Din Invataturile Sfintilor Parinti

ir l'

llin lnvithturile t

Sl'inIilor Pfirf;n$i .Fl

.p. H

.Fl

f{ )(t

q t{

o

^l "Fl' {J-

g

:Fl

tq (a

(,

H .Fl t{

s

.H

)s {J-

)n|

F H

(Fl

F

..1

a

- 2ll(l(r -

Triste{ea anxiet[{ii - Monahul Moise Aghioritul

Triste{ea Anxietfi{ii pi

Bucuria Nfidejdii M onahul Moise Aghioritul

1. Triste{ea

Anxietilii

Anxietatea atinge numeroqi oameni, astfel incAt lumea este scufundatl in agonie, teami qi melancolie. Anxietatea este atdt de r[sp6ndit[, incfit a ajuns sa fie cu adev[rat boala secolului nostru, cunosc6nd o r[spdndire at6t de mare, incAt pugini sunt cei ce nu au fost lovili de ea. Acegtia, cei inc[ sdnitoqi, se prea poate ca, in scurt timp, si fie b0ntuili de primejdia acestei boli, de consecinlele si de influenlele acestei4 qi, in cele din urm[, s[-i cad[ pradi cu totul. Numerogi oameni s-au ocupat de problema anxietilii. Ca tAm6duitori, au voit sd contribute la t[m[duirea celor bolnavi qi au socotit cq recomand6ndu-le cAteva calmante, iqi vor vindeca pacienlii, Omul suferind de anxietate este.de obicei intristat, infricogat, dezbinat, lnnegurat, nervos, furios, obosit, nepdsbtor, pesimist gi melancolic. Remugcarea gi sentimentul de vinovSfie, o stare de disconfort qi de suspiciune, problemele de concentrare qi de memorie, toate acestea au drept consecinle insomnia sau alte tulbur[ri de somn, anorexia (lipsa poftei de m6ncare) sau bulimia (nevoia exageratd de a mdnca), mobilitatea exagerate (sau nestarea), abulia (lipsa de voin!6), hotdrArile luate pripit sau o activitate desfbqurati neglijent. Cend este exageratl, anxietatea duce la depresie gi chiar la sinucidere. Sentimentul ci omul nu este vrednic, c[ este nedreptilit, sau starea de neplsare si perceperea gregiti a realitillri, toate acestea sunt cultivate sistematic in sufletul omului

Tristttt':t rutr.it:lit(ii - Monahul Moi,se AghittriluI anxios, neintdrzrintl sli ltpal'it qi slmptomele somaticc clureri de cap, diferite afecliuni cat'cliace, tulburdri digestivc ctc. Starea de sl6biciune qi de epurzare subit[, presiunea si pesirrrisrntrl" indecizia qi insingurarea, sensibilitatea exacerbata qi tristetea strttl elementele ce insolesc tipul anxios intr-un fel sau altul. Anxietatea poate proveni ditttr-trtt gol sau dintr-o insatisfacfie, dintr-un necaz sau din tristele, clirr sirrgrtritate sau dintrun fel de pustirre, dintr-o fobie (fric[ de ccva) sau din timiditate, dintr-o viat[ dezordonatd sau neatenti. Confbnn lladitiei ortodoxe nu sunt fericili cei ce au lucruri de prisos, cei scul'undali in melancolie, cei insingurafi in cele intutrecate, cei infricoqafr de greut[file vielii, insomniacii - qi nu cei ce privegheazl -, cei ce p[c[tuiesc la petrecen gi nu dau sufletului cuvenita odihn[. Anxietatea in traditia Sfintilor P[rinfi, este o afecfune psihosomatici adica o boald a strl'lcltrltri, dar Ei a trupului. Dup6 SfAntul Nil Ascetul trlstefea cstc rtsclttctlclt rtrttti vicrttte ce ne roade inima. Este o mihnire, o descuritiiy'g - tlttpit Slanttrl loan Gur6-deAur - prin intermediul cdreia tliavgltrl ittlcrvitrc in viafa oamenilor. Iar Ar,rra Dorotei ne invafd ci't dcptirttrttett cslc lucrare a diavolilor care nutresc negr[it[ invidie fir!ri dtr ()rlrrrcrrl AnXietatea este ,,ClrOcili-r" 6r ..tlczlrrrc'rdllit" gi de Catre prezenfa unui sentiment siciitor de vinovirlic, l)rovotrll tlc dttvoli din pricina patimilor qi a pdcatelor din trccut lltttt' cslc sil slttrttcttt de-a dteptul cb amintirea tuturor acestora trcbrricr slt tlrrvrui ntsctttttpirare smeritd qi sincer[ spovedanie, incflt p1i1 lllrrtrl 1r lrrttcctlviiltlarea Tainei Bisericii, s[ se dea celui bolnav iertitt'c:it pricrtlclot il slirrlrle. Totodat[, vina este principala currzi lr erl,orsnrrrlur extrem Care este rdd6cina tuturor patimilor. Umilita srrtcrcrlr(r. plrrrit tle demnitate, incalzeqte inghelul egoismului smulgarrd rlin |il(licirri patimile pe care acest4 (egoismul) le naqte. Smerettia ittltlcc, crc:ltrltbru si o stare potrivit[ sporirii unei viefi duhovnice;ti li'urrrolsc ;;i slndtoase. Smerenia Slfbegte anxietatea, aducindu-l pc ortl itt slat'ca sa fireasci normali liniqtitd" spre a-l ajuta s5 ajungir la stalca suprafireasc[ a indumnezeirii. Egoismul insi, prin numeroasele sale pliiceri gi desfrtin, face

Triste{ca anxietltii - Monqhul Moise Aghioritul ca lucrurile pe care omul le doreqte qi le caut6, in cele din urm[, sd le

dobindeascd spre a le stdpini. Bog[lia grisimea, cigtigurile ilegale, slava trecdtoare qi cinstirile, ei bine" toate acestea, in cele din urmd lasi in sufletul omului doar tristele un fel de jale, indispozilie gi nernullumire. Lipsa de activitate, cand este vorte, precum qi munca {6cut[ cu superflrciabtate, dar gi cele opuse - adic6, o activitate prea intens[ qi griji prea numeroase - se fa.c pricind a anxietl1ii. La fel de vitim[toare este qi strddania continub' a unor oameni de a-gi mentine la cel mai inalt nivel bogdlia, slava gi cinstea dobAndite.

O

altb pricinl

a

anxiet[tii ce cuprinde sufletul

este

insafietatea, dorinJa nesteviliti de a dob6ndi ciqtiguri c0t mai mari, proprietifi sau de a face afaceri. Acestea toate ,,incarc6" prea mult

suflelul" gribind venirea unei ,,insafiabile saliet[fi". De asemenea, irrvidra este o patimi ce alimenteazd focul anxiet[1ii, frc6nduJ pe cel irrvidios s[ ardi qi mai tare, c6nd iqi vede semenii ce o duc bine. (iniind celui invidios, Sffintul Vasile cel Mare ii spune: ,,De ce te irrtnstezi tu care ai invidia cuibdritd in inimd?" Cartoforir, betivii, robii patimilor trupeqti, ai p6ntecelui gi ai banilor, toxicomanii qi iubitorii slavei degarte sunt nrereu insoli!i de anxietate, cat trliesc, fiindcl patimile pomenite nasc qi nutresc anxietatea.

Oamenii anxioEi, de obicei, suferd de o mai mult sau mai pulin vbditl incapacitate de comunicare, atdt cu ceilalli, cit Ei cu ei ingiqi. Fiind sfiqiati liluntric, sunt oarecum obligafi s[ se manifeste ca nigte extrovertili, lucru care, neindoios, ii sffciie qi ii oboseqte. Oamenii care vor sd le gtie pe toate, si spund multe cei care cdl[toresc mult, care iEi fac u$or cunogtinte qi leagl lesne prietenii, cei care sunt impresionali, entuziasmali, vrdjili de citre impulsurile provenite din imagini, pnveligti qi tot felul de lucr[ri sunt mai degrab6, nsipili qi, cumva, incearcd s[ se ab1in6. Ei schimbd locuri, spafii, oanreni, haine, ma;ini, numai viaja nu qi-o schimb[ in mod I

Cu privire la cauzele Ei la urmdrile stresuh-ri asupra ornului contemporan, vezr Irrcrarea lui Jean-Benlamin Skrra, S-IRESLL, traducere din limba lrancezd de Crina llcrrna Coqor,sanu, Ird. Meridiane, Iluoure gti, 1999. (Note lr"ad./

Tristclcrr nnxictrl[ii - Monahul Moise Aghioritul

Triste{ea anxietd{ii - Monahul Moise Aghioritul

esenfial. Ba chiar, in loc si o diminueze, iqi accentueaz[ aceasti risipire. Sfintul Nil Ascetul o spune limpede: ,,Nu le e de folos sd alerge spre a caqtiga ici-colo gi, astfel, s[ trdiascd nestatomic peste tot qi neincetat." Acelea;i urmbri le are qi o prost inleleasi interiorizare, unde oameni ce tac ,jn exterior", vorbesc l[untric neincetat. Astfel, aparenta lor tbcere nu le este intru zidire, ci cr"rltiv[ cu obstinalie o maladivd stare l[untric6. Urm[rile prezenfei anxiet[1ii in vrafa oallertilor sunt amare. intunecarea intristeazd sufletul qi nu ii d[ libertatea liniqtii. Nebdgarea de seam[ nu il lasi pe anxios si invele de la duhovnic, s[ fac[ ascultare, sI invele in general, sb studieze, sb se roage, sd se concentreze gi s[ ajung[ la smerenie. Din viala sa lipsesc cu desiv6rqire generozitatea, r[bdarea, toleranfa 6i bldndelea. In locul lor se afll cele contrare: graba, enerv&rea, supbrarea, minia gi

oamenilor. Aceasta este o boal6 grav6, dar nu de netim[duit; este deajuns ca bolnar,ul sd vrea qi s[ caute sd se timbduiasc6. Biserica este o necuprinsd bolnil[, un loc de t[maduire a sufletelor gi a trupurilor. Este spaliul adevdratei odihne, a pdcii de viali d[t6noare, a iubirii

relatiile

interpersonale tulburate.

Tipul anxios

plaseazb

responsabilitatea altora, gisindu-Ei mereu jurstific6ri qi alibiuri, ffird a pricepe qi a accepta faptul c[ pricina protrlemei sale nu este departe de sine insugi. Astfel, principalele caracteristici ale omului anxios sunt: enervarea, arfagul, ner[bdarea, rcplica prompt6 gi neatenfia. Anxietatea slbbeqte rezistcnla orrrului qi ii atrage vitalitatea spre exces, astfel inc&t s[ se osteneascl lixrrte nrult Ei sb se epuizeze, s[ rimin[ nemdngdiat qi cumplit de ncrtrul;unrit. CAnd anxietatea este l[sat6 si se instdpdneascd in inirrrir, o clistruge, ii ia puterea, o ofilegte qi o face incapabili de a so ntti lrucura de ceva. Este, am spune r[zbunarea legii celei duhovniccqti, carc lucrctu[ ca inceput al pocbinlei. CAnd omul nu se 1upt6, carrd 11u se str[duieqte sd indepdrteze pricinile care l-au adus in acoasttr stare insuportabild, anxietatea devine gi mai puternici qi iEi inclcarttttil robul Ia acliuni nedorite qi necontrolate: fug6, schimbarea locuirtfci, rrrizantropie gi blasfemie. Cdnd sufleni paralizeazh, cilnd mintea se molegegte gi cdnd se instEpdneqte insafietatea inimii, atunci ontul, ca hipnotizat, este atras pe clriri lunecoase. O bund diagnosticare, duce la un tratament adecvat. Am vdzut care este dimensiunea intristirii pe care o aduce anxietatea in viala

gata de

jertfr de sine, a bucuriei eliberatoare, a

nidejdii ecuvdntate, a indeplinirii dorinlelor rugflciunii curate, a indreptirii vielii virtuoase, a darurilor nesecate, a dumnezeiegtii milostiviri gi a ep ddirii poverii sufl eteqti, printr-o rbscump[rare sincerd. Credinla il conduce pe omul pitima; la cultivarea pocdinlei, unde stEruitoarea cunoa6tere de sine qi mustrarea sinelui readuc fumina in intunecimea sufletului celui anxios. Cu cdt omul dobdndeqte mai mult cuget duhor.nicesc, cu atit se indep[rteazi de el b in

I

anxietatea, pe care bltr0.nii duhormici de la Muntele Athos o socotesc ca fiind opusd cregtinismului. Viala ritualic[ qi mistagogicd sunt cele mai bune ,,medicamente" pentru t[m[duirea traumelor pe care le-a llsat anxietatea in suflet. Biserica doregte ca tofi creqtinii sI fie curali la inim6, liberi, bucurogi qi implcafi. $i, cdnd vorbeqte despre luptd, ascez[, intristare, jale qi fric6 in sens duhorrnicesc, nu voieqte si. chinuie gi si inspdim6nte. Ci ingdduie o singur[ luptl, intru implinirea mAntuirii.

Agadar, lupta duhor,niceasci nu are nimic din caracteristicile anxiet[1ii. Asceza nu este lipsiti de discemdmdnt, intristare, este pentru Dumnezeu - Care S-a intristat penm oh, din pricina neascult[rii sale -, jalea este de bucurii aducdtoare, iar frica este respect qi recunoqtint[ fal[ de Dumnezeu Atotputemicul. Astfel, Biserica foloseqte mijloace preventive, ca nu cumva omul si fie atras in valurile consumismului, in belgug deginlat gi, in general, in orice f€l de exces. Propunerea Bisericii - o viatr[ asceticd, in post, infr6nare, sirdcie, linigte, smerenie qi simplitate - este reacfia putemicl qi constant[ in fala unei societilli fafi zdgazuri, fdrd" indatoriri, respect gi demnitate. Corecta utilizare a bunurilor matenale pune la incercare rafiunea, sensibilitatea qi generozitatea omului. Harul iertdtor al Sfrntului Duh, prin spovedanie deasl gi constantd, nu inglduie s[ se incuib eze in suflet intristarea anxietAtii $i

Tristctca anxictir{ii - Monahul Moise Aghiorihtl a unui insuportabil sentiment de vinovdfie. 0 spovedanie cu pocdi.n!6 sinceri este cel mai bun medicament pentru boala nurnitd anxietate. Spovedania tlmldu i eqte preventiv qi izb [vegte. Iubirea in Hristos este mereu uleiul care t[nr[duiegte rinile. anumite Qf_agoslp.U,l-umgryg care, in general, este delinita .9i.-dg interese, gerdn*d yl rasp-lll:- pq"_mdqu16 gi saJis{hgfig, "fig1potriv6, il salbitiCeqte pe om gi, uneori, il aduce in situafii de necontrolat. Iubj:{e,q:qlgjli.se450:{,$1t-e-s"6-C[td;r;;A,so.saciince' Sa S-e.--6-udure qi sb rabde Cei st[pdniti_4p {Lqggglpa lU"ryr-p-AppA yot llt111l sd fie iubili; ei vbr ca ceilalif sa"-aibi-gntp--de- ei" da-r g011{ -?g_gap!3 n-q.se_-pctrece, sunt cuprrngi dr .elUplgtc-Credincioqii iubirii celei creqtineqli" asemeni lui.Dumnezeu, iqi iubesc semenii aga cum se iubesc .pe ei inqiqi, cum se cuvine. Astfel, scapb din plasa anxietblii, de vreme ce la Dumnezeu nu exist[ anxietate. Cel ce iubeqte nid[jduiegte. Nldejdea in Dumnezeu nu-qi dezamdgegte niciodat[ prietenul, ba chiar ii dhruieqte pace, linigte qi mullumire, Deplina incredere in noi inEinc Ei irr putenle noastre nu rezolvh problemele. Dupi Sfintul lonrt Sctrrarul, nidejdea este bogifie, comoarl, odihn6, liman de lilriqtc, troarte a dezlldejdii. Maica Domnului este buna nraicit il lttlttrcr, nbdejdea celor demid[jduifi. P[c[toqii ce nddljduicsc in nriln ltri l)tttnnezeu nu sunt nelinigtili gi cdzuti in deznidejde, llindcrl lu rrrrrtrcroase pilde ce le indreptilesc nddejdea: desfrinata, lirrl lrsipitor, Zaheu, tAlharul, Maria Egipteanca, Moise din Etiopia, Sllntrrl Attgtrstirt qi mulf alli ,,eroi" ai Evangheliei qi ai Sinaxarultri. Nirtlc.itlc:l ir1_l4gqe?gpface sd nu mai fie nevoie de medicamen_lg_lttLlrglnrpc Srlr'rtcii dobordli de -Irrs1eie,Tfi'priEffia sEieAiATi, selffinii: t.,i,ipi, i', ('cl care hrinegte zhurbtoarele cerului gi impodobegte florilc larinii irr chip minunat. V[duvele, orfanii, cei ce jelesc, bolnavii, ttccitzttrile trec[toare * fireqti, am spune, pentru oameni - nu trebtrre sit sc transforme in supirare permanenti gi anxietate. Asc,eza, infr6narea, frica de Dumnezeu, cu discerndmdnt 9i

medicamente putemlce, prevclttive, dar 9i t[mbduitoare, &le grelei boli a anxiet[1ii. Bolnavul trebuie s[-gi I se va schimba schimbe felul de viafa

smerenie

sunt

ffgjgq.c_e;q1ighltq1"]afa B

Triste{ea anxiet[{ii - Monahul Moise Aghioritul

om ce petrece frrb oprire, ce se risipegte, $r@ pleaci in vacan![, care igi bate joc de to!i, care se implicl in tot felul de lucruri, care se golegte, care e ner[bdbtor qi nepisdtor, se condamn[ singur la cea mai anxioasi tristele. Iar cel ce inlelept irrlj'unti ispitele qi greutdlile, diferitele situalii qi schimbiri omenegti, viafa gi nroartea, care se cdiegte sincer pentru picatele sale, cel irrlclept, agadar, iqi pregiteqte fericitfl bucurie. Insd cel ce in chip boln6vicios se sperie gi tremurd infriro$ut,-pgl .* nu ,rr.a r[ *db d. rrroarte, eratf,cA", v[dit lucru, ceva nu e in regul[ cu viafa sa. Cel ce a "-,^ irrv[1at sa trdiasci tbr[ risipd, dar gi fdrd zgarcenie, a inv[1at sd plgeasc[ in mod echilibrat pe calea celui ce se mulpmeqte cu cele absolut necesare, care il scutesc de robia imbuib[rii qi a bogdliei dcE6nfate. Cel ce niddjduiegte mai ales in Dumnezeu qi in sfin1i, std birre pe picioarele sale Ei nu cel care ii linguqeEte pe aqa-ziqii mari ai lllhnAntului, alergAnd dupb ei, de vreme ce aceqtia sunt doar cdrjele qchiopdtatatului s[u. Cel care a inv[fat s[ se retrag[ departe de zarvd i;i de tulburare, c[utAnd dulceafa liniqtii qi bucuria p[cii invifdtoare, irrdepirtat fiind de flecdreala unei actualit[1i ieftine , va avea mereu drept tovardg[ singur[tatea, ceape care, pentru pulin timp, n-a voit s6

Monahii qi viala lor au multe din care oamenii se pot inspira cind au in inimi intristarea dup[ Dumnezeu, f.arh a se intrista totugi; cAnd au in inim[ amintirea morfii qi totugi nu se tem; cdnd sunt s[raci de bundvoie, dar nu sunt nefericili; c6nd tind neincetat spre cer, Farb a ccda; cdnd sunt singuri, dar nu suferb de singuritate; cdnd trec prin viaf6 t[cufi gi liniqtifi, bucurindu-se in tainl, fdrd de tulburare. in chilia bunului monah nu p[trund lesne frica, temerea, nelinigte4 Irrlburare4 nep[sarea, supirarea sau intristarea. Monahul iscusit nlung6 vicleana acedie prin stdruitoare priveghere, prin rugdciune ncincetat[, prin smerenie de patimi ucigdtoare, prin lucrarea umilinfei gi a curSliei. Astfel, dupi lumin6torul Sfint Ioan Scdrarul, Sinaitul, rnonahii, de inseri luminafi. devin ei in$i$i lumin[tori ai h'miiSfAntul Ioan Gur6-de"Aur, monahul oragelor, prietenul

Tristc{ea anxiet5{ii - Monahul Moise Aghioritul

Tristctca nnxictirtii - Monahul Moi,ce Aphiorihrl

monahilor gi al monahiilor, spune c[ viala monahall este frr[ de fric[, nu este rnvadati de zarvd, de stng[tclc dem[dejdii,.--de gemetele bolnavilor; ci in viala monahilor donrttcsc bucuria lipsiti de nelinigti qi de anxietate, precum qi o necuprinsir lbrrcire, o negrdit[ bucune a sufletului in fata limanului ltri l)urnnozcu, cdnd se vdd plutind mlre{e gi trufaqe corbbri pe-ntrnclclca nritrikrr. Oare greuti{ile obiective pe oarc lc uu dc infruntat oamenii sunt cu adevdrat intemeiat prilej Ei pricinir a arrxictirtii? Din punct de vedere o(odox, prezenla anxiet[1ii in via!a credincioqilor este inacceptabi16. Feluritele lrpsuri qi rrecazuri, traclilia ortodoxi le socoteqte bine{bc[toare ince rclri intru matur|zarea i in frumusefarea lumii sufleteqti a omului. Astfel, creq;linul inva!6 s[ indure qi s[ aiba ribdare, sd agtepte, sd spere, si n[daiduiasc6... Aceste evenimente ale viefii sunt indispensabile,,exerci1ii " cftrho'nniceEti intru desbvdrEirea omului duhormicesc. Astfel, cel cc luptti va ajunge pe celilalt mal, unde sufletul ii va tresilta de negriiitri bucuric qi vcselie liuntric6., de mulpmrre a conqtiintei, de oclihnl irrrpiicatii, cltrlcc, liniqtitd Ei bucuroasd, de uitarea tuturor srtualrilol tlrrr ttccul cc l-au intristat, aga va fi sc[ldat, cu totul, in supralircltscu lructtticr. Accsta este spaliul celor brne qi drepte care ne umllltr tlc lttltrvirrtlrt lrttcttric, dup[ cum spune Sffintul Teodoret al Cyrulur. Din pdcate, in zilele no&s1rc" itt lolttc ctrttlltlrrttnlo ce se aud ql se scriu, adesea se face refeliro la uttrictitkr c:r slut.c .iustificat[, natural[, ce n-ar fi decit rezultatul nclirrllrr t:orrlerrrlrollrrrilor care, de asemenea, este socotit[ a fi o calilalc. rt rlovutl]t (l(r (:rciltivitate gi de inteligenfa Totugi, cei ce sustrttltcr'slrr sl)un gr c:1 anxietatea exacerbatd are drept consecinfi inscltturiit ;i. itt licrtcrll, o tulburare sufleteascd ce produce nervozitate, nranic, rtctitlrtlrrrt: 5i grab6. Aici imi aduc aminte de cuvintele unui bltran tlttltovtrtc: dc la Sfintul Munte, care imi spunea: ,,Noi, fiule, consiclellutr t:ii lirrltul e cu totul q;

neinsemnat' Aproape jumltate din populalia lumii alia-zrs; tlczv