disgrafia si terapia ei

EIlIL VER Z A

flIINRPN .p.

{d} DIDACTICA PEDAGOGICA EDITURA BUCURE$TI, 'I1983

rtr-

!l

(a

.

:

C npl tol ulI

:

.,,

I : r r r : : ir L") '

l. . : . Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului copilul nor m al la E l o.url a l l mbaj ul ui l. rI ^ linbajului ia handicapatii senzo!:al $i de in!e]ec! Z. tt"lrrr"

/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils t. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului | | 2, Geneza grafismului 3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt etapi premersdtoare lnv6ltfii 4. Lectura dupd lmasini citlt-scrisului 5. &ris ti intelecl 6. Scris fi motricilale 7. C|UF si lblclesF€ 8, Scris-cilitul in Braille Capitalul

1 :!r4 :) ,

F /,

1"

r,]-''

tri .-|j..]-

t.drct.fr Etlll CANOET T.hnof.dr.to. ANA TlI'IPAU Cop. r t . : NI CO L A Es l R !U

$1t{

B.l6tie

13 13 20

- r-ri

Copltalul II

ililililililililtil

!'n l

26 27 29

4l 46 46

III

* ovolullo

tn disgralte-distexle

1. Termlnolosie 9i deflnltie 2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui

56 t9

scris-cititutul ti simltomatolosle ln tulburlrlr€ in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l dt"kf,ip Disgroti, ri -+ Id dellrientii de nellQte cotc {. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i ateic ti scri[ in Brdille .

73

D.zvoltir.

115

disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow scris-citituttui ito bolile psibic. tulburdrilar

Bolatis dtntre scris-citit In l oc de on luz i Rezmat Resumen P€Ioue

. .

129, 14?r

.

158

?e3

222 : ,'5

229 234 259 Cio!/.fie rI des m6cantsm;s db l,€.riturelectue t. t.. l.'ftqulsttlon . ' .. 'l 1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd 2. I-a genese du graphise 3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture ,1.La le.tue a Dartir des images. it€De pritiminaire de leaiture-lectuF 5. Ecrlt@ e! inteUect 6, Ectlture et motricit4 7. l-ecture et compr€hension 8, Frriture et lecture en Braill€

26 27 2A 31

Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie €t dlslerie t. Terblnolosie et defiDitio+ 2. L'6tiotosie des troubles de l'€critue - leciure

5s 56 t9

Chap*c

4t 45 ,t6

Iv

DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do l'cc;tiurlRtur€ A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norniot

7A 74'

B. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to di\Ierie che. tes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte rrs c. Les cardcteri.stiqll.zs de Id disgrdptie et de Ia distede en cds d e c lebilit a ne o I" D. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecture dans res halaclies psachiques

tr

I m I ffit ' T*l'

1" 9

'

lll 117

si l M Ai i o ' " Les lelations

entre tes troubl€s

M.tthodes et procddds poul l, disle:ie

du ii.rftji;frf

l!

correclion

et le! troubres ite I dcrriure

do

la

di6saaphte

A. Md t ha. leser pr c c i d e s g a n e rc u x B. Mdfhod€s el procadas togopidisuee

La relaiion enire I'ddiluro-tatur6' En guise de .onctusions Resume en .oumain R€sume en franqais R€sm6 en espagnol ,, Rdsure eh rus5e

et r! x'ersonnaritd

I

lt.

'

158

et de .i

170 t79

203 h2 ,225 229 259

Qa9ltvlorr b

formactdr .le los habltos .le l€ctua_esotlura 1. r,a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura' Z La g6nesis del graJismo 3. Las eiapas del aPrendlai e de la lectula-escritura !1. La lectura Besfn 1as imdsenes - p.evia etapa del ap.endaje

de Ia lecluaas_ltu.a

5, Esc tura e intelecto 6, Escritura y motrlctdad ?. lectura y entendimiento 8, !a esc tura{ectura en el sistema BratUe

26 2? 29 31 33 4t 42 45 t6

Capitulo frl B.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla r. terE nolocia t definlcidn 2. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura

56 59

Cdpthtlo tV D€slrroUo y sintomatologi! en ros tBFtornos de la 6scttuta-l..tur! A,. Dtrgrdlid V d.lsl,xla en los con4lclones del intelecto turn4t

73 7l

B. Et espectllca de la disstdJi'-d.islerid en los delicientes oiedtes qne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe . C. El. especiJico de lo dlssralta s disletia .n ra d,ebitid.od mentol D, Dl, $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds e tet nec lar les ps i q u i c d s ..

La r.la.idn

enlr.

1r5 12s 147

tos hasrornos 4oi frabta orst y to\ de ta Acrirura158

{Votodos y procodimientos ale .oreccidD de la discrafia y dist6xia r . A. Mebdas ! proce.Llmieftos cle car,icte, getuerat B. M,io.los 3r procedituietLtos .!. cdrdctet especifi.oment. toga_

L7r 779

Sdpilulo

I/II

la €rcritura-loctulr Relumen

y la p€Nonslid.d

?0r, 222

'

r:,

.!

r

lr

if ,i ,

:

ijn

fat,nfi I {" 13 n[||rx||rx r ordouen{i r npoqeccepn3rmxc p.q{ . l, Pa$auc peq! lopMarbtroro pe6dH(? , , t ,, ,. A , 2, Pasqtsrrppeq{.y rrrr c yuoBeEtsr! r c9i,tgptsnu.}ertop?fBr:mev, ., . 90

en

Besumenenf.anes

Resumen en espanol ). rr Resume! en

. . .

. . .

' ' fi3 2t9

'dolrrpo""*"

mrnxor qrcurs ri nrcrma

L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH.b ! nrc6M) 2. remlrc r'ncbra 3. 3rai6. o6yeei{r creHro n nnc6uy 4. O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii 3ra4 npeiuem}turn o6yqeqrD qreHHo s nr.hly :. Illcbm tr r. IIHcs

t

.7. rlredte r rosrMaEre :8. t{rin. ! nucEMono cucreMeEpannr.

S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr x !xc.p4ix ^rci.icti I. Teprtno.ro.rr I x orpeleiesltr 2. 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa

Itailrrrc I ptinrox.rolor{r. {apyEex.l A. ZwEeeA u ducrpabunpu jtopton'Box

.

.

.

.

uhr.'.Ere

.

.

.

.

26 27 29 3l 33 4i 42 45 46

35 , 56 59

71 I

E. Cne4u.httt .ltciet;euu u )uc.paquu I it4 tLuraoq u tututJu\ux na ct.rew Epanf,, B. Cnt4u.lr|t duc.lefcnu u duipuquu nN t'. C^.qttquta pdp!tuenui rexue r nu.bu

A3axuocsr3! r€{ay

rapyuerH*ir

tdnori

telx

e Bdp!tuequx.ru )p.tkl . lt rtsekHoii 01.ra.nctu npu n.u!ar.t.ut 3.na.

N HapyuenrrMr

li 11\l

qred{c

CUVINT INAINTE Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n \ !tel,d, r. \otprd octtp, o .\apotr.pa r). Tuauqno .btaneducecxue $erc)or u npu..rtl

1; lil

O r{ or. Hxe qre n|t

1tl

. Ha ptiridr.rov

222 22j.

na ooa Hu!3 cxo! '3d k c Pcovc tr. i.n.u.rcr r3utr. |caroNc ra t)coroM r3dxe

22\ 2J1 2:l!,

l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-cititul cel,!'dir jurul meu. penlru ca mi s-a parut.? fiind un llrcru cxtraordinar :i foarte comple\. ,q'n fost ad3s('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate de unii copii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulburerilor grafo-lexice. Acestea au fost, in primul rind, motiycle care m-au detcrminat str me incumet si scriu o carlc atit de diIicila. Al doil€a considerent este acela al dorintei de a oferi specialisiilor h logopedie, cadrelor didactice si trturor acclora care sc intereseaztr. int.-un fcl sau ahul. de problemalica formirii Si dezlolterii deprirlderilor de scris-citit, de particulariUtile tulbure.ilor grafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor asrfel de handicapuri un tabldu al specificlrlui tor, in functie de caracteristiciie dc personalitate, de lirstii, de sanit.te psihici ii dezvoltarc mintale, de etiologie si simptamatologie si o rnctodologie atit de utild in acest domeniu. La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numai desprc scris, despre tulburarile sale 9i despre metodologia recupcratorie, dar mi-am dat seama ce nu pot trata o astfcl de problcrnaticd fere sI inctud, in egale rnisuri, si cititrrl. Doue motive au stat la baza acestei sitr.ratii : I lcgitura intrinseci dintre scris ni citir. inslr)irea )i evoluiia lor concomitentd, progresele realizate intr-un domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $i 2_ tulburarca scrisului determini o relative dereplare si in ptranul ciritului ti invers, prin tulburarea leiiei au l(r modificdri Si la nivelul grafic. Aceasta fiind situatia, pe tot parcursul lucr;rii, ori de cite ori ne-am referit la un nivel, direct sau indireci, a fost subliniat si celelait. In alti ordine de idei, tinind seama de specificul limbii romane, pe care l-am analizat in lucrare, am insista! tl

iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr.rrL clc sinl mai fr€cvenic, mai variate li mai complc]i! Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut, adcscori, apel h exDericnta noastrd, fnri se neelijdm datele valoroase dirL litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin! Am inccrcai. in accla-sitimp, s:] punem in valoare ceea ce estc comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_ r rlburir'lnr ''ri: ri'irLJIu; i 5ie.Li- Crr .i 'p..i':' t ro r:i rLrlui \c hl. ildii idLralrrat.a d" I.'n.lr " 'nn rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre, tocmai dat.: riti caractenLlui lor efemer. Dai nu avem nici ptctcnlii unei enhaustivitAti a problemei; in schimb considerim ci lucrarea sr.lplinest€go1 1 existenl in litcral ra noa!tr'' 'DsihopedrsoAica. hlr. rrmh cr-ranri' ipdl:e ,'1' orul ri 'drc \d 'or,'id-r ' util sri ne fa.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar;li rea viitoarei editii. AUIORUI,

tI "rN^MrsM,5I

;;-;i"

*o",rfto

LIMBATuLUT

':, r,iirLcaprccia ce, ln antogenezi, limbajul arc cea mai specta,.,r, ,. , ,.r(.tL i- J nrrF lod ^ Lun.liil- p.ihi . Dil-r.nrcle ind.t. .t,,,t, I I .nafl pregranLe ,; d^p nd alil dF . r r.lurd \ist-m,rl rl . i , ,rD1ral,lli tonoarri.uldor, .it .i dc ^rrditiil" 'o'irl',,'ir, ' I nEVi"li a) in .ar' -ar! re ' oprlLrl Faf inrarm '.,r, -fcra r, limlrarrl rrr .c apzrolLa izJldr d. '1-rdlle lun' 1ii p'ihi e' ','1. d.li\ird'o f\ihi'd onLr'rr'ieun ror i r 'rdrJl in, ' '",,,',. i,',,,r,'r'i '.'i'oe, ira,rro rl:i .u mcd'rrl 'n.onjuraror' Pr"crP'elc inregi'| . lin:a ,imoaiJlur , onLribri' la l;rb;r' 3 "\pcrren!er 'uprlLll!' .t','r, r'.r. :-ler-n!.li 'i acn',u a ' sri'r rl-r/a d'l\nlrdr'd "lorlJlr '

]. EVOLUTIA

LIIIIB-{JTJLUT I,A COPILUL

NOR}IAT'

I in;r la trei luni, emisiunilc verbale alc copilulri nr.r siDt difer,,rli.rte si cle sint incadrate in aclivitatea motorie. Se constatt ci timpurie, €\'olulia vcrbali este corclata cu dezYoltar,, i(, "r,tc,eineza moiricitafi. ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modul cum r)inLricsc obiectele, dup! precizia actirinjlor Fi a miicdrilor sc pot li|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si evolu1ia limbaiul;i. Nlotricilatea, mai avansat;, se insoteste cu un plar nrbai mai .;ariat si in general, cu o dezvoltare a condrilclor actiorale s; \'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integrare cLL ,l di' ;rr. Chidr mPrsul , rur "'pii :ndi.rca dlrofa "L' adF'r r' .,.,^i,r ,lL o mai J"r olrara ,apxiralp d- .m:s;t,|li .fbale. Sra r"r,r- :.i. i scriere ondulata, cHea I'r rll nspcctulde imprecizi€; 4) lrislpro-disarolioputd. ,tumitd .{i cox\erulird D€ntru cri mul[i arlr'rl o neaeA, a entitate de sinF sratatoare.i u consideri ca fiino tr In,rnifestare iD cadrul rrnei categorii bine delimitatA. Asemenea irfm,. intilnim pe fondul afaziei, afatiei, hipoacuziei etc. 1) I)islp.ro-ditgralia motr'Fa aparc Lrrmap a tutburjritor d", fi,trlcitatc $i duce cel mai des la un scris ilizibil. Scris-cititul unor .rtlal de su.,i,.ri esto naslijcnt, ncregJlat. inegal, tremurat, tenrllnnt. ri8id. prost urgdnirar, ),pproporrinnaL .orfur Frc. si in ll o. ti) Disle&-disgnfia Jirearii, considerata ca {iiDd o incaDacitate. I'l lrccerco da Id rindLrl pdrcurs la urmiitorul ,au sarirea peste rnolc spalii, ldsindu-le libere (in scris). It. linge aceste fome, au rnai fost descrise unele categorii. luin_ ,lrFse c, p,ri,.t Ce plecare componcntascnzorialiiafecratd sau sisl(mul cerebral implicat (Leapidevski, Hvatrev), dar nu au o circuIn adeviratlLl inteles al cuvintului putem vorbi de existenta lrlburarik'r dc scris-citit Ei pr;n urmar'e, le pufem diagnostica nurrrri dupil scdrgerea timpului necesar formdrii deprindedlor rcslxr'live, prin instmire adccvatd. Acest timp difere de b o cateHorjc dc copii le alta, in raport de o serie de factori prinire care rmintim: ni\'clul de dezvoltarc psihid, motivatia pentru acti\.ilrtc. cfurrul "i exer.ilijlts l.lecluare, merodotogiaprodarii scr'sr'llirului .i. i.r !eneral. rndLe.onditiile n"ecsarelorniarii dcprinder'llor de scrii-ciiit le plrtem invoca aici (dar ele au fost analizate lrlr-Jn ,aJilol antei-ior).ln condiUi obi,nuile d. ,.olarizare, Lrn rliagnusri. prpcis logopedj,, .are sa aiba in vedore nu numai Ia(to.ji etiologici, dar ti cei de naturd simptomatologice, [ngvistic; ti psihologicS-pedagogjcl, devine oportun din clasa a II-a, iar iD rnele cazurj, de la sfirsitut clasei I. Chi€r dacd ta sfirsihrl primuIfli an dp ..ol"rizare obsprv:im, l rnii r opii, cd au fon formare nb iteii alc scris-cititului, ele au - totu$i - un caracter fragil 5i lnbil. Inci se mentin fenomene negative, ce sc datoresc nettepinjrii sufi.iertr a scris-cjtitul i, a posibilititilor limitarte de analizd fi)netico-fonemaiica ii a concenhdrii atenliei de tranGpunere gmfic6 a sunetului rostit, a necunoasterii unor Fguli g"amaticale si ortoepice etc. Toatc acestea fac posibile aparitia unor lenomene similare cu cele pc care le intilnim in dislexie-dis€F,afie,dar ele nu au un ,-'aracterconstant Si dispar de la sine, odatd cu lnsu9irea clrno9tintelor necesare. Rezultd, a;sdar, cd o card,cteristicdgenerald a disle-Eiei-d.haraJiei,cd nnnifestarea Jenomenelor rcspectiae a1LLtr

":lf,'i'i; TJff ilt'',i":::'":i?"?,-,'fri'::ii""*", :3'-'!,i*iffi

c d. ? rta r fot t s ' ) \ i ii t " nd i n l " d 4 a s a o g i a ra . p ' i n can' ol i dor' a ' l tt d to m ' ttt' J p' pl on tnt" n V; no' i l .,r t r ls ir c s i p ,i n l rv i tPo - ' f i". .;"a i, h ideod (d rL r e \i s l a o d i s l Pr;F .i mai ,u " eam;.' n d \i d dpar v (FrrP o clr , sra fre s : r r uar d penr ru c A l a l ' e ' rre n LdLP S or:;l eI' dr i ' r' " d rp dz' o a a rc . or r s or ale. o I o l " b " rd to r :i r".i ,t'"1 t-i a g u ' fra ,"". i".1, , , 't'r ' LnR l d pe Ll r' 1r-' i c' '* n. . nl, J . oc A r i n 'i rrrt i 8r' r I 'r, i a cl .r b: . . r i' ' t J dr d l r d e e i s c rm

cum urmcaza: durri '-C.r""

i'Inil !F cdraLlpr'/'d;. or; rrr ||qrrs f.,.i*irrtor, cecd rcorJdrea d;iatea .p." ai"op'u. .; i.r. ulomira-Li e"L, rjB 'i inghesuite' ingustate 9i ci auce ta forme colturoasc, crroa a ll-J clrprind€ s roie'lii ast'nici lip':!i oc \igoare d"rur;ra care,r dirn"n,iL-,,d Jirerelor .sl. rercgula,a. dinLl imPresrd ci intregul grafism este n€g1ijent, ldbdriat si lsni' traGNpa a III-a sc rcfere la subi€clii jmpulsili ce executa ur /:lfer-iitrte. fdiE nrgan'2"n '. .d .'. raf d. tfe 'p:ral. ripsrrc'o I oproact'r tr.J, iir p" -n rmLl |8rlli m lti e n' ''in'uzI "t""tl pagjnii. a organizarc GrLroa a I-.r-a inalobcaze subiectii neindeminatici ce rcalizeazd u" s.utls- distrof;tco mrltc retuguri !i o slab6 calitatc a traseuhipermctri;, ljpsa (le orsanizare pun lirp,it;rJarca. i,;i. "i"' """"lor motorii. diiicriltitile !n cvidenti Grupa a V-a clrprjnde suirieclii care scriu incet, p(-cis ; la acL'llia ,r- or'ra'e" rf-scJl 'i pr.j:r ri ' r'1 ap.,r' , Lf"f m rs.i.: .'-,lnrri ' r'1- i rfb l I rrL.a ,-ri t,rJrli. t.;n r | ' cu corca9e,d€nolind rrcindeminEre. cu rLale bL.:LFd,rr, bL' r.mdr' al .J porn:nd d la 'un a I '|.. ' e1:olo,{:ci,a .Lrlrird,rir r'l4Iit: .l;ntre moLri ilale ps'homorrrcrd i 'lp la rc'a!14 tar. .l .le.\olr"r.d o!pr; e-ilJr I e "ri'-':tiL poriodJa ofe c lir; sc prr ( ,rintre \' rL \'r,s cir;1. i_'; dir, 'r d''rrr p ia. ;ar"pelr i di.le\i d:ssr alie rlLar: €1" ld,. ' 'or \iraLi .u (drrcr.r log"pco n" ir' sr or"tira :nsLa1:r"'J'Llbur'' rilnr rc,pc,L:\'.. Ddr a.asla nu 'n' arnr, c; i_ tuat '!'!r'i-:.' eJsta c;ndir:ilp in, r'minaLe,apar, farA F hi\o'. tr lbLrtr dl" r'mpreocubairlui scr;.- i!il, deoarec. c'ldrea lor e5tP po"ibil; pr:n roprl rlu s Drrn d Ddi"a pentrLr (lFl\,,llarpa p'ihici armorioas' scoaran .:ogiPi predare-in\i!arc de adec\ate iol".:re- m.t.rl de l- a'P\1e,^nc'dcrpnte.noi Jm:nve:tgal i "rnjnrl I Aj u rias uer r a, M. Dennef , J , A tz i a s . p. 238. 1981), D Fed, Ed. Bucureili. Fi Iii<i,

A.,

critll

oo-

llll crlpii de virsti preicolare mijlocie si mare la care am stabilit ltr,l rirtceorii de cauze precise si posibile a provoca tlrlburdri alc rrrln-r'ititLlluj, iar in grupa a IV-a au fost incluse alte cauze porll)l[. , c au rczlrhat din fiSa personale a copilu]ui (vezi tabel nr, 3). rbt)iii respectivi au fost testati, dupi un numdr de ani, din pr.rncr ri" \,dcrc al trdburirilor limbajului scris-{itit, 1a sfir$iul clasei n Il r de gcolarilare. Cu aceasG ocazie s-a confirmat ipoteza noastra rr l)rivire la faptul ce chiar in conditiile erdsteni,ei rlnei etiologii r,rtnplr\e nu in toat€ oazurile pflrvoaci tulburiri ale limbajului ,rls-(,itit si ce actiunea lor deJavorabiu este in functic de o seric rli' f|ctori ce privesc strrictura psihofizic[ a copilului Fi calitatea lrrrlruirii. Pe de alti part€, din toialul oLlriilor investigati. ta 5 ,|lr nperLrt tulburiri ale scrjs-cititului, d$i nu am putut pune in rvlrlcnid njci o caLrzeprecise si nici in JiSa medical5 I| era nimic ',.mnificativ notat. Aceasta ne Jace se credem ci la baza tulbuliriior scl'is-citit'ului (in cele 5 cazuri) au stat Jactori dc oldin t,\ihopcdagogic sau ci etiologia era mult mai prolundd ;i nu putea fl .riderlliate prin metode obisnuite de investigatie.

l\

i i sk

sD bi -

I3i*'

I'

ti:r'ri.)

i:i lu

!i

L..-

l

9r i

.:

!t

-t,

,1;a crrm ari lazut incA din cle{initia pe carc am Jormulat-o in (iapjtolLrl antcrj.r, manifestiril€ iulburerilor limbajrlui scris-citit aLr ur crentai extrem de larg .ji aLr o evolutie de la simplu la complex, pentrLL ci tendinla lor este de a se agrava odatA cu inaiitarea in lirsle a logopatului. Tulburirilc scnis-cititului au o i.ihreitA n€gatire asopra personalitAtii, atu.ci cind ele se conftien:izoazd sau atunci cind detennine esccuri scoiarc repetate. EsL1] remnificatir. atit pentru terapie, cit ti pentru imprimarea unui anumit specific iD nanifestarea 1or cd in anumite etape de cvoiulic i7

.l l{ o i n um it ii , r , t , Niiri , ." l ,,i ,r4 ru I,l c c o m p o rl a S rdde di feri t,. ,| ' rtl (tr l. . : dj. , l) . r . ,,,,.t t^ ,r,r v c d e re d isgrafi .i i si di sl ,, ' k, r l. ll n (!ta f i p, . , i, r , , L ,l r L t rl trt ' lsc-a u i n c a d rat i n urmdtoarel . nlrflorli : '

tt (!'pii ,rr,. , L, ,,,l|rttr.|ltircazi delicienla respective Si nici tu'slzcirlr'i rr,,,rl,",l,I ll'. (ipice disgrafiei Si dislexiei la altii ; It i1't,ii ,,,r' r'r,tz('ozideJicienlarespectivd ta altii, itar nu i9i (hr r.,ir,,,, ,l, lxr)t,rjilelor di{icult59i; (.) rl'l)ii ,:rrc iii dau seama de deficienta respective ati la ei, cit si iir ll1ii, dur maniiesti o incapacitate evidentd in a se corecta .i ,)J)|rrrczistcnlela jnfluenlcle pozitive; (J) (opii sensibili faie de delicienE si care Jac progrese remar.alJile in indepdrtarea lor depunind - totodati - un efort activ tn raport cu influentelc logopedicer. Copiii cu tulbureri ale timbajului scris-citil. din ultima categorie, prezintl o serie de avantaje pentru activitatea logopedice 9i pentru formarea abiiitdtilor corftrte, decarece actiunea meiodclor si prooedeelor sint receptatc facil, fiind srr;linutc de un efort continulr. ln actilltatea scolari. imprr.sioneazaprin our'nrJ lor ar,,jroalf de a ob\ine reluLrdle .il mai bune si rranjfesUi preferintd pentru disciplinclc ta care sint solicitati si scl;e mai pulin, chiar dace acestea comport; Lrn erad do drfi ulrare ,p.fira {.um \rnt mrrcmaricil ,i €ramrli.r). In continuare, vom incc.ca se analizim toate manifcstArile pe care noi le incadrem in catcgoria tulburerilor dislexico-disgrnfice. Pentru uncle djn elc rlu am gdsit referiri in literatura de specialitate, iar altole a fost abordate cu totul snoradic. Existi si o ait! ,rl.gorie la ar,.np \om reJ*r: ri Lp carF - prubabil - .rnji aLrrofi ru le-au considerat ca fjind manilestiri specifice aL simptomatoogiFi di5brdf'e .i Lltst.xici Dar. ori do cite ori \'om dved o.dzia, \om aminti cri satisfactie contrib lia autorilor romani si sheini la Dr.ulpma di.(,ra n. Ordirea pe ,ar/ o abnrda-r in diirLrtin rru ,, consicl€rbn ii .ea mai rcprezentativd pentru importanta si tocul ocupat in cadml simptomatologiei disgrafiei Si distexici. Nici nu arn putee face o asemenea afirmalie, data fiind. pe de o parte, 'omplcxitated n). iIF\tarilor \pc(ii',c. iar p. ctealrd. arit do;arcd cliversitate a cazdrilor si diferentelor ripice de ta un togopat la

rw

1. SCRTS.CITTIfUL INCET, LE.NT, STACAI'O

I

I l

lb lnrc ca cea mai marc categorie de copii cu tlLlburdri disletlrrts(llsgrafi{re cste constituitA de cei ce scriu ;i citcsc cxtrem fu lrxot in raport cu colegii lor de acceasi virstd. De multe ori, rl l .r' ne(ibscrvati mai cu se;rmi in condiliilc unei exigente 9col|r|'| r|drrsc sar mai Libere ce sp .orelcaza lar u oreocuoare alcclllrxrlrl,,lin prrred fdmiliei. ppnlru efc.ruaroa remel,,r dn acr.a :i IFrlrr efectuarea cit mai multor exerci9ii. Astfel dc copii intiml'l'ri dificultet rnai mari la scris, dar manifestn o oare(are repul3i-tl tx'ntflr citit. Deti pare sr.trprinzatof, dificuldtile cele mai pregrrnrt('nu le au la dictare sau Ia compunere ci la coDicreaunur l, \1. I I aldra rirm,rlui lnnt. adoprir ii s.ris ,i parlial in , itir, " rli-,t)rind uDele caracteristici ce lin de forma Si merimca gra{etn|lor (fig. l). Snrt douA Jaze care devin evidente: in unele si-

€--t( Z.J"** "L C,-ntz.* !" -^t-*,--t;

,*^^ ul, ^ ,L-- ! t 1l,

4" A"^- b* i +1,,-^.,* -1"*t,tu "".A; q L!a4 ,,1 /^ ,44 -,^L',,

-

\n

iLii,;

r.4q

"'"^..-JJ a .;1L,.:,.1- l,; l--u,J 2 /.,,"^-

,,.;r-Lr, ; t;,,>L ^'^,L

\.e I za, E., Carc.teristicile diNletiei ti .lisgrdliei lo tcol4ri, (:nivefsitdtii Alalclc Bucure,sti, Psihologje, r 9?0 , p . 1 6 1 - 1 6 5 ,

'"xr,tl nau &^^' , .

,^,L-, * t"l*, *

-

?.!*"

,

-J* t'^ , h -J"

!. .", ^ut L.c*.!rJ ^ 1".

^".pt

,r"L

*J,^"/

,

y13o, t7e/n'

* *.*u h.".-.t-;-

Fi g. l . S cri rul di rgr.i i .al nrni col i Ldnrc Las i rl \_aN rl .77.l taf.i nte1..1i /ns trl eri of,rl .

?8

L r^

tth,l*u

tdaiii capilul s.r;o foart€ merunt, ,.puchiDosrr, inghesrie SraI, lljl, iar in altelc, grtr{emfl mele, dintl impresia suprapuerii rint ircgale c:1 mirime fi depd.sescspaliul n.rrmal djn pirgin, (fig. 2,3). Dc r.narcat ci atunci eind i se eiraS('atcnlia, i,)Imi, s.risului (lcyirc normaii, iar sprc sfirqitul clasci a IV a realiTca,iii progresee\'ldcnt. atit in cec,r.e prilcsto rapidjtatea,cit fi jotnl! iste con,sticnt dc Ia ifccprt de dificultiililc salc si rcc('pti\: lir ac

G7L.', tJ).|t

.;. d")

-.A

,"t.

J,,r,;

-'.

..

*

ful

r)tJJ)t

,r/-.4

-e".rl'"t,io ,,lc..z,o

,r .a s

/.t.,; &,!.o i, j|,.....,,-.^L

./^

,1k ,1.-* t4

id.rnd

.a

"

a**;

,,

@4

*-

), -^1ro -a-1

I 24,+,r/-y'JL,,a,"-,y .ti i,y rd-r4

'ti-^l'zt . .

y-u

l" i;z

.,,c.''.1 !

/.aru-

#* "n

,r- /'u;

Ial^

t^,"o-n--n

:i4-,2:,

or r.i,nn-rd L -;,\^"'d -&

nL, s,. ;a/.-)J, a -t., fr.1-1"fi U -J1tl i.^.pJ..",t uy L- V;-".pt * uxi lo hiz *,,r )--.:.1rrzi

.sa-,a1 i,.r

l'.,

te..\t//"a

L,, ,,,,1:,-c;

t.t i' *. .-n L-7 ;-,L'J. " / bt 4a,aL1 p1,.,t7.*" ? Ck* y';71-x1ht )tclr... -:iJI -2/r1! /?ada1 t2 /, 2"3-:Y lran

F ig

80

2. S . . s r l

/qLdIf

unui lofil

d islr d ic

si d jsl( r i.

( lh cl.sa 2 lI

r'

tu,

il-dux )a.a aa.u.tL 'cfu

hL\

,ti,;1 ,c\f,

AL 4^W,L 4^,4 !i !

i L # /Lc". ,,1,4^ r',^ /L-9/,u:f4 .r,it. ,,, i2..t ln ),u-r4-, JS >a.-lt / uw),

,t'!-"l&/iL

a. \(.el .ri .oti i

i L..

1 r' nl i

r:r' r

nrrrl x i L' rx r' ' /i l l i ' r'

]a r,l i l at!.l ' ,.' rap.,-(ti .i . i tlt er es|r l per lt f . r lect ur ir se m anif cst h 'r '] IV -a a Ini j l ocLtl ci asei ri i : r ': f r ' : ' r ' ' ..' n' r. I p;' . ^: ' \J' ' r < , r idni . L; . n ar ', 'r I ar d't r L Ii ,," : .,Io-t.: "

,,.;',:.- \.' ' i \i .i rrl ].Fl

1,. ,., ';

,1

ir'rr'' ''i - r ' J r Lr ir '-' r'l t ur r l^ L"

l i - . " . 1ol

'lr r i' l': li S'I i 'r " '1 "1" 'o: Jr 'lr p r.; " ,," ,:;,' ' ' i ,." ,, " . - , . p. . , oi dc- ^lr 1r . . L , ^i m al , , ' ,i ,. r,ui . irrcruci:at'A' dar o usoa.i stingicic sau ]:'tcralitaic '',,'lfl, ;.i "ii"t,l scrlsrtllli c'-1 mina p.',r protieme acoselitc in in\'alarca , ,;" posibil'r pnLrcrea rircanti. i-)il.I rrrLnct Cc veclere motric, nu a lost : "r a m n_ la r ' i Jr P s- n'aniI t ' .r . i u, ri a ." Jr t' l r "f d_i. r r "n r | opi) ' ' 'i' l i 8r, l E I t r l \ : a .,ea , i . rul r rti coPiii n' ai sui ceea cc ne- a dct er n, inat s'L incadr im i " * .1" " t" " " gr avc m : ! 9i rej D ectl ri i 11 al ti .ateg or ie, ( u lm plicalii m ai 'o! iot lr ": nr I J" ,i ri ' -,. 't . . ''^. t ' ' "iLr ,;' n; 'ir il f \ '1" r d' - D r " 'i r, . i' '' ri ^ri pi L : r : - ' ': ": :r-

8l

.lrn c-rt,SUrir 'elor dF,.risc Ia capirotuLerinlogiej, nJ JL p,rLrr I In ljt-^ratura de spcrialitate, viteza realusd a citirii si scrierii esl . l.erri dc ^xi\r, !a alrnr manif(-r;ri, d(tfcl .it Fa dcvinc o torm, \c "I, l"r; i1 . ,.1-,.1fcn.'nen.lor dislexn-disgraij... Dar \F ...c1 noatte cle obicoi * ca o stare de fapr cA ritmut scrierii si cirifii ra dirgrafici si dislexici estc redlrs. Ed. Claparade propune termc nul de _,,brarlilexic{. pentru citirea lentA (ieduse) - po;nind (lc ta termenrjl de bradilalie folosit de multa \,reme in