Din ospăţul credinţei vol. 1- Pr. Teofil Părăian

TEOFIL, PARINTELE CELODIHNITORDEOAMENI Multe din cuvintele rostite gi scrise de Pitintele Teofil au ca izvor expefienle personale sau ale unof pefsoane cu cate s-^ cunoscut de-a lungul vieEii. Descriind chipul duhovnicesc al Pitintelui Setafim Popescu de la MAndstirea,,BrAncoveanu" - SAmbita de Sus, Pitintele Teofil subliniazi adesea ca)itateaacestuiade a fi fost,,odihnitor de oameni". CAnd am zazit, cu mulgi ani in urmi, acest cuvint rostit de Pitintele Teofi.l, cevz parcd mi chema spre aprofundarea acestei sintagme. Puin cdte putrn, am fost cucerit de ga, am inceput s-o folosesc ai, totdeauna cind o fzc, mi gAndescla Plrintele Teofil de la SAmbita de Sus. Dorind a scrie un scurt cuvAnt introductiv l^ c rtea Pirintelui Teofil, ,,Din ospigul ctedinEei", pregdtiti la Edituta Mitropolia Olteniei, primul gAnd care mi-a venit la adresaautorului a fost cahtztealui de ,,odihnitot de oameni". Triim intr-o lume obositd de atAta nelinigte, fudmdntarc 9i trufie luciferici. Odunde intorci capul, int6lnegti chipuri obosite lduntric Si ftzic; stress, plictiseali, angozsd",intr-un cuvAnt - oboseali. Intdlnirea cu Pdrintele Teofil surprinde prin diferengl' fag6,de ceea ce-Eioferi, in general, intAlnirile cu oamenii. Cuvintul lui, binecuvdntarca lui, mustrarea sau iefiarea lui odihnesc fiinEa liunticd. a intedocutorului. Socot cd atci se dezleagd.taina neobignuitei ztracyi pe cafe o simt cei tined, dar nu numai ei,la z:und.ci undeva vorbegte Pirintele Teofil sau ci i s-a mai publicat o carte. Obosigi de greutatea zrlei gi a noptll, incdrcagt.de probleme nerezolvate, chinuigi de frimdntdti ldunffice, zdrobii adesea in sufletul lor de nein;elegerea celor din jut, tinerii aleargd Ia intdlnirea cu Pfuintele Teofil ca la un izvor de odihni, ugufafe, alinare 9i reconfort sufletesc. lntdlnirile Pdrintelui Teofil ar,'ute de-a lungul anilor cu tinerii olteni din diferite locaiitigi ale Arhiepiscopiei Craiovei gi cele avute cu preoii protopopiatelor din epzrhia noastrd au fost clipe de duhovniceascd odihni. Entuziasmul tinerilor gi interesul manifestat de preoi m-au determinat si apelez adeseala bunivoinga Pirintelui Teofil de a poposi in Oltenia. A fXcut-o totdeauna cu drag, legind aici pdetenii puternice, nlscind duhovnicegte mulgi fri gi fiice, odihnind inima mitropolitului gi a pistori;ilor sii. Cartea de fa1d"este rodul acestor descinderi misionare ale Pirintelui Teofil in Ctaiova. Matcel GlSvan, consilier la Arhiepiscopiu Ctziovei, fiu duhovnicesc ai prieten al Pdrintelui Teofil, cum ii place Awei si-l numeasci, s-a ostenit mult ca aceastdcarte si zpatd.

Conferinlele susEinutede Pdrintele Teofil piriian la craiova, ln perioada 31 martie 1994- 13 decembrie 2006 Nr DATA crt 1 31.03.1994

TEMACONFERINTEI

LOCUL DESFASURARII

Oameni plicui lui Dumnezeu din Evanghelie

Liceul de Arti

2 04.11.1,994Disciplina inteioatd,

prin rugdciunea de toati vremea

3 26.05.1995 Cine esteIisus Hristos 4

16.11,.1995Urcusul duhovnicesc

5

30.05.1996

Maica Domnului in spiritiiaiitatea ortodoxd

6 04.11.1996 Ortodoxie si bucurie 1

05.03.1997Onodoxia - credinla noastri

8 28.10.1997 Ce inviqdm din Pateric Principii pi reperepentru viaga 9 23.03.1998 duhovniceascla crestinului 1 0 0 9 .11.1998Despremdntuire l1 17.05.1,999D esivArgireacregtini

12 10.11.1999 Viaga duhovniceascd

in lumina Sfintei Uturghii 1,2.12.2000 Despre pdetenie

13 1,4 15.05.2001 Vremeabucuriei 1 5 1,5.1,1.2001 ViaEain Ortodoxie l6

11,.11.2002 intilniri cu Domnul Hdstos

t 7 26.06.2003Despre rugiciune 1 8 03.11.2003Iubirea crestini 19 22.06.2004Podoabe de gind 20 26.01.200s Cum putem si devenim buni 21 22

Cuvinte din SfAnta Evanghelie 27.01,.2005 prea pugin luate in seamd 29.11.2005Cum sd ne facem viala cit mai frumoasd 20.03.2006Predica de pe Munte si viata omeneasci 11.12.2006Ce gtim gi ce credem despre Dumnezeu

23 24 25 12.12.2006 Omul impfudgieiiui Dumnezeu Crdciunul in gindfuea 26 13.12.2006

gi in practicaortodoxi

Casa StudenEilor Universitate Casa Studentilor

CasaStudenEilor Casa Studentilor Casa Studentilor Casa Studentilor Casa Studengilor Universitate CasaStudentilor Casa$tiin,tei gi Tehnicii Universitate Filarmonica Oltefiia

Teatrul Liric Casa$tiinlei siTehnicii CasaStuden*ilor Casa Studentilor Universitate

Teatrul Liric Casa Studenqilot

Teatrul Nagional ,,Marin Sorescu" CasaStudentilor Casa Studentilor Casa Studentilor

Teatrul Nagional ,,Marin Sorescu" 9

oAMENtPLACUTT LUt DUMNEZEU DINEVANGHELIE 3I martie1994 - Explicafi-neexpresialui NicolaeSteinhardt:opusulpicatului nu estevirtutea, ci libertatea. - cred cd explicafiaar fi putut-o da murt mai bine cel care a spus cuvinteleacestea... Opusulpdcatuluiestelibertatea,in intelesulcd libertatea o dobdndimprin virtute. Numai omul virtuos esteliber, iar omul carenu-i virfuos nu esteliber, ci oscileaz[intre libertategi robie, intre libertategi ne-libertate.Cel care?mplinegte virtulile, acelaesteliber fafr de p6cat,dup6 cuvdntulDomnului Hristos: ,,Cel ce sdvdrgegte pdcatulesterob pdcatuhii', (Ioan8, 34).DomnulHristos azis ,,Dac6implinifi cuvdntulMeu,iuntefi cu adevdratucenicii Mei. $i vefi cunoagteadevrrul, iar adevrrul v6 va face liberi" (Ioan 8, 3l-32). Libertatease realizeazdprin virtute, aqainc6t se poatespunegi astfel,cd opusulpdcatuluiestevirtutea, darsepoatespunegi cd opusulpdcatuluinu estevirtutea,ci estelibertateadepe urmavirtulii. - care esteceamai importantii, ceamai inilfitoare rugiciune? sfbntul Ioan cel ce a scrisScaraspunec6 suntpatrutrepteale rugdciunii,in raport cu cel ce se roagd,gi anume:rugdciuneaintinatd,rugdciuneafuratd, rug[ciunea pierdutd gi rugrciuneacuratd.La rug[ciune curati ajung cei curafi, cei nepdtimitori Pdnd nu ajungi la nepltimire, nu ajungi ni.i tu rug6ciunecuratd. Deci rugdciuneacea mai inilfdtoare este rugiciunea curatd.Nu s-ar putea spunecr e$tetm loc sau o starein care se termind rugiciunea.Rug[ciuneaeste cum e qi desdvdrgirea, pentru c6 rugdciunea esteoglindasufletului;aratd, a$ezarea suflefului;din acestmotiv, *g6riun.u esteinso{itoarea desdvdrqiriigi estefbr6 de sfhrqit.Despredesdvdrgire se spunec5 estefdri de hotar qi tot agagi rug[ciunea:estefdrd de hotar.Nu s-ar putea spunecare anume este cea mai indl![toare rugdciune.pentru fiecare dintre noi, cea mai in6lfdtoarerugrciune este rugiciunea la care ajungem,la caream ajunssaula carevom ajunge. - Din 1989incerc si practic rugtrciunealui risus,conducindu-mil dupi literaturi, in specialdupi Filocalia, volumul vIII. Acum sunt in mare cumpiini, nereupindsii gisescun duhovnicpracticant al ruglciunii 1l

NOTAASUPMEDlTlEl cartea Din ospdfulmdinl|i, cuprinzind conferin;ele pe teme duhovnicegti intr-o susinute de Pdriniele Arhiniandrit Teofil Piriian la Cruova, a apdrut in anul publicatd fiind II-a a pti*A ediie in anul2005 Q7 de conferinge),ediia 2006Q6 de conferinge). Edi$a de falil,publicati in doui volume, reproducetextul ediiei aIT-a, prelegetile suslinoie diep;tintele Teofil fiind grupate in PtriTul volum (Cuadntdri 'dahoiliceSn1, iai intrebdtile publicului 9i rispunsurile Pirintelui Teofil - in k inhzbdriah mdircioSilo)' volumul al doilea (Bdspunsuri transpunereain scris a iruegistrfuilot audio ale fost rc|hzatdptin Cxteaa confedngelor. Ciiatele din Sfinta Scripturd gi din textele sfintelor sluibe au fost pisffate, de teguli,. a$acum au fost iostite de PdrinteleTeofil, multe dintre ele regisindu-sein edi;ii mai vechi ale Bibliei saucd4ilor de gult' Edit rL rominepti (in general cele recente) ale ci4ilor la' calrePirintele Teofil s-a teferit in cuvintirile sale au fost indicate in note de subsol, care aparFl editurii, ca de altfel pi celelaltenote. Editura

NOTABIOGRAFrcA 3 martie 1929- se na$tein satul Topdrcea,din apropiereasibiului, primind la Botez numele Ioan, viitorul Arhimandrit Teofil plidian. Este primul niscut dintre cei patru fng.La o virstd foafte ftagedd,,rimdnefrri vedeie. 1935-1940-urmeazd,cursurilegcoliiprimarepentru nevdzdtoi,la cluj-Napoca; 1'942-7943- continui cursurile la o gcoali pentru nevdzdtondin Timigoara; 1943-1948- cursurilelicealela Timipoara,laun liceu teoreticpentru vdzdtoi; 1948-7953- studentla Institutul reologic din sibiu, unde esteliceniat; 1 aprilie 1953- intri in obgteaMdndstiriiBrincoveanu- sdmbdtade sus; 15 august1953- estetuns in monahism,primind numeleTeofil; 15 august1960- estehirotonit diacon; 1,3mar 1983- estehirotonit preot; 8 septembrie1988- estehfuotesitarhimandrit; 1'910,a fnut sute de conferinte cu teme religioasein peste o suti de P"ql localitii drn tortd, gan.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a nornaniei TEOFIL PAMIAI{, arhimandrit Din ospipl credinlei / arhinandrit Teofil piriian ; i.p.S. Teofan, mitropolitul olteniei. - Ediia a 3-a,rev.- craiova : Editura Mitropolia Olteniei, 2007 vol. ISBN 978-973_7763_82_2 2: _ _V"1. Rispunsuri la lntrebdri ale credinciogilor. _ ISBN 978-973-7763-84-6 I. Teofan Savu,mitropolit d Olteniei (pref.)

)s\.9s

Am certitudinea cd, atat in oltenia c6t gi in gari, ,,Din osprgul credingei,, va.fi primiti pi ci mulgi,lecturind-o in iuh d; gi rugiciune, vor line trii clipe de binemeriati odihni sufleteasci. Rostind -;;Fe cuvdntdrile al ciror conEinut este cuprins in aceastdcarte, Pdrintele Teofil a odihnit srrfletegtemii de oameni. Alte mii se vor odihni lectudndu-le. aga,odihna duhovniceasci a $i iubitorului 9i iubitului de Dumnezeu - Teofil - ae u sa;;;;;;;*r; dtoiegte oj inima obositi, dar permeabili luminii, a mii" zeci de mii de Persoane.In acestmodse mintuitea lumii, adeverindu-se pe deplin cuvintul sfentoloi serafimlfiptuieEe de Sarov: ,,Mintuiegte*. p. tine insugi gi mii se vor mintui in jurul tiu". Mindstirea sflntul Ioan Botezitorul: Tfugu cirbunegti La praznicul riierii capului sf6ntului Ioan Botezrtonrl 29 august2005

t TEOFAN MITROPOLITUL OLTENIEI

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

int6lni cu Dumnezeu:din Scripturd,din sfinteleslujbe,din cnrfileduhovnicegti, din ceeace ni Se descoperiDumnezeu,din natwe, fiindch Dumnezeu'se descoperigi in fbpturile sale; againc6t, dac[ cinevast[ruie in rugdciune, aceastaii deschideposibilitateade a?naintain rugIciune,dar dac6rJnunli la rugdciune,nu mai pofi inaintain rugdciune. Nu trebuie neapdratsi ai un indrumrtor, c6nd ai o silinli bund gi sinceritate.Dacd ai sinceritate,Dumnezeute indrumd sau ifi trimite, ia vreme potrivitd, omul potrivit. Si gtifi cd eu, in afar6de ce mi-a spus PdrinteleArsenie,n-ammai invifat de la nimenicevaesenfialin leg6turdcu rugiciuneade toatdvremea;qi nici eu nu pot spuneprea multe,tecdt cd omul trebuiesi stiruie in rugiciunegi astaesteceeace il favorizeazd. - ce inseamni a depunemiirturie mincinoastr?inseamnji sr nu min,ti in toate imprejuririle, in tot ce spuiosau se referi la a depune miirturie intr-un procesjudiciar? - $i una,gi alta. ce este ,run om mantuitor?ce cerem de la Dumnezeuatunci cAndceremmila Lui? - cdnd ceremmila Lui, ceremtot ajutorul pe care-l d[ Dumnezeu, bun[voin{alui Dumnezeufa[d,de noi. cend zicem],Dou-o., miluiegte-ne", ceremca Dumnezeusdne fie favorabil,binevoitor,s6ne ajute. Iar in ceeacepriveqtemAntuirea,c6ndne referim tp""iul la m6ntuire,ne referim la mdntuireade picate, de patimi, de tot negativuldin viafa nourt d, inji{erent-in ce chip semanifestdsause realizeazdin-via1a noastrd:la m6sura gdndului,la misurastructurilorsufletegti... DecimAntuirea esteeliberare. - cum poateomul modernsi lupte cu gandurilecare ne vin ca un noian din tot ceeacevedem, auzimrsimtim? - La nivelul gdndului,adicd prin-rugdciuneade toatd vremea,prin ocolireapatimilor,prin observarea dd sirie,prin inmul{ireagandurilorb,;rr., pnn preocupiri deosebite,carefac nelucrdtoare impreriit. ain afar6.Sfzintul MarcuAscetulspune:,,in inima iubitoarede Dumnizeu,pEcatulnu poates6 rEmdnd,a$acum focul nu poaterdmdnein ap[" (Filocafia,vol. I). Dacdeqti angajatintr-o viafr superioard, nu te mai ocupide lucruri inferioare. - care esteomul cel mai plrcut lui Dumnezeu?Nu esteSf6ntul EvanghelistIoan? - Drag6,e greu de spuscare estecel mai pldcut lui Dumnezeu.Eu vlam lpus despreunii oameniplicufi lui Dumnezeu.Care este cel mai pldcutlui Dumnezeu,numaiDumnezeugtie. 13

Arhimandritul TeofiI Pdrdian

- Cum sepoatefacerenagtereaspirituali in RomAnia? - Pentrusocietate? Drag6,in Rom6nia,ca oriunde,renagterea spiritgald serealizeazd prin oameniicareei inqigirenascspiritual.Adicd nu poli agtepta un fenomende masdinaintede arealizaunfenomenla nivelul p.ironui. ' La noi la mdndstire,de exemplu,vin foartemulgioamenila hraml; gi eu md gdndesctotdeauna cd oameniiacegtia, in general,in familiilelor giin cercul lor social,sunt oameni izola[i, adic6 nu sunt in legdturdcu ceiialli oameni;nu e un fenomende masd,ci e un fenomenla mdsuraindividului. - cum explicafispusa:,,Daci a,tiaveacredinfr cat un griunte de muqtar, a,ti spune muntelui"acestuia sii se arunce in mare gi s-ar arunca" (Matei 17,20)? - Explic la fel cum explicdSfintul Maxim Mdrturisitorul,ci prin credinfi se inl6tur6patimile, se indepdrteazd, se nimicesc.prin angajara..Adicr un munteil poli muta cu mijloacetehnice,dar patimil" n, i" poli inldturacu mijloacetehnice,ci prin credin![,prin angajarea intr-o viafabazatapecredinfi. ce ne putefi spunedespreprieteniadintre un tiniir gi o taniri, inainte de ciisitorie? - Dacr gtiu care-smdsurileprieteniei,pot sd fie prieteni, dar dacd, implicdin prietenielucruri carelin de cisdtorie,sdnu fie prieteni! - Putefi sr comentafiultimele doui versetedin psalmul 50: ,rFi bine, Doamne,intru buniivoireaTa, sionului qi si se zideascrzidurile Ierusalimului/Atunci vei binevoijertfa dreptiifii, prinosul gi arderile de tot; atunci vor punepe altarul TIu vifei"? - sunt cuvinte pe care psalmistulle-a avut in vederein contextul existenfeilui. Noi le ?nfelegemca fiind despreierarhie(respectivdespre cler) gi popor, Sionul fiind remplul din Ierusalim,iar Ieruialimul fiind cetateain care era Templul. Deci avem in vedereclerul, reprezentatprin Sion,gi lerusalimul,reprezentat prin credincioqiide rdnd. cum explicafi cuvintelelui Anton pann: ,rcel ce-n altii Lege sare niciun Dumnezeunu arett? - Adic6, dacdtu creziin Dumnezeugi te de Legeata, intr-adevdr 1ii crezi in Dumnezeu.Iar dacr pofi si fii oriunde,incr nu egti statomicin credinfape care-oai. I Hramul Mdn[stirii Br6ncoveanude la SAmbItade Sus estein 15 august- Adormirea Maicii Domnului. l4

Arhimandritu I Teofi I Pdrdian ,,Sdnu faci tot ce pofi" - aici poatecd searein vederecd omul ar mai putea face gi rele, cel pufin pdn6 la un anumit stadiu,pentru c6 sunt gi oamenicarenu mai pot facerele,ci suntstatorniciin bine. ,,Sdnu spui tot ce gtii" se referdla faptul cd sunt gi lucruri pe carele gtii, darpe carenu-i bine sEle r6spindegti. - Cum ne diim seamaci ne afliim in ceeace Sfinfii plrin{i numesc ,,rivni nechibzuiti"? - Nu prea pofi sd-!i dai seamadecdt raportdndu-tela o congtiinfi strrind, consultdndu-te cu cineva,pentrucd oricine face un lucru oarecare crede c6-l face dintr-o rdvnd adgvdratd,iar rdvna nechibzuiti este atunci cdndfaci nigtelucruri carepods6-1ifie diunitoare.Pot s6-fifie d6un6toare qi gi altora. De exemplu, post peste puterile un tale, care i1i impu{ineazd fie, capacitatea de gdndireqi capacitatea de acfiune,e un post carete eptizeazd, fbrdniciun rost.In Filocalie,de pild6, in ,,convorbirilecu pnrinfii din pustia sketic6"(Filocalia,vol. I), sunt date nigte cazuri de oamenicare au postit pestemdsuri gi caregi-auimpufinatputerilegi chiar au ajunss6 moarddin cavzdci n-auprimit indrumareasi fie echilibrafi. - Se mai incearci de citre Biserica Ortodoxi realizarea unor aziluri pentru bitrAni, bolnavi, copii pirisifi? - Acum s-a inceput sd se faci lucruri de felul acestagi in Biserica ortodoxi; s-aufbcut gi inainte,pe l6ngdmdndstiri.Dar Bisericaortodoxi in generalesteo BisericSmai mult lifurgicd,iar parteasocialSnu e a$adezvoltat6.cala a\i cregtini. - Care sunt criteriile dupi care noi putem si ne alegem un duhovnicbun? - Se gtifi c5 eu, c6ndnu eramduhoinic, tot md gindeamcd nu-gi fac duhovnicii datoria.Acum, eu despremine nu am impresiaci nu-mi fac datoria;dar altcevaconstat,c[ nu numaide duhovnicibuni e nevoie,ci gi de peniten{ibuni. Degeabae un duhovnicbun,dac6nu e urmatgi nu e ascultat. E greu s6-fi gisegti un duhovnicbun gi nu se prea gtiepe ce criterii. Poatecd !i-l descoperd Dumnezeu Eu am awt un duhovnic bun la mdnlstire, pe Pirintele Serafim Popescu;n-aveanume mare,Dumnezeusd-l odihneascd,dar aveao via{6 deosebitigi poatec[, din anumitepunctede vedere,eramai maredec0tal1ii, socoti{imari. L-am consideratun om care aveao armoniesufleteasci,un echilibru...totdeaunaeraingiduitor, eraelastic.Zicea:,,Dragd,fb ce po!i, fb ce-{i ajutd Dumnezeu",iar mie-mi conveneatare mult lucrul dsta,c6 nu-[i didea nigtereguli,nu te puneala osteneli.$i am frcut agagi a fost bine. l6

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

La r6ndul meu, $i eu ii indemn pe oameni a$a: sA se depi$eascdqi sd se ddruiasc[; pentru cd un cuvant de-al pSrintelui era gi acesta: ,,Sd te depdqeqtiqi sd te ddruiegti". Mi l-a spusmie, o singurd dat[, gi bine cd mi l-a spus,c-apoi eu il mai spun qi altora. Cuv6ntul inseamnd,,sdte depdgegtiprin credinfd qi sd te ddruiegtiprin iubire". $i astaesteo regulS foarte bund. Sd gtifi cd, dacdomul e sincer, il poate ajuta orice duhovnic, iar dac6, nu-i sincer,nu-l ajutd niciun duhovnic bun. - Este bine si fii naq la doi tineri care au mai fost cisitorifi gi triiesc impreuni pini la cununia religioasi? - Pdi, decAtsd-i lagi fbrd ndnag,poate c6-i bine... E greu de stabilit fiecare chestiune... in momentul in care primesc binecuvdntareaBisericii pentru a doua clsdtorie, sigur cd primesc Ai un ndnaqde undeva. - Fiecare om crede ci religia lui este cea adeviratl; totugio cum putem qti care estedreapta credinfii? De ce esteplcat sI treci la alti religie? - Drag6, noi credem, ca ortodocqi, cd adevdratacredinfd este credinla noastrd.Pe mine m[ intreabd,mai ales sectarii:,,Pdrinte,dumneavoastrice credefi, care-i credinfacea adevdrat6?"$i eu rdspund:credin{ain care sunt eu, cd daci aq crede cd alta-i adevdratd,,aq fi acolo. Criteriul ar fi cd in Biserica Ortodoxd e dreapta credinfd, or numai intr-un loc poate fi dreapta credinfd. Eterodoxie este la tofi care nu sunt ortodocai. Noi credem cd credinfa noastrd e credinla adevdratd.De altfel, s-au format gi nigte structuri, iar noi nu putem sd fim altceva decdt ceea ce suntemde fapt. Se puneaproblema c[ trec ortodocqii la sectari...S[ qtili cd niciun ortodox nu trece la sectari;acela care trece, nu e ortodox. CAndegti ortodox, nu pofi sd fii qi altceva. E pdcat sd treci nu de la o credinflla alta (de la baptiqti la ortodocqi, de exemplu, nu-i niciun pdcat, numai sE treac[), ci e pdcat sd treci de la ortodocgi la altd credin!5, pentru cbasta inseamndsd pir[seqti tot ce line de Ortodoxie: s[ pdrdseqti preoJia, Liturghia, slujbele Bisericii noastre, sd pdrdsegti cultul Maicii Domnului, cultul sfinfiloi, sd pdrdsegti r6nduielile Bisericii noastre,sd pdrbsegtiinvdfdtura Bisericii. Asta inseamndsd te lepezi de Ortodoxie. Or sd treci la ortodocgi inseamndsE treci de la pufin la mult, de la ceeace esteneadevdrat,nesigur, la ceeace este sigur qi adev[rat. - Care esterolul preotului in relafia muritor-Dumnezeu? - Este s5 mijloceascd,prin Sfintele Taine, pentru muritor, ca sd nu se piard6, sd nu ajung[ in iad. E o relafie de mijlocitor.

t7

ArhimandritulTeofilPdrdian

- Care trebuie si fie relatia dintre un biiiat qi o fatl? - Sd fie o relafie cum e aceeadintre un frate gi o sor6. Atunci e foarte bine, nu-i niciun pericol. - Ce ne pute{i spune despre practicile orientale? Pot fi qi acesteao poartii spre mffntuire? -Dragd, m0ntuirea e in Hristos, nu existd mdntuire in afardde Hristos. Sfhntul Marcu Ascetul, in Filocalie (vol. I), are un cuv6nt: ,,Credinla neclintitd este un turn intdrit gi l{ristos Se face toate celui ce crede". Asta inseamnd cd credinfa noastrd ne duce in legdturd cu Domnul Hristos, iar cine-L are pe Domnul Hristo,s nu mai are nevoie de alte practici. Sfdntul Apostol Pavel, vorbind despre tdierea imprejur pe care unii o socoteauca esenfialdgi necesarb,spunecd in Hristos suntemtdiali imprejur. A te intoarce sau a te duce la practici orientale inseamnds6-L pdrdsegti pe Hristos, degi unii cred cd nu-L pdrdsescsau unii spun cd L-au gdsit pe Hristos in practicile orientale. Dar sd gtili cd ,,hristos" pe care l-au gdsit acolo nu-i Hristos cel adevdrat.Cei carc-L au pe Hristos n-au motive sd se ducd de la superior la inferior, n-au ce cduta acolo. Eu, dacd aq crede cd yoga mi-e necesari pentru mdntuire, ag face qi eu yoga. Or nu cred c6-i necesardpentru m6ntuire. Dac6-L am pe Hristos, am totul. $i apoi, pe Dumnezeu nu-L intdlnim prin mijloace tehnice. Rug6ciunea lui Iisus nu trebuie socotitd un mijloc tehnic, ci un mijloc de angajare. Or prin mijloace tehnice din acestea,prin exercifii nu pofi s6-L g[segti pe Dumnezeu. Dumnezeu Se descoperdcelor curafi cu inima: ,,Ferici{i cei curali cu inima, cd aceia-Lvor vedeape Dumnezeu" (Matei 5, 8). - Un tinir poate fi bun creqtin gi totodatl si fie un bun membru politice sau un bun legionar? partidelor al - Drag[, dacd-i creqtin cu adevdrat,nu poate fi decAtcregtin adevdrat. Poate sI lucreze spre bine unde crede el c6-i locul lui spre bine, dar sd gti{i cd angajdile acesteain afard de cregtinism poate cd cer compromisuri sau pun accentulpe lucruri care sunt impotriva cregtinismului. De exemplu, legionarii au ftcut mult caz de cregtinism, dar n-au gtiut sd trdiascd creqtinegte.Adicd ei purtau revolverul gi erau gata sI omoare gi i-au qi omordt pe cei care au uezvt ei c5 trebuie sd nu mai existe. Or nu pofi sb iei via{a cuiva, fiind cregtin. Cregtinii trebuie sd fie ingdduitori, infelegdtori, iertdtori, buni; trebuie sI poarte Crucea,nu revolverul. Sd vd spun ceva frumos, acuma mi-am adus aminte; sunt mai mult de treizeci de ani de-atunci, era Mitropolitul Nicolae Colan episcop la Cluj. A avut o problemd cu un cdlugdr de la MAndstireaRdmefi gi i-a zis inspectorului 18

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

de la Culte: ,,Domnuleinspector,te rog sd te ocupi un pic de cdlugdrul acesta, c[ nu-l pot disciplina". Dar inspectorul zice: ,,De ce-mi spune{i mie lucrul acesta?!" $i mitropolitul rdspunde: ,,Pentru c[ dumneataporli sabia"; deci mitropolitul n-avea sabie. $i inspectorulrespectiv zice:,,Da, eu am sabie, dar el are Crucea, qi nu pot sd ridic sabia impotriva Crucii. Luafii Crucea qi-atunci l6safi-l pe mdna mea,cd am sabia". Deci nu se poatesd fii qi cu Crucea,gi cu sabia. - Ce seinfelege prin francmasonerie? -Dragd, uitali-v6 intr-un dicfionar,cd acolo scriece se inJelege... - Cum trebuie si luptim cu copiii, in familie, pentru educafia lor religioasl, fiindci ei totugi nu asculti? - Cam greu, fiindcd.pe cine nu te-ascultE,nu-l pofi ajuta. Pdrintele Arsenie zicea:,,Ajutali-md sd vd pot ajuta". Eu, inainte de a merge sdprimescbinecuvdntareapentru Teologie,m-am dus la Mitropolitul Mladin, care atunci era profesor qi toatd lumea-i zicea ,,PdrinteleMladin". $i avea o carte mare pe masd,o carte groasd,iar eu l-am inkebat ce carte e. Era o carte in limba germand,nu mai mi-aduc aminte titlul; qi Pdrintele Mladin imi spune cd in cartea aceastase trateazdproblema cd omul estefiinfa carepoatezice ,,nu". SA gtifi cd dacdcineva zice ,,nu" in fala ta, cdnd trebuie sd zicd ,da", nu-l mai poli ajuta. Pofi s6-l ajufi numai pe omul care se lasd modelat. - Este plcat si participi la o nuntfl cu liutari, la restaurant? - Dragd, sunt nigte uzanle sociale care nu trebuie socotite toate pdcat. Sf. Apostol Pavel zice cd,,toate sunt curate pentru cei curafi" (Tit 1, l5). Dac[ tu egti curat, po{i s[ stai qi intr-un loc unde s-ar pdrea cd e ceva care nu se potriveqtecu credinfa ta sau cu convingerile tale. Insd gdndili-vd, de pildd, cd oamenii nu sunt toli la mdsurile la carese g[segteunul sau altul, gi atunci nu inseamnd cd ei trebuie sd se orient€ze dupd tine, ca sd fac6 lucrurile la mdsurile la careeqti tu. Tu insd, la mdsurile la care egti, te pofi cobori, dacd este cazul, la mdsurile la care trdiesc oamenii, frrd sd fie p6cat. Gdndi{i-vd la pilda cu fiul risipitor: c6nd fratele fiului risipitor a venit de la cdmp qiaauzit cdntecegi jocuri, nu voia sd intre. S-a interesatdespre ce-i vorba, pentru cd a auzit c6ntecegi jocuri (cf. Luca 15, ll-32). P[i, dacd nu trebuia sd fie, de ce erau?Aqa cd totuqi lucrurile trebuie privite cu un pic de ldrgime. - Cum se explici faptul cio atunci cAnd postim qi citim Psaltireao avem necazuri mai multe gi lumea se rizvriteqte asupra noastri? l9

Arhimandritul Teofil P drdian

* Nu qtiu dac6-i chiar aga...Cred cd gi in alte vremuri e la fel, numai cd zicem noi c5 dacd-i post, de-aia se int6mpli aqa;ins[ necazuri pot sd vini qi in alte vremuri. Mai mdrturisesc unii cd in wemea postului se rdscolesc necazurile. Poate cd vrdjmaqul e mai mult la lucru sau noi suntem mai sensibilizafi, sau nu mai avem rezistenla pe care trebuie s-o avem gi ludm in seaml nigte lucruri pe care in alti vreme poate nu le ludm atdta in seamdgi nu le raportdm noi cum trebuie. - Daci ura esteun picat, estepicat si urigti riutatea gi ura din jur? - Nu. Rdutatea e bine s-o urdgti. ,,Nedreptateao urdsc qi o disprefuiesc,dar LegeaTa o iubesc",zigepsalmistul(Ps. 118, 163).Adicd noi nu-l urdm pe fbptuitor, ci ur6m rdutatea in sine. Dacd e legati rdutatea de fXptuitor, il dorim bun gi nu-l urdm, nu-l indepdrtdm, dar rdutateain sine o urdm gi nu vrem sd existe, nici la noi gi nici la altul. - Cuziin picatul mf,ndriei daci dispre{uieqti ura qi riutatea din jur? - Nu, cum sd caziin p[catul m6ndriei? Pdi atunci nu mai faci nimic! Doar posibilitatea de a te mdndri e gi c6nd faci, qi c0nd nu faci. - Un om, cu cAt e mai aproape de Dumnezeu, igi di seama de piicltoqenia sa. Eu sunt la inceput, deci, daci mi pot liuda cu ceva, mii pot liuda cu picatele gi cu neputinfa mea. - Apdi, sd nu te lauzi cu pdcateleqi cu neputinfa! - S-a intffmplat ca, dupi ce am gindit sau am flptuit un picat, si mI rog qi si simt ci nici micar nu aS avea acest drept, aqa de cizut mI sim{eam. Mi-era efectiv ruqine gi mi se pirea ca o neru$inati indrizneali si mi rog; totuqi m-am rugat, cu gAndul ci nu trebuie sI cad pradl deznidejdii. Am picituit sau nu? - N-ai pdcdtuit, sd te rogi qi mai departe! - Existi viafi qi pe alte planete? - Nu gtiu, eu cred c[ nu. - Ce credefi ci l-a flcut pe Nietzschesi exclame: orDumnezeueste mort"? - Pdcatelelui! - Considerafi cI este bine ca qi un preot si fie lflngi cei bolnavi in spitale, sii-i ajute cu cuvf,nt sfflnt, sl-i spovedeasciin perioada sirbitorilor gi in alte zile? $tiu ci ei igi doresc foarte multo in special cei cu boli grele. 20

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

considerafi cr ar fi bine ca preofii si iasi cu cirtile sfintepe cimp gi si faci rugiciuni pentru ploaie?cffnd eram copil, eu gtiu ci aceit lucru se fiiceaqi ploileveneaula vreme. - Dragd,sepoategi acum,nu-i nicio opreligte! - Vi s-aupus o mulfime de intrebiri! Sfin{ia voastrii ce intrebare afi aveapentru noi? - Dacdsuntelioamenicumsecade. - in ce condifii credeficI ar puteaavealoc unirea dintre celedouii Biserici,Ortodoxi gi Catolici? - unirea o faceDumnezeu.,,cdndcel Preainalt,cobor6ndu-Se, a amestecatlimbile, atuncia despdrlitneamurile;iar cdnda imp6r{itlimbile celede foc, intr-o unire pe tofi ne-a chemat"(condaculpogordrii Sfrntului Duh). Noi credemc[ unireasefdceprin puterealui Dumnezeu.Prin putereaomului se face depdrtarea.Pe mine m-a intrebat cineva dacd er:,cred cd sunt diferenfemari intre catolici gi ortodocai.$i-am zis c6 diferenfelenu-s mari, dar sunt organiza[ipe diferenfe,againcdtdiferenlelemici devinmari. - cum pofi perseverain dreaptacredinfr ortodoxr, in situafia cflnd egtinevoit si triiegti mai mulfi ani in striinitate, in afara rugrciunii? - In strdindtatee cam greu... zicea pdrinteleArsenie cd acolo-i mai pentru bine trup, iar aici, pentrusuflet.pdi, ce-fi alegi! - tn toate religiile se spune ci Iisus Hristos este,gi va Ii Mintuitorul. Deci, daci oamenii qtiu, de ce continur si fie adepfii acelorreligii qi nu devindrept-credincioqi? - Dragd",dacdomul e formatpe o idee,greuigi schimbdideeain care segdsegte; pentrucr ideile aducstructuri,iar diferenfelenu suntat6tpe idei, cdt pe idei intrupate,pe structuri.Iar cdnd egti mulfumit cu ceeacJ ai, nu mai cau{ialtceva. : Daci un om susfineci are credinfi, dar nu obignuiegtesr meargii la sfinta Liturghie, semai poatespunedespre'acesta ci are credinfi? - Nu! sd gtifi cd eu,pe cei carenu vin la biserici,nici nu-i socotesc la oamenicredincioqi.chiar vin unii gi zic: ,,pdrinte,dar eu fac astagi asta,md rog diminealagi.seara, md rog acas6...". Nu-s mullumit! pentrucd ceeace faci acasdnu e ce'eace se face la bisericd,aqaincdt a nu mergela bisericd esteun fel de lep6dared9 Ortodoxie. Eu nici nu staude vorbdcu cinenu mergela bisericd...Primaintrebare pe care o pun la spovedit(dupdintrebIrile obignuite:cdnd te-ai spovedit 2l

Arhimandritu I TeofiI P dr di an

ultima datd",dacdai avut canon...)este: ,,La bisericd mergi?" Dac[ zice: ,,Nu merg", nici nu mai stau de vorbd cu el; ii zic dacd vrei s5 spui ceva, spune, dar sd qtii cd n-am ce vorbi cu tine, dacd nu mergi la bisericS. $i-i spun de obicei ce inseamndsd meargd qi ce inseamndsi nu meargd. A venit unul, nu demult, gi-l intreb: cdnd ai fost ultima datd,la bisericd? ,,Acum opt ani. - Mdi, chiar opt, n-or fi trecut numai gapte?- Nu, pirinte, cE de cAnd m-am cununat, n-am mai fost." Adicd el qtia cd s-a cununat acum opt ani. Ei, cu unul ca dsta nu ai ce face! int0i trebuie sd meargdla bisericdgi dup[ aia sd vind sd-l ajufi. - Ce trebuie sI-i ofere-unpirinte copilului siu, pentru ca acesta fie si crescut in frici de Dumnezeu? - Exemple. Exemple bune, exemple de religiozitate. in viafa de familie, in general, sunt niqte lipsuri, in sensulcd cei mai mulli cred cd viala de familie este o via{d in care chestiunea religioasd este o chestiune particulard. Or in viaja de familie nu existi nimic particular. Nici gdndurile, ai putea sd zici cd nu-s particulare. Toful trebuie sd fie impreun[, al tuturor, aqaincdt in familie trebuie sI fie pusd in valoare gi credinfa religioasd. ,,LJnireacredinlei gi impdrtdgirea Sfhntului Duh cer6nd, pe noi ingine gi unii pe alfii gi toatd viafa noastrd lui Hristos Dumnezeu sd o ddm", sunt cuvinte care se spun la Liturghie gi la Cununie. De ce qi la Cununie? Pentru cd sunt importante pentru cei care se cununl qi pentru cd gi viafa cregtind trebuie s5 fie un fel de Liturghie. Nu se poate socoti cd omul igi implinegte datoria atunci cdnd, pentru a se ruga, se separ[ de celblalt, ci trebuie sd se roage impreund (dacd nu se poate totdeauna,cel pufin din cdnd in cAnd,dar c6t sepoatemai des)qi s5le dea gi copiilor exemplede rugdciuneimpreun[. Zoica Lafcu are o poezie, ,,Ectenie", Si zice intr-un loc: ,,Cdndplecdm genunchii, seara,am6ndoi". Dar ia si v-o spun pe toatS: Ectenie de Zorica Lalcu Pentru ca iubirea noastrd sd-nfloreascd Albd cum e crinul Bunelor Vestiri, Pentru ca mlddila dragostei sd creascd Plind de miresme,dulce de rodiri; Pentru ca din neaua grea de peste iarnd Rod de viald caldd iardsi sd legdm, Pentru ca lumind peste noi sd cearnd, Domnului sd ne rugdm. 22

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Pentru ca sd-$i verse binecuvAntarea, Ca un mon de vdnturi line, peste noi, Pentru ca tn suflet sd-I simlim chemarea, Cdndplecdm genunchii, seara, amdndoi; Pentru ca-n iubirea Lui sd ne-mpreune, Cdnd, cuprinqi de patimi, numele-I strigdm, Pentru ca-n veciaLui sd ne cunune, Domnului sd ne rugdm. Pentru ca belqugullarinilor grele Sd nefacd traiul rodnic Si umil, Pentru ca rdsfrdngeri din surds de stele Sd sclipeascd-nlacrimi ochii de copil; Pentru ca sudoareasd.ne miruiascd $i-n lumina morlii vihya s-o cercdm, Pentru ca din muncdpacea sd rodeascd, Domnului sd ne rugdm. Pentru ca-n multrimeatndurdrii Sale insuSi sd-$ipogoare pasul cdtre noi, Pentru ca sd-I ducemsuJletultn cale, Cu miros de smirnd qi cu ramuri moi; Pentru ca-n lumina alb-a diminelii, Din strdnsoareacdrnii sd ne dezlegdm, $i-ntr-un pas sd trecempragul larg al vielii, Domnului sd ne rugdm. - Atunci cind ne cuprinde deznidejdea, ce putem face pentru a iegi din aceastiistare? - Nu putem sd facem altceva decdt sd ne angajdm in fapte care inmulfesc nddejdea,in fapte care inmu[esc credin{a. Trebuie sd tragem de noi... Adici nu trebuie sd ne l6sdm Braddunor porniri spre rdu, cdci de multe ori pomirile acesteasunt rezultatul fie al neglijenlei noastre,fie al unei viefi care nu favoizeazd,binele. Pdrintele Serafim Popescu,de la noi de la min[stire, Dumnezeu s6-l odihneascd,zicea ,,Mul1i dintre oameni igi trdiesc o parte din viafd ca s6-gi fac[ greu de supoilat cealaltd parte aviefii". Noi suntem gi rezultatul vielii pe care am dus-o; fiecare dintre noi insumdm in noi toatd viafa noastrd, iar dacd"viafa noastrd a fost negativd, atunci gi stareanoastrde negativd, e cu scddere.$i in cazul acestanu putem

23

Arhimandr itu I Teofi I P dr di an

face nimic... decdt,cu efortul de care mai suntem capabili, sd incercdm sd ne depdgimpe noi inqine. .- $tiind ci Satana se arati qi sub formi de inger al luminii (cf. II Corinteni LL, 14), cum se poate face distinc{ia intre un gind de la Dumnezeugi un gf,nd de la Satana? ,.' - Gdndurile de la Dumnezeu sunt confoflne cu voia lui Dumnezeu. Mai int6i de toate, nu trebuie sd avem incredere in mintea noastrS,iar in al doilea rdnd. trebuie sd ne verificdm sdndurile cu o constiintd str[ind. superioardconqtiinlei noastre. - Vorbifi-neo vI rugim, despre Sfintul Apostol Pavel. De asemenea, qi despre Sfintul Apostol Ioan: despre virtufile pe care le avea el qi pentru care era mai iubit de citre Mflntuitorul decit ceilalfi ucenici. - Noi nu qtim de ce l-a iubit Mdntuitorul pe Sffintul Ioan Evanghelistul mai mult decdt pe ceilalfi... Probabil era mai ascultdtor,mai gata de a implini voia Lui. Nu avem de unde sd gtim, pentru cd nu avem niqte mdrturii ale Evangheliei sau ale contemporanilor1or. In ceeace-l privegtepe Sfhntul Apostol Pavel, el iqi manifestdanumite virtuli, anumitecalitSli in ceeace scrie el. De exemplu,cdnd zice: ,,O, copiii mei, pentru care sufir din nou dureri ca de mamd, pdndce va prinde Hristos chip in voi" (Galateni 4, T9), arctd angajarealui fa![ de credincioqi, fafd de Domnul Hristos, pentru credincioqi, prin credinciogi. Sau cdnd zice: ,,!i-l trimit pe el, chiar inima mea" (Filimon I, l2), aratdcd se identificd cu omul pe care il recomandd.DacI citim Noul Testamentcu gdndul de a descoperi calitSlile Sfdntului Apostol Pavel, ne putem da seama de calitdfile lui, aga cum reies din Sfdnta Scripturd. - Spunefi-ne ceva din viafa dumneavoastrl. - Dragd, din viala me4 ce s[ vd spun?...Am dus o viald despre care acum, la bdtrdnefe,pot sd zic cd a fost o viaf[ frumoasS,o via!6 luminoasd,o viaf[ in legdturd cu Dumnezeu, cu credinla in Dumnezeu, cu slujba, cu bucuria din credin!6...N-am cevadeosebitsd spun. Am fbcut o gcoaldspecialdla Cluj, timp de cinci ani, intre 1935-1940 (eu sunt nevdzdtordin copil6rie). Apoi am intrerupt doi ani gi am reluat la Timigoara, la un liceu de vdzdtori, pe care l-am terminat in 1948. Am urmat Teologia la Sibiu, intre 1948-1952,rar din 1953 sunt la mdndstire.G6ndifi-v6, chiar de la 1 aprilie! E ceva,nu? M-am dus o datd cu pdcdlelile! A fost frumos, a fost bine, m-am fbcut c6lug6r in anul in care m-am dus acolo, in 15 august; dupi gapteani, am fost hirotonit diacon; amstat23 ani diacon gi am fost hirotonit preot acum I I ani. 24

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

A fost frumos,a fost bine, ce se spun artceva? Nu gtiu ce-orspunecei care-orzice cevadespremine la inmormdntarea mea...Mai zilele trecuteam fost la Floreqtiqi a vorbit un pdrinteacolo; dup[ ce-amtinut eu o predicd,a vorbit despremine;qi i-am zii cdeun-a$fi vorbit agadespremine. - cum trebuiesi fini posfurun om suferind sauun cop'in cregtere? - cum poate.Un om suferind,in orice i iJl"gat, fiindcdboalae "ur,

;;; impotriv', insa cei ''-;il i:"*ilili.,:l*m:iflT;1ffi il l, illf In privinfa postuluie,.,r.roi mai

gdtescsinguri.

elastic,mai alespentrucei carenu_gi

- sfinfii pe care i-a cinstit qi ra care s,a rugat cregtinurin^timpul viefii, deci sfinfii o9-rotifll, ...oi au dupi .. creqtinur?il ajuti si treaci prin vlmile vizduhului? -o-""" - Da, il ajutd.Acuma,cu vimile vdzduhului e cd-L purtrm pe DomnurHristosin noi, gi-afunci o treabd,cd noi credem nu ,r" .rt" -je fricr de vdmile vdzduhului,pentrucd dacde Hristos fug dru;; ,roi. cum spune r'ror, rugdciuneade mubumiredupd Sf6nta_impafte$;re? ,iu a, foc sd fugd de mine tot lucrul r6u, toatd iatima". saui ,,s[ invie numnezeu gi sd se risipeascd vrdjmaqiiLui"; sau:,,c6ndTe-ai'pogorartia-ou.t., cela ce eqti via[a ceaftrd de moarte,afunciiadul l-ai o-orai.u ,t aru.ir"u dumnezeirii,,. Asta inseamnlcd qi in noi nimicegteDumnezeu iadul. Asta, cu vrmile vdzduhului,e o chestiune mai a unora' ca sd se pundin evidenfdunelep6cate, mult aga,de explicafie, unele."1". or, in realitate, eu credcd dacdomul s-al[sat o datddepdcate gi estecu DomnulHristos,nu mai vine niciun dracs[ seapropie.Nici ia vemi, nici in atteparte. - ce pirere avefi despre legea rui Moise, a fost ea o rege exageratli?De exempru,legeatalionurui: ,,Dinte fumru dinte qi ochi pentru ochi" (Ieqirea21r24). : . A fost o lege.careerape afunci,in specialpentru a seinldturarelele. Adicr omul nu trebuia.neapdrat s[ piaiaeun ochi,'dec6tin masurain care a scosun ochi; in cazul acesta,legea era prohibitiva, nu era pedepsitoare. Adic[, dacdeu voiam s6nu-mi scoati cineva un ochi,nu scoteamnici eu un ochi'-Agaa fost dafdlegeaatunci,pentru vremeaaceea.Acum e mai multd ingdduinf[,dar oameniirac rele...'c6teodatd, poatecd, v4 Qr ar frbine sd li se rvelv aplice o lege mai drdstici.

- Ne putefi spunece esteadevirul? - Pdi, qi pe DomnulHristosL-a intrebatpilat ce esteadevdrul. 25

Ar himan dritu I Teofi I P dr di an

AdevSrul esteHristos: ,,Eu sunt Calea,Adevdrul qi Viafa" (Ioan 14, 6); qi Evanghelia Lui, bineinfeles.,,Cuvdntul Tdu esteadevdrul" (loan 17, l7), a spus Domnul llristos in rugdciunea dinainte de Pdtimire, iar noi spunem aceastain rugdciunile pentru cei rdposafi. - Toate virtufile, cum sunt smerenia, iubirea, rugEciunea, sunt daruri ale lui Dumnezeu, ceeace inseamnl ci dacl Dumnezeu nu i le-a dat cuiva, acela,oricflt s-ar strldui, tot nu le are. $i atunci, ce poate face omul? - Nu se poate ca Dumnezeu sd nu dea ceea ce vrea El sd aibd omul. Dumnezeune d5 acestedaruri gi virtuli, dar gi cu ostenealaomului. Omul are in fiinla lui nigte capacit61i...de exemplu capacitateade a iubi, insd ea trebuie organizatd,trebuie ordonatd.Porunbane face sd salvdm iubirea, pe care noi o avem,ins6, dacde impdtimit[, nu e organizatddupd porunca lui Dumnezeu. Sfhntul Maxim M5rturisitorul, in Capeteledespre dragoste (Filocalia, vol. I!, vorbegte despre trei feluri de dragoste: dragoste dupd poruncd, dragoste fireascd gi dragoste impotriva firii. $i zice cd dragostea dupd poruncd o au cei nepdtimitori. Silinfa de a fi nep[timitor pune in valoare virtutile gi reglementeazd,capacitateade a iubi. Cel ce pe unii ?i iubeqte,iar pe alfii ii urdqte,cel ce pe acelagiuneori il iubeqte,iar alteori il urdqte,cel ce pe unii ?i iubegte mai mult, iar pe alfii mai pu{in, zice Sfbntul Maxim Mdrturisitorul cd incd nu implinegte porunca lui Dumnezeu, Care spune s6-l iubeqti pe aproapeletdu ca pe tine insufi. Binein{eles, acesteasunt chestiuni de vdrf... Domnul Hristos ne dd porunci, ne dd principii, pe care noi le implinim dupd puterea noastrl qi n[ddjduim la mila lui Dumnezeu. Ceeace nu putem noi, la mdsurile noastre,poate Dumnezeu gi completeazd"El ceea ce nu putem noi. In orice caz, dacd suntem hotdr6fi pentru bine, Dumnezeu ne ajutd, ne dd darul acesta. - Spunefi-ne ceva despre acel mare pirinte Arsenie Boca. - Pdrintele Arsenie Boca a fost un om care prin nagterea fost inzestrat cu niqte calitd\i pe care, dacd cineva nu le are, nu le poate dobdndi. A fost o personalitateputernicd, cu nigte daruri de la Dumnezev, pe care le avea in mod deosebit fa!6 de alfii. La acestea,s-a addugatcultura lui, care n-a fost numai teologicd, ci a fost qi o culturd laicd bine pusd la punct, inclusiv cu cunogtinle de medicind. Acel cuvdnt de ordine pe care l-a spus el: ,,Oxigen, glicogen, somn, s6-!i pdstrezi hormonii qi sd ai concep{iede vial6 creqtind" aratd cd,avea cuno$tinfede medicind. Avea in vedere frzicul omului, pentru cd omul e o fiinfd psiho-fizici qi nu poli sd neglijezi fizictlJ in favoarea sufletului, intre suflet gi trup existdnd un raport direct proporfional. DacE vrei s[ ai un suflet care inlelege, care se angajeazd,, trebuie sI ai gi partea ftzicd"pusd in rdnduiald. Iar pdrintele aveain vedere lucrurile acestea. 26

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

in Pateric se spune: ,,ii a3ungecdlugdrului, de va fi nevoitor, un ceas de somn pe noapte". Sd qtili cd eu, dacd l-ag intdlni pe pdrintele cate a zis vorba asta,i-ag spuneci n-are dreptate.$i Pdrintele Arsenie ziceacd trebuie cel pufin $aseore de somn continuu pe noapte. Sunt nigte lucruri de care te izbegti... Sffintul Moise Arapul spunea cd s-a pdgubit mai mult din multa priveghere, din multa osteneald gi din pu,tina mdncare decdt din mdncare multd qi din somn mult. Pentru c6, tot for,tdndu-sesd doarmd pufin, a ajuns in situalia sd nu mai poat6 dormi gi cerea de la Dumnezeu pufin somn. Aga cd trebuie o dreaptd judecatd, un echilibru in toate. Numai a$a se poate ajunge unde trebuie sd se ajungd. Iar Pdrintele Arsenie avea acest echilibru, aceastd conqtiinf[. De exemplu, cineva a venit la el gi i-a spus: ,,Pdrinte,nu qtiu ce se intdmpld cu mine, cd am ?nceputsd uitz', asta fiind in vremea postului, cdnd fbceauniqte nevoinfe.$i pdrintelei-a zis;,,M6, mai incet cu postul!" De ce?Pentrucd iqi dddeaseamacd existd o legdturdintre trup gi suflet. Pdrintele avea o putere de sintezd deosebitd, o putere de pdtrundere deosebitd.Poate cd uneori era spontan qi risca anumite afirmalii pe care le ftcea, dar in orice caz, avea curajul acestaal opiniei, pe care nu l-am intdlnit la alli oameni, Ia allt cilugdri; cunogtinleteologice am mai intdlnit. Mie, de exemplu, mi-a spus Pdrintele Arsenie, personal, odatd, cdnd am fost la el: ,,Bagdde seamd:cunoqtinleteologice pot avea gi necredincioqii. insd nu acesta e lucrul de cbpetenie, ci lucrul de cdpetenie este trdirea religioas6". $i mi-a adus aminte, atunci, de un cuvdnt din slujbele noastre - sd qtili cd eu lin foarte mult la slujbele noastre-, qi anume prima catavasie de la indl1areaDomnului: ,,Cu dumnezeiesculnor fiind acoperit gdngavul - e vorba de Moise -, a spus Legea cea scrisl de Dumnezeu. Cdci scutur6nd tina de pe ochii minfii, vede pe Cel ce este Si se invafd cunoqtinla Duhului, cinstind cu dumnezeiegticdntdri". Deci cdntdrile lui Moise au venit dupd ce gi-a cur6{it tina de pe ochii minfii-qi a invdfat cunoqtinfaDuhului, dup[ ce a fost invdluit cu dumnezeiesculnor. Asta este calea cea adevdratd, cdnd ai ajuns sd ai o experienfda intdlnirii cu Dumnezeu, cdld ai ajuns s6 te uimeqti de Dumnezeu.Pentru cb spune Sfdntul Isaac Sirul: ,,Incd nu L-a cunoscutpe Dumnezeu cel ce nu se minuneazdde Dumnezeu". Dacd nu te minunezi de Dumnezeu, incd nu L-ai cunoscut pe Dumnezeu; qi-atunci, cdntdrile tale (9i cele pe care le cAnfi, gi textele pe care le citeqti) de fapt nu sunt ale tale, ci sunt ale altora, spubeqi de tine, cu participarea cdti o poi avea.Or, c6nd ai ajuns sd te minunezi de Dumnezeu, atunci izbucnegti din sufletul t[u cdntdri realizatede Duhul Sfhnt, Care estelucritor in tine; sau cintdrile de la sfintele slujbe,pe carele cdnti, qi textelepe carele citegti sunt izvordte din sufletul tdu.

27

TeofilPdrdian Arhimandritul De pild[, in Filocalie, in volumul al IV-lea, este o scriere despreAwa Filimon, in .ute ucenicul il intreabd cum se face cd dintre toate cdrlile Scripturii cel mai mult citeqte din Psaltire. $i el zice:,,Frate, atdta dar a pus Dumnezeu in sufletul meu, din psalmi, inc6t sunt ca 9i cdnd eu aq fi autorul 1or". De multe ori m-am gdndit la cuvdntul acestaal Awei Filimon qi am zis c6 gi pentru mine, doi psalmi sunt de parc6 eu i-ag fi fbcut: Psalmul 22: pattea unde se ,,Domnul este pestorul meu..." gi Psalmul I02, mai ales in bundtateaLui mare ipntr.' ,,Cdt esie de departe cerul de pdmdnt, atdt e de (bumnezeu) spre cei ce se tem de Ddnsul.l Cdt e de departe rdslritul de apus,atdt a depdrtatEl de la noi fbr[delegile noastre./Cum miluieqte un tatd pe copiii sdi, aga-i miluieqte Domnul pe cei ce se tem de Ddnsul". Partea asta imi place cel mai mult, parc| aq fi fbcut-o eu. Dar n-am fbcut-o, am impropriat-o. Acesta este rostul nostru, de a ne impropria primit-o gi care le spunem,c6ntdrile pe care le cdntdm. cuvintele pe-i-uatras atenfiu ur.rpru acestei alcdtuiri de la indllarea Or iarintel. -i-u nor fiind acoperit gdngavul - Moise adicd-' Domnului: ,,Cu dumnezeiescul a spus Legeacea scrisd de Dumnezeu", deci numai dupd ce a fost invdluit cu dumnezeiesculnor, cu Duhul Sfhnt; ,,Cdci,scutur0ndtina de pe ochii minlii, vede pe Cel ce este- pe Dumnezeu, cdciDumnezeua zis: "Duhului, cinstind cu dumnezeieqticdnt[ri". qi ' se inva16cunogtinfa pdrintele, un om care s-a impus in congtiinfa oamenilor prin A$a a fost personalitatealui. Adicd noi nu putem fi Pdrintele Arsenie, pentru cd nu uu.- calit6lile pe care le-a avut el de la Dumnezeu. Cultura noastrd teologicd sau viafa pe care o ducem nu ne-a adus la mdsurile aceleape care lui. le-a avut pdrintele -Sibiu, prin inzestrarea la c6nd am mers eu Teologie, era arhiereu-vicarun pdrinte, La Preasfinfitul Teodor Scorobe!, un om tare cumsecade,un om bl6nd, un om linigtit. Mie-mi plScea tare mult de el. $i, cdnd m-a prezentat pe mine Mitropolitul Mladin (Pdrintele Mladin de atunci) ca un candidat la Teologie, i-a spusPreasfinlitului cd sunt fbrd vedere. $i Preasfinlitul zice: ,Nu-i nimic, dd Dumne zeu alte daruri". Aqa a fost de m0ngdietor cuvdntul acesta al Preasfinfitului pentru mine ! la sibiu - care $i odatd, vorbind cu Parintele Dumitru c6lug6r de glumea qi zicea cd noi suntem cdlugdri frcufi, dar el e nSscutcdlugdr, c[-1 Iheama Cdlugdr din copildrie -, am zis: oare prin ce osteneal6 a ajuns Preasfinlitul la aqezareaasta sufleteascd?$i Pdrintele C61ug6rzice: ,,Prin osteneala lui Dumnezeu, cd aqa l-a l6sat Dumnezev". Adicd dacd ili dd Dumnezeuun dar, acela e un dar pe care il ai qi il foloseqti; dar dacd nu-l ai de la Dumnezeu in mod special (pentru c5 Dumnezeu nu are cu tine 2

Iegirea3, 4.

28

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

planul pe care-l are cu cel cdruia i-a dat darul), nu pofi ajunge si dobdndegti darul prin niqte mijloace, oricare fi-ar fi osteneala.Pentru c[ noi, de obicei cand Ii slujim lui Dumnezeu,nu-I slujim ca s[ ne dea un dar oarecare,ci ii slujim lui Dumnezeupentru cd ,,cu wednicie gi cu dreptateeste a ne inchina Tatdlui qi Fiului gi Sfdntului Duh, Treimii celei de o fiinfd qi nedespdr,tite" (Liturghia sffintuiui Ioan Gurd de Aur). Prin urmare, ii sluiim lui Dumnezeu pentru cd aqatrebuie, pentru cd nu putem sd nu-I slujim lui Dumnezeu. rar darurile vin dacl vrea Dumnezeu, unde gi c0t qtie Dumnezeu. Aga cd Pdrintele.Arseniea avut o inzestrarenativd deosebitd. - Despre minunea de la Lanciano... - Nu qtiu nimic, aud pentru prima datd. -...un cilugir s-a indoit de PrefacereaDarurilor in Sfintele Taine gi acestea s-au preficut .in singe qi carne, rimflnind pinr azi sub aceasti formi. - Mai sunt istorisiri din acesteagi in Pateric. - Daci minunea e autenticii, atunci de ce noi, ortodocqii, nu ne putem impiirtiqi din acelagipotir cu ei? Drag[, Biserica intotdeauna a fost exclusivist[, adicd nu a considerat cd qi in altd, parte sunt darurile pe care le are ea. Din cauza aceastanu ingiduie, poate dintr-o iconomie oarecare,fiindcd am ajunge s6 nu prefuim Tainele noastre, dacd prefuim Tainele altora. cred c6 acesta estemotivul, dar nu putem nici sd fim exclusivigti qi sd zicem cd acolo nu se intOmpld Prefacerea...degi nu putem nici sd afirmdm lucrul acesta, pentru cd' dacdnu-l afirmi Biserica, nu-l putem afirma nici noi, sau, dacd-l afirmdm, e o p[rere personal[. - Dupi 1989 au pltruns foarte multe sectein fari. Ce credefi ci ar trebui ficut pentru ale zriltt calea cea dreapti? Ar trebui oare si facem qi noi adunrri ca ei sau si ieqim la propoviduire in afara bisericii? Ag vrea sI indica,ti maimulte solufii. - Solufia este asta: sd fim ortodocqi cum trebuie gi s6 putem si-i convingem gi pe alfii sd fie aqa.Eu am spusmai inainte c6 de la ortodocai nu merge nimeni la sectanfi. Cineva care-i ortodox cu adevdrat gi trdiegte ortodox nu poate sd fie altceva decdt ceeace este; iar cei care nu au o tr6ire ortodoxd autenticb,aceiapot sd ajungl qi in altd parte. Sa gtili c6-i rnai.greu sd fii ortodox decdt sd fii sectar,fiindcd un sectar zice c6-i mdntuit gata gi cd nu mai trebuie s[ posteascd(dec6t c6nd vrea el), c[ nu trebuie sd facr anumite lucruri. $i bineinfeles c[ e mai comod aqa,iar oamenii ajung mai ugor acolo dec6t unde li se spune cd trebuie sd posteqti 29

A r himandritu I Teofi I P drdian

miercurea gi vinerea, cd trebuie sd postegti in Postul Pagtilor qi in celelalte, cd trebuie sd mergi la bisericd $.a.m.d.Noi nici nu trebuie sd facem altceva decdt ceeace facem: sb ne implinim datoriile, acolo unde suntem,qi sd trdim o via[d autentici ortodoxd; pentru noi, aceastaesteesenfial. $i oamenir, dacd"pot sA invele un lucru, este cE credin{a noastrd ortodox[ este credin]a mogilor gi a strdmoqilornogtri, credinfa domnitorilor, care au fbcut at6tea mdndstiri, credinla Sffintului Constantin Br0ncoveanu, care s-a jertfit pentru Hristos; iar a renunfa la aceastdcredinfd inseamnd a renunla la tot ceeace fine de credinld qi de neam - Ce si facem atunci cind nu ne putem ruga? - Sd incercdm totugi sd ne rugdm sau sd agteptdmo vreme cdnd putem s5 ne rugim. - Am auzit de foarte multe ori ci cea mai mare filosofie este sI te gffndegti la moarte. Personal, gindind la aceasta,ajung la deznldejde. Deci cum trebuie si ne gindim la moarte, astfel incit si ne zidim? - Sd qtili cd,, dacl-i filosofie sd gdndegti la moarte, e mai mare filosofie sd gdndegtilavia[d,.Filosofia s6 gdndeqtila moarteestein sensulc[ nu trebuie sb ne lipim de lucrurile plmdntegti mai mult decdt estenecesar,sd nu cdutlm o afirmare a lor peste trebuinfS. Acesta este rostul filosofiei acesteia,a gAndului la moarte. SAqtili c5 eu nici nu md pot gdndi la moarte!Nu gtiu unde-oi ajunge... la' bine ajung, in orice caz! De ce cred cd ajung la bine? Pentru mila lui Dumnezeu,dacd-ivorba, nu pentru faptelemele. La noi la mdndstire,Pdrintele Serafim ziceacd Dumnezeun-are pe nimeni de pierdut. Dacd vrea omul sd se piardd, se poatepierde, dar Dumnezeunu vrea sd-l piard6. $i cred in cuvdntul spus de Pdrintele Arsenie: ,,Iubirea lui Dumnezeu fa[d, de cel mai mare pdcdtose mai mare dec6t iubirea celui mai mare sfrnt fald de Dumnezeu". Insd metodele de imbundtdlire qi de gdndire duhovniceascdsunt diferite, nu putem sd folosim aceleaqimetode,pentru cd nu se potrivesc cu noi. De pild6, undeva se spune cd un sfint, un pdrinte din Pateric, zicea cE toat[ lumea se mdntuieqte,numai el nu se mdntuiegte.Nu cred cd e corect sd spui lucrul acesta,pentru cd mdnfuirea nu atdrrrdnumai de om, ci atdrnd gi de Dumnezeu, e gi Dumnezeu la lucru in mAntuireaomului. Eu cred cd se vor mdntui mult mai mul{i decdt credemnoi cd se vor m6ntui. Important este sd avem incredere in bundtatealui Dumnezeu qi sb-I slujim lui Dumnezeu,pentru bundtateaLui. $i atunci, nu avem motive sI ne gdndim la moarte, ci avem motive sd ne gdndim la bundtatealui Dumnezeu, la rai, la viata vegnicd...Dar qi in acest fel, tot ne dezlipim de lucrurile acesteaqi nu mai linem aqade mult la ele, ca necredinciogii. 30

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Iar in ceeace-l priveste pe pdrintele acela, care ziceacd numai el nu se mOnfuiegte,nu cred c6"avea dreptate, adicd n-avea dreptate sd-L nedreptdleascd pe Dumnezeu. Insd era metoda lui, e o metod6 pe care o folosea el, dar care nu se potrivegte cu ceea ce credem noi gi cu ceea ce gdndim noi despre mdntuire. Personal, cred c[ mdntuirea este o chestiune care trebuie urmdritd prin legdtura cu Dumnezeu, prin slujirea lui Dumnezeu, nu prin p[rerile noastre despre m6ntuire. Aqa cd, dacd nu md gdndescla moarte qi md gdndesclaviald, tot md gdndescla ceva care md ajutd. - Pentru a dobffndi triirea la sfintele slujbe qi la ruglciuni, ce trebuie si fac? Mi lupt si respect legile lui Dumnezeu, dar ml simt mereu impietriti. - PAi, te simfi deocamdatd,dar faci lucruri de om credincios gi inainteziin credinfd.Faci cu efort ceeace vei putea sd faci, cu vremea, frrd efort. - Ce estesmerenia gi cum se poate dobAndi? - ,,Smereniaeste virtutea care nu se arat6", zice Sfdnful Francisc de Sales, din Apus. Smerenia este un dar frrd de nume, pe care-l cunoaqte numai cel care il are. Este o virhrte prin care omul se supunelui Dumnezeu, primind inv6fdtura, ddndu-I dreptate lui Dumnezeu. Aceastd virtute ne face sd ne cunoagtempe noi ingine, sd cerem mai mult darul lui Dumnezeu, vdzdndinsufi cienfele noastre. Smerenia este un rezultat al congtiinfei pdcdtoqeniei,iar in mdsura in care avem aceastdcongtiinfd, avem smereniavamegului gi smerenia femeii pdcdtoase. Insd smerenia mai poate fr qi o smerenie a Maicii Domnului qi a Sfhntului Ioan Botezdtorul, care este rezultatul virtufilor: cu cdt inainteazd, omul in virhrte, cu atdt se coboard mai mult in smerenie, qtiindu-se colaborator al lui Dumnezeu qi dator mai mult lui Dumnezeu,pentru aceastd cinstire datd de Dumnezeu omului. La smereniese ajunge prin ohseryareade noi ingine, prin cunoaqterea de noi ingine, prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu, prin constatarea insuficienfelor noastre, prin faptul de a-I da dreptate lui Dumnezeu, prin ascultare,prin ostenealade a ne depdqipe noi inqine, de a dob6ndi smerenia. $i mai ales prin rugdciune, pentru cd smerenia, dacd.este un dar al lui Dumnezeu, ftrd de nume, cunoscutnumai celui care se roagd, se dd de citre Dumnezeumai ales celui ce se roagi. - Ce ne putefi spune despre cuvflntul: ,rPociiinfa se face cu fa{a spre viitorto? 3l

Arhimandritul Teofil P drdian

- Este un cuvant care-mi place mie, un cuvant pe care de fapt nu l-am auzit de la nimeni, dar eu il spun mereu: PocSinla se face cu fafa spre viitor, nu cu fafa spre trecut. Fiecare dintre noi am realizat un trecut al nostru. Pdndin clipa de fa![, avem un trecut qi avernun prezent.Prezentul este timpul nostru adevirat: toate le realizdm in prezent gi le realizdm in prezentpentru trecut qi pentru viitor. Chiar qi in vegnicie, viitorul il vom trdi tot caprezent. In Sffinta Evanghelie se spune cd Sfdntul Ioan Botezdtorul le zicea oamenilor:,,Facefiroade vrednicede poclinli" (Luca 3, 8), astainsemndnd cd pocdinla nu trebuie sd fie g9al6,ci pocdinfa trebuie sd fie plin[, frc6nd in prezent roade vrednice de pocdinfd. Cum ar zice Sfhntul Apostol Pavel, in Epistola cltre Efeseni: ,,Cel ce a furat sd nu mai fure, - gi nu se opreqtela aceasta,ci zice, mai departe- ci mai vdrtos sd lucreze cu mdinile sale, ca sd aibd de unde sd dea milostenie". Deci aratd cd poc[infa trebuie ftcutd cu cevapozitiv. Noi nu suntem niqte t6nguitori, cu fafa spre trecut, ci suntem nigte activi, cu fala spre viitor, vrdnd sd realizdm in viitor ceeace n-amrealizatin trecut. Pentru c[ pdcatele, o datl fbcute, nu mai pot fi compensate;nu poli face altceva pentru pdcatelepe care le-ai frcut, dar pofi sd te pregbteqtica sd faci virtuli care sd te opreascd pentru viitor sd mai pdcdtuieqti gi sd inmulleqti pdcatele.E un fel de contracarareapdcatelor de odinioard, un fel de astuparea lor. Asta inseamn6 sd faci pocdinfd cu fala spre viitor, adicd sd nu te tdnguiegti pentru cele irecuperabile, ci sd te silegti pentru cele de care eqti capabil. Eu le spun oamenilor mereu s[ astupetrecutul negativ cu un trecut pozitiv, s6-1astupe cu o viafd care s6-i recomande mdcar de acum incolo. Asta-i pocdinfa cu fala spre viitor. - La Judecata de Apoi, un cilugir ascet,care a trlit in pustie mai mult timpo are mai multi trecere decit un cilugir care a triit toath viafa numai in mAnlstire? - Nu, n-are! Adic6, Dumnezeu il gtie pe fiecare, dar se considerd c[ viala de obqtee superioardviefii de pustnic, in infelesul cd in viafa de obqte ii pofi ajuta pe cei din jur gi totodatd te poli verifica. Sfhntul Ioan Casian spune cd cel din pustie nu are posibilitatea s[-qi cunoasc[ patimile qi de aceeapatimile de multe ori cresc in el frrd sd f,reobservate,pe cdnd cel din viafa de obgte are posibilitatea s6-gi vadd insuficienfele gi sd qi le qi corecteze.Acesta e un punct de vedere, dar p6nd la urmd Dumnezeu.gtie care e mai primit. Fiecare poate fi primit de Dumnezeu pentru inten{iile gi pentru realizdrilelui. 32

Rdspunsuri la intrebdri ale credinciogilor

Dacd md duc in pustie, md duc cu nddejdeaci acolo sunt mai de folos q1n rusdciunea pe care o fac; dar Dumnezeu qtie dacd sunt, pentru cI Sfrntul Ioan Scdrarul vorbegte qi desprenigte pustnici care nu-qi implinesc datoriile sau care nu se realizeazd,asacumcred ei cd s-ar realiza. PAnd la urmd, Dumnezeu qtie de toate... Fiecare s6-qi implineascd datoriile in conformitate cu chemareape care o simte. Eu' de exemplu, imi doream odinioard s[ stau undeva la pustnicie, dar nu pentru pustnicia insdgi, ci pentru a md verifica din arr,r-it. puncte de vedere: sd v6d ce gdnduri imi vin, sd vdd cum m[ raportezla nigie situafii speciale...Penku cd eu, in cei qaizeciqi cinci de ani de via1d,incd n-am triit nicio zi in care sd nu mi intarnesccu vreun om qi nu qtiu cum este aceasti golire totald de orice relalie simlitd. - Pentru ci suntemtir postul pagtelui, vorbifi-ne despre iubire. - Despre iubire trebuie vorbit totdeauna,nu numai in Fostul pagtilor. Iubirea este o capacitatea omului, care trebuie reglementatd dupb.porunca lui Dumnezeu. Sd-L iubim pe Dumnezeu mai presus oe oiice, $i pe aproapelenostru ca pe noi inqine. ins6 aceastaeste p6ni la urm[ o-perror_ man[6,pentru cd nu gtiu cine poate spunecu siguranfe gi cu convingeie cd_L iubegte^peDumnezeu mai presus de orice, iur p. aproapele sau, c-ape sine insugi. insd acestaesteprincipiul, aceastaesteporunca. Noi totdeauna trebuie sd gtim c6 suntem datori cu iubire fald de oameni. Suntem datori! ,,Sr ne iubim unii pe al1ii, ca intr-un g6nd sd mdrturisim". Suntem datori cu iubirea! Niciodata nu trebuie sd coniideram cd ne-am implinit datoria de a iubi. Existd o iubire care se realizeazd, spontan'cred cd gtifi versurile din cdntecul acelapopular: Pe la poarta cui mi-e drag, Treabd n-am, Si tot imifac, Pe la care mi-e urdt. Am treabd, Si nu md duc. E o aqezare,o stare sufleteadbd care oamenii o exprimd ile in felul acesta. Pentru cd e o realitate: existd o iubire spontand, o iubire care se realizeazE, nu pe bazd,de poruncd, cipebazd,de spontaneitate. Pe oameni ii primeqti in suflet cum sunt, pentru cd sd gtifi ci dacd iubegi pe cineva, il iubeqti cu defecte cu tot, iar dacd nu-l iubegti, nu_l iubeqti nici cu calitlfile pe care le are. Deci exista o spontaneitate in iubire. Aceasla nu.estereglementatdde poruncd gi nu este dupa poruncd, ci este din capacitateanoastrd$i'din aqezareanoastrd.Dac6 pofi sa iuuegti p. i, felul acesta,iubirea trebuie l6rgit[ gi la cei p. .ur.'nu pofi "in"uu ;6-i primeqti in suflet gi pe care nu pofi sd-i iubegti 33

Arhimandritul TeofiI P drdian

A iubi pe cineva inseamnda-l primi in suflet, a-l purta in suflet, a !i-l face propriu, p-l avea $i in inim6, nu numai in afard de tine, ci mai ales induntrul tdu. In privinfa aceasta,vd spun o poezie: Teport in mine de Zoricalafcu '

Teport in suflet, ca pe-un vas de prel, Ca pe-o comoard-nchisdcu pecefi, Teport in trup, tn sdnii albi Si grei, Cumpoartd rodia sdmdnla ei. Teport tn minte, ca pe*un iinn sfin1it, Un cdntec vechi, cu crai din Rdsdrit. $i port la gdt, nepreluit qirag, Strdnsoarea cald-a bralului tdu drag. le port tn mine tainic, ca pe-un vis, In cer tnalt de noapte te-am tnchis. Teport, lumind rumend de zori, Cumpoartdflorile mireasma lor. Teport pe buze,ca pe-unfagur plin, O poamd auritd de smochin, Teport tn brale, horbote subtriri, Mdnunchi legat cu grtjd,fir cufir. Cumpoartd rodul floarea de cais, Addnc te port tn trupul meu qi-n vis. Asta inseamndsd iubegtipe cineva cu adevdratgi chiar dupdporunc[.

- in legituri cu masoneria... - Nu md mai intrebali de-astea,cd nu qtiu! Sunt niqte lucruri pe care nu trebuie sd le avem in vedere,trebuie sI fie strdine de noi. DacI auzim de masoni, noi nu suntem! Dacd atzim de francmasoni, nu vrem sd fim! Nu suntemqi nu vrem sd fim! $i cu asta,basta! - E bine ca o nunti si se faci cu aprobare in zilele de post? De ce se dii dezlegare? - Nu gtiu de ce se dd"dezlegare,insd ar fi bine ca oamenii sd nu ceard dezlegare.Dezlegarease dd fiindcd se cere. Dar ar fi bine ca oamenii, qtiind lucrul acesta,sd nu se pund in situalia de a cere nigte lucruri care sunt cu lipsd pentru ei gi care poate de multe ori sunt dupd aceeaconsiderategi ca nigte lucruri care era bine sd nu fie fbcute aga.In momentul in care gtii cd nu se face atunci nunt6, nu faci. Asta inseamnd rdnduial6. Adicd rdnduiala pornegtede la noi inqine. 34

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioqilor

- E posibili o impirtigire siptimAnali pentru un mirean? -Da, de ce sb nu fie? Pdi, nu se spune la toate Liturghiile: ,,Cu fricd de Dumnezeu, cu credin![ qi cu dragoste s[ vd apropia]i"? Nu zice'-,,Dar numai dac-autrecut qasesdptdm0ni". - Credefi ci in viitor Biserica Ortodoxi seva uni cu Biserica Catolici? -Dragd, ce nu poate face omul, poate Dumnezeu.Eu n-am de unde s[ gtiu, totuqi cred c6 in generaJianoastrdn-o sd fie. - cum ii pot ajuta copiii pe^pnrinfii pu{in credinciogi in fapti sau care refuzi Spovedaniaqi Sfflnta Impirtiqanie? - N-au cum... 56 le spun6 de doua-trei ori 9i dupd aceeasa-i lase, cu gdndul la Dumnezeu,cd totugi va schimbaDumnezeu ce va trebui. - Ce esteraiul? - Raiul este locul gi starea sufletelor care sunt in legdturd cu Dumnezeu. Raiul noi il gdndim de obicei ca fiind dup[ moarte, dar de fapt nu-i aga:raiul incepe de aici, de pe pdmint. Biserica este raiul cel de pe pdmint, estecerul cel de Pe Pdm0nt. Sfanta Liturghie este imp6r6lia lui Dumnezeu aici, pe p6m6nt; doar gi incepe cu cuvintele: ,,Binecuvdntatdeste impdrdfia Tatdlui 9i a Fiului 9i a SfAntului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor". La Sffinta Liturghie ii inchipuim pe heruvimi - pentru cd aducem intreit sfhntd cdntarePreasfintei Treimi - gi cdntdm cu ingerii qi ca ingerii: ,,Sf6nt, sfdnt, sf6nt, Domnul Savaot". Deci imp[rdfia lui Dumnezeu pe pdmdnt este Sf0nta Liturghie, iar raiul cel de pe pdmdnt incepe aici. O Liturghie trditd duhovniceqteeste, de fapt, o experiere a impdrdfiei lui Dumnezeu aici, pe pdmdnt, este un inceput de rai. $i apoi, aqezareasufleteascd in care se face simlita prezenla lui Dumnezeu transformd gi sufletul omului in cer. Zorica Lafcu are o poezie intitulatd,,Cernou": Cer nou de Zorica Lafcu Grdit-am ieri cu Domnul prin lacrimi Si i-am spus: ,,De noi cumnu li-e sild, Preascumpulmeulisus? Cum nu-li tnttirci Tufala cu sild de la noi $i cum mai vrei sd suferiJdptura de noroi? Cum vrei sd calce-n lumepiciorul Tdu curat Cel care peste aripi de tnger a cdlcat? 35

Arhimandritul Teofil P drdian

Cumpoala prea curatd, Stdpdne,n-oferegti, In tind omeneascdsd nu li-o murddregti? Cum poli sd suferi, Doamne, miros de putregai, Cdnd ai tdmdia dulce a crinilor din rai? Cum suferi bezna noastrd, Tu, soare strdlucit, Cumpoli sd rabzi ocara, Tu, Domnul prea'sldvit? $i cum,fiind cdldura iubirilor cereSti, In inima mea rece Tu vrei sd locuiegti? Tu, cel ce stai tn ceruri cu mari lumindtori. in iadut meu, Stdpdne,"cLtm vrei sd Te cobori? Ca Petru, ani de-a rdndul te-am izgonit mereu: IeSi de la mine, Doamne, cd pdcdtos sunt eu. Dar n-ai plecat! Ba tncd, cu pasul tdu curat, Ai cobordt tot cerul in iadul meu spurcat. Cu pasul Tdupe mine de tot m-ai curdlit, Cu raza Ta tot chipul Tu mi l-ai strdlucit. Cufocul Tdupe mine, cel rece, m-ai aprins $i peste sdrdcia mea goald ai tntins Un coly al hainei Tale qi m-aifdcut bogat, Mi-ai dat inel, coroand,porfird de-mpdrat. Mi-ai tncdput tn suJlet,Tu, Cel neincdput, $i sufletul meu, iatd, cer nou Tu l-aifdcut. in sufletul meu astdzi Tu insuyi locuieSti Cu Maica Preacuratd, cu cetele cereSti. $1pentru toate-acestea,Iisusepreaiubit, In cerul nou din suflet sdfii tn vebisldvit." $i sufletul omenescdevine cer nou, devine rai, rai cuvdntdtor,agacum zicem noi despre Maica Domnului. Pentru cd Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Se intrupeazdin continuare in sufletele credincioqilor. Iar cdnd ai simfirea aceasta,c5 lumea nu mai trdieqte in tine, ci trIiegte Hristos in tine, eqti deja in sfera raiului. - Pentru ci ne-afi spus atitea poezii de Zoriczla{cu, vii rugim str ne spunefi ceva despre Zorica Lafcu. - Zoica Lafcu a fost o poetd din Bragov, ndscutdin 1917. S-a ndscut cu o infirmitate congenitald, avea o nestdpdnire de sine, dezordine in migcbri, tot timpul era intr-o migcare,intr-o zbateregi se exprima greu. Asta 36

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

insdn-a impiedicat-osdrealizezeni$tepoezii extraordinarde frumoase,cred cd v-afi dat seama.Eu, dacd mi-am impodobit mintea cu ele, mi_am impodobit-opentruc6 suntfrumoasecu adeverat qi suntodihnitoare. A fost fiici de interectual- talelei a fost pr.r.., de Bragov. A terminatliceul in Bygov gi a urmat apoiFilorogie (greacd si ratind), precumqi Limba s.iriteraturafrancizd. A "h;;;; dev-enit licenfiat5in acestedoud facultili, la cluj gi la Sibiu, gi a lucrat apoi in cadruluniversitafii,mai ales in muncSde cercetare,pentrucd nu puteascrie ugor qi de aceean-a pufut lucrain invdfdmdnt. In 1948, dupd ce l-a cunoscutpe p'rintele Arsenie gi dup6 ce s_a convinscdvia[acdlug[reascrpentrueaeste o viaf6pe careo poatetrdi gi pe caregi-o doregte,a ajunsin Mdndstireavladimir"gti, ae tangarecuci, unde a stat pdnd"la desfiinfareainAndstirii,in 1956. il ;.;i an, desfiinfdndu_se m6n6stirea, a avut5i eade suferit,a avutnigteani de detenfie. Dupdce s-aintorsde ra inchisoare,astatcu o maici _ pe la Briila, pe undeva- gi apoi, in 1970,s-a intors in in lraqov, "uru farinteascd.pirinfii ei au murit gi a statacolop0ndin 1990,c6nd s-aintorsta vtaoimireqti.Iar in august1990,amurit la Mdndstireavladimiregti, undegi esteinmormdntatd. A publicathei cdr,tidepoezie: - InsulaAIbd,in l944,la EdituraDacia Traiand; osana ruminii,o placheti apdrutd,ra EdituraEpiscopieiclujului, in 1948,din carev_amrecitat poezia,,Ectenie; - Poemerelubirii, editati aici, in craiova, la Edifura Ramuri, in anul 1949,pecareeun-amgdsit-o;am grsit numaipoezii din ea. A fostc5lugiriti cu numereTeodosiafdeci maicaZoiu,'Lalcu Teodosia sauTeodosia ZoricaLafcu. Estepufin cunoscuti,intrucdtcdrfile ei au fost interzise,au fost puse la fondul de documenlareaprogpede la inceput. Noi .e*a- s6 punemin valoarenigtepoeziiscrise_ de ea3,-pentubucuriau""urtu d. a inmulfi binele. Eu zic c6 a fost deosebita,cu dar de la ou-n.r.u. personar,am cunoscut-o,am lucrat cu ea,am bdfut la magina dupddictaful ei _ a$agreu cum era- traduceridin limba greacd,predici despr. Mdntuitorului, desprepildeleMdntuitorului. -in.rnit" ' Ulterior conferinteiu ulltj 99udcdrfi cu nlez]i.1re Zoic'tilafcu Teodosia,prefalatede PdrinteleArhimandritteofil pereian, * uoi,nilu EdituraSemneain b.r.*"'ti, in anul 1999, in caresunt reediratevolumere1ns"toltia ororo tu*iii;;;_; ;i doua carte a apdrut la Editura Sophia,in 3nul l!oo, cuprinzandvolumeleInsura iita, orono Luminii qi Poemetelubirii, poeziile publicate ri, ,*irl c;;;;;;"'';i-0"#?,"-e de poezii in manuscrisdin BibliotecaAstradin Sibiu.

37

Arhimandritul Teofil P drdian

- Vn mulfumim, pirinte, pentru aceasti conferinti 9i pentru rispunsurile la intreblri! it ruglm pe inaltpreasfinfitul Mitropolit Nestor Vornicescu sI spuni citeva cuvinte. inaltpreasfinfitul Nestor Vornicescu: tn numele Mitropoliei Olteniei, cu frdleascd dragoste, ii multumesc' Preacuviosului P[rinte Arhimandrit Teofil, carea vorbit cu adevdratpdrintegtegi frdleqte. Iar pentru noi, cei care am audiat, vreau sd subliniez cu putere c[ aceastdconferinfd gi rdspunsuriledate - finefi cont acum gi luali aminte qi in viitor! -reprezintd un moment de unicitate. Dumnezeu sd vd rdspldteasc5,PreacuvioasePdrinte! Pirintele Teolil: Vd mu[umesc, inaltpreasfinfitePdrinte,qi mulfumesc tuturor celor care ali fost de fa[d, cd mi-afi dat prilejul sd spun cuvintele acestea;pentru cd am conqtiinla cd ce faci te qi face. Am venit cu incredere, am venit cu dorin{a de a inmulli binele qi bucuria qi cred c[ s-a inmullit gi se va inmulfi gi de acum inainte binele gi bucuria. Dacd va fi aqa,inseamnbcd n*am venit degeaba;gi cred ca qi intru aceastasd sepreamdreascd numelelui Dumnezeuqi sdinaintdm cu tofii in bine. Cel ce unge cu miresmepe altul, zice Sfrntul Atanasiecel Mare, el, mai intdi, miroase frumos. Aqa cd eu am adusmirul g6ndurilor bune, pe care l-am rev[rsat pesteto!i, qi m[ impdrtdgescqi eu de bucuria celor care sunteli de fa{[. Dumnezeu sd vd ajute!

38

DISCIPLINA INTERIOARA

PRINRUGAcIUNEA DEToArA vneMEA 4 noiembrie 1994 - in cazul in care cineva a adresat un blestem cuiva pi nu-gi conqtientizeazd,pilcatul lui, este posibil ca acest blestem si se intoarci chiar asupra lui? rar dacr igi congtientizeazdpilcatul mai tirziu, ce se intimpli pini c0nd igi congtientizezzhacestpiicat, suferr ceva? - Dragd, in ceea ce privegte blestemul, in orice caz existd o cenzurd dincolo, nu inseamndcd ddcdcineva a rostit un blestem, trebuie neaparatsd se implineascd in realitate pentru cel blestemat.Pdi, sunt atdlia oameni care o fac la furie, la vreme de asuprire sufleteasc6,gi care apoi renunf6, caren-ar vrea si se intdmple aga. La mine vin la spovedit, de exemplu, femei, mame care spun cd qi-au blestemat copilul. $i eu le intreb: cum ai zis? $i eventual imi spun c-au zis: ,,Sd-l arzd,focul!", ,,S[-l m6nce moartea!', g.a.m.d.Zic: bine, dar dacd se intdmpld aga?,,Vai de mine, p6rinte, p6i sd nu se-nt6mple!" Deci oamenii nu rdmdn pe gandul ila, gi-atunci nici Dumnezeu nu fine seamade vorbe nesocotite. Dumnezeu gtie cum gi ce se intdmpld. in orice caz, dacd cineva congtientizeazd,cd n-a frcut bine, cere iertare de la Dumnezeu qi Dumnezeupoate sd-l ierte qi-l iartd, de fapt. Daci am fost dezamigiti in mod neaqteptat de cineva (intamplitor acel cineva imi este chiar rudi foarte apropiati), ii acord iertarea mea, dar nu-i mai pot acorda increderea. Acesta esteun picat? - cat privegte iertarea celor ere.te-au supdrat,aceastatrebuie s[ fie, pe cdt se poate, deplin6, pentru cd noi zicem:,,$i ne iart6 noui gregelile noastre,precum iertdm gi noi gregifilor nogtri". insd toate ale omului sunt la nivelul omului, nu pofi sr-i ceri unui copil sd meargr la acelagipas cu un om mare. Faci ce po{i, la mdsurile tale, gi de la astapofi sd ajungi, mai departe, la mai mult qi la mai bine. - Dar daci nu-i mai pot acorda incredere? - Da, asta-i o'situafie trecrtoare, o situalie care se dizolvd, cu timpul. Pofi sd-i acorzi incredere mai tirzi:u, dac6 nu pofi sd-i acorzi incredere atunci. Uneori nu poli sd treci peste anumite lucruri; aga este firea noastrd 39

Arhimandr itu I Teofi I P dr di an

imp[timit6. Dar Dumnezeu poate sd le rezolve pe toate, iar pentru ce nu putem noi, cerem ajutor de la Dumnezer, ca sd ne ajute El. - Ce semnifici lacrimile de la rugiciune? - Lacrimile, dupd Sfdntul Isaac Sirul, sunt puse intre minte gi trup: senrneale trupului, semnein trup, despre agezareaminfii. Sunt un dar de la Dumnezeu, pentru unii - nu tofi il au qi nu toji il pot avea, de fapt. $ti!i cd femeia p[cdtoasd a udat cu lacrimi picioarele Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, iar Domnul Hristos a iertat-o, pentru cinstirea pe care I-a adus-o gi pentru faptul cd a dorit sd fie iertat5'.Dar nu se spune acelagi lucru despre . 'fiul risipitor, care gi el a avut o pocdin!6, o intoarceie. Intoarcerea, pocdinla in sine este pdrdsirea pdcatului; acesta este esenfialul. Sfintul Isaac Sirul vorbeqtedespre lacrimi de intristare gi despre lacrimi de bucurie. Aqezareasufleteasclpoate fi in sensulacesta,de intristare pentru pdcate, qi aceastapoate aduce (gi aduce, la unii) lacrimi; algii au o sensibilitatepentru bucuria de la Dumnezeuqi pot aveaqi din aceastalacrimi. Lacrimile nu sunt esenfialul, esenfialul este agezareasufleteascd.Sunt binevenite, sunt dorite... Noi, de exemplu, avem la sfdnta slujbd un cuvdnt carc zice aqa: ,,Lacrimi d6-mi mie, Dumnezeule, ca oarecdnd femeii celei pdc[toase, gi mi invrednicegte sd ud preacuratele Tale picioare, care din calea rdtdcirii pe mine m-au izbdvit, qi mir de bund mireasmb sb-Ji aduc Jie: via!6 curatd,intru pocdin!6 mie agonisitd; ca sb aud gi eu glasul Tdu cel dorit: >". In aceastd alcdtuire de rugdciune, adresatl Domnului nostru Iisus Hristos, cerem lacrimi. Pdcateavem - poate ca femeia pdcdtoasd,Dumnezeu qtie c6te avem -, dar nu avem a;ezarea de lacrimi pe care a avut-o femeia cea pdcdtoasd, gi atunci zicem: ,,Lacrimi d[-mi mie, Dumnezeule, ca oarecdndfemeii pdcdtoase(cum i-ai dat, oarecdnd,femeii celei pdcdtoase)gi md invredniceqte(e un har special) sd ud preacurateleTale picioare, care din calea rdtdcirii pe mine m-au rzbdvit" . $i fiindcd femeia ceapdcdtoasda avut qi mir, n-a avut numai lacrimi, zicem: ,,$i mir de bund mireasmd sd-Ji aduc Tie - ce? - via[d curat6". Deci mirul meu este (ar trebui sd fie) ,,viata curatd, intru pocdinfd mie agonisitd"; pocdinfa aduceviafd curatd gi viafa curatd estemirul cu care sd ungem preacuratelepicioare ale Domnului nostru Iisus Hristos. ,,Mir sd-Ji aduc Jie: via{E curatd,intru poc[in]6 mie agonisitd;ca sd aud gi eu glasul Tdu cel dorit: >".Sunt referiri la femeia cea pdcdtoasddin Evangheliade la Luca (7, 36-50). O evocarea femeii celei pdcdtoaseestegi in urmdtoareapoezie; 40

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Rugdciune deZoica Lafcu Doamne. tncd sd nu-mi dai Frumuselile din rai. $i tncd nu-mi ddrui Ale slavei bucurii. Nu md-ndemntncd sd-li cer Fericirile din cer. Pdnd cdnd prin lume-li duci Tu,povara Sfintei Cruci, Pdnd cdnd tnsdngerat $i lovit Ei tnspinat, Treci pe calea cu dureri, Fericire cum sd-li eer? Dd-mi, Stdpdne,Crucea Ta $imd-nvaldaopurta. $i tn inimd, cujale, Dd-mi durerea Maicii Tale $i in piept, cufrdngere, Dd-mi o Maicii pldngere. Dd-mi, Stdpdne,sd-li sdrut Urma pasilor tn lut $i mai dd-mi cu sdrg s-alerg Tdlpile sd li le Sterg, Cu iubirea mea duioasd, Cafemeia pdcdtoasd. Pornim de la femeia pdcltoasd, dar de fapt pornim gi mai de jos, in sensul cd nu avem lacrimile femeii pdcdtoase.Cerem de la Dumnezeu, iar dac[ Dumnezeu ne va invrednici s[ ud[m cu lacrimi preacuratele Sale picioare, este un semn de indurare a {ui Dumnezet fald de noi. insd facem ceeace putem, facem la m[surile noastre. Aduc aminte incd de o poezie, tot de Zoica Lafcu, intitulatl Spovedanie, carc aratd"procesul de recunoaqtereqi de intoarcere. sPovedanie de zoricalalcu Doamne, dintr-a inimii prisacd, Dorurile-n roi spre Tinepleacd. Lungd-i caleafoarte,pdn' la Tine... Cum s-o afle bietele-mi albine? 41.

Arhimandritu I Teofil P drdian

Fac popas tn ierburi tnflorite, Spornic sug dulceald din ispite $i sd bea dinfloare dacd-ncearcd Aripa de pulbere Si-o-ncarcd. Din mdceS,din crini, din mdtrdgund, Mirulflorilor tn stup l-adund. MustuI dulce- luminos Ie-mbatd. Au uitat spre Tine drumul, Tatd! Ca mdrgdrit ar ele-n Siragur i, Lin s-agazdfaguri ldngd faguri. Doamne, tntr-a inimii prisaid, Dorurile ceard or sd-lifacd $i din ceard li-oi aprinde lie, Mdine, la vecernie,fdclie. - ce ne pute{i spune despre muzica pe care o asculti tinerii? - Dragd, in sfhrqit... ar fr bine ca oamenii sd evite tot ce este impovdritor, tot ceea ce este cobordtor. Sr gtifi c[ qi mie-mi place muzica, dar nu-mi place muzicd de-asta, zdruhditd".imi place muzica frumoasd... chiar qi muzica populard. gtifi ce mult imi placi mie Dumitru Fdrcag la oboi? Am un disc al lui gi tare mult imi place! Pentru cdmtzicaaceasta iste constructivd, iti da o dispozilie pldcutd; nu te coboard,ci te ridicd. imi place muzica simfonici, imi place vivaldi, muzicd preclasicd, imi place Mizart, imi place Beethoven...Foarte mult imi place! N-am vreme de muzicd, dar cdteodatd,cdnd am totuqi o !dr' de vreme gi pot s-ascultceva, ascult cu mare pl6cere. $i-i indemn qi pe alfii s-asculte,dar sd asculte o muzicd ziditoare, o muzicd"ce te ridicd mai presus de lumea aceasta,pentru cd-i o muzicd,adus[ nu din impdtimiri, ci din nepdtimiri. - Ce pirere avefi despre OasteaDomnului? - Sn qtifi c6 nu prea am pdreri bune despre oastea Domnului! or fi unii de la oastea Domnului pe-aici gi m-aud, dar n-am ce face, asta e realitatea. $tifi de ce n-am pdreri bune? pentru cd nu sunt destul de imbisericili, parcd"sunt cam centrifugi. Le place mai mult aga,o predicd din asta,nebazatdpe Sfinfii P[rinfi, o predicd ce ar putea fi foarte bine rostiti qi in alte grupiri religioase, de alte facturi. $i se cam lin ei cd-s mai buni decdt alfii, dar sd gtifi cd nu prea sunt buni, pentru cd uitali-v6, deja existd trei direcfii de oastea Domnului: o direclie care-i la Sibiu, pe care o conduce P[rintele Mihoc - care parc cd e destul de buni, dar nu si qtie c6t r[mdne-n bine; o direcfie estepe la simeria, iar aceiasunt despdrfifi, separafide cei de 42

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

la Sibiu; qi existi o direclie la Cluj, insd aceia sunt foarte apropiafi de sectari: chiar qi renunld la Liturghie pentru adundrile 1or. Aga cd aq fi bucuros de oameni sd fie in cadrul Bisericii, sd lind mai mult la slujbele noastre, sd se bucure de cdrlile de duhovnicie pe care le avem noi... $i s6-gi vadl de treabd, sd nu se uneasci nici cu cei de altd credin{d,nici cu cei care se socotescmai buni. De multe ori, dacdte socoteqtimai bun, chiar nu eqti bun. - Existi persoanecare nu pot fi pomenite la Sfinta Liturghie? - Dragd, existd... In privinfa aceasta,doud lucruri trebuie sd avem in vedere. Pe de o parte, rdnduiala Bisericii, care ii exclude de la pomenirile la Sffinta Liturghie pe cei care n-ar fi vrednici sd se impdrtdqeascd.Asta inseamndc[ la Sfhnta Liturghie, de drept qi de fapt ar trebui si fie pomenili numai aceia care sunt vrednici sd se gi impdrtSgeascd.De ce? Pentru ci pe sfdntul disc este prezentatd Biserica, cea vdzutd qi cea nevdzutd, adicd Domnul Hristos, Maica Domnului, sfinfii, ierarhiabisericeascd,credincioqii cei vii gi cei mor,ti, deci cei care ar putea sd se impdrtdgeasc5.Cei care n-ar putea sd se impdrtdqeascS,de exemplu credincioqii care nu sunt cununafi la bisericd, cei care fac p[cate grele, care trdiesc in pdcate de moarte, in dugmdniiq.a.m.d.,acegtian-ar putea fi pomenili, dupd rdnduial[, la bisericd. Numai cd e foarte greu sd-i selectezi, fiindcd oamenii in general nu gtiu, aduc pomelnice cu nevrednici de a fi pomenifi, qi totugi ii pomenim, gi fiindcd nu-i qtim, qi poate de multe ori qi cd-i gtim, gi totugi ?i mai pomenim, in nddejdeadarului lui Dumnezeu. Pe de altd parte, e vorba de iubire. Aga cum nu-i scoli din sufletul tdu, din iubirea ta pe cei apropiafi ai tdi care sunt depdrtali de Dumnezeu, tot aga parcd te indeamnd iubirea sd-i cuprinzi qi pe ei in pomelnic. Cum sdJ exceptezichiar tu, careil iubeqti?!Tu, mamd, tu,tatd, sd-,tiexceptezicopilul de la slujb6,pentru cd nu-i cum il wea Dumnezeu?!$i-atunci, in nddejdeac5-l vei face cum o wea Dumnezeu,il lii mai departein pomelnic. La noi era o vorb5: ,,S-acertatcutarecu cutare,incdt l-a-scosgi din pomelnic!" - in ce consti superioritatea Ortodoxiei qi pe ce ne bazim noi cind afirmim ci Ortodoxia estesuperioari? - Dacd suntem ortodocqi, zicem cd Ortodoxia e cea mai insemnatd modalitate de a-I sluji lui Dumnezeu qi cd ea cuprinde invd{dtura cea mai inaltd. Adevdrul este cd noi credem aga,dar gi obiectiv este aqa.E greu sd spui in ce constd superioritateaOrtodoxiei... ar trebui s[ cunogti foarte bine gi doctrinele celelalte. Insd fapt este cd Ortodoxia arc tot ceea ce afirml ceilalli cd au. Pentru noi, toate adevdrurile de credinfb sunt la fel de 43

Arhimandritul Teofil pdrdian

importante, pe cend grupdrile religioase care i$i asume superioritatea, frrd s-o aib6, se definescprin anumite adevdruripe care le afirmd. De exemplu, baptigtii afirmd Botezul, ca gi cand Botezul ar fi lucrul cel mai important; pentru noi, Botezul este important, ins6 toate sunt importante. Deci nu ne definim prin Botez, deqi ,pun"*, ,,M[rturisesc un Botez, spre iertareap[catelor" gi avem practica Botezului. Adventigtii au in vedere a doua venire a Domnului Hristos; qi noi zicem:,,$i iar[gi va sd vini, cu mdrire, sd judece viii gi mortii,, (crd), dar nu ne definim prin acest adevdr, aqa inc6t si fim adventiqti, ci suntem ortodocai cu credinfd in a doup venire a Domnului Hristos. Penticostalii au in vedere darurile Rusaliilor gi se definesc prin ele; ,,penticostal"vine de la ,penticosti", care ?nseamnd ,,cincizecime,Rusalii,,. $i noi credemin darurile Rusaliilor gi mdrturisim darurile Rusaliilor, practicdnd darurile Rusaliilor, in mdsura in care socotim noi c6 acestea sunt cele mai importante; noi insd nu vorbim in limbi, dar d[m iertareapdcatelor_ care tot prin Duhul Sfhnt s-a realizat-, sfinlim viafa oamenilor, naturainconjur[toare q.a.m'd.Deci gi noi suntem,,penticostari",darnu ca penticostalii. Martorii lui Iehova se afirmd ca martori ai lui oumnezeu; pdi gi noi mdrturisim: martirii, mucenicii sunt martori ai credinfei ortodoxe. Noi ingine mdrturisim: cand sdrbdtorim NagtereaDomnului, cind s[rb[torim irruie..a Domnului, indlfarea g.a.m.d. Toate acestea sunt mdrturii despre credinla noastrd' dar nu ne definim prin acestea,ca sd zicem cd suntem martorii lui Dumnezeu,ci suntemortodocgi care dau mdrturie. Aqa incdt noi avem tot ceeace socotescalgii cd au. Ei se definescprin anumite adevdruri de credinfd, insd noi le avem pe toate la un loc ai toate sunt la fel de importante, nu-i mai important unul decdt celdlalt. Apoi avem darul acesta,de a fi cinstitori ai Maicii Domnului, pe care mulli dintre cregtini nu-l au. Noi ne bucurdm de Maica Domnului gi zicem: ,,De tine se bucur6, ceea ce eqti plind de dar, toat6 fbptura, soborul ingeresc gi neamul omenesc. ceea ce egti bisericd sfin{itd qi rai cuvdntdtor, lauda fecioriei, din care Dumnezeu S-a intrupat gi prunc S-a fbcut, cel ce estemai inainte de veci. cd braful tdu, scaun l-a fbcut, gi pantecelet6u, mai desfdtat decdt cerurile l-a lucrat. De tine se bucuri, ceea-ceeqti plind de dar, toatd ftptura, mdrire !ie!" $i avem o bucurie din asta! Aga incdt cine gdndegtebine ajunge la concluzia c6 ortodoxia este cea mai insemnatdgi adevdratdformd de slujire gi de gdndire duhovniceasc6. Pe mine md mai intreabd, mai ales sectarii: ,,pdrinte, dumneavoastri ce zice[i, care-i credin{a adevdratd?- pdi, zic, credin[ape care-o am eu, cd dac-agcrede cd alta-i adevdrat[, n-ag fr aici, ci ag fi acolo^,,. 44

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Spune{i-ne despre esenfa sufletului, despre modalitatea in care sufletul mogtene$tepicatele pirinfilor. Botezul, care qterge picatul originar, nu qterge qi picatele mo$tenite de la pirinfi, aceste tare ereditare? Cum de totuqi copiii continui si pistreze acestepicate? -Dragd, e o chestiunecare rdmdne o taind, nu e elucidatd.Intr-adevdr, te pofi intreba cum cineva care-i curdlit de p[cate este totugi transmilitor de pdcate.Ceeace gtim noi estedoar atdt,cd lucrurile pot fi urmdrite intr-un fel, adic[ nu in latura pdcatului, ci in latura nedesdv6rqirii,in latura neputinlei. Oamenii mogtenescceva din inaintagii lor, gi bine, qi rdu. Aqa cum mogtenesc figura pdrinfilor sau a bunicilor, tot agamoqtenescAi configurafia sufleteascd a lor. Cum anume se explicd lucrul acesta,nu qtim, nu putem spune; gtim doar cd e o realitate de necontestatfaptul cd se mogtenegte.De ce se mai moqteneqte,cdnd n-ar trebui s[ se mai moqteneascd,acesteasunt lucruri care ne depdqesc.Nu ne-au fost descoperiteqi nu le putem descoperinici noi. - Nu ar fi suficient si te spovedeqtisingur lui Dumnezeu? Este absolirt necesari spovedaniala un preot? - Da, in concepfia Bisericii noastre, da. Pentru cd sunt trei locuri in Sfhnta Scriptur[, in Sffinta Evanghelie, in care se vorbegte despre puterea iertdrii pdcatelor, datd oamenilor, gi anume: in Evanghelia de la Matei, in capitolul al 16-1ea,in legdturd cu Sf6ntul Apostol Petru se spune: ,,i1i voi da fie cheile impdrdfiei cerurilor gi oricdte vei lega pe pdm6nt,vor qi legate gi in cer, gi oricdte vei dezlegape pdmdnt, vor fi dezlegategi in cer"; in capitolul al lS-lea, tot de la Matei, se spune: ,,Oricdte vefi lega pe pdm6nt, vor fi legate gi in cer, qi oricdte veli dezlegape pdmdnt, vor fr dezlegategi in cer"; iar dupd invierea Domnului nostru Iisus Hristos - fapt consemnatin Sflnta Evanghelie de la Ioan, in capitolul al 20-Iea-, in seara zllei in earea inviat Domnul Hristos, a suflat pesteucenici qi le-a spus: ,,Luaji Duh Sfhnt; cdrora vefi ierta pdcatele, le vor fi iertate, qi cdrora le vefi fine, vor fr finute". Pe aceastl bazd, noi avem rdnduiala spovedaniei,practicatdin Biserica noastr6. Sigur cd Dumnezeupoate ierta pdcatele,dar avdnd aceasti rdnduiald aqezatd de Domnul Hristos,n-avemde ce s[ n-o folosim. - Daci cineva totugi nu se spovedeqtegi nu are picate mari, se poate mintui? * Dragd, asta-i o chestiune pe care o gtie Dumnezeu, n-o gtim noi. Dac[ nu are pdcatemari... acuma, gtifi cum e cu pdcatele?Care e pdcatul cel mai mare? Pdcatulpe care-l ai! Nu trebuie sd fie cel mai mare pdcat socotit. E vorba de un pdcatpe care-l ai; dacd-lai, deja e mare, nu? Cdnd ai o boal6, 45

Arhim andritu I Teofi I P dr di an

nu te g0ndeqticd ai putea avea gi aLta,incdmai grea. Pe care-o ai, pe aia vrei sd n-o ai. Cdnd e vorba de iertarea p[catelor, n-ai niciun motiv sd nu te spovedegti.Dacd ai motive sd nu te spovede$ti,.inseamn5 cd nu eqti pe calea rdnduielii Bisericii noastre.Dacd gtii cd trebuie s[ te spovedeqti,n-ai motive sd zici cd ai putea qi altfel decAtsd te spovedeqti.Dac-o faci din rea-voinfd, nu gtiu dacde nddejdede bine... - Se poate duce cineva gi la alti biseric5, de exemplu la una catolicl? - Se poate duce, dar de ce sd se duc6? - Daci cineva pleaci de la biserici inainte de a se termina slujbao e picat? - Da, acela e ca Iuda. Aga spune SfAntul Ioan Gurd de Aur, cd, aceia care ies de la bisericd inainte de ultimul cuvdnt al slujbei sunt ca Iuda, care a iegit de la Cina cea de Taind inainte de sfdrqitul ei. Bineinfeles cd pot fi gi situa{ii in care cineva trebuie sd iasd, in sensul acesta,cd,arc un tren la care trebuie sd mearg[ gi se duce la biseric[ qi std cdt poate sta, iar dupd aceease duce la tren. Md rog, sunt situafii...Dar in generalse recomanddqi se insistd sd steacredinciogiila toatdslujba. - Daci sofia nu doreqte si faci avorturi, dar solul o obligi, si se desparti sau si continue sI rimffni? Cum estecu acestpicat, al avortului? - PAi, p[catul e mare qi chestiunea se pune aqa, cd dacd in lucruri esenlialenu exist[ in{elegere, atunci in general ei sunt despdrli}i, real, chiar dacd trdiesc impreund. Se recomanddqi insistdm ca oamenii sd se insoleascd gi pe bazd de credin!5 gi sd meargd pe calea credinlei. Pdrintele Arsenie Boca i-a spus cuiva, careajunsesela imprejurdri din astea,cd trebuia sd se despartdatunci de so!, cdnd a obligat-o sd facd a$aceva. Dar, in sfdrgit, sunt atdtea qi-atdtealucruri... e foarte greu de spus ce trebuie sd facd oamenii, pentru cI sunt situalii, oamenii au deja copii, pe care trebuie sd-i creascd,qi e foarte greu sd-i spui: desparte-teqi las6-l gi nu qtiu ce. Mai bine i-ai spune: rezistd gi fb cumva sd te menlii pe pozilia omului care-I slujeqte lui Dumnezeu, nu accepta pdcate de felul acesta,dar, din c6t po!i, rdmdi qi-!i vezi de familie. Sunt gi situalii in care e imposibil sd trdiasc[ oamenii impreund, gi atunci nu poli s6-i obligi sd trdiascd impreund dacd, de exemplu, e in pericol viala sofiei, cI o omoar5.Vin gi pe la mine la spovedit gi-mi spun: ,,Pdrinte, a zis: >".Pdi, in cazul dsta, stai cu fric6... gi poatecd nu-i bine sd stai,in condiliile astea.

46

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Cum si se roage cei cu inima uscati, cei deznidijduifi, cei care nu au a;a mare tragere de inimi spre Dumnezeu? - Cum pot! Roag6-tecum pofi, ca sd ajungi sd te rogi cum trebuie! - Cei care practici yoga sau bioenergia sustin ci darul lor vine de la Dumnezeu. Au dreptate? - in ceea ce privegte yo1a, yoga este inferioar[ creqtinismului.Mulli dintre cei care au fost la yoga au pdrdsit yoga, considerandcreqtinismul mai presusde yoga. $i agaeste! Sfhntul Apostol Pavel zice cd,,in Hristos avem toate", iar Sfhnful Marcu Ascetul spune cd ,,Hristos Se face toate celui ce crede". Dacd-L ai pe Hristos, nu-!i mai trebuie yoga qi nu-{i mai trebuie nimic altceva. PdrinteleArsenie i-a dat urmdtorul program - un indreptar de viatd - unui tAndr care-a trecut dupd aceea pe la mine gi mi l-a spus: ,,Oxigen, glicogen, somn,p6-fi pdstrezi hormonii gi s[ ai concepfie de viaf6 cregtin6". Deci sd ai concepfie de viafd cregtind, sd nu te iei dupd concepfii strdine de cregtinism gi str[ine de Biserica noastrd.Dacd tu creziin Hristos, ai totul in Hristos! Dacd nu creziin Hristos, atunci umbli incoacegi incolo, c[ doar-doargdsegticeva, undeva. insd Hristos esteMdntuitorul, nuyoga. - Existi gi vise de la Dumnezeu? Cum si deosebimvisele? - Drag[, cred c5 cel mai bine e s[ n-ai incredere in vise, gi-atunci le deosebegti de tot! Are Dumnezeu modalitatea sr-fi comunice gi altfel adevdrul. Acuma, adevSruleste cd gi in Scripturd sunt vise... noi cunoagtem visele Dreptului Iosif, prin care Dumnezeu i-a descoperit in vis c[ Maica Domnului I1 va nagte pe Domnul Hristos gi cd L-a zdmislit de la Duhul Sffint. in vis i s-a descoperit!Sau sd fugd in Egipt, tot in vis i s-a spus Sffintului Iosif. E totuqi greu... Eu am zis cd mie trebuie sd-mi vorbeascd Dumnezeu altfel decdtin visuri, fiindcd eu nu cred in niciun fel de visuri. - DacI avem o problemi, daci suntem la o rlscruce in via{I, cum si-I cerem lui Dumnezeu pirereqr cum putem gti care estevoia Lui? - Ne rugdm, iar dacd,ajungem la o concluzie care-i sigurd pentru noi... Eventual ne putem confrunta gi cu o conqtiinld strdin6.Numai c[ uite, eu, de exemplu, nu prea indrdznesc s6-i spun omului ce are de fbcut, fiindcd nu-s sigur cE astaeste direcfia lui. De pild6, vine cdte unul gi zice ,,Pdrinte,ce sd fac, sd md-nsor ori sd nu md-nsor?" $i eu zic: md, asta mi-o spui tu mie, nu {i-o spuneu !ie! - Ce ne putefi spune despre rugiciunile pirinfilor pentru copiii care au cizut fie in desfrinare, fie intr-un alt picat mare? 47

Arhimandritu I Teofi I P drd i an

- P[rinfii sunt pdrinfi in toate situaliile, nu existd nicio exceptare.un tatd',o mamd, dac6-scredinciogi,se roagdpentru copil... ii pun gi pe al1ii,ii soliciti gi pe alfii sd seroage.Pentrucd nuJ excludedin iubire, qi e foartefiresc! - Dar despre rugiciunile pentru sinucigagi,ce pirere ave{i? - Dragd, Biserica nu-i invrednicegte pe sinucigaqi de rugdciune, in special pentru a nu se inmulfi cantile de sinucidere. Dumnezeu qtie de toate, dar nu-mi pot inchipui, de exemplu, c[ o sofie, avand tn caz din dsta,sau un fiu, o fiicd, avand pe unul dintre pirinfi intr-o situalie ca aceasta,il exclude din rugdciuni. Nu-l poate exclude, dacd line la el. Doamne fereqte, md g0ndescaga,cd dacdagfi avut qi eu cazuri din acestea,agfi putut sd exceptez? Insd trebuie sd avem in vedere rdnduiala Bisericii gi sd nu facem anume rugdciuni pentru ei. Totugi, poate c6 il pofi cuprinde intre ceilalfi sau m[car ii scrii pe pomelnic pe ceilalfi, vrednici de pomenire, qi la urmd zici ,,cu tot neamul 1or cel adormit" gi speri ca in tot neamul lor cel adormit sd fie cuprins qi cel care nu poate fi pomenit. - Daci nu implinim canonul la Taina Spovedaniei,vom fi ierta{i? - Dragd, acuma depinde gi ce canon ifi dd, qi cine-fi dd canonul. De exemplu, niqte femei din p[(ile noastre au fost la Mdndstirea Sihdstria gi li s-a dat canon sd nu mdndncecu ulei lunea, miercurea gi vinerea, fiindcd, nu gtiu, au mdncat cu ulei, cdndva, cand nu trebuia sd m[nance, in S6pt6mdna Mare... sau agaceva. Au venit femeile acas6qi au inceput s[ facd aga.$i li s-a luat puterea! Iar cdnd a fost sd sape cucuruzul, se gandeaucum sd fac[, fiindcd pentru astaifi trebuie putere... $i au venit la mine gi rn--auintrebat ce sd fac6. Iar eu le-am zis sr mdn0ncecu ulei gi sd sapecucuruzul, cd dla care le-a pus la canon din [sta poate a linut $i el rdnduiala asta, dar n-a avut de sdpatcucuruz. Aqa cd mai sunt gi niqte situalii, niqte circumstanleatenuante. De exemplu, dacd-fi dd si faci o sutd-doudde metanii pe zi, gi tu ai s6pat toatd' ziua la cucuruz, gtii bine cd nu le mai pofi face seara. Aqa inc6t chestiuneaaceasta-icam elasticd.Fiecareom lucreazdcu mintea lui. Acolo, in Moldova, oamenii sunt mai gablonizafi, dar aicea, la noi, suntem mai elastici, nu suntemagafapeni. - Daci cineva se indoiegte de harul pe care l-ar avea duhovnicur poate siiu, sI-gi schimbe duhovnicul? - In general,se zice cd-i bine s6-!i lii duhovnicul...qi chiar e bine, din cat se poate. Insd sunt gi situa{ii in care il poli schimba. De exemplu, eu am crezut cd pdn[ la moarte il voi avea pe duhovnicul pe care l-am avut de la inceput la mdnistire, insd mai spre sfdrgitul viefii, pdrintele pe care l-am 48

Rdspunsuri la intrebdri ale credinc:ioSilor

awt, deqia fost un_9- excepfional: l_amprefuit foartemult *, a sdfie camabsent.gi m-am inceput ".u sirdir.a cacama gn;;;i parcd...N_aveam chestiunifoarte eu {e1 .de etircicat,dar r.ni ,-;;i#cd totugi e nefirescsd md mai un lucru chivernir"r"-.u un pdrintecare nu gi-atunciam renun,tat ra er,ftrd,rama g'ndesc.a gr"q"rlar areperspectiv', E qi o treab' care fine de agezarea sufleteaicd,uoi.e nu poli s'_i ceri

a.ui ueu. Esiochesriune ;::'r:Ti: rfiH:rT;*numaipl",_ cr trebuie In general,e bine s5 ai un duhovnic, iar dacd,er ifi d5 voie, te mai pofi spovediqi la allii; 9i eu credca oriceduhovnic,iG;; a puspe calebund, ifi dd voie' Eu, decxemgru, l"-;;; celor care,i ,p""Lo.sc la mine: ,,Mdi frate' dacdvrei sd tg mai rp""J;;; b art painl, ,., vii de la cluj, sd zicetn'pdndla sdmbdta;p"ri "i, iar rall rpvedegti linigtit, dac-oimai vrea sd mai vii vreodatr mrne,.noii.a ;li ii tu rrrinl, d"r;;6uie 11 s[ te .tiineapdrat de mine,la distantaastala."* r" gir"gti,,. $i nu cd mi schimbrsau cd md schimbi cy unyl mai bun, "o*ia* ro:u-usu... Asta-i situa1ia, adicdomurtrebuie sdsespovedeasci, trebuiera r" i-fJrta$:u::1, p"'#, si de c6teori vreasd sespovedeasc', si facdnu gtiuc6tesutedekilom#ouri'r" " mine. - sunt prezentatein presi multe cazuriareunor bioenergeticieni carefac murtevindeciri oame_nilor. cu ceputeri rucreazi ei? pdi' cu puterea "ripru cele-afostlor &q .l p,rt...rpr ,Jr.-o au.cu o putere rrreascd,cu o puterede la Dumn"reu. cr"d .a ,ri"i;; ;; qtiu cu ce putere, dar auputere'si-utngi: a"9a," p"1i iltori de aceasrd putere...Noi credemcd totdaru.l

iTffiffi;:.t#11

iry'aa

*,o i"**o derapdrintere 9."y,,}'*n,:;*r"r.:H*,

j,""",iiff jlj}:ff?"lffi Euam.",l 'l'J ci a fosro imprejurare

qi amajunsla gTj * ajunsla er,int6in-aprea vrut sdsteadevorbdcu noi, di pdndia ?l urm' totugis_aplecatel gi a statde vorbd. Eram cu un preot care avea ce\,

aceta:,,Domnu, lanoi,*ru r#i,$i,T.i"l

fltH:#-t"T"*l;,l*l "rru.., sdm-ajutafi, N-afi vreagi dumneavoastr[ ,e pun"1i-adli"i, ra gdt?poate m-ajutafi". gi-atunci, era fosta"uJJ s;.1r" rr"i?;^;;;: intei gedinf' generald:a zis a fbcutasa,o I sd tinernmlioile intr-o;ffi; pozi[iegi ne_a intrebatdaci simfim c.ev.g. E1aqi o doamnaacorogi ,i"iur.md turnicd!" Eu' ca butucul, ,,vui de mine, ci ;; ri-i"f;;;; aia, ne-aluatpe fiecare;mie mi-a ,is: "ifitdndtatea, ,,sttil'bi^nl".u"', au, i-nirnue cam srabd!,, Acuma' cu astaa nimeiiroi dpa ul"g-r, zice:,,ydo""r" un ochi? _ Da, stdngul,c'reodatd, cam ei_mi ti"r'n"^)e,,.-Dupd;;,;;;;ie aqa,pe spate, 49

Arhimandritul Teofil P drdian

qi zice: ,,vd doaremijlocul! - Ba, zic, mijlocul nu m[ doare!" Dar atunci el o schimbd gi zice: ,,o sd vd doard mai t6rziu" . zic: acuma, dac6 am venit la dumneavoastrd,sper sd nu md doard nici mai tdrziul, Aqa c[ lucrurile nu-s foarte-foarte precizate.in orice caz, dacdcineva vrea s[ se foloseascdde un dar din dsta,nu se leapdd[ de Dumnezeu,dacd se duce la unul din 6sta. - Anul acesta s-au intimplat citeva czzuri de exorcizare, multe din ele inregistrate chiar pe casete,de citre credinciogi. Ce pirere avefi despre slujbele prin care au fost scoqidemoni gi despre vorbirea acestorai intervinr gi intervine; dar sd gtifi cd eu nu-s bucuros s-aud gi nici ,r--uqur.u s-aud pe unul pe l6ng[ mine spun0nd aga ceva. Nici n-am ascultat vreo casetddin asta. Mi-a trimis cineva dou6 casete,s-ascult niqte afirmafii din dstea,de la Sihdstria,cu o femeie carece gtiu eu ce spunea.$i chiar eram in situafia de a pleca la un drum, gi-atunci am zis cd nu-mi mai bag in minte aga ceva, acuma, la drum. Apoi, cdnd am venit acasd,am zis cd nu le mai ascult...qi nu le-am mai ascultat.Nu-s bucuros...Las' c6 gtiu eu ce-am de fbcut qi fbrd s6-mi spund dracii cd,aia nu-i bine qi c[ nu gtiu ce. N-are rost s[-fi bagi in minte gunoaie! - care trebuie si fie comportamentul unui credincios fa{r de un eretic sau fafi de unul care estecertat cu morala Bisericii? -Dragd, cu bun6voinfd. Noi n-avem pe nimeni de exceptat,pe nimeni de exclus. Important este sd ne finem la distan!6, in sensul acesta,ca sd nu ne influenfeze. $i, ca sd ne putem infelege cu oamenii, lu6m in considerafie numai lucrurile care lin de credinla comund, sd zicem. N-are rost sd te pui in discufii... Sunt unii care cauti situafii din acestea.Sfhntul Apostol Pavel zice cd de omul eretic sd te feregti (cf. Tit 3, 10). Dar in viafa sociald sunt oameni care au in familia lor astfel de persoane,gi-atunci cum sd-i excludd, cum sd-i ocoleasci? Aqa incdt facem ce putem, in condijiile noastre. E un banc, potrivit cdruia protestanfii qi catolicii, c6nd se intdlnesc, in Apus, vorbesc desprefotbal, ca sd nu se certe. - care este diferenfa intre Botezul Bisericii gi botezul lui loan Botezitorul? - Botezul Bisericii e o Taind, iar botezul sfrntului Ioan Botezdtorul era un simbol, o preg[tire pentru poc6infd,un botez al pocdinfei. - A fost prezentat aseari, la televizor, cazal unui tflnir evreu care s-a botezat, a trecut la creqtinism; qi i-a aplrut o cruce pe frunte. 50

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Nu qtiu...Acuma, nu $tiu chiar toate, de ce a fost a$a...Dwnnezeu qtie! Nu trebuie s[ vd uitali la toate amdnuntele... - Ne putefi explica un verset din psalmul al 4-lea: ,rJertfifi jertfa dreptifii qi nidijduifi in Dumnezeu,,? Da. Nddejdea in Dumnezeu este o virtute creqtind,iar ,,Jertfifi jertfa dreptdfii" inseamnd sd jertfim gdndurile cele rele, de la inceput, ca sa ajungem la dreptateacare vine din credinfd. - Cum ar putea fi adus un ateu la Dumnezeu? - Numai Dumnezeu il poate aduce, noi nu putem, cu puterea noastr6 n-avem cum. Adicd viala noastrdpoate sd fie pentru el un exemplu gi sr se gdndeascS,dar nu exist[ posibilitatea s[-l aduci pe un ateu, tu, cu putereata. Pentru c[ Dumnezeu mdntuieqte,nu omul mAnfuiegte. ce condifii trebuie si indeplineasci un laic, ca si intre in viafa ciluglreasci? - Mai int0i, sd aibd vocafie, si vrea sd fie cdlug6r. S[ gtie de ce igi alege cdlug[ria, sd meargdla mdndstire,sd incerce... - care sunt argumenterecu care combatem reincarnarea? - Pai, dragd,,noi nu prea putem combatenici reincarnarea,nici altceva, ci spunem cd inv5ldtura Bisericii este cd mOntuirease c6qtig6prin Hristos, prin jertfa lui Hristos, qi cd nu e nevoie sd mai vii weodatd in lumea aceasta. ca sd faci nigte experienfe,pentru cd inaintarea,progresul in viala duhovniceascdse tealizeaz[ qi dincolo de lumea aceasta.Desdv6rgireaeste ftr6 hotar gi, ajungdnd impreund cu Domnul Hristos, nu stagnezi, ci inaintezi. Nu-i nevoie sd faci nigte experienfe;pentru cd ei spun aga,cd vii in lumea aceasta ca s[ faci nigte experienfe,iar din aceasta,si devii mai bun. Or se constati c6 de multe ori omul devine r6u, nu birn, chiar frcAnd experienfe. Pe noi nu ne intereseazd,e b idee strbind de credin{a noastr6 gi... Dumnezeus[ le-ajutecelor careau alte idei, dar noi ne finem de credinfanoastri. - Din moment ce la inceput n-a existat decflt Adam gi Eva, deci o singurl pereche de oameni, cum s-au inmul,tit oamenii? €: - Dragd, chestiuneaaceastaeste o chestiunepe care-o pun mulfi. Sl qtili insr c[ Biblia nu explicd nigte lucruri, pentru ci nu-i o carte gtiiniifica. Ceeace vrea Biblia'sd spund estedoar acestlucru, cd existd o rfinduial6 a lui Dumnezeugi cd lucrurile s-au desfbguratink-o anumitd perspectivd,voit6 de Dumnezeu. Noi nu agteptdm de la Biblie niqte explicafii, ci rdmdrrem la 5l

Arhimandritul TeofiI P drdian

gdndul acesta,cd Dumnezeu l-a creat pe om $i cd Dumnezeu a gasit modalitateaca omul sd se desfdgoarein lumea aceasta. Cele scrise in Biblie despre facerea lumii, despre om, despre cdderea lui Adam g.a.m.d.,sunt lucruri care au fost scrise cu mii de ani mai tdrziu gi sunt mai mult o incercare de a-i da omului o perspectivd, de a-l angaja intr-un anumit stil de gdndire. S-au ftcut niqte studii in legdturd cu Biblia qi se constatdcd sunt mai multe rapoarte,de fapt, in legdturdcu inceputurile; gi atunci, cele scrise cu mii de ani maitdrziu nu pot fi verificate. Aga au fost g6ndite, a$a au fost mogtenite...Am putea zice cd"cele scrise acolo nu sunt literI de Evanghelie, ci o incercare de a da o explica{ie. insd explicafia nu-i deplind gi atunci rdm6n aga, nigte lucruri nerezolvate. Dar cdte lucruri nerezolvatesunt, in fond, qi noi triim qi-aga,trdim intre taine. - Ne indreptifegte starea actuali a lumii si considerim cI s-a apropiat sfArqitul acesteia? - Sfhntul Apostol Petru, referindu-se la un psalm, spune cd o mie de ani inaintea lui Dumnezeu sunt ca ziua de ieri ce a trecut, qi o zi, ca o mie de ani (cf. II Petru 3, 8; Ps. 89, 4). inseamndc5, din perspectivalui Dumnezeu, poate sI mai fie lumea incd multd vreme. Nu gtim cAnd va fi sffirgitul. ,,Despreziua gi ceasul acela,nimeni nu gtie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatdl" (Matei 24,36) - spuneDomnul Hristos.Aqa cd ce sd zicem noi? Important este sd finem seamade versetul: ,,Privegheafigi vi rugafi, cd nu gtili ziua,nici ceasulcdnd Fiul Omului va veni" (Matei 25,I3). - Ce plrere avefi despre cei care practici spiritismul qi comunicarea cu sufletele morfilor? - Am pdreri rele. Biserica interzice lucrul acesta, Biblia interzice lucrul acesta,agacd nu e bine. - Cineva este grav bolnav qi doctorul care l-ar putea face slnitos estepenticostal, dar duhovnicul siu i-a cerut si nu se ducl la doctor. - Dar nu se poate! De ce sd-i ceari sd nu se ducd la doctor, chiar dacd-i penticostal?Cd nu se duce s6-l omoare, se duce s6-1facd bine! - Dar despre doctorii care ajuti la producerea avorturilor, ce pirere avefi? - E pdcat, ce pdrere sd am?! - Despre stirile luminii interioare ce inundi sufletul in momentul rugiiciunii adevirate ce ne putefi spune? 52

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Drag6,[stea suntfenomenepe carele gtiecel carele are,nu pofi sd spui. Existbposibilitateas6-ti fie inundatsufletul de lumin[ gi de bucurie, dar astaestecevacaresepoateintdmpla,nu cevacaretrebuieneapdratsdse intdmple.Noi ii slujim lui Dumnezeunu pentru a primi nigte daruri, ci pentrucd ,,cu vredniciegi cu dreptateestea ne inchina Tatdlui qi Fiului gi SffintuluiDuh,-Treimiiceleide o fiinli qi nedesplr,tite". - Cum au putut Sfinfii Evangheligtisi scrie Evanghelia,pentru ci ei n-au vilzut chiar toate faptelepetrecuteqi via{a Mflntuitorului. - Din tradifiape careau avut-ode la ceila$i,carele-auvdzut.Sfintul EvanghelistLuca,depi1d5,,,aurm5rittoatecu de-amdnuntul" (Lc. l, 3) - spune chiar el, la inceputulEvanghelieisale;a luat legdturdcu cei careau putut s6-linformeze.Nu el a fost martordirectal faptelorpe carele-a scris,insl a ldsatnigtelucruri extraordinarde frumoasegi de bune.Mie-mi placefoarte mult, de exemplu,pilda cu fiul risipitor. - Existi bolnavi psihici gi existl demoniza{i. Cum putem face diferenfaintre ei? - Nu gtiu.Nu gtiucare-sdemonizali,care-spsihici...Facemce putem. - Pirintele Nicolae(Steinhardt)de la Rohia afirma, la un moment dat: ,ril iubescpe aproapele,dar nu sunt obtigatsi-t qi simpatizez".Ce ne putefi spunedespreaceasti afirmafie? - DragI, iubireafafd de aproapeleesteo datorie,esteo poruncd.Nu gtiu cum s-ar putea nuanfachestiunileastea.De obicei, cdnd iubegti pe cineva,il ai gi aproape.ZoricaLalcu areo poezie,pe carev-am spus-oeu gi rdndultrecut,carearatdce-nseamn6 sdiubegtipe cineva: TePort in mine de zorbalatcu Teport in suflet, cape-un vasdepre!, Cape-o comoard-nchisd cupeceli, Teport tn trup, in sdnii albi Sigrei, CumpoartQ.rodiasdmdnlaei. Teport tn mtTtte,cape-un imn sfinlit, (Jncdntecvechi,cu crai din Rdsdrit. $i port la gdt, nepreluitSirag, Strdnsoareacald-a bralului tdu drag. 53

Arhimandritul TeoJil P draian

Teport tn mine tainic, ca pe-un vis, in cer tnalt din noapte te-am tnchis. Teport, lumind rumend de zori, Cumpoartdflorile mireasma lor. Teport pe buze,ca pe-unfagur plin, O poamd auritd de smochin, Teport in brale, horbote subliri, Mdnunchi legat cu grtjd,fir cufir. Cum poartdfloarea rodul de cais, Addnc te port tn trupul meugi-n vis. Asta inseamndiubirea!

54

CINEESTEIISUSHRISTOS 26 mai 1995 - care estesensulcuvintelorrostite de pilat: ,rEcceHomo"? - Pilat L-aprezentatpe DomnulHristosca om. El nu gtiadespreIisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeugi om, ca Dumnezeu adevdratgi om adevdrat.El L-a prezentatin felul in careera atunci gi a zis: ,,Iati omul!', (Ioan19,5). Noi n-avemde undesdgtimla ce s-agdnditpilat, dar qtimci a rimas acestcuvant al lui in SfhntaEvanghelie;probabil a awt in vedere faptul cd acestaeste omul care.mirturisegteadivirul, acestaeste omul ?nvinuit fbr[ si fie de vin6, ac'estaeste omur care suport[ invinuirile gi suportdchinurile;agatrebuiesr fie un om adev[rat:statornicin adevdr. - caiafa a infeles sau a cunoscut, ca arhiereu al acelui an, misiuneade Mintuitor a Domnului Iisus Hristos? - Noi nu gtim altcevadecatceeace ni se spunein Evanghelie,cd a zis caiafa:,,E mai bine sd moardun om pentrupopot, dec6ttot neamuls6 ne piard"(Ioan 11,50). SfhntulEvanghelistIoan apus in evidenfdgdndullui caiafa. cdt a cunoscut,nu qtim; fiindci zicecd eia arhiereu,iar ca arhiereu al anuluiaceluiaa proorocitdespreHristoscdnda spuscuvinteleacestea(cf. Ioan 11, 5l). Noi credemc6 a avuto revelafie.ce u infelesel din acea revelafienu gtim, qtim doar cr s{bntul EvanghelistIoan a reJinutcuvdntul arhiereuluigi l-a cuprinsin Evangheliasa. - A hotirit Ristignirea din necesitatesau din fitirnicie? - Drag6,Ssteasuntnigtelucruri pe care,nu gtiu,poatenumaicaiafa vi le-arputeal5muri!... r $ - Cum si ne creim o relafiepersonall cu lisus Hristos? Evangheliei, . . .in specialprin rugici*.,'p.i, meditafie,prin ascultarea prin citireaEvanghelieidreptcuvdntal lui Dumnezeu.DomnulHristosintrd in existenfanoastrdprin,PvangheliaSa,prin cuvdntulSdugi prin faptul ci ne supunemcu mintea Eva4gheliei,in sensulcd noi suntemmai dLgrab6 pomi{i s[ discutdmcu Dumnezeu,in loc sI ne supunemftri disiulie. PrrinteleArsenieBoca- Dumnezeusd-lodihneascd uguzicea,c[noi avemminteacarediscuti cu Dumnezeu,in loc s6 se"hiu. supundfbrd discu{ie. 55

Arhim qndritu I Teofi I P drdi an

Dacd il recunoa$tempe Domnul Hristos ca invdfdtor, il recunoagtemgi ca Mdntuitor qi-L avem gi ca Mdntuitor. Iar dacd nu-L primim ca Invlfdtor, nu-L putem primi nici ca Mdntuitor. Sfhntul Marcu Ascetul, in Filocalie, are cuvdntul: ,,Cel ce primegte cuvintele Cuvdntului lui Dumnezeu primegte pe DumnezeuCuvdntul" qi ,,Hristosesteascunsin poruncile Salegi Se descoperd .,pe mdsuraimplinirii poruncilor". - Cum si te rogi, cind nu pofi si te rogi? - Cdnd nu pofi sd te rogi, n-ai cum sd te rogi! Dar c6nd nu egti dispus si te rogi, c6nd te simfi cumva impiedicat, atunci si te sileqti sd faci lucrul acesta mdcar cum l-ai face de program, de pravild, fiindcd noi trebuie sd avem un program de rugdciune, fiecare dintre noi trebuie s5 aibd o vreme afectatd pentru rugdciune, fiindcd nu pofi progresa intr-un lucru decdt ftcdndu-l. Nu pofi sd te rogi mai bine altddatd, dacd intrelaqi rugdciunea astdzi.Nu te vei ruga mai bine mdine, dacd astdzivei neglija rugdciunea.$i atunci, te rogi cum pofi; chiar este un cuvdnt carc zice aqa:Roagd-te cum poli, ca sd ajungi sd te rogi cum trebuie. - Evanghelia lui Toma s-a transmis la inceput, poate ca gi celelalte Evanghelii, pe cale orali. Actualmente, aceasta este contestati din punct de vedere al autenticitifii sau al con{inutului? - Nu este contestatd,numai c1 nu are circulafia pe care o au celelalte Evanghelii. La inceput au fost scrise mai multe Evanghelii, dar Biserica a triat scrierile qi a considerat inspirate de Dumnezeu, prin Duhul Sfhnt, numai scrierile pe care le-a cuprins in canonul Noului Testamentgi care, de fapt, au circula{ie astdzi.Cdt priveqte Evanghelia lui Toma, nu aduce foarte multe lucruri deosebite,ci sunt tot lucruri care sunt cuprinse in Evangheliile pe care le-a primit Biserica drept autentice. La Sfinta impirtiganie, in sfflntul potir este doar firea omeneasci sau gi firea dumnezeiasci? - Nici firea omeneascd,nici firea dumnezeiascd!Este un vas in care Fiului lui Dumnezeu dupd firea omeneascd,dar unitd cu firea intruparea este dumnezeiascd.Adic5, atunci c0nd ne impdrtdgim cu Trupul gi Sdngele Domnului nostru Iisus Hristos, noi nu ne impdrtdqim cu ceva separat de Domnul nostru Iisus Hristos, ci ne impdrtSgimcu Trupul gi S6ngeleDomnului nostru Iisus Hristos, prin aceastainfelegdndu-se Trupul cu care Domnul Hristos S-ajertfit. Domnul Hristos, prezentdndseparatTrupul Sdu qi separat S0ngeleSdu,pune ?n atenliejertfa Sa, pentru cd sdngeleestein trup, nu este in afard de trup (decAtatunci cOndse varsd din trup, cum s-a vdrsat pe Cruce). 56

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Domnul Hristos pune in evidenlI jertfa Lui, dar noi ne impdrtbgim cu Trupul qi SdngeleDomnului nostru Iisus Hristos unit cu sufletul Domnului Hristos qi unit cu Dumnezeirea,deci ne impirtdgim cu Hristos intreg. - Vn rugim si ne indicafi o metodi prin care ne putem pizi mintea de gffndurile rele care nivilesc asupra noastri la rugiciune. Dacd ali citit in Pateric, poate afi gdsit gi faptul cd un frate s-a dus la Awa Pimen qi i-a zis: ,,Pirinte, ce sd fac, cd imi vin in minte tot felul de gAnduri rele". $i Cuviosul Pimen i-a spus fratelui sI opreasc[ vdntul s[ nu bat6. S6-giintind6 pieptul gi brafele gi sd opreascdv6ntul. Fratele a zis cI nu poate sd opreascdvdntul, iar pdrintele i-a spus cd agacum nu poli sd opregti v0ntul sd nu batd, tot aSanu pofi sd opreqti g0ndurile rele s[ nu vin6; dar altcevapofi sd faci: cu un gdnd bun, sd inldturi gdndul cel rdu. Este o metodd de inldturare a gdndurilor. Noi insd avem mai la indem6nd o altd metod5, gi ariume rugdciuneape care mie-mi place s-o numesc ,,rugdciuneade toatd vremea" sau rugdciunea deasb,rugdciuneaneincetat[. Atdt cit poate sd fie de neincetatd,dacS-ivorba, pentru cd nu s-ar putea zice cd cineva se roagd neincetat, in sensul cd spune neincetat o formuld de rug[ciune, cum ar fi ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-md pe mine, pic5tosul". Dar indesirea acesteirugdciuni formeazd in suflet un fel de act reflex, un fel de paravan in fala cEruia se nimicesc gdndurile, care, dacd aceastd rugdciune e principald, in orice caz devin secundareqi ?n felul acestanu au putere. Deci angajareain rugdciunea de toat6 wemea este o angajarein lupta cu gdndurile cele strdine de conlinutul rugdciunii sau care nu sunt conforme cu voia lui Dumnezeu. Apoi, pentru inl6turarea gdndurilor rele ne ajutd foarte mult inmullirea gdndurilor bune. Cu cdt ifi impodobegti mintea cu mai multe gdnduri bune, cu atdt se impufineazd gdn&xile cele rele. insd trebuie sd fie o preocupare. Noi trebuie sd gtim gi care sunt sursele de gAnduri rele, din ce izvoare vin ele. Domnul Hristos spune cd ,,din prisosul inimii grSiegtegura" (Matei 12, 3a) qi c[ ,,din inima omului puqced.gdndurile cele rele" (Matei 15, 19; Marcu 7,2I). $i enumer6,in Sffirita Evanghelie de la Marcu (cap. al7-lea), 13 rdutdli, 13 chipuri ale rdutdfii, care, chiar dacd r6m6n numai la nivelul gdndului, totuqi il intineazd pe om; de aceea,toate acesteatrebuie inldturate. Noi qtim cd fiecare dintre oameni vine in lumea aceastacu pozitive gi cu negative; vine cu calit6li qi cu predispozilii spre rele. Pdrintele Arsenie Boca vorbea desprecopii ca fiind oglinda pdrinfilor. Copiii ii reprezintd pe pdrinli nu numai {in punct de vedere al figurii, al asemdn[rii cu ei, ci ii reprezinti gi din punct de vedere al stirii lor sufleteqti.Inceputurile existentei noaste sunt precedatede existenla celorlalfi, adicd omul nu se alcdtuiegte,pentru 57

Arhimandr i tu I Teofi I P drd i an

existenla lui, numai in clipa conceperii, ci concepereasa este pregatitd de pdrin{ii lui. P[rintele Arsenie ii indemna pe oameni sd nasci ou,'erri sfinfi. or, ca sd nagti oameni sfinli, trebuie q fii tu insu{i sfhnt qi s6 ai congtiinia responsabilitdlii asupraurmagilor tdi. Dar lucrurile acestease petrec, cumva, de la sine, cbci oamenii nu au prea multd congtiinli p celor ce vor urma dup6 ei, in sensulacesta,de a-i pregdti. in orice caz, exisrtdunspectruvital, adice, agacum lumina e compusddin culorile care o alcdtuiesc,iot agagi existenfa noastrd e compusb din antecedenteleexistenfei noastre. Asta inseamnd c6 noi ii aducem in lumea aceasta,in forma noastrd de existenfa,pe inaintagii nogtri. $i noi ne putem qi recunoagte;eu, de pildd, gtiind o. un*u1iu aceasta:,,copiii sunt oglinda p6rinfilor", m-am urmdrit pe mine in pdrinfii mei gi in bunicii mei, cdt i-am cunoscut, gi i-am recunoscutin mine, in existenfamea, cu ale lor, cu negativegi pozitive. Eu am avut foarte mult de luptd, in tinere{ile mele, cu nigte incdrc6turi de gdnd pe care le-am descoperitatunci c6nd m-am ocupat de rugiciunea de toatr vremea, atdt cdt m-am ocupat, gi am constatat c6 port in mine nigte rdutdfi care nu erau ale mele, ci erau ale altora in mine, dai pe care trebuia sd le rezolv eu. $i, cu ajutorul lui Dumnezeu,s-au rezolvat. Apoi, existd qi nigte influenfe din mediul inconjurdtor; faptul cd te uifi la nigte spurc6ciuni,de pildd la nigte filme necuviincioase,gi le aduci in tine, esteo rdutatepe care fi-o faci cu m6na ta. Aduci in tine nigte lucruri p" .*. ui puteasd nu le ai, dacdai ocoli pricinile acelor rduthfi. apoi, c6ndvine vremea $i de rugdciune,in loc sd-L vezi pe Dumnezeu,vezirp*.a"i*ile din suflet. cred cd v-am mai spus eu qi rdndul trecul, cand v-am vorbit despre ,,Disciplina minfii prin rug[ciunea de toatd vremea,,,cd Sfbntul Ioan cel cL a scris scara, referindu-se la calitatearugdciunii, vorbeqte despre rugiciune intinatd (sau spurcatd),desprerugdciunJfuratd, desprerugdciunepieidutd qi despre rugdciune curatd. Sfrntul Ioan Scdrarul nu-iindeaLnd pe oameni si renunfela rug[ciune, ci-i indeamni pe oameni sd se roage. cu carerugdciune? cu rugdciuneacu care se pot ruga. $i sd nu ne speriemle gdndurile rele cdte vin, de furhrnile de gand c6te pot veni, de zbuciumul inierior cdt il poate avea cineva, sd nu ne speriem, pentru cd toate lucrurile acestea pot fi depdgite, dar numai ?n m[sura in care ne angajdm la g0nduri pozitiire, in mdsura in care ne angajdm la rugdciunea de toatd vremea gi in misura in care ocolim pricinile care inmulfesc gAndurile rele. rar la aceastane ajut[ foarte mult faptul de a ne impodobi mintea cu lucruri frumoase. - Am citit intr-o revisti niqte cuvinte ale sfinfiei voastre in care spunea{i despre necesitateade a ni-L face al nostru pe Dumnezeu. cum se face aceasta? - SA-Ifacem loc lui Dumnezeuin suflet, cd vine El in noi! 58

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

- Afi amintit faptul ci in slujbele Bisericii putem cunoaqtegi afla multe despre persoana Mintuitorului Hristos. Existi momente cind sufletul omului doregte si cinte. Existi in acest sens contradic{ie cu invifitura pirinfilor filocalici, care afirmi ci prin cintare se risipeqte mintea de la rugiciune? - Dragd, poate s-o risipeascdgi poate s-o adune. Toate ale omului, in mAinile omului, pot fi gi pozitive, gi negative. Dacd tu cdnfi ca sd te mai audd o datd cei din jur cdt egti de cdntdre!, atunci sigur c[ te risipegti. Dar cdnd c6nli ca s6-I aduci slavd lui Dumnezeu, atunci n-ai cum sd te risipegti. $i mai ales cdnd cdnli preocupatgi de text, qi de cdntare,nu te risipegti. Oameni de extrem[ au fost totdeaunagi au fost gi pdrinfi duhovnicegti care au vdzut lucrurile intr-o anumitd opticd. Noi nu trebuie sd ne orientdm dup[ fiecare de la care putem auzi ceva.De exemplu, in Pateric se spunecd un pdrinte avea un uceniq .pe care l-a invdfat sd,zic\ rug[ciunea de toatd vremea: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mdpe mine, pdcdtosul". $i ftcea lucrul acesta,dar s-a dus in Alexandria gi acolo a gdsit cregtini care ii sluleau lui Dumnezeu cu cantdri, cu texte liturgice, cu rdnduiald de slujb6, gi i-a pldcut tare mult. $i, cdnd s-a intors acasd,i-a spus pdrintelui: ,,Vai, pdrinte, noi ne pierdem sufletul aici in pustie, dar sb vezi ce fain e acolo, in Alexandria, unde cintd toli". $i pdrintele a zis: ,,Frate,dstea sunt leacuri ale neputin{ei, dar noi, 6qtia care suntem in pustie, noi avem o hrand tarc, pe care n-o pot suporta aceia". Era un punct de vedere al pdrintelui respectiv. Insi sd qti{i c5 noi nu putem face abstracliede rug[ciunea liturgicd gi de modalitatea de exprimare prin cdntare,pentru cd noi invdldm ceva prin acestea. Dacd aq fi venit eu aici, sd vd fin o conferin{d despreDomnul Hristos, gi ag fi inceput sd zic numai: ,,DoamneIisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-mi pe mine, pdcdtosul", imedial era sala goald,cd astao puteli zice qi singuri. or voi, cei care ali venit, afi venit sd auzili o conferinld intreagd, sd auzi[i nigte idei. La fel, cdnd facem o slujb[, noi spunem nigte cuvinte care ne ajutd s[ ne angajdm.Spunemin.rug[ciune cdtre Maica Domnului, de exemplu: ,,Preasfhnt[ St[pdna mea, de Dumnezeu Ndscdtoare,care eqti lumina intunecatului meu suflet, nddejdea,scdparea,acoperdmdntul,mdngdiereagi bucuria mea, mullumesc tie cd m-ai invrednicit a md impdrtiqi cu preacuratul Trup qi cu scumpul Sdnge al Fiului Tdu. Te rog, inviazd qi sufletul meu, cel omordt de pdcate,Maica Dumnezeului celui milostiv..." Sau la Pagti,,de exemplu, dacd ne-am duce la bisericd qi ar incepe cineva sd spund m.rmai: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui ,Dumnezeu, miluiegte-mb pe mine, pdcdtosul", nu ne-am simfi in atmosfera slujbei, aga cum ne simlim cdnd mergem acolo gi auzim: 59

Arhimandr itu I Teofi I p dr dian

',ziua invierii, popoare,s6ne lumindm!pagtileDomnului,pagtile!cd din moartela viafi gi de pe pdmdntla cer,Hristos-Dumn ezeune-atrecutpe noi, cei ce cdntdmcdntaredebiruinfd,,; ',Acum toate s-au umplut de lumind: gi cerul gi pdmdntulgi cele de dedesubt.Deci sd prdznuiascd" toatd,frpfura Invierealui Hristos,intru care s-aintdrit"; ,,cerurile dupdcuviinfi sd se vesereascd gi pdmdntuls6 se bucure.$i sr prlznuiascr toatdlumea ceavdnfid gi cea nevizatd, cd Hristosa ?nviat, Veseliaceavegnici". ,,Prdznuimomgrdreamorfii, sfbrdmareaiadului qi incepdturaartei viefi, veqnice;9i slltdnd, ldud6m'ie Pricinuitorul,pe Cet unut binecuvdntat, Dumnezeulpdrinfilornogtrigi preamirit,,. Iatd, sunt nigte lucruri, nigte monumentede g6ndire, niqte lucruri extraordinare,catene ridicd; qi noi nu putem renun{ala ere.cine vrea sd renun{ela ele, treabalui, dar sr gtifi cd Bisericaprin asta existi gi prin asta sesus{ine. - In ce fel Maica Domnului qi sfinfii sunt de fa{i cAnd ne facem rugiciunea particulari?

Dragd,Maica Domnului qi sfinfii nu sunt de fa[d,pentru cd ei sunt intr-un anumitloc ai nu au omniprezenfd,cum areDomnuiirririor. frJ;J; de fali ingerul pdzitor, du.. rugdciunile noastre,gi este de fala atmosferaaceasta?n cale"ut ne gdndim la sfin1i gi la Maicu oo-.r.rtul; qi lucrurileacesteanu r[man frrdiezonanfdin vegnicieqi in liturghiacosmic[. Noi agail inlelegempe Dumnezeu,ca nina inconiuruta" ingeri gi de sfinfi, gi ne rugdmcu incredin{areacd toatelucrurile ac-estea sunt de efect gi duc acoloundetrebuie. - ce ne putefi spunedespreacergrup de oameni,imbricafi in alb, care umbli desculti,caresedau ortodocgi. - Nici nu vreausEmai audde ei! Dragd,nu vd luafi dupaa$aceva... in Pateric e prezentaturmdtorurcaZ: la un par,'il. s-a dus Satana (dracul)in chip de cdlugdrgi vroia si intre la el. Parintele insda zis cdtrecel r :lip de cllugdr, cdtreSatana:,,zi: slavd ratdlui qi Fiului qi sfrntului Duh!o',dar acelaziceanumai.: ,,$i acumqi purureagi in vecii vecilor.Amin,,. $i, dac[ avdzut cd.nu-lpoateconvingesa zicd: ,,.Slav[Tatdluigi Fiului qi SfdntuluiDuh", nu l-a llsat sdintre. Aga gi noi: oamenii bgtia,din start trebuie ocolifi. Dacd, ar fi vrut Dumnezeusd fie agaceva,era prin rdnduialdbisericeastd. Tofi dqtia,care vin gi se prezintdpe ei ca fri ailui Dumnezeu,trebuieocoli{i. To{i suntem 60

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

fiii lui Dumnezeu, dac6-i vorba! Toli cei care credem in Domnul Hristos suntem gi fii ai lui Dumnezeu, dar dacd vine cineva cu titlul acesta:,,Sunt fiul lui Dumnezeu", nu trebuie luat in seam6. Se zice cd la un pdrinte s-a dus, tot aga,Satanagi i s-a ardtatqi i-a zis: ,,inchin[-te mie!" $i pdrintelea zis: ,,Eu md inchin lui Hristos, de ce sd md inchin fie?" Sau cineva il intreabd pe un p[rinte: ,,Ce zici desprecei care au vedenii cu ingeri?" $i pdrintele rdspunde:,,Eu ii fericesc pe aceia care-givdd pdcatelelor". Gata, 6gtia din start trebuie ocolifi! Nici nu stafi de vorb[ cu ei! $i indemnafi-i gi pe allii s[ nu steade vorb[ cu ei. - Cum sii procedim ca si mergem pe drumul celor drep{i gi pHcufi lui lisus? Cum pot si-mi dau seama ci nu am inima neagrii, cii sunt smeriti, cu adeviirat credincioasi? in ce consti si-mi iau crucea qi si-L urmez pe lisus? Cum ne dIm seama dacii suntem smerifi sau mflndri? - Pdi, foarte simplu, dacd-li vin gdnduri de mdndrie, sigur nu egti smerit. Dacd faci nigte lucruri sd ieqi in evidenfd, sigur nu egti smerit. Dacd nu faci nigte eforturi ca sd te depiqeqti pe tine, sigur nu-fi iei crucea. Dacd nu faci nigte fapte care-fi inmulfesc credinfa, sigur iji scadecredinfa. Aga cd se poate, dar dacd totugi ai impresia cd nu te poji verifica pe tine insuli, noi avem posibilitatea s[ ne verificdm cu o congtiinld str[in6, superioardnou6, prin congtiinfa duhovnicului. ii spui: ,,IJite, imi vin gdnduri agaqi aga", iar el ifi spune...De exemplu, ii spui cd ai gdnduri de mdnie, gi el zice: ,,Fii atent, cd ai gdnduri de mdndrie, de-aia ili vin g6nduri de m6nie". Sau ii spui cd eqti teronzat de gdndul de ingrijorare pentru Aluade mdine, gi-fi zice: ,,Sigur n-ai credinfd". $i agamai departe...te pofi verifica, dacdvrei sd te verifici. - Care estepicatul impotriva Duhului Sfint? - Sunt mai multe, nu-i numai unul. Pdcat impotriva Duhului Sffint este, de exemplu, necredinfa, este credinla cate nu urmeazd invdlitura Bisericii, este nddejdea prea mare in bundtatea lui Dumnezeu, este deznidejdea, este apostazia,adicd lepddareade credinla cea adevdratd.Sunt mai multe care sunt socotite pdcate impotriva Duhului Sfhnt. $i sunt, de fapt, acele pdcatein care eqti qi te crezi cI nu eqti intr-un anumit pdcat, ci te consideri pe cale bun6; gi atunci nu pofi iegi din devierile in care te giseqti. - Daci Dumnezeu di Duhul Sf0nt celor care I-L cer, se poate indepiirta sau pleca de{initiv Duhul lui Dumnezeu de la cel care greqeqte? - Se crede cd Duhul Sfhnt r[m6ne in sufletul omului p6nd la moartea omului. in cel careL-aprimit laBotezpe Duhul Sfhnt - cum il primim tofi, la 6l

Ar h imandr i tu I Teofi I P drdi an

Botez - Duhul sffint Se ascundein addncurilefiin{ei umane gi r6m6necumva nelucrdtor, in sensul cd e astupat de rdutdlile omului; dar pentru cE existd posibilitateade pocdinfdp6ndla sfrrgitul viejii,,Biserica invafa c6 Duhul Sfhnt estepdnd la sfhrgitulvielii cu putinfa de a lucra in sufletul omului. - cum putem dobflndi mai multi pace sufleteascr gi o rugiciune curatl? -Dragd, mai intdi de toate, paceasufleteascde un rezultat al unei viefi dupd voia lui Dumnezeu. Cu cdtinaintezi in cele pldcute lui Dumnezerr) cr] atdt inaintezi qi in pacea sufleteqgcd.in Filocalie se spune cd nepdtimirea estepaceainimii; in mdsurain care ai nep[timire, adicd in mdsurain care nu egti fbrdmifat de patimi, in aceam6sur6vine gi paceasufletului. - Cum pot si ajung si-i iubesc mai mult pe cei ce-mi fac riu? - Poli sd ajungi s6-i iubegti mai mult pe cei care-fi fac r6u, dacd ajungi la mdsurile acelea de care vorbegte Sfhntul Isaac Sirul: ,,cei impatimili Je iubire fald de Dumnezeu, cei nepdtimagisunt dispuqi sd sufere de zeci de ori pe zi gregelile altora qi necazurile care vin, gi totuqi nu se pot sdtura de oameni". Pentru cd au ajuns la o mdsurd in care nu mai pot fi clintiji din bine. De exemplu, in Pateric se spune despre un p[rinte cd ,,din multa bundtate,nu mai gtia ce-i rdutatea".Asta nu-i o chestiunepe care o realizezi printr-o metodS,ci esteo chestiunepe care o realizeziprin piogresul sufletesc. - ce trebuie si facem pentru a fi mai buni, mai infeleptioin aceasti lume plini de haos? $i cum ne putem face noi datoria fati de lume, ca si devini mai buni? - Nu putem sd facem ceva anume, dec6t cd dacd ne imbundtdfim pe noi, poate-i tragem qi pe alfii pentru bine, prin exemplul nostru. rju. nu putem sd-i influenldm pe oameni decat inaintand noi ingine in bine. Dac6 te faci mai bun, aduci bundtatein jurul tdu, aqacum cei rdi arducrdutatein iurul lor, intineazd atmosferasau o coboard. - Care ar trebui sI fie rolul preotului in societateade azi? - Dragd, rolul preotului in societateade astdzieste acelagirol pe care l-a awt totdeaunapreotul: sd fie slujitor al lui Dumnezeupentru binele oamenilor. - Cum este Biserica de(inltoare a tezaurului harismatic revirsat prin Sfintele Taine? - Biserica, f,rindo institulie intemeiatd de Domnul Hristos, are darurile cdte-i trebuie omului ca si se mdntuiascd. 62

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Care estetemeiul cinstirii sfintelor icoane? - Drag6, dacd crezi cd pe icoand e reprezentatMdntuitorul sau Maica Domnului sau sfinfii lui Dumnezet, atuici eqti cinstitor de icoane. in secoleleVII qi VIII, c0nd au fost discu{ii in Bisericd in legdtur6 cu cinstirea icoanelor, cu imp[rafii iconoclagti, distrugdtori de icoane, atunci apdrdtoii icoanelor au zis aga:dac6 Hristos are un chip, atunci noi sunterncinstitori ai lui Hristos cinstindu-I gi chipul Lui. $i, pentru c6 Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a ficut om gi are figurd uman6, are un chip, atunci noi putem si reprezentdmchipul Lui, iar cinstind chipul Lui, ne manifestdmcinstirea fatd $i de Domnul Hristos, cel mai presusde chipul Lui, dar care are totugi un-chip. Haidefi sd vd povestesc ceva. in 4 martie 1990 am vorbit eu prima _ datd la televizor; dupd o vreme, cdldtoreamcu maqina gi era cu noi o femeie de prin pdrlile noastre, de-acolo, de pe la mdnIstiie. $i zice: ,,p6rinte, v-am vdzut la televizor; asa m-am bucurat c-afi fost gi in casa noastr[!,, Adic6, prinimagine qi prin cuvdnt.zice: ,,sd,qti{i c-am pupat televizorul!,, Acuma, .1 d: fapt nu pupa televizorul in general, ,,fiui sd mai pup o dati televizorul!", ci l-a pupat fiindcd vorbeam eu atunci, iar ea s-a bucurat aga de tare, cd a pupat televizorul care m-a aduspe mine acolo. cam aga este gi cu.icoana.pupi icoana pentru cd-l aducepe sfhntul respectiv in congtiin[a ta, in atmosferata, in casata, in cuprinsul inimii tale. Dacd gdndili aga,atunci qtifi de ce cinsteqteBisericaicoanlle. Poate cd sunte{i unii cu influenfe din 6stea, neoprotestante,sectare, influenfe de naturd protestantd,in general... c6 ,,icoana^e idol,,. si gt4i ca nu-i idol! ce deosebiree intre icoand qi idoli Ar zice sectarii: ii.io ,,t deosebire,cr gi idolul, gi icoana,tot la fel: icoananu vede, nu vorbegte, nu aude q.a.m.d.gi tot aga-i qi idolul: nu vede, nu vorbegte,n-aude; iatd,cd" nu-i nicio deosebire intre icoand qi idol". ins6, dacd gande$ti a$a, nu gdndeqti cum trebuie! De ce? Fiindc6 eu n-am nevoie de icoand ca sd-mi uoibearia. pentru cd-mi vorbegteDomnul Hristos in Evanghelie sau imi descoperd ceva in congtiin[a mea, in rugdciune. N-am nevoie ia ma audd icoanu, gi-ugu, nu "d ,zic: icoan[, ajuti-md pe mine!, ci zic: ,,preacurafului T[u ct ip n. inchindm, Bunule, cerdnd iertare lreqelilor noastre, Hristoase Dumnezeule, cd de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe cruce, ca sd-i mdntuiegti din rolia vrdjmagului pe cei pe care i-ai zidit. pentru aceasta,cu mulfumire ili strigdm !ie: Toate le-ai umplut de bucurie, Mdntuitorul nostru, cel ce ai venit sd mdntuiegti lumea". Deci eu vorbesc cu Domnul Hristos, pornind de la chipul Lui; nu.zic: chipule al Domnului Hristos, auzi-md,,miluiegte-md. Deci iatd c6'icoanae altcevadecdtidolul. Ce esteidolul? Idolul este o inchipuire, fbr[ existenfd; adicd iqi inchipuie omul c[ existd o putere, o fiinfd, garede fapt nu existd. i$i inchipuie chipul acela gi il face gi iicinstegte in locul lui Dumnezeu, adic6-l pune in locul lui Dumnezeu qi zice:,,Nu me 63

Arhimandritul Teofil Pdrdian

intereseazdDumnezeu,ci mi intereseazdidolul 6sta". or icoana nu_i in locul lui Dumnezeu,ci e impreundcu Dumnezeu. $i atunci, existd o deosebireintre. idol gi icoand? Da, exist6! ce deosebire? Idolul te dep1rteazd de Dumnez.eu) e'in locul lui Dumneze.-,iar ic-oa1ate apropiede D]mnezeu, e pentru Durnnezeu.Dacd gdndim aga, gdndimortodoxqi atuncigtimde ce sf cinstimicoanele. cdndva,a venit un sectarpe la mine,la m6ndstire... Mi-a pdrutbine cd int6mplat treaba asta! Noi avem nigte icoane pe lemn, lailtar,pe care Ti !-u le cinstim,le sirutdm,ne atingemde ele cu evlavie...girlre el cdtre mine: ,,Pirinte, ce rost ale si pupi scdndurile6stea?',Adice ,,scdnduri,,erau icoanelepe lemn. $i-i zic: nidi frate,uite ce-i, dacdtu pupi scdnduri, s6nu pupi! Cd eupup icoane,nu pup scdnduri! - ce ne pute,tispunedesprefilmele cu risus?Sunt eleo incilcare a canoanelor? Drag[, eu personalnici n-agface,nici n-agviziona filme cu Iisus. Sunt o materializarc,aq zice eu neevlavioase,a unor lucruri care trebuie finutein cinstegi, intr-un fel, in mister. - care este raportur dintre harul divin qi starea morali a preotului slujitor? Preotulslujitor, orice staremoraldar avea,esteun mijlocitor. Asta e invdlItura Bisericii. - ce si faci un sofin cazulin caresofiagi-apierdut controlul minfii, ii injurr qi-i dricuiegte pe copii gi raceo permanenti sminteali fl h_uleqle, in familie?Ea a fost dusi in spitaieola manistiri, dar situafiacontinui. - cred cE lucrul cel mai bun de 'ftcut in caztxi de acesteaeste o internareundevaundenu-i mai deranje azd"pe cei din jur. - Pentru a putea acoperi picatele fratelui nostruodeseori este neloie si minfio uneori cu riscuri mari. cum pofi cunoaqtecind este minciunii?saucAndminciunaaceastaesteplcat? Dragd,e greu de stabilit asta,doarde ra caz la caz sepoate rezolva chestiunea,nu poli sd grseqti o metodd generaldpentru toate cazurile. Acuma,noi totugitrebuiesi qtimun lucru: noi nu avemdatoriasdacoperim pdcatelenumai aga,ca sd le acoperim,ci dacdo facemdin iubire saudacd plcatele aceleacarese fac nu au consecinfein societateain carehdim. De exemplu,in Psalmul100,careseciteqtein fiecarezi la ceasulI, sespune: ,,Nu voi suferi inainteaochilor mei nicio fapt6 netrebnicd;pnrtur.u nelegiuitdo voi uri. Pe cel ce se depirteazd,de lamine, nu l-am cunoscut. 64

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

ochii mei peste cei credinciogi, ca sd qad6aceia impreund cu mine. cel ce umbl6 fdrd prihand, acela-mi va sluji mie, iar cel ce umbld cu viclegug nu va sta in preajma ochilor mei, nici nu va sta iniuntrul casei mele cel ce spune minciund. in toatd dimineala voi pierde pe toli ticdlogii din far6, ca sd stdrpescdin cetateaDomnului pe toli cei ce fac fbrddelegea". Este vorba gi despre starea noastrd interioard, gi despre un fel de curdfire a rdutdfilor din jurul nostru. - copiii rezultati din pirin{i care n-au fost cununafi ra biserici au de suferit in via{a lor din c^\za acestor pirinfi? -Dragd, e foarte greu de qtiut lucrul 6sta,pentru c[ de suferit suferd qi cei care au pdrinfi cununaji, qi cei care au pdrinfi necununali. Aqa c6 e greu sd spui... Aga, dac6-fi vine lie in minte: ,,A, pdi stai, cd pdrinfii dstuia sunt necununati gi de-aia sufer6!", spui, dar asta-i aga,o afirmalie arbitrard; noi n-avem voie sd scoatemniqte concluzii pentru care nu avem un temei. De suferit, suferd gi unii, gi alfii. Nu se poate spune cd cel care are pdrin{i cununafi nu sufer6,iar cel care are pdrinfi necununafisuferd. Dar fbr[ indoial[, nu-i totuna sd apari intr-o familie unde e binecuvdntarealui Dumnezeu, sau sd fii dintr-o familie in care nu-i binecuvdntarea lui Dumnezeu. Dar omul, dup6 ce igi dd seamagi dupd ce intrd in atmosfera de gdndire corectd, se poate valida in sensul acesta, c6 binecuvdntarea Domnului o poate aduce asupra lui pentru faptele lui bune sau pentru angajarea lui religioas5. - Cum sI ne rugim si ni se ierte plcatele, daci am flcut chiuretaje? Domnul Hristos iartl crimele sivirgite prin avort? - Dragd, Dumnezeu iartd tot, nu existd nimic s[ nu ierte Dumnezeu, dacd se ajunge la condifiile iertdrii. Noi cerem iertarealui Dumnezeu pentru orice pdcat, qi Dumnezeu gtie in ce mdsurd ne putem face noi vrednici de iertarea lui Dumnezeu. Numai cd trebuie sd ai in vedere qi nigte lucruri de felul acesta: de exemplu, dac6- ai, fbcut un chiuretaj, apoi, c6nd ai posibilitatea si aduci un copil pe lume, il aduci gi pentru cd nu l-ai adus pe acela pe care ai fi putut sd-l aduci; gi atunci, e nddejde de iertare de la Dumnezeu. Dar eu cred c[ qi la optzeci de ani ar face femeile chiuretaje, dacdar mai putea fi in situafia de a rdmdnegravide. - O femeie-mami, care este la pensie, ce este mai bine si faci: si se retragr la o rnflnistire, unde si trriascr numai in post gi rugiciune pentru copiii ei gi pentru ea, sau si stea pe lingi copii Ei si-qi creasci qi nepofiiodar si se roage mai pu{in? 65

Arhimandritul TeoJil P drdian

- Dragd, eu cred c[ omul trebuie sd fie angajat gi sd se mdntuiascd tn condiliile lui; deci acea femeie nu trebuie sd se duci la mdndstiregi s[ nu se mai gdndeascdla ce se intdmpld in urma ei".Adevdrul este cd sunt oameni care-s aga de doritori sd-I slujeascdlui Dumnezzu in mdndstire,incdt nu se mai pot angaja,nu mai pot rdm6ne in societateaiR.care au tr6it in familia lor. Dar cred cd totugi nu e firesc; firesc este sd stai gi s[-!i creqti copiii gi nepofii gi strdnepofii,pentru cd la Cununie aqase spune:,,Sdvad[ ei pe fiii fiilor 1or". Ins[ mai e ceva, gi anume sunt unii care pleacd la mdndstire fiindcd s-au sdturat de lumea asta. Dumnezeu s-o odihneascdpe mama, cdteodatd zicea:,,Aqam-am sdturatde lumea asta!" $i totugi, nu s-a dus la m6ndstire,a stat acolo s[-gi vadd de familie gi de ce-a trebuit s[ facd. - Ce pirere avefi despre teoriile care spun ci urmitorul popor ales ar fi cel romin? - Nu qtiu dacdar fi cel romin, poate cd allii zic cd poporul lor. E greu de stabilit treaba asta. Sd fim cumsecade,c-apoi ne-alege Dumnezeu gi ca popor, gi ca persoane. - De ce Domnul lisus llristoso Care este atotputernic, ii di voie diavolului si acfionezeprin farmece qi vriji in dauna omului, care este fiicut dupi inflfigarea Domnului? - Drag6, Sfrntul Apostol Pavel, in Epistola cdtre Romani, are un cuvdnt pe care-l cam uitd creqtinii, qi anume: ,,Fifi infelepli faf6 de bine qi nevinovafi fafd de rdu, iar Dumnezeu va zdrobi repede pe Satana sub picioarele voastreo'(Romani 16, 19-20). SAqtifi cd nu-s atdteafarmece cdte rdutdfi sunt in lumea asta,numai cd oamenii mereu iqi inchipuie cd influenfele rele care vin asupra lor sunt de naturd diavoleascd.In realitate, sunt de multe ori lucruri care se pot explica organic, se pot explica medical q.a.m.d.Aqa cd Dumnezeu ing6duie rdutdfile pentru cd pot fi folosite gi sprebine, in anumite canri. $i-apoi sI gtili ceva (gi asta ag wea sd fine{i minte de la mine): noi suntem inconjurali de taine qi nu putem avea pretenlia ci infelegem toate tainele. Adic6: gtiu tot, gatat $tiu c6-i farmec, gtiu cd-i influenfd diavoleasc5...Nu-i aga! Sunt atdtealucruri pe care, la drept vorbind, nu le gtim. $i-atunci, de ce sd punem noi pe seamavrdjmaqului lucrurile care, de fapt, nu sunt de la vr6jmag? - Credefi ci mai este posibilii o revela{ie absoluti in ziua de azi? $i, dacii da, poate dovedi aceasta o leglturl a celui ce o primeqte cu divinitatea? $i ce fel de legituri? 66

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Dragd, e foarte greu de spus lucrul acesta,pentru cA pot fi gi niqte influenfe strdine de revelafie, prezentateca revelajie. Cum am spus de [ia care zic cd sunt ce gtiu eu ce, fii ai lui Dumnezeu sau nu gtiu ce. PEi, dla poatecd in mintea lui chiar e convins ci asta-i situalia: el e fiul lui Dumnezeu, alesul lui Dumnezeu,trimis de Dumnezeu q.a.m.d.$i-atunci, cum il pofi convinge cd nu-i aga? - Care estediferenfa dintre mindrie gi slavi deqartii? - Mdndria esteatunci c0nd ai cu ce te mdndri gi te m6ndregti,iar slava degartdesteatunci c0nd te mdndreqticu lucruri pe care nu le ai. De exemplu, te pofi mdndri cu un talent pe care-l ai, gi pofi sd te mdndregticu un lucru pe care-l doregti, sd zicem, dar nu-l ai; gi te-nchipui tu cd ce fain ar fi dac6ai fr aqa sau dacd ai fi nu-qtiu-cum. Cam in felul acesta...Dar, dacd wefi sd v[ edificafi mai bine, citili din Filocalia, volumul I, despre slava deqartd gi despremdndrie, din ,,Cele opt gdnduri ale rdutdfii", de Sf0ntul Ioan Casian. Sau citili din scara Sfhntului Ioan Scdrarul, unde sunt doud capitole, separate,despre slava degartdgi despre mdndrie. Cei mai mul1i ins[ dintre cei care au studiat lucrurile acesteaconsiderd cd mdndria gi slava deqartd sunt aspectediferite ale mAndriei, de fapt. - Iertarea plcatelor poate fi obfinutl numai prin spovedanie sau se poate obfine qi printr-o viafi religioasi qi prin ciinfi puternicio prin respectareaporuncilor Domnului? -Dragd, e foarte greu de spus cd iertareapdcatelor poate fi primitd qi altfel decdt in rdnduiala spovedaniei, de vreme ce Domnul Hristos a dat oamenilor puterea dezlegdrlipdcatelor.N-ai niciun motiv sd n-o cauli acolo unde o pofi avea, gi sd doreqti s-o ai acolo unde nu-i sigur c-o poli avea. in Biserica ortodox[ se considerd,cd, iertarea pdcatelor se dd celor care se spovedesccorect, care se spovedesccu poc[infd. Nu aqa,cd te duci numai qi spui niqte lucruri, cdte le spui, ci cdnd faci un lucru cu adevdratreligios. - Cum explicafi versetul: ,Lu'irr..put era Cuvffntul qi Cuvflntul era la Dumnezeu qi Dumnezeu era Cuvflntul" (Ioan 1, 1)? - E vorba de Domnul Hristos, de Fiul lui Dumnezeu,Care la inceputul existenlei, la inceputul creajiei, exista qi era din Dumnezeu. - Care esteraportul dintre Adam qi Iisus Hristos? - Sfrntul Apostol Pavel face niqte corelafii intre Iisus Hristos gi Adam, in sensul cd Adam este omul cu care s-a inceput existenfa umanr qi care a cdzut qi a adus,prin c[derea lui, moartea, iar Domnul Hristos este cel care e 67

Arhimandritul Teofil P drdian

Adam cel nou, Carc a adusinvierea. VA indic capitolul al 15-1eadin Epistola I cStre Corinteni qi capitolul al 5-1eadin Epistola cdfte Romani ale Sfdntului Apostol Pavel. - DacI ne-am pierdut o dati credinfa in Dumnezeu, o putem regisi a doua oarl? - Pdi, cu credinla s cam cum e cu cultura: dacd te lii de ea, o ai, iar dacd nu te fii, o pierzi. E greu sd stabilegti cum se poate redobdndi credin{a, dar eu un lucru gtiu: dac6 faci faptele credinfei, fi se inmullegte credinfa, iar dacd faci fapte de necredin{d, fi se inmulfegte necredinfa. De exemplu, cineva care nu merge la biserici, de cAte ori nu merge scade in credinfd. Duminica trebuie sd meargi la bisericd, iar dacdnu merge, inseamndcd face o faptd de necredinld gi sigur cregtein necredin{6.Duminica cealaltdtrebuie sEmeargdla bisericd gi nu merge, iardgi cade din credinld qi tot in necredinfd ajunge. Dar dacd incepe sI meargd la bisericd, face fapte de credinld qi i se int[regte credinfa. Aga e gi cu postul, agae qi cu rugdciunea,qi cu citirea din Sfrnta Scripturb gi cu toate faptele care lin de credin{d. - Ce calitifi trebuie si indeplineasci cineva care vrea sI devinl preot? Care sunt condifiile morale pentru a putea fi hirotonit? - Drag6, Sstease invatd la gcoald,la teologie. In orice caz, Sf6ntul Apostol Pavel are niqte texte... de exemplu, in Epistola I cbtre Timotei, in capitolul al 3-lea, qi in Epistola c6tre Tit, sunt indicate condiliile pe care trebuie sd le aibd cineva care se face preot. in special trebuie sd aibd o viafi curat[, o viafd care sd-l recomande.$i mai ales trebuie s[ aibd nume bun. - Mintuitorul mai estenumit qi Emanuel. De ce estenumit aga? - in cartea proorocului Isaia (7, 14) e numit Emanuel, care inseamnd ,,cu noi esteDumnezelr", ardtdndraportul M6ntuitorului cu oamenii. - Daci Iuda s-ar fi intors la lisus, dupi tridarea sa, ar mai fi existat iertare pentru el, ar fi fost primitl pociin{a sa? - Drag[, de vreme ce nu s-a intdmplat aSa,nu cred cd mai e cazul sb specullm nigte lucruri de felul acesta.Dar noi credem cd Dumnezeu iartd tot, cdnd existd condijiile iertlrii. Aga cum i-a iertat pe rdstignitori, cel pufin cum S-a rugat pentru rdstignitori, cdnd a zis; ,,Pdrinte,iart[-le lor, c[ nu qtiu ce fac!", poate cdl-ar fi iertat qi pe Iuda, tot pentru cdn-a gtiut ce face. - Simbolul niceo-constantinopolitan precueazil ci Mintuitorul veni cu slavi, si judece viii gi mor{ii". Dintotdeauna s-au vehiculat ,rva 68

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

diferite date ale acestei Parusii, iar in momentul de fatr se vehiculeazi anul 2000. Privind viafa religios-morali contemporani, se poate vorbi de o Parusie foarte apropiattr? - Eu cred cd nu, pentru cd inaintea lui Dumnezeu,mia de ani e ca ziua de ieri, ce a trecut. Dacd privim lucrurile cu mdsurile omului, poate da, ins6, dac6 privim lucrurile cu mdsurile lui Dumnezeu, poate cd nu. ceea ce qtim noi estec[ nu qtim... Asta e important: sI qtim c[ nu gtim cdnd va fi qi sd fim totdeaunapregdtifi, ca sd poatd fi oric6nd pentru noi. Dar sd avem in vedere gi faptul cd noi agteptdmanul 2000, ins[ poate cd deja suntem in anul 2000. De ce? Pentru cd" era noastrr este stabilitd gregit. Anul 1 al erei noastrea fost socotit anul753 de la intemeiereaRomei. Calculul erei noastre, al erei cregtine, a inceput cu anul Nagterii Mdntuitorului nostru Iisus Hristos, dar calculul s-a fbcut pentru prima oar[ in secolul al vl-lea, or cei din secolul al vl-lea nu mai puteau avea o evidenfEprecisl a anului Nagterii Mdntuitorului. S-a luat convenlional anul 753 de la intemeiereaRomei qi s-a zis: acestaeste anul f . insd studiile care s-au fbcut au adus la iveald faptul c6,la anul 753 de la intemeiereaRomei, Irod nu mai exista, qi atunci n-ar fi putut avea loc confruntdrile gi situa{iile care sunt prezentatede Sfhntul Evanghelist Matei; qi-atunci, s-a ajuns la concluzia e6 era noastrde greqit[ cu weo patru ani, c[ trebuia luat ca an de plecare al erei creqtinenu 753, ci 749. or in cazul acesta,noi suntemin anul 1995,dar in realitatein 1999. Iar anul 2000 nu va fi anul 2000 cel real, ci 2005 sau 2006. Aga cd degeabaagteptdmanul2000, c[ nu gtim cdnd e. - Cum putem impiedica faptul ca rugiciunea si devinii uscatii qi firi triire? - N-avem cum, cI toate ale omului sunt la nivelul omului qi cum (i-e via[a, aqafi-e rugdciunea. * Sunt primite rugiiciunile spuse numai cu buzele, dar netriite interior cu inima? r. ( - Sunt primite, pentru cd nu-i poli cere unui copil sI meargd la acelagi pas cu un om mare. Deci eu md rog cum pot, gi Dumnezeu imi primegte rugdciunea, aga cum a fost vorba despre tatdl fiului lunatic, cdnd a zis cu lacrimi: ,,Cred,Doamne,ajutd necredinleimele!" (Marcu 9,24). $i credea, qi nu credea. $i Domnul Hristos n-a zis: ,,A, pdi dacd nu crezi cdt trebuie, n-am ce-fi face!...", ci l-a ajutat in starealui. Nu putem ajunge la mult decdt de la pufin, de la e6t,suntem.DacS facem ceva pentru mai mult, ajungem la mai mult. cum am spus,cu credinfa e cum e cu cultura. Nu pofi sd ajungi sI faci geometrieanalitic[ inainte de a face geometrieplan[. 69

Ar him andritu I TeofiI P dr di an

- cum ajutim mor{ii prin Liturghie? cind moare cineva firi Iumini, ce trebuie ficut ca si primeasci aceastl lumini? - Nu ai ce face. Dacd,a murit fbr6 lumind, te gAndegtila el c-a murit fbrd lumin6. Noi considerdm cd moartea cea creqtineascd,pentru care ne rugdm cdnd zicem: ,,Sfarqit cregtinescviefii noastre...", este qi cu prezenfa unei lumdnrri, in sensul acesta,cd omul atrditcreqtinegte, in lumind, gi wea sb moard in lumind. Dar nu se poate zice cd cineva care n-a avut o lumdnare la cdpdtdi cdnd a murit e pdrdsit de Dumnezeu sau a fost lepddat de Dumnezeu. $i atunci, ne rugdm pentru el cum ne rug6m pentru orice mort, cu lumind sau ftri lumin6. Nu pqli sd faci ceva anume. rar cdt priveqte slujbele pentru morfi, noi avem bucuria de a-i cuprinde pe morfi in gdndurile noastre,in conqtiinla noastrb,ca gi c6nd ar fi vii. Eu nu mi gandesc niciodatb la pdrinfii mei ca la nigte morli din cimitir, ci md gandesctotdeauna ca la nigte vii pe care-i am in congtiinla mea qi cu care n[ddjduiesc sd m[ int0lnesc candva gi pentru care pot face rugdciune; gi m[ bucur cd pot sd md rog, c[ am acest dar de la Dumnezeu in Biserica Ortodoxd, ca sd-i am in vederein continuare;deci nu i-am pdrdsit. Duminicd, s-a fbcut la noi la mdndstire un parastaspentru un preot - cunoscut de mine - qi pentru sofia lui. un om care m-a ajutat pe mine foarte mult. $i, dupd Liturghie, inainte de a incepe parastasul,a venit sora mea la mine - eu am o sord la victoria,ldngl, mdnistire - gi m-a atenfionat c6-i acolo qi cd vrea s[ vorbeascdcu mine. $i-i zic: dragd,,nu pot sd vin acum, fiindcd trebuie sd stau la parastas,c6-s prieten gi cu mor,tii, gi cu viii. Dupd aceea,intr-un cuvant scurt pe care l-am linut la parastas,le-am spus oamenilor ce mi s-a intamplat gi cum am zis, cd-s prieten qi cu morfii, gi cu viii. cum sunt prieten cu morfii? Mai pot fi prieten cu morfii? Da, pot fi! cum anume?P[i, uite-aga,cd mor,tii nu-s.morJigi sunt sigur cd, dacdar avea posibilitateade a se manifestacum s-au manifestatca vii, s-ar fi manifestat fafd de mine cu aceleagisentimente,iar eu ii consider ca pe niqte vii departe de mine, a$a ca qi cdnd ar fi un prieten al meu in America, de pildd, gi am fa{d de el exact sentimentele pe care le-am avut cdnd era aici, p6nd"n-a plecat in America. De ce? Pentrucd nu gi-a schimbatlocul, nu gi-a schimbat pozilia din inima mea. Am zis cd aqa-sprieten cu mor{ii. Ei, dar acuma sunt prieten gi cu viii. cu viii, cu cine? cu copiii lor, care fEceauparastas.Sunt tot aga de prieten qi cu viii, cum sunt prieten cu morfii, run ugu-, de prieten cu morfii, cum sunt prieten cu viii. $i mi-a pdrut tare bine cd mi-a venit ?n cap sd zic aSa,cd-s prieten gi cu mor,tii, gi cu viii. - Cum pofi uri picatul in mod concret? Si nu ne rispunde{i numai:,,neficflndu-1". 70

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

- Dar cum sA vd rdspund?Mei frafilor, in mod concret ur69ti p[catul atunci cdnd nu vrei pdcatul, cdnd p6catul il consideri ca pdcat; atunci il ur[gti. Dar dac6-1consideri aga,un lucru obignuit... A venit odatd la mine la spovedit un tdndr qi l-am intrebat: dar cu pdcatele sexuale cum stai? ,,Pdi, zice, catoatd lumea!" in cazul 6sta,apdi nu urdqti pdcatul! - Pentru dezlegareacununiilor ce trebuie flcut? - Dragd, cu dezlegarea cununiilor lucrurile stau aqa. tn tsta de intrebdri ajutbtoarepentru cel ce se spovedeqte...pentru c[ noi trebuie totuqi sd intrebdm... De exemplu, la mine vin oameni la spovedit qi le zic: no, spune! ,,Pdi, zice, intrebafi-md dumneavoastrS!"Ar trebui sd vin6 el s[-mi spun6,nu s6-l intreb eu. $i bineinfeles cd-l intreb: la bisericd mergi? g.a.m.d. Iar in lista care e cuprinsd in rinduiala de spovedanie este qi intrebarea aceasta:,,Ai legat cununiile cuiva?" Dar nu d[ nicio indicalie cum anume se leagd cununiile cuiva. $i-apoi se duc, mai ales fete mai in vdrst6, se duc pe la ghicitori, se duc pe la preoli care deschid cafteaqi care, de fapt, deschidnumai ca pretext cartea,cd nu pot citi ce le spune, cd in carte nu scrie aga.Eu am frcut odatd o experientd...avenit cineva la mine gi-mi zice: ,,Pdrinte,imi deschideli9i mie cartea?" Zic: da, una de englezd- aveam o carte de englezdacolo. No, acuma, dacd eu i-aq fi deschis cartea aia de englezd- gi mai ales cum e sistemul 6sta Braille, de nu-l cunoagtemultd lume -, puteam sd-i spun ce vroiam eu de-acolo gi puteam s6-i spun cd nu-i de englez6.Ei, nu se poate aga ceva! Dar, md rog, dacd se duc la oameni din dgtia, care au pretext cu cartea...Ii intreab6: ,,Cd!i ani ai? - Treizeci. - A, pdi !i-s cununiile legate, dacd nu eqti mdritat6". Adicd, domnule, dacd ai ajuns la vdrsta asta, se poate presupunecd nu te mai cdsdtoreqti,sd zicem. Sauvine cineva de pe la Vdlcea,la mine, un tatd cu fiica lui, cd,,nu se miritd fata". $i zic eu:.c6!i ani are? ,,Noudsprezece".Zic; eu am o nepoatd care-i de 32 de ani, gi incd nu-i mdritatd. $i aq face ceva pentru nepoatS-mea, dacd aq putea. Dar n-am ce face. $i atunci, omul zice cdtre fat[: ,,Hai sd mergem, cd ftcurdm drumul degeaba!" Pdnd la urmd, nepoata mea s-a mdritat, dar la 36 de ani. DacE a zis cineva cd e legatd cununia, nu i-a spus c[ numai pAnI la 36 de ani e legat[, ci a gdndit cd elegatd pe toatd vremea. Aga c[ asteasunt chestiuni foarte relative, nu trebuie sd vd fr[mOntafi pentru niqte lucruri:.. ,,cd e legatd cununia". Pdi cum elegat6, cine-a legat-o, de ce a legat-o, o'ine.o dezleagL,cum o dezleagd?$i vine la mine cdte cineva gi zice: ,,Pdrinte, s6-mi facefi nigte ruglciuni de dezlegarea cununiei". Acuma, ei n-au de unde sd gtie care rugdciune e de dezlegareacununiei 9i 7l

ArhimandrituI TeofiI p drdian

care rugdciune e de alti dezlegare. $i-atunci, eu le fac rugrciuni de dezlegarein general,iar ei pleacaiu gdndulcE acumi-am dezlegatcununia. Apoi, vededaci i-,amdezregat-o ori nir i-am derr"lui_o.n earitateaeste cd eu fac rug6ciunide dezlegurein general,pentru.a o"*gaiune de dezregarc a cununieinici nu existd. Mai vin unii oamenis6re fac molitvereSffintului vasile cel Mare gi nu gtiu ce. gi eu qtiu cd 6qtia-sde pe la ghicitori d;;; ra preofi din dia care umbl[ cu a$aceva...Zic: cinete-a tritis u $i ,,!aimi_u spuspdrintele cutare".Sau: ,,Mi.a spus femeia cutare,ghicitoarea -in.z cvtare,,.zic: md, stii ceva?Eu nu fac slujbede com3d1! Eu suntpreotqi gtiuce am deficut! - S-au ficut multe comentarii ra Apocaripsa Sfiintului roanoiar unelei-au insprim0ntatpe credincioqi.ce pi.... u'*1i lurpr. Apocalipsi? -Dragd',Apocaripsa,inaintede toate,este o cartedin Noul Testament, carein Bisericaortodoxdnu arecircula{ie...dec6t in ,.nr.rt cd estecuprinsi in Noul TestamenlEy gun9ryun singurcomentariu ortodoxla Apocalipsd, scris de sfdntul ar cezareit] du, sd cd nu-i un comentariu $tifi frndrel gtiinfific qi nici ad0nc. De exemplu,acolo, in'tegaturatu numarul fiarei, 666, se considerdcd acestnumai se scrie cu trJi 6 unul ldng|raltul. or numdrul666,la evreigi la grecisescriacu litere, ou ,o.in.. Aqainc6t666 s-a scriscu literele alfabetuluievreiescsaugrecesc, in Apocaripsd;cred cd grecesc,pentru c-a fost scrisdin limba greacd. Iar in felul acesiu, ur" o semnificafie.$i acolo,in comentariulsfhntului Andrei al cezareli,ia trei6 unul l6ngdaltul 9i zicecE"una-imdnia,una-im6ndria, una-i cutare...Nu-i un comentariu gtiinfific... Acuma, ce vreau.ey sd refinefi de la mine, in legdturdcu asta: ci Apocalipsa,ca toate cd4ile Nouiui Testament, nu s-a scris ca sd rdm'nd posteritifii. Singuracartedin Noul Testament care.rt. .rn fel de sfudiueste EpistolacdtreRomani,gi e totugi o carte ocazionard. Toatecdrfile Noului Testament- c6te sunt, 27 la numir - au fost scrise ca nigte scrieri ocazionale.Nimeni, niciun autor nu s-a gdndit cd scrierearespectivi o sd p"steritdfiiqi or s-o citeascdcei dii anutzooo, o" iilaa. Nu! ci ei au :iT:ii scnsaga,cum ne scriemnoi nigtescrisoriunii altora. smnturApostolpavel, de exemplu,a scris o scrisoarecdtreFilimon, gi uite cd scrisoareaaceeaa fost cuprinsbin Noul Testament. agaa fost ji .u apo.ufipru. $i Apocalipsapriveqtenigte lucruri contemporan. .u uuto*I, in special, nu contemporane cu noi. ins[ Bisericaortodoxd a fost totdeauna rezewatd" fafd de Apocalipsd.cum? Din Noul Testament, 26 decrrfi din cere27, deci pufin Apocalipsa,se citescla cultul ortodox l:ate.ma] in vreme de un an liturgic. Deci Evangheliile,FapteleApostolilor, epistoleleSfdntuluiApostol 72

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

Pavel, toate se citesc. La Apocalips[ nu se face niciodatd nicio referire 9i nici nu se citegteweun text. Inseamndcd Biserica a tinut-o cu o rezerv6. O avem in Noul Testament,o citim, ne folosim de ea, dar nu avem pretenfia cI o putem comenta.in orice caz, Biserica n-o comenteazd. - in perioada criticio femeia poate s[ meargl la biserici? - Dacd fine igiena gi gtie cum sd se r0nduiascdpentru a nu fi nicio impietate, eu cred cd poate, pentru cd e ceva natural, nu e ceva care o pune intr-o starede pdcdtuire. - Daci unul dintre sofi ii interzice celuilalt sof sii meargi la pirinfi ca si-i ajute, ce trebuie ficut? - Trebuie s6-l convingd cd nu se poate agaceva, pentru cd, dacdiubeqti pe cineva, ii iubegti gi pe ai lui. Sd qtili cd la mine au venit oameni care mi-au spus: ,,Pdrinte, niciodatd nu ne-a zis ginerele tatd qi mamd". Or aqa ceva nu-i cregtineqte! Acum am inceput gi eu sd intreb la spovedit:,,i1i cinsteqtipdrin,tii?- Da, bineinfeles!- Dar socrii?- Pdi, gi pe socri...- Dar le zici ,,tatd"9i ,,mam6"? - A, p[i nu le zic... - No, te duci acum qi le zici ,,tatd" 9i ,,mam6" 9i apoi vii la mine gi-mi spui cd le zici! Nu se poate, domnule! Adicd, dacd lii la unul, lii 9i la ceilal{i; dacd eu fin la solia mea, apdi fin la to{i ai ei, nu lin numai la ea.Iar dacd nu fii la ei, sd gtii c[ nici la ea nu fii!

- De ce il numeaupe Mintuitorul ca fiind Ilie sau unul dintre prooroci(cf. Matei 16,13-14;Marcu 6' 15X - Pentrucd se credeacI Ilie revine saucI Mdntuitorule cu duhul 9i puterealui Ilie, sau cd nu este Hristos, ci e un prooroc oarecare.Era o concepfiea vremii de atunci. - Nu este o copilirie si ciedim cii Fiul lui Dumnezeuputea acceptaispita?De ce mai existi acestepisod? - Existdpentruexemplulnostru,ca sdqtim cd ,,intruceeace a pdtimit, El insugifiind ispitit,poategi celorce seispitescs6le ajute"(Evrei2, l8). - Ce trebuie ii fac qi cum si-l convingpe un prieten care a intrat intr-o secti adventlsti2 ca el si se intoarci din nou in sAnul Bisericii Ortodoxe? - N-ai ce face,il lagiaqacume. t)

ArhimandritulTeofilPdrdian - De ce spun catolicii, in Crez, .,Side la Fiul,' (Filioque)? - Acesta este un adaos din secolul al vl-lea, cdnd, ca sd fie cumva contrabalansatderczia arienilora, care erainc6.desJulde intiritd, ca sd nu se creaddcd Fiul nu are calitdfile pe care le are Tat6l, s-a ad6ugat,la un sinod de la Toledo, din Spania, acest adaos la crez, in legdturi cu purcederea Duhului Sfrnt: ,,gide la Fiul" - Filioques,iar astaestespecificcatolicilor. Ins[ aq vrea sd refinefi un lucru: cd Biserica, p6n[ ra 1054,a fost una. cineva m-a intrebat pe mine: ,,Pirinte, ce-au fost intdi, catolici sau ortodocqi?"Eu i-am spus c-au fost catolici ortodocqi gi ortodocgi catolici. Pentru ci nu se punea problerpa,era Biserica una. Dar diferenfe au existat gi inainte de 1054, gi totugi Biserica a existat, cu diferenfe cu tot. Acuma, se insistd pentru re-unirea catolicilor cu ortodocqii... Bineinfeles, fiecare qezdnd cd unirea ar trebui s5 se facS devenind catolicii ortodoc$i qi respectiv ortodocqii catolici. Dar nu cred cd trebuie sd insistdm prea mult asupra faptului cd trebuie neapdratsd fie aga,adic6 ortodocgii s6 devind catolici sau catolicii sd devind ortodocai, ci s-ar putea o conviefuire a$a cum a fost pdnd la 1054, cand diferenfele existau... Dacd a existat diferenfa aceasta, din secolul al vl-lea, de pild6, (gi au existat gi alte diferente: qi cu data Pagtilor, gi cu altele gi cu altele) gi totugi Biserica a pufut fi una, tare bine ar fi dacd ar putea fi gi acum aga.Numai cd fiecare crede cd el e mai ceva. De exemplu, romano-catolicii au preofime necdsitoritd, preofii ortodocgi sunt cisdtorifi, iar greco-catolicii - care zic ei (dar n-au dreptate)c5 sunt puncte intermediareintre ortodocgi gi catolici, dar de fapt nu-s nici catolici, nici ortodocqi, la drept vorbind - au tot preofime cdsdtoritd. Ei, atunci romano-catolicii, care au preoli neclsdtorifi, de ce acceptd gi preofi c[sdtorifi, in canil dsta? inseamnd cd se poate conviefui, dacd oamenii ar f,r mai infelegdtori gi mai.binevoitori, pentru cd fiecare are specificul lui gi are limba lui gi are concepfialui qi agamai departe. - Este adevirat ce scrie presa despre reincarnare? Dumnezeu permite sufletelor si se intoarci in alte corpuri care se nasc, pentru iertarea plcatelor din alti via{i? - Acum, eu aq zice cd de asta s[-i intrebafi pe dia care scriu... Dar sd gtifi ci Biserica Ortodoxi nu consider[ necesardgi nu considerd adevdratd revenirea sufletelor. De ce? Pentru cd mdnfuirea la noi esteprin Mdntuitorul. nu este prin noi. Eu nu trebuie sd trdiesc o viafd in plus, ca sd fac nigte experienfe gi sd md fac mai bun, pentru c[ pe mine md mdntuiegte a

Erezie apdruti in secolul al IV-lea, care nega egalitatea gi consubstanlialilateaFiului lui Dumnezeu cu Dumnezeu-Tatdl qi prin aceastanega dumnezeireaFiului. t ,,qui ex PatreFilioque procedit" : ,,Carede la Tat6l Si de la Fiul purcede,,.

74

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioqilor

M6ntuitorul, nu md mdntuiesc eu, prin experientelemele, nici prin migr[ri prin diferite fiinfe gi ce qtiu eu mai ce. - De ce se scrie in Biblie ci picatele impotriva Duhului Sfflnt nu se vor ierta? Prin spovedanienu se iarti absolut toate picatele? - Se iartd toate,dar numai dac6le pdrdseqti;dacdegtiin ele,nu !i se iart6. - Fumatul esteun picat? - Da. Eu sunt tare impotriva fumatului, gi la bdrbali, qi la femei. Vin oameni la spovedit la mine gi-mi spun cd fumeaz5. Eu, dacd nu mai are niciun altpdcat, decdt [sta, cdfumeazd,ii spun: - Ne intdlnim c0nd nu mai eqti fumdtor. - Pdrinte,d-apdi c6t fumez eu, iau cdtevaligdri 9i... - Pdi, atunci de ce-!i mai p6ngdregtisufletul? Nu mai fuma deloc! - Pdi, sd vedem,cb nu qtiu ce... $i-atuncea,eu zic: la ce s[ te numdr, la fumdtori sau la nefumdtori? - Lanefumdtori. - Atunci, pe mine la ce s[ mi numdr? Cd eu sunt nefumdtor, nu tu! Deci pdcatul, ca sd !i-1 ierte Dumnezeu, trebuie pbrdsit; dacd nu-l pdrdsegti,nu fi-l iartd Dumnezeu. $i unii zic: ,,Pdi, pdrinte, dar sunt gi preoli care fitmeazlt" Zic: Ladia sd te duci! Sau zice: ,,Pdrinte,dar nicdieri nu scrie c5 fumatul estepdcat". $i zic: drag6,dar nici despredroguri nu scrie nicdieri. Tu ai vdzut vreun om drogat? C5 eu amvdzut gi gtiu ce fac astfel de oameni. $i nu scrie nicdieri ci trebuie sd evi{i drogurile, dar, cu toate astea,uite, noi susfinem cd trebuie sb le evili gi cd e pdcat sd te droghezi.Tot agae picat gi sd fumezi. ,,A, pdi - zice - ce fac eu e nimica toat6! - Ei, p[i dac5-i nimica toatd.lasd-tede nimica toatd!" - Explicafi, vi rogoinfelesul expresiei rrsirac cu duhul". - ,,Sdraccu duhul" inseamndsmerit, om care niciodatd nu-i mulfumit cu c6t arcalizat. Mereu wea mai mult, e angajatspre mai mult. - $i ce sensi-a dat acesteiidei Domnul Hristos? ' ,,Invdtafi-vd de la Mine, ca sunt bl6nd gi smerit cu inima, qi veli afla odihnd sufletelor voastre" (Matei 11,29). - Existi patru cruci: crucea cisitoriei, crucea fecioriei, crucea ciluglriei qi crucea celor handicapafi. Noi trebuie si alegem una din... - Nu-fi albgi niciuna, ci le ai, le primegti. Cine-gi alege? Sd qtifi c[ nimeni nu-qi alege suferin{a, dacS-iun om care g6ndegtebine; cd n-ai de ce. De ce sd-mi aleg suferinfa? Adicd Biserica zice: ,,Sfdrgit creqtinesc,ftrd durere, neinfruntat, in pace gi rdspuns bun la infricog[toarea judecatd a lui Hristos sd cerem" (deci fdrd durere), gi eu sd vreau durerea?Pdi, inseamni 75

Ar h imandritu I Teo/i I p dr d ian

cu nu-s cum trebuie. Sau _ne rugem pjntru inainte-st.tdtorulBisericii noastre:,,inr6i pomeneqte-I, Doarnn"e;. ir;ta4ffi;'t Arhiepiscopurgi Mitropolitul nostru,pe carediruieqte-rifintetoi rate uisericiin pace,intreg, cinstit, sdndtos,indelurgatin zile,'dreptt;rufeil-;;rla"*, adevdruluiTdu,, gi rdspundem: ,,Petofi 9i pe toatei',, _itropolit, ci gi pe to{i credinciogiiqi pe toatecredincioasele "i1q ii "y "r*ar'i. dorim intregr,srndtogi,in pace, indelungafiin zile. Asteasuntlucrurl g?.. lin de credinfd.gi_afunci,de ce sd zic: ,,Doamne, dd-micevade suferit!,,?poate:,,t;;rd;, fi_md s6nu suftr deloc'sdam energiilepe carele am,sprebine, spreinmullireabinelui,'. Nu-fi alegicrucea,cruceagi-odi Dumnez6u,iar tu-numai!i-o porfi, nu , _ !i-o alegi. - Marereteor^og arexandrinorigen are cuvinteelogioasera adresa gtiinfei medicinei.in ipostazacr eqti bolnav,.r.or*ndarea primi este medicul sufletesc,adici preotur duhovnic. Dacr i., acestcaz suferinfa continui, cum vedefiapoitul medicinei,adus in r.n.t - Pai bine,medicul "..rt dar n., nr*ui-*.ii".rr sufletesc,ci_l _sufletesc, trimi{i la doctor! se^ducela doctor,care-i spunemai bine dec6tmine, ca duhovnic,ce are de ftcut. La mine a venit oa]ata cinevasd md intrebece sd fac5' fiindcd are un duhovniccare-i zice sd nu se au.a ,a se operezede apendicitd, ci si rabde...p6i, nu qtiudacdel ;fi ;il;i,-in u"..u$i situalie, dacd,i-ar fi spusun duhovnic.Nu mergeaga, domnule!Trebuiesdte duci la oamenicareau o perspectivd, o pricepere, caregtiuceva.Nu aga:,,F5asta!',, gi tu habarn-ai ce se-nt6mpld. - Suntefide acord cu chimioterapia? - Sunt! - cflnd a cdzutsatan,inainte saudupi crearea omului? - Md, in treburi de-astea... Nu gtiu, pout" *ile puneli anume,s6 md-ncuiafi!in SffintaScripturdse zice: ,,ca;d am creatsterele,ingerii lui DumnezeuMi ldudau"(Iry 3g,7). Altceva noi nu gtim,dec6tceeace ni se descoperi.N-avem de unde ri qti-t cine se poate transportaacumala inceputurileexistenfeigi sr gtie exactc6nd s-a i"t".pr"t ,utare sau cutare lucru?in oricecaz, atuncicdnda c6zutomul, deja eracdzutingerulcel rdu. - E picat si-fi pui banii cu dobindi Ia CEC? - Drag[, eu cred-ci.nu-ipdcat,pentru c6 nu faci o ingeldciune prin asta.Dac-aifaceo ingelrciunesaudaca da." nu ra cEC, ci ra ,i-ai oamenicarenu-!i pot da camdta,afunci "u-aia, da. La mine mai vin unii oamenicare zic: - chiar toate le-ai fbcut?- Toate,prrinte, ,,Toateprcatelele-amfbcut! sd gtifi cr toatepdcatelele_am 76

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

frcut! - Bani cu camdtdai dat?(Fiindcd eu $tiu c[, de obicei, bani cu camdte nu dau ei.) - Nu. - Pdi, vezi cd nu le-ai fdcut pe toate? Acuma spune-lepe dleape carele-ai ftcut!" - in Psalmull42 se spune: ,Nu-fi intoarce fafa Ta de la mine, ca si nu mi asemiin celor ce se coboari in mormf,nt''. E adevirat ci sunt pirisifi de Dumnezeu cei care pleacl in mormint? - Dragd, cei vechi, mai ales cei din Vechiul Testament, socoteauc[ sffirgitul viejii e sf0rgitul omului, e sfhrgitul existenfei; gi-atunci, dacdziceav ,,Sd nu md laqi in morm6nt", insemna ,,sd m5 fii in viafd", nu pirdsirea in sensul cE cel mort e pdrdsit de Dumnezeu; pentru c[ Dumnezeu il are pe cel mort in vedere cum il are gi pe cel viu. Nu existd o posibilitate de a cddeade la Dumnezeu cineva care wea sd fie cu Dumnezeu. Sd gti{i cd mie nu mi-e fricd cd nu mI duc in rai. De ce? Pentru cd nu-mi pot inchipui c[ Dumnezeu respinge pe cineva care-I slujegte gi pe care-l miluiegte in viafd. $i-atunci, de cp s[ m[ respingi? Aga trebuie sd gdndim cu to{ii, daci ducem o viafd cum Ii place lui Dumnezeu. - in Evanghelie se spune: ooCeluice are i se va mai da, iar de la cel ce nu are, qi ce i se pare ci are i se va lua" (Mt 13, l2). Ce inseamnl asta? - Este vorba despre cunoqtinld qi fbptuire. Cel care crede ci are cunoqtinld de Dumnezeu, dar nu are frptuire, va ajunge in situalia sd igi dea seamacd nici cunoqtinfi adevdratdnu are, pentru cd nu-i susfinutd de ftptuire. - Cum trebuie si fie comportamentul femeilor, din punct de vedere fizicocflnd intri in sfAnta bisericlr la stujbi? - Ar fi bine s[ nu fie fardate qi ar fi bine sd fie acoperite cu batic. $i bineinfeles, sI nu umble decoltatesau...Dar nu numai femeile, ci qi bdrbalii. Imi spuneacineva c5, in Apus, gi la impdrt[git se duc blrbafii in pantaloni scurfi. Aga s-a ajuns la nepisare fafd de lucrurile sfinte. Or la noi... si ne gdndim la portul popular, sd ne g0ndim la decenfa portului popular gi sd finem cumva echilibrul, in sensubacesta.SA gtili cd eu mE bucur foarte mult de femeile care lin la ceeace inseamndfinutd feminind qi care gtiu cum sd se prezinte, mdcar inaintea lui Dumnezeu. Desigur, in fa\a lui Dumnezeu suntem totdeauna, dar acum a$a s-a incetdlenit moda de prezentare frrd batic, incdt aproapecd nu le mai poli cere femeilor lucrul acesta.Degi mama mea, Dumnezeu s-o odihneasc[, cred cd nu i-a mai vdztt nimeni capul descoperit,de c0nl1s-a cdsdtorit.$i a trdit totuqi o viafd frumoasdgi bund. - Dacii cineva se pistreazil in abstinenfi pini la terminarea studiilor superioare, medicul i-a spus ci se imbolnivegte. Este posibil? 77

Arhimandr i tul TeoJiI P dr di an

- Apdi, 6la-i medic care nu e credincios. poate cd sunt mai multi medici de-dqtia.Pentru cd sd gtifi c[ totugi organismul igi face d";;;ili; lui, care nu sunt vinovate. - Ne putefi explica sensulruperii catapetesmei(cf. Luca 23,4s)? - Da, era vorba despreneseparareasaudespre apropierea evieilor de neamuri, de creqtinii care nu erau evrei. - De ce a fost necesar blestemul gi uscarea smochinului de ciitre Domnul risus Hristos (cf. Matei2l,rg-21)? cum exprica,ti? e in Triod, la ziua de luni din SdptdmdnaMare,qi ,pun, cd Domnul Hristos nu $i-a manifestat niciodatd cuvdnt de blestem u.upru oamenilor gi a gdsit modalitatea aceastade a blestema un smochin pentru nedisponibititatei tui pentru rodire - s-ar zice, deqi gi asta este aqa,cumva cu semnul intrebdrii _ gi cd prin aceastaa vrut sd arate cd are gi putere pedepsitoare, nu numai putere iertdtoare.E o explica{ie a Triodului, eu alta nu gtiu... qi cred cd totugi pentru noi lucrul acestardmdne o taind, dar nu trebuie sa ne speriem,pentru cd sunt gi alte multe taine, pe care tot nu le putem elucida. - Daci vorbeqti despre faptere tare bune, dar nu ca si te rauzi, atunci Dumnezeu ,ti Ie gterge? - Nu {i le gterge. - ce se intampti la o bisericii intr-o comuni in care preotul gi cAntire{ul fac Sf6nta Liturghie cind vor? - PAi, se-ntdmpli rdu, cd nu_i bine!. S_o facd atunci c6nd trebuie. nu cdnd vor. Pentru cd,dacdnu vor c6nd trebuie gi n-o fac cdnd trebuie,atunci degeabao fac numai c0nd vor ei. Nu-i bine! Trebuie controlate lucrurile acesteaqi rezolvate.

- ce se intimpli cu credinciosurcare iqi spunepicatul, dar pe carepreotul nu-l dezleagiprin ruglciune? - Pai, ce se-ntimpld?Acela trebuie sd fie preocupatde iertare in continuare.Nici eu nu-i dezlegpe aceiacarerdmanin picate, care continu[ sd fie in pdcat.cum v-am spusin legdturdcu fumatul,pentru mine e un prjloc_de.verificare:ce-fi trebuie,lgara sau impdrtdjania?Dacd vrei Impdrtdgania,renunti la [igard; daci.viei [igara, renunli l" i-perta$;;. $i-atunci, nu-i dau dezlegarea.De ce? pentru cr el n-are condifiile dezlegdrri.c0nd se lasdel de pdcat,ii dau gi eu dezlegarea.pOndse fine el 78

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

Iegat, de ce s5-i dau dezlegare?$i nu se-ntdmpld nimic, decdt c6-l pui in preocupareade a face. Chiar acum, nu demult, a venit unul la mine qi mirosea a fum proaspdt.$i i-am spus de la inceput: ,,Mdi frate, sd qtii cd eu pe tine nu te-ag spovedi! CA tu gi-aqa,uite, fumezi, gi eu nu-i dezleg pe cei care fumeazd". $i el zice:,,P[rinte, nu-i nimic dacdnu md spovedili, cd md duc eu la altcineva. Dar vd rog totuqi sd mi ldsafi si vd spun necazurile. - Poli s[ spui qi pdcatele, qi necazurile, dar asta nu inseamnd ci te spovedegti.Iar cdnd te duci la altcineva sd te spovedegti,s6-i spui c-a zis Pdrintele Teofil de la Sdmbdtacd nu te dezleagdfiindcd nu te lagi de fumat. $i-apoi, ce va vrea acela.sd facd cu tine". - Vorbi{i-ne despre Plrintele Serafim Popescu. - Ag vrea sd gtiu cips-a pus intrebarea aceasta!$tifi de ce? Pentru cl nu m-a mai intrebat nimeiri, toli oamenii md intreabd de PdrinteleArsenie; gi mie mi-e tare drag Pdrintele Serafim Popescu. A fost un om cu o structurd foarte bun6, din punct de vedere al liniqtii sufletegti; un cdlug[r care a trdit o via!6 in anonimat, care n-a cdutat sd se afirme. A stat cincizeci de ani la noi la mAndstire,din 1940 pdndin 1990, la moarte, cu o intrerupere doar de un an gi cdteva luni, cdnd a fost in Germania,trimis de Mitropolitul Nicolae Bdlan. A fost preot slujitor; .un om tare cumsecade,un om de care s-au bucurat oamenii - a$a l-am caracteizat eu. Un om odihnitor de oameni, un om in preajma cdruia te simleai bine, un om care intr-adevdr ili aducea aminte de Dumnezeu,de bundtatealui Dumnezeu. Era un duhovnic inglduitor; ne duceam la spovedit la el qi, dacd ii ziceam ci n-am putut face ceva - din pravild, de exemplu - zicea; ,tDragd, fb ce pofi! Fd ce-!i ajutb Dumnezeul" Aga-mi pl[cea de mult g6ndul lui bun gi infelegereafa\d de neputinfa omeneascd! Era un om vesel, tddea cu poftd cdnd era cantI. Cineva din Germania chiar a venit odatd qi avea un repprtqfon, iar c6nd l-a auzit rdzdnd, imediat l-a inregistrat, sd-l mai audd gi prin Germania. A fost un om tare de treab6.Cel pulin eu l-am avut duhovnic ani gi ani de zile qi m-am simfit foarte bine folosit de pdrintele. Imi dddea nigte indrumIri, pe care el bineinfeles cd le-a gi uitat dupd ce mi le-a dat, cd doar nu gi le-a dat lui, mi le-a dat mie, deci eu trebuia sd le lin minte. De exemplu, odatd ini.a spus: ,,Si te dep[qeqtigi sd te ddruiegti!" Aqa mult mi-a pl6cut! Zic: uite",.numai pentru cuvdntul 6sta dacd l-ag fi cunoscut pe Pdrintele Serafim, ar fi fost de-ajuns,cumva. Sau mi-a spus c5 nu trebuie sl urmdresc eu ceva anume ca sd-i folosesc pe oameni, ci sd md preg6tescin 79

Ar himandrituI TeofiI p drdian

ffi frlifll'"ni

potfolosi peoameni. Iardqi euncuvan t caremi-a rdmas. gi

S5 gtili c5 0ameniil-au mulgidinrreei.Iaru:.un',or; uitat, ri jnge din yiafd aproapecd l_auuitat ,irli;1 g. r; _*+tL ,,rr,ampurea l-au uitar de tot' Bu il zice cd pJi;;;rr, mai pomen;.* cuvinte maipomenesc.pe de-are lui; il -ui la m6naitiri,;;1j ;-,i, ffi".""il. De exemp tu, zicea

ffiHff;liDumnezeu "-;'; il;imeni;; il".;;C Asamurtimiprdcea - in ce miisuri putem afla.-unele rucruri despreDumnezeu, propri'e idei carene vin din cirind srantui.iip;;;,;;.rempru? - Dragd'qtiu eu in ce mdsurdputem dragd,imi punefi nigteintreb'ri pe "urrougt"iirrsd, du:;iil; pune eu voud,sunt srgurcd n_a[iputea sd-mir'spundefi,yl: pe1trucd nu poui, rdspunde ni-# iu astfelde intreb.riHaidefi sd anarndmchestiunea iJ[,.,,i1, .. afla cinevadespre Dumnezeu din ideiler"*;;;"irina -aruJ;;;;" ar, J.ip#ai. ,u,, m[suri... nu qtiu

incercali uoim

"L

in ce tnur# ui*ooiimi spunefi miein cem[surd.

- sufleturchinuit de intrebirile existen,tiariste cumir poategisi gi mai alescumit pg1l"intereg;;;iienruiro"ut lisus Hristos? - Dragd,peMdntuiio*i liru, n irtor,;ffi;ia_l decdtacolounde il cauli caulr r" ellri"a, ir cauli in s.nprura,artundeva, slujbi, ir cauliininveFtura ^e. il cau{iin r*,Tn po*ncile Lui. equ n caufi!ori cd egti

-;i#i," o ;; # ;*i:H:, ti p"no*'ui *ilffJ;; u1fifff;*, "i;ii ge, "e - Ce estesmeritacugetare?

rala deDumnezeu: i' *' oif,lllTifl'jffi;H,'gf;fi:." mintea c6nd vreisit.iueiioa*ilffi-*;;:#i1;.'Htrjlfl i:i3'1.*i3lecate,canJ - Ce estenepitimirea? - Nepdtimireaesteo stare sufleteascdin care s_adepSgit Adic' nu mai eqtihdr,tuita. puti-i, pdtimirea. egtiposesorde virtufi. "i

."r ."i ffHrffif

lLtfi:rtare

.O.rrr*?tlffistiunea

a ajunsIanepitimire, si seconsidere

ageasta, cu,,celmaipdcdtos omdinlume,,, nue o

impertaiim;;"#;J#H;.rT,1,'ljiTil;r,r,i,ii.l,,,:ffi ffi ;;# 80

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioSilor

cu dorinfa de a nu mai fi cel mai mare dintre pdcdtogi qi nici mdcar unul dintre p[cdtoqi, dacd-i vorba. $i-apoi, matematic vorbind, numai unul poate fi cel mai pdcdtosdintre pdcltogi. Un om nep[timitor se gdnde$temereu la Dumnezeu, la mdrelia lui Dumnezeu,qi intotdeaunase considerdpdcdtos. De exemplu, eu m-am dus la Mdndstirea Jigdnegti, gi acolo, cAnd int6lneam cdte o maicd, o intrebam: ,,Cum te cheamd, maicd? - Filotea pdcdtoasa.- Cum te cheamd, maic6? - Melania pdcdtoasa.- Cum te cheamS,maic6? - Arsenia pdcdtoasa.- MAi, zic, aici e mdndstireapdcdtoaselor!" Zic: ce facefi voi pe-aici, de nu vd facefi bune, sd nu mai fiJi pdcdtoase?Fiecare-i pdcdtoasd...ce-i cu voi?! $i m-am dus la pdrintele duhovnic de acolo gi i-am zis: pdrinte, aici e mdn[stirea pdcdtoaselor!Sd gtii cd eu sunt om cumsecade. Drugd, noi nu trepuie sd intrdm in nigte gabloane, ci trebuie sI r[mdnem in niqte realitdfi. Dacd egti om cumsecade,de ce sd zici cd egti pdcdtos?Zici cdnd e formula sau c6nd trebuie, dar altfel... De ce sd zic eu acum, dacd am venit la voi, c[-s cel mai mare pdcdtos? Pdi, md mai ascultali?Cd pdcdtogide-dgtiamai sunt... Aveam la mdnd'stireun p[rinte gi zicea cdtre mine: ,,Eqti un pdcStos!"; gi eu ziceam: sunt om cumsecade!$i el zicea: ,,Auzi, ticdlosul, zice cd-i om cumsecade!PAitu nu qtii ce-i omul cumsecade!" - Vn rugim si ne spunefi in ce stafie CFR putem cobori ca si ajungem la dumneavoastri pentru spovedanie. *Dragd, dacdwefi sd venifl la mdndstirela noi - cd poate pe mine nu md gdsifi c6nd md cduta,ti- se ajunge cu acceleratul6laFdgdraq, iar de la Fdgdrag exist[ posibilitatea sd mai mergi inci optsprezecekilometri cu autobuzul, pAnd la Sdmb[ta de Sus, qi de acolo cu ocazie sau pe jos. Deci, pentru Craiova, Fdgdraqulestestalia CFR la carepoate cobori cineva pentru mdndstire. - Trebuie si ne ridiclnf la'un nivel duhovnicesc foarte inalt. pentru a ne mAntui Dumnezeu? - Dragd, fiecare se ridicd unde se poate ridica. Dumnezeu totdeauna pune din partea Lui mai mult decAtpoate da omul. Important este sd nu ne jucdm cu lucrurile lui Dumnezeu. - PIrinte, Dorhnul si vI binecuvinteze! - Mulfumim'litbate cele bune! " La dataapariliei c54ii, trenul accelerat la care ftcea referire Pdrintele Teofil nu mai circula. 8l

Arhimandritul TeoJil P drdian

- Spunefi-ne,vi rugim, citeva versuri. Aluat deZoricala{cu Doemne, sJdntul Tdu cuvdnt Estepe acestpdmdnt Aluat pe care-l pui Infdina gdndului $i tlfaci ca sd dospeascd Dospitura cea cereascd. Tu, Care toate Ie poli, Pentru toate, pentru toli,

Pune-n mine aluat, Sd-l dospescneincetat $i cuvdntul Tdu cel sfdnt in covatd sd-lfrdmdnt. $i-n cuptorul cel defoc Al durerilor sd-l coc $i sdfac sfinte prescuri Pentru cuminecdturi.

va trebui s[ md opresc, ca sd nu fiu gi eu ca aceradin ?ntdmplareacu copilul care era cu tatdl lui in bisericd gi a adormit cdnd predica priotul. gi, c6nd s-a trezit, copilul zice cdtretatd-sdu:,,N-o mai gdtat odatd?- Ba da, o gdtat,dar nu se poate opri!" Aga gi eu: am gdtat,dar nu md pot opri. vreau sd vd mai spun ceva, scurt qi cuprinzdtor. in anul lgTr,lanoi la mdndstire au venit doi creqtini din Germania, sof gi sofie, doi intelectuali - domnul era judecrtor la Karlsruhe gi doctor in Drept -, careau stat cAteva zlle la noi. $i a venit vorba de o institufie bisericeascddin Germania, de langd oraqul Bielefeld, numitd Betel. Este un nume evreiesc: ,,Bet El,' inseamn[ ,,casalui Dumnezeu". A venit vorba despre ea, fiindcr pdrintele Serafim Popescu,de la noi de la mandstire,pe care l-am pomenit, lucrase acolo mai demult, vreme de cdteva luni. $i cei din Germania ne-au spus c6 la intrare la Betel e scris aga: Pace celor ce vin, Bucurie celor ce rdmdn, Binecuvdntare celor cepleacd. in nem{eqte: Frieden den Kommenden, Freude den Bleibenden, Segen den Scheidenden. Noud ne-au pldcut tare mult aceste cuvinte. $i-atunci, ei au scris in cartea de onoare a mandstirii: ,,Pacecelor ce vin, bucurie celor ce rdm6n, binecuv6ntarecelor ce pleacd, doresc doi cregtini evanghelici tuturor celor ce, in urma lor, vor vizita aceastdmdnistire". oamenilor le plac foarte mult acestecuvinte, imi plac ai mie gi de aceeaam vrut si vi le pun in atenlie gi sd vd fac aceastdurare de pace,bucurie qi binecuvAntare. Vd mulfumesc! 82

uRcu$uLDUHOVNTCESC 16 noiembrie 1995 - Suntem acuzali de mai multe secte ci nu vorbim de numele lui Dumnezeu. Ce putem si le spunem? -Drag6, noi pomenim numele lui Dumnezeumai mult dec6t ei. $i-L pomenim pe Dumnezeu ca Dumnezeu, nu inlocuind numele lui Dumnezeu sau numele lui Iisus Hristos cu cuvdntul ,,Domnul". Ziceml-,,Dumnezeule, milostivegte-Tesprenoi gi ne binecuvinteazd,,lumineazd,f{aTapestenoi gi ne miluiegte!" $i nu avem o temere ca s[ pomenim numele lui Dumnezeu, pentru cd Dumnezeu ni S-a descoperit nou[ ca Dumnezeu gi are un nume, degi numele lui Dumnezeu nu spune ceea ce este Dumnezeu, ci este un nume dat ca s[ injelegem despre Fiinla Superioard. Iar ei, de multe ori folosesc cuvAntul ,,Domnul" ?n loc de numele lui Iisus sau in loc de numele lui Dumnezeu. Aga cd aatzafia aceasta,cd noi nu pomenim numele lui Dumnezeu,nu estedreapt6. - Fericirea poate fi atinsi pe pimflnt? Atunci cind spunem ci suntem fericifi, eu cred cI suntem numai bucurogi. - Sunt anumite nuan!e...Noi credemtotuqi cd existd o fericire pe pdmdnt, in infelesul cd cineva care e cu Dumnezeu gi se implinegte cu Dumnezeu e fericit; chiar dacd o nuanfi a fericirii estebucuria. Nu poate fi o fericire ftrI implicdrile bucuriei. Unde-i granrtadintre fericire gi bucurie, numai Dumnezeu gtie. - Lupta duhovniceasci este o lupti deosebit de grea qi mai ales permanentl. Cind ajungem intr-un moment de bboseali maximi gi chiar ruglciunile de dimineafagi seara devin un canon mult prea greu, ce putem face pentru a nu ajunge la deznidejde? - Acuma, sd gtifi ci Dumnezeu nu ne cere ultima posibilitate a puterilor noastre.Dumnezeu e Dumnezeul milei qi al indurdrilor, Dumnezeu e Dumnezeul mdngdierii, Dumnezeul pdcii, Dumnezeul iubirii, Dumnezeul ingdduinfei, ag-Q. incdt noi ne putem angaja la o viafd duhovniceascd echilibratd, nu trebuie sd ajungem la imposibilitatea de a mai infelege ce facem, pentru c6am ajuns la o epuizaretotald. N-avem de unde sd gtim ce-ai putea face afunci c6nd eqti epluizat;dar nu trebuie sd ajungem in situalia de a fi epuiza[i. Noi trebuie sd ducem o 83

Arhimandritul Teofil P drdian

via!6 agacum este via{a in natur6. cum e viafa in nature? Fdri opinti ri, ftrd salturi, fhrd intreruperi. Aga cum curge un rdu, aga cum se revarsd lumina soarelui, tot aga trebuie sd fie qi viafa. Aga,YJep Dumnezeu. Adicd lupta duhovniceascdtrebuie infeleasI mai mult ca o i'mpotrivire, nu ca o epuizare prin impotrivire, ci ca o impotrivire fald de rdu. , sa gtifi c5 nu suntem numai noi la lucru, c6nd e vorba de lupta duhovniceascd,ci e Dumnezeu cu noi; undeva in Scripturd chiar se spunece Dumnezeu luptd pentru noi7. gi atunci, grija noastrdirebuie sd fie aceeas6 fim in legdturd cu Dumnezerr, ca Dumnezeu sd biruiascd sau sd biruim impreund cu Cel ce a biruit lulnea. Nu trebuie sd ajungem in iitualii din acestea,s[ nu mai gtim de noi ingine, sd nu mai gtim ce putem face, fiindcd am ajuns la ultima posibilitate. Trebuie sd ai o dreaptd judecatI gi in lupta dulovniceasci, gi in trdirea duhovniceascd.,,Sunt unii care gi-au topit trupul cu infrAnarea- se scrie in Pateric, la Sfhntul Antonie *, dar pentru cd n-au awt ei dreaptdjudecatd, departede la Dumnezeu s-au frcut,,. Important este sd ocolegti pricinile rdului, important este s6 fugi de imprejurdrile favorizantepentru riu gi atunci se ugureazi lupta. Impo-rtant 1i este si fii ludtor-aminte la ganduri, important este s6 ai o iazd duhovniceascbprin care sd trdieqti gi si ajungi la starea aceastape care o are in vedere Sfrntul Marcu Ascetul, in Filocalie, cand zice: ,,Asa cum focul nu poate r[mdne in apd",tot aga nici gdndul cel rdu, in inima iubitoare de osteneald".Deci sd avem un fond care sd ne favorizeze, qi prin asta suntem biruitori. Nu trebuie sd facem ceva peste fire, ceva pesteputerile noastresau la ultima limitd a puterilor noastre. - cum trebuie si se pregiteasci cel care vrea si se impirtigeasci in fiecare duminicl la Sfflnta Liturghie? - cel care vrea sd se impdrtdgeascdin fiecare duminicd la sfrnta Liturghie trebuie sd duc[ o viafd corectd,nu trebuie si se pregdteascdin mod special pentru asta, pentru cd impdrtdqireacu Sfintele taine nu-i o recom_ pens[, ci e un ajutor. $i atunci, dac[ duci o viaJdcorectd,te po]i impdrtdgi, cu binecuvdntareaduhovnicului, de c6te ori wei sd te impdrtigegti sau de-cate ori ifi dd duhovnicul voie sd te impdrtdgeqti.Liturghia e fbcuta ca oamenii si se impdrtigeascd,nu ca sd nu se impdrtdgeascd.De ce e indemnul: ,,cu fric6 de Dumnezeu, cu credinld gi cu dragoste sd vd apropiafi"? Adicd nu ni se aratdnumai metoda sau, si zicem aga,pregdtirea:,,cu fric6 de Dumnezeu,cu credinJdgi cu dragoste",ci ni se dd gi indemnul sd ne apropiem. ' Cf. Iegirea14,25;Deuteronom 20, l. 84

Rdspunsuri la tntrebdri ale credincioSilor

Nu trebuie sd amandm:cd las6, cd,alfi, datd,cd.sd vedem, c6 ce-or zice cei din jur... Atunci, dacd avem socoteli de felul acesta, intr-adevdr nu suntem vrednici sd ne impdrtdqim. Dar dacr linem la darul lui Dumnezeu gi qtim.cd din astaprimim un ajutor de la Dumnezeu,putem sd ne imp[rtdqim, cu binecuvdntarea,cu dezlegareaduhovnicului, fbr5 nicio problemd. Iar pregdtirea pentru imp[rtdqire este la fel cu pregdtirea pentru moarte' cum e pregitirea pentru moarte? Nu te pregdtegti un r-, pentru moarte, ci trdiegti o via{d pe care sd o binecuvintezebrr*r.rr.r, tr6iegti o viafr cu care sd te pofi prezenta gi inaintea lui Dumnezeu, gi inaintea oamenilor, gi inaintea morfii. Nu pofi sd zici: acum a, gtiu cd dacd ,,No, mdine mor, ce fac eu pdnd m6ine?" Fac ce fac p6nd mdine gi dacdnu mor. - in ce mod qi cu ce argumente teologice combate Biserica Ortodoxji teoria reincarnirii? - Mai intdi de toate, Biserica ortodoxd nu are aceastd idee, a reincarndrii, qi o combate afirmdnd c6 mantuirea nu vine prin experienfape care o face omul, ci vine prin ajutorul lui Dumnezeu. Deci jertla Mdntui_ torului nosku Iisus Hristos ne aduce mdnfuirea, legdtura cu Domnul Hristos ne ridici de la rdu la bine gi nu trebuie sd trdim ui.1i ,u.".sive ca sd facem nigte experienfeprin care s6 ne imbun[t6fim. Apoi, in Sfrnta Evanghelie, in legdtur[ cu schimbarea la Fa!6 a Domnului Iisus Hristos se spune cd au fosi de fap Moise Ilie. Unii dintre 9i cei care susfinreincamareazic cdllie, de fapt, afost Sfhntul Ioan Botez6torul. Dar nu-i adevdrat,pentru cd afunci s-ut fi spus cd au fost Moise gi Ioan Botezrtorul, or se spune c6 au fost Moise qi liie. in Evanghelia de la Luca, in legdtur[ cu vestirea naqterii Sfbntului Ioan Botezdtorul, i. ,pun. cd el ,,va merge inaintea Domnului - va pregdti calea Domnului - cu puterea lui Ilie" (Luca l, l7). Deci nu se spunecr e o reeditarea lui Ilie, ci cd va lucra cu puterealui Ilie. Nu cumul[m mai multe persoanein noi. chiar dacd arputea veni unii care sd spund cr sunt anumite lucnrri care se pot explica mai ugor prin niqte antecedentede viefi anterioare. pe noi nu ne intereseaz[ purt"i u."uriu, pentru cd,,dacd"nu invafd Biserica aga, n-avem de ce sr credem noi altfel decdtinvald Biserica. - Cum trebuie infeleasi ascultarea sofiei fafi de sof? Pdi, so{ia trebuie sd qtie c[-i pe locul doi. iac6 vrea s[ fie pe locul intdi, sd gtie c[ nu.i pe locul ei, ci-i pe locul altuia. Dragd", lucrurile intr-o viali civilizatd nu se pun aga, cd trebuie neap[rat unul sd porunceascd,qi celdlalt sd asculte. Dar in slujba cununiei 85

Arhimandritul Teofi I P drdian

a$a se spune: ,,Dd robului Tdu acestuia sd fie cap femeii, gi roabei Tale acesteias[ se supundintru toate bdrbatului ei". Asta esterAnduialaBisericii, n-arn frcut-o noi, dar trebuie s-o trdim noi;,N-o,spun aceastain calitate de birbat, cd n-am sofie, ci o spun in calitatea pe care o am, de indrumdtor al viefii duhovnicegti,intemeiat pe invd!5tura Bisericii. Dar oamenii pot sd trdiascd foarte civilizat inleleg0ndu-seunul cu altul, pentru cd se spunein SffintaEvanghelie:,,Vor fi cei doi un trup" (Matei 19, 5). Ce-nseamnd asta, ,,sd fie un trup"? inseamnd s[ aib[ unitate de vedere, unitate de acfiune, sd aibd infelegere reciprocS. Aga cum in trup sunt doi ochi gi o singur[ vedere, doud urechi qi un singur atz, doudndri qi un singur miros, doud m0ini gi o singurd lucrare, doud picioare gi un singur mers, tot aga qi intre sof qi sofie trebuie sd fie o legdturd perfectd, o legdtur6 neprejudiciatd de fapte care s5 distanjeze.Fiindcd in viafa de familie nimic nu esteparticular, totul esteal tuturor, totul estede obqte. Adevdrul este cd lucrurile acesteasunt idealuri de viafd, insd viafa, aga cum se trdiegte, nu e condusd totdeauna de principii, ci mai mult de spontaneitate.Eu am ajuns la concluzia cd oamenii sunt disponibili pentru bine in mrsura in care sunt inzestra{i de Dumnezeu cu o capacitatede a face binele. Sunt mulji oameni care au o inzestrare nativ6, o dispozilie pentru bine, iar aceia sunt mai favoizali decat al1ii, care au o incdrcdturdnegativd care-i defavorizeazd.Elementele sunt acesteaqi cu ele ltscreazd,fiecare, in mdsurain care se poate incadra intr-o viald superioard. Dar important este sd se {ind la acestprincipiu, adic[ sd gtie sofia cd-i pe locul doi, iar soful sd qtie c6-i pe locul intdi; dar nu trebuie sd lind niciunul cu dinfii de situalia pe care o are, ci existd qi situalia de infelegere, de reciprocitate. Fericitul Augustin are un cuvant: ,,in cele necesare,unitate; in cele indoielnice, libertate; gi in toate, iubire". Unde-i iubire, lucrurile se rezolvd prin iubire mai mult decdtprin altceva. - Vi ruglm si explicafi urmitorul indemn din Vechiul Testament: Ascultlr lsraele, sI nu ieqi firi Mine la rizboi!8 - Da, este vorba de rdnduiala pe care a pus-o Dumnezeu in realizarea binelui, chiar gi prin for!6 gi chiaqprin rdzboi, in vremea aceea.Era o datorie a credincioqilor sd inving[ necredinla, cu un radicalism carc astdzinu mai e infeles aga.Dar ,,nu iegi fbri Mine la rdzboll" inseamnbs[-L ai in vedere pe Dumnezeu in lupta duhovniceascd. Adicf, sd ne referim mai mult la Dumnezeudecdt la propriile noastreputeri.

8 Cf.Numerele10,9; 86

32,27.

Rdspunsuri lq intrebdri ale credincioSilor

- Cum trebuie si interpretlm spuselelui Pascal: ,rlisus va agoniza pini la sfirEitul veacurilor gi de aceeanu avem dreptul si dormim"? - Drag[, cred cd asta ar putea-o spune mai bine Pascal,c[ el o zis-o. Eu ce pot sd spun?... - Ati vorbit despre urcugul duhovnicesc. Este posibilr mantuirea aici, in lume, in mijlocul patimilor? Sau e mult mai lesne a-I sluji rui Dumnezeu intr-o ministire? - Sfintul Ioan Gurd de Aur are niqte predici desprepocIinfd, iar in una dintre ele spune aga: ,,Adam, in rai fiind, a cdzut, iar Lot, in Sodoma, s-a mdntuit. Iov s-a mdntuit pe o grimadr de gunoi, gi saul nu s-a mdntuit in palat imp[rdtesc". sfhnful Petru Damaschin zice; ,,De va ldsa omul voile qi cugetelesale gi va face voia gi cugetul lui Dumnezeu,pentru acela in toatl lumea nu se va g[si nici loc, nici lucru care s6-i impiedice mdntuiret'.lar in gdndireaduhovniceascd,in general,nu se leag[ mdntuireade un loc, ci de rdvna omului. Primele cuvinte pe care mi le-a spus mie Pdrintele Arsenie Boca, la mdndstire la Sdmb[ta, au fost: ,,Nu to{i cei din lume se pr[p6desc, nici to{i cei din mdndstirese m6ntuiesc". Dacd omul e serios qi wea sd trdiascd o viafd superioard,o poate trli unde se gdsegte.E adev[rat cd sunt locuri care sunt mai favorizante;po{i s6 le cauli, daci nu ai piedici in schimbarealocului. Dacd ai viali de familie, dacd ai obligafii de familie, e bine sd fii de obligaliile pe care le ai gi care sunt intemeiatetot pe legdtura cu Dumnezeu. In orice caz, Domnul Hristos a dat Evanghelia nu pentru retragi, pentru oameni care s-au depdrtat cumva de lume, ci Evanghelia este pentru oamenii care trliesc in lume, pentru tofi oamenii, indiferent unde le este locul de mdntuire. - Vi rog si ne vorbifi despre legitura dintre ucenic gi duhovnic. - Duhovnicii se pl0ng cd n-au ucenici, gi ucenicii se pldng ci n-au duhovnici! Leg[tura intre un duhovnic ai un ucenic este o legdturd de filiafie, patemitate-filiafie: tatd gi fiu, pirinte gi fiu duhovnicesc. Este o legdturd care nu fine numai de spovedanie,ci fine in general de relafia dintre pirinte gi fiu. Md gdndesc,de pildd, cdvia[a duhovniceasci, trditd a$a cum gtim noi cd e tr{itd in general, e de aqafel incat sunt foarte pufini aceia care pot zice cd au un duhovnic. cineva care se spovedegteo buia pe an gi in mare grab6, nu se po-atespune cd are un duhovnic, ci se poate spune cd s-a spovedit la un duhovnic. Duhovnic ai atunci c0nd il consul1i, c6nd te raportezi la el, cdnd wei sd urmezi cuvintul lui, cdnd ii cau{i cuvdntul, c6nd 87

Arhimandritul Teofi I P drd i an

te intereseazd,opinia lui, cdnd opinia lui o iei ca un indreptar de viafd. Atunci ai duhovnic Ai atunci egti ucenic. Or, dacd nu-i aga, atunci n-ai duhovnic qi nu egti ucenic. - Cum igi dn un om seama de chemarea pe care o are, pentru lume sau pentru via{a monahald? - Foarte simplu! Dacd are chemareapentru viafa monahald,nu-gi mai pune problema c[ mai poate fi gi altd chemare.Dacd n-are chemarepentru viafa monahal[, in aga fel incdt sd se ducd cu entuziasmin viafa monahald, atunci trebuie ori sd-gi agteple chemareapentru viafa monahald, ori sd se angajeze in viafa obiqnuit[, pentru cd totuqi Dumnezeu l-a creat pe om pentru c6sdtorie,nu pentru necdsdtorie.Necdsdtoriaeste o viafd mai presus de fire. viafa celor mulli esteviafa de cisdtorie,via[a obignuitd. or, dicd nu ai congtiinfa cdtu egti chemat la o via{d mai presus de fire, n-are rost sd te angajezila o astfel de viaj6; pentru cd improvizafi sunt qi in mdndstire. - Existr vreo diferenfi intre urcugul duhovnicesc al monahutui gi al mireanului? - Nicio diferenld. Doar atat, c6 monahii se mdntuiesc cu virtufile monahului, iar mirenii se mdntuiesccu virtufile mirenilor. De exemplu, pentru un monah e important s6 ducd o via!6 singuratic6, iar pentru un om cu via![ de familie este important sd ducd o viap ae familie, adicd s[ nu se insingsreze in propria lui familie. Pentru un monah e important sd nu agoniseascdaveri, pentru un mirean e important sd agoniseasci averi. Se spune la cununie: ,,umple caselelor de grdu, de vin gi de untdelemn". Nu zice: ,,Dd-le cu cartela, dd-le cu [irdita", ci: ,,IJmple caselelor". Bineinfeles,se spune qi de ce: ,,Ca sd aibi sd dea qi celor sdraci". CAnd spunem ci llristos este la dreapta lui Dumnezeu, inseamni ci Hristos nu e Dumnezet? - Nu! inseamnd c[ Hristos este Dumnezeu, gi in cinste dumnezeiascd este gi umanitatea lui Hristos. Asta inseamnd c6 S-a suit qi a stat de-a dreapta lui Dumnezeu, S-a suit la cer. Pentru cd"altfel, ca Dumnezeu, a fost totdeaunaimpreund cu Dumnezeu Tatdl. - vi rugim, spunefi-ne cateva cuvinte despre rugiciunea inimii qi necesitateaei. - Rugdciunea inimii este o rugdciune care il angajeazd" pe om intr-o viaf[ duhovniceascdautenticd;ii dd posibilitatea s6 se ?mbun6t6feasci,sd-gi cunoasc[ defectele,sd gi le indrepte; il pune in legdturd cu Dumnezeu. 88

Rdspunsuri la intrebdri ale credincioEilor

insd rugdciuneainimii (rugdciuneade toatd vremea sau rugdciunealui Iisus, cum i se mai zice) nu inseamnd pur qi simplu repetareacuvintelor: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieqte-md pe mine, pdc6tosul",degi aceastae o metod6,un mijloc de angajarefald de Dumnezeu. C[lugdrii sunt datori cu rug[ciunea acesta,iar mirenii sunt sfrtui{i si o intrebuinleze. Rugdciunea aceasta n-are un regim, n-are o fintd, ci are doar o angajare;deci tot timpul trebuie sAili lii mintea legatd de Dumnezeu. Dacd se poate, sd fie aga de deasd rugdciunea cdt e de deasd respiralia. Lucrul acesta de fapt nu se poate rcaliza totdeauna. Uite, de exemplu, eu acum respir, vorbind, dar nu zicin acelaqitimp: ,,DoamneIisuse HristoaseFiul lui Dumnezeu,miluiegte-m[ pe mine, pdcdtosul", ci socotesccd ceeace fac e o slujb[ adusdlui Dumnezeu.Dacd, de exemplu, acum ag fi venit eu aici ca sd vorbesc despre ,,Urcuqul duhovnicesc" gi m-aq fi apucat s5 zic: ,,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui'Dumnezeu, miluieqte-md pe mine, pbcdtosul", de cdnd am venit qi pdnd cdnd voi pleca, nu qtiu ci4i ar mai fi rdmas in sal6, cd nu pentru asta au venit. Ins[ cred ci ceea ce fac eu acum este primit de Dumnezeu ca o slujbd adusdlui Dumnezeu. $i niciodatd nu m-am gdndit cd la sfhrgitul viefii, cind voi sta la judecata particulard a lui Dumnezeu, o sd zicd Dumnezeu: ,,Bine, bine, dar ai mai fi putut zice de vreun milion de ori gi n-ai zis". De ce? Pentru cd asta este o chestiunea Iisuse...>>,