Dinamic Psihanalitica

 

Ca o paradigmă ce a fost elaborată pornind în special de la observaţii şi intuiţii clinice, psihanaliza a abordat preponderent impactul inconştientului asupra tulburărilor  emoţionale.Asumpţiile fundamentale ale acestei perspective sunt: (1)psihicul are o structură nivelară formată din Id, E g o ( E u ; c o n ş t i e n t ) ş i SuperEgo (SupraEu; normele morale şi sociale) (vezi figura 2);Figura 2. Structura psihicului uman în abordarea dinamic-psihanalitică(2)conţinutul refulat al Id-ului tinde să se exprime plenar la nivelul Ego-ului;ID SUPEREGO EGOID REALITATE  - Acte ratate- Vise- Tablou clinic (ex., simptomenevrotice) simptomenevrotice)

 

 

28(3)conştientizarea la nivelul Ego-ului a acestui conţinut refulat generează trăirile 28(3)conştientizarea emoţ em oţio iona nale lene nega gati tive ve;(4)odat ;(4)odat ă g enera te trăirile trăi rile emoţi emoţional onalee negati ve, Egoul ap apel eleaz eaz ă la meca me cani nism smee de ap apăr ărar aree pentru pentru a bloc blocaa cconş onştie tienti ntiza zarea rea lor (ex (ex.. repr represi esia). a). Întregul demers este sintetizat sub formaaşa-numitului “triunghi al conflictului” (vezi fig. 3).  A D

 

XFig. 3. Triunghiul conflictului .

Acesta are trei componente: X

reprezintă conflictul propriu-zis inconştient, A

– anxi anxiet etat atea eagener generată ată de co nştie ntiz area acest acestuia, uia, iar  D

– mec ani anisme sme le defens def ens ive la care car e sub iec iectul tul ap apel elea ează ză în sco scopu pull redu reduce cerii rii an anxi xiet etăţ ăţii ii;; (5) dacă se blochează conştientizarea trăirii emoţionale negative, emoţia se exprimă la nivelfiziologic printr-o stare de activare, prerechizită pentru o n o u ă s t a r e e m o ţ i o n a l ă , co cong ngru rueentă cu ce cea refu refula lată tă (v (vez ezii tip tipuul re repr preeso sorr W Weein inbberg rg,, 1979 1979 apud apud.. D Dav avid id,, 2000 2000); );(6) (6)oric oric e si mptom apare dator ită unui confl ict actua l c are se reduce în fapt la un conflict bazaldin prima copilărie; (7)eliminarea conflictului actual, realizată eliminarea simptomatologiei se face prin  prinrezolvarea conflictului bazal prin intermediului nevrozei de transfer (conflictul terapeutic);acest demers este sintetizat în Fig. 4., unde T

reprez rep rez int ă rel aţi aţiaa terape ter apeuti uti că, unde und e seman semanife ifest stăă nnev evro roza za de tran transf sfer er,, A

este cadrul actual din viaţa pacientului unde se manifestăconflictul actual, iar  C

reprezintă prima copilărie unde se manifestă conflictul bazal. TA

A D A DX XA DX C

Fig. 4. Relaţiile dinamice în cadrul terapiei analitice(triunghiul terapeutic)

Aşadar, în abordarea dinamic-psihanalitică rolul Eu-lui este de a media între (1) cerinţelerealităţii, (2) nevoia de satisfacere a impulsurilor sexuale şi agresive (numite mai târziu instinctulvieţii, respectiv al morţii) localizate la nivelul Id-lui şi (3) valorile sociale şi morale internalizate subforma SuperEu-lui. În consecinţă, conform acestei abordări, există tr trei ei ti tipu puri ri de anxi anxiet etat ate: e:1.An 1.An xieta tea reali stă – r ezultă ezult ă din perce perea unor pericole peri cole re real alee sa sauu posi po sibi bile le di dinn re real alit itat atea eaînc înconj onjură urătoa toare, re, cum ar fi fi po posib sibilit ilitate ateaa de a fi muş muşca catt de un câ câin inee rău. rău.2.Anxietatea 2.Anxietatea nevrotică – rezult ă din teama i nconştientă că insti nctele  primare din Id vor preluacontrolul asupra comportamentului persoanei, ceea ce ar putea atrage repercusiuni negativeasupra individului (ex., pedepse pentru comportamente inadecvate social).3 . A n x i e t a t e a m o r a l ă – r e z u l t ă d i n f r i c a d e a n u î n c ă l c a n o r m e l e m o r a l e ş i r e l i g i o a s e interiorizate sub forma SuperEu-ului; acest tip de anxietate se manifestă sub forma emoţiilor de ruşine şi

 

vinovăţie.I m e d i a t d u p ă a p a r i ţ i a t r ă i r i i a n x i o a s e v o r f i p u s e î n a c ţ i u n e m e c a n i s m e l e d e apărare/defensive, cu ajutorul cărora Eu-l încearcă să rezolve conflictele apărute între Id, SuperEu şirealitate, protejând persoana de anxietate anxi etateaa generată generată de ace aceste ste co conflic nflicte. te. Altfe Altfell spus spus,, mec mecanism anismele ele deapăr deapă r are ar e su sunt nt ac acel elee  procese care au ca scop protecţia Eu-lui împotriva dorinţelor instinctuale. Deregulă, acestea se declanşează inconştient şi tind să acţioneze în sensul di dist stor orsi sion onăr ării ii perc pe rcep eper erii ii rea realit lităţi ăţii,i, care care se soldea soldează ză cu o dimin diminua uare re a trăirii trăirii an anxio xioase ase.. Meca Me cani nism smel elee de ap apăr ărar aree al alee Eu Eu-lu -luii nnusunt usunt uti le sau inu tile ti le în sin e. Efi cienţa cie nţa lor est estee datăă de moment dat mom entul ul şi dur durata ata fol osiri osi riii lor. lor . Ast Astfel fel,neg ,negar area ea de defe fens nsiv ivăă poa poate te aj ajut utaa pe pers rsoa oana na care tocmai a suferit o traumă să îşi ţină sub control emoţiilenegative extrem de intense;  prelungirea utilizării negării poate însă duce la incapacitatea integrăriievenimentului traumatic în viaţa persoa persoanei, nei, cu impact impact nega negativ tiv asup asupra ra adaptării adaptării viit viitoare oare a ace acesteia steia.Me .Meca cani nism smel elee de apărare cele mai importante, descrise de Sigmund Freud (Noi observaţii as upra p s i h o n e v r o z e l o r d e a p ă r a r e , 1 8 9 6 ; I n h i b i ţ i e , s i m p t o m ş i a n g o a s ă , 1 9 2 6 ) ş i A n n a F r e u d (Mec Mecanismele de apărare ale Eu-lu -lui, 1936), sunt detaliate deta liate mai mai jos (vezi (vezi ttabel abelul ul 2). Pe fondul fondul generalal generalal an anxi xiet etăţ ăţii ii nevrotice, jocul şi combinaţia acestora, sunt implicate în ap apar ariţ iţia ia di dive vers rs el elor or tulb tu lbur urăr ării psih psihice ice sp speci ecific fice.T e.Tabe abelul lul 2. M Mec ecani anisme smele le de de aapăr părare are ale Eu-lui descrise în tradiţia dinamic-psihanalitică.Mecanismulde dinamic-psihanalitică.Mecanismulde apărareD e s c r i e r e E x e m p l e  Negareadefens  NegareadefensivăCredinţa ivăCredinţa că stimulul careduce la apariţia anxietăţiinu există. acrede şi accepta ceea ces-a întâmplat/realitatea.O persoană căreia i-a muritRefuzul cineva de apropiatrefuză să creadă şi continuă să se comporteca şi cum celălalt ar fi încă în viaţă.O  persoană căreia i s-a diagnosticat o boalăgravă neagă diagnosticul diagnosticul şi pretinde cămedicul a greşit.R e g r e s i a R e î n t o a r c e r e a l a o e t a p ă anter   ioară de dezvoltare.Un adult care tocmai a aflat că nu a promovat examenul de licenţă se aşeazăă pe jos aşeaz jos şi în înce cepe pe să pl plân ângă gă.O .O soţi soţiee enervată ener vată aruncă arun că după soţ cu vaza cuflori.ReacţiainversăAdoptarea cuflori.Reacţiainve rsăAdoptarea uneiconvingeri/reacţii opusecelei iniţiale, deoareceace deoareceaceasta asta este indezirabilăşi ar genera anxietate.O persoană care are prejudecăţi faţă de oanumită etnie se va manifesta extrem de prietenos faţă de reprezentanţii respectiveietnii.Mama unui copil nedorit se va comporta cuacesta extrem de protectiv şi de tandru.P r o i e c ţ i a A t r i b u i r e a p r o p r i i l o r impulsur   i sau trăsăturiO persoană care nu a reuşit să îşiargumenteze punctul de vedere, susţ   ine că

 

 

  30negative unei alte persoane.interlocutorul său este prost.O femeie care tocmai s-a despărţit de partenerul său susţine că vina pentru eşeculcuplului este în întregime a acestuia.S u b l i m a r e a M a n i f e s t a r e a impulsurilor inacceptabile într-omanieră acceptabilăsocial.O persoană îşi va manifesta impulsurileagresive practicând sporturi violente.Un bărbat îşi va manifesta impulsurilesexuale devenind devenind dansator sau  pictândnuduri feminine.D e p l a s a r e a R e d i r e c ţ i o n a r e a impulsurilor către o ţintămai puţin ameninţătoare.O persoană trânteşte uşa pentru a nu-l lovi pe cel care l-a supărat.Un soţ iritat de o discuţie cu şeful îşidescarcă nervii certându-se cu soţia.Intelectualizarr ea / IzolareaEvitarea emoţiilor inacceptabile princentrarea pe soţia.Intelectualiza aspecteleintelectuale.O aspecteleintelec tuale.O persoană aflată în doliu se centrează pedetaliile de organizare a înmormântării pentru a evita tristeţea şi deprimarea.R e p r e s i a Î n l ă t u r a r e a d i n c o n ş t i i n ţ ă , în mod neintenţionat, aunor impulsuri, idei saueven sauevenimente.O imente.O persoană abuzată sexual în copilărie vadezvolta amnezie pentru episodul respectiv.RaţionalizareaOferirea unei  justificăriraţionale, logice şi plauzibile în loculadevăratului motiv, pentru a apărea întrolumină favorabilă.Un angajat concediat datorită incompetenţeiva incompetenţeiva susţine că de fapt nu l-a  plăcut şeful său.Un student care şi-a picat examenuldeoare examenuldeoarece ce nu a învăţat suficient va pretindecă profesorul nu le-a dat destul timp pentrurezolvarea subiectelor.I d e n t i f i c a r e a A l i e r e a c u o a l t ă pe persoană (sau grup de persoane) şi adoptareacomportamentelor şi areacţiilor acesteia.Un elev agresat frecvent de un grup decolegi mai mari va începe să se îmbrace şisă se comporte asemeni lor.Daleunui i s o eveniment c i e r e traumaticsau a S e p a rneplăcut.O a r e aO femeie î n care m e amfost o agresată r i e asexual diverîşi selopoate r  aspecte neplăcut.

 

aminti cum a decurs evenimentul, dar nu şi cum s-a simţit în acel moment.Supresia /SuprimareaEvitarea intenţionată areamintirii problemelor,dorinţelor, problemelor,dorinţelor, emoţiilor perturbatoare.O perso persoană ană care a trec trecut ut printr-un momentdificil sau jenant jenant va evita să se gândească lamomentul respectiv.Anulareretroactivă(Undoing respectiv.Anulareretroactivă(Undoing)Anularea )Anularea retroactivă aunor gânduri, cuvinte,gesturi, acte pe care persoana le regretă prinangajarea în gânduri,cuvinte, gesturi, acteopuse celor dinainte.O persoanã care a spus la un moment datceva exagerat de critic la adresa pãrinþilor sãi va reveni şi va spune ceva pozitiv despreaceştia.Compensarea/ SubstituţiaÎnlocuirea unui obiect prin altul, analog.Încercarea de a compensanereuşitele compensanereuşitele într-unStudentul mediocru va munci pentru adeveni un atlet de excepţie.Partenerul excepţie.Partenerul nefericit în căsnicie va deveni un părinte deosebit.

 

  31domeniu prin rezultatesuperioare într-un altul. Notă: Exemplele din tabelul 2 ilustrează mecanismele de apărare fără ca aceasta să în înse se mne mn e auto au to ma matt că prezenţa prezenţa lor eeste ste o dova dovadă dă a prezenţe prezenţeii mecanis mecanismelo melorr de apăra apărare. re. Aceste mecanisme de apărare funcţioneaz f uncţioneazăă automat, inconştient. Dezvoltările mai recentedin ştiinţele cognitive (Lazarus, 1991) au reliefat însă şi mecanisme de apărare care sunt angaj ngajaate teconştient conştient şi intenţ ionat ( deşi cu timpul se pot automatiza); astfel evitarea este un mecanism care poate fi angajat intenţionat într-o fobie simplă pentru a  preveni confruntarea cu stimulul fobic.Integrând acest demersuri, astăzi vorbim despre mecanisme de coping (adaptare) care includ atâtmecanismele de apărare (defensive) descrise de tradiţia psihanalitică cât şi mecanismele de apărareangajate intenţionat şi conştient (ex., focalizate pe problemă sau pe emoţie).Demersul aplicativ al acestui model poate fi sumarizat astfel: (1) simptomatologia pacientului este determinată de un conflict actual; (2) conflictul actual îşi are rădăcinile într-un conflict mai vechi, bazal, din istoria pacientului,mai  precis din prima copilărie; (3) pentru a rezolva conflictul actual, trebuie tr ebuie rezolvat conflictul bazal; (4) pentru a rezolva conflictul(5) bazal, el trebuie reactualizat; conflictul bazal este reactualizat şi trăit în cadrul terapiei sub forma nevrozei de transfer; (6) pe baza materialului cules în cursul analizei despre conflictul actual şi bazal şi  pe bazaanalizei nevrozei de transfer trăite în cursul terapiei, se construieşte explicaţia dinamică;întâi i se explică pacientului faptul că, comportamentul său faţă de terapeut (nevroza detransfer), reprezintă o transpunere în prezent a unor capacităţi şi stări afec afecti tive ve di dinn tr trec ecut utul ulsău; său; aceast aceastaa s e re alize ază prin anali za m ateri aterialul alului ui adunat în cursul psihoterapiei, princompararea pattern-urilor afective şi comportamentale di dinn te tera rapi piee cu cel e re rela lata tate te de pacient pacient din trecut trecutul ul său. său. Even Eventua tuall se se poat poatee relata mecanismul explicativ al acestui transfer.Ac e s t d e me rs în tă r e ş te c re d in ţa p a c ie n t u lu i c ă v e c h ile c o n fli c te p ot influenţa reacţiiactuale evidente (vezi cel din cadrul terapiei). Această etapă poate ge gene nera ra reac reacţi ţiii pput uter erni nice ceîn în care pacie ntul retr ăieşt e confl icte trecu te. Conf Conflict lictele ele trec trecut utee ca care re vo vorr fi re retr trăi ăite te în prezen t cu ajut oru l ter apeu tul ui, pri n a sis ten ţa şi prezenţa acestuia, vor fi rezolvate.Contribuie la rezolvare faptul că pacientul, adult fiind, are o a l t ă p e r s p e c t i v ă , a l t e mo moda dali lită tăţi ţi de de int inter erpr pret etar aree fa faţa ţa de pe perio rioad adaa ccân ândd era era ccop opil il.. Ulte Ulterio rior, r,  prin acelaşi procedeu,se arată cum conflictul bazal a determinat în fapt conflictul actual.Ca d ru l g e n e ra l în c a re s e re a liz e a z ă a c e s t d e m e rs a p lic a tiv e s te d e t e r m i n a t d e r e l a ţ i a te tera rape peut utic icăă aaii căr cărei ei fa fact ctor orii ppri rinc ncip ipal alii îi co cons nsti titu tuie ie transferul 

şi contratransferul. Transferul

în sens larg se referă la totalitatea trăirilor afective pe care le expe exreferă peri rien enţi ţi az azăă paci pacientu entull faţă de terap terapeut eutpe în care cursul cursulleterap terapiei. iei. În sen senss restrân restrâns, s, transferul trans ferul numai la acele trăiriafective experienţează pacientul faţă de se

 

terape ter apeut ut şi car e rep reprez rez intă int ă o rep eta etare re a trăi t răi ri rilor lor af afec ecti tive ve pe ca care re ac aces esta ta le-a le-a av avut ut fa faţă ţă de  persoane semnificative din trecutul său, mai ales din primacopilărie. Contratransferul

se referă, în sens larg, la totalitatea trăirilor afective pe care le experienţiază terapeutul faţă de pacient. În sens restrâns, contratransferul se referă numai la ac aceele letrăiri trăiri af ective pe care ter apeutul le exper ienţează faţă de pacient şi care reprezintă o repetare atrăirilor afective pe care terapeutul le-a avut faţă de persoane semnificative în cursul istoriei sale deviaţă sau care reprezintă o reacţie inconştientă la transferul pacientului. În general, se recomandă r ecomandă ca, pe cât posibil, contratransferul să nu apară, acest lucru fiind posibil printr-o pregătire prealabilă aterapeuţilor, pregătire în cursul căreia căre ia să se se rez rezolve olve propri propriile ile co conflic nflicte. te. Cu toate aces acestea, tea, scopul scopul esteut esteutop opic ic.. Ma i in tens te ns sa sauu mai puţin intens, contratransferul se manifestă oricum în cadrul relaţiei

  32transferenţiale. În acest caz, terapeuţii sunt pregătiţi să recunoască manifestările contratransferuluişii să le blocheze sau să le utilizeze creativ în terapie.Semne ale contratransferuluiş contratransferului: 

reacţii emoţionale puternice, pozitive sau negative, nejustificate d e s i t u a ţ i a te tera rappeu euti ticcă fa faţă de pac pacie ient nt;; 

fantezii sexuale cu pacientul; 

creşterea nejustificată terapeutic a frecvenţei f recvenţei întâlnirilor, etc.Neconştientizarea contratransferului duce la ceea ce se numeşte nevroză în doi

. Trans ransfe feru rull pacientului stimulează contratransfer ul i ar contr atransferul stimulează t ransferul pacientului,menţinându-se astfel simptomatologia. Ieşirea din cercul vicios se realizează prin conştientizarea şispargerea mecanismului mecanismului fie de către terapeut (cel mai frecvent – datorită pregătirii sale), fie de către pacient, stimulând astfel terapia (mai rar).  

Odată conştientizate, aceste manifestări ale contratransferului vor fi (1) blocate  printr-oautoanaliză sau prin recurgerea la supervizare sau (2) utilizate creativ. Utilizarea creativă se referăla faptul că ele pot fi folosite la amplificarea transferului pacientului şi grăbirea instalării nevrozeide transfer, dinamizând astfel demersul terapeutic. Nevroza de transfer 

reprezintă o retrăire aconflictelor pacientului din prima copilărie în cadrul terapiei, uşurând as tf el id en ti fi ca re a şi rezolvarea lor. Tehnici de construcţie a relaţiei transferenţiale (a)Tehnica psihanalitică clasică.  

T e r a p e u t u l e s t e î n v ă ţ a t s ă a d o p t e o n e u t r a l i t a t e binevo itoar e faţă d e  pacient. Această neutralitate binevoitoare implică o atitudine de acceptare a pacientului cu problemele sale, reţinere de la comentarii, critici sau încurajări adresate  pacientului,nediscutarea  pacientului,ne discutarea unor aspecte personale din viaţa terapeutului. Prin tehnici nonintruzive (ex. asociaţiili be re – în ca re pa ci en tu lu i i se ce re să sp un ă to t

 

ceea ce-i vine în minte legat de un anumiteveniment, fără nici o reţinere sau constrângere, în ordinea în care îi vine, chiar dacă uneori sar p u t e a s ă î ş i a m mii n t e a s c ă l u c r u r i î n t r - o o r d i n e s a u f o r m ă a bs bs u r d ă ) ,  pa c i e n t u l e s t e g h i d a t s p r e re ream amin inti tire reaa unor unor ep epis isoa oade de di dinn vi viaţ aţaa sa în sp spec ecia iall di dinn pr prim imaa copilărie. Tot acest cadru terapeutic ducela o „infantilizare“ a pacientului în sens  pozitiv din punct de vedere al scopul ui terap iei, dator datorită ită de deze zech chil ilib ibru rulu luii rel relaţ aţie iei: i:  pacientul “dă totul”, se dezvăluie, iar terapeutul rămâne neutru, superior.Acest dezechilibru al relaţiei aproximează în fapt relaţia părinte/copil şi ca ur ma re pa ci en tu lreacţio lreacţionea nează ză în cur cursul sul terapie terapieii cu pattern pattern-uri -uri cog cognitiv nitive, e, comp ort ortame ame nta le şi emo emoţi ţiona onale le amor sat satee prin in inve vest stig igar area ea tre trecu cutu tulu luii să săuu ssau au pr prin in tehnica asociaţiilor libere, pattern-uri asemănătoare asemănătoare celor pecare le utiliza în copilărie faţă de  persoanele semnificative. Mecanismul determinant al transferuluieste cel al generalizării stimulului

cunoscut din psihologia behavioristă: un răspuns condiţionatclasic sau operant la un stimul X tinde să se producă şi în prezenţa altor stimuli Y asem as emăn ănăt ător oristimululu istimululuii X. În cazul nostru, nostru, răspun răspunsul sul cond condiţion iţionat at (reacţiil (reacţiilee infantil infantilee ale  pacientului) determinatede stimulul X (o persoană semnificativă din copilărie) se produce în cazul stimulului Y (terapeutul)datorită asemănărilor dintre X şi Y. Explicaţia psihanali tică clasică, depăşită de studiileexperimentale, sugera un mecanism “fantomatic”, regresiuni în care pulsiunile sexuale şi agresiveale pacientului se separă de obiectul prim ar în (persoane semnif icative din copi lărie),psihanalitică, f ixându-seas ixându-seasu upr praa forţecu terapeutului. Deşi esenţă fenomenul este acelaşi, explicaţia angajând calităţi antropomorfice greu de verificat experimental, a pierdut în faţa explicaţiei experimentaleelegante experimentalee legante a demersului behaviorist. (b)Tehnici dinamice de scurtă durată.

În cazul acestor tehnici se încearcă scurtarea timpuluinecesar timpuluinecesar generării relaţiei transferenţiale şi mecanismului de transfer prin: (1) o atitudine mai activă a terapeutului şi o implicare mai directă (în locul ne neut utra ra li tă ţi ţiii bine binevoito voitoare) are) care av avanse ansează ază imaginea imaginea un unui ui “păr “părinte inte preo preocupa cupatt de a ghida prin încurajărişi observaţii critice dezvoltarea copilului său”;

  33 (2) întrebări şi chestionare directe în locul asociaţiilor libere cu privire la evenimente negatedin trecutul şi prezentul pacientului (ex.: tehnica podului – i se cere direct pacientului săîşi amintească un eveniment din trecut asociat cu conflictul actual). Mecanismul angajateste cel al generalizării răspunsului. 33 (2) întrebări şi chestionare directe în locul asociaţiilor libere cu privire la evenimente negatedin trecutul şi prezentul pacientului (ex.: tehnica podului – i se cere direct pacientului săîşi amintească un eveniment din trecut asociat cu conflictul actual). Mecanismul angajateste cel al generalizării răspunsului. Evoluţia relaţiei transferenţiale

 

Relaţia transferenţială începe de obicei cu o atmosferă caldă: “alianţă de lucru “ întret e r a p e u t ş i p a c i e n t c a u r m a r e a d o r i n ţ e i p a c i e n t u l u i d e a s e v i n d e c a , d e a s e e l i b e r a d e s i mp t o m at o lo g ie . Î n t i mp , ca urmare a comportamentului terapeutului, se amorsează anumite pattern-uri emoţionale de răspuns infantile care pot fi pozitive (transfer pozitiv) sau negati ve(tr ve(tran ansf sfer er ne nega gati tiv) v).Când .Când ac este patt patternern-uri uri de rrăspuns ăspuns ating o anu mită inte in tens nsit itat ate, e, se gene ge nere reaz azăă cee a ce se sech cheam eamăă nevr nevroză oză de tra transf nsfer, er, ad adică ică se rea reacti ctivea vează ză nu doar stările afective infantile ci şi mecanismeledefensive asociate lor. Acum este momentul ca  pe baza materialului adunat să se facă interpretareaterapeutică în vederea eliminării simptomatologiei prin eliminarea mai întâi a nevrozei de tr traansfe nsfer. r.Sintetizând Sintetizând acest subcapi tol, impactul inconştientului asupra t ulburărilor e moţi mo ţion on al alee şi psih psihice ice are în cadrul cadrul de demers mersului ului psi psihana hanalitic litic două două nive nivele: le: (1) conţinutul inconştient generează prin conştientizare trăiri emoţionale negative; (2) conflictul inconştient bazal susţine conflictul inconştient a c t u a l c a r e d e t e r m i n ă simptomatologia; altfel spus, există o congruenţă între trăirile emoţionale trecute inconştiente(bazale) şi trăirile emoţionale prezente (a (acctua tuale le). ).Această Această perspectivă psihanalitică este susţinută de ob servaţii clinice şi st stud udii ii de ca cazz de deja jacele celebre bre pre precum cum şi de dive diverse rse de demersu mersuri ri experimen experimentale tale rea realizat lizatee în cad cadrul rul tradiţiei afara ei. Exemplepsihanalitice (analize de sauîn caz; apud. David, 2000) (1) Într-o analiză de caz clasică pentru demonstrarea amneziei organice organice,, Claparede (1911/1951)a înţepat o pacientă cu sindrom Korsakoff cu un ac pe care îl avea ascuns în mână. Ulterior, pacienta a refuzat să mai dea mâna cu el, deşi ea nu avea nici un fel de memorie explicită aacelui incident. (2) Doamna D., un caz raportat de Janet (1893, 1904), a dobândit un somnambulism istericînsoţit de amnezie după ce câţiva bărbaţi au făcut o glumă aducându-l acasă pe soţul ei careera într-o stare avansată de ebrietate, lăsându-l pe jos în faţa uşii şi anunţând-o că este mort.E a n u a v e a n ic i u n fe l d e a min t ire c o n ş tie n tă î n le g ă t u ră c u a c e s t e v e n i m e n t , d a r e r a “în “înghe gheţat ţatăă ddee ggroa roază” ză” de fie fiecar caree ddată ată câ când nd trece treceaa pprin rin ace aceaa uşă. uşă. (3) Bagby (1928) a raportat cazul unei femei care avea fobie faţă de apa curgătoare. Ea nu îşiamintea în ce fel de circumstanţe a dobândit această tulburare, până când a fost vizitată de orudă care i-a amorsat memoria din copilărie pentru un incident în care ea a fost  prinsă sub ocascadă. (4) Levinson (1967) a raportat cazul unei femei f emei care după o intervenţie chirurgicală a devenit înmod inexplicabil deprimată. Spre surprinderea lui, sub hipnoză femeia a afirmat: “Chirurgula s p u s c ă p o a t e f i c a n c e r ” . I n v e s t i g a ţ i i l e u l t e r i o a r e a u d e z v ă l u i t f a p t u l c ă î n t i m p u l interve rvenţi ţieei chirurgul a descoperit o tumoră posibil malignă, discutând această problemă întimp ce pacienta era sub anestezie. Exemple (studii experimentale; apud. David, 2000)

(1) Blum (1967, 1979) şi colaboratorii au cerut unor subiecţi hipnotizaţi să îşi aminteascăo experienţă din copilărie, în care ameninţată propria persoană.Apoi s-au administrat sugestii experienţă de amnezieconflictuală, îndreptate către acelera eveniment, lăsând subiecţii

 

  34într-o stare de arousal emoţional. Experimentatorii au arătat că arousalul, manipulat în acestfel, influenţează performanţa în cazul unor teste cognitive şi de personalitate. (2) În mod similar, Bower (1981) a utilizat o tehnică hipnotică de inducere a u no no r d i s p o z i ţ i i a f e c t i v e c a r e i m p l i c a a d m i n i s t r a r e a d e s u g e s t i i p e n t r u v i z u a l i z a r e a ş i expe experi rien enţi ţier erea ea unor unor even evenim imen ente te cu va vale lenţ nţee emoţ emoţio iona nale le şi pe pent ntru ru experienţierea unei anumiteintensităţi afective în cursul acestor reamintiri. Apoi, se administra o suge sugest stie ie post posthi hipn pnot otic icăă- că nu î şi vor amint amintii imaginile imagi nile care au genera t emoţi ile, dar  că vor vo r răsp ră spun unde de la un st stim imul ul(ex (ex.. o buca bucată tă de hârtie hârtie col colora orată) tă) prin printr-o tr-o anu anumit mităă sta stare re emoţională - ceea ce s-a şi întâmplat. (3) Levitt şi colaboratorii (ex. Levitt şi Chapman, 1979; Levitt, Persky şi Brady, 1964) auadministrat sugestii directe pentru anxietate urmate de sugestii pentru amnezie. În ambelecazuri, ambelecaz uri, subiecţii au manifestat semne de arousal emoţional ridicat atât la testele   psihologicestandard (ex. răspunsul la MMPI sau tehnici proiective) c â t ş i l a t e s t u l s a r c i n i l o r exper xperim imen enta tale le (ex (ex. in indi dicci psi sihhof ofiz izio iolo logi gici ci,, perfo rforma rmanţ nţaa la testul Stroop) comparativ cu lotulde control. (4) Reyher (1967) şi colaboratorii au mers şi mai departe, arătând că procedurile lor pot produce osubiecţii varietatedindeaceste simptome somatice, greaţă, cefalee, transpiraţii. Oricum, datorităamneziei, experimente nuca: sunt conştienţi de sursa stării lor emoţionale.Cu excepţia lucrărilor lui Bower (1981), toate celelalte studii experimentale prezentate maisus au fost iniţiate şi interpretate în tradiţie psihanalitică, în care amnezia posthipnotică este văzutăca analogă a represiei. Astfel, experienţierea unor emoţii sau a altor semne de conflict în condiţ ndiţii iile leimposibilit imposibilit ăţii reamintiri i conşt iente a sursei acestor stări emoţionale a fost considerată ca fiindanalogă cu “reîntoarcerea conţinutului reprimat” din teoria freudiană clasică.D e m e r s u l d i n a m i c  p s i h a n a l i t i c n u e s t e u n u l o m o g e n . D e m e r s u l o r i g i n a r c o n s i d e r a c o nţinutul inconştientului ca fiind reprezentat mai ales de pulsiuni sexuale şi agresivee (instinctulvieţii şi al morţii mai târziu), iar conflictul se realiza între Id agresiv şi Eu. Ulterior, ca urmare a unor dezvoltări pe orizontală, unii autori au descris conţ inu inutul tul inc inconş onş tie ntu lu luii ca fi fiind ind rep rez entat ent at dearh dearhet etip ipur urii (J (Jun ung) g) sa sauu vo voin inţa ţa de pu pute tere re (Adler (Ad ler). ). Mai Mai târ târziu ziu,, ca ur urma mare re a un unor or de dezv zvolt oltări ări ppee ve verti rtica cală,s-a lă,s-a co cons nsid ider erat at că co conf nfli lict ctul ul  putea  putea să reali zeze ş i la nivelul Eu-lui, între motive conştiente, (ex., ps psih ihan anaaliz liza eului: Ana Freud, Heinz Hartman) sau la nivelul SupraEu-lui, între Eu şi SupraEu sauîntre diferite norme morale ale SupraEu-ului (ex., psihanaliza supraeului: Karen Horney, EricFromm).Evaluată astăzi prin prisma validităţii ştiinţifice, para d i g m a d i n a m i c - p s i h a n a l i t i c ă s up up ra ra v ie ie ţţuu ie ie şşte te mai mai aale less llaa n iv iv eell de de teh teh nnic icăă , ea generând metode terapeutice care au fost adeseareinterpretate prin prisma unor  teori i mo derne valid ate ştii nţific nţif ic şi ca re n u sunt încă sufi suficient cient in inve vest stig igat atee în st stud udii ii clinice controlate pentru a li se confirma ferm eficienţa pe scară largă. Excepţiefa c te ra p i ile d in a mi c e d e s c u rtă d u ra tă , c a re s u n t ma i b in e in v e s t i g a t e ş t i i n ţ i f i c ş i c a r e s u n t pr prom omov ovat atee ccaa te tera rapi piii val valid idat atee şşti tiin inţi ţifi ficc ppen entr truu di dive vers rsee tulburări specifice (ex., tulburările afective detip depresiv). Teoriile iniţiale au fost în mare  parte invalidate (ex., dezvoltarea ontogenetică) sau nusunt încă confirmate ştiinţific pentru a fi promovate ca teorii actuale în(ex., fluxulînprincipal de informaţiidin psihologie handbook-uri). Scurt spus, la nivel

 

descriptiv, constructele dinamic- psihanalitice sunt adesea valide (ex., fenomenele de tra transf nsfer er şi con contra tratra transf nsfer er sunt sunt o preze prezenţă nţă rea realăîn lăîn re rela laţi ţiil ilee in inte teru ruma mane ne,, mai ma i ales al es de autoritat autor itat e), dar la n ivel expli explicati cativv el e nu mai sunt considerat consi derat ese eseri rios os,, fiin fiindd în înlo locu cuit itee cu constructe validate ştiinţific. În psihoterapie, abordarea comportamentală areinterpretat tehnicile dinamic-psihanalitice în termenii teoriei învăţării, bine validată ştiinţific. Deexemplu (pentru detalii vezi Dollard şi Miller, 1950) transferul tr ansferul este interpretat ca un aspect specifical fenomenului de generalizare a învăţării, represia este un comportament învăţat de deoa oare rece ce este es te întărit întărit prin reducere reducereaa anxietăţii anxietăţii etc. Mai mu mult, lt, triung triunghiul hiul con conflict flictului ului (vez (vezii figura 2.3.) este descris în psihoterapiile validate ştiinţific în termeni de eveniment activator  (A), cogniţii (B) şi consecinţe (C)e m o ţ i o n a l e , c o m p o r t a m e n t a l e ş i f i z i o l o g i c e , c o n s t r u c t e c a r e a u u n s u p o r t ş t i i n ţ i f i c r i g u r o s . Tr Triu iung nghi hiul ul te tera rape peut utic ic (ve (vezi zi figu figura ra 2. 2.4. 4.)) a fo fost st şi el ad adap apta tat,t, un unel elee forme de psihoterapie lucrând maiales la nivelul conflictului actual. Ideea este că uneori, aşa cum în medicină nu contează de unde am   35luat virusul care produce tabloul clinic, important fiind că îl avem şi că trebuie eliminat, tot aşa, în psihoterapie nu contează de unde a apărut conflictul actual, ci că îl avem şi că trebuie eli lim mina inat. Înalte Înalte f orme d e psihoterapi i validate ştiinţifi c se utilizează totuşi şi an anal aliz izaa trecu tr ecu tulu tu luii paci pa cien entu tulu luii pentru pentru aa-l -l aj ajuta uta ppee ac acest estaa să îînţe nţelea leagă gă (dac (dacăă ac acest est lluc ucru ru es este te impo im port rtan antt ppen entr truu eell şşii ppen entru tru deme demers rsul ulter terape ape uti c) cum s-a dezvol dez voltat tat con flict fl ictul ul act actual ual ddin e pconflictele s i h o t e r a pbazale. i i v a lÎn i d afine, t e şînt i alte i n ţ i forme f ic se utilizeaz ă toate cele trei co m p o n e n t e a l e t r i u n g h i u l u i psihoterapeutic, conflictele din cadru rull relaţiei iei  psihoterapeutice,  psihoterape utice, interpretate prin prisma conflictelor baza le, fii nd u til iza te p ent ru a -i m odel a pac ien tul ui r e zo l v ar ea co n f l i c t e l o r a c t u al e. U ne o r i conf nfli licctele tele bazale ale po pott fi ig igno nora rate te,, cele ele di dinn cadrul relaţiei terapeutice fiind utilizate direct pentru a-lajuta pe pacient să înţeleagă conflictele actuale. Evaluarea modelului Aspecte pozitive 

a orientat interesul spre mecanisme etiopatogenetice de ordin psihologic (c auza au zali li ta te psiholog psihologică ică pentru pentru simptomato simptomatologie logie psi psihică hică şi som somatică atică); ); 

a stimulat dezvoltarea psihologiei; 

psihanaliza este un element atacat de toate celelalte curente - apar orientări alternative. Aspecte negative 

a orientat focalizarea psihologiei pe probleme psihopatologice, i gnorân d subiecţiinormali; 

a devenit foarte influentă, o adevărată instituţie inertă la schimbare (prezintă opacitate lanou); 

teoria psihanalitică nu e verificabilă/falsificabilă.  Cuvinte cheie :

triunghiul conflictului, triunghiul terapeutic, conflict bazal, transfer şi contratra nsfer,nevroză în doi, nevroză de transfer 

 

 

http://www.scribd.com/doc/55306290/Psihologie-Clinica-Si-pie-I