t l i ş n ă ţ i a c f n ş r e u m t – a a ă u l p a n i v i p e n s e i s e c ă a e r a t m a m e ş c a n t a c s i n l u a d e d e m s t r e i n u l e r i a e s s o r u e l o s a i a c e e e r , p t o t v c e i s f l i t e u e ă n i l r a e s z n a e z r i u s n u o p P i e â v a i r i s t p d s d . 1
. e ă i – e i t s i ş t e s n l n l ă e a i i e r n ş ş n u a â r i ă f a s t r a e u s ţ e e a m t – ă , i p n t i v p a i o ; s ă s n n s l t e t a e i e b o i a m ş c a l ş t m e a c ş i l n l u ă ş a e d e m s p l i a i n u l e r i ţ a r e s e o u r d c a l o s a a e p a e e t f r , v s o t c e i l i ă n t r t e u e i l a d a ă n z a s e z e t r i n u o s n p v s e i P i e â s r i e i t d i r p s d p o . 2
33
e j a t n a v a z e D
. x a i t l u m – p a c ă t i s . e u c r e c n u l e d i r u t s o p ă u o d u c e r a z i v i d u c r o l e s e i p a e r e d n i r p e d v i t i z ; o e p r s a i t d c n ă t u i s p e c e e r N a s a r ; t ă t ă t a i c s i e d i c r e e n t r u a n o f e i z i c e r p -
. x a i t l u m – p a c ă t i s ; e r c o l e e n s e i p a ă m r o f i n u e n e r e . g r o n l â e r t s e S i p e l a e r e g n â r t s e d r o l e ţ e f a r p u ; s e r a a t ă c t n a u c i p d i r e e i r z a i s c a e r r ; t ă p t ă ă t a i t c i s i s e d e i c r c e e e n t N r u a n o f e i z i c e r p -
-
-
-
-
e j a t n a v A
-
34
; i ţ u z ă c s e r e g n â r t i s ţ u – z e ă r c a s t n ă z e i a r b o e d i r p . o t m e i t ă t l e u j n a u i – p i i m i n i t ş a m i i r e t u p a e r a z i l i t u e d t a c i d i r d a r g -
; i ţ u z ă c s e r e g n â r t s – e r a t n e i r o e d i r o t ă t i u ţ j u a z i ă p c s m i t ă z a b e d i p . m e i t t l e n u – i i n i ş a m i i r e t u p a e r a z i l i t u e d t a c i d i r d a r g -
35
ă ă l i ţ i b i h c s S o p c i n h e t e r a r c u l e r p e d a m e h c S e r i m u n e D
. r N . t r c e j a t n a v a z e D
t n n u n . i – d s u e e u r e l ă s a n e e c z s a i i e t e s v l p i u ă p n i d â m u ; r a i e t r o r s d s a e i f e a d r ş v n e i a ă i r i t t c i v r p a u s i t z o l e ş n p e r c i s e i P c a e r d u e o s c a . 4
ă ; u e i u o r ş c – d e e i v ă a d t i . n i n a t a e r t z t o ă r n l r p a a i i e p u z i s n ş i i r m v a o d i l i s i t d e n e e n u r e c r u a z a c a u s u i r n l v c ă e c i i v e d u d e s l i e s e s n e s r e â i P c r e p t c i u p s s . 3
. x a i t l u m – p a c ă t i s e u c u c e c r i , n o l i r . e e u s g e n r c i u p â l r a t e s d e r i i i r e ţ u d ă t t i n s i r r m o p o p e f ă d i n u o u d v i e t i n u z c o a p e r s r e i a a z d s i 36 ă n v t i e i s p d e c m e o N c -
-
-
e j a t n a v A
; e r a t c n u p e r a s a r ; t ă t ă t a i c s i e d i c r e e n t r u a n o f e i z i c ; i e ţ r u p z ă c s e r e g n â r t s – e r a t i ţ n u e i z r ă o c s e d ă i z r a o b t ă e t d u j i a p i . m p e i t t l m i e t n u – i i n i ş a m i i r e t u p a e r a z i l i t u e d t a c i d i r d a r g 37
ă ă l i ţ i b i h c s S o p c i n h e t e r a r c u l e r p e d a m e h c S e r i m u n e D
. r N . t r c e j a t n a v a z e D
ă ; u e i u o r ş c – d e e i v . ă a d t t i r n i n a z ă a a t e r l t o u l r n p a i i u z e p s i h ş i i r m v a o d g i i s d e t n n e n u u e u c r e r a c a u s u r c a n l c ă e e i i z v u i d e s v l e s e s n i e s r e â i r d P c e c i p t u p s s . 5 . x a i t l u m – p u a c c r ă o t l i . e s u s e r e c c i e u p l n a e e d i r ; r e r u d o t l n s i e o r s p p e i ă e p u d a o v i d ă t i u z m - c o r p e o f s i i r a n d z i u ă v e i t i n d s e e r c e e 38 g N n â r t S -
-
-
e e i z d l e i c a r a . e o e r r ă l o l p t ţ e r a e e e ă c f g s t i i e n i a s d i â r p e r p t c u r s e N s
-
-
e j a t n a v A
; e r a t c n u p e r a s a r ; t ă t ă t a i c s i e d i c r e e n t r u a ; n i o ţ f u e z i ă z i c c s e r e r p e g n â r t s – e r a t i ţ n u e i z r ă o c s e d ă i z r a o b t ă e t d u j i a p i m p i t m i t -
39
i . e i r e d t e t t u l a p e c n u i a – d i r e i i d r n a i a z r i l ş a g i - t u m
ă ă l i ţ i b i h c s S o p c i n h e t e r a r c u l e r p e d a m e h c S e r i m u n e D
. r N . t r c e j a t n a v a z e D
i a i n – m ş a t u e ă a e n u r c a n e e u s z c a i r t . e e l a a l v ă s i u i z i n d r n e s â a v m r u l d i i e t u s d e i s c i p h s i e v g r u ş i e ; c i t e i a e z n r ă p r t e c i v r d a o u u o n t p l s t s i n i l e e r c u r e d i P c p r u m o s . 6 – p . a x c a i ă t l i t s u e m c e n
-
40
i r u t s o p ă u o d u c e r a z i v i d u c r o l . e u s r e c i u p l a e d e r e d ; r n i o r l p e s e e i d p v i t i a z ă o m p s r i . o r d f i o l ă n t e i u s s e e i n c p e e r e l N e a g n e r ; â r e e t r g S a n t â c r n t s u p e d r e o r l a e s ţ a e f r ; t a ă r t ă p t a i u c s i s e d i c a r e ă e n t t r a u c a ; i n i o ţ d f i u r e z i e ă z i i c z c i s c e r e e r r p e p g ă n t i â s r t e s c – e N e r a t n e i r 41 o e d i r o t
-
-
e j a t n a v A
-
-
i ţ u z ă c s ă z a b e d i p a m . i e t e r t a l e z i n l i t u u – e i i d i n t ş a a c i m d i i i r r e d t a r u g p -
ă a l i t i b i h c s S o p c i n h e t e r a r c u l e r p e d a m e h c S e r i m u n e D
n t i d n u u e s n c s e u e r e l u ă i c a e v p s i i e z . s r i e v ă i o p s e t n d r c l ; â a c u e r u l u m r t u s e s c i h i i v g e ş i t r a d i n i a e z n r t r m u c a p t a o p u e i n s l ş i e e d a i r r a r P i z e e v c o i d a . 7
. r N . t r c
A.II.1.2. Alegere schemei optime de prelucrare, control sau
asamblare
t 0 i l 7 6 i t U
0 0 4
0 3
0 0 0 6 6 1
0 0 0 6 6 1
42
0 0 0 0 6 4 5 3
0
0
570
P T – P S u r t n e p ) e l a i ţ r a p ( i ţ ă l u i r e t i r C
. r N . t r c
6 0 0 0 6 5 1
0 3
0 0 6 6
0
0 0 0 6 6 1
0 0 0 0 6 6 5 3
0
0
600
5 0 0 0 6 4
0 3
0 0 0 6 6 1
0 0 0 6 6 1
0 0 0 0 6 3 5 3
0
0
560
0 3
0
0 0 0 6 6 4
0 0 0 6 6 6
0 0 6 1
0
0 0 5
0 6
550
3 0 0 0 2 6 6
0
0 0 0 6 6 6
0 0 0 6 6 6
0 6
0
0
0 0 6
0 6
580
2 0 0 0 2 6 6
0
0 0 0 6 6 6
0 0 0 6 6 6
0 6
0
0
0 0 5
0 5
620
1 0 0 0 2 6 6
0
0 0 0 6 6
0 0 0 6 6 6
0
0
0
0 0 6
0 6
560
4
0
0
r e r t o l o l a e r e s c s e u i i l p e p e r i i e p r l r e a o g e l n r e â ţ r e g e t f s n a r a â r p e t s u t s a e t d a i i z m r i o c r l o e e r f ţ P i e n f u a e r d p l u u s d ă t a r u G r e c a i z i c e r P
1
2
3
e t l e n u i i n i ş a m a e l i b i n o p s i d i i r e t u p a e r a z i l i t u e d l u d a r G
4
i x i i r a e s ă t i t i l c u e p n u m a p i e u i l i r u r e ă p d s a n a r r c i t a p a t e e e a d t a t i i t u i s l s e u e c i v c e t e N i z N o p s i d a e t a t i s e c e N
5
6
7
x x i a a e i t i t l l s e u u i m m p i i a u l u e l u u r e p p d a a n c c i r a a p e e e t a i r d t i t i x e l u e l u m i p i v i m s t o e z C d o l p s u i d d a r a e G t a t i x e l p m o C
8
9 0 1
43
a e r e r ă r e z i z a a e l a i t g i b t c n z v e u n â i u t r d d a p s e i v - - d i p e e i i i m s r e p a r T e r a s t a m a i c n r e T t i n î e r d o a i d e i d a p i o i m r r i o e T t p ă t n u î j i a u i l i u p p m a i c T i i r ă z i t r o m a a e t a t i l i b i s o P
1 2 3 4 5 1 1 1 1 1
a v e s e r a c n î a d a o i r e p n î i u l u v i t i z o p s i d i i r ă z i t r o m a a e t a t i l i b i s o P a z i t r o m a 6 1
E L A B O L G I Ţ Ă T I N U
F.II.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, după gradul de universalitate
Ca urmare a stabilirii unor variante de fixare a piesei în vederea prelucrării, şi analizând tabelul de forma celui mai sus conceput, s-a ajuns la concluzia că varianta cea mai bună pentru acest proiect este varianta cu numărul 2, variantă care este prezentată mai jos. 1
2 3 4
i i r ă t c e i o r p a z a b a l a t s a v e c e r a r c u l e r p e d ă m i t p o a m e h c S i u l u v i t i z o p s i d
Poziţia piesei Modul de prelucrare a suprafeţelor de acelaşi tip Numărul Cu o pieselor sculă prelucrate Cu mai simultan multe scule Numărul Pe un pieselor rând prelucrate Pe mai din multe aceeaşi rânduri prindere
orizontală Simultană
Numărul posturilor de lucru
1
1 1 -
Tipul de dispozitiv, după gradul de universalitate Gradul de mecanizare al dispozitivului
Dispozitiv special nedemontabil(D.S.N.) Semiautomatizat (cu acţionare mecanizată)
Dispozitivul existent sau care poate fi achiziţionat în timp util şi poate fi folosit
-
44
E.III.
Elaborarea schemei de orientare şi proiectarea elementelor de orientare sau de orientare - strângere
F.III.1. Elaborarea schemelor de orientare tehnic posibile (S.O. – T.P.)
A.III.1.1. Elaborarea schiţei operaţiei sau fazei pentru care se proiectează dispozitivul
Cg
45
A.3.1.2.Evidenţierea condiţiilor de precizie (C) impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat sau asamblat
e r a c i f i t s u J
e t s e . i P ş . i O e e ţ e d f l a r u s p - e u c s o a r p ă e v i ţ d a ă l t e a r ţ a n i e ţ u i l z f o i n p ă D
e t s e . i P ş . i O e e ţ e d f l a r u s p - e u c s o a r p ă e v i ţ d a ă l t e a r ţ a n i e ţ u i l z f o i n p ă D
e t s e . i P ş . i O e e ţ e d f l a r u s p - e u c s o a r p ă e v i ţ d a ă l t e a r ţ a n i e ţ u i l z f o i n p ă D
e t s e u . n P . i O ş i e e d ţ e l f u a r s e p - c u o s r p a e ă d v i ţ ă t a ţ a l e r n e a l u i ţ f i n z i o p ă D
e t s e . i P ş . i O e e ţ e d f l a r u s p - e u c s o r a p ă e v d i ţ ă a t l a e r ţ a n e i ţ u i l z f n o i p ă D
e t s e u . n P . i O ş i e e d ţ e l f u a r s e p - c u o s r p a e ă d v i ţ ă t a ţ a l e r n e a l u i ţ f i n z i o p ă D
- u e e i t a s i i m e ţ r s u e ă ă d n t - t c n n e a o a D c d n , l e C a e B ţ ţ a e e ă f n - f i - r a a r a c m r p r p e u u t S s e d e r u r ) a t t ă o n t c e c p e t a d c e r a n z u d a p B (
a D
u N
a D
u N
a D
u N
C
A
A
A
C
A
C a t a f a r p u s
A . r p u s a x A
A . r p u s a x A
T
8 6 7 2 S A T S
i e t e f a r p A u s a x A 8 6 7 2 S A T S
C a ţ a f a r p u S
T
A i e t e f a r p u s a x A 0
T
2
8 6 7 2 S A T S
4 0 0 , 0
2 0 , 0
1 , 0
1 , 0
5 0 , 0
1 , 0
ă t i c i l p m I
ă t i c i l p m I
a t i c i l p m i
ă t i c i l p m I
a t i c i l p x e
ă t i c i l p m I
, a e a - ţ s n t s ă r e s e a n e T i d l n t o e r u t c p u e a n c D u î l a i - l e a d i e l n ţ o ţ n o T a c r i i c i e l i ţ i p d x n e , ) o ă t t c i ă l i c u l p p i T i m (
2
2
46
- e e i c d d e , , r ă ă p l v ă a e n i t e d i i a m o l z - r a s o i e f ţ r i n . d e z n i m o o C d ( p . u a i ţ m r a o e t f l a r e i n p u i u a f e S s d - n i a o e t c i i o a ţ N e d r
F a t a f a r p u s 1 C
E a ţ a f a r p u S 2 C
A⊥
A⊥
2
A
E a ţ a f a r p u S 3 C
F a ţ a f a r p u S 4 C
D a ţ a f a r p u S 5 C
D a ţ a f a r p u S 6 C
47
A.3.1.3.Evidenţierea condiţiilor de precizie determinante (CD)
( CD1 ) suprafaţa E suprafaţa B ( CD2 ) suprafata E
( CD3 ) suprafata D
⊥
0,1
+0,02 suprafata A
2± 0.01
48
suprafata C
axa
A.3.1.4.Evidenţierea condiţiilor de precizie impuse suprafeţelor de prelucrat, controlat sau asamblat
CONDIŢII (C)
Condiţii de precizie determinante Condiţii suplimentare
Gradele de libertate ale piesei
( CD1 ) suprafata E
⊥
suprafata B
( CD2 ) suprafataE ( CD3 ) suprafata suprafaţa C
± 0.02
0.1 suprafata A
D 2±0,01
Asigurarea închiderii forţelor de aşchiere, centrifugale de inerţie şi de strângere prin elem. de orientare şi strângere
TOTAL CONDIŢII Tipul schemei de orientare necesară
49
translaţii tx ty tz + + +
Rotaţii rx ry rz - + -
-
+
-
+
+
+
+
-
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
-
+ Orientare incompletă
A.3.1.5. Alegerea suprafeţelor de orientare ale piesei e r a c i f i t s u j
e e g a d e c e l r a u ă a ţ t a n e n f s a e r i ă u r a c s p u a s o D u ă e r e a ţ s - a n d a i r e e f t o m - a l r e r a s r e z t e p t u a o c ă s e b c u d a e a D n d - u n i e a o ţ s i c h i i e e a c i s z e a r ţ a f r a m t r e o f o p N o
e r a t n e i r o e d e l e t n e m e l e e p i e s e i p a ă r a o ş u e r e c u d o r t n I
a D
a D
A
; e r a t n e i r o e d e l e t n e m e l e e p i e e s d e i e p t n a e ă r m a e l o e ş u – e ă r s e e i c p u d t c o r a t n e I o r a c t e n e d i r e r o a m a ă ţ D a f a r p u s o ă r a u g D i s A
B
e r a t o c e d r o l e z a b a e r a n i m r e t e d e d ă ţ a f a r p u s e t s E
ă c i m e r e d n i t n î e r A
u N
u N
a D
C
50
u N
G
- e i i c z i - v r e o r e r a p t s t , e a n a m e i t e r o m r e u o o g p e f , r r d l o a e u l p e e i c ţ t t e i f , n l e e a r u r m s p e ă l e i u m e p s e a u a l i N ţ a c
ă c ă i r g d n n u i l i l c ă r ă ţ a o a i r f e a r t p x u e S
ă n a l p ă r a l e n i ă ţ a f a r p u S
ă n a l p ă r a l e n i ă ţ a f a r p u S
51
ă r a o i r e t x e ă c i n o c ă ţ a f a r p u S
A.3.1.6. Evidenţierea elementelor de orientare sau de orientare –
strângere (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru orientarea pe suprafeţele de orientare alese, precum şi a simbolurilor acestora ] 1 [
] 2 [
] 3 [
] 4 [
: g 2 t 2
: g 2 t 2
: g 2 t 1 r 1
: g 2 t 2
5
a i ţ - e n c l î e a e t s v r u r e i n t t o i n c l ţ i n e a e o d r m o c l . e e t t z c e ţ - a n d e u f e r p ă t a r n p p U a u e r s d
l a e i r t - i e l u m i u s m e e d z t a c e n r u p n U
n l î a ă e t i r i u t n - l u i ţ e n m u o i m c s e ă e z t d p l a a u e r e r n a d l O p
l a e i r t - i e l u m i u s m e e d z t a c e n r u p n U
4
e , e t r ă e t n n s l m e u a c p g e z ă e n e a r x î e f r ă f i ă m i e , m z e i n s a i x i r e ş P r f a m
ă t r u c s ă ă d i i x g f i r ă ş c u B
i c p i e u t l f d a – ă e u e e s e d r e c l a m e a ă m s r r i r a n r e i r t n t n g a n e n h o c e c g n e c â r n e t M s m
e e ă n t i e u g n h s d a â u r g e s t n g n s e î m e r s i a – m e r p m n t r i a n e s t i c e a r e c t e r p M n d u e e c c r
- i i u d r l u o l e o d b l m u r i s ă l m a u e N n
8
i r r o o l e e d m r e o z l e a z e a r e b l a e l i i r ş u e l o r a b t m n i S e e t a i e t r s e e i b i p l e e t d a e r u l e t ă d l n a r î G i r e t a e m m e e r z a a t e n r e e i r d o e e t d a z e i l l e a z a B e t a z i l i t a u m e u l r e t m n e e z p a e R
7
6
52
r o l e e z r a a b t a n e e r i r a o z i l e a d i r e t , e l e i ţ e e f s a e r i p - p e u l s a e d e r a e t t n a e n i i r o m - e r e d t e e l d t e e r c a n u t n p e - i ş i r e o i l e i d h c e u l e m z a B u a m s r i o e f - i n ţ o a c r e a p o e r - i a ţ e t o i h N c i s e z a f i r i ş ă r o m l i i i ş h a c i u ţ i m z , o r p o , l a e ţ m e r f o a f , r l p u r u ă s m a u e N m
3
i e ţ e f a r p u s l a e i r t e m i s e d t c n u p n U
2
A
1
ă c i r d ă n r i l i a c i o r ă ţ t e a f x a e r p u S
i e ţ e f a r p u s l a e i r t e m i s e d t c n u p n U
l a e i r t e m i s e d l u n i a ţ e l p e n f a î r ă t p u u n s i ţ n o c ă t p a e r d O
53
i e ţ e f a r p u s l a e i r t e m i s e d t c n u p n U
- i i r e o s e e i d p e r l o a l e e t c r a n t u n p e 8
] 5 [
7
6
5
: g 3 t 1 r 2 a i . ţ t u a a l e f u ă d a e l r v m u p e i t n u s c z a l a a P e e r d
4
e x i f e n a l p e m e z a e R
3
n î t u a ă n ţ i v i ţ f a t n a c o r e c p s l p e u u s n r a l P
2
ă ţ ă a ă r f n l a a a e r l p p n u i S
54
1
B
55
A.3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare tehnic – posibile e d l u r ă m u N e n i d r o
(SO – TP)
Schema de orientare tehnic – posibilă (SO – TP)
Gradele de libertate înlăturate piesei prin orientare translaţii tx
ty
rotaţii
tz
r x
r y
r z
1.
-
-
-
-
+
-
-
-
-
-
+
-
-
-
-
-
+
-
2
3
56
4
-
57
-
-
-
+
-
F.3.2. Stabilirea schemelor de orientare tehnic acceptabile (SO – TA)
A.3.2.1. Determinarea erorilor de orientare admisibile
Condiţia de precizie determinantă (C.D.)
⊥
suprafata E
suprafataE
Relaţia de calcul a erorii
Eroarea admisibilă de orientare la condiţia CD
ε
oa
0,04
ε
oa
=1/2 TCD
0,02
0,1
ε
oa
=1/2 TCD
0,05
0,02
ε
oa
=1/2 TCD
0,01
suprafata B
suprafata A
2 suprafata D
Toleranţa la condiţia C.D. TCD
suprafaţa C
58
A.3.2.1.
Determinarea erorilor de orientare reale (caracteristice)
ă c a D e t s e P T A – T O – S O S ) u n u a s a d ( a a e r o a o i l ] u a l m V
6
a r o e r a o i l a u ] l V m
4
m [
m [
r e e e ) o r d a d l a ( a i t i i ţ u r c e a l o n e l l i r a e a r c e e o R r ă t n a n i m r e t e d e ) i z D i c C ( e r p e d a i ţ i d n o C
5
2 0 , 0
5 0 , 0
⊥
A a t a f a r p u s
1 0 , 0
2 0 , 0
5 0 , 0
1 0 , 0
3
2
B a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
r
E a t a f a r p u s
2
C a ţ a f a r p u s
B a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
D a t a f a r p u s
59
⊥
A a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
r
2
C a ţ a f a r p u s
D a t a f a r p u s
ă l i b i s o p – c i n h e t e r a t n e i r o e d a m e h c S ) P T – O S (
Nr. de ordine
1
0
1
2
60
6
5
2 0 , 0
5 0 , 0
1 0 , 0
2 0 , 0
5 0 , 0
1 0 , 0
4
3
2
⊥
B a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
A a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
r
C a ţ a f a r p u s
D a t a f a r p u s
2
B a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
1
0
3
4
61
⊥
A a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
r
C a ţ a f a r p u s
D a t a f a r p u s
2
3.3. Stabilirea soluţiei de orientare optime (SO – O) ) O – O S ( ă m i t p o e r a t n e i r o e d a m e h c s u r t n e p e l a i ţ r a p i ţ ă t i l i t U
k j
u k i
u
k j
u k i
u
k j
u k i
u
l u i r e t i r C
8 8 1 1
0 2
6 1
0 2
9 1
0 2
9 1
8 1
0 1
9
0 1
8
0 1
9
0 1
9
0 1
8
9
0 1
8
0 1
0 1
0 1
0 1
8
7 7 1 1
7 1
5 1
0 2
6 1
0 2
7 1
8 1
9
0 1
9
8
0 1
9
0 1
0 1
0 1
8
7
8
7
0 1
7
0 1
7
8
0 9 2 1
9 1
5 1
9 1
7 1
0 2
8 1
0 2
0 9 1
0 1
8
0 1
9
0 1
9
0 1
0 0 1 1
9
7
9
8
0 1
9
0 1
ă r u z u a l ă ţ n e t s i z e R
r o l i i h c ş a i i r ă u c a v e a ţ n i r u ş U
i i r ă t a o l p x e a ţ n i r u ş U
4
5
a e r e t a o c s – e r e c u d o r t n i e d i i p m i T i e s e i p 9
e r a z i d r a d n a t s e d l u d a r G
. r N . t r C
1
ă v i t c u r t s n o c e t a t i x e l p m o C
2
e r a l b m a s a ă ţ n i r u ş U
3
62
e t a t i l i b a r v e n a M
6
i i c n u m a e t a t i r u c e s e d l u d a r G
7
8
8 6 1
7 6 1
7 6 1
Ă L A B O L G E T A T I L I T U
F.3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de orientare
A.3.4.1. Stabilirea soluţiilor de reazeme ce pot fi utilizate Soluţia optimă de orientare găsită este materializată de un reazem plan (1) şi un mecanism de centrare strângere tip menghină cu prisme înguste (2). Pentru acestea s-au găsit următoarele variante constructive: 1.1
cepuri cu cap cilindric plan (fig.1)
2.1. mandrină autocentrantă ( fig2) 2.2. menghină obişnuită cu acţionare manuală pentru maşini unelte(fig.3); 2.3. menghină rotativă şi înclinabilă cu acţionare manuală pentru maşini unelte (fig.4); 2.4. menghină acţionată hidraulic pentru maşini unelte(fig.5); 2.5. menghină cu acţionare hidraulică şi pneumatică pentru maşini unelte (fig.6); 2.6. menghină cuc acţionare manuală (fig.7).
63
A.3.4.2. Alegerea soluţiilor optime de rezeme Alegerea reazemului plan: Alegerea cepului cu cap cilindric plan 1.1 : Nr. crt . 1 2 3 4 5 6 7
Criteriul
a
b
c
d
e
f
g
h
i
Gradul de normalizare
8
8
10
8
10
10 10
8 7 7 9
8 8 8 9
9 8 9 9
8 8 8 10
1 0 8 8 8 9
9
Timpi de proiectare Timpi de execuţie Gradul de complexitate Gradul de securitate a muncii Timpi de scoatere – introducere a piesei Rezistenţa la uzură
1 0 8 8 8 9
9 9 8 8
8 8 8 9
7 7 7 10
8 8 8 9
10
10
10
9
10
9
1 0 9
10
9
1 0 9
9
9
10 9
6 4
6 1
6 2
6 2
62
62
60 62
Total
10 1 0 10 1 0 59 6 1
j
Alegerea mecanismului de centrare strângere tip menghină cu prisme înguste: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7
Criteriul
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
Gradul de normalizare Timpi de proiectare Timpi de execuţie Gradul de complexitate Gradul de securitate a muncii Timpi de scoatere – introducere a piesei Rezistenţa la uzură Total
10 10 10 10
10 9 9 9
10 8 8 7
10 8 7 6
10 8 7 6
10 8 7 6
8
9
10
10
10
10
8
8
10
10
10
10
10 66
9 63
8 61
8 59
8 59
8 59
64
A.3.4.3 Dimensionarea reazemelor alese Dimensionarea reazemului plan:
65
Dimensionarea prismei:
66
A.III.4.4. Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor reazemelor Pentru cepuri s-au găsit următoarele ajustaje: •
înălţimea capului: h6;
•
diametrul cozii: h6, n6, p6;
•
diametrul găurii bucşei intermediare pentru asamblarea cepului: H7;
•
perpendicularitatea suprafeţelor frontale de asamblare faţă de axa cozii: 0,01 mm;
•
celelalte dimensiuni libere se stabilesc conform STAS 2768 – mK. Pentru prisme s-au stabilit următoarele ajustaje:
• •
lăţimea prismei: f7, h8; înălţimea prismei: f7, f9, h8, h13;
•
diametrul găurii pentru antrenare: H11, H12;
•
diametrul găurilor pentru ştifturi de asamblare a prismei cu şurubul de antrenare: H7;
•
diametrul de control al prismei: ± 0,02mm.
67
A.III.3.5. Alegerea materialelor şi tratamentelor reazemelor Pentru cepuri este recomandat un oţel: OLC 45, care conform STAS 880-88 are proprietăţile: •
Compoziţie chimică: C : 0,52 ÷ 0,6%; Mn : 0,5 ÷ 0,8%; Si : 0,17 ÷ 0,37%; P : 0,04%; S : 0,04%;
Cr : 0,3%; Ni : 0,3% ; Cu :
0,3%; As : 0,05%; •
Caracteristici mecanice: limita de curgere – Rp 0,2 = 390N/mm2; rezistenţa la tracţiune: σr = 730 N/mm2, alungirea la rupere: δr = 14%; gâtuirea la rupere: 35%; rezilienţa KCU 30/2 = 50 N∙m/cm2; duritate Brinell: 950 N/mm2 ;
•
Tratament termic : cementat pe adâncimea de 0,8 … 1,2 μm ; duritatea după tratamentul termic : 55 … 60 HRC. Pentru prisme este recomandat materialul OLC 15, care conform STAS 880-88 are proprietăţile : •
Compoziţie chimică: C : 0,12 ÷ 0,18%; Mn : 0,35 ÷ 0,65%; P : 0,04%; S : 0,045%;
•
Caracteristici mecanice: limita de curgere – Rp 0,2 = 330N/mm2; rezistenţa la tracţiune: σr = 740 N/mm2, alungirea la rupere: δr = 27%;
•
Tratament termic : cementat pe adâncimea de 0,8 … 1,2 μm, călit, revenit 58 … 62 HRC.
68
E IV. Elaborarea schemelor optime de strângere şi proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de orientare F.IV.1. Elaborarea schemelor de strângere tehnic posibile (S.F. – T.P.)
SF 1 – α = 90 0;
SF 2 – α = 600;
SF 3 – α = 120 0;
69
F.IV.2.Elaborarea schemelor de strângere tehnic acceptabile (S.F. – T.A.) A.IV.2.1. Determinarea erorilor de strângere admisibile
Condiţia de precizie determinantă C.D. ⊥
suprafata E
suprafata B
suprafataE
suprafata A
2 suprafata D
suprafaţa C
Toleranţa Relaţia de Eroarea la calcul a maximă condiţia erorii admisibilă de C.D. - TCD strângere la ε sa .condiţia C.D ε sa = 1/3 TCD 0,04 0,013 0,1
ε sa
= 1/3 TCD
0,033
0,02
ε sa
=1/3 TCD
0,0067
70
A.IV.2.2. Determinarea erorilor de strângere reale
Condiţia de precizie determinantă C.D.
Unghiul dintre Relaţia de cotă şi forţa de calcul a strângere α erorii ε sr
0
⊥
suprafata E
suprafata B
90
suprafataE
suprafata A
90
2 suprafata D
suprafaţa C
71
=
ε sr λ S ⋅ cos( α ) j0
=
ε sr λ S ⋅ cos( α ) j0
=
ε sr λ S ⋅ cos( α ) j0
A.IV.2.3. Compararea erorilor de strângere reale cu erorile de strângere admisibile
ă ă l m i e i b h s c o s p u c n i n u h a e s t e e t s r a e i x ă f c e a d D
i i r o r e a e r a s a ε o l ă a l i V b i s i m d a e r e g n r â s e r ε t d s ă i i r e l a o d r e e r a e r e r e a g n o â l r a t V s
tă n a i m r e t e d a i ţ i d n o C
5
a D
4 3 1 0 , 0
3
2
3 3 0 , 0
5 0 0 , 0
B a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
⊥
u N
7 6 0 0 , 0
0
A a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
3 1 0 , 0
0
C a ţ a f a r p u s
3 3 0 , 0
0
6 1 0 , 0
2
B a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
D a t a f a r p u s
72
7 6 0 0 , 0
⊥
A a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
0
C a ţ a f a r p u s
D a t a f a r p u s
2
ă l i b i s o p c i n h e t e r e g n â r t s e d a m e h c S
. . t r r N c
1
0
1
2
73
5
a D
4
3 1 0 , 0
3 3 0 , 0
7 6 0 0 , 0
3
4 0 0 , 0
0
0
2
B a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
⊥
A a t a f a r p u s
E a t a f a r p u s
C a ţ a f a r p u s
2
D a t a f a r p u s
1
0
3
74
F.IV.3. Elaborarea schemei de strângere optimă (S.F. – T.A.)
Nr. Crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Criteriul
SF1
Numărul forţelor de strângere principale Mărimea forţelor de strângere principale Gradul de deformare a piesei sub acţiunea forţelor de strângere Presiunea de contact reazeme piesă Presiunea de contact elemente de strângere – piesă Dacă se verifică sau nu condiţia de rezistenţă la strivire a suprafeţelor de orientare Dacă sunt necesare sau reazeme suplimentare Numărul reazemelor suplimentare necesare Accesibilitatea la folosirea reazemelor suplimentare Complexitatea constructivă a reazemelor suplimentare Securitatea muncii Evacuarea aşchiilor Complexitatea sistemului de fixare Posibilitatea apariţiei deformării de încovoiere sub acţiunea forţelor de strângere Posibilitatea de modificare a schemei de orientare optimă
TOTAL
75
SF3
10
9
8
9
8
9
9
8
9
8
10
9
10
9
10
8
10
9
10
9
10 10 10 9
10 9 9 8
10
10
143
141
SF - O
76
F.IV.4 Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere sau de centrare pentru materializarea schemei optime de strângere (SF – O)
A.IV.4.1. Alegerea variantei optime de construcţie pentru dispozitiv În cele ce urmează pentru stabilirea variantei optime constructive de mecanism autocentrant şi de fixare se vor avea în vedere următoarele aspecte: -
mecanismul trebuie să realizeze autocentrarea şi în acelaşi timp fixarea
piesei; -
mecanismul trebuie să nu aibă un gabarit prea mare pe motiv că astfel ar
exista posibilitatea creşterii erorilor în timpul prelucrării; -
mecanismul trebuie să permită montarea de cepuri sub piesă pentru a
putea permite accesul sculei în zona de prelucrat, pe toată lungimea ei, -
pebtru punerea în mişcarea a componentelor mecanismului se va face uz
de mişcarea de translaţie pentru uşurarea calculelor ulterioarea şi înlăturarea eventualelor erori; -
mecanismul trebuie să permită legătura cu mecanism de transmitere a
mişcării necesare strângerii – centrării; -
mecanismul trebuie să aibă în structură un reazem de tip prismă. După analiza variantelor menţionate s-a conceput un mecanism de
centrare- strângere pentru piesa în discuţie de forma mai jos pezentată:
77
A.IV.4.2. Elaborarea schiţei dispozitivului ales Pentru fixarea piesei s-a ales un mechanism de centrare – fixare cu prisme acţionate prin pârghii:
78
A.IV.4.3. Dimensionarea mecanismului Dimensionarea prismelor şi a cepurilor s-a realizat în cadrul paragrafului A.III.4.3. Brida are dimensiunile:
Falca are dimensiunile prezentate mai jos:
Placa port – cep este caracterizată de următoarele dimensiuni: 79
Şurubul cu cap cilindric cu locaş hexagonal de fixare al plăcii port cep are dimensiunile:
80
A.IV.4.4. Alegerea ajustajelor, toleranţelor şi rugozităţilor Pentru bride, pentru suprafaţa acestora s – a stabilit Ra = 6,3 μm. Pentru şuruburile de fixare: - abaterea de la dimensiunea nominală: ±0,8 mm; - rugozitatea filetului: Ra = 3,2 μm; - rugozitatea altor cote: Ra = 6,3 μm; - abaterea limită la filet: ±0,33 mm; Pentru suprafeţele găurilor de asamblare: Ra = 6,3 μm
A.IV.4.5.Alegerea materialelor şi tratamentelor termice Pentru prisme se alege materialul OLC 15. Pentru corpul menghinei, se alege OLC 45. Pentru role se alege un oţel RUL 1, care, conform STAS 1456/189, este supus unui tratament termic de îmbunătăţire pentru ai spori duritatea până la 55 … 60 HRC. Pentru pana multiplă se alege un oţel pentru scule: OSC 8, care, conform STAS 1700-90 este îmbunătăţit până la 55 – 58 HRC.
81
A.IV.4.6. Determinarea cursei de strângere Cursa de strângere a fălcilor care intră în contact cu piesa se determină cu relaţia: Cs = Td + jmin; Jmin – jocul minim care trebuie să asigure introducerea şi scoaterea uşoară a piesei din dispozitiv; Cs = 0,02 + 1 Cs = 1,02 mm
A.IV.4.7. Determinarea cursei de acţionare Cursa de acţionare se determină cu relaţia: Ca = cs
a ; b ⋅ tg α
Cs – cursa de strângere, c s = 1,02 mm; a = 73 mm; b = 61 mm; α
= 300 – unghiul de înclinare a feţelor penei multiple;
Ca = 2,11 mm.
A.IV.4.8. Determinarea forţei de acţionare Forţa de acţionare necesară antrenării dispozitivului pentru prinderea piesei se determină cu relaţia: Q=
n ⋅ F .
tg (α + ϕ 1 ) 2 ⋅ l 1 a tg ϕ 2 1 − tg (α + ϕ 1 ) l
b
⋅
;
F = forţa de strângere dezvoltată de fiecare prismă F = S, F = 321,455 N; a = 73 mm; b = 61 mm; α
= 300 – unghiul de înclinare a feţelor penei multiple;
l = 19 mm; l1 = 13mm; φ1= φ2 = 5040` - unghiul de frecare dintre plunjere respective pană; 82
n = 2 – numărul de pârghii; Q = 427,021N.
83
E V. Elaborarea
schemei de acţionare şi proiectarea elementelor şi mecanismelor componente F.V.1. Elaborarea schemei de acţionare
A.V.1.1 Alegerea modului de acţionare Modul de acţionare al dispozitivului ales va fi mecanizată conform STE – cap. II.2.
A.V.1.2. Alegerea tipului de acţionare mecanizată Pentru fiecare tip de acţionare se precizează avantajele: a) acţionarea pneumatică:au gabarit redus, pot fi folosite la acţionarea dispozitivelor staţionare şi rotitoare, pompele folosite sunt pompe mici, care oferă o presiune mare, forţa de strângere desfacere este realizată de uleiul aflat sub presiune care apasă asupra unor pistoane ale motoarelor, permite creşterea rigidităţii sistemului tehnologic, reduce vibraţiile, transport uşor; b) acţionarea hidraulică: realizează presuini de lucru foarte ridicate (20 … 100 daN/cm2) şi deci forţe de acţionare mari, motoare uşoare, gabarit redus, durată de exploatare mare, forţa de acţionare realizată se distribuie liniştit fărăr vibraţii; c) acţionarea pneumohidraulică: posibilitatea realizării unor forţe de acţionare mari; d) acţionarea mecanohiodraulică: nu necesită reţele de aer comprimat sau circuite hidraulice speciale, pot dezvolta presiuni mari de lucru deci forţe de acţionare mari, pot realiza forţe de strângere constante; e) acţionarea mecanică: simplitate constructivă , costuri mici; f) acţionarea electromecanică: dezvoltarea unor forţe şi curse mari de acţionare, economisire de energie; 84
g) acţionarea cu vacuum: posibilitatea prinderii unor semifabricate cu rigiditate scăzută, şi semifabricate plane; h) acţionarea magnetică: asigură forţe de acţionare ca la acţionarea electromagnetică, permite realizarea comodă a unor dispozitive pentru prinderea semifabricatelor cu alte suprafeţe de prindere decât cele plane, costul exploatării mic; i) acţionarea electromagnetică: prinderea şi desprinderea uşoară a semifabricatelor, permite prinderea pieselor de diferite forme, asigură repartizarea uniformă a forşei de strângere pe suprafaţa de prindere a piesei, oferă o bună accesibilitate la suprafeţele de prelucrat,permite utilizarea integhrală a mesei M-U; Analizând aceste avantaje ale diferitelor tipuri de acţionări s-a ales ca fiind optimă acţionarea hidraulică.
85
A.V.1.3. Alegerea variantei de acţionare Datorită avantajelor pe care le oferă se alege acţionarea hidraulică:
A.V.1.4.Stabilirea schemei de acţionare
86
A.V.2.2. Alegerea variantelor optime Se va alege un motor hidraulic cu piston, care se leagă prin intermediul unui şurub. Dintre distribuitoare se alege un distribuitor cu sertar cu comandă manuală varinta cu filet. Pentru pompe varianta optimă este cea a pompei cu roţi dinţate cu cuplare cu pană şi debit constant. Supapa de sens - tip traseu. Filtrul – tip de aspiraţie. Conducte – se aleg ţevi din oţel.
87
A.V.2.3.Dimensionarea componentelor 1. Motorul hidraulic. 1 – corp cilindru; 2- piston; 3 – tijă; 4 – capac; 5 – capac;
D = (15…18)
Q Pa
;
Q = 321,455 N, Pa – presiunea lichidului, 250N; D = 20 mm; d = 10 mm; D1 = 30 mm; d1 = M8; H = 50 mm; H 1 = 45 mm; L = 80 mm;
88
Filtru
Deschiderea nominală: D = 10 mm; f = M14x1,5; s= 25 mm .
89
Supapă de sens unic pentru montaj tip traseu
Pn = 200 daN/cm2; Dn= 13mm; d = 14mm, E = 31,2 mm; F = M22 x 1,5; L = 76mm; S = 27mm
Conducte: diametrul exterior: 16mm; Grosimea peretelui: 1.5 mm; Material OLT 35
90
View more...
Comments
