Dimensiunea Etica a Mortii

UNIVERSITATEA BUCUREŞTI FACULTATEA DE FILOSOFIE

DIMENSIUNEA ETICĂ A RUGĂCIUNII ŞI A MORŢII ÎN IUDAISM

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: Prof. univ. dr. Vasile Morar

DOCTORAND: Ana Gabriela Opriţa

Bucureşti 2011

CUPRINS:

  INTRODUCERE ..............................................................................................5   I. SEMNIFICAŢIILE ETICE ALE MORŢII ÎN ANTICHITATE.............10 1. Gândirea morală şi semnificaţia etică a morţii în Mesopotamia.......10 2. Gândirea morală şi semnificaţia etică a morţii în Israel.....................25 3. Gândirea morală şi semnificaţia etică a morţii în Grecia Antică........22 4. Privire asupra credinţei şi a eticii în iudaism şi creştinism.................27 4. 1. Etica evreiască.................................................................................27 4.2. Credinţa şi etica creştină...................................................................48 II. FENOMENUL VIEŢII ŞI AL MORŢII ÎN IUDAISM...............55 1. Importanţa vieţii ca valoare fundamentală.........................................55 2. Moartea ca mega fragilitate................................................................57

2   

3. Moarte-rit-ritual...................................................................................64 3.1. Keriah sau sfâşierea veşmintelor.....................................................66 3.2. Slujba funebră...................................................................................68 3.3. Perioadele de doliu............................................................................69 4. Întîmpinarea morţii prin fapte şi rugăciune..........................................72 4.1. Societatea sfântă de înmormântare Hevra Kadişa.............................72 4.2. Rolul Confreriei Sacre în spaţiul românesc...................................78

CAP. III. DIMENSIUNEA ETICĂ A RUGĂCIUNII.....................86 1. Rugăciunea ca expresie a relaţiei cu Dumnezeu.....................................86 2. Rugăciunea ca expresie a credinţei în Dumnezeu …………..................96 3. Rugăciuni prilejuite de moarte şi înmormântare………………….…...102 3.1. Kadiş…………………………………………………………….….103 3. 2. El Male Rahamim - „Dumnezeu, plin de îndurare”..........................116 4. Rugăciunea, ca normă de comportament etic………………………..122 CAP. IV.

MOARTEA ŞI LOCUL MORŢILOR.........................130

1. Rit de înmormântare, tipuri de morminte, osuare şi sarcofage în perioada biblică..................................................................................................................130 2. „Casa vieţii şi a veşniciei”...................................................................137 3   

3. Monumentele consacrate morţilor........................................................141 4. Particularităţi ale monumentelor funerare pe teritoriul românesc......144 5. Simbolistica monumentelor funerare....................................................151 6. Inscripţii funerare ebraice.....................................................................158

CAP.V. EXPERIENŢA MORŢII ŞI LUMEA DE DINCOLO......................163 1. Calea spre viaţa veşnică.......................................................................163 2. Sufletul între Sheol şi Grădina Edenului.............................................166 3. Răsplată şi pedeapsă în lumea de dincolo.........................................172 4. Despre sufletul care trăieşte veşnic.....................................................175 5. Judecata de Apoi. Cartea vieţii............................................................181 6. Eshatologia, indicator de moralitate....................................................186

CONCLUZII......................................................................................................192 ANEXE..............................................................................................................195 BIBLIOGRAFIE................................................................................................232

4   

Cuvinte cheie:

Etică, Etică evreiască, Morală creştină, Antichitate, Viaţă, Moarte, Rit, Ritual, Slujbă funebră, Doliu, Hevra Kadişa, Rugăciune evreiască, Sensul vieţii, Semnificaţia morţii, Culpabilitate, Păcat, Virtute, Cotidianeitatea vieţii, Iminenţa morţii, Moralitatea morţii, Transcedenţa morţii, Imanenţa morţii, Faptele morale şi moartea, Iubirea şi moartea, Moartea spirituală, Moartea corporală, Libertatea şi moartea, Fericirea şi moartea, Moartea spirituală, Moartea corporală, Suferinţa şi moartea, Rugăciunea şi moartea,

Etica rugăciunii evreieşti, Kadiş, El Male

Rahamim, Şema, Cimitir evreiesc, Artă funerară iudaică, Simbolistica pietrelor tombale, Inscripţii funerare ebraice, Viaţă veşnic, Suflet, Rai, Iad, Gan Eden, Şeol, Răsplată şi Pedeapsă, Judecata de Apoi, Cartea Vieţii, Eshatologie.

Rezumat:

Problematica morţii şi a vieţii, ca elemente principale de raportare umană din toate timpurile, suscită interesul cercetătorilor, care completează această arie curiculară din diferite puncte de vedere: istorică, biologică, genetică sau filosofică. Viaţa şi moartea, deşi opuse ca sens şi ca evoluţie, nu pot fi înţelese separat: moartea este fără îndoială parte integrantă a vieţii. E de la sine înţeles, că ambele concepte menţionate au la bază principii etice, fără de care, ar fi imposibilă o ordine morală şi prin urmare, nerespecatrea lor ar da naştere unui haos desăvârşit. Limbajul, lumea simbolurilor, în care trăieşte omul, sau riturile religioase, ne dovedesc faptul că viaţa şi moartea sunt teme preponderent universale, ce crează o legătură imperativă a omului cu lumea spirituală şi transcendentă. Indiferent de religie, practici religioase sau considerente de altă natură, moartea a fost şi a rămas o temă de reflecţie din timpurile preistorice şi până astăzi. În om 5   

trăieşte o lume infinită de arhetipuri, care trădează o ereditate spirituală a formelor vieţii ritualice şi religioase. Rugăciunea este puntea de legătură dintre viaţă şi moarte. Dintotdeauna, omul a simţit nevoia unui dialog între el – ca fiinţă creată, şi Dumnezeu – creatorul său. Acest dialog s-a manifestat sub diverse forme în funcţie de epocă şi context istoric: de la închinarea de ofrande în Templu şi până la pelerinaje ori sacrificii, toate au demonstrat nevoia spirituală a fiinţei umane de a se întoarce la origini. Rugăciunea e cea care a supravieţuit până în zilele noastre, iar dialogul pe care omul îl continuă de atâtea secole, demonstrează nevoia continuă a fiinţei umane de a se raporta la Creator, de a-i aduce laude şi de a-i cere ajutor şi protecţie. Spre deosebire de celelate religii monoteiste, iudaismul adoptă o atitudine de detaşare şi de acceptare în faţa morţii. Acest lucru se datorează faptului că în religia iudaică viaţa este considerată un dar de la Dumnezeu, motiv pentru care sfinţenia vieţii este o valoare supremă. Astfel, recunoştinţa pentru frumuseţea şi sfinţenia vieţii este exprimată prin binecuvântările care preaslăvesc existenţa, aşa cum reiese şi din ultimul verset al Psalmilor: “Fie ca tot ce respiră să-l laude pe Domnul” 1 . Cu toate acestea, moartea este un subiect dificil pentru fiecare dintre noi. E greu şi să discuţi, dar şi să citeşti despre moarte, chiar dacă, unii dintre noi, am experimentat pierderea unei persoane apropiate. În Talmud e specificat că fiecăruia dintre noi îi este frică de propria lui moarte, chiar dacă ştie că ea oricum va veni. E vorba mai exact de frica de necunoscut, care este foarte puternică, dar şi normală, în acelaşi timp. Pascal spunea că, suportăm mai uşor moartea, fără a ne gândi la ea, decât apăsarea ideii de moarte, deşi suntem în siguranţă. Există două modalităţi de a nu ne gândi la ea: aceeea a civilizaţiei noastre tehnice care refuză moartea şi o pune sub semnul tăcerii; şi aceea a civilizaţiilor tradiţionale, care nu o resping, ci sunt în imposibilitatea de a se gândi intens la ea, întrucât moartea este prea apropiată şi prea asimilată în viaţa cotidiană 2 . Intitulată „Dimensiunea etică a rugăciunii şi a morţii în iudaism” cercetarea de faţă cuprinde două căi de înţelegere: cea absolut necesară – ştiinţifică, şi cea tot atât de necesară imaginarului uman – hermeneutică. Există o explicaţie ontologică a lucrurilor, dar şi o explicaţie logico-epistemologică a lor. Ştiinţa explică iar arta înţelege.                                                              1

Psalmul 150,6.

2

Phillippe Aries, Omul în faţa morţii, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996, p. 36.

6   

În această cercetare am urmărit atât aspectele ştiinţifice ale problemelor studiate, în măsura în care ele pot fi comensurate ştiinţific, cât şi aspectele hermeneutice ale fenomenelor în cauză. Astfel am încercat, mai ales atunci când e vorba de latura etică a rugăciunii, să interferăm metodele de cercetare cu cele de observare a textului original ebraic, la care am adăugat modalităţi care ţin de aparatul de studiu al filosofiei. Lucrarea cuprinde cinci capitole structurate astfel: Primul capitol „Semnificaţiile etice ale morţii în Antichitate” se ocupă de definirea conceptului de etică cu aplicaţii istorice în lumea antică din Mesopotamia, Israel şi Grecia Antică. Etica este ştiinţa moralei sau studiul sistematic al regulilor şi principiilor care stau la baza acesteia. Dezvoltată ulterior în Occident, etica îşi are originile în Antichitate, mai precis este în strânsă legătură cu abordările antice ale problemelor legate de crearea unor reguli într-o societate stabilă. Evoluţia normelor de conduită morală în Mesopotamia, Israel şi Grecia antică sunt esenţiale în înţelegerea şi aprofundarea normelor de conduită morală integrate ulterior în cultură şi civlizaţie. O altă parte importantă a acestei secţiuni oferă o privire asupra credinţei şi a eticii în iudaism şi creştinism. În iudaism, etica este puntea pe care omul ajunge la Dumnezeu. Ea face legătura dintre om şi aproapele său, pe baza unor valori care-şi au izvorul în divinitate. Pornind de aici, omul îşi zideşte propria lui fiinţă etică, iar societatea îşi atinge scopul izbăvitor. Pe de altă parte, în creştinism, preocuparea pentru unitatea omenirii şi prioritatea acordată nevoilor celor săraci, au fost şi au rămas fundamentale de-a lungul secolelor. Capitolul al II-lea “Fenomenul vieţii şi al morţii în iudaism” reprezintă o incursiune istorico-filosofică asupra acestor două concepte: viaţă-moarte. Existenţa răului, a suferinţei, a morţii şi a nedreptăţii în lume sunt probleme fundamentale în gândirea religioasă monoteistă în care Dumnezeu e identificat cu binele absolut. Încă din epoca biblică, gânditorii evrei au reflectat asupra unor întrebări privind sursa răului şi a rostului său în raport cu bunătatea lui Dumnezeu. O parte importantă a acestui capitol, accentuează rolul important al ritualului, dar şi importanţa respectării normelor etice religioase iudaice, care înţelese şi aprofundate îl apropie pe om de Creatorul său. Această secţiune se încheie cu prezentarea societăţii de înmormântare „Hevra Kadişa”, cu apariţia şi evoluţia ei, încheindu-se cu un studiu de caz asupra rolului ei în spaţiul românesc. „Societatea Sacră” este unică în peisaj religiilor monoteiste, fiind creată în scopul pregătirii defunctului pentru a fi înmormântat, în conformitate cu legea evreiască. 7   

Capitolul al treilea “Dimensiunea etică a rugăciunii în iudaism” este dedicat în exclusivitate definiţiilor şi interpretărilor rugăciunii, ca metodă specifică de comunicare a omului cu Dumnezeu, a clarificării termenilor de înţelegere şi comprehensiune şi a implicaţiei lor în câmpul ştiinţific. Rugăciunea ca expresie a relaţiei cu Dumnezeu şi ca expresie a credinţei în creator reprezintă două coordanate principale ale acestui capitol. Două dintre cele mai importante rugăciuni prilejuite de moarte şi înmormântare: Kadiş şi El Male Rahamim beneficiază de o analiză amănunţită, în special lingvistică, iar redarea textului original ebraic, cu transliteraţiile latine şi traducerea în limbă română sunt un instrument necesar cercetătorului, care proneşte în interpretarea unui text de la sursa sa primară. Ultima parte a acestui capitol, încearcă să lămurească rugăciunea ca normă de comportament etic, argumentând această dimensiune prin studiul de caz al rugăciunii Şema – crezul fundamental al iudaismului. Acest capitol reprezintă partea cea mai originală a tezei cuprinzând o modalitate personală de analiză şi înţelegere, încercând să lămurească anumite practici, dar şi concepte ale rugăciunii în ansamblul ei. Capitolul al IV-lea „Moartea şi locul morţilor” se prezintă sub forma unui excurs a definiţiilor istorice, dar şi hermeneutice ca metodă specifică de înţelegere a omului, a clarificării termenilor de înţelegere şi implicaţia lor în câmpul artistic şi ştiinţific. Prin urmare, evoluţia cimitirului din Antichitate şi până în perioada modernă constituie unul din elementele principale ale acestei secţiuni. Obiceiul înmormântării datează din timpurile preistorice 3 . Respectul faţă de persoanele decedate a fost una din primele manifestări ale ritualului religios, atât în rândul nomazilor, cât şi a popoarelor înrădăcinate în acele teritorii de mii de ani 4 . Nu mai puţin documentate şi argumentate sunt subcapitolele referitoare la pietrele tombale din cimitirele evreieşti, cu o dezbateră amplă şi la obiect asupra inscripţiilor care însoţesc monumentul, precum şi a lumii simbolurilor care fac perceptibilă o lume greu de imaginat. Ideile religioase şi filozofice despre moarte, fenomenul morţii în sine, relaţia eternităţii cu Dumnezeu au fost imortalizate pe pietrele tombale, căpătând valenţe artistice deosebite, în funcţie de epocă şi context. Simbolurile s-au împletit plenar cu epitafurile, dând astfel naştere unei compoziţii artistice deosebite, care continuă să surprindă prin originalitate şi profunzime. Există însă un comandament biblic ce poate rezuma întreaga creaţie a artei evreieşti în ansamblul ei. „Să nu-ţi                                                              3

Shalom M. Paul, William G. Dever, Biblical Archaelogy, Jerusalem, 1973, p. 115.

4

Encyclopedia Judaica Jerusalem XV, p. 1215.

8   

faci ţie chip cioplit şi nici o altă asemănare cu cele ce sunt în cer, sus, pe pământ, jos sau în apele de sub pământ!”. 5 Capitolul al V-lea „Experienţa morţii şi lumea de dincolo” curpinde la rândul său şase subcapitole, în care prezentăm cele mai importante idei legate de viaţa după moarte, definind în acelaşi timp concepte ca: viaţă veşnică, suflet, Şeol, Gan Eden, judeca de apoi sau răsplată şi pedeapsă. La fel ca majoritatea religiilor existente, şi iudaismul crede în existenţa unei vieţi după moarte, dar caracterul acestei existenţe este unic în peisajul ideilor şi credinţelor religioase 6 . Prin urmare, temele tratate în această parte a cercetării sunt: „Calea spre viaţa veşnică”; Sufletul între Sheol şi Gan Eden”; „Răsplată şi pedeapsă în lumea de dincolo”, „Despre sufletul care trăieşte veşnic”; „Judecata de Apoi. Cartea Vieţii” şi „Eshatologia, ca indicator de moralitate”. În această teză am încercat să unim cele două componente de studiu deprinse în ultimii ani: pe de o parte, specilaizarea în studii iudaice, iar pe de altă parte aplicarea grilei etice de interpretare a unui fenomen pentru orice meditaţie filosofică: moartea omului. Pe tot parcursul celor două sute de pagini, ne-am străduit să radiografiem principalele conţinuturi ale conceptului de moarte, aşa cum transpare el în iudaism. Cunoaşterea limbii ebraice a fost deosebit de utilă, deoarece ne-a permis accesul la sursele primare, şi astfel a fost mai uşor să privim din interior, şi evident, să înţelegem semnificaţia morţii şi a rugăciunii în tradiţia iudaică. Am încercat permanent să compatibilizăm

cele două tipuri de exigenţe, care derivă din perspectiva

descriptivă a studiilor iudaice şi din orizontul meditaţiei filosofico-etice. În fapt, ele se află întro relaţie de continuă întrepătrundere, pentru că în ambele registre de generalitate, se încearcă răspunsul la aceaşi interogaţie gravă: ce este moartea? Finalul acestei cercetări ne găseşte aplecaţi asupra unui set de concluzii, pe cât de previzibil, pe atât de surprinzător: previzibil, pentru că istoria culturii şi civilizaţiei stabilise cu destulă exactitate importanţa covârşitoare a dimensiunii etice a morţii şi a rugăciunii, în ansamblul ei; surprinzător, pentru că după îndelungi serii de definiţii şi analize ale conceptului de moarte şi al rugăciunii, din perspectivă morală, siguranţa cu care simbolicul şi interpretarea îşi                                                              5

Exod 20:4.

6

Nachum Amsel, The Jewish Encyclopedia of Moral and Ethical Issues, Jason Aronson Inc., Northvale, New

Jersey, 1994, pp.146-147.

9   

fac loc în devenirea şi personalitatea noastră, trasează noi căi de cercetare, niciodată analizate îndeajuns. Nebănuind că un asemenea tip de cercetare ajunge să se adâncească atât de mult, credem că lucrarea de faţă reprezintă, dacă nu un început, cel puţin o direcţie de analiză a conceptului de moarte şi rugăciune, fundamentat pe respectarea normelor morale. În final, trebuie menţionat că tipul de analiză pe care îl propune această teză de doctorat prin studierea, dezbaterea sau inventarea unei gramatici conceptuale duce la îmbogăţirea ariei de analiză a ideilor şi practicilor religioase, moştenite de cultură, în istoria şi preistoria sa. În ansamblul ei, istoria devine mai uşor de înţeles dacă incursiunea în lumea credinţelor şi a conceptelor religioase e însuşită chiar şi numai dintr-un anumit punct de vedere, în cazul de faţă, etic. Prin încercarea de a pătrunde într-o lume creatoare, chiar dacă ea şi-a încetat existenţa cu mii de ani în urmă, acea lumea renaşte şi-ţi dezvăluie ideile şi suflul după care s-a ghidat, dar mai mult decât atât, îţi oferă posibilitatea de a înţelege că strămoşii tăi aveau aceleaşi nevoi spirituale: să fie mai aproape de Creator prin rugăciune şi prin respectarea unor norme de conduită etică. Astfel, această cercetare urmăreşte şi recunoaşterea unor idei şi practici religioase precum şi reconstituirea unui climat spiritual şi religios având în centrul atenţiei omul – ca fiinţă aflată mereu în căutarea unui sens: al vieţii şi/sau al morţii. Finalul acestei teze cuprinde o serie anexe, absolut indispensabile în aprofundarea conceptelor prezentate şi fireşte, literatura şi referinţele bibliografice.

   

10   

 

BIBLIOGRAFIE :     

LUCRĂRI GENERALE ŞI SPECIALE:  1. ABRAHAMS, ISRAEL, Jewish Life in the Middle Ages, The Jewish Publications and Society Philadelphia and Jerusalem, 1993. 2. ABRUDAN, DUMITRU, Arheologia biblică: Pentru facultăţile de teologie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Sibiu, 2002. 3. AMSEL, NACHUM, The Jewish Encyclopedia of Moral and Ethical Issues, Jason Aronson Inc., Northvale, New Jersey, 1994. 4. ANDRUSTOS, HRISTU, Sistem de Morală, Editura şi Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1947. 5. ARIES, PHILIPPE, Omul în faţa morţii,vol. I-II, Editura Meridiane, Bucureşti, 1996 6. ARISTOTEL, Politica, Editura Naţională, Bucureşti, 1924. 7. ASAD, TALAL , Religia şi trupul, Univers, Bucureşti, 2003. 8. ATTIAS, JEAN-CRISTOPHE, BENBASSA ESTHER, Dicţionar de civilizaţie iudaică, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997. 9. * * * BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,1988. 10. * * * BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, Editura Institutului Biblic şi de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001. Ediţie jubiliară. 11. BENJAMIN, LYA: Evreii din România în texte istorografice, Hasefer, Bucureşti, 1993. 12. BENJAMIN LYA, CAJAL MARIN IRINA, KULLER HARRY, Mituri, rituri şi obiecte funerare iudaice, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994. 13. BERIS, CAROL, Din istoria imigrărilor în Israel, 1882-1995, Editura Hasefer, Bucureşti, 1998. 11   

14. BRAHAM, RANDOLPH L., Romanian nationalists and the Holocaust: The political exploitation of unfounded rescue accounts, Rosenthal Institute for Holocaust Studies, Graduate School of the City University of New York, 1998. 15. BRANIŞTE, ENE, Dicţionar enciclopedic de cunoştiinţe religioase, Editura Diecezana, Caransebeş,2001. 16. BRÂNCOVEANU, ROMULUS, Raţiune publică şi discurs, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007. 17. BRIA, ION, Dicţionar de teologie ortodoxă, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1981. 18. BUNACIU, IOAN, Arheologie biblică: mărturia pietrelor, Editura Universităţii din Bucureşti, 1998. 19. CĂTINEANU, TUDOR, Elemente de etică, Vol. I, Editura Dacia, Cluj, 1982. 20. CHARLES, ROBERTS H., Doctrina vieţii de apoi în Israel, în iudaism şi în creştinism, Editura Herald, Bucureşti, 2009. 21. CHEVALIER JEAN, GHEERBRANT ALAIN, Dicţionar de simboluri, Artemis, Bucureşti, vol I (A-D), 1994; Vol II (E-O), Vol. III (P-Z), 1995. 22. CHILL, ABRAHAM, The Minhagim. The Customs and Ceremonies of Judaism, Sepher Hermon Press, New York, 1978. 23. CLEBERT, JEAN-PAUL, Bestiar fabulos. Dicţionar de simboluri animaliere, ArtemisCavallioti, Bucureşti, 1995. 24. COBIANU, ELENA, Etică şi politică în Antichitate, Editura Arvin Press, Bucureşti, 2003. 25. COHEN, ABRAHAM, Talmudul, Editura Hasefer, Bucureşti, 2000. 26. COHN, DAN, The Blackwell Dictionary of Judaica, Blackwell Reference Oxford, 1992. 27. COLLINSON, DIANE, Mic dicţionar de filosofie occidentală, Nemira, Bucureşti, 1999. 28. CORNEA, ANDREI, Ecclesiocratia. Mentalităţi Culturale şi Forme Artistice în Epoca Romanobizantină (300-800), Editura Teora-universitas, 1998. 29. CRONIN, KIERAN, Rights and Christian Ethics, Cambridge University Press, 1992. 30. CULIANU, IOAN-PETRU, Călătorii în lumea de dincolo, Nemira, Bucureşti, 1996. 31. DANIELOU, JEANE, Simbolurile creştine primitive, Amarcord, Timişoara, 1998. 12   

32. DIACONESCU, ALEXANDRU, Mari civilizaţii ale Orientului Antic, Accent, Cluj Napoca, 2001, 475 p. 33. * * * DICŢIONAR BIBLIC, Editura Cartea Creştină, Oradea, 1995, red. princip. J.D. Douglas. 34. * * * DICŢIONAR ENCICLOPEDIC DE IUDAISM, Hasefer, Bucureşti, 2001, coord. Viviane Prager. 35. * * * DICTIONARY OF BIBLICAL INTERPRETATION, Edited by R.J.Coggins and J.L. Houlden, SCM PRESS, 1990. 36. * * * DICŢIONAR DE FILOSOFIE ŞI LOGICĂ, (consultant Anthony Flew), traducere din englezã de D. Stoianovici, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996. 37. * * * DICŢIONAR DE ISTORIA ŞI FILOSOFIA ŞTIINŢELOR, volum coordonat de Dominque Lecourt, traducere din francezã de Laurenţiu Zoicaş (coord.), A. Ardeleanu, C. Capverde, et alii, Iaşi, Editura Polirom, 2005. 38. DIMONT, MAX I., Evreii, Dumnezeu şi istoria, Editura Hasefer, Bucureşti, 1999. 39. DONIN, HALEVY HAYIM: To pray as a Jew, New York, 1980. 40. DOSICK, WAYNE, Living Judaism: The complete Guide to Jewish belief tradition and practice, Harper Collins, San Francisco, 1995. 41. ECO, UMBERTO, Cinci scrieri morale, Editura Humanitas, Bucureşti,2005. 42. EISENBERG, JOSY, Iudaismul, Humanitas, Bucureşti, 1989. 43. ELBOGEN, ISMAR, Jewish Liturgy. A Comprehensive History, The Jewish Publication Society Philadelphia – Jerusalem, 1993. 44. ELIADE, MIRCEA, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, traducere din francezã de Cezar Baltag, Bucureşti, editura Univers Enciclopedic, 2005. 45. ELIADE, MIRCEA, Tratat de istorie a religiilor, Humanitas, Bucureşti, 1992. 46. ELIADE, MIRCEA, Nostalgia originilor, Humanitas, Bucureşti, 1994. 47. ELIADE, MIRCEA, Yoga. Nemurire şi libertate¸ Editura Humanitas, Bucureşti, 1993. 48. ELLIS R., PETER, F., The Yahwist. The Bible’s First Theologian; with the Jerusalem Bible text of the Yahwist saga, Notre Dame, Indiana, 1968. 49. * * * ENCICLOPEDIE DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE UMANE, traducere de L. Cosma et alii, Bucureşti, Editura ALL Educaţional, 2004. 13   

50. * * * ENCYCLOPEDIA JUDAICA JERUSALEM, Keter Publishing House Jerusalem, Israel, 1983-1991. 51. EVANGHELIA ESENIANĂ A PĂCII, traducere din lb. franceză de Radu Ilie Mânecuţă, Bucureşti, Editura Orfeu, 2000. 52. FARCAŞ, LUCIAN, Credinţa, speranţa şi iubirea în perspectivă etică: Tratat de teologie morală.Teologia virtuţilor teologale, Editura Sapientia, Iaşi, 2003. 53. FLAVIUS, JOSEPHUS, Războiul iudeilor împotriva romanilor, Hasefer, Bucureşti, 1997. 54. FLORIAN, MIRCEA, Arta de a suferi: Trepetnic sufletesc, Editura Garamond, Bucureşti, 2001. 55. FRUNZĂ, SANDU, Filosofie şi iudaism, Editura Limes, Cluj Napoca, 2006. 56. GOLD, A.S., Seder Hatefilot, Ordinea rugăciunilor pentru toate zilele anului, Geneva, Editura Ymar, 1977. 57. GOLOMB, MORRIS, Know Jewish Living and Enjoy It, Shengold Publishers, New York, 1980. 58. GREENBERG, IRVING, The Jewish Way. Living the Holydays, A Touchstone Book, New York, 1993. 59. HADAS- LEBEL, MIREILLE, Incursiuni în iudaismul antic, Editura Hasefer, Bucureşti, 2005. 60. HAYOUN, MAURICE-RUBEN, Maimonide sau celălalt Moise, Editura Hasefer, Bucureşti, 1998. 61. HAYOUN, MAURICE-RUBEN, O istorie intelectuală a iudaismului, vol. I-II, Editura Hasefer, Bucureşti, 1998. 62. HOFFMAN, A. LAWRENCE, My people’s Prayer Book, Traditional Prayers, Modern Comentaries, vol. 2, The Amidah, Jewish Lights Publishing, Woodstock, Vermont, 1998. 63. HOFFMAN, A. LAWRENCE, The way Into Jewish Pray, Jewish Lights Publishing, Woodstock,Vermont, 2004. 64. HUMĂ, IOAN, Conştiinţă şi moralitate, Ed. Junimea, Iaşi, 1981. 65. IANOŞI, ION, Izvoare biblice, Editura Minerva, Bucureşti, 1994. 66. IANOŞI, ION, Sublimul în artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1984. 14   

67. ICĂ, IOAN; KURAEV ANDREI; COSTACHE, DORU, Ortodoxie şi creaţionism, în vol. colectiv “Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului”, ed. a IIadăugită, Deisis, Sibiu, 2003. 68. IDEL, MOSHE, Ascensiuni la cer în mistica evreiască. Stâlpi, linii, scări, Editura Hasefer, Bucureşti, 2008. 69. IDEL, MOSHE, Hasidism. Între extaz şi magie, Editura, Hasefer, Bucureşti 70. IDEL, MOSHE, Cabala, Noi perspective, Editura Nemira, 2000. 71. IDEL, MOSHE, Perfecţiuni care absorb. Cabala şi interpretare, Editura Polirom, Iaşi, 2004. 72. ILIESCU, ADRIAN-PAUL, Etică socială şi politică, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2007. 73. IUGA, NICOLAE, Filosofia contemporană despre morala creştină, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002. 74. * * *IZVOARE ŞI MĂRTURII PRIVIND ISTORIA EVREILOR DIN ROMÂNIA, vol I, Hasefer, Bucureşti, 1995; vol. II/1, FCER, Bucureşti, 1998; vol. II/2, Hasefer, Bucureşti, 1990; vol. III/1 şi III/2, Hasefer, Bucureşti, 1999; 75. JANKELEVITCH, VLADIMIR, Tratat despre moarte, Amarcord, Timişoara, 2000. 76. JOHNSON, PAUL, O istorie a evreilor, Editura Hasefer, Bucureşti, 1999. 77. KARA, I., Obştea evreiască din . . . Podul Iloaiei, Hasefer, Bucureşti, 1990. 78. KARA, I., Obştea evreiească din . . . Bacău, , Hasefer, Bucureşti, 1995. 79. KARA I., CHEPTEA, STELA, Inscripţii ebraice, Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană, 1994. 80. KATZ, IACOB, Tradition and Crisis. Jewish Society at the End of the Middle Ages, New York University Press, 1993. 81. KERNBACH, VICTOR, Miturile esenţiale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. 82. * * * LA BIBLE. TRADUCTION ŒCUMÉNIQUE DE LA BIBLE (TOB), Les Editions du Cerf, Societe Biblique Francaise, Paris, 1994. 83. * * *LA BIBLE. TRADUCTION ŒCUMENIQUE DE LA BIBLE (TOB), Alliance Biblique Universelle – Le cerf, Paris,1994. 15   

84. LAJOS, ERDELY, Regi zsido temetok muveszele, Kriterion, Bukarest, 1980. 85. LAMM, MAURICE: The Jewish Way in Death and Mourning, Jonathan David Publishers, New York, 1969. 86. LANCASTER, BRIAN, The Elements of Judaism, Element Books Limited, 1996. 87. LEMERLE, PAUL, Istoria Bizanţului, Editura Teora-universitas, 1998 88. LEAKEY, RICHARD, Originea omului, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. 89. LEBIHAN, CHRISTINE, Marile probleme ale eticii, Editura Institutul European, Iaşi, 1999. 90. LEIBNIZ, G.W., Eseuri de teodicee, Editura Polirom, Bucureşti, 1997. 91. LEROY, GERALD, Dumnezeu este un drept al omului, trad. de Simion Bărbulescu, Editura Geneze, Bucureşti, 1993. 92. LUSTIG, OLIVER, Ce rost are să vorbim despre Holocaust?, Editura Compania, Bucureşti, 2004. 93. LUSTIG, OLIVER, Limbajul morţii, Editura Alex, Bucureşti, 1990. 94. LUSTIG, OLIVER, Dicţionar de lagăr, Editura Hasefer, Bucureşti, 2002. 95. LUSTIG, OLIVER, Martorii n-au dreptul să tacă, Editura Militară, Bucureşti, 1996. 96. * * * MAHZOR (Carte de rugăciuni), Tipărit în Atelierele Imprimeriei „Progresul”, Iaşi, 1929. 97. MARGA, ANDREI, Fraţii mai mari. Întâlniri cu iudaismul, Editura Hasefer, Bucureşti, 2009. 98. MIRCEA, IOAN, Dicţionar al Noului Testament, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1994. 99. MEISELES, MEIR, Judaism Thought and Legend, Feldheim Publishers Jerusalem, New York, 1964. 100.

MLADIN, NICOLAE, Studii de teologie morală, Ed. Arhiepiscopiei,

Sibiu,1969. 101.

MOLDOVAN, MIRCEA, Sinagoga, arhitectură a monoteismului, Paideia,

Bucureşti, 2003. 102.

MONTEFIORE, ALAN, Introducere modernă în filosofia morală, traducere de

N. Rarău, Ed.Albatros, Bucureşti, 1984. 16   

103.

MORAR, ECATERINA, Fragilitatea umană în gândirea antropologică, Editura

ALL Educational, 1998. 104.

MORAR, VASILE, Moralităţi elementare, Editura Paideia, Bucureşti, 2004.

105.

MOZES, TERESA, Evreii din Oradea, Hasefer, Bucureşti, 1997.

106.

NEHER, ANDRE, Cheile identităţii iudaice, Editura Hasefer, Bucureşti, 2001.

107.

NEUMANN, VICTOR, Istoria evreilor din România, Amarcord, Timişoara,

1996. 108.

NIEMIROWER, IŢHAC IACOB, Iudaismul:studii, eseuri, omiletică şi

retorică, Editura Hasefer, Bucureşti, 2005. 109.

NULMAN, NACY, The Encyclopedia of Jewish Prayer, Jason Aronson, London,

1993. 110.

PASCAL, PINCU, Obştea evreiească din Roman, Hasefer, Bucureşti, 2001.

111.

POINT-HUMBERT, CATHERINE, Dicţionar universal de rituri, credinţe şi

simboluri, Lucman, Bucureşti, 1998. 112.

POP, MIHAELA, Frumosul platonian. Între ontologic şi estetic, Editura

Printech, Bucureşti, 2000. 113.

POP, MIHAELA, Introducere în estetică, manual pentru învăţământul

preuniversitar, Editura Paideia, Bucureşti, 2001. 114.

POP, MIHAELA, Idei culturale europene. Conexiunea sublimului cu umilul în

medievalitate. O introducere în filozofia culturii, Editura Printech, 2004, 115.

RACHELS, J. , Introducere în etică, Editura Punct, Bucureşti, 2000.

116.

ROSEN, MOSES, Eseuri biblice, Hasefer, Bucureşti, 1992.

117.

ROŞCA, D.D., Prelegeri de istoria filosofiei antice şi medievale, ediţie îngrijită

de V. Muscă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986. 118.

ROTENSTREICH, NATHAN, Tradition and Reality, Random House, New

York, 1972. 119.

ROTMAN, LIVIU, Evreii din România în perioada comunistă: 1944-1965,

Editura Polirom, Bucureşti, 2004. 120.

ROUSSEAU J.J., Contractul social, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1957.

17   

121.

SACHAR, HOWARD, A History of Israel, Oxford University Press, New York

– Oxford, 1987. 122.

SANIE, SILVIU, Dăinuire prin piatră. Monumentele cimitirului medieval

evreiesc de la Siret, Hasefer, Bucureşti, 2000. 123.

SAVU, TOTU, Filosofia şi istoria ei - O introducere în filosofia istoriei

filosofiei, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2006. 124.

SCHUL, PIERRE MAXIM, Eseu asupra formării gândirii greceşti, traducere

din limba franceză de L. Zaschievici, Bucureşti, Editura Teora, 2000. 125.

SERGHEEV, V.S, Istoria Greciei antice, Bucureşti, Editura de Stat, 1951.

126.

SCHAUSS HAYYIM, The Lifetime of a Jew. Throught the Ages of Jewish

History, Union of American Hebrew Congregations, Cincinnati, 1950. 127.

SCHOLEM, GERSHOM, Cabala şi simbolistica ei, Editura Hasefer, Bucureşti,

1996. 128.

SCHOPENHAUER, ARTHUR, Fundamentele morale, Editura Antet, Oradea,

1994. 129.

SCHULTZ, SAMUEL J., Călătorie prin Vechiul Testament, Editura Cartea

Creştină, Oradea, 2001. 130.

SCHWARZFELD, E., Din istoria evreilor. Împopularea, reîmpopularea şi

întemeierea târgurilor din Moldova, Editura Uniunii Evreilor Pământeni, 1914. 131.

SHALOM M. PAUL, DEVER G: WILLIAM, Biblical Archeology, Keter

Publishing House, Jerusalem, 1973. 132.

* * * SIDUR KABALAT ŞABAT, FCER, Bucureşti, 1994.

133.

SILVER, HILLEL, Where Judaism Differed, The Jewish Publication Society of

America,New York, 1956. 134.

SINGER, PETER, Tratat de etică, Polirom, Bucureşti, 2006.

135.

SINIOL, RAUL, Portrete şi schiţe sefarde, Ierusalim, 1981.

136.

STAN, GEORGE, Teologie şi bioetică, Editura Biserica Ortodoxă, Alexandria,

2001. 137.

STEINSALTZ, ADIN, A Guide to Jewish Prayer, Random House,New York,

2002. 18   

138.

STREJA ARISTIDE, SCHWARZ LUCIAN, Sinagogi din România, Hasefer,

Bucureşti, 1996. 139.

SURDU, ALEXANDRU, Filosofia modernă – Orientări fundamentale, Editura

Paideia, Bucureşti, 2002. 140.

SURDU, ALEXANDRU,  Confluenţe cultural-filosofice, Editura Paideia,

Bucureşti, 2002. 141.

SURDU, ALEXANDRU, Cercetări logico-filosofice, Editura Tehnică, Bucureşti,

2009. 142.

SYME S. DANIEL, The Jewish Home. A Guide for Jewish Living, UHAC Press

New York, 1988. 143.

ŞAFRAN, ALEXANDRU, Etica evreiască şi modernitatea, Editura Hasefer,

Bucureşti, 2005. 144.

ŞAFRAN, ALEXANDRU, Schiţa unei etici religioase iudaice, Editura Hasefer,

Bucureşti, 1999. 145.

ŞTEFAN, ILOAIE, Morala creştină şi etica postmodernă:o întâlnire necesară,

Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2009. 146.

TARNAVSCHI, VASILE, Arheologia biblică, Cernăuţi, 1930.

147.

TELUSHKIN, JOSEPH, Jewish Wisdom, William Morrow and Company, New

York, 1994. 148.

TELUSHKIN, JOSEPH, Jewish Wisdom: Ethical, Spiritual, and Historical

Lessons from the Great Works and Thinkers, William Morow and Company, New York, 1994. 149.

* * * THE NEW ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA, London, 1993.

150.

* * * THE NEW STANDARD JEWISH ENCYCLOPEDIA, Behrman House

Publishers, New York, 1976. 151.

VIZUREANU, VIOREL, Proiecte filosofice ale Modernităţii, vol. I, Editura

Universităţii din Bucureşti, 2008. 152.

VIZUREANU, VIOREL, Schiţă pentru o istorie a logicii Renaşterii, vol. I,

Editura Universităţii din Bucureşti, 2008

19   

153.

VLĂDUŢESCU, GHEORGHE, Cum mureau filozofii în Grecia Antică, Editura

Paideia, Bucureşti, 2009. 154.

VLADIMIRESCU, MIHAI VALENTIN, O istorie a Bibliei ebraice, Editura

Polirom, Iaşi, 2006. 155.

VOLOVICI, LEON, Ideologia naţionalistă şi „problema evreiască” în România

anilor ’30”, Humanitas, Bucureşti, 1995. 156.

VULCĂNESCU, MIRCEA, Mitologie română, Editura Academiei Republicii

Socialiste România, Bucureşti, 1985. 157.

ZAMFIR, E., Cultura libertăţii, Ed. Politică, Bucureşti, 1979.

158.

ZĂGREAN, IOAN, Morala creştină, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1985. 159.

WEBER, MAX, Etica protestantă şi spiritul capitalismului, Editura Humanitas,

Bucureşti,1993. 160.

WIESEL, ELLIE, Noaptea, Editura Univers, Bucureşti, 1982.

161.

WIESEL, ELLIE, Celebrare biblică, Hasefer, Bucureşti, 1998.

162.

WIESEL, ELLIE, Celebrare hasidică, Hasefer, Bucureşti, 2001.

163.

WIESEL, ELLIE, Celebrare talmudică, Hasefer, Bucureşti, 2001.

164.

WIESEL, ELLIE, Toate fluviile curg în mare, Hasefer, Bucureşti, 2000.

165.

WIESEL, ELLIE, Şi marea nu se umple, Memorii, vol. II, Hasefer, Bucureşti,

2000. 166.

WIESELTIER, LEON, Kadiş, Polirom, Bucureşti, 2001.

167.

WIGODER, GEOFFREY, The New Standard Jewish Encyclopedia, Facts on

file, New York, 1992. 168.

WILLIAMS, BERNARD, Moralitatea – o introducere în etică, Editura Punct,

Bucureşti, 2002. 169.

WILLIAMS, B., Ethics and the Limits of Philosophy, Fontana Press, London,

1985 .  

20   

PERIODICE:   

1. GLODARIU IOAN, MOGA VASILE, „Tezaurul dacic de la Lupu” în Ephemeris Napocensis IV, 1994, p. 33-49. 2. MOLDOVAN, MIRCEA, „Monumente de arhitectură şi artă evreiească din România” articol dactilografiat, s.l., s.a.. 3. PETRESCU, PAUL, „Istorie şi simbolistică în arta populară a evreilor din România” în Revista Secolul 20, nr. 282-283, 6-7, 1984, p. 117-129. 4. SANIE, SILVIU, „Elemenete iudaice sau iudaizante în interferenţa etno-culturală din Dacia şi Moesia Inferior” în Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae nr. I, Hasefer, Bucureşti, 1996, p. 5-7. 5. SANIE, SILVIU, „Cercetarea cimitirului evreiesc (I) de la Siret. Unele consideraţii metodologice” în Studia et Acta Histoariae Iudaeorum Romaniae, nr. II, Hasefer, Bucureşti, 1997, p. 9-15. 6. SANIE SILVIU, „Iscriptions and Images on Tombstones as Historiographic Sources” în Studia Judaica VII, Cluj-Napoca, 1998, p. 117-123. 7. SANIE, SILVIU, „Contribuţii la cunoaşterea morfologiei stelelor şi simbolismului funerar iudaic în Estul României (III)” în Studia et Acta Histoariae Iudaeorum Romaniae VIII, Hasefer, Bucureşti, 2003, p. 11-25.

21   

 

22