Dincolo De Styx.doc

DI NCO LO de ST YX ALEXANDRU AMOQ EDI TU RA Ro Grup www. r ogrup. net

PREFAŢĂ 10 sept embr i e 19 86 . I nt r o expedi ţ i e de scul pt ură moder nă: scu l pt oru l , si ngu r .

Pes t e câ t ev a momen t e a pare com i si a.Tr ecen îf ugăpe ân l găbucăţ i l e de l emn aşezat e si met ri c pe socl uri . C oor don at oru l com i si eise ui t ă î n dreap t a, î n st ânga ,î şipl i mbă pri vi r eape figu ri l e cri sp at e al e c ol aborat ori l or să i : ni men i , ni mi c.Refl ect ea ză. . . Toţ i st au cu r ăsu flarea„o t ă a i a r e t ă:i o fi

pl ăcut ?"seî nt reab ă scu l pt oru lî n f oru l să u i nt eri or .

Coo r don at oru l com i si eiî if ace sem n secr et aru l ui pen t ru „ cu l t ură" . Se r et rag am ândoisă el di ber eze. Coo r don at oru lî nt reab ă: –Cespr ost i i l east ea?Secr et arulrăspunde: –Scul pt urimoderne,st i mat ecoordonat or .

–Tunţ el egicevadi nel e? –Săfiusi ncer ,nu. – Dacă noidoinu î nţ el egem acest e„ aşazi se" scul pt urimoderne, î nseam nă căart i st ul nu l ea exec ut atbi ne sau , cee a ce m i se ar pe maigr a, v nu l ea gân di t bi ne,a pus n î el e si mbol uri ascu nse en pt ru a nu fi per cepu t e de căt r e mar ea masăde ad or ao tr i ai ru fmosu l ui , aicăr eir epr ez en t an ţ i su nt em; e la - cr eatpen t ru un gr up r es t rân s, con t rave ni nd pri nci pi i l or est et i ci i noa st r e p rog resi st e.Nu t r eb ui e s ă i se m ai perm i t ă săscu l pt eze. Ce păr ere ?ai –Aveţ iperf ect ădr ept at e. –Art r ebuidesfii nţ aţ it oţ iaceşt iaşazi şimoderni ! – Mă voiocupa personalcu apl i car ea î n prat i că a acest eiî nţ el ept e î ndru mări a domni eivoast r e. . . –Art r ebuit ri mi şil amuncă! –Aveţ idr ept at e:l amuncadej oscuei ,l adescărcatvagoane. . . –Săvadă censeamnăvi aţ aşipeurmăsăvorbească despreart ăcu art a or l cea ou nă! –Bi negândi t ! –Voipr opunesăsei amăsuriî mpot ri val or! –Câtmaidr ast i ce! –Săconst rui ascăcanal e! –Canal eşipi rami de! –Lapi rami decuei ! I nt r o ex pozi ţ i e d e scu l pt ură mod ern ă: scu l pt oru l , si ngu r . At recutcomi si a,at r ecutval ul ,daral ăsatpr eamul tni si pî n urma l ui : sc ul pt uraa deve ni t o nt i erd i cţ i e. At unciam î nţ el esun l ucru,esenţ i al .Met amorf ozasenf ăpt ui se:eram scriitor.

*** Aveadrept at eMi chel angel ocândspuneacăunadevăratscul pt orvede î n bl ocu l de marm ură st at ui a şinuir ămân e d e ă fcu t dec âtsăî ndepă rt ez e bucăţ i l edepri sos.

Aşa am păţ i tşieu.Am î nceputsă văd l umea de mâi ne,î n car e

Lagrange va fi un f eldeEur opă a vi i t orul uiî nt r ooi kumenă î nt i nsă del a Mer cu r pân ă l a Cen t ura de Ast er oz i i şiunde pri nci pal i i pr ot ago ni şt i ai sce neisf ârşi t ul ui de s eco l XXI I I vor Prov i nci fii l e U ni t e Marţ i ene şiUni un ea

Venu si an ă;am î nce put , dej a, ă st răi es c î nt r o l ume t ocm ai căp s at ă de t i ra ni aMar el ui I mper i u Gal act i c sau I mper i ul Zen da, o u lme a l el f de b ună sa u l a f elde reaca t oat e cel el al t e.Trăi escî nt r un vi s,dar şt i u că elpoat e deven ir ea l i t at e.Şi t r eb ui e săf acemî n aşaf elî ncâ t numai vi sel ef ru moa se să sedev a ee rască. –I nt i ndeţ i mâi ni l e şi aţ ii nt rat pe poart a vi i t orul ui ; eu vă of er Uni ver su l !

*** Desi gu r , Mi ch el an gel o se ef r er ea l a scu l pt ură cân d sp uneacăelvede î n bl ocu l de marm ur ă st at ui a vi i t oare ; pen t ru că pr ocesu l de el ab or are al unui roman hol ogr afi c es t e maicom pi l cat . Deş i av eam se nzaţ i a că „ văd" mer eu î n f aţ a och i l or I mper i ul Zen da,că t răi escch i ar n î aceaf ant ast i că l ume de mâi ne sau de i eri , că mă cuf und î n pi el ea l ui Adol ph Zender t i ranul acel ui i mperi u şipr of et ul humanoi zi l or( de ceoa r e t oţ i sa t rapi i de i er i saude mâi ne p r ef er ă săse mp îău neze cucât maimul t e i t t l uri ?)– n u pot să fiu conse cvent săpân d mar mura î n mod l i nearşi uni f or m. Mă cond uce unea l t a de scri s sp re n ifini t e d i vaga ţ i i ce m ăî ndep ărt ea ză e d st at ui a si mpl ă şial bă pe ca r e mi o i mag i nasemi ni ţ i al . Obser v căî mi pl acesămi pri vesc povest i readi n t reiungh i uri : cel alhumanoi dul ui nemul ţ umi t de exi st en ţ a sa î n cel mai urât seco l al l umi i – Zer seco ol u– l ce l al cy beri l or d e l a sf ârşi t ul veacul uialI I I l ea alEreiSpaţ i al e ce pri veşt e spr et r ecut ulapr opi at al I mper i ul ui Zen da cu bucu ri e,dar şi cu spa i mă,şidi n ungh i ul i nt er i or al psi hi cu l ui t i r anul ui – A dol ph Zen der . Fi ecare ol ogram h ă se scri e si ngu r ă.O voceel ară st di ct ează, i ar m ân a meat ran scr i e.Ca un l ei t mot i v a par mag ii ni di n cop i l ări e,com une p en t ru t oa t e cel e t r eiper son aj e; oare cop i l ări a nu est e uni că î n st ru ct ura sa esen ţ i al ăi ndi f er en t dacăvi i t oru l să u moşt en i t or evi dne i t ran sa u mart i r? Şi cu m se ace f că î n seco l ul domi naţ i eirob oţ i l or se mai f ol os eşt e h ârt i a de s cri s ş i crei onul ?

Prob abi l că nu va di sp are,ni ci od at ă, î n t ot al i t at e,un si st em at ât d e si mpl u şi nd ii vi dual i zat ca scr i su l , ch i ar dacăse vorf aceî ncer cări de uni f or mi zar e a gân di ri i c a urmar e Ma ari i R evol uţ i i E l ect ron i ce di n

Uni un ea Ven usi an ăsauca rm u are a a pari Ma ţ i ei rel ui I mper i u Gal act i c.

*** Fr agm ent e de j urnal u Hman oi d, an dr od i sau cybe r? ac eas t ai î nt reb area asu pra xe i st en ţ eişideve ni ri i sp i ri t ul ui î n Uni vers.

„A vemob i cei ul , bi et e m «ai muţ edeapă» aj unse î n Era Spaţ i al ă, să cr edemcă l umea nu poa t e fi al t f eldec ât du pă chi pu l şiasem ăn ar ea noas t ră. N ea -m spushum anoi zi ş i s ub ac eas t ă denu mi r e sunt em ca t al ogaţ i de că t r e urm aşi i noşt riî nt ruspi ri t , androi zi i şi cy beri i . Di sp unem de câ t evaat uuri ce enau dat posi bi l i t at ea de a deven i sp eci a domi nant ă, un t i mp, pe o nî t r ea gă pl anet ă. Sunt em nod ul fil oge net i c n ît re mat er i a or ga ni că( baza t ă pe ca rbon ) şimat eri a anor ga ni că( baza t ă pe si l i ci u) , punct ul com un fii nd i nt el i ge nţ a su peri oror ga ni za t ă.

*** Di n f er i ci r e, m ai exi st ă su fici en t d e mul ţ i humanoi ziacum , n î seco l ul XXI I I , prot ej aţ i de l ege şi t răi nd î n reze rva ţ i iî n Prov i nci i l e Uni t e Marţ i en e, da r ext er mi naţ it ot al î n Uni unea Ven usi ană şipe cal e de di sp ari ţ i eî n Lagr ange .

*** Mar ea noa st ră per f or manţ ă a f ost aut or ep rod ucer ea . Am purt at î n noi , î n acel aşi t i mp, posi bi l i t at ea de mul t i pl i car e ca nt i t at i vă a i nt el i ge nţ ei , pri n numărul mare de urmaşişisp era nţ a cr eş t eri i ca l i t at i ve a acest ei a pri n ant ren ar ea cel or m ai dot aţ i di nt re noi . Acestl a doi l ea punctnu l am r eal i zatni ci odat ăî n mod si st emat i c.Poat e că aceast ai

ex pl i ca ţ i a pen t ru ca re sp i ri t ul l umi i nea părăsi tt recâ nd l a androi zişi apoil a cy beri . ( Di nî nse mnări l e unui humanoi d di n Provi nci i l e Uni t e Marţ i en e) ***

Androi zi iau prel uatnumaif uncţ i i l emot ri comemoral eal evechi l or humanoi z, i nep ut ânduse r ez ol va aut or ep rod ucer ea l or . Est e,î nt r un f el , un mar e ava nt aj pen t ru o soci et at e hi per or ga ni za t ă î n car e i ndi vi dul nu î nsea mnă ni mi c. Ar fi f ost , poa t e, n u per i co l pot en ţ i al pen t ru di ct at ori i put eri i ca fieca r e f ami l i e de « roboţ ei » săşi educeproge ni t uri l e după bunul l or l p ac.Aşa e mai si mpl u: st at ul î i prod uce, st at ul î i scoa t e di nf uncţ i une n îf uncţ i e d e gr adul de u zu ră î n ca re seî nca dr ea ză fieca r e androi d. Dar ci ne est e st at ul ? Acea st ă î nt r eb are est ei nt erzi să ,i ar d acă apar eî n mi nt ea vr eu nui rob otse pr esu pune căa f ost f ăcut ă o g r eşe al ă de p rogr amar e şiseschi mbă t otset ul de a ndroi zi deprogr amare. Un al t a va nt aj al ces at ei soc i et ăţ i , d i n punct ul deved er e al con t rol ul ui n idi vi zl i or să i , est e că fieca r e gr upare de androi zi r a e f uncţ i unispeci al i zat e:uni igândesc pent ru î nt r eaga comuni t at e,uni i producroboţ isub cont rol ulel ect roni cşinemi l os alcel orgândi t ori ,uni i exca vea ză mi ner eu ri u t i l e, al ţ i i con duc veh i cu l e sp aţ i al e, al ţ i i su nt l upt ăt or i i U ni uni i Ven usi en e. ei C car e con duc se su pu n unui si ngu r cr ee ir ect elron i c g i ga nt pe ca re nu l a vă zu t ni men i . El est e prog ramat să nu fie sc hi mba t ni ci od at ă ( ceea ce nî sea mnă cî t evazec i de mi i de ani t er eş t ri ) . Ca al că t ui r e es t e des t ul de si mpl u. El con t rol ea ză şive ri fică cr ei erel e el ec t ron i cedi n « Eşal onul 2» de respect ar ea cel orl al t e p unct e al e soci et ăţ i i perf ect e. I at ă cu m arat ă Const i t uţ i a Rob oţ i l or: 1. S oci et at ea androi zl i or est e si ngu ra com uni t at e l eg i t i mă şi necesa ră a Uni ver su l ui . 2. Ea est e con dusă de u n si ngu r hi per androi d: « Marel e C r ei er » . 3. Dacă « Marel e Cr ei er » va di sp ăr ea vr eod at ă ( ceea ce st ee excl us di n punct e d ved er e t eor et i c)î nt r ea ga com uni t at e a androi zl i or e s va autodistruge.

4. E «şa l on ul 2 » est e su per con si l i ul cr ee ie ro lr ( su pranumi t C «ei 7 î nţ el ep ţ i » ) ca re numeşt e şir evo că pe com andanţ i i armat el or sp aţ i al e,pe sec r et arul Depa rt ament ul ui Adevăr ul ui ( pol i ţ i a sec ret ă, ) pe coor don at or ul u tt uror dep art amen t el or necesa r e bunei uf ncţ i on ări a Uni uni i . 5. Soci et at ea androi zl i or u nt ol ee ra ză î n mi j l ocu l să u cy beri . 6. « Eşa l on ul 2» poa t e di sp une ca dep art amen t ul r el aţ i i l or ex t er ne să î nt reţ i nă l egă t uri cu st at e al e cyb er i l or , dar n umai până va t r ece pri mej di aext ernă,î nscopulani hi l ări iduşmanul uicomun. 7. Uni ve rsu l nu va aparţ i ne d ecâ t androi zl i or . Mod ul d e f uncţ i onr e al E «şal onu l ui 2 » a f os t concepu t f ăr ă gr eş ea l ă: fieca r e d i nt re C «eiŞapt e n îţ el ep ţ i »f uncţ i on ea ză câ t e 7 ani , dar i nt ră î n f uncţ i une câ t e unul nou î n fieca re an. Est e un f elde coopt ar e permanent ă. Î nţ el ep ţ i i ce i es l a pen si e ( l a fieca re an câ t e unul ) su nt d aţ il a t op i t . Pract i c,rol ul l or st ee de a su pervi za r ea l i za rea con cr eă t a I dei i abst ract e, mu i abi l e şi er ppet ue car e est e mat er i al i za t ă î n « Mar el e Cr ei er» . I nt er esa nt , ni cimăcarCei 7î nţ el epţ i nu l au vă zu t p e Mar el e Cr ei e. r Uni i sp un că ar fi î n i nt eri oru l pl anet ei Ve nus,al ţ i i că ar fi su b sco arţ a Sel en ei ,i ar a l ţ i i că nu ar fi ni ci unde con cen t rat , cisar a fla, fin di sem i nat , n î « cod ul gen et i c» alecă firui a ndroi d. P rob abi l c ă ul t i ma va ri ant ă est e ceaadevă rat ă. D eşi um l ţ i « ven usol ogi » di n La gr ange st udi ază so ci et at ea androi zl i or , ni ci unul nu a st at mai mul t de t r eizi l e î n acest st at per f ect . Mul ţ il agr ange i en i se gâ ndea u că , di n momen t ce nu ex i st ă t ransf ugi , soci et at ea androi zl i or t reb ui e să fie, nî t r adevă r , perf ect ă. Acum se şt i e că fiecar e androi d est e programat să se aut od i st rugă î n cazu lî n car e nu ar c omuni ca zi l ni c cusu per i or ul să u conf or m unui anumi t cod .

*** Un j urnal er of ă posi bi l i t at ea au t oru l ui săude a î nch i de un î nt r eg uni ver s sp aţ i ot em poral î nt r o ca psu l ă de i t t an pe ca re o an lsea ză nîocea nul

co smi c î n spe ran ţ a că va fi găs i t ă de ci nev a alcăr ui fin alsufl et ul ui com uni că, î n st ruct ur a pr of undă,cu au t oru l şiper son aj ul cu 1. 000 de eţ fe al Jurn al ul ui ; co muni căî n af ara t i mpul ui şia sp aţ i ul ui pal pabi l . Speran ţ a est e i mpul su li ni ţ i al , abso l ut n ece sa r , al ori că r eiî nf ăpt ui ri vi i t oar e,alapet i t ul uiexi st enţ ei ,pânăl aurmă. Am senzaţ i acămodel ulspi ri t ualcareseaflăî nchi sî nt i mpulmeu a f ost şi vafi r eî nca rn at î n mai mul t e person aj e,l a di f eri t e i nt erva l e de t i mp sauî n aceea şiper i oa dă,o part e a acest ui mod elsevaî nt âl ni cu părţ i al e al t or mod el e spi ri t ual e î nt r un per son aj e p car el o vr del i mi t a ca pe o f r on t i er ăa u norst ae t mod er ne.De aceeafiva at âtde zbu ci umat . Pen t ru că î nt r un humanoi d, caşiî nt r un androi d, sp i ri t ul bi nel ui co exi st ă cu sp i ri t ul rău l ui şisu nt at ât de răsu ci t eî ncâ t est ei mposi bi l de a l e sep ara. Si ngu ru l l ucr u pe car el put em f ace, dacădor i m ca bi nel e să t ri umf e,es t e de a men ţ i ne firu l răsu ci t .Î n acest ca z,bi nel e va câ şi t ga part i da pri n anul area saucel puţ i n pri n mod er area ef ect el orr ău l ui . Ast f elt ran sf er ăm con fli ct ul final l ai nfini t şipove st i m t ot ul î nt re f al a şiomega . I at ă cart eaf undamen t al ă! Ce o rst maiar e n îcă n u a cân d sa sp us ot t? NumaiBi bl i a sau numaiCor an ul sunt de aj uns! Cu si gur an ţ ă că fieca r e c „a re t u ni că " o excl ude p e con cu ren t a eişide ai ciporn eşt e sca ndal ul veşni c–omar ei deesevreacal umi naal bă:născăt oaredecul ori . Marea i deeî şiî ncep e r ost og oi l r ea pri n l ume şiseop r eşt e î n mi nţ i l e unor i deo craţ i . Ei devi n pr eoţ I di e ii işiî nfii nţ ea ză Bi se ri ca .I nsti t uţ i a l or devi ne si ngu rul i nt er med i ar „ l egi t i m" n ît re com uni t at e I dee. şiŞi ast a pen t ru mul t e se col e ( mul t pr ea mul t e) . Dar ei nu şt i u că deş i au cu ce ri t apr oa pe t ot sp aţ i ul l ocu i t d ( ar n i ci od at ă î n î nt regi me)t i mpul l e va red uce put er i l e,t rept at ar d cu per sever en ţ ă, ân pă cân d bi ser i ca l orva deven io ami nt i re , şi poat e,o l eg en dă. . .

*** Mă î nt eb uneor i , oar e nu er a maibi ne ca exi st en ţ a Te rreisă se fi î nch ei at a l sf ârşi t ul secol ul ui XX pri nt r un răzb oiat omi c? Pr ob abi l că şi at unci , ca şi acu m, nu am fi avu t de al es decât un si ngu r dru m: ce l car e mer ge î nai nt e.Î n ci uda t ut r or com pl exi t ăţ i l or , uneo rinega t i ve, pest e ca re

t r eb ui e săt recem . Purt ăm î n noi , caun bl est em, mi t ul l ui Si si f . . .Î n ci uda bol ovanul uipecar elvom ri di caî nvârf ulmunt el ui ,î lvom î nf runt apeZeus, pe o rce i er t en pl anet ar sau sp aţ i al . Pen t rucăceea ce e n est e ca ract eri st i c şi ne va fi pân ă l a di sp ari ţ i a t ot aă l a sp eci einoa st re,ri di carea cap ul ui şi pri vi reapr s e n îăl ţ i mi , nu neo vaput eal ua ni men i : ni ciandr oi zi , ni cicy beri , ni ci despoţ i , t i ran i , sat rap i , coor don at oride com i t et e şi com i si i , ad mi ni st rat ori ai egi il marţ i al e, con f esori a Dep l art amen t ul A devăru l ui , bi nevoi t oridet otf el ulcesegândescnumail apr opri i l ef ot ol i i . . .Fi ecat oţ icei ca r e n îdrăzn esc să iî nf ru nt e p ri n cu vâ nt săî nvi ngăpri n l upt al or nega i l ă!

*** Acestj urnalul t rasecr etest er edact atpe hârt i e de t oal et ă –si ngura hârt i e ad mi să pen t ru a prev en i ori ce man i f est ar e ost i l ă pri n i nt er med i ul cu vâ nt ul ui scri sî n pr ovi nci a sp aţ i Dan al ă ubi a – dar u c o men i să nî cr eder e şisp eran ţ ă î n ca paci t at easa de a ami nt io f el i e de r ea l i t at e ca re,pr ob abi l , aşa m cucr edea Orwel şi l ,nu se vaai mrep et a. . .

*** Dacănaş fi f ost ce ea ce su nt , mi ar fipl ăcu t s ă fiu prof et . Mi ar fi pl ăcu t să eda r ct ezun nCor ouan,săvă d o nou ăr el i gi e ce pârj ol eşt e Te rr a şi î şii mpune su pr emaţ i a. Dar a t unciaş fi st ri ga t : dest ul ! op ri ţ it i rani a unei si ngu re d iei ! Şi aş fideven i t sch i smat i c.Eu î mpot rva i mea î nsu mi . Est e d e a l si ne î nţ el es că part i zan i i meide l a î ncep ut mar fi ars, sf âşi at sa u cev a asem ăn ăt o, r pe mi ne,ce l de pe urmă,i arsi mpat i zan ţ i i meidi n per i oad a cân d deve ni se m moder atar fij uratsă m ă răz bu ne şi ar fif ăcu t o,ar zân d, sf âşi i nd sa u ceva de el ful acesta; şii at ă un nou pri l ejde vi ol en ţ ă pen t rual t e dec eni i , se co l e, mi l en i i . . . Nu, nu su nt prof etşimă bucu r . . . Dacănaş fif ost cee a ce n su t , mi ar fi l ăcu p Mec t să aena u fi .Mi ar fi pl ăcu t săcon t ri bui finan ci arl a con st rui r ea de bi ser i ci . Mi arfi pl ăcu t să of er con di ţ i i opt i me de l ucr u t ut uror art i şt i l or . D ar de unde ban i ? Di n munca sc l avi l or sau a nei ob agi l or ? ŞiMe uc nae namoder n es t e,pâ nă l a urmă,î n „ ce a maibună di nt r e u lmi " , un se ce ra tr e d st atl a depa rt amen t ul

„ cu l t ură" ; su bl i ni ez: se cri se cu„ c"mi c,î n mod obl i ga t ori u. Şi un sec r et ar d e st at a repri nt reat ri buţ i uni l e de se rvi ci u vi zi t areadi verse l or e xpozi ţ i i şi , d e ce u n ,î n ext en so, pr op uneri pen t rucom pl et areal i st eil ocu ri l or e d muncăl a ca nal e şi pi rami de.Ce,pi ram i del e n u t reb ui e co nst ru i t e d e că t re a ri t şt i ? N u, nu sunt Mecaena şimă b ucu r . . . Mi am pr op us săsc ri u o car t e p e car e ovr eauuni căşiab sol ut ă.Mi -

C ar t eacar am zi s că voiscr i e e să cu pri ndă î n ea t ot n Ui ve rsu l pri n com bi nar eacâ t orva gen e d i n cel ul e d e st el e,de co met e şi met eori ţ i . Dor esc săi uscr cea ai mf rumoa să ca rt e asec Zero; ol ul umi iar l ă pcea ca mod el el e de soci et at e di n car t e să fie t ran spu se î n vi i t oar ea „ l ume sp aţ i al ă de mâi ne" , dar aş vr ea, poa t e maimul t , cani ciun mod el , di n ni cio ca re, t să nu fie apl i ca t , ni ci od at ă şini ci unde.Pen t ru că numai i st ori a, î n dev en i r ea ei ap ar en t haot i că, r e a dr ept ul sădi spu nă de exi st en ţ el e i ndi vi dual e sa u co l ect i ve. Şi su nt co nvi ns căaşavafi. . .

CUPRINS I /Ket her I I /C hokm ah I I I /Bi nah I V/C hes ed V/Geburah VI /Ti paret h VI I /Net zach VI I I /Hod Postf aţă. . . . . . . Mot t o: Ci ne a văzut sper anţ a, nu o mai ui t ă, O caut ă subt oat e

ce ruri l e şi pri nt r e t oţ i oameni i Şi vi sează că ,î nt r o zi , o va î nt âl ni di n nou , Nu şt i e unde. . . Poa t eî nt r e ai să i . ( Oct avi o P AZ L –abi ri nt ul si ngurăt ăţ i i )

I /KETH ER

Est e o zi pl ooas i ă de t oam nă. s E t e l uni , 25noi embri e 28 5, r E a Spaţ i al ă. I at ămă n ît ors, di n nou , de p e er ten , după veri fica reahol og ramel or di n 4 maril aborat oa r e al e di st ri ct ul ui cemi sau r ep art i zat . De ob i cei am veri ficatl unar34l aborat oar eşist au pet eren apr oapeo săpt ămână.Am 45 aj uns a l bi r ou ,î n f aţ a mon i t oru l ui TV ,.l a Pu6 nct ual i t at ea mi a i nt ratn î sân ge e d pe vremea cân d î nvăţ am l i mba engl eză,l a l i ceu. Am av ut o pr oe f soar ă f oar t e bu nă,nemţ oai că, doam na Si monn i s. Pân ă at unci î nt âr zi am mer eu , dar eai a m spu s,ob se rvân d căî mi pl ace ce a ast ă l i mbă, căen gl ezi i nu î nt ârz i e n i ci odat ă. . . De at unci , st i l ul l or . Şi am rem ar ca t căî n j urulmeu suntnumaii t al i eni . . .De f apt ,î n provi nci a noast ră spaţ i al ă,a căr ei denu mi re com pe l t ă şiofici al ă es t e Sat rap i a Pol ar ă Dan ubi a, ca, deal t f el ,î n t oa t ă Cen t ura Lag ran ge, caşiî n t oa t ă Oi kumen a Spaţ i al ă de l a Mer cu r a l Cen t ura de A st er ozi i – n u maisu nt ni cien gl ez i , ni cinemţ i , ni ci i t al i en i puri , cinumaimet i şiaiacest or vech i pop oa re pămân t en e cepoa rt ă denu mi r ea de uh man oi zi – euî nsumi sunt un human oi d. Î n Pr ovi nci i l e U ni t e Marţ i en e p r ed omi nă cyb er i i– u n f elde h uman oi zi co nsi deraţi mai evo l uaţ i pri n r el i gi a men del i ană, pri n posi bi l i t at eaî nl ocu i ri i ori căru i or gancu unul nou nou ţ ab fri catn îl ab or ao tr e p bazauneicel ul e i ni ţ i al e ( f abri ca t d eciri n p met od a gen et i că ) , de si gu r cu exce pţ i a cr eeru i l ui pri n ec hi l i bru l st abi l al vi eţ i i so ca i l e, i n dt reresp ec t areal i bertăţi ii ndi vi dul ui şipri n ni vel ul î nal t al t eh nol ogi eibaza t e at ât pe ca rb on ( gen et i caest e l a ea aca săai ci ,î n Prov i nci i l e Uni t e) , câ t şipe si l i ci u. Dar reb t ui ef ăcu t ă, t otu şi ,o preci za re: rob oţi i , a că ror l u ce l ă de b azăest e„ ch i p" ul de s i l i ci u, su nt sc l avi î n acea st ă rep ubl i că sp aţ i al ă, spr e deoseb i r e de ceal al t ă mare repu bi că a sec ol ul ui nost ru – Uni unea Pr ovi nci i l or n Adr oi de Ven usi en e sau , pe scu rt , Uni uneaVen usi an ă,unde st ăp ân i i su nt t ocm airob oţ i i sauan dr oi zi i pen t ru af ol osi den umi reaofi ci al ă. Dar ,l ucr u i nt er esan t ,î n ambel e sf er e de i nfluen ţ ă a f ostol er taă t şi ch i ar î ncu raj at ă î nmul ţ i rea human oi zi l or . n Î Pr ovi nci i l e Uni t e Marţ i en e număru l se m en ţ i ne,de câ t evaecen d i i ,l a 5560% di n î nt r eaga pop ul aţ i e,i ar î n Uni unea Ven usi an ă eles t e menţ i nut – şidi f er enţ a de nuan ţ ă es t e i mpor t an t ă – l a 75 80 %. Pecândî n Pr ov i nci i l e Uni t e t ot m ai m ul ţ i human oi zit i nd să devi nă cyb er i pri n căsă t ori i mi xt e per f ect osi pbi l e şi l eg ae l,î n Uni unea Ven usi an ă puţ i ni human oi zi pref er ă să l ucr ez e di n si mpat i e pen t ru androi zi ;o f ac,t ot uşi , dest ul de mul ţ i , di n con st rânger e,

acc ept ân d co mpr omi sulce dev i ne, ap r oapet ot deau na co mpl i ci t at e cu st ăpâni i ,î mpot rva i pr op ri i l or sem en i , pen t ru căced ea zăl a şa nt aj .Î n ca zu l în ca re sar op une,ar fi demat eri al i zaţ i . Şi einu ui t ă căt răi escnt r î o u lme î nch i să , unde mat eri a e se t zeu l su pr em, i ar sp i ri t ul nu exi st ă. Con f ormob i cei ul ui ,l a007fi x au i masade d i mi neaţ ă,cl asi ca con ser vă de peşt e cu 2 f el i i de pâi ne şi , uneori , câ nd col egu l de bi r ou est e pl eca t n î t er en , cu o cea pă sa u puţ i n ust ur oi . Pe elî l der anj ea zămi r osu ri l e t arial e acest or egu l me at ât e d bune con t r a răcel i i , aşaî ncât am pref er at să f acem un pa ctde n eagr es i une:eunu măn ân c c eapă sauust ur oişielnu f umeaz ă. I at ă căî n acest caz com pr omi su l dă rez ul t at e mul ţ umi t oa r e. . . Apoiceai ulfierbi nt edepl ant emedi ci nal ecu 2l i nguri ţ edemi er e.Est e pri mul ceai . Următ oare l e 9 sau10 l e b eauî nt ot deau na sec i ,f ărămi er e şi , desi gu r ,f ără zah ăr d ( ea l t f elzah ăru l est e u n dr og– n ul con su m ni ci od at ă) . Beaucam23 l i t ri de ceai pe zi : de măceşe, de e t, ide men t ă,de su năt oa re, de or i ce t al ă p l an t ă.Cân d ave am vr eo oi d an i , doct or ul a spu s mameisămi dea câ t maimul t ceai ( aveam un norfin de al bumi nă a l ri ni ch i ) şise pa r e că a avu t drept at e.De at uncisu nt săn ăt os ut n, deşi măn ân c d es t ul de săr atşi con di men t at . . . Î n sf ârşi t , r t eb ui e sămi ac f decon t ul del egaţ i ei ân cd i at ă că uşa bi roul uisedeschi deşiapar eşef ulcompart i ment ul uinost ru –un i nspect or gen eral al Di recţ i eiHol og ramel or Teh ni ce apal i eru l ui 2, di n ca dru l Sat rapi ei Dan ubi a.Acu m, mă î mpa c b i ne cuel . Sunt an gaj atl a ace st se rvi ci u de 5 ani , 2l uni ş i 25de zi l e şi c r ed că am î nvăţ at săcunos c oam eni i cu noscân dul pe e l . Seam ăn ă cuun i t al i an saumaidegr ab ă cuun bi zan t i n. Di pl omaţ i a î n sl uj ba act ual eisa l e pozi ţ i i est e marel e să u t al en t .I nt r un f el , mi e si mpat i c. . . –Bunădi mi neaţ a,st i mat ecol eg. –Bunădi mi neaţ a,domnul eSuperi or .Măsi mtdat orsăpr eci zezcăam evi t at câ t am put ut f orm ul a ri t ual ă de răsp uns a l sa l ut a su bal t ern i l or că t r e şe fii i era rh i ci : săt ră i ţ i !( ch i ar şi î n arm at ă) . –Terogsăvi ipuţ i n! – Cu pl ăcere,spun,şimă grăbesc să mă ri di c,î nchi pui ndumică su per i or ul meu , domnul Arman doEl Tu r co, ar e s ăm -i com uni cepr oba bi l un secret sa u, ori cu m, ceva ce u nt r eb ui e săob serve ch i i ovi gi l en ţ i ai ca merel or

TV di n bi rouri l e noast r e,ceva ce nu t r ebui e să audă mi crof oanel e car e, ofi ci al , nu exi st ă, ampl asa t e d i scret l a fieca r e p as. I eşi m pe co ri dor şi ne n îdrep t ăm sp re o ta l et ă. Odat ă aj unşi , ver i fică m t oa t e î ncăp er i l e sp r e a fi si gu ri că nui vr eu n au di t ornep of t i t , după care dăm drumul l a r ob i net . Jet ul de ap ă acop er ă or i cecon vor bi r e purt at ă î n şoapt ă,i ar de cam ee r d e e tev li zi une n u ne e tmem pen t ru căai cinu au f ost ampl asa t e; r p ob ab i l d i n pudoa r e pen t ru l i ni şt ea şi ăcer plea evacu ări l or f eca l oi dmen aj er e al e humanoi zi l or ca r e î nsea mnă, i mpl i ci t , să năt at e,deci put er e d e muncăî n sl uj ba rob oţ i l or . . . – Săpt ămâna t recut ă aif ostchematl a Depart ament ulAdevărul ui , bănui eşt icarearfimot i vul ? – Probabi lî nl egăt ură cu anumi t e afirmaţ i ii nt erpret abi l ef ăcut e de mi ne n î excu rsi a di n ap ri l i e n î Uni uneaVen usi an ă. . . –Dut el a doamna Posada şit eva l ămuriea.Dacă va fi necesarsă mer giazi , săt reci pe a l mi ne să ţ i sem nez erm p i su l de i l berăr ecere. t –Aşavoif ace!Şiam i eşi tpri muldi n grupulsani t arî ndrept ândumi paşi i sprerou bi l doa mneiPosad a.

*** Ani t aPosadaest eî ncadrat ăî nnomencl at oruldef uncţ i unialDi r ecţ i ei Hol ogr amel or Teh ni ce ca i nspect or al per son al ul ui human oi d. Ţi ne fişi er ul com pl etşidosa rul fiecăru i a di nt r e noi , desi gu r o tu tl pe o si ngu r ă pl ăcu ţ ă hol ogr afi că,î n con f or mi t at e cu nor mel e î n vi goar e.Ast a î n mod ofi ci al . Neofi ci alî nsă, est e sp i on ul număru l unu, şt i et ot , su pravegh ează t ot , au de t otşii nt erp r et ea zăt ot , co muni câ nd di sp ece ru l ui r ep art i za t uni t ăţ i i noast re. O cu nosc est dul de b i ne p e d oa mna Posa da de a li ndi vi zidi f er i ţ i . Est e mama pri et en eişicol egei de bancădi n l i ceua soţ i eimel e.Fi i ca sa, o f at ă ca m şt ea rsă ,f ără person al i t at e,ar e acel aşit upeu ca şipări nţ i i , accep t ând cadevi zăexi st en ţ i al ă su punerea şico r ect i t udi nea :t reb ui e săai o f uncţ i eî n ca dru l nomen cl at uri i , un so ţ cuacel aşir ang s oci al şico pi i .Î mi pl ace, t ot uşi , că î n pri vi nţ a ban i l or nu rămân e dat oare . . . Tat ăl său es t e con si l i er al Comi si eiProg r esi st e asa t r api einoa st r e,o u fncţ i e d est ul de mp i ort ant ă dacă ţ i nem se ama de f apt ul că ar e acc es al un număr e d vi deot el ef on se ce rt

pen t ru muri t ori i de rân d, număr e p care lf ol oseşt e pen t ru ap r ovi zi on area al i men t ară af ami l i eisa l e. Col egi i sp un că ,l aî ncep ut ul act i vi t ăţ i i sa l e,doa mna Posa da ar fiavu t o aven t ură amoroa săcu vi cep reşed i nt el e Di r ecţ i einoa st r e,de ca r e,desi gu r , soţ ul nu şt i e.Sar u p t ea, dar u n mi pasă . Cân dva, pe vr emea cândst udi am l a Facu l t at ea de Uni ver so ga rfi e, î ndru măt oa reaan ul ui nost ru avea ob i cei ul săne ţ i nă l ecţ i i de mor aă lî nt r un st i l oa frt e per su asi v şipl ăcu t , n î acel aşii mp t. A ve am i mpresi a că sf at uri l e sa l e su nt b azat e pe vi aţ a sa cu rat ă şinef eri ci t ă. Era di vorţ at ă şi avea fio i căde vârs t a noa st ră.Mait ârz i u am afl atcă uf seseări m t at ă de r t ei ori , men ţ i nân d de fiecar e dat ă l egăt uri ext racon j ugal e cu cât e 23 t i pi , uneo riî n acel aşit i mp, î nt r o s i ngu ră part i dă de a mor ca rn al , un f elde b eţ i e a s i mţ uri l or ezl dănţ ui t e.Guri l e e re l sp unea u căeapr ef era t câd e oipart en eri pen t ru că av ea dou ă peşt er i al e pa r ad i su l ui , n îf omet at e de hor mon i ai se xu l ui op us.Una er a ce a cl asi că,ampl asat ă su b munt el e l ui amor ,i ar ceal al t ă er a aşez at ă su b nas şicu aj ut oru l eiî ndrăzn ea să ne ţ i nă nou ă l ecţ i i de moral ă. Era o f emel ă f oa rt e sol i dă, nu prea î nal t ă, nur l i e dar n u di sp r op orţ i on at ă. I nf ăţ i şa r ea f eţ einu er a f ru moa să , cinorm al ă, poa t e ca m mas i vă, or i cum nu st răl ucea de spi ri t d ar era un f el demas că a dest răb ăl ări i sa l e,ave a deci oî nf ăţ i şa r e a f ri sei că . Dar p e a t uncinu şt i am să i nt ui escgân duri l e oa men i l or i d nt r o si ngu ră pri vi re;uneori nu cr ed eamcă f apt el e d escri se, î n nudi t at eal or , potfi rea l e.Eram un vi să t or! Don a Emi l i a, aşase u nmea pr of esoar a noa st ră de i st ori e a uni ve rsogr afi ei ,f uses e mul ţ i an i part en er a preşed i nt el ui acu f l t ăţ i i noa st re, du pă care t r ecu se l a nou l preşedi nt e.Pri mul , Don Ti ber i o,er a prea băt rân – 7 5 de an it er eşt ri– şi î ncet aseact i vi t at ea de evacu area cl ei ul ui i l pi ci os pen t ru că t unul său bi ol ogi cî şipi erdusecapaci t at eadeamaifi t el escopi c.Noulpreşedi nt eera mait ân ăr – ea av vr eo 0 5 de an i – şi f uses e p romovat î n post l a pr op uner ea l ui Don Ti beri o, căru i a î if usese asi st en t şi con fiden t . Mai avea o ca l i t at e, esen ţ i al ă:căl ări ser ă amân doiaceea şii ap ă,şisep arat iî ş mpreu nă:pe D on a Emi l i a. Nu sunt un pu ri t an,î n mat eri e de par t eneri sm î nt re sexel e human oi zi l or . Nu su nt deaco rd cu Pap a î n pri vi nţ a î nt r er uper i i sarc i ni i şi ni cia căsăt ori eimon ogam e.Dar nîpri vi nţ a mor aei l bazat e pe a dev ă, r su nt un puri t an . Pr ef ersă ac f ceea ce spu nf ără i ci n un com pr omi s şi să re cu nosc

ceea cef ac î n mod publ i c,f ărăpi c de ruşi ne,pen t ru că pr ef er să t răi esc cu f undat î n apel el i mpezi , ext r em de r eci , dar cri st al i ne,al e adevă ru l ui . Nu am î nşel at o ni ci od at ă pe A l i ci a şieao şt i e ş i o si mt e.Est e o men t al i t at e d e negu ţ ăt or car e pr esu pune f ap t ul at ât de ve ri ficat şi de car e se i n ţe seam a at âtde p uţ i n: cr edi t ul es t e maii mport an t decât ban ul pen t ru căî nseam nă cu vân t de on oa r e,deci ad evăru lî n su c p r op ri u. I at ăm -ă, nî sf âr şt i , a l uşa doam neiPosada. st eE o uşă masi vă, ca pi t onat ă, al că rei gri l aj , met al i c,es t e dat î nt r o part e. Bat de t r eiori şii nt ru f ără săaşt ep t sămi sesp ună „ i nt r ă" . Şt i u că doam na Pos adaar e o i mpr esi e bu nă des pr e mi ne. I a pov est i t fii ca ei Cat ari na câ t de l i ni şt i t su nt şicebăi at bun; a avu t gri j ă Al i ci a, soţ i a mea , săii mpui e cap ul şia f ăcu t o pen t ru că aşagân dea. Di n f er i ci r e,şiacu m gâ ndeşt el af el . . . –Bunădi mi neaţ a,companeroKef ren. –Sărutmâna,doamnăPosada! –Aţ if ostcăut atsăpt ămânat r ecut ă,maipr eci sj oi at r ecut ă,decăt re di sp ecer ul D ep art amen t ul ui A dev ăru l ui e rspon sab i l al i r D ecţ i ei oast n r e, co mpan er o n ispe ct orJu anJoséui Q sano. –Nu şt i ţ icaresăfiemot i vul ?am î nt r ebateu î ncrezăt orî nt r oposi bi l ă l ămuri r e. –Numi aspus;at ransmi sdoarsămer geţ işisălcăut aţ ii medi atcum r even i ţ i de p e e te rn ; dacămer geţ iî n di mi nea ţ a acea st a, aş vr easăvă rog- să i duceţ i di n part eameaacest pl i c. –Măvoiduceazişi ivoidapl i culdumneavoast ră. –Vămul ţ umesc. –Sărutmâna.

*** Părăses c b i r ou l doam neiPosad a şimă re î nt or c n î bi r ou l meu .Î mi cau t perm i su l de l i berăt r ecere, îlgă sesc l a l oc ul l ui ,i es, mer g câ ţ i va paşipe cu l oar , n it ru l a domnul El Tu r co,î iî nt i nd per mi su l , mi l se mneaz ă şi porn esc r sp e sed i ul Dep art amen t ul ui Adevăru l ui , Fi l i al a Pal i eru l ui 2. Pen t ru a fi î n t on cu sup rav eg her ea t ot aă l şiqu asi per man ent ă a t ut ur or human oi zi l or de căt r e t oţ i h uman oi zi i , aj ut aţ i d e r ob oţ i şi de

maşi nări i l e or l i m nunat e,şil a i nst i t uţ i a noa st ră sa i nt r od us si st emul de a seţ i ne poa rt a î nch i să . Şi , parcă i un f ăcu t , ch i oşcu l al i men t ar est e si t uat ch i ar n îf aţ a cl ădi ri i noa st re;ni se ace f oa fme,uneori , şinu ne p ut em duce; st ăm î nch i şicât e 9 or eî n fiecar e zi aşt ept ân d r ese mnaţ i săt r eacă zi ua de azi , anul ace sa t, vi aţ a i nut i l ă şipl i ct i co asăpe c are e-au n aprob at o rob oţi i . . . Dar n u t oţ i andr oi zi i su nt op ri maţ i i noşt ri . Ar figreşi t dacăsar n îţ el egecă l a noi ,î n provi nci a Danubi a, ca , dea l t f el ,î n î nt r ea ga sf er ă de i nfluen ţ ă a Uni uni i Ven usi en e, su nt d ou ă cast e di st i nct e şi an t ago ni ce, ei c pu ţ i ni , st ăpâni i , an dr oi zi i , şi cei um l ţ i , scl avi i , h umanoi zi i , ceva î n gen ul S part ei Ant i ce.Nu,nu est eaşa.Mar el eCrei ersa gândi tbi ne,i arEşal onulDoia apl i ca t bi ne – nîacest ca z – deea i pr of et ul ui . Sunt ,î nt r adevă r , dou ă gru puri soci al e di st i nct e şi ni com pat i bi l e di n punct ul d e ve der e al con t op i ri i bi ol ogi ce,almet i şări i :un grup bazatpecarbon –humanoi zi i–şicel ăl al t bazatpe si l i ci u – androi zi i ,dar di f erenţ a se opr eşt e ai cipent ru că sa î ncu raj at , şiul t eri or s-a co nsfi nţ i t p rn il eg e,ex i st en ţ a uneiari st rocra ţ i i at ât l a andr oi zi , câ t şi l a humanoi zi . La pri mi i , cl asa su peri oa ră o con st i t ui e cerb eri i , ca re au ca f uncţ i e esen ţ i al ă su praveg herea t ut ur orcel orl al t e cl ase şiî nvăţ area human oi zi l or pri n met od a pract i ci i cu r en t e,de zicu zi , cu aut os upraveg herea î n sco pul men ţ i neri i ord i ni i st abi l i t e d e Mar el e C rei er nî t i mpul Rev ou lţ i eiAndr oi zi l or , acu m 70 de an i . Că cer ber i i sp un l a t oa t e ast eal i bert at e,pace, pr osp eri t at e,pr ogres, bunăst ar e et c. , ambal ând î nt r un l i mbajf ru mos n u ad evăron m st ru os, ast ai al t ă povest e,pe care ncep îsă n o maicr ead ă ni cimăca r e i . Noi , muri t ori i de r ân d, neam con vi ns d emul t cense amnă să răi teş t iî n ce a maibună di nt r el umi saupar ad i su ll a pungă e d pl ast i c,pen t ru fieca re.St ai l a o co adă vr eo câ t evaore, aj ungiî n sf ârşi t a l gh i şe u, unde nu ţ i se of er ă decât o si ngu ră pu ngă de„ce par av d i r s: eţ i

dom' l e,t reb ui e să aj ungă l a t oţ i câ t eo bucă î ţ ţ i i că i ei ” punga , o des f acişi vezicăigoal ăsau,maipr ozai c,const aţ icăl egumel esuntpl i nedepământ , sa u peşt i i t s ri ca ţ i , sau va ra z put rezi t ă, ob servi aicost f nşel îat d i n nou ( pen t ru a cât a oar ă?) şi e r t es emnez i cugân dul căt r ăi eş t i o tu tşi nî soci et at ea perf ect ă pen t ru căcer beri i au avu t gr i j ă sănu t e l asesăvezi şi al t e p rovi nci i unde n u st ăpânesc rob oţ i i . . . Cl asace rb eri l or secu o pă i nt eg ral cu act i vi t ăţ i ceţ i n de p ol i ţ i a se cret ă, i ar cl asacer ber ozi il or – ari st ocr aţ i a human oi zi l or – su nt membri i d e

co nducere C ai omi si eiProg resi st e,dar p otl ucra şi î n pol i ţ i a secret ă sa u, mai con cr etspu s,Dep art amen t ul Adevăr ul ui . Est e un f elde pact de fier nt î r e

„Pa rt eiund Wer macht " d "ar sen su l agresi uni i ace sei t co al i ţ i i est e n îdrep t at sp re nt i eri or n î ex cu lsi vi t at e,duşmani i fii nd pr opri i cet ăţ en i . Cu acest e gân duriam i eşi t pe p oa rt a i nst i t uţ i einoa st r eî ndr ept ân dumi p aşi i , n ît r un ri t m mod er a, t spr e cl ăd i r ea î n car e, cusi gu ran ţ ă, pred omi nă cerb eri i . . . Era o zipl oi oa săde sf ârşi t de n oi embri e.Poa t e păreaud ci at căe pu n pal i ercaalnost ru cu di men si uni mod er ae t p oa t e p l ou a.De ap ft , aşaa f ost prevăzu t n î urm ă cu t r eisecol e de că t r e pări nţ i i f on dat ori ai r p oi ect ul ui „B i osf eraI I I " , ca , pe fi eca r e p al i er laGen eraţi eia I I „C I a i l i n d d eri ge men i " săexi st e u n med i u de vi aţ ă co nst ant şiet anşei zaterf p ect f aţ ă de sp aţ i ul vi d şif aţ ă de p al i er ee l d e mai su s sa u de mai j os, con si der ândse ni ţ i al căomul nui dec ât o părt i ci căa Bi osf erei ,i deeprel uat ă ul t eri or şi de ro boţi . Cen t ura Lag ran ge, î n care am pl ăcer ea să domi ci l i ez, se fl a ă si t uat ă î nt re el S en a şiTe rraiş est e o f rm at ă di n doi ci l i ndri– g i ga nţ i ca re se es rot c n î j urulunuiaxcent ralcomun,î n scopulmenţ i neri igravi t aţ i eil aval oar eade 2 9, 81 m /s ,l af elcaşipe P ămân t . Deşi cr edcăpl i ct i sesc, am să mi ami nt esc câ t evadat e seci desp re a ceşt i ci l i ndri :î năl ţ i meafiecă ru i a est e d e 1 . 000 km. Fi ecar e p al i erareât c e 5 00 m î năl ţ i me şi o razăde 2 0 km. Deci , su nt 2. 000 de p al i er e.Î n r ea l i t at e,î nsă , se on csi deră uma n i 1. 000 de p al i eren î fieca r e ci l i ndru , pen t rucăun et ajest e p op ul at şiurbani zat caun mar e oraş, i ar cel de su b el( noţ i uneaest e arbi t r ară) est e amen aj at ca un parc at n ural , fii nd numer oa tt e cu ci f ra 1, de pi l dă, cel de su s 1 şi1 bi s cel de j os. Î mpărţ i rea admi ni st rat i vă a ci l i ndri l or sa f ăcu t pe pr ovi nci i , ar i î n ca dru l fi ecă r ei provi nci i , pe pal i er e numer oa te t.Provi nci a noa st ră Dan ubi a are7 pal i er e, as t a î nse mnân d de f apt14 , pen t ru că, aşa m cuam maispu s,fiec ar e e t aj es t e du bl u – or aş deasup ra, pa r c nat ural dedes ubt . S upr aaţ fa baze i ci l i ndrul ui est e de 1. 256 2k .mSupraf aţ a t ot aă l a Dan ubi eiest e,deci , de 2 2 17 . 58 4 km , di n ca re su praf aţ a pot en ţ i al l oc ui bi l ă est e d e 8. 7 . 92 Dar km să l ăsăm , pen t ru momen t , ace st e dat e ari de car e se î nvaţ ă l a l ec ţ i i l e de uni ver so grafi e. . . I at ăm -ă, î n sf ârş i t , î n f aţ a sedi ul ui Fi l i al ei Dep art amen t ul ui Adevărul ui .Pânăî n aceast ăzinam maif ostni ci odat ăai ci .Şt i am cl ădi r ea

pen t ru căo maipri vi semdi n ext er i or e d vr eocât evari , o dar er am cu ri os să i vădşii nt er i or ul . Ar at ă su mbru şimoh or â, t ar e un mi c păr cu l eţ bi ne î nt reţ i nut î n f aţ ă, ge amuri l e a u gri l aj e d e fi er orj fat ,i ar u şade a li nt rare st ee masi vă, met al i că, neag ră,cu cât evami cigem ul eţ e.Sunt u sper si t ţ i os: î mi ca l cu l ez a p şi iî n aşaf elî ncâ t săca l c p e p ri ma t rea pt ă cu dr ep t ul . Desch i d şi păşes c p ragu lt otcu dr ept ul . Pri ma prob ă am t r ec ut o cu bi ne.Oar e cemi rezer văvi i t oru l ?

*** – Bună zi ua. Sunt aşt ept at de companer oi nspect or Juan José Qui sano,pu s n pe un t on neut ru, dar , pr obabi l , n u î nd eaj uns de co nvi ngă t or . –Bunăzi ua,miseadr eseazăcerberul port arl af eldeneut ru.Vărog să mi l ăsa ţ i fişadvs. de d ien t i fica r e ş i săaşt ep t aţ iî n sa l a de a l ăt uri . I il asfişameade d ien t i ficare , mer g vr eoze ce aşi p pri n hol ul i men s n î di recţ i a să l i i de aşt ep t are,desch i d uşavop si t ă î n al b – ai cit ot ul mi r oa sea sp i t al : de a l cu l oa r eauşi l or şi a cori doa rel or â p nă l a arm a ceamai efi ca ce a cerb eri l or , si ri nga– n it ru şipri vesc, och i nd un sca un go l . Mă aşez şi aşt ep t 2 r ese mnatpân ă ce voi fi ch emat . Sal a n ui prea m ar e,să ot t ai bă, vr eo 0 2m dar est ef oa rt eî nal t ă. Un par ch etbi ne l ăcu i t pe os j, un covo r p ersan ,r el at i v mi c,î n mi j l oc, pe car e es t e aşez at ă o masă , dar eî nncon j urat ă de ni ciun scau n. O masăgoa l ă.Scau nel e exi st ă,t ot uşi , dar su nt l i pi t e de u nul di n pere ţ i , cel op us er fest rei . Sunt dou ă uşi , una pe c ar e am i nt r at şicea l al t ăî n per eel te op us, ap ci t on at ă, i m că, ce su ger ează, arcă, p not oă de di scr eţ i e. Sunt f oa rt e cu ri ossă şt i u ceiî n sp at el e uşi i ca pi t on at e.I nt r e uşa pe ca r e am i nt rat şi f er east ră,reze mat ă de per ee, t st ă o ban ch et ă de t r eiper soa ne ocu pat ă numai de dou ă. r P i n zăb r el el e mon t at e î n ext er i or ul er fes t rei păt runde o l umi nă di f uză. f A ar ă cont i nuă să pl ou ă: m ăr unt şi s de , ci ob ăneşt e.Î n î ncă per e e ca l d, deşi nuil ume p r eamul t ă; se ved e căai cinu se i n ţ e se ama d e ec on omi a d e en er ge. i Oamen i i su nt pr eocu paţ i . Prob abi l , fieca re segâ ndeşt e a lt r eb uri l el ui , l a mot i vu l pen t ru care f ost a ch emat ci ai , care eseor adi nu e p l ăcu t . Nu se î nfiri pă con ver sa ţ i i . Toţ i st au î n t ăcer e.Şi aşt ea pt ă. Di n t i mp î n t i mp se desc hi de u şa şi ap ar e cât e u n cer bercucât e o şă fi e dd ien t i ficar e n î mân ă.

–Companer oCut ar eest e? –Da,iserăspundeşipersoanacăr ei aisast ri gatnumel eseri di căşi i es e c u ce rb eru l . . . Uşase es dch i de di n nou şiap ar e un i ndi vi d gr as, ce vamaiî nal t ca mi ne,masi v şi , poa t e,mai degrab ă gr eoidecât i d sol , mb î răcat î nt r un cost um gri , cu cr avat ă gri , cu căm aşăgri , dar cu pan t ofi negri . Un t i p, di n ca p pânăn pi ci oa r e,cen uşi u ( şo set el e su nt gri ) . –Companer oKef r enest e? –Da,răspundşimăscolgrăbi tdepescaun. I eseî n hol ,î mi î nt i nde mân a, o i st rân g, ap oiî nch i de uşa săl i i de aşt ep t ar e.Î mi î napoi ază şa fi de d ien t i fica r e,mi o bag n î buzu nar şi î mi zi ce: –Vărogsămăurmaţ iTraversăm hol ulî ndi agonal ă,păt rundem peun cu l oa r m aiî nt unecos, ap oipe a l t ul unde su nt f oa rt e mul t e u şi , aşezat e d eo part e şide al t a a co rd i oru l ui . Ne op ri m î n dr ep t ul cel eidi nt âi . Se scot oc eşt e pri n buzunare l e de l a hai nă şiscoat e o l egăt ur ă de ch ei . Una di nt r e el e, prob ab i l o şt i e,est e ceabună.Desch i de şimă i nvi t ăî nău nt ru . Mă i nvi t ă să i au l ocpe scau nul afl at cu sp ăt aru ll a per ee. t El se şează a pe cel ăl at l . Eu am î n f aţ ă un bi rou f ără sert ar e,elar e în f aţ ă un al t bi r ou .I nt re el e est e u n sp aţ i u gol de vr eo2 m. Sunt em f aţ ă î n f aţ ă î n pri ma r ep ri zăa î nt âl ni ri l or noa st r e.El pri veşt e uşa şiper eel te unde est e elaşeza t .Î n r est , bi rou l est e ab sol ut gol şide osob ri et at e ca r e n u pr eves t eşt e ni mi c b un. Est e caun f el de a nt i cam eă r pen t ru l ab i ri nt ul mi not au rul ui . Desch i de un dosa r ,î lf ru nzăr eşt e,pri vi ndumă pi ez i ş,după care se op r eşt el a una di n pag i ni ( t r eb ui e săr emarcap f t ul căcer ber i i nu au t r ecu t i nt eg ra ll a î nregi st rarea hol ogra ficăa cl i en ţ i l or o l r , mai f ol osi nd î ncăvech i ul si st em al dosa r el or) . –Cevăspunenumel eHort ez? –Ni mi c,î irăspundmi rat . Se u i t ă a l mi ne,neî ncr eă zo t, r după ca r e m ă n ît r eab ă d i n nou . –DarMorel l o? Î n sf ârşi t ,î mi dau sea ma de greşeal ă şi i sp un: –Nu Hort ez,Cort ez.Acum î miami nt esc.Suntdoicol egiaimeidi n vr emeaf acul t ăţ i i .CuMor el l oam f ostpri et enf oart ebun. Se u i t ă l a mi ne cu o î nf ăţ i şareest d i nsă, ap r oa pe zâ mbi t oa r e.Î n acel momen tî ncepsăî nţ el eg: unul di nt r e p ri et en i i meicei maibuni , LeoMi gu el ,

est e unul di nt r e oa men i i cer ber i l or , est e un cer ber od i; şii at ă că t ocm ai acu m, după şa se n a i şij umăt at e,aflu. Î nţ el eg, cel ăl al t col eg oa pt e săfie u n om deall or . Numi pa să şinu mă i nt er es eaz ă.Cu elnu am f os t pr i et en decât dou ă săpt ămân i ,î n ar mat ă,cân d neam cu nosc ut . Un i ndi vi d cu un su fletpasi on at , vu l ca ni c,t em per amen t al , dar ,î n acel aş it i mp, bădăran, f ără caracter. Tat ălsăuaf osti erar hl acerberi .Deelnumămi r ,darLeoMi guel ?Nu potsăcred . Şi t ot uşievi den ţ a arat ă co nt r ari ul . – Sunti nf ormatcă ascul t aţ i ,cu r egul ari t at e,î n vr emea st udenţ i ei , emi si uni l e post ul ui de r ad i „ o Vocea Sel en ei "Desi gu r , nu est e i nt er zs i şi eraţi ,î ncă ,l a o vâ rst ă a că ut ări l or , şideat unciau t r ecu t m ul ţ i ani , vaţ i mat uri zat , gâ ndi ţ i , poa t e,mai l a rece. . .î mi sp une ă l sâ nd f raza nîsu sp en si e, par căpen t rua o co nt i nua euî n gâ nd, şimă pri veşt e a lf elde b i nevoi t or . – Da,am ascul t atşi„ VoceaSel en ei "dar „ şi Vocea Marţ i an ă"şi

„Vocea Ven usi ană" "şimai asc ul t . Pr ef er să fiu bi ne i nf or mat asu pr a si t uaţ i eipol i t i cei nt er pl aneta re. –Î n sf ârşi t ,i at ă de ce vam chemat . Avem nevoi e de un nou col aborat or ,î nt ru câ t cei pe ca r ei aveml a i nst i t uţ i a unde l ucr aţ i Dvs. au î mbăt râ ni t şit reb ui e,t rep t at , săfie n îl ocu i ţ i cu al ţ i i . Const at căl i mbaj ul l ui est e moderat, r eţ i nut ,f ără ozi lnci , caun di al og pot oi l t purt atca ovec he cu noşt i nţ ă.Acu m şt i u de u ndel cu nosc.

*** „N u aţ if os t cu mva l a noiî n i nst i t uţ i e,î n urmă cu vr eo t r eiani , şi neaţ i ci t i t un mat eri al r ef eri t or a l norm el e păst rări i secr eî l u tl u î n i ? tre "b pe Ju an Jo sé u Qi san o,pen t ru a câşt i ga î ncă cât ev a se cu nde pr eţ i oase î n ca r e,ca o st răf ul gerare, î mi apar n îai nt ea och i l or mi nţ i it oa t e ep i so adel e sem ni ficat i ve al e exi st en ţ eimel e an od i ne şi ,î n acel aşit i mp, pe un pl an paral el l a ci r cu i t el or neu ron i ce, se i veşt e î nt r eb area : oa re şt i e ceva de exi st en ţ a scr i sori l or?Şi , ca l a o com an dă, cel e dou ă pl an uri al e gân di ri i mel e sesu prap un şiî nt r eaga maşi nări e el ect ron i că ampl asa t ă î n cavi t at ea cr an i an ă n îce pe săucr lez e a l cap aci t at e maxi mă.Nu ave a d e u nde săfle a d e scri sori pen t ru că numai eu şt i am. Deci ,î n pri vi nţ a ast a pot fil i ni şt i t .Î n sc hi mb, poat e că i au aj uns l a urec he zvon uri des pr e dor i nţ a mea de

emi gr ar e.Şi nau t recu t decât ou ădl uni de l a com uni car ea deci zi eipri n ca r e mi se ăcea f cu noscu tf apt ul cănu voi mai l ucr aî n ca l i t at e d e n isp ect or al ol hogr amel or t eh ni ce, ci voi repa fi rt i zatl a magazi e î n cal i t at e de magazi ner . Ce pă cat că u n am ţ i nut dec âtdou ă săp t ămân i aceast ă h ot ăr âr e a Di r ec ţ i uni i ! Aş fi avu t u n mot i v per f ec t pen t ru emi gr ar e,cu m spu nea Baudel ai re: „fi eca r e a rt r eb ui să ai bă dr ep t ul de ap Cl u eca si " . gu ran ţ ă că el se gân dea l a secol ul u li , d ar î n veacu l n ost ru, a l I I I l ea, . S E . E (ra Spaţ i al ă) , şimai es alî n spa ţ i ul nost ru geogr afi c,î n Dan ubi a l ui Oscar Romer o,drept ul de a pl ec a es t e un del i ct oart f e gr a. v Numaiexpri mar ea gâ ndul ui căaidori săpărăseşt i sp aţ i ul că ru i a î i eşt i dest i nat caani mal de povar ă con st i t ui e un sacr i l egi u. Şi eu am avu t n eob răzar ea sămi exp ri m gân dul cugl as are. t Cu si gu ran ţ ă că asa uzi tl a D ep art amen t ul Adevăru l ui . Apoiî mit r ece o al t ăi dee pri n gând.Mi a povest i tJul i o,chi ar î n oct ombri e( 285 E. S. ) , căo cu noşt i nţ ă dea sa, de prof esi une t eh nol ogl a un marecom bi nat , af ost i sol ci t at ă să col ab ore ze cu cer ber i i . D esi gu r , ea a r ef uzat , caom ci nst i t ce era . Şi de a t unciau î ncep ut nep l ăceri l e:amen i nţ ări , per ch ez i ţ i i , an ch et e. . . După un an au l ăsa t oî n pace. Şi i at ă căî n mi nt e mi sa cu i bă ri t , dej a,i dee a de com pr omi s cu put er ea. Era pri mul pa s pe un dru m ce r afi put ut duce sp r e ml aşt i na cr oco di l i l or . Dar , cu ri os i d n fir e cu m mă şt i u, mi am zi s să ncer c săcal c p e că rareast a a şi , dacăvoi avea nor oc, vr eodat ă,voidescri ej ungl a pe car e am văzut o ai evea;dacă nu voiavea nor oc,mă vo il ăsaî ngh i ţ i t de vreo i han d i e cerb eroi dă. . . Mi am sp us că scri sori l e su nt mai i mport ant e d ecâ t ori ce şi el e r t eb ui e să aj ungă cu ori cepr eţl a dest i naţ i e;deci , pen t ru momen t ,t r eb ui e să evi t ori ceposi bi l ă perch ezi ţ i e.Şi am j uca t : pas! –Da,suntdeacor dsăcol aborezcudumneavoast ră. Sa ui t at al mi ne cu ace eaş i figu ră sat i sf ăcu t ă ca şicândar fi pr es i mţ i t r ăspu nsul e m u afirm at i v. Av ea o f aţ ă hexagona l ă pe car e am rem arca t o l a t oţice rb eroi zi i : di rect ori , preşed i nţ i , co nsi l i eri , act i vi şt i , se cre t aride sta t . . . –Î nacestcaz,văvoidani şt ecol ial bepecareveţ iscri eceeacevăvoi di ca t;şimi a î nt i ns f oi l e.Î n ace l moment i am şt că nu maiam decât o si ngu ră aş nsă : sc rso irl i e să mi fie ci t i „ t eV ocea a l Sel en ei " .

Am observat l a mul ţ ioamenică î n moment e de mar eî ncordar e psi hi căse i p er d, se em oţ i on ează usa se sp er i e.Eu mă si mt cel maidest i ns. Pa rcă ot p să gân desc maibi ne.Con st atcă u n maiam ni mi c de ri p sosn î j ur şigâ nduri l e mi î zb oa ră mai r ep ed e şi mai con cr e. tPar căt răi esc cu ad evărat . Oda t ă,l a pen ul t i mul meu exam en,am aj uns a l ami azăalAl i ci a şi , cu m mân cas em şimi sef ăcu seso mn, mam î nt i ns pu ţ i n pe co vorcuo per nă su b cap . Desi gu r , am ad orm i t şimam t r ez i t după 2 or e.Al i ci a ma gr ăb i t să m ă duc a l exam en ul de R es ursePl an et ar e,mam dus des t ul de c am, l am i nt rat , am st atî nău nt ru camo o ră,am i eşi şiam î nt r eb at o:gh i ci ? –Nuşt i u,ait recut ?mi ar ăspunscuoal t ăî nt r ebare. –Am l uatnot amaxi mă. Deau tnci ,î şiami nt eş t e,mer eu , de som nul meudes t i ns n îai nt ea n uei băt ăl i i . . . –Pepri mafil ăvăr ogsămiscri eţ iveci ni idi nbl oculî ncar el ocui ţ i ,î mi spu ne Juan Jos é Q ui sano. –Nucunosc,dupănume,decâtcâţ i va.Di nvedereî işt i upemaimul ţ i . –I iveţ iscri enumaipeceicunoscuţ idupănume.I iî nt i ndhârt i aşiî mi spu ne di n nou: –Acum vă r ogsămiscri eţ it oţ icol egi ideservi ci u.I iscri uî n ordi ne al f abet i căşiî iî nt i nd şia doua hârt i e. –Vaţ igândi tl aunpseudoni m caresăvăpl acă?măî nt reabăbrusc. –Sebast i an Pont es,î ir ăspund l af eldebrusc,ui t ându mă at entl a f aţ al ui hex ago nal ă şicon st at ând căî nt re n oia î ncep ut j oc ul dea şo ar cel e şi pi si ca , eufii nd pe p ost de şoa r ece. – E pr ea l ung.NumaiSebast i an.Veţ ifi t ehnol ogulSebast i an şicu acest nume veţ i sem na t oa t e rap oa rt el e dvs. pe ca re mi l e veţ i ad resami e, î mi sp une ă f ră i ci n o r tesă ri re. Credcăpotsăfiu l i ni şt i t . Nuşiami nt eşt e d e p seu don i mul Seb ast i an Pon t es. Deci , nu pr ea scu a„ l V t ă oce a Sel en ei " –Şiul t i mahârt i epecar evărogsăocompl et aţ iest eAngaj ament ulpe ca r e î l veţ il ua f aţ ă de Pat ri e şiPopor căveţ i apăral eg i l e pr ov i nci einoa st r e şi i veţ i demascape t oţ i duşmani i pot en ţ i al i . Cuvi nt ef ără aco peri re,pen t ru mi ne,pen t ru că şt i u că el e nu maiî nse amnă decâtan i m f es t ar ea pu t er i i absol ut e a sat rapu l ui O sc ar Romer o asup ra t ut uror fii nţ el or Dan ubi ei

noa st r e,fie o rb ot , fie om . Ori cu m, sem nez işmă pr egăt esc să aud repl i ca, î n vi i t or . Dar , pent ru moment ,i at ămă spi on sau agent i nf ormat or î n t erm i nol og i a ofi ci al ă. – Mă put eţ i căut a ori când şi să nu povest i ţ i cu ni meni despr e î nt âl ni r eanoast ră e d a z. iLa reved ere. –Fi ţ il i ni şt i t ,văsal ut ;şimăndr eptsprei eşi re,grăbi t .Pri mar epri ză se nch î ei ase.

*** I nchi d u şa m et al i că, masi vă i şneagr ă înurma mea, r emar cân d că un scârţ i e – r p ob ab i l căt otDep art amen t ul Adevăru l ui nu scârţ i e n îcă– p orn esc agal e pe al ee a di n păr cu l eţ ul bi ne î nt reţ i nut şies iî n st rad ă. m A un sen t i men t amest ecat , co nf uz: ceva î nt r e bucu ri e, nî gri j orar e, şt aept are î nf ri gu rat ă. . C ee a ce mi am pr opu s am obţ i nut : am ân ar ea uneibă t ăl i i i mport an t e p ân ă ce voi avea un at u î n mân ă – ci t i reascr i „Vocea sori l or al

Sel en ei "Con t i nuă săpl ou ă l a f elde măru nt şil a f elde d es şi numi pl ac pl oi l e.Pr ef er arşi ţ a dog ori t oa re şi usca t ă sa u f ri gu l năprazn i c,dar nu umed . Sunt un con t i nen t al ,î mi pl ac ext remel e şi i at ă că acu m am opt at pen t ru ca l eade mi j l oc . Măndr eptpr s e sevi ci u, pe o js, şimă gân desc. . . Sunt maibi ne d e op t an i de cân d don Pab l o Gomez adesch i s seri a prot est el or u p bl i ce, l a noi ,î n provi nci a Dan ubi a,a urmatap oiGrev a mi ner i l or de a mi l nel e d e i t t an de p e Sel en a di n 1 au gu st277, î nfii nţ areai nd S i cat ul ui Li ber al Dan ubi eide că t r e 20 de t emer ari– prot est ul pări nt el ui G eor ge Cal l ao î mpot ri va demol ări i bi seri ci l orî n 279,î nt âmpi nar ea cu pi et r e a sat rapul uiOscarRomer o de că t r e munci t ori i humanoi zide a lo î nt rep ri nder e en er get i căî n 281, pr ot est ul pri n man i f est e mp î ot rva i acel ui aşi Oscarom R er o,care da even i t di n ce nîce mait i ran , pri nder ea şicond amnar ea au t or ul ui Reo sauFel i po l a 10 an i r ecl uzi une ( si ngu r n ît r o cel ul ă) , desch i derea acţ i uni iî n ved erea emi gră ri iî n Provi nci i l e Uni t e Marţ i en e de căt re Domi ngo Tu rrao î n 283, el i ber ar ea pări nt el ui Jorge n 2 î84, exi l ar eal ui Domi ngoşia pări nt el ui Jorge n au î gu st 285 şiasa si narea t eh nol ogu l ui Jorg e l ' Urso( desp r e carem aafl at , desi gu r , pri n„ Vocea Sel en ei "l a 19 noi embri e 28 5) , pen t ru vi na de a fi ţ i nut un j urnalceconţ i near ef eri ricri t i cel aadresal uiOscarRomer o. . .

– Te voirăzbuna,Jorge l ' Urso!Ţi oj ur!şiDumnezeu şt i e că î mi r espect t ot deau na pr omi si uni l e!Ju rnal ul meu se va publ i ca şiva r p od uce Danubi eii ncen di erea t i r ani eiuneif ami l i i det est at e.Veived ea . Î n urmă cu t reisecol e a t r ăi t u n scr i i t or , saumai degrab ă zi ari st , Günt t erWal rap h se u nmea, car e,pen t ru a demon st ra nedr ept ăţ i l e a l car e er au su puşit ur ci i ca r e u lcr au î n ca l i t at e d e munci t ori oa sp eţ iî n Germ ani a acel or ani , sa degh i zatn ît ur c şia t răi t n î con di ţ i i mi zer e, ob servân d r ea l i t ăţ i l e di n i nt eri orşiapoiacu zân d pe bazaprop ri eiexp eri en ţ e.Dar eu numi potper mi t e p reamul t aceast ă aven t ură î nt rucât voi fi ob l i gat sămi t ornco l eg i i ; deci ,t r eb ui e săacţ i onez ra pi d, dar ,t ot uşi , cu pru den ţ ă. Tr eb ui e să exp ed i ez scri sori l e şisă l e şt i u aj unseî n si gu ranţ ă. At uncimaş put ea măsu r a,de a l egal l a egal , cuoam en i i Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui . Am aj unsl a bi rou.Superi orulmeu,di pl omatcant ot deauna,nu mă î nt r eabă pen t ru ce amf os t chemat ,î n sc hi mb,o f ace oam d na Posad a.I i spu n că es t e în cu rs o pri men i r e a cad rel or ce se ocu pă cu i nf or maţ i i l e con findeţ i al e.Ceibăt râni su nt î nl ocu i ţ i cu cei t i neri . Observ că nu e prea î ncâ nt at ă, dar a fl a at ,t ot uşi , cee a ce o i nt eresa . Î n aşt ept are a or eifinal e a r p ogr amul ui de u lcr u, mă gân desca l sen su l exi st en ţ ei acest ei umi l şi ci t escsi ngu ra revi st ă pe gu st ul „O r m b eu i s" : . Desi gu r , o ci t esc pe p er eel teecran al t el evi zoru l ui de u lcrudi n bi r ou l meu :

„P ri ma î nt âl ni r e di nt r e Ron al do Rami r ez , guve rnat or l aProvi nci i l or Uni t e Marţ i e ne,şiMi gu elRomanoff, st rat eg al Comi si eiProgr esi st e a Uni uni i Ven us i e ne,a f ostun mare su cc es.La ace ast ă con f er i nţ ă, desf ăşu rat ă î n Ci l i ndrul d e Vest la C en t uri i L agr ange,nîprovi nci a Hel vet i ca , pa l i er ul numărul 1, sau f ăcu t p ri mi i paşi sp re el i ber area Lumi ii nt erp l anet ar e de peri col ul di st ruge ri ir eci procasi gurat e. ei C oi d l i deri au aj uns l a con cl uzi a red uceri i armamen t ul ui st rat eg i c a l st at el or l or şi aver i fică ri l or reci proce.i E au con ven i t săse î nt âl nea scăî n t oa mna vi i t oa r e î n ca pi t al a Provi nci i l or n Ui t e i ar p est e î ncă un an î n Uni unea Ven usi ană « est e şt i r ea sea că ,l a ob i ect , asu pra even i men t el or se col ul ui , cu m a f os t ca l i fica t ă î nt âl ni rea di nt re „cei doimari " de că t r e uni i zi ari şt i poat e p rea ent uzi asmaţ i » . Cear fi să ci t esc i şun art i co l de f ond publ i ca tl a rubri ca i nt i t ul at ă « Di n pr es a st răi nă» ?

Domnul Rol ando Rami r eza pr omi sî n t i mpu l campani eiel ect or al e di n anul 280 căva î narma Provi nci i l e Uni t e n u de d ragu l cu cer i ri l or – se şt i e că Mart e na cu cer i t ni ci od at ă vr eo al t ă ţ ară – cipen t ru că f orţ a r ep r ezi nt ă uni cull i mbaj î nţ el es de t oa t ă l umea , pen t ru că paceanu poat e fi apărat ă decâtpri nt run echi l i bru st rat egi c şipent ru că pacea f ără l i bert at e nu val orează ni mi c. Şi domnul Rami r ez saţ i nut de cuvâ nt . El a r eu şi t să aducă l a masa negoci er i l orpe omol ogu l să u di n Uni un ea enu V sa in ă. Domnul Mi gu elRomanoffse fl aă î n f uncţ i a de st rat eg l a Uni uni i Ven uci en e di n mart i e 285, pr el uând o su cces i une di fici l ă şiavâ nd de f ăcutf aţ ă numeroasel orprobl eme,at âti nt erne ( degradarea cont i nuă a product i vi t ăţ i i munci i , apat i a, al cool i smul , st agnarea i ndust ri al ă şi al i men t ară) , câ t şiex t ern e ( răzb oi ul cu muj ahed i ni i ast er od iul ui C er es , i nsu cc esel e prop aga ndei nî Ci l i ndrul deVest alen t C uri i L agr ange, cos t ul ex orb i t ant a l su bve nţ i on ări i reg i muri l or mari on et ă di n sa t rapi i l e Ci l i ndrul ui de E stdi n Lagr ange ) . El t r eb ui e s ă ţ i nă se ama de d oif act ori : Mar el e Cr ei e, r p e ca r e, ej da, l a l uat d r ep t mod el –f ol osi ndul c a paravan alacţ i uni l orsal e –şiEşal onulDoi ,ce i nt erpret ează gândi r ea Mar el ui Crei er i ş prop une apl i ca r ea l ui ,î n vi aţ a de zicu zia t ut uror l ocu i t ori l or Uni uni i V en usi en e, nî t oa t e se ct oa rel e de act i vi t at e. i D n nef er i ci r e, şa El on ul D oi a i nt er pr et at gâ ndi rea maest rul ui a proa pe ex cl usi v n îf avo ar ea sa şia va l eţ i l or să i . Don Mi guel ,î n ca zu lî n ca r e va dor i să sc hi mbe ceva, se va t r ezi pe un caza n cu pul ber e.Prob abi l că ar e nevoi e de su cc eseî n ext er i or pen t ru a r eu şisă urnea scădi n l oc uri aşu l Ven usi an. Şi i at ă căun ul i u saî nt âl ni t cuporu mbelal b. Dar es t e D onMi gu elun por umbel ?"

*** Est e 3 mart i e 2 86, E. S. Tocm aimam î nap oi atde a l Fi l i al a Pal i er ul ui DoialDepa rt amen t ul ui Adev ăru l ui . Est e p ri ma oar ă după maibi ne d e r t ei l uni când î lî nt âl nes c pe Ju an Joséui Q sano. Cân d eu am aj uns î n f aţ a i nt r ări ii nst i t uţ i eisa l e,elt oc mai i eşea ; mi a sp us că segrăb eşt e şică mă

r oagă să t r ec m ân ie di mi neaţ ă.Ma pri vi t c u acee aşi figu ră hexagon al ă şi par că a sc hi ţ at n u zâmbeti ron i c sausar cast i c,saupoat e mi sa păru t . Ori cu m, numi poa t e e iş i di n gân d mut r a l ui sauce ea ce se sc un a deaî n sp at ee l măşt i i pe care şi a puso, pen t ru că est e şt i ut u lcr u: zâm bet el e asc und pu mnal e.Rev ăd , ca o ba ndă dese nat ă di n r ev i st el e pen t ru copi i , î nt r egu l fil m aleve ni men t el or esf dăşu rat e n ît r e 2 5 noi embri e 2 85 şizi ua de azi: Î n se ar a zi l eide 25 noi embri e,în bai e,cu ap a desc hi să pen t ru a acop eri voci l e –su f eri m de p si hozami cr ooa fnel or –am i sp us A l i ci eicăam f ostecru rt at agen t i nf orm at or . Mi a rep l i ca t , cu i nco nşt i en ţ ă, cănu cred e să fie at ât de gr av şide per i cu l os. Voi urni z f a cât ai m pu ţ i ne el ement e „ băi eţ i l or" până câ nd se vo r p l i ci t side mi ne şi nu mă vor am i sol i ci t a. Eram hot ărât să oc j ocart e mar e şi nu să şt aept un vi i t or a mibun car e n u va ven i decâtacă d l smul gicu di nţ i i . Eram hot ărât i săpr ovoc l a duelpe băi eţ i . Des i gu r , nui p ut eam spu ne ei oat te ace st ea,şt i i ndo câtdet es t ă co mpl i ca ţ i i l e şicâ t d e mul t i ţ ne l a l i ni şt ea ei ,l a că su ţ a eif ru moa să ,l a con f ort ul eiban alde fiecar e zi ,l a car e narput ea ren unţ a pen t ru ni cio hi mer ă di nl ume. La 2 dece mbri e i am l i vr at ol c egu l ui meu de b i rou , Ar cad i o Del gat o, cel e 4 pl i cu rice con ţ i nea u 19 scri sori , pen t rua i l e d a unui cu noscu t deal să u de r el i gi e sl iami că , cet ăţ ea n al uneiprovi nci i di n Cen t ura de Ast er ozi i, care să l e t r an sp ort e î n Ci l i ndrul de Vestiş să l e exp ed i eze edaco l o l a „Vocea Sel en ei "Vorbeam cu elmaidemul tdespre aceast ă pr ocedură de exp ed i erent ru îcâ t er a si ngu r a mai si gu ră, fii nd şt i ut f apt ul căt ot ce ese işi i nt r ăî n Dan ubi a se cen zu rează. Mi a sp us căî mi vaf aceacest serv i ci u, dar nu doreş t e săe lci t ea scă . Dacă vo r fi cu mva ni t er cep t at e el să u n şt i e n i mi c. Am avut par că o premoni ţ i e: am avut senzaţ i a că elva fi t ura sacr i ficat ăî nj ocu l meude şah cuput er ea. Dacăaşreu şiun si ngu r sacr i fici u de u tr ă şiaşob ţ i ne ovi ct ori e sa u o r emi ză r a fibi ne. . . Sper ăsam nor oc. La sf ârş i t ul l ui dece mbri e a m î ncepu t să ci t esc „Procesul l ui Fran z Kaf ka. lIcu noşt eam pe au t or di n pagi ni l e Jurnal ul uisăucar emipl ăcusemul t .Î nschi mb,„P roce sul 'nu ma n îcân t at preat are . Mi sa păru t an cor at n u devaî n vi d, poa t e pen t ru căer am î nt r o

st are ep d resi vă î n aşt ep t area unui al t p „r oces" , de dat a ast a l a mod ul cel maicon cr etcuput i nţ ă. La 6 i an uar i e 2 86 , Ar cadi o Del gat o mi a ad us o ves t e b ună.Ami cu l săui sl ami c i a com uni cat că a exp edi at scr i sor i l e mel e.Put eamsă aşt ept ceva mai l i ni şt i t . Dar dacănu l ea exp ed i at pe o ta t e? Aşt ept am sămifiedi f uzat ă pri mascri soare,cea adresat ă pări nt el ui Jorge Cal l ao,dumi ni că 16 f ebruari e 286.Dumi ni ca a t r ecut şinu sa î nt âmpl at i n mi c.Mi am zi s: „poa t e nu o fi î ncăp ut n î spa ţ i ul dest i nat

scri sori l or . Se va t ri mi t e dumi ni cavi i t oare" . Î n 23 f eb ruari e a cel aşi rez ul t at . Nu sa î nt âmpl at i mi n c.Am î ncep ut săi nt ru l a bănui el i : dacăAr ca di o nu a dat scri sori l e mel e a l pri et en ul să u, cil a cer beri ? m Iposi bi l , pen t rucăî n dou ăl uni aş fif ost st râns cuuşa . Dacă i sl ami cu l a mi nţ i t şi unl ea exp ed i at ? Ast a ar fi o posi bi l i t at e. Pen t ru momen t , nu am al t ă sol uţ i e decât să aşt ept . Est e 2 mart i e.Vi ne sea ra,se r an t smi t e em i si uneaşi , di n nou ,t ăcer e. Fi i nd su per si t ţ i os, mi am zi s că dacăni cia t r ei a dumi ni că nu sau ci t i t scri sori l e mel e,cusi gu ranţ ă n u se vor mai t ransmi t e. Mi am f ăcu t pl an ul să zi vi t ezan ul acest a U ni unea en Vusi an ă.Nu su nt si gu r dacăse oa pt e n î fiecar e a n. Ar fi bi ne sălî nt rebpe J uan Qui san o.Aşa căî n di mi nea ţ a ast a am porn i t sp r e el şi , ce oroc, n l am î nt âl ni t . Dar u n mi a spu s n i mi c con cr e. tDoarăsvi n mâi ne.Ceo fiî nse mnân d ast a? e Dş il am cău t at nîfiecar e u lnă,nu l am găsi t .I am l ăsa t cât e u n bi l eţ elsem nat de „ t eh nol og ul Seb ast i an" , pri n ca relî nşt i i nţ am de vi zi t a mea .I am resp ect at i nst rucţ i uni l eî nt ocm a, iî n sch i mb, poa t e a f ost maibi ne cănu l am găsi t . Nu a t reb ui t să iî nt ocm esc i ci n un r aport con fiden ţ i al desp r e co l egi i meipe care r eb t ui a săiţ i n su b ob ser vaţ i e.Tocm aieu , care d gân eammail i ber alşi mainon con f orm i stdecât ei . Sau poa t e ocm t aide aceea. . . Am avutuncol egcar eaf ostrecrut atcaspi onî nurmaunuişant aj .Se par e căt eh ni cal or a cl si căde a şial ege oa men i i est e ş ant aj ul . Tea pri ns c u ceva mi nor , ced ezi pr esi uni l or or l m i er oa seşit e af unziî n ml aşt i nă până l a gât . Ca să scap i , nuţ i rămân e decâtă s t e si mt ă vr eu n cr ocod i l şisă t engh i t ă. Aşaşico l egu l meu : avea si st emul nervos mai l abi l şina r ezi st at .A î ncerca t săsesi nuci dă, na r eu şi t şi a f ost nt i ern at a l pav i l i onul psi hi at ri c. De a i cini men i nu maii ese cu mi nt eaî nt r ea gă . Est e sect oru l cer cet ări l or e d

vârf al e Depart ament ul uiAdevărul ui . Pr obabi lcă l a col egulmeu sau ad unat a mimul t e di nt r o dat ă:pe f on dul gen et i c def avorab i l alsi st emul ui său ner vosa i nt er ven i t t r at amen t ul al cool i c pe car e şi l ad mi ni st ra, î nşel ăci uni l e soţi ei şiresi p uni l e „ băi eţ i l or" . Ş i n a rezi st at . – Să ved em mâi ne,ce mi va spu ne Ju anQui sano?

*** Est e 6 f ebr uar i e 28 8. M i am pr opu s să sc ri u o car t e despr e vi aţ a cot i di an ă a l ocu i t ori l or an D ubi eiî ncă de acu m şase an i . Şi pen t ru că nu av eam un sub i ec t p al pt i an t n îce pu se m să not ez di ver se cuge t ăr i pe mar gn ieal ect uri l or e p ca r e e l n îgu r gi t am cu f r en ez i e.Î n 283 am sc hi mbat met od a,mam r et r as di n pasi vi t at ea mea con t empl at i vă şiam t r ec ut l a o nou ă prof esi une de cr ed i nţ ă: i scu r l . Ast f elcă î n t i mpul Hegi r eimel e di n provi nci a Dan ubi a am reu şi t s ăm -i pi er d hârt i i l e cu î nsem nări . Na f ost o t r aged i e pen t ru că t ot ul a t r ecu t n eob ser vat ,î n sch i mb, eu am câşt i gat o exp er i en ţ ă ut i l ă:mi se ar ăa tsecă nu aceast a er a cal ea de l upt ă pe car e t r eb ui a so urm ez mp îot rva i t i rani eicer ber od ie.Treb ui a să nvăţ să l upt cu mi j l oacel e o l r , pe e tren ul l or ,î n ori cemomen tî n ca r e vo r d oriei ,f ol osi ndumă de o si ngu ră ar mă:pan a.Şi cr ed că acu m st ăpâ nes c aceas t ă t ehn i că: su nt gat a săi es nîaren ă;di n nou . Dou ă sunt mot i vel e ce mau det ermi nat sări di c i ar ăş i flam ur a răzvră t i ri i , de dat a ast a până l a vi ct ori a final ă î n serv i ci ul l i bert ăţ i i . Pri mul est e de o rdi n i nt eri or şi af ect i v:prot ect oru l meu , cer beru l Juan Char on , mi a promi s căvoi put eacăl ăt ori î n var a acest ui an î n provi nci a Al aman i a de Răsări t ,î n vi zi t ă l a un pri et en di n vr emea st uden ţ i ei , ca re mi a t ri mi s o i nvi t aţ i e.Cân d am î nt ocm i tf orm ul ar el e şi mi a ven i t răsp unsu l nega t i v d i n part ea pri mul ui f oru m carepr ob aă o căl ăt ori e ex t rasa t rap i an ă – C on si l i ul Munci i , am af ăc ut cont est aţ i e, baz ându mă pe bu nacredi nţ ă a prot ect oru l ui meu . Răsp unsu la f ost , di n nou , negat i v . At uncimi am zi s că t r ebu i e să fie cev a necu rat almi j l oc. Lam cău t at alvi deot el ef on de mai mul t e ori pe J uan Char on , avân d sen zaţ i a cămă evi t ă.I nt r un t ârz i u mi a sp us,parcă a se uj st i fica: „C e părer e are Di r ecţ i unea Con si l i ul ui Munci i

des pre e xcu rsi a t a?" .t A unciam î nţ el escăt ot ulaf ostomarepăcăl eal ă.A pr ofit atde u bna mea cr edi nţ ă p et ru a mă d ucecuzăh ăr eu ll .

De f apt , e u su nt d e vi nă: pen t ru că î i consi derpe t oţ i oam eni i on orab i l i şii nt egri , şi , cu at ât m ai grav , pe cer beri . Am ui t at căeisu nt r ob oţ i .I nt r un f el ,a f ost un nor oc că Juan Char on mi a ad us am i nt e cănu poa t e exi st a un di al og î nt r e mi ne şicer ber i . Pe t er men l ung eu aş pi er de, defi ni t i v şii r emed i abi l . Desi gu r ,i am sp us l a vi deot el ef on cănu doresclsă der an j ez nîl egăt ură cucăl ăt ori a mea, am ren unţ atl a cer er e p en t ru că, dacă sar ap rob a î n t er men ul eg lal de t reil uni , pa şap or t ul mi ar ve ni du pă exp i rarea con ced i ul ui meu de od i hnă. ân Cd a au zi t acest t ext , sa l i ni şt i t aut omat , voce ai a d even i t dest i nsă . Bănui esc că a ost f con şt i en t de a f pt ul că nu sa ţ i nut de cu vân t . Dacănu er a acest mi c n ici den t bi rocr at i c n u aş fi î ncep ut săscr i u „D i ncol o d e S t yx" Mi sarfi părut că u n mă ţ i n de cu vân t , că nu r esp ectnţ el îegeri l e di n 12 apri l i e 286 î nch ei at e î nt re mi ne şiJuan Char onpri n car e mi se mpu i nea ăce tr ea. Prob abi l căt i rani i accep t ăr emi ză nîpri ma băt ăl i e p en t rucăşt i u căl a a dou a, pri n co mpl i ci t at eat ăceri i adver sa ru l ui , vor şt câ i gadet aşa t . Ei bi ne, domni l or cerb eri , fiţ i si gu ricăvi i t oar eapart i dă de şa h o voi câ şi t gaeu ,f ără măcar ăs maisacr i fic vr eo ut ră. I i mul ţ umes c col eg ul ui dvs. , dom nul Ju an Char on , că mi a desc hi s och i i ar ăâ tn dui cădvs. nu şt i ţ i censeam nă cu vân t ul de on oa r e.Vă at rag at en ţ i a,î n mod resp ect uos, căcon si der cor A duri l e di n 12 ap ri l i e 286 E. S. drept nul e şi neave ni t e.Di n acest momen t , sau , maibi ne z i s,di n momen t ul ap ari ţ i eicărţ i i mel e, ă m con si der l i ber să vor bescdesp re ori ce su bi ect con t rove rsat cu or i ci ne dor es c eu , n ef ăcân d deal t f eldec ât să dau cu rs art i co l ul ui 28 di n Con st i t uţ i a Danubi ei . Aldoi l eamot i vcar emadet ermi natsăt aipânzadepăi anj enţ esut ăî n j urulmeu a f ost ceea ce speram demul t să sent âmpl e şii at ă că sa î nt âmpl at : man i f est aţ i a human oi zi l or de pe „ pal i er ul r t ei " sau ţ i nut ul Bras hov i a,cum se mainu meşt e. După ac el moment m emorabi l – sun t apr oa pe r t eil uni de a t unci– p rot est el e cet ăţ en i l or an dubi en i au deven i t mai vehement eşinusaumaist i ns.Audeveni tconcert at e:cândunulest er edus l a t ăcere, î şisco at e ca pul di n ni si p al t ul , ast f elcăcerb eri il ui Osca r R omero nu mai şt i u cei de ă fcu t , mai cusea mă căprot est at ari i su nt sp ri j i ni ţ i masi v de c eă tţ en i ai t ut r or p r ov i nci i l or d i n Lagra nge– a t ât di n Vest , câ t şidi n Est– pri n demon st raţ i i , pet i ţ i i de sol i dari zare, pach et e cu al i men t e şivi t ami ne.

Până şi Mi gu elRomanoff – â tnăru l st rat eg l aDi r ecţ i uni i Comi si eiPr og r esi st e a Uni uni i Venu si ene est e nemul ţ umi t d e gu vernar ea dez as t ruoas ă a sa t r apul ui Osca r R omer o.Pr ob abi l căzori l e i l bert ăţ i i danubi en i l or u n su nt departe. Fi i nd sol i dar cu com pat ri oţ i i mei , nu pot să con t i nui să t răi escî n muţ en i a ce m i a f ost pr escr i să de că t r e p ut er e,pen t ru cănu cr ed î n acea pu t er e,i mpu săcaun j ug unor an i mal e d e povar ă.Nu cr ed decât î n f or ţ a drep t ul ui cel or u ml ţ i ca r e r t ăi escn î l egea moral ă pen t rucăsu nt un en ori aş al Bi seri ci i Li bertă ţi i . –Vămul ţ umesc,cet ăţ eniaiBrashovi ei ;maţ ir eadusl a»'»»vi aţ ă! I I / CHOKMAH Est e 24 mai283, Era Sp aţ i al ă.Mă afluî n Li f t ul 50 acc eera l t ca re ace f l eg ăt ura nt î re aP l i eru l 2 şiPal i eru l 7. E. st e Măo ru a i t6 pri n hubl ou şicon st at că l i f t ul sa pus î n mi şcar e.Î n sf ârşi t , pot sămi savu rezgân duri l e.Şt i u, căl ăt ori a n u va u d r a p rea m ul t . Nu su nt decât 5 km î n pl an ver t i cal . Pe parcu rsu l uneiore voi con t empl a pei saj ul mi ri fic ce m i se aşt er nen f aţ ă.Mi am pr op us d emul t aces tl ucr u şii at ă căacu m o voi f ace , dacă mă voipu t ea co nce nt ra.Sunt des t ul de ner vos. Am un uşo r t r emur a l mâi ni l or . Tot uşi , su nt eri f ci t . Şt i u căest e ul t i mul dru m pe ca r el f ac pri n sat rapi a Danubi ei . Desea ră voi fi l a f ron t i er ă. La noa pt e voi t rece St yxu l . D i ncol o! â Mn ie di mi neaţ ă voi fi pe t er i t ori ul Yu got i er e. i A m ban i mul ţ il a mi ne:o su t ă zec e dubl on i marţ i en i . Voiput ea st răb at e pal i er ee l aces t eir epu bl i ciî n dou ă mod uri : fievoi ul a l i f t ul car e mă va duce l a f r on t i eral i gu ri că a Yugo t i er e, i oa frt e rapi d, d ar cu ri scu l u nei os pi bi l e veri ficăria i dent i t ăţ i imel e( ar fi dest ulde peri cul os pent ru că nu am docu men t e d el i ber ă t recer e) , fie voi mer gedi n pal i er nîpal i er , pe sca ra de servi ci u, până voi aj ungel a aceea şif r on t i er ă l i gu ri că. Î mi val ua mai mul t t i mp, dar cr ed că va fi un drum maisi gu r . Spercănu voi î nt âl ni pat rul e ca r e să mi veri fice den it i t at ea . Mă ui t di n nou pri n hubl ou . VădPă mân t ul azu ri u pr oec it atpeun ce r negru . Acest i f t a l ccel erat eest ampl asa t n î ext eri oru l Ci l i ndru l ui de Est .O oca zi e a rră ed avedea Uni ver su l ap r op i atî n t oa t ă sp l en doa reasa. Cel e mai ml t e l i f t uri su nt ampl asa t e în i nt er i or . n Î t i mpul u nei căl ăt ori i se proi ect ează un fil m de a ct ual i t ăţ i ce r a e ol ungi me ega l ă cu durat a acest ei a. Şi cu m, î n ul t i ma vr eme,un si ngu r act or eţ r i ne a t en ţ i a publ i cu l ui sp ect at or

dan ubi an , pri n voi nţ a sabol năvi ci oa săde a şif acesi mţ i t ă preze nţ a pân ă şi î n vi s,că l ăt ori a cul i f t ul i nt eri or d evi ne ex t r em de nep l ăcu t ă. Osca r R omer o, act oru l ceapar e ş i pe e cran el el i f t uri l or ni t eri oa re – se put ea al t f el ? – a pr opus să sedesfi i nţ ezecă l ăt ori i l e cu l i f t uri l e ex t eri oa re. Desi gu r căse va da cu rs i ni ţ i at i vei sa l e.Adunar ea pr ovi nci al ă va vot a î n unani mi t at e,cade o bi cei , su gest i a sa t rapul ui nost rui ubi t . El vr eacanoisă nu maivede m un r ăs ăr i t de o Sar e, un ap us de Lun ă sau un Pă mânt al bast ru ce se r ot eşt e î nt reb ăt orpe f undal ul negru şisen i n al nfi ini t ul ui et er n: i nf er n saupar ad i s? El vr ea ca noisă t răi m î nt r o l ume ab sol ut con cavă î n care va el fizeu l nost ru. Aproa pe căa r eu şi t . Deaceea părăsesc eu ,f ărăreg ret e, sp aţ i ul ace sta nef eri ci t . . . Pri vesc i sen n sp r e Ter ra şi mi f acpl an ul : mâi ne d i mi neaţ ă voi aj unge di ncol o de S t yx, î n Yu got i er a.Voimân cami er ea e p car e mi am ad uso.Numi va ul a mul tt i mp şiî mi va a d en er ge i su fici en t ă.Voibeaap a r ămasăî n bi don şivoipornipej os.Numivafi pr ea greu pent ru căvoicoborî .Î n cel mul t dou ă zi l e vo i aj ungeî n Li gu ri a. . . Am maif ostî n Yugot i eradedouăori :acum 11şiacum 10ani .Pri ma oa r ă am st at t reizi l e a l Vi l l abl anca . Desi gu r , aş fiput ut pl ecasp r e L i gu ri a şi at unci , dar n am f ăcu t o.Po at e p en t ru că u n mi am pr op us.Şi at uncier am nemul ţ umi t de am bi ent ul dan ubi an da rţ i neampr ea m ul tl a maes t rul meu de u ni ver sografi e p en t ru aif acerău pri n f ugamea. Î n pl us,er am şif oa rt e t ânăr . Poa t e cădeat uncipl eca r eadefi ni t i văa r ămas ost areedsp i ri t pen t ru mi ne.Anul următ oram mer s di n nou , de ast ădat ă maiapr oapee dor aşu l meunat a, lpest e S t yx, l a P on t es, pen t ruo zi . Ni ciacu m nu am di sp ăru t , di n sol i da ri t at e cu un pri et en cu car e mam î nţ el es să por ni m î mpr eu nă,mai t ârz i u. Şi de d at a ast a numaieu am f ost cel car e sa ţ i nut de cu vân t . Am r even i t pen t rua pr egă t i pl eca rea , dar el nu mai doreaosa fcă . Am aflatpest e anică elest eî n Cent ura de Ast eroi zi .Tot uşi ,nul i nvi di ez ; pen t ru că ţ i n l a exper i enţ a dest i nul ui meu . O ar e nu su nt o r eî ncarn are? Pri n cât e t rupurio fi săl ăşl ui t su flet ul meu ? Poa t e că r el i gi a mend el i an ă es t e ce a mai bu nă r el i gi e act ual ă. Budi şt i i su nt pr ea co nt empl at i vi ,i sl ami ci i prea f anat i ci ,i ar creşti ni prea i pocr i ţ i .

Manol o, prof et ul men del i en i l or ,a r ef orm at p ove st eavi eţ i il ui I i su s şia com pus c elmaif rumos poem alse col ul ui CX red XI o : M en del i ani s. Fi i nd un sp i ri tl ogi c,şi a pus c ât ev aî nt reb ări : 1. I macu l at a co ncep ţ i une a ost f posi bi l ă di n punctde ved er e eh t ni c? 2.A f os tI i sus om sauzeu sauamân dou ă? La pri ma î nt r eb are,a gă st i n ît r o revi st ă de gen et i că : erapos i bi l ca Sf ân t a Mari a să fi f ostec u fndat ă art i fici al u c o se ri ngă ce con ţ i nea j umăt at ea necesară apari ţ i eil uiI i sus.Aut orulmoralşimat eri alarfi f ost Dumnezeu ,i ar x eecu t anţ i i , ni şt e arf f uri en i . Defl orarea ari ei M sar fiprod us di nsp re nt i eri or sp re ex t eri or , şinu i nvers. La a dou a î nt reba r e ar ăsp uns n î mod er ei t c:I i su s af ost pen ul t i mul pr oe f t all ui Dumnez eu, l t u i mul fii nd Moh amed.Şi de ai ci a por ni t elaborarea „C r edo"ul ui . Aî nceputpri n aor epr ezent apeMari af ărăveşmi nt ecaVenusşipe I i su s pru nc. Chi ar dacăcr uce a a rămas si mbol ul mend el i eni l or , n i ci naşt erea şini ciuci derea prof et ul ui nu au co nst i t ui t es en ţ a ace sei t noi rel i gi i , ciex i st en ţ a sa . Dar i at ă c ă i l f t ul sa o pri t . Sămi urm ăr escl ap nul . . .

*** Est e o ch es t i une vi t al ă de a evi t a Gar da de f r on t i er ă. i E se afl ă î n su bor di neaDep art amen t ul ui Adevăru l ui şi ,î n cazu lî n care gh ai i ni on ul să fii dep i st at d e aceşt i ga rd i en i , poţ i fi si gu r căvi i t oar el e şa sel uni ( sa u ch i ar 12) l e ve i pet r eceî n cel ul a de c rst ial . Se vorace f ex peri en ţ e p et i ne d ar p oi ţ sp era, cel puţ i n, cănuţ i vorău d na î n mod i r eversi bi l . Toţ i ca r e s au î nt ors det t acol o au povest i t căl i sa cru ţ at si st emul nervos cen t ral . Tot uşi , un an i r osi t n î cel ul a de cri st al ar mu fil t . Sper să r eu şesc. . . Li f t ul seopreşt e n î două st aţ i i :l a pal i eru l 7 şil a pal i eru l 7 bi s.Oraş ul meu nat al est e si t uat l a pal i eru l 7 bi s.Dar eu cob or , pru den t ,l a pal i eru l 7. Şt i u căai cinu su nt ga r di en i pe p er on . Voimer ge e p os, j maiî nt âi , voi cob orî un et ajpe scara i n gr dăd i na bot an i că, ap oivoi î ncer casămi găsesc n t u u fiş câ t mai apr oa pe d e S t yxpen t ruca ,l a noa pt e,să ncer c să lt r ec nî ot . Şt i u că zon a es t e păr ăsi t ă.Mi am pr opu s sămă cuf und î n aflu ent ul său, Neg ras.

Dar până l a noapt e maiam o j umăt ae t de zi . Pe măs ur ă ce paş i i sendep ăr t eaz ă de st aţ i e mă gân desc l a t oat e ast ea cu î nf ri gu rar ea unui au t omat . Cob or nîgr ăd i na bot an i căşimer g d eal ungu l afl uen t ul ui Negr as spr e con fluen ţ a l ui cu St yxu l . Ochesc o î năl ţ i me î mpăd uri t ă şio por nes c î nt r aco l o.Pl ou ă măru nt şides. Numi pl acepl oa i a.O i au dea dr ept ul sp r e vârfşiconst atcu nemul ţ umi r e că pădurea devi ne mul tpr ea deasă.Mă zgâr i e t oat e cr en gi l e,dar nu mă op res c.O f or ţ ă ext er i oar ă mămpi nge î nai nt e.Sper că o va f ace ân pă voiaj unge n ude mi am pr opu s:dep ar t e, di ncol o de S t yx; pen t ru cănu am decât o si ngu r ă l i mi t ă:vi ct ori a.I at ăm -ă, î n sf ârşi t , su s,pe co l i nă. Am o pri vel i şt e perf ect ă: sp r e su d seved e St yx ul , spreor d n est e gr ăd i na bot an i căşidrumul pe car e a m ve ni t , sprees t vsu nt câ t evadea l uriî mpăd uri t e,i ar sp r e est se ved e a fluen t ul Negras. Pe a i civoi porn i . Dar ân pă se va î nt uneca ai m es t e mul tt i mp. Tr ebu i e săaşt ept . Di n f er i ci re,pl oa i a a st at . Adi e un vân t u şor r ca emi va uscahai nel e.Mi am găsi t u n l oc bun mascat ri vi r p i i de ni şt e bosch eţ i . Mănt i nd pe sacu l de voi aj ,darnu măcupri ndesomnul .Ci t adel acenuşi eaet aj ul uimeu superi or est e l uat ă cu asa l t d e că t r e cava l eri i nomaziai st ep el orasi at i ce: gân duri l e. Nu r egr etpl ecare a de ân l găAl i ci a,numi pareău r cănumi r evăd pări nţ i i , nus t ri st ăc pr op ri et ae ta mea – l ocu i nţ a – va fi r ech i zi ţ i on at ă de căt r e Sat rap i e,pent ru că su nt un om de acţ i une.Fi i ndcă, pen t ru mi ne,numai i deeameacon t ează. Mă afl u î n războ i cu acest gu ve rn t i ran i c şi voi l upt a pân ă î l voiî nvi nge . Pent ru că pe moment un st s i ngu r , dar ast a nu mă der an j ează. De f ap t ,î ncă nu am f ăcu t d ecl araţ i a publ i că, r dao voi f ace i med i at ce vo i aj unge nîProvi nci i l e U ni t e M arţ i en e. . . Am 28det oamneşiî ncănam f ăcutni mi c.Am scri s,ceidr ept ,ni şt e poezi i pe ca re Al i ci a l ea pi er dut . Am scri s ni şt e cu get ăripe ca r e l e am l a mi ne,î n sa cu l de vo i aj . Poat e că vo r co nst i t ui î ncep ut ul pri meimel e că rţ i . . . Am scri soscri soaredeschi săl a„ Voce a Sel en ei " acu m t r eian iî n care pr opu neam f ond ar ea„C l ubul ui Democr at " alDan ubi ei . Mi sa răsp uns n ît r un mod ap r eci at i v l a ad r esasu ges t i i l or m ee, l dar u n sa î nt âmpl at i n mi c co ncre t . I mi ami nt esc . . . demul t . . . ave am vr eo 6an i . Mama dor ea să mă dea al şc oal a de muzi că, dor ea să cân tl a vi oar ă.Ma î nsc ri s l a exam en , mam pr ee znt at cu f ragm ent ul „Fl ut uraş, numai ai ari pi oa r e" pe car e l am

câ nt at sol ovoce. Comi si aaf ost î ncâ nt at ă dar , caurm ar e auneineî nţ el egeri –eicr edeau că suntcandi datl a secţ i a depi an –am pi catcu succes.La i eş i r e mă aşt ept a mama şibuni cu l , car e mi a spu s sănu ui t ni ci od at ă că est e p ri mul meu exam en şiul t i mul l a car e su nt respi ns.Mi a sp us că voi fi î nvi ngă t or alt oa t e c on f ru nt ări l e v i i t oa r e p en t ru căşt i e c ă acest eşec mă va ambi ţ i on a.Mul t mait âr zi u ave a săse ar at e căa avu t dr ept at e.Am cân t at t ot uşil a vi oa ră doiani mai t ârzi u. Mama mi al uat prof esorart p i cu l ar; apoi ma dat şil a şco al a de art e pl ast i ce. Se sp une că art i şt i if ără t al en t d evi n cr i t i ci . Cam aşaam f ost şieu l a vi oară şil a dese n. Am pr ef er at m i ngeaşi j ocuri l e:eram î nt ot deaunaî mpăr at ul .Şcoal apri marăA * am î ncep ut o pr ost . n Ivăţ ăt oa rea er a o st ai l ni st ă î ngu st ă, ar i eu f ăceam part e d i n şcoal a de gâ ndi re i l ber aă l a buni cu l ui meu . A avu tt ot uşi un mer i tî nvăţ ăt oa r eamea: mi a cu l t i vat cer bi ci a.La gi mnazi u, î n sch i mb, am deven i t o vedet ă,ol i mpi c p at ru an il a mat emat i că şical i ficat oat ă dl a f azacan t on al ă, e d dou ă or i n î concu rsu l s ar t ap i an de uni ver sogr afi e, câ şi t gă t or e d fi eca r e d at ă. Şi i at ă căa ven i t anul 268, 21 augu st . Tru pel e d e r ob oţ i aiUni uni i Ven usi en e aui nvad atMoravi a.At unciam l uathot ărâr ea e d ami co nsa craexi st en ţ a l upt eiî mpot rva i „ Uni uni i " . Voi l eca p ,î n Pr ovi nci i l e Uni t e Marţ i en e,mi am spu s,şivoiî nt emei a o asoci aţ i e de el i ber ar e a Ci l i ndru l ui Lagran geOri en t al de su b st ăpâni rearob oţ i l or . Şi vi i t oru l a vru t să mă cont r azi că î n mod neaş t ept at . Ace l aşiOsc ar Romer o,st rat eg al Comi si eiPr og r esi st e şi sat rap al Danubi eiSuperi oa r e,ca r e n î' 68 sa op us, verbal ,i nvazi eiroboţ i l orVenusi eni ,aveasăi nvadeze,elî nsuşi ,sat rapi asa, prod ucân d o răst urn areot a tă l a scări i val ori l or . Mi separe că acest a nui decât î ncepu t ul . Ar fi f ost maisi mpl u ca a Dn ubi a noast ră să e fi ocu pat ă,î n con t i nuar e, de sol daţ i v en usi en i . A m fi şt i ut cupr ec i zi e ci ne ne es t e duşman ul . Pe cân d, aşa, Romer o sa d atdr ept cam pi on ul naţ i on al i smul ui , nea f ăcu t săcr ede m că e si nce r doar pen t ru aşiî nst ăpâ ni pu t er ea person al ă, neţ i nând sea ma ni cide su puşi i să i , ni cide p at r on i i să i ven usi en i , i ar n oi , bi eţ i gu gu şt i ucide co l i vi e,l am crezu t , ui t ând un l ucruese nţ i al : el î nsu şiest e u n r ob ot .

***

00 Pri vesc a cad l ran ul ceasu l ui . Est e or a.1 Mai 2 am mul t până vi ne î nser area. Ar t r eb ui să orm d puţ i n. Să n îcer c să ăm gâ ndesc, poa t e voi ob osi

şivoi adorm i . Man ol o – ce l ce av ea să devi nă pon t i f ul mend el i eni l or – er a un human oi d si mpat i c,f oa rt e bi nev ot i or cu sem en i i săide acel aşisex, dar ext r em de i nt er esate d sp eci men el e,bi ne pr op orţ i on at e,al e sexu l ui op us. Avea,t ot uşi ,unf ondbunşi ,fii ndf oart eci nst i t–ni mi cnu det est amaimul t decâtpocri izi a a ref uzat să se căsă t or ească cu pri et en a sa, l or Fen ci a, pen t ru a nu o dece pţ i on a, t i ş i ndu se un coc oş f ăr ă per ec he.Des i gu r , Fl oren ci a ar fidori t să l şt i e numai al ei , dar , con st at ând pe pr op ri ai pi el e el an ul nest ăvi l i t a l bast on ul ui săut el escop i c, oa f mea sa nest ăp ân i t ă de can t on aren îpeşt er a parad i su l ui ,l a i zv oru lf er mecate d ap ă vi e care seca mai rep ed e,l a t oa t e p art en er ee l sa l e,decâ t ar fidori tl an ceasaher cu l i ană ce u n maivoi a sădeasem ne d e ob oseal ă,eaa accept at ăsl l ase să şif acă de ca p, cerân dui ,t ot uşi , un moşt en i t or . –Tu,pri mulşisi ngurulmeupart ener ,i aspusFl or enci aî nt r ozi .Şt i u că nu vr eisă mă mi nţ i , mi aispu so şimă bucu r . Pr ob ab i l că dor i nţ a t a nes t ăp ân i t ă d e h uman oi de es t e o oal b ă. Tu si ngurveişt icet r ebui esăf aci ,darmi el asămioami nt i r epecar e să oi ubesc ai m mul t decât pe i t ne,f ămi un băi eţ el , Man ol o! I af ăcu t pe p l ac F l oren ci a şiaşt ep t au săva dă rezu l t at ul , câ nd, o n ou ă f urt ună se ecl d an şă î n spa ţ i ul i men s alEst ul ui . St at ul decr et ează o nou ă vânăt oare de vrăj i t oare:„C el i bat ul sei nt erzi ce;oţ i t e ci ca r e nu se vo r

su pune î n t er men de o l ună vor fi ex ped i aţ iî n col on i i pen i t en ci ar e f ără posi bi l i t at e de î nt oarcere" . Aşa era f ormul at ă noua l ege, desi gur „ mi nunat ă, " da r pr eci zări l e di n cl asi ca an exărămân eause ce re t pen t ru muri t ori i de r ân d, fii nd cu noscu t e numaide căt re ech i val en ţ i i cer ber i l or noşt ri de a zi , pret ori en i i Dep art amen t ul ui Adevăru l ui . Acu m, l a maibi ne d e un sf er t de mi l en i u de a l even i men t , se cu nosct oa t e d et ai l i l e,maicu seam ă căau l eg ăt ură cu apari ţ i a rel i gi eimen del i en e.I at ă cl ari fică rl i e: –cel i bat ulsei nt erzi ceî ncepândcuvârst ade20deanipent rubăi eţ işi 18 an i pen t ru f et e;– ce i car e n u se or v u s pune n ît er men de o l ună de a l apari ţ i a pr ezen t eil egi su nt şipersoa ne d e p est e 4 0 de a ni , de p i l dă, dar şi de 20, t oat e b ăga t e n î aceeaşi oal ă;– p resu punân d că ceast a ă l ege va ămân re

î n vi go ar e,cee a ce est e o f art e p r obabi l ,î nt ru câ t gu vern ul aparţ i ne u neica se t pol i t i ce , ge nera ţ i i l e vi i t oarevo r fi sa cri fica t e; – ace ast ă l eg e seref erăl a t oţi cet ăţ en i i , dar m embri i ca sei t con ducăt oa r e n u se co nsi der ă cet ăţ en i , deci ei su nt excep t aţ i ; – cu m di vorţ ul est e n it er zs, i nu rămân cu pl uri l or cr ea t e p e ca l e a dmi ni st rat i vădecâ t 3 sol uţ i i : fie săse n si uci dă, î n acest ca z b unuri l e r ev en i nd st at ul ui , fi e să dev i nă i pocr i ţ i p ri n sc hi mbar ea f r ecv en t ă a part en eri l or , so l uţ i e c ar e sa gen eral i zat asi mv , urm aşi ir ezu l t aţ i rămânând cu mama şi cu pr i nţ ul conso rt , fie să î ncer ce să pl ece î n NouaLu me Spaţ i al ă, î n modcl andest i n, pen t rucăMarel e mp I eri u nu t ol er ea ză ni ţ i at i va i ndi vi dual ă. Pr i vi nd ac um î n urmă,pes t e t i mp,î mi dauseama că,deş i Mar ea Revol uţ i e E l ect r on i cănu a f ăcu t decâ t săî nl ocu i ascăo t i rani e cual t a, a f ost t ot uşinecesar ă. ast C a pol i t i că con ducăt oa r e şi a prop us săi el i mi ne pe human oi zi ,î n mod t r ept at , pen t ru a nu se r p od uce con vu l si uni soci al e cu posi bi l e ef ect e ned ori t e şisă iî nl ocu i ascăcu an droi zi , scl avi cu mul t mai put ern i ci , mai di sci pl i naţ i şi , sa co nsi derat, mai i nt el i gen ţ i , ast f elmembri i ca sei t men ţ i nânduşiput er eaşit răi nd î n co nt i nuare u ldi c şi non cr ea t i v. Dar ei au ui t at că , deşi scl avi pri n st at ut ,r ob oţ i i sau pus p e r t ea bă, au î ncep ut săi nven t eze , ap oisăr efl ect ez e şi pasu l următ or se nt r evedea î de l a si ne:el i mi nar eaca sei t şipr el uar eaput eri i . Numai căpasu l ăst a a durat ap r oap e d ou ă se col e. Când Fl oren ci aî şiaşt ep t a moşt en i t oru l , eraa l î ncep ut ul ani l or 30 ' di n sec ol ul XXI sa u sec ol ul I al Erei Spaţ i al e. De câţ i va an i , n î Mar ee l I mper i u, r eacţ i unea şi a f ăcu t si mţ i t ă prezen ţ a. Membri i Mar el ui Con si l i u au r evi zu i t ori en t ări l e d ef unct ul ui Segi o Le Goff , pr el uân d o moşt en i re de i nvi di at , at ât î n pl an ul c an t i t ai v al sp aţ i ul ui i men s ob ţ i nut de acest a – pl an et a Ven us a even d i t col on i a Marel ui I mperi u – câ t şiî n domen i ul cr ed i t ul ui moral pe ca re n ît r ea gal ume ci vi l i zată il a aco rd at , blocus, î n l ui Le Goff şi , ul t eri or , urm aşi l orsă i . Au avert i zat vr eo cât eva „ casandre"că j oculacest a cu ursulvi cl ean ali mperi ul uiva deve ni ri sc ant , dar va l ul eu f ori eige nera l e e-a l st u apat pl i sc uri l e. Man ol o sa născu t puţ i n după î ncepu t ul sec ol ul ui XXI . Şi a pet r ecu t cop i l ări a şi adol escen ţ a n î ul t i ma p eri oa dă d e gu ver nare a ul i Ser go i L e G off . Apoisaî nscri sl a opt oel ect r oni că nut ri nd dori nţ a de a se speci al i za î n

con st rucţ i i l e de r ob oţ i . M an ol o er a pasi on at î n egal ă măsu ră de i st ori a r el i gi i l or . Deşi st at ul se procl ama at eu , don Sergi o l i bera l i za se practi ca rea ori că rei rel i gi i , cu co ndi ţ i a cabi seri ci l e sănu prej udi ci eze buna f uncţ i onare a pat r on ul ui em t poral : t s at ul . A st f elcă se publ i caser ă su fici en t e cărţ i r el i gi oa se e d b ună ţ i nut ă.Dar ou na con ducer e al i mi t at ,î n mod di scr etl a î ncep ut , număru l că ri ţ l or d esp r e rel i gi e,apoi a î ncep ut r et rag erea l or . To t uşi , Man ol o avu sese i mp t săci t ească Bi bl i a,Coran ul , Ved el e,Upan i sh ad el e şi o ca re tf ru mos i l ust rat ă numi t ă I st ori a Rel i gi i l or . V i su l săuer a să cr eeze o arm on i e uni ve rsal ă î nt re oa men i şi ob r oţ i n î cad rul acel ei aşi i ser bi ci uni ver sa l e, căr ei a i a sp us „ men del i ană" , del a pări nt el e gen et i ci i G rego r Mend el . D es i gu r , v i se f rumoase al e unui t ân ăr î ncă nec on f runt at cu st ru ct uri l e cot i di en e al e put eri i , d ar , ca r e, al i mpact ul cuadver si t at ea aut ori t ară şiî ncă păţ ânat ă a admi ni st raţ i ei , sevort ransf orm a î nt r un cr ez. La apari ţ i a acest eir el i gi i a co nt ri bui t şi pot en ţ i al ul de si nt ezăa l ui Manol o, probabil.

*** Pri ma av ent ură car nal ă a î nce pu t o r el at i v t âr zi u. A ve a 22 de pri măver i . I nce puse pri nt r o r el aţ i e se nt i men t al ă pl at on i că car e se pr eu lngi se dest ul demul t pen t ru Man ol o.Tân ăr a dom ni şoar ă,maimi că cu câ ţ i va ani decâ t el ,î i ascu l t ase cu î ncâ nt are poveşt i l e desp re Beat ri ce şi Hél oi se, desp r e C har l ot e şi Regi ne Ol sen . Vani t at ea eier a gâ di l at ă î n mod pl ăcu t decom paraţ i i l e pe carean M ol o l ef ăcea î nt re eaşiacest e per son aj e cel eb re.Peau tncielnu şt i a că, deve ni nd un per son aj , ai part e ap r oa pe numaide su f er i nţ ă.Dar el nu ve dea dec ât pa rt ea f rumoasă a l ucr uri l or . Ori cu m, t i mpul t rec ea şinu î ndrăzn ea să o at i ngă pe t ân ăr a sa pri et en ă, di nt r o r eţ i ner e pl i nă de resp ect , dar p oa t e şidi nt r o necu noa şt ereot a t l ă a asp ect el or eh tni ce ece n sar e,car e,pe vr emeaaceea, nu senvăţ au , caacu m, l a şc oal ă.Cum dr ăcu şor ul car e se ă afl î n fiecar e h uman oi d ance pu t săi deagh es ri p et en eisa l e,cu m eaa t r eb ui t săpl ece î n al t ă oc lal i t at e n î ved erea con t i nuări i st udi i l or , cu m scri sori l e l or sau rări t p en t ru ca , du pă puţ i n t i mp, ea să nu mairăspu ndă del oc, Man ol o şi a pr opu s să se ni t er es ez e, deşi si mţ i se că şiî n f oru l săui nt eri or ceva u ma ni mer ge.

Al uatl egăt uracu un col egcar el ai nf ormatcăexpri et enasaf usese cu rt at ă de un „ bi vol " a (ceast a î i e ra por ecl a) , u n t i p cu noscu t p en t ru sp eci al i t at easade aru pe n ii ma şipoa rt a peşt eri i parad i su l ui t i nerel or et fe. I i pl ăcea să se con si der e u nî nvăţ ăt or au s un maest ru. Se ău l da a dese a că el i ni ţ i ază„ f ec i ori mea " – vo rb eaî n ca t eg ori i – sp re a ot rece ap l rof es i onal i sm. I i f ăcea , pr ob abi l ,o r ea l ă pl ăcere să seşt i e că elest e un t al en t at ped ago g î n domen i ul af r od i si ac.Şi , după cu m spu neaumul t e di n el ev ee l sal e,er a t al ent at . Man ol o a afl at m ul t mait âr zi u că „ bi vol ul " a deve ni t membru mar ca nt al ca sei t pol i t i ceşisa i mpus p ri n t eroa reaî mpot rva i pract i ca nţ i l or amoru l ui l i ber ! Se sp uneacăsoţ i a sa, mul t maibăt rân ă cael ,î l pr op ul sase sp re vârf ul pi rami deiput er i i . Făcea pe mor ai l st ul . Guri l e r el e afi rmau că, dat ori t ă exces el or di n t i ner ee, ţ a i r fi seca t zvoa i rel e nect aru l ui pe ca r el î mpărţ i se at ât de gener os el ev eor l sal e. a Mn ol o sa mi rat de aceast ă met amorf ozăa „ bi vol ul ui "î n l up moral i st , dar şi a sp us cănu est e si ngu rul ca z pe r ca el cu noa şt e. Desi gu r ,î i părea rău de î nt reru per ea l egă t uri i sen t i men t al e,dar u n pri et en l a con so l at .I a pr op us sămea rgăcu ell a o„ pr eot ea săa Af r od i t ei " , prof esi on i st ă a des t i nder i i ad i ab at i ce a si st emul ui n er voshuman oi d. Ş i at unci , caî nt ot dea una î n Marel e m Iperi u, nu exi st au prof esi on i st e p r orp ri uzi se. Nu ban ul er a mi j l ocu ll or de sch i mb. El e a u f orm atun f elde cl ub care se num ea„C l ubul l ui Ven us" cu scop ul ofi ci al de pract i care sp aort ul ui î n modr eg ul at , da r , pe ân lgă ast a,av eauun pr ogr am moder atde mor a car nal de pat ru or i pe săpt ămân ă ( marţ i , oi j, s âmbăt ă şidumi ni că) . Zi l el e de mi er cu rişivi neri erau co nsi derat e zi l e d e p ost şi de a bţ i ner e.Era caun f el de soci et at e orfi că cea apăru t mai t ârzi u î n med i ul uni ver si t ar . Preot esel e Af r odi t eierau f et edecepţ i onat esent i ment aldepri mull orpart ener ,car eau pref er at săcon t i nue,î n st i l baudel ai r ei an , să dea t ru pul ui ceea ce i se cu vi ne,ad i că nect ar de human oi zi ,i ar su flet ul săl can al i zez e sp r e al t e scop uridecâ ti ubi r ea . Acest e p r eot esepa a rţ i nea u, cai dee gen er al ă, Cl ubul ui l ui Ven us,dar nu aveau un st at ut , o sal ă şio or gan i zaţ i e prop ri uzi să. Fi eca re î şipri mea part en eri i acasă ,î n l ocu i nţ a î n ca re,cel mai f recven t , l ocu i a cu ch i ri e.Norocu lf ăcu se ca fiecar e cam er ă să e fi d ot aă t cu o b ai e.Şi apa ca l dă cu r geal a di screţ i e.Î n ci uda f apt ul ui căest e cri t i ca t mereu , Sergi o

Le Goff a f ăcu t mul t e l ucr uri bune:r ez ovar l ea prob l emeil ocu i nţ el or , de pi l dă, î n Mar el e mp I eri u. Au sunatl auşă.Leadeschi sohumanoi dăcu numărul166/61.Ast a î nseam nă, aexp l i catpri et en ul u li Man ol o, ap rort ul di nt r e î năl ţ i me şi gr eu t at e,ceea cepare ccept a ab i l di n punctde vedereet i c. est După cât eva momen t e de con ve rsaţ i e,ami cu ll ui Man ol o a pl ecat , con f ormî nţ el eger i i , spr e al t ă human oi dă.Man ol o a f os t servi t cu l i coar ea st an dar d a preot esel or: vi nul negru . După con su marea or cel ou dă pah are l ob i gat ori i , băut eî ncet ,par căpent ru afisavurat e,peunf ondmuzi calf oart epl ăcut–o co nversa ţ i e a bi a şo pt i t ă î nt re o d i part en eri pr eo t ea sa Af r odi t eil a ru ga t pe Man ol o săvi nă l a bai e.I a f ăcu t u n duş,l a şt er s bi ne,uscân dul ,i a mai datun pah ar cu vi n şişi a scosal at hul . Tot t i mpul l umi na f usese rem ext de pal ă, t oa t e becu ri l e fii nd roşi i : caî nt r un l aborat or f ot og rafic. e S sp une: cu l ori l e p rop i ce r d ago sei t su nt roşuşiport oca l i u. A deşu ru bat cap acu l unui t ub cu cr emă, l a ru ga t să şiî nt i ndă pal mel e,i a pus d i n bel şu g,apoişi a pus şi ea, i a l uatuna di n pal me şi a duso pe u n sân , ap oipe ceal al t a a fixat o su b munt el e u li Amor . Deg eel te u li Man ol o a u găsi t si ngu r e d rumul spre ărâm t ul l ui Had es. Î n acest e cl i pe eaşi a dus am ân dou ă mâi ni l e sp re l an ceat el escopi că a l ui M an ol o, car e, dej a, se afl a î n pozi ţ i e de l upt ă, pri nzân do u şor şi masâ ndo d e a l vâ rfsp r e coa dă, î mbi bândo a st f elî nt r un st rat gr os de cr emă cu mi ros de vi or ee, l ap oi ,l a f elde fin, a t raso sp r e peşt er a ei . Lanceaa f ăcu tj on cţ i uneat resă l t ân d î nf omet aă t sp r e a dâncu ri l e î nt unec ae t. t A unci , ce al at l ă mân ă sa des pri ns de munt el e l ui A mor , at eri zân d vi oa i e şibi ne î mbi bat ă cu ungu en t pe c eă l l al t sâ n al ei . Tot ul a veni tdel asi necaşicândManol oarfif ăcutast adi nt ot deauna. –Gr eci i ,î n ant i chi t at e,seungeau cu ul eidemăsl i ne;noi ,moderni i , acu m, ne u ngemcucr eme p l ăcu t mi rosi t oar e,i a spu s p r eot easa uil Man ol o, după ca r e şi au uni t i l mbi l e.El f ăcu se câ t evaob servaţ i i şicon st at ase că f et el e cu co apse f oa rt e mariau, î n gen eral , sâ ni i mi ci , şii nver s,dar avea pl ăcere a săcon st ae t căan i mal ul pe care l avea î n posesi e er a pr op orţ i on at perf ect . Dar cu vi nt el e n uşiavea u r ost ul . Pen t rucăt ot ul deven i se u mzi că . . . Şi t ot uşi , mul t mai t ârzi u, avea săafle căpri ma l ui exp eri en ţ ă ca rn al ă i af ostof eri t ă de c ăt re ond a roi dă.

***

Tot ulaveni tdel asi ne.Penesi mţ i t e,humanoi zi isau despri nsdepe Pământ şisau st abi l i t ,l a î ncep ut mai t i mi d, apoidi n ce nîce m ai hot ărât , t otmaidepart e de am ma o lrGee a.Cam pe vr emea ân cd Man ol o se pr eg ăe ta să ăr păseasc ă Mar ee l m Iper i u, cu gân dul ascu ns d e ase t ab si l i undev a pe Sel en a, î ncep eami graţ i a col on i şt i l or sp aţ i ul ui . Deb uşeei men seaşt ep t au să i nt r e î n ci r cu i t ul econ omi c all umi i( î n ci uda mari l or u p t eri domi nant e al e ace l or t i mpurice şi al j onase ră t eri t ori i l e vi i t oarel or co l oni i ) , fi i nd vi za t e, nî sp eci al , d e aso ca i ţ i i a l e î nt rep ri nză t ori l or part i cu l ari ; d esi gu r , n î sp aţ i ul oc cd ien t al , pen t ru căî n cel ori en t al ,î n ci uda ref orm eor l neo l i beral e pe ca re l ea ap l i cater S go i Le G off î n Marel e m Iper i u şiî n domi ni oa nel e sa l e,nu au f ost i b el er at e au t ori zaţ i i de exp l oa t ar e pen t ru col on i a sa , pl anet a Ven us, decât pen t ru firme d e st at , de u nde şi i mob i l i t at eal or i n becu noscu t ă.Cel e mai pr osper e di nt r e com pa ni i l e pa rt i cu l ar e er A av u ent uri eri i Sel enei ,

Marat hon , Pa n Sel , Cel est i s, Mars&Mart i s, Ti t anoi etc d. , soci etă ţ i or gan i zat e pe acţ i uni ,î n car e ni ciun membrusaugr up de per soan e di n acel aşist at nu put eadeţ i ne mai mul t de o t r ei me di n ca pi t al ul i ni ţ i al . Sa avu tî n ved ere, de c ăt re on fdat ori ,i nt ern aţ i onal i za rea ex pl oat ări i sp aţ i ul ui î n sc opu ri pa şni ce . De ase menea, 10 % di n pr ofit ul fiecăr eicom pan i ia f os t dest i nat S oc i et ăţ i i Naţ i uni l orpen t ru aj ut orarea pop ul aţ i eiţ ări l orcel ormai sărace umi .lCel e r t eidomen i i maj or e n î care i vau actacest e com pan i i er au : t r ansp ort ul de pasa geri şimărf uri , co nst ru cţ i i l e sp aţ i al e a ( t ât pl at f orm el e ce gr avi t au î n j urul Pă mân t ul ui , Lu ni i saupl an et ei M art e, cât şi bazel e prop ri uzi se, ambel ef ăcâ nd part e d i n gen eraţ i a I ) şiexp l oa t ări l e mi ni er e p e Lună, Mart e şi ,î n st udi u, î n Cen t urade Ast eroi zi . Pri vi nd ret rosp ect i v, se poa t e ace f o com paraţ i e n ît re secol ul XVI şisecol ul XXI . Aceeaşi Lume N ou ă cu posi bi l i t ăţ i men i se de pr ocu rar e a bogă ţ i i l or , şi l a con ch i st adori i E rei Post co l umbi en e,şil a pi oni eri i Er eiSpaţ i al e. La sf ârşi t ul secol ul ui XX sau pus b azel e u nui î ndel ungatt at s usqu o î nt r e cel e d ou ă mariput eri de a t unci . De a fpt , sa aj uns a l acest acord şica urm ar e a secă t ui ri i accel erat e a resu rsel ort er est re,a cr eşt eri i grad ul ui de pol uare, î n mod exc esi v , a sp argeri i st rat ul ui de ozo n şia i r osi ri if on duri l or î n domen i ul î narm ări l or r st at egi ce. Cel e maimul t e d i nt r e a cest e p rob l eme au exi st at şi mai î nai nt e,dar n u sa gă st i n i ciun coo r don at or nî ţ el ep t a l con duce rea Mar eu li I mper i u car e să l e ab or dez e î n mod desc hi s şireal i st

pân ă a l Ser go i L e G off . Dest i nul a vru t , poa t e,ca el să gu ver nez e 3 0 de an i , r eu şi nd î n ace ast ă per i oad ă să sc hi mbe ment al i t ăţ i l e bi zan t i ne al e pop oa r el or n di i mper i u. Af ostconsi deratcaun aldoi l eaPet ru celMare,darnu aput ut ,sau nu a vr ut , sădemocr at i zez e i nt egr al at st ul pri n ri di car ea mon op ol ul ui put er i i deţ i nut d e căt r e part i dul u ni c.Şi aceast ă l i psă sa văzu t d upă t r ece reasaî n nefii nţ ă.A urmat o scu rt ă per i oa dă de a şanumi t ă rot ai ţ e a cad r el or l a ni ve l ul s uper i or , du pă car e un gr up r es t rân s şi a î mpărţ i t port of ol i i l e,sp ri j i ni ndusepe o amen i i aparatu l ui . Trep t at , s-a aj uns a lf elca î nai nt eal ui Le Goff ; O bi rocr aţ i e put er ni căşicoru pt ă di sp uneade î nt reaga put er e n î Marel e mp I er i u. Legi di n ce nîce m air ep resi ve au î ncep ut săcu rgă asu pra pop ul aţ i ei , ca r e n u ar ea ci ţ on at . Nou a ga r dă pr et ori ană er a al că t ui t ă, acu m, numaidi n an droi zi . Dar nî t r eaga con cepţ i e d espr e r eaţ li a om – o rb ot a f os t r ev i zui t ă. Pevr emea l ui Le Goff f use se ră i mport at e pr ogr ame oc cden i t al e de pr odu ce r e a r oboţ i l or pe bazamodel ul ui co oper ar ecoor don are , deci un si st em î n car e r ob ot ul er a con si der at egal ul omul ui . Deşi sa con st aa tt că acest mod eler a f oa rt e cr eat i v , mem „C ast br e i i " iau i mpus revi zu i r easi st emul ui i mport at şit ransf orm ar eal ui î nt r unul de i t pul cooper ar es -u bor don ar e.Au pr ef er at să ai bă sc l avicât ai m mul ţ i şimai doci l i , dar a u l ăsa tt ot uşiunui gru p de androi zio l i bert at e de crea ţ i er el at i v l i mi t at ă, ar d car e se va dovedi , n î t i mp, cat ast rof al ă pen t ru put er ea

„C ast ei " . Pen t ru că at unciau f ost use p bazel e soci et ăţ i i vi i t oa „U r n ei un ai i

Ven usi en e" ,a Mar „E on Doi " .Soci eu li Cr ei er şi a put er ni cu l uşa il et at ea noa st ră, a cel or care r ăi m tî n sf er a de n iflu „U en n ţ i ă una i i ",nu es t e d ecât o cop i e a li ndi goa soci et ăţ i i Marel ui I mperi u: Cast a, f orm at ă di n humanoi zişi st ăpâni nd o p op ul aţ i e maj ori t ară şi ob ed i en t ă de a ndroi zi ,î n peri oa da sade maxi mă dez vol t ar e,sa t rasn f orm at nî ( cu depa rt amen t el e „E l on ul Doi " pop sal e an exe ) or fmat di n an droi zi ş i şa s t ăp ân i nd o ul aţ i e maj or i t ar ă de human oi zisu puşişisp er i aţ i . E sen ţ a put er i i st at eor l ol i gar hi ce a rămas aceea şi : cei puţ i ni t reb ui e săi op ri me pe cei mul ţ i , sp unân dul e că o f ac sp re i n bel el or şi dori nd săfie c r ezu ţ i . De acee a, t oţ i cei cecred î n l i bert at e su nt f raţ i : fie h uman oi d, fie an droi d.

Şi i at ă că Man ol o sa deci s să pl ece. Legea asu pra cel i bat ul ui a f ost pi căt ura ce a f ăcu t săse rev es re pah aru lr ăb dări i sal e.Dar maiave a o pr obl emă di fici l ă de r ez ov l at : cese va î nt âmpl a cu Fl or enci a şi u c moş t eni t or ul g enomul ui s ău ? Cel mai pr obabi l e ra că i s e va f ac e o st eri l i za re şi vafi ex ped i at ăî nt r o co l oni e p en i t en ci ară. Dacăse a vcăsăt or i cu Fl or en ci a,Man ol o va ut p ea am ân a deport ar ea eişiva ave a maimul tt i mp să gân deasc ă cal ea dea o şt er ge i d n Mar ee l I mperi u. Î n acestz, ca i nsă , vat r eb ui săo i a cu el , că cial t f elo vorl i mi ena pr et or i eni i . N u se gân di se ni ci oda t ă că va veni em vr ea cân d va av ea r esp on sa bi l i t at eade vi aţ ă şide moa rt e a su pra unor i n fiţ e d ragi . A vor bi t cu Fl oren ci a, i a exp us,pe scu rt , pl anul să u de eva dar e,î n t i mpul că l ăt ori eide nunt ă, a u lat l egă t ur a cuun pri et en ,i nt erm ed i ar î n pl ecă ricl andest i ne şi au st abi l i t dat a. Până at unci , urm ao p eri oa dă de a şep tt are n îcord at ă.

*** 00 Saf ăcu tt ârzi u. Est e o ra .21 Ce bi ne că unmaipl ou ă.Ar fi caz ul să

mă grăb esc. Mă d eze ch i pez ap ri d, î mi î ngh esu it oa t e h ai nel e n î sacoşă avân d gri j ă săsco t , mai i nai nt e,cei doi sa cineg r, ide pl ast i c,pe ca re iii mbr ac î n l oc e d cost um de scaf an dru .Î n alt rei l eaî mi pun saco şaî n care am şit oa t e act el e.Sper ă c nu va păt runde a pa.Mi am l eg at acu slî n spa t e cu sf or i aşezat e d upă mod el ul rucsacu l ui . Tot uşi , mi se ar pe n icom od . Po at e căî n ap ă vafi maisi mpl u. Pri vescen t p ru ul t i ma oa ră ori zon t ul î nt unecat şist au l a î ndoi al ă,î ncă. Să o p orn esc i rect d spret yx S saumaibi ne sămă cu f und î n Negr as şi pe sub apăsă păt rund î n St yx ? O i nspi raţ i e di vi nă î mi căl ău zeş t e gân duri l e: spr e Negr as; şi po or nescî n pas al er găt or pri n pădureade p e coa ma col i nei .I es nt î r un l umi ni ş şi ob serv că ri mup l ob i ect i v se ap r op i e.Ci ul escur ech ea şiau d ni şt e f oşn et e al e f runze l or . Săfie un pret ori an l a pân dă saupoa t e vân t ul ? O ri cu m, t r eb ui e sămer g n îai nt e.I at ă şose au a.Tr ebu i e săo t r ec , dea cu rmez i şu l . Dacăci nev a pân deş t e,mă va vedea.Dar t r ebui e să i nsi st .Sar de l a vr eo doimet rişif ac un zgomot i nf ern al . Noroc căsu nt i ncă l ţ at cut en i şi , al t f elmi aş fi ră ni tt ăl pi l e.Trec î n f ugă dr umul şimă agăţ de cr eanga nui u co paccar e s e r upe cu mi ne ş i mă f ace să at eri zez ndi nou preazgom ot os. Mă op r esc şi ci ul esc rech ui l e.Parcă seau de un f oşn etap rop i at , să fie vân t ul ? La câţ i va met ri sezăre şt e ap a.

Pri mul ob i ect i v a f ost i n at s:est e r âul Negras. Di n câ ţ i va paşiaj ung şimă cuf und pân ă l a ge nunchi , du pă car e aş t ept . Mi se ar pe pr ea apr opi at f oşn et ul . Când, deod at ă, ca de n î apă, cu un pl escă i t put ern i c,o p i at ră. I nt r o f racţ i une de se cu ndă am l uat deci zi a:t rebu i e să di spa r , să mă dau l a f und,nu am voi e să cad î n mân a l or . De bu năseamă est e u n cerberde f r on t i er ă careamdep i st a. t Sunt dej a l a marei st d an ţ ă de ă ţrmşiparcăm a două ci rcu i t e ce f uncţ i onea zăparal elî n crei er . Mă st rân g o tat e s f ori l e a cest ei en orm e şi nech i bzu i t e mp ir ovi zaţ i i . Reu şesc săru p sa ci ide p l ast i c cei nea ţu l oc e d cos t um de sc aan f dru . Ori cu m, ap a pă t runse se m aiî nai nt e p ân ă l a pi el e.Dar nu er a r ecepen t ru sf ârşi t ul l uni i mai . Am r eu şi t sămi dezl eg sacu l . E mul t maicom odsălî mpi ng n îot ân dî n urma u li . – De ce nu t rage? mă i nt reb.Eu aş f aceo,să fiu î nl ocull ui .Eu î nsu mi am f ăcu t arm aa t,ca şiel ,l a cer ber i if ron t i er e. i Pri n zon a mea de pazăna r t ecu t ni men i , dar m am gân di t ad eseori ceaşf acen î acest caz. Şi ni ci od at ă nam r et ract at ot hărâr ea mea: aş t r ageî n pl i n pen t ru a uci de. Deşi r egu l amen t ul pr eved e evi t ar ea , cu ori ce pr eţ , a omorâri it r ansf ugi l or . Tr ebui eţ i nuţ iî n pi ci oar eşipri nşidevi i .Darceeaceurmeazăeun i nf ern. Mul ţ i sp un căl i se er of ă o şan să. După an ul pet recu tl a recl uzi une maipot i ncer casă r eacă t di n nou . Eu nu cr edî n acea st ăt eori e.Un di sp er atmi ze ază t ot ul peo cart e.Fi e reu şeşt e,fie t receî n l umea cel or drepţ i . Pen t ru un ad evăr at i d sper at u n exi st ă cal e de mi j l oc. De aceea, u aş e t r agen pl i n. Pen t ru a uci de. – De ce nu t rage? mă i nt r eb di n nou.Ni cimăcarnu somează.Cu si gu ranţ ă căsa sp eri at . Sa dus să şianunţ e col egi i şiva rm u a vân ăt oa r ea de vul pi . Am at i ns ţ ăr mul . De păt runs î n St yx , cu echi pam ent ul meu i mpr ov i zat , nu maipoat e fi vor ba. Nu am dec âtsă m ă î ndepărt ez ât c mai mul t del ocu ri l e ast ea. Gân di ndumă r ap i d, i au hot ărâr ea: al er g sprest . E Un arbor e masi v mi i ap ar en -f aţ ă.Sunt t en t at ăsmă caţ ăr , dar u no f ac. Î n mod i ncon şt i en t , şt i u că si ngu ra sal var e est e f uga. Un l ăt rat e d câi ne se au depemal ul deundeam por ni t . Mi au l uaturmel e.Fug n î co nt rap an t ă pân ă aj ung î n vâr f ul unui deal . Pri ve sc î n urmă şipar că si mt ăt lrat ul urm ări t ori l or m e: i cer beri şicâ i ni . Aş fi î ncl i nat să mă op resc, să mi t rag su flet ul , dar u n o pot ace. f Tr ebu i e să mer g î nai nt e,î n pas vi u. Aj ung î n pă du re şi mă ui tî n urmă.Am se nzaţ i a că zăr es c o mbr u ă.Mam f ri ptdej a cu su pa , aş a că nu mi ar păr ea i mposi bi l s ăm -i es ie î n cal e ce rber i i -

urm ări t ori . Mă o pr esc. Sunt numai î n ch i l oţ i . Spi nt ec şi sa cu l ca r e a st aupat sac oş a.Apa nu a păt runs n î ea. Mă î mbr ac ap ri d.Bat e dej a un vân t ce m i se are p ece r. Sunt zg âri at ău r pe p i ci oare , dar u n si mt durer ea. O porn esc di n nou , si ngu r , pri n pă du r e,î n mi ez deoapt n e.Am i mpr es i a că mbr u a ce mă u rmăr eş t e s e apr opi e c on t i nuu de m i ne,darnu vr ea ni că săămp ri ndă . I if ace l ăcer p e sămă fiarbă n oa l ăseacă . Grăb escaşi pi . Mă ui tî n urmă di n ce nîcemai des i ş o si mt . La aceea şidi st anţ ă. Mă ui tî n f aţ ă, puţ i n l at eral . O al t ă umbr ă.Acum şt i u: sun t doi . Dar u c m au r euşi t să m ear gă at âtde r ep ede, săfi al er gat şiei ? D e ce unau ad us şi câi nel e? on Ct i nui să m eg r, f oar t e r epede, şireflec t ez : dacămi se pa r e,dacăsu nt n umaiumbr ee l cop aci l or? ăMop r esci ndnou . Nu maipotşil e st ri g: –Veni ţ işil uaţ i mă.Suntalvost ru.Maţ ii nvi ns.Mă pr edau!Ni cio umbră nu cl i nt eşt e.Tot uşi , numi vi ne săcr edcă m i se are p . Sunt urmări t . Ei t r eb ui e săfie. . . Aj ung a l o st ână. Câi nel e at lră săşimuşt e an lţ ul . Bat nîpoa rt ă.Desch i de u n ci ob ăn aş. I i spu n că nu su nt u n hoţ ,i i ar ăt act el e.I i poves t esccă am vr ut s ă t rec St yxu l , dar n am r eu şi t . Am sen zaţ i a că su nt urmări t .I lr og să mă pr edea cân d vor ve ni urmăr i t or i i mei , da r , pâ nă at unci , să mă l asesă st au pe pri sp ă l af oc. Senvoi eşt e.Î mi apri nde ocu f l şise cu l cădi n nou . Nu mai văd umbr e,nu maipotgând il a ni mi c.Căl du r a pl ăcu t ă mă f ace să moţ ăişi adormdea bi nel ea , câ t aicl i pi . Sa f ăcu t di mi nea ţ ă. Se crap ă de zi uă. Bag mân an sacoşă şi mi sc otce asu l :30e . F4 ocu l sa st i ns de mul t . Fac câ ţ i va paşi şimă i nvi ore z.Apare şi ci ob ăn aşu l .Î mi of er ă o ca nă cu zer . O beaupe ner ăsu flat e.I i maicer una.O beaul a f elde u it e şi cu pof t ă.Mi o umpl e şi peat rei a,pe car e obeaumaidomol .A f ost ce a maibună bău t ură.No voi ui t a ni ci oda t ă. . . Aş fi mân catişo mămăl i gă, da r i t mpu l numi per mi t e. Ci ob ăn aşu li mi ar aă t drumul pe car e să or p nesci mi ş spu Dum ne: ne – zeu

săt e a i băn pază ! Prob abi l şielera nusi mpat i zan t„ co nt r as" . Soar el e r ăsăr ea e p u n ce r se ni n şial ba st ru demai . Deş i mă afl am pe pal i er ul unui ci l i ndru sp aţ i al , n u aveam sen zaţ i a sp aţ i ul ui con cav . Pa r că er am pe Ter ra.Tr ebu i a sau jng î n sat , ap oipe mal ul St yxu l ui ,l a drumul pri nci pal , de u nde săau i un au t ost opspr e or aşu l meunat a. lNumaiat unci put eamsă u fiî n si gu ran ţ ă. . .

*** Aerulest eext r em deparf umat .Rouadi mi neţ i iacoperăt oat ef runzel e arbuşt i l or ri p nt r e ca re r t ec. Sunt caî nt r un f elde u jngl ă umed ă, dar cărei a i il i pses c, i n df eri ci re,ni ma al el e per i cu l oase : sc orp i oni i , şe rp i i , cro co di l i i .Î n ci uda t i rani eide ca re a m i ncer ca t săsca p pri n f ugă ,i i su nt r ecu noscă t or ul i Dumnez eu pen t ru exi st en ţ a pe car e mi a of er i t o î n ace st spa ţ i u di n Lag ran ge. Nat ura est e vi r gi nă ai c, i dar numai nîvari an t a vege t al ă. st Ee, prob ab i l , gân di r eacel ui ce se r ese mnează cu eşe cu l , pen t ru că, dacăaşfi t r ăi t pePămân t ,î n urmă cu cât evasec ol e,ch i ar nî t r o j ungl ă cu an i mal e vorace,naş fi gust atdel i ci i l et i rani ei .Darci ne poat e şt i ?I mport antest e, acu m, dacăt otam porn i t o sp re or aşu l meunat a, lsă j u ang cubi ne,evi t ân d cer beri i .O i au pe fi ru l unui pâr âi aş,unde b ea u o a pă cri st al i nă şir ece r ca emi pot oeş lt e se t ea şi mi răcor eş t e su flet ul . Acu m nu mă maiop r esc n pâ ă ce nu voi ob osi şial er g. . .i es di n păd ur e şimer g su b coam a deal ul ui . . . La ori zon t ză r esc St yx ul şimunţ i i Yugo t i erei .I i pri vesc cu r eg rt e , pen t rucăar fi t r eb ui t săfiu acol o,î n di mi nea ţ a ast a, şimă gâ ndesc , că poa t e,ni ci od at ă nu voimaipl eca.Accel er ez di n nou şisi mtcum mă suf oc:nu maiam aer . I ncet i nescocm tail a t i mp, pen t ru că, după o den i vel are a t er en ul ui , ap are un băt rân .I l sal ut ,i mi răsp unde şisenfiri pează o con ver saţ i e î nt r e noi . Tocmail at i mp,pent rucăi nt răm i nt r unsatî ncar e,şt i ubi nedecânderam cer ber , po pul aţ i a est e i nst ru i t ă să i sem nal ezepe su sp ecţ i i pret ori anul ui l ocal . Pe cân d aşa, văz ân dumă cu băt rân ul , săt en i i cr ed că su nt nepot ul l ui . D rumuri l e noas t r e se des part ndi nou . E u măndr ept spr e cal ea pri nci pal ă, ca r e seaflă pe mal ul St yx ul ui , şielvamer ge sp r e a l t sat . Acu m es t e moment ul hot ăr âo tr pen t ru mi ne:t rebu i e sănu mă opr eas căni ciun ce rber , pen t ru că,da că ar ace fo,ar u pt ea săşidease ama că eu su nt su spect ul se mnal at oap n t ea t r ec ut ă.Fa c se mn l a un el ec t romob i l , dar u n op r eşt e.Aşt ep t . Apar e a l t ul şi . . . mi nune,f rânea ză. Mă ur cr ep ed e şii lr ogsă mă du că î n pri mul or aş,or aşu l meu nat a. lÎ mi spu ne că i nt r acol o se i ndrea pt ă şidemar ea zăvi j el i os. Î n sf ârşi t , su nt l a un pas d e ască pa cubi ne. Armaifi oposi bi l i t at e:ca cerberi iopr ească maşi na pent ru o veri ficarede ru t i nă. De r t eian i cr ed î n Dumnez eu, dar unmam rugat ni ci odat ă at âtde i nt en s.Tot drumul f acast a. . . Mer gemdea l ungu l St yxu l ui , di ncoa ce e d el ,

şi ecu r nos c, cu ca l dă nost al gi e, oc l uri l e dru meţ i i l or at ât d e f eri ci t e al e co pi l ări ei . n Î sf ârşi t , amaj uns l a peri f eri a oraşu l ui ,î n zon a i ndust ri al ă. I l r og e p şof ersă op rească, î i dau o su mă maimar e d ecât ar fir ebu ti t pen t ru di st an ţ a parcu rsăşie oa frt e mul ţ umi t . Şi eu su nt . Am scăp at de pr et ori en i . O porn esc epos j spreoşt p ă,maiî nâi . Tr eb ui e săo an unţ pe A l i ci a căam aj uns ai ci . I am l ăsat o scr i soare î n car ei exp l i cam că am f ugi t sp r e Provi nci i l e Uni t e,căvo if aceo es ca l ă î n Li gu ri a, de unde î i vo i sc re, i şicăî n vi i t orulapr opi atovoiaduceşipeea.Mam pr opi atdeun vi deot el ef on,am i nt r od us mon edaşii at ă că ap are epecr an Al i ci a:pl ân gea, râd ea şinui venea să creadă – mă cr ezuse aj uns pe t ăr âmull uiHades,după ce mă î nnecasem î n St yx. A i nsi st atsăvi n cât mair ep ed e n iap oişii am pr omi s că l a noa pt e voi porn i sp r e P al i eru l 2. Am i eşi t de a l poşt ă, mam op ri tl a pri ma cof et ări e şiam mân catdou ă prăj i t uri mari cu ci ocol at ă.Era pri ma mea masădupă 24 de or e.Mam i ndr ept at apoi spr e l ocu i nţ a pă ri nţ i l or m e. i Mama er a ac as ă.Nu i am spu s ni mi c, dar abăn ui t c eva:mi a văz ut pi coar i el e zgâr i at e com pe l t . Mam cu l cat iş am dorm i t p ân ă se ar a. m A mânca tf oart e mul t şiam pl eca tl a st aţ i a de i l f t urii nt ra-p al i ere. De d at a ast a avea m sămer gî n i nt eri oru l ci l i ndru l ui , cu un l i f t deper soa ne ceseop r eşt e l a fieca re st aţ i e.Di n nef eri ci re,pri ma meaaven t ură de eva dar e d i n sa t r api a Dan ubi eise ârşea sf cu un eşec amen lt ab i l :î nvi ns,cu coa dant r e p i ci oa r e, mănt or ce am spr e u n l oc ce se umeş nt e d e ob i ce i„ acasă" , dar pe car e eul am con si der at ni t ot deau na „ carc er a de cr i st a" l . Aş fi dori t săpl ecdep art e, i nt r o l ume l i psi t ă de i t rani e,dar d est i nul mă aducea „Poat i napoi e.nu

î nt âmpl ăt or" , mi am zi s, „vat r ebui să ca ut o al t ă ca Ml e" am . . . cuf un da t î n scau n şi , brusc, am ad orm i t . Desi gu r , mau cu pri ns vi sel e. . . Se ăcea f că su nt prof et ul Man ol o şii ncer cam să scap de t er oare a pret ori en i l orCast ei Marel ui I mperi u. . . Am aj unsî n si ngurull ocnepăzi talci l i ndrul uispaţ i al ,peun pal i er l umi nat caua, zi am sări t pe covoru l rul an t şil umi ni scen t care nsedr eap t ă, cu vi t ez a pot ri vi t ă, sp r e marea prăp ast i e si t uat ă, ca un di amet ru, î nt r e part eade E stşiceade V est a ci l i ndru l ui est i c.Pri vea m deo part e ş i de a l t a a covo ru l ui ru l ant şiavea m sen zaţ i a căsu nt î nt r o grot ă vrăj i t ă; î nt reză r ea m cel e dou ă cu l oaree p car e au zi semcăt oţ i cei ce oporn escnai int e,dar se op r esc l ângăprăpast i e,se reî nt orc, cahi pnot i zaţ i , sp r e u nul di n acest e d ou ă

cu l oa r e;mer g f ărăgr i j ă i nap oipri n bai a de l umi nă, pa ral elcu covor ul rul an t , şisf ârşesc n duî bel e cer ber i l or . Dar eu – Man ol o fii nd – cuun i mpul s neobi şn ui t mi i sc ot uf ni a de l a brâu ,o i nvâr t escşio ar unc di ncol o de prăp ast i e.Î mi dau drumul î n ab i s şi i at ă căam reu şi t : an cor a sapri ns d e buzaprăpast i eidepecel ăl al tt ăr âm.Eram l i ber .Mam ri di catpef uni e,am aj uns su s şi am pri vi tî n urmă.Acei aşi oam en ii ncr ez ăo tri porn eauduşide covo r sp r e prăpast i e,mul ţ i di nt re eică dea u, i ar cei l al ţ i se î nt orcea u sp re dubel e i t ranul ui . Ni ci unul nu avea f uni a sa l vat oa re cugh ea r a de p i si că . . . Şi mam t r ezi t . Pe ca dran ul i ndi ca t or l acom part i men t ul ui l i f t ul ui deper soa ne er a i ndi cat ă ci f ra 2 bi s.La următ oa r ea st ai ţ e va t r eb ui să cob or . Mi am ami nt i t căManol o,prof et ul men del i en i l or , a pl eca t n î t r adevăr di n Marel e I mperi u l a pri ma i ncercare e r t ecere d and cl est i nă a f r on t i er e, i dar a ăcu ft o i mpr eu nă cu Fl ore nci a,aj ut at n fii d de p ri et en i i săi . Şi pe vr emeaaceea nu erau ci l i ndrisp aţ i al i di n gen eraţ i a a t r ei a, caacu m. Şi ela t răi t pe P ământ , ch i ar acă d a vi sat mer eu l a spa ţ i ul cosm i c.Oar e n ui dat or ăm l ui r ău l pe car el su port ăm noi , ast ăzi ? O are nu ar fiost f maibi ne să unne fidespri ns ni ci odat ă de pe Te rra? Chi ar dacă am fi di spăr ut ca spec i e n î urma unui hol ocau st , nu ar fif ost maisi mpl u? Şi nu am fi cr eat ni cimon şt ri i ăşt i a ce au aj uns să en d omi ne.Poat e că eşe cu l meumă f ace să desc gân t f el as . Dar nu est e posi bi l savemdecâ t un si ngu r d ru m: î nai nt e!Şi i at ă că l i f t ul sa op ri t . Est e P al i eru l Doi . După dou ă zi l e şi un munt e d e sp er anţ e,i at ămă n î l ocu l de u nde a m pl ecat . Oare cer cu l est e orm f a per f ect ă a Uni ver su l ui ?

*** Nu l am vi zi t atdem ul t pe Ju an Char on . Ar r t ebu i so f ac câtmai cu rând, cel puţ i n pen t ru a-l l i ni şt i şial asi gu r a că nu „ coc"i mi n c dubi os di n punct ul l ui de ved er e.Şi ast a,maial es en pt ru căo f ac. Dacăar i şt că am desch i s a cest j urn al î n ca r e p erson aj ul pri nci pal est e ch i ar el şii nst i t uţ i a sa, r ob pab i l c ă ar di spu ne, pri n i nt er medi ul u rmaşi l or săin îf uncţ i e, con fisc ar ea „ mat ei r al ul ui su spect " şi edep p si rea exe mpl ar ă a au t or ul ui f oa rt e p r ob ab i lt r ece reamea nînefii nţ ă.După publ i car e n u mă va er dan j a preat are ce orisen t i nţ ă de a cest genpen t ru căşt i u căsp i ri t ul meu se va fi sa l vat pen t rut ot dea una de i t r ani at ăceri ii mpuse e d că t re a ndr oi zi , per son al de căt r e co mpan er o Osc ar Romer o, pr i n ace st e pagi ni , dar i nai nt e de

publ i car e ar fiun dez ast ru. . . Tr ăesc i cu t eam ă şiî mi r evi ne î n gân d mer eu exem pl ul l ui don Jorge ' Urso, l cel că ru i a i sa con fisca tj urn al ul şia f ost asa si natde cer ber iî n t oa mna an ul ui 285. Dar ă m si mt ob l i gat şicon si der căam o dat or i e mor aă lf aţ ă de memor i a numel ui săuşia cr edi nţ eisal e n î el i berarea flet el su or oa nst re,al e d anubi en i l or , de n oii nşi ne:de ea tma ce en af ost i mpregn at ăî n si st emul nost ru ci r cu l at or mp îr eu nă cu sân gel e d e care ol i ga r hi a aut oi nt i t ul at ă pr og resi st ă – eri i , de că t r e s at r apul Osca r R omer o – azi ; am o dat ori e f aţ ă de Jurn al ul săucon fiscat d şi ep ozi t at nîsaf euri l e Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui . Aşa cu m am spu s şi an chet at or i l or – prob ab i l că asp uso şi elsaua gâ ndi t o,cusi gu ran ţ ă – t a uncicân d un op ozan t est e el i mi nat ,l ocu l săuva fi l uat e d al t ul car e nu l a cu noscu t ş il upt a va fi purt at ă maidepa rt e pân ă l a vi ct ori a depl i nă a ad ev ăru l ui . Pen t ru că di n opri mare se nascca va l eri il i bertă ţ i i . . . Şi t ot uşi , eu nu am f ostun l upt ăo tr at ât de hot ăr ât a c don Jo r ge l ' Urso. Am f ost un gân dăcel , un human oi d î ncl i nat spr e negoci er i şisp r e com promi su ricu cer beri i ca gi ranţ i ai put eri i . Poa t e acest aptf sa dat orat t al en t ul ui di pl omat i c a l paci ficat oru l ui meu , com an dan t ul Ju an Char on .Î n cadr ul D epar t ament ul ui A devăr ul ui pr (oba bi l seşt i e) pr edom i nă dou ă cu r en t e de gân di r e: i n l i a dură, m aori jt ară, aiei căr ad epţ i su nt p en t ru el i mi narea op oza nţ i l or , fie pri nt r o demat eri al i zare rapi dă şide pref eri nţ ă f ăr ă urme – un ba nal acc i den t d e el ec t romobi l , depi l dă – fie pri nt r o mucezi r el en t ă i nt r una di n i nsu l el e ar hi pel agu l ui con cen t raţ i on ar ,î n ca zu l î n ca r e p erson aj ul r eca l ci t rant est e p reacu nos cu tî n ext eri oru l Danubi ei . Va put ea co nst i t ui ,î n acest caz, un ob i ectedsch i mb i nt r o vi i t oa re t ran zacţ i e du bi oasă. Li ni a mod er aă t,mi nori t ară, aicăru i ad epţ i su nt pen t ru recu per area parţ i al ă a op oza nţ i l or , adi că pen t ru o r eed uca r e i deol og i că şio pasi vi t at e mot i vaţ i on al ă a acest ora sa u pen t rurecu per ar eal or ot t al ă, adi căt r ecer eade l a st at ut ul deopozan t a l ce l de„ agent de i nflu enţ ă" , arpu t ea dev eni domi nan t ă.Desi gu r , aceast ă aşa zi să r ecu per areot a tă l nu se azează b pe î ncred ereeci r pr oc ă. Chi ar d acăvi i t oru l„ agen t de n ifluen ţ ă" ar e n îcred eren î maest ru l să u, cer beru li nst ru ct or lîvasu sp ect a i nt ot dea una pe d i sci pol . De f apt , cerb eri it răi escnt r i o a ut os usp ect ar e co nt i nuă, einu cu nos c n oţ i unea de a dev ăr nîsi ne,einu păzesc ad esH ul de u mbrel e morţ i l or car e ar ut p ea să f ugă di ncol o. . . pest e St yx eit răi escî n acel t ărâm. Cat eh i smul l orest e

r el at i vi t at eaadevă ru l ui . Acea st ă a doua ca t eg ori e d e c erb eri est e ce l puţ i n l a f elde p eri cu l oa săcapri ma; eaurm ăr eşt e n îf rânger eaadver sari l or e p erm t en l ung, e s ad ap t eaz ă l a fiec ar e cazî n part e şi i nce ar că să i nvăl ui ască gâ nduri l e cl i en ţ i l or să i cu „ şa pt e cercu ride oţ elf erecat e cu şa pt e l acă t e gr ee" l. Di n aceast ă a dou a cat egor i e a fce art pe p at r on ul meu Ju an Char on . Mi a pl ăcu t i nt ot deau na sc l i pi r ea i nt el i genţ ei , fi e de human oi d, fi e de an dr od, i u c at ât m aimul t c u cât es t e can t on at ă di n ab unden ţ ă î n et aj ul su per i or al maest rul ui şisu per i or ul ui meu . Şi cân d j ucamt en i s d e câm p o f ăce am maibi ne n î com pa ni a u nui pa rt ener maibu n decât i nt r a u nui a mai sl ab . Acu m, cân d sc ri u aces t e rân duri , nu f ac dec ât să con t i nui part i da di nt r e noidoi– eu un opoz antmpr i egnat pân ă î n mădu va oas el or de cr ed i nţ a vech i l orgreci î n adevă r , bi ne,f ru mos şia romani l orî n j ust i ţ i e,el un cer ber n a dr oi dvol t er i an l i psi t decr ed i nţ ă ch i ar şide ceami ni mă î n su peri ori t at ea rasei sa l e de si l i ci u f aţ ă de a noa st ră bazat ă pe ca rbon şi , pen t ru acestot i m v , cu at ât mai i nt el i gen tf aţ ă de c oegi l i să i de br ea să l , dar hot ărât să pr ofi t e î n celmai ni al t g rad de avan t aj el e pozi ţ i ei al s e şi bucurânduse cât mai mul tt i mp de acel sa voi r de vi ve rat ât de ca ract eri st i c n ou ă, humanoi zi l or . Pe s cu rt , est e u n hed on i stt i pi c.Tr eb ui e s ă r ec unosc căamf er mec atşică şi acu m, cân d l am pri ns cănu se i n ţe d e cuvânt , n ică mă mai as fci neaz ă pu t erea l ui de sedu cţ i e. A m av ut i nt ot deau na prost ul ob i cei de a ad mi r a i nt el i gen ţ a f ărăa ţ i ne sea ma dacă est e pusăî n sl uj ba bi nel ui saua rău l ui . Est e un j ocper i cu l oscarear s-fi put ut sf âr şirău pen t ru su flet ul meu . Pen t ru că, su nt con vi ns,numi va fi dat să ve ge t ez veşn i c Hades î n ş, i cân dva,mă voi pl i mba poat e şipri n

Eden. El , maest rul meu , mi a sp us od at ă căoch i i car e n u se ăd v se i u t ă.Lam con t razi s at uncişiam con st at at acu m că a avu t dr ept at e. . . Poa t e că och i i ,î n si ne,i am ui t at , dar sp i ri t ul l ui i eş i t pri n ace l e p ort i ţ e d e c rsta il , cu si gu ran ţ ă,nu. Şi acu m, cân d scr i u acest e rân duri , sp i ri t ul săumă i nvăl ui e, mă cop l eşe şt e şi mă i nci t ă să con t i nui ar ăâ tn dumi că se uop ne u jrnal ul ui meu .Î mi i ubescdver a saru l şi , dacăvoi r eu şisălî nvi ng,bucu ri a meavafi nemăsu rat ă;i l voi ascu l t a pe Cel deSus careovăţ pu „i i e eşt rt a eţ i g r eşel i l e

gre şi ţi l or v oştri . . . ". De f apt , an droi zi i gen eraţ i ei aVa, cărei a i i aparţ i ne şi prot ect oru l meu , nu su nt a f bri ca ţ ii ndust ri al î n mod i nt egral .Î n af ară de cr eer i, ca r ea

f ost pr ogram at ni ţ i alpen t ru pr of esi unea de cerber dsau e co or don at or e d st at ,t oa t e cel el al t e com pon en t e al căt ui t oa r e al e corpu l ui su nt h uman oi de, deci bazat e pe ca rbon . Est e un t ransp l ant de crei er ect el ron i c art i fici al î nt r un cor p de h uman oi d nat ural , un t r an spl an t mul t maiobi şnu i t decât er au t r an sp l an t uri l e de i ni mă saude ri ni ch iî n urmă cu t reisecol e şicare eest aut ori zat numai pen t ruacea st ă ca t ego ri e d e u fncţ i on ariai st at ul ui . Cerb eri i su nt n i şt e cy beri ( sa u cy bor gi ) , dar n ivers decâ t cei ex i st en ţ iî n Pr ov i nci i l e Uni t e Marţ i en e – col a o se oa pt e ace f ori ce ran t sp l an t de organ e cuo si ngu ră ex ce pţ i e: crei eru l . Des i gu r , n u es t e vor ba de aspec t ul e thn i c al r p obl emei , ci ed i mpl i ca ţ i i l e mora l e,soci al e,rel i gi oaseşipol i t i ce , al e că rr o rezu l t at e,noi , ce i carerăi m t azi î n Sat rap i a Dan ubi ei , avempl ăcere a să l e si mţ i m ef ect el e. Dacăaşfi f ost un cet ăţ ea n alPr ovi nci i l or n Ui t e şi dacăaş fi dori t sădevi n sc ri i t or , prob abi l căaş fif ăcu t o că l ăt ori e n it r o sa t rap i e e st l agran ge i ană şi mi ar fipl ăcu t ă s t r ăi escvi u vr eocâţ i vaan iî n acel sp aţ i u, pen t ru caap oi sămi des ci r u exper i men t ul ,r eî nt or cân dumă.Î n sc hi mb aşa, am şan sa să t răi es c p e ve ciai ci , sădes cri u t ot ceea cet răi es c p e v i u şi , poat e,săsf ârşesc pri nt r o demat eri al i zare rapi dă şivi ol en t ă. Dar su nt i l ni şt i t , pen t ru că am dep us mărt uri e. . . I I I / BI NAH Sunt em î n 4 mart i e 286. Azi voi da cu rs i nvi t aţ i eil ui JuanJosé Qui sano sau,maibi ne zi s,a amânări iconvorbi ri ide i eri .Î mi st ăru i eî n mi nt e zâm bet ul , abi a percept i bi l , al cerb eru l ui resp onsa bi l pen t ru i nst i t uţ i a noa st ră.Mă afl u î n f aţ a porţ i i masi ve şi negr e aDep art amen t ul ui Adevărul ui ,fil i al aPal i erul ui2,şi ,par că,am opr emoni ţ i e.Pri vescî ndel ung zi duri l e cen uşi i al e a cest eisu mbr e cl ăd i rişiun gâ nd i mi dă năval ă ga t a să mă copl eş eas că: „voi i eş i cu si guranţ ă de ai ci , vo ii eş i câ t mai rep ed e;

t r eb ui e să câ şt i g băt ăl i a cu adve rsa rul , cu ori ceî mi pr eţ " s " pu n şi mă î ndreptî n pas vi u sp r e i nt rar e, ncr îedi nţ ân dumi s uflet ul C el ui deSus. Desc hi d, n it ru î n hol ul i men s şiacel eaşi f orm ai l t ăţ i bi necu noscu t e mă i nt âmpi nă: – Bună zi ua,suntaşt ept atde companer o JuanJosé Qui sano,zi c, prez en t ân d fişa e dd i en t i ficare. –Bunăzi ua,văr ogsăaşt ept aţ iî nsal aal ăt ur at ă!şicerberuli mbr ăcat î n ci vi li mi desch i de u şasă l i i de a şep tt are ce mi se a p re a lf elde cu nos cu t ă.

Î n sc urt i t mp sose şt e şimaes t rul Qui san o,mă pof t eş t e săl urmez , t raver sămhol ul ,î n di ag on al ă,păt rundem î nt r un cu l oa r n i t unecos, cot i m pe un al t ul şine o pri m î n f aţ a uneiuşica pi t on at e d i n mul ţ i meauşi l or den it i ce de p e a cel cor i dor . Numi i magi nez i n ci od at ă ce va fi, dar at unci , după ce a desc hi s cu ch ei a l ui , uşal ui , am avu t sen zaţ i a căacel bi r ou es t e numaial l ui , pen t ru an chet el e l ui . Mai uf se se m acol o pe 25 noi embri e 28 5, l i cu noşt eamşi ,t ot uşi ,i mi dăd ea un al t se nt i men t , naş fi put ut spu ne cu preci zi e,dar avea m sen zaţ i a căse r p egă t eşt e ceva . Mai nvi t atsă au i l oc alace eaş i masă nu dese mnase m an gaj ament ul de col ab orat or , sa aşezat a bl i r ou l să u cu sp at el e l a f er ea sr t ă – pr ob abi l l umi na t r eb ui a săcad ăi nt ot deau na pe ch i pul an ch et aţ i l or – şi maî nt r eb at t ot el f ul de ban al i t ăţ i , parcă pen t ru a t r ecet i mpul sau , poa t e,pen t ru a aşt ept a pe ci nev a. m A prel uat al bon ul di n zbor şi am î nce put per or ai ţ a des pr e vr emuri l e când mă oc upam de f ot og rafie– i am ar ăa tt i n şt e di ap oz i t i ve pe car e l e av eam l a mi ne şide car e er am f oar t e mân dru î n pri vi nţ a real i ză ri iart i st i ce, de c are u na f ostel oc d i mpresi onat ,î n sch i mb sa i nt er es at de un f os t v ec i n almeu pe car el poz ase m pen t ru bl uza sa î nflor aă t şif rumos col or aă t.I am com uni cat că u nl maivăz use m demul t pe mod el ul meuf ot ografi c.Sa ui t atch i orâş a mi l ne.Prob ab i l căad evăru l pare ceamai f r s unt at ă mi nci ună pen t ru aceşt ii ndi vi zii nve si t ţ i cu mon op ol ul sen su l ui cu vi nt el or . Tot aşt ept ândulpe un i magi nar Godot ,care nu se l ăsa veni t ,şi pen t ru că pr el uasemi ni ţ i at i va con ver sa ţ i ei– separ e că-i f ăceapl ăcer e l ui Juan José – am povest i tşidespr e met eori ca mea cari eră de redact orşi prez en t at or alpost ul de rad i o st uden ţ E esc cou l .Ţi neam rubri ca ExTe rra car e du r a 5 mi nut e şi se t ran smi t ea î n fiec ar e sâmbăt ă du păami az a. Con ţ i nea di ve rse col aj e ext rasede mi ne di n r evi st e, cărţ i saupl i an t e t uri st i ce şi er a mai m ul t u n di ve rt i smen t d e ge ogr afi e cu l t ur al ă car e dev en i se oa frt e p op ul ar . Şi pen t ru că, ad ese a,mă con cu r ez pe mi neî nsu mi , pe nt ru că o caut cu l umânar ea, f ăr ă i nt enţ i e r ea ( est e doaro au t op er f ecţ i on ar e, ) dar om d ni i de l a cen zură au al t ă op i ni e,nam avu t de l ucr u şi ,l a r ev en i rea di n Sat rap i a Mazu ri a, m am gân di t s ă poves t escl a mi cr oon f pen t ru pri et en i i mei , ascu l t ăt ori i emi si u ExTerra, ni i desi gu r n î mod l i ber ,f ără not ep -r el i mi nari i , dou ă su bi ect e:com paraţ i eî nt r e ni vel ul de

t r ai al danubi en i l or şi almazu ri en i l or şi Ausch wi t zul Spaţ i al . Mam gâ ndi t că nu ar e rostăsr ei au descr i er ea ban al ă şimon ot on ă a i t i ner ari ul ui , pe care ăcu o se f coordo nat oru l excu rsi einoa st r e n î urm ă cudou ă zi l e.Desi gu r că alscu rt t i mp după aceast ă emi si unebombă,după î nt runi rea o Cmi si eide Coor don ar e a post ul ui de r aE d i cou o l ,am zbu ratde al r edacţ i e s pu nân du mi se său fi f er i ci t că m a scăp atnumaicuat âa t. . Mă ui t am l a elşimi se ărea p preocu pat , uşorngri îj orat ,î n aşt ep t ar ea cu i va sau a ce va. Era maimar e cami ne cuci ncian i . . . Cu si gu r an ţ ă numi ascu l t aseemi si uni l e î n di r ect pen t ru că t er mi nasest udi i l e cân d eu l e î nce peam . Te rmi naseagr on omi a, se cţ i a hi dr opon i că. oba Prbi l c ă de pe at unci , sa u poa t e mai di nai nt e,eraco l abora t orext ernal „ I nst i t uţ i ei " . Eu povest eamşiî l vedea m pe J uan José uQ i san o n îr ol ul de a părăt or al l egi l or , al pat ri ei , al r op eso ri l or , el mascu l t a di st rat ; p r ob abi l că avea l a dos ar evol uţ i a meacom pl et ă. Er am deo part e şi de a l t a a uneibari ca de n ivi zi bi l e, dar uf ndamen t ali mpl an t at e fi ecăru i a di nt r e n oi : elde p art eaput er i i avân d ap r oa pe t ot ul b -an i , su puşi devot aţ i , a l i men t e, n u vi i t or de i er ar h al cer ber i l or sa t rap i en i , darfii nd şirămân ân d pe veci o r ot i ţ ă î n an gr en aj ul pu t er i i ; e u î mpot ri va ace st ei a, dar fii nd un mec an i sm ce nu sup or t ă angren aj ul ,o r ot i ţ ă ca re r p ef erăsă se î nvâ rea tscăi nvers decâ t cel el al t e. . . Două pozi ţ i ii rec onci l i abi l e. . . Şi i at ă căaşt ept ar ea se ru pe,uşadesc hi zân duse şi păt runzân d un ci vi l , cu păru l al b, cu oc hi i scâ nt ei et ori , cu pasu l si gu r ; est e dest ul de s l ab. Erao ex ce pţ i e p ri nt re co l eg i il ui , ca re su nt aproa pe o tţi f oart e g raş i şiau f eţ e hex ago nal e.El nu. Era sl ab, cuf aţ a uşo r asc uţ i t ă, cu sp i ri t ul vi u. Est el af el şi acu m. Numel e său : Ju an Char on . At uncinu sa pr ez ent at . După ce a î nch i s u şa , mi aî nt i ns mâna, cusi mpat i e,şisa aşeza tl a bi rou l col egu l ui şi su bor don at ul ui săuJu an José. A des chi s u n dosar peel car ad use se cu el , desi gu r do sa ru l meu , şiancep ut o scu rt ă con ver sa ţ i e p e e tma că l ăt ori i l or nî al t e sa t rapi i ,î n al t e p r ovi nci i , pe a l t e p l anet e.Aveaun co su tm mar o.At unci nu mi sa păru t el eg an t .A f ost si ngu ra dat ă cân d nu a f ost l a î năl ţ i mea ţ i nut eisa l e vest i men t are ul t eri oa re.Ma î nt reb at unde t mi f a ce arpl ăcere săcă l ăt oresc şicesăvi zi t ez; i am sp us căaş p r ef era săvă d ru i nel e ve ch i l or ci vi l i zaţ i i de pe Terr a, da r aş dori să mă st abi l escdefi ni t i v î n Provi nci i l e Uni t e Marţ i en e.Mul t mait ârz i u avea mi săsp ună căa d ori t să evi d nă a ct o. r

Eu nu i am spu so î ncă:am dori t sădevi n reg i zor . Duel ul pu t ea,deci , î nce pe. . .

*** Să l ăsămt oat e a st eaşisăi nt răm î n su bi ect , mi a zi s b ăt rân ul domn; i at ă de cet eam ch emat – a şi desc hi s dosaru l ci t i nd următ o„ ru î n lt ext :

cazu lî n car e voifi mal t rat at , că l ca t d e un el ect romob i l , uci s sa u voi di sp ar e f ără urmă, cer con st i t ui r ea uneicom i si i de avoca ţ iî n scop ul apărări i mel e î n con f or mi t at e cu art i col el e 28 şi 9 2 di n Con st i t uţ i a Danubi ei " . . . Cân d a ci t i t pri mel e cu vi nt e mi am dat eam s a căce vaf oart e gr av se î nt âmpl ase. Naş fi cr ez ut ni ci od at ă că un cr eer i man u poat e cu pri nde î n ze ce sec unde o asoci aţ i e at ât e d vast ă de i deişiî nt âmpl ărica î n acel momen t . Crei eru l meu a u lat o met od i c:mai î nt âi , ci t i ndumi se cest a t ext – o prop ozi ţ i e d i n l ei t mot i vu l scr i sori l or m ee l– n îseam nă fie cănu au aj uns t oa t e cel e p at rupl i cu ri , ceea ce m i se a p r e excl us i ţ nând con t de a si gu rar ea dat ă de F aed– mi j l oci t oru lt ransp ort ul ui – u li Ar ca di o Del ga do,col egu l meu de bi r ou , fie auaj uns oat t e,darau f ost desf ăcu t e u ndev a p e dru m saupoa t e „Vi oc i S el en ei " .Făr ch i ar l a dest i naţ i e, ad i că î n red acţ ai ă a av ea vreo dova dă, mi sacu i bări ti deeacăexi st ă o per soa nă ca re ela văzu t şia t ri mi s of ot oco pi e a l Dep art amen t ul Adevăru l ui ; dar acă d l ea su st rasî nai nt e d e a aj unge a„ l Voce a Sel en ei " saupoa t e u ndevaepp arcu rs,î n Li gu ri a,de p i l dă, î n momen t ul exp ed i eri i ?. . . Tr eb ui e să f ac o pr eci zare pen t ru t oţ il oc ui t ori i co muni t ăţ i l or l i ber e: al noi , n î Danubi a, cadea l t f el nî t oa t e so cet iăţ i l e î nch i se, efiaparţ i nând t r ecu t ul ui , fi e vi i t oru l ui sau prezen t ul ui n ( oi oţ t i t r ăi m î nt r un pr ezen t con t i nuu, rest ul t i mpi l or i n fid doa r n i şt e n uanţ e) , nu est e p osi bi l săcor esp on dezi cu ci ne d or eşt i , cu at âtmaimul t cu un post de

„Voce en ei " . rad i o co nsi der atsu bver si v , cu m se ni si nuează desp rea Sel Di n punctde ved ere n co st i t uţ i on al nu est e n it erz i s,di mpot rvă i, exi st ă un art i col î n ca re se men ţ i on ea ză l i bert at ea cu vâ nt ul ui , a presei t c. , e dar e ra l i t at ea cur ent ă î li nfir mă.Ave am să aflumait âr zi u că Leg ea 23 di n an ul 27 1 pr evedeo amendă de pân ă l a 10 . 00 0 de t al eri pent ru î nt r eţ i ner ea cor espon den ţ eicu „Voce a Sel en ei " . Ast aî nseamnă cam ci ncisal ari imedi i

l unar e. ce Aast ă l eg e ar e un car act er se ce rt pe l ân gă f apt ul căes t e neco nst i t uţ i on al ă. Con cl uzi a est e că ei î nşi şi , cerb eri i , set em să şiafirm e publ i c uni cu ll or ad ev ăr pe car el vor i mpus t ut ur or membri l or aces t ei soci et ăţ iî nhi bat e d e an i mal e d e p ova ră di n ca r e ampl ăcer ea să f ac p art e.

„D e cenu mi sa ci t i t ni cio s cr i so are n î 16 sa uî n 23 f eb ruari e s au î n 2 mart i e?" mam î nt rebat n î gân d î n ace l e ze ce se cu nde u fnda ment al e. „D acăau aj uns t oa t e pl i curi l eî n pose si a Dep art amen t ul ui Adevă rul ui sar put ea să di sp ar î nt r adevă rf ără urmă şi , ceea ce est e mai gr av,f ără posi bi l i t at ea afirmări ipubl i ce a prot est ul uimeu" . Exem pl ul l ui Jo r ge l ' Ursomi îst ăru i aî n mi nt e. . . –Cunoşt iacest er ânduri ?maî nt rebatdomnulcerber superi or . –Da,eu l eam scri sşif acpart edi nt r un l ei t mot i vat aşatscri sori l or mel e p e ca re elam t ri mi s reda „ cţ Vi o ei ci i Sel enei ' " Lapri mi r ea ăsp r unsu l ui meu afi rmat i v, Ju an Charon a f ost şor u r su pri ns.Î n vi rt ut ea i ner ţ i eişi , prob abi l , caurm are a î ndel unga t eisa l e ex peri en ţ e d e a nch et at or , se şt aep t a săneg ân pă l a prez en t ar eauneiprob e con cr ee t căeu su nt au t or ul , dar u n am f ăcu t o pen t ru că nu am st i l ul aces t a.Am f ostî nt ot deau na si nce r şi î ncr eă zo tr nî put er ea magi că a ad ev ăru l ui î n st arepur ă, epre n l ucr at e d maşi na i nf ern al ăa„ băi eţ i l or" de a l„ Dep art amen t " . Sa ri di catedl a bi r ou , a scos ni şt e col i al be careurt p au den umi r ea, cân dva,de col i mi ni st er i al e,mi l ea pus pe masăşimi a spu s,sc urt :

„scrie!". Mam scot oci t pri n buzu nare şimi am scosxu pi l meui ef t i n ( ca său-n mi pară rău dacă l pi er d) , dar bi ne o rd at , uni ca m ea rm a ă mp î ot rva i i r t ani ei , al e că r eica ru tşe– cu vi nt el e– n îcămai st răbat bl i ndaj ul f ragi l al ca rapacei put eri i şimam aşt ern ut pe scri s:op t pagi ni î n vr eooră şi j umăt at e,ceea ce av ea sămi ad ucă ap r ec i er il au da t i ve expr i mat e de Ju an Char on l ui „ El Vi ej o" ,t at ălAl i ci ei ,30 de zi l e mait ârzi u.Când scri am pri mel e rânduri , JuanJosé Qui sano a cerutpermi si unea superi orul uisău de a pl eca,a obţ i nut o,ast f elcă am rămas numainoidoiî n î ncăper e:Ju an Char on f runzăr i nd dosaru l meuşieucom pl et ân d î ncă oan exă a acest ui a – l fi el e p e car e e l u mpl eamcucu vi nt e. –Scri et otceaif ăcutşinu ui t asă pr eci zezici neţ il eat recutpest e f r on t i er ă,ma n ît r er upt Juan Charon .

–Un t uri stal aman era să mil educă î n 7 noi embri e285. . .am dat r ep l i ca eb năn ui nd ce oga bt ă n î con seci nţ e avea să e. fi –Sănuui ţ icănoişt i mt ot ,absol utt ot ,darţ i am cerutşidecl araţ i at a pen t ru a-ţ i măsu ra si nceri t at eaacu m, i ar m ai t ârzi u grad ul î n ca r e ţ î i vom put eadi mi nua even t ual a ped eap să. A, er a săui t : săscr i i şidesp r e cei care maişt i au desp re scri sori l e a te; l acu m nu t e maiî nt r er up. Con t i nuă! Mă p un pe scr i s şi mân a m îi mer ge pexpi p ar că ar fia u nui robot . Şi gând es c p e măsu ră ce cuvi nt el e se şt a er n cu o vi t ez ă pe car e n am mai at i nso ni ci od at ă. Dacăacu m aş scri e u jrn al ul l a f elde rep ed e,cr edcăl aş t er mi na n ît r o săp t ămân ă. Dacăeişt i u t ot , est e o f art e p r obabi l săşt i e căAr ca di o D el ga do, co l eg ul meu de a l bi r ou , şi , FaedI bn Sal aa m, st uden t ul î n med i ci nă şipri et en ul l ui Ar cadi o,suntmi j l oci t ori imei .Î n schi mb,nu cred că şt i u deexi st enţ al ui Jul i oşial uiTheo.Jul i omi aci t i tt oat escri sori l eî nai nt edeal eexpedi a,i ar l ui Theo m am con f esat . Pe d e a l t ă part e,Ju l i o şiTheo u n se cu nosc, deşi amândoiî mi su nt f oa rt e b uni pri et en i . Deci , est e mp i osi bi l săfi aflat cevae d l a ei . De a se men ea, dacămi se va î nt âmpl a ce va eivorda de şt i r e u lmi i î nt r egiri n p i nt erm ed i u„ l Voci i Sel enei ' "Î n sc hi mb,Arcadi o nu a vr ut să vadăt ext ulscri sori l orpent ru anu fi răspunzăt ordecompl i ci t at e.I deeami se fixeaz ă,mă dom i nă,mi se mpu i ne.Î n part i da deşahcar e ance pu t voi f aceo pri mă mut ar e i mport an t ă:un sac ri fici u de t ură.Da,col eg ul meu Ar cadi o est et ur a sacri ficat ă.Juan Char on porneşt ej oculavant aj at .El deţi ne o t at e p i es el e. . .

*** Î i pr eda u cel e op t pa gi ni scr i semăru nt u li Ju an Charon . Le ci t eş t e rap i d şipar e văd i t n îcân t at cân d aj ungel a dez văl ui rea numel ui col egu l ui meu de bi r ou Ar cad i o Del gad o.Î mi spu ne săst au săl aşt ept ,i ese ,î nch i de uşa cu ch ei a.Pr ob ab i l a mer s l a su per i oru l săui er ar hi c pen t ru ai ar ăa t decl araţ i a mea. ri vesc P sp r e f er ea sr t ă. A cel ea şi a gr t i i al e unei a pl se de sâr mă sufi ci ent de rez i st ent e pen t ru a nu l ăsape ni meni săi asă. Nu mă si mt n îgr i j or at şi nu şt i u de ce, pen t ru că mot i ve ş a avea: nu şt i u dacă scr i sori l e mel e au aj uns l a dest i naţ i e,nu şt i u ce i sar put ea î nt âmpl a col egu l ui meucân d va fian ch et at , nu şt i u cu m va re acţ i on a Al i ci al a afl ar ea

bucuri ei . . .Mă ui tl a ceas şiconst at cum zboară mi nut el e şieu st au nepu t i nci os. Ar r t ebu i săo an unţ pe A l i ci a săne n ît âl ni m maiap r oa pe d e servi ci ul meu ,î n par c p e b ancă . . .Î n sf ârşi t , seau de och ei eî n br oa scă , uşa se esch d i de şi ap are uan J Charon , dest i ns şi j ovi al .Î i exp un pr eocu parea meacu pri vi re alposi bi l a aşt ep t are şi î ngri j orare Aa l i ci eiî n ca zu lî n ca re u n voifipunct uall aî nt âl ni r e( eaşt i ecănu î nt ârzi ini ci odat ă)şisearat ăf oart e bi nevoi t or .Î miof erăvi deot el ef onuldepebi roulsău ( careest edef aptall ui JuanJoséQui sano) ,f ormeznumărulmameiAl i ci ei ,undeşt i u căovoigăsi , ri di căvi deo recep t oru l şirăsp unde.Î i pr op un nou ll ocde n ît âl ni re ş i est e de acor d, maicuse amă cămi îva ad uceun bor canmar e c u cast rave ţ i muraţ i şi o p l asă ed mer e,să am , să m ăn ân c a l serv i ci . Est e u şor nedu „demer ce i t ă:

numi a par e chi pul p e ecr anul vi deot el eo fn ul ui ei d ?" ar " o l i ni şt esc sp unândui căsa st ri ca t di n nou apar at ul publ i c d i n f aţ a i nst i t uţ i eiunde l ucrez , cade o bi cei .Î nch ei em co nvorb i r ea . –Decenu mi aispuscăaiî nt âl ni recu soţ i acasăfif ăcutî n aşaf el î ncât să et du cimairep ed e,să u nî nt ârz i i ? se at ar ă p r eocu patJuan Charon . –Nam şt i utcăvafiposi bi l . –Când va fi necesart evom chemanoi ,î mispunesenorCharon,se ri di că, desch i de u şa, mă pof t eşt e săi es, o î nch i de şi mă con duce nî ap oipe cel e d ou ă cori doa r e p ân ăî n hol ul i men s,sol i ci t ă fişameade d ien t i ficaree d l a cer beru l pazn i c,mi o dă şiî mi st rânge mâna. Pe l oc r efl ect ez: pol i t eţ e prof esi onal ă s au î ncu raj arepen t ruvi i t oa redest ăi nui ri ? –Lar evedereşinumaibi ne,î mispune. –Văsal ut ,şii espepoart amasi vă,neagr ă,gr eaaacel ei„ I nst i t uţ i i "di n car e amsc ăp atdupă u n sacr i fici u de u trn pe a tb l a de şah a vi i t or ul ui meu de j ucăt or , ce nî cep useî n acea zide 4 mart i e 2 86. I nt er esan t ă coi nci den ţ ă. Se mp îl i nea u nou ă ani de a l Marel e C ut r emur şit otat âţ i a de a l a l t ca t acl i sm l af elde mp i ort ant – cu t remuru l oa men i l or . . . Î n cee a ce ă m pri veşt e,nu ex i st ăj ust i fică rial e a cu tl ui meu r ef eri t or a l Ar cadi oDel gado,nu exi st ăci rcumst anţ eat enuant esau agravant eî mpot ri va mea, cinumaides t i n, car e,î n ce l e zec e se cu nde hot ăr âo tar e,sa numi t ca l cu l . Sacri fici ul uneipi ese î n co nt ul uneivi ct ori i sa u r emi zevi i t oare. Şt i u, su nă amach i ave l i sm. Oar e st iori a se avr epet a mer eu ?

I es ară f să mă ui tî n urmă,f ărăsă r efl ect ez asu pra î nt âmpl ări i pri n car e am t recu tî n zi ua aceea, cu gân dul doa r a lî nt âl ni rea mea cu Al i ci a: dor esc, fier bi ne,săaj ung pri mul pen t ru ai da sen zaţ i a căvi n de a l bi r ou . Nu vr eausăi spu n că vi n de a l Fi l i al a Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui . Mai cr ed nîst eau a mea or nocoasă, maisper că Fort una mi î va ad ucebucu ri a d e ami asc ul t a sc rso irl i e ci t i t e„ Vl oce a a Sel en ei ". Î n acel momen t aşfi l i ni şt i t : nu voi m ai pu t ea di spa r e f ăr ă urmă. xi Est ă o st i pul aţ i e î n Con st i t uţ i a Provi nci i l or n Ui t e Marţ i en e careă d drept ul gu ver nul ui de a an gaj a Forţ el e Armat eî n ori ce conf runt are i nt erpl anet ară pe t i mp de 60 de zi l ef ără ap r ob area pr eal ab i l ă a Con gr esu l ui Naţ i on alMarţ i an . La acest art i col mam gân di t cân d am pr ef er at să nui des t ăi nui Al i ci eipăţ an i a mea di n zi ua aceea. Î n noi embri e,cân d f uses em recr ut at ca i nf orm ao t, r pen t ru a f ol osi t er mi nol ogi a st an dard, î i sp usesem desp re p er i cu l osu l meu st at ut , pr oa sp ăt dob ândi t , pe ca r e l îaccep t asemdeşi nu er am si mpat i zan t al cer beri l or . Ni ci emoţ i on al( oa re e n ci evan îDan ubi a? ) , ni cimot i vaţ i on al( numi pl acesămă l ascu mpărat î n ni ciun f el ) . Ea mi a su ger at ăsl e d au i nf orm ai ţ i mi ni me n î i u ce să vă spundespr e per so anadespr e car e mă sensul că„nu şt

î nt r ebaţ i " ,ast f elî ncât , cu t i mpul , să con st at e că nu su nt un „ i nf orm ao tr" i nf orm at şi sănu mă maisol i ci t e.Curi os că şiJul i o ma sf ăt ui t camacel aşi l ucr u ( un „ con t ras" ca el , pu ţ i ni exi st ă, ) da r mi a su ger at m ai i scan r t şi f oa rt ei moral : săacce pt j ocu l , săof er nf i orm aţ i i l e ceru t e– n î sp eci al desp re vi aţ apersonal ăacol egi l ormei ,pr obabi lnoipi eseî ndosar el eşant ajal eunor pot en ţ i al i col ab orat ori– şi uc pri ma oca zi e să o şt er g en egl eze şt e di n Dan ubi a,presu punân d căvoi ob ţ i ne o vi ză t uri st i că pen t ru vr eopr ovi nci e La gr an ge i an ă.Am f ost an ch et at az i pen t ru cănam accept at ocu j l pr op us de Ju an José uQ i san o.Dacăt rebu i e săcon t i nui ,t ot uşi , pref er ca eu săfiu cel ca r e a fce că rţ i l e,pen t rucă , până l a urm ă,câ şi t gănu cel ce est e cel mai put ern i c,cice l cef acece l e mai puţ i ne greşel i . . . Am aj unspri mul ;măpl i mbpri nt rebănci l eudesubuncermohorâtşi cen uşi u caşizi l el e n oast r e d e d an ubi en i rese mnaţ i cu un prez en t mi ze r şi anost .Î n ci l i ndru l nost ru sp aţ i al sa r eu şi t p erf ect mu si l areaanot i mpuri l or , a zi l el or şi a nop ţ i l or , a uneipl anet e p e ca re n u mai vi eţ ui m demul t , dar l a că ru i sp i ri t l îpurt ăm î n noi , rep r od ucâ ndulî n i men si t at eaUni ver su l ui ,l a

f elde b uni şil a f elde răi caî nt ot deau na,sp er ân d l a maimul t saul a pr ea mul t , dar rareori l a mai bi ne. . . –I at o!apar eAl i ci aî ncăr cat ăcaof urni că.Î ipr ei au pl asel e,orogsă mă aşt ept e,mă duc şi mi depozi t ez i al men t el e ( ce ăcat p ăc f uncţ i on ăm pe bazădecarbon! )şirevi nî nt r un sf ertdeoră.Eaest eî nt r odi spozi ţ i ebună. Eu mă st rădui esc să nui ar ăt zbu ci umul i nt eri or . Şi r eu şescerf ect p . Mari l e exam enel e d ăm numaicu noi î nşi ne.Sear a,cu ur ec hea alap ar a. t Adorm f ără vi se. Zi ua de 4mart i e 2 86 sa sf ârşi t .

*** 45 Est e 1 apri l i e 2 86. L at r 6 eb ui e săfiu l a bi r ou . E pref er abi l săaj ung î nai nt eat ut uror . Est e o zide u lni . După dou ă săp t ămân i de e te rn ,i at ăm -ă di n nou l a servi ci .Î mi scotasi cl caco nservă de peşt e şimănânc l i ni şt i t .Î n bi rou a apărut şiAr cadi o Del gado.Mă i nf ormează despre eveni ment el e cu r en t e d i n cad ru li nst i t uţ i einoa st re u nde fi gu rez cap de a fiş,î mi sp une că ce i mai m ul ţ i membr i ai i r D ec ţ i ei ol Hogr amel or Te hni ce mi au au zi t

scri so rl i e t r ansmi sede c ăt „ r V eocea Sel en ei " mă î ncu raj ează şiî mi at r age at en ţ i a,î n mod i nsi st en t , sănu cu mvasăsp un cer ber i l or că elest e cel ce mi a f aci l i t at ex ped i erea l or .Î l asi gu r sănu ai bă ni cio t ea mă şico nt i nui să „U nde est e si ncer i t at ea mea de car e f ac at ât a caz?" . mănânc l i ni şt i t . Ref eri t orl a Arca di o, u n est e. Pe ell am ned r ep t ăţ i t . Di n f eri ci r e, u n i sa î nt âmpl at i mi n c grav , pen t ru căsa con st aa tt ăcnu a şt i ut ce m esaj con ţ i n scr i sori l e,dar acă d i seî nt âmpl a,nu er a vi ct i ma sacri fici ul ui meu de t ură pe a tbl a de şa h a unor uj că t ori i nega l i di n porn i re?El se r p egă t eşt e săpl ece pe er ten ,î şii a dos ar el e şi ch i ar pl ea că . Rămân si ngu r cugâ nduri l e mel e. . . La 5 mart i e 2 86 am t raso ber e cut reicol egi ; unul di nt re ei î şiser ba zi ua de naşt er e.Am pove st i t vr ut e şinev rut e,maicu se amă am f or mul at op i ni i cri t i ce l a adr esar egi mul ui t i r ani c al l ui Osca r R omero. Noi oţ t i ,î n af ară ed u nul , neam exp ri mat pă r er eacăsi ngu r a cal e d e eşi i re d i n i ad ul î n car e t răi m es t e emi gr ar ea. Celcar e nea con t razi s nea spu s că ast a nu poa t e fio rez ol var e p en t ruun î nt reg op por . Uni caşan să est e d e ane coa l i za şide aman i f es t a paşn i c,dar per man en t . Acu m, î i dau drept at e.Eu nu am su flato vor bă d es pre an chet a car e mi se ăcu f se u c o zi î n urmă.

Fi ec ar e zi r t ec ea ext r em de gr eu , da r t r ec ea.at ă I că a ven i t şi du mi ni ca mul t aşt ept at ă. m A f ăcu t o ex cu rsi e, mpr î eu nă cu Al i ci a, al mar gi nea zo neide ocu l i ta P al i eru l ui 2. Am văzu t pri mi i mi eidi n anul acel a: di n f eri ci re,erau al bi . Mi am zi s,î n gâ nd, că voi r eu şisă câ şi t g băt ăl i a cu Depar t ament ul Adevăr ul ui sauvoiobţ i ne măcar o r emi ză.Dacă şa fi văz ut un mi elnegru aş fif ost maineî ncr ezăt or . Neam î nt or s acasă upă dex cu sr i e,am f ăcu t un duş şi neamvâr âtî n pat , cu ur ec hea ci ul i t ă l a ap ar a. tA î nce put em i si „S un cr ea i so ri d e l a

ascu l t ăt ori " .Se ci t ea ri pma scri soa re şi er am di n ce nîce a micon vi ns că un mai am ni cio şa nsă. Saî ncep ut şici t i reacel eidea dou a, ca re eradr esa at ă pări nt el ui Jo r ge al Cch i o.Am cr ez ut căvi sez . Mam con cen t ratmaiprof und fii nd hot ărât sănu pi er d un r ân d. De a l pri mel e p rop ozi ţ i iî mi r ecu noşt eam t uşeu l , pat oru l afi rm aţ i i l or , hot ărâr ea argu men t ări i şimi se părea că am r eu şi t să scr i u un t ext f rumos. Nu şt i u dacăer a a şa sau nu, dar a era l meu şiî mi pl ăcea. Mam si mţ i t cat ap ul t at nî alnou ăl ea ce r . Dacăam t răi t vr eodat ăun momentdef eri ci r euni că,cu si guranţ ăcăpeparcursulacel or ci nci i m nut e, cât da ur at ci t i rea scr i sor i i mel e, amat i ns cu cr eşt et ul pa rad i su l . n Î sf âr şt i , am reu şi t sămar chez un gol xt e rem de pr eţ i os adversa ri l ormeiperi cu l oşi ,„ di avo l i ir oşi i " . Era, deci , unu l a unu. Sau, î n l i mbajşah i st , am reu şi t să au i şieuo u tră.Î n acel momen t mă gân deamcă poa t e amf ăcu t o gr eş eal ă că amsac ri ficat t urnul meu , da r , or i cu m, nu mai put eamr ec t i fica mut ar ea, aşacă de a i ciî nai nt e vat r ebu i să j occu mar e at en ţ i e.Savu ram fiecarevân cu t alscr i sori i mel e ceavea cat emă bi ser i caşi pe u Dmnez euşicon st at am, uşu rat , că el C de u Ss i ţ nea u c mi ne.După ce-s a sf âr şt i e mi si unea mam cu l cat f er i ci t . Zi ua de 9 mart i e 286 er a pri mul meupas sp re o ăt băi l e cuşan se gal ee. Î n 13 mart i e mam dus a l sed i ul Fi l i al eiPal i eru l ui 2 pen t rual anunţ a pe Ju an Jos é Qui san o că voipl eca pe t er en pent ru dou ă săpt ămân i , î ncep ân d cudat a de 1 7 mart i e.Dăd eamcu rs,î n f el ul acest a,i nst ru cţ i uni l or sal e d i n 25 noi embri e 2 85 , cân d mă rec rut ase . Laan chet a di n 4 mar t i e n u mi sa maispu s d acăsă con t i nui săii nf or mez ân cd pl ec pe t er en saunu, dar eu am con si der atut i l să of acî n con t i nuare. Era o zi f rumoasă de p ri măvară cu un soar e st răl uci t or r p oi ect at pe un cer bal ast ruşisen i n. Î n păr cu l eţ ul di n f aţ a bi necu noscu t eiporţ i masi ve,

negre şigrel ea „ I nst i t uţ i ei " oc tmai î şif ăceaapari ţ i a şi„ ami cu l " m eu JuanJosé:preaf eri ci t ă coi nci denţ ă.Eram dest i ns şiî ncr ezăt orî n vi i t orulmeu, dev en i se m o p er soan ă p ubl i că. – Am veni t să vă anunţ că voipl eca l unipe t er en pent ru două săpt ămân i ,î n pri mul r ân d şică dumi ni cat r ecu t ă sa t ran sm „Vocea i s l a

Sel enei "o scri so ar e amea ,î n al doi l earând. . . –Şt i u căsat ransmi sscri soareadumi t al e,i arî npri vi nţ adepl asări ie bi necăaiveni tsăneanunţ i .Cândt eveiî nt oar ce,săt r ecipeai ci . –Aşavoif ace;l arevedere. –Larevedere,mi ar ăspunsşisaf ăcutnevăzutî n spat el eporţ i icel ei negre. Am f ăcutst ângampr ej urşiam porni t oagal eî napoisprebi r oulmeu Î n 23 mart i e,di mi nea ţ a, î nt r o zide d umi ni că , pr ofi t ân d de i l ni şt eadi n hot el şiavân d i nt en ţ i a de aat acaper man en t , de asu praso l i ci t a l a „ masaver de" , şt i i nd că at acu l es t e ce a maibu nă apăr ar e,mam aş t er nut pesc ri s: „Memor andum adres at I nst i t uţ i ei " î , n caremi exp uneampărer i l e cupri vi r e l a nemul ţ umi rea m ea e d a ficoopt atca mpl siu agent dei nflu enţ ă d e gr ad ul VI I , când aş fi, cu si guranţ ă, mai ut i l ca superagent i nt erpl anet ar dei nflu enţ ă de gr adu lI , de pi l dă aş pu t ea dev enimembr u alCon gr es ul ui Naţ i on al M arţ i an şi , pecal e par l amen t ar ă, aş put ea t ran smi t e di ve rse secr et e t eh nol ogi ce cu pri vi r e l a col on i zar ea sp aţ i ul ui cosm i c, aş put ea organ i zao r eţ ea, aş put ea deven i con si l i er l agu ver nat oru l ui ca , od i ni oa ră, Günt er Gui l l oum e. D esi gur , dup ă ce am r edact at ac est Memor and um ci udat , am avu t gri j ă săi l arăt, ul t eri or , dar n î ai nt e d e a l pred a ce rb eri l or , l ui Jul i o.El a f ostnf orm i at t ott i mpul desp re evo l uţ i a co mpl et ăî n j oc ul meu pe va l uri l e ri sc ul ui . . .

*** Af ostozipl i năzi uade23mart i e286.Saf ăcutora1845 şiancepu t emi si unea mul t aşt ept at ă„S :cr i so ri d e l a ascu l t ăt ori Pr i .i ma de l a un an ume Gugl i el mo To t o, sc ri i t or de or i gi ne al aman ă, car e se ad res a mi ni st rul ui de i nt er ne,pat r on ul Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui , n î ve der ea pl ecări i sal e defi ni t i ve di n „ parad i su l dan ubi an " . Mi sa păru t dest ul de

vehement ă,darpol i t i coasă.A doua scri soar e era a mea.Di n nou un gol mar ca t adver sa rl i or . Se sp une căexp er i en ţ a est e oî nf rân ger e p en t ru fiecar e d i nt r e n oi , dar t r eb ui e săpi er dem t ot ul pen t ru a put eaî nvăţ a cât e ceva. . . Dacă mi ami nt esc bi ne,donAl bert oCamusspusesecuvi nt el east ea. Vi ne o vr eme când mar eea neagră a pr ost i ei , a corupţ i ei şi a gr an doman i eipat oogi l ce ni undă pl aj a pân ă at uncisen i nă a exi st en ţ eiunui human oi d. n Udev a, nî st ruct ura sa pr ou fndă, se pr odu ce o f urt ună, nevăzu t ă pen t ru cei di n j uru l său , dar d a ân că şinel i ni şt i t oa r e pen t ru el . Şt i e cănu areecât d dou ă sol uţ i i : fie vaî ncer caso es t ompez e,aşacu m f ac se menisăi , d ar r ez ul t at ul es t e î nt ot deau na dez ast ruos pen t ru că se an i hi l ează per son al i t at eaşii ndi vi dul devi ne un si mpl u număr nîmul ţ i mea humanoi zi l or , un scl aval er eiel ect r on i ce, fie vaî ndrăzn i so ca nal i zezere sp su flet el e şimi nţ i l e c ompat ri oţ i l or să i ,l umi nânduiî nt ruadevă r , dar ri scâ nd t ot ul , ceea ce nsea î mnă, î nt r o u lme h i perm at eri al i st ă caa n oa st ră, t ru pul . Da, arut p ea fi un ar gum ent şiac est a: or cpu l e st e pu rt ăt or ul sp i ri t ul ui şif ără el nu maiput em mân ca, gân di şisp er a,deci ar fimaibi ne să acce pt ăm f urt una pen t ru că or i cu m va t r ec e,od at ă şiod at ă. . Det es t ace st mod de gân di re pr edat l a şc oal a robi l or şicont raar gu ment ez cu exem pl ul l ui Jorge ' Urso l: a scri s u n j urn al ,a f ăcu ti mpru den ţ a să l ci t ea scă l a pr ea mul ţ ii ndi vi zinesi gu ri , unul di n ei , prob abi l , a ci ri pi t mă ( nt reb acu m, oare acel t urnăt or i ş a spu s căf ace nusi mpl u sacr i fici u de u tră pe t abl a de şa h a vi eţ i i ?) , cerb eri i , ca r el ave au pe l i st a nea grăî ncădi n 259, l au an ch et at ,i au con fiscat urn j al ul ,l au i nt r od us n î „ Mul găt oru l Roşu "– acel t emut rob otce râ f nge a o sel e cl i en ţ i l or să i– i au dat ru dmul pen t ruvr eo şa sel uni t erest re şil au î nhăţ at di n nou . Nu seşt i e di n ca r e mot i ve. . .I au ap l i catncă î un t rat amen tl a „ Mul găt or" şii ni ma i a ced at . Era î n noi embri e 285 câ nd am aflat şt i r ea . Tocm ai t erm i nasemde e rd act at ,i nt egral , scri sori l e şiî l rugasem de Jul i o să l e ci t ească şisămi sp ună părer ea. Tre cer ea î n nefi i nţ ăa u li Jorge ' Urso l af ost ca n u şocen p t rumi ne.Şi pen t ruJul i o.Nul cu noşt eam , nui ci t i semj urnal ul , nu maiau zi semni ci od at ă ni mi c d espr e el pân ă î n se ar a ace ea moh or âă t.Nu er am si gu r dacă pr oe ts t ul meu,pri n i nt er medi ul sc ri sor i l or , şi î a mi avea sen su l , p en t ru că î n oct ombri e se r en unţ asel a con ce di er ea mea; f use se m r ei nt egr at e p acel aşi post u oc pat ant eri or . Fi i nd un i ndi vi dual i st , un ego i st şi un ci ni c pur , nu con si der am

ni mer i t , at unci , săprot est ez decâten t p ru drept uri l e mel e, i t u ân d, sau neav ân d cap aci t at ea de a ob se ra v, ă c or i ce pr ot es t degenu l aces t a nu î ndrea pt ă si t uaţ i a gen eral ă nega t i vă . Dar vest eaaceea ,î ngrozi t or e d sc urt ă, t r an smi să de „Vocea Sel en ei " ma mi şc atpr ou fnd. At uncimam hot ăr âtşi mi am zi s căr eb tui e să con t i nui . Nu şt i am cuce să ncep, î dar am l rugat pe Dumnezeu sămă aj ut e şi săf ac n î aşa el fî ncâ t mart i ri ul l ui Jorge ' Urso l să nu fie i nut i l . „Voi r t i mi t e t ot uşi scri sori l e, ori ce sar î nt âmp mi l a am " spu s.Peau tnci , eu î nsu mi puneammaimar e p r eţpe r t up decât pe sp i ri t . . . Dacăun si ngu r h uman oi d pr ei a f ăcl i a ami nt i ri i unui mart i r , neş t i ut de n i men i ,î n af ară de mesa geru l şt af et eisa l e,ni mi c n u est e p i er dut pen t ru vi i t orulI mperi ul uiBi nel ui . „a f ost s u n om" " La a flareacel a ui an unţ scu rt , a că rui esen ţ ă er a uci am î nt i ns mân a,undeva, dep ar t e,spr e nean t , şiam si mţ i t o al t ă mân ă, cal dă,r em făt oar e,ce mi a pr odu s un fior : c omuni unea di nt r e noi se pr odu se se . „Nu ai muri t n î zad ar sen or Jor ge l ' Urso, i pr n pu t er ea

cuv ânt ul ui t e voiăzb runa! " A "cest l egământsacru nu maî mpi edi cat , t ot uşi , c a pat ru l uni mai âr tzi u să dec on spi r pe col egu l meu , Ar cad i o Del gad o,mărt uri si nd cu sen i năt ae t că l ui i am dat scr i sori l e pen t ru a l e t r ansmi t e l ui Faed , ca r e l e va pune l a cu t i e î n Li gu ri a. Desi gu r , er a ch i ar aşa , dar acă d ar fipăţ i t şiArcad i o cev a asem ăn ăt or cu Jor ge ' U l rso, nu eu aş fif ost asa sn iul moral ? D i n f eri ci re,nu a avu tl oc ecâ d to a nch et ă î n ca r e sa recu noscu t căast f elst ăt ea u l ucru ri l e ş i , drep tr ep resa l i i ,l ui Arcad i o nu i sa maidat oi v e săi asădi n Sat rap i a Dan ubi a,î n scop t uri st i c,t i mp de u n an. Au t r ecutvr eocât evazi l edel aanunţ ar eauci deri il uiJorgel ' Ursoşia veni tzi uade25noi embri e285,ziî ncar emisapropusr ecrut areacaagent de i nf orm ai ţ i cer ber od i. Era pr eamul t . Am j urat nîgân d, sănu am l i ni şt e pân ă ce nu voi î nvi nge sp i ri t ul rău l ui ap ărate d căt r e cer ber i i u li Oscar Romer o. Şi nt pe ru că nu eram un caval er Je dah, ma al es cal ea mach i avel i smul ui sem nân d cel e pat ru hârt i i cu decl araţ i i pe car e mi l ea di ct at Ju an Jos é Qui san o. Pân ă î n mar t i e 28 6 am t r ecut , pent ru coo r don at oru l servi ci ul ui meu , dr ep t un sp i onfidelput eri i . Am ci t i t ,maidemul t ,„C onf esi uni l e"l ui Manol o Moral es, acel pr of etal men del i en i l or , cri t i c al i pocri zi eisex ual e şiî nt emei et or d e noi rap ort uriî nt re

i ndi vi ziî n ca t ego ri i di f eri t e: a mscu l i şi em fel e de humanoi zi , an droi zişi humanoi zi , al bi şineg r, i roşi i şiverzi et c.şiî mi vi ne î n mi nt e un pasa jî n careescr di a st area sa de uşu rareău l nt ri că, de pl ut i r e,după o part i dă de amor arn c alcu o fii nţ ă pe care on cu noşt ea, pe care an văzu t o n i ci od at ă, pen t ru că î n î ncăper ea unde sa consu mat act ul er a se mi î nt uner i c;el po vest ea că „a si mţ i t să cul eţ i i t unul ui să u t el escop i c gol i ţ i , o

uşoar ăgâd i l are pe ţ eava aces t ui a şisufl eu tl flămând de u n nouasal t sp re cun oa şt ee r,sp re med i t aţ i e,sp re mânt ui r e,sp r e Dumnezeu am" " î nch i s ci t at ul . Î nt r un an ume se ns,l a e flmă si mţ eamşieu în ace a d i mi neaţ ă d e 1 ap ri l i e 286. Eram pr egăt i t s ă î nf runt cei maifior oşi cer ber i pen t ru că mă aflam su b prot ecţ i a di vi nă. . .

*** Tocmaiam t ermi natconservadepeşt e,pecar eomănâncapr oapeî n fiecar e di mi neaţ ă dar ,l ucr u cu ri os, con t i nuă sămi pl acăşiuşabi rou l ui se des chi de păt runzâ nd coo rdonat or ul Ar mand o El T ur co. Est e cam de î năl ţ i mea m ea, deci r el at i v mi c,maimul t gr as ecât d norm a, lcupăru l negru com pactl a cei 53 de an i t er eşt ri aiăi . s n It er esan t , cân d î l pri vesc, mă f rap ează, l a el , dou ă el emen t e:buzel e su bţ i rişifigu ra hexa gon al ă nu ch i ar î nt r at ât caa al t or erar i hi aflaţ il a câ t evaet ae j mai su sî n pi rami da so ca i l ă, dar us fici en t de cl ar on ct urat ă.Est e u n met i ş n ît re o m amă a l aman ă şi un t at ă gr ec . C a st i l decom port amentes t e un bi zan t i n pu r , u n f an ar i ot . Mi zea ză nt î ot dea una pe ca rt eacâ şi t gă t oa r e,î şiţ i ne cudi nţ i i de sca unul să u de coordo nat o, r set eme de si ni st ru l său su per i or , p r eşed i nt el e Di r ecţ i ei noast r e,don Tach i t o Somoz a Al var ad o ( căr ui a î i spu nem „ dovl ec e" l sau „ l i ban ez ul " sau„ col ţ de au r" ) , dar r a e u n su fletbun. Deţ i ne,de asem en ea, prezi den ţ i a Comi si eiProg resi st e d i n î nt r ep ri ndereaoa st nră. –Bunădi mi neaţ a,t rebui esăţ ivorbesc;şiseaşeazăl amasacol egul ui meuAr cad i o D el gad o,car e p l ecase er pe en .t Est e,saupar e,f oart e u mflat . Est e u n se mn cl ar că nu se scal dă î n ap el e l ui . Dă sănceap ă o t i rad ă desp re pat rot ii sm, desp re f ap t ul că ela accep t at săt răi ascăai ciî n Danubi a, î mpreu nă cu f ami l i a, cu co pi i i să i , şil a bi ne,şil ar ău,şisepr egăt r eşt esămat ace,cr escendo.Cu un gestscurtî l

op r esc: pun deget ul arăt ăt or e da l mâna dr ea pt ă, ver t i ca l ,î n dr ep t ul buzel or şi i sp un, î ncet , căsar p ut easăfim î nregi st raţ i . Se rep l i azăşi mi sp une că elnu se em te d e mi cr ooa fne ascu nse, dar or vbeşt e cuj umăt ae t d e gl as şi pe par cu rsu l mon ol ogu l ui ( pr ob ab i l t oţ i i er ar hi i su nt t al en t aţ i î n art a mon ol ogu l ui ) seau t ocen zu r ează vi zi bi l , fii nd f oa rt e at en t înafi rm aţ i i .Î mi spu ne căam sări t cal ul cu publ i car eascr i sor i l or m ee l d ar u n vr easăafl e ni mi c de l a mi ne şi i dă î nai nt e cu f razesf orăi t oa r e scoa se parcă di nt r o cu t i e sp eci al ă ce se ol eşt ge n umai l a şed i nţ e. Î ll i ngu şesc t ot uşi , sp unân dui că, p du ă ap reci er i l e mel e,nu se va î nt âmpl a ni mi c gr av; nui voi poves t i acu m ni mi c pen t ru a nuli mpl i caî n ni ciun f el , dar o voi f ace câ ndvaî n vi i t or . Parcăsa mai dezu mflat . Se ri di că şipl ea cămai dest i ns,desi gu r ,l a oşed i nţ ă. La D ep art amen t ul Adevăru l ui „ gh i şeu l " se esch d i de a l00.o ra Est e 8 ozi de l uni acest 1 ap ri l i e;o zisp l en di dă de pri măvară. Mă pr ez i nt n î hol ul i men s,bi nec unoscu t de acu m, com uni c ce rber ul ui de pa ză că n su t aşt ept at de com an dan t ul Juan Charon ,î il as şa fi m ea e dd i en t i ficare i su şnt pof t i tî n sal a de aşt ept ar e.Fi e pen t ru că su nt n er ăb dă t or , da r mi se pa r u lngi mi nut el e de i nact i vi t at e de di nai nt ea rundeia dou a cu mari i maeşt ri ai şah ul ui met ap ol i t i c.Î n sf ârşi t , ap aresen orCharon ,î mi st rân ge mân a, nî st i l ul să u di nami c cevr easăsu ger eze nsi ceri t at e avea ( m săcon st at căest e un act or per f ec t ) şimă i nvi t ă î n ace eaş i cam eă r de an chet ă car e er a, prob abi l ,a l ui JuanJosé Qui sa no.I nt răm şivădl a bi rou l de â lngăf er ea sr t ă un domn masi v ,î mbrăcat î nt r un cos t um mar o,uşor şi f on at , cupăru l negr u şicuo î nf ăţ i şa re vă di t hexa go nal ă şipar căuşoruh băi t ă. –I at ălpecl i ent ulnost ru,măprezi nt ăJuanCharon.Domnulî nmaro se ri di că de l a masaunde scr i a cev a, nt î r un dosar , par că nesi gu r , uşor î ncu rca t , vi ne sp re mi ne şi mă pri veşt e p i ezi ş,cu r eţ i ner e.Î mi dă sen zaţ i a că are i şt n e o ch i de vu l pe n ît r un t rup de u rs.Î iî nt i nd mân a,î n mod desch i s, deşi şt i u căpol i t eţ eaar ficeru t caelsof acăpri mul . Mi oi a, avâ nd t ot uşio ezi t are, mi o st rân ge uşor şi se pl i mbă pri n î ncăp er e,ap oise hot ărăşt e brusc;i ani şt ecol ial bedepemasal ui ,mil eî nt i nde,măi nvi t ăsăi aul ocşi mispu ne: – Scri eţ i ,vă rog,despr e conţ i nut ulscri sori l or Dvs.adresat e„ Voci i

Sel enei " ,neom i ţ ân d să m en ţ i on aţ i număru ll or .

✓\ Mă p un pe t r eab ă şisc ri u. Î nt r e i t mp t r ag cu coad a och i ul ui şi ci ul es c u r ec heal a con ve rsaţ i a l or : Ju an Char on mi se ar pe a ave a un gr ad

su peri or el d ega t ul ui de a l cen t ruca re a ost f t ri mi s sănt ocm î ea scăun raport co mpl etasu pra st i ngeri if oc aru l ui de su bver si une p r ovo ca t de scri i t ori . Nu i am afl atnumel e n i ci oda t ă,da r mi a r ămas nî t i pă ri tî n memor i e u n moment pet r ecu t câ t evaore am it ârz i u. Term i nasemde s cri s,cei doicerb eri ci t i seră şiei , mi rân duse câ nd au văzu t că exp ed i asem19 scr i sor iî n 4 pl i cu ri şi î nt r ebân du mă de ce n u am spu s că au erat âtde mul t e a l an chet a di n 4 mart i e,l a car e eu ,f oa rt e sen i n, am r ăsp „n un us: maţ iî nt r eb at " Juan . Char on pl ec asel a com an da ment ul ge ner al al Fi l i al ei Pa l i er ul ui 2 a Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui săi ar ae t e txt ul meu , domnul î n mar o ci t ea ceva n d îosa rul său , eucer usemper mi si unea să ci t escevi r st a mea r p ef er aă t pe car e o av eaml a m „O i ne rbi s n It erpl anet ari s" şi , cu t otu lî nt âmpl ăt or ,l a un momen t datpri vi r eami a al unec atpe ch i pul l ui , su rpri nzân dul cămă pri vea, căavea o gri masăde mi rare am est ecat ă cu di sp reţî n col ţ ul buzel or cob orât e pe ca re şi el a adus î n pozi ţ i a i ni ţ i al ă, pl ecâ nduşi och i i spre dosa rul săuşifii nd parcă en at j căl am su rpri ns,pri vi ndumă.Pr ob ab i l că st i l ul să u est e d e af ace e p mp î ăci ui t oru l smul gâ nd decl araţ i i cel or că r ora un l eau ven i t d e hac cer beri i cei vi ol en ţ i . Dar r t eb ui e să nu ui t ăm că , bl aj i ni sauduri , pr et ori en i i l ui Oscarom R er o f ac part e di n aceeaşi ec hi pă a pri vi l egi aţ i l or ce răi esc t ea d su pra noa st ră şi pri n bunăvoi nţ a noa st ră de ane l ăsasu praveg hea ţ i , ascu l t aţ i , vă zu ţ iî n go l i ci uneasu flet el or oa nst r e de ca r e nu ne e t mem pent ru că n u av em ni mi c de c as uns, pent ru că sun t em cur aţ i ca l acri mi l e i men su l ui pop oral pri zon i eri l orpe ca rel su g,cu i ndi f er en ţ ă, acest e pr el ungi rial e mâi ni l or t i ranul ui . Tă i aţ i m âi ni l e! se au d, ad esea , st ri gă t e al e di sp eraţi l or o presi uni i . Nu, ex t i rp aţ i crei eru l ca reco ord onea ză acest e mâi ni !l e răsp und euî n f oru l meui nt eri or . . .

*** Domnul în mar o a l p ec a. tÎ n sc hi mb,a r ev eni t Ju an Char oncăr ui a i am da t pl i cu l cuMemor an du mul . La ci t i t şia r ămas oar ec um su rpri ns.De dat a ast a eu er am cel ca r el pri vi sepe par cu rsu ll ect uri i . Scri sesem î n acel t extdes pr e ce l e dou ă prob e f undamen t al e l a car e con si der am că t rebu i e su pus ori ce i vi t or su per agen t dei nfluen ţ ă şi pe care sp eu er am să el r t ec cu

su cc es i n ( si nuam î n Memor an dum) : pr ob a de cu raj– amexped i atsc ri sor i l e f ără sămă t em de p osi bi l el e co nseci nţ e p e ca re elar fiavu t ner eu şi t a şiel e au aj uns l a dest i naţ i e – şi pr ob a de fidel i t at e – sa cri fici ul de t ură pe ca r el f ăcu se m pr i n des t ăi nui rea numel ui c oeg lul ui meu de bi rou , A r cadi o Del ga do,cami j l oci t or nîexp ed i erea scri so rl i or , nu erau un actde fidel i t at e f aţ ă de Depar t ament ul Adev ăr ul ui ? Ci t i nd,Ju an Char on nu pu t ea să nu r emar ce ni şt e nepot ri vi ri î nt r e decl araţ i a de i nt en ţ i e di n Memor an dum şi modu l meu de gân di r e,i nt ui t , di n t ext ul meu di n t i mpu l an chet eidi n 4 mar t i e:asc ul t am„ Vocea Sel enei di n an ul 26 2, deci de l a şapt e an i ; cr escu semî nt r un med i u î n care dei l i e vec hi i soci et ăţ i rep r ezen t au norm a st an dar d de con dui t ă pe car e l eaş et i chet a cu ap el at i vu l d „emocr at con ser vat oa re" , med i u î n care nbu i cu l meu– ost f col eg e d şcoal ă p ri mară cu Hor aci o Rad eo,pri mul di r ec t or al ec sţ i eidan ubi en „ e Voci ai S el enei " – avu sesen u roli deat i v p ut er ni c f orm ao tr en pt ru su flet ul meu t ân ăr ,î nt r o ambi anţ ă f ami l i al ă at aş aă t acel or val ori oral m e al e t recu t ul ui şiost i l ă ca reri i smul ui , escroch eri i l or sp i ri t ual e şi coru pţ i ei ca r e î şi ăcea f u si mţ i t ă prezen ţ a î n acei an it ul buride proa sp ăt ă „ dest al i ni zare" pen t ru a f ol osi un t er men maigen er i c.Apoi ,l ocu l meu de n aşt er e şipri mi i 19 an i pe ca r e i î pet r ecu semî n acel mi nunatBel ve der e – oraşu l Pal i er ul ui 7 unde,î ncepâ nd cu an ul 264 , v eneau ap roap e zi l ni c yu gol an zi di n Yu got i er a vec i nă şi pri et en ă,dar i acărei cet ăţ en if useser ă dep ri nşide căt r e domnul Mareş al ( com pat roţ ii i săiî i sp uneaudon Josépen t u că î li ubeau ) cu l i ber t at ea că l ăt ori i l or , a com erţ ul ui , a exp resi ei ver bal e că rei a î i d ădea u cu rs î n par căr i l e noast re pen t ru el ec t romob i l e pe car e şi el cu mpăr aser ă di n Provi nci i l e Uni t e Marţ i en e unde f useser ă l a l ucr u, fiecar e pe con t pr op ri u, l ăsa ţ i de gu ver nul domnul ui Mareşal şich i ar nî cu raj aţ i săpl ece en p t ru că se ni t ui se că st ă î n fir ea fiecăr ui human oi d să pl ec e pent ru a r ev en i pe mel eagu ri l e n at ae l p e car e e l p oa rt ă î n si nel e său aşacu m i sau i mpri mat î n pri ma cop i l ări e,od at ă cu l ap t el e su pt de l a mama sa, od at ă cu sân gel e pri mel or uj l i t uri cân d sa ri di catăspor neascăn l ume,od at ă cu pumni i î nca sa ţ i de a l pri et en i i să i de o j acămai mari , daţ iî n t oi ul răzb oai el or st el are al e cop i l ări eicân d ura nu es t e cu noscu t ă şicân d numaibucu ri a ef ort ul ui cr ea t i v, a som nul ui de b i vol şia f oa meide u ri aş est e a pa vi e n î ca r e su nt em cu f undaţ i pen t ruo vr eme. . .

Trăi nd î n acestmedi u cosmopol i t ,i nt ernaţ i onal i stşideschi s,mise mod el ase sp i ri t ul î n aşaf elî ncâ t er a puţ i n pr ob abi l cat ocm ai eu sădoresc să mă an gaj ez î n sl uj ba „ I nst i t uţ i ei " , săl upt , n î ca l i t at e de su per agen t , pen t ru un gu ver n ob i şn ui t săşit r at eze cet ăţ en i i ce e p ni şt e su puşi , nu ca pe n i şt e p art en eri . Juan Charona n it ui t bi ne. Scri sesem î n decl araţ i a meadi n acel 1 apri l i e d esp r e o bsesi a red uceri i post ul ui meu cu car e f use se m ţ i nut n î şahî ncă di n an ul 28 3, nî t r o provi nci e unde n oţ i unea de şom er es t e i nt er zsă i şiunde sepedep seş t e cu î ncar cer ar ea ocu par ea unui post epa r r t i zat ar bi t rar de căt re Or gan el e For ţ el or de Muncă ( o fil i al ă a Depar t ament ul ui A dev ăr ul ui ) , des pr e scri so ar eared act at ăî n 5 f eb ru ari e 2 85 şici „ t V i t ocea ăl a Sel en ei î n 2 i uni e, acel aşian, ceave a t i t „E l ul st e necesa ră exi st en ţ a Cl ubul ui Democr at î n Danubi a de a zi ?" şipri n ca r e a m veri fica t dacămi se ot p ci t i scri so rl i e,dar , î n real i t at e,şiast a nu am sc ri s,o t ri mi se se m pen t ru că aşagân deamşi gân desc acu şim, şi n vi i t or m ee ru , ad i că mam săt urat de t i ran i e,mam să t urat săl e vă d ch i puri l e ofi l i t e şizb ârci t e,nu de pova ra ani l or , că cinu su nt prea băt r âni , câ t deaceai men să prost i e pe ca r e eişil i ngu şi t ori il or pl ăi t ţ i ce figu r eaz ă î n nomencl at or ul de f uncţ i uni dr eptcond ei er i , versi ficat ori ,cerberi apărăt orişit otf el uldei mpost ori ,onumeau cu emf ază aca demi că„ şt i i nţ a cea mai î nai nt at ă" ca r e n e est e p r ezen t at ăî n fieca r e sea ră pe ecran ul i men s câ t un per ee t a lt el evi zoru l ui ,t i mp de d ou ă ore, şiî n cazu l î n careu n pri vi m, su nt em amen daţ i pri n t ăi er earaţ i eial i men t areepca re o pri mi m de r t eiori pe zi l a aut ose rvi reabl oc ul ui nost ruşipe ca re sar pu t ea să n o maipri mi m dec âtde dou ă ori sauo d at ă p e z i , pân ă cân d ne v a r t ece acea st ă st are ed recal ci t ranţ ă şivomi nt ra î n r ânduri l e o amen i l or e d r t ea bă di n pu nct ul l or de veder e – const ruct or i act i vi şi conşt i enţ i ai prog resi smul ui vi ct ori os şiî nari pat p e pal i erel e noa st r e sp aţ i al e, u d că se dracu l ui de şan drama rot i t oa re, că î mi vi ne să nj ur p e t oţ i cr ei t ni i ăşt i a pseu doşt i i nţ i fici , p seu doa cad emi ci en i şi t er ori şt i , d ar nu o f ac pen t ru că su nt ci vi l i zat , pen t rucăpe vr emeacop i l ări eimel e er au l a mod ă şa pt e a ni de st at acasă, t i mp î n car e mama a avu t gr i j ă sămi at r agăat en ţ i a că nui f ru mossă nj urişicădacăt e n ecă j eşt e ci neva, t ar e d e o t, t şinu mai poţ i să ui ţ i şisă li erţ i şil aşiacea st a î n sea ma l ui Dumnezeu , e mai bi ne săţ i iî n t i ne p ână câ nd vei put easă-ţ i aşt ern i gâ nduri l e p e h ârt i e,nu de d rag ul de a

l e publ i ca pen t ru ban i s au gl or i e,cinumai aşa,t ru pen aţ i desc ăr ca su flet ul , spu nân d o poves t e f rumoasă şir eal ă, pen t ru că t oat e poveş t i l e f rumoa se u af ost cân dvar eal e şi ,î n t i mp ce eu gân desc st a f el , pe ecr an ul gi ga nt i c al el tevi zoru l ui câ t unî nt regper ee, t l E con t i nuă să dea sf at uri desp r e cu m să secu l t i ve l pnt a el e î n sol uţ i i nut ri t i ve, desp re cu m să f aceţ i copi i câtmaimul ţ i pen t ru că ar e n ev oe i de su puşi , dragi com pan er os şi ami gos, un rob otst ri catecu trui ent runa şipe ca re E a î l ap l au dă mer eu dân d t on ul unui del i r e rgi zat de ovaţ i i şipe carei E î l cr ed sp on t an . – Te co mpăt i mes c,Osc arRomer o!

*** Î n sf ârşi t , se ace f or a de p l ecare Ju şi an Charon mă con voacă sărevi n î n după ami az a ace l ei aşi i l e z pen t ru a cl ar i ficavr eo cât ev a amăn unt e rămasen î su spen si e. Am î nt âl ni t o pe Al i ci aî n păr cul eţ ulî n car e ne î nt âl ni sem şidupă an chet a di n 4 mar t i e şi am mer s sămân căml a r es t au ran t ul hot eu ll ui di n apropiere. Cân d am veni t de pe t er en sâm băt ă 29 mar t i e,ea aflase ej a, d cât e ceva, cu o să pt ămână î nai nt e d e a l El Vi ej o,ca re u fsese con voca tl a Fi l i al a Pal i er ul ui 2 de ost f ul săucol eg e d i t ner ee, ţ com an dan t ul Ju an Char on . Nu, El V i ej o, car e est e pen si on at acu m, n u f ăcu se ser vi ci ul l a cer ber i , ci l a pompi er i i at omi ci , d ar ap arţ i nuse ad mi ni st rat i v t ot de Depa rt amen t ul Adevărul ui .DarAl i ci aavrutsăaudădel ami neşimarugatsăipovest esc ce vreau şicât eau vr di n ceea ce ăcu f semşii am povest i t desp r e scr i sori , ast f elcă l uni , cân d mă aşt ept a pe ban că, nu maier a at ât de î ngr i j or aă t, pen t ru căavea con vi nger eacăt ot ul se va r ezol vacu bi ne,dar u n şipreci za ceî nseam nă,de f ap t ,t ot ul , negân di nduse nîper sp ect i vă, ceea cea f ăcu t di nt ot dea una, dar cr ezâ nd î n pri et en i a noa st ră şiî n co nt i nui t at eaei , ca r e se man i f est ă l a f ell a amân doi– at uncicân d unul di nt re n oise afl ă î n necaz, cel ăl al t sare să l ap er e sa u î iî ncu r aj ea ză gâ nduri l e şif r ămân t ări l e până cân dt r ece de urt u f nă şipr ob ab i l acest aa o fst punct ul nost ru com un ce en a ţ i nut apr oa pe,pe ca r e mul ţ i nulî nţ el eg, ca, de p i l dă, măt uşamea , soţ i a f rat el ui mamei , ca r ei a sp us Al i ci eicâ nd a vi zi t at o î n i ul i e 2 86 căsemi r ă căa rămascu mi ne d upă şocu l pe carel am i f ăcu t – şi Al i ci a sa gân di tl a

ceea ce am i sp us od at ă desp re p ări nţ i i meică, şideaşomorî pe ci neva, ei mar n îţ el ege, mar ascu nde şi mar sp ri j i ni până vat r ece eri pcol ul , pen t ru căeiau î ncr ed er eî n cu vân t ul meu , pe ca r eî l con si der ă sf ânt , şieişt i u că eu nu aş u pt ea ci udepeni meni , cimaidegr ab ă maş ăsa l uci s,pen t ru că ad evăr at a dr ept at e n u are ev n oe i săfie su sţ i nut ă de sa bi e,cide cu vân t , şi neam î nt âl ni sav urân d o ci or bă bu nă de per i şoar e şiun ficat de pu il a grăt ar cu ca rofi t nat ur şi sa l at ă de ca st raveţ i muraţ i ,i ar ca ău bt ură neam mul ţ umi cu o ă apmi ner aă l. 00 La or a 17 a m r ev en i t . Ju an Char on a dori t săi maiconfi rm î ncă o dat ă căsu nt de b unăcr ed i nţ ă şi ma n ivi t at să-i sem nez oecl daraţ i e p e care mi a di ct at o: t ci ez – nu voil ua l egăt ur a cu per soa ne st răi ne pr ovi nci ei noa st r e şinu voi maiscr i e „Vocea l a Sel en ei " .Nu a pr eci zatpân ă cân d an ume,da r pr oba bi l că sa gân di t c ă ace st e acor duri su nt t e er ne.A mai i nsi nuat , de a sem en ea, săi promi t căî l voi i nf orm a i med i at ce voi fi cău t at de ori ce er psoa nă ce va ncer îca să i a e lgăt ura cumi ne.Mam aşt ep t atcă şi î va t ri mi t e agenţ i provocat orişiaşa saî nt âmpl atl a scurtt i mp.Cal cul ul meu a f ostece, r secşia vi zatsp er) ( persp ect i va . Ei , cerb eri i , avea u un at u i mport an t : sacr i fici ul meu gr au ti t de u tr ă di n 4 mart i e.Eu, î n sc hi mb, nu av eam pos i bi l i t ăţ i d e comuni car e „ ext ra muros " şi , mai cuseamă, î nt âmpi nam opozi ţ i a vehem ent ă a Al i ci eil a i deea mea de pl ec ar e di n Provi nci a Danubi a. Aş fiporn i t dezavan t aj at î nt r o b ăt ăl i e p e erm t enl ung cu cer ber i i . Am con si der at a miut i l săamân con f runt are a final ă cu eipen t ru un mai t ârzi u ned efi ni t , pe ca rel si t uam î n t r e d oişipat ru ani şi ,î n acest i nt erval , să i ob serv şisă i descri u, at ât p e ei , ca i nst ru men t e di rect e al e put eri i , câ t şi pe ce rb ero i zi i ci vi l i di n f ru nt eadi ve rse l or n ist i t uţ i i , ca remi se păr eaua fi o cop i e fi del ă a unui mod el st an dar d mul t i pl i cat l ai nfini t pen t ru a r eprodu ceo soci et at e osi ficat ă,născu t ă moa rt ă,car e sedor ea et er nă şi con t i nuă să e. fi Juan Char on,după cei am î nmânathârt i a cu semnăt ura mea,ma 00 sol i ci t at săr evi n a dou a zit ot alora . Am 17 rev en i t şi şi a con t i nuat pl ed oa ri a desp re pat ri ot i sm, desp r e pop or , desp r e prog r esşial t e go go şide ge nul ăs t a,î n car e a tr e mă t em că u n cr ede a,numaică u n av eamcl ar ă l i mi t a de demarca ţ i e î nt r e va l ori l e şi on nva l ori l e exi st en ţ i al e, en pt ru că fieca r e cerber care esp ect se ă est r e u n adevărat mer cen ar alput eri i şiuni ca

mon edăde schi mb î n car e cr edees t e p oz i ţ i a sa om di nan t ă de ad mi ni st rat or abso l ut al unui crâm peial acest ei a, de ca r e i ţ ne cudi nţ i i , până l a moa rt e. . . Est e caun f eu dal , cu di f eren ţ a căî il i pseşt e cred i nţ a î n ceva î năl ţ ăt or;est e un r ob otpur sân ge. Nu mam t emut dege ab a depr ov ocat or i , pen t ru că e pa l u jmăt ae ta ul i apri l i e a m pri mi tî n cu t i a poşt al ă dou ă scri sori , una di nt r o a nume oc lal i t at e Fl ush i ng,alcăru i pl i c t are sem ăn a cu cel e ob i şn ui t e de l a noi , dar vea a şt ampi l a poşt eiPr ovi nci i l or n Ui t e ( ca m necl ară, cei dr ep t ) ,t i mbru marţ i an şi er a o copi e xe rox a unui e txtf unda ment al i st rel i gi os car e ce r ea mul t i pl i ca r eaşidi st ri bui real ui ,î n cazcon t rar fi i nd amen i nţ at cu ped ea psa di vi nă; adou a er a de f ap t u n bi l eţ el , ş i mi sa păru t si nce r , alunui ascu l t ăt or al „Voci i S el en ei "car e spu nea că a suf eri t mul t de pe urma act ual ul ui r egi m şicămă î ncu raj ea zăî n acţ i uneameasol i t ară; bi l eţ el ul er a nesemnat . Totat unci ,mise pare î n 17 apri l i e,am f ostcăut atde un anume doct or t om s at oog l veni t di n Pa l i er ul 6 an ume pen t ru a î nt rebacu m am proced at î n ved er eaî nt ocm i ri i act eor l e d p l eca re d efi ni t i vă. I am sp us cănu am dep us n i ciun f orm ul ar nîacest sen s şi cee a ce aau zi t er au doa r n i şt e decl araţ i i de i nt en ţ i i . Deşi şi a j uca tr ol ul de nemul ţ umi t , perf ect , am av ut i mpr esi a căa f ostt ri mi s s peci al sămă veri fice. Ast f elcăî n 19 apri l i e,dacă mi ami nt es c bi ne,mam pr ez ent at i d n nou l a „ I nst i t uţ i e" u c ce l e dou ă scr i sori şicu descr i er ea i ndi vi dul ui careamcău t at . Am avu t e sn zaţ i a că Juan Charon seaşt ept al aaceast ăapari ţ i eameacu supozi ţ i acănu mise par e au t en t i că sc ri soar ea se ce tidi n Fl ush i ng.I am spu s că nu dau cu rs amen i nţ ări l or şi ceea ce ac f est e n ît ot dea una di n con vi nger e. Ca di n î nt âmpl ar e,pe cor i dor se î nce r ca să se esc d hi dă o uşă pri n f or ţ ar e,f ol osi nd ci ocan ul . Ju an Char on ma n ît r eba t dacă unam cu mva o chei e sănce îr ce da că seoat p e d es ch i de.Cum nu su nt spon t an ,i am dat o, de b ună cr ed i nţ ă, a î ncer ca t , desi gu r n u sa pot rvi it şimi aî napoi at o după ce n u su bor don atî if ăcu se u ml aj ul . Nu su nt ab sol ut si gu r , dar ev en i men t el e ul t eri oa r e şi a mi al es st i l ul p i oc rt i , ca r e est e def orm aţ i a pr of esi on al ă a cer ber i l or , avea sămă con ducăsp r e a ceast ă con cl uzi e. I V / C HESED Se s pu ne ac um – ş i se r epet ă d i n ce n î cemaides – că val ori l enoast r ef undament al esunt :Pat ri a,Comi si aşiPoporul .Neospune

Osca r R omer o n î di scu rsu ri l e u fl mi nant e p e ca re e l i ţ ne n î ca dru l di ver sel or ad unări , fieofi ci al e – î n şe di nţ el e Bi r ou l ui de Coor don ar e al om Ci si ei Prog resi st e, nî pl en ul Con si l i ul ui Naţ i on al sau al Con si l i ul ui Fed er al al Dan ubi ei– fie adhoc ( l a di ver se aşanumi t e Adu năr i Popu l ar e)unde mon ol ogh ează î n l argu l săupe u n f undalde a pl au ze, ural e,l ozi ncir ep et ae t î ndel ung şif ren et i c de un cor ce pare că î şiven er ează con ducăt oru li ubi t , gen i al , mag ni fic, su bl i m, p l an et ar ( deşirăi t m î nt r un Ci l i ndru Spaţ i al ) , doct or , sa va nt , st rateg, uni c,et ern . Ori ce ce se r es pect ă şise vr ea de vi i t or – pri n aceast ă noţ i une î nţ el egâ nd o ca rer iă si gu r ă l a adăpost ul uneir evi st e ofi ci al e î n ca r ei apar versuri l eî năl ţ ăt oaredesl avăl aadresa„ pl anet arul ui "–ar egri j ăsăi nt reî n hor a f urni zor i l or de l ozi nci e alcor uri l or l au dat i ve unde sper ă să fie r emar cat , deşi t i e şcă î i v a fi di fici l pen t ru că t r ebu i e să dob oar e o con cu r en ţ ă n emi l oasă d şi es t ul de n umer oasă. Tot uşi ,dacăvar euşi ,răspl at avafidest uldemar e.Un vi i t orasi gur at mat eri al i ceşt e şi opozi ţ i e pri vi l egi at ă l a cu rt ea acest ui sat rap născu t r epu bl i canşidev en i t ,î n con f or mi t at e cu firea sa, un pse udomon ar h. Un ast f elde i ndi vi d î nţ el egepri n vi i t or er pi oa da de t i mp scu rsădi n momen t ul l uări i uneideci zi i până l a t recerea saî n nefi i nţ ă. De a fpt , nu ar e p reacl are acest e n oţ i uni şini cinuli nt er esează. El dor eşt e sămăn ân ce i b ne – p e un t ărâm unde al i men t aţ i a adeven i t o gravă rob l em p ă soci al ă – să ai bă a cces a l su rsede di st racţ i e câ t m ai so fist i ca t e,să poa t ă că l ăt ori pe al t e pal i er e di n al t e sat rapi i saur ep ubl i cişich i ar pe al t e pl anet e,desi gu r a ccep t ând să pl ăt ească t ri but ul necesar e ver dsu ri l a Comi t et ul pen t ru Cul t ură. l E va r even i de p „est e ă ţri şimări " , cu m sp uneao vorbă de a cu m cât eva secol e,î şi vapovest ii mpr esi i l edecăl ăt ori epri et eni l orşi ,event ual ,vascoat eunvol um ed i t at î nt r un t i raj buni ce lî n ca re, pri nt re rân duri , vaarăta şio al t ăf aţ et ăa cee a ce avăzu t„ di ncol o" decât f orm ul a şab l on car e mi se epet r ă mer eu ,î n mod ob sesi v:mi zeri e,să r ăci e,şo maj , greve, at ât al e humanoi zi l or , câ t şial e androi zi l or , cri zăge nera l ă cro ni că . . . El est e u n su bt i l şide a ceea î şiperm i t e,desi gu r n î t r un gru p r est râns de pri et en i , săai bă şial t e opi ni i decâ t cel e ofi ci al e,sămai cri t i ce, di n câ nd î n câ nd, unel e a sp ec t e a l e p ol i t i ci i sa t rap ul ui nost ru„ i ubi t " .

El es t e un du pl i ci t at şi de ace ea dor eş t e să se şt i e de căt r e

„l oscom paner os" "de l a f oru ri l e su per i oa r e cănu est e de aco rd cu excesel e l audat i vede i dol at ri zarel e acon ducă t oru l ui şică î n ca z d e ceva , ci ne şt i e cu m senvârt e o ra t a,pe el se oa pt e con t a. Dar ei su nt con vi nşicănui ni ciun peri col di n part eaunor nd ii vi zide t eap a l ui şipr ef er ă să cu l t i ve acest i p t soci al en pt ru că elva mer ge î nt ot dea una n umai pe cart eaput eri i . . . Pa t ri a î nse mna,pe vr emuri l e gr ec or oman i l or e d pe Ter ra,pămân t ul t at ău li şi , pri n ext i nder e, pă mân t ul st rămoşi l or . A ceast ă noţ i une er a de nat ură con ser vat oa r e î n sen su l men ţ i ner i i u nei r ad ti ţ i i ar hai ce ca i dee met acu l t ural ă domi nat ă î n cel et r eisf ere am j or e al e vi eţ i i so ca i l e şiul t eri or st at al e:ce a sp i ri t ual rel i gi oasă , ce a ec onomi căşice a pol i t i că . Di n nef eri ci re,sa u poa t e sp re r t ezi reacel or e d gen ul meu , ca re n u au ob i cei ul săr efl ect ezen îved erea î mbunăt ăţ i ri i si t uaţ i eidecâ t at uncicâ nd l i se ă d un bob ârn ac saul e a j unge cu ţ i t ul l a os, acest con cept de p at ri e ca ţ arăa st rămoşi l or sa ampl i ficatn îsen su l de ţ arăa t aţ i l or ca r e au f ăcu t Revol uţ i a şicare , pri n vocea cel ui mai bu n r ep rez en t an t al l or , sat rap ul Osc ar om R er o,o vort er e nă.Ce mp i or t an ţ ă maiar e ap ft ul că cei maimul ţ i di nt r e ei , fie a u al t ei dei , acu m, fie a u t r ecu tî n l umeacel or r d ep ţ i . Esen ţ i al est e că i nt erm ed i aru l di nt r e i dee şii ndi vi zimen ţ i ne ceea ce elcon si der ă drept ,i mpunân d re vol uţ i a con t i nuă. De a ceea pat ra i measp i ri t ual ă nu est e u n t eri t ori u, cio i dee e p ca r e o vr eaunepervert i t ă:l i bert at ea. Pri n Comi si e sesu bî nţ el ege Comi si a Pr og r esi st ă, î nt ru câ t est e si ngu ra l ega l au t ori zat ă şi ea rl exi st en t ă. C hi ar dacă er a aproa pe i nexi st en t ă, ca număr deem mbri ,î n pr ov i nci a noast ră Dan ubi a.Comi si a af os ti mpu să e p vr emea Revol uţ i ei ca f orţ ă pol i t i că domi nant ă î n cadrul Coal i ţ i ei Guve rnamen t al e d e căt re A rmat ee l E l i ber ao ta re n (oiavem sen zaţ i a şiacu m că au f ostnvad i at oare ) al e Uni uni i Ven usi en e l a i ni ţ i at i va Guve rnul ui Uni on al , per son al a co mpaner ou -l ui José i ct Vor t S al on e şi ul t eri or ăcâ fnduşi oc l cu coat el e, nî st i l ul a t ât de cu noscu t , d ev en i nd uni că f or ţ ă con ducă t oa r e a soci et ăţ i i n oa st r e r ob ot od ie pr ea f eri ci t e. e D l a adul ar ea com i si ei caexpr es i e a ce l ui mai nî al t pat ri ot i sm pân ă l a zei ficar ea coo r don at oru l ui eicaî nt ru ch i pare p er son al ă a val ori l or cest a ei a nu mai er a

decât un paspe car e st rat egu l Oscarom R er ol af ăcu t . El a rel uatexem pl ul l ui don Jo sé Vi ct o, r dar alo scar ă maimi că şiî nt r un al t i t mp poa t e şi pen t ru că es dt i nul nost ru de da nubi en i a ost f mer eusă m fiî n con t rat i mp cu i sto ri a. Câtdes pr e p opore csă ai m vor bm i? E st e caun f eldet urmă amor f ă ca r e nu mai si mt e ni cil ovi t uri l e de pi ci oral e cer beri l or pri mi t e î n sp at e pen t ru ori ce n vi ă i magi nat ă de căt r e cast a con ducăt oa r e.Acel pop or n u i c munci t or e p carel vr eaşi lt ott r âmbi ţ ă Oscarom R er o est e d e ap ft , com pus di nt r o mare asă m de h uman oi ziob i di ţ i şimul şipân ăl al i mi t ai nf er i oa ră şi un mi c gru p de an droi zi rob oţ i su puşişit i ran ul ui darst ăp ân ii nf at uaţ i şi nemi l oşi ait urmei , pen t ru momen t . Gr eş eal a es t e căRomer oaî nce pu t să seebar d ase ze d i n ce nîce m ai des de cer beri i să i ,î nl ocu i ndui cu al ţ i i mai su puşi , m ai vi ol en ţ if aţ ă de mar eamasă . Exi st ă ri scu l cacei î nl ocu i ţ i sănuşiaccep t e nou a si t uaţ i e şi , î n acel ca z,pozi ţ i a sa t rapul ui vadeven i mai nesi gu ră. Ori cu m elpr et i nde cărep r ezi nt ă acest pop or şi că l duce e pr t ep t e d i n ce î n cemai î nal t e al e pr ogresu l ui şici vi l i za ţ i ei ,î n parad i su l co smi c.Dar , ni men i nu maicr ed e n î acest e n ican t aţ i i . Cel e d ou ă so l uţ i i ce se mpu in su nt fie p ărăsi r eadefi ni t i vă aDan ubi ei , fie u lpt a non vi ol en t ă pen t ru î nscău narea l i bertă ţ i iî n prov i nci a noast ră ps aţ i al ă. Î n an ul 284 euam al es pr i ma sol uţ i e.

*** Ceeace a con dus l a st ar ea noa st ră act ual ă, nîsen s gen er a, l şil a zbuci umul meu i nt er i or ec p r omi t e să ev d i nă o r f on dă ve rbal ă per man en t ă, af ost o su ccesi une d e even i men t e cesau pr eci pi t at î nt r o ca den ţ ă di n ce nî „L a l e ce mairapi dă du pă pe ri oa da cunos cut ă sub de nu mi r ea deBel Epoqu e" ".Era pri n an i i 219 sau220 aiEr eiSpaţ i al e cân dt ocm aise ârşi sfse Mar ee l R ăzboi şiun nec unosc ut , un pr oaspăt dece rnatcuCruce a deTi t an , un brav ul pt ăt or al I mpărat ul ui di n Lag r an ge ceu n se l ân p gea i ci n od at ă,nu so l i ci t a ni cio perm i si e,nu pr ot est a şinu voci f era, mer geaaga l e p e u nul di n Pal i er ee l C i l i ndru l ui de V est sp re ocu l i nţ a sacu o si ngu r ă ca mer ă p en t rucă şielcaşice i mai mul ţ i di nt re co mpat ri oţi i să i , era bur l ac.Î n sf ârşi t , a aj uns, a desc hi s,a i nt rat şiast rân t i t p e pat ul de cam pan i e,r eflect ân d. Ise

î nvăl măşeau î n mi nt e cr âmpei e d i n sc urt a savi aţ ă an t er i oar ă – săfi avu t vr eo30sau31deanit er eşt ri–amest ecat ecuvi zi unidespreceeaceaveasă urmez e.Vedea i deidi n cart eacei ger mi na î n cr eer i – er a un human oi d şi căre i a î i găsi se dej a un t i t l u: se gân di se săi„Lu sp u pt n a ă mea" ;auzea gâ di l area ( pl ăcu t ă urech i l or sa l e s urd e a l şo apt el e u ibi ri i ) ova ţ i i l or m ul ţ i mi l or del i rant e afl at e n ît ransă nîmomen t ul apari ţ i eisa l e a l r tb i una a st r od omul ui gi ga nt , sa uzea t mu ri l si nco pat al paşi l or sol daţ i l or ou nl ui i mperi u apăru t pe hart a Si st emul ui Sol ar , ni şt e l upt ăo tri , mai bu ni decâtoţ itcei de pân ă at uncipen t rucăer au ni şt e su prah uman oi zi . Vi sacu och i i desch i şi , cu f aţ a î n su s,l ungi t pepa t ul de cam pan i e di n căm ăr uţ a sa,ames t ec ân du i se i mag i ni şicu vi nt e ap aren t ără f ni cio l egăt ură, uat le î n mod sep arat , dar con st i t ui nd si mpt omel e u neibol i – ob sesi a put eri i– u lat e mp îr eu nă. I şiami nt eacăCeza r ,l a 36 de a ni , pl ângeaî n f aţ a st at ui il ui Al ex andru Mac edonpent ru că nu f ăc use î ncă ni mi c i mpor t an t . Aj urat ac ol o să schi mbe u lmea şi a r eu şi t . –Ce,crezicăt u veischi mba ceva?î ispuneabuni culsău î n vr emea ad ol escen ţ ei , cân d dăd use e dp ri mi i fil osofi . Şi eler a con vi ns căva avea un cu vân t de sp us n î acest st râmt Si st em Sol ar . Dăd use e d d on Fri ederi ch Ni et zs ch e şiî li mpresi on asepr of und cu al său Zarathustra. Peat uncinu şt i a pen t ru că navea pri et en i şini cit at ă ca r e să li ni ţ i eze n cesea mn anahoret. ă

– De ce oar e t oţ i oam eni i mar i au cât e o boa l ă car e l e mar chează î nt r ea gaex i st en ţ ă? I nsu şipr op ovăd ui t oru l su prah uman oi dul ui nu r eu şi se i n ci od at ă să se con t op ească o cu em f el ă.Sau poa t e n i cinu dori se? I şi am i nt ea de pr i et eni a l ui p ent ru AnEl i se de l a Vi ndob on a. Tr ecuseră10anişiî ncămaierasubvraj aei .Eraoandr oi dăhi per cerebral ă – pe elî lat răgea i nt el i genţ a – darnecunoscăt oar eî n domeni ulr el aţ i i l or ca rn al e ca şiel , deal t f el . Prob abi l că Eros est e orbcâ nd ţ i nt eşt e ni şt e i ndi vi ziat ât de di f eri ţ i . După l ungipl i mbăripri n grăd i ni l e Vi ndobon ei , după pri mel e sal e gr avu ri al e ch i pul ui ei , du pă con ver saţ i ii nci t an t e pe t ema evol uţ i ei con st i t uţ i on al e a mari l or i mperi i şi , n î necu noa şt er e a Rel i gi ei Men del i en e,pe careân am doio d i sp r eţ ui au , au aj uns n î sf ârşi tl a punct ul de con t act zi fi Desi c. gu r ,a f ost o marerat are. Tot uşi , după î ncă vr eo cât eva

î ncercări ,a i eşi t o part i dă bună, dar A nEl i sea t r eb ui t săpl ece cu f ami l i a ei de an droi zi bogaţ i . După o cor espon den ţ ă î ndel ungat ă,elsa hot ărât să o vi zi t eze,aregăsi t o,darnu maieraaceeaşi .Pri mull orcont actcarnalr euşi t i a desch i s apet i t ul şiea a co nsi derat ,t ot uşi , că pri nci pi ul men del i an ce sep arăsp i ri t ul de t rup est e bun şipr ef er ab i l de urmat . A dat st af elcu rs unui i mpul s ce a desc ăt uşat o p e u jmăt ae t.Nu l a aceeaşi con cl uzi e aaj uns şiel , aşa că , după ex pl i ca ţ i i l e de ri go are, au co nven i t să î nch ei e pri et en i a. Di n acel momen t i sa st r ecu rat nîsu fletura î mpot ri varob oţ i l or ce avea să pârj ol ea scăî nt reg a sp ţ i ul l oc ui tî nt r un măcel dat orat uneir ef ul ărideven i t e mal i gn a, cân d, p ri nt r o t er ap eu t i că ad ecv at ă l a Tem pl ul C ăl ugări ţ el or Amorul uiLi ber ,aparţ i nând,desi gur ,Bi seri ci iMendel i ene,sar fi put ut st i nge cea a st ăf uri e d eri va t ă de a lo o ar eca re a ndroi dă că t re n ît r egu l gen . De at uncieldeven i semast urban t .I a muri t mama,ap oia ven i tr ăzb oi ul ,î nt r un f elspr e nor ocu l s ău pen t ru că ance t at aceas t ă pract i că pot en ţ i al peri cu l oa să .I i muri seră oţ itcei apr op i aţ i , aşacănu avea de ce săpl ece. Era cap or alî nt r un pl ut on alunui cor p de arm aă t ce nî cer casăf orţ ez e mare l e t r anşeut ransver sa l de p e L ună. Şi ar fidori t moa rt ea , dar dest i nul ( sa u acel ci nevape care t oţ iî li nvocăm î n cl i pel e noa st re de gr oa ză, mi ul i nţ ă sau r est ri şt e,dar l îui t ăm i med i at î n momen t el e d e b ucu ri e)nu i a acorda t o. Aşacăî nt r unuldi n at acuri l epl ut onul uisău f u răni tşii nt ernatî nt r un sp i t al mi l i t ar , dep art e d e i l ni af r on t ul ui . Ca o co mpen sa ţ i e ise cord a ă cea mai î nal t ă di st i ncţ i e mi l i t arăa i mperi ul ui , Cru ceade Ti t an, pe ca r e o purt a î n buzu naru li nt er i or l aves t on ul ui ca pe cel maide pr eţob i ect pe carel avu sese vr eod at ă, ără f săl afi şez e,f ărăsă sel au de,cu acea af ecţ i une pe car e n umaiun câi ne vagabon do p oat e av ea en pt ru ce l car ei pune n î fiec ar e sear ă osu l pre f er at î n f aţ a porţ i i . Ţ i nea l a cr uceasa de t i t an pen t ru sem ni ficaţ i a ei :î nsem na put er e,on oa r e,sacr i fici u şi , poa t e,mai uc rân d, si ngu răt at ea cel ui ce u n arei mi nc d e p i er dut . Dar a r t ecu t ca n u vi s. –Voiî ncercasămiaduni dei l eşisăl eaşt ernpehârt i e.Maiam mul t e de ci t i t , daracumşt i u ce vr eau : un mar e i mper i u ce va apa rţ i ne numai humanoi zi l or , n î ca r e andr oi zi i şicyb eri i vort r eb ui să di sp ară, n u sp aţ i u vi t al cel voi obţ i ne pri n cuceri r ea şi l i chi dar ea defini t i vă a Uni uni i Venusi eneşiî nf runt eaacest uist atet ernvoist aeu,Adol fZender .

***

Rev ei l on ul Nou l ui An 28 4 a t r ec ut n î modu l ce l maiobi şnu i t cu put i nţ ă şica re,pen t ru mi ne,est e cel mai pot rvi it : aca să , cu urech eaci ul i t ă l a ap ar at – es d i gu „ r Vocea Sel en ei "i a r Al i ci a cu och i i g zâ i ţ i a l ecran ul gi gan t i c,de di men si unea unui per ee, t alt el evi zoru l ui . Mai demul t exi st au ap ar ae t d e T V maimi cil a ca re fi ecar e p ut ea să at aşeze o t en an ă speci al ă şi să pri ndă şial t e p ost uridecâ „D a t nubi a Cen t ral " .Dar , ca urmar e a n uu i Decr etall ui Osca r Romer o,sau pr ed at t oa t e a cel e a parat e cuan t en el e or l, cu t ot , şisau i nst al at act ual el e ecran egga int con ect at e a l un ca bl u com un. Acurat eţ eai magi ni l orest eî nt r adevărf oart ebună,daracest aest esi ngurul avan t ajpen t ru că u n maiput em ve deadecât post ul de e tevi l zi une n aţ i on al , al e căr ui e mi si uni audev eni t ext r em de sl abeca urmar e a pr eu lăr i i con ducer i i cen zu ri i de că t re A di na Romer o,o per soan ă cu acel eaşi gu st uri î ndoi el ni ce, gref at e p e u n so cu l cu l t ural ext rem de s ubţ i r e,caşial e so ţ ul ui săuOsc a. r De a f pt , acea st ă i nst al ar e masi văşipr eci pi t at ă de ecran e T V gi ga nt a avu t şiun al t scop : su pravegh er eafiecă r eil ocu i nţ e 2 4 di n 24 de ore, e d r ep t , pent ru moment nu maiî n camera unde est e ampl as atapar at ul , dar es preco ni zea zăsăsei nst al eze î n t oa t eî ncă peri l e câ nd f on duri l e st at ul ui o vor per mi t e. Fără să vr eau , gân duri l e mi î zbo arăa l Revel i on ul t recu t , cân d am l uat hot ărâr ea să părăsesc defi ni t i v Dan ubi a,dar , di n f er i ci r e,parcă sp re ami es t ompa păr er ea de r ău şiami aba t e gând uri l e,se n a unţ ă o emi si une i nt er esan t ă: ecen r zi a cărţ i i 84 a l ui Geor ge Orw el l . Apr oa pe î nt ot deau na r ea l i t at eadep ăşeşt e fi cţ i uneaşi , ascu l t ând desp r e S mi t h şiBi g Br ot her , am se nzaţ i a că at uncipe Te rra ar fif os t maiuşor de sc ăp at di n uni ver su l con cen t raţ i on ar ecât d m, acu saupoa t e gr eşes c pen t ru că ast ai o vi zi une ca nt i t at i vă. De a f pt ,î n ori ce st si em op resi v, î n ci uda ori că ru i bombar damen t i nf orm aţ i on al – cu l t ural , audi o-vi zu al î n ca zu lî n ca r e ex i st ă un si ngu r om cu al t e o pi ni i , se oa pt e pr evedea căpr eze nt ul per pet uu pe ca r e gu ver nan ţ i i ni l se rve scdrep t vi i t or se va cl ăt i na. Î n mare a masăa i ndi vi zi l or se i mpri mă con şt i i nţ a f ruct ul ui op ri t , pen t ru căî n st ru ct ur a t i ran i eiex i st ă un co d al rest ri cţ i i l or a l ca r e n u poa t e r en unţ a – n î ca z co nt rar , sar au t oa ni hi l a – şi pe a cest f on d i dei l e „con t ras" germ i nea ză( pol i f oni c) .

Să l uăm exempl ul unei a fmi l i i obi şnui t e de humanoi zi şi să pr esupu nem că nu as cul t ă „VoceaSel en ei " ,că acc ept ă reg i mul , c ă se mul ţ umes c cu ce ea ce l i se of er ă – ace as t a î n moment ul i ni ţ i al . D ar so cet iat eaevo l uea zăşidat el ei ni ţ i al e semod i fică . Popul aţ i a creşt e,r esu rsel e en er get i ce scad ,î ncepsăap arănt îebă r ri , răsp unsu ri l e ceurmează nu su nt si ncere, ob oţ r i i cerb eri ri mesc p î mput ern i ci risp eci al e mai e rp resi ve,n î ca dru l masei su nt i nfil t raţ it otmai mul ţ i sp i on i di n prop ri i l e sa l e rân durişi agi t aţ i a creşt e.Chi ar cel mai l ega l i stmembrude a f mi l i e n u poa t e a ccep t a, l a i nfini t , acea st ă exa cer bar e at i r ani eibazat ă pe u n f on d de mi zer i el a ni vel ul maj ori t ăţ i i popul aţ i ei . Ş iî nce pe să vo cf i ereze, li nt erese î azăşi t al e opi ni i şi est e n îdru mat , desi gu r di scret , sp re em i si u „ n Vi o l e ci i Sel enei ". Î n sf ârş i t,i a con t actcur ea l i t at eagen er aă l pe ca r e oşt i e n î modpart i cu l ar de pe p r op ri ul să u pal i er . Cam î n f el ul ace st a refle ct am de Rev ei l on ul an ul ui 28 4, du pă ce ascu l t asemr ecen zi a că ri ţ il ui Orw el l . Şi a t r ecu t an i uari e şini mi c nu sa î nt âmpl at . Dar al1 f ebru ari e o i dee i nspi rat ă mi a t r ecu t p ri n mi n „C t e. ear fi să i scr i u l ui Rol ando

Rami rez?" "mi am zi s.Nu su nt si gu r dacăarereu vn r ost , cuat âtmaipuţ i n nu cr edcă sea v sc hi mba ce va, dar pen t ru mi ne va fi ce va cu t ot ul deose bi t dacăscr i sori l e voraj unge l a gu ver nat oru l ce l ei a mi u p t er ni ce şi i b l er e rep ubl i cisp aţ i al e:Provi nci i l e U ni t e M arţ i en e. Ceea ce or ed sc eu nu es t e p reacl ar i n cipen t ru mi ne:aşvr easăpl ec defi ni t i v d i n Danubi a, dar şisăcon t ri bui î n bi ne a l sch i mbar east ări i so ca i l e a pop ul aţ i ei . Ori cu m, nu pot acce pt a modu l de gân di r e alsat rap ul ui şi con si dero d at ori e mor aă l d i n part ea m ea să mi exp ri m gân duri l e. Celmai ot pri vi t mi j l oc ar fi, proba bi l , u n zi ar sauo r evi st ă di n Ci l i ndrul de V es t , dar cr edcămer ge şi mod ul aces t a maiab ruptl a car e mam gân di t : „7 scr i sori că t r e guve rn at or"" .

–Da, aşavoi f ace. Le vo i scri e,apoi l e vo iî nregi st ra e p oca set ă şimă voiducepersonall aconsul at ulPr ovi nci i l orUni t espr eal eî nmânadomnul ui consu l ge ner al Va n Den Ber g. a D, da r cl ăd i rea es t e păz i t ă de căt r e pret ori en i i ce rb ero i ziai sa t rap ul ui şi , după câ t e şt i u, ni ciî n i nt eri or n ui un l ocpreasi gu r , pen t ru că mare art pe a per son al ul ui de serv i ci u, cu m ar fi bucăt ari ,cameri st e,secret are,suntcet ăţ enidanubi enişi ,desi gur ,membri

ai ser vi ci ul ui secr et car e au ca mi si une ob ser var ea şi nî regi st rar ea co mpat ri oţ i l or or l ca r e n îdrăzn escăsi al egă t ura cu persoa ne st răi ne,pen t ru căl a noiest e u n del i ctsăt e n ît âl neşt i cu un ned an ubi an şisănu rap ort ezi con ţ i nut ul con vor bi ri iî n t er men de ce l mul t 24de or e l a Depa rt amen t ul Adevărul ui .Tot uşi ,va t r ebuisă găsesc o cal e de a î nmâna caset a cu scri so rl i e ă f ră afi î nr eg i st rat ă şif ără ami seco nfisca , cee a cear con st i t ui o adevărat ă ca t ast r of ă. Credcă m a gă st i sol uţ i a, pen t rumomen tt eore t i că : voi mer ge l a Bi bl i ot ec a Marţ i an ă şio voi nî mân a coor don at oar eiaces t ei a, doam na Chri st i na St eg an o Mucc hi . Spercăî n f aţ a bi r ou l ui săunu st ea, de pază, cer ber i i . Dar ân pă at unci( şiacea st ă dep l asa r e vafi î n l una mai ) , va t r eb ui săscri u scri sori l e,după ca r e săl e n îregi st r ez. Di n acest momen t am tr ei l uni l a di spozi ţ i e. . . Şt i u ce voi scr i e:desp r e si t uaţ i a gen er aă l dezast ru oa să a Dan ubi ei . î nt âmpl ar ea a f ăcu t săfiu , ocm t ai ac um, i deol og î n cadru l com i t et ul ui Uni uni i Ti ner eu tl ui Pr og r esi st i n d i nst i t uţ i a noa st ră. Un col eg a vru t să gl umească şima pr op us î n acea st ă f uncţ i e,dar voi f aceşieu l a f el ,î n mart i e,l a aşa zi se l e al eg eri . Da f apt , ş i Zbi gni ew Buyak a f os t membr u mar cant alni u U ni i Ti neret ul uiProgresi st , ceea ce nu l aî mpi edi cat ,ul t eri or , să dea curs co nvi ngeri l or sa l e ş i săt rea căî n opozi ţ i e. . .

*** Eva Bruno er a,pri n an ul 22 5 Era Spaţ i al ă,o t ân ăr ă human oi dă de vr eo26depri măverit erest re,derel i gi emendel i ană,cel ucraî nt r unt empl u al am or ul ui i l berde pe pa l i er ul B yv ar i a. o Dr i nţ a ei r e a să devi nă coo r don at oa re a unui ast f elde t empl u şisă i ni ţ i eze t câm aimul ţ it i neri î n art a con t op i ri i car nal e, să men ţ i nă câtmai m ul ţ i bă t rân i n ît r o st ar e perp et uă de t i ner ee ţ şisă năt at e pri n pract i ca r eaacel eist răvech it erap eu t i ci human oi de şichi ar an i mal i ce – î n op i ni a an droi zi l or – de î mper ec her e bi uni vocăhet erosexual ă. Rel i gi a men del i an ă areca pri nci pal e punct e al e con st i t uţ i ei sal e î nt ocm i t e de Man ol o Mor aes l r u măt oar el e:expa nsi unea human oi zi l or nî î nt r egu l si st em so l ar , mai î nt âi , după ca r e n îî nt r ea gaga l axi e,exp ansi unea an dr oi zi l orî n acel aşi sp aţ i ut i mp î mpr eu nă cuhuman oi zi i , men ţ i ner ea n uui

rap ort de 1 /1 î nt r e a ces t e d ou ă com uni t ăţ i , pr omovar eaşist i mul are a unor r el aţ i i de coop er are şi nu de su bor don arent r î e oa men i şir ob oţ i( pen t ru a f ol osinul i mbajpop ul ar) ,î ncu raj areapart en eri smul ui , aşa zi s ca rn al ,î nt r e human oi zişian dr oi zi– p ân ă î n momen t ul de aţ fă sa reu şi tr eal i zar eaşia acest ui dezi deratardă f răa r ezu l t a urm aşi( ceea cenu sa pr eci zatni ţ i i al ) . Î n co ncl uzi e,o evol uţ i e co nst ant ă î n t i mp, at ât a omul ui , câ t şia maşi ni i ,o ex pansi une al or , pe câ t posi bi l ,l i psi t ă de h i at usu ri ,î n uni versu l apr opi at . EvaBruno ave a un t al en t deosebi t n î st i mul ar eaap et i t ul ui carn alal cl i en ţ i l or să i . Lucr a î n acest domen i u de a l 18 ani , câ t e dou ă zi l e n î fieca r e săp t ămân ă,cu excepţ i a uneiper i oa de d e 5 6 zi l e a l fiecar e n it erv alde 2 8 de zi l e.Î n rest , avea gri j ă de o gru pă de 1012 cop i i , fii ndul e î nvăţ ăt oa r e şi mamă de mp î rumut con f or m noi i or gan i zări a a fmi l i eimen del i en e. I at ă că ,î nt r una di n zi l el e d e p ri măvară al e a nul ui 225, Adol f Zen der , ca r e nu er a en ori aş a l ni ciuneibi seri ci ,l a recom andar eaunui pri et en ,f ăcu o vi zi t ă l a t em pl ul amoru l ui l i ber . To cmai î mpl i ni se36 de a ni ( î n 20 apri l i e) şinuşimai t r at ase em d ul tt unul t el esc opi c şi să cu l eţ i i bi ol ogi cicu o peşt eră a parad i su l ui human oi d. Era î nt r o per i oa dă de eb fri l ă aşt ept are. Î n urma put sc hul ui ner eu şi t se es al es e cuo con damnar e d e u n an de n îcar ce rar e, di n car e f ăc use nu mai ât ceva l uni ca urmar e a unei am ni st i i a gu ve rnat oru l ui pr ovi nci eiFr a Mau r o. st Af elavu ses e t i mpul nece sarsăşi r ed act ez e cart eace vea a sălf acăcu noscu t , ap r eci at şi urmat spre ceea ce t oţ i sper au că va fi o î năl ţ ar e a pop or ul ui şicar e ave a să dev i nă ce l mai t r agi c d ezast rual Si st emul ui Sol ar , dar se i e ştcăşidru mul sp r e a id e p ava t cuf ap t e bu ne. I nt ră nîhol ul i men s a lt em pl ul ui , pl ăt it axa nece sa ră şi i se rep art i zăo an i mat oa r e.I nt âmpl ar ea af ăcu t să e fi ch i ar va E r B uno.îll uă d e mân ă şi î l con dusepri nt r un ga ng ai că ru i per ei ţ er au pl aca ţ i cu f ai anţ ă port oca l i e şi i l umi naţ i par cădi n i nt eri or cu un f elde t uburicu neoni nvi zi bi l e dar care pr odu ce au o l umi nă r el axan t ă, mbi î et oar e. Aj unse ră î n f aţ a unei uşi cap i t on at e,Evao desc hi se şi i nt r ară. Era o î ncăp er e des t ul de mare cu un bazi n hexagonal î n mi j l oc umpl ut cu apă al bast ră desi gur , per eţ i i şi f undal ul e rau vopsi ţ i –t oa t ă pod eau a er a pardosi t ă cu gr esi e r oşi e, ar i per ei ţ i er au l a f elca cei de pe cor i dor .Î n sc hi mb, l umi na, pe măsu ră ce sec undel et rece au , dev en eat otmaipal i dă pân ă ce arămasl a oi nt en si t at e caceadi nt r un l abora t or ot f og rafic d e p e vr emuri .I nt r o p art e a a b zi nul ui se

afl au dou ă sal t el e pneu mat i ce, i ar nîcap ăt ul op us i nt rări i er a un parav an . Acol oî ll ăsă Eva peAdol far ăt ânduicui eruldeperet epecar esăşiagaţ e hai nel e.Apoiî ll uă de mână,go l puşcă , şi l duse sp r e u n al t per ee, t unde se afl au dou ă duşu ri ,i nvi t ân dul săse sp el e.Era î mbrăca t ăî nt r un f elde rasă de că l ugă rţ i ă de cu l oa re port oca l i e – cu l oa rea sect eisa l e.I nt ră şiea su b cel ăl al t du ş şimat eri al ul hal at ul ui eiset op ii med i at du pă cej et ul de apă ca l dă o at i nse. Era, pr ob abi l , un mat eri al sp eci al bi od egrad abi l . Şi at unci , Adol f ,r ămânândcugur acăscat ădeui mi reşiî ncânt are,văzuunambal ajde pi ee l ce î nvel ea o st ruct ură de oase şimuşc hi de o f or mă dea dr ept ul af r od i si acă . Deşi gr afi ci an , nu f usese i mpr esi on at , pân ă at unci , ni ci od at ă, de f or ma pu ră pe car e o potav ea unel e h uman oi de şi se gând i ,î n mod st at i st i c,căpoa t ei necesa r sănu fie o ta t e cuaceea şif orm ă perf ect ă pen t ru a l e p ut eacom para şi , even t ual , al ege n co f ormgu st uri l or . La dr ep t vorbi nd, Eva er a un pi c cammasi vă,darnîse mi î nt uner i cul ace l eicam ee r n u mai con t au det al i i l e d e gen ul acest a. Î n ansa mbl u, ea meri t a, t ot uşi , punct au jl gr upei IA cu car e er a cat al ogat ă. el Ce t r eiel emen t e l uat e î n cal cu l cor espu ndeaust an dar del or î n vi goar e: coap se l e cu părţ i l e com pon en t e at aşa t e or l ad (i căga mbel e,bazi nul , abdomen ul şit al i a) i nt rau î n ca t ego ri a I Lux,sâ ni i , dest ul de mari , erau not aţ i cu I A, i ar a f ţ a, deşi ova l ă, pri mi se numai I B. Est e şt i ut a f pt ul că î nf ăţ i şa r ea est e og l i nda sp i ri t ul ui şipen t ru ori ce egăt l ur ă mail ungăest e,poa t e,cel maii mport an t el emen t . Evadăd ea sen zaţ i a uneif et e masi ve, sol i de,dar scu nde,deşi î năl ţ i meaeier a norm al ă. Di n f eri ci re,bazi nul să u l ar g searm on i za erf pect cu co apsel e d e g l adi at or şi sân i i pe măsu ră. To t p ri vi nd î ndel ung, d A ol f obser vă dou ă t ri ungh i uri ech i l at eral e, i m ci , ci rcu mscri se cercu ri l or di n mi j l oc ul sân i l or , cuvâ ru fri l e ori en t at eî n su s,şiun al tt ri ungh i , ori en t at cu vâ ru fl î n j os , pe munt el el ui Amor ,careeranet ed şidepi l at .î şiî nchi puicăerau pet el eal beundepi el ea nu se bron zase mai şi t ârz i u avea să sei con firme su pozi ţ i a. După ce er tmi nar ă de f ăcu t du ş,Eva lîl uă de mân ă,î l usc ă l a un ap ar at cu aer cal d, ap oiî i pi păipungu ţ el e ger mi nat i ve. Erau mod er at de moi . At unciî l ad use i n d nou l a duş şi î i puse uf rt unul cu ap ă rece en ori t at spr e el e. După cât eva moment e se rot unj i ră f rumos căpăt ân d f or ma de di nai nt eaasal t ul ui final .I l uscădi n nou , de d at a acea st a, l a un j etde a er r ec e,apoico a sseo cut i uţ ă cu un ungu ent spec i al , i î pu se pe pal me ru gâ ndul săl e r f ece na u de a l t a şieaî il uă cuo mână t unul t el escop i c,ca re

dăd ea dej a se mne de bal an s,î mbi bân du lî n cr emă şicu mân a ce aal lt ă ţ i nân dui , uşor , pungu ţ el e.Apoi es î nt oa rse cu sp at ee ll a el ,î il uă mân a dr eapt ă,i o pu se e p sân şimân a st ân găsu b munt el e u li Amor ,l ăsân du şi pereţ i i şica vt i at eai nt eri oară agrot eiunse i n be cuca t al i za t oru l mi nunat . To t at unciî ncep u să execu t e ni şt e mi şcă rial t ern at i ve, î n f aţ ă şiî n sp at e,cu muşch i if esi eri că ţ ăraţ i pe,ceea ce e s vanumi ,î n l i mbaj ul l or i n d ani i ce vo r urma,căl uţ . După cât evacl i pe,căl uţ ul dev en i nd năr ăvaş, Evaseî nt oars e sp re Adol f ,î ncă l ecâ nd di n f aţ ă, de dat a acea st a. Ei st ăt ea u î n pi ci oa r e î n ap r op i er eaunui per ee. t Val uri de l i ch i d sem i nalserevăr saupri n t unul l ui Adol fî npeşt eraEveiî nt âl ni ndacol ounl acdesucal bi ci osşial unecoscar el f ăceau săgl i se ze spri nt en pe căl uţ ul flămân d. Di n acel momen t , săn ăt ae ta l ui Adol f avea să se amel i orez e si mţ i t orpri n pr act i ca rea cu r egu l ari t at e a t er ap eu t i ci i prescr i se e d E vaBruno pân ăl a prăb uşi r eaI mper i ul ui Zen da şi at r ece ri il or ,î mpreu nă,pes t e S t yx, pe acel t âr âm de u nde n i men i nu se m ai î nt oa rce.

*** 25 Sunt em î nt r o zi de u lni , 7 mai284 E. S. La or am a asc 1 4ensor spr e Pal i eru l nr . 3 unde con t rol ez a st reahol og ramel or eh tni ce i n d dot areafiecă rei î nt r ep ri nder i o sci al econ omi ce. on Cf orm ob i cei ul ui , A l i ci a mă con duce l a st aţ i e.I am spu s mai dem ul t căazi voi pl ec a pe t er en şiam î nt r eţ i nut aceast ăi dee en pt ru ca re uşi t a pl an ul ui meusă e fi a si gu rat ă.Am exp er i en ţ ă de an ul t recu t , cân d am î ncer catăst rec t S yxu l , căfiecar e det ai l u alunui pl an es t e i mport an t . Maicu se amă că r epet et pr ext ul de an ul t r ec ut : depl asare a meape e te rn . Di ficu l t at eacon st ăî n f ap t ul căacu m si t uaţ i a mea financi ară est e dezast ru oa să . Ul t i mi i 300 de t al eri i am i nvest i t n î acea st ă căl ăt ori e.Nu maiam ni cio r eze rv ăî n ban că. Î n cazu l unui posi bi l eşec nt su l ovi tî n pl i n, nu numai eu , dar şiAl i ci a ca re n i cimăca r nu bănui eşt e căar fi posi bi l , acu m, l a ap roa pe u n an de l a acea i nf rân ger e,sămaii ncer c cev a. Desi gu r , ni ciat uncinu a şt i ut i nai nt e d e d ecl anşa reaei , cinumai î n t i mpul desf ăşu rări i , pri nt r o scri so ar e pe ca r ei am l ăsa t o. u D pă ci t i reaeia f ăcu t un şoc er n vos di n car e şi a r ev en i t o zi mait âr zi u cân d a pri mi t u n vi deot el ef on del ami ne:eram î n oraşulmeu nat al ,Bel vedere,şioanunţ am că voi ve ni i nap oi . Aşa că acu m nu i am l ăsa t ni ciun mesaj . Ca n isce nar ea

să fie p er f ect ă,mi am cu mpăr at l bi etnorm alpân ă l a pal i er ul 3, dar voi co borâ a mi r ep ed e,mă voi i nt oar ce i ci a şidese ară vo il ua l i f t ul sp r e p al i eru l capitală. Aj ungem î n st aţ i e mair epede,ne aşezăm pe o bancă şipovest i m banal i t ăţ icând,l aun momentdat ,pri vi r eami eat r asăsprest ânga.Măui t cu coad a och i ul ui şimi se con firmă pr es i mţ i rea.Pe ban ca al ăt urat ă st ă i mpr eu nă cu soţ ul săuo col egădea mea, de servi ci u. Şt i e căvoi pl ecal a i nmor mân t ar ea unui unchi l a Bel veder e.A au zi t convor bi rea mea cu don Armandocândi isol i ci t am cât evazi l eder ecuperareî nvedereaacest uiscop. Des i gu r că u n mi a muri t ni meni da r am r ec urs a l a ce st pr oce deupen t ru a fi si gu r c ă voi put eapl eca. Şi am ob ţ i nut ap r ob are a.Dacăne vom i nt âl ni cu col egameaşiva ni cep e săpovest ească şisăi nt reb e ceva, mă va a d de go lî n modi nvol unt ar şiAl i ci ai mi va l b dep oca l asa reasauva ni cer casă co nst at e – pri n vi deo el t ef on – d acăsu nt pe p al i er ul 3 saunu. Pen t ru momen t st au f oa rt e l i ni şt i t , mă pr ef ac că ascu l t cui nt er es ceea ce sp une Al i ci a şi , deodat ă,mă ui tl a ce as. I i pr opu n sămer ge m maidepart e de l oc ul unde st ăm pen t ru a fi l ân găi nt rare a î n cu l oaru lt ran spa r en t ce ă d spre ocu l l de i mbar ca re n îl i f t .Î n sf ârşi tt rec şi cel e câ t evami nut e,ne u lăm r ămas b un şi eu mă i ndrept , mail i ni şt i t , sp r e com part i men t ul unde aveam l ocu lr eze rv a. t Ascensorulse puse î n mi şcar e,eu i if ac semne de despărţ i re cu mâna, Al i ci ei ,şicând să dau să pl ec de l a hubl ou,mă zăr eşt e pri n cul oarul t r ansp ar en t , col egameade servi ci u. Acu m şt i e căsu nt î n acel aşiveh i cu l cu soţ ul săucareer m ge e p e te rn , pe pal i er ul 4. Se vai nt reb a,desi gu r , unde pl ec, de a fpt ,l a i nmorm ânt are sa u l a con t roa l el e ob i şn ui t e,l unar e.Sper să nu o f acăcu gl ast ar e.Am porn i t o cu st ân gu l , dar amporn i t o.Deci ,t ot i nai nt e.Am vi satncă i de a cu m o l ună l a căl ăt ori a ast a.Se ă fcea că am aj uns p e pal i er ul – ca pi t al ă,că am evi t at ocu rsăşică t ocm aisp r e seară, i nt r un r es t au ran t e rs t rân s,am r eu şi t s ă mă i nt âl nesc cu r epre ze nt an t ul co nsu l at ul ui Provi nci i l or n U i t e,i nmânândui ca set a cucel e 7scri so ripen t ru Guver nat or ul Rol an do Rami r ez . Era un vi s pe f on d gal ben cu cl ăd i ri şi mob i l i er cr em. Nu şt i u ce se mni ficaţ i e ar put ea ave a aces t e cu l or i , dar pen t rumi ne,vi sel e sau i mpl i ni ti nt ot dea una. Est e caun f elde mesaj ast ral î n ca r e eusu nt r ecep t oru l . Căl ăt ori a a mer s con f om pl an i ficări i . Am cob orât l a pri ma st aţ i e,am aşt ept at n u asce nsorde l eg ău tr ă, sau i nap oi at al aşanumi t a gar ă di n

pal i er ul 2, am aşt ept atdi n nou , de d at a ast a dest ul de mul t ,f ărănsă i amă pl i ct i sipen t rucăaveam cu mi ne ocart e oa frt e n it er esan Sup t ăr em „ Eu ula l ui Augu st e ReaBast os– u n r oman es eu des pr e beţ i a put er i i exe mpl i ficat e pri nt r o par ab ol ă î n Paragu ayul l ui don Gasp ar od Rri gu ez e da l Fr an ci a ce mi a su ge rat ee ca ce ave am să găs es c expr i mat pri nt r o bu t ad ă de căt re Adam Ni schni ke,pat ru animait ârzi u:„r ev ol uţ i onari i di n t oat e t i mpuri l e

au dărâmat Bast il iil e p en t ru a ri di caal t el e mai cu Ac mp est l a i t e" a. f ost cazu ll ui don Gasp ar , şi di n nef er i ci re,exem pl el e con t i nuă ch i ar cu am. Mam urcat î n asc ensor , am t r as n u som n bu n – e u dorm f oar t e bi ne n î or i ce mi j l oc e dr t an sport î n com un, am căp ăt atun f elde e rflexe dpe em vr ea cân d f ăcea m arm aa t;at unciam reu şi t sădormşiî n pi ci oa r e,î n t i mpul ef ect uări i pl an t on ul ui sch i mbul ui I I , rez emat de un per ee t şiavân d un och i desc hi s, di n zece n zece î i nu mt e -du pă ca re a m aj uns,î n sf ârşi t pe p al i eru l ca pi t al ă. Şt i am st rad a şinumăru l unde est e si t uat ă Bi bl i ot eca arţ Mi an ă dar bă nui am căse esc d hi de cevaai m t ârz i u. Aşacă m a con si der atbi nev en i t ă o pl i mbar e pe st răzi l e unde su nt si t uat e sed i i l e co nsu l at el or pri nci pal el or put eri al e Lumi i Li ber e.Dar a mii nai nt e d e ast a am i nt ratî n pri ma bi ser i căunde a m apri ns ci ncil umân ăr i , rugând ul pe Dumnez eu să mă aj ut e î n acţ i unea mea. Totmer gân d pri n acel l ab i ri nt dest răzi , am si mţ i t c ă mi se su u că l i mba,că i mi cr eş t e pul su l , că am mari emoţ i i . Mi er a t eam ă.Dor eamsă r eu şe sc f ăr ă a at rageat enţ i a asu pra mea. mA aj uns şil a Bi bl i ot ec a Mar ţ i an ă, amci t i t p r ogr amul a l afi şi er , mam i ndr ept at sp r e cor pu l de cl ăd i r e di n st ân ga unde er a o expozi ţ i e de ast r on au t i că şipe cu l oaru l pri nci pal , pri ma uşă i d n dr eap t ao u şă l a bă şimasi vă – se fla a o p l ăcu ţ ă pe care se put ea ci t i : C hri st i na St egan o Mucch i – coordo nat or al i B bl i ot eci i 00 00 05 Marţ i en e;program zi l ni c 1 0 13 . Mam ui t at alceas; er . a Mai 9 av eam o oră. „Voi aşt ep t a l a sa l a de r evi st şi e"mam î ndr ept at bu cur os spr e cel ăl al t co rpde cl ădi re. Pri mul pas l ir eu şi sem .

*** Ref uzu l de avorb i desp re i l t erat ur ăal ui SamuelBeck et t eraosi pbi l , şi prob abi l , d ezi rabi l n î acel secol er o aZ l E r ei p S aţ i al e şi nî acel a sp ţ i u bi necuvânt atalTerrei ,i nt r oFr anţ ăl i beral ăalcăreiPari sdeveni secaunf el de Mecca pen t ru t oţ i scri i t ori i acel ui t i mp şial acel eipl anet e.Dar n it r un

sp aţ i u i nch i s ca al ost n ru, a f acecom en t ari i r ct i i ce,a lad r esaact ual ei l i t erat uri , at en di nţ ei sal e i mpri mat e pri n di r ect i ve, de su s, etpoa t e co sa t i nregi st rar ea pe o l i st ă neag ră de ca r e n i cimăca r n u bănui eşt i şibl oca r ea unor 5 i ni ţ i at i ve pe care l e i ei nî vi aţ a per son al ă: celmai recven f t se i nt âmpl ă să ţ i sebl och ezecă l ăt ori i l e t uri st i ce î n al t e sa t rap i i sa u ch i ar n î al t e pal i ere. De aceea est e mai pr ef erab i l săscri i descri i nd vi aţ a pe ca r e ai şan sauni căsăo t răi eşt iî n acea st ă Dan ubi e S paţ i al ă şipen t ru cai nt reaga povest i re să fie mai apet i sa nt ă, t e gâ ndeşt i săca uţ i ceva deo seb i t ,o a ven t ură pe car e so des ci r i– a st a ca un si mpl u pret ext– şiî n car e să ambal ei z exi st en ţ el e cot i di en e moh orâ t e, an ost e, an i mal i zat e şi i pl si t e de ori ce sper an ţ ă.Ast a cam mi r oas e a Günt her Wal raph ! Poat e, darnu a f os t i nt en ţ i a i ni ţ i al ă. La i ncep ut af ost a h osu l . Şi , desi gu r , pol i t i ca . Se sp une că t oa t ă l umea se pri cepe l a pol i t i că ca l a f ot bal . Şi poa t e de aceea mer g amân dou ă l a f elde b i ne,l a noi .Î n su flet ul meu sau f or mat , pe p ar cu rsu l ad ol esce nţ ei , d ou ă t en di nţ e, ără f sămi fi e prea cl ar del i mi t at e: cea ca nal i zat ă sp r e d omen i ul pol i t i c p ri n ob serva r eaşico mparar eavi eţ i i so ca i l econ omi ce acom pat ri oţ i l or m e, i cee a ce m a det er mi nat ăsci t esc cu nesaţ munţ i de că ri ţdesp r et eo ri i ,i deişirevol uţ i i şiceaca nal i zat ă sp re domen i ul i ndi vi dual pri n l ect ur ar eauneica nt i t ăţ i aproa pe e ga l e d e i l t erat ur ă di n mari i maeşt ri i , da r o tu tl f ăcu t an arh i c,f ărămet od ă şil a i nt âmpl are. Mi ar fi pl ăcu t săfiu regi zor , dar cu m acea st ă prof esi une er a pe ca l e d e d esfi i nţ are, mam r et ras i d n cu rsăi nai nt e d e amă pr ez en t al a vr eu n con cu rs ofi ci al . Şi ce ea ce ar fi dev en i t , poat e,o pr oes fi une car e nu mi ar fi pl ăcu t pri n i mpuneri l e şi i nt er di cţ i i l e ce m i ar fif ost servi t e de C omi si a pen t ruCul t ură, sa t r an sf or mat nt î r un hob byben eficpen t ru dec on ect ar easi st emul ui meu ner vos –su nt t ot uşiun human oi d car e m ibi nă ce l e d ou ă t end i nţ e d e car e pomen ea m mai i nai nt e:ge nera l ul pol i t i c şi i ndi vi dual ul i nt eri ori za tl i t era r . Pe l a 16 an iî nce puse m săsc ri u maxi me şi cu ge t ăr i , ci t eammul t şi t r ăgea m ch i ul ul l a or ee l d e ch i mi e p l an et ară. I l descop er i sempe Rou sseau pri n „C on f es i uni "şi , pri n i nt erm ed i ul l u „E imi l e" ,am aj uns a „S l pi ri t ul

Legi l or" .Deşi maisi st emat i c,baron ul nu mi a p l ăcu tl a el f de mul t ca ean J Jeacques.Avea,par că,o căl dură,o pasi une ce mă vrăj i se.Şit ot uşi ,di n per sp ect i vacât orv a sec ol e,ce m ul t se sch i mbă op i ni i l e!Mă gân desc, acu m, că su b spec t rul Bast i l i eiau pu t ut săap ar ă at ât Mon t es qu i eu , c ât şi

Rou sseau , dar su b cu ţ i t ul gh i l ot i neil ui Rob esp i er re,nu! De aceea , cr ed , put em gr eşi î n ori ce o md , put em avea oa t t e p ăca t el e,î n af arăedu nul : să u n condam năm sau să nu i ndem năm l a condam nar ea semeni l ornoş t ri . Est e mul t maimor alsă e n ăsă l m uci şipen t ru i dei l e n oa st re,decât să e n afl ăm î n di l ema di nt re a i ert a Supr emul Rău – î n ac est c az dân d dov adăde sl ăbi ci une – ş i a acu za( ce eace ,î n t oat e so cet iăţ i l e di ctat ori al e,i ncl usi v ce a a cent ral i smul ui dem oc rat i c, n iseamnă a supr i ma) . N u ca urmar e a su peri ori t ăţ i i sp i ri t ul ui d evi n acu za t orimari i n i ch i zi t ori , ciat d ori t ă unei i nca paci t ăţ i de a i ubi oa men i i , di n f ri ca de aşipi er de put er ea şi ,i mpl i ci t , vi aţ a,pent ru că einu potconcepeexi st enţ a decâtcu bi ci ulî n mână.Dar su nt o ami nt i re râtă, u ai ci ,î n l umea sp i ri t ul ui ,t oţi sa t rap i i şit i ran i il umi i mat eri al e. Pe a l 19 an ii ncepu semsă scr i u pri mel e poezi i şima ţ i nut aceast ă act i vi t at e vr eo pat ru an i buni . Celmul t dou ă saut r eiar fimer i t at să fie păstrate. Cân d dev eni sem pr oes for de uni versog rafieam i ncepu t săscri u pri mel e p ovest i rişiat unciam avu t vi zi uneaî n ca re sef ăceacăvat r eb ui să i ncet ezsăscri u şa pt e ani ;î n acest nt erva i l vat reb ui săci t escşisă t răi esc i nt en s,câ nd, l a sf ârşi t , voi avea o mareven at ură. At uncivoi put eaaşt ern e pe hâr t i e r oman ul pe car el dor eamde mul t . Nu mam gân di tl a ace st vi s pâ nă î n 10 se pe tmbri e 2 86 , cân d am i nce put să scr i u „Ju pr e rn aţ f aa l ul ui

desp re L agr ange" .Nu şt i am că pr i mulvol um se v a nu „Di mi ncol o de St yx" .Acestt i t l u mi af ostsugeratî n bai epri nt r oasoci aţ i eci udat ădei dei cul egea uil Ar hi med e,mul t mait ârz i u. At unci ,î nt oamna l ui286 eram i ncă pel i st a neagră a cerberi l or ,î n at en ţ i a speci al ă a Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui .î mi pr op usese m săfinal i ze z ac est pr i m vol um di n „Jur na l " pri n 291, pen t ru al put ea t ri mi t e spre publ i ca r e î n on oa r ea cel eidea 800a ani ver să ria Descop eri ri i Ameri ci i– o să rbăt oa re t ot al i nt er zsă i î n Ci l i ndru l de Estdi n Lagran ge. De a fpt , gâ ndul meu asc uns er a de alt ri mi t e l a o edi t ură di n Ci l i ndru l de Ves t du pă t r ec ee ra nînefii nţ ă a ul i Osc arRomer o.Aveam , şimaiam pâ nă n î moment ul cân d scr i u acest e rân duri , o men t al i t at e de f urni că pe car e ch i ar eu am com bă t ut o î n poez i a „F urn i ci l e"" ( pi er dut ă, di n nef eri ci r e) . C on si deramcă ad ev ăru l nu t rebu i e expri mat u c gl as t ar e şiî n mod publ i c,pen t ru a nu

su părape cei put er ni cişia nu su f er i con sec i nţ e nepl ăcu t e.Mi e t eam ă. Tr ebui esăr ecunosc.Am f ostcrescutî nat mosf erapovest i ri l ordesprecanal e şidube pl i ne cu i ndezi rabi l i ca r e er au sort i ţ i uneidesp ărţ i riveşn i ce de l umeanoa st ră,a cel or i vi . Şi ci vi l i zaţ i a,acea st ă su mă de norm e men i t ă să i ngr ăd ească fir el e r eb el e,a r eu şi t s ăm -i men ţ i nă su flet ul l a un ni ve l mai scă zu t d e r evo l t ă: pri n câ t evaco men t ari i cri t i ceşicâ t evai r oni i dest ăi nui t e acel ui aşi gru p l i mi t at . Adevăr at a vi ct ori e ameai mpot ri vameaî nsu mi se va pr odu cenumaioda t ă cupu bl i car „J ea urnal ul ui ",i ndi f er en t şi i ndep en den t de so ar t a l ui Osc ar om R er o saua l ui Mi gu elRoman off , şicu menţ i ner ea acc en t el or cri t i ce , de ron f dă, pe c are el vo if acepri n i nt er vu iri , dec l ara ţ i i sa u scri sori ,î n peri oa da i med i at urm ăt oa re publ i că ri i , avâ nd î n ved er e că , aşa cu m sp uneaTheo, un bun pri et en careasst ab i l i t dej aî n Pr ovi nci i l e Uni t e, ori cet ăcerenst co i t ui e u n actde r tăd are aţ f ă de va l ori l e n î ca re ed cr , pe ca r e l e p r omovez şil e ap ăr , un act de r t ăd ar e aţ fă de mi ne n îsu mi . Dacăvr em să se sc hi mbe ce va,ai cişiacu m, t r ebu i e să ne el i ber ăm de f ri că.Sunt em amen i nţ aţ i cu cel e mai su bt i l e sau groazn i ce er psp ect i ve, pen t rucă şa nt aj ul est e met od a l or r p ef er aă t,dar su nt ni şt e su net e de si r en ă car e nu ne p ot af ect a decâ t , cel mul t ,t ru pul , pen t rucăsp i ri t ul , co nsec ven t cu elî nsu şi , va t r ece est pe acea st ă Val e a Pl ân ger i i . Vi ct ori a nu poa t e fi decât cel aor m ai buni .

*** I nt ru î n corp ul de cl ădi re di n dr ea pt a cu rţ i ii nt eri oa re,mer g cu paşi măru nţ i şipri ves c cu at en ţ i e,oa r ecu m cr i spa t ,î n j urul meu . Urc pri mel e t r ep t e ( vreo 56) şiaj ung î n hol ul cl ădi ri i .Î n st ânga î mi at r age at en ţ i a o l umi nă put er ni căce seescar d că, î n val uri , di nt r un t ub de n eon . Sub el ,o i nsc ri pţ i e:GARDEROBA. „Perfect!", î mi zi c n î gân d şimăndreptn î pasvi oi sp re gh i şeu , unde p r ed au saco şa r p eţ i oa să cu act el e şi caset a.Ti mp de o r o ă voif runzăriat l aseşirevi st emarţ i eneşit i mpulvat r ece,poat e,mairepede. Tr ecmaiî nt âipri n săl i l edel apart er ,apoiurcl aet aj ,undegăsescsect orul at l asel or .Î n part eaop usăsu nt r evi st el e,dar e r p eamul t ăl ume.Î mi gă sesc o masămai r et rasă ,î mi i au vreo rei tat l ase şi mă p un pe ă rsf oi t . Pri vi reami se del ect ea zăcu hart a t uri st i cămarţ i ană şiî ncepsăvi sez, cu och i i desch i şi ,l a l ocu ri ce m i se ar p e dp e u n al tt ărâm . Nu mă i nt er esează r eal i t at eacon cr eă t

di n Provi nci i l e Uni t e,dar m ă der an j ează dezast rul dan ubi an pr eze nt at nî ambal ajr oz, su b f or ma unui pach etcu pr ogr es r p oasp ătpen t ru fiec ar e,pe săt urat e.Exi st ă o mi căneî nţ el eger e:noidori m 1 kg de muşc hi de p or c sau de v i t ă, i ar ei , admi ni st raţ i a, ne o f erăun l i ngo u de o ţ elpe„cea c ar e s cri e:

mai mare prod ucţ i e pe capde l ocu i t or i d n î nt regu l Si st em Di Sol nar" . cân d î n cân d, pri vi r eami se xeaz fi ă pe cad ran ul ce asu l ui pe car e mi l am pus pe asă. m Sunt camnel i ni şt i t . St omacu lî nce pe să ă md oar ă.Ar fi caz ul să mer g l a t oa l et ă.Tot uşi , poat e î mi va t r ece edl a si ne.Mă cu f und, mai co ncen t rat ,î n st udi erea al t or h ărţ i( de d at a ast a desp r e rezervel e d e i t t an al e Lumi i ) , dar u d r eri l e seî nt eţ esc. Mă hot ărăsc să mi op r escl ect ur a. Cob or al part er ,i nt ruî n t oa l et ă – si t uat ă l ângăga r der ob ă ( o remarca seml a ven i re)– şi , după evacu ar ea t ankul ui meu bi ol og i c de t oa t e dej ecţ i i l e,st ar ea mi se î mbunăt ăţ eşt e s i mţ i t or . Pri mul si mbol al uneiţ ărici vl i za t e,vi zi bi l pen t rut oţi cei l al ţ i , est e t oa l et a: î n pri mul rând ceapubl i că , apoiceadi n r est aurant , bi bl i ot ecăşichi ardel asedi ulConsi l i ul uidePal i er .Câtsuntdemi zerabi l e t oal et el e de l a noies t e domen i ul ev i den ţ ei . Dar eu mam mi rat că aces t si ndromsa ex t i ns p ână l a sed i i l e n ist i t uţ i i l or p ubl i ce. Mot i vu l ar fide o r di n pu r ec onom i c:redu ceri de per sonal . Dar eucred că ţ i ne de o an ume men t al i t at e î napoi at ă. Des i gu r , al t a eraca l i t at ea î nt reţ i neri it oal et ei ed l a Bi bl i ot ec a Marţ i an ă.Aşa cu m es t e nor malsă fie î n or i ce t i mp şispa ţ i u 01 ci vi l i za t . Mă ui tl a ce as:es t e . Mă 10 d uc a l ga rder ob ă,î mi i au sacoşamă şi î ndrep t sp r e c eă l l al t co rpde cl ădi r e,t r ecâ nd pri n cu rt eai nt eri oară. I nt rupe cu l oa r , bat alpri ma uşădi n dr ea pt a, desch i d şipri vesc: î n f aţ a unui bi rou de d i men si uni ob i şn ui t e seflă a Chri st i na St egan o Mucc hi , ce i dogh al ează cu un domn băt r ân. Mă r et r ag,preci pi t at .Î n sp at el e meu , pe a cel aşicori dor ă st desc hi săuşauneian t i cam ee r n î car e se flă a o masă ,î n spa t el e căre i a st ăo se cret ară des (i gu r , ce rb eroi dă) . –Cedori ţ i ,văr og?,î miconfirmăgândulsecr et arei . –Aşvreasăf acunabonamentl ar evi st a„S i nt ez a" şi nu şt i u unde să mă adr es ez . –Nu ai ci ,cil aConsul at ulGeneral .Văvoidaun numărdet el ef on şi veţ iî nt r ebadePabl odiSt effano. – Vă mul ţ umesc f oart e mul t .Şii es di n nou î n curt ea i nt eri oară, urmări nd f er east ra coor don at oar ei bi bl i ot ec i i şi pân di nd pl ec ar ea

i nt er l ocu t or ul ui său . După cât ev a moem nt e a i eş i t băt r ân ul domn. Am por ni t cucu r ajşi , cân d am aj uns î n f aţ a uşi i Chri st i nei , am aru ncat o pri vi re a l ăt uri : cer ber od ia nu er al a masă , deci nu mă put ea p o ri . Am băt ut , am i nt r atşiam î nchi s r eped e u şa u dpă mi ne.Chri st i na St eg an o ma pof t i t săi au l oc, pe u n scau n afl atî n f aţ a bi rou l ui ei . Mam aşezat şiam î ncepu t să ir el at ezsco pul vi zi t eimel e î nt r un „ esp eran t o" oa frt e prost . Am st udi at l i mba ast a l a l i ceu , doian i , dar , pri nt run decr et , sa scos di n pr ogram a an al i t i că. i M a răspu ns î nt r o da nubi an ă cor ec t ă, da r cu un pr on unţ at acc ent mar ţ i an , rugân du mă să vor besc nl î i mbamea. I am arăt at egi lt i maţ i a meade servi ci u şii am sp us ca r e est e sco pul pen t ru car e amcău t at o: –Aşvr ea să vă r og să accept aţ iaceast ă caset ă cu î nregi st rar ea a 7 scr i sor i ad resat e G uve rnat oru l ui Rol an do Rami r ez . Nu am al t ă cal e d e al e exp ed i a şimam gân di t că, poa t e,mă ve ţ i aj ut a. –Î n pri vi nţ a scri sori l oradresat e persoanel orofici al e di n Pr ovi nci i l e Uni t e Marţ i en e şiavân d î n vedere si t uaţ i a di fici l ă a exp ed i eri il orpe căi ofi ci al e,î mi st ă î n put ere să văaj ut . Vaş ru gasăr even i ţ i , câ ndva , pen t rua văî napoi acaset a. –Vămul ţ umescf oart emul tşivăasi gurcăvoireveni ,cândva,î nvi i t or . –Î nl egăt urăcu dori nţ advs.deaemi graî n Labradori asau î n Ti erra Van Di emmen, de car eî mipomeneaţ il aî nceput uldi scuţ i i l or noast re, t r ebu i e săvă ez damăgesc, î n sen su l că u n noi , Con su l at ul Gen er alMarţ i an , ne ocu păm de aces t e asp ec t e,civa t r ebu i să vă ad r es ai ţ con su l at ul ui l ab rad ori an sauvan di emen i an . Şt i u că î n Lab rad ori a es t e des t ul de di fici l pen t ruun ab soven t al f acu l t ăţ i i de u ni ver sog rafie. –Vămul ţ umescpent rurăbdar eaşibunăvoi nţ acucaremaţ iascul t at ! , şimă ri di c cui nt en ţ i a de apl eca . Se ri di căşieaşimă i nvi t ă săi eşi m. Ne o pri m î n cu rt eai nt eri oa ră, î n f aţ af eres t rei bi rou l ui să u. –Vam sol i ci t atai cii nt rucâtest eun l ocmaisi gurdecâtî n ext eri or , unde mi cr ooa fnel e cer beri l or su nt l al ucru . – Trebui e să vă spun că t at ăl soţ i ei mel e est e angaj at al Dep art amen t ul ui Adevăru l ui î n cal i t at e d e co man dan t , dar ni t r un ser vi ci u t eh ni c,cel alpompi eri l or om ati ci ,i i mărt uri sescoa mn d eiSt ega noMucch i .

–Veţ iaveamaridi ficul t ăţ iî ncazulî ncar eveţ iexpuneocerereofici al ă de pl ecar e defi ni t i văsaudacăve ţ i prot est a î n mod publ i c.Tre bui e săaveţ i mare ri g j ă. . . –Vămul ţ umescşii micerscuzecăvam reţ i nutat âtdemul tt i mp.Voi r ev en i după ca se t ă.Pe cu rân d. –Vă dorescnor oc,i nchei eChri st i na St egano şii nt ră î n cul oarulce avea să devi nă pen t ru mi ne u n t unelalsper an ţ ei ,î n sen su l că prot es t ul meu , deşi di scr et ,a f ost exp ri matî n an ul 284, deci cumaibi ne d e u n an şi j umăt at eî nai nt e de a fi î n peri colde amipi er de post ulde l a Di recţ i a Hol og ramel or Teh ni ce, i nai nt e d e a eşi i î n ar en a publ i că . Even i men t el e avea u sădemon st reze că on du fl meude caval er al Li ber t ăţ i i nu avea săfie p erv er t i t de ce rb eri ,î n ci uda adopt ări it act i ci i di pl omaţ i ei . Am i eşi tdel aChri st i naSt eganoMucchii nt r ost aredebucuri eveci nă cu par ox i smul . Mam i ndr ep t at , gl on ţ , sp re i l f t şiam reven i tl a Pal i eru l 2 cu con vi nger ea că am r eu şi t ce ea ce mi am pr op us.

*** I st ori ci , bi ogra fi, ob serva t ori co nt empora ni cu even i men t el e,t oţ i ,i nsă , i ncercân d să fie că l ăuzi ţ i de un sp i ri t ob i ect i v, şit oţ i , humanoi zisa u an dr oi zi , de b un si mţ , sau î nt r eb at da căAdol f Zen der a i u şt t ce sent âmpl ă î n j uru ll ui saui sau prezen t at def orm at even i men t el e,fii nd pus n î si t uaţ i a de a l ua deci zi i l e di n t urn ul săude fil deş, pri nt r e pi că t uri l e de t i mp l i ber di nt r e d ou ă part i de d e vân ăt oa re ca rn al ă, ani mal i că , pri nt re con cu bi nel e p e ca r e il ea servi t pri et en a, co nsi l i eraşisecret ara Dep art amen t ul ui Rasi al al I mper i ul ui , EvaBruno,ad evăr at ul număru l 2 alRegi mul ui şi , pr ob ab i l , pri n i nfluen ţ a exe r ci t at ă asu pra Con ducăt or ul ui ( mă i mpi edi că să spu n „ i ubi t " pen t ru a nu se ni t er pret a dreptr on ii e) , dr eptumăru n l 1. Tot ul , sauap r oa pe t ot ul , poa t e fi i nţ el es şit rat at cu oa r ecare det aşa r e cân d ne ref er i m l a o per soa nă sauun gru pf oa rt e re st rân s,dar cân d un i ndi vi d i ndi f er en t cât de gen i al ar fi – i şii mpune op i ni i l e i nt r egi i c omuni t ăţ i , n iseam nă că acea soci et at e est e b ol navădacăaccep t ă, un t i mp pr eai ndel unga t ,t i rani a acel ui i ndi vi d. DacăAdol f Zen der u n şt i e ce sent âmpl ăî n i mper i ul său ,i nseam nă că u n mer i t ă săgu ver neze , dar eu su nt con vi ns că i e ştşi pr ef er ă sămen ţ i nă cu rsu lt erori smul ui de st at l a cot e c ât mai i nal t e.

Adol fZender st ăî n bi r oulsău ovaldi n bunkerulde comandă al I mperi ul ui Zen da si t uat î n i nt eri oru l unui st eroi d f eros, amen aj at şif ort i fica t î n aşa f eli ncâ t săr ezi st e ori că rorat acu ridat e de ori ce put er e ri val ă cu t eh ni cade u lpt ă a an i l or 4 2 0 E. S. Numaicăşimi j l oa cel e d e a t acevol uează şi , acu m, î n 30 ap ri l i e 24 5, bu nker ul l ui Adol f nu mai es t e at ât e d i nexp ugn ab i l cal a vr emea con st rucţ i ei al s e. l E gr avi t a at unci nî j urul Cen t uri i La gr an ge, ar c e con st i t ui a nucl eu l mp i er i ul ui său , d ar acu m grav i t ea zăî n j uru l unui port av i on sp aţ i al gi ga nt oc upat de orţ f el e a l i at e a l e Provi nci i l orUni t e şial e Uni uni i Ven usi en e.Adol f est e co nşt i en t d ef apt ul că i mper i ul săuet er n ( a durat m aibi ne de 12 an it er eş t ri ) se redu ce l a bunkerulsău car e,di nl i psă de ener gi e,nu se maipoat e despri nde de Cen t ur a La gr an ge pen t ru a f ugi , undev a depa rt e,pri nt re ast er ozi i – dar aco l o ar n i t ra nîsf era de n ifluen ţ ă a Pr ov i nci i l or n Ui t e –sa u pri nt re sa t el i ţ i i l ui Jupi t er sau ai l ui Sat urn . Nu, Adol f nu vaf ugi . El vamuril a dat ori e,ca un adevărat că pi t an de co rabi e.Post eri t at eavaj udeca . E si gu r . Se r t ân t eşt e p e p at ul săude ca mpan i e – n si gu ra rel i cvădi n t i ner eea ţ sa de puci st –şipri veşt e pi er dut n î t ava nul i ncă peri i , a l per ei ţ i cen uşi i , de b et on, şived e ma i gi ni al e mări ri i şideca den ţ eisa l e.I şiami nt eşt e căa ci t i t cân dva, demul t( pe vr emeacân d f ru nzăr ear evi st e d e p op ul ari zar e a şt i i nţ ei ) , că ,i med i at d upă ce-şi dep un i crel e,ca raca t i ţ el e se si nuci d, că el ef anţ i i , câ nd sesi mt prea băt râni , seret rag î n ml aşt i ni unde i şiaşt ea pt ă sf ârşi t ul . . . Azia so st i zi ua. O şt i e.Azisevasf ârşi t otu l . Se s pune căfiec are moar e si ngur , dar lese t eme. Va fi cu Eva.A t r ecut un an de cân d ea a prop us sol uţ i a ast a. ar D el sp er a că nuit ot ul pi er dut .I a sp ân zu rat e p op oza nţ i şia mări t i r t mul de pr od ucţ i e,de con st ru cţ i i , de col ect ăride gel sp erm at i cî n ved erea f ecu ndări i accel erat ea f emel el or i şa ob ţ i neri iî n acest f ela număru l ui de sol daţ i aii mper i ul ui . Gân deaî n per spect i vă. Nu a avu t i nt en ţ i a săced eze ,şi cu at ât a mipuţ i n î n ul t i ma vr eme,cân d t ot ul a mer s di n ceî n cemaiprost . Şi Eva, care, după o i nt en să act i vi t at e carn al ă,dă sem ne d e ob osea l ă,sa i ngr ăşa t şia deven i ti nsu port ab i l ă.Se sp une căea est e i nsp i rat oa r ea l egi l or r d aco ni ce care ob l i gă pe fiecar e human oi dă di n i mperi u să ai bă celpuţ i n ci ncicop i i . Tocm ai ea , ca re sa f eri t săai bă vr eunulşicar e art r ebuisă şt i e că ceimi ciau nevoi e de hrana zi l ni că garantată.

Adol fseri di că,f acecâţ i vapaşinesi guri ,apoisehot ărăşt e.Scoat eun port r etalsăude pe er p ee, t ap asăun but on , se desch i de o şă u m i nuscu l ă şi ap are, î n pl an ul pri vi ri i sal e,o al t a, er f ecat ă de un mecan i sm cu ci f ru . Form ea ză u n mer ee l – e p ca r e n u l e şt i e d ecâ t el– şi au t oa ni hi l ar eai se f er oă. Un cad ran alunui com put er coor don at or al ast er od iul ui săui li mbi e săşi i nt i ndă mân a.Î n pri mul moment o apr opi e uşo r , apoi o ret ragebr usc , r efl ect ân d pr of und, după car e se eci dde.Cu dege t ul arăt ăt or ap asăpe cel e t r eici f r e mag i ce care vordecl an şa,n ît er men de o or ă, mp il ozi a col i vi ei gâ nduri l orsa l e.Toţ i cei aflaţ il a bordvort r eceî n l umea cel ordr ep ţ i ,f ără măcar să şt i e,urmân duşicond ucăt or ul , pe t ăr âmul l ui Had es , pent ru t ot deau na. . . Sent oar ce , ap asăpe b ut on . După cât ev a momen t e,i nt ră Eva, car e ob se ră v t ab l ou ll uat e d pe per ee, t i şidă se ama şizâmbeş t e l ar g, dest i ns,zi câ nd: –Î n sf ârşi t ,aveni tvr emea. . .Azisempl i nescexact20deanidecând t eam cu noscu t . Mi ar p l acesăpăşi m î n nefi i nţ ă l a f elcaat unci ,î n i st ori e, con t op i ndune. . . –Fi e,săncer căm;şiscoat edouăpahareî nal t eşiost i cl ăcu unl i chi d negr u, oarn t ă, u p ne cât evapi căt uri , mes t ecă, i i dăEve i , bea şiel , se dezb racă rap i d, i şiunescbuzel e,pi ep t uri l e,mâi ni l e,muşch i i , pi el ea , oasel e şi , pri n mi şcă risp asmod i ce, ceea ce n u eşt e,de ob i cei , doihumanoi zide sexe di f er i t e. t O ravai şi ace f ef ect ul . D ou ă bucăţ i d e mat ei r e ce di ct aseră spi ri t ul ui Uni ve rsu l ui sau i nt or s î n mat ei r e, dez i nt egr ân duse. cel A mi ni phaet on a exp l od at . st Iori a şi a î nt orsî ncă o fil ă. u Bcăţ i al e acel ui ast er od i avea u săsevâ ndă, pest e decen i i ,l a pr eţ uribune,l a l i ci t aţ i e.Mod a r et r o şi i sp une cu vâ nt ul . V / GEBURAH „I nai nt e,mer eu î nai nt e,până l a vi co tri a fina al ă! " f ostst ri gă t ul de u lpt ă adresa t de o tţi t i ran i il umi i că t re su puşi il or , ui t ânduse ad esea că drumul t r eceest pe o r p ăp ast i e u nde r t eb ui e con st rui t un pod . . . Î n pr i măv ar a an ul ui 28 6 eu r ef uzase m să măr şăl ui es c î n co l oan a t ăcu t ă şidi sci pl i nat ă a cru ci aţ i l orpr og resu l ui .Î n mod publ i c i mi f ăcu sem cu noscu t p r ot es t ul pri n i nt er medi ul u nor sc ri sor i c ar e mau sal vat ed degrad ant a mi si une d e n if orm at or al cer beri l or . După cât ev a cu rse i nt i nse de i ndi vi zi i Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui , t ocm aimă p r egăt eamsă l p ec nîcon cedi u, l a mar e,i mpr eu nă cuAl i ci a,cân d

mam gând i t sămai ac f o ul t i mă vi zi t ă res pon sabi l ul ui c az ul ui meu, comand ant ul Ju an Char on, n pe t ru al anu nţ a de pl ecar ea mea, î n con f or mi t at e cu i nţ el ege ri l e di n 12 ap ri l i e 286. Fo l oseamt act i ca ad ver saru l ui meu ,t er en ul şimet od el e sa l e d e u lpt ă,ami nt i ndumi căSci pi o l a n ivi ns pe an Hi ball a Z ama,nu l a R oma. Est e 20 ap ri l i e 286. Mă prez i nt a l coor don at or ul s er vci iul ui meu , ArmandoElTurco,î nvedereasemnăt uri ipeuncart onaşdei eşi r epepoart a i nst i t uţ i ei oast n r e, cân d un vi deot el ef on , l a cap ăt ul căr ui a se afl a preşedi nt el e i nst i t uţ i einoa st re,Ta ch i t o S. Al var ad o, ă m ch eam ă î n bi rou l său. Cu car t on aşu l se mnat , dep oz i t at nîbu zunar , mă pr ez i nt a l ce l mai mar e i t ran pe ca r e a m avu t pl ăcer eade a l cu noa şt e per son al . Ar fit r ebu i t , poa t e,săi fiu r ecu noscă t or en pt ruf ap t ul căma amgaj atî n cad ru l Di recţ i ei Hol og ramel or Teh nni ce, dar şt i u prea bi ne căa f ăcu t o î n scop l ucr at i v şi , deşi na r t at atcumi ne,nu neam i nţ el es cân d euaveam vr eo cât ev al uni de vechi me.Am pr ef erati nt ot deauna mafioţ i icorecţ i ,carespun del ai nceput preţ ul , ori câ t de mar e,şică rora l i se l ă pt eşt e a l cen t i mă, şinu am put ut să i i nţ el eg pe cei ce pozea ză î n figu riresp ect abi l e,dar p ret i nd l a nesf ârşi t o r ecu noşt i nţ ă p en t ru care nu au cal i t at ea m oa ră. l Şi ast a cuat âtmaimul t de l a mi ne,car e n u am col oan a ver t eb ral ă di n cau ci uc. Bat l a uşabi rou l ui să u şii nt ru f ărăai aşt ep t a i nvi t aţ i a. I l sa l ut f ără umi l i nţ a pe ca re oaşt ep t a de a l su bor don aţ i i săi .Î mi răsp unde zâm bi t or şi per fid, i nvi t ân dumă săi au l oc. –Decenu aiveni tsăt econsul ţ icu mi neî n pri vi nţ ascri sori l or?Şt i e t oa t ă l umeaşinumaieu a t r ebu i t săafl u de u l t i mul ,i nt âmpl ăt o, r de a l un ce rber eşi it l a pen si e,car e ma i nt reba t dacănu cu mva m a un an gaj atal e că ror sc rso iriau f ost t ci i t e „Vocea l a Sel en ei "?Şi eu nu şt i am ni mi c.Am mai auzi t ,i nt âmpl ăt or , azi di mi nea ţ ă, vorb ea u pe c ori dor sa l ari aţ i i . Eu ar fi t r ebu i t să şt i u pri mul , ca să potsă r ăsp und dacăvoi fi i nt r eba t de căt re membri i Dep art amen t ul ui Adevăru l ui , de că t r e su per i ori i meidi r ecţ i , pân ă l a pr eşed i nt el e Con si l i ul ui Naţ i on al al Hol og ramel or . Deci , spu ne, ce t ea det erm i nat săsc ri i , că t re n ci e e-ai l adresa t şit ot ce as i nt âmpl at , casăşt i u şisăt e a j ut .

At uncimi am datseamadeperfidi averbul ui„ aaj ut a"f ol osi tl amodul con j unct i v , per soan a I si ngu l ar , dar aveam să afl u, l a rev en i r ea mea di n con cedi u, î n l una mai , că î n cad rul Con si l i ul ui Munci i , pr ez i dat e d don Tachi t o,î n 23apri l i e,elapr opusdesf acer eacont r act ul uimeu,şt i i ndcănu vai nt âmpi nani cioopozi ţ i e,pent ru căt oţ iset em deel–i iar el amânăpe fieca r e şii i şa nt aj ea ză î n ca z d e di zi den ţ ă. Desi gu r ,„ Con si l i ul " a votat n î unani mi t at e con ced i er eamea , dar acea st ă deci zi e n u a ost f val i dat ă de căt re Dep art amen t ul Adevăru l ui . Juan Charon ,î n st i l ul săui nt el i gen t ,a i nt ui t f ap t ul că o ast f elde hot ărâr e mă det er mi nă să decl an şez are st a de răzb oi t ot al şiacordu ri l e noa st r e pri n ca re accep t asem să mi n icet ez cri t i ci l e publ i ce u n ar m aiavea sen s.A i nsi st at şi a cer ut l ui Ta ch i t o Al varad o să r ect i fice eci dzi a.Nam r eu şi t săafl u cu m şi a mot i vat sch i mbareae dop t i că l a n ou a şed i nţ ă a„ Con si l i ul ui "î n ca re p rop unea n a ul area ri pmeihot ărâri . De a t unci ,i nsă , con fli ct ul di nt re n oisa esca l adat , elat acâ ndumă cu t ot el f ul de măsu ri ad mi ni st rat i ve m ăru nt e şi urmări nd o răzbu nar e per man en t ă, on cf ormsp i ri t ul ui săumesch i n, l i mi t at , vi ndi cat i v . Se sp une că l a t oa mnă – câ nd acest j urnalvafi t er mi nat – el va i eşi l a pen si e.Toţ i membri ii nst i t uţ i einoa st re a şt eap t ă acea st ă mi nune şi parcău n ne vi ne să cr ed em. Oar e O scar Romer o vaeşi i vr eod at ăl a p en si e? – Am adresatscri sori l e căt r e di verse personal i t ăţ ipol i t i ce al el umi i cont empor ane, de l a Rol and o Rami r ez a l Mi guel Romanoff , şi am expu s nemul ţ umi r eameacupri vi r e a l cât eva asp ect e a l e si t uaţ i eisoci al econ omi ce di n Dan ubi a,sch i ţ ân d prop uner i pen t ru posi bi l e şidezi rab i l e r ef orm e!Am dori t să pl ec defin i t i v di n pr ovi nci a noa st ră spa ţ i al ă pen t ru că, ri p n r ed ucer eapost ul ui pe ca r el ocu pam, er am dezl egat ori de ce b o l i ga ţ i e a f ţ ă de ori ce per soan ă. nI t âmpl ar ea a f ăcu t săfie r ev ocat ă aceast ă deci zi e,dar i mpact ul şocu l ui mor alasu pra mea m a d et er mi natsă gân desc cugl as ar te şisă i ndrăzn es c să mă î nsc ri u î n Cl ubul Opozi „Nţ u i ei . vam at acat ,

personal ,şini cinu ovoif acevr eodat ă,companeroAl varado,pent ru că eu com bat d iei l e, şi nu i nst rumen t el e l or , c are su nt h umanoi zi şi androi zi i ". . . –Art rebuisăscri ioscri soar ededezmi nţ i r eî ncaresăarăţ icănu t u eşt i aut oru l şisăo adr esezi „Voci i Sel enei " . I nt r ea băi pe cerb eri de so l uţ i a

ast a şisp unel e căeu ţ i am su ger atast a,ap oivi no l a mi ne şi sp unemi ceau zi s. – Nu cred că est e posi bi l ,dar voit ransmi t e pr opunerea dvs. ;i mi per mi t eţ i să l p ec ch i ar acu m? –Dut erepedeşivi nosămispui . Mam ri di cat şi am porn i t o spre nst i t uţ i a l ui Ju an Char on . At ât a t i mp câ t su nt pe i l st a corespo nden ţ „ i V l or oci i Sel enei " ei nu vorndî răzn i să mă vo l at i l i zeze.

*** De d ouă zi l e a m so st il a Bel ved ere, Pal i eru l 7 bi s,or aşu l co pi l ări eişial adol escen ţ eimel e,ven i nd de a l mare.Pe A l i ci a am t ri mi so aca să ,l a Pal i eru l 2, pen t ru căi sa t er mi nat con ced i ul . Ta r e a r fiven i t şiea. Nu am pr et i ns ni ci od at ă că su nt pat ri otpen t ru că, deşi ob ser v cu m pr ovi nci a noast ră se sc uf undă i nt r un ri t m di n ce î n ce mai acc el er a, t c on si derace ast a o co nseci nţ ă fir ea scăa pasi vi t ăţ i i nef eri ci t e a danubi en i l or , dar cân d co nst at că şiBel veder e se degr ad eaz ă, i mt s cu m o pă rt i ci că di n or gan el e mel e i nt er ne seup r ,l ăsâ nd un gol ce u n se vaai mumpl e n i ci od at ă. . 30 Mam datj os i d n l i f t dumi ni că i d mi neaţ a l a şi 3 mam gân di t să ac f o pl i mbar e p e st răzi l e o r aşu l ui pen t ru a aj ungel a ca sapări nţ i l or e mipe a l 00 6 , cân d se scoal ăî n mod ob i şn ui t . Ar fit r ebu i t săvi n cu un al t ascen sor , 30 dar cel care r eb t ui a să sosească l aa5f ostcos s di n ci r cu l aţ i e.Eu maş mi ra dacăar m eg receva bi ne î n sp aţ i ul nost ru . Şi ci r cu l aţ i a ascen soa rel or s aadapt at l a mersu l gen era l al so cet iăţ i i noast r e sp r e p rogres: cu scâ rţ âi el i , i nt reru peri , d era i eri . . . Î n ace a di mi neaţ ă de 29 maipl ou a măr unt şides ep P al i er ul 7. Am por ni t o pe bu l evar du l de cas t anice măr gn ieşt e un mar e par c al t r an dafi ri l or , alcăror mi ros mb iăt ăo tr mi i ami nt eacă m a sosi t pe ă trâm ul de basm alcopi l ări ei .Mă pl i mbam l i ni şt i tpri n pl oai ecu si gur anţ a cel uicare şt i e că nu poa t e fi at acat pent ru că hoţ i l or de dru mul mar e n u l e p l ace pl oa i a şi pri veamcu nesaţ cl ăd i ri l e şi ar bori i , sor bi nd aeru l at mosf er ei proa sp et e şi umed e.Paşi i mă purt au aga l e,parcăen t p ru a n iregi st ra fiecar e l ocpes t e car e căl cau . Cân d, i at ă căam aj uns î n zon a cen t ral ă i nţ esat ă de macar al e,mol oz şi gr op i . Dacăar rebu t i să ne a l ege m un si mbolcar e să

exp ri me si nt et i c ci vi l i zaţ i a noa st ră, cred că cel mai ni meri t ar fi groa pa. O se nzaţ i e de sc uf undar e ma cu pri ns,un f elde af undar e i nt r o ml aşt i nă exi st en ţ i al ă f ără f und. Ceeace i mi pl ace ai ci ,l a Bel ved ere, est e ami nt i r ea ani l or i m nunaţ i ca re n u se vor nt oa r i ce i ci nod at ă. . . A doua zi ,pl i mbândumă pri n cent rull ocal i t ăţ i i ,am i nt âl ni tun f ost col eg de şc oal ă car e a dev en i t ce rber , deş i nu pă r ea pr ea convi ns de mi si uneasaapost ol i că . El ,f oart e vo l ubi l , mai nvi t at l a o bere. I nt răm î n aceea şibraseri e unde,pe vr emuri , pr of esori i meii şii neca u amaru l uneiexi st en ţ e a nost e sa u i şiţ i nea u i nt âl ni ri l e a mi ca l e,sci l dânduşi maţ ee l î n acel og dr uşor , al cool ul . E st e o at mosf er ă pes t ri ţ ă car e i mi su ger ează evol uţ i a men t al i t ăţ i l or nîurbeanoa st ră sp aţ i al ă.Am şan sade a ne fi aşezat a ol masăcu câţ i vacu noscu ţ i aif ost ul ui meu col eg, î n acest f el se ni ci ng b ancu ri l e şi eupotsăpri vesc, săob serv să şimed i t ez. . . I medi at după Rev ou lţ i a noast ră ( aşa zi sa Rev ou lţ i e) , f oa rt e mul ţ i oa men i cr ed ea u î n i dei l e n oide umani t at e,pr og r es, prosp eri t at e p en t rut oţ i , i deiad use şi i mpuse e d orţ f el e U ni uni i Ven usi en e!Se sp uneacă ou n a cl asă vaaj ut aî nt regulpoporşial i anţ abi rui t oaredi nt r eandr oi zişihumanoi ziva duce spr e cu l mi d e ci vi l i zaţ i e nebă nui t e f rumoasanoast ră pr ovi nci e Danubi a. Dar cl asa mi j l oc i e,f orm at ă di n i nt el ect ual i şimi cif uncţ i on ari ,a prel uat a vl ori l e mi ci i bur gh ezi i , exa cer bândul e şii ncer câ nd să l e i mpri me progen i t uri l orsa l e.Sa f orm at oan ume sca ră a val ori l orî n ca re t i t l ul de prof esor , doct or sau t eh nol og avea val o oa r e n icom parab i l maimar e d ecât acel a de cer ber au s r espon sab i l de re st au ran t . Ast a a durat r eo v 20 de a ni , până l a mi ni revol uţ i a cu l t ural ă, câ nd sau arăt at pri mi i germ en i ai l i ch i dări i el i t el or . Masi v şisi st emat i c,ni vel ar ea t ot al ă a i ncep ut n ou ă ani mai t ârz i u. Des i gu r , n u er a o ment al i t at e bu nă î n t oat e pri vi nţ el e, dar pu t ea fi perf ect i bi l ă.El evi fii nd, ne p erm i t ea m săcri t i că m st areai nvăţ ământ ul ui de at uncil a orel e d e i l mba f r anceză î n ul t i mi i ani de i l ceu ,î n l i mba f r anceză – azi o l i mbă moart ă.Si mpat i ca noast ră domni şoar ă ne st i mul a î n aces t el f pol emi c,co nversa ţ i a. Ca şiî n rel i gi e,î n nvă ţ ământ i dei l e a u deve ni ti nst i t uţ i i şi nst ii t uţ i i l e au i nfii nţ at n ich i zi ţ i i , os i ficâ nd al t e i dei o n i ca reşi cerea u drept ul l a vi aţ ă.Form a sa i mpus ab uzi v, val oa r ea fii nd ech i val en t ă cu un t i t l u. Dar a u ven i t vr emuri l e de azi , câ nd vech ea„ i nt el i gen t si e" est et ol erată şipri vi t ă, nî cel mai bu n caz, cu mi l ă de căt re noi i baron i ai pu t er i i– cerb eri i– ş i de că t r e noi i ca va l eri ai banul ui r esp onsa bi l i i de r est auran t e,

de a l i men t e,de d ep ozi t e.Pri vesccea a st ăl ume p est ri ţ ă, flămândă, i nset at ă şi abru t i zat ă şimă gâ ndesc ce af ost oraşu l ăst a pe vrem uri , ce af ost provi nci a ast a od at ă,nu prea em d ul t . Î n sf ârşi t , veci ni i noşt ride masăsegru pea zăî n co nversaţ i iî n perech i şinoine a mi nt i m de co l egi i noşt ri . Ceimai mul ţ i au di vorţ at , dest ul de mul ţ i au pl ecat n defi i t i v n î Provi nci i l e U ni t e,La brad ori a sauTi er ra Van Di emenşi cei câ ţ i vaca r e mai st au pe a i cise ocu pă cuaf aceri necu rat e. Tragem l ahal bedebereşipovest i m penerăsuflat e.Aduceri l eami nt e ne f ac bi ne.Col egu l meu de cl asă, deşi ce rber , nu dor eş t e să vor beasc ă desp r e zi ua de a z. iDi n câ t evaf raze şia ir at ă nemul ţ umi reaşise ref ugi ază nî t r ecu t .Î n t recu t şiî n ber e.Dau şieu pe gâ ti ncăo h al bă.Ne a mi nt i m su bi t de un prof esore d f ran cez ă,ep i l ept i c şigen i al : ceamaibună t rad ucer e a poet ul ui nost runaţ i on al î n l i mba f raneză af ost al ui . A muri t de câ ţ i vaani . Ne am i nt i m de fii ca ceai că m apr of es or ul ui nost ru de i l mba d an ubi an ă.Nea f os t col egă. Sa si nuci s. Ne ami nt i m de pr oe f sor ul nos t ru de uni ver sogr afi e,a căr ui pr oes fi une am urmat o eu i nsu mi . E mor t . . . Ne i necă m ami nt i ri l e î n bere şi evocă ri l e noa st re kaf ki en e sepi er d, î ncet ul cu i ncet ul ,î n at mos f erade b âl cia l oca l ul ui mur dar , agl omerat şimi zer abi lî n car e n eam aci uat . Eu mă sc uz şi mă ri di c,elmair ămân e,ne d es păr ţ i m eu f ori c şieu pl ec en pt ru a r eda ct a o nou ă pagi nă de j urnal . Ami nt i ri l e mă obligă.

*** Scr i soar e des ch i să ad r es aă t gu ve rnat or ul ui Provi nci i l or Uni t e Marţ i en e,domnul Rol an do R ami r ez– 1i uni e 28 8, Era S paţ i al ă.

St i mat e Domnu l e Guver nat o, rI n sear a ast a, când mă pr egăt eam să mi red act ez un nou f ragmen t di n „Ju rnal " , povest i nd even i men t el e pet r ecut eî n pri măvara anul ui286 despre confli ct ulmeu cu cerberi işi aşt ep t ând camama să secu l ce – est e,desi gu r , exp l i ca bi l ă dor i nţ a eide a vor bi u c mi ne cât a m i mul t , pen t ru că o vi zt i ez at ât derar , deşi di st anţ a di nt r e pal i er ee l noa st re nui chi ar a st ron omi că – răsf on id un roman ep i st oa lr descop er i t î n bi bl i ot ecă ( „I del e l ui Mart i e" al l ui Thor nt on Wi l der ) , mi a ven i t d ieeasă mi î nt r er up r el at area şisă vă

adr esez, di n nou , o scr i soa r e,mai cu se amă că nîurmă cu câ t evaor e vam urmări t căl ăt or i a î n ţ ara pe care cândva o denu meaţ i „I mper i ul Răul ui ". Spu n „di n nou" pent ru că vam mai sc ri s î n mai 28 4, dar nu cr ed să fi aj uns cel e 7 scr i so ri al e mel e.De f apt , nu a f ost ese nţ i al acel f aptpent ru mi ne,at unci ,ciî ncepesădevi nădeacum î nai nt e,pent rucă mi am f ăcut i nt rarea î n „C l ubul O pozi ţ i ei a Dnubi en e" î nt r un mod nec onv enţ i onal , poat e cam abr upt , d ar cu un an ume pot enţ i al se nt i men t al .I nt r un anumi t se ns,mi aţ i marca t ex i st en ţ a pri n sp er anţ a î n ca re aţ i cr ezu t şi ca r e sa î mpl i ni t . Aţ i dori t caProv i nci i l e Uni t e să r ed evi nă bast i on ul şi apărăt or ul l i ber t ăţ i i şi acu m, l a sf ârşi t ul mandat ul ui domni eivoast r e,avâ nd ca pr i m f un damentncr îed er ea şi r es pect area va l ori l oret i ce i ndi vi zb ii l e cu „E şa l on ul " a cel ui „I mperi u al Răul ui " şiazi , ascu l t am l a „ V oce a Sel en ei " că aţ i reu şi t . Poa t e dest i nul sa u Cel dedi ncol odega l axi i a vru t săaveţ i un part en er ,î n ul t i mi i ani de g uve rnare a i domni eivo ast r e,des ch i s,i nt el i ge nt şide b ună cr ed i nţ ă. Mă bucur că vem a acel ea şiop i ni iî n pri vi nţ al ui Mi gu elRomanoff. De câ t eval uni , de câ nd scr i u acest j urnal , mam î nt r eb at , uneo ri , de ce o f ac? P en t ru că, î n con f or mi t at e cufir ea mea mul t pr ea co mod ă, nu mă potpl ânge de ni mi c car e să mă l ezeze per son al . Şi t ot uşi , ci ne gu st ă od at ă di n apa sfi nţ i t ă a l i be rt ăţ i i cr ed e î n ea până di ncol o de St yx.Prob abi l că acest a est e „si ndromul St ock hol m" mani f est at î n ca zu l meu. Nu cred că est e momen t ul , acum , să vă povest escât c evaepi soa de al e duel ul ui meu cucerb eri i . Le ve ţ i afla dacăve ţ i ci t i „j urnal ul " . Să vă răsp und l a î nt r eb area ( pe ca re nu mi aţ i puso)de cevam scris? Î n pri mul rând, pen t ru că vam al es . Vă rog , nu vă mi raţ i ; şt i u că vot ul meu nu a avu t ni cio sem ni ficaţ i e maj or ă î n băt ăl i a el ect or al ă. Trăi m î n sp aţ i i d i f er i t e, t a ât uni ver so gr afice, t câşi m ea tcu l t ural e: Dumneavoa st ră vă sc ăl daţ iî n cea maiampl ă şiben efi că l i ber t at e pe car e au cun oscut o v reod at ă humanoi zi i şiandroi zi i – mă t em căuneor i f ri zează l i bert i naj ul– i ar eu am pl ăcerea să experi ment ez exi st enţ a, numi t ă cuun t er men pol i t i cos, cezon ă, su bi mper i ul unui sa t rap ce va fi ca t al og at de i st ori e ( mă gâ ndes c,des i gur ,l a i st ori a ob i ect i vă , rea l ă, nu

l a ceacon fisca t ă de put er e şif abri ca t ă pe pl acu lt i ranul ui ) dr ep t ul t i mul St al on i an di n l agă rul prog res i st . Dvs. su nt eţ i numărul 1 di nt r un si ngu r domen i u – cel pol i t i c – ea nvâ nd pr et en ţ i a de a fi i nf ai l i bi l ,i ar eu su nt un oa r ecar e n umăr di nt r o mul ţ i me d e scl avi , ceea ce u n mă op reşt e s ă vă scr i u, pen t ru că eu nu acc epter i arhi i l e. Si mt c ă ace l acor d fin al su flet eo lr noa st r e cor espu nde ace l ei aşi ul ngi mi de undă, n î ci uda f apt ul uicăsunt eţ ibăt rân,i areusuntt ânăr .Î nschi mb,spi ri t uldvs.est e t ânăr şidesch i s s pr e com uni ca r e. Î n al dol ea rând , pen t ru că aţ i onor at v ou tl m eu,ăr f ă să mă cu noa şt ei ţ . Aţ i on or at de f apt cr ezu l domni eivoa st re,l uând apărarea , pri n aut ori t at ea gl asul uidvs. ,t ut urorcel orcar el upt ă pent ru l i bert at e, î n î nt ea ga l ume sp aţ i al ă. Şi cât ă nevoi e avemai ci ,î n Danubi a, de un apărăt or de a tl i a dvs . . . . Î n al t rei l ea rând, pen t ru că , deşipar e un paradox,va că l ăuzi t cl arvi zu inea şiop t i mi smul cân d aţ iî ndrăzn i t să sem naţ i un cecnîal b pe car e il aţ iî nmânat l uiMi guelRomanoff – omulf ort e alUni uni i Ven usi en e şi r ef or mat or ul pe ca r el aşt ep t am demul t . Mai aveţ i vr eo6 l uni di n mandat ul de g uvern at or şi vă veţ i ret rage l a f erm a dvs . , unde,prob abi l , vă ve ţ i scri e memori i l e. Mi ar pl ace ă s mi t ri mi t eţ i un ex empl ar cuaut og raf . Mă bucurăcaţ i aj uns a l un acor d de men ţ i ner e a st at usqu oul ui cu Mi gu elRomanoff. Va fi, desi gu r , mul t mai ut i l să col on i ză m sa t el i ţ i i l ui Ju pi t er şi Sat urn decâ t să ne i rosi m f or ţ el e su sp ect ândune.Dar , pe de al t ă pa rt e,or i ce humanoi d sa u androi d raţ i on al î şidă sea ma că amen i nţ ar ea ven ea di nt r o si ngu ră di r ecţ i e:de l a I mper i ul Răul ui . De aceea di al ogu l nu a f ost posi bi lî nai nt ea l ui Mi gu elRomanoff. Am î ncercatsă vă expl i c,pe scurt ,de ce vam scri s,darparcă ceva pl ut ea î n aer , nel ămuri t . Acu ma şt i u: uni cu l se ns al ex i st en ţ eimel e est e scr i su l , adi că exp ri mar ea neî ngr ădi t ă a su flet ul ui meu ,î n pri mul rând f aţ ă de mi neî nsu mi ,î n mod ul cel mai si ncer cuput i nţ ă. Am nevoi e de e xer ci ţ i ul ăst a pen t ru a nu ced a şia nu accept a i naccept abi l ul . Dacă mi ar fi gă si tj urnal ul , sar pu t ea să am aceeaşi soa rt ă cu cea a l ui Jorge l ' Urso,darri sculăst a mă st i mul ează.Est e ca un f elde cursă con t ra cr on omet ru î nt r e mi ne,si ngu r , şi sca O r R omer o,cu t oţ i cer ber i i

săi . E i sup raveghi nd umă per man ent şi ncer îcân d să pa r ez e vr eo posi bi l ăl ovi t ură a mea,i areu scri i nd î nf ri guratşipr egăt i nd publ i carea unor m ărt uri si ri ce mar p ut ea cond amna l a vol at i l i za r ea mat er i al ă, acum , s ub gur ve rna rea l ui Rom er o, dar l a nem ur i r e dup ă demi si a sa t rapul ui . A ven i tt i mpul să al egşieuam al es : nemuri rea . Dar vam pl i ct i si t dest ul . Acu m, l a or a câ nd scr i u acest e rânduri , aţ i aj uns î n Te ri t ori ul Capi t al eiFed er al e şiprob abi l vă od i hni ţ i după o vi zt i ă cu con se ci nţ e f avo rabi l e pen t ru „O rbi s I nt er l p anetari s" . Dar cel puţ i n unuldi nt r e pensi onari iacest uiarhi pel ag se roagă săiauzi ţ i vocea şisă l sa l va ţ i .I nt r un anume sen s,fieca re di nt r e noiest e un pensi onaralacest uiarhi pel ag.Fi ecasăneauzi ţ iruga. . . Aldvs. ,cusi ngeri t at eAl ej oKephren.

*** Det estevol ruţ i i l e!Poa t e pen t ru f ap t ul că, p du ă ce dărâm ă vec hi l e bast i l i i ,const ri esc al t el e,mait eri bi l e,pe care,uneori ,l ei nocul ează î n sp i ri t ul cop i i l or săi . E vad area devi ne, nî acest z, ca apr oa pe i mposi bi l ă: t r eb ui e săugi f m di n noi î nşi ne.Am on oa r ea să t răi esc aceast ă met amorf oză. Poa t e pen t ru i pocri zi a ceo i nst al ea ză t aci t , pe uşa di n dos,n î ca l i t at e de emi nen ţ ă cen uşi e a noi i gu ve rnări . Poa t e p en t ru ad ap t ar eahuman oi zi l or şi andr oi zi l or l a noi l e r ea l i t ăţ i pref er ând să su pravi eţ ui ascăaruncâ nd pest e bor dvechi l epri nci pi iî n numel ecăr orasau ri di catl al upt ă.Toat east eamă dezgu st ă. ccep A t n umai r evol uţ i a si nceri t ăţ i i fiecă ru ii ndi vi d f aţ ă de el î nsu şi . Desi gu r , avem scă deri ce ot p păr eai nt ol er abi l e,dar u ni cu lr emed i u, î n ve der ea at en uări il or , e se t con f es i unea. uN am j ucat oker p pe ban i , ni ci od at ă.Dar acu m mă si mt dat or aţ f ă de sem en i i mei ,f aţ ă de com pat ri oţ i i ce vor ve ni şif aţ ă de conşt i i nţ a mea să j oc, pu nân d ca mi ză vi aţ a mea. I ndi f eren t d e r ezu l t at ul co ncre t şi i med i at , mesa j ul j oc ul ui vafi ut i l pen t ru t oţ i ; se va numi :t răi nd î n demni t at e,f ără pat ă. I deeaper ve rsă a l ui Tach i t o S. A l var ad o er a ca pri nt r o posi bi l ă scri soa r e de d ezm i nţ i r e p e ca re săo t ri „ mi Vocea tl a Sel en ei " să ot p fi sc os di n ci t adel a u nde mă ort fi fica sem ,î n sp at el e a sgu i rări i pri n ca re men ţ i on am că „ori ce vi i t oa re scri so are a mea ce nu cor es punde sp i ri t ul ui şil i t er ei

cel or t ci i t e l a « Voce a Sel en ei » es t e nul ă şimi a f os ti mpusă , di ct at ă sa u contrafăcută", am î nch ei at t ci at ul . Ta ch i t o Al varad o nu şt i a ni mi c desp re acest t ext , dar u J an Charon şt i a.I i sp usesem î ncădi n mart i e.Poa t e şi di n aces t mot i v el a coor don atpaci ficar eameasu b f or ma uneit at on ări , a unei t empori zăr i , pr ef er ân d o remi zăî n l ocu l unui cat egor i c mat , car e nu ar fi f ăcu t d ecât să î nt eţ ească con fli ct ul n ost ru. D eci , si ngu ra sol uţ i e er a să găs eas că ocal e p ri n car e sămă convi ngă să mă au t oex cl ud eu î nsu mi di n C. O. D. ( Cl ubul Opozi ţ i eiDanubi en e) .A î mbrăţ i şa ti deeal ui don Ta ch i t o,dar a prop us a mân ar ea di sc uţ i i l or pe mar gn iea eipân ă l a rev en i rea mea di n con ced i u, câ nd a st abi l i t săne n ît âl ni m î n bi r ou l să u. Î n an ul 286 , a l mar e,î mpr eu nă cu Al i ci a, căr ei a î i mai rec tuse sp er i et ura, ampet r ecu t u n con ced i u f oa rt e pl ăcu t şi f ărăgri j i . Nu aveam posi bi l i t at ea să ascu l t ăm„ Vocea Sel en ei ş "ier am ru pţ i de r est ul l umi i .Î n schi mb, mâncam bi ne, dor meam mul t , st ăt eam l a soar e, bea m vi n şi , des i gu r ,f ăceam ce ea ce ac f mari nari i după o cu rsă l ungă cân d î şir ev ăd co nsoa rt a. Al i ci a a pref erat să-şi men ţ i nă rel aţ i i l e cu mi ne dest ul de r ar , dar f oar t e i nt ens. Am r eu şi t o per f or man ţ ă de car e neam mi rat am ân doi :o si ngu ră part i dă a durat o oră şici nci zec i de mi nut e.Am r eu şi t săr ep et ăm perf orm anţ a ast aî n urm ă cuzecel ezi n î acel aşil oc, t otî n con ced i u fii nd. Reven i nd l a ocu l i nţ a noa st ră de p e P al i er ul 2, am ob ser vat că r b oa sca uşi if usese orţ at fă.Nu şt i u dacăcer ber i i au păt ru ns sau nu î n ap art amen t , pen t ru că n am văzu t ni cio u rmă,dar i m am ami nt i t că nî ai nt e d e pl ecar ea î n con ced i u, î n ul t i ma î nt âl ni r e,Juan Char on mi a sol i ci t at ch ei l e p en t ru a desc hi de u şa unui col eg ca r e er a bl ocat ă şia scoat e u n dosar ce r eb ui t a r ezol vat r gen ut . Desi gu r , ch ei l e mel e nu sau pot rvi it , dar , cu m î nscen area er a pr egăt i t ă di nai nt e,a f ost t i mp pen t ru a se ul a mod el ul .Î n 13 mai ,l a nou a noa st ră î nt âl ni r e,l am î nt reba t da că oam en i i săiau păt runs pri n ef racţ i e î n ap art amen t ul meu şielşi a dat u c vân t ul de on oar e că nu au i nt r at . Am avu t n îcr eder e î n cu vân t ul săupen t ru că eu î i con si der e pt oţ i oa men i i de b ună cr ed i nţ ă.Se sp une că î n cer ber i nui bi ne săt e n îcr ez i . Prob ab i l că est e u n an ume ad evăr î n vor bel e a st ea, bazat pe exp er i en ţ ă. Am reveni tcu di scuţ i al a un vi i t orart i colalmeu –Juan Char on se gân deal a su ges t i a l ui don Tach i t o f ără să mi o sp ună di r ect . Am accept at să lr ed act ez, dar amsol i ci t at sămi se erm p i t ă săf ac n isp ecţ i iî n con t i nuare

pen t rual put eascri e n î ca mer a de h ot e, lî n l i ni şt e.Î n 23 mai , am î nt ocm i t

„Al doi l ea Memor andum adresa t n Ist i t uţ i ei î n " car e const at am că ni ci Depar t ament ul Adev ăr ul ui nu mer ge h c i ar at âtdebi ne p e cât se afirm ă şi exp ri mam op i ni i person al e a su pra î mbunăt ăţ i ri i act i vi t ăţ i i sa l e p orn i nd de a l o maimar e i nt eg rar e î n al i an ţ a cu Uni unea Ven usi an ă, or ec rut ar e a ca dr el or ă f cu t e î n rân dul i nt el i gen t si eişio î nl ocu i re amen t al i t ăţ i i act ual e, i poc rt i e,ca r e s e b azea zăpe va l ori mercan t i l e,î n esen ţ ă, cu o al t a, bazat ă pe cr ed i nţ aî n cau za en pt ruca r e u lpt ă cerb eri i . Ceea ce n am sp us seef er real a cau za care rebu ari t să fie d r eap t ă.Nu er a cazu l săf ac aceast ă afi rmaţ i e, pen t ru că mar ea maj ori t at e a cer ber i l or u a sen zaţ i a că eil upt ă pen t ru o moti va ţ i e nobi l ă: pat ri e,popor , prog res şial t ei pocri zi i de f el ul ace sa t. Ace st memor an du m a f os t , pr i vi nd acum , du pă doi an i de l a eveni ment ,o n ou ă su pral i ci t arent r î o part i dă î n care avea per ech i de a şicu dame co nt ra unui ad ve rsar căr ui a dor eamsăi cr eezen s zaţ i a că m a un f ul l de aşi pen t ru a nu cere cu„sec" . Al t f elsp us,am adop t at t act i cat em pori zări i . La nou a î nt âl ni r e di n 4 i uni e,Ju an Char on maî nt rebat i mper at i v da că vr eausă au d cu mva „D esi gu r cănu! " l ecţi i cerb eri l or! i am răsp uns,darmam văzu t ob l i gat săi ami nt esc că nu cr edcăar fiposi bi l săt ri mi t o scri soa r e d „e p er sfl i ar e" , cu m zi ce a el ,l a adresa „Voci i Sel enei ", pen t rucăsar t ş i cămi af ost di ct at ă sa u i mpusăî nt r un f el . Nu am f ost prea î ncâ nt at şia st abi l i t săne î nt âl ni m î n i ul i e,l ar even i reasadi n co nced i u. Lam că ut at l a vi deot el ef on şimai nvi t at î n 4 i ul i e l a sed i ul său .A f ost ceamaipol emi că con vor bi re a noa st ră.Am dezb ăt ut ,î n dezaco rd t ot al , pr ob l ema agri cu l t uri i danubi en e,eufii nd pen t ru prop ri et at ea pri va t ă, a i r el pe nt ru ceacol ect i vă , aşa zi s pr og r esi st ă. M a convoc at di n nou î n 11 i ul i e,concl uzi on ân d că nu av em ace l aşi numi t or com un. Urma săpl ec pen t ru o săp t ămân ă a l B el veder e şi mi a a t r as t a en ţ i a, î n modsp eci al şii mper ai t v , să u n cu mva să ncer c sărec t nîYugot i er a. Lam asi gu rat să fie l i ni şt i t , pen t ru că mă con si der r p ea i mport an t ,î n sp aţ i ul acest a, pen t rua dezert a acu m şiî n acest f el . . .

*** I am arăt at l ui Theopri mel e ca pi t ol e „Jurnalulu"i al e şimi a su ger at să povest escdesp re evol uţ i a i st ori că a soci et ăţ i l or noa st r e sp aţ i al e mai co mpact , şimai puţ i n ep i so di c,pen t rucă , dacăvoi fi si l i t sădep ozi t ez cest a e

pagi ni ,î nr eg i st rat e magn et i c,î nt r o st i cl ă, şisăo aru nc î n t unel ul t i mpul ui , sar put easăfie gă si t ă de ci neva , di n vi i t or sa u di n t r ecu t , că ru i a sănui fie at ât e d cu noscu t ă si t uaţ i a geop ol i t i că a l umi ii nt erpl anet ar e a ani l or280 E. S. Consi der su gest i aî ndr ep t ăţ i t ă. . . Tot ula î nceput l a sf ârşi t ulacel uisecolZero alEr eiSpaţ i al e sau Sec ou ll XX alEr eiCr eş t i ne.Se cr edea că va i zbucn i un război at om ti c pust i i t or şi că ci vi l i zaţ i a umană, î mpr eu nă cu maşi ni l e eiel ect ron i ce ( pe at unci an dr oi zi i nu ave au ni ci măcar st at ut ul de sc l avi ) va su com ba i rever si bi l . Dar a i t ă că sau su cced at o seri e de even i men t e,pe Terr a, ca r e avea u săsch i mbe a cest ca drust râmt al evol uţ i einoo serei f î nt r un al t sp aţ i u i ncom parab i l mai vast şidesch i s sp r e n ifini t : _ mai n î t âi , auf ostnt â îl ni ri l e su ccesi ve şirod ni ce î nt re cei ai m put ern i cioa men i ai pl anet ei , con ducă t oriai cel or dou ă bl ocu ripol i t i comi l i t are u op se, Rol f Ret t on şiSer go i Le G off , care, după o l ungăper i oa dă de st agn are ş i ch i ar an t ago ni sm decl arat î nt re ă ţri l el or , caurm ar e aob t uzi t ăţ i i opi ni i l or p red ec es ori l or u li Le Goff, au reu şi t să şirel axe zerel aţ i i l e reci proc e at ât d e mul t , sp r e bi nel e Pl anet ei ,î ncâ t ori ce pos i bi l ă ca t ast rof ă nat ur al ă maj or ă săpoat ă fi ab or dat ă cumaxi mum de a rp i di t at e şi efici en ţ ă d e căt re Comandamen t ul Uni t Bi cef al alComi t et ul ui de C ri ză l a Pnet ară; _ n î aldoi l ea rând, C at acl i smul Ecol og i c, prezi s demul t d e că t r e sava nţ i , t e i ch et aţ il a vr emea aceea dr ept„ casandr e car e exagerează" ,sau adeveri tî n cea mai nea grăpost iază şi î nt r un ri t m cu mul t mai r api d decâ t sar ficr ezu t ;a f ost ca ruper ea unui ba r ajce zăgăz ui a un i mensl ac de acu mul ar e:cr eş t er ea t emper au tri i medi i a at mosf er eicu 4° C î n dec urs de 20 de an i ,t op i r ea ca l ot eor l ol pare şiri di ca r eani vel ul ui med i u al ocea nul ui pl anet ar cu 90 de met ri , n î acel aşi nt i erva l d e t i mp, ă ti er ea accel erat ă a păduri l or , p l oi l e t oren ţ i al e aci de, eşt cr er ea masi vă a con cen t raţ i eidi ox i dul ui de ca rbon î n det ri men t ul oxi gen ul ui şia azot ul ui di n aeru l at mosf eri c şi , n î sf ârşi t , pi erd er ea co nst ant ă şii r eversi bi l ă a st rat ul ui de ozo n prot ect or î mpot rva i ra di aţ i i l or U V .u l t ra vi ol ete. Se mp i uneau ,î n acel e t i mpuri , dou ă sol uţ i i : fie n îch i der ea î n si ne a fiecăr ei com uni t ăţ i , a fiecăr ei ţ ări , pri n con st ru i r ea unor ad ăp ost uri su bt ea rn e şi sal var eauneimi nor i t ăţ i pen t ru un t er men maimul t saumai puţ i n l i mi t at su b r eze rv a ep ui zări i e rsu rsel or , deci n u uni ver s ab sol ut î nch i s,fie co ord on area ef ort uri l or alni vel pl anet ar şi eva dar ea î n sp aţ i ul

cosm i c a acel ei aşi mi nori t ăţ i( di n punctde ved er e n umer i c) , dar en pt ru un t erm en i nfini t , dat ori t ă r esu rsel ori nep ui zab i l e al e pl anet el ordi n i med i at a noa st ră ap rop i er e,deci un uni ve rs a bsol ut desc hi s.Adunar ea Gen er aă l a Soci et ăţ i i Naţ i uni l or a votat cu o maj ori t at e d e d ouă t rei mi so l uţ i a mut ări iî n sp aţ i ul co smi c a li ni ţ i at i vacel or d oi co or donat oriai l umi i di n acel e vrem uri , Rol f R et t on şiSer go i Le Goff ,ţ i nân d se ama de pot en ţ i al ul t eh nol ogi c al i ndust ri ei aer osp aţ i al e a cel or dou ă put er i şide reu şi t a f en omen al ă a exper i ment ul ui den umi t „B i os pher a I I " . Membri i Con si l i ul ui de Secu ri t at e al Soci et ăţ i i Naţ i uni l or au vot at î n unani mi t at e sol uţ i a prop usăde A dunarea Gen er aă. l Ter men ul final„E al xod ul ui Spaţ i al "af ost ad opt at a c fii nd an ul 20 50 ( 31 dec embri e) , ce ea ce co res pu nde an ul ui 50 E. S. Sau î nt oc mi t proi ect e şisau ap rob at l p uri asu an pra et ap el or care t r eb ui au at i nse î n vedereacol oni zări i : 1) Pân ă î n an ul 2000 E. C. ( ad i că an ul ze roes) ,t r ebu i au con st rui t e com pl exel e n idust ri al e gi gan t pe or bi t e cu pri nse nt î r e 4 00 km şi36. 000 km, ca r e săasi gu re î nt r un ri t m accel er at dezv ol t ar eaecon omi eisp aţ i al e avâ nd ca sect oa re pri ori t ar e con st ru cţ i i l e ( de pl at f orm e,de navet eOr db ei t a l a

Geost aţ i on ară l a Sel en a,de „B i os pher e I "car e u rmau a fi mont ae t ş i ut i l at e n it eg ra l pe L ună) ,i ndust ri a opt o- şibi oel ec t ron i că( ai ci ,î nsă , păreri l e er au î mpărţ i t e;î n Rep ubi caAl bast ră se r p econ i zapen t ru vi i t or o op co er are ommaşi nă,de a l eg all a eg a, l pe cân d î n I mper i ul Roşuse con si der a că maşi na i nt el i gen t ă nu vaput eadep ăşi vr eod at ă st ad i ul de scl avalomul ui ) , i ndust ri a gen et i că ( pract i ca naşt eri l orvitro n î dev eni nd di n ce n î ce mai f r ecve nt ă) şindi ust ri a hi dr och i mi că ( f oşt i i gi ga nţ i p erol ti eri iau lmi i se profi l aser ă pe pr od ucer ea, t ocare s a şit ran spo rt are a hi dr ogen ul ui de pe Terra pe Sel ena î n scopulasi gurări iapeinecesare oameni l orşimedi ul ui ambi an t r t an spl an t at nîacel e i nsu l e bi osp her i en e) ; 2) Pân ă î n an ul 2020 ( adi căanul 20 E. S. ) ,t r eb ui au evacu aţ it oţ i mani pul anţ i i pri mel or co muni t ăţ i ai vi i t oarei l umi sp aţ i al e,t oţi co nducă t ori i ,t oţi l aurea ţ i i Prem i ul ui Nobelşio „ ban că ge net i că" cu pr i nzân d un mi l i ar d de ov ul e uman e f ecundat e şi con gel at e care urm au a fipuse nîi ncu bat orpe măsu ra co l on i zări i pl an et el or veci neî ncâtpot enţ i al ulnecesardepopul aţ i esăfieasi gurat ;3)Pânăî nanul 2050 ( ad i că an ul 50 E. S. ) , despri nder ea t ot aă l de pl an et amamă,Ter ra,şi t ăi er eacord on ul ui ombi l i cal ce m ai l egacom uni t ăţ i l e sp aţ i al e de b azal or e d

l an sare ; ăsa l r ea acest ei l an p et e î n pârl oa gă,pen t ru cât evasecol e, nî sp eran ţ a r ef aceri i eieco l og i ce, dar p l ani fica rea unui parad i s al nat uri iî n care u om l săfie cel mul tt uri st . Pl an ul Soci et ăi ţ i Naţ i uni l or r p evedea pen t ruper i oa da de d upă an ul 50 E. S. ,f ără î nsă a f aceo eşa l on are î n t i mp, ext i nder ea com uni t ăţ i i sp aţ i al e st ab i l i t e t em porar pe Lună, t a ât î n sen s can t i t at i v pri n bi osp her i zar ea pl an et el orMart e,Ven us,Mer cu r şi a Cen t uri i de Ast er ozi i, cât şi î n sen s ca l i t at i v pri n deri va r ea „B i os pher ei I I " ,ce avea ba za pe Se l enaî n

„B i osphera I I I ", adi căî n acei ci l i ndrigi ga nţ i , co mpart i men t aţ i pri n pal i ere, cevor n co st i t ui Cen t ura Lagran ge, mai î nt âi , şiapoi ,î n zi l el e noa st r e deabi a, Cen t uri l e ce se r ot escî n j uru l cel orl al t e pl anet e. co Spul con st ru i ri i acest oraa f ost şi est e st andard i za r ea acce l eraţ i eigrav i t aţ i onal e,cee a cese r egă seşt e şi î n pri mul post ul at al Rel i gi eiMen del i en e:g = 29 ., 81 m/s

*** Am reveni tdel a Bel veder e după o săpt ămână devacanţ ă pet recut ă î mpr eu nă cu pări nţ i i şibuni ci i mei , care ămaşt ep t aseră cu î ngri j orar e, t emân duse să nu fiu mal t r at at de căt r e cerberi . Desi gu r ,l am vi zi t at şi pe VoceaSel en ei "di Theo rugândulsă t ransmi t ă un mesajl a„ n car e să r ezu l t e c ă su nt î n l i bert at e,î n ca zu lî n ca r e vaave a posi bi l i t at ea . Am î nt âl ni t un f ost col eg de l i ceucar e sepl ân ge a că nu sesi mt e bi ne,că su f er ă cu fica t ul .I eri , mi a sp us T heocăacel co l egal nost ru a so st iî n Labradori a. Î n acest ri t m, oraşu l nost runat al va răm ân e p ust i u. . . Am f ostpri mi tde Juan Charon ( î n 286 E. S. )î n bi r oulsău şima des cu su t , cât ai m amăn unţ i t , des pr e căl ăt or i a mea, des pr e per soan el e cu car e mam î nt âl ni t , despr e su bi ect el e ab or dat e.Am avu t gr i j ă să evi t să men ţ i on ezî nt âl ni rea m ea cu Theo. Şt i u di nt r o su rsă gu si r ă căJuan Char on mă cred eaf oa rt e n ai v , dar dacămă cred ea şi at ât de p r ost î ncât să i dezvăl ui t oa t e rel aţ i i l e mel e cu pri et en i i de i deişinumel e acest ora , se î nşel a. Am f ăcu t un sa cri fici u de u trn ,t reb ui e să recu nosc, dar am avu t gri j ă săpăst r ez cel ăl at l t urn, re gi na, cai i şi eb n uni i . A m su ger at , u neori , o nai vt i at e dez arm an t ă,darvr eausă cr ed căm acon dus ocu j l spr e o at t on ar e ben efică pen t ru mi ne şil i ni şt i t oa r e pen t ru Al i ci a.I ncă de at uncimă gân deam l a part i da a dou a de şah , pe car e sper ă o so jc nîvar a şit oam na an ul ui 289

E. S. ca r u mar e a ces a „J t uu irnal " .Am maispusşiorepetdi nnou:consi der exp ri mar ea l i ber ă a op i ni i l or mel e at ât u n dr ep t con st i t uţ i on al , cât şi o dat ori e moral ă. Dacăcer beri i vor con si der a scri eri l e mel e u n del i ct , mă voi vedea obl i gatsă mă apărat acânduicu al t e scri eri .Rezul t at ulpart i deia dou a n u maipoa t e fio e rmi ză, cinumaio vi ct ori e. . . Pen t ru a î nce rca o acce nt uar e a des t i nder i iî nt r e Ju an Char on şi mi ne,mam gân di t săli nvi t sămi vi zi t eze art ap amen t ul .I am su ger at să o co nsu l t şipe A l i ci a şisă i co muni c p ri n vi deot el ef on dat aî n ca r e l am put ea aşt ep t a.Al i ci a a pr ef er at ăsamân e sp r e o ta mnă acea st ă î nt âl ni re d e grad ul I I I , ast f elcă nî18 au gu stl am rugat pe d omnul Char on să cc aept e onou ă co nvorb i re ( t ot d vi eot el ef on i că ) după să rbă t oa r ea l ai că di n „ 23" , câ nd î i voi com uni cazi ua vi zi t ei . Neavân d al t ă sol uţ i e,pen t ru cădomni a sanu a dori t săf orţ ezenot a, a accep t at .Î n sch i mb, eu ,l a i ni ţ i at i vaAl i ci ei , nu l am mai cău t at decât î n 30 se pe tmbri e 286, prop unân dui să ne vi zi t ez e de Zi ua Hi sp ani t ăţ i i – 12 oct ombri e – ziî n care sau î nt âl ni t o ( si mpl ă coi nci den ţ ă, desi gu r) Rol an d Rami rezşiMi gu elRoman off . Tot î n aceast ă peri oadă, consi deram că a veni tt i mpul să î ncep r eda ct ar ea„Ju rnal ul ui desp re Lagr ange" . Am î ncer cat să scri u cât eo pag i nă î n fiecar e zi ,î n per i oa da 0110 au gu st , fii nd con şt i en t de ap ft ul că su nt î ncăpe L i st a Nea gră şio si mpl ă per ch ezi ţ i e mi ar u p t eafi f at al ă. Fi i nd puţ i n t i morat , dar con st at ând căacest e p ri me p agi ni su nt rău scri se, l eam ars A * f ără regre t .Î n 10 sep t embri e,î nsă , am f ăcu to n ou ăî ncer ca re,de d at a ast a r eu şi t ă, de s cri ere a ceea ceavea sădevi nă pr ef aţ a j urn al ul ui ,î nt r un st i l voi t mod er n. Următ oa r el e d ou ă momen t e d e con t i nuare a p ref aţ eiau f ost î n 18 oct ombri e şi ap oiî n 27 mai , an ul următ o. r Acu m, cân d f acmi xaj ul f ragm en t el or re dact at e,con si der ece n sar să t aimaibi ne de j umăt ae t di n ace a pr eaţ fă,car e mi se ar pe p r ea st uf oasă. Dar acu m am vi zi unea de an sam bl u a r oman ul ui ( să cem zi) pe car e at uncino aveam cl ar ă.Deab i a n î i anuari e 2 88 şt i am cevo i scri e î ( n sen su li dei l or şi person aj el or , desi gu r , nu î n cel al f r azel or) , şt i am căvoi t erm i na î n va ra sa u t oa mna acel ui an, şt i am că se va ubl i ca p n u anmait ârz i u; sausp er am. . .

Î n 12 oct ombri e 2 86, o zi de d umi ni că, l am aşt ept atpe J uan Char on 00 l a 11 d i mi nea ţ a. Î n co nf orm i t at e cu st i l ul să u de i t al i an, a î nt âzi at vr eo30 de mi nut e,da r , du pă ce al uat oc l î n su f rage ri e,unde am mân catni şt e san dwi ch uri f oa rt e est et i ce ăcu ft e d e A l i ci a şiam bău t whi sk y McD on al d şi vi n dul ce,l i mbi l e sau maidezl egatşiJuan Charon nea mărt uri si tcă su nt em una di nt re cel e mairesp ect abi l e a f mi l i i al e P al i eru l ui 2. I nsea mnă că sa si mţ i t bi ne a l noi . Urm ăt oa rea noa st ră î nt âl ni r e sa desf ăşu rat cu cât evazi l e î nai nt ea Ref er en dumul ui Naţ i on al ef r er i t or l a dezar marea uni l at ea ră l a pr ovi nci ei noas t r e spaţ i al e cu un pr oc ent de 5%. To cmai r eveni se l a fil i al a Depar t ament ul ui Adev ăr ul ui du pă un co nce du i î n car e a f os t oper at de her ni e.I am spu s că unsu nt deacor d cuRef er en du mul , că ar n fi ec es ar a c r edu ce rea arm amen t el or să ai bă l oc, si mul t an ,î n ce l e dou ă mari put er i sp aţ i al e,dar vo iţ i ne co nt d e sf at ul domni eisa l e şivoi vot a pozi t i v. Mi a vorbi tmoderatşinu prea persuasi v ,r eţ i nând nuanţ a sugerat ă de mi ne: con j unct ural . Pe 2 3 noi embri e 2 86 neam pr eze nt at fieca r e a l serv i ci u, deşi er aî nt r o zi de d umi ni că , şiam vot at cu mi nt e,pasi v şi pr ost eşt e cuacel „ da" pe ca re pu t er ea l a pr et i ns ent uzi ast . D eş i nu er am şi nu su nt em pa rt i zan i i răz boi ul ui , r t ebu i a să vot ăm „ nu" . A r fi f os t uni ca f or mă de pr ot es t , mod er at ă, ca r e n e st a, at unci ,l a di sp ozi ţ i e.Dar eca fir e d i nt r e n oi , avâ nd un i nt er es er pson al , pref er am să u ni eşi m î n aren ă.De p i l dă,eudor eamsă l p ec î nt r o exc ursi e î n Al eman i a de Est . Nu şt i u cum de am pu t ut c r edecă put er ea mi î va d a mi t e aceast ă căl ăt ori e,după ce oi nu ţsemî n şahmaibi ne de pa t ru săpt ămân i , n î pri măvar a ace l ui an . Pr i n r epr ez ent an t ul s ău , coor don at or ul caz ul ui meu , Ju an Char on , a con t i nuat part i da î nepu t ă î n ace l aşist i l de ergi t versa re, va giprom i si uni şisu ge si t i cănu ar fii mposi bi l să căl ăt oe rsc . Ave am să m ă con vi ng,un an mait ârz i u, că ot t ul nu a f ost decât o am ăgi r e.

*** Î n f eb ru ari e 287 am f ostri mi ts,l a i ni ţ i at i va l ui Ta ch i t o Al va rado, să exec ut r ece nsăm ân t ul an i mal el or di nt r un cart i er al al Pi er ul ui 2. on D Tachi t ocr edea,pr obabi l ,căvafirău.Deaceeamat ri mi spemi neşipeî ncă

un col eg de l a Di recţ i a Hol ogr amel or Teh ni ce, con si der at de mul tt i mp ca „ oa i e n eag ră" . La sf ârşi t ul acel eil uni l am cău t at e p d on Juan Charon şii am prop us,con ci l i an t , sămi amân căl ăt ori a î n Al eman i a de E st . Sa ar ăa tt î nt rut ot ul de a co r d. Î n 4 ap ri l i e am pri mi t un vi deot el ef on , acasă, de a l un an ume sen or Al egri a.Cum Al i ci amăt otbăt eal acapsănumăî nt âl nesccuni menişicum ca l i t at ea con vorbi ri i er a ext r em de sl abă ( apar at ul nost ru nu f uncţ i on ea ză prea bi ne) ,i am prop us l ui don Al egr i a să mă cau t e l a bi r ou pest e cât eva zi l e.I am datnumăru l meuşiam st ab i l i t zi ua d e 9ap ri l i e cân d să m ă su ne. Af ăcut oşineam î nţ el essăneî nt âl ni mî n 15 apri l i eî nf aţ auneicof et ări i di nt r un cart i er m argi nal . Exi st au dou ă posi bi l i t ăţ i : ă s fie un an gaj at l a cer beri l or u p s să mi ver i ficei nt en ţ i i l e,l a mai bi ne de un an de l a di f uzar ea sc ri so ri l or , s au un human oi d de bu nă cr edi nţ ă car e să cr eadă ce ea ce spu nea. Mi am pr op us săad opt un t on şio a t i t udi ne n eu t r ă,î nce r cân d să mă men ţ i n î nt r u n ech i l i brust abi l , deşi f oa rt e p reca r . Mi a sp us căl ucr ea ză î n con st ru cţ i i ,l a muncade os, j şinu am avu t pr ezen ţ a de sp i ri t să i pri vesc mâi ni l e.A f osteh t nol og ,a î ncer ca t d e t reiori să t r ea că St yx ul ,î n l umea l i ber ă, af ost ri n ps şiacu m sa gân di t săsol i ci t e mai u ml ţ i dori t ori de pl ecar e defin i t i vă di n Dan ubi a î n ve der ea con st i t ui ri i unui c omi t et . M a cău t at en pt ru că mi a au zi t ,î n urm ă cu un an , scr i sori l e„Vocea ci t i t e l a Sel en ei " .Dor eş t e să pl ec e defi ni t i v cât ai m r epede şi , dacănu va pri mi apr ob area , până l a vară, va nî cer casă orţ fezet yx Sul , di n nou . Am ţ i nut să i com uni c că vi deot el ef on ul meu , at ât acasă, cât şi al se rv i ci u, est e su praveg hea t ,i ar co nvo rb i ri l e su nt i nt ercep t at e.Deci , vafi f oart e p r obabi l să fiu î nt reba tî n l egăt ură cu aceast ă î nt âl ni r e a noast ră.Mi a sp us cănu se t eme şi că u n arei mi nc d e p i er dut . Lam sf ăt ui t să i b aă răb dare, pen t rucă, pân ăl a urm ă,î i vaven i ap r ob areae dp l ecar e d efi ni t i vă. Neam desp ărţ i t , el ur ân du mi p ri nt r o pa r af raz ă„sau zi m de bi ne" , i ar eurăs pu nân du i pri nt r o al t a„t oa t e cel e bune şi succes" N. u cr ed să fi f os t r t i mi s de cer beri , deşi nam f ost si gu r n î acea st ă pri vi nţ ă.Aşacă , dacăî mi ami nt esc bi ne,pri n 23 apri l i e287,când l am vi zi t atpedon Juan Char on l a sedi ul săude pe Aveni da Tr ay an a şipr es upu nnd că,î n urma i nt er ce pă tr i l or con vorbi ri l or m ee, l şt i e ceva, i am povest i t desp r e î nt âl ni rea mea cu sen or Al egri a,canal i zând concl uzi i l espr ei deea că aceldomn doreşt esă pl eceşi

ar e o cer er e d epu să e d mul tt i mp l a Depa rt amen t ul Adev ăru l ui . A zâmbi t şi ma ru ga t săscri u ceea ce a i m povest i t . Am pus n ît r un pl i c e txt ul şii l am ad us zi l el e următ oare . Un nou at u f avor ab i l şan t aj ul ui , at ât al domnul ui Al egri a–deşi ,dupăcum spuneachi arel ,numaiaveani mi cdepi erdut–cât şial meu , câ ndva ,î n vi i t or ,î n ca zu lî n ca re mă voi hot ărîsăvorb esc desch i s şipubl i c.Am scr i s su b f orm a unui di al og, pat ru pagi ni mi ci , men ţ i nân d un t on neu t ru şiomi ţ ân d cât ev a pasaj e al e di sc uţ i ei car e ar fi put ut fi i nt erpret at e î n sen s nega t i v l a adr esadomnul ui Al egri a. Dacă a f ostnt r î ad evărncer si , sp er ca azisă fie î n Pr ovi nci i l e Uni t e,unde dor ea să se stabilească. De 1Mai am ven i t , pen t rucâ t eva l e, zi l a Bel ved er e,unde l am î nt âl ni t pe Th eo. Pe 4 i uni e l am r evăz ut pe Ju an Char on.Era ul t i ma dat ă cân d păt rundeamî n sed i ul Dep art amen t ul ui Adevăru l ui , fil i al a Pal i er ul ui 2. Am aborda t at uncisu bi ect ul coru pţ i eidi n ca dru l Soci et ăţ i i noa st r e.Aveamsă afl u mait ârz i u că u J an Char on a eşi itl a p en si e cudat a d e 1i ul i e 2 87. Deşi nu sa pr eci zat ni mi c co ncr e, t eu con si der cord A uri l e d i n 1 şi2 apri l i e 2 86 î nchei at e î nt r e mi ne şi Ju an Char on , n î se ns st ri ct , n ît re ce l e dou ă per soan e: oi n oi d. Pr ob ab i l cădomni a sa şi nI st i t uţ i a Cer ber i l or l e i nt er pr et eaz ă î n se ns l ar g,consi der ân du l pe Ju an Char on un si mpl u r epr ez ent an t alDepar t ament ul ui . Ori cu m, eu mă si mt dez l eg at e d or i ce ob l i gaţ i e con t ract ual ă,maicu seam ă că acel e a cor duri aveau un car act er necon st i t uţ i on al ,î ncăl cân d art i col el e 28 şi29 di n Cart a Fundamen t al ă a Danubi ei . Se ref ereau ,î n sp eci al ,l a accep t ar ea de c ăt r e mi ne a i nt erdi cţ i ei de a scri e, î n vi i t or „ , Voce l aa Sel en ei " . At unci ,î nvaraanul ui287,numam gân di t c on cr etl a acest asp ect , des t ul de i mport an t , pen t ru că,de bună cr edi nţ ă fii nd, cr edeam că nu va fi i mposi bi l să vi zi t ez l A aman i a de Est . Aceast a ar fi const i t ui t proba că nu sunt supus i nt erdi cţ i i l or de căt re cerb eri . Dar , pen t rua aj ungeî n aceapr ovi nci e s paţ i al ă, t r eb ui a săt r ec ri pn Panoni a, ca r e,deşi t ot rogresi p st ă caşinoi , a adop t at ol i ni ef oart el i beral ă şiî n domen i ul căl ăt ori i l orext er ne.Mul ţ i dan ubi en i se op r escî n Pan on i a pen t ru a nu mai ev reni ; v or pl ec a mai depa rt e spr e Pr ovi nci i l e Uni t e, Labradori a, Ti err a Van Di emen sa u al t e p ar adi su risp aţ i al e a l e em i gran ţ i l or . Î n 12 au gu st287 am î nt âl ni t un f ost col eg e d u ni ver sog rafie ca re sa st ab i l i t

pe u n pal i eralAl aman i eide E st , căsă t ori nduse cu o a ut oh t on ă.Mai nvi t at l a elpen t ru zece l e, zipromi ţ ân dumi că î mi va asi gu ra casa şimasa . Am st ab i l i t sămi t ri mi t ă o hârt i e ofi ci al ă pen t ru a put ea depu ne cer er ea de pl ec ar e.La 1 se pe tmbri e l am vi zi t at pe domnul Char on ,i nf or mân dul de acea st ă i nt en ţ i e de că l ăt ori e şide î nt âl ni r eacu col egu l meu . Ma asi gu rat că nu va fi ni cio di ficu l t at e.Î n 6 dec embr i e 28 7 l am cău t at di n nou l a l ocu i nţ a sa ( ca şiî n se pe tmbri e)şimi a spu s că mă va aj ut a să ob ţ i n ap r ob area. După r esp i nger ea cer er i i mel e de căt re Con si l i ul Munci i ,l am că ut at ri p n i nt erm ed i ul vi deot el ef on ul ui . Mi a sp us căvaî ncer casăr ezol ve prob l ema,f ărăsăpr eci zez eî n ce el f .Î n i an uari e 288 l am su nat e d cât eva ori , dar apl ecat .I nţ el esesem :t ot ul a f ost o masca r ad ă.Sa t emut ă c voi rămân eî n Pan on i a,pr ob ab i l . At unci„ am văzu t "j urn al ul pe carel voi scr i e î n şase l uni . Acor dul di n 1 şi2 ap ri l i e 2 86 E. S. deven i se ca duc.Desi gu r că nu i am spu so,pen t ru a nu pu ne î n per i col pu bl i car ea j urnal ul ui . Dar l ec ţ i a cemi s-a se rvi t af ost t i u l ă: bunacred i nţ ă est e peri cu l oasăî n rel aţ i i l e cu ce rb eri i .

*** Fr agm en t e di n pr ocesu l ve rbal nt î ocm i t n î cu rsu l di scu ţ i eil a masa r ot undă î nt r e su flet el e următ oa r el or ost fe per son aj e:Man ol o Moral es, Adol f Zen der , Vi ct or os Jé L en ovi t chşiJorge ' Urso l. Acest edi scuţ i iau f ostprezi dat edeAl ej oKephren.Au avutl ocî n mai mul t e n op ţ il a rân d, pe ă trâmul l ui Hades. O cop i e a r p ocesu l ui ver bal a ost f pusăî nt r o st i cl ă şiexp ed i at ă pri n t unel ul t i mpul ui ,î n j os , aj ungâ nd ast f el pân ă l a noi ,î n se col ul I I alEreiSpaţ i al e.După o at en t ă exam i nar e a t ext ul ui , sa con si derat dr ep t o bună af acereubl p i ca r ea l ui . O pr est i gi oa să ed i t ură di n Lut eţ i a şi a asu mat acest ol . Pr r ef aţ a, cr si să de Pao l o Gomez, pune n i şt e n ît rebă ri l a car e,pen t ru momen t , nu se ot p da răsp unsu ri . De pi l dă,de cerezi pda di scu ţ i a su flet el or o ma rt e u n per son ajcareu n a a păru t î ncăî n r eal i t at eamat ei r al ăi man en t ă?Răsp unsu l su ger at aost f căprob ab i l pen t ru că Al ej o Kep hren a i nt rat mai t ârzi u î n ar en a l upt el or i n dt r e i dei l e morţ i l or ; avea, eci ,d o per sp ect i vă asu pr a l or şi pu t ea coor don a ast f el di scu ţ i i l e.Acea st ă op i ni e nu a f ostacce pt at ă de maj ori t at eacercet ăr ori l or .O al t ă î nt reb ar e:ci ne a pus co pi a î n st i cl ă şici ne a ex ped i at st i cl a şide ceî n

j os,şinuî nsus,î nt unel ult i mpul ui ?Apoi ,comuni careaî nt r esuflet el eunor per soa ne t r ecu t e î n nefi i nţ ă şinoi , cei de azi , poa t e fi f ăcu t ă, î nt r adevăr , pri nt r un mi j l oc at ât de mat ei r al ? Neţ i nân d se ama de aces t e î nt r ebă ri , ed i t ura a co nsi derat r ofi p t abi l ă publ i ca r eat ext ul ui . Publ i cu l a ep ui zatapr i d pri ma edi ţ i e,f ap t p en t ru car e urmeaz ă o nou ă edi t ar e.Dar să răsf oi m î mpr eu nă cât ev a r f agm en t e: i maţ i domni , aş vr ea să î ncep pr i n a vă mul ţ umi pen t ru A. K. :St

acc ep t ar ea i nvi t aţ i eil a masa rot undă, acum ,î n acea st ă sea ră şi , di n cât e am î nţ el es, ad că con vor bi rea vi se par e ut i l ă, est e posi bi l să r eve ni ţ i şiî n zi l el e următ oa r e.Vă rog să î mi per mi t eţ i să mă prezi nt publ i cul uidi nt r un vi i t or nedet ermi nat ,car e,probabi l ,ne va anal i za f apt el e di n vi aţ a mat eri al ă şivorbel e pecar el evom spune despr e el e, ac um. Manol o Mor al es– a bsol ven t al Facu l t ăţ i i de O pt oe l ect ron i că , a dat cu rs vo ca ţ i eisa l er el i gi oa se , dev en i nd prof eu tl Rel i gi eiMen del i en e,acea si nt ez ă di nt re Cr eşt i ni sm, I sl ami sm, Budi sm şişt i i nţ a se col el or er Zo şi Unu di n Era Spaţ i al ă. Accel er area cu cer i ri i Cos mos ul ui , vi zu inea uni t ară a expl oat ăr i i sal e şi pa cea mond i al ă de ap roap e t rei se col e i se dat or ea ză ,î n mare p art e u li Manol o Mor al es. Adol ph Zender – caporal uldi n Pri mulRăzboiSpaţ i alşit i ranul I mper i ul ui Ze nda, d i st rugă t or ul com uni t ăţ i l or l i ber e di n La gr ange şi st i mul at oru l– ă fră vo i e– a l ex pansi uni i Uni uni i Ven usi en e. Vi ct or Jos é Len ovi t ch– a voca t ul humanoi d ca r e a măt urat , pri nt r o r evol uţ i e,Casa humanoi dă şipe I mpă rat ul I mper i ul ui Roşu ,f on dând Uni unea Ven usi ană. Se consi der ă că spi ri t ul să u est e î n Eşa l on ul 1 ( Mar el e Cr ei er ) . Nou a cl asădomi nant ă est e o fr mat ă ai cidi n androi z. i Jorgel ' Urso–ceamaii mport ant ăvi ct i măacerberi l ordanubi eni . Î n vi rt ut ea neu t ral i t ăţ i i peca r e aţ i a ccep t at o câ nd aţ i ost f de acor d să veni ţ i ai ci , mă voimărgi ni să vă dau cuvâ nt ul pen t ru a vă put eapl edacauza,fiecar e,î ncazulî ncar emaicr edeţ iî nea,aducânduvă l a or di ne d acăveţ i di uscu t a prea apri ns.Vom di scu t a desp r e e fmel e, at ât humanoi de,câtşiandroi de,desp re pol i t i că, mai cu sea mă desp r e rol ul fiecă rui a di nt r e domni i l e voa st r e î n t er i t or i ul pe car e l aţ i i nfluenţ at , despr e vi i t oru l Si st emul ui Sol ar , despre rel aţ i i l e rasi al e d i nt r e

humanoi zişiandroi z, i des pr e cy beri şides pr e t ot ce vet i dori ,î nt r un st i l co l ocv i al ,f ără o ri gi dă ordi ne de zi . J. l ' U.( i mperat i v) :Aşvr ea să propun ca subi ectpot enţ i alşiSi t uaţ i a met acu l t ural ă a Danubi eişief ect ul ca t ast rof al al guve rnări il ui Osca r Romer o a su pra acest eiprov i nci i sp aţ i al e. A. K. :To at e l a t i mpul l or .I i vo i da cu vâ nt ul , mai î nt âi ,l ui Manol o Mor al es , ca r e,deca n de v ârst ă fii nd, va al egesu bi ect ul , pen t ru î ncep ut . M. M. :Des i gur , vo i vo rbi , şisp er că i vo i prov ocaşipe col eg i i mei să o f acă,voivor bi , deci , desp r e pasi unea mea pur mat er i al ă pen t ru at i nge ri l e, f recă ri l e şi ex ci t aţ i i l e prov oca t e de pi el ea şi peş t eri l e paradi sul uipropri et ar el orandroi desau humanoi de.Deşiam f ostof aţ ă bi ser i ceas că, un mi am ascun s ni ci od at ă aceast ă î ncl i naţ i e, ci am pref erat să o et al ez ca un dat necesar pent ru buna f uncţ i onare a propri ul uimeu angrenaj .Şiacum,ca spi ri t ,mi ar pl ace să cont i nui „j oc ul car na l " . U n si ngu r l ucr u reg r et : c ă nu am pu t ut să mă met amor f ozezî n f emel ă, pen t ru a si mţ i , or ga ni c, ceeace si mt e l a at i nger ea şif ec undar ea sa de căt re un part en er . Poa t e că unel e au descr i s st ări l e p ri n ca r e a ut r ecu t , dar eu nu mă potmul ţ umi cuacea st a. Eu aş pr ee fr a să fiu când o pi sc iă, când o l upoa i că, când o androi dă, după car e săr evi nl a st areameade a cum , ai ci . V. J. L. :Aha,dupăcât eî nţ el eg,nupr ef erisăt răi eşt iveşni cî ncarne şioa se , cidoa r să ţ i pl i mbi su flet ul pri n f auna de ca rbon şisi l i ci u. M. M. :Cam aşa dor esc . Să mă pl i mb,i ndi vi dual , obser vân d t otşi î nţ el egâ nd t otsa u î ncer cân d să o f ac.Mi ar pl ace ă s fiu un neu t ri no ca re str ăbat e crei er el eî nţ el epţ i l or . . . A. Z. :Eu aş d or i să fiu pi ct orşigr avor . Ce ani f rumoşi am pi er dut cu I mper i ul Zen da şimă mi r de mai exi st ă azinăt ăfleţ i car e maipot cr ed eî n aber aţ i i l e pe ca r el e deb i t am eu , at unci . V. J. L. :Eu am f ostun gh i ni on i st . Dacă nu aş fi f ostat ât de gr av răni t n î aceli anuari e 222 E. S. , Vi ct or osé J St al on e nu ar fi pr el uat put erea şisoci et at ea.Uni unea Venusi ana arfi f osti ncomparabi lmai uman ă. . . ne p oa t e şt i ? M. M.Ci J. l ' U. :Domnul Le novi t ch are d r ep t at e!

A. Z. :Andr oi ziroşcaţ i ,i arveni ţ icu gogoşil evost r e.Tr ebui a să vă fi ext ermi natpet oţ i ! A. K. :Domni l or , vărog , i l ni şt e, l a t f el su sp en d şe di A ni ţ c a i !t ext ul est e n ît reru pt . VI/ TTPARETH Numel e Al ej o Kephr en figur ează pe Li st a neagră a Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui .Î n vacan ţ a de a nul acest a am f ost , pen t ru t r ei J ue rnad l săpt ămân i ,l a mar e,undesper am să scr i u măcar dou ă capi t ol i n şiundecu gr eu am reuşi t să nî cheinumaiunul ; pen t ru o săpt ămân ă am f osta l Bel ved er e,pe Pal i eru l 7 bi s,unde mi am r evă zu t pări nţ i i şibuni ci i , băt r ânişihumanoi zi .Buni culmeu set emedemoart e,cont i nuăsăfieat eu şiest e s cep t i c n î pri vi nţ a vi i t oru l ui . Lam l i ni şt i t sp unândui căvommer ge î mpr eu nă î n i st ori e pri n i nt er medi ul u jrnal ul ui meu . I am ci t i t câ t ev a f ragmen t e şima sf ăt ui t săam gri j ă să nu pl i ct i sesc. Ul t i mel e l ui cl i pe de vi aţ ăl evat răicu î ncredereî npagi ni l emel e,î nf rumuseţ eaşiper cut anţ al or asu pr a ci t i t or i l or . Dar u dpă ce l e ce m i a spu s Th eo am î nce pu t s ă mă î ndoi esc că ar m aiput ea i eşi cev a bun di n t otgh i ve cu il ăst a.Un ad ev ărat gh i veci l i t erar . Şt i u, aş fi mul t mai bun ca zi ari stdecâ t ca scri i t or , dar m ă si mt ob l i ga t săcon t i nui acest urn j al :f aţ ă de Jorge l ' Urso, căru i a i sa con fisc atmunca e d 2 0 de an i ,f aţ ă de A rcad i o D el gad o,alcăr ui nume l am di vu l gat ch an et at or ul ui Ju an Char on con si der ân d că voican al i za t oat e cer cet ări l e pe al t ă pi st ă, nep eri cu l oa să – ceea cesa şiî nt âmpl at –dar n î l upt a cudi avol ul nu e oc l en pt rucom pr omi su ri ,f aţ ă de sen or l egri A a, ca re – dacăer a si ncer – mi af ăcu to o noa r e sol i ci t ân dumă î nt r un com i t etpen t ru ap ărar ea cel or ce vor să pl ecedefi ni t i v di n Dan ubi a sp aţ i al ă, aţ f ă de con şt i i nţ a mea, car e s t ri gă, mă arde mă şin îdeam nă să unce dez . Cân dî mi ami nt esc vi cu nt el e u li Theo, î mi vi ne sădi st ru g a cest e p agi ni . Şt i u căsu nt pl i ct i cos, mă r ep et , su nt mon ot on , dar con t i nui săexi st : pe L i st a nea grăa cerb eri l or . Mai deco ncert at , drag ul meupri et en ! Şi şt i u căai dreptat e:poat e căar r t eb ui săscoti n dansa mbl ul acest a at ât de het er oc l i t al povest i ri i , pe pl an uridi ver se, pe Eva Bruno;î nt r ad evăr , ep i sod ul acel a est e ob scen . Ar t reb ui să l el i mi n şipe A dol ph Zen der , dar el a ex i st at , o şt i i bi ne,şi ,î nt r un f el ,l ui î i dat oră m deza st ru l nost ru de a zişide a i ci ; Manol o Moral es st ee cu t ot ul i nut i l , după t i ne,şiVi ct or J oséLen ov i t ch î nca rcăob os i t or p ove st i rea. Ţi a pl ăcutat âtdemul tdesf ăşurar ea t r epi dant ăaî nt âmpl ări l orpri n care

am t recu t ,î ncât ai fi pref er at săci t eşt i numair el at ar eadesp re o cava l ca dă î mpot rva i cer beri l or . Ter ogsămă i erţ i cănu dau cu rs sf at ul ui t ău pr eţ i os– şi cred ceea ce spu n – dar pan a mea st ă mul t maimul t sub i nflu enţ a l ui Rol an d Bart hes ecât d al ui Augu st o R oaBast os. Mi aispu s că u m l t e cap i t ol e t r en eaz ă,că su nt dep art e de art a gr ad aţ i eiat ât e d nec es ar ă uneibune povest i rişit ar e mă t em căai drep t at e.Par cămaifi t ăi at nîdou ă şicon t i nui să mb ul u l eg atcuo cu r ea u pt redă . Pa rt ea i d n mi ne ce area vrsăţ i urmez e sf at ul at ârn ă maigr eu . Darnu, nuţ i voi f acepe pl ac, deşi şt i u cămi vr ei bi nel e,căaivr easămisevândăj urnal ulî nmi l i oanedeexempl areşiî nf el ul acest a,poa t e,săscap de oposi bi l ăt r ece re p remat ur ăî n nean t . Dar u n pot săt e a prob . Pen t rucăsu nt un t i ran. Un t i r an al cu vân t ul ui .I nt r o scri soa re că t r e Tu rr i nus ( un pri et en ) , Cezar un sp ea , ref eri t or l a Cat ul us,că poezi a es t e ce l maimar e t i ran alspi ri t ul ui unui om şinumaidu pă ace ea vi ne pol i t i ca. ez C ar î l ad mi ra pe Cat ul us pen t ru ve rsu ri l e sal e,cee a ce nul î mpi ed i cape acest a să l com bat ă pe di ct at or . Preabi ne şt i i : unul i ubeşt e şi cel ăl al t sel asăi ubi t . Dar eumi am pr opus a st f el– n î st i l pol i f oni c,dacăvrei –pent ruaaj ungel amesaj ulfinaluni cşiuni ficat or .Nuam prevăzutaceast ă exp l i ca ţ i ej ust i fica r e p e ca r e i ţ o dau acu m, dar , dacănaş a f ceo,aş fit en t at săardt oat e p agi ni l e ş i , poat e,săt răi es c c a un vi erm e a l ăt uride o tţi ce i l al ţ i se meni de spec i e,fii nd mul ţ umi t cu r emi za ce amobţ i nut o î n mec i ul cu Juan Char on.Jurnal ul ,f aţ ăder oman,est epri n fir eal ucruri l ormaigreoi , mai puţ i n pal pi t ant , dar ,t e a si gu r ,j urn al ul meu est e opart e d i n sâ ngel e şi spi ri t ul meu : ce a maibu nă.Ca şit at ălmeu , am avu t par t e de opozi ţ i e su r dă,cuat âtmaimul t cucât vi ne d i n part eaunui pri et enest et . Am î nţ el es f apt ul căJul i o nui art i st ca t i ne.Lui i am arăt at p rmu i l ca pi t olşi , deşi l a ci t i t pe n er ăsu flat e,mi a sp us cănu sa aşt ept at alaşaceva mi şi a su ger at cum arvrea el să „D fie i ncol o de St yx" . Am renunţ atsăimaiarătvreo pagi nă. Î mi î nch i pui cear eşi i dacăi aş a răt a j urn al ul l ui Juan Charon . Pe Al i ci a am r euşi tso convi ng să nu ci t ească ni cio pagi nă până nu va fi t er mi nat .I am spu s căşiMer cedezar q Mu ez af ăcu tl af elpe vr emuri . Şt i u, ţ i e nu ţ i a pl ăcu „Toa t mna Pa t ri arhul ui ",dar mi e da. i Agăsi t o gr eoa i e, prea eru n şi nat ă şi pr ea ău ldat ă. Dar mi e m i sa p ăru t at ât de e ra l ă. . . Acum douăzi l e,î nurmadi scuţ i einoast r e,ezi t ândmereu,măgâdeam să o ub pl i c cuun pseu don i m saumaibi ne să u ep rezt oat e cap i t ol el e car e n u

ţ i au pl ăcu t . N u şt i uu dacăai rv ut o, dar mai t i s mul at : voimer ge pe drum ul meu.Nu t aiun rân d:pen t ru că su nt un t i ran car e se es r pect ă, pen t ru că u s nt si ngu r , pe r d umul meu. Terogsănu t esuperipemi ne,şt i icâtt epr eţ ui esc,dart rebui esăţ i exp l i c.Am vru t săporn esceda l ob scen i t at e sp r e sp i ri t , de a l pl anuridi ver se l a t unel ul de con ve r genţ ă unde vomaj unge ec fiar e,de a lî nt âmpl ar ea m ea ( un si mpl u acci den t pri n ca re r t ec m i i de d an ubi en i )l a dest i nel e cel or ca re ne i nvi t ă săpcol ab or ăm cu o put er e hâd ă şioar bă, an al i zân dul e şi con t op i ndul e n î aceea şisu pă veşn i căa u nui prezen tî nch i s n î fieca re d i nt r e noi . Că am si mţ i t a lf elca aceşt if ăcă t ori de i st ori e,fie ch i ar şi pen t ru o cl i pă,t e o rg, numi rep r oşa . Pen t ru că scr i i nd mă el i ber ez e d u n coşm ar . Pen t ru cănoit oţ i su nt em ni şt e d roga Pţ u it e a ri i i .Eu mi am dat seama de ast a î n ace l pl oos i 5 2 noi embri e 28 5 E. S. cân d am se mnatDec l ar ai ţ a de Adezi unel aCl ubulcerberi l or .Dupăcemisapermi ssăpl ec,eram bucur os, pen t rucăer am maiput ern i c d ecâ t cei l al ţ i , pen t rucăeu şt i am desp re ei t ot , pe cân d einu şt i au des pre mi ne ese nţ i al ul :f ap t ul că sem nasem un pact cu di avol ul . Di n f eri ci re,î ngeru l di n mi ne a î nvi ns şi mi am sp us,după acel e cl i pe d e sp ii t ă, cănu am decâ t o so l uţ i e,să iî nf ru nt t ri mi ţ ând scri so rl i e.Şi am f ăcu t o.De a t uncit r ăi escn î demni t at e.Te og r sămă i er ţ i dacăam scr i s preapuţ i n es t et i c,preamon ot on şinepa l pi t an t şinumi r epet a sămaiam mul t de ci zel at dacăvreau sămi se u p bl i ce cest a gh i veci l i t erar . Nu voi şl ef ui ni mi c,pen t rucăt otj urn al ul est e oi zb ucn i re d e avă l di nt r un su fletch i nui t şidrept . Cri t i ci l e a te l mi au f ost de ol fos. Mau con vi ns sămer g pe dru mul meu.

*** Di n nou de vo rbă cu Ju an Char on. Azi , 17 i uni e 28 8 E. S. Ave am de gâ nd săcon t i nui povest i rea, dar cea a st ă vi zi t ă mat ul bur at pr eat ar e p en t ru a o put eat r ece cu vederea. A f ost , cusi gu ran ţ ă,ul t i ma dat ă cân d a avu tl oc un di al ogî nt r e n oidoi . Poa t e l îvoi mai vi zi t a, dar azi mi sa co nfirm at ceea ce şt i am demul t : u ni cu l scop al exi st en ţ ei cer ber i l or es t e păst rare a pri vi l egi i l or dob ân di t e pe vr emea l ui José Vi ct or St al on e î n Uni unea Venusi anăşiî nani il uiOscarRomer o,l anoi ,î nDanubi a.

Î n 28 ap ri l i e i am pr op us pr ot ect or ul ui meu – n u şt i u dacămaies t e des emnatde căt re D epa rt amen t ul Adev ăru l ui să m ă i ţ nă su b ob se rvaţ i e sau nu – o cart e de ap i cu l t ură. Pe Pal i er ul 7 bi s,l a Bel vedere, am găsi t , am cu mpăr at i , ş conf or m obi ce i ul ui meu , mam gân di t s ăi - sc ri u, pe pri ma pagi nă, o ded i ca ţ i e;i at „D o:eş i ave m op i ni i di f eri t e asu pra ex i st en ţ eişi

deve ni ri i , op i ni i uneo ri con t rare,acest f apt nu ne î mpi ed i căsă di al og ăm; di mpot ri vă ! C u deos eb i t ă con si der aţ i e,Al ej o Kep hren C. i t " i ndo, i m a r el i cat , ami nt i ndu mi dean i i di n urmă,că u n av em ni cimăcarn u numi t or comun. N u mam pu t ut abţ i ne să f ac o scurt ă t recer e î n r evi st ă a pri nci pal el or ev en i men t e con t rove rsat e, i d nt re noi oi d. D espre Mi gu el Romanoff : eu en t uzi astsu port er al l i ni eisa l e ref orm i st e şi î nnoi t oa r e –mă bucursămiexpri m cazulî n Ref ormăcu gl ast are–el ,deşibi nevoi t or ,î n apr en ţ ă, con si der ot t uşinecesa ră şiperi oa da dură a l ui St al on e,j ust i ficâ ndo cai nevi t abi l ă: – Ce f rumos va fi,cândva,î n vi i t or ,când vom vedea noi l el ocui nţ e al i ni at e şiordo nat e şivomşt i că l a recol t area prod usel or al i men t ar e vor l ucr a n umai r ob oţ i i ,î mi sp une n îcâ nt at . –Si ncersăfiu,eu nu credî n Dumnezeu şinam cr ezutni ci odat ă.Că i nt ru î n câ t e o bi seri căşisăadmi r co ianel e sa u ( câ nt ) câ nt ecel e bi seri ceşt i î mpr eu nă cu pri et en ul meu , ast a da.Dar m ae ti r al i smul at eu es t e si ngu r a exp l i caţ i e ogi l că adev en i ri i Uni ve rsu l ui . Pân ă acu m, Dumnez eunu mi a dat ni cio d ovad ă aexi st en ţ eisal e. . . con t i nuă să mi sp ună Juan Charon . Dar u n potrăb da să u n i dau r ep l i ca: –Aceast a est ef ormar el i gi eişinu f ondulrel aţ i i l ordi nt r ehumanoi zi sauan droi zi şiDumnez eu . Dar poat e ave ţ i dr ept at e să unexi st e D umnez eu , căci , dacăar fif ost , nu ar fiaccept at rc i mel e u li Adol ph Zen der au s José St al on e. Î ncepsămă pl i ct i sesc de t ot i a dl ogu l ăst a ch i nui t di nt r e noidoi , dar poat e căt r eb ui e să mi desc arc su flet ul ,î nt r un f el , cel or ce vo r ven i . I am su gerat î n apri l i e u li Juan Charon să şiscri e memori i l e.Azii am sp uso di n nou , dar u n lî ncân t ă i deea. Con si der ă căt rbui e ui t at r ecu t t ul , maicu se amă dacănu es t e pl ăcu t .î mi vor bea î nf ocat despr e con şt i i nţ a dan ubi en i l or car e est e ap roap e i nexi st en t ă, ar d pref er ă să ui t e despr e act i vi t at easadi n an i i' 50 sau' 60. Un om ad ev ărat sauun rob otad ev ărat ,

i ndi f eren t ce ar fif ăcu t ,l a sf ârşi t ul vi eţ i i , dacă es t e î nt r adev ăr n i t eg ru , are cu raj ul să se măr t uri se ască, poat e l a un pah ar cu al cool saupri nt r un j urnal . I am povest i tl ui Juan desp r e n ît âl ni r ea mea, î n j uru l uneimese, cu un f oster c ber , membru al ru tpel or e di nt er ve nţ i e î n an i i' 50. Acu m ar e can ce r , si mt e că va muri cu rân d şipoat e a si mţ i t n ev oa i săşidesc ar ce su flet ul . Eram cu Ju l i o.Nea spu s că una da t decât dou ă pa l me n ît oat ă cari er a sa, dar oi n am ded us căa f ăcu t maimul t e.Con şt i i nţ a saî l ch i nui a. Totl a aceeaşimasă –l ai nvi t atcerberul–saaşezatşiun f ostdeţ i nutal acel or n a i . Fusese ar est at pen t rucăî ncer ca se să t rea căSt yx ul . Ei doi– ost f ga r di an şif ost deţ i nut – se n cu oşt ea u de câ t vat i mp, dar t anci u ,î n acei ani r oşi i ,f useser ă î n t aber e di f eri t e.Şi acu m î şidep ănau amândoiami nt i ri l e, cota lcot ,l a aceea şimasă , bând acel aşial coo lr econ f ort ant , ameţ i t or şi î mpăci ui t or . Ved eţ i cu m senvârt e o ra t a,i am sp us u li sen or h C aron . Î nt r un f el ,t otacest j urn al sa născu t cao r ep l i căpubl i căpe ca re mă si mt dat or să o d au i dei i de p ut ereel i n mi t at ă a cerb eri l or . Cum sempl i nesc sel vi e,î n cee a ce ă m pri ve şe. t. . în 282 î ncepu semsă sc ri u un j urnal . Am avu t at uncivi zi unea căl voit er mi na şas e an i mai t ârz i u. Şi , deşi l am î nt r eru pt două l uni mai t ârz i u, i at ă căazi ,î n acest,an î l voit ermi na.Est e un duelpersonalî nt re mi ne şiJuan Charon.Eu am i ni ţ i at i va , su nt veşn i cî n at ac,i ar el are, de part easa ,î nt r ea gaput ere. Eu î l am pe Dumnez eu ,i ar el nu ar e nev oe, i pen t ru că î l con si der ă i nexi st en t . Dacă i mse a vpu bl i ca ce ast j urnal , st i mat e Ju an Char on ,î nse amnă că m a câ şi t ga t part i da, ch i ar de vafi să mi fie u lat ă pi el ea . –Nusunt eţ ideacor dcu ori ent areadeazial uiOscarRomer o,dar ,pe de al t ă part e,con si der aţ i că t ot ul sa f ăcu t cusa cri fici i şicu sân ge,şi r evol uţ i i l e,şinoi i născu ţ i . Nu vam sp uso, pen t ru că am î nvăţ at ecţ li a, ch i ar de a l Dvs. : est e mai ut i l săaşt ep ţ il ăsâ nduţ i adver sa ru l săvorb ea scă , i ar u t săt ragico ncl uzi i l e,cl ar şi defi ni t i v . Sunt un el evbun. De l a Dvs. am î nvăţ atsă oc j câ t de mul tî n si st emul PA S. Am scr i so şi o scri u di n nou : numi pl ac revo l uţ i i l e şişt i u căce eaces-a f ăcu t af ost nu it i l , greşi t , ca t ast rof al , prost esc, dezast ruos.t i u Ş că acu m di al ogu l nost ru sa î nch ei at . Defi ni t i v. Pen t ru că noisu nt em i ncom pat i bi l i . La pl ec ar e,a mea de l a Dvs . , mi aţ i r ecoman dat să amrăbd ar e pe nt ru că opt i mi smul vă spu ne c ă n u maie mul t de a şt ep t at : vreo câ ţ i vaani , vreo 45. Vam rep l i ca t ,î ngă dui t or , căşi10 ar fi

bi ne,mer gând peacel aşisi st em alj ocul ui ,î n st i l ulPAS,daraţ iconsi derat căi pr eamul t . Neam desp ărţ i tl af elcant ot deau na,dar en pt rumi ne a zisaî nch ei at o eră: a com promi su l ui . Sunt cu ri os cu m veţ i rea ci ţ on a an ul vi i t or câ nd veţ i afla ci t i t e rag f men t e, „Voce l a a Sel en ei " , di n di al ogu l nost rupurt at dea l ungu l a doi an i . Veţ i cer e, prob abi l , col egi l or cer beri , săi a măsu ri rad i cal e şisă mă su pri me: defi ni t i v şii r ev ocab i l ; da r va fi pr ea t ârz i u. Spi ri t ul meu va pl ut il i ber r p i nt r e aşt ri : pen t ru că am depu s mărt uri e. Sacri fici ul l ui Jorge l ' Urso est e su fici en t . Şt i ţ i bi ne:roa t a a î ncep ut săsenvârtească.

*** Anul285E. S.aî nceputpri nt r oi arnăcat ast rof al ă.Par ecuri ospent ru un l ocu i t oral uneipl anet eisă con st at e că şiî nt r un ci l i ndru sp aţ i al pot exi st a an ot i mpuri . De a fp t , es t e un l ucr u câtesp oa t e de norm a, l avân d î n vedere evol uţ i a generaţ i i l or următ oare al e pr oi ect ul ui„B i os pher a I I ".în f azai ni ţ i al ă, î n ca dru l exp eri men t ul ui di n deşert ul Ari zon a, de l a sf ârşi t ul sec ol ul ui Zer o, se al ese se un cl i mat r op ti calî n acea cu t i e com pact ă şi mi nuscu l ă,i zol at ă com pl etde med i ul î ncon j urăt o. r în secol ul urm ăt or a scon st aa tt că în spa ţ i i maimari es t e maiuşor şi maii ef t i n de a asi gu ra bi l anţ ulapeişiapoialcl i mei . Saî ncer ca t cl i mat ul t emper at şicel med i t er anea n. Rezu l t at el e au f ost mer eupest e a şt ep t ări l e cel e maiop t i mi st e.Şi , cu m t i mpul pr esa– amarăt at î nt r o s ecven ţ ă ant eri oa ră căSoc i et at eaNaţ i uni l or ua lse eci dzi a săst rămut e omen i r eaî n sp aţ i u – sat r ecu tl a con st ru cţ i a bi osp her eor l e pL ună.Erau ca ni şt e c oon li i al e ve ch i l or r g î eci nt r o di asp oră o n uă, f oa rt e n ep ri mi t oar e,dar ca r e se l ăsa î mbl ânzi t ă. î nt r un f el , acel e aşeză risel en ar e erau t ot i şt ne hrube,dar , sp r e deosebi re de cel e t er ri en e – î n cazu lî n car e ar fi f ost accep t at proi ect ul t unel el or şi grot el or su bpământ en e – aveau ava nt aj ul unei gravi t aţ i i red use( de vr eoşa seori mai mi cădecâ t cea de pe Terr a) şi , deci , pos i bi l i t at ea dep l asă ri i rap i de şi ef i t i ne sp re al t e pl anet e, cu ceri r ea l or t eh nol og i că şico l on i zarea l or , avea u ava nt aj ul unort er en urivi r gi ne ext rem de b oga t e n ît i t an, ur ani u, en er ge i sol ară. Oxi gen ul exi st a di n ab unden ţ ă î n r oci l e s een lar e,i ar h i dr ogen ul era t r ansp ort at de o flot i l ă sp aţ i al ă gi ga nt i că , de p e Terr a,şist oca tî n dep ozi t el e u lnare b su f orm ă de a pă,după ce uf sese

co mbi nat cuox i gen ul . în î nt regu l Seco lI ,l oc ui t ori i Sel en eiî şipet r ecea u ap r oap e u jmăt ae t d i n t i mp su b ap ă pen t ru a nu fi han di cap aţ iî n vi i t or de r even i rea pe u sca t ul pal i erel or sp aţ i al e a l grav i t aţ i a cl asi căde 2. 9 , 8 E 1 i m/s dor meausubapăav ân d, es di gu r , măş t i c u oxi ge n, ci t eau , pr i veaul a t el evi zor , f ăcea u sp ortşi uneori l ucr au i nf orm at i ci en i i part i cu l ari . în sch i mb, maj ori t at eal oc ui t ori l or u mncea u pe u sca t . Pe a l sf ârţ i t ul Seco l ul ui I E. S. ,r oboţ i iî şiî nch ei au pubert at eaşideven ea u co nşt i en ţ i de d rep t uri l e ce l i se cu vi n. At uncia ap ăru t pri ma mar e sc hi smă î n aceai nm usc ul ă soc i et at e sp aţ i al ă pr oa sp ăt scă pat ă d e a li mi nen t a di st ru gereri npca t ast r of el e a băt ut e asu pra err Teişidat ori t ăî nţ el ep ci uni i cel or d oi co or donat oriai mari l or u p t eri t err i en e,Rol f Ret t on şiSer go i Le G off . Dar m od el ul democrat i c a l col on i i l or Repu bl i ci i Al bast r e – car e di spă ruse de pe Ter ra – a per mi s coopt ar ea r ob oţ i l orî n ca dru l si st emul ui până l a ni vel ul coo r don ări i pol i t i cegl ob al e a co muni t ăţ i i . Şi ,î n ci uda t ut uror r p on ost i cu ri l or ega nt i ve, si st emul a mers şi con t i nuă sămearg ă şiazi . La sf ârşi t ul Secol ul ui I E. S. sa pr od us mut area masi văa desce nden ţ i l or epu R bl i ci i Al bast r e p e Mart e,unde seamen aj aser ă bi ospher eî ncăpăt oar epent ru t oţ icol oni i .A l uatnaşt er e,at unci ,r epubl i ca ce av ficu noscu t ă su b numel e d e P r ovi nci i l e U ni t e Marţ i en e. Î n sc hi mb, nu l a f elde l i n a dec urs aces t procese dst rămut ar e şi pen t ru moşt en i t or i iI mper i ul ui Roşu . Ser go i Le Goff a f ostpoat e uni cu l „ roşca t " ce aob ser vat că acel i mper i u nu poa t e co nt i nua săexi st e a li nfini t camar e p ut er e d acănu se m od er ni zeaz ă,dacănuşiî nt oar ce ceasu ll a or a l i ber t ăţ i i occi den t al e. ar D elna put ut , sau poa t e na vr ut , săel i mi ne com pl etşidefin i t v cee a cesenumea peau tnci„ ap arat ul " sau „ bi rocr aţ i a" noi i cl asecond ucăt oar e şi car e se va au t oi nt i t ul a, cu ar ogan ţ a sa caracteristică, „nou a Cast ă" . Di n nef eri ci re,după t r ecer eaî n nefi i nţ ă a l ui Ser go i LeGoff ,i au su cc eda tl a con duce re membri aicl ubul ui con se rvat or car e au i mpu s i dei l C east e. iCi r cu l au peat unci pri (n ani i i t nere ţ i i u li Man ol o Mor ae ls) dou ă ve rsi uni de evol uţ i e aI mper i ul ui Roşu : fie el udare a acordu ri l or ul i Ser go i Le G off cu Soci et at ea Naţ i uni l or şi ext i nder eaacest ui I mper i u pest e n ît r egu l Gl ob , desi gu r n î ad ăp ost uri su bt er an e –acea st ă i dee er a su sţ i nut ă de ext r ema dr ea pt ă( pen t rua ol fosi o e trm i nol og i e mai vech e)– fie accel er ar ea ep l asă ri iî n col on i i l e sel en i en e şi apoi u mt ar ea noi l or com uni t ăţ i pe V en us,desţ el en i r eaacest ei a ( până ai ci , con f ormacordu l ui ) şi

con sol i dar ea acest ei aze b pl anet are î n scop ul cu ceri ri i n ît r egu l ui S i st em Sol ar – acea st ăi dee er a su sţ i nut ă de mod er ai ţ . Pân ăl a urm ă,eiau r eu şi t să câ şi t ge, el i mi nânduşiadver sa ri işidemat eri al i zân dui . în domen i ul soc i al , î n sch i mb, au con t i nuat săi con si der e p e o rb oţ i dr ep t scl avi ce u n meri t ă să fie t rat aţ i de l a ega ll a ega l . Dar cu m col on i zarea sp aţ i al ă şidezvol t area rap i dă a nou l ui I mper i u cer eaur ob oţ i cal i ficaţ i şidi n ce nî ce m aimul ţ i , Cas t ai a dot at cui nt el i gen ţ ă, f ăcâ ndui com par abi l i cu cei marţ i en i , dar menţ i nân du i , n î ace l aşi i mp, t î nt r o st ar e de dep en den ţ ă de t i pu l sem i i ob ăg i ei . Un secol şij umăt ae t a durat t at susqu oul i mpus d e n oi iţ ari ce gu ver nau dej a I mper i ul Venu si an î n numel Cast eei human oi de( ace ast ă i nfimă mi nori t at e. ) Aşa cum se î nt âmpl ă adeseori ,scl avi i r oboţ i( se numeau andr oi zi ) î ncep user ă săfie co nşt i en ţ i de va l oa reamunci il or şi de p ut er eal or . Treb ui a caî nt r o zisăi zb ucn ea scăco nfli ct ul f at al şini mi ci t or . Dar , pe d e a l t ă part e, r ob oţ i i nu avu seser ă t rad i ţ i a unui di al og cu put er ea r ep rez en t at ă de human oi zi şi f orm aser ă o cu l t ur ă j uri di că şi poi t i că după ch i pul şi asem ănarea st ăpâni l or: t ot al i t ară, f anat i că şioa r ecu m con f uză î n pri vi nţ a met od el or e d ol fos i re af orţ ei . Era de a şt ep t at căo ca să t vafi î nl oc ui t ă cu o al t a, o t i r ani e î mbăt rân i t ă şiob osi t ă va ced a l ocu l al t ei a mai i n t er e,mai en er gce, i mai nemi l oa se. Şi ,î nt r adevăr ,i at ă ca a apăru t şicoo r don at oru l car e i l pse a.Se n umeaVi ct or José en ovi Lt ch şi , cu l mea, er a un human oi d. Sa născu tl a 20 apri l i e 1 70 E. S. î nt r ol oc al i t at e margi nal ă de p e P al i eru l XI alPri mul ui Ci l i ndru Ven usi an , numi t ă Zyber sk. Mama sa, dna Len ovi t ch, născu t ă Bl ank, si mpat i zaf r en et i c andr oi zi i ,i ar a tt ăl să u, î nvă ţ ăt or , muri se t ânăr , dar avu sesecel a şii ea deide st ânga , pen t ruvr emeaaceea . Ceeace a l det er mi nat e p don Vi ct or să urmăr ească di st ruger ea t ot aă l şidefin i t i vă a Cas t eiaf ost ecu ex t ar ea f rat eu li săumai a mr e car e part i ci pasel a un co mpl otî mpot rva i u g vern at oru l ui provi nci eisa l e. Î nt r e cel e dou ă st ae tg -gan i t d e pe vr emuri , R ep ubl i ca Al bast ră şi I mper i ul Roşu , se m en ţ i nuser ă provi nci i maimi cicar e f ăcu ser ă part e,pe Terra,di ncel el al t econt i nent eşicare,peLună,pri mi seră,dupăconst i t ui r ea Provi nci i l or Uni t e Marţ i en e şi a I mper i ul ui Ven usi an , t er i t ori i l e ce ap arţ i nuser ă acest ora. De asem en ea, r eu şi ser ă să î şicon st rui ască cei doi Ci l i ndriGi gan ţ i , de Est şi de Vest , cegravi t au î n j uru l unui ax cen t ral î n

Cen t ur a Lag r an ge, şise m ut aseră n ei î , pe a cel e p al i er e ca r e repre zen t au o mul t i t udi ne d e b i os pher e,de cu l t uri , de cred i nţ e,de d i ei . în sch i mb, pe o ti ţ aceşt il agra ngee ni î il egai deeaco mună de pri mor di al i t at e a ci vi l i za ţ i eil or sp aţ i al e.Erau cavec hi i gr eci pe vr emeaI mper i ul ui Roman , cabi zan t i ni i pe vr emeaRenaşt eri isau caeur openi ipevremeaI mperi ul uiAmeri can.Purt au î n eio vech e cu l t ură, dar n u şigerm en i i vi i t oru l ui . Erauni şt e„ f oşt i " . Au duso,ast f el ,maibi ne de un secol ,cu mi cicert uri ,î mpăcărişi veşni cet rat at ecenuduraupr eamul t ,pânăcândAdol phZenderi auni ficat brut al ,î mpi ngânduispr ecuceri reapl anet el orveci ne.

*** Lu na i an uari e aan ul ui 285 a f ost ext r em de ger oasă şia căz ut mul t ă zăp ad ă î n i nt er val el e mai al cde. nî sc hi mb, ebr f uar i e a deve ni t mai mod er aă t.La5 f ebru ari e,col egu l meude b i rou , Ar cad i o D el gad o,mi a spu s, pri nt re a l t el e,căami cu l să u i sl ami c vapl ecaî n va ca nţ ă. Mi a ven i ti deeape l oc: cear fisă i dau o scri soa re „ p en Vocea t ru Sel en ei " ?Zi s ş if ăcu t . Lam î nt r eb atpe A rcad i o d acăi o p otî nmân a u li ,a a ccept atşimam pus p e scr i s. Am scri so,dacămiami nt escbi ne,cu t uşnegru.Avea ca t i t l uî nt r ebarea „E st e posi bi l ă exi st en ţ a Cl ubul ui Democr at î n Danubi a de şi azi ?" se î nch ei a cu con vi nger ea afi rm at i vă î n necesi t at ea ap ari ţ i eiacest ui cl ub de op oz i ţ i e n î sat rap i a noast ră.Semnasem cuun pse udon i m: Seba st i anPo nt es. Am scri sopener eăsuflat e,pent u căt răi am i dei l eaşt ernut epehârt i e( acea hârt i e sp eci al ă, bi od egrad abi l ă) . Şi acu m, l a maibi ne de t reiani de l a acel even i men t , su bscri u acel ui t ext , dar su nt mai scep t i c î n pri vi nţ a rea l i zări i con cr ee t a prop uner i l or m ee l n î spa ţ i ul nost ru geogr afi c p en t ru că, pe de o part e,l umea e prea speri at ă şioare cu m an i mal i zat ă de t i ran i a l ui Oscar Romer o,i ar , pe de al t ă part e,cer ber i il ui su nt pre a nemi l oşi pen t ru a fi posi bi l ă î nfiri par ea unui d i al og . U ni ca r ea ci ţ e pr evi zi bi l ă, î n sa t rapi a noast ră,dacăMi gu elRoman off nu va nî t r epri nde n i mi c,va fivi ol en ţ a de ambel e p ărţ i . Deşi numi pl ac n i cicerb eri i şicu at ât mai puţ i n t i rani i , nu aş dori să vădexecu ţ i iî n masă ,i ndi f er en t de ca r e p art e a bari ca dei . Poa t e şi pen t ru ast a,acu m, ai ci , ref uz săt ac: pen t ru că si ngu r a arm ă pe care ar t r eb ui sof ol os ea scăt oţ i est e cu vâ nt ul .

Î n pri mel e zi l e al e l ui eb fruari e 285 E. S. , n î cad rul D i recţ i ei Supri mări l or t S rat egi ce( D. S. S. ) di n cad ru l Dep art amen t ul ui Adevăru l ui sa ap r oba t pl an ul de ce rce t ar e al n uui n idi vd, i nec unosc ut î n spaţ i ul i nt er pl an et ar . P ri nci pal el e coor don at e ce figu rau î n dosaru l o rşuer au : Numel e: Jorgel ' Urso.Prof esi unea :Tehnolog. Vârst a:52 ani t ereşt ri . St area ci vi l ă: Căsăt ori t .Copi i :Fără. Apart enenţ a pol i t i că:Fă ră cl ub; demi si on at d i n cadrul Cl ubul ui

Prog r es i stî n 259 E. S. Et i ch et at de t oa t e com i si i l e su ccesi ve de cer beri ca re i au anal i za t dos arul dr ep ti ndi vi d peri cu l os , cu per so nal i t at e put ern i că , cu i nfluen ţ ă nef ast ă asu pra cel or i d n j ur , con sem nea ză t oa t e even i men t el e pol i t i ce î nt r un j urnal , co ment ândul e cr i t i c. Î n t emei ul d at el or f urni za t e de că t re i nf orm at ori i n Ist i t uţ i ei , se const at ă că su snumi t ul a î ncepu t săci t ea sc ă f ragmen t e di n j urnal apropi aţ i l or s ăi . Est e ext r em de cr i t i c l a adr esal ui Osca r R omer o,a soţ i eisa l e, Adi na,al i ni eipol i t i cegeneral edi nprovi nci aDanubi a. Comen t ari ul l ui Al ej o Keph ren : 1. Li mba j ul ol fosi t de membri i D epar t ament ul ui A dev ăr ul ui es t e neu t ru î n docu men t el e l or e d se rvi ci u; de ex empl u: einu spu n provi nci a noa st ră, ciprovi nci a D anubi a. 2. Un i ndi vi d care r figu ează pe i l st a de su sp ecţ i a Dep art amen t ul ui ( fie elhuman oi d sauan dr od) i va fi ţ i nut subsup rav eg her e n î mod co nt i nuu până a l d emat eri al i zarea sa. 3. Exi st ăt r eigrad e d e o bservaţ i e aunui su sp ect : grad ul I – ech i val en t dosaru l ui gal ben– n îcad r eazăer s poan e ce au sp us gl ume p ol i t i ce sau nu au ar ăt at un en t uzi asm co nst ant a l hot ărâri l e su peri ori l ori erah i ci ; grad ul I I– ech i val en t dosa rul ui port oca l i u – n îcad r ează per soa ne ceuaavu t un con fli ct grav cu su peri ori i şisu nt cu noscu ţ i canemul ţ umi ţ i de st areade u lcru ridi n provi nci a noa st ră; t si uaţ i a l or poa t e evol ua î n dou ă f el uri : fi e accep t ă col ab or ar ea cu Depa rt amen t ul sau ( „ I nst i t uţ i a" î n l i mbaj ul c od i ficatal cerb eri l or) şiat uncivorgu fi ra î n dos aru l ver de,fie e ru fză i şaj ung n î dosa ru l r oşu ; gr ad ul I I I ec hi val ent dosar ul ui r oşu – î ncadr eaz ă per soan e i ndezi rab i l e ca r e,î n pri nci pi u, t r eb ui e s upri mat e.Mai ex i st ă exc ep ţ i i pen t ru

acel e cazu ri pr eacu noscu t e n î LumeaSpaţ i al ă Li ber ă care vor exi l at fie î n sc hi mbu l unor on cce si i ec on omi ce . Ci ne fi gu reaz ă î n Dosar ul Roşuşinu est e cu noscu t di ncol o d e S t yx se at po e con si der a con damnatl a moa rt e. Cam acest aaf ost cazu ll ui Jorge ' Urso. l Î n 259 a f ost excl us di n Cl ubul Progr esi st ,a î ncepu t s ci r er ea unui j urnalşiaf ăcuti mprudenţ adeanu t ri mi t econţ i nut ulsău sprepubl i car e– acea st a a f ost pri ma gr eşeal ă ap oi , după an ul 277, a î ndrăzn i t săci t ească pasa j e pri et en i l or să i – a dou a greşea l ă. Cu si gu r anţ ă că ci nevaa „ ci ri pi t " . Ori cu m, degeab a î ncer cămsăan al i zămevol uţ i a j urnal ul ui l ui Jor ge ' U l rso, pen t ru că est e t ârzi u şii nut i l . Poa t e că acest a i a f ost est di nul aut oru l ui să u. . . Ech i pa de i nt erve nţ i e a „ I nst i t uţ i ei " se prezi nt ă î nt r o zide f eb ru ari e 285 l a domi ci l i ul l ui Jor ge ' U l rso i fi nd î narm aă t cuun man datde p er ch ezi ţ i e şicuunul de a r est are. Găsi r ă nea şep tt at de rap i dj urn al ul – sear p e căşt i au unde eraţ i nut î l ri di ca ră pe cl i en t ul l orşiî l dep useră l a sed i u. Acu zaţ i a scri să pe manda t era„agi t aţ i e şi pr opa ga ndă ost i l ă l a adresa

guvernului". Un col on elî l prel uă, î i vorb i dest ul de mul t , dar p e acel aşit on neu t ru, par că î n dori nţ a de a nu se i mpl i ca,despr e pat ri e,cl ub, pop or ; ev i t ă,di po lmat i c,să ami nt eas că ce va despr e Osc ar om R er o pen t ru a nu peri cl i t a pos i bi l i t at ea î nfiri pări i u nui d i al og, p a oi su geră , m efi st of el i c, o posi bi l ă apr opi ere, poat e ch i ar oco l aborare nt re î , el acu za no t u i , l ,ce şi i ce

dor i m să vă aj ut ăm, st i mat e domnul e t ehn oo lg,pen t ru că vedeţ i că pri et eni idvs.nu suntprea si guri ,şi , după ce sem nă o d ecl araţ i e p ri n care se an gaj ă că nu va dez văl ui ni măn ui că a f os t ai ci , i se dăd u dr umul spu nân du i se să se gân deas că bi ne dacă pes t e 6 l uni va ac cept a să col ab or eze u sa va su port a ri gori l e l egi i ca urmare a prob el or i d n j urnal ul său. Jorgel ' Ursoavea6l unipent ruaacţ i ona.Eraul t i mal uişansă. . .

*** Con t i nuareaf ragmen t el or i n d di scu ţ i a l a masar ot undă î nt re sp i ri t el e l ui Al ej o K ep hren , Vi ct or Jo sé en Lovi t ch , Adol ph Zen der , Man ol o Moral es şi Jorgel ' Urso,pet ărâmull uiHades:

A. K. :Aţ ifi cr ezutvr eodat ă,st i mat e spi ri t e răt ăci t oar e,că va veni vr emea când vomst a, f aţ ă î n f aţ ă, l a aceast ă masă şine vomdepă na ami nt i ri l e, car e, or i cum, n u mai au sensdec ât pen t ru pl ăcer ea conver sa ţ i einoa st r e,pen t ru că, de sc hi mbat ,t otnu mai pot sc hi mba ni mi c.Chi ar da că nu ne pl ace ul mea de j os,di n Cal ea La ct ee,chi ar dacăam vr ea so ve dem al t f el , deş i ,î nt r un anumi t sen s,ea sa că l ăuzi t după or i en t ări l e noa st re sa u î mpot ri va l or î nt r o f or mă exa cer bat ă, os ci l ând î nt r e ex t rema roşi e şipuri t at ea brună, acea st ă l ume î n ca re am t răi t şinoicâ ndva şiî n ca r e, su nt c on vi ns, aţ i vr ea să vă î nt oa rceţ i chi ar d acă visar a cor da celmai umi l st at ut d e ser vi t or iî n ceamai t ot al i t ară so ci et at e a ep i go ni l or vo şt ri – vă rog să mă i ert aţ i că nu mă r ef er al mi ne acum , dar şt i ţ i bi ne că eu nu am guver na t ş i nu am î ndemnat mul ţ i mi l e a l gu ver nar e – cea a st ă l ume,zi c,am dor i o d i n nou ; vă ob se rv pri vi rea şicon st at că î mi daţ i drep t at e.Pri vi r ea uneiumbr e? Am rămas cu o def ormaţ i e până şiî nl i mbaj .Deşisunt em nemuri t ori , am da t ot n Ui ver su l pen t ru câţ i va ani pet r ecuţ i pri nt r e acel e maşi ni mi nunat e dot at e cu sp i ri t , c ar e su nt cop i i i ad op t i vi ai u om l ui , a cei androi zisu peri ori şi ,t ot od at ă, at ât de vu l nera bi l i pri n se nt i men t al i smul i mpri mat î n prog ramel e o l. r . . V. J. L. :Te r og să mă sc uzică t ent r er up, . A Kep hren , dar mi am ami nt i t d espr e urmaşu l meu l a pr ezi den ţ i a Di r ecţ i uni i di n Uni unea Ven usi ană. . . A. K. :O i dee excel en t ă pen t ru di scu ţ i a noa st ră de azi ,t e rog să cont i nui pen t ru că aces t a va fi su bi ect ul : Uni unea Ve nusi ană a f osto t i rani e a mat eri ei sa u a spi ri t ul ui ? V. J. L. :Mul ţ umesc. Am aflat , şişt i ţ i că ai cise aude t ot ul , chi ar dacă nu de fieca re di n noiî n acel aşit i mp, dar pa rt i cu l el e neu t ri no şi

t ahi on i i ci rcu l ă nest i ngh eri ţ i şiDumneze u l a î mpi ed i ca t pe Di avo l să i cenzu r eze, am aflat căurmaşul eu m l a pr ezi denţ i a Di r ec ţ i uni i di n Uni unea Ven usi ană, on or abi l ul Jos é V . St al on e,a f ost , pe v remea Cast ei ce guve rna î ncep ut uri l e col on i ză ri i pe Ven us, un i nf orm at or l a Pol i ţ i ei Sec r et e. D ea -b i a rec entam f ău t l egăt ur a cu an umi t e î nt âmpl ăr i pet r ecut edemul t .Isespunea androi duldi n oţ elpent ru că a rezi st atl a t oa t et ort uri l el a ca r ea f ost p su us. nî vr emea acee a, rob oţ i i er au dot aţ i

cu si mţ uri ca şioam eni i , dar e l avea u i mpr i mat e pe o sc ară şimai sen si bl i ă. A şa că, i n d pu nct ul aces t a de ved er e, or tt ura ar fi f ost i mpos i bi l ă, dar n i cieu , şini cial ţ i col eg i ai mei , nu l am ruga t să ne arat e urmel e vi oe ln ţ eil a ca re a f ost p su us.Şi est e cu nos cu tf apt ul că ga rdi en i i că l ăi a i C ast ei u n er au ni şt e prof esi on i şt i pr ea rafinaţ i a i t er ori i , ei ăl sa u urme de l ovi t uri pe t oa t e t rupuri l e deve ni t e mat eri e pri măî nl aborat oar el el or ,at âtdehumanoi zi ,câtşideandroi zi . M. M. :Pr ob abi l că sp i ri t ul l ui J. V. St al on e răt ăceş t e pe undev a pri n cel ăl al t uni ve rs,pen t ru cănam auzi t de l a ni ciunul di n prof ei ţ i mari l or r el i gi i căel ar fiai cicu noi . J. l ' U. :în ceea ce m ă pri veşt e,î i dat or ez t r ecer ea mea î n nefi i nţ ă, l a un t er men mai apr opi at e dc ât aşfi cr ez ut . C e pu t er e mal efi că f enomenal ă a put utavea asupra urmaşi l orsăidi recţ işii medi aţ i . .î mi ami nt esccă, deşiîn pl i nă per i oad ă de des t al oni zar e, eu am f ost î nhăţ at şiat en ţ i on at ,l a numai t r eiani de l a Di scu rsu l Secr etal l ui don Neq ui t as, e d că t r e cer beri i Danubi ei , pe nt ru cr i t i cil a adr es a f ost ul ui con ducă t or l a pop oa rel o. r Am f ost excl us di n Cl ubul Progr esi st şi de at unciam figu rat , con st ant , pe L i st a nea gr ă. M. M. :Ce i nt ui ţ i e f ant ast i că a put ut ave a Orwel l asu pra so ci et ăţ i i vi i t orul ui ! Pr ev i zi uni l e sal e au f ostdepăşi t e,de depart e, de mari it i rani ai Uni ve rsu l ui . A. Z. :Vr eisă sp ui , Manol o,că se poa t e rea l i za ceva de va l oa r e î n domen i ul so ci al ,î nt r un t i mp scu rt , al t f el ecâ d t săt recicu t ăvă l ugul pest eopozanţ i ,zeflemi t orişipol i t i ci enidecaf enea,al t f eldecâtsăiarzi şisă l e dai cen uşa dr ep t hrană pl ant el o, r gă si ndul e,î n sf ârşi t , un rost măca rî n acest f el ? J. l ' U. :Cu t ot es rpect ul ce t reb ui e să l purt ăm su flet eo lr m or ţ i l or , mă si mt ob l i ga t să i nt er vn i şisă sp un cănu su nt de a cor d cuop i ni a t a, Adol ph.Const at ,cu păr er ederău,că nu aiî nvăţ atni mi cdi ni st ori e,şi cu at ât mai puţ i n di n prop ri a t a i st or i e.Prob abi l că şiacu m ai f ace l a f el . . . A. Z. :Nu! Acumaş fi de d ou ă or i mai neî ndurăt or , mai vi oe ln t , mai hotărât.

A. K. :Dr agi sp i ri t e, vă rog să nu vă cert aţ i ; pol emi za ţ i câ t dori ţ i , dar men ţ i neţ iţ i nut a aca demi căa con ve rsa ţ i einoa st re. . . J. l ' U. :Când aud se acad emi ci en i ,î mi vi ne să t rag cu pi st ou ll , pent ru alparaf raza,deri vat ,pepri et enull uiAdol ph.î mivi neî n mi nt e i mag i nea de hi pop ot am î ngâm f at a Adi nei Romer o cu t i t l uri l e ei , nea cop er i t e de ca l i t at ea neu ron i l or ei , ci uf rat e unor col abor at or i meri t uoşi t ransf ormaţ iî n i obagi i unei baronese a şt i i nţ ei ,l i psi t ă î nsă de sâ ngel e al bast ru necesa r . mi dau sea ma că am gr eşi tî nt r un f el . Prob abi l că nu ne V. J. L. :î i es e,î nî nt r eg i me,ni ci od at ă, at uncicâ nd vr em să f acembi ne.Treb ui e s ă dărâmăm şio a fcem pr ea mul t şipr ea r eped e,apoi dor i m să con st rui m şinu maiavemt i mp,pent ru că am t r ec ut dej a î n l umea umbr eo l. r Urmaşi i noşt ri sp i ri t ual i , guve rnând î n numel e n ost ru, nu f ac d ecâ t să şi i mpună prop ri a v oi nţ ă. A. K. : Dar dacăurmaşul t es e i nt el i gent şi l ar vcăză t or u n mai cont ează pr ea mul t cum a f os t maes t rul . Mă gând es c a cum l a Mi guel Ro man off. V. J. L. :Da, eu nam şt i ut pr ea cl ar ce aş vr ea să devi nă Uni unea Ven usi ană. Aveam , cei d rept , ni şt e i dei e nbu l oase, pe car e l e că păt ase m di n că rţ i l e pări nţ i l or on fdat ori ai Prog res i smul ui , d on Carl os şi don Fed er i co, dar , cân d am aj uns să gu ver nez concr et I mper i ul Ven usi an, mam l ovi t de n i şt e d i ficu l t ăţ i canu f use se ră prevă zu t e d e cei doi co rf i ei . A. Z. :Toa t e pros t i i l e ast ea pe ca re l e di scu t aţ i mă pl i ci t se sc. Mi emi pl ace acţ i unea pură,neî ncăt uşat ă de r eflecţ i ial e unorgândi t orice au cr ezu t că pot săpr eva dă dest i nul U ni ver su l ui . Tot uşi , r t eb ui e să r ec un osccă am gr eşi t o far t e mul t . Dacăaş fi di n nou conce l ar ul

I mper i ul ui Zen da, nu aş mai di st ruge androi zi i , aş aveaun uni c ţ el : ocu parea Uni uni i V en usi en e, l i chi darea progr esi smul ui şiel i ber area l umi i vi i t oru l ui de peri co l ul roşu. V. J. L. :Şi eu mă gând eamcă si ngu ra l ume,cu ad ev ăr atbu nă , nu poat efi decâtcea roşi e.Credeam că Uni versulart r ebuisă fienumaial androi zl i or , pen t ru că oa men i i su nt ă ri şieg oi şi t pri n nat ura l or , su nt

st ăpâni ţ i de i nst i nct e pri mar e şipână şiraţ i unea nui decâ t o armă î n sl uj ba dori nţ ei l or nest ăvi l i t e d e p ut ere. . . A. K. :Col egi î nt ruHades, Manol o m îi f ace sem n că a ven i t vr emea rugă ci uni i . . . Vă rog să reve ni ţ i ai cipen t ru a con t i nua di scu ţ i a noa st ră. Vă mul ţ umes c.

*** ul l Eşan t i oanedi nJurnal ui Jorge l ' Urso î nregi st rat e î n memori a Spi ri t ul ui Uni versa l . * ) Not ă:Acestj urnalaf ostconfiscatdecerberi idanubi eniail uiOscar Romer oî n 10 f eb ruari e 2 85 E. S. şia st atî n arh i va secr et ă pân ăl a demi si a f ort ui t ă a sat rap ul ui . n î urma i nven t aru l ui ef ect uat di n ordi nul n oi l or st ăpâni , nu a mai f ost găsi t .î n ca t al og ul ca l cu l at oru l ui ar hi va r fi gu r ea zăcu i ndi ca t i vu l / 00 / ( zero-zero) . Fr agm en t ul următ or aost f reda ct atî n 10 f ebru ari e 2 85, l a maibi ne de d oiani de a l p uci ul gen eral i l or andr oi ziî mpot rva i l ui Osca r Romero:

„Tu , ce l ca r e ve zit ot ul , auzit ot ul , şt i it ot ul , nu ai prev ăzu t căun gru p de ge ner al i androi ziva î ndrăzn i să t e s upri me.Ci ne eşt it u ca r et e pret i nzirege,f ără sospui ,darodaidenţ el espri n pregăt i r ea supuşi l or t ăi cu i deeacon t i nui t ăţ i i pe sca unul put er i i exe cu t i ve a Danubi ei ,a fiul uit ău?î mii magi nezun vi i t orprocesî n careveiapăr ea,at âtt u,cât şi Adi na şi Ni co l e, şive ţ ifi j udec aţ i de un t ri bunal al spi ri t el or ,î n ca r e cei12 j uraţ i vor fif ant omel e cel or ca r e t eau urât c elmai mul t . Dar , pent ru că vort r ebuisă fie i mparţ i al i ,t e vorcondamna l a nemuri r e,î ţ i vor mu sl ge su flet ul şi l vorri mi tt e pe t ărâmul l ui Hades ,î nt r o va l e a pl ângeri iveşni ce,unde nu veiavea l i ni şt e,veist a cu t eama de a fi sup ri mat şi et ve i r f ămân t a pen t ru t ot deau na f ăr ă să poţ i sc ăp a vreodată. Ci ne eşt it u, t i ran f ără că păt âi ? Eşt i fiul l ui Ant on i o Romer o,un peon sărac sărac di n vechea Danubi e pr erevol uţ i onară, una di nt re puţ i nel e excepţ i ial e acel or vr emuri ,pent ru că pe at uncipeoni ierau bogaţ i şi l i beri .

Ta t ăl t ău ave a mul ţ i cop i i , er a del ăsă t or , dar n u er a rău, î n f el ul să u. Am auzi t cîţ i ai î ncep ut ca ri erade l upt ăt or r p og r es i stpri n f urt ul unei bi ci cl et e. Pol i ţ ai ul t ea pred at t at ăl ui t ău, ca re ţ i a t ras o chel f ăneal ă st raşni că. A doua zi , a vea să pl ec i d eacasă pen t ru t ot dea una. Des i gur , ul t eri or i arev en i t , dar numai î n scu rt e vi zt i e.Ave ai nevoi e de h rană, de m îbrăcăm i nt e,de casă şi , mai presu s de o ta t e,de oa men i că ror a să l it e con f es ezi : şii ai gă si tî n membri i acel ui mi nuscu l Cl ub Progr esi st . Erai un adol escent ăi t uh i t , pri bea g şiflămând şiai gă si t şimamă, şit at ă, şipri et en iî n Orga ni za ţ i e. Teai dărui t , cu t ot su flet ul , munci i de p rop aga ndă î n sl uj ba progr esi smul ui . Nu avea i prea cl ar e noţ i uni l e, en pt ru că nu ai f r ecven t at şcol i , d ar n i cinu pr ea t e i nt er es a î nvă ţ ăt ura si se tmat i că . Aj unse se il a con cl uzi a cărob oţ i it r eb ui e să st udi ez e, ai r o amen i i să i di ri j ez e. es Di gu r , nuţ i ex pri mai op i ni a, pent ru că era î n cont radi cţ i e cu soci et at ea perf ect ă propovădui t ă de pat roni it ăivenusi eni .Erai ,oar ecum,ca Sf .Pavelvorbi nd at eni eni l or , pent rucăat unci ,î naceaDanubi eFel i x,ni meninu cr edeaî nprost i i l epe car e l e debi t ai . Dar a it ă că război ul l ui A dol ph Zen der asc hi mbat rapor t ul de o fr ţ e d i n Cen t ura Lagr ange. Î n peri oa da des f ăşu rări i sa l e a i st at l a păst rar e în l agă r , scă pând de peri col ul di sp ari ţ i ei pr ea t i mpuri i . După î nf rânge rea t i ranul ui brun, od at ă cu ven i r ea t rupel or androi de ven usi en e, i ţ ai sc os cap ul a l l umi nă: er ai doa r ve chi l upt ăt or . A if ost em rarca t şir ecom andat a l con ducer ea Uni uni i Ti ner eu tl ui Prog res i st . Ai vo rbi t di n ce nîce m ai bi ne, pe part i t ura pat roni l or – publ i culnu pr ea cont a,pent ru că t oţ ierau păt runşi de superi ori t at ea roboţ i l or – şi ai f ost t ransf erat dr ept com andant d e cer ber i şi ep rart i za t a l Dep art amen t ul S i st emat i ză ri i Al i ment are.Pe scurt ,t oţ iceicare aveau t erenuri ,ser e sau l aborat oar e al i men t ar e pen t ru humanoi zişien er get i ce en pt ru androi zit reb ui au să l e predea st at rapi eiadi că st at ul ui ,pent ru a f ol osiun t ermen consacrat– i ar a ce sa tî i« aj ut a» pe f oşt i i propri et aripri nt r o di st rb iuţ i e mai ech i t abi l ă şiuni f or mă, se sp unea , a al i men t el or şi en er ge i. i Ai dep us un zel f ără precedent î n « nobi l a» ţ i mi si une, ci omăgi nd, arest ând, deport ând, t ri mi ţ ând l a « ca nal e»şipi rami de pe t oţ i cei t recu ţ i pe l i st a t a nea gr ă şi t eai d i st i ns pri n « devot amen t n eţ ărmui t şi bn aeg aţ i e revo l uţ i on ară» ,

parcă ast aif ormul a, nu? în schi mb, erai în r el aţ i i proast e cu coor don at or ul Dep art amen t ul ui Adevă rul ui , dar a st a nu t ea af ect at î n perspect i vă,pent ru că t oţ imembri iEşal onul uiDoiî lant i pat i zau.La moa rt ea pat ron ul ui , don Jor geJor gezpen (t ru căurmaşu l desem nat şi a decl i nat com pet en ţ a, ned or i nd coor don ar ea ) , ai f ostprop us să con duci Eşa l on ul Doi . At uncit eai î mbăt at pri ma oa ră cuput er ea . Nuţ i ven ea să cr ez i . Oar e er a pos i bi l ,t u, va ga bon dul şiderbe deu l ani l or e dt i ner ee ţ, să aj ungiî n vâ rf ul pi rami dei ? Şi , deşi er ai un adep t con vi ns al i dei l or mi nunat e al e l ui V. J. Len ov i t ch şiJ. V. St al on e,ai apl i ca t mai deg rabă pri nci pi uladversarul uil ordemoart e,Adol ph Zender ,adopt ând maxi ma acest ui a, mai î nt âi di scr et , apoidi n ceî n cemai cl ar , aj ungâ nd acu m, câ nd sc ri u ace se t rânduri ,l a obsesi e: « ei n vo l k, ei n r ei ch , ei n f ühr er» . Ai j ucat ,t r ebui e să r ecunosc, o part i dă geni al ă şi , cu si guranţ ă, t oţ i anal i şt i i vi i t orul ui î ţ i vo r a preci a meri t ul di pl omat i c. i Aî nce put p ri n a acor da at en ţ i e se ct oru l ui r el aţ i i l or ex t ern e,dând se nza ţ i a că ,î ncet dar si gu r ,t e vei el i ber a de t ut el a ven usi ană. în acel 21 augu st286, ai f ost ext raor di nar . E u am cr ezu t si ncernît i ne, at unci . A ir eu şi t săfii un f ührer .Totî n acelt i mp,î ni nt eri or ,aidef al catpl anuldebăt ăl i eî n două câ mpuri di st i nct e:pe pri mul , cel al mari i mase , ai dat se nza ţ i a că unei l i bert i ză ri ; p e al doi l ea, a lî mpărţ i ri i at ri buţ i uni l or d e co ordonar e, a i t r ecu tl a el i mi nar ea fizi că , di scr et ă şiperfi dă, a cel or i d n ve ch ea ga rdă. Aiavuti nt el i genţ asoi eit r ept at ,si st emat i cşif ărăgrabă,debarasândut e de i ncom ozi . De ul t i mul ,î n anul 274. Tot t u a nci ,l a 28 mart i e,t eai procl amatpri mulguvernat oralDanubi ei .Pri n aceast a aiel i mi natun ve chi pr i nci pi u l enov i t chi an car e se pa ra i dee a domi na nt ă a progr esi smul ui , uni că şi veşni ci nspi rat oar e, de Eşal onul Doi , sau guve rnul , ca re r t eb ui a doa r să apl i ce di ee a l a con di ţ i i l e co ncr ee tf ără a o det urna, sau î nl ocu i cu un ch i p ci op l i t . Ai l i ch i dat separaţ i a put eri l or şi ţ i a i eş i t . Şt i u că ve rbul « a l i ch i da» ţ i e at ât de drag; nu mam put ut op ri să nul ol foses c. e D at unci , d i n 274, u t, chi p ci op l i t , a i d even i t Dumneze ul nost ru, al danubi en i l or ,i ar so ţ i a t a, Adi na, a f ostnve ist i t ă dr ep t Sf ânt ul Duh. Şi , pen t ru ca Tr ei mea să fie com pl et ă, l ai aso ci at şi pe Ni col e,deşinu ar e ni ciî ncl i naţ i ide pol i t i ci an şini cinuipl ace.în sch i mb, are o ca l i t at e:e nei er t ăt or . Dar , acu mul ând pr ea mul t ă put rer e,

ai î ncep ut să f acigr eş el i . Nu mai ave ai de ci ne să t et emi şiţ i ai zi s că ţ i a ven i t rândul să ţ if acide ca p. Commod us a avu t mani a băut uri i şia f emei l or ,Hel i ogabalpe cea a orgi i l ormi st i cosexual e,i art u pe cea a con st rucţ i i l or . Dar pen t ru a con st rui t r eb ui e mai î nt âi să dărmâmăm. . . Sună ci neval a uşă . Mi et ea mă. Voiascun de aces t e pagi ni de j urnal î n sp er anţ a căl e voi con t i ua. Mă duc sădesch i d. . ." ***

Sunt em î n 7 f ebr uar i e 28 5 E. S. Son er i a ap ar t ament ul ui l ui Jor ge l ' Urso su nă pr el ung.Pri veşt e ca dranul cea su l ui el ect r on i c di n per ee. t st Ee 09 16 . Tocm aia t er mi nat cât evapagi ni de j urnal . Azia scr i s despre scar O Romner o.Dar r t eb ui e săse r g ăbeas că. î şiadună hârt i i l e şi l e a şea zăî nt r un dos ar ,î nt r unul di n sert arel e b i rou l ui să u. Porn eşt e ca l m sp r e u şă , dar ar e o r eţ i ner e.Să fie un pri et en ? Ci ne l ar u p t ea cău t a acu m l a or a ast a? Di n part eacerb eri l or u n poa t e fi peri co l . Nu l au vi zi t at l a domi ci l i u de p est e 2 0 de an i . D acădore au săl i nt er ogh eze , l î n i vi t au l a sed i u, fi e pri nt r un vi deot el ef on,fiepri nt r ocart epoşt al ă.Nu,nu potfiei .Soţ i avi nel a1700 de ob i cei , şiar e ch ei e.Ci ne să fie?Se apr op i e de uşă , pri veşt e pri n vi zor : un i ndi vi d î nt r e d ou ă vârst e,că ru nt ,î mbr ăca t corect . Nu sepoa t e d i st i ngedacă es t e an dr od i sauhuman oi d.Ori cu m, l ucr ul ace st a ni cinu maicont eaz ă, pen t ru căsu nt f oa rt e mul ţ i op oza nţ i pri nt r e rob oţ i , caşif oa rt e mul ţ i sp i on i ai cerb eri l or ri pnt r e oa men i . Tot uşisehot ărăşt e:desh ci de. – Ai cil ocui eşt e domnulJor ge l ' Urso? î nt r eabă i ndi vi dulpe o not ă mode rat ă. –Da,eusunt .Cedori ţ i ? Î n acest rt scu i nt erv al ap ar î ncă doicer ber i . Sunt n î uni f orm a l or neagr ă,cl asi că, av ân d capu l de mor t aşe zat deas upr a a dou ă oaser ept d embl emă,pe măr u ul st ân g. Jorgel ' Ursorămânecaparal i zat .A maiavutosenzaţ i easemănăt oar e demul t ,î n ani if eri ci ţ i ai co pi l ări ei . Aveape a t uncivreo 14 ani . A să rt iga rd ul unui muzeude an t i ch i t ăţ i , sa aşezat nt r o î pozi ţ i e bună şia pri vi t cer ul negru alci l i ndru l ui sp aţ i al pri n hubl ou l acel ui muzeu , vi sâ nd l a zi ua câ nd va fi depart e,poat e undeva pe Ti t an,depart e del umea ast a mi că şirea,

î ngu st ă şihai nă,cân d, deod at ă,a si mţ i t o mân ă gr ea e p u măru l săuf ragi l de co pi l . Sa ri di ca t , s-a î nt ors işl a pri vi tî n f aţ ă pe pazn i c. –Aibi l et e,băi et e? –Nu,nuam. –At uncihaicu mi nel apoart ăsăichem pecerberisăt eî nt r ebeeide cevi il a muzeuf ără i l b et . . . Şi a si mţ i to f orţ ă su pranat ural ă ca re i a dat ari pi .A f ugi t , dar p ar că zb ur a. Pest e ga rd, pri n parcu l pădur e d i n aprop i er e,pe a l ei l e o raşu l ui , până aca să . At uncia ost f si ngu ra d at ă câ nd i sa u sca tl i mban gu ră d e ef ort . Dar acu m unde să uf gă? iŞni cinu ar e d e ce, pen t ru că şt i e căar e drep t at e:săscri e u n j urn al , săvorb ea scăcu pri et en i it ot ceea cedoreşt e,să gân dească l i ber . . . C e mul t e potrec te pri n mi nt ea unui om î n ace l e 10 secu nde at fae. l. . Domnul î n vârs t ă con t i nuă: –Am unmandatdeperchezi ţ i esemnatdepr ocur orşidor escsăidau cu rs,şibru sc sent oa rce sp r e cer beri f ăcâ ndul e sem n cuca pul . Ei î lî mpi ng pe J orge ' Urso l, i nt r ă, î ncept r ea ba, l ăsâ ndulî n prag al ăt uride su peri oru l să u, ci vi l ul . –Aşput easăvădmandat ul ? –Desi gur ,i at ăl ;deşiî nt r ebarea dvs.misepar ei nut i l ă.Spercă vă daţ i seam a cădacănoi , cer ber i i , dori m o p er ch ezi ţ i e,pen t ru a da un si mpl u ex em pl u, vom găs i or i cân d p r ocu r or ul car e s ă n e s emnez e u n man da t . –Am găsi t !st ri găceidoicerberişivi n spr euşaî nt r edeschi săţ i nând î n mâi ni at ât cel e câ t evafil e p r oa sp ăt r ed act at e –ul t i mel e – câ t şiun dosa r gr os – um nca edo vi aţ ă şi su flet ul unui om, con cen t ratî n maibi ne d e 2 . 000 de p agi ni . Uni cu l exem pl ar cap t ur at de u nel t el e o arbe a l e u neist i hi i ce u n se mai op r eşt e:Ci cl on ul r oş u. Ceeace asi mţ i t Jo r ge ' U l rsoî n acel e cl i pe af ost mair ău decâti ce or t or t ură.Să ţ i se t ai e un pi cor i sau o mân ă f ăr ă an es t ez i e,cu un fier ăst rău t oci t şi să ţ i se pună sar e sauspi rt es t e o desf ăt ar e,să ţ it orn i ben zi năn ca p, apoisă apri nziun ch i bri t şi să si mţ i cu m t e co nt op eşt i cu nea nt ul ,î ncet , di n t oa t e p ărţ i l e,şidur er osde ex ci t ant , es t e un rafi nament lamasoc hi smul ui asi at i c,să fii pu s l a zi d î n f aţ a pl ut on ul ui de exe cu ţ i e şt i i nd că maiaicât ev a sec unde di n aceast ă vi aţ ă mi ze rab i l ă – d ar ot t uşisi ngu r a pe ca r e o cu noa şt em – d upă su flet ul î ţ i va mer ge l a ce r sau poat e va di spă rea pen t ru t ot deau na ( ci ne poat e şt i cu adevărat ?)est e o bi necu vân t are,dar să ţ ii a su flet ul pe ca r el ai t urn at cu

răb dare , cu mi gal ă şicu t eam ă î n pagi ni l e unui j urnal , car e r epre zi nt ă pen t rut i ne,aut oru l , un co pi l că ru i a ăi urm ăreşi cr eşt erea, est e d ea drep t ul cat ast r of al . T en -t rebi u at nciunde es t e Dumnez eu şice se ns mai ar e exi st en ţ a? a Or e n u es t e o tu tl o su mă d e acci den t e? au S poa t e,maidegr ab ă, t r ăi m î n i nf er n şiad ev ărat ul Dumnez eu es t e D i avol ul ? Da,da,cu si gu ran ţ ă ast a es t e.Tr ebu i e săne ru gămPri nţ ul ui Negr u car e sa î mbrăcat n r î oşu . Tr ebui esăidenunţ ăm peceiapr opi aţ i ,peceidraginouă,pepri et eni icar e au î ncr eder e î n noi , ş i nu mai ast f elvom put ea su pravi eţ ui , pr osper a, î nvi nge, domi na,şan t aj a,uci de sa u dân d or di n săfie u ci şisem en i i noşt rişi scăl da, î nt r un baz i n pl i n cu sânge , î n compan i a curt ezanel or apoca l i psu l ui . . . –î ţ imul ţ umesc,Doamne,că exi şt iî n suflet ulmeu,r eflect ă Jor ge l ' Urso î n ace l moment , pen t ru că şt i i bi ne că su nt d et aşate dace ast ă exi st en ţ ă t recă t oa r e,de a t unci , di n acel 259 al EreiSpaţ i al e.î mi par e rău , desi gu r , cămi se uf r ă su flet ul scu rs n î acest e p agi ni , dar t ş i u, su nt con vi ns, că domni a î nt uner i cu l ui se ap r op i e de sf âr şt i . Chi ar dacăeu voicăd ea, neşt i ut de n i men i ,t orţ al i ber t ăţ i i pe ca re a m ţ i nut oî n mân ă,su b f orm ă de con dei , cân d scr i am j urnal ul , va fi pr el uat ă de al t ul , care , poa t e,va r eu şi maimul t dec âtmi ne,acu m. Şt i i bi ne cămam î ndoi t de exi st en ţ a Ta, dar acu m nu o maipotf ace. Nu maiam t i mp. Te og r n u si ngu rl ucr u: dacă exi şt i cu adevă rat , n îvi nge!nl ă î nţ ui eşt el p e di avo l şi i mi el năi u nel et el e! ă F i di sp ăru ţ i pe cerb eri , pen t ru t ot dea una! Acest a-i t est amen t ul meu . Tesol i ci t exe cu t oru ll ui . Făo! – Să mer gem,domni l or .Pr esupun că,având dovada mul tdori t ăa vi novăţ i eimel e,dori ţ isămăduceţ il aSecţ i e,sămăi nt er ogaţ i . –Da,desi gur .Nu neaşt ept am sănu opuneţ ini cior ezi st enţ ă,dar ,mă r og, acest ai un punctde vedere e care pl voi not a î n procesu l ver bal . Sunt ga t a săcr ed căveţ i col aboracu noi , pen t ru bi nel e dvs. , a sp us cerb eru lî n ci vi l , avân d gr i j ă să f ol osească per soan a I pl ur al , con f orm st i l ul ui „I nsti tu ţe i i ". Af arăaşt ept aodubăneagrăşiet anşă,caî nani i' 50. –I st ori aser epet ă,r eflect ăî ngândJorgel ' Urso. Aj unseră l a sedi u,î lconduseră pri nl abi ri nt ulst râmtalacel ui aşi mi not au r sân ger os car e nu sel upt aseî ncă cu Tez eu . Ci vi l ul î i desc hi seo uşă ,î l pof t i să i a l oc l a o masă ,l a cea l al t ă seaşeză elşi i ceru ,i mperati v:

„scr i e,scri et otceai f ăcu t di n 59 până aE cu ra m! u" .î n cl ădi r eacen t ral ă a D epa rt amen t ul ui Adev ăru l ui .

*** Mi nut el e se scu r geau l en t pen t ru mi ne n î fiecare i n d zi l el e u li au gu st 285. P ri veamhart a pal i er eor l di n sat rap i i l e ve cn ie şi ăceam f pl an uri . Tr ebui asăgăsescoposi bi l i t at edeevadar e.Şiast acelt ârzi uî nvaravi i t oare. Mer ge am, di n cân d î n cân d, nî f aţ a hubl ou l ui t ran spar ent i n d pa l i er ul nost ru şipri veam ,l aco m de i nfini t , st el e p ân ă l a care, şt i am, nu voi aj unge ni ci odat ă, Lun a pe car e nu căl cas em, dar av eam şansa, dac ă voi fi con damnat câ ndva, î n vi i t or , di n mot i ve ol pi t i ce sa u de co nşt i i nţ ă – a col o se l ucr ează, î n mi nel e d e i t t an sauuran i u, cu pri zon i er i , human oi zi– V en us, pe care vi ozi t asemî n ap ri l i e şiî mi sch i mbasemop i ni a, ot t al egat n i vă, consi der ân d că şiace ast ă l ume ce se vr ea er met i c î nchi să poa t e dev eni perf ect i bi l ă. Nou l coor don at or al Di r ecţ i uni i Cl ubul ui P rogr es i st al Uni uni i Venusi enepareaorupecut r ecut ul ,î nmodt rept at ,dari reversi bi l .Acum,l a ap r oa pe r t eian i , Mi gu elRoman off a dep ăşi t t oa t e a şt ep t ări l e accel er ân d procesu l de r ef orm areal „ pr ogr esi smul ui " i nt er pl an et ar î nt r un ri t m i nf ern al . Osca r R omero, sa t rapul pr ovi nci einoa st r e,î n ci uda dori nţ eisa l e, va fi si l i t să demi si oneze.Ul t i muldi sci polst al oni an va fi const râns să părăsească put er ea. Acu m, pe măsu ră ce scri u acest e â rn duri ,î ncl i n să cr ed căelşiep oc a sasu nt pe ca l e d e adeven i o ami nt i re,f oa rt e u rât ă, cei drep t , dar omi a nt i re. Noi , dan ubi en i i ,î n opt i mi smul nost ru genet i c,su nt em gat a să dăm ui t ări i co şmaru l de ca r e a m scă pat şisăpri vi m, î ncrez ăt ori , sp r e v i i t or . Dar nu avem voi e săui t ăm cei 45 de an i de i t r an i e,nu t reb ui e săui t ăm vi ct i mel e su pusepersec uţ i i l or ,f ami l i i l e des părţ i t e, cop i i iî nf omet aţ i , băt rân i i morţ i de f ri g şide di sp era re, rob oţi i reca l ci t ran ţ i sc urt ci rcu i t aţ i . Nu t reb ui e săui t ăm rău l cu car e am con t ri bui t fiecar e di n noipri n men ţ i ner ea at mosf er eide mi nci ună, f al si t at e,su sp i ci une,pri n acce pt ar eaumi l i nţ el or , pri n ced arean î f aţ a put eri i , pe ca re n ea m i mpuso şi am pr ed i ca t o co pi i l or oşt n ripen t rua-i f eri , cred ea m noi , de rep resa l i i sa u ch i ar d e odi sp ari ţ i e p r emat ură. . . To ţ i am greşi t . De f ri că . Deabi a acu m, mani f est anţ i i Br ash ovi eiau avu t cu raj ul să

spu nă şisă f acăce ea ce er a de dat or i a noast ră,demul t . Ei au sc ri s pe zi duri l e de pl ast i c al e cl ădi ri l or p al i eru l u„ i nu l or ne em t em de moar t ş e! i" au câ şi t ga t , pen t rucăau reu şi t săat ragăat en ţ i aî nt regi i Cen t uriLagran ge, a Pr ovi nci i l or Uni t e Marţ i en e şi aUni uni i Ven usi en e asu pra i nvol uţ i ei gl ob al e a so cet iăţ i i noa st r e„ pr og r esi st e" ,î n ca r e sau den at urat m ari l ei dei i nova t oar e al e u li V. J. Len ov i t ch . Dar gr eş es c pr ou fnd. M am l ăsaturat f de evol uţ i a gal opan t ă a even i men t el or an t i ci pân d r et ragere a sat rap ul ui . Pen t ru că elcon t i nuă să gu ver eze, mai f ermşimai di st ru ct i v d ecâ tî n ani it recu ţ i , co nt i nuând săf acă vi ct i me.Noi ,t oţ idanubi eni i ,sperăm ca Mi guelRomanoff săivi nă dehac, î nl ăt urân dul , dar , c on cr e, t n i men i nupoat e să pr ec i zez e cân d se vant âmpl a mi nunea. Tr ăm i caî nt r un del i r ,î n car e,î n fiecar e momen t , put em fi des emnaţ i drept vi ct i me.Di n aceas t ă cau ză eu am aj uns a l con cl uzi a că t r ebu i e s ă vor besc . Acu m. Nu dupăce at srap ul va fidă râmat . Dacă em vrsă evi t ăm, î n vi i t or , o peri oa dă de t er oa r e ca ceade azi ,t r eb ui e să vor bi m. Pen t ru că u nmaiaşaexe mpl ul ce l or nî drăzn eţ i va fiurmat . Dacăt r ebu i e să al egem î nt re amuriî n demni t at e sa u a t răi î n scl avi e,î ncăun pi c – oa pt e se sc hi mbă ce va,pâ nă l a urmă,ne vomfi zi cân d su nt em obl i gaţ i să l a eg em pri ma var i an t ă. Jorgel ' Ursoaal esşinuagr eşi t . pent rucăadeveni tmart i r . La sf ârşi t ul l ui augu st 28 5, mam deci s:voi sri e o ca re t cri t i că l a ad r es a l ui Osc ar om R er o.Am l ucr atpe 1 şi2 se pe tmbri e şipa r că o voce st el ară ma op ri t . At uncimam hot ărât : voi co nt i nua scri so rl i e p e ca r e e l voi exp ed i a, pen t ru a fi ci t i t eî ncep ând cu sf ârşi t ul l ui f eb ru ari e „Vocea 286 l a

Sel enei " .Nu voi f ugini ci od at ă,pen t ru căeu su nt cel carer eadr ep t at e,şi nu sat r ap ul şi cer ber i i săi ; voi ace f uz de ar t i col ul 2 8 al Car t ei Fundam ent al e,pen t ru că l i ber t at ea cuvân t ul ui nu es t e mon opol ul unui si ngu r n i di vi d, ciest e u n drep t şich i ar o bo l i ga ţ i e at ut uror ă cet ţ en i l or . Î n noi embri e,pe 1 9, îm i ai nt esc nbi e,er am pe P al i er ul 3, î mpr eu nă cu Jul i o şiascu l t am r el at ar eapri meiî nt âl ni ridi nt r e„ cei doimari " ai l umi i noa st r e:Rol an do Rami r ez şi Mi gu elRoman off , cân d, l a bul et i nul de şt i ri a „Voci i Sel enei " ,am au zi t amân doio şt i r e car e nea umpl ut de gr oaz ă şi dez gu st . Se spu nea că t eh nol ogu l Jo r ge l ' Urso,ce t ăţ eandan ubi an , a dec eda t , n î urma unor com pl i caţ i i c ar di ace, a l î nchi soar ea Cen t ral ă a

Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui de p e P al i er ul 1. Ul t er i or au s afl atamăn unt e di n su rsel ea a f mi l i eişipri et en i l or .A f ostăt b ut pen t rua fi uci s n î ch i nuri :o răzb unarenni ut i l ă î mpot rva i unui su fletcu r at şi a uneicol oa ne vert eb ral e cea r ef uza t săseî ncl i ne n îf aţ a arb i t rari ul ui . At uncii am sp us u li Jul i o: –Trebui esăexpedi ezscri sori l e,cu ori cepreţ !Tr ebui esăf acem î naşa f elî ncâ t memori a l ui Jorge' Urso l să iî nvi ngăpe că l ăi i să i . Tr eb ui e caî nt r o zit orţ i on ari il ui sădeasocot ea l ă, î ncep ând cu ul t i mul cer ber şi t erm i nând cu Oscar om R er o î nsuşi . Poat e că en va u aj t a Dumnezeu, poat e că vom fi mai noroco şi . . . Est e un ri sc en or m, dar , dacăcr ez i că exi st ă o câtde mi că şan să, î ncea rcă ! Eu voi pl ecaî n Provi nci i l e Uni t e Marţ i en e şit e voi aj ut a, de acol o, mi ar ep l i ca t Jul i oî ncrez ăt or nîi zb ânda noa st ră. Pest e şasel ezi er am î n bi r ou l ce rber ul ui Ju an Jo sé Qui san o,unde semnas em de cl ar ai ţ i l e pr i n car e de veneam un membr uas oc i at al Depa rt amen t ul ui Adev ăru l ui . Part eai nt er esan t ă es t e căaveam l a mi ne,î n borset ,cât evadi nscri sori l epecarei nt enţ i oanm săl et ri mi tspreafici t i t el a „Voce a Sel en ei ". Di n f eri ci re, l a i nt ra reaî n cl ădi reaFi l i al eiPal i eru l ui 2 nu se ace f per ch ezi ţ i e.Se co nsi der ă căcei ce n vide b ună voi e au f ost ch emaţ i de căt re u n cer ber . A doua vi aţ ăal uiJor ge l ' Urso a î nceputat unci ,î n acelpl oi os 25 noi embri e. Cel e şa se ul ni al e a go ni eisa l e n u i au mai aparţ i nut l ui î nsu şi , pen t ru căa deven i t un bul gă r e d e p l ast i l i nă î n mâi ni l e d e o ţ elşit i t an al e rob oţ i l or cer ber i , con cep uţ i ca avân d o uni că pl ăcer e:t ort ur a human oi zi l or . At unci Jorgel ' Ursoai nt ratî nl egendă:amart i ri l orDanubi ei . VI I / NETZACH Sunt em î n4i ul i e 289, Er a Spaţ i al ă. Est e o zi că l duroa să de va ră. Ai ci , pe pal i eru l 2 al Ci l i ndru l ui de Est , ca de al t f elî n t oat ă pr ov i nci a Dan ubi a, cl i ma a f os t pl an i ficat ă să fie t emper at co nt i nen t al ă. Şi est e. Am căut atmer eu un l ucru sau oacţ i unecaresămeargăbi neşii at ă, am gă st i : cl i mat ul . . . Est e ozide marţ i . în zi aru „D lr ep det at e a zai " ,ca r e se publ i căl a Lut eţ i a, î n ci l i ndru l de Vest t reb ui e s ă „M a a p n a i r f est ă ul pen t ru Ref or mă" .în cu rsu l ser i i ,l a emi si un„A ea ct ual i t at ea Danubi ană",N. C. Mon t és va rel ua t ext ul ap ăr ut , dej a, nî zi ar . n îce pâ nd de mâi ne va fi

publ i ca t ă câ t e osc rso iare e p zi ,î n ace l zi ar , şivafi ci t i t ă„Vocea , se para t ,l a

Sel en ei " .Toat ă aceast ă agi t aţ i e,di n punctde vedere alcerberi l or ,se va prod uce î n pr eaj ma, nî t i mpul şidupă an i ve rsar ea a ci ncise col e de l a Revol uţ i a Franceză. Şi cu m Lut eţ i a est e moşt en i t oa reasp aţ i al ă şicu l t ural ăa Fran ţ ei , am con si der at op or t un să part i ci p l a aceast ă an i ver sar e pri n publ i car ea ce l or dou ă căr ţ i pecar e l eam sc ri s an ul „Ju r t ec r u n t a :l ul

despr e La gr an ge"–par „Di ncol o de St yx" cr i so ri d es pr e t ea I – şi„S r ef orm ă" .Nu şt i u dacăvoi ave4 a oca zi a sămi con t i nui j urnal ul , deci sar put ea ca part ea I să fie şiul t i ma.Scr i sor i l e,î n sch i mb, su nt o orm n are firea scăa cel or t ci i t eî n 28„ 6 Voce l aa Sel en ei " . în cei t reiani şij umăt at e am st at nt î r un f elde ech i l i bru pr ecar nt r e î dori nţ a meade a exp ri ma l i ber di scu rsu l desp r e real i t at ea cot i di an ă a Dan ubi eişii nt er di cţ i a i mpusă de cer ber i . Aî nvi ns î n mi ne con şt i i nţ a mor aă. l ri Fca ap arţ i ne t r ecu t ul ui şi edu caţ i ei . A m aj uns l a con cl uzi a că or i ce t ăcer e î nse amnă col ab or ar e. Tr ebui esă r ecunosccă un mar emeri tî n pri vi nţ ar ei nt rări imel eî n ar ena di spu t el or pr ovi nci ei noa st r e l a avu t Mi gu el Roman off , coor don at or ul Di r ecţ i uni i Cl ubul ui Pr og r esi st alni u U ni i Ven usi en e. nd Ii f er en t cese va î nt âmpl a î n vi i t oru l ap r op i at cu r ep ubl i ca sa,cu pr ovi nci i l e afi l i at e „Trat at ul ui " şi cu„pr ogr esi smul "î n gen er a, l don Mi gu ela reu şi t e cva deose bi t ş i nemai văz ut pân ă l a el .A i nt rod us dez bat ee ra ca met od ă de ab or dare a en orm eor l con t r over se î nt r e gu ver nan ţ i şigu ver naţ i . Pe acest cons i de r ent mam baz at când am cons i de rat opo rt ună r edac t ar ea „S cr i so ri l or es dpre Ref or mă " d "esch i sepri n acel „Mani f est "" car e pr op unea şi en pt ru Danubi a di al og ul n î t r e t oa t e ca t ego ri i l e so cet iăţ i i . D esi gu r , ă f ră apr ob areasa t rap ul ui şicu i gn orarea cer beri l or . Şt i u, acest e dou ă că ri ţ mă potduce alce vaasem ăn ăt or gh i l ot i nei , pen t ru căt otne afl ăm î n pr eaj ma ani versă ri i Revo l uţ i ei , dar f ără scu ririni mi c n u sa ob ţ i nut vreod at ă. 00

Pri vesc ca dranul cea su l ui el ect r on i c cu î nf ri gu rare.Est e . Dau 19 drumul l a ap ar a. tî nce pe bul et i nul de şt i ri . Cel e 10 mi nut e mi se par o veşni ci e.Nu suntat ent .Măgândescl ai arnal ui' 86.At unciam aşt ept att r ei dumi ni cil a rân d să mi se di f uzez e pri ma sc ri soar e şisa t r an smi s î n a pat r a.Am avu t sen zaţ i a căcer ber i i au i nt ratpe fi r . Nu mi a di sp ăru t decât pat ru l uni mait ârz i u, dar u n defin i t i v. Mam î nt r eba t n ît runa,de at unci : Careăsfie a t âtde p ut er ni ciî ncât să ăt prundă pân ă şiîn„Vocea r eda cţ i a

Sel en ei " ?în acest caz, mi am zi s,nu maiest e ni mi c d e ăcu f t . Şi t ot uşi .O at i t udi ne i nt ransi gen t ă şiper sever en t ă î i vaî nvi nge, până l a urm ă, pen t ru căvi i t oru l nu poa t e a parţ i ne d ecâ t cel or u b ni . Şi i at ă căam î ndrăzn i t să i î nf runt di n nou . I am sp us A l i ci eiî n var at recu t ă să se hot ărască şisă u n mă bl och eze ca nî' 86: Va mer ge ucmi ne s au ne v om se par a? Aal espri ma sol uţ i e. Î ncă di n an ul 26 8 mam dec i s să pl ec defin i t i v di n Dan ubi a.Se î mpl i nescdeci , 21 de an i de l a acea hot ărâr e.Pe de al t ă part e,at ât cât t r ăi escî n acest aţ sp i u nef eri ci t am drep t ul ,î n t emei ul art i co l ul ui 28 di n Cart a Fundamen t al ă,sămi exp ri m op i ni a asu pra ori căru i su bi ect pe car el dor esc a ab fior datşio a fc nîmodpubl i c.De asem en ea, am ch i ar da t ori a să o f ac.Ori ce l ege, decr et , hot ărâr e sa u deci zi e pusă î n pract i că î mpot rva i mea, saua membri l or am fi l i eimel e,est e necon st i t uţ i on al ă şicaat are ul n ă. î n acest sen s,avoca t ul meu di n Ci l i ndru l Spaţ i al de V est vamob i l i za p o i ni a publ i că i nt erp l anet ară şiva f ace demersu rică t r e gu vern at ori i pr ovi nci i l or spa ţ i al e,i ncl usi v căt re Mi gu elRoman off ,î n scopu l ap ărăr i i mel e.Mă si mt dat or să preci zezi ndnou ,r el uând un t ext ndi t r o scri soa r e ce mi sa di f uzat î n 86, căori ce decl araţ i e, r a t i col , n it ervi u, et c. , ca r e nu cor esp unde sp i ri t ul ui l i t erei d şi ori nţ ei el me de obţ i nerea l i bertă ţ i i ,î nt r un al t sp aţ i u uni ver sog rafic,cl ar exp ri mat e n î cel e d ou ă că ri ţ ,a f ost emi s n î scop ul de afi di scred i t at şisu pri mat . Aut ori i pot en ţ i al desi gu r , cerb eri i Dep art amen t ul ui Adevărul ui . Bul et i nul de şt i risa î nch ei at . Gân duri l e careau m bân t ui t n î acest scu rti nt erval ,l e scri sesem cuun an î n urm ă,î n j urn al . Î şivo r a f ceoare ec ef t ul ca în ' 86? I ndi f eren t de rezu l t at , es en ţ i al est e sănu ne e tmem pen t ru căal t f elne vor t ea puurma al ţ i i , maicu raj oşi , sau poa t e,mainor ocoşi . Sa î nc hei at şi mel odi a – semnala emi si u „A ni ct iual i t at ea

Dan ubi an ă"şise aude,î n sf ârşi t , vocea pl ăcu t ă şii ron i că a pop ul aru l ui r ed act or şi prez en t at or . N C. Mon t és. Est e oî ncân t are ecar fi e com en t ari u al său . Reu şeş t e î nt ot deau na să descr eţ ească f runţ i l e şisă ne dea sper an ţ ă vorbi nddespr ecel emait ragi cel ucrurial eexi st enţ einoast r ecot i di ene.I at ă că pr ezi nt ă sumar ul ; al t r ei l ea subi ect „ :M ani f est ul pen t ru Ref orm ă" î nt ocm i t de A l ej o K ef r en .

O uşurar e m iensă mă cupr i nde.Cel deSus ţ i ne cu mi ne. Mă l as purt at i d n nou pe val ul ami nt i ri l or . Fi ul meu , de pat ru l uni şij umăt ae t t r eb ui e săt răi ascăî nt r o pr ov i nci e i l beră, caom l i ber . Sunt pr egă t i t moral să l upt pân ăl a cap ătpen t ruami real i za su vi l . Dacăar fidupă Al i ci a,nu sar î nt âmpl a ni ci od at ă, i mi n c.Prob ab i l că doipart en er i au î nt ot deau na cât e ceva î n com un: ni şt e cu nosc uţ i au su perfic i al i t at ea , ni şt e veci ni , sp eran ţ a ş a nomen cl at ură, ţ al i i , beţ i a si mţ uri l orcarn al e.Ei bi ne,noiavemî n com un sp i ri t ul co nt est at ar . Pe v r emuri , Al i ci aa f ost um l t mai vi ru l en t ă cami ne.în sch i mb nu a f ost ni ci od at ă per seve ren t ă.Eu er am f oa rt e ă rb dăt or şi con t i nui săfiu, dar câ nd con si der căi aj munge cu ţ i t ul l a os, st ri g.Mi se ecl dan şea ză o mân i e st ăp ân i t ă şir ece r ca e mă dev oe rază. Sunt mp î ot ri va vi ol en ţ eişi con si der uni ca arm ă accep t ab i l ă şi i vi cl i zat ă a duel ul ui , cu vân t ul . E st e pr oba bi l un soi de masoc hi sm pr eer fi nţ a mea e d a mă l ăsamal t rat atsau ch i ar ci us d ecât a fi eu î nsu mi t orţ i on aru l . Pân ă l a urmă es t et otun f elde vi ol enţ ă dar cu semn schi mbat .Ori cum,est e maimor al ă decâtme t oda cerb eri l or . Treb ui e săr ecu nos c căam f ost i nfluen ţ at pr of und de exe rci ţ i i l e yogadi nadol escenţ ă.Şiobservcăacum î mipri ndbi ne. Mi s e ci t eş t e „Mani f est ul " . Sor b fiec ar e cu vân t . S unt e fi r ci t . Mă gân desc că, poa t e,mul ţ i ob i di ţ i dor eausă u a dă ceva sem a ăn ăt or pen t ru că apr oapet oţ i da nubi eni i gând es c as t f el . în cur ân d voi fi chemat l a Dep art amen t ul Adevăru l ui , fil i al a Pal i eru l 2. Mâi ne di mi neaţ ă sau mait âr zi u?

*** Î n peri oa da 28 i uni e – 1i ul i e,anul 288, Era Spaţ i al ă, sau desf ăşu rat l a Super ova N , ca pi t al a Uni uni i Ven usi en e,l ucr ări l e Con f eri nţ eiFed er al e a Cl ubul ui Pr ogres i st . Con f er i nţ a an t er i oa ră a avu tl occu47 an iî n urmă,su b pat r onaj ul l ui J. V. St al on e.Acu m, î n 28 8,Mi gu elRoman off a î nce rcat , şise pa r e căa r eu şi t , să u p nă bazel e u nui nouî ncepu t . Ref orm a pe car e oprecon i zează promi t e săsc hi mbe st ruct ura soci al pol i t i că a î nt regu l ui Uni ver s. a D că est e si ncer , şidacă va r eu şi , se va î nf ăp t ui , î nt r un vi i t or med i u, cee a ce an al i şt i i pol i t ol ogi numeau con ve r genţ a si st emel or . n î căl duroasa zi de 4 i ul i e 288 – săr băt oar ea

naţ i on al ă a Provi nci i l or Uni t e Marţ i en e – Al ej o Kef r en şi a pr op us să con sem nez e cât ev a op i ni i asu pra Con f er i nţ eiVen usi en e, com en t ari i al e mari l or i z ar e şi o s cu rt ă pri vi re et r r osp ect i văasu pra evo l uţ i eiMari i Uni uni . în ci uda ri scu l ui de a fi pl i ct i si t or ,a î ndrăzn i t ,t ot uşi , să l e r ed ea mai j os . Iată-le:

„V. J. Len ovi t ch a sp er at c ă, pr i n î nl ocui r ea omul ui cu maşi nai nt el i gen t ă se va f or ma o l ume spa ţ i al ă nou ă, pu ri ficat ă de t oa nel e al ea t or i i al e psi hul ui umanoi d şi raţ i on al pl ani ficat ă sp r e bi nel e moşt eni t ori l or a rţ i uni i uni ve rsal e. Adol ph Zendera crezutcă,pri n el i mi nar ea androi zi l or ,va puneî n dr ep t uri aces t r f agi l firi cel edpraf o cs mi c,pări nt el e şi pri mul cu ceri t or al co nt i nent ul ui sp aţ i al : omul . Guve rnel e su ccesi veşidemocr at i ceal e Provi nci i l or n Ui t e au r eu şi t să r ea l i zeze o si mbi ozăper f ect ă şinei magi nat ă ni cide că t re pări nţ i i f ondat oriaiBănci iSel enei ,î nt r e humanoi zişiandroi zicar e a avutun ef ect ast bi l i za t orasu pra aces t orprov i nci i ,î n i nt eri or , con ducâ nd l a un ri t m de cr eşt er e con st ant a l u tt uror sect oa r el e econ omi ce, i as gu rând ast f elbaza put eri i mi l i t are, a d r ol fos i t ă î n sco puri def en si ve a acest or provi nci işiapărar ea Ci l i ndrul uide Vestalcent uri iLagrange." ( Di n „Ami nt i ri d e pe t ărâmul c eă ll al t "vol – umul I I al Jurnal ul ui despre Lagran gede Al ej o Kef r en „Mi ) gu elRomanoff est e un r ef or mat orand roi d sau hu manoi d ?" se nî t r eab ă î n edi t ori al ul săude sâm băt ă com en t at oru l zi aru l ui„ Ti mpul ",art i co l rep rod us n it eg ral : „Ci ne ar fi cr ez ut nî ace a t oam nă r ec e a an ul ui 28 2 că pr i n st i nger ea pat ri arhul ui de l a Super ova N se vor od pr uce nî scu rt t i mp, ni şt e sch i mbări ep oca l e. La î ncep ut n i mi c nu preve st ea vi i t or ul . Ju l i o Andros a prel uat – î n ci uda t enaci t ăţ i il uidon Leon – coordonar ea Mar eu li I mper i u. în cal i t at ea sa an t er i oar ă de se cret ar al Depa rt ament ul ui Adev ăr uu l, i pr i mul cer ber al l umi i şi a i mpu s domi naţ i a asu pra cel or 6co l egiai Eşa l on ul ui 2. Dar nupem t ru mul t t i mp. După un an şij umăt at e,meca ni smel e sa l e n it er ne sau der egl at şi ela t r ecu tî n l umea umbr el o. r La î nl ocu i t c eldesem nat an t er i or e d pat ri arh:Const anci oCeräo.Na dusoni cielmaimul tşi ,î n mart i e285, a t r ecu t St yxu l . Oar e să fi ex i st at o p rogr amar e ant er i oa ră ? Prob abi l că

ni men i nu şt i e.Ori cum ,î n acel momen t , Eşa l on ul 2 sa î nt runi t şi l a dese mna t pe el c mait ân ărmembr u a l său : don Mi guel Roman off. A f os t con su l t at Marel e Crei er – adi că sp i ri t ul et er n al u li V. I . L en ovi t ch mumi ficat şi sol i ci t at să răspu ndă l a î nt r ebă ri l e deosebi t e al e Eşa l on ul ui – şia f ostde acor d, va l i dândul pe don Mi gu elî n post ul neo fici al de « pri mus i nt er a p res » . Numai I . V.St al on e nu l a con su l t at ni ci od at ă pe Marel e Cr ei er şi î n cei 29 de ani de gu ver nare a reu şi t să răst ăl măcească î nt r ea ga î nvă ţ ăt ură a f on dat or ul ui progr esi smul ui , t ri mi ţ ând pe l umea ceal al t ă mi l i oa ne de humanoi zişiandroi z, i dea val ma. D ar oa re sc ri sor i l e l ui Len ovi t ch au avu t n umai pă rţ i bune? acea st ai o al t ă î nt reba r e ce se cer e a fi amânat ă pen t ru o per i oa dă vi i t oa re câ nd Ref or ma l ui donMi gu elsevafi con sol i dat . Nou l coo rdon at or aat aca tî n pri mul rând rel aţ i i l e di nt r e cel e dou ă mari pu t er i . Pâ nă l a else men ţ i nea u dest ul de î ncor dat e ca urmar e a i nt ransi gen ţ ei gu ver nat or ul ui Rol ando Rami r ez î n pri vi nţ a apărări i l i bert ăţ i it ut uror n idi vi zi l or di n Oi kumena Spaţ i al ă. Don Mi gu ela reu şi t să şiconvi ngă col egi i să ced ezeasu pra unor punct e mi nor e şia pr econi zatun nou st i l ,deschi s,di nami cşide bună cr ed i nţ ă. La a pat ra î nt âl ni r e cu don Ron al do, l a SuperNova, aer se mnat „Trat at ul " de r ed ucer e a armamen t ul ui st rat eg i c n it er pl anet ar de put eremedi e.Pri mulmar epassef ăcusecu ol ună î nai nt ea Conf eri nţ ei Fed er al e a Cl ubul ui Pr ogr esi st . V a fi oa re posi bi l ă dezvol t area î n Uni unea Ven usi ană a unui mod elmi xtşia uneiî mpărţ i ri a put er i iî nt r e androi zişihumanoi zi? N umai vi i t or ul ne vaput ea da un răsp Seuns." i mpune o pr eci zare: at ât î n Provi nci i l e Uni t e,câ t şiî n Ci l i ndru l de Vest al Cen t uri i La gr an ge, cee a ce er a cu noscu t su b den umi r eade zi ar ,î n sec ol ul zero, şit r at a, î n sp eci al desp r e e ven i men t el e p ol i t i cecu r en t e,apar e ş i acu m dar nu t i pări t pehârt i e cipe ecr an ul com put er ul ui per son al ,l a si mpl a ap ăsar e pe un but on . Se deose beş t e de bul et i nul de şt i ri pen t ru că es t e numai ext t con den sat ,f ărăf ot ogr afi i şif ărăson or . Se con st aă t, nîurma unui son dajde op i ni e,cănumăru l ci t i t ori l or e d zi ar e- pe ecr an î l dep ăşeşt e pe cei ce u a di ază u b l et i nel e d e şt i risa u pri vesc el ej t urn al el e.Să fie omod ă? Desi gu r , son daj ul sa f ăcu tî n LumeaLi ber ă.î n pr ovi nci a Dan ubi a nu es t e pos i bi l să ţ i al egi decâ t u nul di n cel e dou ă zi ar e publ i ca t e de că t r e Di vi zi a

I nf orm ai ţ i l or i n d cad rul Dep art amen t ul ui Adevăru l „R ui : ugu l Prog r es i st ş "i

„D anubi a Li ber ă" .Amândouăaşazi sef oiau deveni tbul et i nedecurt eal e t ri bul ui sat rap ul ui Oscarom R er o.Ceimaimul ţ i dan ubi en i sor b i nf orm ai ţ i l e de a l „Voce a Sel en ei ".

ăr u" l di Zi ar ul „Adev n Super ov Na co ment eaz ă, cu hot ăr âr e, pe mar gi neaî nch i deri i Con f eri nţ ei : „R est ruct urarea a î ncep ut . La t oa mnă vor vea a l oc l a ege ri l el oca l e pent ru Consi l i i l edi st ri ct ual ei arî n pri măvară sevordesf ăşura al egeri l e un i ona l e pen t ru dese mna rea membr i l or Congr esul ui car e va al ege gu ver nat or ul U ni uni i Ven usi en e. oi Nl e preved er i s t i pul ea ză celmul t dou ă mandat e pen t ru or i ce t i t ul ar al pu t er i i execu t i ve. iŞ n î pat ri a noa st ră democr aţ i aat ri umf at ". Pe margi nea cest a eiscu rt e n ot e„A d i d nevă rul " ,ed i t ori al i stu l zi aru l ui „D r ep t at ea "di n Lut eţ i a se nî t r ea bă: „1 . Exi să t î nt r adevă r o se parare a st at ul ui de cl ubul progr es i st dacă coor don at or ul c l ubu l ui est e î n ace l aşi i mp t şi gu ver nat or al uni uni i? 2. C e f el de al eger e pen t ru post ul degu ver nat or est e dacă ca ndi dea ză o s i ngu ră per so ană: coor don at or ul cl ubul ui progr es i st? ş i 3. Cât e d reped e va fi desc ent ral i zat ă ec onom i a de război a aces t ei so ci et ăţ i a rob oţ i l or ca r e dor es c s ă set t umani ze ze?" . Dar alacest e n ît r eb ări numait i mpul va a d răsp unsu ri cor ect e.

*** Sunt em î n di mi neaţ a zi l eide 5 i ul i e 289, Era Spaţ i al ă. se Aar ă am ch emat o şipe A l i ci a,l ân găap arat , săau dă scr i soa reameadesch i să. A f ost su rpri nsădar n u l a f elde sp eri at ă caî n 86. I am povest i t şidesp re ca rt ea „D i ncol o de St yx" . ca r e v a apar e zi l el e a cest ea : I am spu s c ă mă gând i sem i ni ţ i al să i dau un al t i t t l u, de„P p a i l ct dăcu di avo l ul " dar , , pân ă a l urmă, mam hot ărât asu pra a ces t ui a;mi sa p ăru t maisi mbol i c. Î n vara t recu t ă i am ci t i t şi buni cu l ui meu cât evaf rag men t e şii am com uni cat t da a posi bi l eipubl i cări : 12 oct ombri e 292 – an i ve rsar ea a op t secol e d e a l descop eri r eaAmeri ci i . desi gu r t ş i am şiat uncicăo vo i pr op une

t i paru l ui î n 289 dar oream d sănulî ngri j orez să şinul sp eri i pr eat are.El mi a su ger at să o scr i u cât ai mf rumos cu put i nţ ă şisă o t ri mi t ed i t uri i după r t ece rea nînefi i nţ ă a sa t rap ul ui Oscar Romer o. Am î ncer catsăof acpl ăcut ădar ,acum,când măpr egăt escsăst au , di n nou ,f aţ ă î n f aţ ă cu unel t el e d i avo l ul ui , cerb eri i , nu su nt co nvi ns c ă am r eu şi t . Ori cu m, su nt î mpăcatu c gân dul căam f ost si ncer pân ă l a det ai l u, l ucr u car e sar u p t ea să mă cos t e.Dar su nt c on vi ns că aces t s acr i fici u meri t ă afi f ăcu t . Pri n cel e d ou ă„D că i n rcol i ţo de St yx" şi„S cr i so ri des pre

Ref or mă"sper că voi fi acc ept atca m embruper man ent î n Cl ubu l Opozi ţ i ei Danu be i ne. Azi ,î n aceast ă di mi neaţ ă de 5 i ul i e,şt i u că am î nvi ns.A î nceput V Sel en ei "şimi sepubl ci t i reasc rso irl i or m el e„ l aocea i că şij urn al ul . Am r eu şi t să lî nvi ng pe î nsu şiJuan Charon vu l poi ul ;î n sen s sp i ri t ual , dar fizi c?Prob abi l azivo i fi ch emat l a sed i ul cerb eri l or işpul veri za t . Mi e e tam ă.Acu m voida mar ea ăt băi l e:cu mi ne n îsu mi . Tr ebu i e sămi î nf rân g ri fca . Dacăaşi fi coor don at or e d ce rber i poat e că l aş su pri ma î n f aţ ă pe op oz an t ul ce nî drăzn eş t e sămi se op ună:un si mpl u acci den t şigat a;deş i acu m e camt âr zi u. Ar fi f ost maibi ne de i nt er ce pa tt m an usc ri sel e ce l or dou ă căr ţ i şidupă acee a di spă rut f ăr ă urmă saumaibi ne a cc i den t at n di gr eşe al ă dar i n ci decu m an ch et at ,i nt er ogatau st r ecu t pe a l Depa rt amen t ul Adevărul ui .Nu,acci dentî nscenatperf ect .î imul ţ umescCel uideSuscămal uat î n ech i pa sa . Di n f eri ci r e pen t ru mi ne D i avo l ul are i sci d pol i cu i nt el i gen ţ ă l i mi t at ă. Sunt prea î ncr ezăt ori î n put er ea l or b a sol ut ă. i Şnu au resp on sab i l i t at ea asu pra deci zi i l or pen t ru dosa r el e l or . A şt eap t ă hot ărâri de su s, de l a eşa l on ul su peri or . Ei pot , cel mul t săprop ună o sol uţ i e şi st au t i moraţ i până vr eungrangurl edăsemnal ulverde. . . Aziseî mpl i nesczeceanidel acăsăt ori ameacu Al i ci a.Şifiulnost ru ar e d oar pat rul uni şij umăt at e.Au f ostt i l u i ani i aceşt i a de si ngu răt at e şi de med i t aţ i e.Am ci t i t en ormşi , maicu seam ă,am avu t posi bi l i t at easăob serv pe vi u anat omi a şifizi ol og i a beţ i eiput eri i . Poa t e căun marţ i an bog at ar pl ăt i banigr eipent ruat răioexperi enţ ăasemănăt oar e,cuamendament uldease put eareî nt oarce, câ ndvaî n vi i t or ,î n Provi nci i l e U ni t e.

Dar at i ă că m a aj uns a l bi r ou . Gri j ul i u ca nî t ot deau na,mă preocu pă burt i camea.Pun l afiertceai uldet eişiment ă,î midesf acconservacl asi că de peş t e pe car e o măn ân c î n fiec ar e di mi neaţ ă,î mbu năt ăi ţ t ă cu ce apă , măr ar şi ca sr t aveţ i – roşi i l e s unt pr eascu mpe î n va ra ast a – cut r eif el i i de pâi ne ve ch e,ap r oa pe u scat ă – al n oipâi nea send vi e mait ar e p en t ru a n u fi con su mat ă î n can t i t ăţ i mari . Măn ân c uşor ăb gr i t , dar u n ner vos . Pen t ru mi ne masade d i mi neaţ ă co nst i t ui e u n ad evăr atri t ual . Apoi ,î mi t orno ca nă mare de icea fier bi nt e şi mi lî ndul cesc cu mi er e d e sal câm . Est e o d a evăr at ă desf ăt ar e p en t rupapi l el e mel e gu st at i ve. Col egu l meude b i rou , pare a u n şt i ni mi c sau num i s puneda că a ascul t at emi si une „A act ual i t at ea

Danub i ană" .î ncădi n vara uil ' 87, câ nd am f ost mut aţ iî n act ual af orm aţ i e, am avu t sen zaţ i a căpr ovoa căanumi t e d i scu ţ i i mai del i ca t e,pe e tme p ol i t i ce. I am f ăcu tî nt r un f elj ocu l , dezvăl ui ndumi gâ nduri l e a lf elde mul t caşil ui Juan Char on,ast f elcă dacă un cerber– anal i starconf runt a cel e două dep ozi ţ i i , i sar ărea p f oa rt e ap r op i at e.Nu am ni cio dovad ă di n care să r ez ul t e cl ar co l abor ar ea co l eg ul ui meu de bi r ou cu „ Depar t ament ul Adevărul ui "darpr ef ersăurmezpr overbulcarespunecă „ paza bunăt r ece pri mej di a r ea " . Aşacăî ncer c săca nal i zez scu di ţ i a noa st ră mat i nal ă asu pra even i men t el orpol i t i cei nt erp l anet are al e zi l el ort recu t e.Nu î ncep em bi ne să ne am bal ăm î n di scu ţ i i cân d su nă vi deot el ef on ul . Am o pr esi mţ i re:pe mi ne mă ca ut ă. Ri di c recep t oru l , pri vesc ecran ul f os f orescen t şi î n acel aşit i mp au d gl asu l doa mneiPosad a: _ B ună di mi neaţ a com pan er o Kef ren . Sunt eţ i amab i l să ven i ţ i pân ăl a mi ne? _ D esi gu r , ch i ar nîacest momen t . _ V ă aşt ep t . 5 Mă ui tl a ca dranul cea su l ui el ect r on i c:1est .eŞt i u 8 că r p ogr amul de 00 l ucrual cerb eri l or n îcep e l a .8 Deci au f ost mob i l i zaţ i de a sea ră.Vor , mai î nt âi sădi scu t e c u mi ne n îai nt e de a l a vr eodeci zi e.Pr ob abi l su nt i nt ri ga ţ i de reu şi t a exp ed i eri i cel or ou dă că ri ţal e mel e p est e b araj ul meu . Cobor a d loam na Posad a car e mi î spu ne că a pri mi t un t el ef on del a Dep art amen t ul Adevăru l ui pri n caream ersol i ci t atsămă prezi nt ,l a sed i u, l a 930. Mă roagă săduc şio scr i soare . Desi gu r , accept i si un meade cu ri er . Era dest i nsă, deci nu şt i a ni mi c co ncr e. t

Urc î n bi r ou , de dat a ast a l a coordo nat oru l serv i ci ul ui , si mpat i cu l dol of an cu Arman do El Tu r co, pen t ru ami se mna per mi su l de e iş i re d i n i nst i t uţ i e.Nu est e p e sca unul să u. î l aşt ep t câ t evamomen t e.Col egi i se i u t ă mi raţ i , parcăr p aune o nî t reb are r da nu î ndrăzn esc. Le vi n î n î nt âmpi nare: _ V ăî nt r er up cât ev a moment e com uni când uvă că amf os t chematl a Fi l i al a Pal i eru l ui nost rudi n ca dru l Dep art amen t ul ui Adevăru l ui . Prob abi l că aţ i ascu l t at , asea ră, emi si unea „A ct ual i t at ea Danubi ană" .Dacănu, veţ i avea oca zi a de a cu m î nai nt e să mi auzi ţ i scri sori l e.Nu cr edcăest e ca zu l să co nt i nui . Coor don at or ul ad j unctmă ch eam ă,se mneaz ă şimă expedi azăaci tt . Toţ iî mif acsemenedeî ncuraj aredarni meninu spuneni mi cpent ru anu fi î nregi st raţ i . P orn esccu cu raj sp re bârl ogu l u lpi l or . D acăvoi i sp dare, se mnal ul de al ar mă va t pu ea fi at d.

*** Mă afl u di n nou î n f aţ a masi ve i c l ăd i ri a Fi l i al eiPa l i er ul ui 2 a Dep art amen t ul ui Adevăru l ui . Di n acel sf ârşi t de noi embri e' 85, am t răi tî n umbra sa l ari aţ i l oracest ei n si i st r e i nst i t uţ i i şi , p aradox al , m am si mţ i t cu mul t mail i ber ecât d nai n ît e:poa t e pen t ru căam î ndrăzn i t săiî nf runt . Şi acu m, î n aceas t ă fier bi nt e var ă a an ul ui 289, aş fi avu t posi bi l i t at ea să amân băt ăi l a cucer ber i i , să mân a publ i care a cărţ i l or e me, l sausă co nt i nuu săscri u pen t rusert ar , cu apar en ţ a că , poa t e câ ndva, î nt r un vi i t or u n prea î ndep ărt at ,î mi voi t ri mi t e că ri ţ l e sp r e ed i t ar e,sa u, şimai si mpl u, sănu fi scr i s n i mi c n î aceşt i 3 an i , mul ţ umi ndumă săi poves t esc l fiu ui meu , cân d va fi mar e avent ura pri n car e am t r ecut ,să fi accept atcol aborarea cu cer ber i i . Dar su nt eugen ul acest a de h uman oi d? n ît re mi ne şi cer ber i exi st ă o prăpast i e st ru ct ural ă de n et recu t .î i sp unea m ch i ar zi l el e r t ecu t e co l egu l ui meu de b i r ou , pe ca r e l î băn ui esc ab col orat or ext er n al„ Dep art amen t ul ui " , că mod ul de coop t are lai nf orm ao tri l or , pr ob ab i lî n cel e maimul t e cazu ri exe cu t at r p i n met od a şan t aj ul ui , mi se par e gr eş i t şi con si der că nu dă r ezu l t at e mul ţ umi t oa r e.Ar r t eb ui cadori nţ a de co l ab orar e săporn ească di n i nt eri oru l omul ui , dar at unciar fi necesa r u n al t gu ver n şial t e mot i vaţ i i mai î nal t e ca r e i ar i el mi na pe n if orm ao tri . Mi sa păru t cămă ascu l t ă cu mare at en ţ i e.Am f ostt en t at săi com uni c căam au zi t că est e co l ab orat or al

cer ber i l or pen t ru ai vedea r eacţ i a. M am ab ţ i nut ,t ot uşi , con t i nuân d pe ace eaş it emă: „t er or i şt i i adevă raţ i au su cc es po at e pen t ru că nu au

nevoi e de bani , pen t ru că su nt n i şt e f anat i cii mpr egn aţ i , n î fiecar e cel ul ă, de acţ i une;î nt r un anumi t se ns î i adMmi am r . . . "opr i t pen t ru că i nt r a un al t c oeg l şinu am mairel uat di sc uţ i a r ămân ân d cu o se nzaţ i e necl ară desp re p ot en ţ i al ă measu pravegh er e.Pe d e a l t ă part e est e p osi bi l să gr eş esc şi să vădî n j urul meu numaispi on i , dar cr ed că es t e o reacţ i e firească şinece sar ă.Pr ot ecţ i a man uscr i sel or m ee l mi sapăru t a fi ab sol ut necesa ră. Un al doi l ea Jorge ' Urso l. Ar fii nut i l şinei ndi ca t . A ven i t vr emea sămai pi ardă şicer beri . I nt ru op t i mi stpe a cei aşi poa rt ă neag ră,masi văşigr eacao st ân căde l a i nt rarea î n peşt er a l ui Pol i f em – oa re t oa t e fil i al el e Dep art amen t ul ui Adevărul uiau aceeaşipoart ăsi ni st ră?–măprezi ntl acerberuldeservi ci u şi i sp un căsu nt aşt ep t at30l ad e 9 căt r e – Ju an Jo se u Qi asan o.Mă p of t eş t e î n sal a de a şt ept are cu careai mf ăcu semcu noşt i nţ ă.I au l ocşiaşt eptece z 30 mi nut e.La 9 sos eş t e un ce rber – nul cu nosc – şiî mi st ri gă numel e: „C ompa ner o Al ej o Kef r en ! ". Mă ri di c şiî l urmez . Şt i am că Ju an José Qui san o nu mairăsp unde de i nst i t uţ i a noast ră di n ' 87. A f ost î nai nt at nî gr adşit ran sf er a. t Mam î nt âl ni t cuelşimi a spu s,mân dru ca n u pău n, de i zb ânda sa . Eram cu Al i ci a pri n ca ri t eru l nost ru . Şi eler a cu soţ i a. Mer gea u l a o pet r ec ee r l a un col eg.I nt er es an t ă def or maţ i e am căp ăt a: t eu pun î nt r ebă ri l e şi , c ul mea, imse răsp unde.Pr ob ab i l c ă sau mod er ni zat şi cerb eri i : pr ef eră met oda di al ogu l ui . Sunt con dus pe acel aşicor i dor ul ng şiî nt unecos, î nsoţ i t oru l m eu desc hi de ouşă, i nt r ă şimă i nvi t ă şipe mi ne,î mi spu ne sămă aşez am şi sen zaţ i a căst au l a aceeaşi masăde a nch et ă caşiî n pri măvara ui ' l 86. Cu si gu ran ţ ă căt oat e n îcă peri l e s unt l af el . –Vărogsăaşt ept aţ iai cicât evamoment e,î mispunei mperat i v,i eşi nd şiî ncu i ndumă. Aşt eptci ncimi nut eşiuşasedeschi de.Eram convi nscălvoivedeape cel care i n at r at : est e Juan Charon ,î ncr unt at , dar u n pare că şi a pi er dut con t rol ul .î l sal ut , dar u n mi r ăsp unde.Se a şează l a masaan ch et ao tru l ui şi mă fixeaz ă bom bar dâ ndu mă cu nubar ajde nî t r ebăr i :

–Terogsămirăspunzi ,aşacaî nt r eoameni ,î mizi se,darşt i u căel est e u n r ob ot , de cenu airăb dare, de ceait ri mi s sp r e ed i t arecest ae d ou ă cărţ i acu m, pen t rucănu maiaveai ni ciun mot i v a ri ţ on alsăo aci f , nu er ai î n per i col săţ i pi er zipost ul , ba maimul t , aiun cop i l care va rămân e pe drumuri cumăgări a pe car e ai f ăcu t o!Şi acu m, să i ficon vi ns,nu t e va ai m scăp a n i men i . Chi areuî nsu mi voi cer e ce a maiasp ră sen t i nţ ă.De ce nu mi ai sp us şi de ce unmi aiarăt at ce scri i ? n î mart i e 8 ' 6, î mi ami nt esci nb e,maiî nt r eb atdacăpoţ i să scri i un eseu pe care i lm vei arăt a,cu m se u n mea? et acu l t urăşiprog r es ", –„M î ir ăsp und i ndi f eren t . –Şiţ i am spussănuof aci .Nuţ i af ostdest uldecl ar ? – Era prea t eoret i c aceleseu,aşa că am r enunţ at .Am pr ef eratsă r el at ez ovest p eapri n care am t r ecu t noidoi . Sunt con vi ns cănu va t recu t ni ci odat ă pri n mi nt e căveţ i fi pri vi t şianal i za tl af elde mul t cu m aţ if ăcu t o Dvs. Aţ if ost ,î nt r adevă r , anch et at oru l , dar su nt eţ i , dej a, person aj ul . Acu m e preat ârzi u sămai op ri ţ i roa t a. Sunt eţ iî n l umi na refl ect oa rel or . Când vam prop us săvăscri eţ i memori i l e,anul t r ecu t , aţ ir ef uzat , esch i vân duvă, b su mot i vu l cănu ar i nt er esape n i men i ,î n vi i t or , vi aţ a dvs. Eu am aj uns a l al t ă con cl uzi e: av eţ i con şt i i nţ a î ncărcat ă, ar d nu aveţ i cu raj ul moral de a vă sp oved i . Ni cimăca r aţ fă de d vs. î nşi vă. Cu si gu ran ţ ă căest e maigr eu săne pri vi m pr op ri ul su fletdec âtsă ăm d o p al mă u nui an chet at . Şi pân ă a l u rmă, şt i ţ i maibi ne decâti ne, m val ul r oman ovi an a î ncepu t s ă se re ve rse spre Danubi a. Aşacăacol i ţ i il ui Osca r R omer ot r eb ui e săse reor i en t eze. Aţ i avu t o i nsp i raţ i e d i vi nă că aţ ii eşi tl a pen si e a nul t r ecu t . Nu mai r ăsp undeţ iî n mod i d rec t de caz ul meu . –Misepar ei nut i lsămaidi scutcu t i ne.Arfi t r ebui tsă t et ri mi tî n l agă r , dar u n am avu tî ncr ed er e n î promi si uneat a şiî n an gaj amen t el e a te l. Est e p ri ma dat ă cân d mam î nşe l atî nl unga m ea cari er ă de ce rber . Dar utai t ră dat t otu l : şipat ri a, şicu vâ nt ul dat , deş i şt i u căţ i if oart e mul tl a el e. –Deşiaşfidori tsăt r ecpunt eaf ărăsămămaif acf rat ecu dracul ,nam r eu şi t şiam accep t at ăs cob or nîi nf er n. Mi aţ if ost o căl ău ză u b nă şi cr ed că am î nvăţ at câ t e ceva: de pi l dă, să f ol osesc şa nt aj ul ; câ t desp r e ner espect ar ea cu vân t ul ui , gr eş i ţ i ! I am j urat cr edi nţ ă l ui D umnez eu şi apari ţ i a că ri ţ l or e me l e se t c eamai cl ară ova d dă a f apt ul ui căî nt re d i avo l şi

unel t el e sal e posi bi l e nu poa t e fi decât l egăt o ură t em porar ă şinesi gu ră. Şt i u, mă put eţ i su pri ma fizi c,dar sp i ri t ual est e p r eat ârzi u!

ămâi a i ci ! " . . .î Juan Charon se ri di că şi mi spune aut ori t ar: „r l vedeam pent ruul t i maoară.

*** Uşa cap i t on at ă sa n îch i s d i n nou . Am sen zaţ i a căva fiun dut evn io cal a ci r c,l a Secţ i a men aj eri e.Cerbe ri i vor ven i săva dă ursu l . Tr ece un t i mp des t ul de u lng.î nce p să m ă gân desc . Nam şt i ut ni ci odat ă de ce î mi pl ace nt î r at ât si ngu răt at ea .î nch i so rl i e şil agă r el e u lmi i sp aţ i al e,cel puţ i n î n sf eraedn ifluen ţ ă a Uni uni i Ven usi en e, co nt i nuă săfie n i şt e st abi l i men t e p en t rusc l avi if ol osi ţ i ,î n sp ec i al cami neri i . Deţ i nuţ i i pol i t i ciacu m pol i t i caa deven i t un f elde r el i gi e– n u su nt sco şil a munci ; su nt n îch i şiî n cel ul e mi nuscu l e şii zol aţ i . Di n cân d î n cân d l i se ap l i că o aşanumi t ă t er ap i e de şoc: se di f uzeaz ă un di sc pe car e es t e i mpri mat ă scu rger eacon t i nuă şiregu l at ă a uneipi căt uri de a pă l a un ni ve l so nor d i n ceî n cemai ri di ca t .î ţ it rece şiso mnul ,î ţ i sa r şi gâ nduri l e.Al t eo r, i se ă d drumul unui zgom otde on f d, carearcă p ţ iî st răp unge şi cr eer ii i . Cel maipl ăcu t es t e cân d se r an t smi t di scu rsu ri l e l ui Oscarom R er o,pen t ru că at uncisom nul deţ i nuţ i l or es t e cel maidul ce. Uneori se ep ret ă numărăt oa r ea de l a 1 l a 4 t i mp de cât ev a or e.Pen t ru mul ţ i es t e f oa rt e nepl ăcu t , dar se sp une că uaexi st atpen si on ari ail agă r el or da nubi en e care d au orm i t dest ul de b i ne n î com pan i a a ces t ui f on d son or . Eu nam avu tî ncă l p ăcer ea ces at or del i ci i , dar amt oa t e şa nsel e.Scop ul acest ui t r at amen t pri n su net e est e să di st ru găsi st emul nervo s al cl i en ţ i l or ă f răa af ecta vi zi bi l ni ciun or ga n, ni ci măca r urech eai nt er nă pen t rua nu exi st a urme,deci , pot en ţ i al e d ovez i . Un deţ i nut su pus câţ i va n a i unui t r at amen t de gen ul acest a devi ne u n paci en t si gur şi i recu pera bi l al cl i ni ci l or d e p si hi at ri e c are es dăvâ rşes c o pera . Exec uţ i i l e pri n î mpuşc ar e di n se col ul Zer o er au i ncom par ab i l mai uman e.Şi când mă gând es c câţ i au l upt at pent ru abol i r ea pedepse i cu moar t ea: de aldonAl ber t o C amus a l donAndr ee as aka Z r off , pen t ru a n u ci t a decâ t d ou ă i l ust r e.Oareşi ar fi î nch i pui t ei , at unci , că vor r el pungi chi nuri l e unor vi i t or i con damnaţ i n ît r o agon i e demen t ă, i nut i l ă şi devo rat oar e,at ât pen t rudeţ i nuţ i , câ t şipen t ruga r di en i ?

Se ved e că t răi m î n l umea r ob oţ i l or . Şi t ot uşi , cât de mul t o ui besc! Poat e p en t ru că est e si ngu ra u lme pe r ca e o cu noscepvi u, saupoa t e p en t ru că î nt rez ăr escumi lna,acu m, l a cap ăt ul t unel ul ui , saupoa t e pen t ru că o si mt dej a maibu nă acu m, î n zodi a sper an ţ eian unţ at e de i gu M elRoman off . Ce i mpor t an ţ ă ar e maiar e f ap t ul că eu voifi, pr ob ab i l , su pri mat , cân d mesaj ul meu pl ut eşt e i l ber şi vi u î n uni ver s?Şt i u, căest e u n sa cri fici u greu pen t ruAl i ci a, si ngu r ă cu fiul nost ru , dar a vî nvi nge. Ti rani a de a st ăzinu va maidu ra mul t . Pen t ru a fi conf or m cumi ne n îsu mi t r ebu i a să es i nîar enă . Demni t at eaest e si ngu rul bun pe car el potl ăsamoşt en i r e fi ul ui meu . Ni ci un sac ri fici u nu est e i nut i l . Am spu s cân dvacă sunt c i ni c , că nu mă i nt er eseaz ă decât pr op ri a mea per soan ă,că su nt un egoi st . Ead evăr at ăc uneor i su nt st ăp ân i t de aces t e st i hi i , dar a micu rân d mi am i mpus o m ască î n acest sen s.Pen t ru că, î n bi ser i cagoa l ă î l rogpe Cel deSus sănui mai ui t e p e cei mul ţ i , aflaţ iî n nevoi e.Nu l am so l i ci t at ni ci od at ă sămă aj ut e p e mi ne,poa t e cuexce pţ i a dori nţ eide a mi fi publ i ca t e că rţ i l e. Uşa se desc hi de d i n nou şiap ar e u n al t cer ber ; par e d es t ul de b ăt r ân . Î mi pune u n t ean c d e fi l e a l be n îf aţ ă şi mi spu ne p oru „S cri nci et , or : scri e

t ot ! cu m ai ex ped i at manuscr i se l e,pri n ci ne şicâ nd? de câ nd l ucr ezi l a cel e dou ă că rţ i ? dacă l eai ar ăt at a l ci nevadi n sp aţ i ul pr ovi nci ei Danubi a? dacăsoţ i a şt i a de e l e s au de n it en ţ i a t a cr i mi nal ă? unde l eai scr i s? Să men ţ i on ezi pe scu rt i dei l e pri nci pal e!Sa î nţ el es ? Nu ve ii eş i de ai cipână câ nd nu ve i scr i et ot !l a t r î mi ea bă sc ! " ot acti t co s s t i l oul ,î mi i au o f oa i e a l bă, o p ri vesc ndel îung.Si mt pri vi reacerb eru l ui , aşeza tl a masa anch et at oru l ui , aţ i nt i t ă cuf uri e a su pr a mea . Zâmbescngă îdui t or . El nu est e decâ to u nea l t ă şimă aşt ernl a scri s:

„î n anul 43 al sec ol uu li Zer o, ean J Moul i n, coor dona t or ul r ez i st en ţ ei ra fncezea f ostpri ns şi nî ca rcer at n î cel eb ra f ort ărea ţ ă Mon t l ue d i n Lyon .A f ost i nt rod us n î ca mer a de a nchet ă, i sa pus n îf aţ ă un t ea nc d e fil e al be şii sa sp us,pe acel aşit on i mper at i v:Scr i e!Cel car e î i por unci se se numea Kl aus Barbi e.Jea n, car e er a un desen at or ex cel en t ,a f ăcu t port ret ul că l ăul ui să u, di n câ t evat uşe , după ca r e i a î nmânat hârt i a. Kl aus a apreci at sp i ri t ul cl i en t ul ui să u şil a ex ped i at î n cam er a de o tr t ură. A dou a ziJea n er a î n pă mânt . Pest e mai bi ne d e 4 0 de a ni , Kl aus B arbi e aveasă fie p ri ns,j udeca t , ar est at şicon damnat î n

acee aşif ort ăr ea ţ ă, Mon t l ue,î n ca r e elf use sepe v r emuri t orţ i on arul . Era si ngu rul deţ i nut . D est i nul a vr ut cael să şi pet rea că ul t i mi i să i ani î mpr eu nă cu f ant oma l ui Jea n Mou l i n. Deven i ser ă ned esp ărţ i ţ i . Kl aus aşt ept a moa rt ea ca pe ceamai dul ce el i ber ar e şiea sa l ăsa t chemat ă pent rumul ţ iani . . . Vă spu ne cevapoves t ea ast aT ?" otacestt exterascri speopagi nă. Mam ri di cat de a l masăşiam î nt i nso cerberu l ui . Sa hol batl a mi ne,parcă nui ven ea să cr ead „E ă. şt i ga t a?"Da, – at âtam avu t de d ecl arat . Di n acest momentef rz să sc u ri u şisă vor besc cu or i car e ce rber . Nu mă co nsi der vi novatşi ,î n conseci nţ ă,sol i ci tpunereameaî nl i bert at e.I medi at !Deseară aşt ep t un vi deot el ef on . Aca să . Dacănu voi fi, pri et en i i meivoradal arm a: î n t oa t ăl umeasp aţ i al ă, i ncl usi v a l SuperNova . Sar pu t eacasc hi mbă ri l e ce vo r v eni î n Dan ubi a pen t ru a ad uce şi pr ov i nci a noas t ră l a ace l aşinumi t or com un cu Uni unea Ven usi an ă, ă s af ect eze şi Dep art amen t ul Adevăru l ui , di n ca r e a veţ i on oa r easăf aceţ i part e. Şi veţ i da soc ot ea l ă pen t rucăaţ i ar est at un î nf oc at su port er şi pr op aga t or l a Ref orm eiRoman ovi en e.Desi gu r , mă put eţ i uci de,mă si mt pregăt i t mor a, l dar est pe p uţ i n t i mp va t r eb ui să vă j ust i ficaţ i . Şi mă t em că nu ve ţ i găsi î nţ el ege re.Aşa cău n vă ăm r ân e d ec âtun si ngu rl ucr u bun de ăcu f t : să m ă el i bera ţ i nec ondi ţ i onat ! Cerb eru l seri di că şi mi sp une,î n acel aşist i l a„r rog ăa mâ nt : i ai ci ! " St au şiaşt ept , dar rec t câ t ev a or e şinu vi ne ni men i . Camer ee l vi deo î mi urm ăr esc reacţ i i l e.Sunt dest i ns şi î ncr ezăt or en pt rucăsu nt con vi ns căCel deSus i ţ ne cucei buni . Î n sf ârşi t , uşase esch d i de d i n nou şii nt ră un al t cer ber , mai t ânăr . Mi se ad rese azăa lp er soan aa d ou a p l ural . –Sugest i aDvs.af ostaccept at ă.Veţ il i bersăpărăsi ţ iaceast ăcl ădi reşi sărăsp undeţ i desea ră apel ul ui vi deot el ef on i c al pri et en i l or vs. d î mi î nch i pui căest e n iut i l săvăr ogsăne co muni caţ i cu ci ne veţ i vorbi şicu ci ne văveţ i î nt âl ni , dar su nt con vi ns că nu ve ţ i ob i ect a l a f ap t ul că vă vomţ i ne su b ob servaţ i e.Ori cu m, ar fi f ără sen s. Văsal ut ! –Lar evedere!Mări di cşii esdi naceast ăgr ot ăadi avol ul ui .

Pri ma rundă sa î nch ei at . Am i mpr esi a că su nt câşt i găt or alpunct e. Deoc amdat ă.

*** Pen t rucat acâ mul săfie com pl et , urc col i na şimă reî nt or c a l serv i ci u. 05 Aj ungl a 13 . I nt ru î n bi r ou , darmaiî nai nt e,pe cu l oa r , su nt ob ser vat ed câţ i va col egi car e augr i j ă să ea d l a arm a.Nu mă aşez bi ne p e scau nul meu , î n f aţ at er mi nal ul ui com put er ul ui , cân d uşase esch d i de arg l şi păt ru nd cei mai cu r aj oşidi nt re cu ri oşi i servi ci ul ui , mi r aţ i că mă vad , di n nou , î n mi j l oc ul l or .î mi pun câ t evaî nt r eb ări , pe rân d, î nt r o at mos f erăl amă c : –Cum af ost ,t eaumal t rat at ? –Nu,del oc. –Ţi aucerutvr eodecl araţ i esauvreunangaj ament ? –Nu,nucr edcăarmaiavear ost .Şi audatseamacăsunti ncori gi bi l . –Teaumaichematl aei ? –Nu,darmăvorsupravegheaf oart est ri ct ;mi aupr omi s. –Vorf acepresi unipent ruat edaaf arădi nservi ci u? –Nucredcăvorfinecesar epresi uni ;osi mpl ăsugest i eşiTărt ăcuţ ăva fi cel maibucu ros săămexcl udă d i n cad rul Di recţ i eipe car e o con duce. –Al i ci aşt i ecăaif ostchematl aDepart ament ulAdevărul ui ,azi ? –Nu,darbănui eşt e.Pr obabi lcă st ă ca peghi mpi .O voisuna pest e cât eva moment e. Laacest ul t i m răsp uns al meueise ot hărăsc săet r se agă ,r dar prom i t cămă vor asal t a şimâi ne cuî nt r eb ări l e,desi gu r n î cazu lî n careu n voi fi acc i den t at m or t al , ă rp i t sauf ăcu t sădi spar . Săfie haz de nec az sau r ea l i smul cel mai l uci d? Ş i eu , şieil uăm l ucru ri l e n î gl umă. Cobor l a poa rt a i nst i t uţ i ei , n it rodu c mon eda,or m fez număr ul ş i aşt ep t . După cât evasecu nde a paremag ii neaşise u a de gl asu l Al i ci eivoal at de p l ânset e şi su gh i ţ uri . –Sunteu,Al ej o,nu t rebui esă t esperi i ;nu misaî nt âmpl atni mi c, su nt vi u, aşa m cuam pr ez i s. –Mam t emutcăt eauuci sşimi aispuscănuţ ipasă. Cân d vi i acasă ? –Pel a1630. Ai gri j ă de c elmi c.

Se apri nse se dej a bec ul eţ ul r oş u, se mn că t r ebu i a î nchei at ă con vor bi rea. Mi sa păru t c ă su nt dest ul de cl ar şi con ci s,aşacă mam r eî nt or s î n bi rou aşt ept ân d să t r eacă t i mpul pân ă15, l aor 1 a5cân d ni se t er mi nă pr ogr amul . Eu pl ec nî t ot deau na pe j osşif acdi st an ţ a pân ă acasă î nt r o or ă.Est e des t ul de depa rt e.Va t rebu i , de a cu m î nai nt e,să fiu mai at en t pen t ru a evi t a săfiu acci den t at . Şt i u căacea st ai met od a pref er aă t a cerb eri l or . Pe d e a l t ă part e,nu cr edsăi a o deci zi e a t ât de rep ed e;su nt pr ea bi rocraţ ipent ru aput eafi spont ani .Noroculmeu căest el umi nă.Dacăaş umbl a noapt ea,poat e mar at ac a maiuşor . Po rnesc spr e cas ă şi mă gân desc. Porn esc nsi gu r , pen t ru a nul exp une u nor ep rr esal i i posi bi l e p e col egu l ce m ar nsoţ îi . Acu m nu maiest e vor ba d e cu raj , cide p ru den ţ ă. Î mi am i nt esc un pasaj di n car t ea l ui E rnest o Sabat „Abadon o,

Ext erm i nat oru l " :un gr up de mon t on er os r a gen t i ni en if uses er ă cap t uraţ i de că t r e pol i ţ i a secr et ă şit ort uraţ i pen t ru a dezvăl ui numel e com pl i ci l or l or rămaşi î ncă nîl i ber t at e.Ma r f ap atmon ol ogu l com an dan t ul ui ; elsp unea că r ecu noa şt e căgu ver nel e se sch i mbă,oa men i i se m od er ni zează, i ar dei il e se î nnoi esc , d ar o si ngu ră i nst i t uţ i e rămân e et er nă şi ec nesar ă î n t oat e t i mpuri l e: pol i ţ i a pol i t i că. După î ncă nut rat amentc „pi ucan a"apl i ca t ă î nt resu bsu ori , cl i en ţ i i au f ost eva cu aţ iî n cel ul el e l orşiabandon aţ i nep ut i nţ eişibl asf emi i l orl or f ărăef ect ; cel puţ i n pen t ru momen t . Tre bui e săr ecu nosc că mi a f ost gr eu să i n îţ el eg pe revol t aţ i i vi ol en ţ i . Ei a fc, apr oa pe î nt ot dea una, j ocu l adver sa rl i or: t ai e u n braţ al hi dr eiput eri i pen t ruai perm i t e săcr ea scămai f al ni c.Pr ob abi l că dacă pri mi i cr eşt i ni nu sar fi l ăs at m âncaţ i de l eiî n ar en el e Romei , cr eş t i ni smul nu ar fif ostazi r el i gi a cu cei mainumer oşi adep ţ i di n Uni ver s.Le d at orăm mai mul t mart i ri l or ecâ d tt i rani ci zi l or . Î mi vi n i deidi ver se nîf racţ i uni de secu ndă. Mer gâ nd pe os, j sp r e ca să , î mi f ac u n f elde gi mnast i că ami nţ i i ,r efl ect ând pri n ru mega r ea gâ nduri l or . Cear fi dev en i t acu m Ter ra, alap r oap e t r eise col e de l a f on dar ea Băn ci i Sel enei , da că expan si unea omul ui î n Si st emul Sol ar u n ar fif os t co ord on at ă at ât de i nt en si v?Di n f eri ci r e,a f ostî nt âi necesi t at ea , caurm ar e a deg rad ări i acc el erat e a bi osf erei . D ar sa l t ul sp r e aşt riave a, n i i ţ i al , a l t emel i e,vect ori naţ i on al i , o noţ i une dep ăşi t ă ce aparţ i nea Secol ul ui XI X. Ban caSel en eia f ost pri ma i nst i t uţ i e ca r e şi a pr op us sămut e om en i r eaî n

sp aţ i u. Tot ul a î ncep ut l a aceaani ver sa re aZi l eiHi sp ani t ăţ i i di n anul ' 92 al Secol ul ui Zer o. Se î mpl i neauci nciveac uri de l a debar car ea l ui Col umb î n Lu mea Nou ă.Era ad unat ă n îI nsu l el e B ah amas oat tă fl oar ea yach t i ngu l ui mon di al ; se el c eb ra ec tr ut ul şipuţ i ni se âg ndea u, at unci ,l a vi i t oru l sp aţ i al . St ratu l de ozon pr ot ect or e d deasu pra Ant ar ci t ci i dăd ea sem ne de ref acer e,dar er a cer ul sen i n de d i nai nt e d e u frt ună.Tot uşi , un gru p de i t ner i , maimul t ca sp i ri t decâ t caani – a vea u î nt re 2 0 şi85 de a ni – a u t ri mi s n ivi t aţ i i câ t orva di n mari l e per son al i t ăţ i t ş i i nţ i fice al e acel or t i mpuri pen t ru dat a de 12 00 oct ombri e,an ul ' 92, ora ,8pe pl aj a I nsu l eiSan Sal vad or , apr ox i mat i v î n l ocu lî n car e ser esu p pune căa deba rcat Col umb. Toţ i cei pr ez en ţ i urmau să se nî regi st r ez e n î ni şt e ca i et e – er au pe maimul t e măsu ţ e p en t ru a nu se prod uce nvăl î măşeal ă – şi pri meauo meda l i e de em m bruf on dat oralBăn ci i 00 Sel en ei . Şed i nţ el e erau pr og ramat e n î fieca re sea ră l a orel ,e î ncep 2 0ân d cu dat a d e 1 3 oct ombri e,l a P al au tl Con gr esel ordi n Nassa u. Pri nt re numel e ce l e maicu nosc ut e di n ace l e vr emuri car e au f os t î nsc ri se î n car t ea f on dat or i l or figu rau I saac Asi mov , A rt hur Cl ar k, R ay Brad bu ry, Gér ar d Kl ei n, Joh n Gl enn , Nei l Armst ron g,Mar c G ar neau , Joh n Al l en( pări nt el eBi ospher eiI I ) ,Andr easSakhar off.Saconveni tcal a20i ul i e, an ul ' 94 alsecol ul ui Zer o,să se decl an şez e cam pan i a el ect oral ă pen t ru al ege r ea, pen t ru un man dat de ci ncian i , a pri mul ui gu ve rnat or alăn B ci i Sel en ei , al eger e ce avu a tl oc nî20 sep t embri e,post ul urm ân d a fiprel uat î n 12 oct ombri e. Af ost es alGer ad l O' Nei l , au t oru l st u„F di u ro l u ni t i er el e

Cel est e" .Dar t ot nî acel memor ab i l oct ombri e ' 92 sa hot ărât , pri nt r o r ezol uţ i e vo t at ă î n maj ori t at e d e c ăt re p art i ci panţ i , mod ul de u fncţ i on are a bănci i ,organi zarea,scopul ,obi ect i vel e,componenţ a.At uncisaf ăcutal doi l eapasgi gan t i c p en t ruomen i r e n î cu cer i r eacosm osu l ui .

*** Î nt r e 5 şi14 i ul i e 2 89 Era Spaţ i al ă nu sa î nt âmpl at i mi n c:î n sen su l că nu am f os t u tl bu rat e d ni ciun an chet at o. r E st e posi bi l s ă fi f os t sup rav eg heat , darnu mi am dat am se a.De f apt , ni cinu ma i nt er es at pen t ru căer am pr eaocu patcuap rovi zi on ar eaj uni oru l ui şier am preaob osi t pent ru a mă pu t ea gân dil a al t ceva dec ât al cât m aimul t s omn. Zi ua

dor meamcu cap ul pe a tst el e com put er ul ui , cât e oor ă bună,dar rebu t i a să î mi ţ i n ur ec hea ci ul i t ă mer eu pent ru a nu fi su rpri ns d e su per i or ul meu i er ar hi c,donArman do.Mair eu şi se m să or dm i epu r eş t e pe em vr ea cân dî mi f ăceam arm aa t î n t rupel e de f r on t i er ă al e Dan ubi ei . At unciam r eu şi t s ă dormî n pi ci oa r e,sp ri j i ni t d e sob ă şiavân d gr i j ă să desc hi d un och il a i nt erval e d e i t mp regu l at e,pe d i recţ i a pe ca re se ut p easăapar ă ofi ţ eru l de se rvi ci u. Am f ostvi cecampi on î n pl ant oane şicea maimar epart emi au f ost r ep art i zat e cel e di n sch i mbul I I . Pen t ru că aveam ob i cei ul prost de ami exp ri ma, uneo r, iop i ni i l e con t radi ct ori i cu cel e a l e com andant ul ui de p l ut on , er am amen i nţ at u c ar es t ul , dar , fii nd des t ul de com pl i cat ă procedu ra de î nt oc mi re a f or mel or , mi s e co mut a cu se rvi ci ul depazăî n cadr ul pl ant on ul ui , sch i mbul I I . După câ t evaşed i nţ e,am ob servat căi nsp ecţ i i l e se ef ect uea zănumai î n t i mpul sch i mburi l or I şiI I I ,f apt pen t ru ca re a m ri sca t să nu mă scol , ci sămi cont i nui somnul pân ă apr oape deome mnt ul deşt ept ări i ofi ci al e,cân d î mi t r eze am col egu lr esp on sab i l pen t ru sch i mbul I I I .î nt âmpl ar ea a f ăcu t să nu fiu pri ns ni ci od at ă.Poa t e că nu aş maifi scă pat de a r est . Ce e rp ed e a u t r ecu t 14 ani ! Şi i at ă căazi , 14 i ul i e 2 89, su nt ch emat , di n nou ,l a sedi ul l ocal alDepa rt amen t ul ui Adev ăru l ui . Est e u na di n cel e mai marisă rb ăt orial e S paţ i ul ui , ci ncisec ol e d e a l că derea Bast i l i ei , dar alnoi ,î n Dan ubi a,nu se com emor ează,şi de câţ i va n a i , ni cinu se m ai ami nt eş t e de ace l ev eni mentat ât e dî ndep ărt at . D ăr âmar ea si mbol ul ui t i r an i eia deven i t oi nf orm ai ţ e pr oh i bi t ă î n Dan ubi a l ui Oscarom R er o.î n anul vi i t or va reven i com ea t Hal l ey nîaprop i er eaCen t uri i Lagran ge. Oar e se va î nt âmpl a mi nunea,oare va demi si ona,sau va fi si l i tsă o f acă,Oscar Romer o?Pen t ru că se usp ne căl at r ece reacom eei t se et pr ec m ul t e st i nger i al e u nor erson p al i t ăţ i . Parcăa aj uns a l ca păt răbdar eanoa st ră, a cet ăţ en i l or Dan ubi e. i Mă pr ezi nt pe A l eeaFer i ci ri il a nr . 27 – cenume n it er esan t de st rad ă pen t ru sed i ul fil i al eil oca l e a Dep art amen t ul ui Adevăru l ui – su nt i nvi t at , ca de ob i cei ,î n sa l a d e a şep tt are, nu st au pr eamul t , pen t rucă su nt pr el uat de ofi ţ eru lr esp on sa bi l al i nst i t uţ i einoa st r e şi co ndus p e b i necu nos cu t ul cu l oa r î nt unecos, unde,l a f elca î n t i mpul con vocă ri l or n a t eri oa r e,sedesch i de o uşă cap i t on at ă; su nt po f t i t n îău nt ru, ap oisu nt n i vi t at să i au l oc pe un sca un, l a o masăaşeza t ăî n f aţ a al t ei a, l a ca re vast a anch et at oru l .I ndi vi dul

mi a vor bi t peacel aşit on neu t ru, dev en i t cl asi c deacu m, cu aceeaşi det aşar e maşi nal ă de r ob otce rber od i, ce ar pcă ar vr ea să „espu u n mă ă

spă l pe mâi ni , eu su nt doa r un si mpl u exec ut ant , eu f ac c eeace m i se ordonă". Cer ber ul a î nchi s u şaspu nân du mi săaşt ept şiam î nce put dej a sămă gân desc că şial ţ i i ,î n urmă cu maibi ne d e r t eisec ol e,au exec ut at 00 or di ne şi au aj uns a l Nürnber g,pe mer i t . Am f ost con vocat . Ac l a um 11e „R ev i st 1300 şini men i nu maii nt ră sămă an ch et ez e.Am ci t i t ,r ece n t ,aî n

de i stori e" , că90% di n Mari iI nch i zi t ori ai Spani eiavea u t i t l ul de d oct or nî t eol ogi e ob ţ i nut n î urm a î nt ocm i ri i u nor l ucr ărist răl uci t e.Tor qu emad a î nsu şier a un eru di t al vr emi i sa l e.Sadi smul t orţ i on ari l orsă fie r ef ul area unor m i nţ i pr ea obosi t e de st udi u? Pen t ru se col ul nos t ru nu cr ed să se pot ri veasc ă ace ast ă su pozi ţ i e. a Dcăt ot nu bi nev oeş it e ni menisămi desch i dă,pref er sămi pun, l i ni şt i t , ca pul pe masăşisă ncer c săt rag u n pui de so mn, u i t ân d că mă aflu î n bâr l ogu l u lpi l or . Tr ez i ndu mă, pr i ves c 30 ca dranul cea su l ui el ect ron i c:1. 6Şi ni men i nu i nt ră n î cam ea r de an chet ă. Cu si gu r an ţ ă,î mi spu n, es t e o nou ă t act i că pen t ru a mă det er mi na să vorbescceeaceardoricerberi isăafle.Oar enul eam spusdest uldecl arcă numi pa să de s exi t en ţ a mea nîace st spaţ i u? C ă p otsă m ă u ci dăsausă m ă exp ul ze ze : ori cu m, numaieisu nt cei car e vor al ege. Da,dar deulfimeuî mi pasă, şieibăn ui es c ast a.Tr ebu i e să nu mă ab at de l a l ogi că, pen t ru că numaiAl i ci a e sen t i men t al ă;eu nu; sper . . . Presu punân d căl ar ul a pe fi ul meu şil ar i n ţe deasu pra uneiprăp ăst i i , spu nân dumi căî mi acor dă zec e sec unde pen t ru a ă hot ărî să r ăsp und l a î nt r ebă ri l e l or , ceaş f ace? Di n punctde veder e r ai ţ on al , aş ve aa un si ngu rl ucr u bun de ăcu f t : să u n cedez! Dar ,î n acest caz, naş fiun cr i mi nal ? N u, di n dou ă mot i ve : 1) pr esu punân d că ei , cer ber i i , mi ar r a unca fiul î n prăp ast i e,nu ar m aiput ea sper a să obţ i nă de l a mi ne al t ce va decât u o ră car e nu l ear f ol osil a ni mi c, di mpot rvă i; est e l a f elca şicu t erori şt i i ca r e ar a sa sn ia î nt r eg ul ech i paj al uneiaer on ave, deci o acţ i une i l psi t ă de sen s;2) ţ i nând con t de co nj unct ur a act ual ă, alni vel gen er a, l şt i i nd că Oscar Romer o arezi l el e de gu ver nare număr ae t,că di n cl i pă î n cl i pă se aşt eapt ă că va fi debar cat de căt re put er ni cu l săupat r on , M i gu elRoman off , c ar e nul su por t ă, i d n f er i ci re pen t ru t oţ i op t i mi şt i i D anubi ei , a i r , a l ni vel art pi cu l ar , fi eca re cerb er cu i nst i nct ul săude con serv arebi necu noscu t u jbi l ează şipr ef er ă să nu ri şt e

ca , pri n exces de zel , să şicom pr omi t ă ca rer ia vi i t oa r e,deci pref er ă să fie maicon ci l i an t , maiî ncl i natspre com pr omi s.Chi ar da că cu am eicr edcă m ă fier b î n oa l ă sea că– mai degrab ă pe A l i ci aoţ i n pe ă j rat i c,pen t rucăeaest e, cu si gu r an ţ ă,sper i at ăî n momen t el e a ce st ea, se em te cămă vor ci ude – u n vor exerci t a pr esi unideosebi t e asupr a mea.I a să ne gândi m:Am f ost con voc at pen t ru an chet ă l a or a00. 11 Mă potr eţ i ne p ân ă mâi ne,15 i ul i e a l 00 or a 11. Ei şt i u căse şt i e căsu nt ai c. i Deci sevada sem nal ul şinu vor put eanegacăam f ost l a ei . aşacăcel maibun l ucr u pe ca rel potf aceest e 00 să m ă el i ber ez e p ân ă mâi ne a l ora . Dar 11u n i decât o p resu puner e.Ci ne poa t e şt i ceiî n mi nt eal or ol bnavă ? P ri vesci ndnou ca dranul cea su l ui . Est e 00 or a 21. Pri mel e sem ne al e t ort uri iî şif ac si mţ i t ă prez en ţ a: se au de un zgom otfin, abi a per cep t i bi l , caun f elde b âzâi t . . . Ta r e mă t em căvacr eşt e i nt en si t at ea. Va fi o noap t e al bă.Nor oc că am vat ă î n ur ec hi . . . Darnui su fici en t ă.Voiî ncer ca să mă con cen t r ez alcevat ât ade p r of und î ncât să u n si mt zg omot ul . Tr ebu i e să r ec unosccă sau mod er ni zat şi ce rber i i pr i n ace ast ă t or t ură a psi hi cu l ui : l i psă de som n şi zgom o. t Fel i ci t ăr i ! Res t ruct urar ea Depar t ament ul ui A dev ăr ul ui es t e cu un pas î nai nt ea r est ru ct urări i Danubi eL .

*** Sunt em î n 15 i ul i e 28 9,E. S. Est e di mi neaţ ă.Am avut ăce pl rea să pet i c pri ma noapt e l a ar es t . Form ul a j uri di că consacr at ă caz uri l or nut " . n Î asem ăn ăt oar e st i pul eaz ăt er men u„reţ l i mod norm a, l o re ţ i ner e ără f man dat de ar es t ar e poat e să du r ez e ce l mul t 24 de or e.Est e caz ul meu, acu m. Dar da căes t e obţ i nut man da t de l a pr ocu r or , ce eace u ni decât o si mpl ă f orm al i t at e,avâ nd î n ved er e că şij ust i ţ i a est e su bordo nat ă put eri i execu t i ve, un su sp ect poa t e fi reţ i nut , pen t ru cer cet ări sesp une,pân ă l a i nt en t ar eaprocesu l ui .Î n ceea ce ă m pri veşt e,sar u p t ea să am t oa t e şa nsel e 55 de a mi sepr el ungidet en ţ i a.Mă ui tl a ceas: .est Peef erea 5 st rază brel i t ă pă t runde m ul t ă u lmi nă.Ce o rs t maiar e s ă mă gân desce cmi seva n ît âmpl a î n co nt i nuar e!Poa t e căt ocm ai ast a au dori t anch et at ori i meii nvi zi bi l i . Ceea ce mi am pr op us sa real i zat : mi sau publ i cat am bel e căr ţ i ; deacu m î nai nt e, spi ri t ul meu umbl ă l i ber pri n l ume şi şt af et a con t es t aţ i ei despot i smul ui – p e car e a m ţ i nut o şieu î n mân ă pen t ru sc urt t i mp – va

put eafi prel uat ă de u n al t gl adi at or al l i bert ăţ i i . Aşacămi e n idi f eren t . Sunt pe u jmăt ae t bu i mac. Am o d urer e su r dă n î cap . Mi se par e cu ri os, pen t ru că nu mă d oar e capu l ni ci od at ă.Am dor mi tf oart e ă ru , darnumi ami nt esc să fi vi sat ni mi c.Parcămi r ăsu nă î n u„A r ech not ii mpuri l e" l ui Vi va l di . Pare ci udat .Î mi ri di c o ch i i de p e masă ,î mi f r ec ch oi i , mă t ol ănesc ep sca un î nt i nzân dumi ci ol anel e şi ascu l t : nu, nu mă î nşel .Î n l ocu l bâzâi t ul ui de aseară, mi nunat a bucat ă a l ui don Ant on i o î şir ev ars ă su av cl i poci t ul bi nef ăcăt orpest esi st emulmeunervossupraexci t at :pi ano.Î mipuncapulpe mas ă di n nou şi mă cuf und î n muzi că,cont opi ndu mă cu ea.Nu şt i u ce ef ect mi racu l os r a e,dar ar pcăpl ut esc . Acu m su nt numaispi ri t . Nu potsă nui apr eci ez e p cer beri i ca r e au avu t acea st ă i deede t ort ură: o al t ern anţ ă de su net e ca re n u l asăurme fi zi ce, dar care ect ează af cr eer iul . Am au zi t că au ob i ce i ul săşi i n ţ ă pri zon i er i i n î zgom oe t pân ă ap r oap e de l i mi t a su per i oa ră a su port ab i l ul ui şicăî n urma noi l or m eod te d e a nch et ă ni ciun human oi d nu a maii eşi t c u si st emul nervos neaf ect a. tÎ n mod curent an ch et aţ i i su nt t ri mi şi i dectdi r n St rad a Fer i ci ri i a l Spi t al ul d e bol i neu r op si hi ce, l a secţ i aî nch i şi . Di n punct de ved er e fizi c,eidevi n pi er duţ i pe veci e.Mă î nt r eb acum,când î ncă maipotgândicoerent ,oare nu a avut drep t at e A dol ph Zen der cân d a mi l i t at pen t rudi st ru ger eat ot al ă şidefi ni t i vă a t ut ur or ob roţ i l or i d n Uni ve rs? Pr ob ab i l că mân i a î mi î nt unecăj udecat a. Am aj unssăgândesc,pânăşieu,numaiî n al b şinegru:î ncăodovadăcă met od el e n oide o trt ură psi hi căî şif ac e f ect ul su rp rn i zăt or e d ra pi d. Mi sa f ăcu t o se t e şio f oam e cu mpl i t ă:ni ci oda t ă nu su nt mainer vos ca î n momen t el e cân d su nt flămân d. Par că r at r ebu i să m eg r şi l a o tal et ă.Mă u i t 30 di n nou l a cea s:est e .C 6 hi ar nîacel momen t o ch ei e senvâr t e n î br oa scă de d ou ă ori ,f ărăr ab gă,met od i c,uşa seesch di de şi păt runde n îî ncăp er e u n i ndi vi d pe car e nu l am maivăz ut : par e des t ul de băt rân .I nchi de uşa pe di nău nt ru, s en -dreapt ă spr e masar ez er vat ă an ch et at or ul ui , desc hi de un se rt ar , apa să pe un but on , o per dea neagr ă se l asăpes t e f er east ră. nÎ î ncăp er e es t e obez nă ab sol ut ă.Tr ec cât ev a momen t e.Mi se pa r e xr t em de l ungi ; di n nou , su rp rza i st ee servi t ă di n pl i n. Apoicerb eru lî mi sp une: – Vom vedea î mpreună un scurt fil m document ar despre vi aţ a deţ i nuţ i l or p oi l t i ci– c ar e ofi ci al nu ex i st ă, săţ i i mi nt e ast a – d el a mi nel e de t i t an de pe Sel en a, i m ne ce se afl ă su b j uri sdi cţ i a gu ve rnul ui Dan ubi ei .

După cu m cr ed că şt i i , numail a noise l ucr eaz ă cu deţ i nuţ i ,î n t oat e cel el al t e p rovi nci i sp aţ i al e sar en unţ at . Dar , pe d e a l t ă part e,numai noimai avem t i t an şişt i i cât de i mport ant ă est e si deru rgi a acest ui met al . Vom ved ea deci fil mul ,î n l i ni şt e,după ca r e mi î vei put eapune n ît reb ări , apoivaurm a î nt r eb area mea : ul t i ma! Şi cer beru l apasă , pr ob abi l , pe al t bu t on , ast f elcă per eel te di n st ân ga m ea se umpl e deumi lnă. . . . Se ve de maiî nt âiLu na fil mat ă de pe Ter ra,ap oii magi neaaces t ui sat el i t nat uralse m ăreş t e d i n ce nîce m aimul t , cam ea r vi deoap r op i i nduse pân ă cân d ap arel a l i ni a ori zon t ul ui , al ăru c i cer e est cel bi necu noscu t , negr u, u n car eu . S e f aceo t rece r e uşoară, rt i st i a că,î nt r o t eh ni că

„f on due. en chaî nnée" pe a cel aşif on d muzi ca l di vi n „A a nl ot i mpuri l or" spre o al t ă i mag i ne,ceaa Pl an et eiAl bast r e văzu t e d e p e L ună.Se cr eează parcă sen zaţ i a, voi t , cănoi , cei ca r e am pri vi t p l anet a co pi l ări ei eh tnol og i ce a st rămoşi l or noşt ri , am pi er dut d efi ni t i v put i nţ a de a fi f eri ci ţ i ; es t e ca o că l ăt ori e ă f ră î nt oa r cereresp a cel mai mul t şimai bi ne ca r e n u est e,î n f on d, decâ t sp ii t a di avo l ul ui dea ne sco at e di n noi nşi îne. nÎsf ârşi t , ob i ect i vu l „ BI NE apar at ul ui seop r eşt e pe p oa rt a l agă ru l ui pe ca r e scri e cu l i t er e mari

AŢIVENI TPE TĂRÂMULCELALALT" .Î mii magi nezcă es t e u l t i mul drum al cel or a c r e vi n ai ci . Cul oa r el e st răl ucesc şipar afi vop si t eî n t on uride al b şi gri met al i zat , cel ul el e p ar avea a su o praf aţ ă o bi şn ui t ă de 4 x4m î n ca r e su nt caz ai ţ câ t e 4 de ţ i nu ţ i ca r e nu ~ i i i se văd , pen t ru că su nt , pr ob ab i l , undev a l a muncă. Sunt pr ez en t at e a poi

zona eco l t at sâ nge, di f er i t el e sec t oare unde se munceş t e: de r un de e s col ect ează acel preţ i os flui d pen t ru cei careu anevoi e şisu nt i l ber i( mă gân desc că u su nnt neapăr atmaibu ni , cimaisu pu şi ) ; peo di agr amă di n drea pt ai magi ni i scri e căse co l ect ea ză câ t e 5 00 g/ om zon şi a d zi e ; e rcol t at pi el e,unde se decu pează bucăţ el e di n acel pr od us al e cel or r p ea sl ăb i ţ i , ap oi , pri nt r o met od ă de st i mul ar e hor mon al ă şiî n urma unor ni j ec t ări , deţ i nuţ i l or ce ucrea „lză "î n ace ast ă se ci ţ e e l c reşt e a l t ă pi el e.Pri ves c,mut de ui mi re,şinumi vi ne săcr edcăceea ce văd est e a devăr at ; Ausch wi t zu l er a

de cea col ect at or ga ne dea dr ept ul o pl ăcer e.Dar i at ă o al t ă sec ţ i e: nat ural e –mâi ni , fica ţ i , pl ămâni , ri ni ch i et c.– ca r e s unt î nl oc ui t e c u orga ne di n mat eri al e co mpozi t e;est e u n i men s a l borat or al pr ot ezel or en pt rucyb eri . Î n sf ârşi t , secţ i a operaţ i i l or p e cr ei ev r i ; suldeauralandroi zi l orest e să

prog rameze gân di r ea crei eru l ui uman î n f uncţ i e d e o l a pni ficare t cen ral i zat ă. Pân ă acu m nu sa r eu şi t , dar cer ce t ări l e con t i nuă.Fi l mul se î nch ei e cu i magi nea măr i t ă a unui cr eer i. C er ber ul apr i nde l umi na şimă pri ve şt e sc rut ăt o. r Nu mă potnc î hi de î n mi ne.Mă si mt şoc at , desc ompu s şipoa t e r esem nat .I i sp un „n :u am ni cio n ît r eb are,am î nţ el es t ot ul , mi am vă zu t

vi i t oru l şi â sf rşi t ul , p ut eţ if ace cu mi ne t ot ce dori ţ i ; d upă t erm i narea ex peri en ţ el ort otvo i muri . Va fi si ngu ra mea sa l va r e" . –Deci ,r ef uzisăcol aborezi ? e t n ît r ebpen t ruul t i ma dat ă. –Da,acest aest eul t i mulmeucuvânt . – Bi ne,î ţ iveicont i nua vi aţ a,veimer ge acasă şil a servi ci u şivei aşt ep t a sem nal ul nost ru . Pl eacă ! Şi mi desch i de u şagr ăb i t .

*** La 15 noi embri e 2 89 se an i ver se ază o l ună de l a demi si a l ui Osc ar Romer o. Sunt chematl a D epar t ament ul Adev ăr ul ui , unde m i seî nmân eaz ă u n per mi s de eşi ir e di n Dan ubi a pen t ru Provi nci i l e U ni t e.Am sen zaţ i a căvi sez , dar i mse pu sne căam f os t expu l zatpen t ru t ot deau na pen t ru că ou nl ui sa t r ap nui pl ac u trbul en ţ i i . Oare a devă rat a f orm ă geo met ri căa i st ori eişia Uni ver su l ui săfie cer cu l ? VI I I/HOD Est ei nsuport abi ldecal d.Măpl i mb pri n cameradehot el şinu şt i u ce să ac. fSă map uc d e scr i s sau maibi ne sămi con t i nui l ect ur a desp r ei st ori a gr eci l or n a t i ci ? Prob ab i l cădacăMommsenar fiscr i s cart ea, al eger ea er a si mpl ă. i D n nef er i ci re,au t oa r ea nu a pus su flet , aşacă,n î ci uda zăp uşel i i şia l en eii men se ce mă caract er i zează, pest e cel mul t dou ă or e voi ci t un t ext maii nspi rat , scr i s maicu ner v, maipe gu st ul meu . Un t ext scri s d e mi neî nsu mi . Veţ i cr ed e p oa t e că su nt un f anat i c a l art eipen t ru ar t ă,da r fievă î nşe l aţ i , fie mam expr i mat on cf uz – î nt r un an ume se ns ave ţ i dr ept at e.Nu su nt p rea cl ar ! A ş pref er a să ci t es c cât ai m m ul t e i nf or maţ i i ; su nt flăm ân d după şt i ri , su nt bol nav dacănu şt i u, vr eausă devorez ot :i d tee, si mţ ământ , secret , op i ni e,co nst at are,pol emi că , mon ol og , di al og , pr oces şi , mai cu sea mă, i st ori e: o mănânc cupâi ne,cu l apt e,cu vi n, cu ca şca va l , cu i creeg n re, cu t ot ce i vreţ şicenu vreţ i . . . Pard on! am greşi t !

Mi am ami nt i t ă c î nt r o pr ovi nci e a Ci l i ndru l ui Spaţ i alde Est ,î n Dan ubi a, dacăî nşi rui bu năt ăi ţ l e cu l i nar e pe car e l eam ami nt i t mai nî ai nt e, acei l oc ui t ori ef eri n ci ţ i sal i vea ză , a f c sp ume l a gu ră, i l seri di că t en si unea , pen t rucăsat rapul l or iîpri vează de a l i men t e.Nu aş vrea l e săa gravezeu şi st areasi h p i căpr ecară. Mam t otf oi t şi , pân ă l a urmă,mi am l uati ni man di nţ i şimam ap ucat . Pr ofit de ocaz i a de a fi si ngu r ş i sc ri u. Nu mă pot con ce nt ra dec ât i n sgu r . Cear fisămait ragun pah ar e dl ap t e b ăt ut de a l gh eaţ ă? i U t ase m. Să n u ne am i nt i m de al i ment e! Se spu ne că,rar eo ri ,l a un human oi d co res pu nde pr oes fi unea cu hob byul . Se p ar e căeu aşfi o ex cepţ i e;ce l puţ i n pen t ru momen t . Pest e o l ună sempl i neşt e p ri mul meu an de zi ari st . Est e asci f nan t . Mul ţ i zi c cămă voipl i ct i sisăt otcol i ndUni versulî n căut ar edesenzaţ i i .Def apt ,î npri vi nţ a f orm e, i eigr eşesc: nu cau t sen zaţ i i , ciesen ţ e;eu nu urmăres c even i men t ul î n si ne,cirefl ect area i dei i uni ceî n mol ecu l a cot i di anul ui . Asu pr a cel ui l al t asp ect sar u p t easăai bă drep t at e:poa t e mă voi pl i ct i si , numi potperm i t e să f ac cee a cemi am prop us:să vi zi t ezt oat e pl anet el e şit oţ i sa t el i ţ i i şisă scri u. Dep i nd de r ed acţ i a cot i di anu„D l ui rep t at ea "şit r eb ui e sărel at ezcee a ce e s cau t ă.Sunt em o fi rmă i ndepen den t ă.Nu vr eausă spu n căi rău , dar aş ori d să u n depi nd de n i men i ,î n modab sol ut . Poa t e că voi r eu şi , cân dva. Pân ă at unci ,î nsă, ar ficazu l sămi r ed act ez r a t i col ul desp re excu rsi a pe Terra.Măcarsălî ncep. . . Tot uşi ,i deea î midă ghes, mă f asci nează. Mâi ne t rebui e să dau răs pu nsul . C r ed că voi ac cept a. r A fi spl endi d. M ă gând esc l a Bob Woodwar d.Mereu deref eri ml asecol ulzero.Şielar euşi tcu Wat ergat eul său . Nu şt i u, nu su nt n îcă si gu r . . . dar cr ed că semer i t ă. Va fi gr eu , cu cert i t udi ne.Voifi t ott i mpul su b urm ări r e.Dar cau za e ob n i l ă. De ce m i sa pr opu s t oc maimi e? Pen t ru că r edact or ul şe f– u n andr oi d – co nsi der ă căsu nt pr eat ânăr şi î ncănei mpl i ca t n î cri t i ci l e qu asi gener al e l a ad r es a gu ver nul ui Dan ubi ei . Da,ar fiun at u! Cred t ot uşică cerb eri i au o l i st ă co mpl et ă a t ut ur or zi ari şt i l or oc cd ien t al i , cl asi fica ţ i pe ca t ego ri i d e peri cu l ozi t at e, i n d punct ul or l de ved er e, şi a l i nt r area î n provi nci e l i se at aşea ză cât e o cod i ţ ă, con f ormob i cei ul ui . Nu, t r eb ui e să gă sescl t ceva: a î mi voi sch i mba numel e,î n mod ul cel maiofi ci al : di n f eri ci r e, l a noi ,î n Lu t eţ i a,nu dur eazăul m t – cam o săp t ămân ă – şi ,î n acel aşi t i mp,

î mi voi sc hi mba prof esi unea – n î t uri sm mi ar l p ace, de p i l dă mon i t or e d sch i naut i c.Da, e oi dee. Şi ast a pen t ru cât eval uni . Dar , pen t ru ami r ot unj i buge t ul , voi con t i nua să scr i u pen t ru gaz et ă.Cu acel aşi nume caşipân ă acu m: Pat ri ck Fon t ai ne.Ce bu nă i deemi a veni t c u sc hi mbar ea numel ui : pr ea sun ă a zi ari st .Î mi voi sp une.Paul ?.Î mi vi n preamul t en ca p. Smi t h? Păcat ! Nu mer ge . Un Lu t eţ i an cu as emenea nume, nu se poat e. Am găsi t ! Mă voi numi Pau l Fayard. Spercă i n ţ e. Vom vedea.Decemăf rământat ât ?Pent ru căam i nt r atdej aî nt ransă sau , maibi ne zi s,î n rez on an ţ ă cu exped i t or ul ce l or ou dă mes ae. j Nul cu nosc, nu şt i u ni mi c d espr e el , dar ă m pr eocu pă.Fără să vr eau , gân duri l e î mi zboa r ă î nt r acol o, ps re Dan ubi a. u N am f ost i ci n od at ă?, ar d pri nt r e l ect uri l e mel e i men seasu pra căl ăt ori i l or , haisă sp un maif rumos, pri nt r e con t i nen t el e met acu l t ural e u n l ocî n f aţ ă ocu pă,î n i ni ma mea, şiDan ubi a. Exe mpl ul t i pi c d e g hi ni on î n i st ori e.Se sp une c ăl ocu i t ori i acel eipr ov i nci i ar fi de vi nă i nt egral pen t ruca t ast r of al a ca r e sa aj uns.Nu cr ed . Treb ui e săfie şial t e cau ze. . . Ori cu m, voi vedea . . . Sunt ap roa pe si gu r . Mâi ne voi da un răsp uns f avor ab i l . D ar ce con ţ i n ce l e dou ă pasaj e? Pri mul sol i ci t ă o i den t i ficar e a au t or ul ui , r t i mi ţ ân d pe pot en ţ i al ul cău t ăt or l a doam na Chri st i na St ega no Much i , domi ci l i at ă undeva î n Provi nci i l e U ni t e – u n se i şt e unde – car e a pri mi t cel e şapt e sc ri sor i pen t ru gu ver nat or ul R ol an do Rami rez nî8 mai284 Er a Spaţ i al ă pe cân d er a coor don at oar ea Bi bl i ot ec i i Marţ i en e î n Cen t ral i a – cap i t al a Dan ubi ei– p er son aldi n mân a au t or ul ui mes au jl ui car e se mneaz ă ac um Keo ps. Cau t ă acu lî n car ul cu f ân ! Dar voicău t a! Par e i nt er es an t . . . M ai dor eşt e a cest domn Keop s – n ci e ofi? – să şipubl i ce ou dă cărţ i ; cusp ri j i nul zi aru l ui nost ru . Poa t e vai eşi cevai ndast a;pri ma se„D u n i meşt ncol o e de

St yx" ,i ar ado ua „S cri sori n it erzi se" .De ce t oc mai pr i n i nt er medi ul zi aru l ui nost ru ? P oa t e căvai eşi ceva .I ncepdej a săfiu nerăb dăt or . Al doi l ea mesaj es t e du bl u, ad i că n vi e dea lu n an ume T heo i d La n brad ori a,î n car e n e r oa găsăf aci l i t ăm publ i ca r eacel or ou dă că ri ţ– a par i t t l uri l e d e mai su s –l a care eest at aşa t un bi l eţ elsem „O nat l i vi er"I ncareheo T est e ru gat săf acă ce a r om pi s.At ât ! Sai ngu ru l punctcom un: scr i su ll a şa bl on î n t uş o rşu . Ca un f elde şar ad ă.Tr ebu i e so gă ses c maiî nt âipe d oa mna Chri st i na St egan o

Muchi . După ace ea oat t e se vor cl ar i fica. Cear fisă m ait r agun pa har de l ap t e acru de a l gh eaţ ă?Şi nu am t er mi natrepo rt aj ul . Dar e pre a cal d. Mai bi nemaici t esc.despr epri et eni imei .gr eci i .

*** Ve ocea en ei "ar Î n i ul i e a . c.am ascu l t at o e mi si u„ n a l Sel c e mi a pl ăcu t f oart e mul t ; af ost oî ncân t ar e es t et i că; odi scu ţ i e î nt r e dou ă ve ch i cu noşt i nţ e:Mon i caLevi s,r ed act or r esp on sa bi l al emi si uni i cu l t „Punct ural e

şi o Cn t rapunct al Lu t eţ i a" ş ,i ad Ni a Cass i o, oe pt ă şi pr of es oar ă de l i t er at ură danubi ană î n Pr ovi nci i l e U ni t e.Nu cr edcăe ca zu l să mi ami nt esc ac um î ncânt ar ea i mensă ce ma cupr i ns as cul t ândun di aog l at ât de f ru mos, vi u, el evat , dar ă f ră parada pe ca re o î nt âl ni m ai ci„ i nt ra muros"a l l i t eraţ i i n oşt ri con j unct uri şt i şinvă îl ui t î n mod nat ural n î si nceri t at ea bi nef ăcăt oare a două suflet e ce sau deschi s,f aţ ă de el eî nsel e şif aţ ă de î nt r eag a l ume.Ma vr ăi j t e mi si unea ace ea.Nu mam pu t ut o prisă nu con sem nez ceea ceam si mţ i t at unci ,î n 14 i ul i e,dar ceea ce r a e egăt l ur ă cu povest i reanoa st ră est e ş i mai i nt eresan t . Nadi a Cassi o a povest i t că Jorge ' Urso l f ăceapart e di n cer cu ll or e d pri et en i . Era eh tnol og de p rof es i e,dar p oetî n t i mpul l i ber . Poezi i l e s al e e rau „ drăgu ţ e" ,f ără săcon ţ i nă ni mi c cri t i c a l adresar egi mul ui . El nu dorea săşi l e publ i ce, cil e scri a di n pură pl ăcere, ca o revă rsa re a pr ea pl i nul ui să u su flet esc est pe oi fl e a l be a l e u nui hob by n evi nova t .Î n gru pul l or e d p ri et en i , poves t ea Nad i a, es şt i a că Jo r ge î şiţ i ne un j urnalpe car e nu l a văzu t ni men i pen t ru că elnu l ea ci t i t n i ciun f ragm en t .Î n f ebru ari e 285 Era Spaţ i al ă, el a f ost con vocat a Depa l rt amen t ul Adevăr ul ui şian ch et at nî l egă t ur ă cu acel j urn al , ca r e isa co nfisca t . Anch et a sa ef ect uat î n st ar e d e l i bert at e.Î n cel e şa se l uni mai uşo ar e, orge J şi a mai î nt âl ni t p ret ien i i de mul t e o rişil ea povest i t evol uţ i a ca zu l ui să u. Se şt i e că ,l a un momen t dat , cerb eru l anch et at or l aî nt reb at : – Ce cr edeţ i , domnul el ' Urso, că vi se poat eî nt âmpl aî n urma ce rcetări ij urn al ul ui dvs . ? –Î n celmair ău caz,î miveţ ispune sămif ac val i za pent ru că mă aşt ea pt ă det en ţ i a, i ar n î cel mai bun, veţ iî napoi a j urn al ul şimă veţ it ri mi t e aca să , a sp us cusen i năt at e J orge ' Urso. l

Cer beru ll a pri vi t zâm bi nd ned efi ni t , uşor , apr oa pe mp i er cep t i bi l cu aceea şipri vi r e per fidă şigr eu de sesi zat , dacănu aimaiavu t dea f acecu aceast ă cat egor i e,pe car e am î nt âl ni t o î n Ju an Jo se Qui san o,î n Ju an Charon ,î n del ega t ul di n Cen t ral i a şi , pr ob abi l ,l a un BoaCon st ri ct or nîf aţ a prăzi i . Sunt em, pân ăl a urmă,numaidou ă cat egori i : vân ăt ori şivân at . Nad i a er a de puţ i nă vr eme î n Pr ovi nci i l e Uni t e cân d a afl at es vt ea morţ i il ui Jor ge. Aşacu m dej a se cu noa şt e,a f ost an ch et at nît oa mnă şi ,î n det en ţ i e fi i nd, î n cu rsu l uneianch et e adeced at . Ci r cu l au zvon uriî n ca re se spu nea că ar fif os t su f er i nd de i ni mă.Ori cu m, ci nev a ar fit r ebu i t s ă mi l i t ez e pen t ru a se f acel umi nă. Fa mi l i a a f ost , poa t e,prea şocat ă şi i nt i mi dat ă p en t rua cer e e rd esch i der eaca zu l ui , dar n u com i t etocci den t al ar fi t reb ui t să o f acă . Nu est e î ncă t ârzi u. Ceigă sţ i i vi nova ţ i vot fi aduşi , cu si gu ran ţ ă,î n f aţ a j ust i ţ i eidupă ce val ul roman ovi an vamăt ura şit ărâm ul Dan ubi e. i Nadi a pov est ea că dou ă au det er mi nat o să rămân ă defin i t i v î n Provi nci i l e Uni t e:f ri gu li men s di n apart amen t el e Cen t ral i eişiî nt reru perea qu asi perm anen t ă a cu r en t ul ui el ect ri c,caurm ar e aaşa zi sei econ omi si ri ,î n i arn a an ul ui 285 E. S. , cee a ce acon si der at acun f elde a t acl a per soan ă – Nadi a nu mai put eascri e,ci t i sa u gâ ndi det aşa t de şi ca nel e regi mul ui şial doi l eamot i v( eradej a so st i ă) – a f ost vest eauci deri il ui Jor gel ' Urso. Foart e mul ţ i scri i t oriî şiţ i n câ t e un j urn al pe ca re nu doresc să l publ i ce, dar n î ca r e l e f ace bi ne să şi ot nezedi f eri t e f razepen t ru aşi i el ber a su flet el e î nci nseprea f r ecven t de ned r ep t at ea cot i di ană. Est e ca un f elde t er api e a si st emul ui nerv os. Dar e d a i cişipân ă l a l ap i dare en p t ru ni şt e gân duri cu t ot ul person al e ca r e,ch i ar p ubl i ca t e,ar fiabso l ut l ega l e,î nca drânduseat ât î n pr eved eri l e C art eiFundamen t al e,câ t şiî n cel e a l e D ecr et ul ui 212 di n 31 oc t ombri e 27 4, di st an ţ a es t e enor mă.O nou ă dovadă că l eg i l e nu su nt r esp ect at e, nî pri mul â rn d de căt re cer ber i , d e căt r e t i t ul aru l p ut er i i ex ec ut i ve nsu î şi . . . I mi ad uc am i nt e că ri p mel e cărţ i mi l ea ci t i t mama pri n an i i 257, 258 E. S. , pri mel e p oe zi ipe ca r e elam î nvă ţ at – şi si ngu rel e,pen t rucăl a şco al ă, î n af ară edScr i soar eaa I l I a,am r ef uzat sămaimemor ez ve rsu ri – a u f ost al e N ad i eiCass i o.Numaidu păace ea au î nce pu t ba smel e.Am avut şan sa să t r ăi escî nt r o l ume a poveş t i l or pe car e, en st i men t al , n u am părăsi t o ni ci od at ă. Că st au cu f undat î n apa st ăt ut ă şimâl oa săa rea l i t ăţ i i de a ziest e,

poat e, numaipent ru a nu ui t a că l umea i deal ă a basm el or re tbu i e să sc hi mbe cân dva, ri p n put er ea cu vân t ul ui sauvr ăi j t , aceast ă aşazi să so cetate i dea l ă i . I nt r un anume sen s,am pr el uat t orţ al ui Jorge ' Urso. l Dacă şi euvoi fi l ap i dat , su nt con vi ns,eavafi pr el uat de un al t ul care va ed ecr cuaceea şi î nflăcă rare n î put er eacu vâ nt ul ui l i ber ,r ost i t cusi nceri t at e.Ven cerem os ! Ce esch i văf an t ast i căam reu şi tî n t oa mna l ui 285 şiî n pri măvara ui l 28 6 E. S. n Ichei ase m redact ar ea sc ri sor i l or şi nul e expedi ase m î ncă, aşt ep t ân d, şiasu mân dumi un ri sc nu it i l şipr ost esceda el p urt a mer eu l a mi ne. n Î 25 noi embr i e 28 5, i fi nd convo cat l a sedi ul D epar t ament ul ui Adevărul ui ,cu mat eri al ulexpl ozi v asupra mea – scri sori l e – semnez,cu sen i năt at e, decl araţ i i l e pri n ca re deven eam i nf orm at or al cer beri l or . Lao săpt ămân ă du pă ev eni mente lexped i ez pri n Arcadi o Del gado şiFa ed I bn Sal aa m f ără a maii nt rod uce nî căo not ă,care ar f ost fi esen ţ i al ă,cuun t ext de ge nul a „m f os t rec rut at age nt de i nf or maţ i i al epar D t ament ul ui Adevărul ui . "I n pri măvară,pri nr edact ar ea cel or două „ memoramdumuri că t r e n Ist i t uţ i e" , of er ea m di n nou , pe a tvă , un at u grat ui t pen t ruun vi i t or şi posi bi l şa nt aj al bcer eri l or . D e f ap t , ri scu l pen t ru ei , dea l ua de bune afi rmaţ i i l e mel e cu pri vi r e l a dori nţ a mea dea deve ni un su per agent i nt er naţ i on al , e ra pr ea mar e.Ju an Char on , deşi nu a î nţ el es i nt egr al mecan i smul pescu i t ul ui meuî n ap e u tl buri ,a i nt ui t per f ect că cea maibună met od ă de p aci ficar e a meaes t e e tg rve irsar ea: pen t ru căt i mpul l e sp al ă pe t oa t e. . .Î n sch i mb, na prev ăzu t căvoi î ncepe a dou a part i dă de şa h. Acu m, ni ciunul di nt r e n oidoinu maipoa t e accept ar emi za.De ap ft , Juan Charon sar et r asl at i mp. Succesor ul săuî mi va fich al l an ger . Ven cer emos!

*** De p e col i na unde mă afl u acu m, cu pri nd cu pri vi reaî nt r egu l pal i er nr . 3. Est e o zif rumoa să de vară: f oa rt e cal d, t ocm aibi ne de pl aj ă. st Ee f oa rt e apr oa pe de hot eu ll unde su nt cazat , est e l i ni şt e şisp er că pot scr i e necon t urbat . La pri ma vedere are p ri cu os să t e b ron zez iî n i nt er i oru l unui ci l i ndru spa ţ i al . Dar , de cât ev a dece ni i , es t e ce l mai ban al l ucr u. Comput eru l met eorol ogr esp on sa bi l al uneipr ovi nci i sp aţ i al e p l ani ficăî n aşa f elvr emeaî ncât ni cio var ă sănu sem en e cual t a.Şi pen t ru casu rpri za să

fie o ta tl ă, nu ai acces l a ni cio p r og nozămai l ungăde r t eizi l e.Î n sch i mb, în acest i nt erval ,t e poţ ii nf orm a cu o pr eci zi e mi l i met ri că : până l a secu nda câ nd sevadecl anşao aver să , di r ecţ i a, vi t ezaşidur at a uneiraf al e d e vân t sa u ori ceal t ă i nf orm aţ i e ceţ i sar ărea p ut i l ă. Î mi pl acel a neb uni e ceru l aces t a al bast ru pe car el am acu m, deasu pra cap ul ui ,f ăr ă ni cio urmă de nor ,t ransp ar en t ,i men s şi med i t er anea n. Şi câ nd t e gâ ndeşt i căse op r eşt e a l 500 m pen t ru a sp ri j i ni un al t pal i er , par că nuţ i vi ne să crez i .I l uzi a est e ob ţ i nut ă perf ect . Şi ul t ravi ol et el e br on zează l a f elde bi ne ca pe ceamai că ut at ă ri vi eră a Te re rise co l ul ui Zero. . . Î n cât ev a zi l e voit er mi na aces t p ri m vol um al Ju rnal ul ui despr e Lag ran ge. Tot pri vi nd î n dep ărt are –an oram p a est e su per bă – căl ăt oe rscn î t i mp gân di ndumă l a pri mel e p ag i ni scr i se nî1 f eb ruari e,l a sp er an ţ a dea r eu şit er mi narea l ui î n oct ombri e saunoi embri e,l a ded i caţ i a ce va ap ărea pe p ri ma fil ă. . . Şi i at ă căl a 1 au gu stvafi ga t a. Exa ctî n şa se ul ni . Celpuţ i n pân ă a cu m cer ber i i mau scăp atdi n mâi ni . Tr ebu i au sămpi edi ce eda r ct ar ea j urnal ul ui ,darni cipri nţ ulnegrunucâşt i găl ai nfini tt oat emeci uri l e. I nt en ţ i a mea i ni ţ i al ă er a să r el at ez r p op ri ami aven t ură şiTheoest e nemul ţ umi t că m a di vagat ad es ea – ar d pe par cu rsu l sc ri er i i mi am ami nt i t de a l t e p erson aj e ca r e,fie a u con t ri bui tl a st areade u lcru ride a z, ifie a u f ost i mpl i ca t e n î co nfli ct e r t agi ce cu Dep art amen t ul Adevă ru l ui , fii nd vol at i l i zat e saucon damnat e a l an i gr eide d et en ţ i e.Am cr ez ut că est e d e d at ori a mea să r ea mi nt escesp dre a cest e ca zu ri , aco rdândul e sp aţ i u – p oa t e p r eapuţ i n – n î acest j urn al ca re şi a pr op us să descri e u lmea oa nst ră sp aţ i al ă. O î nt âmpl ar e cut ot ul i eşi t ă di n com un sa pet r ecu tî n 16 mart i e 2 85 E. S. , a i că r ei r p ot ag on i şt i gh i ni on i şt i a u f ost : L uci an o Ya nez, act or şi preşed i nt e al t ea t ru l ui „ Gl ob e" i n d pal i eru l 6, Fl ori ndo Sca l ao, căp i t an al uneiast ron avemi ner al i er e,şiAur el i o Mat t eo, avi nga t orpe acel aşiveh i cu l sp aţ i al greu .I at ă fil mul desf ăşu rări i even i men t el or şa a cu m au f ost rel at at e, l a t r eian i după con su marea l or , pri nt r o scr i soa r e ce a f ost i f u dzat ă l a

„Voce a Sel en ei " . 16 mart i e 2 85: I n Dan ubi a se i n ţ aşa zi sel e a l eger i parl amen t are. Nu scr i e î n ni cio l egesaudecr et că ar fi ob l i gat ori i , da r p er soa nel e ce nu part i ci pă s unt not at e şi l i st a e se t n îai nt at ă D ep art amen t ul ui Adevă ru l ui .

Pe pal i er ul 2, Al ej o Kef r en se pr ezi nt ă l a cen t rul de vot arede care ap arţ i ne şi ,î n cab i nă, ai t e cu o l i ni e gr oa să numel e ambi l or ca ndi daţ i ce ap arţ i n, evi den t , uni cu l ui part i d ad mi s:cel pr ogresi st .Î n mod norm a, l ar t r eb ui să se con si der e bul et i n an ul at . D ar nu se r esp ect ă ni cil egi sl aţ i a electorală. Pe pal i eru l 6, î nt r una di nt r e ci rcu mscri pţ i i l e cen t ral e,unul di nt r e cei doica ndi daţ i est e a coru t l , bi necu nos cu t publ i cu l ui l oc al , Luci ano Y anez. 15 mar i e 28 5, ear s a:Est e o zi r ec e de î nce pu t depri măvar ă.Un cet ăţ ea n di st i ns i nt r ă î n zon a port ul ui sp aţ i al î nsoţ i t d e că pi t anul Fl ori ndo Scal ao . Est e o zon ă i nt er zsă i muri t ori l orde rân d, dar i nvi t at ul cel ui mai t ân ăr căp i t an di n ast roflot a com ec ral iă a Dan ubi ei , maial es că es t e şi r ecu noscu t de că t r e cer ber i , nu poat e fir ef uzat . Aşacăcei doipăt rund pe ast ron avă. Căp i t an ul com uni că ec hi paj ul ui că se vor ndr ept î a sp r e Sel en a pen t rua pr el ua o n ou ăî ncă r că t ur ă de mi ner eu de i t t an şicăî ii nvi t ă pe o ti ţ să degu st e di n vi nul pecar e şil a procu rat ec ren t . Vast a elde car t . Camaraz i i se u p n pe r t eab ă şit ragvâr t osl a măsea. Part eapr oa st ă es t e că r ez i st ă bi ne.Po at e pr ea bi ne.Nu î nsă şisec undul . Bea şielun pi c dar sol i ci t ă să st ea de cart . Parcă areo pr emon i ţ i e.I l roa gă pe căp i t an săl î nl oc ui ascăî n ca r, t da r est e ref uzat ol p i t i co s şit ri mi s l a cu l ca re. eşi D se mi ră î n f oru l săui nt er i or , execu t ă or di nul .Î n sal a de com an dă r ămân cei doi bunipri et eni ,act orulşicăpi t anul .Navi gat orulMat t eo a î ndrept at dej a ast ron ava spr e t er i t or i ul Lagr an ge 3, car e f ace pa rt ea di n „ l umea oc cd ien t al ă" . Dacăvorj ua ngeaco l o,vor fi l i beri . Pri vesc cea su l si deral de pe per ee: t au i nt rat î nt r o nou ă zi . A zivorfi al eger i l e.Dar eivorden unţ a acea st ă f arsă el ect ora l ă î nt r o co nf eri nţ ă de presăî n „ Lagran ge3" . Pri vesc amân doicer ul negru şisen i n pe care i p scl esc i l m i arde de st el e.Î n sp at e, oa r ecu m l at ea r, l se ved e Ter ra.Ei sendreap t ă sp r ef aţ a ascu nsăa Sel en ei . Fl ori ndo se gân deşt e a l mama l ui băt rân ă şisi ngu ră. Tat ăl ,un f ostl up dest el e,emort .Luci anoorevedeî n gând pesoţ i a sa , pe ca r e sp eră că o vaaduce alelî n Provi nci i l e U ni t e.Ceidoico nt i nuă să vi seze,pi er duţ icu pri vi ri l eî ni mensi t at ea spaţ i ul ui .Secundulapare di n nou .I nsi st ă săl sch i mbe pe căp i t an , dar acest a r ef uză t ri mi ţ ân dul , di n nou ,l a cu l car e.Secu ndul se asă l , pân ăl a urmă,î ndupl ecat , dar du pă ce a aru ncat ori vi p r e u fgară re specran el e co mput er eor l e d b or d. Est e su fici en t . Î n cab i nă pri ve şe t at en t p ri n hubl ou şibăn ui al a i ni ţ i al ă i se con firmă.

Ast r onava nu sendreapt ă spr et eri t ori ul danubi an al Sel enei , ci spre „ Lag r an ge 3" . Porn eş t e spr e sal a de mes e unde ec hi paj ul sor bea ul t i mel e pi căt uri di n l i coar ea l ui Bach us şidă al arm a. u S nt d es t ul de mul ţ i cer ber ozi i î n ech i paj , aşacăsa r carşi al a sem nal ul secu ndul ui . Pri vesc oţ itpri n hubl ou : î nt r adevă r , sevă df aru ri l e sem nal i za t oar e al et eri t ori ul ui sp aţ i al Lagra nge3. Se r epe d l a ar me şi năv ăe ls c n î cam ea r de co man dă. La doi paşi de fin al , acţ i unea sa t er mi nat am len t ab i l . Urmează cal var ul procesu l ui î nsce nat , con damnar ea , det en ţ i a, scri sori l e f ami l i i l or că t re organ i zaţ i i l e pen t ru apăra rea drep t uri l or n i di vi zi l or ,i st ori a, l eg en da. Ceit reiau f ost con damnaţ il a 20 de an it er eşt ri r ecl uzi une.Au f ost i nt ern aţ iî n Marel e L agă r S el en ar a l SI ecţ zo l i ar eî nt r o at mosf erăext rem de umedă. Se es t i meaz ă că, î n ce l mul t 10 an i , vor fimor ţ i , dacă nu se î nt âmpl ă ni mi c d eo seb i tî n acest i nt erva l .

*** Î n co t i di anul „D rep t at ea "a apăru ti eri rep ort aj ul că l ăt ori eil ui Pat ri ck Font ai ne p e T erra , part eaI .I at ăl : „ Su ntun« homo vi at or »î nnăscu t . St area mea nat ural ă est e p er f ect ă numaicân d căl ăt or es c.Mi am pr op us demul t s ă vi zi t ez Ter ra dar i d ver se mot i ve m au î mpi edi catăso f ac. am căl ăt ori tî nt r e Mer cu r şi Cen t ur a de Ast eroi zidarnu î ncă şipepl anet a car eaf ost ,cândva,l eagănulci vi l i zaţ i ei sp aţ i al e.Avemdou ă p osi bi l i t ăţ i : fie să er mg cuun gru p or gan i zat , urm ân da vi zi t aobi ect i vel et uri st i cepr ogramat eant eri or ,fiepecontpr opri u,urmând ca ,l a f aţ a l oc ul ui , să mă deci d; î n f el ul acest a avâ nd posi bi l i t at ea să st au mai mul tî nt ru n muzeu , de p i l dă, şisă u n mai vi zi t ez oezer rvaţ i e n at ur al ă. pen t rucăori ce că l ăt ori e p e Terr a dur ea ză 0 3 de zi l e,ni cimai mul t , ni cimai puţ i n. Număru lt uri şt i l or est e st ri ct i mi lt at şi t r eb ui e să t e î nscri i cu mul ţ i an iî nai nt e pen t ru a pri mi i ap r ob area de i nt raren îacea st ă pl an et ă.Est e cam ca î n secol ul ZE RO as censi unea pe Hi mal aya cu di f er enţ a de com od i t at e n îf avoar ea Terr ei . Eu i mam î nscr i s n î urmă cunou ă a ni şimi a veni taprobar ea t ocmaibi ne:acum când suntzi ari st .Am al es,desi gur ,a dou a vari ant ă, dea că l ăt ori i ndi vi dual , deşi cost ă mul t mai mul t .

Terraseaflă,depest edouăsecol e,sub j uri sdi cţ i aor gani zaţ i eiG. U. I . ( I nt ern aţ i on al a Uni ver su l ui Verde ) . Soc i et at ea Naţ i uni l or a î ncr ed i nţ at u n man dat , pen t ru ci nci se col e aces t ei or gan i zaţ i i ec oogi l st e î n sc op ul dezvo l t ări i pat ri moni ul ui gen et i c al t ut ur or sp eci i l or veg et al e şiani mal e şia con ser vări i sal e.Man dat ul l ui „ G. U. I . " se va î nch ei a î n an ul 569 E. S. Dar acu m, î n 28 8 ES pot ăsvă spu n că se ve de rez ul t at ul ace st ui pa t r on aj . Supraf aţ a Ter reiest e un i men s parc at n uralî nt r er upt degr ăd i ni cu l t ural e unde se fl a ă mari l e muze e şior aşecar e a u f ost men ţ i nut e,f oart e l i mi t at , f orm at ât at n dihuman oi zicâtiş di n an droi zi . Păd uri l e ocu pă maibi ne d e dou ă t rei mi di n usca t ,i ar p op ul aţ i a t ot al ă est e de aprox. 3 mi l .l ocu i t ori , rap or t ul human oi zi /a ndroi zi fii nd de 1/1 . Ei nu su nt r ez i den ţ i per man en ţ i aiTer rei , cisu nt ad uşi ,l a cer er e,pen t ru cel mul t 10 an i , după care nt su î nl ocu i ţ i cu al ţ i co l eg iî nt ruşt i i nţ ă. Un asp ec t ce i m a reţ i nut at en ţ i a, î n mod sp eci al ,a f ost că î n r ăzb oa i el e d i n si st emul so l ar n i ciun pr ot ago ni stnu sa gân di t săocu pe Ter ra, i ci n ch i ar Adol ph Zemder . Po at e că t oţ i au si mţ i t nev oa i să şt i e că va rămân e măcar o pl an et ă neat i nsă de vi ol enţ ă şi di st ru gere, o sp eran ţ ă d e vi aţ ă mai pură p en t ruvi i t or . Mam î mbar cat peas t r onav a compani ei AI R LU TE ŢI A î n por t ul Ci l i ndrul ui de Ves t di n punct ul numi t L «agran ge 2» ,l a 1 i uni e 288, or a 10 . 00, er a l ocal ă. La ace a da t ă su nt 26 0. 00 0 km î nt r e port ul spaţ i al l ag ran gi an şipl at f orm a geost aţ i on arăpe ca r e a m deb arcat , di st an ţ ă pe ca r e am parcu rsoî n mai puţ i n de 3ore. Am f ost t ransb orda ţ iî nt r un f elde i l f t ce f ăcea l egăt ur aî nt re p l at f orm ă şiCap ul Can aver alşidupă î ncădou ă or e,am aj uns,pl an ân d des t ul del i n, pepi st a ast rod r omul ui er tri an . Af ost o sen zaţ i e n ou ă şit ot od at ă o su rpri zăpl ăcu t ă pen t rucănoi ,î n sp aţ i u, sosi m î n port uri l e noa st re cu o accel er ai ţ e gr avi t aţ i on al ă ZERO. Gru pul nost ru a f ost despărţ i tî n dou ă:ce i car e urmau să mear gă pe un t raseu or gan i zat , î mpr eu nă, şi i ndep en den ţ i il a care f a ostep r art i zat cât e un gh i d pen t ru fiecar e.Eu mi am exp ri mat pre f er i nţ a pen t ru i t i ner ar şi am i ndi cat dor i nea obi ec t i vel or d e v i zi t at : St at ui a Li bert ăţ i i , Tu rn ul Ei ffel , Ausch wi t z,Acrop ol i s, Pi rami de l e, MAREA BARI ERĂ DE CORALI . . . « Dacăt i mpul ne va per mi t e,vomvi zi t a şial t e ob i ect i ve» am prop us gh i dul ui meu şielmi a su ger at ocăl ăt ori e cu su bmari nul î n rez er vaţ i a BAHAM AS .

Am l uat masa l ar est aurant ul ast rodr omul ui , după car e neam î ndrep t at spre avi on et a de dou ă l ocu rice ni se r ep art i zase. Di recţ i a: New Yor k.Am aj unsdest ulderepede,dar ,pepar cursulzborul ui ,pel ângăf apt ul cănu mam săt ur at pri vi nd ţ ărm ul ,l am î nt reb at pe gh i d, careaer şipi l ot , asu pra gr ad ul ui de p ol uare al at mosf er eit er est r e.Mi a sp us cănu est e n i ci un per i col pen t ru că t oa t e mi j l oa cel e de t r an sp ort rap i de f uncţ i on ează cu hi drog en ,i ar cel e en lt e cut r acţ i une a ni mal ă. – Oar e ce ar fi deveni tTerra dacă oameni inu ar fi găsi tsol uţ i a t r an sf er ul ui l or nî sp aţ i u?,mam î nt reb at eu cu gl as t are şi gh i dul mi a rep l i ca ti med i at : –Î n anal el e« Muzeul uiOmul ui »di n Kenya,dar ,dacă dori ţ i ,î lput eţ i vi zi t aî n ori ce l ocal i t at e pe unde ne vom oprifil i al el e sunti dent i ce cu i nst i t uţ i amamă,pr ogr amul com put er ul ui CRAY 5, an al i zân d t r eisce nari i di f eri t e,co ncl uzi onea ză ăc : 1. Fi e om en i r ea ar ficom su batî n urma u nui r ăzboi at omi c n î per i oad a ani l or 1 50 Era Spaţ i al ă; 2. Fi e a r fi di sp ăru t mai l en t , caurmar e api er deri i st rat ul ui de ozo n pr ot ect or şi a creşt eri i co ncen t raţ i eiexc esi vea di ox i dul ui de car bon î n per i oad a an i l or 1100 Era Spaţ i al ă;3. Fi e a r fi su com bat ac urmar e aunor au cze mul t i pl e,cu m ar fisu prap op ul ar eaexc esi vă, războa i e at omi ce, i mi ch ce şi ab ct eri ol ogi ce l oc al e, i pl sa voi nţ ei şi a ca paci t ăţ i i de epu rar e a ap el or şi nepu t i nţ a de a o f aceî n per i oad a an i l or 1 150 Era Spaţ i al ă. Con cl uzi a l ui CRAY 5 est e cl ară: sol uţ i a careasad op t at af ost una si ngu ră – em i gr area n sp îaţ i u. Pe de al t ă part e,co nst at căa t r ecu t şi peri co l ul di st ru geri ir eci pr oc asi gu rat e,ca re,î n seco l ul Zer o,est e d oc t ri na st rat egi că domi nant ă a cel or dou ă mari put er i de at unci . –Da,î mispuneghi dul ,acum î nl umeaspaţ i al ănumaiest eposi bi l ăo di st ru gereob gl al ă şireci pr oc a si gu rat ă pri nt r o si mpl ă apăsa r e d e b ut on ,î n sch i mb sa rel uat e vch i ul si st em al î narm ări l or şa-z a i s con ven ţ i on al e,ca re gen er ează o nel i ni şt e per man en t ă şiest e şimaigr eu de con t rol at ecât d n î Era At omi că. Poa t e că seva aj ungel a aceea şisi t uaţ i e ca î n secol ul Zer o, pest e mi l en i i saumaicu r ân d, cân d put er i l e sp aţ i al e d e a t uncivor t pu easă amen i nţ e cui mpl ozi a S oa rel ui .

–Ori cum,eupr ef erl umeadeazi ,cândTerraar edeveni tunparadi sal nat uri i , dar a i t ă căză rm i zgâ ri e-n ori i . At eri zăm şinisepunel adi spozi ţ i eun del t apl an cu energi esol arăî n car e să en u r cămi medi at ,î năl ţ ân du ne.Ceva maif rumos u n am maivăz ut ni ci od at ă. Avemnorocu l de oziî nsori t ă şif oa rt e sen i nă. Ne o ri t m dea su pra St at ui i Li bert ăţ i i . . .Î n sf ârşi t ,i magi nea pe ca r e am văzu t o î n nen umăr at e f ot og rafii o pri vesc acu m, ai evea . . . dar con t i nuar eaî n număru l vi i t or . " ***

Numel e,pr en umel e,pr of esi unea! ? –Pat ri ckFont ai ne,zi ari st . –Vârst a! ? –24deanit er eşt ri . –Decedori ţ isăvăschi mbaţ inumel eşiî nacel aşit i mpi nsi st aţ isănu fie p ubl i căacea st ăi nf orm aţ i e n î bul et i nul ofi ci al ? –Est eochest i unepersonal ă,deoi mport anţ ăenormă,pecareaşdori –

să v com o uni c pes t e maipu ţ i n de u n an . –Regul ament ulnost ru pr evedeşiaceast ăposi bi l i t at edarvăvacost a de r t eiori mai mul t . Accep t aţ i ? –Desi gur!Cândpotsăvi ndupănoulmeupaşaport ? –Celmaidevremel a48deor edel aî nchei ereaveri ficări ipersonal e. –Vămul ţ umescşivăsal ut . – Dacă nu şt i ţ ine si mţ i m obl i gaţ isă vă anunţ ăm că put eţ iachi t a co su tl i nt eg ral al f orm al i t ăţ i l or ori câ nd până l a ri di ca rea act ul ui . . . –O vaf acecomput erulmeu,l ar evedere.

*** –Numel e,pr enumel e,prof esi unea! ? –PaulFayar d,moni t ordeschinaut i c. –Î nzonaMări iBari er edeCoral i . –Am î nţ el esbi ne?PeTerra? –Da,î nnor dest ulAust ral i ei .

–Dupăcât eşt i m mandat ulcercet ăt ori l orşialghi zi l orest ede10anişi dvs. păreţ i prea ât năr pen t rua fiun vet er an, ch i ar î n domen i ul l udi c. –Dacăapar enţ el earfir eal i t at eaaţ iaveadr ept at e,darexi st enţ ameaa f ost f avori zat ă.De a l 14 an i am pl ecat mpr î eu nă cu pări nţ i i mei , care nt su bi ol ogi ,î n rezervaţ i a Bari er eideCoral i ,ast f elcă l a 18 anieram un asl a t oat e sp ort uri l e a cva t i ce . –Decenaţ ist udi atbi ol ogi a? –Am pr ef eratcăl ăt ori i l eşi„ şcoal adi nBagdad" . –I nt eresantt ot uşi :comput erulvanot atcu 130depunct el at est ulde i nt el i gen ţ ă şicu un an em „B i c i ne" l a pr ob a pract i căde sch i naut i c.Păr er ea mea est e căl egeţ a i un dru m gr eşi tî ncăp ăţ ân ân duvă să per sever aţ iî n sp ort şidi st racţi i , dar ori cu m numai dvs. deci deţ i . –Vămul ţ umesc,măvoimaigândil aceeacemi aţ ispus;cândpotsă î nce p munca? – Când dori ţ i . Probabi l aţ i ci t i ti nst rucţ i uni l e noast r e. Aveţ i un progr am de u lcr u de 2 0 de zi l e,f ărănt r î er uper e,după car e u rmează0 1 zi l e de va ca nţ ă. Sunt con vi ns căveţ i că l ăt ori î n peri oa da mi ni vaca nţ el or . –Da,aţ ighi ci t .Mam hot ărât .I ncep di n 10al epânăî n 30î n fiecare l ună. –Bi ne,văaşt ept . . .Erasăui t :nusunt eţ irudăcudescendenţ i iEdi t uri i Fayard? – Nu,est e o si mpl ă asemănar e de nume,dar nu ne î nrudi m,l a r eved er e.Se gâ ndeşt e rapi d: desea ră vapl ecasp r e P rovi nci i l e U ni t e Marţ i en e şiî n cel mul t 24 de o r e va so sil a dest i naţ i e cuJet ul Spaţ i al .

*** –Numel e,pr enumel e,prof esi unea! ? –PaulFayar d,moni t ordeschinaut i c. –Provi nci aspaţ i al ăundel ocui ţ i ? –Lut eţ i a. –Mot i vulpent rucar eocăut aţ ipedoamnaChri st i anSt egano. –Buni cameami aspuscăar eonepoat ăî n Provi nci i l eUni t epecare vr easăogăsească. . .

–Am î nţ el es,seaccept ă.Comput erulnost ruvat ransmi t emesaj uldvs. pri n t el ej urnal ul de sear ă.Doam na St egan o va firugat ă să vă cau t e a l hot el pri n r eţ ea ua vi deot el ef on i că . Dar ă v vaco sa t mul t . Pl at a pe oc l. –Desi gur ,pof t i ţ icodulcont ul uimeu,veri ficaţ i lşif aceţ ioperaţ i unea financi ară n ecesa ră. . . –Observcăsecâşt i găbi neî nLut eţ i aî npr of esi uneadvs. . . –Da,maiam şiunel eeconomi i . . .Voiput eafigăsi tl ahot el . . .

*** –Bunăseara,mănumescChri st i naSt eganoMucchi ,am î nţ el escămaţ i că ut at . –Dadarnu î npri vi nţ adecl arat ăl acomput erciî nveder eaunuivi i t or co nt act al meu , de o rdi nul I I I , cu aj ut oru l uneică ri ţ ca re sescri e ch i ar n î ac est e moment e. –Şicel egăt ur ăam eu? –I lcunoaşt eţ i ! –Şidvs.nu? –Nuî ncă.Mesaj el epri mi t edemi ne,del ael ,măî ndrumauspredvs. –Dardacăsunt eţ ici nemăt em eucăsunt eţ i ,cedovadăam? –Am î nţ el esal uzi a.Nu,nu suntun cerberdanubi an.I nr egi st raţ i mi vă rog chi pul ,ampr ent el edi gi t al eşimaxi l of aci al eşiconf runt aţ i l ecu cel e al e u li Pat ri k Fon t ai ne d e a l zi „D aru r ep lt at ea "di n Lut eţ i a.Dacăaş ficer ber naş p ut eafigu ra p e i l st a person al ul ui acel ui cot i di an. –Darnumel epecar el aţ idecl aratest eFayar d. . . –Am î nceputdej anumărăt oar eai nversăşişt i ţ i ,pr obabi l ,căzi ari şt i l or l i secon t abi l i zea zădep l asă rl i e,de că t r e cerb eri i Danubi ei . Eu vr ea u săevi t ri scuri l ei nuti l e. . . – Comput erulmeu a veri ficat ,aveţ idrept at e,vă rog să mipuneţ i î ntr ebări . . . –Desi gurnumel edeKef r enKeopsnu văspuneni mi c,darf apt ulcăel vadatovi deocaset ăSONY ceconţ i nea7scri soripent ru Rol andoRami r ez, l a 8 mai284, î n bi r ou l dvs. de a l Bi bl i ot eca arţ Mi an ă di n Dan ubi a?

– Da,î miami nt esc,să mă ui tî n agendă,un moment . . .am găsi t : Sebast i an Pon t es em s nase r sc i sor i l e.Mi a spu s cu m se u n meş t e d ar nu am not at . Cr edcă r a hi „ va Voci i Sel enei " veţ igăsi inumel ereal . –Vămul ţ umesc,voicăut amaidepart e.Bunăseara.

*** Î n 9 au gu st , a l rev en i rea di n Provi nci i l e Uni t e, pe Pau l F ayar d î l Ve ocea en ei " aşt ept a o su rpri ză l p ăcu t ă:com put er ul săupri mi se„ d a l Sel urm ăt oru l mesaj : Seb ast i an Pon t es est e A l ej o K ef ren . Punctde n ît âl ni re:cea maimar e ca t edral ă a Pal i er ul ui 2 di n Dan ubi a.Dat a:î nt r una di n pri mel e 30 5 t rei zi l e u lcră t oare l e a u li noi embri e.Ora: 154 1 5 .

*** Pen t ru aşi ecu r per a o part e di n ban i i ch el t ui ţ i cucăl ăt ori a î n Provi nci i l e Uni t e – pen t ru căl a zi „D aru r ep lt at ea "decon t ări l e seac f u nmai l a sf ârşi t – eci d după î nt âl ni re cu Al ej o Kef r en – P at ri k Fon t ai ne a scri s un art i coldesp re cam pan i a el ect oral ă care t ocm ai st e e î n pl i nă desf ăşu rare acol o.A ap ăru tî n număru l di n 13 au gu st288. I at ăl -– d eci după î nt âl ni r e cu Al ej o Kef ren – Pa t ri k Fon t ai ne a sc ri s un ar t i coldespr e cam pan i a el ect oral ă care ocm taiest e n î pl i nă desf ăşu rare aco l o.A ap ăru tî n număru l di n 13 au gu st288. I at ă- l . Î n Pr ovi nci i l e Uni t e Marţ i en e si st emul el ec t or al es t e de t i p gu ver nat ori al , adi căput er eaexecu t i văest e deţ i nut ă de g uver nat or , pen t ruo per i oa dă de 6 an i , cu posi bi l i t at ea ob ţ i ner i i a dou ă man dat e su cces i ve: Put er ea l egi sl at i văest e d eţ i nut ă de că t re C on si l i ul Fed eral f orm at di n dou ă co rp uri : Con si l i ul Naţ i on al – u n f elde ca merănf eri i oa ră – ca re se reî nnoi eşt e l a fiecar e 3 an i şiSena t ul . Man dat ul de se nat or u dreaz ă 6 an i . Pu t er ea j udi ci ară r evi ne Tri bunal ul uiConst i t uţ i onalşiTri bunal el orOr di nare.Est e un si st em f oa rt e a sem ănăt or cu cel ca r e ex i st a, î n secol ul Zer o,î n Rep ubl i ca Al bast ră. Acel aşi si st em bi part i zan se î nt âl neşt e şi î n r epart i zar ea mandat eor l on C si l i ul ui Fed er al Cl :ubul Uni ver su l ui Ver de G (UC) un –f elde con t i nuat or al ecol og i şt i l or de pe vr emuri– deţ i ne de pest e t r eidecen i i , maj ori t at eaî n Con si l i ul Naţ i on al , dar n u î n Sen Cl a u t , buşi l Cr ee rel or n U i t e

( UBC)ca re d eţ i ne,t ot e dr t eidecen i i gu vern ora t ul , cu o si ngu r ă excep ţ i e.De asem en ea a n co t r ol atşiSen at ul . Campan i a el ect oral ă est e f oa rt e l ungă: î ncep e l a mi ez ul pri meinop ţ i di n anul el ect oral , pri n di scu rsu li nau gu ral al secr et aru l ui de st at p en t ru j ust i ţ i e car e pr ezi nt ă candi daţ i idi n ambel e maricl uburidar şipe cei i ndep en den ţ i ; sedesf ăşoa ră sep arat n î fieca re di n acest ef orm aţ i uni pol i t i ce şiî n fiecar e d i n cel e 4 0 de p r ovi nci i marţ i en e,avân d drept scop desem narea ca ndi dat ul ui cl ubul ui pen t rual egeri prop ri uzi se ca r e seţ i n î n pri ma marţ i după pri ma l uni di n a XI a l ună a an ul ui el ect oral . Nou lt i t ul ar l aput er i i execu t i ve şi îval ua post ul î n pri mi r e cupri l ej ul anul ui nou ,î nt r o cerem on i e f est i vă , ca re, desi gu r , est e hol ov i za t ă. Dar n î l uni l e i ul i e şiaugu st au l oc Con gr es ee l ce l or dou ă cl ubu ri car e dese mneaz ă ce i doi can di daţ i şi co ech i pi eri il or en pt rupost uri l e d e g uvern at or şi vi cegu vern at or . Anul acest a Con gr es ul„C l ubul ui Uni ver su l ui Ver de" a avu t oc l î nt r e 17 şi20 i ul i e l a Ar hi medi a. A reuşi t să obţ i nă i nvest i t ura Senat orul Mi guel Lubaki s cu noscu t d r epti ber la, l mod er a, t prag mat i c.Pe l ocu l doisa cl asa t Jo sef Jensen,unr ever endandr oi ddemaret al ent . Se mp i un cât evapreci zări : soci et at eamarţ i an ă a f ost t i mp de decen i i di vi zat ă: e p deo part e maj ori t at ea human oi dă pri vi l egi at ă, e p de al t a mi nori t at ea andr oi dă op ri mat ă. I ni ţ i al , păr ea f oa rt e norm al ca r ob oţ i i să munce as că pent ru bi nel e omul ui dardou ă consi der ent e au du s l a mod i fica r ea , t r ep t at ă, a acest ei op t i ci : dori nţ a unan i mă a pări nţ i l or f on dat ori , exp ri mat ă î n Legea dr ep t uri l orci vi l e,î n ca r e sepr eco ni zaca ,î n vi i t or ,„c ând dezvol t area t eh nol ogi că o va per mi t e să se prod ucă rob oţ i

după chi pul şi as emănar ea omul ui şi să se cont ri bui e l a aut or ep rod ucer ea l or , fii nd i nt egr aţ i or ga ni c î n soci et at ea marţ i ş a i nă" dezvol t ar ea t eh nol og i că pr op ri uzi să ca re a co nt ri bui t a l ri di ca r ea ni vel ul ui cal i tă ţi iro boţi l or . Pare cu ri os,dar şi androi zi i au pr el uat de a lî nvă ţ ăt ori il or ,î n pri mul rân d, pă rţ i l e r el e, da că pri vi m l ucr uri l e di nt ru un ungh if oa rt e puri t an . I ni ţ i al ,r ob oţ i i er au numai gân di t ori deci nu er au dot ai ţ cu ap arat ocol mot o, r er au caun f elde mob i l e n iof en si ve şi gr eoai e ca re n u com uni caucu l umea decâ t pri n i nt erm ed i ul r eţ el eiel ect ri ce. Tr eb ui e să su bl i ni ez ă c est e vorbadespr epri mageneraţ i eopt oel ect r oni că.Cândaceşt isuper gândi t oriau

pri mi tl i bert at eade a co ncep e,pr oi ect a şiprod ucenoir ob oţ i cu pos i bi l i t ăţ i de mi şca re,ce cred eţ i căl eat recu t pri n mi nt e? Aui nvent atandr oi def emel epecarel eauvândutsauî nchi ri atmari l or hot eu lrişibord el uriţ i nut e t ot e dr ob oţ i . Succesu l co mer ca i la f ostt âa t d e mar e,î ncât aspr od us oadevărat ă exp l ozi e aac est eii ndust ri i ,î mbogă ţ i ndui pest e măsu ră pe a ndroi zi i su per gâ ndi t ori . Au t r eb ui t săt rea căvr eocâ t eva decen i i până să reu şea scăl egi sl at ori i să el i berez e di n scl avi e pe f emel el er oboţ i . At unci ,î n co ncern el e deven i t e gi ga nt al e acest or n oi i nt el i gen ţ e sa t r ecu t şil a prod ucerea mascu l i l or rob oţ i pen t ruacel ea şisco puri . Dar rel aţ i a econ omi că er a al t a: eiavea u un st at ut d e l i ber pr of esi on i şt i ca şiel e de al t f el , i ş pl ăt eauo t ax ă buni ci că prod ucăt ori l or care au ob ţ i nut n î nou a f orm ul ă profi t uri şimaimari . Nor ocu la f ost cu rel i gi a men del i an ă car e a r eu şi t săregl emen t ez e noi l e rap ort uri di nt re oam en i ş i rob oţ i pebaze mor ae l. esi D gu r , am fi l i a î n sen s t rad i ţ i on al a s-met amorf ozatar , d cao co mpen sa ţ i e,so cet iat eaco pi i l or a ri p mi t ga ran ţ i i mat eri al e şi af ec t i ve ps ori t e careu a dat ez rul t at e mul ţ umi t oa r e:cel e maicău t at e doi cier au an droi del e, ce l e maibu ne n îvăţ ăt oar e,ce l e maibu ne mame dempru î mut , ce l e maibu ne co ncu bi ne,et c. ; şico nt i nuă săfie.Î n câ t evagen eraţ i i so cet iat eamarţ i ană sa ob i şn ui t cu st ru ct ură şiI se are p ucru l l cel mai firesc i nd l ume.Cop i l ări a se î nch ei e,ofi ci al ,l a 18 an i , dar ex i st ă ca zu ricâ nd act i vi t at ea sexu al ă a t i ner i l or î nce pe mai e d vr eme fii nd t ot uşi nî dr umat ă spr e moder aţ i e. Dr ogu ri l e n u maicon st i t ui e oprob l emă demul t , în sc hi mb, beţ i ai af or me di n ce în ce mai ron ci ce şisa gener al i zat at ât al human oi zi cât şi l a „A n t i d r og " a andr oi zi . Comi si a pr op us osol uţ i e:scăd er eamasi vă apr eţ ul ui vi nul uişicreşt erea pr eţ ul uispi rt oasel or .Lucru curi os,sa const at at o cr eşt er e ga l op ant ă a număru l ui de beţ i vidi n r ândul r ob oţ i l or: deci andr oi zi pref er ă vi nul şiîl eau b f ără ăsu m ră. A veni tvremea,în sf ârşi t ,ca eisă i nt r eşiîn pol i t i că.Maiî nt âiau î nfii nţ at„C l ubul C r ei ee ro lr Uni t e" da r , p ent ru că Di rec ţ i unea a f os t aca par at ă de el emen t el e f oa rt e boga t e,at ât d i nt r e andr oi zicâ t şi di nt r e human oi zi , mar ea masăsa r eor i en t at spr e ce l ăl al t mar e part i d: „ Cl ubul Uni ver su l ui Ver de" . Roboţ i eco l ogi şt i ! Par e h azl i u, nu ? D ar a i t ă căî n al ege ri l e p r el i mi nari i di n anul acest a, pe ocu l l doi ,l a mi cădi f er en ţ ă de Mi gu elLubaki s,sa cl asa t

un an dr od, i dom nul Josef Jen se n. Soci et at ea nu pa r e î ncă pr eg ăi t t ă să al eagă în post ul de vi ce gu ve rnat or n ur ob ot . Dar , cu si gu ran ţ ă că t i mpul l ucrea ză în f avo ar ea cest a eica t eg ori i . I ndr ăz nes c sămă haz ar dez a f ace nupr on os t i c.Nu mă ghi dez pă du son daj el e de op i ni e carercu ci l ă ai cipri n i nt er med i ul massmed i ei . Est e o si mpl ă pr es upuner e:î n noi embri e va câşt i ga Mi gu elLu bak i s şiast a, în pri mul rân d, pen t ru căşi a al es n u coec hi pi er con ser vat or , pe L au r o Ben t . Eu îl r p ef er , desi gu r , pe d omnul Jo r ge u By di n part ea„ Cl ubul ui Crei er eor l Uni t e" , dar m arţ i en i i su nt cei ca re a l eg. . . Până at unci ,t oa t e ce l e b une d e a l Pat ri ckFon t ai ne.

*** Sunt maibi ne de t r eian i de at unci . Fl ori ndo Scal ao î şiami nt eşt e, ad esea de nop ţ i l e l ungişiumed e;t ot :f uga, eşecu l , pr ocesu l , dru mul sp r e l agă r , pri mel e zi l e,pri mel e nop ţ i , pri ma vi zi t ă a mameisa l e,pri mel e veşt i des pr e L uci an o Ya DenşiAurel i o Mat eo. Parcă a t r ecu t o veşn i ci e,dar dacăva i eşi vi u, va scr i e.Va fi, cu si gu ranţ ă un j urn al . Est e u ni cu l scop al exi st en ţ eil ui . Şi mama,câ t de g reu t r eb ui e să d oucă : si ngu ră. băt rână şi si ngu ră. A r eu şi t dej a să şii mpună să nu se gân deasc ă dec ât ar r, de dou ă or i pe săpt ămân ă,l a ce ea ce I a s î nt âmpl at . Refl ect ează asu pra uneif razepe car e o va scr i e şii medi at o memor ează r eci t ân do,ap oial t a şit otaşa ; mer ge oa frt e n îcet dar ân pă va i eşi , va er tmi na.Şi af ară i nfi d, nu va avea decât să r an t spu nă poem ul pe u n su port mat ei r al . Ci ne şt i e cân d vaven i şizi ua aceea ? dar ecar fi e d i nt r e noi sunt em oam eninumaicât i mp t sper ăm. Şi a f ăc ut de j a un pr og ram de act i vi t at e zi l ni că : 10 flot ări , 10 gen oflex i uni , pl i mbării nt erm i nabi l e pri n cel ul ă, r eci t ar ea t ut uroroeţ pi l or p e ca re a Iî nvă ţ at , decl ararea cel or 6 0 de f orm ul e al e t ri gon omet ri eişia post ul at eor l l ui Eucl i d, ap oi n dinou 10 flot ări , 10 gen ofl exi uni , pl i mbării nt erm i nabi l e p ri n cel ul ă, et c.Dacăar avea o ca rt e,măca r o n si gu r ă cart e,sauun şah , sauhârt i e şi o uneal t ă de scr i s, da r nu ar e n i mi c,dec âtmemor i a. Est e o ce l ul ă st râmt ă de 3/ 3 m şi2 m î năl ţ i me,bet on masi v cu si st eme sp eci al e de t ort ură: i arn a neî ncă l zi t ă ar fi o pl ăcer e,dar en pt ru ca di neu l săcon ţ i nă şidesert pe â l ngăt er cu il scâ rbos, se oa trn ă apă pe o ta t ă

su praf aa ţ cel ul ei ; în cel mul t o orăî ngh eaţ ă î nt r un st rat com pact ; at unci Fl ori ndo se ul ngeşt e n ît r o part e şi aţ i peşt e vr eo4050 de mi nut e d upă care se r ezeşt t e şi al ea rgă , se i m şcă ,f ace ot flări , ca m 10 mi nut e.Nu ar e cea s d ar I a i nt rat ej da în reflex acest si st em. Desi gu r , în cel ul ă nu es t e pat . El t r eb ui e să doa rm ă î nt i ns pe ci men t . Aţ i peşt e di n nou şiset r eze şt e i arăşi . Celmainepl ăcu t es t et oam na şipri măv ar a când apanu î ngheaţ ă.At unci î ncea rcă so măt ure şiset r ânt eşt e î nt r o part e pen t ru acel aşii nt erval de t i mp, după care ace fi mn g ast i că ni t rat ă în r efl ex. Dar mt si e,dej a,umeze al a în oa se. Vara, în sch i mb, se ă d căl dură. Se n îci ng p er ei ţ i şiaeru l aj unge al 5060° C. At uncit er cu iri l e seservesc oa rt e fsă rat e şi , di n câ nd în câ nd, se l i mi t ează r aţ i a de ap ă.Est e t ort ura ceamaicu mpl i t ă.Nui de mi rar e că oa men i iî ncepsă fie î nl ocu i ţ i de st ăp ân i r ea Uni ver su l ui de căt r e r ob oţ i . Ei su nt i ncom parab i l mai„ uman i " : eiuci d, dar u nt ort ur ează, nu umi l esc , nu degradează...

*** Fr agmen t e d i n vi i t oru „Ju l rnal di n Recl uzi une" al l ui Fl ori ndo S ca l ao: Am f ăcutcât evagreşel icar e,î nsumat e,aveau săfiecat ast rof al e:mai î nt âi secu ndul :l am l ăsatot tt i mpul în l i bert at e d eşi îl i şt am om peri cu l os şiîl ă b nui am căar î nt r eţ i ne egă lt uricu cerb eri i ; ar fit reb ui t să l vi zi t ăm în cam ea r saşisăll egăm f ed el eş, punân dui un căl uş îngu ră.El a f ost pi sa ca r e nea st ri ca t oc jul . Apoi , în apr op i erea dest i naţ i ei , st ăt ea m şipri vea m cer ul în l ocsă fim î narm ai ţ şisăr ep ri măm ori ce osi p bi l ă rezi st en ţ ă;ar fi t r ebu i t să r a uncămîn vi d ast r on ava ec d âtsă e n ăsăm l pri nşi , dar at unci poa t e n u am mai fi f ostoi , n ni şt e ca va l eri i dea l i şt i ce ref uzăsăse co boa re a l ni vel ul vi ol en ţ ei ; am fi f ost i raţ pi . Dar a m fi î nvi ns!Că Vci ae aV l t i f ct el , i s Acest aneaf ostdest i nulşiacum epr eat ârzi usămaiî ndrept ăm ceva. I mi ami nt esc t mosf a er a de a l pr oces. O î nscen are er p f ect ă.Parcă dvă şi ac um: O mul ţ i me men i să, t ăcu t ă,doci l ă şimal eab i l ă,a ost f ad usăîn sal a d e f est i vi t ăţ i a port ul ui sp aţ i al . D ar în ci uda număru l ui i mpr esi on an t , oţ ti i ndi vi zi i au f ost veri fica ţ i , până l a det al i u, de că t r e ech i pe de cerb eri ceau l ucr atîn sc hi mbu ri , în si st emul 12 cu 24 . ce i car e ave au o cât de mi că pat ă l a dosar ul de cad r e n u au f ost ad mi şi . Toat ă aceas t ă ad unăt ură er a

î mpă rţ i t ă pegr upe d e cât e 2 0 de p er soan e con du se denusu pr av eg het or – cu vân t ul sp une o tu tl – car e p e ân l gă m i si unea r p op ri uzi să, de su pravegh er e ai ndi vi zi l or i n d su bor di ne,t r eb ui a săurm ărească t ri buna şi ,l a un sem n al cer ber ul ui respon sab i l c u agi t aţ i a, săşiî ndemne gr upa să ap l au de,să st ri ge l ozi nci( de gen u Rl omer o Pac esau Romer o – E roi sm, Dan ubi a –

Progr esi sm,deş i eu cr ed că maireal ar fii nve rs)şi , cân d er a caz ul să hui dui e. . . Cev a f oa rt e asem ăn ăt or cu Tri bunal el e Pop oru l ui pe vr emea l ui Fr ei ssl er şi Gob bel s.Avoca ţ i i , desi gu r desem naţ i di n ofi ci u, avea u mi si unea preci săde avor bi cât maipuţ i n pen t ru a f ace r ocesu p l cât maiscu rt . Ceea ce rm u ărea er a pr on unţ area sen t i nţ el or şi t ran sp ort area noa st ră l al ocu l de det en ţ i e pen t ru a se evi t a ori ce posi bi l e agi t aţ i i d i n part ea sa l ari aţ i l or por t ul ui spaţ i al , or i cu m nemul ţ umi ţ i , d e mul t t i mp, d e r et ri buţ i a în scăd er e, de si st emul del ucr u şide t ot n a sam bl ul aşazi sel or con di ţ i i mi nunat e of er i t e de sc OarRomer o.

*** –AcuzatFl ori ndoScal ao,aşazăt e.Procurorularecuvânt ul . –Onorat ăi nst anţ ă,în conf ormi t at ecu l egi sl aţ i anoast răpr ogr esi st ă, aceşt it r eiacu zaţ i sau f ăcu t vi nova ţ i de grave î ncă l că rial e Cod ul ui nost ru j uri di c. Pri mul cap de acuzare: t ent at i vă de pi rat eri e spaţ i al ă. Cer o ped ea psă de 20 de ani t er eşt rir ecl uzi une l a secţ i a „ i zol ar e t ot al ă" p en t ru fiec are i n d ce it rei . Nu maipot ont ci nua.Est e pr i ma dat ă cândam î ndr ăz nt i s ăm -i ami nt es c pr oc es ul . La maibi ne de 3 an i de l a ev eni ment .I ncă nu am put er ea săl sc ri u în memor i e.Î n nen umăr ae t vi se m i a r ev en i t în mi nt e dar m am t r ez i tl a t i mp.Am evi t atsă m ă gând es c p ent ru a nu î nnebu ni . Dar ,t rep t at , vat reb ui s-oac. f Î n searaaast e ri pmul pas; mâi ne p oa t e o vicon t i nua.

*** Î n cad rul C omi si ei nI t er pl an et ar e a Drept uri l or Uman oi zi l or şi Andr oi zi l or ,cazulLuci anoYanez,Fl ori ndoScal aoşiAur el i oMat t eoa f ăcut

ob i ect ul unui f oru m speci alcar e,în urma vot ul ui unan i m almembri l orsăi , a h ot ărât :

„I n t emei ul a ct eo lr i nt er pl anet are şi i n ţând con t d e f apt ul că deţ i nuţ i i au ef ect uat o part e di n ped ea psă , sol i ci t ăm gu ver nul ui u li Osca r Romer o,el i ber area su snumi ţ i l or" . Vavenivremeacând noi ,t oţ i ,ceicar e,azi ,nebăgăm capulî n ni si p, vom ci t iJurnal ull uiFl ori ndoScal ao,şinevom î nt r eba: –Euceam f ăcutpent ruaî ndrept arăul ?

*** La cel e dou ă ext remi t ăţ i al e Compl exu l ui La gr an ge,ei c doi i t ori vi coech i pi er i ai acel ui aşi r Ju nal se f r ămân t ă, ni depen den t u nul de al t ul , avân d ca mot i vaţ i e î nt âl ni r ea de gr ad ul I I I di nt re ei . Numai mp iact ul l or poa t e săprop ul sez e cart ea unui a spre flet su el e su port er i l or şi ast a numai dat ori t ă cel ui l al t . De a ceea eisu nt pe ca l e să f orm eze o ch i e pă. Î n Ci l i ndru l de Est , Al ej o Kef r en st ă l a cozi şiseen erv ează cu mpl i t f ără î nsă ase ext eri ori za câ t uşide p uţ i n. Adună pi că t uride mâni e p e ca re şi l er eva rsă , după o prea l abi l ă pr el ucrare; pe f oi l e al be,r ezu l t ând o mărt uri e, o consem nar e,o r ev ot l ă, cusi gu ran ţ ă o decon ec t ar e a si st emul ui s ău nervo s.Deri vă rl i e su nt at ât de acce nt uat e î ncâ tl a o r eci t i r e at ex t ul ui şi a ui t at mâni a şia deven i tl af elde se ni n caApol l o. . . Î n Ci l i ndru l de Vest , Pa t ri ck Fon t ai ne st ă î nt r o aşt ep t ar e f eb ri l ă. Numără pt să ămân i l e şi zi l el e p ân ă în zi ua cân d se vor nt âl n îi ,f ără să se cu noa scă ,î nt r o b i seri căa Danubi ei . Nu sa gâ ndi t ,î ncă , pri n ce i m j l oa ce va sco at e manuscri su l , dar a nî cep ut săst udi eze st si emat i c st iori cu l di versel or f orm e d e r t afic.Est e mon i t or e d sch i naut i c şi l ucr ea ză câ t e 1 214 ore l n zi i c. Rest ul t i mpul ui şi lî mpart e n ît re so mn şil ect uri l e c e sp eră că l vorj ua t a în r ezol va r ea aduceri i Jurn al ul ui l ui Al ej o Kef ren . Sperăcă va reu şisă ii a şi

„D r ep at ea "sau( un i nt ervi u, î n ex cu lsi vi t at e,pen t ruco t i di a nu lt de ceu?) n o se re i d e n it erv i uri . Dacăt ot ul vamer ge cu m t r ebu i e el va deve ni membrualDi r ec ţ i uni i ( St afful ui ) Gru pul ui de P r esă de ca re a parţ i ne şi zi aru l să u. Î n Provi nci i l e Uni t e Marţ i en e cam pan i a el ec t or aă l es t e în pl i nă desf ăşu rare.Ul t i mel e so ndaj e d e op i ni e n idi căo uşoa ră cr eşt er e aau di en ţ ei

vi ceguvernat orul uiJorgeBuy.Pânăl aal egerimaisuntexact3l unişit ot ul es t e p osi bi l . Î n Uni unea Venu si an ă Mi gu elRoman off î şicont i nuă,i mper t urba bi l , cam pa ni a sa de res t ruct urar e,at ât în dom eni ul pol i t i c cât şi în ce l eco nomi c,i nvoc ândul ,l a f elde r f ecve nt , pe Mar el e C r ei er , adi căsp i ri t ul l ui V. I .Lenovi t ch. Sat rapi i di n domi ni oa nel e U ni uni i Ven usi en e reacţ i on ea ză oa frt e d i f eri t l a f en omen ul Mi gu elRoman off : de a l ce l maisi ncer en t uzi asmşiap l i car ea model ul ui , în Pa non i a l ui Car l os r G an di , pâ nă l a ura ce a maipr of undă , î ncr ân cen area r şi esp i nger ea, cu dezgu st , a ref orm e, i în Dan ubi a u li Oscar Romer o. . . Coo r don at ori i pr ovi nci i l or i n d Ci l i ndru l de V est nu r eu şesc în ni ciun f el săşi n u ea scăt eri t ori i l e î nt r o nou ă su perpu t er e pen t ru că i nt er esel e fiecăr ui membru su nt maii mport an t e d ecât cel e a l e C omuni t ăţ i i şi ,î nt r un f el au dr ept ae t; î n schi mb au căz ut deac od r, n î mod un ani m, s ă an i verse ze un an de l a „ Mar ea Demonst raţ i e" del a 15 noi embr i e di n Brash ovu a:cu l umân ări , cu t orţ e şi cu hot ărâr e,pân ă în f aţ a con su l at eor l Danubi ei . . . Compa ni a pu bl i ci t ar ă în veder ea pet rec ei r i R ev ei l on ul ui 2 89 a î ncep ut . Se o f er ă con di ţ i if oa rt e a van t aj oa se e p Cer es, pe V est a sa u ch i ar p e Mercu r ,l a ni şt e p r eţ uri , dea dr ep t ul ,r ezon abi l e,dar nu se st ei mea zăcăse vor vi nde t oat e bi l et el e.Î n schi mb t oat ăl umea vr ea pe Terra,în ci uda l ocu ri l or o f art e l i mi t at e şia pr eţ uri l or a sr t onomi ce. Şi cee a cepar e cu ri os , pred omi nă r ob oţ i i ; eivor să vi zi t eze ,î n pri mul rân d, muzeu l Androi dul ui Guggenh ei m. Î n dom i ni oanel e Uni uni i V enusi ene, au pr i mi t per mi si unea să că l ăt orea scăpest ef ron t i ere, panon i en i i şimazu ri en i i ,r est ul rămânând l af el de î ngr ădi ţ i ca şipân ă acu m. Dar oat tă l umea spe ră că se vo r sc hi mba l ucru ri l e şi aşt ea pt ăt ot ul , pe a tvă , de a l Mi gu elRomanoff . Î n Dan ubi a,dez ast rul con t i nuă săse am pl i fice. Coru pţ i a gal op an t ă a cu pri ns t oa t e st rat uri l e soci al e.Di f er ă doa r a tri f ul . Nu sepri mescbani ci numai mărf uri , câ t mai st răi ne.Puţ i ni f ac averi uri aşe, cei mul ţ i su f er ă de f oa me,de f ri g,de f ri că . Ei nu mai au ni cio sp er anţ ă; su nt di sp er aţ i şiî şi aşt ea pt ă sf ârşi t ul a l or şi al l ui . Pe Osca r R omer o parcăl a l ovi t„ amoc " ul . El nu mai ascu l t ă ni ciun sf at , în ca zu l în ca r e Isar mai da;a l uat o n ît r o

ur ech e şi şi a pus îngân d sădi st rugăt otceea ce af ost pân ă l a el , şiap oi să recon st rui ască di n t emel i it oa t ă Dan ubi a pen t ru că dacănu şt i aţ i , să băgaţ ibi nel ascăf âr l i e,cu elî ncepe„Er a Nou ă". Şi elest S eubl i mul –asta î nsea mnă un f elde p rof eta că ru i bagh et ă magi căest e b i ci ul . . . Pl anet el e seî nvâ res tc î n j uru l st Sel ol ei i s.Si st emul so l ar senvâ reşt te în j uru l Cen t rul ui gal ax i ei , sp re Nori il ui Magel l an . Ce even i men t e sevor maipr odu ce ?

*** Est e 1 noi embri e 2 88, Er a Spaţ i al ă,o zi de marţ i . Al ej o Kef ren nu are 15 ast âmpăr . Se ui t ănt ru na l a cea s.Î n sf ârşi t sa f ăcu t orapl ecă . ri I e i s :e15 rap i d pe p oa rt a Di recţ i eiHol ogram el or Teh ni ce şi sendr eap t ă sp re cea mai mar e ca t ed ral ă a Pal i eru l ui 2. Şt i e căparcu r ge cea a st ă di st anţ ă, cugreu , în 20 mi nut e.Nu vr ea sănt ârz i e p en t ru căsp er ă căes t e aşt ept at , dar ar pcă nui vi ne săcr ead ă.Să fi aj uns mes au jl său ? Ş i să fif ost l uatî n se amă? Ori cum dacă nu, va veni şi mâi ne şi poi mâi ne şi î n dec embr i e, şi în i an uari e.Va mait ri mi t e un bi l et şivacon t i nua să ch eme pe ci nev a pân ă cân d va fiau zi t .I mport an t est e căa reu şi t săscr i e ca rt ea. Se vamaiduce, prob ab i l , pe l a Ju an Char on , pen t ru a nulf acecu ri os şia se î nt r eba asu pra i nt en ţ i i l or de vi i t or al e l ui Al ej o; va sol i ci t a i ar perm i si unea de a că l ăt ori în Al emani a de E stşinu i se va apr ob a – oşt i e d i nai nt e – va î ngri j i de fi ul să u, vaaşt ep t a şivasp era. Poa t e n ît r o zi , un Paul Faya r d vaven i şi i va prel ua manuscri sul .Si ngura di ficul t at e est e ca cerberi isă nu I oi a î nai nt e şi săf acăpri ma mut are: un acci den t , di n greşeal ă. . . Se u i t ă di n nou 35 l a cea s:est e 1. 5 A aj uns,i nt ră şise aşeaz ă pe u l t i ma ban căîn dr eapt a. Se ui t ă l at ea r, l se mai i t u ă l a cad ran şidi n nou l at ea r. l La f elf aceşi i ndi vi dul di n aprop i er easadupă ca re zâm beşt e,seri di că , vi ne,i a l ocl ângă elşi i zi ceîn şo apt ă: –I at ămăam veni tdupămanuscri s. –Vă r ogsălpr el uaţ icu gri j ă şif aceţ iîn aşa f elî ncâtsă aj ungă l a dest i naţ i e.După publ i ca re mă veţ i put eacă ut al a vi deot el ef on . . .

***

Pen t ru Al ej o Kef ren an ul 288 E. S. a f ost ce l maif rumos; l a numi t anul sp er anţ ei . PO STA FA ŢĂ 1 au gust 19 88 , Era C r eşt i nă. Trăi m cuf undaţ iî nt r un i mens pr ovi zorat ,de l a aspect el e cel e mai gen eral e a l e ex i st en ţ einoa st re c a sp eci e,că l ar e p e omi ngede oo ft bal l cese umflă ades ea supu rân d l av ă,se s fi ur eaz ă uneor i , pr odu cân d cut r emur e; dep i ndem, acu m şiai c, ide ca pri ci i l e u neivr emi , în sen su l cel maifizi c cu put i nţ ă,car e d ă sem ne că va fi di n ce în ce m aii mpr evi zi bi l ă.Ni se an unţ ă sec et e ca t ast r of al e,i nundaţ i i di l uvi en e,i nversi uni de anot i mpuripervert i t e, cândi ar na,ar i var a est e un „ mel ange " d e t oam nă cu pr i măv ar ă, în prop orţ i i sen si bi l ega l e,st r op i t e cupl oica re ca d ex actcâ nd nu t r eb ui e,până l a modu l ce l maici udat eda ne au t oam eni nţ a cu di st ruge rea r ec i pr oc asi gu rat ă, at ât în sen s gl ob al ( pot en ţ i al ul ca t acl i sm nucl ea r) , câ t şiîn sen s part i cu l ar i ndi vi dual ( pest ej umăt at e d i n i ndi vi zicel oc ui esc pe acea st ă sf eră su nt su prave ghea ţ i , urm ări ţ i , băt uţ i , eve nt ual uci şi , şi ca naţ i şice nzu raţi ,i ar o al t ă bu nă pa rt e di n ce aal lt ă j umăt ae t pr ef er ă, ei î nşi şi , să se au t oc enzur ez e pen t ru a nu fi în per i co l ul dea o păţ i ) . Mairămân dou ă ca t eg ori i :i ndi vi zi il i beri , di n l umea l i beră , ca re, şiei , sepot su bî mpărt i în dou ă gru pe:cei nep ăsă t ori l a soa rt a t ut uror cel orl al ţ i , pr eocu paţ i numai de i nt er esu ll or , fie în sen s mer ca nt i l , fie în sen s l udi c,şicei con şt i en ţ i că i dei l ei nfimeil or i m nori t ăţ i su nt si ngu r el e ca r e meri t ă săfie mb î răţ i şa t e d e „U l i i " ; adou t oţ i , pen t ru t ot dea una; eisu nt n umi ţ if r ecven t a ca t ego ri e est e f orm at ă di n i ndi vi zi i acţ i onari „B l aanca Prog r es ul ui cu Forţ a" ,ca re n u ţ i n se ama de real i t ăţ i l e cot i di en e mar eu în sc hi mbar e, ace şt i a su nt o ta tl deb uso l aţ i ,f osi l e so ca i l e al e u nui t recu t revo l ut , şioport uni şt i i , va mpi rica re sau adapt at p erf ecta l st i l ul ri gi d al so cet iăţ i l or a şa numi t e prog r esi st e şi ca r e pr ofi t ă di n pl i n de pozi ţ i i su spuse, i nfluen ţ ă şir el aţ i i sa u porn escpe ca l ea acu mul ări i masi ve e d ca pi t al , cu mpărând ul t eri or i t t l ul de n ob l eţ e a l acest or so ci et ăţ i : apart en en ţ al a nomen cl at ură. Ca i ndi vi zi ob i şn ui ţ i , r t ăi m, d eci , n ît r un i men s pr ovi zorat , n ît r o nesi gu ran ţ ă ce ri f zează i sp er darea, dar cu care , cu l mea,neam ob i şn ui t . Aceast ăst arenevi ne,dej a,caomănuşă.Şiat uncipr ef erăm săt răi m cl i pa. Dar u n în se nsu l com un şivu l garn îcar e se oat pe î nţ el eg e.Nu! I n se ns cr eat i v:ad i că pr ef er ăm să val ori ficăm rar ee l momen t e de i nspi raţ i e,să

zi cem , art i st i că , con j uga t e cu puţ i nel e orei ber le scă pat e de su b con t r ol ul vi gi l entalcoor donat ori l ordepart ament ul ui„ Fami l i eşiEducaţ i e" ,pent ru a con se mna – d oar ât at –ragm f en t e di n exi st en ţ el e noast re neî nse mnat e de membriaiCor ul ui di n t rage di a co smi că.Pen t ru că es t e şt i ut – numi ami nt esc unde am au zi t e xpr esi a,darmi a pl ăc „ uacum t –, î n l umea

mod er nă, nu mai m or er oi i , c i cor u Şl i " . ace f m ace as t ă „ Cr on i că a even i men t el or cu r en t e" , cu ri scu l de a fi gh i l ot i naţ i , sau , mai gr av , de a di spăr ea f ăr ă urmă, at ât noi , cât şi nî se mnăr i l e noas t r e, înf on d, nevi nova t e.Da, t răi m cl i pa în mod cr ea t i v, i ndi f er en t de ri scu ri , sa u poa t e t oc mai dat ori t ă l or , pen t ru căf ru ct ul op ri t ne a t rage. . . At ât t i mp câ t ni mi c nu se va sc hi mba, nî bi ne,în se nsulnţ el îes e d noi , ce i mul ţ i , nu ne rămâne d ecâ to s i ngu ră sol uţ i e ci vi l i zată: săscri em!

*** MULŢU MI RI Li st a ar rebu t i să fie f oar t e l ungă. Dacăî mi va sc ăpa vr eunnume,îir ogpeceicarenusaur egăsi tai ci ,cumi ne,peaceeaşinavă ce ne va purt a sp r e vi i t or , sp re bi bl i ot ecaborgesi ană ca reiî nvi nge şipe t i r ani – eiî ncă nu pot con t r ol a vi i t oru l – îi rog , deci , să mă i ert e şisă aşt ep t e onou ă scri ere. At unci , sp er căui nvoi mai ui t a, desi gu r cu co ndi ţ i a de ască pa de g hi l ot i nă. . . Mul ţ umes c, n î pri mul r ân d Al i ci ei , p ent ru acc ept ar ea răp i ri i nen umărat el or ei or e i l ber e p e care eam l fi put ut pet r ecemp îr eu nă şipe ca r e,cu gen er ozi t at e,mi l ea aco rdat sp r e amer gel a bi bl i ot ecapubl i că , în l i ni şt eaşiat mosf eracrea t oa re e d a co l o,şia scri e.I am sp us,l a î ncep ut , că nu dore sc săi arăt t esxt ul pân ă câ nd nu va figat a.A accep t at ,î nf rân gân duşicu ri ozi t at ea , dar nu a c rezu t ni ci od at ă căeuaş fiîn st ar e săr ea l i zez ceva bun;măşt i ecupri nsdeol enedeveni t ă uneorimal adi vă,deun dezi nt eres con st ant şica r e i t nde săse ccen a t uezeepmăsu ra t r eceri i vr emi i cu pri vi re l a t ot cee a ce ţ i ne de buna con vi eţ ui re în doi : ap r ovi zi on ar e agroal i men t ară, part i cp area l cu răţ en i a ap art amen t ul ui et c.Nu mă i nt er esează decâ t că rţ i l e şiaparat ul – desi „ gu Voce r ,a Sel en ei " . Sunt , cu si gu ran ţ ă,un so ţ d i fici l , r ec unos c, dar nu mă voi c s hi mba. i mpot D ri vă! o De rs c să mul ţ umes c înmod spec i albu ni cu l ui meu pen t ru di aogu l ri l e p urt at e d ea l ungu l mul t or an i , pen t ru săd i r ea în mi ne a cr edi nţ ei , în democr aţ i e şi

l i ber t at e î mi ami nt esc că ăm su păram ad esea d cân er am cer t atsaucr i t i cat , dar bu ni cu l mi a spu s căun ad ev ăr atdemocr atnu se em te d e cr i t i că, cio acc ept ă şireflec t eaz ă asu pr a t emei ni ci eiei– mul ţ umes c pen t ru şan sa aco r dat ă, î n va ra l ui ' 88, de ascri e cel e mai f ru moa se a p gi ni , în ca sal ui , în ci uda st ări i su flet eşt i dep r esi ve a d t ora t e a f pt ul ui căbuni caeraîn ago ni e,l a un pas e d mare a r t ece re înnefii nţ ă. . . Mul ţ umesc n bu i ci i mel e p en t u ex empl ul eivi u de a mer ge albi se ri că şia seru ga pen t ru bi nel e nost ru ; dat ori t ă ei ,î nt r o covâ rşi t oa r e măsu ră, su nt e u azi un cr eş t i n con vi ns. . . îi mul ţ umes c pen t ru cu l oar ea och i l or ( al bast ră) şia păru l ui ( bl on d) , pe ca re Cel deSus a vru t săi l e moşt en esc, pen t ru bunăt ae ta su flet ul ui , dar şi pen t ru hot ărâr ea de a nui ui t a pe cei răi , pen t rumesel e mb î el şu ga t e se su b umbraru l de vi ţ ădeve. i. .A f ost şinu maies t e.Darami nt i r ea u n se poa t e ş t er ge. . . Mul ţ umesc mameimel e pen t ru i men sel el ect uri , ca r e,sp er , şi au at i ns sco pul , pen t ru orel e de vi oa ră şide art e pl ast i cepe careim l ea i mpus,ad esea î mpot ri va voi nţ eimel e,darce bi nemipri ndacum,pent ru orel edel i mbaf rancezăcărei a îif ăceapl ăcer e săşil e i ţ nă cu mi ne,pen t ru prean umer oasel e nop ţ i de vegh e pet r ecu t e l a că păt âi ul meu , uni cu l eifiu. . . Mul ţ umes c a tă tu li meu pen t ru i nsi st enţ a cu car e maî ndru matspr e st udi ul mat emat i ci i – amf ost de d ou ă o ri ol i mpi c şi o d at ă p r omovat în f aza ca nt on al ă– d ar ca r e n u sa final i zat în al egerea pr of esi uni i( elar fi dori t să l urm ez) , pen t ru exer ci ţ i i l e de yoga pe care l eam dep ri ns de l a elşil e con t i nui mer eu , deşi î nt r o măsu ră maimi că, pen t ru i men sasa gen er ozi t at e fin an ci ar ă,ce ea ce mi a per mi s,mer eu, ăsgând es c l i ber şi să nu fiu î ngri j orat vr eod at ă de zi ua de mâi ne. Î n var a l ui ' 86 i am spu s cănu dat oe rz i n mi c a ces t ui st a, t cinumai l ui , î n se nsu l mat ei r al , am com uni cat şi er ber ci l or aceat ă op i ni e;ma sf ăt ui t să u fi mai mod erat , în st i l ul să u co nci l i at ori u. Mul ţ umescri et pen i l or e m, iTheo şi Jul i o,car e se ă afl acu m depa rt e şi l i beri , şit ut ur or cu noscu ţ i l or e p ca r e n ui potmen ţ i on a ai cipen t ru a nu fi t r ecu ţ i pe L i st a nea grăa cerb eri l or ,t ut uror or celca re ed crîn uni ci l e va l ori f undamen t al e veşn i ce; şisu nt con vi ns căeir ep rezi nt ă maj ori t at ea , eisu nt cei buni ;l ui Ar cad i o Del gad o,căru i a îi ce r s cu ze în mod publ i c p en t ru că i am di vu l gat mel nue cer ber i l or ;l ui Fa ed I bn Sal aa m; l ui Ju an Char on , ce rber ul ; deş i pr ef er ă an on i mat ul ,l am met amor f oz at înper son aj ; su nt

convi ns că pest e 50 sau10 0 de an i , cân d ne vom î nt âl ni l a ospeţ el e l ui Had es, nu vamaifi su părat pe mi ne;t ut ur or r p i zon i er i l or e d con şt i i nţ ă,sau pol i t i ci , ca r e a u avu tî ndrăzn ea l a săseop ună uneit i rani i op r esi ve i şat ât de î ndel ungat e;l ui Ser go i Le G off , care eest unul şiacel aşi per son ajcu Mi gu el Roman off şi cu nou l„ Pe t ru cel Mar e" , să deaDomnul să fie si ncer; l ui Rol an do Ramor ez sau Rol f Ret t on sauşt i ţ i dvs. ci ne,sp er că p a ri mi t cel e 7 scr i sori de a l mi ne;doa mneiChri st i na St egan oMucch i , pen t ru nat ural eea ţ şiamabi l i t at eami j l oci ri i sa l e şia sf at uri l or b i nevo i t oar e pe ca r e mi l e-a dat în pri vi nţ a ri scu l ui l upt el or cu cerb eri i ; l ui Pat ri k Fon t ai ne, i al as Paul Fayar d, pent ru î ndem ân ar ea cu car e a sc os man usc ri sul n di sat rapi a Dan ubi eişipen t ru sp ri j i nul con st an t şiaf ecţ i uneace m i a arăt at o mer eu , şi , în sf ârşi t ,„ l ast u b t n ot ea l s" t , red act ori l or ş i prezen t at ori l or p ost ul ui de radio „Voce a Sel en ei " , f ărăexcepţ i e,pen t ru muncal or care deven ai t un f el de a post ol at în se rv i ci ul l i bertă ţ i i . . . Acum, l at ermi nar ea acest ui r oman, păr eri l e misau schi mbat , î nt rucât va:acu m sun t mân drusă u s nt dan ubi an – pent ru că di n opr i mar e se a n şt e sp eran ţ a. . . * 12

3 MULŢUMI RI Tut ur orcel orcar eau cont ri bui tl al ansar ea acest ei că ri ţdeven i t e – ără f vo i a aut oru l ui – oca re t d e s ert ar . Ci t i t ori l or , pen t rurăbdareade ao ci t i până l a ca păt şi , mai cu sea mă, de ar efl ect al a cel e câ t eva sem ni fica ţ i i al e sa l e. Cri t i ci l or , p en t ru pr of esi on al i smul observa ţ i i l or bi neven i t e şi en pt ru t ol era nţ a şipol i t eţ eaopi ni i l or ex pri mat e. Domnul ui pr o. f Vi ct or M ARI AN, car e a av ut i mensa bu năv on iţ ă de a ci t i acest r oman î n oct ombri e 1 990 şide a i apr eci a sp i ri t ul pred i ct i v.

Această a doua serie de mulţumiri a fost necesară datorită faptului că manuscrisul trimis în Occident în 31 august 1989 nu a ajuns. În acest sens a fost posibilă scrierea sa la maşina de scris în toamna lui 199. 2 Această a doua serie de mulţumiri a fost necesară datorită faptului că manuscrisul trimis în Occident în 31 august 1989 nu a ajuns. În acest sens a fost posibilă scrierea sa la maşina de scris în toamna lui 199. 3 Această a doua serie de mulţumiri a fost necesară datorită faptului că manuscrisul trimis în Occident în 31 august 1989 nu a ajuns. În acest sens a fost posibilă scrierea sa la maşina de scris în toamna lui 199. 1

Şi , în sf âr şt i , cu ce a maical dă af ec ţ i une,doa mneiRodi ca ROBU pen t ru ca l i t at ea de un ni vel occi den t al a dact i l og r afieri i unui t ext esea ad di fici l de des cf i ra t . AUTORUL. Mani f est pe nt ru La grang e PR EAMBUL După o l ungăpe ri oa dă de cl aust rar e,aut oru l acest ui „ man i f est " a avu t şa nsar ară de a vi zi t a Fr anţ a, t i mp de n ou ăl uni ( ci f ra est e si mbol i că ) , unde şi a com pl et at i magi neace i se f orm aseasu pra l umi i , pri n amab i l i t at eaşii men sagen er ozi t at e amembri l or bi seri ci imormone di n Versai l l es,const at ând că nu exi st ă o nebuni ea i nt el i gen ţ ei , cidoar ot emeri t at e ca re reb tui e vel ori fica t ă camot i va ţ i e fi reas că şiben efi căa vi eţ i i , căceamaimareogă bţ i e aunui pop or u n est e va st i t at ea câ mpuri l or pet rol i f ere usa i men si t at ează că mi nt el or auri f ere, civa l ori fica r ea opt i mă a mat eri eicen uşi i di n crei erel e co mpat ri oţ i l or , căacea st ă va l ori fica r e se avf ace nî sec ol ul XXI , cu pri ori t at e n îi ndust ri a sp aţ i al ă, î n ci bern et i că r ob ot i că şiîn i ngi ner i a genet i că, işcă, pân ă l a urmă, pâ nă şimari l e zăcăm i nt e vor exp fil oa t at e în mi nel e d e p e corp uri l e cer eşt i al e si st emul ui nost ruso l ar .Î n acest sen s,poa t e,a sp era şi a cred e căvafi pos i bi l cao ţ ară ca Român i a,si t uat ă în coad a Eur op ei , vadev en i , în cât ev a dece ni i , una di n mari l e put er i p saţ i al e, porn i nd de l a un cap i t al nves i t i t a pr op i at de ZERO ( î n ce l maibu n cazaxel t e de î nr egi st rar e)şide l a dou ă r oman e hol ogr afi ce es t e, ot t uşi , o nebu ni e. Fi e ca rez ul t at ee l să fie pe măsu ra aşt ep t ări l or .Î n acestzca se vaput eavo rb i de o neb uni ea i nt el i gen ţ ei . Al t f el , acest mani f est vafi ceea ce est e a cu m, un i zvor î n mi j l ocu l Sahar ei . . . Semni ficaţ i a den umi ri i „La gr ange" .Î n j urulsat el i t ul uinat uralal Păm ân t ul ui( Luna)exi st ă 5 punct e u nde gr avi t aţ i a est e Z ERO şiunde vor fi con st rui t e vi i t oa r el e pl at f orm e sp aţ i al e u nde seva mut a o mare art pe di n omen i r e ex pl oa t ând bog ăţ i i l e S el en eişiapr ovi zi on ând cu en er ge i el ect ri căde pr ov eni enţ ă sol ar ă şiPă mân t ul . Ace st e pu nct e au f os t n umi Cen t e ura

Lagrange. De ai ciprovi ne den umi rea soci et ăi ţ i no ast r e cu răsp under e l i mi t at ă. Or ga ni zarea upri c nde r t eini vel e: I .La gr ange S. R. L. est e o soci et ae t cu răsp under e l i mi t at ă f ran cor omână,avâ nd urm ăt oa r el e d omen i i de a ci t vi t at e:Publ i ci t Cop at eyr – i gh t .

Compu t erLi br ary( Bi bl i ot eca Comput er) .

Test ărişieval uăripri n comput erpent ru vi i t ori iangaj aţ iaii ndust ri ei spaţiale. Cer ami că şi mat eri al e com pozi t e p en t rui ndust ri a sp aţ i al ă. II. Cl ubul La gr ange vagrupaat âtasoci aţ i apat r onat ul uidi ni ndust ri a sp aţ i al ăal umi i , câ t şi( de c e nu?)si ndi ca t el e acest ei a, cu sed i ul l a Pari s sa u I l e de Fran ce. Vacont ri bu i cu 10 % di n pr ofit ul net Fpent und r a uţ i a

Lagrange şivaed i t a un Bul et i n de n If orm are a li ndust ri eisp aţ i al e. III. Fund aţ i a La gr ange seva ocu pa cu : _ S oc i et at eade A j ut or S (oci ét é de S eco urs) a anga j aţ i l or p oe tn ţ i al i di n i ndust ri a spa ţ i al ă accept aţ i după t r ece rea t es t el or de i nt el i gen ţ ă şi cr ea t i vi t at e, pe nt ru că o so cet iat e a vi i t oru l ui ar r t eb ui să şiperm i t ă să su ţ i nă, l ej er , pest e 30% di n pop ul aţ i eî nca drat ăî n ca t ego ri a „ şom e" r pen t ru zeci de ani , pen t ru căva l oar eaese nţ i al ă a acel eiso cet iăţ i vafi crea t i vi t at ea , şinu munca . _ S oc i et at eade P r ot ecţ i e aNat uri i ,î n ca zu lî n ca r e n u vafi preat ârz i u. Obi ec t i ve l e d etal i at e a l e S oci et ăţ i i co merci La al e gr angeS. R. L. : Publ i ci t at e – o C pyri gh t . Soci et at ea porn eş t e de l a dr ept ul de Cop yr i gh t obţ i nut pen t ru dou ă r omane hol og raficepe ca re l e d i st ri bui e( fie di rect , fie cu aj ut oru l uneit erţ e firm e)pe pi aa ţ mon di aă, l da r n it r odu cân d cât ev a pa gi ni cu rec l ame în fieca r e ca re. t Î n acest sen s şil i t er at ura vafi su bven ţ i on at ă pri n i nt erm ed i ul publ i ci t ăţ i i . Desi gu r ,t i raj ul anual în t oa t ă l umeaest e e si t mat l a un mi l i on deex em pl ar e vân du t e. Soci et at eaî şipr opune săt r aducăşisă di st ri bui e( i ncl usi v pri n t erţ i ) , î nt r un t i rajde u n mi l i on exem pl are/a n, cât e o si ngu r ă cart e scri să de u n au t or r omân con t ri bui nd, a st f el , a l r ăsp ân di rea şi cu noa şt er ea cu l t uri i r omân e î n l ume.Pen t ru î nce pu t seau în v „J eder urn e: al ul f eri ci ri i " d e N. STE I NHAR DT;„P si h ol og i aun con so nan ti st ăde " Şt .ODOBLE JA. Soci et at ea şi î prop e săor gan i zez e an ual ,î ncep ân d cu1996, cât e u n su perr al i u î n j uru ll umi i cu di ri j abi l el e;premi i l e ar p ut eafi: cel mai băt rân şice l mai ân tăr part i ci pan t , mot or ul ( şifirma prod ucăt oar e)cu ce l mai r ed us con su m de com bust i bi l , mot oru l cel maipuţ i n pol uan t et c. Poa t e căsi ngu ru l mod de asu pravi eţ ui î n acest secol nef eri ci t est e d e a ne ă l sanet rat aţ i de oboa l ă de ca r e d est ul de p uţ i ni di nt r e n oicon t i nuăm

să su f er i m: OPT I MI SMUL.Şi , pe ace st on fd mal ad i v, ad ău gân d vi zi unea of en si văde c uce rt i oriai nef eri ci ri i şisu f eri nţ eii mpregn at e n î fiec are i n d noi , r ezu l t at ul nu poa t e săfie d ecâ t vi ct ori a, ch i ar d acă– su nt em con şt i en ţ işi acea st a nu est e d ecât . . . deşer t ăci une. . . Dar con t i nuăm săl upt ăm, pen t ru că avemneb uni a de a cr ed e că î n secol ul vi i t or vor şi fial ţ i i ca re vo r ap reci a f rumuse ţ eaunui răsă ri t de soare , un pah ar de ap ă r ece pen t ru cel î nse t at saui magi nea u s per băa P ămân t ul ui văz ut de e p Lu nă. Şi de aceea ndrăzn îi m! 28i uni e 19 92 . Unde va î n SE Eur ope i ALE X AMOQ Pe st e pr ăpas t i e ( Consi der aţ i i despr e p ri mul roman hol ogr afi c)La10 se pe tmbri e 1 98 6 er a pu să i p at ra de t emel i e a l ceea ce avea sădevi nă,mul t mait ârz i u, pr ef aţ a l a pri mul r oman hol ografi c. Pri n firea l ucr uri l or , n at ura dual ă a omul ui n îce ar că să î ncl i ne bal anţ aspr el at urapozi t i văşi ,chi ardacănu r euşeşt emereu,cu si guranţ ă că i n tde a pr oa pe n ît ot deau na. Acum,î n 10 decembri e 1992,l a şase anişit reil unide l a acel ev en i men t , au t oru l şi a pr op us să sch i ţ ez e cât evaasp ect e car e i se par defi ni t ori i pen t ru acest tsal i ncred i bi l ca re est e desp ărţ i r ea de cel mai urât secol al en i ri om i şii nt rar ea î nt r unul nou şi mp irevi zi bi l di al ogâ nd cu al t ereg oul să u şico ncl uzi onând pen t rupri et en i i să i , ci t i t ori i . . . Sec ou ll XX sa î nchei at al 22 dece mbri e 19 89 l a Bucu reş t i pri n răst urn ar ea– cel puţ i n l a ni vel t eo rt e i c -d i ct at uri i co muni st e.Ori cu m, „ r oat a i st ori ei " s-a î nvâ ri t t di n nou, î n ci uda ori că rorpi n oi i co nt rare. Sec ou ll XXI a î nce put a l Moscov a,l a 21 au gu st1991, pri n vi ct or i a r evo l uţ i onari l or ru şi mereu ( ru sn aci i ! ) mp î ot rva i put ch i şt i l or bol şev i ci i n d vecheagar dă. . . Ei bi ne,t i mpul i mag i nar al acest ui roman est e u n fict i v seco l XXI I I , al Erei Spaţ i al e,ce rep rod uce oc ndi ţ i i l e n ef eri ci t ul ui nost ruse co l . Şi di ctatu ri l e. . . Est e o uch ron i e. Spaţ i ul d e desf ăşu rar e al p ovest i ri i , d eşi exot i c şi t u op i c, est e de asem en ea, cel car e nea î ncon j urat , ob ses i v şihal uci nan t – e p prea mul ţ i di nt r e noi –celbi necu noscu t a l „ pr eami nunat e" i n oa st re ţ ări , oază a l at i ni t ăţ i i şi a su puneri i n econ di ţ i on at e, adori nţ ei de mod ern i zare şia

men t al i t ăţ i l or per sever en t o ren it al e, ori cu m o ţ ară a cel or mai osp i t al i eri oam eni di nl ume. Person aj el e su nt cel e n ît âl ni t e n î acel t i mp al opri mări i , pr eaaprop i at e de c ee l c ar e c ont i nuă, î ncă , săvi eţ ui ască . . . Şi prob l emach ei e a scr i i t uri i ,l a careacă d fiecare i nt r d e noiam fi si ncer i şineam răsp unde n ou ăî nşi ne a lî nt r eba r ea„ cu m am con t ri bui tl a răst urn ar eadi ct at uri i ?" , ar r t eb ui , cred , pr eamul ţ i di nt re noi , săaccep t ăm evi den ţ a: da, am greşi t , am f ostaşi l , am f ostaşi l , am pref er at săapl audăm hot ărâri l e şed i nţ el oruni cu l ui part i d, nu i am ap ărate p di zi den ţ iî n mod publ i c,am pr ofi t at de si st em ava nsâ nd pe sca ra i er ar hi că , şiî n acel aşit i mp, pri n col ţ uri ,î nt r e p ri et en i , am î nj urat si st emul că ru i aî i mânca m di n pal mă şi , cul mea,maigr av ac um, du F pă un dament al a Răst ur na re, ne am dat du pă cum bat e vânt ul pent ru a ne menţ i ne u nde ne el oc ul : sus, câtmai su s. . . Şi ce i car e auf ost con t ami naţ i de n ebu ni a de anu maisu por t a şiau avu t prost ea scaî ndrăzn ea l ă de ast ri gaşiau f ost zi au ţ i dep art e,sp r e so ar eap une,fii nd su puşiexam i nări i de căt r e cer ber i şit ran sf orm ai ţî n cob ai su nt , acu m, pri vi ţ i ch i orâş . . . Vănt r eb: vă ami nt i ţ ipovest ea me t amorf ozări iSf ânt ul ui Paveldi n omorât or e d creşt i ni î n i deo l ogu l şef al Creşt i ni smul ui ? At uncipi eri ţ idi nochi iJudecăt orul uiLumi i ! Acuzaţ idecompl i ci t at ecu cerberi ipeceiceau f ostbăt uţ il at ăl pişi ap oiau sem nat , su b presi une,decl araţ i i de ob ed i en ţ ă f aţ ă de Mi ni st er ul Adevărul ui ? Şi vo i naţ i avu t ni cio v i nă, vo i ce i ca re ţ i a su sţ i nut ace stsi st em? Să fi m ser i oşi ! Dar mai aveţ it ot uşio şa nsă : să vă ru ga ţ i să vă i ert e păca t el e. . . Da! doa r p en t ru at â: t pen t ru că aţ i ap l au dat , şipen t ru că aţ i part i ci pat , şi pen t ru că aţ it ol erat , şipen t ru căaţ it răi t at uncicâ nd sem en i i voşt rierau uci şi , şit ort ura ţ i , şibat j oco rţ i i . . . La ca nal e. . . La ca nal e şipi ra mi de. . . Mai aveţ i o şan să: să ci t i ţ i e ce l cât evarân duri al e l ui S eb ast i an CASTE LL I O sc ri se î n 15 51 şimer eu act ual e,să reflec t aţ i , s ă vă l ăsaţ i păt ru nşide sp i ri t ul l or şi săl e mp î ărt ăşi ţ i sem en i l or voşt ri . At unci , şinumai at unci , veţi fi i erta ţ i . Veţi î nce rca ?

10dec embr i e 1992 . Unde va n î SE Eur ope i ALEXAMOQ „A cău t a adevă rul şial sp une

aşa cu m î l gâ ndeşt i nu poa t e fi ni ci od at ă o cr i mă. Ni men i nu t r eb ui e s i l i t să ai bă o an umi t ă convi nger e. o Cnvi nger ea e l i ber ă. Seb " ast i an CASTE LLI O, 1551.

EDI TURA Ro Grupwww. r ogrup. net DESI GN: VI O © DESI GN CONCEPT : CREATI VE VI EW DESI GN © CVD COPERTI : VI ORE L

CRI STI AN

PAVELESCU