Dictionarul Enciclopedic a-J'

'

DICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT

,

CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I

-.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE DIN TRECUT SI DE ASTAZI DE

2

LAUREL CANDREA PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI

1

PARTEA II

.

DICTIONARUL ISTORIC SI GEOGRAFIC UNIVERSAL DE

GH. ADAMESCU PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies) V

www.dacoromanica.ro

.r`

DICTIONAR 1STORIC-GEOGRAFIC DE

GH. ADAMESCU MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE.

Gh. Adamescu.Diclionar Enciclopedic Ilustrat.

1.473

www.dacoromanica.ro

93

ABREVIATIU NI all. = altitudine. a. Chr. = lnainte de Hristos. bis. = biserica. baln. = balneara. cam. = comuna. corn. urb. = comund urbanti. corn. rur. = comund rurala. corn. r. = idem. c. r. = idem. cap. = capital.. cap. = capital (la ba.nci.).

pros. = provincie. presc. = prescurtare. p. Chr. = dupo. Hristos. reg. = regiune. resed. = resedintd. rom. = romand, romaneste, romanesc. st. c. f. = statie de cale ferata. supr. = suprafatii.

f. a. = si altele. sec. = secolul.

col. = colectie. ca. (pus inaintea unui numkr) = circa = aproape (and nu avem siguranta). circ. corn. = circurnscriptie comunala. c. I. = cale ferata. col. = colonel. ed. = editie. E. --- Est. fluviu. ft. = frantmzeste, francez, francezd.

jud. = judet. jd. = judet. km. = kilometru. km. p. = kilometru patrat. loc. = localitate. loc. (pus dupit un numar) = locuitori. m. = metri. M. = munti. N. = Nord. N.-E. = Nord-Est. op. pr. = opere principale. pers. = personaj. pl. = plaso.. princ. publ. = principale publicatii. pr. publ. = idem. presedintele de consiliu. pres. cons. princ. luc. = principale lucrare.

prof. = profesor.

st. baln. = statiune balneard. S. = Sud. suburb. = suburban. S.-E. = Sud-Est. urb. = urban. urbanii. urm. = urmd.tor. V. = Vest.

Semnele 0 0 arad localitatile diferite cari poarta acelasi nume $i se glisesc In acelasi all-

neat. Uneori se Intrebuinteaze si pentru mai multe persoane cu acelas nume. pus inaintea unei date arata ce e anul nasterii unei persoane. t pus asemenea area ca e anul mortis. Punctul pus sub o vocald dintr'un cuvint arate accentul tonic. [ ] arata cum se citeste numele dupe care urmeaza. Vocala imprimata cu un semn sub ea sau cu un corp mai vizibil arata accentul cuvintului. e semnul de trimitere la un cuvint. In privinta pronuntarii am dat-o pe clt e posibil cu litere romanesti: dar -e mut francez I-am Insemnat cu ('), vocalele nazale franceze a, e,

o, u le-am aratat printr'un n mic pus mai sus linga ele. Ne-am servit de u pentru a marca acest sunet francez sau german, de 0 pentru sunetul special mai ales francez si german (ca In bOnoa = Benoist, ROder .

1474

www.dacoromanica.ro

INDREPTARI Dintre greselile observate dupd imprimare, notfim urm5.toarele :

pag. XVI din Pro fag" randul 21 de jos in sus, in Zoe de a Constandache sd se citeascd: Gr. C...

pag. 1489 /a cum Aman T. a se citeascd: Ca 1828 pag. 1528 la cum Mescal Maria ad se citeascd: nascut5. Vad.resou, cfisatorita Intliu cu C. Ghica pag. 1518 /a cum Burileanu D., in loc de: "1865 A se citeascd: 1869 pag. 1556 /a cuv. Cantacuzino Constantin in /cc de: "1800 sd se encased: 1793. A doua persoang cu acest nume este aceeasi cu prima. pag. 1563 /a Cull. Carp P. P. in loc de: ± 1918 A se encased: t 1919. pag. 1572 la cuv. Chevreul in toe de: evrIfol A se citeascd : cOvrol.

pag. 1592 /a cuv. Cristea Miron in loc de : eparhia Lugojului ad se citeascd : Caransebes.

pag. 1698 coloana I sus in loc de: Dragita A se encased: Dagita. pag. 1601 coloana II Dupd 1821 revolutia lui Tudor sd se afeze: 1822 Nuirea. primilor Domni: si apoi 1825 Aparitia Lexiconului de Buda pag. 1601 la cum Decius in loc de: Caius sd se citeascd : Cneius. pag. 1605 la cuv. Delfi in loc de: lang5. golful Lepante, A se citeascd : la nordul unui golf mai min din golful de Corint. pag. 1608 coloana II randul 11 de jos In sus in loc de: 1925 ad se eiteascd: 1825. pag. 1649 /a cuv. Frederic 11 in loc de: r5.sboiul de 30 ani sd s3 encased: de 7 ani pag. 1658 la can: Gheorghe, la finale articolului in loc de : se gaseste A se citeascd: s'a gash. pag. 1667 la. cuv. Gorjan in loc de: 1837 -75 A se citeascd: 1873 -75 pag. 1668 /a cam Gorki (inceput pe pag. precedents) randul 8 de sus in loc de : Manea sd se citeascd: Mama. pag. 1669 /a CUM Greceanu Stefan in loc de: '1908 sd se encased : t 1908

pag. 1691 la cay. Hindenburg dapd: armatele aliate sd se adaoge: austro-germane.

pag. 1751 la cuv. MOline sd se a taoge dapi anal na0erii : t 1925. pag. 1767 la rim Milano in loc de: 491460 loc. sd se citeascd: 941460 locuitori. pag. 1760 /a cuv. Nlisu Nicolae in loc de: t 1825 A se encased: t 1925. pag. 1798 /a cum Painleve in too de: 1815-16 (randul 3) sd se encased : 1915-16 pag. 1857 la, cum Sancho in Zoo de: erau A se citeascd : erou. pag. 1865 la cuv. Senatul in loc de: Romani sd se ziteased: Romani. pag. 1883 la cuv. Stelian Toma in loc de: 1869 sd se citeascd: "1860. pag. 1839 la cum Sutu Mihail dupd 30 de rdnduri de la inceputul articolului se termind fi trebuie terse cele 3 randuriurnAtoare .i pus un all Ulla in feint acesta: MIHAIL aim, Post dragoman la Constantinopol, numit domn In Moldova In 1819. Acolo (urmeazd textul) iar la fine se ad,aogol: (1821). pag. 1t490 cuvantul Svift trebue scris: Swift. pag. 1940 /a cay. Weigand G. sd se adaoge dupd anul nasterii: t 1930 pag. 1915 la cuv. Za15.0 ad se adaoge forma Zilau, cum pronunta localnicii. plansa XX XXI la harta a 9-a in loc de: 1856 set se citeascd: 1856-1861.

www.dacoromanica.ro

ALBA IULIA: CATEDRALA TJNIRII.

AACH, afluent al lacului Constanta pe teritoriul german. AACHEN ( fr. AIR-LA-onApELLE),ora$ In Germania (Prusia renana); 153.767 loc.; isvoare termale clorurate-sodice, sulfurate-sodice; centru industrial: matasuri, ace, etc. E oras vechiu: In 765 regale Pepin avea un paint; a lost resedinta lui Carol-eel-Mare, mort aci si Inmormlntat in catedrala. AALT-PAA ( *1815't1871), om politic turc; reprezentant al tarn sale la congresul din Paris 1856. AAR, riu In Elvetia; Ilda Berna $i Aarau; se varsa. In Rin; lung. 280 km. AARAU, ora$ In Elvetia, cap. cantonului Argovie; 10.700 loc. AARON, fratele lui Moise, personaj biblic. AARON FLORIAN (1805 1'1887), profesor $i istoric roman, originar din Transilvania, a studiat la Pesta. Chemat la 1826 de Dinicu Golescu, a Intemeiat In satul Gole$ti o $coala secundara; a fost profesor la Colegiul Sf. Sava din Bucure$ti, a participat la revolutia din 1848 din- Transilvania, a ocupat apoi situatii inalte In administratia scoalelor In Romania. Serieri: Catehism (1842) cu numeroase editiuni; lstoria lumii (1846); Istoria prin(ipatului arii Ro-

s'a ocupat de organizarea $coalelor din Blaj, unde

a Infiintat un seminariu teologic cu internat, pe care 1 -a dotat cu o mo$ie, cumparata In mare parte cu banii sal; a ridicat manastirea de la Alba Iulia, biserica din Rasinari, $. a. In timpul sAu au lost marl agitatii

contra unirii cu biserica Papei $i multi uniti au trecut iar la bi-

serica ortodoxh. A dus o viata rit pe drum intro vizita canonicuvioasa, aproape ascetics. A mu-

ca. Op. pr. Dogniatica invd(dturd

(1760), Adevaratamingiiere (1761),

Soborul de la Floren(a (1762).

AARON TEODOR ("1803t1859), cleric roman; in 1828 lunetionar In cancelaria episcopiei

din Oradia-Mare; In 1829 profe-

sor la gimnaziul din Beius; In 5.; 1835 protopop In comitatul Arad; In 1837 canonic; In 1842 Aaron P. Pavel. censor $1 revizor la tipografia universitatii din Buda; In 1848 paroh In com. Delani; In 1850 translator roman pe linga guvern In Buda; In 1855 rector al Seminariului

roman din Oradia-Mare; in 1857 prepozit capitular In Lugoj. A publicat scrieri- istorice, peda-

gogice $i a colaborat la diferite reviste, intre cari: Foaia pentru minte. Op. pr: Cuvintari bi-

sericesli despre cele saple pdcate, Buda 1847.

AARON VASILE ( 1770 t1822) ,scriitor ardelean.

mdnesti (3 vol. 1835); Dic(ionar francez-romeln (2 vol. 1840, cu G. Hill $i P. Poenaru). In 1838 Aaron Frorian. a intemeiat revista Romania In Bucure$ti cu Hill $. a. Numele lui se gliseste

Studia In Blaj $i Cluj; fu advocat In Sibiu. Scrise, pe linga traducer! din autori clasici (Eneida, Bucolice), cart! destinate poporului, cari avura mutt succes: Patimile Domnului

.roman unit. Fiul preot. Teodor Aron, a fost calugar basilit; a studiat la Roma, trimis de Episc. Klein; Intorcindu -se; a calatorit la Viena cu

1041-1044. ABACLIA, corn. r. jd. Tighina, 2283 loc.; st.

al diocesei Fagarasului; In 1751 a lost ales $i In 1752 numit de tmparat episcop In locul vacant;

Abad (t1042) a Intemeiat dinastia Abaditilor

scris $i A. FLORIAN. AARON FETRTI PAVEL (*1709t1764) episcop

Episcopul $i In 1745 a fost numit vicar episcopesc

(1808), Leonat. Dorofata (1815), contra betiei; Anul manos (1820).

ABA SAMUEL, rege al Ungariei Intre anii

0. f. linia BirladZorleniBasarabeasca.

ABAD, numele mai multor regi mauri. Primul

In Sevilla.

1475

www.dacoromanica.ro

AA BA-

ABARTM, munti In Palestina; Intre ei se muntele Nebo, unde ar fi murit Moise;

ABEL FRIDERIC ( 1827 f1920), chimist englez;

s'a ocupat cu fabricarea fulmicotonului; a in-

ail&

ABS Walt 845 m.

ventat pulberea fare fum. ABEL NIELS (1802 -1.1829), matematic norvegian ; cunoscut de toti specialistii mai ales prin studiile asupra calculului integral.

ABAUZIT FIRMIN (1679 t1767), filozof francez, protestant refugiat In Geneva dupa revocarea edictului de Nantes. A song o carte: Sur la connaissance du Christ, dupli care s'ar fi inspirat J. J. Rousseau In Profession de foi du vicaire savoyard. ABBAS-PASA-HILMI (.1874), kediv al Egiptului 1892-1914. A lost detronat de Anglia. ABBASIZI, dinastie araba, Interneiata de Abul-Abbas, a domnit la Bagdad Intre 762-1258. ABBAZIA, st. baln. In Istria (Italia) la golful Quarnero; 2.341 loc. ABD-EL-AZIZ (1878), sultan al Marocului Intre 1894 $i 1908, and a Post detronat de fratele sau Mulai-Hafid. ABD-EL-KADER (1807 t1883), emir arab In Algeria, a luptat contra Frantei (1832-1847); mai tlrziu (1852) s'a Impacat cu noii stapini ai Algeriei. ABD- EL -KRTM (.1882), seful rasculatilor din Maroc contra influentei spaniole $i franceze. Invins de actiunea armatelor aliate (1925-26) a lost prins $i arestat, apoi deportat de Francezi In insula Reuniunei.

ABELARD PIERRE (1079t1142), teolog $i vestit profesor francez, cunoscut prin scrierile sale $i prin iubirea pentru Eloiza. Aceasta iubire a dat nastere la multe scrieri In diferite limb i

ABENCERAGI, familia de nobili mauri din Spania, distrusa pe in 1460 de regele AbuHassan. Acest eveniment a dat subiect scrierii lui Chateaubriand: Dernier des Abencerages (1826), tradusa In rom. de Alexandrescu-Dorna (1909, Bibl. p. toti) $i de Al. Radulescu (1915, Bibl. Minerva). ABERCROMBY [cit. ebercrOmbi] RALPH (1734 -f-1801), general englez, vestit prin victoria de la Abukir contra Francezilor (1801). ABERDEEN [cit. i;berdin], oras, Scotia, cunoscut prin industria pinzeturilor; 158.970 loc, ABERT Iosm (.1832 .1.1915), compozitor ceh. a trait mai mult In Germania (Stuttgart). Op. pr. Colombus, poem simfonic. ABILDGAARD [abilgord] NICOLAI (1743 t1809), pictor danez, supranumit Rafael al Nordului. Pr. op. o serie de tablouri din Istoria Europei. ABIMELECH, fiul lui Gedeon, regele din Sichem, pers. biblic (ca. 1100 a. Ch.). ABISINIA, tinut la E. Africei, ling& Marea Rosie. Numele e deformat din arab. Habey. Astazi i se zice mai mult Etiopia. (p,- acest °UV.) *BO [cit. ()bo], oras, Finlanda, in golful Bot-

ABDERA, oras In Tracia, pe tiirmul marl'

Egee. Grecii vechi considerau c& locuitorii lui (Abderiti) slat cunoscuti prin prostia lor, desi acest oras a Post patria mai multor filozofi (ca Democrit, $. a.). Azi se numeste Bulustr a. ABD-UL-AZTZ (*1830 t1876), sultan al Turciei (1861-1876), a-

sasinat de fratele sail. El recunoscu, In 1862, Indoita alegere a lui Cuza $i functionarea unui singur parlament. ABD-UL -HAMTD I (.1725 1.1789), sultan al Turciei Intre 1774-1789.

nic ; 32.000 loc.

.A.BOD MIHALY (.17041. 1776), profesor In Aiud

fundatorul unui mare muzeu numismatic In Ardeal. Pr. op.: Gramatica latina, Sibiu 1744. ABOMEY, cap. fostului regat Dahomey In Guinea (Africa), 9.200 loc.; ocupata de Frangi

.

ABD-UL-HAMTD II (*1842 Abd-ul-Aziz. t1918), sultan al Turciei Intre 1876-1909, clnd a fost detronat de miscarea zisa a Junilor Turci. In constitutia promulgate la 23 Dec. 1876 se prevedea $i Romania Intre provinciile imperiului, ceeace a provocat protestarea guvernului nostru. In timpul lui s'a Intimplat razboiul cu Rusii (1877-78), la care a participat gi armata romana, pacea de la San-Stefano $i Congresul din Berlin, care a adus cea mai importanta desmembrare a imperitilui. A trait sub o necon- Abd-ul-Hamid II. tenita teroare. El a lasat s& se savirseasca grozavele masacre ale Armenilor (1895-96). A murit exilat $i Incarcerat la Salonic. ABD-UL-KERTM PASA (t1885), general turc care a participat la rasboiul din 1828, la rasboiul Crimeei $i la eel din 1876-77. ABD-UL-IVIEDJID (.1823 11861), sultan al

Turciei Intre 1839-1861;

a participat, ca aliat

la

razboiul Crimeei. In multe

Imprejurari s'a aratat animat de sentimente umanitare; astfel, chiar In 1848, clupa miscarea din Bucuresti, de $1 s'a supus Indemauthor Rusiei $i a pedepsit cu exilul pe revolutionari, i-a primit pe multi In ConViis stantinopol $i la Brussa si Abd -ul- Medjid. le-a Inlesnit viata. ABEL (= AVEL). flub lui Adam, pers. biblic. ABEL EIIGEN (1858t1889), profesor de filologic clasica la Univ. Budapesta.

cezi In 1892. ABOUT [abu] EDMOND ("1828 t1885), scriitor francez; redactor al ziarului X IX-e Siecle (1845);

membru al Academiei franceze (1884); a publi-

cat scrieri In legatura cu viata Grecilor contemporani. Trad. rom.: Grecia de azi, de N. Pan-

(Bibl. Minerva . A sustinut Romania In 1878, In timpul diferendului cu Rusia pentru Basarabia. A vizitat taxa noastra In 1883 $i a publicat impresiile W cartea De Pontoise a delea

Stamboul (1884).

ABRAHAM (p.- AVRAAM).

ABRAM, corn. r. jd. Bihor,

pl. Marghita. ABRAMTJT, com.r.jd. Bihor, pl. Marghita; st. c. f. linia SA-

cueni Simleul-Silvaniei Sanmarg. ABRUD,ora$,jud. Alba; 3.341

1. Localitate vestita In vremea Ro -

manilor pentru bogatele-i mine de aur. Aci era collegium au-

rariorum. S'au gasit aci multe obiecte antice, Intre cari $i trei Ed. About. table cerate. S'a bucurat de privilege municipale din partea regilor unguri $i principilor Transilvaniei. A suferit devastaxi in timpul revolutilor de la 1784 $i 1848. St. c. T. terminus linia TurdaAbrud. Ocol silvic. Are 5 biserici, Intre cari doua romanesti: una ortodoxii, alta unite. Aci este un despartimint al Astral". ABRUD, riulet, ail. Ariesului, trece prin orasul Abrud. ABRUD-SAT, corn. r. jd. Alba, pl. Abrud. ABRUZZI, munti $i platou din Apenini, in centrul ltaliei; de aci si numele pe care 11 poarta Intreaga regiune, care cuprinde mai multe judete $i se Intinde piny la M. Adriatica. ABSALOM, fiul lui David. Rascullndu-se

1476

www.dacoromanica.ro

contra tatalui sail, a Post ucis in lupta cu sagetile de Joab, care 1-a gasit acatat cu parul de un copac. ABU -BEKR ("573 f634), socru al lui Mahomet $i primul calif al Arabilor, dupa moartea profetului.

ABIJCEA, corn. r. jd. Hunedoara, pl. Dobra. ABTTD, corn. r. jd. Mures, pl. Miercurea-Nirajului; 530 loc. ABLIKTR, oras .i port in Egipt. In fata lui s'a dat In 1798 faimoasa hint& naval& in care amiralul englez Nelson a distrus flota franceza. Aci Bonaparte a invins pe Turci In 1799, iar in 1801 Englezii din nou pe Francezi. AB1,1, corn. r. jd. Tlrnava-Mica, pl. Bachnea; 462 loc.

ABYDOS, ora$ antic In Asia pe Helespont,

vestitprin IntImplarca lui Leandru $i Hero $i prin expeditda lui Xerxes, care fkcu aci In 480 a. Chr. un pod de corabii. ¶ oras, Egipt, uncle s'au crasit tablele cu numele faraonilor.

ACACHIE, stint praznuit de biserica ortodox& in 7 Maiu. A trait pe timpul imparatului Maximian (286 -305) $i a pierit ca martir, sustinInd credinta crestina.. ACADEMIA, In antichitate, doctrina filoz. tragindu-$i originea de la Platon; In timpurile moderne, societate de literati sau de oameni de $tiinta. Gea mai veche este Academia della Crusca In Florenta 1582; apoi Academia francezd, Intemeiata. la 1634 de Richelieu, la care s'au adaogat Acad. speciale: de inscripliuni (1663), de qtiinte (1669), de belle-arte (1795), de qtiinte morale ci politice (1795), toate la un loc formind Institutul Fran(ei. In alte tari: Royal society of London (1662); Societal der W issensch a f ten (1700) Berlin, cu 4 sectiuni (1812); Real Academia espaiiola (1713) In Madrid; Svenska Academien (1741) In Stokholm; Academie royale de Belgique (1772) In Bruxelles; American Academy of arts and sciences (1780) In Boston; Academia maghiard de *Mute (1825) In Budapesta, cu trei sectiuni: limb& si literatura, filozofie $i istorie, maternatic& $i istorie naturala; Academia imperiald din Viena (1847). ACADEMIA DE triALTE num COMERCIALE SI INDIISTRIA.LE DIN BIICURESTI, fondata 1913, are trei

sectiuni: 1. Cornell, banc4 asigurari, 2. Industrie, 3. Administratie economic-a:consular/I. Primeste ca studentd tineri bacalaureatd $i absolventd ai scoalelor comerciale superioare. Cursurile in 4 ani ACADEMIA DOMNEASCA din Bucuresti, scoala Inalta (fundata pe la 1680) asezata. In cuprinsul manastirii Sf. Sava, cu limba de predare grecea-

scii; a luat in cursul timpului o mare desvoltare $i, mai tIrziu, mutindu-se In chiliile...manastirii Magureanu, a continuat pin& pe la 1821.

ACADEMIA JIIRIDICA DIN ORADEA, Intemeiata In

-1780 de Maria Tereza ca *coal& superioare filoi.ofica, a dobindit $i o sectiune juridic& $i a tune-

lionat astfel Ono. in 1850. Din acest an ramin numai cursuri de drept ai In 1874 e tranformata. In facultate de drept. Dupa unirea tarilor romane, Academia aceasta trecu sub administratia Statului nostril $i, dupa o perioada de criza, provocata de refuzul celor mai multi profesori de a depune juramInt de credinta fata de Stat, se reorganiza. In 1921, $i de atunci bate cursurile se in In limbo. romana. Are azi catedre de: drept roman, drept .constitutional, civil, penal, administrativ, bisericesc, international, comercial, procedure civil A, penala, statistica si finante, sociologie gi filozofia dreptului, istoria dreptului roman, economie politica $i medicina legala.

ACADEMIA BIIRAILEANA, institut de invatilmint

secundar $i superior in Moldova, Intemeiat In Iasi de Mihail Sturdza (16 Iunie 1835), desMutat chip& 1848 cu prilejul reorganiarii scoalelor.

ACADEMIA ROMANA, infiintatii sub numele de ,,Societatea literal% romanit" In timpul locote-

nentei domnesti (1 April 1866) cu misiunea de ABUa publics dictionarul $i gramatica limbii. Alcatuft& ca un simbol al unitatii neamului, membri ACA ei au Post numiti din reprezentanti ai diferitelor provincii: Romania, Transilvania, Banat, Maramures,

Bucovina, Basarabia $i Macedonia. Membrii numiti In 1866 $i 1867: V. Alecsandri, C. Negruzzi, V. Al. Urechia, Heliade, A. T. Laurian, C. A. Rosetti, I. C. Massimu, Titu Maiorescu, N. Ionescu, T. Cipariu, Gay. Munteanu,

G. Barit, A. Mociony, V. Babes, I. Hodos, A. Roman, Al. Hurmuzachi, I. Sbiera, A. Dimitrovici, Al. Hasdeu, C. Stamati, I. Strajescu, St. Gonata, I. Caragiani, D. Cozacovici. Prima Intrunire a membrilor s'a facut la 1 August 1867 In Bucuresti. Alcatuindu-$i statutele, ei dau societatdi for numele de Societatea Academic& Romana". La 29 Martie 1879, societatea se declara institut national sub numele de Academia Romana". Are trei sectiuni: literara, istorica, stiintifica, cu cite 12 membri fiecaret Pe ling& acestia are membri onorari $i corespondenti Academia Romany public& Analele" sale, cuprinzind lucrarile din fiecare an $i, in brosuri deosebite, discursurile de receptde $i diferite comunicari; public& colectii de documente istorice, cercetari folkloristice, etc. Din anul 1901 s'a incorporat $i biblioteca Statului pe ling& biblioteca proprie a Academiei. Prima lucrare a Academiei a Post stabilirea ortografiei cu litere latine, ceea ce s'a votat la 11 Septembrie 1867 dupe propunerea lui Cipariu subscrisa Si de: A. T. Laurian, G. Baritiu, I. Strajescu, T. Maiorescu, I. C. Massimu, Jos. Hodosiu, A. Roman, I. Caragiani, N. Ionescu. A doua lucrare a Post alcatuirea gramaticil rominesti, publicInd In 1867 un concurs $i premiind, in 1868 $i In 1876, lucrarile prezentate de T. Cipariu, can s'au publicat In 1869 (Partea I Analitica) $i In 1877 (Partea II Sintetica). A treia lucrare a Post Intocmirea dictionarului limbii, pentru care stop Evanghelie Zappa diiruise Statului In 1860 un fond de 5.000 de galbeni. Fixindu-se programul In 1867, Laurian $i Massim an Post Insarcinati cu redactarea, ajutati $i de alti membri. Lucrarea for s'a publicat sub numele de .,Proiectu de dictionariu" In 2 vo-

lume marl (I 1871, .II 1876) $i unul mai mic intitulat Glosariu" (1871).

In 1874 majoritatea membrilor Academiei an decis sA renunt,e la proiectul publicat. De atunci, activitatea Academiei s'a Indreptat $i pe aceste terenuri initiale, $i pe altele noi. A publicat traduceri din autorii clasici: Tacit, Sallustiu, Cesar, Cicerone, Dio Cassiu, Titu Liviu, Herodot; opere istorice romanesti: D. Cantemir, Miron Costin, Balcescu; colectii de documente privitoare la istoria Romanilor: Colectia Hurmuzachi (13 volume, 1887-1922); publicatii bibliografice: Bibliografia romaneasca

veche 1508-1817 (Bianu $i N. Hodos) 3 volume,

Catalogul publicatillor periodice (N. Hodos $i Sadi Ionescu), Catalogul manuscriptelor Academiei (I. Bianu) $i catalogul manuscriptelor grecesti (C. Litzica); texte vechi romanesti: Codicele Voronetean, Psaltirea scheland, Psaltirea slavo-rom. a lui Coresi, Psaltirea in versuri a lui Dosofteiu, etc.; apoi publicatiuni economice $i etnografice, Intre cari 26 volume de folklore.

Academia a instituit premii pentru lucrari publicate sau pentru lucrari facute dupe su-

biecte fixate de ea insitsi. Numeroase donatiuni $i legate au Imbogalit fondurile Academiei, dar multe din ele sint prea stricte $i lass putina libertate de actiune membrilor ei. Ortografia a Post reformat& In 1880, apoi in 1895 si 1904. Dictionarul, dun& propunerea Regelui Carol I, care a daruit Si o sum& de bani pentru lucrarea lui, a Post inceput din nou pe alte baze

1477

www.dacoromanica.ro

catre B. P. Hasdeu, care a tiparit 3 volume ACA- de din al sau Etymologicum magnum Romaniae ADA (1887-1893). Socotindu-se planul lui Hasdeu

ca inaplicabil, s'a Inceput pentru a treia oath pe un alt plan, dlndu -se sarcina aceasta lui Al. Philippide (In 1897); dar sL acest plan a Post gasit prea vast $1, pentru a patra oath, s'a dat insarcinare lui Sextil Puscariu In 1906 sh faca lucrarea chip& un nou plan admis de Academie. Prima fascicola a acestei opere a aparut In 1913; In total pin& azi s'au tratat literele A, B, apoi parte din C, F, G, H $i parte din I. Academia a dat o atentie deosebita $i pun°Minor stiintifice, mai ales de la 1889 incoace. In anii din urm& Academia mai public& (pe MO Ana le, Discursuri de recep(ie, Memorii ale sec(iunilor) $i Buletine ale Sectiunilor istorice 1i stiintifice in limba franceza. precum $1 publicatiunile fondului V. Adamache (au aparut 9 vol. cu 48 lucrari). Astazi (2 lunie 1928) slnt membri activi: Sec(ia literard: Bianu I., Bogdan-Duica G., Bratescu-Voinesti I., Ciobanu S., Densusianu 0., Goga 0., Murnu G., Negruzzi Jacob, Philippide Al., Puscariu S., Radulescu-Motru C., Sadoveanu M.; Sec(ia istorica: Bala G., Dragomir S., Gusti D., Iorga N., Lapedatu A., Lupas I., Mehedintd S., Nistor I., Popescu Pr. N., Radulescu And., Su tu M., Vilsan G.; Seotia Antipa Gr., Bogdan P., Cantacuzino Dr. tif I., Crainiceanu General Gr., Inculet I., Marinescu Dr. G., Mrazec L., Racovita E., Simionescu I., Titeiea G., Vasilescu Carpen N., Voinov D. ACADEMIA TEOLOGICA REFORMATA, in Cluj, are

9 prolesori.

ACADEMIA TEOLOGICA uNITARA, In

Cluj, are 6

protesori. Nor ARIANI. ACADEMII TEOLOGICE GRECO-CATOLICE, In Blaj-

Oradea $i Gherla. Durata eursurilor este de 4 ani. La Blaj sint 9 profesori, la Oradea 6, la Gherla 7.

ACADEMII TEOLOGICE

ORTODOXE,

In

Oradea,

Arad, Sibiu, Cluj $i Caransebes. Durata cursurilor e de 3 ani. Numarul profesorilor variaza Intre 10 $1 14.

ACADEMOS, personagiu legendar grec.; In gradinile lui s'ar fi Intemeiat Icoala filozofica a lui Platon. ACADINLAR 0 plasit jd. Durostor. ¶ ® corn. r. jd. Durostor. ACARNANIA, numirea antica a unei regiuni din vestul Greciei, udata de fl. Acheloos (azi: Aspropotamos).

ACATAR, corn. r. jd. Mure$, pl. Mure$-de-jos; 851 loc. ACBUNAR corn. r. jd. Durostor, pl. CurtBunar. ACCA LARVNTIA (sau LARENTIA), persoana legendara, sotia pSstorului Faustulus, care a crescut pe Romulus 1i Remus. ACCARIAS CALIXTE (*1831t1903), jurist Iran-

cez, prof. la Pari'. Op. pr. Teoria contractelor, 1876; Dreptul roman, 1869-83. ACCIUS (sau ATTIIIS) Lucius (*170 t94 a. Chr.), poet tragic roman. ACHARD FRANZ KARL ( *1753 +1821), chimist german, a popularizat descoperirea lui Marggraf: extragerea zandrului din sleole. ACHELOOS, numele vechiu al fluviului Aspropotamos, In Grecia; isvoraste din muntii Pindului $i se varsa In Marea Ionica. ACHEPSIMA, sf. martir (t380) praznuit de biserica crestina ortodox& la 3 Noembrie. A Post episoop al Honitei (Asiria). Urmarit pentru credinta sa de catre oamenii regelui Persiei Sapor II (370-381), a Post osIndit $i a pierit In groaznice chinuri. ACHERON, rlu din Infern, dupe mitologia

greaca. ACHILA SF. APOSTOL (t65), praznuit de bis.

ortodoxa la 14 Iulie. A Post ucenic al apostolului Pavel 1i a pierit ucis In vremea primelor persecutiuni.

ACHILINA, sf. martin., praznuita de bis.

ortodox& la 13 Iunie. A trait In vremea Impliratului Diocletian (284-305). Fiind propagandist& cre$tina la frageda vlrsta de 15 ani, a Post chinuita $i apoi decapitate. ACHINDIN, sf. martir, praznuit de biserica ortodox& la 2 Noembrie, a trait In Persia $i a Post chinuit din pricina credintei sale. ACHIRIE, protopopul Hunedoarei, colaborator la traducerea Paliei tip. la Orastie 1582. ACIDAVA, statiune romans in jd. Romanat,i, pe soseaua care mergea in susul Oltului spre Sarmisegetuza. Tocilescu o aseaza in dreptul satului lenisesti. ACILIU, corn. r. jd. Sibiu, pl. Saliste; 1106 1. ACIREALE, p. Catania (Sicilia) la poalele vulcanului Etna; st. balneara; 36.000 loc. ACTUA, corn. r. jd. Satu-Mare, pl. Hideaga; 527 loc. ACIUTA, corn. r. jd. Arad, pl. Halmagiu; 511 loc.

ACTS, corn. r. jd. Salaj, pl. Supurul-de-jos. ACKERMANN LOUISE (*1813 t1890), poet&

franceza; a scris poeme filozofice In spirit pesimist. ACKNER mAN (`1782 t1862), scriitor sas, profesor la Sibiu, preot; a publicat lucrari de archeologie $i mineralogie. ACMANGHIT, corn. r. jd. Cetatea-Alba, pl. Sarata; 4.595 loc. Infiintat ca. 1815. ACMARIU, corn. r. jd. Alba, pl. Vintul-de-jos, 1.105 loc.

ACONCAGUA, ® vIrf de munte $i vulcan In Anzi (Chili), inalt 6.935 m. ¶ O provincie In Chili.

ACOSTA URIEL (*1591 t1640), Ebreu din $i -a schimbat credinta de mai rnulte ori, treclnd de la judaism in cretinism 1i viceversa. Turmentat de lndoieli filozofice-teologice, s'a sinucis. Viata lui a dat subiect unei piese a lui Gutzkow, care s'a tradus 1i s'a jucat Ii pe scena Teatrului nostru National. ACROPOLE, deal pe care se afla cetatmia vechei Atene; aci erau temple Ii rnonumente vestite : Parthenon (templu al Minervei) ; Portugalia, scriitor 1i filozof;

(templu In onoarea lui Erechteu, rege legendar al Atenei), o statue colosala a Erechteion

Minervei (zisa Promachos) $i porticul (intrare)

cu numele de Propylee.

Acs KAROLY (1824t1894), literat ungur.

S'a ocupat de literatura poporana romans $i sirba. Are o colectie de poeziipopulare: Flori din cImpul poeziei poporane romlnesti", Pesta, 1858. (Viragok a Roman nepkOlteszet mezejer61). 4CSADY IGNAT

18451-1906) istoriograf ungur.

ACTIUM, ora$, Grecia, ling& golful de Arta. In fata lui s'a dat lupta naval. Intre Octavian 1i Antoniu (31 a. Chr.), In care acesta din urrna a Post definitiv Invins. ACTON [cit. ektn] JOHN (`1737 1-1811),

aventurier englez, ajunts prim ministru In re-

gatul Neapolului (1806). ADA-KALEH, ins. pe Dunare Intre varsarea

Cernei Ii a Bahnei in D. A apartinut Turciei

pin& In 1716, cind fu cedat& Austriei, care construi aici fortificatduni; in 1738 fu reluatb. de Turd. In 1878 (Tract. Berlin) fu cedata. Austriei,

care aseza o garnizoana $i o stapini ptna dupe marele razboiu, chid trecu in stapinirea Romaniei. Formeaza corn. rur. apartinind jd. Mehedinti, pl. Ocolul. Locuitorii slut Turd; se ocupa cu vinzarea tutunului Ii cu pescuitul. ADALINU, corn. rur. jd Cluj, pl. Almasului; 537 loc. ADAM ADOLPHE (1803 t1856), compozitor francez; prof. in conservatorul din Paris. Intre cele mai cunoscute lucrari ale lui : Si j' etaisroi,ope-

rli cornice, jucata $i la Teatrul nostril national. ADAM ION (*1875 t1911), nuvelist $i pove-

stitor roman. Debuts In 1898 In Convorbiri literare"; colabora la ,Samanatorul" (1902 1908) 1i la Luceafarul" (1908-1910). Magi-

1478

www.dacoromanica.ro

strat. Pr. op.: Pe linget vatra (1900), Rdtacire, roman (1902), Aripi taiate, nuvele (1910). ADAM 0 man. maid jd. Tutova. Se zice ca s'a intemeiat In 1595 7 ® com. r. jd. Tutova, pl. Jeravat. ADAM JUUETTE (1836), scriitoare franceza; a fundat revista La nouvelle Revue (1879). ADAM PAUL ("1862 t1920), scriitor francez. Intro lucrarile mai cunoscute: La force (1899), La ruse (1903), Le serpent noir (1905), Le lion d' Arras (1920). In timpul razboiului mondial a fost sustinator a] drepturilor Romani lor si a publicat multe articole In ziarele franceze. ADAMACHI VASILE

( 1811

t1892), 0 mare filantrop roman; a lasat averea sa Academiei Roma-

ne, care acorda premii pentru

scrieri stiintifice si d& burse pentru studii. ¶ ® Revista stiintifica publicata din fondurile lasate

de el, a aparut In Februarie

epopeea Lusiada lui Camoens. ADAMAUA, tinut 1i Africa central& la sud de Lacul Ciad; V. Adamachi. ca. 137.350 km. p., ca 3.000.000 loc.; astazi sub administratie franceza. ADAMCLISST (turc.: biserica omului), com. r. jd. Constanta, pl. Traian; pe teritoriul ei se afla marl ruine de monumente si cladiri romane (Nur Troppaeum).

ADAMEK CAROL, scriitor eeh. Pr. op. Fundamentele dreptului public at napionalitdOlor (1862), povestiri de cala.torie si o traducere a Contractului

social a lui Rousseau. ADAMELLO, munte In Tirol, malt. 3557 m.

ADAMITI, eretici In Bohemia, cari combateau once forma de religie si propagau comunismul; distrusi din ordinul lui Zizka (seful militar al Husitilor) In 1421. ADAIVIOVICI GHERASIM (11796), arhim. slrb.,

porului roman, ingropat In biserica din Resinari (jd. Sibiu). ADAMS JOHN (1735 -1-1826 , al doilea prezident al StatelorUnite americans (1791-1801). ADAMS SAMUEL ("172211803), om politic american, membru al Congresului (1774-1782); guvernator In Massachussett (17941797). Dirt cauza vietii sale simEpiscop ple si oneste, fu numit Catone at Adamovici. Amer icei. ADANA, provincie a Turciei In Asia Mica (Cilicia); 39.900 km. p.; 422.400 loc. ADAMESTI, corn. r. jd. Teleorman, pl. Alexandria; 1.043 loc. infiiniata 1837. ADAMOAIA, schit In jd. Falticeni (lost Suceava), Intern. 1716. ADAMTJS, corn. r. jd. TIrnava-Mica, pl. Tlrnava-S In-Martin ; 1.815 loc. ADEA, c. r. jd. Arad, pl. Chisinau; 1.780 loc. ADELAIDA (931 t999), fiica regelui Rudolf de Burgundia, zisa Sfinta A.; sotia lui Lothar, regale Italiei (947), mai tlrziu a lui Othon I, Imparatul Germaniei (951). Inteun moment a condus ea Insasi imperiul. ADELAIDA, cap. coloniei engleze din Australia meridionala. ADELUNG JOHAN CHRISTOPH ( *1734 t1806), filolog german; autorul operei: Mithridates oder allgemeine Sprachenkunde (1806), in care vorbeste si de limbs romana, socotind-o slayoT romanica. Da aci Tatal nostru" In 500 limbi si dialecte. ADEN 0 golf la S. Arabiei (Asia) ¶ 0 oral, Arabia. apartine Englezilor; 35.000 loc., port la golful cu acelas1 nume.

ADtNCATA. 0 c. r. jd. Dolj, pl. Melinesti corn r. Ja. Dorohoiu, pl. Siret; ocol. silvic ¶ O com. r. jd. Prahova, pl. Draganesti. ¶ 0 corn. r. jd. Storojinet, rased. pl. Dumbrava-Rosie. ADJUD (pronuntat si Ajud, Agiud), oral In jd. Putna, pl. Adjud. A fost un sat vechiu (se si zice Adj. vechiu); se vorbeste de el Intr'un hrisov din 1433; In sec. xvi Ii xvii forma, cu teritoriul dimprejur, un judet,; a decazut In sec. xviii si de atunci s'a desvoltat Tirgul Adjud (sau Adj. nou), care a devenit tirgul de azi. Pe aici trace soseaua national& de la Focsani spre N.; static c. f. linia MarasestiBacau. AD-MEDIAM, statiune roman& In Banat pe drumul spre Sarmisegetuza; unii istorici socotesc ca era In apropiere de Mehadia. ADONI, com. r. jd. Salaj, pl. Valea-lui-Mihaiu O

ADONIS, tInar grec foarte frumos (pers.

personagiu din

episcop al Romanilor neuniti din Transilvania, sprijinitor al po-

ADYNCA, corn. r. jd. D Imb o vita, pl. TIrgoviste. ADU

814 loc.

1910.

ADAMASTOR,

ADIGE, fluviu In Italia, se varsa In Adria- ADA-

tica, uda orasul Verona.

mitologictt). Tipul frumusetei mai mult femeesti

a unui barbat. ADOR GUSTAVE ( *1845 t1928), om politic elvetion. Deputat In cantonul sail (Geneva), membru al consiliului federal, presedinte al acestui consiliu (1917-1919), delegat al tarii sale In Societatea Natiunilor (1920-1924). Ca presedinte al Crucii Rosh, a adus In timpul razboiului mondial, marl servicii, usurind suferintele prizonierilor si punindu-i in legatura cu familiile lor. ADORATIUNEA MAGILOR, tablouri vestite ale multor pictori din timpul renasterii si mai tlrziu, ca: Albert Darer (la Florenta), Rafael (la Berlin), Paul Veronese (la Dresda) s. a. ADRAST, person. legend. grec.; unul din cei sante cari au luptat contra Tebei, ginerele lui Polinice; a fost mai tlrziu conducatorul epigonilor, cari au cuprins Teba.

ADRIAN ( HADRIANUS) ('76t138), Imparat

roman, fiul adoptiv al lui Traian, 117-138; bun administrator, Incurajator al artelor. ADRIAN, sf. martir, praznuit de biserica

ortodox& la 26 August. A trait pe timpul Imparatului Lieiniu (307-324), pe care 1-a mustrat, fiindca persecuta pe crestini. Din cauza aceasta a fost decapitat. ADRIAN GHEORGHE ( *1820 t1889), om politic roman; a lust parte la milcarea din 1848 a Romanilor din Transilvania ; trecand apoi In Tara-Romaneasca, a intrat In armata si a ajuns

la gradul de general; ministru de rS.zboiu In 1867.

ADRIAN LOAN v. ('1837t1875), profesor In Botosani si scriitor satiric. Publicatii: Versuti (1871), Postolache Slujbulescu (1874). A colaborat la ziarul Bondarul. ADRIAN 0 corn. r. jd. Mures, pl. Gurghiu O corn. r. jd. Satu-Mare, pl. Satu-Mare; 484 ¶ 0 ADRIANUL MARE, corn. r. jd. Mures, pl. Miercurea Nirajului ¶ 0 ADRIANUL MIC, c. r. tot acolo. ADRIAN9POLE ( fr. Andrinople, turc. Inc.

Edirne, bulg. Odrin, vech. rom. Udriiu), orasIn Turcia europeana pe fl. Marita; 83.000 loc. Constantin-cel-Mare invinse ad pe Licinius, unul din cei 6 Imparati romani (323); Visigoth Invinsera pe Valens, imparat roman (378); sultanul Amurat I it cuprinse (1360); Rusii Invinsera pe Turd si se Incheit tratatul zis de la Adrianopol (1829), prin care se stabili protectoratul Rusiei asupra principatelor romane. Aci s'a Incheiat armistitiu cu Rusii in razboiul din

1877-78. Cucerit de Bulgari In 1913, a fost reluat de Turd. ADRIATICA MAREA, se Intinde Mtn Italia si peninsula balcaniea; suprafata de 131.500 km. p. Porturi principale: Triest, Venetia, Fiume, Ancona. Brindisi (pp- Marta Europe1).

ADULA, munti in Elvetia (cantonul Gri-

AD-HOC pr. Divanul ad-hoc.

1479

www.dacoromanica.ro

= Grisons = Graubunden), cu virful ADU- gioni Walt 3.398 m. AFR Rheinwaldhorn ADUNATII- COPACENI, corn. rur. jd.1, lasCa, pl. Calugareni.

ADVENTI*TI, sectari erestini raspinditi mai ales in Anglia, Germania, Scandinavia, Rusia si Romania. Inceputul acestei erezii se datoreste lui W. Miller din New-York: el prorocea ca la 22 Octombrie 1844 se va silt* lumea. Dupa trecerea acestei zile, aderentii lui se risipira pentru a se grupa din nou In 1846 si mai serios in 1860, luind

numele de adventi5ti" (pe chid Inainte se numeau 51 milleriti", dupa numele primului fondator,. In 1874 ideile for Ineepura a se raspindi cu sueees In Europa. Ei cred ca Fiul lui Dumnezeu va vent pe pamint ca sa aleze rain] pentru cei credinciosi, dar nu se poate fixa data; de atunei va Incepe viata viitoare" pentru cei fericiti alesi din toate veacurile, cei necredincio5i vor pieri In neant prin a doua moarte. Adventi*tii se boteaza chid ajung la virsta ratiunii; ei n'au preoti organizati *i pliltiti, dar au mare nurnar de misionari" platiti din eontributia tuturor credincio5ilor; ei nu fumeaza, nu beau bbuturi alcoolice, sint aproape vegetarieni; serbeaza Simbata, nu Dumineca, drept ziva lui Dumnezeu. La not primele manifestari adventiste s'au ftteut In 1870, dar cu putin succes: In 1881 abia se numarau 13 adventi5ti In Pite5ti In 1890 a Inceput propaganda In Bucuresti. Pe la 189097 s'au format centre mai importante In Dobrogea. Dupa mi5carile din 1907, adventismul s'a raspindit *i In sate. Sectantii acestia au acum *i o tipografie In Bucuresti: CuvIntul evangheliei", care editeaza cart" de propaganda. AEDUI, popor celtic din Galia, amic cu Cezar. AVTIU ( *3951454), general roman, Invingatorul Hunilor conduli de Atila (451) In elmpiile Catalaunice (Chalons-sur-Marne in Franta). AFGANISTAN, stat In Asia centrals, 731.000 km. p. supr.; /jam ca.10.000.000 loc. A Post, de la 1907, sub protectoratul englez; de la 1921 deveni regat independent. Cap. Kabul. Orate pr. Candahar,ll er at. Climb In genera

sanatoasa.; foarte calduroasa In S. *i E., unde sint regiunipustii. Ape: Aniu -D aria, Hilmend. Lac: Hamun. Munti: Inducu$. Muntii contin : fier, plumb, sare, gulf. Afgan. Industrie: arme ti stole. Cai de comunicatie putine $i primitive. Locuitorii sint de rasa alba (iranica) si de religi3ine mahomedana. Foarte traditionalisti, ei s'au opus silintelor de modernizare ale Emirului Amanulah, care calatorise In Europa si voise sa introduca reforme. Revolutia din 1928 a rasturnat pe Emir. sir Harts Asiei). AFINI§ CD Willi; se varsa In Sometul -cald. 9 0 munte jud. Alba. AFRICA, unul din cele 5 continente, la S. Europei $i la S. V. Asiei; de Europa se desparte prin Alarm Mediterana; de Asia prin Marea Rorie si e units prin istmul de Suez, tatat astazi

\

de un canal; ildatii la E. de Oceanul Indian, la V. de Oceanul Atlantic; supraf. ca. 30.500.000 km. p., de tees on mai mare decit Europa, de 126 de on mai mare decit Romania; ca. 138.000.000 loc.

MP

Harts Africa*

Capuri: Bon (la N.), Btanco, Verde, Palmas (la V.), Bunei Speran(e, Acelor (la S.), Guardafui (la E). Golfuri: Syria mica $i S. mare (la N.), Guinea (la V.), Delagoa, Sofala (la E.) Insule: Azore, Madere, Canare, Capul-verde (In Oc. Atlantjc), Fernando-Po, SI. Tom a, Annobon (In Golf. Guineei), Ascension, Sf. . Elena (in Oc. Atlantic), Madagascar, Zanzibar, Comore (In Oc. Indian), Socotra In fata golf. Aden. Strimtori: Gibraltar (Intre Maroc 5i Spania), Bab-el-Mandeb ( Intre Africa si Arabia).

Munti: In N. tirul m. Atlas cu Inaltime de

3980 m.; in V. muntii din Kamerun cu inaltime de 4000 mi; la S. muntii Scorpiei; in E. doi mun i singuratici, de natura vulcanica, cei mai trial i

din Africa: Kenia (5242m.)siKilimangiaro (6010 . Fluvii: mini se varsa In marea Mediteranii; Sep

negal $1 Gambia se varsa In Oceanul Atlantic; Volta

$i Niger cu afl. Benue se varsa In golful Guineei; conga cu afl. Ubangi 5i Kassai se varsa In Ocea-

nul Atlantic; mai jos tot In Oc. Atlantic sevarsa. Orange; Limpopo, Zambea cu afl. sire se varsit

In Oceanul Indian la N. de golful Sofala; tot In Oc. Indian se varsa. Tana 5i Juba.

Lacuri: Ciad (supr. 13.000 km. p.), Leopold, Ngami, Niassa (26.500 km. p.), Banguelo (3000 km. p.), Tanganica (35.100 km. p.),

Victoria Nianza (68,500 km. p.) 5i Albert Nianza (4500 km. p.), Rudolf (10.000 km. p.). Clima e foarte calda, dar pe podisurile Africei

este rece. Chiar In alte WO, ziva temperatura e foarte ridicatb, far noaptea extrem de scazuta. Pc munti sint zapezi eterne. In regiunile departate de ecuator ploile shit dese, dar spre ecuator shit foarte rani. Flora si fauna sint tropicale. Principaiele plante: meiu, palmieri, curmali, banani, arbori de cauciue, mbslini, smochini, papyrus, arbori de cafes, susani, bumbac, $. a. Aci se gases° animalele

cele mai mart din lurne: elefanti,

cbmile, rinoceri, ipopotami, girafe, zebra, struti, antilope, si flare ca: lei, tigri, pantere, jaguars, apoi maimute antropoide: se gbsesc si dintre animalele cart traesc In Europa, mai ales In re-

giunile mai departate de ecuator. Bogatia mineral& este mare: aur, argint, dia.'pant, fier, aroma, granit, sodiu, marmora, s. a. Africa are citeva regiuni muntoase, cele mai multe asezate spre tarmurile oceanelor $i spre N. Dintre acestea mai insemnate sint: reg. muntilor Atlas si reg. Abisiniei. Are dots mart pustiuri: Sahara spre N. si Kalahari spre S. Cea mai interesata regiune este Valea Nilu-

lui. Populatia Africei tine de mai multe rase: afar&

de Europeni, can s'au asezat In colonii, avem reprezentanti ai rasei albe asiatice, locuind In N.; dar cea mai mare parte din populatie o formeazb rasa neagra. Negrii locuesc In toate regiunile, mai putin la N. Pe Maga ace*tia, mai Wiese aci: Hotentolii, Boqimanii $i Piticii, cart reprezintb o varietate a rasei gatbene; iar in Madagascar gasim reprezentanti ai rasei malaeze, sub numele de Ilova. State autonome (mai mult sau mai putin independente): Egiptul, Abisinia sau Etiopia, Liberia.

Stbpiniri *i colonizari europene: Bales: parte din Congo (2.780.00(1 km. p., 18.000.000 loc.).

Anglia: Sudanul egiptean, Africa oriented englezd, Tanganica, Africa de sud englezd, care e alcatuita din clteva state cu autonomie, dar facInd parte din dominionurile engleze, ca Natal, Cap, Orange, Transvaal, Rhodesia, apoi Nigeria, Coasta de aur 5i Sierra Leone 5i mai multe insule (10.415.250 km. p. $i 60.440.000 loc.). Fmnta: Tunisia, Algeria, parte din Maroc, Africa occidentald francezd, Africa ecua-

toriald franceza formata din Camerun, Dahomey, parte din Congo, 5. a., apoi insulele Madagascar, Reuniunei, 5. a. (9.851.000 km. p. 39.500.000 loc.). Portagalia: Angola 5i Mozambic, parte din Guinea, insulele Azore, Madere, 5. a. (2.075.500 km. p. $i 8.900.000 loc.). 'mita: Eritrea, parte de Somalia, Tripolilania 5i Libia (2.518.635 km. p. $i 1.840.000 loc.). spania: parte din M a r o c, insulele Canare, Rio-Muni, Fernando Po, $, a. (371.735 km. p. 5i 1.200.000 loc.).

Africa a Post cunoscutb lumii vechi mai ales prin Egipt, care a avut In timpuri departate o civilizatie desvoltata $i a jucat rol important In istorie. Dupa caderea Cartaginei, puterea roman& s'a Intins aproape paste tot nordul

1480

www.dacoromanica.ro

AFRICA

PLAN*A XIV

20

20

40

ASIA M

7V-t

ranger

,

Casablansa8 /t*

ME

.

° IT

,

la Muncaci de episcopul rutean, " tanaste Anghel. s'a instalat In Blaj in Noembrie 1765. Silintele sale

lugareasca,

si V. A. I.1rechia. Organizeaza conferinte publice, ATAconcerte, expozitii de arta, etc. Si-a cladit un A TH morel, palat terminat 1n anal 1888, mai ales prin

lAsind

ATHANASIAD WAN B. ( 18401-1896 ), advocat

toata. averea Seminariului die-

si ziarist roman. A colaborat la diferite organe politice si a Intemeiat ziarele umoristice Scaiul" (1882-83) si Ciulinul" (1883-85).

cesan.

ATANASIE, episcop eparh.

Buzaului (1558-1587)% ATANASIE (t1632), episcop

al Romanului Intre 1616ca. Atanasie Rednic. 1630. El a participat In 1617 la divanul domnesc care a Inchinat manastirea

ATHANASTU IoAN ( '1867t 1926), fiziologist roman. A fost profesor la scoala de medicine veterinara din Bucuresti. Dupa studii speciale acute In strainatate, uncle a lucrat ca sub-director al Institu-

tului lui Marey de la Boulogne (Franta), a obtinut catedra de fiziologie la facultatea de stiinte din Bucuresti (1901). A fost de °neva on rector al Universitatii (1915-1920). Membru corespondent al Academie! Romane. Colaboratorul lui Richet la Dictionarul de Fiziologie.

Galata sflntului MormInt de la lerusalim. A trecut

apoi ca mitropolit al Moldovei, dar a rnurit In 1632 si s'a InmormIntat la manastirea Bistrita. ATANASIE II, episcop al Romanului Intro 1724-1727 si 1733-34. A relnoit statutul pentru organizarea breslelor de meseriasi. ATANASIE III, TROADOS, episcop al Romanului (1865), demisionat la 6 Noembrie 1868, mai tIrziu episcop al Rlmnicului, 1873-1880. ATANASIE II MIRONESCU ( 1856), mitropolit roman. Ob(inu titlul de doctor In teologie la Cernliuti (18%). Profesor la facultatea de teologie

din Bucuresti (1895), director at Internatului teologic. Membru onorar al Academiei Romane, 1909.

Ales arhiereu, 1895, se calugari lulnd numele de Atanasie, In locul celui de Alexandru. Vicar al episcopiei Rlmnicului cu titlu de Craioveanul, Episcop titular al Rlmnicului (189S), Mitropolit al Ungro-Vlahiei In 1909. A ocupat scaunul arhiepiscopal pin!! In 1911, clnd a demisionat, retragindu-se la manastirea Cernica. Op. pr. Memoriu asupra facultcllii de teologie, 1887; Etica

evolutionista si etica crestind, 1893; Manual de teologie moraid, 1895; 0 ealatorie in Orient, 1896;

Noua lege a invdfamintului si religia In $coalele secundare, 1898; Sf. Atanasie episcopal Alexandriei, 1900; Istoria bisericeascd prelucrata dupa Euseb. Popovici Episcop, 1901.

In colaborare

cu

Gherastin

ATAULF (t415), regele Visigotilor, casatorit cu sora Imparatului Honoriu. ATCHI9I, corn. rur. jud. Durostor, pl. Sarslnlar. ATEA, corn. r. jud. Satu-Mare, pl. Satu-Mare. ATEA$, corn. r. jud. Bihor, pl. Cefa. ATELVZ, numele vechiu al unei regiuni din Rusia la apus de Nistru, In care, pe la 880, s'au asezat Ungurii pentru eitva timp si de uncle au trecut spre central Europei

ATENA (fr.

ATHENES,

germ. ATHEN ),

cap.

Greciei (de la 1835), 750.000 loc. Originea ei se pierde In epoca legendary a Greciei antice; rolul ei a fost mare In toata desvoltarea istoriei elenice,

fiind totdeauna In fruntea miscarilor politice. literare si artistice ping pe la 322 a. Chr., chid

Scoase In timpul razboiului la Iasi Revista Rena sterea Romana". La organizarea societatii Cartea Ro-

rnaneasca" a fost cel dintiiu presedinte al consiliului de administratie. A fost unul din sustinatorii cei mai staruitori ai pro- I. Athanasiu. pagandei antialeoolice. Opere pr. Producliunea miscdrii, cdldurii si electricitatii in organismul anintalelor, 1913; Serviciul veterinar militar, 1914; Fiziologia animald, 1914. Energia nervoasd motrice sf alte numeroase lucrilri de specialitate. ATHANASTU SAVA (' 1861) geolog roman. Doctor de la \ iena; prof. de geologie la facultatea de stiinte din Bucuresti (1910); membru corespondent al Academiei Romane (1920): Op. pr. Stratificarea terenurilor neogene si timita stratigraficd intre miocen si pliocen, 1909; Esquisse geologique des regions petroliferes des Carpathes, 1907 Cercetdri geologice, 1913, 1915. Studiul tau-

nei terfiare de mamifere din lionidnia (1907).

ATHANASOVICI GEORGE (*1822t1892), me-

dic In Bucuresti, profesor la facultatea de medicina, medic la spitalul de copii. Bulgar de origin, s'a Inapoiat In Cara sa dupa constituirea statului Bulgariei (1878) si acolo a avut si rol politic, fiind ministru al lnstructiunii. ATHANASOVICI VLADIMIR ( 18641-1928.), advocat si om politic roman. A publicat mai ales In revista Dreptul" o sums de articole de specialitate, fiind *i In comitetul de conducere In curs de multi ani.

Isi pierdu independenta.

ATENEUL ROMAN institutiune culturalA, fun dataln 1865 In Bucuresti de C. Esarcu, N. Kretulescu Gh. Adamescu.Dictionar Enciclopedic Ilustrat.

ATHENA, zeita din mitologie greacA; co-

respunde cu Minerva (Mr (west cuvint) In latineste. ATHENAGORAS, filozof grec (sec. lr p. Chr.),

devenit crestin. Pr. op.: Apologie pentru creVini. ATHENEOS (Am/Rums) ("1701.230 p. Chr.), gramatic grec. Op. pr. Deipnosoplitstae. ATHENET.7, (or Ateneu).

ATHOS, munte In penins. Calcidica (Grecia);

1505

www.dacoromanica.ro

95

ATI- aci slut 20 de manastiri ale calugrtrilor de diferite natiuni. Romani au 3 schituri, Intre cari Aum, is mai cunoscut este Prodromul. Nu exists man. de alugarite $i nici femee In tot cuprinsul acestor manastiri. Ele formeaza un fel de republics recunoscuta de statul turcesc $i apoi de cel grecesc. Acum se pare ca guy. grec vrea s'o desfiinteze. ATIA, corn. r. jud. Odorheiu, pl. Praid. ATM, corn. r. jud. Odorheiu, pl. Cristur. ATINTT§I, corn. r. jud. Turda, pl. Ludus. ATKINSON THOMAS (*17991-1861), cantor englez, a publicat lucrari asupra Sibertei.

ATLANTIC OCEAN, trains Intre Europa, Africa $$i America; supraf. ca. 100 milioane km.

p. E strabatut de mai multi curenti Intre cari Gull-Stream, care pleaca din golful Mexic $i ajunge spre partite de S. ale Europei. ATLAS Omunti la N. Africei: Maroc, Algeria, Tunisia. ¶ ® In mitologia antics era un gigant osindit de Zeus sa poarte cerul pe umeri. ATMAGEAUA TATAREAscA, c.

rostor, pl. Sarsinlar.

r. jud. Du-

ATTALOS I, regele Pergamului 241-197 a.

Chr. A intemeiat o vestita bibliotecil. ATTICA, regiune din Grecia veche, cap. Atena. Dialectul vorbit aci a avut o mare desvoltare literara si din el s'a desvoltat limbs elena antich cunoscuta. $i In epoca romans. ATTICUS TITUS POMPONIUS (10992 a. Chr.),

scriitor roman, amic al lui Cicerone, care-i adiesa multe epistole. ATTILA (t453), regele Hunilor. A fost un mare general, care a spaimIntats pe dusmardi sai, $i s'a

numit biciul lui D-zeu." Av Ind centrul puterii sale In Panonia, a cucerit multe t.ri, mergind pin& In Galia, dar a fost Invins In vestita baMlle din Clmpiile Catalaunice (451); mai tirziu a navalit In Italia. Dupti moartea lui, imperiul lui s'a risipit. ATWOOD [stud] GEORGE ("174511807), fizician englez, a inventat masina cu care se masoara iuteala caderii corpurilor. AUGER DANIEL FRANCOIS (178211871), cornpozitor francez. Op. pr. Mutta di Partici, Fra Diavolo, Domino

negru.

AUGUST OCTAVIAN (63 a. Chr.t14 p. Chr.), om politic roman, consid. ca Intemeiet. imperiului. Numele lui fu Intiiu Caius Octavius. Nepot

al lui Iuliu Cezar, intra in lupta

politica la moartea acestuia (44 a. Chr.), forms al doilea triumvirat cu Antoniu $1 Lepid; distrugind pe Antoniu (Actium, 31), ramase stapin al statului doblndind o

sums de atributiuni $i titlul de Augustus.

Organiza

imperiul

3

$i

mai ales provinciile. Intreprinse

expeditii contra dusmanilor sta--7-00./

tului In Spania, Rethia, Panno- ' Varus fu strobit, ceea-ce-i produse mare necaz $i nopti de torture In cari exclama: Vare, da-mi legiunilel"), In Arabia, Armenia $i Africa-. La moartea sa i s'au dat onoruri de zeu. In timpul sau literele $i artele luara un mare avint (secolul lui August); atunci train nia, Germania (unde generalul sau August Octavian

$i scrisen Virgiliu, Horatiu, Sallustiu, Ovidiu, Titu

AUGUST II (167011733), regele Poloniei,

D' (' 1550 t1630), scriitor $i om po-

litic fr. Op. pr.: Histoire univer-

AUCKLAND WILLIAM ("1750 t1814), om politic englez, adversar

du giboyer (1862); Maitre Guerin (1864), care s'a jucat pe scena Teatrului National In Bucure$ti sub titlul ,.Guerin Notarul", tradus de I. A. Bratescu-Voinesti (1909); Le gendre de M. Poirier, In colaborare cu Jules Sandeau (1854), dupa care V. Alecsandri a alcatuit piesa sa Ginerele lui Hagi. Petcu"; Le joueur de Aide, tradun. de M. Eminescu $i publican. postum In 1908. AUGSBURG, oras, Bavaria; 154.000 loc.; aci prezentara luteranii, in dieta din 15301 conlesiunea luteranismului redactata de Melanchton; aci se Incheia la 1686 liga de la A. mai ales prin staruintele lui Wilhelm de Orange, devenit rege al Angliei, Intre mai multe state europene marl $i mitt contra lui Ludovic XIV, care tocmai revocase edictul de la Nantes (e de observat ca. intran In liga $i state catolice ca Spania $i Austria); Ludovic fu Invins $i silit a Incheia tractatul de la Ruswick (1697), prin care pierdu multe posesiuni doblndite prin tractatul din Westfalia.

Liviu, $. a.

AUBIGNE THEODORE AGRIPPA

selle, 1616.

In proza, comedii de moravuri cu tendinte de sa-

tin socials. Op. pr. L'aventuriere (1848, ; Le his

4

D. Auber. al revolutiei franceze. AUDIFFRET-PASQUIER EDM. ARMAND, (1823t1905), om politic francez, sprijinitor al nouei republice dupa. 1871.

AUDRAN Iodral EDMOND ( 42t1901), cornpozitor ff. Pr. op. Mascotte (1881), opereta,

tradusa $i jucata cu mare succes pe scenele noastre, Miss Helyett, opereta (1890), L'enlevenient de Toledad (1894), idem AUER ALOISIU (181311869), tipograf austriac si poliglot vestit, prof. Pr. op. Gramatica tearetica $i practicd a 1. francezd $i 'Lollard. (1838-1839), Tatal nostru In 608 limbi (1844). AUER KARL ( '1858 11929), fizi an $i chimist german, a inventat lamps cu incandescenta, cautind sa. Intrebuint.eze $i osmium pentru filamentele acestor lampi. AUERBACH BERTHOLD ("1812j-1882 ), nuveiist german.

AUERSTADT, localitate In Prusia, unde armata franceza a repurtat o mare victorie contra Prusienilor In 1806. AUGIAS, personaj mitol. grec, avea grajduri cu 3000 de boi pe cari nu le curatase de 30 de ant: le-a curatat Hercule facInd sa treats prin ele fl. Alfeu. Expresia grajdurile lui A." Inseamna azi o institulle care are nevoie de reforme radicale. AUGIER [ogle] mum ("182011889), autor dramatic francez. A scris la Inceput In versuri, apoi

aliat cu -Petra cel Mare contra lui Carol XII, care, Inn., 1.1 detrona. Dupit Walla de la Pultava, 1$i relua tronul. AUGUSTIN AuRELru (354t430) unul din Parintii bisericii crestine, mare scriitor latin.

Episcop In Ipona sau Hippona (Africa). Op. pr. De vita beata, De civitate Dei, mai ales Conlesiu-

nile. Biserica catolica. 1-a declarat stint. Avu o tinerete foarte desfrinata, dar Intr'o zi auzi un glas strigandu-i: toile et legel (ia $i citeste); prima carte ce Intilni fu Epistolele" Sf. Pavel, pe care o deschise tocmai la un pasagiu de Indernn pentru viata moral& $i cre$tineasca. De atunci deveni alt om. Din operele sale s'a tradus In rom. Confesiunile de Arhimandritul Dionisie (1851). 'AUGUSTULUS ROMULUS, ultimul Imparat roman de Occident (475), detronat de Odoacru, care se proclama. rege al Romei. AULUS GELLIUS ("ca. 130 12), erudit roman. Pr. op. Noctes atticae, in care se discutrt, in forma de dialog, felurite chestii: filologice, gramaticale, istorice, etc. AUMALE HENRI-EUGENE duce de ( "1822t1897),

flu al lui Ludovic Filip I; militar, om politic. Exilat din Franta, dupa 1870, ca membru al unei familii domnitoare, dat iertat In 1889. Mem-, bru al Academiei franceze. A lasat $i scrieri istorice. AURELIAN ( --Aurelianus) L. DOMITIUS (ca.

214t 275),,Imparat roman Intre 250-275. Distingindu-se ca militar, atrase atentia imp. Valerian; se Inrudi prin casatorie cu familia Imp.; avu Inalte

functiuni $i onoruri $i sub Imp. Claudiu II fu proclamat Imparat de legiunile din Pannonia

1506

www.dacoromanica.ro

AUSTRALIA

PLANA XVIII

i.'-

Al

Iformosa

P,.."

Ple.Aks:tre

i.'

.Ir> F/Opi,,,,

.._ .Hainan

17,A 6,,..

o

',.

c.-

c- 0

n

caP

'?:I

0 T.

..1.. . .

co

SUI LI

danao

,.

J4I

i

o

.

i

a

n

i".

a,

joitid.Y,

.

s Caroline.. (Jap)

Wf',.;

.

Singapur

°

a

fruato ui

fatavi v_.

.,,..., ,. .,-_,-, ...,3.12.'"

'-: pa vxma

'A-

.tp, xfs

`to

o

.

0_

Flores

kt.'danda

,,,m

c'

::

. ,10

-

I.N.Irlanda

8

(lea

,

Timorlaut

...

1

a

0

1

,....i:

%

--- -

-1

,

-

--''' e'-'-..-47,-...f,

,-.---,

...-_,...

1., de

c \.0vIve,AuCe Vest . , `1

...,

.b ,.._

',

'.._.

,

L.

(

. early

1

Su El

14

oes

:3 Lea1iti tei (Fr.) 0: Tro p. Ca pr corn.

to,-

I 'It'

tr,s1 i a

;

_

I/ ---=-:_=----.7:

0 CD

i-

.::=1.,.Ania.clAtu.s

\i!?, to

,

1

0 '1-

6

t

1

QC:4

tz

M.Co rail o-r ct?

AUS':TRAIOA ... _,_... _ , _

tra lie

'0,1

oP

g

4' ii,

,

et

&

/,?:,k.,k,

de Nord

\

-.---:-.--

,''''

B

,.

I

kJ

0/

Australia 1- 4

..,

C Nord-Ves

,

'

C3ork

.''

23

.1...%

Crz.

5J

0

0°

,AAVAN

0 co

- 4,

I,

X'

.

'6

,.,.

4'-

0')

0 '''.!.

\s .1/4--

o

..

.

Va.1 ,.., \-0

.

;,;)

aao

,...F.

Q.

Brunet .

0a

G:.0*

it'

.

C l'\

....6

on co.,.. e-":,

Manil

c.)

i

co

Cs

-7.,

N..

170°

140°

10°

/ '6'4'

--0

0' Cj - Brisbane

,

.":'

i ,'

iOnei

Auc land

V.Z.10 `14 0

str:

4 Bass el'/7g ton

Tasmania 'Hobart

0

110°

i

A

triui cook

4`)

$()

&locum

N 140°

170°

Dictionar enciclopedic ilus Rat.

www.dacoromanica.ro

23;-'

si, prin sinuciderea fratelui lui Claudiu, ram.ase realmente unicul suveran la virsta de 55 de ani.

Situatia imperiului, lovit de Got,i, Marcomani, s. a. si turburat de rasvratirea Zenobiei In Orient (Palmira) si a lui Tetricus fn Galia, era foarte grea. El Invinse In cinci ani pe tot,l dusmanii, primi numele de restitutor orbis (pacificatorul lumii) si apoi Intari Roma cu puternice ziduri. In timpul unei calatorii fu ucis de un libert. Desi stralucitor pentru Romani In genere, pentru not numele lui este legat de o mare nenorocire: neputtnd apAra Dacia lui Traian, o pArasi, retragind legiunite si lasInd ca poporul sA se desvolte 'Ara legtura Romanii cel nou cu imperiul. AURELIAN PETRE S. (1833t1909), economist si om politic roman. A lost profesor de economic

politia la $coala de agricultura si la scoala de poduri si sosele; multi ani director al scoalei de agriculture; senator si deputat in mite legislaturi, ministru de lucrari publico (1877), de instructie (1882), presedinte at Camerei (1895), ministru de domenii si presedinte al Consiliului de ministri (1896), ministru de interne (1901); de do- , menii (1902), presedinte at Senatului (1902, 1907). A organizat tin preuna cu A. Odobescu seetiunea romana la expozitia din Paris (1867) si a publicat cu acesta Notice sur la Roumanie" (1867). A lost mealbru fondator al Ateneului Ro-

man" din Bucuresti (1865) si mem- ./ bru al Academiei Romane (1871). A fondat cu Gr. Stefimescu, revista V. Aurelian. Economia Nationale" (1873). Op. pr. : Tara noastrd (1875), Economic politica (1889), Starea economica a Romaniei in sec. at

AUSTRALASIA: PP- OCEANIA.

AUSTRALIA w OCEANIA. AUSTRIA, republic& federativa constituita la 1Z Noembr. 1918. Se mArgineste la N. cu Germania (Bavaria) si cu Ceboslovacia; la E. cu Ungaria; la

S. cu Iugoslavia si cu Italia; Ia V. cu Elvetia. Supr. 83.833 km. p.; 6.534.000 loc. Densitatea pop. 78. Pamintul este In general muntos, strAbatut de Alpii Orientali si ramificatiunile lor: Algau, Alpii Bavariei, Alp!! Salzburgului, Ratikon, A. Otztal, A. Zillertal, Mimi! si Marcie Tauern, Alpii Austriei, A. Stiriei. VIrfuri mai importante: Ortler (3905 m.), Glockner (3800 m.), Oetzthal. Teritoriul Austriei este strabatut de Dundre de la Passau Tana la granita cchoslovaca, trecind prin Linz gi prin Viena si de mai multi afluenti ai DunArn: Lech, care trece In Germania; Inn care strabate taxa, trece In Germania, apoi formeaza limita despre acest stat pinA. la Passau, unde se varsa In Dunttre, dupA ce primeste la rindu-i afluentul Salzach: Traun; Enns, Mur, care trece In Ungaria ca afluent al Dravei; Morava care formeaz& o parte din limits spre Cehoslovacia. Dintre lacuri mai important este Neusiedler. Cap. Viena; 1.866.000 loc. Orase print.: Graz (153.000 loc.); Linz (102.000 loc.); Innsbruck (56.000 loc.); Salzburg (38.000 loc.); WienerNeustadt (37.000 loc.); Clagenfurt. Austria e Impartita In noun provincii: Viena, Austria-de-jos, Austria-de-sus, Salzburg, Stiria, Carintia, Tirol, Vorarlberg si Burgenland. Numele de Austria sub forma germ. Oesterreich apare Intlia oar& .Intr'un document latin

din 996 si sub forma latinA marcia austriaca mai Inainte, In timpul lui Carol eel Mare, care dupb. Invingerea Avarilor, stabili marca orientald /NIIMM.0.

Harts Austriei.

xviii-lea (1882), Politica noastra vamala (1890). AURORA, corn. r. jud. Mehedinti, pl. Cimpul; Infiintata 1886.

AUSTERLITZ, oral, Cehoslavacia, 3670 loc. unde In 1805 Napoleon I repurt& una din cele mai strAlucite victorii ale sale, contra Imp. Rusiei si Austriei. Pictorul fr. Gerard a imor-

talizat aceast& luptA printr'un tablou ce se all& la Versailles.

AUSTRALIA, regal treat kn. 511, cind s'a lmpartit imperiul lui Clovis Intre cei 4 fii ai sal.. Cu-

prindea tinuturile dintre Rin, Meusa si Escaut.

IncredintInd paza acestui hotar (ca si alte part!) unor conti (comites, markgra /). Domeniul acesta formil simburele Austriei.

Din sec. x casa de Babenberg dobindi sthpinirea ereditara asupra march austriace, care cu timpul deveni h-idependentii. Chid, Ia 1246, muri ultimul reprezentant at familiei domnitoare, regele Boemiei ocupti Austria, dar fu gonit de Rudolf de Habsburg, Imparatul german, care dete aceasta provincie, ImpreunA cu Stiria si Carniolia, fiilor sai Albert si Rudolf. Rudolf IV se proclamA arhiduce at Austriei si Inchent un

1507

www.dacoromanica.ro

AURAUS

AUS- pact de garantie mutual& cu casa de Luxemburg, stapinea Boemia, 5i Cu casa de Anjou, care AZU care stapInea Ungaria. In felul acesta se pregati Intinderea stapinirli austriace, adliogIndu-1-se 5i

alte mid state feudale: Carintia In 1330,

Tiro lul, 1363, Comitatul Bludenz, 1376, Triest, 1382, Bregenz, 1451, Goritz, 1500. In timpul lui

Frederic V (1463-1493) s'a nascut Indrasneata deviza.: AEIOU (Austriae est imperare orbi universo = Austria trebue sa domneasca peste tot plimintul). La aeestea se adaoga dobindiri de taxi prin clisatorii. Maximilian I, casatorindu-se cu Maria de Burgundia, doblndi (1477) 7'4rile de jos (Olanda, Belgia), nepotul lui Ferdinand se casatori cu Ana, film lui Ladislav regale Ungariei $i Boemiei. AVSTRO-UNGARIA a lost un stat poliglot si polietnic Intemeiat sub numele acesta In 1867 (dualismul austro-ungar) gi desfiintat In 1918. AUSL, munte In muntii Sebesului, 2011 m. Ina] time. AU$RT_I, corn. r. jud. Bihor, pl. Ale5d.

AUVERGNE, veche prov. Frant,e1; ora$ pr. Clermont Ferrand.

AUX.NTIE Cuviosul Parinte, (t ca 470) praznuit de bis. crest: -ortod, la 14 Februarie.

A lost militar, soldat viteaz In garda Imparatului Teodosie eel boar, dar a parlisit militaria pentru a deveni calugar. In aceasta calitate, a participat la Sinodul din Calcedonia (451). AUXERRE, oral industrial, Franta ; 21.000 loc. AVACT.JM,

profet, praznuit de bis.

crest.

ortodox& la 2 Decembrie. Al optulea profet mic din Testamentul vechiu. A prevestit ruina Ierusalimului 5i a Iudeilor. AVARI, popor barbar, invadara Europa Intre sec. vi 5i ix p. Chr., venind din spre M. Caspica, patrunsera In Moesia 5i In Dacia, In Boemia 51

In Pannonia; Bizantul le pliiti tribut. Pe rind I5i stabilise domnia pe malurile Tisei, furs batutd de Carol eel Mare (791-796) si puterea for distrusa.

AVDELA corn. aromaneasca In Pind. Vorbirea locuitorilor de acolo prezinta interesante particularitati provinciale ale dialectului macedoroman. AVDULA, com. r. jud. Durostor, pl. Curt-Bunar.

AVENTIN, munte In vechia Roma; aci s'au retras plebeii clnd s'au revoltat contra patricienilor si i-a adus Inapoi Menenius Agrippa.

AVERCHIE, sf. Episcopul Ierapoliei (Frigia), praznuit de bis. crest. ortodox& la 22 Octombrie. A trait, dupo. unii, pe timpul lui Antonin (138-161) 5i a predicat credinta crestina In Siria si Mesopotamia.

AVERCHIE, calugar aroman, reprezentant al manastirilor romanesti din Sf. Munte, a venit In Bucure5ti si a Inlesnit asezarea aci a mai multor tineri studentd din provincia sa, pe can Ii Ingrijia lntr'un internat special si earl urmau cursurile

In liceul Sf. Sava (1865). AVERESCU ALEXANDRU ('1859), maresal 5i

om politic roman. A luat parte, ca sergent, In

razboiul pentru independent& (1877). Originar din Basarabia. Dupli ce a Post ata5at militar In

diferite capitale europene, a devenit, fund general, ministru de razboiu In 1907, avind greaua sarcina de a reprima rascoalele taranesti din aced an. De atunci a Inceput a fi amestecat In luptele politica. Sef al marelui stat-major In razboiul balcanic (1913), si-a marit necontenit reputatia militara, astfel ca. In razboiul pentru Intregirea neamului a avut comanda unei armate, repurtlnd o mare victoria contra armatei germane la Marasti. In 1918 a Post prim-ministru. 5i a semnat armistitiul de in Buftea, dar nu a continuat tratativele, ci s'a retras. FormInd liga poporului" (1918) a luat conducerea. guvernului In Martie 1920, transformind-o In partidul poporului". De atunci a mai format guvernul la 30 Martie 1926.

AVERESTI 0 corn. r. jud. Falciu, pl. Dranceni,

Infiintata 1864.11 ® com. r. jud. Roman, pl. Ro-

man-Voda.

AVERRHOES (t 1198), filozof $i medic arab, trai In Spania si fu comentatorul lui Aristotel.

AVEZZANO, Gras, Italia, prov. Aquila, distrus

de un cutremur In 1915, reconstruit ulterior; ca. 10.000 loc. AVICENNA ('98011037) medic arab, vestit prin Invadditura sa In tot orientul.

AVIGNON, ora5, Franta (Sud, pe Ron) a Post re5edinta papilor Intre 1309-1377; are 48.180 loc. AVRAAM = AVRAM (pop.) = ABRAHAM, pa-

triarh ebreu, pers. biblic. D-zeu ti ceru 5i el se arata gata sa sacrifice pe fiul sau Isaac. Scena aceasta se aria in multe tablouri vestite: cel mai Insemnat e al lui Rembrandt, care se gasea Intrun muzeu din Petrograd. AVRAM-IANCU, CI corn. r. jud. Arad, p1. Halmagiu V. ® com. r. jud. Turda, p1. Cimpeni. AVRAMIUL IOAN, prof. grec In Bucure5ti, In vremea lui Const. Brincoveanu, a tradus In greceste colectia de maxima (tradusa si ea de Del Chiaro din frantdize5te) pe care apoi a tradus-o cineva romaneste 5i s'a tiparit cu cheltuiala lui Manu Apostoli sub titlul Pilde filosofesti" Tirgovi5te 1713. AVRAIVLESTI, 0 corn. r. jud. Tutova, pl.

Tutova ¶ 0 corn. r. jud. Odorheiu, p1. Cristur. AVRE, rlu In Franta (Normandia); aci au lost lupte strasnice Intre Germani si Francezi uniti cu Englezii In Martie 5i Aprilie 1918. AVRICOURT, ora5, Frants; de la 1871 pin& In 1919 era punct de hotar Intre Franta si Germania. AVRIG, corn. r. jud. Sibiu, rased. p1. Avrig, 3195 loc.; locul de nastere al lui Gheorghe Lazar;

st. c. f. linia BrasovSibiu.

AVRIL BARON ADOLPHE D' ('1822t1904), diplomat 5i scriitor francez. A Post consul general In Romania (1866), delegat In comisiunea danu-

biana. (1868); apoi ministru plenipotentiar In Chili. A Yost membru onorar at Academiei Romane (1871); a publicat opere de istorie, de literatura, de politica, mai ales orientala, 5. a. Nota.m: De Paris a Vile des serpents d gravers la Roumanie, la Ilongrie et les bouches du Danube (1876). AXENTE SEVER WAN (*1821t1906), profesor

roman din Transilvania, a trecut In Muntenia si a luat parte la miscarea din 1848, apoi s'a Inapoiat In provincia sa, unde a Post dintre conducatorii luptelor nationale din 1848-49; dupa linistirea lucrurilor, a ocupat functiuni administrative 5i a participat la actiunea politicb. 5i cultural& din Transilvania. Ultimii ani i-a trait la Brasov, unde a scris: R4spuns la Cartea neagrd, In care respinge acuzatAile aduse de un scriitor ungur contra Romanilor. AXENTE Inucasui ('ca. 169011766) autor al unei cronici despre Domnia Jul Nicolae Mavrocor-

dat 1711-1716, publicata de M. Kogalniceanu in vol. u al colectiei sale (ambele editiuni). AZACL1U, sat In corn. Pisica, jud. Tulcea pl. Macin, linga Dunaxe; importante exploatari de peste. AZAIS GABRIEL (11888), poet si filolog francez, membru at Societatii felibrilor (or FELIBRI), cAruia V. Alecsandri Ii dedica un raspuns la o salu-

tare ce-i adresase cu ocazia serbarilor date In onoarea sa In 1882, clnd s'a dus la Montpellier

$i alte localitati ca sa multameasCa pentru acordarea cupei in 1878 (NrCintecul Gintei Latine).

AZORE (sau scosE), insule formInd arhipelag In oceanul Atlantic sub paralela 40 N.;

apartin Portugaliei. AZQV MAREA DE (In antic. Palus Maeotis), supraf. 37.000 km. p.; legata. cu M. Neagra prin s trimt. Ienikale. AZUGA, com. r. jud. Prahova, pl. Pales, Intre

Busteni 5i Predeal; st. c. f. PloestiBrapv; aci erau multe fabrics (sticlarie, postav, ciment, etc.), dar cele mai multe au Post distruse In timpul rasboiului 1916; st. dim. 960 m. alt.

1508

www.dacoromanica.ro

BRAt,Ov VFDERE OFNFRALX.

BAAL, divinitate a Babilonienilor, Feniciern lor Yi altor popoare din Asia. BABA, corn. rur. jud. Somes, plasa Lapus.

BABA-ANA, c. r. jud. Buzau, pl. Tohani. BABA DOCHIA our DOCHIA, EVDOCHIA.

BABA NOVAC ow- NOVAC. BABADAG ® coin. urban& jud. Tulcea; 4.780 loc. (1915); 3 bis. ortodoxe, geamie, sinagoga;

2 scoale primare; pe soseaua nationals Tulcea-

Babadag-Constanta ¶ ® lac ling& corn. Babadag;,

supr. 16 km. p. BABCA, lac jud. Cetatea-Alba, linga. Lima-

nul Nistrului. BABEL ® turnul pe care urmasii lui Noe voiau sti-1 ridice ca sa scape de un nou potop, dar pe care nu 1-au putut sfirsi, fiindca s'au amestecat limbile. Se zice Turnul lui Babel despre o societate

In care oamenii nu se pot 1ntelege ¶ ® sat jud. Ismail, biserica constr. 1808. BABELE C) corn. rur. jud. Vlasca, plasa Arges 0 c. r. jud. Ismail, pl. Ialpug ¶ ® vIrf in muntii

Bucegi, malt 2.060 m. BAB-EL-MANDEB, strlmtoare Intre Arabia si Ahisinia, care uneste Marea Rosie cugolful deAden. Bt,BE VICTOR ( *1854t1926), medic roman, Fiul lui V. Babesiu. Dupe studii la Pesta Viena,

a Post numit asistent de anatomie patologica la Budapesta (1872); diva cercetari Qi studii la Munchen, Heidelberg si Ber-

parat, uneori dupe formula sau metode proprii, seruri antirabice, antitifice, antidifterice, etc.

BABESIU [babes] vnicENTru ('182111907), om politic roman banatean a facut studii secundare, In Timisoara si Arad si juridice In Budapesta; a Post advocat $i profesor, apoi director de scoale; In 1848 s'a dus la Viena, alatu rinduse delegatiunii romanesti In

frunte cu Saguna, care avea sg prezinte /mparatului vestitele petitiuni de drepturi. Dupli stin-

gerea revolutiei, a ocupat functiuni administrative si judeca-

toresti In Viena $i In Budapesta; a Yost ales deputat In dieta Ungariei $i membru In diferite con- Vincentiu Babesiu. grese Si sinoade bisericesti cars au ajuns sa stabileasca autonomia bisericil ortodoxe

romilne cu mitropolia ei, desfacind-o de suprematia bisericii sirbesti. Sub noul regim stabilit

sale; a Post ziarist, conducind multi ani ziarul .,Albina", lovit de multe procese de presa terminate cu amenzi gi Inchisori pentru redactori; a luat parte la organizarea conferintei din 1881, In care s'a stabilit programul de lupta al Romanilor din Ungaria; iar la 1891 a parasit activitatea po-

sub directia lui Pasteur si In

colaborare cu Cornil, fiind numit preparator de anatomic pa-

tologica; dupa ce a lucrat la

1884 profesor de istologie patolo-

rilor sale, ca membru al Ateneului Roman si conferentiar, raspindind In public cunostinte despre progresele medicinii. In laboratoriile sale s'au pre-

de dualismul din 1867, a Post de multe on deputat In camera ungara $i a sustinut drepturile natiunii

lin, s'a dus la Paris unde a lucrat

Berlin cu Koch si Virchow, a lost numit director al laboratorului acestui din urma. Chemat la Budapesta a Post numit in

al Acadetniei Romane (1893), membru In Consiliul sanitar superior, el a lucrat pina In ultimele zile ale vietii ca profesor, publicind In reviste straine si In buletine speciale rezultatele cerceta-

litica, ocupindu-se cu studir istorice. A lost mem bru al Academies, numit la 22 Aprilie 1866.

Doctor Victor Babe'.

gica $i bacteriologic. In 1886 Parlamentul roman voteaza o lege prin care 11 numeste directorul Institutului nou creat de bacteriologic siprofesor titular

de anatomie patologica si bacteriologic. Membru

BABEUF tbabilf] ('1760t1797), socialist Iran cez, avu rol politic In tinapul marei revolutii, In-

cerca sa rastoarne Directoriul, dar fu oslndit la moarte. BABILONIA, Intins tinut In Asia Mica, lost mare imperiu In antichitate.

1509

www.dacoromanica.ro

BAB- BABIN 0 corn. rur. jud. Hotin, p1. Chelment,i

introdus in Italia in sec. al xvn-lea; iar Francezii zic ca s'a introdus din Italia In Franta In sec. al

Cernal, pl Colaninului; 2195 loc. BAC® BABINGTON c. r. [ ebingt,n] BENIAMIN ( *1794 t

xv-lea.

medic englez, a intemeiat laringoscopia. BABUC, corn. rur. jud. Durostor, plasa Silistra; 3265 loc. BACALBA$A ANTON (1864t1899), ziarist roman $1 scriitor satiric, cunoscut mai ales prin schi-

BACCARAT, oral in Franta, vestit prin indu-

1866

stria cristalurilor, Intemeiata pe la 1765. BACCELI GUIDO (*1832t1916), medic, scriitor

si om politic Italian. A Post ministru de instruc-

tie si, ca amie al Romanilor, a ajutat In multe

tele de vials military sub titlul general de lido Teaca,". Colaborator cu Caragiale la Moftul Roman". A Post si militant socialist.

Imprejurari In Italia propaganda noastra In chestia nationals. BACCHIGLIONE. 11. din Italia, uda Vicenza

sor si fizician roman. A facut studii in Lipsca si Paris. A lost profesor de fi-

BACCHILIDE (sec. vi a. Chr.), poet grec, rivalul lui Pindar; a scris In dialectul doric imne si

BACALOGLU EMANOIL ('183011891), profe-

si Padova si se varsa. In NI. Adriatica.

zicli la facultatea de stiinte din Bucuresti, la scoala de farmacie si la scoala do po-

ditirambe. BACCHINI BENEDETTO (*1651t1721), invatat Italian. fundatorul academiei literare din Modena.

duri si sosele; membru al Aca-

RACCUS, divinitate romans, corespunzatoare

demiei Romane (1879 ; a infiintat societatea de stiint,e fizico-naturale (1868). A publicat articole In Transactiuni literary si stiintifice", diferite

lui Dionisos al Grecilor (Nr- acest cuv.). BACH ALEXANDRU (*1813t1893), om politic

austriac. Duph Infringerea revolutiei ungare din 1848-49, ca ministru de interne al monarhiei, a voit s'o germanizeze In Intregime, apliclnd regimul sau sever si Romanilor din Transilvania cari ajutase pe Imparat prin miscarea for contra Un-

tratate de fizicd, de algebra

(1870, 1888), cercetari asupra electricitatii (1882, 1887) si rapoarte despre diferite erpo-

gurilor. BACH EDUARD (11884), om politic austriac, a Yost, dupa. miscarea din 1848, prezidentul tarii In

zi(ii ft i in ( i I ter din di ((trite Em. Bacaloglu. orase (1883, 1884 . Unele din scrierile sale au lost publicate de dr. 'strati impreuna cu biografia lui (1896).

Bucovina si comisarul civil pe linga trupele au, striate cari ocupara principatele In 1854. BACH SEBASTIAN 168511750), celebru muzicant german; a lasat un mare numar de compozitii. BACHELIN [baslel LEO (*1857t1930), profesor elve-

BACALOGLU GEORGE, jurist roman. Terminind

studille In Paris (1863), a Yost mai apoi profesor

la facultatea de drept din Iasi si mai tlrziu consilier la Curt ea

de Casatie; membru fundator

tian venit In Romania in 1889 ;

aci a lost bibliotecar al Re-

al Ateneului Roman. A publicat diferite scrieri despre chestii ju-

gelui Carol si profesor de limba franceza. Princ. publ.:

rldice (Judecdtorii de instruc-

Mélanges d'histoirc et d'a?t, 1879; Le chateau de Pelesh,

tie, 1868), politice (,Senattcl,

18681 si sociale (Licrul, 1868). BACAU 0 judet In Moldova; cap. Bacciu; supr. 4.410 km. p., 242.316 loc. (1915); 7 plasi,

2 corn. urb., 76 rur. cu 452

attune si sate; tine de eparhia

1893.

BACIU 0 corn. r. jud. Brasov, pl. Shcele ¶ ® C. r.

jud. Constants., aproape de Dunare; are p e el,insule plutitoare.

episcopiei Romanului; are 262 $coale primare; are 9 parnhii urb. Cu 11 filiale, 96 parohii rur. cu 197

BACON [bec'n] FRANcis DE VERULAM (*OH.

Male; 223 biserici, 1 manastire; face parte din circumscriptia Curtii de Apel din Iasi. Are 17 cooperative de consum si desfacere cu un capital de 1.933.000 lei, 11 coop. p. exploa-

taxi de paduri cu un capital de 3.800.000 lei. Unii istorici (Xennpol,

./

J° ROMAN

NEAMT

,l°

t.-------- %\_

s'`

V. A. Urechia) affirms ca. In tinutul B a-

caului a lost un stat romanesc Inainte de intemeierea principatului Moldo® oral, cap. jud. Bacau pe vei malul drept al r. Bistrita; 19.226 loc. (1915); are 6 biserici ortodoxe, 1 Ca-

Francis Bacon.

jud. Cluj, pl. Nadase1.11 0 Lac

Sterna jud. Bacau,

PL.

tr"

\

`' BISTRj

rum

tliar...g PL. \TAZ LAU SARAT;

%

Pt.. 4,ANESTI\omoiNE§Ty PL.T

-

AU

\

N 15. °A.

\..

\4

J

L.S1RET

Parincla ZLAU

I C. './ tolica, 1 armeneasca; are un liceu, Comenes valea Rea infiintat In 1867 si o scoala secun,PL.RA AC1 UN i i CaCiUli,./ ty dart de fete, Infiintata in 1921, si et ti Jf mai multe scoale primare. Este re@ sedinta tribunalului judetului. StaTARsu oc ., Ot.t.t.____...--)N tie c. I. pe linia Bucuresti Car%...., / nauti; 2 spitale; centru comercial PL.TROTU$ important. Originea ar fi un mic tirg TA MsPCas:n re, c..) Intemeiat de un Ungur Bako. Mai tlrziu, prin sec. al xv-lea a fost rese00 .1 ............ %, ,i., dinta domneasca. De la intemeierea 4Cr, It, principatului, Bacaul era hotarul din v'c 'r I `...1 e, spre Tara - Romaneasca; aci era si r vama IT 0 B.-DE-MIJLOC, corn. rur. Severin, plasa Birchis; 6000 jud. Harta judelului Bacau. BACCANALE, petreceri licentI626), filozof englez, autorul scrierilor: Instauratio tioase la Romani In onoarea zeului Bacchus. BACCANTA, preoteasa a lui Bacchus la Ro- magna, In care incearca o clasificare a stiintelor, si Novum organum (1620 , prin care stabileste Ca mani; asthzi Inseamna femeie desfrinata. BACCARA, joc de carti. Italienii zic ca s'a temeiu al stiint,ei logica experientei si a inductiunii. 1

%

,-

./

11"

.

,

1510

www.dacoromanica.ro

BACON ROGER (*1214t1294), calugar englez, a

raspindit cunostinta fabricarii prafului de pusca. BACOVA, com. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Buzias; 2041 loc..

BACTRIANA,reg,iune In Asia veche ; a facut parte din regatul p ersan Odin imperiulluiAlex.cel Mare.

oral $i port la marea Caspica, capitala guvernamIntulm cu acelasi nume din Rusia; In acest tinut slnt bogate izvoare de pacura. BACUS Par BACCUS. BADEN ® oras si statie balneara (izvoare de suit. calde), In Austria. ¶ 0 Mare ducat din Germania, lingo. Rin; cap. Carisruhe. BAk.CU,

BADENI CASIMIR, conte (*1846t1909), om po-

litic austriac, fost de mai multe on presedinte al ministerului.

BAEZA, oral In Spania. BAFFIN wiLuArd (158411622), navigator englez, a descoperit marea care-i poarto. numele: Intre Groenlanda si insulele Cumberland. BAGA.RRE, Francez stabilit In Moldova, director de pension, in care, In 1832, au fost elevi

(premiati)Mihail Kogalniceanu si Grigore Sturdza, flub viitorului Domn Mihail. BAGAV ANDREIU ('185711888), profesor macedonean, a functionat si in patria sa si In Romania.

BAGDAD, oras In Turcia asiatico., pe Tigru, fundat de Arabi In 763,a fost un mare centru al civilizatiei lor. Acolo s'a Intemeiat prima universitate din lume; mare centru comercial Intre Asia apuseana si Egipt. La 1638 1-au cuprins Turd'. BAGLAR, cap la Mama Neagro. Intre Mangalia $i Constanta.

BAGNERES-DE-BIGORRE, statiune baln.

In Franta, cu izvoare calde sarate.

BAGRATION PETRE, PRINCIPE r 176511812),

general rus, a luat parte la luptele contra Turcilor la Dunare In 1809. BAHAMA, insule In Oc. Atlantic (America-deNord), apartin Angliei. BAHWIU, r. all. al Jijiei, udo. jud. Botosani, Iasi, trace prin Hirlau, Podul-Iloaei $i Iasi. Dintre afluenti mai insenmati: Bahlueful, Nicolina (pe dreapta), ecleaina (pe stinga). BAHMUT, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Vorniceni.

BA.FINA 0 corn. rur. jud. Mehedinti, pl. Oco-

lul. Aci se gases° carbuni de parnInt ¶ ® c. r. jud. Storojinet, pl. Ro.stoaca ¶ ® rittr jud. Mehedinti, se varso. In Dunare ling& Vlrciorova. BAHNEA, com. rur. jud. TIrnava -Mico., plasa Bahnea. Resedinta plash; tIrg 9 Februarie.

BAHMTJTEA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Cimislia; 2131 loc. BAIA ® corn. rur. jud. Falticeni, pl. Boroaia; are o biserica zidita. de Petru Rares, 1532; se crede di a fost prima capital& a Moldovei. Aci s'a dat In 1467 o lupta a lui Stefan cel Mare contra Ungurilor; jar In 1685 lupta ostirii lui Const. Cantemir, aliat cu Turcii, contra Polonilor ¶ ® c. r. jud. Arad, pl. Radna ¶ ® B.-DE-ARABIA, corn. urb. jud.

Mehedinti, pl. Closani; aici e un spital, o scoala de meserii si un gimnaziu Infiintat In 1923; shit mine

de aramo. exploatate din vechime ¶ O

R.-DE-

AR1E$, c. rur. jud. Turda, pl. Baia; are un gimnaziu de baieti Infiintat In 1922; st. c. f. ¶ ® B.-DECRIF,

corn.

rur. jud. Hunedoara, med. pl&sii

Avram Iancu, 965 loc. (1919). Aci a murit Avram Iancu la 1 Sept. 1872; static c. f. Iinia Arad-Bran; tirg in ziva de 17 Martie, 15 Sept., 15 Decembrie ® B.-DE-FIER, com. rur. jud. Gorj, pl. Novaci; ad e o biserica zidito. la 1749 de Dionisie, egumen de la

_liurez ¶ ® B.-DE -JOS, com. rur. Mehedinti, pl. Clo$ani ¶ ® B.-DE-SUS, C. T. tot acolo Q 0 BAIA-

`ARE, corn. urb. cap. jud. Satu-Mare; 20.000 loc. statie c. f.; tirg 21 Noeinbrie; localitate climaterica vestito.; aci e un asezamint pentru artisti; are un gimnaziu de MeV infiintat In 1887 $i o scoala secundara. de fete Infiintata In 1894. ID BATA, nume dat judetului Falticeni prin legea administrative din 1929. BAIAZET (sau BAIAZID) I ILDERIM (1347 '11403)

sultan at Turcilor, vestit prin luptele sale cu Bizantinii si cu aliatii orientali; a facut mai multe expedijii In Muntenia, luptindu-se cu Mircea, a Invins pe aliatii crestini In lupta de la Nicopole (1396); a fost Invins si prins de Timur Leng.

BAIAZET II ( 14471

1512), sultan al Turcilor, a avut multe razboaie, Intre

cari cu Ungurii si cu PoBAICAL, lac mare In Rusia asiatica, supr. 35.000 km. p. BAIF ANTOINE DE ( *1532 t1589), poet francez, unul lonii.

din eel sapte ai Pleiadei.

BAILLON [bald "] HENRI ERNEST (*1827 t1895), boBaiazet Ilderim tanist francez. A fost profesor la facultatea de medi- dupa o gravurit din 1596.

cino.. Opera pr. Dictionar de botanica, Iconografia florei franceze, Istoria plantelor. A fost membru onorar al Academic! Romiine (28 Mart 1887). BAIMACLIA, c. r. jud. Cahul, rased. pl. Stefan -cel-Mare. BAIN [heft] ALEXANDRU ("1818 t1903), filozof englez autorul operelor: Simfuri/e si intelectut, 1855, Logica, 1870; Educatiunea ca fliint4, 1879. BAIONA (fr. BAYONNE), oral In Franta port

aproape de golful Gasconiei. De aci vine numele

baionetei, fabricate Intliu In acest ora$. Calatorh id prin aceste locuri, poetul nostru Alecsandri a sods

o relatie: De la Baiona la Gibraltar. BAIRAMCEA, corn. rur. ttrg jud. CetateaAlba ; are o scoala medic mixto. Infanta& In 1909. BAIU NICOLAE ("1790t1855), advocat roman,

a lost $i preot In Brasov, a luptat cu zel In diferite chestiuni nationale.

BAITNER IOAN ("181511881), jurist ungur. BAIU, munte In Carpati In partea numito.

Carpati calcarosi (IntreValea Buzaului si Piatra

Craiului). BAJZA IOSIF ('180411858), poet si critic ungur.

BAKER [becher] SAMUEL (`1821. t1894), ce-

lebru explorator englez, a descoperit unul din izvoarele Nilului, numind lacul Albert-Nyanza. BAKOCZ TOM ( "1442t1521), arbiepiscop de Strigoniu si cardinal, candidat ungur la scaunul papal. Bula papal& adusa de el, pentru o noun cruclad& contra Turcilor, a provocat rascoala lul Desa (sau Doja) In Secuime.

BAKT,TNTN MIHAIL ( *1814t1876), agitator rus,

Intemeietorul nihilismului.

BALA VARNAVA, ban al Severinului pe la 1519-

20, ca vasal at Ungurilor. A avut lupte cu Turcii. BALABAN, insula In Dunare, jud. Ialomita, aproape de gura Ialomitei. BALACI ® corn. rur. jud. Teleorman, rased. plash Balaci; 2180 loc.; statie c. f. lini Costesti Turnu-Magurele. Aci au fost proprietatile familiei boeresti Balaceanu, care de ad Isi trage numele ¶ ® corn. rur. jud. Ialornita, plasa Cazanesti. BALACLA.VA,o ra*In Rusia( Crimeea).La 250 et.

1854 s'a dat aci o vestitit lupta Intre Rusi sl aliati. BALADE: cele mai Insemnate colectiuni de ba-

lade romanesti: V. Alecsandri (1853, j866), G. Dem. Teodorescu (Poezii vopulare, 1885). BALAN 0 Com. rur. jud. Salaj, plasa Buciumi ¶ ® c. r. jud. Vlasca, pl. Marginea ¶ 0 loc. In jud. Ciuc, mine de aramo..

BALARD [balar] ANTOINE (*18021-1876), chimist

francez; a descoperit bromul.

BALATON, lac mare In Ungaria, supr. 635 km.p. BALBI ADRIAN ( *17821.1848), geograf venetian,

a pubileat scrieri In italieneste si frantuzeste. BALBINUS air DECIUS.

BALBOA VASCO NUNEZ DE (*1475t1517), cele-

bru navigator spaniel, a descoperit oceanul Pacific. BALC, fiul lui Sas Voevod al Moldovei. Dupa_ unii istorici, a si domnit dupa moartea tatalui sari,

pe la 1340; drip& altii, a fost numai amestecat In

1511

www.dacoromanica.ro

BACBAL

BA L- luptele pentru domnie si a lost silit a ceda pasul Intre Siberia si Turchestan-

Bogdan. BAN tutB.A.LCA, lac

(Asia), supr. 18.400 km. p. BALCIC, corn. urb., cap. jud. Caliacra; 6756 loc.

BALDI LAzAR (1822f1892), lilantrop roman din Transilvania, si-a Moat averea pentru scopuri culturale si de binefacere. BALDUTN or BAUDOUIN. BALE P.- BASEL.

BALEARE, grup& de insule (Maiorca, Minorca

$. a.) In Mediterana, apartinInd Spaniei. In anti-

vizitat localitatea In 1847 si a descris-o. La 27 km. de RImnicu-Sarat ¶ 0 B.- DOAMNEI, c. r. jud. Prahova, pl. Clmpu ¶ ® B.-SARATA, C. r. jud. Teleorman, pl. Calmatuiu 11 0 B.-VERDE, O. r. jud. Mehedinti, pl. Blahnita ¶ 0 c. r.,jud. Dolj la 5 km. de Craiova pe Jiu: aci se Ole o biserica a manastirii

Jitia, intemeiata de Constantin Basarab (1572). BALTA-BRATLEI, teritoriul Inchis Intre Dunarea zise. veche si bratril care continua Intru cltva Borcea si care se desparte de Dunare aproape de varsarea Ialomitei si continua pin& la Braila. BALTA - IALOMITEI

FP* BORCEA.

chitate locuitorii for erau vestiti ca prastiasi si arca5i. BALES PrrBtr ( *1547t1610), caligraf englez,

BALTA-LLMAN, cartier In Constantinopol. Aci s'a Incheiat conventiunea din 1849 Intre Turd

din Glascow; secretar de Stat. p. Scotia, apoi pentru Irlanda, ministru In mai multe rinduri, prim-ministru (1902), se/ al partidului conservator, ministru de externe in timpul marelui razboiu, prezident al consiliului Societatii Natiunilor In 1920. BALIGOT DE BAYNE (11892), diplomat

once schimbare in legi va fi aprobata de Rusia si Turcia; va fi ocupatie armata ruso-turca; vor functiona tot timpul un cornisar turc si unul rus. BALTAZAR (sau BALDASAR = NABONED), ulti mu1 rage al Babilonului (ca. 554-538 a. Chr.). In cursul unei nopti de orgie, a vazut scris pe un parete cuvintele Mane, Tekel, Fares", pe can le-a interpretat profetul Daniil, zicind ca i se va

unul dintre inventatorii stenografiei. BALFOUR (balfOr] ARTUR (1848t1923), om politic englez; a Mout parte din delegatiunea la Congresul din Berlin (1878); rector a] universitatii

francez, functionar la Consulatul din Constantinopol. Venind In Romania cu C. Nbgri, a fost secretar particular al lui Vode. Cuza de la 12 Martie 1862 si 1-a Insotit In exilul sau. BALINT SIMON (1810f1869), preot $1 protopop roman In Transilvania, unul din conducatorii militari ai Romanilor In luptele contra Ungurilor In 1848-49. A purtat titlul de prefect de legiune

51 a luptat In muntil apuseni alaturi de Avram Iancu si a contribuit la Infringerea trupelor comandate de Hatvani si de Kemeny. BALLAGI MAURICIU (*18151-1891), teolog si scriitor ungur, prof. la Budapesta, autorul unui

dicj,ionar ung.-germ. BALLMANN MICHAIL (176511814), profesor

si scriitor sas din Transilvania. BALOGH wan, (11756), calugar catolic trimis la Blaj ca sa ajute pe ep. Inocentiu Klein (1741) In sustinerea bisericii unite. BALOTA, corn. rur. jud. Dolj ; st. c. f. Iinia

CraiovaT.-Severin. Aci a lost un groaznic accident In anul 1901. BALOT!NA, corn. r. jud. Balti, pl. Glodeni; 2361 loc.

BAL, corn. urb. reledinta plasii, jud. Romanati, plasa Oltetu, pe malul drept al Oltetului; In aceasta comuna se afla o scoala de rneserii, un spital si diferite fabrici; are 3 biserici, din can

una zidita In 1760; stripe c. f. pe linia BucurestiCraiova; 5290 loc. BAL$ GHEORGHE ('1868), inginer .i scriitor roman. Membru al Academiei Romane (1923). Op.

pr. 0 vizila la clteva biserici din Serbia, 1911; Arhitectura S f Munte, 1913; Mdndstirea din Nicopoli, 1915; .Histoire de 1' art

roumain ancien, cu N. Iorga, 1922; Bisericele lui Stet an eel Mare; Inceputurile arhilecturii biseriresti In Moldova.

GRIGORE (t ca. 4895),

Post ministru de culte, apoi de finante In guvernul lui Barbu Catargiul (1862).

BAL PANAIT ('1817t1889),

lost ministru de Iinarge in Moldova.

BAL* TEODOR ( 1800 t 1857 ),

Teodor Bal§

BALSAMO Pur CAGLIOSTRO.

col. Acaemiei.

caimacam al Moldovei In 185'7. dup. o stamp din

BALTA O insula Intre Dunare si bratul Borcea jud. Ialomita ¶ ® corn. r. jud. Cluj, pl. Cimpia ¶ ® corn. r. jud. Mehedinti, pl. Closani; aci se vad ruinile unui templu; ad a locuit Tudor Vladimirescu mai mull timp ca vataf de plain; se gasesc arbuni de pamInt ¶ 0 B.-ALBA, corn. r. si lac jud. Rlmnicul-Sarat, pl. Boldu, cu spa mineral& de mult cunoscut& si folosith. Alecsandri a

gi Rusi, care modifica unele dispozitii ale Regulamentului Organic si micsora drepturile Principatelor romane: numirea (nu alegerea) Domnului pe 7 ani, divanuri ad-hoc cu membri numiti de Domn;

sfIrs,i domnia. Chiar In noaptea aceea zice legenda regele a lost ucis si Darius a ocupat Cara. BALTAZAR ABGAR (*1880t 1909), pictor roman. A expus la Tinerimea artistica, la Ateneu,

la Salonul Oficial, etc. Opere pr. S/. Gheorghe critici de arta In ziarul Voinfa Nationald.

cnnorind balaurul; Cristosplingindceldfile. A scris

BALTHAZARD VICTOR (*1872) medic francez. Profesor de medicine legal& la Universitatea

din Paris, membru al Academiei de medicine. A flout parte din misiunea $tilncific. francedi care a vizitat Cara In 1919. Memliru onorar al

Academiei Romene (1919). BALTICA MARRA, asezata la N. Europei, Intre

peninsula Scandinavia., statele zise baltice despartite din imp. Rusiei, si nordul Germaniei. Supr. 406.700 km. p. BALZA.0 HONORE DE (179911850), mare ro mancier francez realist. Du-

pa o tinerete aventuroasa, dup. Incercari de a deveni tipograf, editor, se devote literaturii si public& un foarte mare numar de romane si nuvele In cari In-

fatisaza diferitele aspecte si tipuri ale societatii franceze din vremea lui si cari au un fel de legatura Intre ele Melt formeaza un tot pe care 1-a

numit lnsusi La comedie humaine,,, ca sa face. pareche operei lui Dante Comedic Honore de Balzac. divind". Multe trad. romanest', din cari cea mai veche In Familia" 1871. In brosuri si volume: Eugenia Grandet (de L. Daus, 1909), Albert' Savarus (de C. Calfoglu, 1909), Mos Goriot (de Radu Baltag,1909), ColoneluI Chabert (de V. Savel, 1910) Liturohia ateului (de V. Demetrius, 1909), Amorul mascat (de D. Karnabat, 1911), Femeia la 80 de ani (de A. Gheorghin, 1913, de Alexandrescu-Dorna, 1914), Povestiri vesele (de M. 0. lonescu), etc. BANAT, sub acest nume se lntelege In geografia noastra In primui rind Banatul Timisan sau Timisana, cuprins Intre Dunare, Tisa, Mures muntii Carpati can forrnau hotarul vechiului Regat In partite acelea.

BANCA NATIONALA A ROMANIEI, so-

cietate anonima pe actiuni Infiintata In 1880, cu dreptul exclusiv de a emite bilete de bana, avInd ca acoperire un stoc de aur. In. timpul razboiului mondial, Banat a fost Cita a -.5i trinaite aurul la Moscova, astfel ca biletele ei n'au mai avut acoperirea necesara; apoi emisiunile marite Si sporite In acel timp cit si dupe. Incheierea pile'!, pen-

1512

www.dacoromanica.ro

tru nevoile Statului, au facut ca Statul sa garanteze valoarea biletelor prin creditul sau si astfel valoarea for a lost supusti fluctuatiunilor acestui credit. Astazi Banat National& are un capital de 600.000.000 lei Impartit In 200.000 actiuni. Ea se conduce de un guvernator numit de guvern, ajutat

scrieri In stil popular si unele cu subiecte luate din traditiile poporului. Cca mai important& este: BANBAR Argitir $i Elena (1801). A tradus In versuri Risipirea

parte numiti de guvern. Cel dintliu guvernator al Ba.ncii a Post loan Cimpineanu.

man. in 7 volume (1836-38). BARAOLT, corn. rur. jud. Trei-Scaune, resedinta. plasa Baraolt; 2651 loc. BARASCH mans (*1815 1'1863), medic roman. Evreu de origine, nfiscut In Galitia, a venit de tank. In Romania

de un consiliu de directori, parte ale$i de actionari,

Immo, personagiu din

tragedia Macbeth"

a lui Shakespeare. Ucis de Macbeth, umbra lui urmare$te pe ucigator In tog& vremea si-1 chinueste

prin team& si mustrare de cuget. Expresia umbra lui Banco" se zice despre un om care se tine de tine si nu-ti da pace. BAND, corn. rur. jud. Mures, resedinta plash Band; 3550 loc. BANFFY DEZSO BARON ( i 843 t 1911), om politic ungur. Dupa ce a Post prefect In Transilvania, a Cost deputat-si prezident al Camerei; membru al

lerusalimului dupe Iosephus Flavius (1821), precum $i

Halima, dim& un text ger-

Do Barr, dupit ce luase doctoratul la Berlin. A lost profesor de stiinte naturale la Colegiul Sf. Sava, a Inv.litat

Line limba romaneasca. si a Post unul din eel mar de seama vulgarizatori ai chestiu-

Camerei rnagnatilor; ministru ei presedinte de Consiliu In 1895; a fondat In 1904 un partid nou care nu s'a putut impune; a Post tin mare adversar

nilor de stiinta. A luat parte la

BANFFY GYORGY ( *1747 t 1822), om politic

la care au colaborat multi din

al nationalitatilor din Ungaria si a luat masuri contra for de cite on a putut.

fundarea Spitalului de copii din Bucuresti, a functionat acolo pina la moarte. A Intemeiat o revist& de popularizare Isis sau Natura",

ungur. A Post guvernator al Transilvaniei.

oamenii de stiinta din epoca aceea

BANFFY LASZLO (LADISLAU) (179511840), om

politic ungur. A fost membru al dietei din 1836.

BANGCOS, capitala statului Siam (Indo-

China); 600000 loc.; centru comercial important; are o vestita. pagoda.

BANGUEQLO, lac In Africa, descoperit de

Livingston, supr. ca. 3.000 km. p.

BANIAPATAC, statie balneartt jud. Ciuc, 1231 m. alt. Are ape minerale can contin her si pucioasa. BANTLA-PE-CERENIU, corn. rum. jud.

Storojinet. plasa Ceremusultu 11,; 11.-111-SMa, c. r.

acelasi jud. pl. Siretelul. BANJALIJICA, ora$ In Iugoslavia, 14.000 loc. BANLOC, corn. rur. jud. Timis-Torontal, pl. Deta 2530 loc.

BANTAM 0 oras In insula Java 1r 0 pro-

vincie In aceeasi insulii. BANUL, fosta manastire In orasul Buzau, Intemeiata In 1571 de Vornicul Andronic. BANITTIALE THBODORE DE ("1823 t 1891 , poet

francez continuator al romantismului. 5i-a sta-

1856-1863). Op. pr. Minunile naturii, 1850; lstoria natztrald, 1854; Curs de igiend populard, 1857; Botanica silvicd, Zoologie, 1864.

1861;

BARATYNSSI MIEN ABRA-

Dr. Barasch.

MOVICI (' 1800 t1844), poet rus. A

lost militar si a trait mult timp In Italia. Op. pr. Eda, Balul. BARBARA Fr. VARVARA. BARBARA SANCTA, seminary] teologic din Viena,

Infiintat pentru cultura preotilor romans units. BARBARI: Invaziunile Barbarilor !nap cu expeditia Cimbrilor si Teutonilor contra Romei (113 a. Chr.); dar invaziunile propriu zise Mop in era crestinli. Lista barbarilor (sec. ill-xis), cart au trecut prin tent& noastre, fie stapinindu-le mai

lung sau mai scurt timp, fie devastindu -le, etc: Gotii, Hunti, Gepizii, o ramurli a Gotilor, Avarii, Slavii, Bulgarii, Ungurii, Pecenegzi, Cumanit, Tatarit (1.- aceste cuvinte). BARBAROSSA P.' FREDERIC.

BAPTTTI, sects crestina protestanta; ad-

BARBIER [barbie] JULES ('1825 t 1901), autor dramatic francez. Pr. op.: Andre Cldmier (1849), Contes d'Hoffmann (1851), drama; Amour mouille (1850), Un rot de la mode (1851), comcdii. Este autorul libretelor mai multor opere celebre: Faust, Romeo et Juliette, etc. BARBOLOVICIU ALIPdPIU, preot roman din Transilvania, a luat parte la misctirile nationale ale Romanilor transilvaneni. BARBU, manastire de maici corn. Grajdana, jud. Buzau; Intemeiata In 1662 de boierul Barbu.

BARABAS NICOLAB (*1810t1898). pictor ungur

scut, al lui Vasile Alecsandri, tip treat de M. Millo.

bilit reputatia prin Odes funamtrulesgztes (1859). A publicat si piese de teatru. Din ele s'au tradus In romaneste: Gringoire de losif .si Anghel, Socrate si femeia sa de G. Sion, Sdrutarea de G. Sion $i

apoi de H. Lecca.

mite numai botezul adultilor, nu at pruncilor; are mai multi partizani In Statele-Unite $i In Anglia. Se gases° si la noi, mai ales in Transilvania. BAR, ora$ In Polonia (Podolia); 1.4.000 loc.; aci s'a facut In 1768 confederatia (ma de la B.) a nobililor poloni contra influentei rusesti.

din Transilvania. Dupa studii speciale In Viena, dupa ce lucre prin citeva ora.se ardelene, veni In 1831 In Bucuresti, unde statu trei ani si facu portretele mai tuturor boierilor marl din acea epoca si ale Sotillor tor, al lui Kisselef s. a. Se duse iar In Viena, de aci la Venetia, la Napoli si alte parti ale Italiei. Dupa aceea a trait In Cluj, In Pasta,

a alatorit si a ajuns foarte apreciat, devenind

chiar membru al Academiei de stiinte. Cele mai multe din operele lui se gases° In Pasta, multe sint

raspindite pe la particulari. Se socotesc paste 120 de portrete $i tablouri de genre romanesti, facute In timpul cit a stat In Bucuresti. E de notat

ca si In lucrttrile din celelalte tar! se gases° adesea

subiecte si tipuri din tarile romane.

BARABBAS (=VARAVA), pers. evanghelic; °sin-

dit pentru crime, Evreii an cerut sa -1 libereze pe el, iar nu pe Iisus. BARAC ION (*1772 t 1848), scriitor roman. A lost institutor In Avrig si advocat In Brasov. A f kcut

BARBU IJLUTARUL, cIntecel comic, foarte cuno-

Poetul s'a inspirat dm viata unei persoane reale, un lautar din Iasi cu acelasi nume, vestit In wemea lui pe la 1845 $i apreciat de List (cu ocazia vizitei la Iasi In 1847) pentru talentul si memoria lui muzicalti prodigioasa: se zice ca i-a spus: Esti un adevtirat artist din gratin tai Dam-

=en".

BARCA HAMILCAR (t228 a. Chr.), general car-

taginez, tattil lui Anibal. Stiu sa inspire flului son o ura de moarte contra Romanilor. El e intemeietorul Barcelonei. BARCANI, corn. rur. jud. Brasov, plasa S&cele; 2076 loc.

BARCELONA, ora$ In Spania (prov. Catalonia), port la Marea Mediterana; 600.000 loc.; are o facultate de medicinti, biblioteci si arhive renu-

mite. BARCIANU DANIIL (1847 t 1900), profesor yi director de scoale In Sibiu; a hint parte la miscarile

politico ale Romanilor din Transilvania, Hind In-

1513

www.dacoromanica.ro

BAR-this la Vat dupa procesul memorandului; a publicat carti didactice de stiintd naturale si a re-

BA.

dactat foi pedagogice.

BARCIANU SAVA POPOVICI ( 1814 t1S791, pro-

fesor roman In Transilvania si preot; autor de carti didactire: Gramaticd rom. In 1. germand.: Vocabular rom.-germ. BARCSAY Asos (*16191-16(i1), om politic un-

gur, a avut misiuni diplomatice din partea lui George Racotzi I, principele Ardealului; a Yost cItva Limp si principe al Ardealului.

BARDASARE-PANAITESCTJEMAN011 pictor

roman, profesor la Scoala de bele-arte din Iasi. A lucrat portrete, peisage, scene rustice, etc. Op. pr.: Intoarcerea (le la secerat, SImbdta MoOlor, Mdnastirea Agapia. BARDIA iosrF ("166811720), iezuit german, profesor la Viena, Graz, etc. In Sibiu a Intdrit propaganda catolica si a Post numit dupe moartea mitropolitului unit Atanasie, defensor pe ling& mitropolia unit& din Transilvania.

B4RI, oral In Italia, -in prov. cu acelasi nurne

(Apulia).

BARIRA-ViLCII, corn. suburban& la municip. Craiova jud. Doll.

tic, istoric si ziarist roman. El a Intemeiat In Ardeal

primul ziar (Garcia de Transilvania, 1835) si prima revista (Foaia pentru minte, inirnd fi literature, 1838). A lucrat la reorganizarea

BARNUM PHINEAS ( *1810

t1891), American, vestit organizator de muzee cu ranitap. BARNUTIU [bd.rnut] SIMEON ( *1808 11864), unul din

fruntasii revolutiei romanesti din Transilvania (1848 . Dupd.

studii Monte In Blaj, unde terming teologia, fu numit

s\^

Miron Barnovschi.

profesor in Blaj, dar episcopul Lemeny Il inlatura. Retragindu-se la Sibiu, incepu a studia dreptul. In aceasta situatie il gasira evenimentele din 1848. Cind Ungurii prin proclamatia din 13 Martie cerura, intre altele, si unirea Transilvanici /

singura cale de urmat pentru Romani este lupta contra Ungurilor.

scoalelor romanesti din Brasov Intre 1836-1845 servind In acest

Roman easca.Aei fu arestat de Rusi, dar scapd. fugind In Bucovina.

ziu, chemindu-1 cu viclenie la Constantinopol, i-au tdiat capul.

cu Ungaria, Barnutiu raspindi un manifest prin care arata ca aceast& unire va fi o nenorocire pentru Romani, tot el, in adunarea vestita de la 15 Maiu In Blaj lua cuvIntul si rosti acel mare discurs in care arata ca

BARITIU [barit] GEORGE ( *1812 t1893), om poli-

timp si ca profesor. Miscarea din 1848 11 chemil. In primele rinduri ale luptatorilor. Atllndu -se In Sibiu si orasul cazInd In mina Ungurilor, fu nevoit s& fuga In Tara-

clt a stat In Polonia. A donmit in pace, isbutinel a avea ascendent asupra Tatarilor, can in vremea altor Domni Meuse multe si rele navaliri In Moldova. Turcii, suparati pentru politica lui filo-polona, 1-au mazilit si, mai tir-

Dup& aceasta, a lost firesc sa

se gaseasca intre fruntasii revo-

lutiei roma.ne. Duna revolutde, si-a

continuat studiile de drept la Viena si Ia Pavia. In 1855 a Post G. Baritiu.

Dupli Incetarea revolutiei si dupli. ce Transilvania

fu iar stapinitd de Austria, Baritiu se intoarse In Brasov .si, pe lIng& munca de ziarist, pe ling&

scrieri istorice, Gantt+. sa Hispindeasca ideea ca Ro-

mann sa se intovinaseasca pentru opere economice. Gratde lui se Infiint& fabrica de hirtie la Zarnesti, pe care o conduse timp de doudzeci d. ani. El fu eel mai de aproape colahorator al lui la Intemeierea Asocia(iunii Transilvane Qaguna v. si redactli statutele. A lost deputat In Camera imperial& Intre 1861-66. La Intemeierea Academiei Romane, In 1866, a Post chemat ca reprezentant al Transilvaniei si a lucrat cu harnicie In toata vremea, prezentind memorii, rapoarte despre carti, etc. Dupd Incheierea dualismului s'a stabilit In Sibiu, a redactat ziarul Observatorut, pentru care a avut citeva procese politica. Lulnd astfel parte la luptele din aceast& epoca, el a redactat In 1881 Memorialul nlewltarilor, care s'a publicat si In traducere german& si maghiard pentru a arata punctul de vedere al Romanilor fat& de ma-

surile aspre luate de Unguri cu tendinta de desnationalizare. A lost si presedinte al comitetului central roman Intre 1884-1887; a condus revista Transilvania" (1861-1888), a Post director al scoalei de fete InTiintatli de Asociatiune In Sibiu si printre toate aceste ocupatii, a dat la lumina o

Istorie a Transilvaniei In ultimele cloud secole. BAR-COCHBA simoN (sec. n dupa Chr.), agitator iudeu, a organizat o rascoald. contra Romanilor si s'a proclamat rege In Ierusalim, dar a Post

Invins de generalul Iulius Severus si a pierit In lupta. BARNABITI, ordin bisericesc Infiintat la Milano (1530) cu scop de a Intemeia scoli, de a educa tinerimea $i de a pregati clerici luminati. BARNOVSCHI MIRON (11633), Domn al Moldovei, 1626-1629. Numele drept ar fi Post raoVILA, iar acela sub care e In genera cunoscut nu ar

Insemna originea polona, ci numai o indicatie ca avea proprietate la Barnova (linga Iasi) si o terminare polonezd, pe care a doblndit-o In timpul

Simeon Barnutiu.

chemat ca profesor de filozofie si drept la Iasi, unde a avut pin& la 1863 un rol important In miscarea culturala si politica. BARONZI GHEORGHE (*ca. 1815 1-1896), ziarist

si scriitor roman. A avut rol important in propaganda national& In epoca unirii, redactind Ziva In 1859 si colaborind la diferite reviste si ziare. A debutat printr'o drama (Eleanora, 1844 si prin poezii publicate In Curierul romanesc" In 1845

si urm. A scris poezii patriotice si satirise (Nopturnele, 1853, Satire, 1866, Opere poetice, 1876, Da-

ciada, 1890 , din can s'au tiparit in timpul nostru o culegere facuta de N. Iorga (Poezii alese, 1909 ; a scris drama (MateiBasarab, 1858, Ales(ar, 1878, Batista Veleli, 1879), comedii (Nadraii,1876, Lumen se (la pe ghia(d, 1877, Ordinea zilei, 1879, Barba lui Stefan cel Mare, 1882, Caritatea In costum de carnaval, 1887), dar meritul lui cel mare std In numeroasele traduceri ce a facut din George

Sand, E. Sue, Al. Dumas, Guizot, W. Scott s. a.

B4ROSS GAVRIL ( * 1848t 18 92 ), om politic un-

gur; ca ministru s'a ocupat cu chestiunile de organizarea tailor de comunicatie In regat.

BAR9TUL, munte In Transilvania asezat de a lungul Intorsurei Oltului. BARCIZZI coNsTANTIN ( *1833 t 1921), general

roman. Dupd studii in tar& si In Viena, s'a. specia-

lizat In geodezie, a obtinut Inaintare In grade, a Yost profesor de fortificatii Ia Scoala militarli de ofiteri; a organizat serviciul geografic al aripatei. In timpul razboiului pentru independent& era colonel : a lucrat pe ling& cartierul general rusesc pen-

tru organizarea trecerii trupelor si apoi pe cImpul de operatic cu trupele de geniu. Dun& rdzboiu, a lucrat la parcelarea Dobrogei, a lost inaintat general de brigada (1883) si de divizie (1892), a Yost sef al Casei militare a Regelui Carol si sef al sta-

tului-major. A reprezentat taxa la diferite con-

grese internationale de geodezie, a Post vice-presedinte al Societatii geografice. Pentru scurt timp a Yost ministru de razboiu (1888) In guvernul prezidat de Teodor Rosetti. BARRAS PAUL-JEAN (1755 t1829), unul din

1514

www.dacoromanica.ro

capii revolutiei franceze; a fost membru al Di-

este si el gonit in Iulie 1481 si, duph ce ravine pentru scurt tamp, este silit sh fuga si este ucis de Mehedinteni la satul Glogova.

rectoriului ; a rasturnat pe Robespierre. BARREME BERTRAND (1640t1703), matema-

tic fr., autorul unei cart! de aritmeticii practica (1682) si altele, prin can face calcule de dobinzi s. a. De la el a ramas vorba harem (fr. bareme): rezolvirea problemelor dupa calcule facute dinainte. BARRES MAURICE ("186#1923 , scriitor francez, a publicat opere politica si romane. Pr. op. Les deracines (1897); Appel au soldat (1900).Tendinta sa e nationalista si contra demagogiei. BARROT [baro] ODILLON (17911-1873 , juris-

BASARAB IV pp- NEAGOE.

BASARABEASCA, sat jud. Tighina c. f. linia Cetatea-AlbaGalati.

Nord. BARRY CAROL (1795t1860), arhitect englez, a

construit palatul Westminster, sediul parlamentului.

BART JEAN 0 ( 16511 1702), vestit marinar francez 9 C) pseudonimul scriitorului roman EUGENIC BOTEZ (Kr acest flume).

BARTA, corn. rur. jud. Ismail plasa Bolgrad. BARTEL CAZIMIR, profesor si om politic polon. E profesor de perspectiva la Academia de arte frumoase din Varsovia. Deputat, ministru al co-

municallilor in timpul razboiului cu Rusii (1920), presedinte de consiliu In 1926, a format de atunci de mai multe on guvernul tarn.

BARTHA MIKLOS (NICOLAE ("1848t1905), zia-

rist maghiar. A intemeiat (1880) ziarul Ellenzek" in Cluj, care apare si azi. BARTHELEMI ST. HILAIRE 3IILES (1805

1'1895), om politic francez si scriitor, traducatond lui Aristotel.

BARTHOLDI FREDERIC ( '18341-1904), sculptor

francez, autorul celebrei statui din New -York: Libertatea luminind lumea si at monum. Leul din Bet fort.

BARTOK LAJOS (LtrBovIc) ( '1851t 1902), scrii-

tor ungur si poet. A trait in Transilvania, a fost ziarist si de citeva on ales deputat. Op. pr. Karpati emlekek (Amintiri din Carpati), 1885, Erddzitgas (Freamatul padurii), 1889, Kendi Margit, drama, 1884, Janos Kiraly (Regale loan), 1902. BARTOLI MATTE() ("1873), linguist italian. Profesor la Universitatea din Torino. S'a ocupat

mai ales de chestiunile in legatura cu domeniul Hiric, si de dialectul istro-roman. A faeut recensii des pre operele filologice romanesti. E membru cores-

pondent al Academiei Romane (1914).

BARTOLOMEU ( VARTOLOMEIII), unul din cei 12 apostoli. A predicat evanghelia In India si

In Armenia, unde a fost martirizat. BARZI, o clash de preoti la vechii Gali; mai

tirziu furs numai c/ntareti si poet!; se mai phstrard. In Anglia pina prin sec. xvi. BASARAB, poate fiul lui Tihomir, primul domn sigur al Tarii Romanesti. Se stie ca in 1330 a avut o lupta cu Carol Robert, regele Ungariei, prin pasul Bran si a Invins pe inimicul sail. Amintirea acestei lupte o gasim In poezia lui Grigore Alexandrescu: Rasaritul lunii la Tismana ". BASARAB II zis LAIOT (t ca. 1480), dome

al Tarii-Romanesti Intre 1472-1476. Fiu al Voevodului Dan, a lost amic al lui Stefan eel Mare 9i, duph multe documente, se vede oh l-a ajutat duph lupta de la Racova, contrar afirmatiunii lui Grigore Ureche ca a lost alaturi de Turci; mai tirziu, parindu-i-se oh Turcii vor infringe pe Stefan, a trecut de partea lor, ceea ce i-a pricinuit pierderea tronului prin intrarea armatelor lui Stefan si Mateiu Corvin, regele Ungariei, unit( acum contra Turcilor. Laiot insa ucise pe inlocuitorul sari, si venind la tron un nepot at lui numit Basarab eel tinar sau Tepelus, acesta imparti cu el domnia,

dindu-i Oltenia, pe care a stapinit-o citiva ani.

BASARAB III zis CEL TINAR, zis TEPELII$, Doran al Tarii Romanesti (1476-1481). Asezat in domnie, dupd toath probabilitatea, de catre Stefan

cel Mare, dar fiind mai mult devotat Turcilor,

st.

BASARABI, statie c. f. jud. Falticeni (azi Baia) Intre Dolhasca si Faltieeni.

BASARABIA, regiune din Romania. Acest

nume se dadea plat la 1812 numvi unei Iraqi din Sudul acestei provincii care era ocupath de Tatar! si mai inainte apartinuse Munteniei si care prin

sec. xvn si xvin se numia Budgeac. Pentru locuitorii din aceasta regiune numele de Basarabia era necunoscut: Ili ziceau cum I$! zic si azi: Moldoveni". Cind Rusii, In 1812, au rapit jumatate

consult si om de stat francez. BARROW, ® fluviu In Irlanda, se varsa In goc-

ful Waterford r C) cap In Alasca (America-de-

si

din Moldova pink la Prut, au sirntit nevoia sa dea un nume lntregului teritoriu si i-au zis Basarabia. Ei au stapinit-o in Intregime pint'. in 1856, cind dupa tratatul din Paris, au fost nevoiti sa. cedeze Moldova( trei judete (Cahul, Bolgrad si Ismail),

pe cari le-au reluat duph razboiul din 1877-78 en Invoirea Conferintei europene din Berlin. In timpul razboiului mondial, cind s'a prabusit regimul tarist in Rusia, Basarabia s'a declarat independents sub numele de Republica Moldovaneasca" (1917) si apoi Sfatul Tarii a votat unirea cu Regatul Romaniei (27 Martie 1918); astfel a

revenit la Patria-mama. Basarabia are o suprafga de 45.630 kmp.; avea la despartirea ei de Moldova 482.63010c.; duph statistica din 1918 are 2.725.000 loc. Cuprinsa. Intre cele dour( marl riuri, Nistru

si Prut, ea este la N. deluroasa si suprafata se inclink cu cit merge spre Marea Neagra si Dunhre. BA SILESCU NICOLAE ( 1860) profesor de eeo-

nomie politick la facultatea de drept din Iasi

(1892), apoi la cea din Bucuresti (1896). BACALIA, corn. rur. jud. Tighina plasa Cogllniceanu; 2395 loc. Duph legea 1929, sat aim corn. Chirsova.

BAS-CHIOI, plrau mare in jud. Tulcea, p1.

Babadag, se varsa in riul Taita. popor nomad din Rusia, pe lInga Volga: Baschiri salbatici (Alecsandri, Pahod na Sybir).

BASCI, populatie de ca. 600.000, locueste pe ambele cline ale Pireneilor Occidentali In Fruits.

si In Spania. Originea for nu e stabilith Inca.

Limba for nu face parte din grupele de limbi ale popoarelor Invecinate.Asupra for a publicat studii

prof. Ovid Densusianu: Pdstoritul la Bascii din

Soule, 1925; La Soule in sec. xvii, dupd descrierea

lui Froidoar, 1927; Quenouille in Bulletin du

Mushe basque", 1926. BASCOV ® corn. r. jud. Arges, p1. Bascov ¶

® statie c. f. tot acolo ¶ ® fost sehit de calugarite tot acolo. BASEDOW LoBAN ("17231-1790), pedagog ger-

man, a chutat sh puna In practieh ideile lui J.-J. Rousseau din Emile" fundind si conduclnd mai multi ani un institut, numit Philantropinum In orasul Dessau, duph ce publicase cartea sa Culegeri de cunostinle necesare pentru educa(ia tinerimii (1774). BASEL (,fr. BALE), canton In Elvetia (germana), reunit la confederatie In 1501; In orasul Basel s'a limit In 1431 un vestit conciliu convocat de biserica catolica in vederea ereziilor ce Incepuse ss aiba curs. BASILIC, pp- DESPOT-VODA.

BASILICALE, adunare de leg! si dispozitiuni juri-

dice Inceputh in Bizant In sec. ix sub domnia Impbratului Vasile i si continuata sub Leon vi si Constantin vu. Eta au Inlocuit In parte legislatia lui Justinian si au influentat prin colectia lui Harmenopol (ow acest nume) prirnele legiuiri romanesti.

calughri crestini ortodoxi si ca-

tolici; ordin Intemeiat de Vasile (Basiliu) cel Mare (sec. iv).

BASILIU sau BASILIOS ( VASILE) I MACEDONUL

(t886), Imparat al Bizantiului, se urea pe tron (WO

1515

www.dacoromanica.ro

BARBAS

BAS- ce ucise pe Mihail m (867), care-1 Meuse coregent. Avu lupte Cu Arabii $i pierdu Sicilia.

BAT

BASTLIU II BOLGAROCTONIIL (t1025), Imparat

al Bizantiulut de la 976 pins la moarte, a suportat un razboiu civil pornit de Phocas si a purtat raz-

boaie cu Bulgarii, al daror imperiu 1-a distrus (1018). BASNA, statie balnearA jud. Tirnava -MicA, 1652 loc.; izvoare de iod, brom si sare; la 8 km. de Medias. BASSQRA, oral comercial In Turcia asiaticA; 18.000 loc.

BASSARABESCU IoN AL. (1870), nuvelist roman. Profesor la liceul din Ploesti, membru corespondent al Academiei Romane. A colaborat la Convorbiri literare". Op. pr. Nuvele (1903), Vulturii (1907), Nenea (1916), Mo? Stan (1923). BASTA GEORGE (.1505 t 1607), condotier valon, de origine albanezA, se puse cu tru-

pele sale In serviciul imparatului

Drept recunostinta, Adunarea ConstituantA In

Iunie 1866 1-a declarat cetatean roman. Academia RomanA 1 -a ales membru onorar In 1872. Printre alte scrieri ale lui stilt interesante o sumA de cercetAri asupra 7'iganilor: originea for (1875),

aparitiunea for In Europa (1848, 1877), situapunea for In trecutul depArtat (1876) si In timpul actual In Spania, Portugalia, Algeria si In alte

tari (1881,1884, 1890). BATAILLE [bate!] Ernau (*187211922), autor

dramatic francez. Maman Colibri, comedie, La

marche nuptiale, drama, La femme nue (Modelul),

Le Scandale s'au reprezentat si In Bucuresti. BATAVIA, (nume vechiu latinesc al Olandei) sau Republica batava, nume purtat de statul olandez Intre 1795-1806, sub stApinirea si apoi protectia lui Napoleon. De la 1806 se numi Regatul Olandei si primul rege fu Louis, fratele ImpAratului francez. BATAVIA, cap. insulei Java; 290.000 loc.; In-

temeiatA In 1617 de amiralul olandez Koen, di-

Rudolf ft, bAtu pe Mihaiu Viteazul la Minislau; apoi, ImpacIndu-se cu

strusA de eruptia vulcanica In 1883, reziditA apoi.

el, luptarA ImpreunA contra lui Sigismund Bathori li, dupA lupta de la GurAslAu, luara Ardealul din mina acestuia, dar, urmArind interese personale, ucise miseleste pe Mihaiu deveni el stapin al Ardealului. Stapinirea lui a Post George Basta un sir de jafuri. Moise Szekely, (dupS o stamps unit cu Turcii, voi sA -i is pute- din col. Acaderea din mina, dar In Invins si ucis miei).

E sediul guvernului olandez al Indiilor neerlan-

deze. BATHORY ANDRAS (ANDREW) ( '1566 t1599),

cardinal si principe al Transilvaniei. Reprezenta ideea de unire cu Turcii contra ImpAratului. A lost Invins de Mihaiu Viteazul In lupta de la Se-

limber si ucis de un Secuiu. Cronies povesteste c& In momentul cind omorltorul a adus capul fostului

In batalia dela Brasov. Astfel Basta

principe, Mihaiu a exclamat: Sarmanul popAl" si a dat ordin sA fie Ingropat cu toatA pompa cuvenita. Scena aducerii capului a inspirat tablouri cunoscute ale pictorilor Aman si G. D. Mirea.

ction BASTERRA RAMON DE (t1928)4 diplomat spa-

cipe al Transilvaniei ales in 1608. In epoca aceea fiind necontenite lupte urmate de Ilinpachri Intre Imparatii Austriei si Intre Turd, Bathory se fAcu agentul Turcilor *i, de aceea, avu amestec In afacerile principatelor romane. El fAcu dour). incursiuni In Muntenia: In 1610, clad alunga pe Radu Serban, Donnnitorul sustinut de ImpArat, *i cind oastea lui se dAdu la pradaciuni si persecutii neomenoase, despre cart vorbesc cronicarii din acea

rAmase din nou domnitor pina In Martie 1604, clnd Imparatul 11 rechemA. BASTARNI, semintie germanica, venith din spre rAsArit prin partite sudice ale Moldovei si pe la guile Dunhill. Ei au navAlit asupra Tra-

niol. A Post Insarcinat de afaceri In Romania. Amic al Romanilor, a luat parte la Incoronarea Regelui Ferdinand, vorbind In roma.neste; a publicat o carte Opera lui Traian", In care trateazA despre colonizarea Daciei. Membru corespondent al Academiei Romane (1921). BASTIAT [bastia] FREDERIC (' 1801 t1850), eco-

nomist francez, until din Intemeietorii teoriei liberului schimb. BASTILIA (fr. BASTILLE), citadel& militant in Paris, 1ncepu a fi construitA In 1370; In timpul lui Richelieu deveni Inchisoare numai pentru nobili,

In sec. xviu se schimbEt in Inchisoare obisnuita. Ocuparea si dArlmarea ei de catre poporul Partsului (14 Julie 1789) fu Inceputul marii revolutii

franceze. Republica franceza a statornicit ziva

luArii B. Ca sarbatoare nationals, care se pastreaza pin& azi. BALOTA ANASTASIE, filantrop roman. A lost mare hatman In Moldova, a lasat prin testamentul sau din 1869 sumele necesare pentru Intemeierea unui institut In comuna Romirla (Dorohoiu), care sA -i poarte numele. 0 epitropie numitA prin testament a realizat dorinta lui In 1879 si pins In 1906 a functionat ca scoalli particularA. De atunci administrarea fondurilor se face de Casa Scoalelor,

tar liceul de acolo este asimilat cu celelalte ale Statului, avind si internat. BASOTA vAsILE magistrat si apoi advocat roman din partite NAsAudului; a publicat diferite scrieri si a lAsat un fond de stipendii la liceul din Nasaud. BATAILLABD [batalar] PAUL (*1816 t1894), ziarist francez. A absolvit l'Ecole des Chartes. A sprijinit interesele poporului nostru In epoca constituiril statului modern, publicind mai multe lucrAri, Intre can: Les principautes de Moldavie et de Valachie, Paris, 1856; La Moldo-Valachie darts la manifestation de ses ef forts et des ses voeux,

Paris, 1856; Les principautes decant le congres, Paris, 1856; La situation reguliere de la MoltioValachie vis-a-vis de la Porte, Bruxelles, 1857.

BATHORY GABOR (nAvaiL)(*1589t1613), prin-

epocA; In 1611, cind este respins si fugArit de Radu Serban, care-si redobindise tronul. DupA aceasta, InsA, el Invinge armata imperiala, care ajutase pe Radu Serban, si o goneste In Moldova. Mai tlrziu s'a ImpAcat cu Radu Serban, ce era pribeag In Transilvania, dar si-a pierdut sprijinul Turcilor si chiar In tarts s'au ridicat multi contra lui din pricina desfrintuilor lui si exactiunilor administrative. Astfel a Yost scos din domnie de Turei si apoi ucis In Oradea. BATHORY isTvAN (STEFAN), general al rege-

lui ilngariei Matias Corvin, a intrat In Muntenia cu osti unguresti ImpreunA cu ale lui Stefan eel Mare ca sA goneascA pe Laiot Basarab (1476); a Invins pe Turd In Clinpul Pinei (13 Octombrie 1479). BATHORY isrvAN ('1533t1586), principe al Transilvaniei, 1571-157e., clnd fu ales de cAtre o parte din nobilii poloni rege at Poloniei. Sosind In Cracovia Inainte de rivalul sau Maximilian, fu recunoscut de mai toti electorii, trecu la catolicism si luit In cAsAtorie pe Ana, din familia Iagelonilor. Domina lui a lost din cele mai importante. A In-

vins pe Ivan Groaznicul, tarul Moscovei, departind pe Rusi de la tarmul marii Baltice, a orgarazat armata, a IntArit puterea regalA, a ocrotit si a Incurajat desvoltarea literaturii si a lost pe punctul

de a uni (oroana Poloniei cu a Moscovei, dar a murit prea repede.

BATHORY KRISTOF (CRISTOFOR) principe al

Transilvaniei Intre 1576-1582.

BATHORY ZSIGMOND (SIGISalIIND)( *1572t1613),

principe al Transilvaniei. Ales In 1581, chid avea non& ani, a domnit sub regent& pina In 1588, cind

a lust Insusi conducerea tarii. Fiind supus Turcilor, a volt sA se libereze cu ajutorul imparatului Austriei si, tot In acest stop, s'a unit cu Mihaiu Viteazul si i-a trimis Yn ajutor oastp care a luptat

1516

www.dacoromanica.ro

la Calugareni. In 1597 a renuntat la tron si a cedat domnia Imparatului Austriei In schimbul a doua ducate si a unei rente anuale, dar peste un an s'a rasendit si si-a reluat tronul, primind juramIntul de credinta la Turda (25 August 1598), !ma iar peste un an a , cedat domnia varului sa.0 Car-

BAVARIA, until din statele ce alcatuesc Reichul german; supr. 76.420 km. p.; 7.412.000 loc. Capitala: Munchen (fr. Munich). Important centru catolic. BAYARD PIERRE (ca. 147311524), cavaler francez viteaz, lua parte la multe lupte si fu supranumit Chevalier sans peur et sans reproche".

retras In Polonia. In 1601, chip& uciderea lui Andreiu, iar a luat

francez si profesor de filozofie si istorie la Rotterdam. Public& mult In frantazeste si latineste; parte din scrieri fur& oprite de a intra In Franta si unele arse. BAYREUTH, oras In Bavaria, vestit prin teatrul, In care se cInto. In mod special numai ope-

dinalul Andreiu Bathory si s'a

domnia Transilvaniei, dar n'a putut s'o tie, hind invins la Guraslau de Mihaiu Viteazul unit cu Basta. Dupa aceea s'a retras definitiv si a primit o rent& de la Imparat. BATHURST, cap la Oceanul Inghetat (America-de-Nord).

BATIR, com. rur. jud. Ti-

BAYLE [bel]

PIERRE (* i 6471-1706 ), filozo f

rele lui Wagner, inaugurat In 1876.

Sigi smuud Bathori.

ghina, plasa Cainari; 2142 loc.

BATOGUL 0 lac cu apa mineral& jud.

Braila ¶ ® corn. rur. jud. Braila, pl. Ianca.

BATOS, corn. rur. jud. Mures, plasa Teaca; tlrg. 21 Maiu. BATTEMBERG ALEXANDRII.

f

BATTYANY IGNATIII (17411-1798), episcop

al Transilvaniei, a fundat o biblioteca In Alba Iulia. BATTYANY Limovic (18061-1849), om politic ung-ur; pres. cons. al primului minister ungur In 1848. Desi partizan al unirii cu Austria, lua parte la revolutie si fu oslndit la moarte de catre

Windischgraetz la ocuparea Pestei. BATVM, oral si port in Rusia (Transcaucazia.)

BAUDELAIRE [ball er] CHARLES( 1821 t1867),

poet francez, autorul colectiei Les flews du mal. In romaneste s'au tradus multe din operate lui. Cele mai vechi traduceri shit 'acute de V. Pogor In 1870 (In Convorbiri literare"), mai tirziu de G. Pencioiu $i C. Z. Buzdugan (In Lumeanoua"),

de L .Daus (In Revista Noua"), de G. Duma,

Titu Dim], Leon Feraru,Cezar Stoika, Westfried (In Viata noun."), ile M. lorgulescu (In Neamul romanesc"), de N. Davidescu (In Flacara"), de Al. Philippide On Gindirea"), de D. Iacobescu (In Noua revistil romans "), etc. Cele mai multe traduceri se datoresc lui Al. Stamatiad, care a publicat si doua volume (Poeme Cugetari si paradoxe, 1927). in proza, 1912

A mai aparut ii un volum (Poeme in prozd) trad. de A. Luca.

BAUDOUIN [boduQ °] I DE FLANDRA (11118),

participa la crt.ciada din 1095 $i, la moartea fratelui sau Godefroy de Bouillon, se proclama rege al Ierusalimului. Dupa el urmara alti patru regi cu acelasi nume si In 1186, dupa..uciderea lui Baudouin V, Ierusalimul fu cucerit de Saladin si trecu iar In puterea paglnilor. BAUDRILLART [ bo drilar] HENRI ( '1821 t 1892), economist francez, prof. la College de France, membru al Institutului. A condus mult timp Journal des eccrrionitistes. Op. pr.: Manuel d'economie politique (1857, cu multe editii), Les rapports entre la morale et l'economie politique (1860), Histoire du luxe prive et public (18781889), Etat moral et materiel des populations rurales (1885), dupa o ancheta cu care fusese Insarcinat de Academia de stiinte morale. BA, UMGARTEN ALEXANDRII (.1714 t 1762 ), fi-

lozof german, creatorul esteticei ca stiinta specials.

Princ. lucr.: Aesthetica, 1750 (In latineste).

BAUR FERDINAND (17921-1860), teolog protestant german, a publicat multe scrieri de critic& asupra chestiunilor religioase; a Intemeiat $coala de la Tilbiruien, care Isi propune sit studieze, in afar& de consideratii religioase, cartile Noului Testament. BAURCI, com. rur. jud. Cahul, pl. Traian. BAUTZEN, ora$ Germania (reg. Saxoniei) pe riul Spree; 22.000 loc.; centru industrial; aci Napoleon a avut (Maiu 1813) o mare victorie Contra armatelor rusesti si prusiene.

BAZARGTC, oras In jud. Caliacra; statie c. f. capul liniei de la Medgidia; 35.000 loc. Instate de unire (1913) se numea Dobrloi, iar numele turcesc era Hagi-Oglu-Bazargio.

B. ZTN RENE (1853), scriitor francez, mai ales romancier. Membru al Academiei franceze (1904).

Op. pr.: La terre qui meurt (1899), Les Ober/e (1901). BAZIRGHIAN, corn. rur. jud. Durostor, pl. Doimuslar.

BABA§TI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

Seini.

HABANA, corn. r. jud. Arges, pl. Uda. BABATTA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa CI1nistea. BABENI 0 corn. rur. jud. RImnicul-Sarat, plasa Drawl. ¶ 0 c. r. jud. Vilcea, p1. Balcesti. Statie a. f. Hula Piatra-Olt-Rimnic-Sibiu.

BABESTI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

Ugocea. BABTCLU, corn. rur. jud. Romanati, plasa Oltude-Jos.

EABIU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Almasului. BACANI, 0 com. rur. jud. Tutova, resedinta plasa Simila. ¶ 0 corn. r. jud. Balti, pl. Chiscareni. BAC.A.LTI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Calmatuiu.

BACESTI, corn. rur. jud. Roman, plasa Ro-

man-Voda. Statie c. f. Tlrg. BACIIA, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Geoagiu.

BADACIN, corn. rur. jud. Salaj, plasa Sim-

leul-Silvaniei. BADARAU ALEXANDRII (ca. 18591-1927), om

politic. A debutat ca partas al miscarii socialiste din Iasi, si-a terminat studiile In Belgia. A lost profesor la tin liceu din Iasi, apoi deputat. A intrat In gruparea radical& a lui G. Panu ; apoi In partidul

conservator alaturi de Take Ionescu. De clteva on

ministru, a jucat pina la razboiu un rol politic

important. BADARAU EUOENIU (1887), fizician roman. Profesor de fizica experimental& la Universita-

tea din Cernautl. Basarabean, a studiat la Pisa, a lost profesor In Petrograd pina In 1918. BADAVTII VECHI, c. r. jud. Radauti; 1271

loc. (1919); biseric& zidita de Stefan eel Mare In 14811_ darlmata In razboiul mondial; statie c. f.

BADENI 0 cont. rur. jud. Iasi, plasa MHO.-

tura. ¶ ® c. r. jud. Odorheiu, pl. Deland. ¶ ® c. r.

jud. Turda, pl. Mihaiu Viteazul. 11®13.-miLurri, c. r. jud. Buzau, pl. Glodeanurile.

BADE$T1, corn. rur. jud. Cluj, plasa Borsa. BADEUTI ® corn. rur. jud. Radauti, plasa DorneW. ¶ 0 B.-Nor, c. r. tot acolo. BADICU, corn. rur. jud. Cahul, pl. Ion Voevod. BADILITA, corn. rur. jud. Falticeni, plasa

Lesp ezi.

BADULEASA, coin. rur. jud. Teleorman, pl.

Calmatui. BADLTLESTI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa Bogati.

BA.VTI ® corn. rur. jud. Vilcea, plasa 01tetu. ¶ 0 B.-ALDENI, c. r. jud. Buzau, pl. Startle. 1311G.41.CIU O corn. rur. jud. TIrnava-Mica, plasa TIrnava-SIn-Martin. 9 ® c. r. jud. Cluj, pl. Mociu.

1517

www.dacoromanica.ro

BAT-

pi, A

U9PAW

BAHNAEENI, com. rur. jud. Bacau, pl. TazZAH- lau+arat.

L

EALACSCU CONSTANTIN ( 180011 880 ), fabu-

BAHRINE*TI, corn. rur. jud. Radauti, plasa BA.ICBNI, corn. rur. jud. Iasi, plasa CIrliga-

list roman. A lost Intre tovarasii de lupta literary

Sirctului.

$i politica ai lui Heliade Radulescu. Duna miscarea din 1848 a Post prefect de politie si director al tea-

tura. BAICOlaNtT BERNIE (1841), general roman.

satire si fabule. Heliade Radu-

Studiile militare le-a facut In Franta, devenind sublocotenent In 1863; a inaintat apoi pina la gradul de colonel (1880), cind a Yost numit director al $coalei de ofiteri din Bucuresti; general de brigada (1893), de divizie (1900), a fost inspector general al cavaleriei.

BAICOIU O com. rur. jud. Prahova, pl. Fillpesti; Imprejur terenuri petrolifere cu marl exploatari; static c. f. pe linia BucurestiBrasov. ¶ 0 corn. rur. jud. Lapusna, pl. laloveni. BAICUL$TI, com. rur. jud. Arges, pl. Arges. BAIEWTI, com. rur. jud. Hunedoara, plasa Pui. HAILE O. corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat, pl. Boldu. ¶ 0 B.-EPISCOPIEI, static balneara jud. Bihor, 8 km. de Oradea-Mare; statie c.' f.; ape termale sulfuroase. ¶ 0 13.-ERCIILANE, corn. rur. jud. Severin, plasa Orsova.

BAIL $TI, corn. urbana jud. Dolj, pl. BM.-

lesti; 18.000 loc. (1927); Infiintata In sec. xvn de fatii Bratesti; refacuta In 1832 de Barbu $tirbeiu, care a Post apoi Domn. Are 3 biserici. Aci s'a dat la 14 Septembrie 1828 o tuna mare Intre Rusi si Turd; a Post cartier militar important In timpul

razboiului 1877-78; statie c. f. linia Craiova Calafat; are un gimnaziu de baieti Infiintat In 1922.

BAILNIBT, corn. rur. jud. Radauti, plasa Siretului. B2LISTI, corn. rur. jud. Falticeni, plasa Malini.

BATTA 0 corn. rur. jud. Salaj, pl. Cehul-Silvaniei. ¶ © c. r. jud. Bihor, pl. Vascau. ¶ 0 c. r. jud. Satu-Mare, pl. Baia-Mare. ¶ 0 c. r. jud. Somas, pl. Gherlei. ¶ 0 c. r. jud. Mures, pl. Teaca. ¶ 6 c. r. jud. Hunedoara, pl. Brad. BAII.JT, corn. rur. jud. Somes, plasa Lapus. B.A.T$TI, corn. rur. jud. Mused, plasa Riuri. BALANUL, corn. suburbans la orasul Giurgiu, jud. Vlasca. BALAA DOMNITA, our BRINCOVEANII.

BALABANTI 0 corn. rur. jud. Lapusna,

plasa Budesti. ¶ 0 c. r. jud. Tutova. pl. Jeravat. BALACEANU, corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat, plasa Galbenu; 2017 loc.

BALACEANU CONSTANTIN (11690), Boer mun-

tean, fiul vornicului Badea B., ginere si amic al Domnitorului $erban Cantacuzino si al political lui austrofile. Trimis de acesta la Viena In misiune diplomatica., a aflat de moartea socrului sau si de alegerea lui Brincoveanu; a Incercat atunci sh vie cu armata austriaca sa is tronul, dar n'a reusit;

a romas deci In Viena si a servit ca general austriae, murind chiar In lupta cu Turcii la Zarnesti.

BALACEANU CONSTANTIN (177611850), mare

ban. Mare Batman, membru al Divanului judecatoresc (1836 si urm.), efor al caselor facatoare de bine (1836 si urm.), mare logofat al trebilor bisericqti ( ministru) (1838-42), deputat In Obsteasca Adunare. A Lost unul din boerii cari au protestat In contra Regulamentului organic.

BALD CRAM.' STEFAN, logofat, delegat de Ob-

steasca Adunare a Munteniei In comisia pentru alcatuirea Regulamentului Organic. Efor al $coalelor, 1836; membru al Inaltului Divan; deputat. BALACEANU IOAN ( 1825f. .), om politic

trului. Colaborator in Curierul roindnesr, a publicat In cursul anilor diferite lescu

a adunat o parte din

scrierile lui Inteun volum tiOYU In 1845. Mai cunoscute: °band educa(ie, comedic, 1845;

Fa-md, tatd, sd-ti seanidn, 1860; Dintre fabule o cunoscu-

ta Taranul ci pescarul. 33ALACTI, com. rur. jud. Gorj, plasa Jiu. BALAC!TA, corn. rur. jud.

A

Mehedinti, resedinta, plasa Ba- Constantin Balacescu. lacita; 2155 loc. EIALAN$TI 0 corn. rur. jud. Olt, plasa

Draganesti.11 0 c. r. jud. Neamt, pl. Rasboeni. 1

0 c. r. jud. Gorj, pl. Ocolu. ¶ 0 c. r. jud. Bu-

zau, pl. Pirscovu. ¶ © c. r. jud.-Lapusna, pl. Nisiporeni.'11 0 catun coin. Horez, jud. Vilcea; aci e un izvor de pucioasa si o biserica zidita de un arhiereu Stefan la 1496. BALANI, corn. r. jud. Balti, pl. Rascani ; 4900 loc. BALAN041A, corn. suburb. in orasul Giurgiu jud. Vlasca. BALARTA, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Arges.

BALASIN

sat jud. Hotin plasa Lip-

cani ; 2060 loc. Dupe legra 1929, tine de circ. coin.

Corjeuti. BALMSCU NICOLAE, calugareste NrroN, pro-

fesor roman. A venit In Muntenia din Ardeal si a Post profesor la seminariul din Bucuresti (1835),

apoi calugar la Cernica. In 1848 a luat parte la

luptele contra Ungurilor; a Post membru In comitetul permanent din Sibiu $i In comiletul de pacificatiune; ca sa scape de Unguri, a fugit In Romania; aci a Post citva timp arestat de Rusi. Op. pr. Dictionar latin-roman, 1847; Gramatica romdnd, 1850.

BALA$B$TI, corn. rur. jud. Tutova, plasa BALA$0NI, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bolintin. BALAU$BRI, corn. rur. jud. Ttrnava -Mica, pl. Bahnea. Tirg In ziva de 3 Martie, 8 Maiu, 17 Jeravat.

Iulie, 13 Septembrie, 20 Decembrie.

BALC.O.CI, Com. rur. jud. Timava-Mica, pl. Valea-lungs; tirg In ziva de 9 Noembrie.

BALCAUTI, 0 corn. rur. jud. Radauti, plasa Dornesti ¶ © c. r. jud. Hotin, pl. Lipcani. BALCESCU CONSTANTIN (18131

.

.), mi-

nistru si presedinte al Consiliului format din directori In timpul domniei lui Cuza (1861). BALCESCU NICOLAE (*18191-1852), istoric ro-

man si om politic; unul din conducatorii revolutiei din 1848. A. murit In exit la Palermo. Principalate sale lucrari: Istoria Romanilor sub Mihaiu Viteazul (postumri), Magazin istoric pentru Dacia, revistit de istorie In cola-

X

AN

1..5.

borare cu Aug. Treb. Laurian 1848), Question &ono(1845 migue des principautes (1850). Cu

el istoriografia romans intra Intro laza nosy. El a studiat insti-

roman. A participat la revolutia din 1848 §i a Post

tutiile In mod special(armata, sta- Nicolae Balcescu. rea muncitorilor plugari), a publi-

Controlului (1859), reprezentant al Tarii la Paris (1866), in Constantinopol (1870), ministru de exteme (1876), apoi ministru plenipotentiar la Viena, la Roma, in Paris, la Constantinopol, delegat In Comisiunea europeana. a Dunarii si, In fine, ministru la Londra, dim& care s'a retras din trebile

Tautu, s. a.). BALC$TI 0 corn. rur. jud. Vilcea, resedinta, plasa Balcesti 0 c. r. jud. Gorj, pl. Novaci. ¶ 0 c. r. jud. Cluj, pl. Galata. ¶ 0 c. r. jud. Arges, pl.

exilat. Prefect de politic sub Cuza, ministru al

publice.

cat pentru prima data cronicile muntene, precum $i un numar insemnat de documente. cu cornentarii; apoi mai multe biografii (Miron Costin, Ion

Oltu-de-jos.

1518

www.dacoromanica.ro

BALEANU EMANOIL VORNIO, comandant al militiei din Muntenia (1831), adversar al mirtrii. din 1848 $i, ca atare, caimacam pentru

tolica. ¶ ® ora$ cap. jud. Bali; 22.000 loc. (1922); statie c. f. spre Rezina, spre Vasile Lupu Iasi

camiei din 1858, care pregati $i

In 1924; are o catedrala cu hramul Sf. Nicolae $i o biserica cu

Chi$inau, spre Lipnic; are un liceu de baieti, Infiintat In 1906, $i unul de fete, Infiintat $i

o zi (29 Iunie) cind fugi guvernul provizoriu; membru al caimaprezida

alegerea

Domnitorului

hramul Buna - Vestire. Nu se $tie dud s'a Intemeiat, se *tie ca. In sec. xv a Post ars de Tatar!. TIrg In zilele de 2-5 Ianuarie, 15-18 Februarie.

(Cuza).

BA.LE4NTJGR1GORE BAN, mem-

bru In comisiunea pentru alc5.tuirea Regulamentului Organic (1831); mai tirziu prin 1836 si urm. Il gasim prezident at Inaltului Divan (

Cons. ministrilor).

BALEANU MOORE POSTELNIC,

BALU§NI, c. r. jud. Bo- Sterna jud. Belli. BALU$$TI, corn. rur. jud. Roman, plasa

tosani, pl. Corni.

Em. Baleanu.

Boer roman, fiul lui Ivascu B., ginere at Dornnitorului Serban Cantacuzino. A lost unul din frunta$ii mi$carilor nationale contra lui Nicolae Mavrocordat si a urmarit punerea Munteniei sub suzeranitatea Austriei spre a scapa de Turd. BALENI ® corn. rur. jud. Covurlui, plasa Bujor. ¶ ® B.-ROMANI, c. r. jud. Dirnbovita, pl. Nucet. ¶ 0 10-faus, c. r. tot acolo. BA.LBTI C) corn. r. jud. Rim- M 13 flied -Sarat, pl. Maicane$ti; 1.767 Banul Gri gore loc. (1912). Aci s'a Intilnit RaduBaleanu

Roman-Voda.

1479 *i s'au Impacat. ¶ ® C. r.

Bibescu.

BALVANTI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Cosustea. BANCTLA. ocrav (*1872), pictor roman. Profesor la Scoala de bele-arte din Ia$1, a facut multe expozitii. A lucrat portrete, scene so-

dale, inspirindu -se din evenimente politice cum a lost rascoala din 1907, scene pastorale, rustice.

BANE4SA 0 corn. rur. jud. Covurlui, plasa

Bujor. ¶ 0 c. r. jud. Vlasca, pl. Marginea. ¶ ® c. r. jud. Teleorman, pl. Calinatuiu. ¶ ® c. r. jud. Ismail, pl. Ialpug. ¶ ® B.- HERASTRAU, corn. suburbana, resedinta pla,ii Baneasa, jud. Ilfov, pe rlul Colentina; a lost proprietate a lui Constantin

Brincoveanu; aci sint ruinele palatului lui G.

cel-Frumos cu Stefan-eel-Mare In (dups o stamps din

jud. Gorj, pl. Ocolu; 1839 loc.

t

col. Academieii.

BANESCU NICOLAE ('1878), profesor roman.

¶ O c. r. jud. Vasluiu, pl. Racova. BALGRAD ALBA- IULIA. BALINE§TI, corn. rur. jud. Dorohoiu; are o biserica zidita de Logofatul Ion Tautul po la anul 1511, descrisa de Al. Odobescu. BALN.(LCA, corn. run jud. Bihor, pl. Bratea; mentionata In 1458. BALO$SCU ISAIA (1763-1-1834), episcop at Bucovinei Intre 1823-1834. Post egumen al man. Dragomirna $i at man. Putna. Prin staruinta lui s'a Infiintat institutul teologic din Cernauti (1827). BALTANELE, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Motru-de-Jos. Aci se aflii o fabric& de spirt. BALTARETU STEFAN, negustor si bancher In Bucure$ti pe la finele sec. xvm $1 Inceputul sec. )(Ix. Vorbe$te despre el Ion Ghica In scrisoarea catre Alecsandri

Baltaretu". BALTATBTI, corn. rur. sta-

P H OTIN

roase; 27 km. de Piatra-Neamt. BALTALTI 0 corn. rur. jud.

Teleorman, plasa Rosiorii-de-Vede. ¶ 0 c. r. jud. Ia$i, pl, Clrligatura. ¶ ® c. r. jud. RImnicul-Sarat,

pl. Orasul. ¶ ® c. r. jud. Vasluiu, pl. Movila-lui-Burcel. ¶ ® B.-DE JOS, c. r. jud. Mehedinti, pl. Dumbrava. ¶ C) B.- DE-SIIS, C. r. tot acolo.

BALTENI ® corn. rur. jud. DImbovita, plasa Ghergani; 1373 loc. (1912). ¶ ® c. r. jud. Gorj, pl. Jiu ¶ 0 c. r. jud. Vasluiu, pl. Penes-Curcanul.g1 ® c. r. jud. Buzau, pl. Cimpu. ¶ 0 r. jud. Olt;

BANETI 0 corn. rur. jud. Vlasca, plasa Arge*. ¶ ® c. r. jud. Arad, pl. Halmagiu. ¶ ® c. r. jud. Bilior, pl. Beliu. ¶ 0 c. r. jud. Prahova, pl. Prahova. ¶ 0 c. r. jud. Orheiu, pl. Telenesti. BANULSCU GAVRIIL (t1821), primul Mitropolit at Basarabiei. Originar din Bucovina, trecu In Ardeal, unde nicu studiile. Profesor de latine$te

-.-.3

\ -----,

t

/

thine ba Ineara, jud. Neamtu, pl.

Cetatea-Neamlu, descoperita pe la 1810; izvoare cloro-sodice, sulfu-

A Post profesor In Bucure$ti la gimnaziul Can.temir" $i la liceul ,,Sf. Sava"; dupa 1918 a Post numit profesor de bizantinologie la facultatea de litere din Cluj; membru corespondent al Academiei Roma.ne. A publicat studii despre literatura greacS. veche (Sofocle, Euripide) despre scriitorii bizantini, cum $i o monografie despre Ion Maiorescu, In colaborare.

/t

SO

J °DOROHOI

r----,-*

Po

_....

t., :

1_

Rasa

\

*"

0

0 04

it

PL.RASC

tL `,SLOBS IA BALT I

it

1 PL. RODEN' ;SloboziaBatc

0

_4

FL SANGERIPJ

//

angeria

i PL. FAL

,

Falest

PL I

Crascarenj,

2187 loc.

BALTI O judet In Basarabia,

cap.

\

AM/

GIodcen

ti

N4_

kl§CARENI;

....

Bali; supr. 5.260 km. p.,

372.012 loc. (1922): are 7 plki, 1 corn. urbana, 77 corn. rurale cu 250 de sate; face parte din eparhia Hotinului; tine de circumscriptia Curtii- de -Apel din CernAuti; are 262 $coale primare; are

%PL. CORN STI e"

4; 41,

"44

\-C;1° LAPIISNA

19 cooperative cu un capital de 550.000 lei; sint In total 119 bi-

Harta jud. MIL

serici ortodoxe, 5 temple Israelite si o biserica ca-

I

In Ia$i (1778), calugarit la Constantinopol (1779),

1519

www.dacoromanica.ro

BALBAN

la Mitropolia din Ia$i (1781), profesor BAR- predicator de filozofie la Poltava (1782), episcop la Cetatea-

BEC

Alba (1789), Mitropolit al Chersonului $i Crimeet (1790), Mitropolit al Kievului si Haliciului (1799 , membru al Sinodului din

Petersburg (1801) Tetras din cauza de boal& la Odesa (1804). Mitropolit al Moldovei (1808), organiza diecesa Basarabiei dup& pacea de la Bucure$ti (1812), Arhiepiscop al Chisinauluisi Hotinului, care cuprindea $i o mare parte din Ucraina (1813), Infiinta

un seminariu duhovnicesc la Chisinau (1813), o tipografie a Mitropoliei (1814); In timpul

BATRINA, com. rur. jud. Hunedoara, plasa

Dobra.

BATRYNEANUL (zis $i BATERNAY) ALEXANDRU

(+1848), luptator roman In Transilvania, In misca-

rea de la 1848: prins de Unguri, fu oslndit la moarte $i executat. BATR/NI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Teleajen. BAUTABUL-INFERIOR, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Sarmisegetuza. ¶ 0 B.-SUPERIOR,

C. r. tot acolo.

BEACONSFIELD [biconsfild], lord cu nu-

1+

,

cf.,

mole de familie DISRAELI SERUM)/ (' 1804 1-1881),

scriitor $i om politic englez, $eful partidului con-

/

`mow

lui s'a zidit Mitropolia din Chi-

$inau; el a tipArit la Petersburg Gavriil Banulescu. In 1819 o biblie romaneasca.

BARA, corn. rur. jud. Roman, resedintd, plasa Scheia. Aci este un spital. BARABANT, corn. suburban& la orasul Alba

Iulia jud. Alba. BARAGANUL, cimpie jud. lalomita, supr. 250.500 hect.; mult timp pustie (descris& de A. Odobescu In Pseudokynegeticos" cap. I). De pe

la 1890 a 1nceput a se Intemeia sate numeroase.

BARA.*TI, 0 corn. rur. jud. Falticeni, plasa

servator (tory); de mai multe on prim ministru; a combatut tractatul de la San-Stefano $i a provocat convocarea congresului de la Berlin (1878). BEATRICE, femee din Florenta (11290), imortalizat& de Dante In Divina Comedie": ea it conduce In Paradis, undo nu poate intra nici Virgiliu, nici Statiu, cari nu fusese crestini. BEATTY [biti] DAVID (*1871), amiral englez. A lucrat la reorganizarea fortelor navale engleze $i a comandat o parte din flot& in razboiul mon-

dial; s'a distins, Intre altele, In luptele de la lutlanda (21 Maiu 1915) ; comandant suprem al marinci engleze (1916), ministru al amiralitatii, Inobilat cu titlu de baron $i viconte. BEAUHARNAIS [boarne] EWEN DE ('1781

Boroaia. 1 OO B.- DE- CEPTURI, c. r. jud. Olt, pl. Spineni. ¶ 0 B.- DE.VEDE, r. r. tot acolo. ¶ ® B.-HATEGULUI, c. r. jud. Hunedoara.

11824), fiul Iosefinei, devenit& sotia lui Napoleon I;

plasa Vinga.

contra Imparatului, 11 r&sturna. De atunci trlli

BARATE4Z, corn. rur. jud. Timi$-Torontal,

avu multe distinctiuni ca militar; In fine, fu numit vice-rege al Italiei cu sediul la Milan. In 1814 revolutia din capitala sa, ajutata de aliatii

BARBATESTI, 0 corn. rur. jud. .Vlicea

in Munich.

plasa Govora. ¶ ® c. r. jud. Gorj, pl. Gilort. 7 ® corn. rur. jud. Arge$ plasa Uda. BARBESTI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Ceremusului.

BARBOIU, 0 corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Dumbrava. ¶ 0 biserica In Iasi. BARBOSI, 0 statie important& de c .f. jud. Covurluiu pe Jinja Baila-Galati. ¶ 0 c. r. jud. Turda, pl. Ludu$. BARBUCEANU, coin. rur. jud DImbovits, plasa Bilciuresti. BARBUESTI,, corn. rur. jud. Arge$, plasa

Oltu-de-Sus. BARBULBSCV ILIE ('1873), profesor roman. Are la facultatea de litere din Iasi catedra de limbi

slavice. A publicat In limba croata o teza despre lonetica alt abetului cirilic (1899); director al revistei Arhiva" din Iasi. A publicat multe scrieri de specialitate, Intre cari: Probleniele slavisticei la Ttomdni (1903). Istoria literaturii ,Si gramalicei limbii bulgare vechi (1930). E membru corespondent al Acadcmiei Romane (1908). BARBULESTI, corn. suburban& la ora$ul Urziceni jud. Ialomita. BARCANI, corn. rur. jud. Brasov, plasa Skele.

BARCANTI, 0 corn. rur. jud. Olt, plasa

BEAUMARCHAIS [bomarse] CARON DE ( *1723

t1799), autor dramatic francez. Opera pr.: Barbier de Seville (1775), Mariage de Figaro (1778), comedii cunoscute, satire sociale scrise cu spirit. Prima a Post tradus& de Haralamb Lecca, 1909

(Bibl. p. toti").

BEAUMONT [bomon] ELIE DE ('1789 11874),

geolog francez, profesor la scoala de mine (1829) $i la College de France (1832), membru al Acaderniei de $tiints; a lucrat harta geologicd a Frantei. La scoala de mine a avut elev pe Ion Ghica, pentru care avea o atentiune deosebita. BEBA-VECHE, corn. rur. jud. Timi$-Torontal, plasa SInnicolaul-Mare; 3200 loc.

BEBEL FERDINAND AUGUST ('184011913), agi-

tator german, unul din sail. social-democratilor din Germania. BEBENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa Jibou. BECCARIA CESARE ('173811794), jurist italian, autorul vestitei lucrari Dei delitti e delle penne (delicte $i pedepse), Intemeietorul dreptului penal modern.

BECENI, corn. rur. jud. Buzau, resedinta,

plasa Slbnic, compus& din 11 sate, 2.853 loc. (1912). BECHAMP [besam] JAceuEs ANTOINE ('1816

Draganestr. ¶ ® c. r. jud. lalomita, pl. Urziceni.7 O c. r. jud. Prahova, pl. CImpu. BARCVT, com. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa Hendorf; ttrg. 16 Mtrtie. BARGAU, irecatoare Intre Transilvania si

11908). chimist francez. Familia lui s'a stabilit In Bucure$ti. Aci $i-a perdut parintii. A stat In tar& multi ani, aci a Invtitat la colegiul Sf. Sava (caietul de cursuri e din 1833) $i dup1 cursurile universitare s'a specializat In farmacie. In Decembrie 1833 a trecut In fata comisiunii de stat examen

BASTI, 0 corn. rur. jud. Teleorman, plasa C11m6tui.if 0 0. r. jud. Mehedinti, pl. Cosustea. ¶ O c. r. jud. Salaj, pl. Cehu] Silvaniei. ¶ ® c. r.

Yost profesor de chimie medical& la facultatea de medicina din Montpellier (1857), apoi la cea din

Bucovina.

jud. Severin, pl. Faget. ¶ ® c. r. jud. Falciu, pl. Vutcani.

BATANII-MARI, 0 corn. rur. jud. Trei-

Scaune, plasa Baraolt. ¶ 0 B. -MICI, c. r. jud. 0dorheiu, pl. Oacland. BAT4RCI, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Ugocea. BATAS.4NI, corn. rur. jutl. Vilcea, plasm Ealcesti.

BATEETI, corn. rur. jud. Severin,-plasa Faget.

BATINESTI, corn. rur. jud. Putna, plasa

Zbbrauti.

de farmacist. Mai tlrziu s'a dus In Franta $i a

Lille. A soils despre fermentatiunea vinului, despre compozitia slngelui, etc. Opera pr.: Les dup& el sInt microzymas (1883). Microzimele ni$te agregatiuni moleculare foarte mici, dar vizibile, acestea slut germenli bacteriilor $i pot

deveni patogene. A lost membru onorar al Acadcmiei Romane (1906).

BECHET, 0 corn. rur. jud. Dolj, resedinta

pi ii Gingiova, port in thanAre In fata Rahovei;

2.231 loc. (1912); aci se varsa Jiul In Dunare; s'a Infiintat pe la 1828 de catre Romardi fugiti din Bulgaria; portul exista Inainte $i se numea Schela Ciobanului. Aci s'a dat lupta lui Mihaiu Viteazul

1520

www.dacoromanica.ro

BEETHOVEN Lumina VAN (177011827), ce- BEC-

cu Turcii In 1598; pe aid a trecut Dunarea In 1828 generalul rus Geismar contra Turcilor; In 1877 a Yost jefuit de bande turcesti. In comuna stilt doll& biserici, din cari una veche din 1833.11 ® balta In jud. Dolj la N. comunei. ¶ ® sat jud. Mehedinti. ¶ ® c. r. jud. Romanati, p1. Oltetu. BEM, numele ce se dadea Vienei de catre Ro-

lebru muzicant si compozitor. Nascut In Germania,

a trait In Viena. A Post lovit de o surzenie puter- BEL nica, fapt care 1-a izolat de lime, 1-a Intristat foarte mult, dar nu 1-a oprit de a compune. Din compozitiile sale citain: 9 simfonii, mai cunoscute a 3-a numitti Eroica, a 5-a, a 6-a numita Pasto-

mani, pina pe la mijlocul sec. XIX, dupa cuv. maghiar ,.Bets ". N. Orasanu zice Intr'o poezie: porunci de la Beci cu sump la deci". BECIU, (:) corn. rur. jud. Olt, plasa Draganesti. ¶ 0 c. r. jud. Buzau, pl. Sara.tel. ¶ ® ma-

rola; 7 uvdturi; 32 de sonate; Fidclio, singura lui opera de muzica dramatica, s. a. Amintirea lui s'a comemorat in 1927 si la noi prin 3 concerte simfonice date de filarmonica" si prin 2 festivaluri organizate de Ministerul Instructiei la Ateneul Roman.

nastire jud. Orheiu intemeiata de preotii Andreiu si Ion Rasca In 1797. BECICHERECUL-1VIIC, corn. rur. jud. TimisTorontal, plasa Chisoda; 3642 loc. BECKET TOMAS (*ca. 111911170), teolog en-

BEGA, riu afluent al Tisei; trace prin orasul

Timisoara; parte din el este transfotmat in canal. BEGIDOF, general rus, care a Mout parte din armata de ocupatie in 1829 si urm. si a reprimat

rascoalele produse In 1831 in Moldova and s'a

glez si om politic. Arhiepiscop de Cantorbery, apars drepturile c]erului In contra prerogativelor regale. Trai mult timp exilat In Franta; intorcindu-se, fu ucis cu Invoirea Regelui Henric rr. Bi-

Inceput recrutarea pentru organizarea militlei na-

tionale.

BEHAR, provincie si oras din India engleza. BEHARCA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Filiasi. BEHRING EMIL (18541-1917), medic german, a descoperit serul antidifteric si antitetanic; pro-

serica Angliei 1-a declarat stint.

BECLEAN, 0 'corn. rur. jud. Somes, plasa 0 c. r. jud. Fagaras, pl. Fagaras; tirg la 29 Noembrie. ¶ 0 c. r. jud. Odorheiu, resedinta plasii Tirnava-de-Sus. BECQ DE FOUQUIERES LOUIS ("1831 Beclean, resedinta plasii.

fesor de 'Oen& la Halle; director al Institutului

de igiena din Marburg. BEHRING vrrus ( '16801-1741 ), navigator danez; fu In serviciul lui Petru eel Mare, facu expe-

1-1887) scriitor francez. Opere pr.: Traite de versification (1879). BECQUEREL ANTOINE (1788j1878), fizician francez, a publicat studii mai ales asupra electricitatii si magnetismului.

dill In Camciatca si descoperi strimtoarea care

desparte Asia de America si care primi numele lui. BEITI* (sau Bunts), corn. urb. jud. Bihor, resed. pl. Beius; 3631 loc. (1919); statiE c. f. Intre Vascau si Oradea. BEJENARI, corn. rur. jud. Caliacra, plasa Sf. Dumitru. BEKSICS [becsicl] GUSTAV (18471-1906), zia-

BEDEUS GUSTAV BARON DE SCHARBERG (t1861),

A Yost priin-pretor si prim notar In Sibiu. A publicat articole despre istoria Sasilor si despre cronologia vietii lui Grist.

rist si om politic ungur; s'a ocupat de chestiunea nationalitatilor din Ungaria si, In operele sale, a adoptat atitudinea cea mai sovinista. Caracteristica e luerarea: Programvl political nationale in Ardeal $i SPcuime, 1896. Pentru propaganda in strainatate a publicat: La question raumaine,

BEDEUS IOSIP `BARON DE SCHARBERG ("1782

1-1858), functionar si scriitor sas. A lost secretar la

cancelaria imperials transilvaneana. din Viena (1827), apoi prim-comisar regnicolar pentru Transilvania (1837). In timpul turburarilor din 1848 s'a refugiat in Muntenia. Opera pr. Atlas genealogic si geografic at Ungariei $i at (drilor inve-

1894.

cinate (Sibiu 1851).

BELA I, rege al Ungariei Intre 1061-1063, nepotul regelui Stefan cel Sfint.

BEDEUS IOW BARON DE SCHARBERG ('1826 t1901), economist si scriitor sas, fiul precedentului.

BELA II, rege al Ungariei 1131-1141; anexa BELA III, rege al Ungariei 1173-1196, sprijinitor al literelor, Infiinta o scoala superioara in

A Yost magistrat In Sibiu, a luat parte la revolutia din 1848 ca soldat al militiei ortisenesti din Sibiu,

Bosnia.

dar orasul fu cuprins de trupele lui Bern si el se refugia In Muntenia. Ocupa functiuni importante si, dupa Intemeierea dualismului, deveni unul din luptatorii politici pentru drepturile natiunii sasesti In cadrul statului maghiar. El a Intemeiat Reuniunea agricold saseasca si Institutul de credit fonciar, cari au devenit cu timpul puternice fondattuni financiare.

Veszprem.

BELA IV, rege al Ungariei, 1235-1270; suferl

invaziunea Mongolilor (1241), cari II Invinsera si-1 silira sa fuga In Austria.

BELAcTI, corn. rur. jud. Hotm, plasa Su-

lita; 2236 loc. BELCETI, com. rur. jud. Iasi, plasa Cirligtitura; 2020 loc. BELCEV (t1892), am politic bulgar, mort asasinat de adversari politici.

BEDIER [bedie] JOSEPH ("1864), profesor fran-

cez la College de France. Opere pr.: Roman de Tristan et Iseult (1900), Histoire de la 'literature francaise (cu P. Hazard). BEDUTNI, Arabi nomazi cari traesc In Africa de Nord, In Arabia si In Siria. BEECHER STOWE [biter stow] HARRIET (1812 1-1896), scriitoare americana, care, cunosclnd conditia mizerabila a sclavilor, sense Uncle

Tom's Cabin (Coliba unchiului Tom) (1850), opera ce a facut-o cunoscuta In toata lumea, traduclndu-

BELCHITIGTJL CODRULUI, statie balnearil. jud. Satmar; 2245

loc.; la 9 kin. de gara Acts.

BELDICEANUNICOLAE(' 1844 t1896), scriitor roman. A Post profesor In Falticeni, In Botosani

se In mai toate limbile euro-

si In Iasi la gimnaziul Stefan eel Mare. A publicat poezli, mai ales pasteluri, In Convorbiri literare,

pene. La noi prima traducere a

Post facuta de Teodor

apoi in Contemporanul, fiind atras

In miscarea socialists, In Arhiva Beldio poem& Nicolae Societa(ii din Iasi ceanu. P dmintul; a facut si cercetari de arheologie. Atte opere: Antichitd(ile de la Cucuteni, 1885. .

Co-

drescu In 1853; iar In timpul / din urrna avem traducerea lui '

C. D. Moldoveanu (1913) si a IN,

lui Iosif Nadejde (aceasta ca .4k prelucrare pentru tinerime). BEERNAERT [bernartj

BELDICEANTJ NICOLAE N. (' 1881 t1923), nu-

velist roman. A debutat in Samanktorul" (1903). Opere pr.: Chipuri de mahala, 1904; Cea dintliu iubire, 1906; La un han odatd, 1911; Chilia dragostei, 1913: Ospatul, 1921.

AUGUSTE ('18291'1912), om po-

litic belgian. Advocat. A Post // , ministru sI prezident de consi- ' N` liu. A luat premiul Nobel pentrut pace (1909). A Cost mem- L. van Beethoven.

BELDIMAN ALECU (.1760 t1826), scriitor mol-

dovean, autorul cronicii versificate Jalnica tra-

bru onorar al Academiei Romane (1906). Gh. Adamescu.Dictionar_Enciclopedic Ilustrat.

godie, In care povesteste IntImplarile din Moldova

1521

www.dacoromanica.ro

96

timpul eteriei (1821) lasata. in manuscris si tipaBEL- In rita Int liu In 1861 de A. Balica. timpul ,rnii lui BEL a tiparit la Buda clteva traduceri: Moartea lui Avel,

1818; Istoria lui Numa

se pastreaza la

Academie, unele din ele datate. BELDIMAN ALEXANDRU (183211898), ziarist roman. A

lost prefect de politie in 1866 clnd s'a petrecut detronarea Domnitorului Cuza. A sustinut ideea Domnului parnintean si in acest stop a, Intemeiat ziarul Adevarul" In 1882 (In Iasi, Alecu Beidiman. apoi, din 1888, In Bucuresti), avind ca deviza proverbul S& to feresti, Romane, de cuiu strain In case ". BELDY PAL (PANEL) ('162111679), nobil secuiu, general al Prin-

cipelui Ardealului Rakoczy 11, s'a distins In luptele cu Polonii.

BELEGBNI, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beius.

BELEROFON

(BELLEROPHON),

personaj mitologic grec. Invinse himera, monstru cu mai multe ca-

pete, silt find a se' lupta cu el de dare regele Liciei, care voia

BELTI, coin. rur. jud

InspaimInte chiar pe Drac. 0 gasim versificata de A. Pann si de T. Sperantia.

BELGIA (BELGIQUE, BELGIE ; germ. BELGIEN),

Pompilie, 1820; Tragodia lui Orest, 1820. A lasat multe manuscrise, can

cere cu Dracu ca sa strice o casnicie si reuseste sa

---.,......,,,,,e,v, Belerofon.

sa-1 piarza, dar apoi 11 facu ginere.

stat in Europa. Se margineste ra N. cu Olanda, la E. cu Germania si Luxemburg, la S. si SV. cu Franta, la NV. cu Marea Nordului. Supr. 30444 km. p.; 7.875.000 loc. (1926), adica. 259 loc. pe km. p. E o tar& putin muntoasa; mai malt un piston cu ondulatiuni. E udata de fluvii si riuri importante, comunicind intre ele prin multe canaluri: Ise,' vine din Franta si se varsa In M. Nor-

dului linga Nieuport; Escaut vine din Franta si trece In Olanda, dupe ce a primit apele afluentilor directi si indirecti: Demer, Nethe, Dile, Lis,

Dendre; Meuse vine din Franta si trece In Olanda, dupe ce a primit pe Semois, Ourthe, Lesse, Sambre, Geer. Capitala Bruxelles (Brussel), 809.000 loc. Orase pr. Anvers (Antwerpen), Liege (Luttich), Gand ( Gent), Bruges. Ostenda, Louvain (LOwen). Statul e impartit in 9 provincii: Anvers, Brabant, Hamant, Limburg, Liege, Luxemburg, Namur, Flandra Orientals, Flandra Occidentals. Belgia este pernenita in timpul Romanilor si pe atunci facea parte din Gallia si, deci, a Post supusa de Cezar ()dat& cu restul Galliei; aceea Ins& nu

corespunde cu hotarele statului de azi. Navalrea triburilor germanice i-a schimbat fizionomia latina si imprejuraffle ulterioare i-au dat o fizonomie dubla si doua limbi (franceza si flamanda), dup& originea locuitorilor din provinciile din can era alcatuita. S'a format totusi un spirit national comun, care s'a desvoltat mai ales in vremea cit a lost unit& cu Franta. Dupa tratatul de la Viena (1815), ea a Yost anexata. la Olanda si nurnai in 1830 s'a liberat si s'a constituiy ca stat, recunoscuta. de celelalte In 1831, si

Mused, plasa Podgoria.

BELFAST,

BELFEGOR, nu-

mele unui drat dintr'o carte a lui Machiavelli (tiparita In 1543). Din ea s'a inspirat La

4

r.

.7.

386.000 loc.;

mare centru industrial.

0 L A Nt,,,

Jv

oral In Anglia (Irlanda), part; Q-

Anv ers

Ostend°

° Bruges

Neu

Gand Louvain

Fontaine pen-

tru a scrie una

din povestile sale si I. Cara-

giale pentru a da pe Chir Ia-

Xe

es

Ppres Therm,

En'd

°to Hoo CAB, 6.

nulea". Subiectul se gaseste si Intr'o carte popular% tiparita

senain

o Ni lie

ege

ti

ver.vie

amur Ina&

In 1851: Dra-

cul si femeia".

a)

E o satira contra femeilor: Tar-

torul, pentru a lumina anume

fri

Arlon

chestiuni, trimite pe pamint

1"

spare .si sit traia sell zece ani. Nemere.ste o ne-

Harm Belgiei.

he

LuxEriparke

dirion

pe dracul Be]fegor ca sa is chip de om, sit se In -

vasta asa de rea licit nu poate Implini termenul ce i se [Muse. In leglitura cu aceasta poveste este si proverbul: Femeia a imbatrinit pe Dracu" si o anecdota popular% In care o baba. se is la intre-

cu neutralitatea garantata. De atunci Cara a Mout marl progrese In domeniile economies nationale, In industrie, In civilizatie. Prin iscusinta regelui Leopold 11, a dobinditsi unimperiu colonial( Congo).

1522

www.dacoromanica.ro

In 1914 Germania a °Meat tratatul de neutrali-

late pe care-1 semnase cu celelalte state vecine, $i ormatele ei au patruns In primele zile pe teritoriul Belgici. De aceea ea a suferit ocupatia streina piny la sfirsitul razboiului, d'abia o mica portiune de teritoriu ramasese libera. Drip& incheierea pacii, fireste, c& n'a mai ramas neutra, ci a incheiat un

tratat de alianta cu Franta.

BELGRAD (BEOGRAD), capitala regatului Jugoslaviei, la confluenta Savei cu Dunarea; 200.000 loc. Aci a Post In epoca roman& Singidunum; mai tirziu s'a numit Alba Julia, nume care explic& pe cel actual (beo-grad = oras alb). Se compune din mai multe cartiere, Intemeiate $i desvoltate in diferite epoce. Are universitate, muzeu, biblioteca.

BELICA, corn. rur. jud. Durostor, plasa Tur-

tucaia. BELIMARCOVICI IOVAN (*1828 t1906), ge-

neral sirb $i om politic; s'a distins in luptele cu Turcii (1876-78) la ocuparea orasului Nis; In 1889 a Post numit In consiliul de regent& al minorului rege Alexandru I (cu Ristici $i Protici).

BELTN, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Baraolt; 2354 loc. BELTDIT, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Recas; statie de c. f. Intre Lugoj $i Timisoara.

BELITORI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Rosiorii-de-Vede; 5073 loc.. BELTU, corn. rur. jud. Bihor plasa Beliu; 2212 foe.

BELIZARIU (*ca. 494 tca. 565), general bizantin, pretuit de Justinian: invinse pe Per$i, apoi

pe Vandali. distrugind regatul lui Gelitner din Africa, cuprinse Roma din mina Ostrogotilor, cari o asediarb. zadarnic un an Intreg. Rechemat la Constantinopol, fu trirnis din nou in Italia, dar de astadatf nu mai avu succes. Se mai Wirt& cu

Hunii; dar cazu In disgratia Imparatului. Legenda spune ca $i -a trait ultimii ani orb $i cersetor. Viata lui a inspirat multe opere poetice, muzicale (Rotrou, Donizetti) si plastice ( Van Dili, ralvator Rosa, Gerard). BELL ANDREW ( *1753t1832), preot se. pedagog

englez. A publicat, [Ara mutt rasunet, o aerie de carti $i articole despre un Inviipmint mutual, in spirat de la modul cum Invatau citirea $i scrierea copiii indigenilor din India (1780 . Mai tirziu, clnd, dupa 1803, $i Lancaster raspindi ca al sau un acelasi metod de InvatamInt, urma o polemic& apriga, hrilnita $i de deosebirea de confesiune religioasa dintre ei, $i prin aceasta se aspindi mult $i In Anglia $i alte taxi europene. La not rnetodul, clnd s'a introdus, s'a nunait mai mult lancasterian ( pp- LANCASTER).

BELLAY [bele] JOACHIM DU (*ca. 152511560),

poet francez, unul din Intemeietorii Icoalci literare zise la pleiade (cu Ronsard $i Baif). BELLINI VINCENZO ( "180211835), muzicant

$i compozitor italian, autor al vestitelor opere Piratul, 1827,

BELOBRESCA, com. rur. jud. Cams, plasa BEN BEL9TU, corn. rur. jud. Dolj, plasa Brabova. BELTING, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Arded: 2726 loc. BELUCISTAN, regiune Intins& In Asia maidionala, vecink cu Afganistanul, parte stapinita. Moldova -Nona.

de Englezi, parte sub protectoratul lor. BEM IOSIF (.179411830), general polon, lue parte la miscarea revolutionary polonezIi contra Rusiei in 1830. Dupa. Inabusireaei, fugi in Fran-

ta; iar in 1848 veni in Ungaria

ca sa luptela Inceput eu succes mare contra Austriei $i apoi $i a Rusiei, care vine In ajutor. Invins in urma, fugi in

Turcia, uncle deveni pass. BEMONT CHARLES *1818 , istoric francez. Profesor la Ecole des chartes: dirigeRevue histoIosil Bern. rique". A publicat studii asupra o stamp5t din istoriei Angliei. Membru onorar dupa col. Acadenneu . al Academiei Romane (1926).

BENAVENTE JAcrturo (*1866), autor dramatic spaniol, a .ohtinut premiul Nobel pentru literatura In 1922. BENCECUL-DE-JOS, corn. rur. jud. Timi$Torontal, plasa Recas. BENCZUR ruuus (*1844), pictor ungur. profesor in Munchen, apoi (1883 directorul Acadeiniei de pictura din Budapesta. BENDELA TEOFIL ( "18141-1875), mitropolit al Bucovinei si Dalmatiei. NascutIn Cernauti, a

studiat la Viena, a devenit ieromonah In 1840, arhimandrit in 1857, apoi mitropolit in 1874. BENDER, numele turcesc. al TIGHINEI (or acest

cuvint .

BENDEVSCHI MIHAIL, preot $i scriitor roman

din Bucovina; a publicat o carte de rugdciuni (1889

$. a.

BENEDEK ALADAR (*1843 11873 , poet ungur. BENEDEK ELEH (ALEXIE) (*1859), scriitor

ziarist ungur din Ardeal, conducatorul unei re-

viste pentru copii. A publicat o colec(ie de basme ei balade ale Sacuilor (1885); mai multe romans Cu subiecte din viata Sacuilor; o col(c(ie de poezii lstoria poporane unguresti; Ha:An* tOrldnete ( patriei, 1904); Magyar mese es mondavildg ( lumea basmelor legendelor, 1895, cinci volume);

o adunare de biografii ale Ungurilor Inseninati, din cart an aparut 12 volume. Este decanul scriitorilor maghiari ramasi In Ardeal dupa unire. A patronat citeva traduceri din literatura romana.

BENEDEK LUDOVIC ( "1804 t1881), general au-

striac, s'a distins in lupta de la Solferino (1859), a Post guvernator al Ungariei (1860), dar In razboiul din 1866 cu Prusia $i -a begat numele de dezastrul de la KOniggratz. BENEDETTI VINCENT CONTE ("181711900), di-

Norma,-1831, Sonnambula,1831,

plomat francez, a Post Insarcinat 55. convinga pe regele Prusiei a opri pe Printul de Hohenzollern de a primi Coroana Spaniel. Din aceasta pricina s'a pornit razboiul din 1870. BENEDTCT, ('4801543) stint praznuit de bi-

Puritani, 1835. BELLINZ9NA. oras In El-

vetia, cantonul Ticino (Tessin); 3500 loc. BELLOESCU STROE ( "1838 t 1914), profesor roman. Diplo-

serica ortodox& la 14 Matie. Venal din orasul Norcia la Roma ca s& fac& studii, se desgusta de viata destrabalata a tinerilor de seama sa $i se retrase intr'un loc salbatec pe munti, unde trai trei

m,at inginer din Gand, a Post profesor $i director at $coalei reale din Braila (1864), apoi profesor de matematici la liceul din B triad, unde fUnctiona phia

deputat, senator $i ministru de culte (1862) $i de BEL-

justitie (1863).

ani Intr'o pester* vizitat numai de un calugar

Bellini.

In 1898. Intrind In luptele politico, In deputat $i senator In mai multe rinduri. Belloescu a Infiintat In oralul sant Casa poporului, cu biblioteca publics, sSli de expozitie, de conferinte $i a lasat un fond important pentru Intretinerea ei. A murit ucis de tilhari. BELLU (BELLIO) BARBI' ( 1825 t1900), om po-

litic roman. A studiat In Atena; a 'ost magistrat, ajunglnd membru la Inalta Curte (1859); a Post

care-i stia retragerea $1-i aducea de mincare. Descoperit de un preot, apoi de niste pastori (497) deveni vestit pentru viata sa evlavioasa se. calugarii dintr'o manastire apropiat& it chemara s& be fie staret. Neputlndu -i supune la regulele lui de viata, fi par&si $i se Intoarse In munti. In 529 Intemei& o manastire pe Monte-Cassino, devenita celebra, c&ci de acolo si-a luat obIrsia ordinul Benedictinilor, ale caror regule le-a stabilit el. Acolo a

murit, dupa ce $i-a spat insusi mormintul.

1523

www.dacoromanica.ro

BEN- BENEDICTTNI, ordin calugaresc catolic, inde St. Benedict In 529, avind sediu In ma.BER stituit nilstirea dM Monte-Cassino (Italia); raspindit mai ales prin sec. ix. Ei cultivau studiile, mai ales istoria $i muzica; aveau adevttrate scoale In mAnAstirile tor. Acestea se inmultira cu timpul In toate tarile catolice $i alugarii for isi rnodificara orinduiala, lulnd chiar nume deosebite (trapisti, chartreux, etc.), uncle doblndind organizare militant. In 1336 papa, printr'o specialA hotArire, cAutA sA mentina coezlunea tor, dar nu cu deplin succes. Munca for stAruitoare a devenit prover bialA: munc4 de benedictin. In uncle mAnAstiri benedictinii s'au ocupat de lucrAri articole.

BENE MERENTI, medalie roman& (pir Par-

tea I S'a acordat pentru prima data In anul

infiinthrii la 4 Martie 1876 lui Alecsandri $i lui Odobescu.

BENTI, 0 corn. rur. jud. Tirnava -Mare,

Vasa Agnita

c. r. jud. Vllcea, plasa Balcesti.

BENFEY THEODOR ( *1809 11881), orientalist

german, profesor la Goettingen. Opere pr.: Lexicon al raddeinilor grecefti (1842), premiat In Franta; Manual de limba sanscrita (1854); Istcrria filologiei orientate In Germania (1869). BENGAL, regiune In India engleza, pe lInga. golful Bengal; 182.000 km. p., 57.700.000 loc. Ora principal: Calcutta. BENGVECU GEORGE

( *1848 t1922),

scrii-

tor roman. Toate studiile le-a facut In Franta. Venind In tara In 1871, a Post magistrat, profesor de limbs franceza. la liceul Mateiu-Basarab; apoi a intrat In cariera diplomaticA (1892), dar nici In

aceasta n'a stAruit mult. ci, reintors In Franta, s'a ocupat cu istoria literarA $i cu bibliografia, publiclnd o lucrare asupra operator lui Voltaire (1882-1890), premiatA de Academia franceza; apoi editind mai multe volume din colectia operelor complete ale scriitorului francez. In 1881 a reintrat In diplomatie $i a functionat ca secretar de legatie $i ca ministru la Londra, la Paris, la Bruxelles, la Haga, la Atena. Membru corespondent, apoi membru aotiv al Academiei Romane (1921), el a commis si a prezentat discursul sau de receptiune, dar a murit Inainte de a-1 fi citit In sedinta publica. Afar& de operate citate, el a lucrat mult pentru a face -cunoscuta. literatura $i istoria noastrA, traducind In limba francez& opere

romanesti (Le Pic aux regrets de Carmen Sylva,

Pastels de Alecsandri) sau publicind studii istorice (Alexandre le Bon, Question dinastigue en Roumanic) $i bibliografice (Bibliographie franco-roumaine) $i o serie de IucrAri bio- bibliografice despre Carmen Sy lva. BENGESCU-DABIJA GHEORGHE ( 1844 11916), scriitor dramatic roman. A lost intendant general $i controlor general in armatA; a Post membru al Ateneului Roman ales In 1905. Opere pr.: Radu eel frumos, drama, 1875; Principesa de Trebizonda, opera bufa, 1875; Pygmalion, tragedie, 1886; Amilcar Barca, tragedie, 1894.

BENGE*TI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Car-

bunesti.

BENGUELA, tinut al coloniei portugheze Angola pe coasts de V. a Africei. Capit. Sao Felipe de Benguela, port la Oc. Atlantic; 3.000 loc.

BENIGNI IOSIF (1782t1849), scriitor $i ofiter austriac, a Post cltva timp comandantul granite' militare din Transilvania; prin anti 1834 $i urm. a redactat ziare In Transilvania, apArind interesele germanismului. In timpul revolutiei din 1848 a Post Impuseat de Unguri la ocuparea Sibiului. BENJAMIN DE TUDELA (t ca. 1178), Evreu din

Spania care a cAlAtorit prin Italia, peninsula balcanicA, Asia mica., prin Egipt, poate $i prin alte parti. A lasat o relatie de cAlAtorie. Aci vorbeste $i despre Vlahii din tinuturile imperiului bizantin.

BVNKENDORF, colonie germanA jud. Ceta-

tea-Alba. BENKO JOZSEF ( 1740 t1814), profesor secuiu.

BENKO KAROLY (*1805 t1863), istoric ungur

din Transilvania, a publicat documente pentru istoria acestei provincii. BENNDORF arm (183811908), arheolog german, profesor In multe orase; calatori mult In Grecia $i Asia Mica. Opere pr.: Metopele dela Selinont (1873), Cdldtorii in Licia si In Carla (1884).

Director al Institutului arheologic din Viena.

Membru onorar at Academia Romane (1894). BENNET GORDON ( *1841t1918), publicist american, directorul zrarului New-York-Herald; subvention& a doua expeditie a lui Stanley (1874-

78) $i o exped. la Polul Nord, stabili un cabin special pina In Europa ca so. aiba mai repede noutati pentru ziar. BENNIGSEN AUGUST CONTE (174511826), ge-

neral rus, s'a distins In luptele contra Francezilor (1812), contra Turcilor in Basarabia (1774, 1788), contra Poloniei (1793); a fost Intre conjuratii can Fast urnarA pe tarul Paul I. BNTHAIVI JEREMY (1748(1832), filozof englez, s'a ocupat cu etica $i cu legislatia; a avut rol politic important In patria sa of scrierile lui au lost cunoscute a au avut influent& In tot Occidentul, mai ales In Franta. In etica. a formulat teoria utilitarismului: tot ce Mitreste suma de bine pentru individ este util. BENTU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Cimpu. BEOGRAD, numele capitalei Jugoslaviei, pe care not ne-am deprins a-1 scrie Belgrad: pp- acest cuvint.

BE9TIA, tinut 81 Greciei vechi; astAzi for -

meazA, cu Attica, o prefectura. a statului grec. BERANGER [beranje] PIERRE ( *1780 t 1857), cunoscut prin can(onetele sale cu spirit satiric social $i politic. In romaneste s'au tradus ai s'au imitat clteva de cAtre Gr. Alexandrescu, mai tlrziu

Iosif Vulcan $i N. Orasanu; dar mai nurneroase traduceri a publicat P. V. Grigoriu In Convor-

biri literare" $i In timpul dill urmA Teodor Naum

In Drum drept".

BERARIU ARTEMIU (*1834t1922), preot gl scriitor roman din Bucovina. A ocupat functiuni In administratia bisericeascA, a publicat clteva brosuri cu subiecte religioase $i un mare numAr de

articole in reviste $i ziare, Intre can si Candela", la care a colaborat regulat de la 1883 pina la 1895.

BERARrU IOAN ( *1846 11895), preot sl scriitor

roman din Bucovina. A publicat poezii, articole istorice, cum $i brosuri cu subiecte bisericesti in romaneste $i nemteste.

BERBRIA, lntinsa regiune In Africa septentrionalA in care s'au format mai tirziu statele Maroe, Algeria, Tunis, Tripolis. BERBE TI, (D corn. rur. jud. Maramures, plasa Suettag. ¶ C) c. r. jud. Vilcea, pl. Oltetu. BERCA, manastire jud. Buzau pe riul Buzau; fundatb. In 1694 de Mihalcea Cindescu. BERCNI 0 corn. rur.

.

jud. Prahova, plasa Cimpu. Berber. C) c. r. jud. llfov, pl.Vidra. BERCHEZOAIA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Somcuta-Mare. BERCI9ITJ, corn. run. jud. Arges, plasa Oltude-Jos.

BRCSENYI NICOLAE coNTE ( '1664 11726), ge-

neral ungur, a luat parte la luptele din jurul Budei (1686).

BVRCU, corn. rur. jud .Satu-Mare, plasa Satu-

Mare. BERCZY KAROLY (1821 t1867), scriitor ungur, a publicat poezii si traduceri din Dickerit $i Irwing. BERDESCU ALEXANDRU ( *ca.1833 t1871), corn-

pozitor roman, elev lui A. Flechtenmacher ; culese si publica un mare numar de arii populare. BEREA, corn. rur. jud. SAlaj, plasa Carei. BEREASA, corn. rur. jud. Vaslui, plasa Movilalui-Burcel.

1524

www.dacoromanica.ro

BERECHIU, 0 corn. rur. jud. Bihor, p1. Cefa 2 0 c. r. jud. Arad, p1. Ineu. BEREGSAUL-MARE, corn. rur. jud. Timis-

Torontal, plasa Chisoda.

BERENDEIU, pretendent la tronul Moldovei, ucis in lupta de la Baia (1465).

BERENGER RENE (1830t1915), om politic

francez, autorul legit care-i poarta. numele, bazata pe principiul suspendarii pedepsei ce s'ar cuveni celui ce e judecat pentru prima gresala. Membru al Acad. de stiinte morale $i politice. Cunoscut $i

prin lupta contra imoralitatii sub diferitele forme sociale.

ei

BERENI, corn. rur. jud. Mures, plasa Miercurea-Nirajului. BEFIE§TI, 0 corn. rur. jud. Putna, plasa Sascut. ¶ ® c. r. jud. Covurluiu, statie c. f. linia Bir-

ladGalati. ¶ o sat jud. Dorohoiu. ¶ ® sat jud. Iasi. ¶ ® sat jud. VlIcea. ¶ ® sat jud. Mehedint.i.1 0 sat jud. Gorjiu. ¶ ® sat jud. Vlasca. ¶ ® deal jud. Mehedinti. 8) plrau jud. Bacau. ¶ (4) B.BIST1UTA, c. r. jud. I3actiu, pl. Bistrita. ¶ 0 B.TAZLAU, c. r. jud. Bacau, p1. Tazlau. BERETEU, rlu In Transilvania; unit cu Crisul-repede se varsa In Cris. BEREVOESTI, 0 corn. rur. jud. Muscel, plasa.

RIul-Doamnei. ¶ 0 B.-UNGURENI, C. r. tot acolo.

BEREZNI, corn. rur. jud. Falciu plasa Falciu; 2690 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Falciu.

BEREZINA, 0 rlu In Rusia, lung 525 km., se varsa In Nipru; unit cu Dvina printr'un canal

care leaga astfeL Marea Neagra cu marea Baltica; vestit prin victoria lui Carol xu (1708) si prin In-

frIngerea armatelor lui Napoleon I In 1812; In 1920 lupte Intre Polonezi si bolsevici. ¶ 0 corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Decebal; 2610 loc. BERGEN, oras $i port In Norvegia Intemeiat In 1070 de regele Olaf; punctul de adunare al refugiatilor roman!, In timpul ritzboiului mondial, spre a trace In Anglia $i In Franta. BERGLER $TEFAN (1680 ca.t 1738), sas din Brasov, filolog, autor al editiilor clasicilor greci

din Lipsca $i Hamburg; In 1722 a Post chemat In Bucuresti ca profesor si a murit acolo. BERGNER RUDOLF (*1860) scriitor german, a facut studii interesante si obiective despre Romariii din Transilvania (Siebenbargen, 1884), *i despre Romani In genera (Rumanian, Land and Leute), 1887. A cercetat la rata locului viata Motilor. BERGSON HENRI (1859), filozof francez, pro-

fesor la College de France, membru al Acad. de stiinte morale; cauta sa larnureasca unele confuziuni ale metafizicei printr'o analiz& mai profunda

a fenomenelor constiintei. Opera pr.: Incercare asupra datelor imediate ale constiintei (1889); studii asupra risului (1900). In 1928 i s'a decernat premiul Nobel pentru literature. BERHECIU, corn. rur. jud. Tecuciu; statie c. f. Intre Tecuciu Blrlad. BERHOMETE-PE-SIRET, corn. rur. jud. Storojinet; statie c. f. BERINDEI ANTON {*1838 t1899), general ro-

man. Dupti studii la Metz, a devenit locotenent (1862); colonel In 1877, a luat parte la razboiu asezInd podul peste Dunitre; general In 1885, general de divizie In 1895. Ca inspector general al geniului, a condus lucrarile pentru fortificarea Bucurestilor. Secretar general al Ministerului de rilzboiu, apoi ministru (1896-1899). A Infiintat

revista Romania militara, In care a publicat multe studii si cercetari.

BERINDEI DurarrRu (*1832 t1884), arhitect

roman. A studiat In Paris, s'a ocupat cu studii asu-

pra chestiilor de arta, de inginerie urbanistica, de istorie special& si a Post unul din Intemeietorii Revistei Romane" (1861) cu A. Odobescu si altii. BERINDEI ION (1871 .11928), arhitect. Dupa

ce a absolvit scoala de poduri din Bucuresti, a invatat arhitectura In Franta. IntorcIndu-se In tart, a lucrat multe constructiuni, cautind sii.

modifice stilul bizantm d/ndu-i un caracter ro- BERmanesc. Se citeazh: casa generalului Anion, palatul lui G. Gr. Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, hipo- BER dromul de la Blineasa. In 1900 a organizat sectia arhitecturii la scoala de bele-arte din Bucuresti. In 1906 a organizat expozitia din Parcul Carol. BERISLAVESTI, corn. rur. jud. Arges, plasa Oltu -d e-Sus.

BERKELEY GEORGE (1684 t1753), filozof en-

glez, episcop In Irlanda; adversar .al materialismului $i al necredintei, sustine ca fenomenele naturii slut un fel dp cuvInt al lui Dumnezeu prin

care ne conduce vointa. Efectele acestor fenomene formeaz& obiectul stiintelor naturale; cauzele lor,

obiectul teosofiei. Opera pr.: Tratat asupra principiilor cunostinfei omenesti (1710). BERLESTI, corn. rur. jud. Braila, plasa lanca.

BERLIN, oral capitala Prusiei si a statului

Germaniei; 4.000.000 loc., socotind si Charlottenburg $i suburbiile. Mare desvoltare industrial& si culturala.: universitate q,i alte scoli superioare, biblioteca, muzeuri, etc. Oras vechiu: se pomeneste

din 1240. Dintre faptele istorice importante petrecute aci putem vita: a adapostit peste 7.000 de protestant! goniti din Franta In sec. xvii dup& revocarea edictului de la Nantes; a lost ocupat trei ani de Francezi (1806); a Post sediul congre-

sului european In 1878, care a regulat chestia Orientului; In 1918 s'a produs revolutia care a rasturnat imperial $i a stabilit regimul republican. BERL/0Z Loam (1803 t 1869), compozitor francez, a introdus In instrumentatie efecte necunoscute pin& atunci; a scris simfonii dramatice $i opere: Romeo si Julieta, Osindirea lui Faust, cape d'operh a sa, o simfonie funebra, etc. BERLISTE, corn. rur. jud. Cara .5, plasa Racasdia. BERMVDE, insult'. In Oe.eanul Atlantic (America-de-Nord

apartine Angliei. BERNA (fr. BERNE, germ.

L. Berlioz.

BERN,, ora$ In Elvetia, capitala confederatiei; 90.000 boo. Are o msreata catedrala.

Intel) groaph din centru se tin totdeauna vii citiva ursi, ursul fiind marca orasului si cantonului.

BERNADOTTE JEAN BAPTISM ( 1764 t 1844 ),

sergent In timpul marei revolutii, ajunse general, ambasador al Frantei la Viena, maresal al Frantei

(1894), print de Ponte-Corvo, ales $i proclantat rege

al Suediei $i Norvegiei sub numele de Carol xiv (1810), lupta (1812) alaturi do alti suverani contra lui Napoleon; el a intemeiat dinastia care domneste $i azi In Suedia. BERNARD CLAUDE ( "18131-1878), medic, fizio-

logist francez, profesor la Sorbona, la College de France, membru al Academiei, senator, etc. Studia fenomenele chimice ale digestiunii, formula o teorie a diabetului, descoperi rolul nervilor vasomotor!, studio efectele otravurilor $i ale anestezicelor, puse baza fiziologiei generale.

BERNARDIN DE ST.-PIERRE JACQUES

HENRI (1737t1814), scriitor francez, autorul vestitului roman Paul si Virginia (1787), care zugraveste iubirea a doi tineri inocenti In .mijlocul

unei naturi admirabile; tradusa In toate limbile culte; la not s'a tradus prima data In 1838 (publicata In Iasi), apoi In 1872 de Pelimon, pe la 1892 de Durnitru Stancescu (Bibl. p. toti), etc. Alte opera: Armoniile naturii (1796), Coliba indiana (1790), tradusa In romaneste prima data de Asachi In 1821, mai tlrziu de I. Busnea, de I. Mihalcescu (1908), etc. BERNARDO SAN, munte In Alpi.

BERNAT -LENDWAY

ALFRED

NICOLAUS

(1836t1924), originar din Agram, a studiat la Viena, Dresda, a Post chemat In Romania in (863 de guvernul roman prin d-rul Davila si a lost numit chimist legist si, apoi profesor de ebimie la

1525

www.dacoromanica.ro

de medlein& $i farmed, A Infiintat insBER- $coala titutul de chimie. Membru onorar al Academiei BEZ Romane (1908). BERNHARD SARA ("18441-1923), actrit fran-

cez. vestita. A fost de multe on cu trupa In taxa noastra $i a jucat multe piese.intre cari $i Aiglon" de Rostand. BERNSTEIN HENRY ('1876), a u tor dramatic francez. Si-a asigurat succesul prin actiunea binecondusa, avind scene de o mare vigoare $i adesea

de o violent& care impresioneaz& nervii spectatorilor: mai tirziu a Inceput sa dea mai multa atentie studiului caracterelor .La not s'au jucat multe din piesele lui (Samson, Vijelia, Ho(ul, Seeretul, f. a.). BERT PAUL -( '18331-1886), fiziolog francez, pro-

fesor la Universitatca din Paris, deputat, ministru

Instructiei, guvernator In Anam $i Tonkin; studia influenta schitnbarii presiunii barometrice asupra fenomenelor vitale, lam cercetari asupra compozitiei sIngelui. BERTEA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Var.bilau : 2950 loc. BERTE§TI-DE-JOS, ® corn) rur. jud. Braila, al

plasa Viziru ¶ ® B.-DE.SIIS, c. r. tot acolo. BERTHELOT HENRI( 18611-1931), general francez. A facut parte din statul major al armatei in razboiul mondial; In 1916

a lost trimis Impreuna cu o misiune military In Romania $i a reorganizat armata noastra

Tazlau. Aci a fost o manastire. Se pastreaza

biserica veche. BERZVNTU, corn. rur. jud. Back' ; aci se afla

o biserica Intemeiata de Bogdan-Voda, Domnul Mold ovei.

BES-GHIOZ, corn. rur. jud. Tighina, plasa

Ciadir-Lunga: 2232 loc.

BESSEMER HENRY ( '1813 t 1898 ), inginer en-

glez. A descoperit un nou procedeu pentru fabriearea otelului, care-i poarta numele $i care a revolutionat industria metalurgica. BESSENYEI GEORGE (*1747 11811), poet It prozator ungur. BE$ENOVA-NouA §i B.-VECHE, comune rurale jud. Timi$-Torontal plasa Chi$oda; prima cu 2424 loc., a doua cu 6601 loc. BETHLEN FARRAG ( '1648 1.1679), cancelar al

BETHLENGABOR(GABRIEL)( "1580 t 1630), p rinci-

pe al Transilvaniei; lua parte la razboiul de 30 de ani contra Austriei $i se proclarna rage al Ungarici.

nind-o In situatie de a respinge a doua serie de

ataciin inimice. Dupa Incheierea armistitiului, a plecat In patria sa $i a luat parte la operatluni importante In

BETHLEN JANOS ("1613 ric. Op. pr.: Rerum Transyivaniae lihri IV (1666). 11678), om politic ungur $i isto-

BETHLEN ISTVAN (STEFAN)

mut inuarea razbobilui. Dupaspargerea frontului de la Salonic, a venit din nou In Romania $i

(t1648), guvernator, apoi principe al Transilvaniei (1630 .

BETHMANN-HOLWEG

a putut sa intre In Bu-

THEOBALD (-1856 11921), om po-

Berthelot Henri.

cure$ti In ziva de 8 Noembrie 1918 insotind pe Suveranii noltri. Dupa In-

cheierea pacii, Parlamentul 1-a declarat cetatean roman $i i-a daruit o mo5ie In plina proprietate. De atunci venea mai In fiecare an $i locuia citva timp la proprietatea sa, fiind totdeauna inconjurat de dragostea obfleasca. Membru onorar al Academiei Romane (1926). Prin testament a lasat Academiei toata averea lui din Romania. BERTHELOT [berth)] MARCELIN ("1827 t1907), chimist francez si orn politic; profesor la College de France, senator, ministru, membru al Academiei. Facu studii asupra reproductiunii artificiale; descoperi acidul persulfuric; stabili principiile unei ramuri noun de $tiinta.: termochimia. Centenarul nasterii lui a fost sarbatorit $i la not prin adunari de speciali$ti $i prin conferinte puNice.

BERTHELOT, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Hateg. BERTHIER,trimisul regelui Frantei Henric III ca sa Insotmasca pe Petru Cereal piny In Muntenia $i sa cerceteze starea de lucruri din aceasta tarn. BERTHOLLET CLAUDE LOUIS ( '1748 11822), chimist. francez, profesor, am politic; facu cercetari asupra combinatiei colorilor, asupra sodei, etc. [ b ertilo" ]

ALPHONSE

( '1841

t1914), antropologist $i demograf francez, triterneietorul serviciului antropometric. BERTQLDO

BERZOVIA, ® corn. rur. jud. Caras, plasa

Boca. ¶ ® static c. f. linia Timi$oara-Re$ita. BERZSENYI DANIIL (17761-1836), poet liric ungur. BERZUNTI, corn. rur. jud. Bacau, plasa

Transilvaniei Ii istoric. Opera pr.: Historia de rebus transylvanicis.

retrasa In Moldova, pu-

BERTILLON

BERZELIUS LOAN IACOB BARON ( '1779 1-1848),

chimist suedez, unul din interneictorii chimiei organiee, inventatorul formulelor chimice prin analogie en algebra. BERZENCZEY LADISLAU ('182011884), om politic ungur, a propus In 1847, In dicta din Cluj, unirea Ardealului cu Ungaria.

litic german. Devenind cancelar al imperiului dupa. Billow, a Bethlen Gabriel. condus afacerile publice In tim-

pul razboiului mondial pin& In 1917. E vestit prin cuvintele adresate ambasadorului englez,

care protesta contra Incalcarii teritoriului Belgiei: Anglia nu poate face razboiu pentru un petec de hirtie" ( = tractatul de neutralitate a Belgiel, semnat $i de Germania). BETIA DE OUVINTE, titlul unei scrieri a lui Titu

Maiorescu, prin care critics activitatea scriitorilor din Bucure$ti can colaborau la Revista contemporana" si altele, adversare ale Convorbirilor literare". BETLEEM ( = VICLEIM), ora$ In Palestina. Aci s'a nascut David Ii lisus. BEUCA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa BaInt; statie c. f. Coste$H-Ro$iori; 2205 loc. BEUST FREDERIC FERDINAND CONTE ("1809

11886), om politic german, ministru In Saxonia, In-

temeietor al uniunii statelor secundare germane

spre a se ImpotriviAustriei $i Prusiei. In 1866 Saxonia aliata cu Austria fu batuta de Prusia la Sadova.

Atunci In chemat In serviciul Austriei Ii fu unul din organizatorii dualismului austro-ungar. Can.celar (1868), avu ideea sa intervie contra Prusiei In 1870), dar nu fu ascultat. Demisionat In 1871, fu numit ambasador la Londra. BEX [be], statiune balneara In Elvetia (cantonul Vaud), are o veche saline. BEYLE w S'TENDHAL.

si BERTOLDINO, personagii dintr'o po-

vestire populara, care

pornind din Talmud,

s'a raspIndit la diferite popoare. S'a gasit $i la

not un manuscris din 1779 In posesiunea d-rului Caster $i o tiparitura din 1836 Sibiu. BERVENI, ® corn. rur. jud. Satu-Mare; 2.430 loc.; statie c. f. ¶ ® c. r. jud. Salaj, plasa Carei; 2241 loc.

BEYMIT, oras in Turcia Asiatics (prov.

Siria), port la Mediterana; 140.000 loc. BEZA MARCU (*1883), scriitor roman. Roman macedonean. Consul al Romaniei la Londra. Membru corespondent al Academiei Romane. Conferentiar la King's College In Londra. A publicat: De la noi, 1903, Pe drumuri, 1914 (in care se oglin-

1526

www.dacoromanica.ro

deste viata Aromanilor) ; In limba engleza: 0 pri-

vire generald asupra poparului qi literaturii romdne, cu prefata de M. Caster, 1920; 0 colec(ie de proverberomlinesti alese, 1921 ; apoi studii asupra

literaturii engleze. BEZDEAD, 0 corn. rur. jud. D/rnbovita, plasa Pucioasa. ¶ O corn. rur. jud. Some*, plasa Girbou.

BEZID, 0 corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Sln-

georgiul-de-Padure. 'r 0 B. -NOU, c. r. tot acolo.

BEZNEA, corn. rur. jud. Bihor, plasa Bratca. BHUTAN, stat In Asia, tributar Angliei, a*ezat la poalele muntilor Himalaia, udat de afluentii Brahmaputrei. Supr. 46.000 km. p., 350.000 loc. Cap. Punakha. BIANU ioAN (*1856), profesor $i istoric literar roman. Originar din Transilvania, a venit de Una'. In Bucure*ti, unde a Merit studii superioare, pe cari

le-a terminat la Milano *i la Paris. Profesor la licaul Sf. Sava (1881), profesor de istoria literaturii romane la Universitatea din Bucuresti (1902), s'a retras la pensie In 1928, dupa ce a Post ales decan In mai multe rinduri. Bibliotecar al Academiei, a devenit membru In 1902 (discurs de receptie despre limba literani romaneascd, 1904), mai tIrziu secretar general *1 pre*edinte (1928). A publicat texte vechi romelnesti (Psaltirea scheiana, Psaltirea

In versuri a lui Dosofteiu, Predicate lui Antim, Manuscrisul de la feud), lucrari de bibliogralie (Intre cari importanta este Bibliografia romdneascd veche 1508-1830 cu N. Hodos $i Catalogul manuscriselor din bibl. Academiei), culegeri de folklore (Medicina babelor cu Dr. Obedenaru), numeroase rapoarte despre carti $i despre misiuni In diferite centre (Calatorii In Polonia, despre documente din Venetia, despre arhivele din Stockholm), studii asunra rnultor chestiuni de literature (Poezia satiric& la Romani, Literatura rom. In sec. xix, etc.), biogra fii (A. Laurian, Cipariu). A Post deputat In citeva legislaturi, acum e se-

nator ca reprezentant al Academiei. A lost membru In Consiliul permanent al Instructiei.

.BIARRITZ, ora* In Franta, static balneara,

port la Oceanul Atlantic, 19.000 loc. BIAS (sec. vr. a. Chr.), filozof grec. Locuind In

Priene, cind locuitorii se gateau sa paraseasc& orasul de frica Per*ilor, el plecd Yarn nici o preglitire, zicind cuvintele ramase celebre: Toate ale mele le port cu mine. BIBESCU ALEXANDRIf (*1841), fiu al domni-

torului Bibescu, a studiat In Paris $i acolo a trait, publicInd In limbs franceza poezii, proza poetic& o lucrare critica asupra versificatiei (Question du vers francais, 1893). BIBESCU DIXITRIE ( *1750 +1831), mare vornic

In Muntenia din 1811, deveni mare logofat In 1821 $i avu rol politic Insemnat sub Grigore Ghica (1822-1828). Casatorit cu Ecaterina Vacarescu, a avut 3 fii: eel mai mare Barbu, devenit domnitor (44- Stirbeitt), al doilea George, domnitor (ow Bibescu G.), al treilea Joan, $i o flied. BIBESCU GEORGE ('1805 t1873), domn

al

Tarii-Romane*ti, 1 Ianuar 184225 Iunie 1848. A facut studii la Paris, a ocupat functiuni importante In timpul administratiei rusesti a lui Kiselef. Dup& suirea pe tron a lui Alexandru Ghica (1834), a trait mai multi ani In strainatate al, Intorclndu -se, a lost ales membru al Obstestei Adunari *i a cornbatut actele domnitorului. Ales domn pe viata In 1842, s'a instalat

Cu mult fast, purtInd costumul lui George Bibescu, Mihaiu Viteazul. Ceremonia aceasta Doinnitorul

a Post cintata de C. Aristia In poe-

Munteniei.

ma Printul Roman". In timpul domniei lui s'au desrobit Tiganii, s'au facut In Bucuresti *i In jur oarecari lucrari de edilitate $i s'au desfiintat vamile Intre Moldova $i Muntenia; dar s'au produs $i multe agitatiuni, cari 71 obligara sa disolve odata Adunarea Obsteascal opozitiunea reprezentat& *i de unii din boerii marl *i de cei cu spirit

liberal se manifesto, Intre altele, cu prilejul pro- BEZiectului de concesiune a explorarii $i exploatarii minelor care o societate ruseasca. Atunci scrise BIB

Heliade tabula Mace*ul It florile" (1844). Dupa proclamarea constitutiei la Islaz, el prirni propunerea de a o sanctiona, dar abdica dupa doua zile *i pleca din tara. A mai revenit In tars In 1857 ca membru al divanului ad-hoc si apoi a candidat In 1859 la trorful Munteniei, dar si-a retras candidatura laid de dorinta Adunarii elective de a da voturile lui Alexandru Cuza, pentru a realiza astfel unirea principatelor. I.

BIBESCU GEORGE ( *183411902), fiu al Dorn-

nitorului. Studia. In Franta, deveni ofiter francez *i participa la expeditia din Maxie *i la razboiut din 1870 Ca scriitor, a Post ales membru corespondent al Academiei de stiinte *i membru asociat al Institutului (1897). Academia franceza a premiat lucrarea sa .Retraite de six mine. Cele mai

multe lucrari ale sale sint salsa In frantmze*te. Ele se ocupa sau de chestiuni istorice privitoare Sedan, 1872; Prisonnier, 1899) sau de fapte din

la evenimentele la cari a participat (Bel fort; Reims,

istoria Romanilor (Neofit, Metropolite de HongroValachie, 1894; Reponse a Mr. Xenopol, 1895), Intre cari este o mare lucrare ziespre dornnia tatalui sau (Le refine de Georges Bibesco, 2 vol.) tradusa *i In romaneste *i premiata $i aceasta de Academia Franceza. Starile politice contimporane din tar& 1-au preocupat *i asupra for a publicat citeva lu-

crari de studii sau de polemics (Histoire d'une frontiere, 1883; Avant, pendant, apres, historique de la participation de la Roumanie a t'exposition universelle, 1890; Reponse au calomnies de Mr. J. Bratiano). BIBESCU IOAN, Boer roman, Irate cu Domnitorul. A Post ministru In Muntenia Intre 1849

1853.

BIBESCU MARIA, sotia a doua a Domnitorului George Bibescu. Nascuta Ghica (t1859).

BIBESTI, corn. rur. jud. Gorj, re*edinta, plasa Gilortu; statie c. f. SCUT BIBICESCU LOAN ('1849 t1924), ziarist *i economist roman. A colaborat doisprezece ani la Romanul" lui C. A.

Rosetti, mai tirziu a scos ziarul Unirea" fii Telegraful ro-

man". A Post consilier comunal Maria Bibescu. al Capitalei (1879), ajutor de Napa un almanah din

primar (1883), a luat parte la 18471 constituirea *i administrarea mai multor societati economice; a lost apoi director al Bancii Nationale a Romaniei. A publicat: Mi4carea popora(iunii in Romdnia, 1880; Embaticul, 1881; Cercetdri asupra crizei $i cauzelor ei, 1885; Cestiunea agrard, 1907, cum $i o colectie de poezii populare din Transilvania, 1893. BIBLIA (cartea prin excelenta: gr. 13:8),lov), cuvInt Intrebuintat de prin sec. iv ca ss exprime totalitatea cartilor sfinte vechi $i noi, attic& Vechiul $i Noul Testament. V. T. s'a scris In limba ebraica, apoi In greceste $i latine*te. Textul grec zis Septuaginta (fr. Septante), fiindca fu tradus de 70 de colaboratori, dateaza din timpul Ptolomeilor (sec. in). Textul latin zis Vulgata e atribuit Sf. Ieronim (sec. iv). Ortodoqii au ca text oficial Septuaginta, iar catolicii Vulgata, recunoscuta la conciliul din Trenta (1546). Vechiul Testament cuprinde: 1. Legea (evreeste: Thora); 2. Profe(ii (Nebiim), 3. Hagiograful (Ketubim), fiecare cu multe sublmpartiri. Noul Testament: Evangheliile, Faptele Apostolilor, Epistolele Apo stolilor, Apocalipsul Sf. loan Bogoslovul. Cele mai

vechi texte biblice romanesti slut din sec. xvi : parti mai ales din N. T. (Evanghelia, Apostolul) $i din V. T. (Psaltirea, Facerea). Prima editie cornpieta este Biblia lui $erban, Bucuresti, 1688; dupd

care urmeaza: Biblia lui Samuil Micu (Blaj,

1795), Biblia din Petersburg (1819), Biblia lui

1527

www.dacoromanica.ro

BIH-Filoteiu (Buzau, 1854-56), B. lui $aguna (Sibiu, Biblia lui Re liade, numai inceputa BIN 1856-58), (Paris, 1858 , Biblia Sf. Sinod (Bucuresti, 1914). BICA, corn. rur. jud. Cluj, plasa Huedin. BICALATU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Huedin. BIC4Z, ® statie balneara. jud. Odorheiu; 12 km. de gara Agustini; ape carbo-gazoase ji cu litiu. ¶ ® c. r. jud. Salaj, plasa Supurul-de-jos. 0 c. r. jud. Neamt, plasa Piatra. ¶ 0 B.-ARDELEAN, c. r. tot acolo; 9520 loc. BICFALAU, com. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Ozun.

BICHAT [hip] FRANCOIS (*1771 11802), ana-

tomist francez, medic, profesor. Prin cercetarile sale asupra membranelor, fu unul din Intemeietorii anatomiei si ai istologiei.

BICH'S, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa

Tlrnava-S in-Mart in.

BICSAD, 0 statie bal near& jud. Satmar; bicarbonat de sodiu si pucioasa; statie c. f.; ling& sat o

manastire de calugari basiliti fundati de Arhim. Isaia In 1649. ¶ 0 c. r. jud. Trei-Scaune, plasa Sf. Gheorghe. BIDASSOA, fluviu ce desparte Spania de Franta, se varsa in golful Gasconiei. BTDERMANN HERMANN

(.18311'1892), jurist austriac profesor, a publicat multe lucrari de statistica, Intre cari si despre Romanii din imperiul austriac (1877).

B IEL A VILEELM

(.1782

sesti.

BILLECO CQ ADOLPBE, diplomat francez; In 1839 agent at Frantei pe ling& Domnul Al exandru Ghica. BILLOT JEAN BAPTISTE ('182811907), general

si om politic francez. A participat la campardile

din Algeria (1858) $i la expeditia din Mexic (1867),

s'a distins In razboiul din 1870. Senator, ministru de razboiu (1882), membru In consiliul superior al armatei, din nou ministru (1896), dotlnd armata cu tunul de 75 (1898). BTLTU $TEFAN (*1814 11896), preot roman si

protopop, apoi prepozit capitular la Gherla.

BIMBASA-SAVA, Grec adus In tarile ro-

mane de un Domnitor fanariot (probabil Mavrogheni) ca sef al gardei de arnauti si care a avut rol

important In primele doua decenii ale sec. mac $i a lasat In mintea poporului amintirea unui om stralucitor prin bogatia, luxul 5i curajul sau. Din toate povestirile al faptele istorice cu privire la

acest personaj a fault I. Peretz o piesa Bim-

basa-Sava", jucat& pe scetaa Teatrului National din Bucuresti.

BINDER GEORGE ( *1784 11867), teolog sas,

profesor $i director de scoale, episcop al bise-

unele despre Bucovina (1876)

11856), astronom german, a

BILICENI, corn. rur. jud. Barti, plasa ChisBILIESTI, corn. rur. jud. Putna, plasa Mara-

careni.

yew. 41I.

descoperit o comet& care-i poarta numele. Sterna jud. Bihor.

BIERTAN, corn. rur. jud. plasa Medial. Aci sint vii multe; Tirnava-Mare, 2279 loc.

ricei evanghelice din Transilvania. BINELE PUBLIC, ziar politic, Bucuresti, 17891882; sustinea ideile partidului conservator. BINET [bine] ALFRED ('185711911), medic, psiholog francez. Colaborator al lui Charcot, a Post director al laboratorului de psihologie fiziologica din Paris, a studiat o serie de probleme de cea mai mare important& $i a publicat lucrari asupra lor: Psihologia ralionamentului (1886), Psihologia calculatorilor si a juccitorilor de sah (1894), Psiholo-

BIE$TI, corn. rur. jud. Or-

.... ti

heiu, plasa Chiperceni. BIGARI, corn. rur. jud. Cara;;, plasa Moldova Noua.

7

BIGHIGIU, corn. rur. jud.

Nasaud, plasa Nasitud.

....?

BIHOR, 0 jud. In Crisana;

(1929); are 32 cooperative de consum si desfacere Si 4 cooperative pentru exploatarea de paduri t1925). ¶ ® statie c. f. jud. Bihor. ¶ 0 munti In jud. Bihor (Carpatii apuseni), avind mai multe virfuri importante:

V1 'ddeasa 1850 m., Bihor 1850 m., Muntele-Mare 1827 m. BIHORTE NI, corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Ocland.

> !1'

e

-9

t. T

....-... A PL.MARGHITA

1r

\\

0 Salard

PL. SALARD

1

l,. .

...

\

NI-

I

/,..-

/

9

\.

z 1

4.1

.

i'..,

Tileagd/

1

1e§:Iss),,,

jileagdi

ao

T,0011

CE

\ .,...s

I es

i'- ____-:-

-----z-N.

sPL.TILEAGIV L. A L

'-'-'

,

)

.r...

/pL.

k

..._.-..

S

1

f Left

4., u;

i

PL.B RATCA

/° ,0.1 r

....

Ceina

lr

,,,.11./

I..."I

EICA

1

I

......--,

I

c:

s -,

,,

PL. BEI U §

BILA, CD corn. rur. jud. Vlasca,

plasa Calugareni. ¶ ® c. r. jud. Cernauti, plasa Cosmin. BILiLCU GEORGE (1852

. ".1 i : ---.

.4.

1

r 1

11926), profesor de stomatologie

la Universitatea din Cluj, nascut In Maramuresi a profesat In Budapesta, apoi In 1918 a venit la Universitatea din Cluj.

..4 .......,

Marghita

ACUENI I

1

cap. Oradea; 7897 km. p.,513.868 loc. (1923 ; are 14 plasi 3 corn. urb. si 416 corn. rur. (1926) ; face parte din circ. Curtii de

Apel din Oradea; are 408 scoale primare rurale si 10 urbane

o Ivy sacued;

1

Is,

Ja

BILBAO, oral si port In Spa-

P L. BELIu j oB el iu

...

...

BEI1.1q

PL. S ,...........rn 1

nia; 100.000 loc.; industrii multe.

C

BILB OR, corn. rur. jud. Neamt, plasa Ceahlau. BILCA, corn. rur. jud. Ra-

dautd, plasa Vicovelor; 3851 loc. BILCIURESTI, corn. rur. jud. DImbovita, resedinta plasa Bilciuresti; 2556 loc.

BILED, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Periam; 4035 loc.

,

i

.

C

1 ''''''

,A......isl1...(" Va scau

ti

v

i ...-

....14,

\ -.......

....,...,

,1

,--

,...-

' ,...,.1.

c....

',.....

A

1

_2> ,4-1.

1

s Y

6v 09

Harta jud. Bihor.

pia experimentald (1894). Cea mai cunoscuta este: Les idees modernes sur les enfants, care a revolutionat studiile pedagogice B s'a tradus In multe

1528

www.dacoromanica.ro

limbii; In romane$te, de

I.

G.

Marinescu, In

1914-

BIONDELLI BERNARD INo ('180411886), fi-

lolog italian. Opera pr. Atlanta linquistico d'Europa, 1848. A lost membru onorar al Academiei Romane (1871). BIRCIIIS, corn. rur. jud. Severin, plasa BirResedinta plasii.

BiRMANIA, provincie engleza. In Indochina

Occidentala. (Asia); 43.000 km. p., 12.000.000 loc.

BIRMINGHAM, oras In Anglia, vestit prin

fabricile de manufacture; 600.000 loc. BIRTA ELENA, filantroapa romans din Banat; a instituit In Arad o fundatiune, care-i poarta numele, pentru ajutorul studentilor.

BIRTIN, ® corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Avram-Iancu. ¶ ®c. r. jud. Bihor, plasa Bratca. BISERICA ALBA (slrb. Bela Krkva, germ. Weisskirchen),oras In Iugoslavia(Banat) ; 9600 loc. BISERICA ORTODOXA ROMANA, revista oficiala a

Sf. Sinod al Romaniei, Intemeiata In Bucuresti, Octombrie 1874. Public& diverse articole $i desbaterile Sf. Sinod. BISERICA $1 $COALA, revista $colaril si economics,

spare In Arad de la 1877.

BISERICANI, 0 manastire jud. Neamt; 12

km. de Piatra; intemeiata In 1498; statie climaterick 654 m. altitudine. ¶ ® corn. rur. jud. Odorheiu, plasa Tirnava-de-Sus. BISMARCK OTTO PRINT ( *18 15 t 1898), om po-

litic german, ministru In Prusia, reprezentant al ei la Petersburg $i la Paris, presedinte al Consiliului; provoca razboiul cu Danemarca (1864), care pierdu Schleswig $i Holstein; provoca razboiul cu Austria (1866), care fu

lnvinsa la Sadova $i pierdu drepturile In confederatia germanica; provoca razboiul cu

dru-cel-Bun, care este $i Ingropat aici. E $i o bi- 13LN-

de Petru Rams la. 1546. ¶ 0 manastire in jud. Vilcea, intemeiata In sec. xvi ESIR de fratii Craiovesti: Barbu, Pirvu, Danciu si Radu; are odoare vechi de mare pret. ¶ 0 corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Ocolul. ¶ 0 corn. rur. jud. Neamt, resedinta, plasa Piatra. ¶ ® ora$ serice zidita

cap. jud. Nasaud, 15.000 loc. Stripe c. f. Tirg In ziva de 17 Maiu, 27 August. BISTRITA-BIRGAULUI, corn. rur. jud. Nasaud, plasa Blrgaului. BITA, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Ozun. BITINIA sau BITHYNIA, in anticitate regat In Asia Mica. Ora pr. Prusa (azi Brusa), Nicomedia (Nicea). BITOLIA. (= BETULE, ZiS $i MONASTIR), ora$ In

Iugoslavia; cu 5.000 loc. Era un centru aromanesc puternic. Avea liceu $i alte $coale romane$ti. Este acs $i un consulat al Romaniei. BITTO $TEFAN ( 182211903), om politic ungur, lost ministru $i prezident al Cameral, a fost $i deputat al Abrudului (1870). BIVOL, corn. rur. jud. Dorohoi, plasa Lascar. BIVOLARI, CD tlrg in jud. Iasi, plasa Turia, Infiintat In 1834. ¶ 0 statie balneara, jud. Arges, plasa Olt. BIVOLITA, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Alexandria.

BIZANT (fr. BYZANCE), colonie greaca din care s'a desvoltat 'Drawl Constantinopol zidit de Constantin-cel-Mare. Dupe despartirea imperiului roman In clout). parti (395), Incepe In mod efectiv istoria imperiului bizantin (imp. roman de rdsdrit) care lua cu incetul o fizionomie greceasca, avind

limbs greceascit modificata ca limbs a statului $i desvoltind o arta si o literature proprie.

BIZERTE, oras In Tunisia, port la mare;

12.000 boo, BIZET [bize] GEORGE ( '1838 11875), muzicant

Franta (1870), care fu Invinsti $i pierdu Alsacia $i Lorena; iz-

francez compozitor, autorul operelor: Carmen (1875), Arlesiana,

buti sa intemeieze imperiul german $i so. Incoroneze pe regale

Prusiei ca Imparat, In castelul de la Versailles (1871); devenit cancelarul imperiului, forma alianta cu Rusia $i Italia (1873), apoi tripla alianta cu Austria Prints! 0. Bismarck. $i Italia (1883). Atotputernjc sub Wilhelm I, el avu certuri cu Wilhelm II $i demisionit.

BISMARCK, arhipelag In - Oceania, colonie germana. Din 1921 este administrate de Australia, cu mandat dat de tratatele de pace. BISOCA, corn. rur. jud. Rlinnicul-Sarat, I Ingli muntele Bisoca; descrisa In Pseudokynegeticos" de Odobescu, cap. xr. SISSON ALEXANDRE ( *184811912), autor dra-

matic francez. Opera pr.: Deputatul de la Bornbignac (1884), Surprizele divar(ului (1890), capod'opera sa; Controlarul vagoanelor de dormit (1898).

BISTRA, 0 riu an. al Timisului.1] 0 corn. rur. jud. Turda, plasa Clmpeni. ¶ ® statie c. f. lima 1ngusta dintre Turda $i Abrud.

BISTRBT, corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca.

Port; 3974 loc.

BISTRICIOARA, ® corn. rur. jud. Neamt, plasa Ceahlitu. ¶ 0 rlu, afluent al Bistritei pe dreapta. BISTRITA, 0 riu afluent al Siretului; izvo-

raste In jud. Maramure$, uda. jud. Falticeni (lost Suceava), Neamtu $i Bacau, trace prin tlrgul Iacobeni si Dorna In Bucovina, Brosteni jud. FaltiPiatra jud. Neamt; se varsa In Siret In jos de Bacau. Apele ei curg repede. E navigabila pentru

plute. Navigatia e periculoasa din pricina cotituril or $i cascadelor, din care vestite sint Toancele. ¶ ®rlu afluent al Jiului; izvoraste In muntele Oslea $i uda judetul Gorj; se varsa In Jiu la ditunul Vlrful. ¶ ®rlu afluent al Somesului-Mare. ¶ 0 rlu afluent al Oltului pe dreapta; izvoraste In muntele Briota; uda jud. Vilcea $i se varsit In Olt lIngit Babeni. ¶ ® manastire In jud. Neamt, aproape de Piatra-N., cladita la 1420 de Alexan-

Pescuitorii de perle (1863), jucate si pe teatrele noastre de trupe streine si apoi de trupe romanesti. BICLESU, corn. rur. jud. Me-

hedinti, plasa Dumbrava. Comuna are un spital. BYCU 0 riu afluent al Nistrului, trace pe la sudul orasului Chisinau; lung. 120 km. ¶ 0 lac G. Bizet. jud. Tighina. BIIDEA, 'munte jud. Buzau, comuna Rusavatu. Aci a fost o lupta mare Intre Eteristi It Turci (1821). BILCA, corn. rur,. jud. Putna,plasa Adjud.

BiLDANA, corn. rur. jud. Dimbovita, plaza

Ghergani.

ByLTA, ® corn. rur. jud. Dolj, plasa Filia$1. 0 c. r. jud. Gorj, pl. Vulcan. BIRA, corn. rur. jud. Mure$, plasa Miercurea-

Nirajului. BIRCA, corn. rur. jud. Dolj, plasa Birca; 4447 loc.

BIRCEA-MICA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara,

plasa Simeria. ¶ 0 B. -MARE, c. r. tot acolo.

BIRGAU, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa BIRGHI, corn. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa

Baia-Mare.

Agnita; tirg 16 Maiu, 18 Noembrie.

BIRJOVENI, corn. rur. jud. Roman, plasa

Miron Costin.

BIRLAD, 0 riu afluent al Siretului pe stings. Izvoraste In jud. Roman, uda jud. Vasluiu, Tutova, Tecuciu; se varsa linga satul Serbanesti. Principalii afluentl: Racova, Buga, Tutova, Berheciu, Tecucelul (pe dreapta); Vasluiu, Crasna, Idricea, Birzota,

Barzotelul,

Girbovatul (pe

stInga). ¶ O corn. urb. capitals jud. Tutova, pe riul Birlad; 30.000 loc.; are 13 biserici; un liceu de biteti Codreanu", fundat In 1846, o $coala secundara de fete inf. In 1921 si o $coala.

1529

www.dacoromanica.ro

normaia; tribunal judetean si judecatorie de ocol; B I R_ static c. I. pe linia BucurestiVasluiuImi; BLA oras comercial; Intemeiat prin sec. xii fluid capitala unui mic stat al BIrladului; dim& lutemeierea principatului Moldovei, aci era vama. Pe la 1902 si urm. a Post aci o serioass miscare Mr.& cu citeva reviste ca Fdt-frumos, Florile

dalbe, etc. si dupil razboiu functioneaza o societate literara foarte activa. BIRLADVNI, corn. rur. jud. Hotin, plasa Edinita. BIRLEA PETRU ( *1853 t1927), protopop In Maramures (Berbesti) In timp de 46 de ani, luptator nationalist. BYRLOGENI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Motru-de-Jos.

BIRL9GU, corn. rur. jud. Arges, plasa Dim-

bovnic.

BIRNOVA 0 mlinastire plasa Codrul, jud.

Iasi; Intemeiata de Barnovschi Voevod in 1664. ¶ 0 static c. f. aproape de Iasi pe linia principal& de la Bucuresti.

BIRSA, 0 rlu afluent al Oltului In Transilvania. ¶ 0 corn. rur. jud. Arad, plasa Ineu. $

O static c. f. Intre Ineu si H&lmagiu. ¶ 0 TARAregiune In S-E. Transilvaniei mai mult In

jud Brasov. 1- 0 MEM TII-BIRSEI, Sir din Carpati, care

cuprinde grupele: Piatra Craiului (pisc 2241 m), Bucegi (pisc Omul 2508 m.), Piatra Mare (pisc 1840 m.); pe aici sint trei trecatori: Bran, Timis, Santul. BIRSANA, corn. rur. jud. Maramures, plasa Sugatag; 3472 loc. BIRRAVA, riu afluent al Temesului pe stinga. BIRSANVSTI, O corn. rur. jud. Bacau, plasa Tazlau ¶ ® a. r. jud. Botosani, plasa Stefanesti. 13/BSAU, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Soimus. ¶ ® B. -DE.JOS, c.

r. jud. Salaj, pl.

Cehul Silvaniei. ¶ ® B. -DE .SUS,

c. r. tot acolo. ¶ ® B. -MARE,

c. r. jud. Somas, pl. Ileanda. BiRSEANIT ANDREIU (*1858 t-1922 scriitor si profesor roman in Transilvania.

Dupa studii superioare la Viena si la Munchen. a Post numit profesor la scolile roma.-

nesti din Brasov (1881), a lucrat pentru propasirea opera- Andreiu Birseanu. lor Asocia(iunii Transilvane. Membru corespondent al Academiei Romane (1902), apoi membru activ (1908), a continuat sa publice diferite scrieri. El este autorul poeziei, care a Post un fel de imn al scoalelor romanesti: Pe-al nostru steag. A colaborat la Convorbiri literare, Familia, Gazeta Transilvaniei, Lucealdrul. A publicat o colectie de Doine si strigaturi, In colaborare cu U. Iarnick (1885). A scris diferite biografii, studii In limba roman& si german& si N.L.<

o amanuntit& Istorie a fcoalelor din Brasov, 1902. BIRSESCIJ AGATA (*1861), tragedian& romama. Dupa studii in Viena (1889), a Post angajata.

la Burgtheater din acel oral, unde a obtinut importante succese In tragedii cu subiecte antice si moderne. Chemata In Germania, apoi In Rusia, In Ungaria, In America, fu primittt ca o mare artists. La intervalele chid era libels de alte angajamente a vault de mai multe on In tar& si a jucat pe scena Teatrului National din Bucuresti si apoi In diferite orase. Este profesoara. Ia Conservatorul

din Iasi. BYRSVSTI, 0 corn. rur. jud. Olt, plasa Draglinesti. ¶ ® c. r. jud. Gorjiu, p1. Ocolu. 9 0 c. r. jud. Putna, pl. Vrancea. ¶ ® c. r. jud. Arges, pl. Topolog. BIRSOM, corn. rur. jud. Arges, plasa Dtmicei.

BjRZA, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Gingeova. ¶ ® c. r. jud. Romanati, pl. Oltetu. 1 ® c. r. jud. Severin, p1. Or$ova. BIRZ4VA, 0 tom. rur. jud. Clue, plasa Frumoasa. ¶ ® a. r. jud. Arad, pl. Radna.

BTRZESTI, 0 corn. rur. jud. Muscat, plasa Argesel. ¶ 0 c. r. jud. Bihor, pl. Beliu. ¶ ® c. r. jud. Vasluiu, pl. Penes-Curcanul.

BISCA-MARE si BISCA-MICA, riuri, afluenti ai Buzkului. BISCA-PENTELEU, statie balneara. jud. Buzau, 12 km. de Nehoias; 600 m. altitudine.

BTSCOVELE, corn. rur. jud. Arges, plasa

Uda.

BISCOVENI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa

Glavacioc.

BJORNSON

[blOrnson]

BJ OERNSTJERNE

(18321-1910), om politic, poet si romancier nor-

vegian. A contribuit prin propaganda sa la Intarirea ideii nationaliste norvegiene, la despastirea patriei sale de Suedia. A luat premiul Nobel In 1903. Opera pr.: SynnOve Solbakken, povestiri taranesti, 1858; Fata 1

Fi-

pescarului, roman, 1868; Poeme si cintece, 1879, din can s'a

Mat imnul national norvegian; Falimentul, drama., 1877; Peste puteri, drama, 1883. Din scrie---' rile lui s'au tradus In roma.-

neste, afar& de poezii raslete (D. Ciotori in Samanatorul", 1909, 0. Tasla.uanu in Luceafarul",1907, etc.) : Sinnore Solbakken" de A. 0. Taslaoanu

B. Bjornson.

(1908), Un faliment" de Grigoras (B. p. t.) si de Hetrat (1909), Marg", roman, de H. PetraPetrescu (1911), Vcselul $trengar" de D. Ciotori (1910 . BLAB:NITA, riu in jud. Mehedinti, afluent al Dunarii. BLAJ, 0 ora$ in Transilvania, la impreunarea Tlrnavelor, cap. jud. TIrnava-Mica; 3600 loc. (1919); static a. f. spre Dicio-Sinmartin, spre Aiud, spre Copra -Mica. Aici e centrul bisericii unite, resedinta Mitropolitului, este o catedraltt mare cladita in 1749, in care s'a tinut adunarea dela 15 Maiu 1848; pe ling& ea este seminariul teologic, gimnaziul , preparandia, internatul de baieti, etc.; In fata for e o piat& mare; aproape e manastirea Sf. Treimi, unde se gaseste biblioteca si muzeul. Sediul mitropoliei este intr'o veche cladire de castel. Orasul e cladit in jurul unei vechi proprietati nobiliare care a aparlAnut odinioar& (pe Ia 1395) unui Blasius Cserei, de la care pro-

babil vine numele. Mull& vreme a fost un simplu

sat; desvoltarea lui a Inceput de la 1738, cind episcopul Inocentiu Clain (sau Micu) a mutat aci resedinta episcopiei din Fagaras. Prin legea ad-

ministrative din 1926 a devenit capital& de judet. In Blaj este resedinta mitropoliei unite care poarta numeleAlba lulia-Fagara$. La Inceput era numai episcopie; dela 1850 is'a recunoscut titlul de mitropolie. Iat& lista ierarhilor care au condus aceasta. arhidiecesa. (cu data numirii) : Atanasie Anghel,

1701 (ca unit); loan Giurgiu de Patak, 1715 : Ion Inocentiu Micu (Clain), 1730 ; Petra Paul Aron, 1752; Atanasie Rednic, 1764; Grigarie Maior, 1772 ; loan Bob, 1782 ; loan Lemeni, 1832 ; Alexandru Sterca-6uluf, 1851 ; loan Vancea, 1865 ; Victor Mihali, 1892; Vasile Suciu,

1918. ¶ ® corn. rur. jud. Romanati, plasa Testutu. BLAJEVICIU TEOCTIST ( 1807 t1879), mitro-

polit al Bucovinei.

BL.O.JOVA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Buzias.

BLANC munte, vIrful cel mai Malt din Alpi:

4810 m.; pe teritoriul Elvetiei. Acelasi name poarta si un masiv muntos cu o suprafatli de

420 km. p. BLANC Louis (*1811 t1882), ziarist, om po-

litic francez; rol pricipal In revolutia din 1848.

Opera pr.: lstoria revolu(iei franceze. El a formu-

lat un punct de doctrina socialists: Fiecaruia

dupa trebuintele sale, fiecare chip& facultatlle sale".

1530

www.dacoromanica.ro

BLANC LOUIS PIERRE ('186011903), arhitect

elvetian stabilit In Romania. Dupti planurile lui s'au dada In Bucuresti: Ministerul de domenii, Facultatea de medicina, Institutul bacteriologic, s. a., In Iasi palatul Universitiitii, s. a. BLANCHARD [blansar] RAPHAEL ("1857 t1919), naturalist francez. Doctor In medicina.

A lost profesor la facultatea de medicina din Paris. A publicat studii de fiziologie, de anatomic cornparata, de antropologie. A Post membru onorar al Academiei Romane (22 Maiu 1911). BLANDATRA GIORGIO ("1515 t ca. 1590), propagandist religios italian, care a introdussectaunitard In Polonia si Transilvania. BLANK MAURICIU ( '1848 -1-1929), bancher ro-

man. Dupa ce a conlucrat cu Marmorosch, Infiinta

Impreuna cu acesta banca Marniorosch-Blank" (1874), transformata mai tirziu in societate anonima (1905)

BLANQUI AUGUSTE ( '1805 11881), om poli-

tic francez; conducator al revolutiei din 1830 si 1848, unul din sefii Comunei din 1870; e un precursor al comunismului.

BLARAMBERG NICOLAE MORET ( '1837 f 1896),

advocat si om politic roman. A studiat In Rusia, a Post magistrat, ajunglnd procuror la Curtea de Casatie (1864). Retraglndu-se, s'a dus In Franta unde a studiat dreptul si revenind s'a ocupat cu advocatura si politica. A Post de multe on deputat,

a lucrat la rasturnama lui Cuza, a sustinut gu-

vernele conservatoare si a combatut In multe iniprejurari pe Ion Bratianu, iar la retragerea guvernului liberal, a cerut si sustinut darea in judecata in discursul rostit in timp de patru sedinte. A publicat scrieri de natura politica si citeva Incercari

literare. BLARAMBERG VLADIMIR ( *1811 t1846), ofi-

ter belgian trecut In Rusia si de acolo In Munte-

nia pe la 1828. Doblndind gradul de colonel, a lost

adjutantul Printului si a ocupat si funcpuni ingineresti (sal inginer al Statului, inspector al do-

nneniilor) cum gasim In Almanahurile oficiale intre 1836-1840.

BLASCO IBANEZ VICENTE (' 1867 1-1928) romancier spaniol. Din operele lui s'au tradus In romaneste: Coliba blesternald (di' V. Demetrius, f. a.); imprumutul raposatei (1924); Un so( celebru (f. a. In Bibl. Lectura);

Urgisi(ii vie(ii (f. a.); Prin Fier si same (f. a.).

BLASERNA PIETRO ('183611918), fizician

italian. A lost profesor la Florenta, la Universitatea din Palermo, director al laboratorului de fizica din Roma. Prezident al Academiei dei Lincei. A lost membru corespondent al Academiei de stiinte din Paris (1910), membru onorar al Academiei Romane (1913). BLAZNAVAT MILIVOI (1826 11873), om po-

litic sirb, a lost ministru sub Mihail Obrenovici si, In timpul minoritatii lui Milan, membru al regentei; mai tirziu, prezident de consiliu.

BLAGESTI, 0 corn. rur. jud. Tutova, plasa Murgeni. Aci slut numeroase vii. ¶ ® c. r. jud. Neamt. plasa Bistrita. BLAJEL, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa

TIrnava-Sin-Martin; tirg 14 April, 29 Iunie, 20-22 Septembre, 11 Noembrie. BLAJENI, 0 com. rur. jud. Hunedoara, plasa Brad. ¶ ® B.-DE-Jos, c. r. jud. Nbsaud, pl. Mocod .11 O B.-DE-SUS, c. r. tot acolo.

BLEICHRODER GERSON ('182211893), mare

bancher german, care a avut rol important In contractarea diferitelor Imprumuturi externe ale Statului roman. BLEJESTI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Gla-

vacioc.; 2828 loc. BLOUET [blue] GUILLAUME (1795 f1853),

arhitect francez, a terminat lucrarile arcului de triumf din Paris. BLUCHER GEBHARD ( '17421-1819), general prusian; prin interventia sa decise victoria de la Waterloo si intra victorios In Paris, unde se purta cu o cruzime greu de Inchipuit.

BLUMENBACH FREDERIC (*178211840), naturalist german, s'a ocupat cu -studii comparative asupra raselor omenesti. BLUNTSCHLI JoHAN ("180S 1-1881), j uriscon-

suit, istoric, om politic elvetian; profesor la Munich, Heidelberg. Opere pr.: Teoria statului (1875), Caracterul si spiritul partidelor politice (1869), Dreptul international (1869).

BOABDIL (sec. xv), ultimul rege maur In

Grenada, gouit din Spania In 1492. BOARTA, com. rur. jud. Tirnava-Mare, plasa

Seica-Mare. BOB LOAN DE COPALNIC ("1739 ) 1830), episcop

roman unit In Transilvania. A studiat In scoalele

iezulidlor din Cluj, apoi in Blaj, unde a Post si pro-

fesor si dupa cltiva ani si cal atorii de studii prin alte orase, se facu diacon,

preot, protopop. In calitatea aceasta a servit la Daia, la Odorheiu piny in 1782, cind a lost ales episcop, dar nu s'a instalat decit In 1784. A reorganizat scoalele din Blaj ; a luptat pentru drepturile poli-

tice ale Romanilor; a Imbuna- ///// twit situatia materials a preotilor; a infiintat trei vicariate (Fagaras, Hateg si Rodna). A

ir

Post si senator. Opere pr.: Teo- Episcopal Bob. logia clogniatied, 1801; Invd(dturi crestinesti, 1805; Dictionarromdno-latinesc si unguresc, 1822. A pastorit 46 de ani si a murit In virsta de 91 de ani. BOB-FABIAN VASILE ("1795 f 1836), profesor

roman. A venit din Ardeal chemat de G. Asachi In 1820 pentru a da lectiuni In seminariul Veniamin Costache". Turburarile din timpul zaverei 1-au slit a parasi Moldova. Mai tlrziu, pe la 1828, a lost profesor de matematici si geografie la gimnaziul din Iasi si apoi la Academia Mihaileana. Dupa moartea lui s'au publicat din scrierile lui prin Foaia pentru minte" din Brasov si In brosuri.

BOBAITA, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa

Cosustea.

BOBDA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa

Jimbolia.

BOBESTI, 0 corn. rur. jud. Storojinet, plasa

Ceremutului. 1 ® 13.-BALACEANCA, C. T. jud. Ilfov,

pl. Pantelimon. BOBICESTI, corn. rur. jud. Romanati, plasa Oltetu.

BOByLNA, statie balneara, jud. Hunedoara,

la 8 km. de halta Turdas. BOBOCI, ® statie balneara. jud. Buzau, corn. Tohani; organizata In 1825, prima static baln. In tars; are 4 izvoare sulfuroase. ¶ ® c. r. jud. Dimbovita, plasa Nucet. BOBOCU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Cilnau. BOBOHALMA, corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa Iernut. BOBSA, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Recas.

BOBU, corn. rur. jud. Gorj, plasa Carbunesti. BOBITLBSCU IOSEF ('181811890), episcop

roman. Dupa terminarea siudiilor In seminariul de la Socola,

s'a facut preot si apoi

profesor la seminariu (1856)

de istoria bisericeasca. Caine): rindu-se, a devenit arhimandrit, arhiereu, arhimandrit de scaun in Iasi (1878), egumen al manastirii Sf. -Spiridon (1879) si episcop de Minnie in 1880, dar In 1886 a demisionat. A publi-

cat o carte despre viafa pa-

rintelui Nicodern, 1883. BOBULESTI, corn. rur. jud. G. Boccaccio. Botosani, plasa Stefanesti. BOCCACCIO GIOVANNI ('131311375), mare

scriitor italian, unul din creatorii limbii literare

1531

www.dacoromanica.ro

BLABOC

Randle; trai mai mutt la Florenta si fu profesor BOC,-_. de literature; scrise povestirile, cele mai multe licentioase, cunoscute sub numele general de Decamerone, dar mai tlrziu se cal de scrierea for si voi sa le arza, dar se zice c5 1-a impiedecat Petrarca; de atunci se ocupa cu scrieri serioase asupra literaturii entice si italiene, cu un dictionar geografic. mai toate scrise In limba lattna.

BOCICOIUL-MARE, corn. rur. jud. Mara-

mures, plasa Cimpulung la Tisa. BOCIU, corn. rur. jud. Cluj, plasa Galata. BOCSIG, corn. rur. jud. Arad; 2590 loc.

BOCSKAI STEFAN (15561-1606), prirnul prin-

cipe reformat in Transilvania (1605). A ajutat pe Sigismund Batori sa reia tronul Transilvaniei, apoi ajunglnd Insusi principe, a luptat contra Austriei si a dobIndit succese consacrate prin pacea de la Viena (1606). BOCSA, 0 corn. rur. jud. Salaj, 1000 loc. ¶ O B.- MONTANA, c. r. jud. Caras, 3300 loc., resed. plasii Bocsa, statie c. f. linia TimisoaraResita. ¶ 0 13.-RomANA, c. r. tot acolo, 3024 loc., statie c. f. aceeasi linie.

BOCSITA, corn. rur. jud. Salaj, plasa Bocsa.

BOD, corn. rur. jud. Brasov, plasa Birsa-de-Jos.

BOD PETRII (171211769), istoric ungur. A publicat un Lexicon pentru explicarea termenilor din Sf. Scripture (1746), viata Sf. Hilariu (1760), Synopsis juris connubialis (1763), o istorie a Romdnilor din Ardeal, etc.

BODAESTI, com. rur. jud. Do lj, plasa Me-

linesti.

pledlnd pentru unirea lor, si alta despre starea taran ilor, propunind intisuri pentru Imbunatatirea ei. Profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti, intra In luptele politice alegindu-se Intliu

deputat In 1864, lupta apoi contra lui Cuza. In 1889 a Post ministru de culte si instructie, apoi presedinte at Senatului In mai multe rinduri. Pe

ling& publicatiile sale juridice, a lasat si un volum de Incercari literare (1855).

BOERESCU VASILE ( '1830 1-1883), jurist si om politic roman. Debut& in activitatea public& foarte Baas, publicind articole In ziarul Pruncul roman" In 1848. Terminlnd cursu-

rile secundare, se duse In Paris 1850, unde studitt dreptul si lua 481 licenta In 1855. Dupa aceea publica doll& ch.* In limba fran- ( 4. ceza asupra chestiunii politice

0.

si economice a Moldo-Valachiei si asupra situafiei Romdniei dupd

tratatul din 1856. IntorcIndu-se In

tara, fu numit profesor de

drept comercial la facultatea

juridic& Infiintata atunci (1859).

Om de drept, advocat, om at scoalei, el si-a 1 egat

Vasile Boerescu.

numele de multe fapte Insemnate. Ca deputat In Adunarea

elective el rosti In ziva de 24 Ianuarie 1859 ace) discurs prin care propunea alegerea lui Cuza, discurs despre care zic jurnalele timpului Ca a lost hotaritor. Ne explictun de ce a dobindit repede o mare situatie politics. Ministru de justitie Yn cabinetul prezidat de N. Golescu (1860), ramase In

BODAN, corn. rur. jud. Salaj, plasa Bocsa.

BODE JOHAN EBERT (*17471-1826), astronom

german, descoperi o cornea. Opere pr.: Sistemul planetar at soarelui (1788). BODENSEE or CONSTANTA.

BODESTI, ® corn. rur. jud. Vilcea, plasa Govora. ¶ 0 B.-PRECISTA, com. rur. jud. Neal, pl. Cetatea-Neamt. ¶ 0 B.- MERME$TI, c. r. ju . Arad, pl. Halmagiu.

BODNAR BIGISMIIND (1839 t1907), profesor

si scriitor ungur; s'a ocupat cu istoria literaturii maghiare; s'a pronuntat adesea In favoarea miscarilor nationale ale Romanilor din Transilvania. BODNARESCU SAMSON (1840 t1902), profe-

sor roman. Nascut In Bucovina, dup& ce a terminat studiile secundare la Cernauti (1.865) s'a refugiat In Romania si stabilindu-se In Iasi, a devenit colaborator at Convorbirilor literare", In care a publicat tragedia Rienzi" (1868); trimis cu ajutorul Junimei" In Germania, si-a lust titlul de doctor In filozofie (Giessen, 1870); a Post bibliotecar In Iasi, profesor la scoala normal& si apoi (1879) director at liceului din Pomlrla. T. Maiorescu a vorbit elogios despre poeziile lui, mai toate publicate In Convorbiri". 0 colectie de scrieri au aparut in 1884. BODO, corn. rur. jud. Severin, plasa Balint (Begnei). BQDOC, statie balneara si dirnaterica jud. Trei-Scaune; 965 loc.; 530 m. altitudine; statie c. f.; apa de baut cu aceleasi elemente ca apa de Vichy.

BODOGAIA, con). rur. jud. Odorheiu, plasa

Cristur.

BODO*, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa

Baraolt.

eel prezidat de Manolache Costache, lulnd si instructia public& (1860). Sub domnia lui Carol I, el sustine politica conservatorilor si-1 vedem ministru de justitie In ministerul lui Dimitrie Ghica (1868) si apoi In ministerele prezidate de Lascar Catargiu Intre 1871-76, conduclnd cind dep. externelor, trod al instructiei. In acest timp Infiin-

tase ziarul Pressa, care avu un rol important.

Cu toate acestea, chestiunea razboiului pentru independent& 11 apropia de politica lui Ion Bratianu

si-1 vedem ministru de externe In 1880 Intr'o epoca In care se iveau In raporturile cu celelalte state o sum& de probleme de nature juridica. Boerescu a facut pentru prima data colectia legilor Intr'un cod" care-i poarta numele (1865, ed. 2-a 1875). Dintre publicatiile lui, afar& de o Incercare Meru& de tinerete (Soldatra or fan, 1850),

uncle se ocupa cu chestiuni juridice de specialitate (Explicarea condicei comerciale, 1859, Protect

pentru revizuirea constitufiei, 1888, Traite des Mils et des peines, 1857) sau cu chestiuni politice (Conflictul religios de la Curtea-de-Arges, 1873, Examen de la convention du 19 Aoilt, 1858, Memoire sur la juridiction consulaire, 1869) sau cu chestii relative la organizarea si mersul scoalelor (Cuvint rostit la impclrfirea premiilor, 1859; Proect pentru reorganizarea instrucfiunii publice, 1863).

BOERHAAVE HERMANN (166811738), medic olandez, teolog si filolog orientalist. BOERIU LOAN DE SOME' (t1867),Roman din muntii apuseni, conducator at Motilor In luptele din 1848-49, a lost delegatul Romanilor, cind s'a propus Impacarea cu Ungurii; mai tlrziu de multe on deputat In Dicta.

BODROG, 0 rlu afluent a1 Tisei. ¶ 0 B.-Nou, com. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Periam. BOEMIA, tinut din Europa centralli, face parte din CEHOBLOVAOIA (ow acest cuvint). Numele vine de la pop. celtica. Boi. Prima organizatie de stet a Cehilor pare a fi In sec. vii. BOEREBISTA (sau BURVISTA), vestit rege al Dacilor pe vremea lui Cezar. El a unit diferitele triburi si a dat putere poporului sau de a ataca pe

BOGATA, 0 corn. rur. jud. Turda, plasa Ludus; ruine ale castrelor romane. ¶ 0 B.-DE.JOS, com. rur. jud. Somes, plasa Dejului. ¶ 0 B.-DE. sus, corn. rur. jud. Somes, plasa Dejului. ¶ 0 B.oLTEANA, corn. rur. jug. Tirnava-Mare, p1. Ru-

vocat si om politic. Doctor in drept din Paris, a publicat In limbs franceza chiar In timpul studiilor o carte despre stares principatelor (1858),

tal; 7 km. gara $arlota linia TimisoaraLipova; ape minerale carbo-feruginoase-iodate. BOGDAN I, Intemeietorul principatului Mol-

Romani. BOERESCU CONSTANTIN (183811908), ad-

peni.

BOGATI, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa

Bogati; 3500 loc. BOGALTUL-ROMAN, corn. rur. jud. Sibiu, plasa Ocna-Sibiului. BOGDAN, static balneara, jud. Tirni.s-Toron-

1532

www.dacoromanica.ro

dovei (*ca. 1349 tea. 1365), lsi aseza capitals In Suceava si se libera de suzeranitatea Ungariei. Intinderea tarn. merges probabil pin& spre Blrlad si Bacau si pin& spre Cetatea-Alba. BOGDAN II, domn al Moldovei 1449-1451.

Era flu natural al lui Alexandru-cel-Bun. Lira

domnia alungind pe nepotul sau Alexandra II, care fugi In Polonia, dar acesta Irnpreuna cu Petru,fost

si el Inainte domn, intra In Moldova cu osti. In lupta de la .Rduseni Bogdan e prins si i se talecapul. In acest sat mai tirziu Stefan-cel-Mare a ridicat o biserica In amintirea mortii tatalui sau.

BOGDAN III (*ca. 1477 t1517) sau INCRUCN/MEL, zis OREM sau CMORIIL, domn al Moldovei

1504-1517. Fiu legitim al lui Stefan -cel -Mare si asociat de acesta la domnie in ultimii ani. Car Ind In casatorie pe Elisabeta, sora regelui Poloniei, si fiind refuzat, facu o expeditie In aceasta tar& si, dupa ce fusese ()data admis, se vazu din nou respins la venirea pe tron a regelui Sigismund. Aceste

Imprejurari dadura nastere la multe lupte Intre Moldova si

tatul din 1519 si cu renunsi financiar.

Din nenorocire

tru Romani (1894), a Infallsat figura lui Vlad- BOGTepes dupa izvoare istorice contemporane (1896) BOG si a dat un album paleografic necesar pentru cei cari se °cup& de vechea diplomatic& romaneasca (1905). Ales membru al Academiei Romane (1903),

a cercetatin discursul de receptie desvoltarea cronologica a istoriografiei romanesti si problemele din acel moment. BOGDAN PETRE ('1872) chimist roman. Profesor la facultatea de stiint,e din Iasi; membru at Academiei Romane (1926). A publicat cateva

tratate generale (Introducere in studiul chimiei fizicale, 1921; Lectiuni de fizicd experimentald, 1921; Electrochimia, 1928) si multe articole si cercethri speciale (precum: Teoria electronicd a materiel, 1906; Pondul molecular al lichidelor, 1912; La vitesse du son dans les liquides, 1913; Radioaclivilalea si structin a malaria, 1929). BOGDAN VINCENTIII, advocat roman si om politic In Banat, a Post de mai multe on deputat in parlamentul ungar.

BOGDAN-DUICA GEORGE (1866), profesor si istoric roman. Duph studii superioare In Ungaria, Austria si Germania, a functionat ca profesor de limba german& In diferite orase si In urma In Bucuresti la liceul Mihai-Viteazul, duph ce se ocupase cu ziaristica in Transilvania si in Bucovina.

Po Ionia, cari se sfIrsira cu tra-

tarea lui Bogdan la mina printesei poloneze, In schimbul unor avantagii de ordin politic

1895). A aratat insemnatatea studiilor slave pen-

Bogdan III.

In Moldova, chiar in acelasi an, Tatarii navalira, gasind putina rezistenta, luarn multi robi si arsera sate si orase. Ajutorul polon fagaduit dar ne Indeplinit a lipsit si atunci si In anii urmatori. Mai tirziu Polonii i-au dat ajutor si In adevar el a batut pe Tatari. Evenimentele Insa determinara pe Bogdan sali schimbe politica si sa se orienteze spre Turci, cari devenha scum amid cu Tatarii prin faptul c& Salim rastumase pe Baiazet cu ajutorul Tatarilor si devenise Sultan. Astfel se /nchafe tratatul de supunere conditionata In anul 1513 prin Joan Tautul, reprezentantul domnului Moldovei. Linistit din partea Turcilor, Bogdan avu sa sufere din cauza Tatarilor, cari facura o navalire tocmai In vrernea serbarilor nuntei sale (1513), si mai tirziu din pricina Incercarii unui agent al lui Petru Rares, care navali cu trupe, dar fu batut si ucis. BOGDAN IV, domn al Moldovei, 1568-1572. A lost fiul lui Liipusneanu si al Ruxandrei. A

Dupa razboiu, la crearea Universitatii din Cluj a fost numit profesor de istoria literaturii romanest. In 1919 a Post ales membru al Academiei Romane. A publicat multe articole In Convorbiri literare", Samanatorul", Vista rornaneasca", Luceafarul" s. a. tratind chestiuni de politica, de istorie, de istoria literara, de pedagogie si organizare scolara. In volume: Petra Major, 1893; Bucovina, 1895;

Grigore Alexandrescu,

1900;

Tiganiada lui Budai-Deleanu, 1902; Curs de

limba germand; Istoria literaturii romdne moderne, 1923. T. L. Maiorescu, discurs de recaptiune, 1921; V asile Alecsandri, 1922; Gheorghe Lazar, 1924; Simian Barnu(iu, 1924; etc. BOGDANA, 0 corn. rur. jud. Shlaj, plasa Buciumi. ¶ 0 c. r. jud. Tutova, p1. Simila. ¶ 0 c. r. jud. Teleorman, pl. Calmatuiu. ¶ 0 c. r. jud. Bacau, pl. Trotus. ¶ 0 manastire In jud. Baca.u,

zidita. In 1680 de logofatul Solomon Birladeanul. BOGDANOVA, corn. rur. jud. Caliacra, plasa Bazargic.

BOGDANETI, C) sat din corn. rur. Gornetjud. Tutova, pl. Banca. ¶ ® c. r. jud. Bacau, pl. gur si Incheie un tratat de supunere fata de Po- Trotus. ¶ 0 .c. r. j ud. Iasi, pl. Bahluiu. ¶ 0 c. r. loni, foarte umilitor pentru Cara sa. Petreclnd jud. Falticeni (= Baia), pl. Boroaia. ¶ ® sat jud. mai mult In desfatitri, boierii se plInsera la Poarta. Vilcea pe Olt, sat vechiu despre care se vorbeste si Bogdan fu departat din scaun. intr'un act din 1608. 11 0 c. r. jud. Fhlciu, 2562 loc. BOGDAN GIIEORGHE ( 1859 t1930), medic roBOGDANTTA, corn. rur. jud. Tutova, plasa man. Profesor de medicina legal& la Universitatea din Iasi, medic al Spitalelor Sf. Spiridon; de Simila. BOGHENI, corn. rur. jud. Bhlti, plasa Cormai multe on reprezentant al Universitatii In Senat; a condus Buletinul Soc. de medici si na- nesti. BOGHE$TI, corn. rur, jud. Tecuci, plasa turati5ti"; a publicat multe opere de specialitate: Podul-Turcului. Sandtatea si educa(iunea copiilor nostri, 1895. BOGHTCEA, corn. rut.. jud. Roman, plasa BOGDAN IOAN (1862t1919), istoric roman. Scheia. Originar din Brasov, a studiat In Iasi (lieant& 1885) BOGHICENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa apor In Viena, Petersburg si Cracovia si s'a specializat In limbile slave. Cu el s'a Infiintat prima Bujoru; 2516 loc. BOGBIB, 0 corn. rur. jud .Salaj, plasa Simcatedra de acest fel la noi la Universitatea din Bucuresti In anul 1891. S'a servit de specialitatea leul-Silvaniei. ¶ ® c. r. jud. Satu-Mare, pl. SatuMare. sa pentru a contribui la deslegarea multor proB000nitu, eretici cari Isi trag credinta de la bleme ale trecutului poporului roman: Principatul Btrladului (1889), Indatoririle militare ale cne- manicheism si au multe puncte Imprumutate din zilor, Raporturile intre Romani si Bulgari (1895), dualismul asiatic. Eresul for s'a introdus In Tracia Rela(iile Tdrii-Romanesti cu Brasovul si Tara prin secolul tau si a dobindit o forma noun prin popa Bogomil, care traia prin secolul x. De la Ungureasca (1902), Alf abetul cirilic si introducerea lui in scrierea romaneascd s. a. A adunat docu- Bulgari a trecut probabil si la noi, cad avem Intre ments privitoare la istoria Romanilor prin arhi obiceiurile vechi poporane unele cari se NM a fi vele din Lark si din alte tari si le-a publicat cu bogomilice si Intre vechile manuscrise din sec. comentarli; Intre acestea sint trei volume din co- xvi se gasesc unele cu subiecte de acelasi fel. BOGOTA, cap. Columbiei (America-de-S.). lectia Hurmuzachi (1893-1900). A descoperit priBQGREA VAsux ( "1884t1928), profesor de limele cronici moldovenesti, cari erau scrise In limba slavona, le-a publicat Insotite de studii (1891, lologia clasica la Universitatea din Cluj. A lasat domnit pina la 1569 sub tutela mamei sale, fiindca ayes numai 15 ani. Murind mama sa, ramase sin-

Cuib, jud. Prahova, Intemeiat pe la 1690. ¶ 0 c. r.

1533

www.dacoromanica.ro

multe scricri risipite prin diferite reviste: polemici literare, etimologii si cercetari istorice. BBOOGLBOGZA, corn. rur. jud. RImnicul-Sarat, plasa Plainesti. BOGZETI, corn. rur. jud. Orhei, plasa Bravicea. BOHATEL ALEXANDRII ( 1816 -1.1897), om po-

litic roman In Transilvania. A luat parte la miscarea din 1848 sustinind drepturile Romani lor, dar la revolutie n'a participat. In 1861 a fost numit comite al jud. Nasaud *i a lucrat pentru Infiintarea gimnaziului graniteresc din Nasaud; a fost deputat In dieta din Sibiu (1863) $i In cea din Cluj (1865 protestind contra dualismului; a fost deputat si In Camera maghiara si, ca nobil, si in Casa magnatilor din Pesta. BOHATAL mniam ('1823t1893), om politic roman in Transilvania. A fost magistrat, deputat $i inspector scolar. BOHOLT, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa $oimus.

BOHOTTN, corn. rur. jud. Falciu, plasa Radu-

caneni.

BOI, popor celtic care prin secolul iv a. Chr. s'a risipit din sudul Germaniei prin nordul Italiei $i prin regiunea numitrt, din cauza lor, Boemia, si de acolo prin alt_e parti, pentru a disparea ab-

sorbiti de alto neamuri. BOIADGI MIHAIL, roman macedonean, a publicat in Viena o gramatica a dialectului macedo-

roman In limba greaca $i germana (1S13 . A doua editie s'a tiparit In Bucuresti In 1863 $i a treia de Pericle Papahagi In Bucuresti 1915.

BOIAN, 0 corn. rur. jud. Cernauti; static c.f.

Intre Cernauti $i Lipnic. Tirg In ziva de 7 August, 27 Septembrie, 8 Noembrie, 4 Decembrie. ¶ © c.

jud. Tlmava-Mica, pl. Tirnava-Sin-Martin 0 c. r. jud. Turda, pl. Cimpia-Turzii. ¶ 0 c. r.

r.

jud. Sillaj, pl. Tasnad. BOIANA, rtu In Albania.

Rapoartele acestea s'au publicat in colectia Hurmuzachi vol. xvii.

BOIU, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Geoagiu. ¶ © c. r. jud. Bihor, pl. Salonta. ¶ 0 0. r. jud. Tirnava-Mare, pl. Danes. ¶ 0 B.-DE.JOS, c. r. jud. Hunedoara, pl. Hia. ¶ © B. -DE.SIIS, c. r. tot acolo. 1 0 B.-MARE, c. r. jud. Somes, plasa Ileanda. BOIU ZAHARIA ("183411903), scriitor roman din Transilvania. A fost preot $i profesor In Sibiu;

a publicat carti didactice (Abecedar, 1862, multe edit,ii, Geogra fie, 1869, Carte de celire, 1865) $i diferite cu-vintari religioase $i altele (Semin(e din ogorul lui Christos, 3 vol. 1898 $. u.); a

condus revista Transilvania, 1891-95; a fost

membru corespondent al Aciademiei Romane(1877) .

BOJINCA DABIASCHEN ( *1803 t1869), jurist si profesor roman. Dupa studii teologice $i juridice

In Pesta $i in Virset,, a practicat advocatura, a publicat citeva lucrari istorice (Animadversio in dissertationem hallensem... 1828, Anticele Donutnilor, 1832); apoi a fost chemat ca jurisconsult in Moldova, uncle a lucrat cu Flechtenmacher la al-

catuirea legilor. In timpul cit a stat aici a lost

in dotae rinduri insarcinat cu directia seminariului de la Socola. din Iasi In 1834 $i 1840. BOLBOACA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Bolgrad; 2990 loc.

BOLBORI. corn. rur. jud. Gorj, plasa Jiu. BOLDESTI, 0 coin. rur. jud. Prahova, plasa Podgoria. ¶ O c. r. jud. Buzau, pl. Tohani. BOLDU, corn. rur. jud. Rimnicu-Sarat, resedinta, plasa Boldu; 2585 loc. BOLDUR, corn. rur. jud. Severin, plasa Lugoj. BOLDUR voRNicuL, general roman. A trait In vremea lui $tefan-cel-Mare, a invins pe Poloni la Lentesti linga Cernauti (29 Oct. 1495) $i la Sipinti.

EOLDEM - LATESCU IORDACHI COSTACHI ( "1798t1857), filantrop roman. A construit o bi-

serica in satul Lupeni $i prin testament i-a asi-

BOIANCENI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa

Nistrului. BOIARDO MATTED (*143011494), filozof si

poet italian, autorul epopeii Orlando inamorata.

BOICESCU ALEXANDRU (1853t1893), medic

roman. A lost medic primar al Eforiei, profesor de clinics infantile la facultatea de medicine din Bucuresti, profesor de igiena la liceul Sf. Sava. Opera pr.: Centrii nervosi, 1884; Contribu(iune la studiul circula(iunii creerului, 1888; Clinicd infantild $i fapte clinice, 1892. BOIELDIEU (boaeldi6] FRANCOIS ( 1775 .11834),

compozitor francez. Trai $i In Rusia. Opere pr.: Califul din Bagdad (1800 , Doamna alba. (1825).

BOILEAU [boalo] NICOLAS ZiS DESPREAUX ('163611711), poet francez. Opere pr.: Satire, Strout (le lutrin), poems eroicomica, Arta poetica. El e un teoretician al elasicismului, Intemeiat pe adevar, adicti pe nature, tradusa $i rectificata de ratiune; In afara de formula conventionale, el reprezinta principiile de ordine, masura $i unitate ar-

monioastt. Arta poeticd s'a tradus In romaneste (In parte) de 1. Retinae (Curs de poezie generals, vol. I, 1868) si de A. Naum (1875). BOISSIER [boasie] GASTON ("1823 t 1908), scriitor francez, profesor la College de France, membru al Academiei; se ocupa cu arheologia $i cu studiul lumii romane. Opere pr.: Cicerone si amicii sdi (1865), Opozi(ia in timpul Cezarilar (1875), S firsitul paglizismului (1891). BOISOARA, corn. rur. jud. Arges, plasa Oltu-

de-Sus.

BOTTA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Hateg ¶ 0 c. r. jud. Sibiu, pl. Avrig.

BOIS-LE-COMTE [boa -1' -cont] CHARLES JO-

SEPH ("1796 t1863), diplomat francez. Se consider& autor al unui plan de impartire a Turciei. In 1834 a stat cltva timp In principatele romane $i a adresat guvemului sau mai multe rapoarte despre trecutul lor, despre situatia de atunci a politicei, despre viata diferitelor clase sociale, etc. facind aprecieri interesante, uneori favorabile, alteori nu.

.gurat o avere importanta, laslnd asemenea $i dispozitiuni ca sa se construiasca o scoala normala In comuna Hudesti (Dorohoiu). Legatul se administreaza de Casa Scoalelor. BOLDURESTI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Nisiporeni; 2287 loc.

BOLGRAD, corn. urbana jud. Ismail reed.

plash Bolgrad; 25.000 loc. BOLINTINEANU DIMITRIE ( 1819 t 1873), poet roman. Dupa ce a terminat studiile fn Gole-

Sf. Sava din Bucuresti, dupe ce s'a facut cunoscut prin poezia O rata tInara pe patul mortii" (1843), publicata cu laude de I. Heliade, a fost trimis de o societate literary la Paris ca sa-si continue studiile. giul

Evenimentele de la 1848 1-au readus In tara pentru a fi unul dintre partasii miscarii, lucrind

mai ales ca ziarist (Poporul

suveran") $i apoi a fost silit sa is

drumul pribegiei. In acest mo- Dim. Bolintineanu. ment era apreciat pentru poeziile

sale pecari be adunase In volum (Colec(iedepoeziile lui B., 1848). Clt timp a stat In tail straine, el a

lucrat pentru cauza nationals, colaborind la Ju-

nimea romlna", ziar In Paris (1851), publicind

brosuri (Les principautes roumaines, 1854), si stabilind legaturi cu oameni Insemnati si propagan-

disti. Intorcindu-se In tara, a luat parte active la miscarea politics, fiind amic al lui Kogalniceanu $i al Domnitorului Cuza, dar In acelasi timp a des-

voltat Yi o mare activitate literary. Ministru de instructie In guvernul care a facut lovitura de stat

de la 2 Main, el a avut norocul sa prezideze la serbarea deschiderii Universitatii din Bucuresti. Dupa 1866 activitatea sa a fost mai restrinsa, ocupindu-se mai ales de literature. A murit In spitalul Pantelimon Mins de paralizie. Opera lui este considerabila, dar de valoare inegala. Ea se compune din multe volume de poezii grupate In diferite feburl (Cintece ptingeri, 1852, Poezii vechi fi noi,

1534

www.dacoromanica.ro

1855, Legende, 1858, Melodii romdne, 1859, Bdtdliile Romdnilor, 1859, Poezii atit cunoscute tit $i inedite, 1865, Poezii din tinere(e, 1869, Cimpul $i Salonul, 1870, Plingerile Romdniei, 1870), din Ineercari de roman (Manoil, 1855, Elena, 1862), satire sociale- si politice (Nemesis, 1861, Eumenidele, 1865, lelele, 1869, Menadele, 1870)L piese de teatru (Mihaiu condamnat la moarte, 1867, Stefan Vodd ccl berbant, 1867, Alexandru Lapusneanu, 1868, Dupd batalia de /a Calugdreni, 1868, Marirea uciderea lui Mihaiu, Despot Vodd, Mihnea Vodd, Postelnicul Cantacuzino, Brincovenii §i -Cantacuzinii, Sorin, 1879), poeme (Clntarea .Romaniei, 1858, Traianida, 1870, Conrad, 1867), scrieri istorice (Via(a lui Traian, 1869, Via(a lui Stefan cel Mare, 1870, Via(a lui Cuza Vodd, 1870), povestiri de calatorie (Cdlatorii in Palestina si In Egipt, 1856, Cdlatorii pe Dundre si In Bulgaria, 1858, Calatorii la Romdnii din Macedonia, 1863), scrieri politice (11 Februarie, 1869, Nepdsarea de religie, de patrie si de dreptate, 1869, Rcmidnia roabet la Austro-Maghiari, 1869).

BOLINTINENI, corn. rur. jud. Mures, plasa

Mures-de-Jos.

BOLINTINUL-DIN-DEAL, 0 corn. rur. jud.

Ilfov, plasa Bolintin. ¶ ®

B.-DIN-VALE.

c. r.

jud. Ilfov, pl. Sabarul; locul nasterii poetului D. Bolintineanu; acolo e si mormintul lui.

BOLIVAR srmoN (*1783 t1830), general si om

politic al Venezuelei; goni pe Spanioli din Cara sa (1813); Invins, fugi, dar reincepu razboiul cu succes, gonind pe Spanioli si din Peru si din Columbia; incera sal unease& aceste trei state Intro republic., dar nu izbuti. BOLIVIA., stat In America de Sud. Supr. 1.330.000 km. p, 3.000.000 loc. Munti: Cordilieri.

Republica militara cu don& camere. Capitala: Sucre. BOLLANDISTI, teologi scriitori, continuatori ai lui Bolland, iezuit belgian din sec. xvn, cari serisera. vietile sfintilor: Ada sanctorum (vol. I, 1643, Anvers), cari s'au urmat an dupa an. $i In 1925 a aparut un volum). BOLLIAC CESAR (*1813 t1880), ziarist si om

BOLOGA, com. rur. jud. Cluj, plasa Cri,tilui. BOLBOLOGA mcoa (1817 t 1888), functiouar si economist roman in Transilvania. A luat parte BON la miscarea din 1848, a Post, sub

regimul austriac, functionar superior in Cluj si in Viena, A Post fondator la infiintarea bancii Albina. A lucrat la bitemeierea Astrei si a Post presedintele comitetului central intre 1875-1877.

BOLOGNA, ores In Italia,

180.000 loc.; universitate fundata in 425 de Teodosiu; monumente vestite; picturi celebre,

intre cari Sf. Cecilia de Ra- Bologa Iacob. BOMBAY, oral In Industan (India Englezh);

feel.

1.000.000 loc.; marl si numeroase industrii. BONACCHI- GREGORIADY miumi (.1. 1898), advocat si scriitor roman. A trait mai mult in Ga-

lati; a lost si senator; a debutat prin poezii origi-

nale si traduse In Convorbiri literare" (1868). Are un volum de poezii (1891) si unul de nuvele (1891), dar mai importante shit traducerile din Anacreon (volum, 1889) si L. Apulejus (1890).

BONAPARTE, familie Corsican.. CAROL si

MARIA au avut opt copii: JOSEPH ( '1768 t1844), devenit rege al Neapolului si al Spaniel; NAPOLEON, care deveni Imparatul Frantei; LUCIEN (*1775

t1840 , om politic trance?, Lours (*1778 t1846), devenit rege al Olandei; JEROME (*1784 t1860), devenit rege al Westfaliei; BUM ('1777 t1820) maritata cu Bacciochi si devenita Mare duces& de Toscana; PAULINE ('1780i1825), devenita printesti Borghese; CAROLINE (*1782 t1839 , maritatai

cu printill Murat si devenita regina a Neapolului.

BONAPARTE-WYSE WILLIAM ("1826 -0.892),

fiul Letitiei Bonaparte, nascut in Irlanda, poet provengal; unul din organizatorii societatii feli-

brilor. Opere pr.: un volum de poezii: Li parpaioun btu ( les papillons bleus, fluturi albastri). Alec-

sandri i-a dedicat poezia Erin". BONFINIUS, numele latinesc al lui BONFINI

politic roman. Dupa ce a Invatat la Sf. Sava, a intrat in - . inilitia tdrii, dar n'a putut sa-si -*" fedi o carierti. A Inceput s3 L scrie de timpuriu, incurajat de 4, 6'N Heliade care a Inlesnit sal i se reprezinte cu elevii de la Sf. 06. p4,r-N,IP J Sava drama Matilda (1836). e' .In 1837 a Intemeiat ziarul Cu- ,;4, 4" riosul, suspendat dupa clteva

ANTONIO ('1427 t1502), istoric Italian. Chemat de

nastire. Putin dupa aceea a

Opere pr.: Tirma de cai (1853).

numere, iar el hichis trite° ma-

Regele Matei Corvin in Buda, a Post lectorul re ginoi Beatrice si istoriograful curtii ungare. Opera

pr. Rerum hungaricarum decades, tip. la Basel 1543 si mai complet Ia Colonia 1690. BONGIANINI, profesor de muzia. Italian. A Post chemat In Bucuresti ea profesor de mazica la scoala infiintata de Societatea filarmonich si pusa sub direc(ia lui Heliade, pe la 1834. BONHEUR [honor] ROSA ( *1822t1899), pictor francez, vestita prin zugravirea animaleior.

N"

publicat don& volume de poe- Cesar Bolliac. zii (1843, 1847) dar evenimentele din 1848 1-au

atras In miscarea politics si 1-au Mout sa se exileze ca si ceilalti. In epoca pribegiei clupti

1848, Bolliac s'a amestecat In luptele dintre Romani si Unguri In Transilvania si a Post eel mai staruitor propagandist pentru ideea Impacarii for ca sa se opuna tiraniei austriace, a scos chiar un

ziar, Expatriatul. Din cauza aceasta a avut de suferit diferite acuzatiuni cari i-au treat o Brea situatie Ia Constantinopol, unde s'a refugiat si

unde a Post arestat de autoritati. In Paris a lucrat ca si amicii sai pentru sustinerea drepturilor Romanilor si se zice ca reusise sa inspire personal simpatie Imparatului Napoleon in...Intorcindu-se in tara, a oondus ziarul Romdnul, apoi a Infiintat Buciumul (1862) si Trompeta Carpatilor (1866). Tot din motive politice a studiat chestiunea manastirilor Inchinate, publicind mai multe memorii (1862, 1863) si articole numeroase. Preocupat de trecutul tarii, a Intreprins cercetari $i a publicat scrieri de arheologie, pentru cari Ii lipsea Ins& o preg5.tire specia15, mai temeinica.

BOLOHOVENI, cneji romani din orasul Bo-

lohov,

stapinitori peste tinuturi asezate Intre

Volhynia si Kiev, citati pe la 1231.

BONIFACIU (sau BONIFATIE (t ca. 307), mar-

tir, praznuit de his. ort. la 19 Decembrie. Traind

la Roma In desfatari si in relatii necinstite cu

stapina sa, o femeie foarte bogata, careia ii servia de intendent, a inceput a fi cuprins de remuscari si, ca sa se purifice, a plecat In Orient, unde - auzise - crestinii erau martirizati. In Tars, capitals Ciliciei (Asia Mica), afla multi crestini supusi la grele chinuri; Infruntind pe guvernator, fu 4, el pedepsit, apoi ucis. Corpul fu adus la Roma si inmormintat Irani cape15.. Relicviile lui fura descoperite In anul 1603.

BONIVARD PRANCOD3 ( *1493 t 1570), luptator

pentru independenta Genevei contra ducelui de Savoie. Inchis In castelul de la Chilton, fu liberat cind acest castel fu cucerit de Bemezi. Captivitatea lui a servit lui Byron sit scrie Prizonierul din Chillon, poem tradus si In romaneste de Heliade Radulescu In 1834. BONN, ores In Germania (Prusia renana) pe Rin; 90.000 loc.; universitate fondata In 1818; catedrala din sec. mi. BONNAZ ALEXANDRU, episcop catolic In Banat Intre 1860-1889. BONTESTI, corn. rur. jud. Arad, plasa Hal megiu.

1535

www.dacoromanica.ro

BORNEO, insula In arhipelagul Sondelor; 735.000 km. p. E a treia mare insula de pe glob; parte posesiune olandeza, parte engleza. BOROAL(I, com. rur. jud. Falticeni ( =Baia),

BONTIDA, corn. rur. jud. Cluj, plasa Somesu; BONla 23 Martie, 30 Iunie, 21 Octombrie. BO s tirg BOOZ, personaj biblic, lua de solle pe Ruth,

avura un fiu pe Obed, tatal lui Isaia; acesta fu tatal regelui David. V. Hugo are o poems: B.

re$edinta., plasa Boroaial 2175 loc.

BORODINO, 0 sat In Rusia (guy. Moscova), uncle Rush Invinsera pe Napoleon I In 1812 ¶ ® corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa Decebal. BOROGANI, com. rur. jud. Cahul, plasa Ste fan -eel -Mare. BOROSENILNOI, corn. rur. jud. B1110, plasa Rascani; 2307 loc.

endormi (trad. de Corneliu Moldovanu). BOPP FRANZ ( '1791 -1-1867), filolog german, .profesor de limba sanscrita la universitatea din Berlin. Opere pr.: Gramatica comparata a limbilor sanscrite, zendd, greacd, latind, slam!, germand... (1866).

BORA, corn. suburban& la Slobozia jud. lalomita, plasa Slobozia. BORATJTI, corn. rur. jud. Cernauti, plasa Colacinului; 2260 loc. BORBOLA NICOLAE (*1786t1877), preot roman. Doctor In stiintele juridice, a Post profesor la Academia din Oradea (1816); director al scoalelor romanesti; a ocupat functiuni Inalte In ierarhia bisericii unite: canonic, prepozit capitular

(1850); a lasat un fond pentru ajutorul studen-

tilor romani. BORCA, ® sat In jud. Suceava; statie climaterica, 590 m. alt.; 12 km. Brosteni. ¶ 0 c. r. jud. Neamt, pl. Brosteni.

BORCEA, brat al Dunarii; se desparte la 2 km. spre E. de Silistra, trece prin ora$ul Calavas' si apoi urmeaza un curs oarecum paralel cu Dunarea pans se uneste iar cu ea la punctul zis Gura-Borcei-deJos. I.ungimea e aproape 100 km. Regiunea Inchisa de cele doua brate se nume$te Balla lalomitei. BORCEA IOAN (1879), naturalist roman. E profesor de zoologic Ia facultatea de stiirge din Iasi, membru corespondent al Academiei Romane (1919). A lost ministru de instructie In 1919. A publicat articole de specialitate In Bulletin de la Societe zoologique de France", in Analele Univ. din Iasi", In Analele Academiei", etc., ocupandu-se de pe$ti, crustacee, etc. dind contributii la cunoasterea florei din Romania. BORDEAUX, [bordo], ora$ In Franta, dep. Gironde, pe Garonne, 270.000 loc.; universitate; industrir numeroase. Se numesc vinuri de bordeaux vinurile din 11 departamente, Intre cari este si Gironde. Mai cunoscute shit: Saint-Erni-

lion, Medoc, Sauternes.

BORDEIU, 0 corn. rur. jud. Cernauti, plasa

Cosininului.1 ® B.-VERDE, c. r. jud. Braila, plasa Iarrea11 ® corn. suburban& la Muncipiu Craiova. BORDENI, corn. rur. jud. Prahova, sat vechiu,

despre care locuitorli zic c& s'a Intemeiat de un ostas al lui Negru-Voda, In urma unei lupte cu Tatarii pe care i-au gonit Romanii. BORDUSANI, com. rur. jud. Ialomita, plasa Fetesti; 2680 loc. BORGIA, familiP italiana, care a dat episcopi,

papi, etc. Vestiti slut: papa Alexandru VI, Lucretia si Cezar, copiii acestuia. BORGO BISTRITA, statie c. I. jud. Nasaud, cap. liniei care pleaca de la Dej. BORGO-SUSENI, statie c. f. jud. Nasaud pe finis DejBorgo-Bistrita. BORGOVANU VASILE (1850t1926), profesor 4i pedagog rowan. Venind din Transilvania, a Yost

Intre profesoril cu cari s'a Intemeiat $coala normaid de institutori din Bucuresti (1888). A publicat manuale didactice, opere de teorie pedagogicd, despre istoria fcoaielor $i o carte de popularizare: lonel, eaucalia unui bun copil. BORIS GODUNOV pr. GODUNOV. BORISIWCA, c. r. jud. Ismail, plasa Cismele. BORLEA EacirsiBunD (1828 11883), om politic roman In Transilvania. BORLESTI, ® corn. rur. jud. Nearnt, plasa Bistrita ¶ 0 o. r. jud. Satu-Mare, pl. Seini. ¶ ® c. r. jud. Arges, pl. Bascov. BORLOVENILNOUI, ® corn. rur. jud. Caras, plasa Bozovici ¶ ® B.- VECHI, c. r. tot acolo. BORMANN EUGEN ('1842), filolog german.

Profesor la Viena. S'a ocupat si cu epigrafia. Membru onorar al Academici Romane (1897).

BOROIANU Dursrruu (1865), profesor de drept bisericesc la facultatea teologica din Bucuresti (1905). BOROSNEUL-MARE, 0 com. rur. jud. Trei7

Scaune, plasa Covasna; tirg 21 Februarie, 28 August, 13 Noembrie. ¶ O B.-MIC, c. r. tot acolo.

B9RSEC, 0 statie balneara jud. Ciuc; 1800

loc.; 882 m. alt.; ape carbo-gazoase-feruginoase. Statiune veche foarte cunoscuta In Principate, de

uncle mergeau multe persoane In timpul verii. Alecsandri vorbeste despre o c&latorie acolo lute() povestire din 1846. ¶ ® c. r. jud. Neamt, pl. Ceahlau. B9RSA, 0 corn. rur. jud. Maramures, plasa Vi$eu; statie balneara ; 850 m. Inaltirne; static c. f.; apele contin bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu. ¶ c. r. jud. Bihor, plasa Tileagd. ¶ O c. r. jud. Cluj, pl. Borsa; Virg In ziva de 6 Maiu, 5 August, 4 Octombrie. B9RSTHAL, corn. rur. In Basarabia, jud. Cetatea-Alba, colonie Intemeiata. In 1922. B9RZA ALEXANDRU (* 1887), naturalist roman. E profesor de botanic& Ia Universitatea din Cluj; director al grbdinei botanice, al institutului

de botanica $i at muzeului botanic din Cluj. A publicat numeroase lucrari de specialitate. Fost secretar general at Ministerului de instructie.

BORZESTI, 0 sat In jud. Bads, com. RI-

pile; are o biseric& cladita. de Stefan-eel-Mare In 1493. ¶ 0 c. r. jud. Dorohoiu,p1.Baseu. ¶ ® c. r. jud. Turda, pl. Iara.

BOSANCEA, corn. rur. jud. Suceava, resedinta, plasa Bosancea; 6182 loc. BOSCO ISAIA (1848t1884), scriitor roman In Ardeal. A lasat un volum de poezii Florile animei" putin cunoscute.

BOSCO BARTOLOMEU (1793 t1863), scamator Italian. BOSCO MARIA PIP SUCIU.

BOSFQR, strImtoare intre Marea de Marmara BOSIANU CONSTANTIN "1815t1882), jurist ro( man. Dupa studii de drept la Pa..."---ris, a profesat advocatura In Busi Marea Neagra, lung. 27 km.

curesti, a Post profesor la facultatea

de drept de ad. (1863) $i decan de mai multe ors; In 1865 a Yost presedinte de consiliu $i ministru de

interne, dupa retragerea lui Kogalniceanu. B9SNA, corn. rur. jud. burostor, plasa Doimuslar. BOSNIA, provincie a Jugoslaviei. Pina In 1878 a Post stapinita de Turcia; atunci s'a dat fn administratia Austriei, care a Const. Bosianu. declarat-o anexata In 1908. Dupa razboiul mondial, s'a unit cu Serbia formlnd noul regat at

Serbilor, .Croatilor $i Slovenilor. Supraf. 40.000 km. p., 1.631.000 loc. Cap. Serajevo. BOSSUET [bone) JACQUES (' 1627 t1704), episcop, teolog $i orator bisericesc francez. Vestite ora-

tiunile funebre pentru: Henrieta, fosta regina a gina Frantei (1683), printul de Conde (1687).

Angliei, sotia.lui Carol I (1669), Maria Tereza, re-

Numit preceptor at mostemtorului tronului, scrise pentru el Discursul asupra istoriei universale, etc.

BOSTON, oras In Anglia pe fluviul Vitham; 15.000 loc. ¶ B., oral in Statele-Unite, port, cap. Statului Massachussets; 680.000 loc.

1536

www.dacoromanica.ro

BOSWORTH, oras In Anglia; 2.500 loc. BOBIM4NI, popor negru In Africa de E., locuesc In pustiut Kalahari; mici de stature, foarte marginiti la minte. BATA IOAN (1818 t 1888), advocat roman In Transilvania. A lasat un fond din care se dau stipendii studentilor romani. BOTENI, 0 corn. rur. jud. Muscel, resedint,a, plasa Argesel 11 ® c. r. jud. Dirnbovita, pl. Titu 11

de la $tefan-cel-Mare. Numele vine probabil de BOSla un boier Botas, ce ar fi Intemeiat tirgul.

BOU

o N°

0 c. r. jud. Cluj, pl. Moctu. BOTESTI, ® corn. rur. jud. Bacau, plasa Siret ¶ ® c. r. jud. Dimbovita., plasa Voinesti 0 c. r. jud. Falciu, pl. Oltenesti ¶ ® c. r. jud. Falticeni ( =Baia), pl. Malini ¶ ® c. r. jud. Roman, pl. V. Alecsandri ¶ 0 c.r. jud. Severin, pl.

,-

1

:-.'

V

..../"...)

\;

fr;cecea

Zts

. FL elNanaSfore

`S.11

,MANASTIRENII

TEFPA:LNESTI

Stefinesil

BOTOSANI, -

.r:4

UCECEA TI, ,,,Suhts

oCcriu

Lugoj. BOTEZ CORNELDI (1870 1.1928), consilier la

PL SU

CORNI

Inalta Curte de Casatie. Dup$ scurte debuturi literare, s'a consacrat studiilor juridice-, publicind,

ss

tt.

Intre altele, Codul judecatorului de ocol ". A facut cercetari asupra vietii lui Eminescu si a dat

Frurntma \PL.FRUP4U" ICA

Jo

la lumina un album cu portrete, lucrari muzicale si diverse articole cu prilejul comemorarii poetului. A lost secretar general al Ministerului de

4. C

Justitie (1919-1920) si membru al Consiliului legislativ. BOTEZ EUOENIU (1874), scriitor roman. Fost

./

%

HARLA

ICe

\*

\

V-

Harta jud. Botopni.

alter de marina, a calatorit mult; azi este inspector In Ministerul Sanatatii, Muncii si al Ocrotirilor sociale, membru corespondent al Academiei

BOTTICELLI ALESSANDRO (1447 t1510), pictor italian; conduse lucrkrile vestitei capele sixtine

Datorii uitafe, nuvele, 1916; In cusca leului, 1916; Prin(esa Bibi(a, 1923; Peste ocean, 1926; In delta, 1925; Schi(e marine 1929. BOTEZAT BIIGEN '1871), profesor de zoologie si istologie comparata la Universitatea Cernaut.i; membru corespondent al Academiei

BOTTINI ENRICO (' 1837 t1903), chirurg italian, unul din Intemeietorii antisepsiei. BOTZARIS MARCO ('1788

Romane (1922). A publicat sub pseudonimul JEAN BART, Intre altele: Jurnal de bord, 1901;

Romane (1913). BOTEZATU 8AMUIL ('ca. 1790 t 1856), pro-

fesor roman. A predat limba germana In Iasi, a lost secretarul conservatorului filarmonic fundat In 1836, a lasat si clteva traduceri. BQTFEI, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beliu. BOTTZ, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa Satu-

Mare; 2454 loc. BOTIZA, corn. rur. jud. Maramures, plasa Iza. BQTNA, rlu afluent at Nistrului, izvortiste In padurile man. Chiprieni, uda. jud. Chisinau si Tighina, trece prin tirgul Causanii Noi si Chitcani, se varsa In lacul Voevodina; lung. 220 km. BQTNIA, provincie In Suedia la golful cu acenume; locuita mai ales de Laponi.

BOTOROAGA, cone. rur. jud. Vlasca, plasa

si zugravi Insusi: Crist ispitit de diavol s. a. La Florenta lucre: Inchinarea magilor, Fecioara incoronata de Ingeri, S finta familie.

t1823), unul din eroii razboiu-

lui pentru independenta Greciei. Invingator la Missolonghi, fu ucis

Intr'o noapte chid patrunse In

lagarul turcesc ca sa omoare pe pasa comandantul. BOUCHARD [busur] CHARLES

(*1837 1-1915), medic francez. A Post profesor de patologie Si terapeutica generala la facultatea de medicine din Paris;

membru al Academiei de me-

dicina (1886); membru onorar al Academiei Romane (1911).

Botzaris.

BOUCHER [buse] FRANCIOD3 (' 1703 t1770), ves-

tit pictor francez. BOULQGNE - SUR - MER, oral In Franta;

52.810 locuitori. BOURBAILTsAvrER ( '1816 t 1897), general francez; Invingator In rlizboiul Crimeei (luarea Sevasto-

BOTOSANA, corn. rur. jud. Suceava, plasa

polului) si In campania din Italia, participa $i la razboiul din 1870, avind clteva succese partiale.

sani; 3077 km. p., 206.853 loc. (1915); 6 plasi; 2 corn. urb. 42 corn. rur. cu 237 catune si sate; 14 paro-

orator bisericesc francez; fu predicatorul special al lui Ludovic XIV. Se adreseaza. mai mult ratiunii si urmareste convingerea ascultatorilor prin claritatea espunerii si prin forta dialecticei.

Cianistea; 2816 loc.

Arbore; 2344 loc. BOTOSANI, @ judet, In Moldova, cap. Bolohii urbane, 90 rurale, 168 bise-

rici, 2 manastiri; face parte din eparhia Mitropoliei Iasi, tine de Curtea de Apel din Iasi; are 202+13 scoale primare; are 26 de cooperative de consum ni desfacere, 8 pentru exploatare de paduri, 11 de productie si 20 coope-

rative agricole. Acest judet nu Sterna jud. Boto§ani. figureaza In lista din 1809 ¶ ® oral, cap. jud. Boto$ani: 32.972 loc. (1915 ; 13 biserici ortodoxe, 2 arinene, 1 catolica, 2

lipovenesti, 4 sinagoge marl; un liceu de baieti A. Laurian", Tundat in 1859 si o *coal& secundara de fete fundata In 1887, cum si mai multe scoli primare; are un spital; e static c. f. 11119gatura cu orasul Dorohoiu si cu Veresti pe linia Cernauti; are tribunal si judecritorii Paseani de ocol. Dupe notite din cronici, Intemeierea lui se poate aseza pe la 1400; are biserici vechi, uncle Gh. Adamescu.

- Dictionar enciclopedie ilustrat.

BOURDALOUE [burdalu] LOUIS (' 1632t1704),

BOURDELLE [burdel] EMILE ( *1862 t 1929),

sculptor francez. Au ramas de la el multe monumente ridicate In Franta (Hercule cu arcul, Fecioara cu copilul asezat pe un munte din Vosgi, Mickiewicz s. a.) cum si In alte taxi. In Bucuresti avem citeva lucrifiri de-ale lui In Muzeul Simu. BOURENI, ® sat In jud. Fhlticeni ( =Baia); 5i-ar fi luat numele de la bourul gonit de Dragon; IMO. sat un schti vechiu cu acelasi nume ¶ 0 c. r. jud. Dolj, pl. Bailesti ¶ ® c. r. jud. Clmpulung, p1. Homor. BOURGEOIS [burjoa] LEON (' 1851 t1925), om

politic francez, de mai multe on ministru; el a deschis procesul afacerei Panama (1892). BOURGET PAUL ('1852), romancier francez. A publicat aproape 50 de volume. Gitlin: Fiziolo-

gia amorului modern (1890 , 0 Mild tragic?! (1896), Enigma crudd (1885), Andre Cornelis (1887 , Minciuni (1887), Cosmopolis (1893). Mem-

bru al Academiei franceze din 1894. In romaneste s'au tradus: Discipolul (1894), Minciuni (1887),

1537

www.dacoromanica.ro

97

ROU_Prietenie de femeie (1909), Dureroasd enigma (B. p. t.), Andre Prilejuri Cornelis (B. p. t.), Cuvintul dat (B. BRA p. t.), pierdute, nuvele (1919).

BOURGOGNE, veche provincie a Frantei;

regiune cunoscuta prin vinurile sale superioare. BOURGUIGNON, baron, guvernator al Bucovinei Intre 1898-1903, a dus lupt& contra Romanilor, Int liu prin persecutiuni directe, atutind sa slavizeze scoalele lor, apoi prin dibacie, prin in-

trigi, facind un pact de amicitie cu Romanii si

reusind prin aceasta s5 -i desbine In doua partide si sa be slabeasca puterea de rezistenta. BOUSORI, corn. rur. jud. Vasluiu, plasa Penes- Curcanul.

BOUT4RI, statie c. f. linia CaransebesSub-

cetate. BOUTMT EMILE ( *183511906), istoric fran-

cez, dintre intemeietorii Scoalei libere de stiinte politice ". Membru al Academiei de stiinte politice. BOUTROUX [butru] EMILE ( *1845 t1921), filozof francez. profesor Ia Universitatea din Paris,

membru al Academiei de stiinte morale. Opere pr.: Studii asupra istoriei filozofiei (1897).

BOVADILLA FRANCISCO DE (t1502), navigator

spaniol, care a acuzat pe Columb de abuzuri si 1-a

adus in lanturi. BOYCOTT, numele unui capitan englez, ad-

ministrator al unor mosii, nesuferit de toti cei dimprejur, cars se fereau de .orice atingere cu

dInsul: de aid cuvintul modern boicot, a boicota. BOZ, corn. rur. jud. Hunedoara,plasa Hia. $ ® corn. rur. jud. Sibiu, pl. Mercurea. BOZENI, corn. rur. jud. Mures, plasa Mures-I

de-jos.

BOZ14, 0 corn. rur. jud. Tirnava-Mica, plasa TIrnava-Sin-Martin. ¶ ® c. r. jud. Somas, pl. Chiochis.

BOZIENI, 0 corn. rur. jud. Roman, plasa

Roman-Voda. ¶ ® B. -BAL$, C. r. jud. Roman, pl. Miron Costin.

BOZIC)RU, corn. rur. jud. Buzau, plasa Pirs-

covu.

BQZOVICI, corn. rur. jud. Caras, resedinta,

plasa Bozovici. Tirg in ziva de 4 lanuarie, 5 Aprilie, 4 Septembrie. 3557 loc.

BRABOVA, corn. rur, jud. Dolj, resedinta,

plasa Brabova.

BRACHET [brace] AUGUSTE ( *1844t 1898), filolog francez. Opere pr.: Dic(ionar de dublete (1867),

Gramatica istoricd a limbii franceze (1867), Dictionar etimologic (1870).

BRAD, 0 corn. urb. neresedinta, resedinta

plash, jud. Hunedoara, plasa Brad. ¶ ® c. r. jud.

Sibiu, pl. Avrig. ¶ ® manastire jud. Buzau, corn.

'Pisa.. ¶

Q. B.-DE.,TOS, c. r. jud. Arges, pl. Bascov.

11

® B.-DE-SUS, c. r. tot acolo.

BRAD LOAN (1817 t 1890), luptator roman In Transilvania in 1848 contra Ungurilor. Mai tlrziu a fost ofiter In armata austriaca.

BRADLEY ,TAMES (* 1692 t1762), astronom en-

glez, studia chestiunea echinoctiilor, a refractiunii lummei. De Ia el au ramas 60.000 de observatiuni. BRAGADIRU, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Zimnicea. ¶ ® c . r. jud. Ilfov, pl. Domnesti.

BRAHMAN' sw- BRAMA. BRAHMAPUTRA, fluvi u in Tibet si India,

se uneste cu Gangele si se varsa. In golful Bengal;

lung. 2.200 km.

BRAHMS soHANNES ('1833t1837), muzicant, compozitor german.

BRALOSTTTA, c. r. jud. Dolj, plasa Filiasi.

BRAMA ( = BRAHMA), zeu indian, e reprezen-

tat cu 4 capete si 4 brate. Traditiile bramanice se conserva de casts sacerdotal& a bramanilor.

BRAM4NTE, DONATO LAZZARI ZiS (*Ca. 1444

t1514), arliitect sl pictor italian, a facut planurile si a Inceput cladirea bisericii Sf. Petru din Roma. BRAN, corn. rur. judetul Brasov; 957 loc. 1919); static climaterica, 760 m. altitudine, 13 km. de gara Rlsnov; aci este si vechiul castel care este acum resedinta regala. Tirg 9 August si 21 Noembrie.

BRAN DE LEMENY LOAN, magistrat roman In Transilvania. A lust parte la revolutia din 1848. A ocupat situatiuni importante pin& la dualism. BRAN SIMEON (t1817) preot roman unit In

Transilvania.

BRAN-POARTA, corn. rur. jud. Brasov, plasa Zirnesti. BRANCOVICI SAVA ('ca. 1620t1683), mitro-

polit al Romanilor din Transilvania Intre 16561659 .si 1661-1679. Sirb de origine (In mirenie Simion) el a Invatat bine limba noastra. Dupa ce s'a facut protopop In orasul sau de nastere (Irian), hirotonosit de catre mitropolitul Stefan din Ttrgoviste si apoi ajunse mitropolit, sfintit, dupa obi-

ceiu, tot in Tirgoviste, luindu-si resedinta In AlbaJulia. In genera, Sava a pastorit cu mult prestigiu, a lost bine apreciat de Apafi, principele Ardealului,

a caliitorit la Moscova, unde a obtinut de la Tar daruri personale si bani pentru ajutorarea bisericilor; dar, deli a fost totdeauna sustinut de fratele sau Gheorghe, om politic si amic al lui Apafi, n'a reusit totdeauna sa se strecoare printre multele evenimente politica si razboaie Intre Apafi si Rakotzi; de aceea a fost odata gonit din scaun si, In timpul pastoriei sale a doua, a ajuns in mare vrajmasie cu Apafi, care a isbutit, dupa multe Incercari far& succes, s& -I dea In judecata unui sobor si sa-1 vad& caterisit pentru fapte imorale si pentru rea administrare a averilor bisericesti. ERANISCA, static c. f. jud. Hunedoara linia Teius-Arad-Curtici.

BRANISTE moisE ('1834t1891), jurist roman In Transilvania. A ocupat functiuni administrative, a fost deputat sinodal, a lasat, Intre altele, ci un manual de stenografie. BRANISTE VALERIU ( *1869t1928), luptator nationalist roman sub stapinirea ungureasca. A facut parte din toate asociatiunile culturale si religioase can au sustinut sentimentul national romanesc. Ziarist, a lost osindit pentru un articol la un an Inchisoare; a trecut in 1905 la Cernauti, unde a redactat ziarul Unirea". Expulsat de administratia austriaca, s'a stabilit la Lugoj, redactind ziarul Drapelul" pe care 1-a condus 16 ani. In vremea consiliului dirigent a fost seful resortului cultelor si ihstructiunii. BRANISTEA, 0 corn. rur. jud. Botosani,

plasa Steftuaesti. ¶ 0 c. r. jud. Dimbovita, pl.

Titu. ¶ ® c. r. jud. Doljiu, pl. GIngiova. 11C) c. r. jud. Mehedinti, pl. Clmpul. ¶ ® c. r. jud. Somes, pl. Beclean. ¶ 0 c. r. jud. Vlasca, p1. Marginea.

® c. r. jud. Covurlui, plasa Pechea.

BRASOV, C) judet In Transilvania; cap. Brasov; 1491 km. p., 113.600 loc. (1923); are 4 plasi, 1. corn.

urb., 48 rurale si clteva sate; face parte din cir-

cumscriptia Curtii de Apel din orasul Brasov; are 84 scoale primare; are 23 cooperative de consum. (D corn. urb.

cap. judetului Brasov; (popu-

lar si

BRA$EU,

ung.

BRASSO,

germ. KRONSTADT, lat. CORONA),

50.000 loc. (1923); are Curte de

Apel (in circ.

careia shit ju-

detele Brasov, Fagaras, Tir-

nava-Mare, Trei-Scaune, Sibiu);

are un liceu de baieti Dr.

Meson." fundat in 1889, altul judetului Andreiu ,aguna ", fundat In Sterna Brapv. 1850, si un liceu de fete Principesa Ileana", fundat In 1919, are scoala normal& si mai multe scoale primare. Brasovul e oral foarte vechiu, probabil inceputul 1-au facut cavalerii Teutoni, chernati In 1211. de regale Ungariei Andreiu IL A doua asezare s'a Mout de colonisti germani, de la cars au ramas ruinile de pe Timpa. In cursul secolelor, Brasovul a doblndit privilegii de la regii unguri si a doblndit o mare desvoltare comerciala, mai ales din cauza pozitiunii sale geografice. In sec. XVI s'a format aci un centru luteran foarte puternic, s'a Intemeiat un gimnaziu sasesc si prima tipografie in Ardeal, In care s'au tiparit dintre primele csrti

1538

www.dacoromanica.ro

BRADEANU, corn. rur. jud. Buzau, plasa BRA-

romanesti. Dar Bra$ovul a Post, In cursultimpului,

$i un puternic centru romanese, a Post locul de refugiu al Domnilor $i boierilor munteni In vremuri de restri$te, a Post mai tirziu locul de Int11-

Cimpu.

BRADSTI, O corn. rur. jud. Tutova, plasa BRA

Jeravat. Aci industria olariei este foarte desvol-

nire al tinerilor din diferite ()rase muntene$ti pentru studii secundare, ziarul (Gazeta Transilvaniei") $i revistele Infiintate arci

au lost, In unele momente, tribuna comuna. a seriitorilor $i oamenilor politici din principate, rind censura nu le permitea sal]] spunk liber euvintul In Cara lor, prin aceasta a devenit un centru de propaganda pentru unitatea nationalti, din Brapv au venit profesori multi la $coalele din principate, multi negustori au avut In Bucuresti si alte ora$e sucursale sau legaturi strinse de afaceri, familii din Brasov s'au inrudit cu unele din Muntenia. TIrg In ziva de 29 August. BRA§OVEANUL w EVSTATLEVICI. BRASTAVAT, com. rur. jud. Romanati, plasa Dunarea. 3690 loc. BRATCA, corn. rur. jud. Bihor, reed. plash Bratca. BRATES, ® statie c. f. Intre Sf. Gheorghe *i Tirgu Sacuesc. ¶ ® corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa Covasna. ® lac jud. Covurluiu linga Galati. BRATIA, 0 corn. rur. jud. Ialomita,

tata. q O c. r. jud. Odorheiu, p1. Tlrnava-de-Sus. ¶

Jr

+1-

7'4

Te*

,.....

e'dioaa

,'

411

He

.:1''

-TPI'

e,.`14

'ct'

Codlea

1:IARSA, J

.."........ .---' n tor

BA Rso

4.

---;

' Se

`_

co.

,,,PL BRAM

\\,

r'''"'

G

d

.Viuziulo,

L BUZAU

I

I\ --a" \

I

X

' ARDELEAMk\ /4`-' v-

i

' P L . SAGE E

I

4' '-,

% RASOV Salo Luitg

/,

lamv

zir.v.,

\

//

I" 'N A% -.../

x I

\

'N.,

..J 40

4,'

...I

1

ee tr -5. I

PPRAHOVA

miNeotoza i

Hartz jud. Brapv.

plasa. Lehliu. ¶ ® C. r. jud. Arge$, plasa Oltu-de-Jos.

r. jud. Dolj in partea SE; compusa din mai multe catune $i sate; mai multe biserici, Intre can una din 1751 fundatii de Vornicul Bradescu; slut acs ruinele unei cetati vechi. BRADVT, corn. rur. jud. Arge$, pl. Arges. ¶ ® c. r. jud. Bihor, pl. Vascau. BRiLDICNI, corn. rur. jud. Gorj, resedinta plasa. Vulcan. ® C.

BRATISLAVA ( = PRESBURG) ora$ In Ceboslovacia ; 93.000 loc.

BRATOVOSTL corn. rur. jud. Dolj, plasa

Secuiu.

BRAVAIS [brave] AUGUSTE ('1811 t1863), fi-

zician francez, profesor la $coala politehnica,

membru al Academiei de $tiinte; studii asupra

BRADICESTI, 0 sat jud. FSlciu. ¶ schit Infihrtat de episcopul Varlaam In 1692 tot acolo.

mi$carilor soarelui, asupra cristalografiei. BRAVICEA, com. rur. jud. Orheiu, resedinta, plasa Bravicea; 5412 loc. BRAVICVNI, corn. rur. jud. Orhei, plasa

BR1SXSTI, 0 corn. rur. jud. Suceava, plasa

Ili$e$ti ¶ 0 corn. rur. jud. la$i, plasa Clrligatura.

I®

c. r. jud. Dorohoiu, p1. Siret. ¶ @ e. r. jud. Buzau, p1. Pirscovu. BR.liEf.A§V§TI, corn. rur. jud. Tecuciu, plasa

Isacova. BRAZI, ® corn. rur. jud. Prahova, plasa CImpu. O Statie c. f. linia Bucure$ti-Ploesti.

Nicoresti.

BRAZILIA (ESTADOS UNIDOS DO BRASIL), stat

In America de S. Se margine$te la

N. cu Columbia, Venezuela, Guiana $i Oceanul Atlantic; la E. cu Oceanul Atlantic; la S. $i SV. cu Bolivia,

Paraguai, Uruguai; la V. en Peru. $i Ecuador. Supraf.: 8.511.189 km. p.; 30.636.000 loc. Partea din spre Oceanul Atlantic este muntoasa: muntii Botocuzi si Podiul Braziliei, siruri mai scurte de munti o despart de Venezuela $i

Jo

j

/

vENEz tie

(.4

J

COLUMBIA

ECUADOR

lakz,

-p

Guiana. Restul este cimpie Intinsa.

Un mare numar de fluvii si rluri

o strabat : Amazonul (Maranon), cu

Rio Negro, Yapura, Madeira, Tapajoz *i Xingu, Araguaia unit cu

o Salvador I

Tocanlin, se varsa In Ocean spre N. San Francisco, In Ocean spre

E. Parana isvora$te din M. Botocuzi $i trece In Paraguai. Uruguai trece In Uruguai. Intre ImImeatura fluviului Amazon $i Araguaia se aflainsula Marajo. Cap. Rio de Janeiro. Orase pr.: Sao Paulo, Sao Salvador (Bahia), Pernambuco, Santos pe tarmul Oceanului spre E.; Para (Belem), St. Luis, Fortaleza pe tarmul Oceanului spre N.; Manaos, Diamantina

P4

guile Jaaelro

bbd

Grande doSa/

4'

C.s

In centru.

BRAZZA PIERRE SAVORGNAN DE

( *1852t1905), explorator francez,

a organizat colonizarea In Africa ecuatoriala (Congo francez); in onoarea lui s'a dat numele Brazzaville oraplui lntemeiat de el In acele tinuturi.

Herta Braziliei.

BRATLA, 0 judet In Muntenia; cap. Braila;

supr. 4286 km.p.; 191.426 loc.; 4 plasi; 1 corn. urb.

52 rur. cu 128 elitune $i sate; 10 parohii urbane,

1539

www.dacoromanica.ro

1929. A condus, impreun& cu A. Vlahut,a, ziarul Dacia (1918), in care a publicat un Sir de articole.

BRA- 57 parohii rurale, 82 bisericii tine de eparhia epiDunarii de jos; face parte din cire. Curtii BAscopiei R de Apel din Galati; are 165 scoale primare; are 55 cooperative agricole, 9 cooperative de productie 22 de aprovizionare $i 2 pentru exploatari de pacturi 11 0

oras cap. jud. Braila; 66.428 loc. (1915); are un liceu de baeti Nic. Balcescu", fundat In 1863, o *coal& secundara de fete fundata In 1919, o scoala profesionala, una normal& $i mai multe scoli primare; are tribunal $i judecatorie de ocol; statie c. I. linia BucurestiBuzituGalati; mare port la Du-

In Politica (1914) arata punctul sail de vedere asupra luptelor politice. Pentru teatru a tradus (1909) Guerin Notarul, comedia lui E. Augier, $i a scris o drama Sorana, ambele jucate pe scena Teatrului national din Bucuresti. Discutii numeroase a prilejuit scrierea sa In slujba pacii (1919), In care arata cita nevoie are lumea de pace $i cum trebue sa se pregateascit popoarele pentru a ajunge la ea. A colaborat la Viata Romilneasca." $i la alte reviste. In 1927 a Post sarbatorit de scrlitori $i public In Bucure$ti $i In alte ora$e. C) schit In judetul Falticeni (lost Suceava) Intemeiat pe la 1800 de Iordache Ball. ¶ O c. r. jud. Arge$, pl. Arge$. ¶ 0 c. r. jud. Dimbovita, pl. Nucet. ¶ 0 B.-BATTU', c. r.

Sterna jud. Braila.

nare; docuri; multe fabrici. Ora foarte vechiu, se numia dupe greceste Proilavia si dupe turceste Ibraila; probabil a lost un rnic stat In evul mediu care a tinut la independenta sa pina s'a in-

corporat In principatul Tarii-Roma-

cso,v,eutuR,Lu

Stretul

nesti. In 1418 a Post pentru prima data

ocupata de Turci, a doua oara in 1544 $i de atunci orasul a devenit cetate turceascit ne mai avind legaturi cu restul tarii, nici In privinta religioasa, Infiintindu-se o episcopie noua zisA a Pwilaviei (Fr- acest cuv.). In cursul secolilor a Post de multe on arsa, din cauza luptelor Intre Turd $i Domnii tarilor romane $i mai apoi intre Turci $i Rust In 1828 s'a dat aci o mare lupta, cetatea a lost luatit de Rusi, fortaretele darimate $i prin tratatul de la Adrianopol (1829 Braila s'a relntors In cuprinsul statului Mun-

'P.

P* \)\''

)

A

r

anca

PL

.4

(CALMAT U /

o

rrt

IANCA

Viztru

loBatop

PL

CI3

Braila, pl. Silistraru.

Nadu -14egru

ai+ z- *\

teniei.

BRAILTTA, ® corn. rur. jud. Ialomita, plasa Tandarei. ¶ ® c. r. jud.

'1

s."

PL

VIZ

I

I

BRAILOM CONSTANTIN N. (1810 1-1889), jurist roman. Dupa studii spe-

.\ J°

ciale de drept la Geneva $i la Paris, a

IALOMITA

J CONSTANTA

lost numit procuror $i profesor de drept penal la Colegiul Sf. Sava In

1834. In 1842 a Post ales deputat In Obsteasca Adunare. In 1848 a Post numit de Ciiimacamie director al Invittamintului $i apoi Insarcinat cu revizuirea legiuirilor. Membru la Inalta Curte, ministru de externe In 1858, membru al Comisiei centrale din Focsani. A mai ocupat postul de ministru In 1862 sub prezidentia lui Barbu Catargiu, a Post deputat, senator, primar al Bucurestilor (1873 . BRANTI, 0 corn. rur. jud. Ilfov, plasa Pantelimon; statie c. f. linia Bucure$tiConstanta; aci a Yost scoala de silviculture, azi o scoala de brigadieri silvici ¶ ® c. r. jud. Gorj, pl. Jiu ¶ ® c. r. jud. Severin, pl. Faget ¶ 0 c. r. jud. Dimbovita, pl. Pucioasa. BRATA.ANI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Slavesti. BRATNI, corn. rur. jud. Botosani, plasa Stefanesti. BRATSCU CONSTANTIN (1882. profesor de Geografie la Unversitatea din Cernaup. Membru

corespondent al Academiei Romane (1919). A publicat cercetSri asupra istoriei $i geografiei

Dobrogei: numele vechiu al ei, delta Dunarii, etc. cum $i cercetari geografice asupra Bucovinei. BRA.TESCU-VOINETI ION AL. (1867), nu-

velist roman. A practicat advocatura In orasul situ natal Tirgoviste, a Post deputat; azi secretar general al Aduntirii Deputatilor. Membru al Academiei Romane (1918) $i al Ateneului Roman (1911). A lost cltva timp director general al Teatrelor. A debutat prin nuvele $i poezii In Convorbiri literare" (1890-91 $i urm.). Primul volum a Post publicat In 1903 (Nuvete si schi(e). Au urmat apoi: In lumea dreptd(ii, 1908, Intuneric si lumina, 1912, Ratacire, 1923. Firimituri,

Harta judetului Braila.

jud. Dolj, pl. Filiasi. ¶ 0 B.- DIN -FATA, c.

r. tot

acolo. BRATI4NU CONSTANTIN, (1844 -1.1910) general

roman. A luat parte la razboiul franco-prusian din 1870 $i la razboiul nostru pentru independent& (1877); a lost director al Institutului geogra tic at armatei. Membru corespondent al Academiei (1889), a publicat In Anale mai multe memorii !litre cari: Lucrdrile ce au avut de scop descrierea geografica a Romdniei; Insemnatatea 104*W Romdniei pentru economia noastrd nationala; Insemnatatea istoriei nationale din punt de vedere militar. Lucrarea cea mai cunoscuta e Cadastrul Romdniei (1899). BRATI4NU DMITRIE (1818 t1892), om poli-

tic roman. Frate cu Joan, a luptat alaturi cu el, afara de ultimii ani ai guvernaril partidului liberal, cind a trecut In opozitie. A studiat drep-

tul la Paris $i a luat parte la mi$-

r ..47 -

carile liberale din acel ora$ pina In 1848, chid a venit In tare spre a organiza $i aci o miscare ca In Frantz". Exilat dupe caderea guvernului pro-

vizoriu, a calatorit In diferite ani participind la actiunile emigratilor. In aceasta epoca a publicat brosuri Dimitrie si articole prin ziare despre drep- Bratianu. turile Romanilor. Intorcindu-se in tarn, a Post ales in divanul ad-hoc. A Post in timpul lui Cuza de douit on ministru (1859, 1860); dupit aceasta a Post ministru de culte sub prezidentia lui C. Kretulescu (1867), de lucrari publice sub Stefan Golescu (1867) $i apoi reprezentant al

1540

www.dacoromanica.ro

tfirii la Constantinopol (1478-1881), presedinte al Consiliului (April-Iunie 1881) In timpul serbarilor

pentru Incoronare, presedinte al Camerei. Disident $i combatind organizatia politica liberals, el a revenit dupa 1888 la vechile sentimente, astfel ca a Post seful partidului liberal dupa moartea fratelui sau. BRATIANU GEORGE I.

(

1897 , istoric roman,

fiul lui Joan I. Bratianu. Este profesor de isturie universals la facultatea de litere din Iasi; membru corespondent al Academiei Romane (1928). In anti din urma a intrat in viata politica si s'a ales deputat. Scrierile sale se ()cup& de unele chestiuni

speciale ale trecutului nostru (Les fouilles de Curtea-de Arges, 1921; Expedition de Louis I de Hong? ie contra le prince .Radu I, 1925) sau de chestiuni din istoria universalii, In deosebi din evul mediu (Actes de notaires genois de Pera et de Calla, au xiii-e siecle, 1927 ; Le commerce "As sur le Danube). Priviri generale gasim In

lectia de deschidere din 1924 (Conceptia actuate'? a istoriei medievale); Criza ideii de progres, 1928. BRATIANU GRIGORE T. ( 1849 f 1893), magistrat $i om politic roman. A Post mult timp pre-

$edinte al Ligei Culturale" In epoca inceputurikir ei (1892).

BRATIANU fox 0. (*1821 11891). om de stat roman. Il gasim in Almanahul Statului cu_gradul de praporcic in 1836. A plecat pe la 1841 la studii In Paris, unde a urmat la scoala politehnica si s'a amestecat In miscarile studentesti cu caracter revolutionar. Intorcindu-se In tarn, organize cu o sums de tineri si cu citiva mai virstnici revolutia din 1848 si fu membru al guvernului de la 11 Iunie.

Cazind revolutia, fu exilat impreuna cu amicil

sai si petrecu mult timp In Paris, luind parte la unele manifestari politice liberate, pentru cari a

lost dat si In judeeata. Intorcindu-se In Cara In 1857, a luat parte la luptele pentru unire, a lost deputat In divanul ad-hoc si in adunarea elective. In timpul domniei lui Cuza a Yost ministru de fi-

a recunoscut independenta. dar pe de alta a ra- BRAlificat ocuparea de catre Rusia a celor trei judetm din sudul Basarabiei; Dobrogea a lost readusa sub

stapinirea statului roman; s'a proclamat regatul si s'a Incoronat primul rege al Romaniei (1881); s'au flout maxi transformari In organizarea interna, mai ales pe terenul economic, scolar si militar. In ultimii ani opozitia conservatoare, Int/frail prin o disidenta liberals, a combatut violent pe Bratianu $i 1-a silit a demisiona la 13 Martie 1888. De atunci a trait mai mult retras la Florica unde a si murit. Bratianu a publicat, mai ales In timpul exilului, o serie de carti In cari studia problame politice ale momentului si arata drepturile poporului roman: Memoire sur l'empire d' Autriche dans la question d' Orient; sur la situation de

Moldo-Valachie depuis le trails de Paris (1856). BRATIANU IOAN I. C. (*1864 f1927), om po-

litic. Fiu al lui loan C. Bratianu, a studiat la liceul Sf. Sava din Bucuresti, la scoala politehnica din Paris. Intrind In corpul tehnic al inginerilor, a lucrat la construirea podului de peste Dunare, la linia Backu PiatraNeamt, etc. Deputat (1895), ministru de lucruri publice (1897), a parasit cariera inginereasca pentru a se consacra politicei. Ministru de

lucruri publice (1901), a modificat legea drumurilor;

ministru de interne (1907),

a avut greaua sarcina de a lucra la potolirea rascoalelor tartmesti. Proclamat sef

.

al partidului national-liberal Joan I. Brittianu. (1909), a emis in 1913 ideea necesitatii unei reforme agrare prin expropriere $i improprietarire. Chemat ca prezident de consiliu In 1914, a condus Cara In cele mai grate momenta ale

inceputului razboiului mondial. Dupe o atitudine de expectativa, deli pregatea In tacere totul

nantm In cabinetul muntean al lui Nicolae Golescu

pentru scopul urmarit, fulncheiat la 4 August 1916

rol de Hohenzollern, el a mers la

silvaniei. Bratianu a ramas presedinte de consiliu piny la Februarie 1918, and a venit guvernul prezidat de General Averescu, care a Incheiat armistitiul cu puterile centrale. Revenit la clrma tarii la 29 Noembrie 1918, dupa sfirsitul razboiului, Bratianu s'a dus la Paris ca reprezentant al Vail la tratativele de pace, dar s'a retras clnd a Want ca cererile Romaniei nu pot fi satisfacute In Intregime. Demisionind la 27 Sept. 1919, a Yost din nou chemat la guvern In 1922 si a guvernat plus

(1860), dar a Post mai tot timpul Intre conducatorii opozitiei, care ajunse a impune abdicarea Domnitorului. In asezarea nouei start de lucruri, Bratianu a avut un rol hotaritor: el a luat aprobarea Imparatului Napoleon III pentru alegerea Principelui CaDOsseldorf si a convins pe tinarul

Principe sa primeasca coroana,

el 1-a Insotit plat in Ora prin

mijlocul multor primejdii, din pricina atitudinei Austriei. Ministru de finante In primul guvern format in 1866 sub pre-

tratatul de alianta cu puterile antantei $i la 14 August s'a Mout declaralia de razboiu, tar la 15 August trupele noastre au trecut hotarul Tran-

la 30 Martie 1926, cand s'a retras. Revenit In

Ion C. Bratianu.

zidentia lui Ion Ghica, de interne sub Costache Kretulescu (1867), de finante sub Ste-

fan Golescu (1867), de interne sub Nicolae Golescu (1868). In acest timp SP produc oarecari fapte cari suparli guvernul Austriei si pe al Turciei, cari le socotesc ca manifestari contra lor. Bratianu demisioneaza cu Intregul guvern si rostesta dupa aceea un vestit discurs, In care arata drepturile Roma.niei ca stat liber de all apara interesele ei si ca stat liberal de a nu Impiedeca pe vecinii cari vor sa-si pregateasca libertatea.

A urmat dupa aceea o lungs perioada in care

1927, a murit in luna Noembrie acelasi an putin timp dupa moartea Regelui Ferdinand. Afars de discursuri vorbite In parlament si de manifeste politice sau dart -de seams despre activitatea guvernului (1926), el a publicat citeva amintiri In

rev. Cugetul romanesc" (1922) si In brosura

Amintiri din (ara Motilo si trei confermte

despre Romdnia si chestia Orientului (1927). BRATIANU TOSIA I. ( *1890), filantrop, a lasat 'Casei Scoalelor un legat pentru Infiintarea si Intretlnerea unei $coale. BRATIANU vrNTILA (1867 f 1930), om politic roman. Inginer din Scoala Central& din Paris, a lucrat la constructiunea mai multor poduri; a Post director al Regiei Monopolurilor (1897), secretar

BrAtianu a stat departe de guvern, dar a organizat miscarea de opozitie contra guvernului lui Lascar Catargiu si In 1876, dupa ce fusese scurt timp ministru de finante sub Manolache Kostache, a luat

general al Ministerului de finante (1901). Ales pentru prima oars deputat In 1903, a continuat

de consiliu (24 Iunie 1876). De atunci Incepe perioada de guvernamint a lui Ion Bratianu si a partidului liberal pina In 1888. In acest interval s'a

in guvernul de concentrare din 1917. Dupe moartea

el guvernul, Hind pentru prima data presedinte

facut razboiul pentru independenta, °hal Bratianu, partizan convins al necesitatii pentru Romania de a intra alaturi de Ru$i, a condus ministerul de razboiu; s'a produs proelamarea inde-

pendentii, congresul din Berlin, care pe de o parte

sa lac& parte din mai toate parlamentele urinatoare; a Post primar al Capitalei (1907), director la Banca

National& (1910). Pentru prima data ministru fratelui sau, a Post proclamat sef al partidului national-liberal $i a Post presedinte de consiliu pina In Noembrie 1928. Sub conducerea lui s'a organizat Cercul de studii al partidului liberal. care s'a manifestat prin studli in sectiuni si prin

1541

www.dacoromanica.ro

BRA

publice; aceste conferinte au aparut BRA- conferInte fie In brosuri speciale fie In revista Democratia".

B R I Din contributiile personale ala lui V.

Bratianu citam: Interesele Romdniei in actualul rdzboiu, 1914; Invel(dminte dupa 15 Zuni de rdzboiu, 1915; Pen""s: tru constiinta na(ionald, 1915; Pacea de robire, 1919;

Petroleul .i politica de stat, 1919; Politica si votul obstesc,

1920;

Consolidarea

/inan(elor Romdniei intre-

etc. Afars de acestea, a mai publicat: Un pericol national: tagite, 1922,

1913,

etc. A tinut confe-

strate. BREMA (germ. BREMEN), ora$ In Germania;

270.000 loc. catedrala din sec. XI; primarie din sec. XV. Oras liber, recunoscut din 1640; avInd reprezentant In dieta germanica. BRENNUS, ef al Galilor navalitori In Etruria (390 a. Chr.) *i cuceritori ai Romei. Lui i se atribue expresia: Vae victisl (nenorocire celor Invinsil, zisa In momentul chid se cIntarea aurul In schimbul caruia urma sa pliraseasca ora$ul $i cind asvlrli sabia sa In balanta. BRENTANO CLEMENS ("1778 t1842), poet si romancier german. BRESLAU, ora$ In Germania (Silesia), pe Oder; 514.000 loc.

sele de la Portile-de-fier, 1899; Menirea partidului

national-liberal, 1906; Crize de stat 1901 1907

pr. : VON animalelor, mai multe volume ilu-

BRESNITA-DE-MOTRU, 0 corn. rur. jud.

Mehedinti, plasa Motru-de-Jos. ¶ ® B. -DE-OCOL, C. r. jud. Mehedinti, pl. Ocolul.

h

Briitianu VintilS.

rinte la Ateneul Roman si In alte parti cum si diferite discursuri In parlament, mai ales asupra chestiunilor financiare si economice, asupra budgetului, etc. BRATIANU, ® corn. rur. jud. Roman, plasa Roman-Voda. ¶ 0 c. r. jud. Ialomita, plasa Tindarei.

BRATIBNI, corn. rur. jud. Arges, plasa Ar-

ges.

BRATTLA, corn. rur. jud. Bacau, plasa Tazliiu.

BRATVIA, corn. rur. jud. Gorj, plasa Ocolu. BRATUENI, corn. rur. jud. Balti, plasa Rascani; 3020 loc. BRAZE§TI, corn. rur. jud. Turda, plasa Baia. BRDO, sat In Istria, locuit de Romani istrieni.

BREST, oras In Fran/a, port comercial si miBREST-LITOVSK, oral In Polonia, 29.000

litar; 90.000 loc.

loc. Ad s'a Incneiat tratatul de pace din 1918 Intre Rusia si Germania cu aliatele ei, prin care Polonia $i provinciile baltice treceau In puterea Germanici.

Acest tratat s'a desfiintat prin faptul victoriei finale a aliatilor nostri. BRETEA, C) corn. rur. jud. Some*, plasa Beclean. ¶ ® B.-rduREsANA, c. r. jud. Hunedoara, pl. Ilia. ¶ ® B. -ROMANA, c.

r. jud. Hunedoara, pl.

Hateg. ¶I 0 B.-STREIIILUI, c. r. tot acolo.

BRETELIN, corn. rur. jud. Hunedoara, plasa

Soimus.

BRBTCU, corn. rur. jud. Trei-Scaune, plasa

BREAL MICHEL ( 1832 +1915), filolog francez,

TIrgu-Sacuesc; 2848 loc. Statiune climaterica. BREZEANU IOAN ('1869), artist dramatic ro-

BREASTA, corn. rur. jud. Dolj, plasa BaltaBREAZA, () corn. rur. jud. Cimpulung, plasa Moldovei. ¶ ® c. r. jud. Buzau, p1. Tohani. ¶ O c. r. jud. Mures, pl. Reghin-de-Jos. ¶ O c. r.

lumlnare". BREZOIANU ION (*1817t1882 , profesor $i publicist roman. A Post profesor la scoala din Cer-

profesor la College de France, membru al Academie' de inscriptiuni. Verde.

Rd. Fagara$, pl. Cincul. ¶ O c. r. jud. Somes, pl. eteg.

BREAZA DE SUS si DE JOS, corn. rur. jud. Prahova, pe Valea Prahovei. Centru important de industrie tarlineasca. In Br.-de-jos e un izvor mineral de sulf, sod si sare. In Br.-de-sus e un palat

al fostului Domn Gheorghe Bibescu. ¶ BREAZA statie

c. f. linia PloestiBrasov. BREAZOVA, 0 corn. rur. jud. Hunedoara, plasa Sarmisegetuza. ¶ O c. r. jud. Severin, pl. Marginea.

BREAZU, sat In jud. Iasi, statie balneara.

BRVBU, p statie balneara jud. Maramures;

ii km. de Ocna-Sugatag; la 748 m. Infiltime; ape minerale cu pucioasa si acid carbonic, bai calde si reci si intern. ¶ 0 c. r. jud. Prahova, plasa Prahova. ¶ ® manastire jud. Prahova 'MO satul cu

acelasi nume; fundata de Mateiu-Basarab

In

1650. ¶ ® statie baln. (cloro-sodice) tot acolo: 5 km. Doftana. ¶ 0 c. r. jud. Cara*, pl. Recita ¶

0 B.-Nov. e. r. jud. Severin, pl. Teregova. BREDICEANU CORIOLAN ( *1850 .1.1909), om

politic $i advocat roman. A luat parte la luptele rationale ale Romanilor din Transilvania $1 Banat In timpul dominatiunii unguresti.

BREDICEANU TIBERW ( "18781, compozitor si muzicant roman. Pe lingo. compozitiile sale perso-

nale, a adunat arii populare din Banat si din Maramures si a publicat: Jocuri ramdnesti, Colinde, Doine. Dintre compozitifie sale, clam citeva hore pentru piano si o poema Uric& Seara mare, reprezentata la Cluj la 26 Decembrie 1924. Ca *ef al departamentului artelor In Consiliul dirigent, a Intemeiat opera roman& din Cluj. BREGUET [breghe] Lotus ( ' 1 5 0 3 t 1 8 8 3 ) , fiziclan francez; se ocupa de cronometrie si de telegrafie electrica.

BREHM ALFRED Cr 1829 t1884), naturalist

er-

man; callitori prin Siberia si prin Africa. 0 ere

man. Societar al Teatrului National, a treat cu aceeasi putere importante roluri si in comedii O noapte furtunoasa, O scrisoare pierduta", Avarul" $i In tragedii Napasta", Mort MIA

neti (1837), a colaborat la Curierul romanesc" a lui Heliade, a Yost ales In divanul ad-hoc si mai tirziu (1862) numit consilier la Curtea de Apel Bucuresti. A publicat u n manual de invd(dmint lancasterian (1850), carti de agricullurd (1850 , un studiu despr e mdndstirile inchinate $i o colectie de legi (1864).

BREZO4IA, corn. rur. jud. Ilfov, plasa Bolintin. BREZOAIELE, corn. rur. jud. Dimbovita, plasa lihergani. BREZ9IU, corn. rur. jud. VIlcea, plasa Cozia pe valea rlului Lotru unde se varsa In Olt; la 5 km. gara Lotru; static climaterica 320 m. alt.; fabrici de cherestea; 2764 loc. BRIALM9NT ALEXIS HENRI ( I A21 t1885), ge-

neral belgian, specialist in fortificatii. A fort chemat de guvernul roman sa construiasca fortificatii la Bucuresti, Namoloasa, *. a. Austria, socotind ca orice Mtarire militara a noastra e In detrimentul ei, interveni pe ling& guvernul Belgiei si BrIalmont

fu scos din armata. Rechernat peste cltva timp, se retrase curind la pensie . BRIAND ARLSTIDE (*1862), om politic francez. A deputat ca socialist, !find deputat si ziarist, dar Imprejurarile 11 chemara la guvern si dupa ce fu de mai multe on ministru $i prezident de consiliu, trecu In grupul republican-socialist. A sustinut legea separgiunii hisericii de stat. Ca prim-ministru in timpul razboiului mondial (1915--1917) a izbutit a convinge pe Englezi sA pbstreze armatele trimise In Grecia pentru a ajuta triumful general al actiunii aliatilor. Dupa razboiu a Yost jar presedinte al consiliului (1921) *i a lucrat la executarea tratatului de la Versailles: a revenit de mai multe on la guvern fie ca presedinte, fie ca ministru. cum a Yost In marele minister de concentrare al lui Poincare (1926) $i acum in urma In ministerul Tardieu. El a sustinut ideia pactului

1542

www.dacoromanica.ro

pentru Inlaturarea rrabolului (pactul Kellog

Briand) $i In ultimul timp la adunarile Societatii Natiunilor $i In alte diferite Intruniri internationale, ca $i In patria sa, s'a Mout promotorul ideii unei federa(iuni a statelor Europei. BRLAREU, gigant din mitologia greac& cu o

silt& de brate $i cincizeci de capete.

BRICENI, corn. rur. jud. Hotin, resedinta, BRICI9VA, com. rur. jud. Soroca, colonie evreeascii adusa din gubernia Ecaterinoslav In plasa Briceni; 14.000 loc. 1859; 800 locuitori.

BRIE [bri], regiune din Franta, vestith pentru grinele $i pentru brInzeturile ei.

BRIENI, com. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa BRIEUX [brie] EUGENE (`1858), ziarist $i autor dramatic francez. Opere pr.: Blanchette (1892), jucat& si pe scena Teatrului National din Bucuresti sub titlul BrInclusa", Binefacjtorii Cogilnic.

(1896), Cele trei fete ale d-lui Dupont (1897). BRIGHT [bran] RICHARD (`1789 t1858), medic englez; studia hoalele rinichilor, intestinelor, abdomenului; stabili earacterele boalei de rinichi, care se chiarna. maladia lui Bright.

.BRINDISI, ora$ In Italia, la Adriatim; 15.000 loc., statie climateria. BRISBANE, oras In Australia, 210.000 loc. BRISSON HENRI (`1835t1912), orn politiic francez; de multe on ministru, presedinte de consiliu. pres. Camerei; foarte considerat pentru corectitudinea sa. BRISTOL, ora$ in Anglia; 400.000 loc.; comer(. si industrie. Acelasi nume 11 poarta 4 ora$e din Statele-Unite.

BRITANIA pp- ANGLIA. BRITISH MUSEUM, vestit muzeu din Londra, In-

temeiat In 1753; cuprinde biblioteca (2 milioane

vol.) si muzeul. BRITANNICUS (*42t56), flub lui Claudiu si al Mesalinei, ucis de Neron, fiindcft avea drepturi la

de sigur dificultati, aflIndu-se Intro Turd., pe cari trebuia sa-i menajeze, si Intre Austriaci, pe earl nu voia s&-i supere. Printr o politic& anti, prin daruri

date la momente potrivite, prin relatiile sale In pastreze tronul pe care nu 1-ar fi pierdut dac& n'ar fi Yost Writ de Insesi rudele sale. Prestigiul taxi strAine, precum In Venetia $. a. el a $tiut s&-si

slim a Mout ca In multi- rinduri sa &in In mina sa

si politica Moldovei, pe al card tron punea persoane devotate din familia sa. Mazilit si adus la Constantinopol cu familia sa, a vazut, Inaintea mortii sale, cazInd capetele fiilor Osemintele sale au lost aduse de vaduva lui $i Inmormintate In biserica zisa azi Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti. 'Pragicul lui slIrsit a inspirat o balsa. poporand, pe care a cules-o Alecsandri, cum $i pe unii scriitori din secolul am.

BRINCOVEANU, corn. rur. jud. Dlmbovita, plasa Titu. BRINCOVENESTI, com. rur. jud. Mures, plasa Reghiu -de-Sus. BRYNCOVENI, corn. rur. jud. Romanati. Prin aceasta comuna trace un drum de Nati% soco tit c& ar fi drumul lui Traian pe malul Oltului. Ling& ea, fosta niAnastire Brincoveni, reinoitit de Mateiu Basarab in 1632.

BRINZA, corn. rur. jud. Ismail, plasa Reni;

exista pe la 1630 $i era mare. BRANDZA DIMIrRIE (`1846t1895), botanist roman. A studiat la Paris medi-

cina si $tiintele naturale; a lost

profesor de botanic& *i. zoologie la Universitatea din Iasi $i medic

al spitalelor Epitropiei, apoi a

trecut In Bucuresti (1874), unde se crea catedra specials de botanicA. Aci a organizat prima coJectie de herbare, distrus& de un incendiu, (WO care Intlmplare se Infiint& gradina botanic& la

x

Cotroceni. A Post membru al

tron. Viata lui a inspirat tragedia lui Racine Britannicus" (1669). BRYNCENI, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Alexandria; 2796 loc.

Academiei Romane (1879). Opere Doctor D. Brandza. pr.: Prodromul florei romdne,

man. A tradus In grece$te logics

lrrogei, Vegetafia Ronielniei) $i clteva In limba

BRINCOVEANU GRIGORIE VORNICUL, boer ro*i filozofia

moralk a lui Heinecius (Fleinecke), tip. Viena 1808; lost candidat la tronul Munteniei In 1822, la restabilirea domniilor pamintene, si a voit sa

se irnpuie printr'o miscare revolutionara, sustinut&

de Rusi, dar n'a retisit; mai tlrziu s'a Impacat cu domnitorul Gr. Ghica $i a ocupat functiuni. In 1828 f1 vedem membru In Soc. filarmonicti tritemeiate. de Dinicu Golescu, Heliade *. a.

BRYNCOVEANU BALASA DOMNITA. film Dom-

nitorului Constantin Brandoveanu, castitorita. cu Banul Manolache Lambrino, filantropa, a cladit o biserica In Bucure$ti, dotind-o (prin actul de la / Aprilie 1745) cu mo$ii importante ca sa. poata

1879-43; Flora descriptiva a Dobrogei, 3 volume, premiatA de Academia Roman; apoi diferite comunicari In Analele Academiei (Vegeta(ia Do-

franceza (Considerations sur les ovaires inferes; Sur les roses monstrueuses, Sur les travaux du dr.

Baillon). BRiNZENI, corn. rur. jud. Orhei, plasa Rtispopeni. BRNO ( = MUNN), oral hi Cehoslovacia; 130.000 loc.; marl fabrici de postay. Act e citadela Spielberg unde a lost Inchis Silvio Pellico (18221830).

1835. Toate acestea an format Asezamintele brtn-

BROASTE, corn. rur. jud. Bihor, plasa Vasctiu. BROC.4. PAUL (*1824 t1880), medic francez profesor la facultatea din Paris; studio. functiunile creerului. Numele lui s'a dat unei circumvolutiuni (a treia frontal& stIngft) a creerului, unde, dupa. cercetitrile lui, s'a stabilit ea este central vorbirii articulate.

plinirea scopurilor pentru cari an Yost Intocmite.

din Germania, cari Incepind din sec. xvin au

al Munteniei, 168S-1714. Fiul lui Papa Brincoveanu $i al Stancal, din familia Cantacuzino, a Post la Inceput

aparutri apoi In mai multe editiuni.

deschide $i un azil pentru saraci. Tot acolo a mai ridicat un spital SAFTA BRANCOVEANII In

covenerti ", cari continua $i azi a servi spre hide-

BRYNCOVEANU CONSTANTIN (t 1714), down

sfatuit de unchiul gm Constantin Cantacuzino Stolnicul, mai tirziu relatiile cu familia mamei sale au devenit role $i, de sigur, staruin-

.0t,.+,1,

,k,

tele unora din membrii ei i-au

grabit mazilia $i pieirea. In lunga lui domnie de 25 de ani a adunat

averi maxi, a batut chiar bani de our cu efiaia sa, a pus O. se

FF

Domnitorul construiasca biserici $1 manastiri, palate domnesti prin diferite parti Constantin Brincoveanu. ale tarii. Din acestea °Adm. mitnestirea Hurez. Situatia politico. extern& Ii crea

BROCKHAUS, numele unor librari $i editori

continuat si continua Intreprinderea $i au dat la lumina prima encielopedie germanil (1808-1811),

BRODINA, 0 corn. rur. jud. Rticlituti, plasa Putilei ¶ 0 statie c. f. tot acolo, linia Dorne*tiSeletin. BRODNICI, popor pomenit In acte din sec. xiii ca locuind la Rastiritul teritoriului ocupat de cavalerii teutoni In Ardeal. Istoricii nostri nu slnt de acord nici asupra tinuturilor ocupate de ei, nici asupra originii lor. RAmIne o chestiune deschisa, asupra careia au soils pin& scum Onciul, R. Rosetti, Motogna, N. Iorga. BRODOC, corn, suburb. la orasul Vasluiu jud.

Vasluiu.

BROGLIE VICTOR DE, fizicianmatematician

francez.

1543

'a ocupat de problema propagarii lu-

www.dacoromanica.ro

BR IBRO

BBRRO U.

minii si a explicat-o prin mecanica ondulatorie. I s'a acordat premiul Nobel pentru studiile sale. BROSCARL corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Blahnita; 2034 loc.

BROSCA.VTI. 0 corn. rur. jud. Dorohoiu,

plasa Centru. ¶ 0 B. -NCI, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Ceremusului. ¶ 0 8.-vEckil, c. r . tot acolo.

BRO*TEANU ERNEST (*1869), ofiter roman.

Sublocotenent In 1890, colonel In 1916. A luat parte la rilzboiul pentru Intregirea neamului si s'a distins In lupta dela Arabagi (In Dobrogea) la 3 Septembrie 1916, clnd, In fruntea regim. 53 din Iasi, a salvat situatia grave a frontului roman. Atunci a Post gray ranit si decorat cu ordinul Mihaiu-Viteazul. Inaintat general de brigade (1917), a comandat In lupta dP la Muneel. A Intrat In Chisinau cu armata spre a scapa Basarabia de turburarile bolsevice. General de divizie In 1919. Retras la pensie In 1930. BROSTEANU PETRE (1838 t 1920), scriitor

roman. A publicat In limba german& scrieri despre

Romani. A lost membru corespondent al Academiei Romane (1889). BROSTENI 0 corn. rur. jud. DImbovita, plasa Gaesti. ^ 0 e. r. jud. Arges, pl. Teleorman. Co c. r. jud. Cams, pl. Otavita. ¶ 0 c. r. jud. Gorj pl. Mit ¶ 0 c. r. jud. lalomita, pl. Urziceni. O c. r. jud. Mehedinti, resed. pl. Motru-de-Sus.

O c. r. jud. Neamt, pl. Brosteni. ¶ 0 c. r. jud. Putna, pl. Milcov. ¶ 0 c. r. jud. Tirnava-Mica,

pl. Blaj. qf ® c. r. jud. Vilcea, pl. Perna. BRQTE EUGENIU (.18501), luptator nationalist roman In Transilvania. A Post vice-presedinte al comitetului central al partidului national: a Post judecat In procesul memorandului (1894) si fiind osindit In inchisoare, a trecut In Romania, unde a lucrat la publicattile Academiei Romane. A publicat scrieri de agronomie si o carte asupra situaliei din Transilvania In limba german& (Die rumanisehe Pram', 1895). BROWN [braan] JOHN (*1735 t 1788), medic englez; emise teorii noi, combatInd scoala ofieia-

la: vista e produsul a doi factori: unul activ si

exterior, altul pasiv si interior; echilibrul acestor

factori d& viata si stinatatea; dezeehilibrul d& boa-

la, Incetarea unuia db. moartea.

BROWN skguaat CHARLES ( *1817t1894), medic francez; se comp& cu fizioloeia si cu maladiile

nervoase; vestit prin Incercarile de a restabili fortele, bittrinilor si convalescentitor; de la el porneste metoda numitk opoterapir (tratarea boalelor drverselor organe prin medicamente formate din organele corespunzatoare de la animate). BRfICKENTHALBERMANBARON (*1843t 1872),

ultimul descendent In linie direct% al familiei. A lost functionar It& Curtea din Viena. Dupe moartea lui s'a nascut un `proces din partea unor rude, dar averea a rAmas in stapinirea comunitatii evangelice din Sibiu, cum este testamentul lur Carol Bruchenthal.

BRUCKENTHAL MIHAIL BARON ( 1746 f 1813),

om politic sas. A Post cornisar regesc si administra-

industriale; fu prin sec. xvi unul din orasele marl

ale Europei. Decadenta lui a Mout sit i se

zica.

.,Bruges cea moarta". BRUGMANN KARL ("1849 t1919), filolog ger-

man. Opere pr.: Critica textelor omerice (1876), Gramatzca comparatd a limbilor indogermanire (1886).

BRUN JULES ( *1852 11916), Francez stabilit in

Romania ca ziarist. A calatorit molt prat diferite state ale Europei si prin Africa, a venit la noi ea corespondent trimis de Journal des debats" si a

rAmas ca redactor al ziarulin La Roumanie".

A publicat: La Roumanie pittoresque, 1887; .Aine roumaine, poezii cu subiecte romanesti, 1902; Le

romancer° rournain, 1896 cu o prefata. de Sully Prudhomme; L'epopee roumaine, 1897; cum si un roman In roma.neste, In colaborare cu N. Papahard: Momeagul de la munte, 1904. BRUNELLESCHI PHILIPPO (*1377 t1446), arhitect $i sculptor italian; construi cupola catedralei din Florenta, ramasa celebra. BRUNETIERE FERDINAND (*1849 t 1906), cri-

tic francez, profesor la $coala norrnala, membru al

Academiei. El separa critica literary de istorie;

combatu impresionismul celor cari cauta In opere numai placerea niornentului; Incerca sa dea criticei principii si regule; stabili teoria evolutiei genurilor., lit erare. BRUNN wr BRNO. BR1JNO GIORDANO ( *1550t1600), scriitor teo-

logic si filozof italian. Catolic, apoi calvinist, dupe aceea adversar al lui Calvin, el proclama in lectiile

sale, tinute In diferite orase italiene, In Paris, In Anglia, etc., ca lumea este Intr'o revolutie universal& si etema si ca adevarata religie este a naturei, fare nici o form& si organizatie. 1tntorclndu-se In Italia, fu osindit ca eretic si ars de viu. BRAUNSCHWEIG (fr. BRUNSWIG), scat In Germania, Post ducat, iar din 1918 republics; supr. 3672 km. p., 500.0001or. Cap. Braunschweig. Tart agricolli. BRVSA, oral In Anatolia (Turcia asiaticA); 80.000 loc.; industria matasei. Duns revolutia noastra din 1848 ad au Post internati multi dintre emigratii romani. BRUSILOF ALEXIS (*1853 t 1926), general rus. In razboiul mondial a comandat armata contra Au-

stro-Ungariei si apoi a condus opprattile in Wolhinia, Galicia si Basarabia.

BRUSTURI 0 corn. rur. jud. Sildaj, plasa Buciumi ¶ O c. r. jud. Arad, pl. Halmagiu

® c. r. jud. Bihor, pl. Tileagd. BRUTUS Luaus macs, om politic roman, ucise pe regele Tarquiniu, desfiinta regalitatea si institui guvernul consular. BRUTUS MARCUS 'anus ( *861.42 a. Chr.),

unul din conjuratii cdri omOrtra pe Cezar, canna

acesta i-a zis $i tu, fiul meu Brutus!" Formlndu-se triumviratul en Antoniu, fu Invins la 1;1lippi si se ucise, dupe ce zise vorbele ramase celebre: Virtute, to esti numai un cuvint". BRUXEL ( fr. BRUXELLES, cit. Brunel),

tor al unuia din cele trei districte ale Transilva-

cap. Belgiei: 700.000 loc. BUBUCI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Budesti.

stituit In urma unor acuzatii, a lost pus din nou Intro functie administrative Malt& In

plasa Bucecea. BUCEFAL, calul lui Alexandru cel Mare. Acest ctivint a boat In vorbirea nuastra popular% forma Ducipat.

niei (dupe dispozitiile lui losif u , iar dupe moartea acestuia cornite at Safilor. DeCluj.

BRUCKENTHAL SAMUEL 1721 t 1803) on, politic sas. A Post guvernator al Tran-

BUCEGI. sir de munti In jud. Prahova; vlr-

furl principulc: Omul, 2508 m., Carairnanul, 2495 m., Furnica, 2331 rn., Vtrful cu dor, 2288 m.,

BARON (

silvaniei (1774 -- 1787 ; a Organizat sistemu] de impozite; a Intemeiat un muzeu In Sibiu, care cuprinde o biblioteca, co-

Costila, 2250 rn., Cet(ul ObirVei, 2250 m., Jeput

mare, 2195 m., Piatra arsd, 2110 m., Babele 2060 rn.

f I.",

BUCERDEA GRINOASA., com. rur., jud.

lectle de picturi si sculpturi, coBaronul lectii mineralogice, numisma- Sam. Bruckenthal flee,

.

BRUGES, [braj] oral

In

BUCECEA, coon. rur. jud. Botosani, resod.

Tlrnava-Mica, plasa Blaj; 1404 loc. ¶ B.-VINOASA,

((MO o starnpA din col. Academiei).

Belgia, 4.000 loc.; are scoli multe si stabilimente

c. r. jud. Alba, pl. Ighiu,; 1971 loc. BUCESTI. com. rur. jud. Tecuci, plasa Ivesti.

BUCEVSCRI EPAMINONDA (' 1843 1.1891), pie -

tor roman. Nascut In Bucovina, a studiat teologia

1544

www.dacoromanica.ro

In Cernauti *i mai tirziu pictura in Viena. A lucrat

BUCOVINA (Episcopie a Bucovinei), s'a infiintat

tablouri cu subiecte din vigil ruralk, din trecutul poporului si s'a distins mai ales in pictura biscriceasca. A colaborat si Ia biserica Sf. Nicolae din

in 1783 dupa cc s'a rapit Moldovei partea de NV ce s'a nurnit Bucovina . Primul episrop a fost

crare publican. de V. Alcesandri, in revista Dacia literara" 1840. BUCHNER FRIEDRICH ( 1824 t1899 , medic german, autorul cartii Forth si materie, prin care expune un sistem filozofic cu totul materialist. BUCINT$, corn. rur. jud. Romanati plasa Ocolu; 2555 loc. Duna legea 1929, sat circ. corn. Amarastii-de-jos.

care eparhie cuprindea, la rindul ei, alte doua: Dalmatia-Istria si Bocca Cattaro. Primul arhiepiscop a lost Teojil Bendela. Lista episcopilor siarhiepiscopilor Mitropoliti ai Bucovinei este urmatoarea:

Iasi. BUCHETIERA DIN FLORENTA. nuvela, prima lu-

BVCIUM, 0 corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa ® e. r. jud. Alba, pl. Abrud; 4634 loc. (1919); tirg la 15 Decembrie ¶ 0 c. r. jud. Hunedoara. pl. Orastic d 0p c. r. jud. Bihor, pl. Ceica 4' ® c. r. jud. Fagaras, pl. Sercaia. BUCIUMENL 0 corn. riir. jud. DImbovita, plasa Pucioasa ¶ 0 c. r. jud. Ilfov, pl. Birdesti O c. r. jud. Olt. p1. Durnitresti 9 ® c. r. jud. Tecuciu. pl. Nicoresti. BVCIUMI, corn. rur. jud. Iasi, plasa Codru, resedinta plasii 9 B.-BODIE. c. r. jud. Salaj, pl. Buciumi. sucrumm, ziar politic, Intemeiat si condus de Somatta-Mare

Cezar Bolliac. Primate numere au apSrut in Paris In 1857. A reapArut in Bucuresti in 1862-1864. BUCKINGAM GEORGE DUCE ( 1592 f 1628). 01T1

politic englez, favorit si atotputernie in timpul regelui Jacob 1. Vestit prin frumusetea. eleganta si luxul sau rind era ambasador In Franta, se lupta apoi contra Frantei (Inconjurarea orasului La Rochelle si fu asasinat de un Englez.

BUCKLE [Mel] HENRY THOMAS ( 18211:1862 ),

istoric englez, autorul vestitei scrieri: Marta

Dositeiu Cherescu (pp- CHERESCU , sub care s'a or-

ganizat administratia bisericeascil si s'a Infiintat fondul religionar. In 18713 Imparatul Frantz loser a ridicat-o la rangul de arhiepiscopie unind-o cu Dalmatia, unire numai spiritual& in dogmaticis),

Dositeiu Cherescu de la 1783, Daniit Vlahovici de la 1789, Isaia BalopScu de la 1813, Eugenie Harman de la 1835, Teofil Bendela de la 1873, Teoctist Blajerici de la 1877 Silvestru Morariu Andreebiri de la 1880, Vladimir de Repta de la 1898, Nectarie Collarciuc de la 1924. BUCOVINA, organ politic si literar intemeiat si condus de fratii Al. si 0. Hurmuzachi In Cernauti, 1848-1850. BUCAINTI, 0 corn. rur. jud. Dimbovi(a, plasa Nucetu. ® c. r. jud. Vlasca, pl. Arges.

BUC§E§TI, corn. rur. jud. Bacau, plasa Taz-

lau-Sarat. BUC§0.6.IA, corn. rur. jud. Cimpulung, plasa Homorului. BVCU, corn. rur. jud. Iatomita, plasa Tarvlarei. BUCURA, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Blahnita. BUCURNI, corn. rur. jud. Caliacra, plasa Bazargic.

BUCURETI 0 corn. urbana, dupa legea de Romaniei, pe ambele maluri ale Dlmbovitei;

azi muniripiu, capitala judet,ului Ilfov si capitala 347.933 loc. In 1915, 622.661 In 1930 (cu corn. sub urbane). Este rased int a Regclui, a parlamentului si a

civiliza(iei In Anglia (1861), in care cauta sa stabileascs legi dupa. cari se desvolta vista popoarelor. BUCCoNITA, corn. rur. jud. Severin, plasa Caransebes. BUCOV, 0 corn. rur. jud. Prahova, pe stinga rlului Teleajen, pl. Tirgsor: foarte veche; are o

guvernului, a statului-major general al armatei, a patriarhului Romaniei*i a mitropoliei Unitro-Vta-

cUENI) ¶ 0 B.ADUNATI, c. r. jud. Teleorman, pl.

teatre particulare. Are o frumoasti grains In

biserica facuta, zice-se, In 1396; a Lost capitala jud. Sacueni, desfiintat In 184 ?; aci a fost lupta lui Mihaiu-Viteazul cu Polonii In 1600 (p.- sASllve$ti.

BUCOV4T, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa Balta-

Verde ¶ ® lost& manastire In jud. Dolj, bitemeiat& probabil de Stefan Clucerul si Pirvu Clucerul, 1573; astkzi e penitenciar ¶ ® c. r. jud. Severin, pl. Faget 4' ® c. r. jud. Timis-Torontal, pl. Recas 1 0 statie c. f. jud. Lapusna linia Chisina ti Iasi. BUCOVENL coin. rur. jud. Ilfov, resedinta, plasa Burtea-Bucoveni. BUCOVICIOR. corn. rur. jud. Dolj, plasa Vella. BUCOVINA, numire data unei regiuni din NV Moldovei dupa ce a fost rapita In 1775 din trupul Moldovei de care Austria cu asentimentul Turciei si care facea parte din judetele Cernauti si Suceava ale vechei Moldova. Ea are o suprafata de 10.441 km. p.: are o parte muntoasa, alta deluroasa si putine sesuri. Ea a lost intliu administrata. militareste (-1786), apoi units cu Galitia (-1790) si In fine separate, iar din 1849 a fost decretatS ducat si tan a coroanei imperiale. A mai lost odata Incorporate cu Galitia pentru putin timp, dar s'a revenit. S'a Impartit In 11 judete.

Cimpulung, Cernauti, Cotmani, Gura-Humorului. Radauti, Siret, Storojinet, Suceava, VAscauti, Vijnita, Zastavna, iar orasul Cernauti avea admi-

nistratie autonoma. Duna ce a revenit la patria muma, prin legea administrative din 1925 s'a

schimbat flceastii /mpartire, raminind numai 6 judete: Cimpulung, Cernauti, Radauti, Soroca, Storojinet, Suceava cu teritorii rotunjite duple nevoi locale din alte judete vechi ale Moldovei sr Basarabiei.

hiei (ow- acest cuvint), a Inaltei Curtide Casatie Si Justitie; este centrul liniilor ferate mai ales cele din vechiul regat. Are o Universitate si alte scoli de Inv&tamInt superior, cum si multe institutii de culture si

sali de conferinte, are Maya muzee de arts si unul de arheologie. Aci este sediul Bancii Nationale si al calor mai maxi institutiuni sr socienti finaneiare si economice. Are un teatru de stat si mai multe centru (Ci$miqiu), un pare format cu ocazia expozitiei jubilare din 1906 (Parcu Carol) 5i o frumoasa serie de alee (Soseaua Kisselef). Dintre cladirile

monumentale putern cita: Posta, Casa de depuneri, Universitatea (noun), Banca Nationale, Palatul Justitiei, Ateneul Roman, Fundatia universitar% Carol I", Ministerul Domeniilor. Biserici marl nu are, afara de biserica Sf. Spiridon, dar unele din ale slut interesante prin arta arhitec-turala si prin picturile ce contin: Mitropolia, Cotroceni, Curtea-veche, Sf. Gheorghe, Stavropoleos, Antim, $. a. (sint peste 110 biserici). Are 'Jou& marl institutii spitalicesti: Eforia spitalelor civile $i A5ezdmintele brincovene5ti, cari intretin spitaluri cu veniturile averilor lasate de multi binefac&tori dintre domnitori 5i dintre boerii vechi. Si cultele celelalte au biserici si unele monumentale, Nu cum este catedrala arhiepiscopiei catolice. se stie clnd s'a Intemeiat acest oral, dar numele se gaseste Inteun document al lui Mircea eel Mare din 1401. In actele secolelor trecute i se zice mai des Cetatea DImbovirei. In 1473 cade In mina lui Stefan cel Mare. Probabil la finale sec. xv devine

capitala tarii. dar desvoltare mai mare is de la

Mircea Ciobanul (1546), se cladeste curtea domneasca, biserica domneasca. Mihaiu Viteazul face un palat si o biserica. (localul de azi al Arhivelor Statului). A fost ruinat de Turci dupft luptele de la Calugareni, a suferit focuri (1715, 1718, 1739, 1799, 1847), cutremure (1718, 1802, 1829), a fost bintuit de ciuma (1719, 1812) si holera. In sec.

xvu si xvin s'au cladit multe case boeresti si biserici; In a doua jumatate a sec. xvur a devenit centru comercial In legatura cu Brasovul si

1545

www.dacoromanica.ro

BUCBUC

BUC- cu Orientur. A lost de multe on ocupat de armate streine: 1774 Rusi, 1789. Austriaci, 1806 Rusi, B U I 1821 Zavera, 1828-34 Rust, 1916-1918 Germant. Dupe unirea principatelor, a devenit capitala Romanic!. Aci s'a Incheiat In 1812 pacea Intre Rusi si Turd prin care ni s'a rapit Basarabia, In 1914 congresul pentru pacea din Balcani. ¶ ® c.r. jud. Hunedoara, p1. Brad.

BUCUROAIA, corn. rur. jud. Bihor, plasa

Ceica.

BUDAI, com. rur. jud. Orhei, plasa Telenesti. BUDENI, O com. rur. jud. Vlasca, plasa Calugareni. 1 0 c. r. jud. Falticeni, pl. Lespezi. BUDE§TI, @ corn. rur. jud. Ilfov, resedinta pl. Budesti, la confleunta Dimbovitii cu Argewl; statie c. 1. pe linia Bucuresti-Oltenita. ¶ ® c. r. jud. Arges, pl. Bascov. ¶ ® c. r. jud. RImnicuSarat, pl. Cotesti. ¶ C) sat jud. Falciu, pl. Olte-

nesti. ¶ O sat jud. Iasi pl. Codru. ¶ @ sat jud.

BUDA, corn. urb. partea veche din orasul Bu-

Vilcea, pl. Balcesti. ¶ ® c. r. jud. Arges, resedinta pl. Oltul-de-jos. ¶ ® o. r. jud. Cluj, pl. Clmpia. ® c. r. jud. LEtpusna, rased. pl. Budesti. ¶ @ c. r. jud. Maramures, p1. Sugatag. ¶ © B.-eatic&, c. r. jud. Roman, pl. Miron Costin. BUDTLA, corn. rur. jud. Brasov, plasa Sacele.

BUDA. 0 corn. rur. jud. Ilfov, plasa Domnesti

neral roman. Sublocotenent In 1856, era colonel

BUD Trru (*1846), vicar episcopesc In Maramures. A publicat scrieri despre istoria bisericii romane si o colectie de poezii poporane. BUDA mr BUDDA.

dapesta.

Cfc. r. jud. Cernauti, pl. Prutului. ¶ ® c. r. jud. Neamt, pl. Bistrita. ¶ 0 c. r. jud. Dorohoiu, p1. Herta. ¶ ® c. r. jud. RImnicul-Sarat, pl. Durnitresti. ¶ ® c. r. jud. Tecuciu, p1. Stanisesti. ¶ 0 c. r. jud. Tutova, pl. Simile. ¶ ® sat jud. Briery], corn. Berzunt. ¶ 0 sat jud. Iasi, corn. Braesti. .) sat. jud. Faltieeni, corn. Budeni. ¶ @ statie c. f. jud. Prahova, Intre Ploesti si Baicoiu. ¶ @ deal jud. Bacau. ¶ @ deal jud. Botosani. ¶ @ Oran jud. Buzau, se varsa. In Cricov. ¶ ® lost& miina-

stire jud. Vilcea, corn. Ocnele-Mari. 1 ® B.-MARE,

sat jud. Dorohoiu, corn. Buda. ¶ ® B.-MICA, sat totacolo, ¶ ® Buna-pawina, corn. rur. jud. Prahova, pl. Clmpu. Aci se ails o fabric& de spirt.

BUDACHI, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, pe malul golfului Budachi; static baln. marina; 26 km. de Cetatea-Alba. BUD.I.LCUL-DE-JOS, com. rur. jud. Nasaud,

plass. Sieu. ¶ B.-DE-SUS, c. r. tot acolo. BUDAI ARON (t1847), cleric roman In Transil-

vania. A functional ca secretar al consistoriului roman din Sibiu si a cladit o biserica In satul sau (Cigrnau, Hunedoara). BUDAI IOW (t1682), mitropolit roman In Alba-Iulia (1680). Desi sfintit de catre Mitropolitul din Bucuresti, a Post silit ss introduce In biseries ortodox& multe regule impuse de propaganda calvina, pe care o sprijinea principele Transilvaniei. BUDAI-DELEANIJ IOAN (*ca. 1762 tea. 1820),

scriitor roman. Transilvanean din jud. Hunedoara,

a studiat teologia In Blaj *i dreptul In Viena. A fest functionar In Lemberg, secretar de tribunal si apoi membru. In 1815 1 s'a propus de Mitropolitul Veniamin sa vie In Iasi pentru a ocupa o Catedra. dar nu s'a dus. De la el au ramas mite scrieri, dar In manuscris, si i se atribue o serie de cart! tiparite. Afar& de operele de filologie Mtn can un dictionar), de istorie, de etnografie, avem de in el doll& poeme eroi-comice: Tiganiada

si Trei viteji. Prima s'a publicat de Codrescu In Buciumul roman" In 1877, apoi. In diferite edit ii, cea mai recenta hind facuta de G. Cardas (1925), a doua In 1928. La aparitia ei Aron Densusianu i-a relevat valoarea. De la 1900 a Post studiata de multe on si e consideratli ca una din marile lucrari poetice ale literaturli romAne. BUDAPESTA (ung. Budapest), cap. TJngariei, pe Dunare; 928.000 loc.; compusa din dou& orase: BUDA pe dreapta Dunarii, mai vechiu; PESTA pe stinga Dunarii. BUDBERG ANDREW BARON ('1750t1812), di-

plomat rus. Ministru de externe al imperiului In

1806. A Post un factor important In negocierile In-

tre Rusia si Franta cu privire la situatia Turciei (ocupatia principatelor, chestia Basarabiei) si, a luat parte la convorbirile celor doi Imparati (Napoleon si Alexandru) la Niemen. BUDDA (sau minima), Intemeietorul budismultd, care ar ft trait dupti traditie de la 622 la 542 a. Chr. Religia lui, nascuta In India, spa raspandit In Asia centrals, In Mongolia, In China, In Japonia. Numarul credinciosdor e si azi destul de mare. Unii II socntesc la cateva sute de milioane.

BUDI§TE,ANU CONSTANTIN (*1838-t1911), ge-

In 1877. Ranit In timpul razboiului la atacul

Plevnei; general In 1883; ministru de razboiu In 1895 -9b sub prezidentia lui Dim. Sturdza; In 1897 a trecut la pensie.

BUDI§TENI, com. rur. jud. Mussel, plasa BUDUREASA, com. rur. jud. Bihor, plasa BeBiuus.Du, BUDUS, 0 corn. rur. jud. Nasaud, plasa Podgoria.

Sieu. ¶ 0 c. r. jud. Somes, pl. Glrbou. BUENOS - AIRES, cap. Argentinei (Americade-Sud), 1.500.000 loc.; convert, industrie; constructii frumoase, strazi foarte regulate. BUE§TI, corn. rur. jud. Ialomita, plasa Caza-

nesti. BUFFON GEORGE LEcLERC CONTE DE ("1707

t1788), naturalist francez, membru al Academiei,

autorul marii lucrari istoria naturald (36 vol. 1749- t788), scriitor iscusit, cunoscut SI prin discursul asupra stiluiui, citit la receptia In Academie.

ER.TFTEA, corn. rur. jud. llfov; statie c. f. pe lima Bucuresti-Ploesti; ari e un castel zidit de fostul domnitor Barbu Stirbei, care este Inmormintat In capela din pare. BUG, ftuviu In Rusia; uda Ucraina, se varsa In Nipru; lung. 750 km. BUGAZ, statue balneara climaterica. Intre Marea Neagra si Limanul Nistrului In jud. Cetatea-Alba; static c. 1. terminus.

BUGEAC, 0 nume ce se da, pins. la rapirea

Basarabiei, parth de sud a acestei parti din Moldova. 0 despartea o linie putin determinate si cuprindea aproximativ judetele Cetatea-Albli, Bolgrad, Chilia si ceva din Ismail. In harta lui Dim. Cantemir se cete$te Bicycle sau Basarabia". 9 0 corn. rur. jud. Durostor, pl. Silistra. BUGHIA, com. rur. jud. Mused, ling& Ctrnpulung; statie balnear& sulfuroasa. BUGHILE, corn. rur. jud. Prahova, plasa Teleajen.

HUHALNITA, com. rur. jud. Neamt, plasa

Ceahlau.

BUTI4NI, com. rur. jud. Arad, pl. Sebis. BUHAESTI, statie c. f. pe linia principal&

Buc.VasluiuIasi. De acs pleaca linia lateral& In Roman. BUHOCIU, corn. rur. jud. Bacau, plasa Siret.

BUHOGLINDA TILU, personagiu comic din povesti

populace. Numele este o traducere din germanul Eulensviegel (buhii+oglinda). Este un fel de Pacala, pe seama Ganda se pun tot felul de In$el&ciuni iscusite si do (arse. Prin secolul XV cartile earl povesteau faptele lui erau foarte raspindite In lumea german& si In alte taxi (cuv. france z espieyle a nascut din Eulenviegel). La not cea mai veche tiparitura cunoscuta este din1846 (Brasov), dar este sigur ca a lost si alts Inaintea ei. Uncle episoade se gases° In Anton Pann si In alti povestitori populari. BTJHU§I, com. urb. jud. Neamt,plasa Bistrita;

tlrg si mai multe sate; fabric& de postav; resedinta marelui rabin evreu; spital Infiintat de col. Alcaz; statie c. 1. BUIA, corn. rur. jud. Tirnava -Mare, pl. Seica-

1546

www.dacoromanica.ro

Mare, castelul de aci a fost proprietatea lui MihaiViteazul.

BUIC$TI, corn. rur. jud. Mehedintd, plasa

Motru-de-Jos. BUICLTU CRISTEA (1857t1916), medic ro-

BULBUC4TA, com. rur. jud. Vlaaca, plasa B U I-

Arges.

BULETINIIL ASOCIATIEI GENERALE A MEDICILOR

DIN ROMANIA, apare In Bucureati din 1897.

BIILETINIIL COMISIIINII MONIIMENTELOR ISTORICE,

man. Dupa studii la Paris, a practicat medicina In Bucureati, a fost profesor de clinica boalelor interne (1896) ai medic primal. la spitalul Brincovenesc. A lost unul din medicii sari au Ingrijit

fundat in 1908.

blicist francez; profesor la Sorbona, sustinator al Invata.mintului moral laic In acoalele publice, autorul cunoscutului Dic(ionar pedagogic (ed. 2-a 1911). A luat In 1927 premiul Nobel pentru pace. BUJOR, C) corn. rur. jud. Covurlui, med. pl. Bujor; 4466 loc. (1912); are band., spital. ¶ O c. r. jud. Vlasca, p1. Dungtrea. ¶ C) deal In jud. Tulcea. ¶ 0 lac in jud. Olt. ¶ OO munte In jud. Rimnicu-Sarat. ¶ C) c. r. jud. Severin, pl. Faget. C) c. r. jud. Lapuana, p I. Bujor. BUJOR PAUL (.1862), naturalist roman. Doctor In stiintele naturale din Geneva (1891), profesor de morfologie la facultatea de *Uinta din

Silvaniei.

pe regale Ferdinand cind a fost gray bolnav (1897). BUISSQN FERDINAND (*1841), pedagog ai pu-

Iasi, lntemeietor cu C. Stare al revistei Vista.

Romkneasca" din Iasi. A fost membru al Parlamentului In Maya rinduri. A publicat lucrari asupra biologiei lacurilor dobrogene. BUJOREANU ION M. (*1834 ...) publicist roman. A lost magistrat, director al Monitorului Oficial". Cunoscut prin Colecfiunea legiuirilor Ro-

nidniei vechi si not (1873-1885). A scris piese de teatru (Conu Zamfirache, 1857; Judecata lui Brindus, 1864; Zulufenblum, 1879; Zapciul, 1881), roman (M istere din Bucuresti, 2 vol. 1862), carts de polemic& politica ai altele.

BUJORNI, corn. rur. jud. Vilcea, plasa Cozia. BULAUTI, corn. rur. jud. Orheiu plasa Susleni; 2003 loc. Dupa legea 1929, sat dm. corn. Susleni.

BULBOACA, statie c. f. jud. Tighina plasa Bulboaca, intre Tighina si Chisinau.

BULBTJC, cora. rur. jud. Hunedoara, plasa

Geoagiu.

BULETINUL SOCIETATII DE GEOGRAFIE, fundat

In Bucureati In 1876

BULETINIIL SOCIETATII NIIMISMATICE nomANEt

fun-

dat In Bucureati In 1904. BULGARI, corn. rur. jud. Srdaj, plasa Cehul-

BULGARIA, Stat In S. E. Europei. Se mar-

gineate. in N. cu Romania. la E. cu Marea Neagrii,

la S. cu Turcia si Grecia ai la V. cu Jugoslavia. Supr. 103.146 km. p.; 5.483.000 loc. Bulgaria e strabatuta de la E. la V. de Muntil Balcani, despartiti In Balcanil Mari ai Balcanii Mici. Spre

N.-E. prelungirea Deliorman. Spre N.-V. M. StaraPlanina. Spre V. ai S. M. Pirin, Rodope, Balcanii Negri. Din Balcanii Mari. se prelungesc: Sredna-

Gora, Sernena-Gora. Numeroase cursuri de spa strabat pamintul Bulgariei, unele Indreptindu -se

spre N. ca afluenti ai Dunarii (Lom, Ogost, Isobar, Vid, Osma, lantra, Lomul-Alb ai Lomul Negro), altele spre Mares Neagra (Cando), altele spre Marea Egee (Struma, Mesta, care tree In Grecia, Marita cu all. Tundj a ai Ards care trace

In Turcia). Capitals Sofia, 213.000 loc. Oraae principale: Filipopol, Varna, Rusciuc, Burgas, Slivno, Plevna, Vra(a, Vidin, Lompalanca, Nicopol, Svistov (5istov), $umla, Tirnova, Ferdinandovo, Pasargic. Bulgaria este Impartial. In 16 judete. Bulgaria e o tare cu important& productie agricola. Pe langa grau, porumb, etc., se cultiva tutun de foarte bun& calitate cum ai trandafiri. Statul actual al Bulgariei este treat prin tratatul dela Berlin (1878) ai a luat repede o desvoltare importanta. Era Intliu un principat vasal Turciei, redus ca teritoriu, ai In S. lui era o provincie autonomy Rumelia, guvernata de un guvernator cretin numit de Turcia. Primul suveran a fost Alexandru de Battenberg, In timpul caruia

Harts Bulgariei.

1547

www.dacoromanica.ro

BUL

BUL- Rumelia se proclaina unita cu Bulgaria; dar

locuite de Romani In diferite state si a studiat

Dupa el urma Ferdinand de BUR Coburg,inin1886. timpul caruia Bulgaria se proclarne

viata si obiceiurile lor ; a fost membru corespondent

regat independent (1908). Lua apoi parte la razboiul balcanic (1912) si In 1915 intra In alianta cu puterile centrale, ataeand Serbia. Invinsa Inpreuna cu ele, Bulgaria pierdu din teritorile ei

prin tratatul dela Neuilly (1919), suveranul ei abdica, luindu-i locul fiul sau Boris.

BULGARICA, (sau BULGARICA) corn. rur. jud. Cahul plasa Traian; 3053 loc. Dupa legea 1929, sat tire. com. Cubei.

BULGARA*, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plasa Periam; 2453 loc.

BUM OW BERNHARD DE ( 18491.1929), orn politic

german. A fost ministru plenipotentiar In Romania si In Italia, apoi ministru de externe, In care cali-

tate a relnoit tripla-alianta, a organizat colonia Kiao-Ceu din China, In fine cancelar (1900), in care situatie s'a declarat contra Frantei la ronferinta de la Algesiras In chestia Marocului. A fost Mut conte si apoi print. Era ministru la Roma and Italia a intrat In razboiu contra Gerrnaniei. BUL9Z FRANCOIS (180311877), publicist Iran-

cez, lua conducerea cunoscutei Revue des deux mondes" si-i asigura succesul. BULZ, corn. rur. jud. Bihor plasa Bratca;

al Academiei Romane (1887). A publicat rezulta-

tele cercet5rilur lui despre Romani din diferite tat si provincii: 0 cdldtorie in Dobrogea (1880); to Muntele Atos (1884), in Istria (1896), in Bithinia (1893 , In Moravia (1894), in insula Veglia (1895 , in Silezia austriacd (1896), in Kamenitz Podolsk (1906), in Croatia §i Dalmatia (1908); a publicat studii asupra obiceiurilor populare: bocete (1878 , crestdturi pe cherestele (1880), datini la inmorniintchi (1882), crestdturi pe droburi

de sane (1885), datini la nun(i (1889), la naVerea copiilor (1892); cum si studii despre istoria legislatiei romanesti, despre istoria muzicei, despre istoria teatrului. etc. BURBONI, veche familia nobilh franceza, ridicata mai ales din sec. X, despartita In mai multe ramuri si In Italia, Spania. Ea dete Frantei o serie de regi. -

BURDEA, O platou In jud. Arges si TeleorC) c. r. jud. Teleorman, pl. Balaci. ¶ @state c. f. linia CostestiTurnu-Magurele. BURDUJENI. corn. rur. tlrg jud. Suceava, plasa Bosaneea; se atilt un orfelinat si o scoala. profesionala; state c. f. linia PascaniBurduj eni. man.

11

BURGER GOTTFRIED (1747 11794), poet ger-

2986 loc.

man. Opera cea mai cunoscuta: Lenore, balada.

Balta-Verde. ¶ 0 c. r. jud. Hunedoara, p1. AvramIancu.

roman. A fost deputat si senator In mai multe legislaturi, a fost ptimar al orasului Dorohoiu, unde a trait toata viata si unde a Intemeiat n filial& a Ateneului Roman, care a reusit sa aibil $1 o bibliotea. Opere pr.: Organizarea magistraturii, Frogmente istorice §i liter are, Viata lui Mihail Kogd1niceanu. BURGITGIA, corn. rur. jud. Cetatea-Alba

BULZE§TI, 0 corn. rur. jud. Dolj, plasa BUMBAC LOAN

184311902). profesor si serii-

tor roman din Bucovina. A facut studii superioare la Viena si a fost numit (1881) profesor de liters-

tura roman& la Universitatea din Cernauti. A publicat poezii, nuvele, scrieri istorice si cercetari asupra istoriei limbii si literaturii romane, intre can un studiu asupra Codicelui Voronetian, In care emitea teorii combatute de alti istorici literari.

BITMBAC VASILE (18371-1918), scriitor si pro-

fesor roman din Bucovina. Il gasim bursier al Ministrului Moldovei In Blaj In 1861. In 1874 11 vedem profesor la gimnaziul din Suceava. A pu-

blicat poezii In Familia" (1866) si Albina" din Viena (1867) si alte reviste, studii diferite (versificatie. etc.) si povestiri de calatorie. BUIVIBUE§TI, com. rur. jud. Arges, plasa Oltu-de-Sus. BVNEA, manlistire jud. DImbovita aproape de VlIcana, Intemiata 1622 de un armas Bunea. BUNA SPERANTA. (Cap) Fr Africa.

BUNEA AUGUSTIN (1857 11909), cleric si isto-

ric roman. A facutstudii In Brasov, Blaj si Viena. Preot (1881), a fost secretar al cancelariei metropolitane din Blaj, profesor de teologie dogmaticii, director de studii In Seminariu, asesor consistorial. Remarcat prin scrierile sale, a fost ales membru, al Academiei Romane In 1909. Opere pr.: Cestiuni din dreptul si istoria bisericei unite, 1893; Vechile episcopii romdnesti, 1902; lerarhia Bo-

mdnilar din Ardeal si Ungaria, 1904; Stapinil fdrii Oltului, discurs de receptie, publ. dupa moartea lui, 1910. BUNGARD, ® corn. rur. jud. Nasaud, plasa Lechinta. ¶ ® c. r. jud. Sibiu, pl. Turnisor. BUNETI, 0 corn. rur. jud. Falciu, plasa DrInceni. ¶ ® c. r. jud. Falticeni, pl. Liteni. ® c. r. jud. Tlrnava-Mare, pl. Rupeni. ¶ ® c. r. jud. Sontes, pl. Gherlei. ¶ ® c. r. jud. Vlicea, pl. Govora.

BUNTE$TI, corn. rur. jud. Bihor, plasa Beius. BLTRADA. ToAN T. ( '1851), magistrat roman. A fost prim-presedinte al Curtei de Apel din Iasi si profesor de drept roman la facultatea juridica din Iasi.

BURADA TECDOR (*18391-1923), publicist ro-

man. A Invatat In Iasi si la Paris dreptul si muzica, a lost magistrat (1866) si a Inaintat ph& la gradul de Consilier al Curti de Apel din Iasi; s'a ocupat, dupli retragerea din magistrature, de etnografie .si de folklor, a calatorit prin provinciile

BURGHELE GEORGE (*18551.19291, publicist

plasa Cogilnic; 4619 lob. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Taslic. BURGIJNDIA (fr. BOURGOGNE), veche provin-

cie a Frantei; forma un ducat, avind ca centru

Dijon; azi formeaza mai multe departamente, cu regiuni de vii vestite. BURI (sau BOERI), colonist olandezi In Africa de Sud, stabiliti, dupil multe peripetii, In Transvaal. Au trait independenti si au scapat de tendintele de expansiune ale Englezilor, can stapInesc

teritotile vecine, piny cind, din pricina descoperiril unor mine de aur, Englezii le-au anexat Cara, dupa un razboiu crincen (1899-1902). BURIDAN JEAN (130011358), filozof francez,

Post rector al Universitatii din Paris. In studiile sale a combhtut ideea liberului arbitru. BURIDAVA, cetate romans, jud. Vilcea, aproape de Calimanesti, pe drumul roman care mergea pe rnarginea Oltului. BURLA, corn. rur. jud. Radauti, plasa Dornest. BURLA VASILE (184011905), filolog roman. A fost profesor de limbs elena la liceul din Iasi, a lost colaborator al Convorbirilor literare", publicind, pe linga studii, si notice de polaroics mai ales contra lui Hasdeu. A publicat si o grathatica

greach (1895) si o carte de exereitii latinesti (1888). BURTLA-MARE, ¶ (1) com. rur. jud. Mehe-

din(i, plasa Blahnita. Comuna are spital. ¶ ® a.-

raicA, c. r. tot acolo. BURILEANU DUMITRU .1865). profesor de li-

terature eleha la facultatea de Were din Bucurest (1906 . BURNAS, lac In jud. Ismail, lung de 5 km.,

lat 3 km., comunica cu lacurile Carudiol si HadgiIbraim. BURNAZ, clmpie intinsa In jud. Teleorman si Vlasca. BURNOUF [bUrnuf] JEAN LOUIS (1775t1844),

filolog francez, profesor la College de France, cunoscut prin gramaticele sale pentru limbo. greacd (1814) si cea latind (1840y. La noi, Intre primate

lucrari dupa metoda lui cithm: Gramatica elenica de Neofit Scriban (1862). BURNS ROBERT ("175911796), poet scotan,

1548

www.dacoromanica.ro

-

ducatorii Romanilor In luptele pentru libertate BURIn 1848. Advocat de profesiune, el fu numit prefect de dare comitetul de conducere si avu In BUT Muntli Apuseni un rol important, alaturi de Avram Iancu si de Axente, tinInd In roc armata ungureasca, victorioasa In alte parti. Chid Kossuth trimise pe Dragos ca sa propuie Romanilor Incetarea luptei sub anurne conditiuni, Buteanu lua parte la consiliul si adunarile populare ce s'au tinut atunci si a avut imprudenta sit se Increadit In vorbele si fitgaduintele pe cari un Roman)' le

lipsit de instructie sistematica; a inceput sa publice hind Inca lucrator agricol si apoi, doblndind succes cu operele sale, a venit In Edinburg si a ocupat un post In administratie. A murit Ural' si In saracie. BURSTJCI, com.rur. jud. Tutova, plasa Murgeni. BURY JOHN BAGUNELL ('1861t1928), istoric en-

glez. profesor la Cambridge. A publicat studii asupra poeziei lui Pindar si asupra lumii bizantine, a dat o editie a istoriei lui Gibbon despre istoria Ito manilor. E membru onor. al Acad. Romane (1913). BURZUC, corn. rur. jud. Bihor, plasa Tileagd.

aducea de la nista adversari pe cari ii credea leali,

si a ramas cu citiva fruntasi In orasul Abrud ca sa discute conditille; dar Hatvani Intra cu trupe In ora$ si, In Ion s parlarnenteze, aresta pe comandantii romant Buteanu, prins prin aceasta tradare, fu spinzurat In ziva de 23 Maiu 1849. BUTNI, 0 coin. rur. jud. Cluj, plasa Galata. it c. r. jud. Arad, pl. Sebis: tlrg la 18 Febr. BUTNI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Hln

BUSTENARI, corn. rur. jud. Prahova, plasa Prahova; marl exploatari de titeiu. BUSTENI, corn. rur. jud. Prahova, Intre Sinaia si Predeal; statie climaterica; statie c. f. hula PloestiBrasov; biserica si scoala zidita de casa regala; fabric& de Wale, de var hidraulic; 2478 loc.; 882 m. altit. BVSU, coin. rur. jud. Mehedinti, plasa Dumbrava. BUTCULEST/, corn. rur. jud. Teleorman, plasa Rosiorii-de-Vede. BUTE4SA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

cesti; 2830 Ion. BUTICESCU VASILE RANTA, scriitnr sl profesor roman din Transilvania. A publicat poezii, articole de folklore s. a.

BUTOSTI, corn. rur. jud. Mehedinti, plasa Motru-de-Jos; statie c. f. intre Filiasi si Turnu-

Sumcuta-Marc. BUTEANU IOAN ( 1821 j-1849), unul din con-

Severin.

r

1

110/4

,

11

r

'

IP.%

c..

0

%.1'

....

1

1

1

JR PUTNA

;

1

/..."

......"

,4

''''''..../PL. PAR SCOVi

.

5t,10*. 0

I

s-

tIss

.i°

'

e.

Lw 9pa

0

.

1.

I

tari

of'

i-

!

P L .B

°Alums f . i

AU

\

\Pitarlag

i

.!

III +

..+

4

ISARATELI g Ritesti !

e.

0 e

,,,Beceni 1

.P L-

%

i

,

'Y

°eslli 4Vntg vadat Aoldis-.'''..,p L . S LAM Cis i

.

1

IS,.

1.

Pi PS C 0%%.j °:Been,41 /

iii

...!*

A

sCiolanu

_..!

Vernesti

PL.NISCOV BUZA

1°

ti

PL.T OHA

O

4

Alan.

;

i

i

PL.GL BEANONILEI) Cioranca

.." .

. ./

a

PL. piMPLI

GIOdearlUI-\1,

Silistea .' .......

I ALOMITA

Harta jud. Buz5u.

1549

www.dacoromanica.ro

(

.I

e?ogoanele .....,

t

J2

i

,

I

to 01

BUTOIU, 0 corn. rur. jud. DImbovita, plasa BUT- Bogati. ¶ ® manastire tot acolo. intemeiata de I 1 vornicul Udriste si logofatul Dragomir In timpul B

teiu 1850-1860, Dionisie Romano 1861-1864, 'nochentie 1873-1893, Dionisie Climescu 1894, Ghenadie 1925.

BUTUREANU VASILE (*1858), naturalist roman. A facut studii la Paris si a Yost profesor la Liceul National din Iasi (1889), apoi profesor de mineralogie si geologie la facultatea de stiinte din

RomSniei Mtn 1927-1929. A studiat In tara, a Lost

lui Mircea-cel-Mare.

Iasi (1899).

BVZA, 0 corn. rur. jud. Some*, plasa Chio¶ ® c. r. jud. Mures, plasa Miercurea. BUZA, corn. rur. jud. Somas, plasa Ileanda. BUZAU, 0 rlu an. al Siretului pe dreapta; izvoraste din Transilvania, muntele Tezla, uda, elliS

jud. Brasov, Trei-Scaune, Buzau, RImnicul - Sarat, Braila, se vat's& In Siret. ling& corn.

BUZDUGAN GEORGE ( * 1867 1-1929), regent al

numit In magistrature In 1892 ca substitut la

tribunalul jud. Neamt, si a Inaintat ca judecator, presedinte de tribunal, consilier la Curtea de Apel din Bucuresti (1905) si consilier la Curtea de Casatie In 1910, mai tlrziu presedinte de sectie *i In 1924 prim-presedinte. Numit membru al Regentei prin volute regelui Ferdinand si prin votul Parlamentului, a intrat In functiune In ziva mortii regelui Impreuna cu Principele Nicolae si cu Patriarhul Miron Cristea. BUZENI, corn. rur. jud. Botosani, plasa Corni. BUZESCU, 0 corn. rur. jud. Teleorman, plasa

Alexandria. ¶ ® familia boereasca vestita In

Macsineni; lungimea total& 270

km.; trace prin corn. Nehoia$, orasul Buzau, etc.; afl. principali pe dreapta: Crasna, Ne-

hoiasul, Nehoiul, pe stinga: Artagul, Cllnaul. ¶ ® jud. In Muntenia; cap. Buzau; 4936 km. p.; 294.416 loc. (1915); Sterna jud. Buzau. 9 plasi; 2 corn. urb., 97 rurale ; 8 parohii urbane, 151 rur. 269 biserici, 4 manastiri; tine de eparhia episcopiei Buzaului; de circ. Curti! -de Apel din Bucuresti; are 361 scoale

primare; are 8 cooperative agricole, 3 de productie, 41 de aprovizionare, 29 pentru exploatare de paduri. Numele vine de la Hui Buzau. ¶ ® corn.

urb., cap. jud. Buzau, pe malul drept al rlului Buzau; 38.000 loc. resedinta unei episcopii; are 6 biserici ortodoxe, o sinagogli, un liceu de Met' numit Alexandru Hasdeu", Infiintat In 1867, si o scoala secundark de fete, o scoala normala, una profesionala si mai multe scoale pri-

mare; are tribunal si judecatorii de pace, face parte din circ. Curti! de Apel din Bucuresti; statie c. f.

pe linia Bucuresti-Galati si Bucuresti-Marasesti; are mai multe spitaluri. Orasul e vechiu, se citeaza Intr'un document din 1350. Prin activi-

tatea unora dintre episcopi a lost aici, in unele momenta, o desvoltare culturala lnsemnata mai ales din punctde vedere bisericesc. ¶ 0 Episcopie. Intemeiata In anul 1496, a avut to eparhia sa jud. Buzau, RImnicu-Sarat si Sac (sau Sacueni), apoi i s'a adaogat si Braila. Azi cuprinde jud. Braila, Buzau si Illmnicul-Sarat. Lista primilor episcopi e greu de stabilit cu preciziune. Dupti unii. primul

este Paisie, dupo. altii Sera Jim. Al doilea ar fi Anania ca 1526. Apoi leremia ca. 1550, Atanasie ca. 1553-1587, Luca 1587-1605, China 16121620, Efrem Trujersel 1620-1626, $telan 1636-

1648, Serafim 1649-1668, Grigorie 1668-1691, Mi-

trofan 1691-1702, Damaschin 1702-1708, loasaf 1708-1716, Daniil 1716-1720, .5te 1 an 1720-1732,

Misail 1732-1740, Metodie 1740-1749, Filaret 1749-1753, Ra f ail 1753-1764, Cosma 1764-1787,

Dositeiu 1787-1793, Costandie Filiti 1793-1819, Gherasim 1819-1824, Chesarie 1825-1846, Filo-

istoria noastra. BVZGA, corn. rur. jud. Solnoc-Doblca. Ttrg In ziva de 11 Ianuarie. BVZIA*, corn. rur. jud. Timis-Torontal, plass. Buzias; resedirrta plash; statie balnearh: ape fe ruginoase si acid carbonic. BVZNEA, corn. rur. jud. Iasi, plasa Clrligatura.

BUZ0E$TI, corn. rur. jud. Arges, plasa Te-

leorman.

BUZOVITA, corn. rur. jud. Hotin plasa Chel-

menti; 2487 loc. Dupalegea din 1929, sat circ. corn. Chel m en ti.

BYRON [bair'n] GEORGE GORDON lord(*1788 t1824), poet englez, spirit aven-

turier, Isi Dieu multi dusmani prin satirele sale, can ti atra-

sera si admiratori. Silit sa piece din tara din cauza antipatiei ce destepta purtarea cu

sotia sa, rhthci prin Europa si se angaja In armata greaca in lupta contra Turcilor, dar muri de febre dupe lupta de la Missolonghi. Din scrierile

lui s'au tradus romaneste:

^)74.

Luarea Corintului (de Heliade Lord G. Byron. 1834, de Virgolici, sub Win] Impresurarea Corintutui, 1876), Ghiaurul (de He-

liade, 1834), Oscar d' Alba (de Heliade, 1834), Mazeppa (de Heliade, 1834, de G. Cosbuc, f. a., de T. M. Stoenescu, 1883), Parizina (de Heliade, 1834, de S. Virgolici, 1877, de Al. Macedonski, 1878), Logodnica d' Abidos (de Heliade, 1834), Prizonierul de Chilton (de Heliade, 1834), °sinditul din Chilton de VIrgolici, 1871), Lamentafiile lui Tasso (de Heliade, 1834), Beppo (de Heliade, 1834), Don Juan (de Heliade, 1847), Manfred (de T. M. Stoenescu, 1885), apoi poezii raslete de N. Xenopol In Convorbiri literare,, an. X, T. M. Stoenescu, Al. Macedonski In Literatorul 1881, 1882, 1885, P. Cerna In Convorbiri critice'P 1907, etc.

1550

www.dacoromanica.ro

/,./

COZIA, MANISTIREA (IUD. ViLCEAl

CAABA, o piatra neagra.ce se al& In mijlocul moscheei din Meca. CABALA, doctrind formula& de invatati

evrei cu vre-o dou& secole inainte de Hristos, care consta Intr'o interpretare special& a Bibliei, ce urma s& fie cunoscutti numai de cei initiati. CABALLERO FERNAN, pseudonimul CECHJEI DE ARBON, ( *1795 t1877), rornancier& spa.niola. Pr. op. Elia, Clemencia. Din nuvelele ei s'a

tradus romaneste : Sdrmana Dolores, 1901, In vo-

lum, si altele prin ziare.

CABANIS GEORGES (.17571-1808), medic fr.

si om politic, avind rol important In timpul

marii revolutii, public& multe scrieri de medicina, filozofie si organizatie scolara.

CABTLI, locuitori din Cabilia, regiune muntoes& din Algeria. CABTRI, divinitati ale unui cult nascut

probabil Yn Frigia si r&spindit $i In Orientul

Europei. Ideea fundamental& a acestui cult este c& focul e principiul tuturor lucrurilor (teoria lui Lenormant). Aceasta idee a Yost simbolizat& sau materializata la diferite popoare in diferite chi-

puri. Dupa cercetarile facute de Al. Odobescu, acest cult a Yost practicat si In Dacia si pe teritoriul ei s'au g&sit diferite monumente, mai ales baso-reliefuri, cari se explica numai prin comparatia cu alte opere artistico-religioase de nature cabiric& din alte regiuni. 0 descriere a principalelor monumente a facut-o Teohari Antonescu, sprijinit pe indicatiile lui Odobescu. CABLOVATA, lac jud. Tulcea; supr. 120 hectare; are insule cu stuf; are peste mult. CABOT°, doi Venetieni, tatal (JOAN) si fiul (SEBASTIAN), cari au descoperit Canada (1497). CABRAL PEDRO ALVAREZ (t ca. 1526), navigator portughez, a descoperit Brazilia (1500). CABVL, p oral Asia, cap. Afganistanului. 1

® fluviu In Afganistan. CACAVELA GHERASIX, °Mug u. grec venit din Constantinopol In Bucuresti, a Post superior al

bisericii Mihaiu-Vod& pe vremea lui BrIncoveanu. CACAVELA IEREMIA, calugar grec. A Mout

stuciii In Greta, In Lipsca si In Viena. A lost

profesorul lui Dimitrie Cantemir nu stim and,

poate and acesta. era In Constantinopol. Chemat In Iasi ca profesor pentru fiii lui Antioh Cantemir, a Post profesor si la Scoala Domneasca. Nu cunoastem datele exacte pentru toate aceste

Intimpl&ri. Stim a In 1698 era In Iasi, fiindca la apart is unei cartd a lui Dim. Cantemir In acest an scrie o prefata cu laude pentru autor, ziand: la holda Milltil tale am ostenit". De la

Cacavela ne au ramas clteva scrieri: Talcuirea dumnezeestii Liturghii, trad. din greceste si tip.

1697; Vitae pontificum de Platina tradus In

greceste 1687, ms. Academia Romans.. A colaborat la tiparirea unei scrieri grecesti a Patriarhului Dositeiu (Tomul dragostei asupra latinilor, TOt.Log &rev* xccr& kativwv 1698). E curios ca numele acestui profesor grec a devenit In literature noastra popular& numele unui personagiu comic tip de istetime umoristia. CACICA, com. rur. jud. Suceava, plasa Arbore; 2375 loc. Dupil legea 1929, sat circ. corn. Pirtestii de sus. Aci se gaseste °on& de sare,

In 1922 s'au scos 4589 tone. CACOMEANCA, corn. rur. jud. Ialornita, pla-

sa Ciacanesti; 2263 loc. Dup& legea 1929, sat circ. corn. Ciocanesti.

CACOVENI, statie

c.

I.

Intre Berzovia si

Oravita. CADMOS (sau CADMUS), pers. mitol. grec.

Ar fi Intemeiat orasul Teba din Beotia si ar fi introdus scrierea In Grecia. CADOBE TI, corn. rur. jud. Cernauti plasa Colacinului; 2845 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Vrinceni.

CADORNA max ( 1850-1.1928), maresal Ratan,

comandant suprem al armatei patriei sale In razboiul mondial Intre 1915-1917. CADORNA RAFFAELE (1815t1897), general Italian. S'a distins In timpul ra2boiului Crimeei (1854) si a comandat trupele can au ocupat Roma In 1870. CAEN, [cit.: can] oral Franta (N.Y., dep. Calvados), patria lui Malherbe, vestit pentru preparetie mincarilor de burt&.. (Gripes et la mode de Caen).

1551

www.dacoromanica.ro

CAE- CAESAR, ow CEZAR. CAFFA, ora$ In Rusia (Crimeea); CAL CAFFA IOAN DE, primul episcop

10.000 loc.

ortodox In

Transilvania In 1456 (gasit de Xenopol In documente din Pasta). CAFRI, negri locuitori In Sudul Africei, In apropiere de Hotentoti.

CAGLIOSTRO ALESSANDRO, numele lui IOSEF BALSAM° ( 1743 1'1795 , aventurier celebru, ca.-

lugar, medic, francmason, Italian de neam, dar calatorind In toata Europa, facind ispravi felurite, suferind Inchisori, exi-

169 gcoale primare (1929); tine de circ. Curtii de Apel din Galati. Are 4 cooperative de desfacere si consum cu cap. 505.000 lei (1925) ¶ ® flu

jud. Ismail, se varsa In lacul cu acelasi nume. ¶ ® lac jud. Ismail, legat cu Dunarea prin tr'un riu si cu lacul Cartal prin alt rfu. CAIAFA, preot ebreu, pre zident al tribunalului care a judecat si a oslndit la moarte pe Hristos.

CAIRN DEMETRIU

luri.

CAGNAT[cana]asarE(1852) epigrafist si filolog francez. Profesor la College de France" Cafru. (1887), membru al Academiei de inscriptduni (1895); membru onorar al Acade-

inlet Romane (1926 ; a facut cercetari si explorani epigrafice In diferite tinuturi ale Africei pe unde au ramas urme ale stapInirii romane si a publicat asupra for studii nurneroase; a studiat citeva din institutiile romane, ca impozitele *. a.; a dat un manual pretios de epigrafie Latina,

de care se servesc studentii si la noi; a lutemeiat o publicatde anuala de specialitate cu Bernier.

CAHUL ® oras cap. jud. Cahul, 12.000 loc.

(1.923); are 2 biserici ortodoxe, 1 bis. lipoveneasca,

( 1754

1'1821, preot roman In Transilvania. A Post profesor la Se- Sterna jud. Cahul. minariul din Blaj si prepozit capitular. A lasat un fond pentru ajutorul studentilor.

CALAN DEMETRIII ("1778 t1832 , profesor si preot roman In Transilvahia. A predat teologia dogmaticit In Blaj, a Post vicar capitular (1820). CAIDANOV IVAN COSNICI ( *1782 t1845), istoric rus. Una din scrierile lui a Post tradusa de G. Asachi: Istoria imperieirosiene, 2 vol. 1832-1833.

CAILLAUX [cabs)] JOSEPH ('1863), om politic si financiar francez. De mai multe ori

ministru si prezident de consiliu, s'a facut cunoscut prin studiile asupra impozitelor gj prin legea impozitului pe vent. CAIMATA, biserica In Bucuresti, zidita la 1732, darlinata In 1892. Aci lautarii sarbatoreau pe patroana for SfInta Paraschiva. Dup. numele bisericii se numeste si mahalaua dimprejur. CAIN, personaj biblic, fiul lui Adam si al Evei. Fuga $i ratacirea lui formeaza subiectul poeziei lui V. Ilugo Conscience", trad. rom. de V. Pogor (In Convorbiri literare . CAINARGEAUA-MICA, corn. rur. jud. Durostor, plasa Beibunar, 2264 lop. Circ. com, cu 8 sate (1929). CAIR, sat jud. Cetatea Alba pe piraul Caplani; 1950 loc. Plna la 1868 a Post stanit& de cazaci. Tine de circ. corn. Bairamcea. CAIRACLTA, com. rur. jud. Cahul, plasa Tra-

.1'

,LAPUSNA/,'

@L E0 VA

ian; 2050 loc. CAIRO, oras capit. Egiptului, aproape de Nil;

660.000 loc.

CAIROLI BENEDETTO ( 1825t1889), om politic,

Italian, amic al lui Garibaldi, de multe on ministru si prez. de consiliu. CAIVTI, 0 corn. rur. jud. Baca'', pl. Trotus, compusa din mai multe sate, Infiintata in 1865, dar tirgul e pomenit In 1828; st. C. f.; 2030 loc. II ® riu, afl. al Trotusului. CAJVANA, com. rur. jud. Suceava, plasa Arbore; 3050 loc. CALABRIA, prelungirea de S. a Italiei dela golfurile Policastro si Tarento pin& la strimt. Messina; tinut In genere muntos. CALAFAT, com. urbana jud. Dolj; 7.831 loc. (1915); port la Dunare; st. c. f. linia Craiova-

PL STEFAN CELMARE almaclia 1/4

--

\ocostangaba

I

, PL.

®

PL.

stbota iDHAGOSVODA

v.:,

CAHUL

coCrthana

ION VOEV00 \

ubeu

Calafat; judecatorie de ocol; 3 biserici; are liceu, Infiintat 1919, scoala secundara de fete Infiintata 1921; mai multe scoale primare, scoala normala de baeti si de fete, 2 scoale de convert, o scoala de meserii si o scoala de tesatorie (1928-29).

7r

AN A\ I 1

co

3'

P ISMAIL Harta jud. Cahul.

2 israelite; 1 liceu de baieti Ion Voevod", Infiintat 1913, o scoala de fete Iulia Hasdeu", Infiintata. In 1880, o scoala profesionala de fete, o gooala comerciala de baeti si 7 scoale primare. E Infiintat In 1838 de fostul guvernator al Basarabiei Feodorov, care era proprietarul mosiei Numele dat dupa lacul Cahul. ¶ O jud. In Basarabia cap. Cahul; supr. 4482 km. p., 147.266 loc. (1922); are 5 plasi, 2 corn. urbane, 67 corn. rur. cu 447 sate (1926); tine de eparhia episcopiei din Cetatea-Alba, arc 43 gradini de copii si

CALAIS, [tale], oras, Franta; pe Canalul La Manche; centru comercial. Ocupat de Englezi (1347-1558) si de Spanioli (1595-1598). CALAN (CALAN), statiune baln. jud. Hunedoara, plasa Simeria, In valea Streiului; ape termale cu skruri. CALCEDONIA, oras In antica Bitinia; azi cara-srea (Asia mica) rata de Constantinopol. Aci au Post doua sinoade (sau concilii) impor-

tante: In 403 si In 01.

CALCEVA, corn. rur. jud. Cahul, plasa Traian; 3717 loc. Dupa. legea 1929, trecuta la jud. Ismail. CALCIDICA, peninsula In Marea Egee,

format& din trei peninsule mai mici, dintre sari una cuprinde colonia de manastiri a Sf. Munte. CALCUTTA, oras, India engl., In delta Gan-

1552

www.dacoromanica.ro

gelui; 1.300.000 loc; mare comerciu, multe in-

al Agripinei, Imparat roman, vestit pentru rrimele CAL_ si nebuniile sale sanguinare. Ueis de o conspiratie, CAL numele lui s'a sters din sirul 1mparatilor.

dustrii, Universitate si scoli superioare. CALDEA, tar& locuita de Caldeeni, marginita

Int liu intre Tigru si Eufrat, apoi mult intinsa. A avut rol mare In istorica antics, mai ales prin

CALIMAH ALEXANDRII. domn

desvoltarea stiintelor.

CALDERON DE LA BARCA prim (1600

t 1681), celebru dramaturg spaniol. autor a peste 500 de comedii, drame si alte piese. Op. pr. Viafa e un vis, tradus si in ronnineste. CALDOS, (t1901 , medic din Argentina, a studiat friyurile galbene $i a murit victim& a in-

Prusia si Austria. In ultimul an al domniei a lost ciuma cumplita. CALIMAH GRIGQRE t1769),

containARE mr- partea filol. : au avut rol insemnat in desvoltarea noastra culturala. mai ales In sec. xviii si in prima jumatate a sec. xix. Cel mai vechiu e tiparit la Brasov 1733, tradus din sirbeste, cuprinde numai partea calendaristica; apoi urrneaza: Iasi 1785 al lui Stril-

domn al Moldovei de doua ori: 1761-1764 si 1767-1769. Prima domnie este 'Ara insemnatate si -1 arata lipsit de experienta. Este Alex. Calimah mazilit mai ales prin intrigile lui dupa 0 stamp. din Grigore Ghica, desi so(ia sa era 00i. Acadennei. Ghiculeasca. Revenind dupa mazilia rivalului sau, provortea nemultumiri intre boeri, cari se piing la Poarta, far& a reusl la altreva deeit a doblndi oarecari favoruri. In acest tintp se Incordeaza relatiile Intre Turci si Rust si armate turcesti vin In Moldova indreptindu-se spre Nistru; Calimah risipeste banii ce i se daduse pentru aprovizionarea tru-

bitchi; Sibiu 1794, primul care O. si materie distractive; Viena 1794, care O. si o nuvela;

Bucuresti 1795, cuprinde numai Insemnari calendaristice; Sibiu 1797; Sibiu 1802, care cuprinde

o anecdota In versuri Ursul si puscasul";

Sibiu 1803, care are si poezii. De aci tricot° urmeaza regulat In fiecare an calendarele din Buda: 1806, primul care cuprinde ca supliment o parte din Istoria Romtmilor" de Samuil Clain; 1808, cu Inceputul Cronicei lui .,Sinai; 1809, idem; 1810, cu invataturi morale; 1811; 1813; 1814, tip. de Nicola Nicolau din Brasov. Cu retete de medicine veterinartt; 1815; 1816 cu predici si articole de Petra Maior; 1817, Intocmit

de Zaharia

pelor si de aceea e destituit si

omorit, flind acuzat de tradare. CALIMAH mAN, domn al M01- Grig. Calimah dovei Intre 1758-1761. Se zice ca (col. Academiei). era Roman de origine, fiul lui Teodor Calmasul;

Carcalechi.

CALIACRA, jud. in Dobrogea; cap. Balcic; supr. 4500 km. p., 138.000 loe. (1928 ; 6 plasi; 3 comune urbane, 81 rurale cu 192 de sate (1926); tine de epar hie Constantei; are 173 scoale primare si 70 gradini de copii (1929); are 9 parohii urbane, 30 ,:t,(t) parohir rurale; 39 biserici, 144 cooperative de consum si desfacare cu un capital de 1.278.000 lei, 2 coop. p. exploatare de paduri cu un capital de 1.176.000 lei (1925).

CAW' (BREASLA CALICILOR) SaU

sdraci ori cersetori: erau organizati ca si breslele celelalte, avind un staroste si primind

subventiuni de la stat (cutia

milelor) afar& de ce dobindiau de Ia particulari. Atli. In Iasi sit si In Bucuresti erau porpuni din oral unde locuiau. Ei au Inflorit mai ales prin see. xvii, iar de

pe Ia mijlocul

sec.

Jo

/ /

....' (

moschei; face parte din circ. Cur tii de Apel din Constanta. Are 5

%a

94,,

s'-'

.Armut i ,... , ,

_

PL. STEJARUL--P.L. tejar.,

,'`

,_____-\

I/

--

xvin pri-

4

s

,>....... x

/5 . F

0 UMITRU

4'

/4

,

s-

-'-

IPLCAVARNA PL. e..toe.; VI1LTURES71

.\

, T41

4 A,

-

's- ..,

G

o

-PL B AZO GIC ------13AIAIG-...,...-

t

C

N......-s,

P L. P E R I §

.,_

\,---'

8

.."

,--

l'

..;

A

a progresat eeonomiceste. Incepind cornertul de cai si gripe cu

cercarilor ce a fault asupra-si.

si

:,4

al Moldovei 1795 99. Era Mil lui loan C. A. fost domnitor slit sub a carui obladuire Cara

,

Z "Bitiii

AVIONA

..---

-

*1

Harta jud. Caliacra.

vilegiile for au disparut de drept. In Bucuresti ramasese amintirea

organizatiei for In numirea unei retele prineipale de comunicatie: Podul calicilor (corespunzind in parte In Calea Rahovei de azi),

Garda i s'a zis pe la Inceputul sec. xix si Podul Cali(ei, numire despre care multi cred c& nu e cu nimic justificata. CALIFORNIA p un stat din Statele-Unite asezat la Oceanul Pacific, vestit prin descoperirea minelor de our (1848); azi tars agricola, debu$eu pr. San Francisco. ¶ ® peninsula fitclind par-

te din Mexic, alaturi de Golful Sterna jud. Caliacra.

Meuse studii in Polonia si cunostea Iimba polona si latina; fusese apoi trimis la Constantinopol de eatre Nieolae Mavrocordat pe ling& fratele lui,

loan, care era dragoman; astfel ramase acolo aproape treizeci de ani, ajungind Insusi mare dragoman si mai tirziu domn In Moldova. Ca at Indrepteze reaua stare financiara a tarii, aduse linga sine pe un Grec. Stavarache, care, ajutat de unii boeri, puse biruri marl si astfel pro\roc& o rascoalEt contra sa si fu nevoit sa fug& la Constantinopol. Dupli fuga lui, Calimah in-

Uinta un bin nou numit fumclritu/ dupe numarul cosurilor), fiindca reInvierea vacaritului era greu de facut, deoarece boerii se temeau de urrnarile

blestemului rostit de rnitropolit pe vremea lui Const. Racovittt, macar cA Domnitorul reusise sa obtde demisia tnitropolitului Iacov si sa puie In despartiti In omeiazi$i abasizi. Au fost mai multe califate: In Persia, In Egipt, in Bagdad, in Cor- loc pe fratele sAu Gavril, care ar fi fost dispus dova etc. sa deslege blestemul. Calimah. Inaintat in virstA, CALTGULA (*12 f41), fiul lui Germanicus si se retrase sine a face loc fiului sAu Grigore. Gh. Adamescu. - Diclionar Enciclopedic Ilustrat. 1553 98 Californiei.

cram, urmasi ai lui Mahomet (632-661),

www.dacoromanica.ro

CAL- CALIMAH SCARLAT (11821) fiul lui Alexandru, " domn al Moldovei In trei rinduri: August-Octom-

In 1863 Ii titular In 1865, a luat parte la o miscare contra unirii In 1866 dupa. alegerea Domnitorului

Gratiat de noul Domn, a putut deveni In 1875 mitropolit primat $i ca atare s5 alba norocul ca, In timpul pSstoriei sale, sa vada realizata autocefalia bi- d

brie 1806, 1807-1810 sub ocupatie ruseasca si 1812-1819. Ultima lui domnie este Insemnata

Carol.

prin reformele financiare: desfiintarea scutelnicilor (pp. acest cuv.) $i Inlocuirea cu poslumici (Pr. acest

cuv.), aplicarea unor masuri de lobos general, cu iscusinta chib-

ortodoxe romSne. CALIST ARHIEREII ('1800

sericii

zuite ca s5 proteje pe boeri $i

11885). Calugarit de /Anal' la Cernica, trace la Cozia; arhimandrit 1845, arhiereu cu titlul Stratonichias, 1850. A

sa nu apese prea mull starile celelalte. Tot lui i se datoreaza si condica de legi (1817), bazata pe legislatia bizantina, Mout& cu colaborarea pravilistului Andronache Donici, care introduse $i dispozitil ce nu se gaseau In cea de

construit din averea sa biserica din sub. Delea Nola 1872 75) si a lasat prin testament

1)325. Textul publicat a fost gre- Scarlat Calimah. cesc. El Infiinteaza $i postul de jurisconsult, numind Intl/ pe Constantin

Scheliti. Scarlat Calimah a Post domn si In Mun-

,-;),\.

tenia Intre Februarie $i

1821, dar

numai nominal, cad de fapt n'a

o sums importanta pentru

OA

ell

'

.1

,/74

Calinic Miclescu

(dupS o stamp. din Azilul Elena Doamna. CALISTRAT, sf. martir col. Academiei). prSznuit de biserica ortodoxa la 27 Septembrie.

A trait In Roma In vremea clnd Diocletian persecuta pe crestini (303-311). Chinuit In diferite feluri, el reusea sa scape cu viata si prin aceasta convertea pe soldatii Insarcinati cu executia lui, °data, 45, altadata 180. I s'a tSiat capul odata cu al celor convertiti de el. CALISTRAT ORLEANII, arhiereu roman, cu titlul Birlddeanu (1880 ; a Post superior al capelei romSne din Paris. CALLATIS Fr MANGALIA. CALLIOPE, personaj mitologic, muza poeziei eroice $i a elocventei.

condus Ca-

CALLISTHENE (*365 t328 a. Chr.), filozof grec, a urmat pe Alexandru eel mare In expedi-

ra, ci a tri-

mis In lo-

cu-iun cai- Sterna Moldovei in condica lui Calimah. macam. CALIMAH GAVRIL, Pr GAVRIL MITROPOLIT. CALIMAKI TEODOR (11894), diplomat $l

om politic roman. A lost deputat, senator; apoi reprezentant al tarii la Belgrad. CALIMAKI- CATARGI NICOLAE, om politic si diplomat roman. A lost ministru de externe In guvernul prezidat de Dimitrie Ghica si in cel prezidat de Ioan Ghica, apoi reprezentant al tarii la Paris 1875) si la Londra (1880). CALINCIVC LOAN ('181211875), preot si profesor roman In Bucovina.

CALINIC, sfint, praznuit de biserica ortod.

title lui si a Post ucis de acesta. Povestea poporana

Alexandria s'a atribuit lui Calistene, de aceea textul cel mai vechiu grecesc e cunoscut sub

numele de pseudo-Callisthenes.

CALMATVIU O riu uda. jud. Olt si Te-

leorman $i se varsa In lacul Suhaia. ¶ O riu, afluent al DunSrii, uda jud. Buzau si Braila. CALMUCI, popor de rasa mongola, locuind In Rusia europeana. $i In cea asiaticli. CALOMFIRESCU RADu, boer muntean pomenit In povestirea luptelor cu Tatard In timpul lui Mihaiu Viteazul. CALONAS GAVRIII;(t 1795),

la 29 Iulie. A trait In Cilicia (Asia Mica) $i a Post mare propagator al credintei crestine. Dupa ce a

calugar grec. profesor In casele

lost chinuit In diferite feluri, a murit ars Intr'un

boerilor In Bucuresti.'

cuptor.

CALINIC (sec. III),martir; praznuir de biserica ortodoxa la 14 Decembrie. Era preot pagln, dar patrunzlndu -se de adevSrurile orestinismului, surpa idolul, cSruia Ii serves, 51 mSrturisi credinta. Era pe vremea lui Decius,

unul din marii reformatori ai bisericii crestine, Intemeietorul calvinismului. Isi Incepu propaganda In Paris (1533), de aci trecu In Elva/1a si publics la Basel cartea sa vestita Institu(iunea crotina (1536);

mania persecutor al crestinilor; se lntelege ca a Post repede decapitat. CALINIC, patriarh al Constantinopolului (693-705). Opunlndu-se unor fapte ale lui Justinian II si sustinind pe adversarul lui, a lost trimis la Roma, unde a lost Inchis Intr'o camera, cSreia i s'a zidit intrarea. Duna patruzeci de zile, sparglndu -se zidul, 1-au gasit, dupa unii autori, mort, dupii. altii, Inca vlu. A Post declarat sllnt, consacrIndu-i-se ziva de 29 August, dar In calendarele noastre nu 1-am gasit. CALINIC, patriarh al Constantinopolului.

Dupa Indemnul lui, Constantin Brincoveanu a refacut cu cheltuiala sa biserica de la Galata (Constantinopol) distrusa de incendiu. CALINIC, mitropolit al Proilaviei pe la 1757. CALINIC, mitropolit al Proilaviei pe la 1814.

CALINIC, (*I78711868), episcop al Rimnicului ales In 1850. CALINIC numgacu (*1822 t 1886), mitropolit al RomSniei. Calugarit In 1842, devine arhiereu In 1855. In 1857 era loctiitor de episcop

la Husi si In aceasta calitate a luat parte la

divanul adhoc. Mitropolit loctiitor al Moldovei

CALVIN JEAN (*1590f 1564)

apoi se stabili In Geneva, unde Internal& un gimnaziu. CALYPSO, pers. mitologic: nimla, stapinea insula Ogigia.

Cunoscutti prin episodul din Odisea (retina pe Odiseu sapte ani) si din Telemaque al lui Fanelon (retina pe T. fiul lui 0.)

Jean Calvin.

CAM (scris si cRAM Si HAM),

pers. bibl., al doilea flu al lui Noe. De la el se trag Cami(ii, locuitorii Africei de N.

CAMBOGE (sau CAMBODGE), regat din Indo-

China, sub prot. Frantei; 2.400.000 loc.; cap.

Pnom-Penh. CAMBISE (sau CAMBYSE) (5291522 a. Chr.), rege al Persiei, fiul si urmasul lui Cirus. RSzboinic, curagios, crud, politic ambitios. CAMBRIDGE. [chembrigl) ora$ In Anglia; Universitate celebra.; 45.000 loc.

CAMCIATCA, peninsula la E. Siberiei, Intre marea Bering si marea de Okotk; supr. 276.000 km. p. CAMCICU, corn. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

1554

www.dacoromanica.ro

Sarata; 3395 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn.

V. Mitrofanovici $i fruntea comitetului

Culevcea.

CAMENA, corn. rur. jud. Cernauti plasa Cos-

CANDIA, PP' CRETA.

minului; 2428 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Mihalcea. CAMENITA, ora$ In Ucraina (Podolia);

razboiului In 1877 s'a Inrolat In armata $i s'a purtat vitejeste, mai ales la asaltul Grivitei. Dupa razboiu, a rhmas militar $i a devenit (1880) adjutant

luat parte la lupt&. Asasinat de un /Aran In vremea cind traia retras la mosia sa.

al Regelui, general In 1894. In tineretm a scris si un volum de poezii (Cind n'aveam ce face, 1866).

CAMERON-VERNEY LOVETT ( *1844 t 1894),

CAMOENS LUIS DE (*1525 t1580), poet portughez, autorul epopeei Os Lu-

siadas (Luzitanii); a Post $i marinar, a luat parte la luptele din Maroc. a Yost exilat In In- 9 dia; a murit In mizerie. CAMPAN JEANNE LOUISE (*I752.1-1822), institutoare franceza si autoare de scrieri edu-

cative. Din operele ei avem In rom. Pentru educatia

copiilor tradusd de 0 mamd", Buc. 1839.

Vorobchievici. Acum In Mitropolitul Nectarie.

t 1901) ofiter roman. Dup& ce a ajuns la gradul de capitan, a demisionat (1867) $i a devenit ziarist, agitind ideea daco-romana, pentru care a Post arestat odat& In Ardeal; a luat parte In 1870 la proclamarea republicei din Ploesti, and a lost arestat, dar achitat de jurati. La izbucnirea

t 1809) general rus. S'a distins In r&zboaiele Caterinei II contra Turcilor; a Yost facut mare$al de Imparatul Paul (1797); numit generalisim al armatei contra lui Napoleon (1806), a renuntmt, n'a

CAMERON, limit din Africa de V. dela Golful Guineei la lacul Ciad; 790.000 km. p., 2.500.000 loc. Descoperit de Fernando Po, deveni colonie germane, iar dupa razboiul mondial fu Impartit Mtre Franta $i Anglia.

e

CANDIANO-POPESCU ALEXANDRU ('1841

50.000 loc. CAMENSKI MIHAIL FEODOROVICI ('ca. 1735

explorator englez, calatori in Africa In cAutarea lui Livingstone, ajunse la lacul Tanganyka (1874) $i strabktu continentul In largime.

1.

CANDOLLE AUGUSTIN DE ( *1778t1841), mare

botanist elvetian, stabilit In Franta, la finale vietli se Intoarse In Geneva. CANDREA I. AUREL ('1872), profesor de dialectologie $i folklor la facultatea de litere din Bucure$ti. A publicat studii de tilologie romanici;

de tilologie rom&nti privitoare la fonetica $i la etimo-

logie (Les elements latins de la langue roumaine, 1902, Etymologies roumaines, 1902) precum $i la

istoria limbii (Straturi de culturd $i straturi de limbd, 1914), iar In colaborare cu Ovidiu Densusianu un Dic(ionar etimologic al limbii romdne, 1910 1914 (care cuprinde mare parte din elementele latine). 0 alt& lucrare din acela$i domeniu este Psaltirea scheiand (1916), textul In comparatie cu alte psaltiri vechi i, ca completare, Limba textelor rotacizante (1916). Pentru studiul dialectologiei, a cules $i publicat, cu Ov. Densusianu $i Th. Sperantia, texte din toate tinuturile In cele 2 vol. &mita nostru (1907) $i a

('1568 t1639), filoz. italian, autorul cartii Civitas Solis (Cetatea Soarelui), In

Mout cercethri asupra locuitorilor din (ant Oasului (1907) $i asupra Megleni(ilor, dind texte §i un glosar. Din tolklor a studiat poreclele (1896), unele credinte $i superstitii (larba liarelor, 1928) $i a alcatuit un dic(ionar de proverbe (1910). A mai publicat, singur sau In colaborare, diferite csrti

CAMPE IOACHIM ( *1746t 1818), pedagog gi

$i de azi) a prezentului dic(ionar enciclopedic al Mill Romanesti. CANDREA GEORGE ('1862t1902), scriitor ro-

CAMPANELLA TOMMASO Luis de Camoens.

care expune o teorie comunista. cmapANTLE, turn Malt In plata principals a Venetiei. Wilma In 1902, a Post reconstruit dupa vechia Infatisare $i inaugurat In 1912.

moralist german; conduse institutul Philanthropinum din Dessau; fiind la Paris In timpul revolutiei, i se date titlul de cetatman francez. Pr. op. Psihologie pentru copii (1780), Theophron sau conducdtorul tinerimii (1783). CA.MPOFORMIO, ora$ In Italia; 3000 loc.

Aci s'a Incheiat pace Intre Franta qi Austria 17 Oct. 1797. C4NA, ora$ Palestina (antic.), azi REFER KANA. Aci fhcu Iisus prima sa minune: schimbarea apei In yin la nunta din Cana. CANAAN, regiune din geografia antics, coresp. cu Fenicia $i Palestina. CANADA, colonie engleza. America de Nord, formeaza. un Dominion; supr. 9.655.440 km. p.; 9.325.000 loc. Produce cereale, fructe, exploateaza pAduri, creste vice $i exporteaza came

conservath. Clima e friguroasa iarna $i calda vara, dar skiatoasa.. A Post descoperit& pe la 1498; Francezii au fondat acolo primele usezaminte In 1534 *i au sthpinit -o pin& In 1763, cind au luat-o Englezii, cari an unit-o cu alte provincii de mai Inainte stapinite *i an format provincia actual& Canada". E alc&tuita dintr'o federatie de state: Ontario, Quebec, Nona Scotia, Noni Brunswick, Columbia Britantei,

Manitoba, Ins. print Eduard, Alberta, Saskatchewan §1 2

teritorii Yukon $i Nord-Vest. Capitala federatiei este

Otawa; °rase pr. Montreal, Toronto, Winnipeg, Quebec, Vancouver, Hamilton. Fiecare provincie

are guvernul sau autonom federatia are un given general $i un parlament bicameral. CANARE, insule In Oceanul Atlantic la 100 km. de tarmul african; supra.f. 7.167 km. p. Colonie spaniola.; cap. Santa Cruz In ins. Tene-

rif a.

CANDELA,

ziar bisericesc,

Cerna.uti,

fondat

1882, spare $i azi. La Inceput erau redactori:

didactice. Acumprima parte (limba din trecut

man. A Post ziarist In Transilvania, oslndit la Inchisoare, s'a refugiat In Romania. A publicat In Bucuresti dou& studii asupra Motilor in colaborare cu Teofil Frincu: Rotacismul la Moti fi la Istrieni (1886) $i Romdnii din muntii apuseni (1888). CANEA, ora$, cap. insulei Creta; port; 25.000

locuitori. CANELOS $TEFAN (t1823), Grec din Constan

tinopol, doctor im medicin& din Germania, a

functionat Ca profesor la Academia Dornneasc& din Bucuresti (1820 $i, ca soldat al eteriei, a compus imnul libertdtii, ce se ant& gl azi de chtre Greci.

CANESTRINI GIOVANI ( *1836t1900), naturalist italian, descoperi bacilul influentei (1892).

CANIBALI, nume dat locuitorilor unor indin Marea Antilelor, cari erau minatori de oameni (antropofagi) $i cari se numiau In realitate Caribali; mai tlrziu cuvintul a luat sule

Intmlesul general de antropofagi. CANTNI MARCO ANTONIO ('1822t1891), publicist italian. In 1848 a lost secretar al guvernului

venetian, dar a Post arestat pentru ideile sale politice. Cal&torind In Orient, a publicat un volum de versuri (1852); a trait cltiva ani In Romania $i a Yost expulsat In 1859 din pricina. ca a publicat un articol contra lui Napoleon III. A luat parte la luptele lui Garibaldi In 1866 $i a fugit In Franta, unde a stat pina. In 1873. Pe ling& un mare numb de opere In frantuze$te si italieneste, doua cari ne privesc de aproape: Studii istorice asupra originei natiunii romdne (Bucuresti 1858) In romane$te st La verite sur

la question israelite en .Roumanie (Paris 1879). CANNES, [care] st. baln. Franta, port la Mediterana; 30.000 loc.

1555

www.dacoromanica.ro

CAM-

CAN

CANNING GEORGE 1770 t 1827 , Ian politic CAN- englez, a despartit Anglia de -Sfinta alianta. CAN CANNING STRATFORD ("1788 t 1840 , um

CANTACUZINO CONSTANTIN

politic englez. A debutat in cariera diplomatic& ca

secretar de ambasada la

Constantinopol

1807 ; a reprezentat tara sa in congresul de la nopol In epoca plina de dificultati care a precedat razboiul ruso-turc din 1828, ntijloeind sa se incheie Intliu pacea de la Akkerman 1826 , iar mai tirziu, desi manifestase contra Turcilor prin parasirea Constantinopolei in 1827, incurajindu-i In rezistenta contra Rusiei. El a a ajutat pe Greci In momentul chid si-au stabilit independenta tarii for (1831). CANQSSA, castel in Italia, undo Imparatul Henric IV a venit s& ceara ertare papei Grigorie

Viena (1814 ; a lost ambasador la Constanti-

VII (1077 . De aci nossa a se pocai.

expresia: a merge la Ca-

sculptor italian. A lucrat multe grupkri statuare, mausolee si monumente funerarii, Olt In tara sa cit si in alte tari. cum sunt: mon. papei Clement al XIII §i vestitul mon. al AritiducesetCristina din Viena. CANTA CONSTANTIN, Boer moldovean, oni politic. II gasim ministru din Iftuntru in 1838. CANOVA ANTONIO

(

1600 t 1877),

urn politic roman. Fiul lui lordache si al Mariei Pirscoveanu. A Post secretar al statului In timpul

( '1737 t 1822 ,

CANTA LOAN SPATARUL, Boer moldovean, autorul unei cronici care povesteste evenimentele Moldovei dintre 1741-1769. E publicata. in

colectia lui M. Kogalniceanu vol. III ed. 1-a si a 2-a. Probabil ca familia aceasta e o ramura a Cantacuzine$tilor si numele ar fi o prescurtare. CANTA Nicoi4E, vistier, logofat. 11 gasim prezident al divanului Moldovean 1834.

CANTACUZINO ANDRONIC *ca. 1553 t ca.1600),

Grec stabilit In Romania, unul din liii vestitului Seitan-Oglu. Prin situatiunea important& ce avea la Constantinopol, a reusit sit numeasca ban al Craiovei si apoi damn pe Mihaiu Viteazul , care era ginerele fratelui sau lane. In timpul Domniei acestuia, a lost mare vistier, a lost delegat a seinna cu alti boieri tratatul de la 26 lunie 1599 cu Andreiu Batori, a Post In almacamia de trei boieri cari au administrat tam dupa trecerea lui In Transilvania. Dupa ce Mihaiu a lost lnvins la Mirislau, Andronic a lost judecat si osindit la moarte. A lasat 5 fii.

CANTACUZINO CONSTANTIN ZiS POSTELNICUL

t1663 , boer roman, fiu al lui Andronic. A

ocupat In Moldova functiunea de paharnie In 1627 $i 1629, apoi a trecut (1633 in Tara-Romaneasca, unde s'a casatorit cu fiica lui Radu Serban Basarab, domnitorul de mai Urziu; aci a devenit postelnic si a avut rol mare In afacerile Ord prin bogatia si relatiile lui de famine cum si prin autoritatea de care se bucura In lumea politica din Constantinopol. Prin sta.ruinta lui a luat tronul Grigore Ghica, dar toernai acesta ascultind de indemnurile unor intriganti, trimise in cursul noptii dorobanti can i1 dusera la man. Snagov, unde-1 ucisera. Toata tara plInge, zice eronica, pentru multa lui Intelepciune si bunatate". El a Matt 12 copii: 6 baieti (intre cari viitorul domnitor Serban si Constantin Stolnicul si 6 fete (Intre cari sotia lui Papa Brincoveanu si deci mama viitorului domnitor Const. Brincoveanu).

CANTACUZINO CONSTANTIN STOLNICUL ( " ca.

1650 t 1716 , frate cv Vila& Serban. A facia,

studii la Padova; a calatorit mult prin Venetia, Viena, Polonia, Creta, Constantinopol; a avut mare ml politic sub diferiti domni, iar sub altii a Post inchis; a sprilinit pe BrIncoveanu, nepotul

sau, ca sa is domnia si 1-a ajutat tot timpul; a murit Ins& in Inchisoare. A incurajat pe scriitorli grad sau romani din vremea sa si a lost Insusi un autor fecund, scriind carti de geografie, de istorie, cronologii de donmi, etc., dar multe s'ati pierdut; a /limas un fragment din o planuitri istorie a Tarii Rontaneqti pina In zilele lui. partea de la inceput. Aceasta lucrare a Post publicata de N. Iorga.

lui Alexandru Ghica (1839-1840 ; apoi caimaicam in Tara Romaneasca in 1849 piny la numirea lui

Stirbeiu; in fine un fel de guvernator numit de Poart& dupa plecarea armatelor rusesti In 1854 pina la intoarcerea lui Stirbeiu. CANTACUZINO coNsTANTIN, mare logofat In Muntenia. 11 gasim secretar al Statului Intre 1838 1842. CANTACUZINO CONSTANTIN C. ( *18501-1920)

din ramura RYFOVEANII, medic roman. A practicat

in Bucuresti, fiind specialist In obstetrica.

CANTACUZINO DRAGHICI (* ca. 16301- 1667 )

beer roman fiu al lui Constantin Postelnicul Post mare spatar in Muntenia si Incepatorul ramurei

numite a Cantactainilor Magureni. CANTACUZINO DunnTRAscu, domn al Moldovei, fiul lui Miha si deci avind bunic pe An(Ironic. El locuia In Constantinopol si era In 1673 agentul diplomatic al lui Petriceico, Damnnul Moldovei. Chid acesta trecu in partea Polonilor si parasi tronul, Poarta nurni pe Cantacudete In ajutor pe Tatari, fiindca starea zino de razboiu mire Turci si Poloni nu Incetase. Aceasta domnie fu scurta 1674-75 , dar nenorocita pentru tart. Tot asa a lost si a doua domnie 1684-85, in timpul careia s'a ivit si a foamete teribila. Purtarea lui in aceste imprejurriri a provocat o rascoala, din pricina careia a Post mazilit si -pus la Inchisoare. Scapind, a trait in mare mizerie pink la sfirsitul zilelor. CANTACUZINO GEORGE C. ( '1845 1.1912 ) din ramura Rifoveanu, om politic roman. A lost ministru de finante In guvernul prez. de D. A.

Sturza (1895 , in cel prez. de P. S. Aurelian (1896) si in al doilea minister Sturdza (1897 . Director

al ziarului partidului liberal Voinja Nationalti.

Are un monument In Bucuresti

In Gradina Icoanei. CANTACUZINO GHEORGHE ( ziS IORDACHE , ("ca. 1651 t1692), boar roman, fiu al lui Constantin

Postelnicul. A lost spatar In Muntenia. A Post In Ungaria cu un corp de soldati romani. Era la Viena In 1688. Ramine acolo fiind banuit de Brincoveanu. Vine in tart in 1670. CANTACUZINO GEORGE ZiS IORDACHE (t ca. 1739 , fiul lui Voda Serban, crescut la Brasov,

a Post ban at Ulteniei In timpul ocupatiei austriace 1718 1723, clan inlocuit. Mort subit dupe pacea

de la Belgrad.

CANTACUZINO GEORGE GR. ( *18371'1913), din

ramura Magureanu, om politic roman, cunoscut sub numele fami-

liar de Nababul. Doctor in drept din Paris, a fast magistrat (1862 , ajungind consilier la Curtea de Apel. De la 1867 Intra in viata politica. fiind deputat, primar

at Capitalei (1869), ministru de justitie 1870 , de lucrari pub1876), lice. de finante (1873 prezident al Camerei (1888), al Senatului (1894). Ales sef al partidului conservator, a Post prezident, de eonsiliu in 1899, a re-

venit In 1901 si a stat pint In

George Gr. Cantacuzino.

1907, chid s'au Intimplat rftscoalele tardnesti. CANTACUZINO GRIGORE C., (1827), fiul lui Constantin Caimacamul, magistrat si om politic roman. A lost consilier la Curtea de Casatie, deputat, senator, efor al spitalelor civile. A Post director general al teatrelor (1882-87 si 1889-98), a fricut incercari interesante pentru Infiintarea

Operei romane. a tradus diferite piese can s'au

jucat pe scena Teatrului National. A donat Azilului Elena Doamna o important& suint pentru

a se intretine doua orfane. CANTACUZINO IANE, frate cu Andronic si socrul

Jul Mihai Viteazul. AsezIndu-se

In

Muntenia, a ocupat demnitati Inalte: sub Pa-

1556

www.dacoromanica.ro

traseu eel Bun postelnic mare, sub Petru Cercel

visternic mare, sub Mihnea I ban al Craiovei si capuchehaia in Constantinopol.

CANTACUZINO ILIE, vistiernic in Moldova sub Antioh Cantemir. CANTACUZINO TotiN (sec. xu) general bizantin, primul din familia lui pomenit in

istorie cu nume precis. CANTACUZINO io4N (11383) ministru $i coregent al Imparatului bizantin Andronic Paleologu, apoi singur Imparat sub numele de Joan VI (1341-1355); retras intr'o manastire, muri

calugar. CANTACUZINO LOAN DR. (' 1.863), medic ro-

man. Lieentiat in stiirftele naturale $i doctor in medicine, a lucrat In institutul Pasteur din Paris

In sectiunea lui Mecinikof; e profesor de medicina experimental& la facultatea de medicine din Bucuresti (1901) $i director al laboratorului sari special $i al institutului de seruri $i vaccinuri. In timpul razboiului a Yost conducatorul serviciului

sanitar al armatei. Dintre lucrarile si publicatiile sale se citeaza: studii asupra fagocitozei, asupra microbilor rapciugei, tuberculozei, asupra scarlatinei, asupra tifosului exantematic, icterului epidemic, etc. A reprezentat Romania In luerarile Societatii Natiunilor. E membru al Academiei Romane (1925). CANTACUZINO LOAN A. (*1829 11898), din

raniura moldoveneasca, om politic roman, cunoscut sub numele de zing. A tradus In frantuzeste (pentru prima data opera lui Schopenhaner: Aforisme asupra Infelepciunii In via(d (Paris 1890).

CANTACUZINO IORDACHE, Boer roman, fiu

al lui Andronic, a lost Vistier Intre 1631-1652 sub Vasile Lupu. CANTACUZINO MATEIU, fiul lui loan VI, a Yost proclamat Imparat al Bizantmlui prin abdicarea tatalui sau, dar a Post lnvins de Ioan Paleologu $i n'a putut domni (1355-56). S'a retras $i el Intr'o manastire ca $i tatal sau. CANTACUZINO MATEIU (11684) zis AGA, fiu al lui Constantin Postelnicul.

CANTACUZINO MATEIU (11925), jurist $i om

politic roman. Profesor la facultatea de drept din Iasi; magistrat; advocat. In 1901 ales Intiiu

deputat ca membru al partidului lui P.P. Carp. Ministru de instructie 1918 si 1920 In guvernul prezidat de general Averescu.

CANTACUZINO MIHAIL (11578), negustor grec bogat din Constantinopol din vechea famine a Cantacuzinilor, poreclit SEITAN-OGLU (fiul

Dracului), amestecat In toate intrigile politice de la Poarta, muri ucis In palatul sau din Anhial. A lasat trei fii: Andronic, Dimitrie $i lane. El se amesteca $i In trebile principatelor.

CANTACUZINO mama, zis KMALACHE, flu 'al lui Andronic, a Post vistier In Moldova 1627. CANTACUZINO rffmau. SPATARUL (t1716) irate cu Constantin Stolnicul. CANTACUZINO MIHAIL

( ca. 172311787), om politic roman, cunoscut sub titlul de Salmi. A sustinut

unirea principatelor sub suzeranitatea Rusiei sau a mai si

Mihail Cantacuzino, Spatar.

(I 1928), om politic roman. Fiu al lui George Gr. Cantacuzino, a faeut studii

de drept la Paris, a Post Primar al Capitalei si ministru de justitie (1910, 1912, 1917).

CANTACUZINO NICOLAE, ministru In Moldo-

va; a uneltit, Impreuna cu Caimacamul Vogoride,

In contra unirii principatelor, fhlsificand listele electorale.

lege de ea si

Rusia pentru a

Intreprinde o actiune contra Turcilor. Acestia, desi cunosteau intentiile domnitorului,

nu cutezara sa is masuri contra lui. E drept ca si el intirzia erban Cantacuzino,

momentul iesirii pe rata, deli i se fagaduise de cele dour

Doran.

puteri crestine nu numai ereditatea tronului TANIRomanesti pentru familia sa, dar gi tronul Bi-

zantului ce urma MI fie restabilit. Domnia lui este Insemnata. si din punct de vedere economic: prin Introducerea culturii porumbului; si din punct de vedere cultural: Intemeierea unei Academii grecesti in Sf.- Sava si publicarea Bibliei, zis& de la Bucuresti (terminate de Brincoveanu In 1688), prima lucrare complete cuprinzand

testamentul vechiu $i eel nou. El este Incepatorul ramurei Cantacuzinilor Rifoveni. CANTACUZINO SERBAN (11712), vornic, fiul

lui Draghici si al Paunii. A zidit biserica din Mi-

Mesta de jos (Olt). A recladit biserica din Magureni (Prahova), manastirea Lespezi (Prahova , manastirea Cozia (Vileea) si Comana (Vlasea),

unde si este Ingropat. CANTACUZINO STEFAN (1 1716), fiul lui Constantin Stolnicul, domn al Munteniei 17141716. Punindu -se in intelegere cu Austria, a Post descoperit, detronat, adus in Constantinopol Si ucis, Impreuna cu tatal sau Constantin Stolnicul.

Sotia sa Patina a fugit din Constantinopol In

Italia si a trait acolo, avind o pensie de la Imparat. CANTACUZINO TQMA, Boer roman, fiu al lui Andronic. A Post In Moldova postelnic 1625,

mare sulger 1628, mare vornic 1629. CANTACUZINO TQMA, fiul lui Mateiu Aga. A Yost ftori-logofat, mare spatar In Muntenia, capuchehaia al domnilor la Constantinopol; unul din adversarii lui Brincoveanu. CANTEMIR ANTIQH,

domn al Moldovei,

fiul lui Constantin. A ocupat Intlia oar& (1695-

1700) tronul, isbutind a Invinge influenta lui Brincoveanu si a rasturna pe ginerele acestuia Const. Duca. Desi a cautat sa face servicii Turcilor si n'a administrat rau tarn, a Post totusi mazilit si Inlocuit de fostul sau predecesor. Dupe cltiva ani a reusit Ins& sa reia tronul Moldovei, de astadatti cu asentimentul chiar al lui Brincoveanu. Aceasta. domnie (1705-1707) a lost mai rea; Cantemir a pus biruri grele (fumarit, vadrarit) si cu toata. supunerea $i chiar umilinta fat& de Turci, tot a Post mazilit. CANTEMIR ANTIQH ('170811744), poet rus, fiul lui Dimitrie. A ocupat dra; a Ingrijit de publicarea manuscriselor tatalui sau; este cunoscut prin Satirele sale, traduse romaneste de Al. Donici $i Costache Ne-

istorie asupra Tarn Roma.n.esti. CANTACUZINO rtimA11.

inscriplie. De atunci urm& jocul politic plin de iscusinta cautind sa se apropie de Austria $i sa

sia; a Post ambasador la Lon-

Rusia. Ise atribue (N. Iorga) Genealogia Cdntacuzinilor

CAN-

agitata. A Yost shit sa Insoteasca. pe Vizirul la CAN Inconjurarea Vienei (1683) sr atunci a ajutat In ascuns rezistenta Nemtlior pin& la sosirea lui Sobieski, care Invinse pe Turci si scapa Viena. In amintirea acestor fapte Cantacuzino puse sa se ridice o truce de piatra cu o frumoasa

situatiuni importante In Ru-

multor puteri. A murit In

si o opera de statistics

CANTACUZINO $ERBAN (11688), domnul Taxii-Romanesti 1679 1688. A avut o domnie

,4011>p,

ro, ,..rtaL--z-A,

gruzzi ( Iasi, 1844), scrise drip&

principiile clasicismului francez, pentru cari a Yost numit

Boileau al Nordului. CANTEMIR OASANDRA, fiica Domnitorului

$erban

Antioh Cantemir.

Cantacuzino, sotia lui Dimitrie Cantemir, Domnul Moldovei, femee instruita, a murit In Rusia Si a Post Ingropatil In Moscova.

1557

www.dacoromanica.ro

El a ooupat functiuni importante sub Domnii precedenti. S'a ar tat devotat Turcilor

A Post prOvincie a vechei Persii, a imperiului Seleucizilor, a Post si regat independent, apoi provincie a Turciei. CAPELLINI '00 ( *1833 t1922), naturalist italian. Profesor de geologie la Bologna (1861)1

ale Polonilor; dar a reusit numai In

preistorie; membru onorar at Academiei Romane

CAN. CANTEMIR coNsTANTPI, (11693) domn al Moldovei de Ia 1t85. Se cobora dintr'un stramos tatar,

CA

venit pe vremea lui Stefan eel Mare $i daruit cu

mosii.

si a cautat sa Inlature relele ce urmau din desele

a publicat scrieri de paleontologie, geologie sr

parte, mai ales din pricina ca In tarit era un puternic partid politic exilic at Polonilor, din care

(1914).

navitliri

faceau parte si Costinestii.

CANTEMIR DIIdITRIE (1673 t 1723), domn al

Moldovei, fiul lui Constantin. Proclamat domn,

dupit moartea tatalui sau (1693), n'a putut sit domneasca realmente, caci Turcii au trimis pe Constantin Duca, ginerele lui Brincoveanu, si s'a dus la Constantinopol, unde a ramas multi ani. Gratie prieteniei cu conducatorn politicei de acolo,

a Post ales ca sa fie instrumentul Turcilor In actiunea ce voiau sit porneasca In

I

-r,

t

contra lui BrIncoveanu. fie` zicea ca ar fi promis Tur-

CAPITQLTU, unul din dealurile Romei, acolo

:

anti-turceasca. In c ep Ind ra z -

boiul Mtn Turci $i Rusi,

,S \

CAPISTRAN Io4N, ("1386 t 1456) caluar franciscan, originar din Italia; venind In Ungaria, a luat parte la luptele religioase $i a organizat o oaste de cruciati care a dat ajutor lui

era templul lui Jupiter, protectorul orasului. Acest nume s'a dat si unor constructii marl: primaria din Toulouse (ca. 1760), parlamentul

din Washington (ca. 1792), s. a. CAPLANI, COM. rur. jud. Cetatea-Alba, plasa

deveni Domn In Decembrie * 1710. Cu toate acestea, Cano politica

1925-1928).

loan Huniade In lupta de la Belgrad (1456).

4

cilor sa.-1 prinza pe BrIncoveanu sit -1 predea lor. Astfel 7

temir urmeaza.

CAPIDAN TEODOR (.1879), profesor de linguistica si dialect ologie la Universitatea din Cluj; membru corespondent al Academiei Romane (1928). A punlicat In Daco-Romania" etimologii si articole asupra dialectelor. Opera principals este studiul asupra dialertului megleno-romdn (2 vol.

1

Palanca; 3154 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn.

_\

Ivanestii-V echi. CAPO D'ISTRIA, LOAN conte DE ('1776 t 1831),

Dimitrie Cantemir.

el face o conventiwre secrets cu Rusii ca sa le dea ajutor si In schimb sit i se garanteze domnia ereditara a Moldovei pentru familia sa. Sparta armelor dete izbindli Turcilor si Cantemir fu nevoit sa fuga In Rusia cu 24 de boeri (Iulie 1711). Aci a Post onorat de Petru eel Mare cu titlul de Altqa Serenisimit si daruit cu mega. RamlnInd vaduv (1713) se casatori cu o filo& a Printului Trubetkoi. A luat parte .si la o expeditie a armatei rusesti In Persia, dar acolo s'a Imbolnavit si, Intorclndu -se, a murit. Anii petrecuti In Rusia i-a Inchinat literaturii, a Yost un om foarte Invatat, cunoscut ca atare In occidentul Europei

om politic grec, a trecut In Rusia, chreia i-a

servit de reprezentant In Elvetia 5i la Congresul din Viena (1814), a Post chiar ministru de externe (1816). In 1822 se arnesteca In insurectla greceasca, si fu ales regent. CAPORETTO, loc. Italia; act a lost o InfrIngere a ltalienilor de catre armatele germane si austriace (Oct. 1917). CAPPQNI cosMA, condotier italian, descen-

dent dintr'o familia de noblet& burgheza. A servit In armata lui Radu Saban. CAPRERA, insul& a Italiei Maga Sardinia. Aci este mormIntul lui Garibaldi, pe care Italienli il viziteaza In fiecare an la 2 Iulie.

si a Post ales membru at Academiei din Berlin (1714). Operele sale se gases° publicate In 8 volume de Academia roman (1872-1901). Cele mai Insemnate: Divanullumii sau gilceava injeleplului cu lumea (tip. Iasi 1698); Istoria roman alegoric, o satire a Imprejurarilor Si oamenilor din principatele romane din acea epoch (ms. la Moscova, tip. 1883); Descriptio Moldaviae, scrisa 1715, tradusa In limba germana, apoi In romaneste de mai multe on (1825, retiparita 1851 si 1868, 1909 de Miron Nicolescu, 1923 de G. Pascu); Historia incrementorum atque decrenientorum Aulae Othomanicae, tradus& In mai multe limbi (tip. Londra 1735,

presedinte al Camerei de comart. CAP $ A SCARLAT (1838 t 1870), scriitor roman, colaborator la Convorbiri Literare"

1717 (ms. tip. de Acad. 1901); Vita Constantini Cantemirii (ms. tip. Acad. 1883).

din Sr. Sava (Bucuresti) pe la 1851. CAPA STEFAN (9.821 t1885) medic roman.

Paris 1733, Hamburg 1755 si In seria Academiei); Hronicul vechimei .Romano-Moldovalahilor scrisa CANTILLI GEORGE (*1838 t 1908), jurist ro-

man. A lost profesor de drept penal la Universi-

tatea din I3ucuresti (numit 1865), ministru de

instructie (1878-79), senator.

CANTILLI GRIGORE, general roman. Sublocotenent In 1857, colonel In 1875, a luat

parte in rasboiul pentru independents, comandind o brigada In luptele de la Plevna si de la Vidin; general In 1884, gen. de divizie In 1893. CANTON, ora5 China, In delta fluviului SiKiang; 9.000.000 loc.

COMERS, foaie comerciala politica redactatb. de Zaharia Carcalechi,

CANTOR DE AVIS SI $i

Bueuresti 1837-1857. CANT17 CESARE ( '1805 t 1895), istoric $i om politic. Princ. op. Istoria universal& CAP, colonie engleza In Africa de S.; paste 700.000 km. p.; 2.500.000 loc. CAPADQCIA, regiune In Asia Mica, despre care se vorbeste chiar In documentele asiriene.

CAPRIVI GEORGE CONTE DE CAPRERA (*1831

11899), om politic german, can-

celar al imperiului dupa Bis-

1894), Incerca marck (1890 sit neutralizeze actiunea socialistilor.

c4P A GRIGORE

(*1841

t1902), industrial roman In Bucuresti. A Yost $i senator $i

In 1867

= .t.14017"

G. Caprivi.

1868.

CAPA NICOLAE, profesor de ing,inerie la scoala

A studiat la Viena; a lost profesor la facultatea de medicina, medic sel at spitalului Maternitatea, director at serviciului sanitar. C41..PUA, oral In Italia (Campania), vestit In epoca romans pentru viata de petreceri sgomotoase. CAPUCINI sau CAPUTINI, ordin calugaresc Intemeiat de Matteo de Bassi (ca. 1525); se disting

prin saracia Imbracamintei, lipsa de Incaltaminte, etc. C4PU-CQDRULUI, corn. rur. jud. Cimpulung plas. Homorului; 2710 loc.

CARA MUSTAFA ('163411683), mare vizir al

Turciei. Ridicat dintr'o treapta de jos, a ajuns vizir In 1676; s'a semnalat mai ales prin virtutile sale militare si prin eruzimile contra crestinilor. Invinghtor at Polonilor (1677-1670), a pornit expeditia contra Austriei $i a asediat Viena (Iulie, 1883), dar n'a reusit s'o cucereasca din pricinit ca a venit Sobieski, regale Poloniei, care a salvat-o. De aceea a Post oslndit Ia moarte si decapitat In Belgrad.

1558

www.dacoromanica.ro

CARACALLA, Imparat roman '(188-217)

care Intinse dreptul de cetatenie la toti locuitorii imperiului, oricare le ar fi Post originea. Ducea

vista

f.

simple; dar taco o sumS. de cruzimi

inutile. CARACAS, oral cap. rep. Venezuela; 93.000 loc. CARACAS CONSTANTIN ( *1773 -1-1828), medic

roman fiul doctorului D. Caracas. A studiat la Viena, a Post medic In Bucuresti la Spitalul Pantelimon si doctor al politiei" ( =al orasului); a introdus cultura cartofilor; a staruit sa. se Infiinteze spitalul Filantropia si a Intemeiat o tipografie In Bucuresti. CARACAS DIMITRIE (ca 1730 t1804) medic in Craiova si apoi In Bucuresti. Vorbeste despre el la 1798 on consul francez. CARACAL corn. urb. cap. jud. Romanati; 15.396 loc. (1915) udat

de riusorul Caracal; are 12 biserici, cea mai veche fiind Intrarea In Biserica, apoi Sfinta Treime 1647, Sflntul Ioan 1768, Sflntu Nicolae 1770; are 1. liceu de baeti, o scoala secundara de fete, 2 scoa-

le de comer si 1 de meserii; statie / c. f. linia Piatra Olt-Corabia; tine tl de eparhia episcopiei Rlmnicului; Const. Carac

de circumscriptia Curia de apel

a§

Craiova; ora$ I. vechiu, dar desvoltare Insemnata a luat numai dupli 1850; In apropiere ruinele numite Antina ale municipiului roman Romula. CARACURT, com. rur., jud. Ismail, plasa Bolgrad, 12695 loc. colonie de Albanezi Intern. 1810; tine de com. Cismeaua Varuita.

CARACUSENI, corn. rur. jud. Hotin, plasa

Briceni; 2835 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. Corjeuti. CARADA. EUGENIU ( 1836 .11910), ziarist, om

politic si financiar roman. A debutat ca redactor la ziarul Romanul" din Bucuresti ((1860-1870)

a Yost deputat ajutor de primar In Capitals, a luat parte la miscarea antidinastica din Ploesti

(1870). Specializindu-se Yn final*, a Post numit In comisiunea care a tratat rescumpararea tailor ferate (1880), apoi membru In consiliul de administratie al Cailor ferate Romane (1883-1886);

In acelasi timp a Yost ales director al Bartell

Nationale (1883) si a rAmas pin& la moarte intre conduclitorii ei. Ca scriitor, a Inceput cu piese de

teatru, mai ales cantonete (1855-1858), apoi a publicat studii politica in romaneste si In frantuzeste (1867). CARAGAZI-VECHI, corn. rur. jud. Ismail,

plasa Bolgrad; 3308 loc. Dupa legea 1929, sat circ.

corn. Barta.

CARAGEA DIMITRIE, Grec traitor in Romania la 1775, autor al unor scrieri filozofice. CARAGEA IOAN, domnul Tarii-Romdnesti (1812-1818), fiul lui Nicolae Caragea, fostul Dorian. A Yost Dragoman al Portii si prin daruri, pe cari unii le socoteau la 4 milioane lei, a luat domnia. Sosirea sa In Bucuresti (Decembrie 1812) coincide

cu Inceputul unei grozave epidemii de ciuma. (cunoscuta sub numele de Ciuma lui Caragea", descriss de loan Ghica). Politica sa externs este, pin& la 1814, neutra fat.a. de Rusia si. Franta; de la aceasta data, vazind ea Rusia are cuvInt hotaritor In politica europeana, parkseste cu totul pe Francezi, pentru cari lucrase mai Inainte, si devine devotat Rusiei; dar Incepe a-si pregati pe sub mina pentru vremuri grele si amicitia Austriei. Politica sa interns urmareste tinta de a si mari avutia si de a Snarl cat mai mult grecismul In tars. Suferintele locuitorilor au Yost marl. Pradaciunile unor Turd din Ostrov fac pe Poarta sa trimita un pass cu ostasi ca sa apere pe locuitori, dar In realitate h apash si acestia, fiindcs trebuia sa-i Intretie ca pe o armata de ocupatie. Jafurile Domnitorului, care inaugureaza sistemul vinzArii la licitatie a slujbelor fnalte, devin din ce In ce mai grele,

fiindca el, numit pe 7 ani, fagaduise Portii ca CARse va retrage dupa. trei sau patru ani; dar nevoind sa se tie de cuvint si stiind ch nu se va CAR putea Intoarce la Constantinopol, trebuia sti se pregateasch pentru a WI In alts tars. Cind se socoti Bata, fugi In Austria, farii a mai astepta 55 vie vreun trimis al Portii, care putea sa-I duck la pierzare. Caragea a facut o legiuire nbuil, care-i poarta numele (Condica lui Caragea), compilata dugs legile bizantine. Ea a Yost redactata In greceste si apoi tradusa si In romaneste. Cu ocazia publicarii ei a scris Iancu Vacarescu cunoscuta lui poezie La pravila troll". CARAGEA NICOLAE, domn al Tarii-Romanesti.

1782-1783. Om foarte Invatat, Post mare dragoman at Portii, autor al unei gramatici grecofranceze. Desi devotat Turciei, el menaja mai ales pe Rusi, dar Isi facea dusmani pe Austriaci. Acestia reusira 55-1 lnlature, profitind de plingerile dese ale locuitorilor In contra jafurilor facute de Domnitor. Se sp'unea ch voia cu orice pret sa adune avere ca sa-si poata marita cele cinci fete ce avea. CARAGEA ,rnociaT (sec. xvm), Grec din Constantinopol, a Post secretar at mai multor Domnitori din Tara Romaneasca, CARAGEA VIICASIN, mester pietrar, care a lucrat la manastirea Hurez. E citat In pisanie. CARAGIALE COSTACHE ('181311877), artist dramatic roman si autor de piese. Si-a Inceput cariera In 1834 cu reprezentatille Societatii filarmonice Yn Bucuresti. Dintre piese, mai

cunoscuta: 0 soarea la mahala (1847). CARAGIALE ION L. (1853I-1912), scriitor dramatic roman. N'a fa.cut studii superioare, ci a Yost autodidact; ziarist, functionar la Regia Monopolurilor, Director general al Teatrului National (1888), cornerciant, a avut o viata agitate si

ultimii ani i-a petrecut la Berlin, unde a si murit. A debutat cu o poezie in Revista Contemporana" din Bucuresti (1874), dar s'a facut cunoscut prin comediile sale,

jucate In Bucuresti si publicate In Convorbiri literare" (

Ion L. Caragiale.

1886): 0 noapte furtunoasa, Conu Leonida fata cu reac(iunea, 0 scrisoare pierdutd,

De ale Carnavalului. Duna un timp de tacere, a dat la lumina o drama: Ndpasta (1890), care a provocat multe polemici literare, si a Inceput o noun activitate ca nuvelist si ca redactor al unor foi umoristice (Moftul roman, 1893). Dupa publicarea nuvelei 0 faclie de Paqti, a Inceput seria schitelor umoristice, pe cari le a adunat inteun volum Momente (1901). Putin amestecat In politica, a scris o brosura In urma miscarii taranesti din 1907. De la Berlin a trimis revistei Convorbiri critice" (1907) citeva fabule si epigrame si a

dat la lumina un ultim volum.: Schi(e noud (1910). CARAGELELE, circ. corn. jud. Buzau cu 21 sate (1929).

CARAGIANI WAN ( *1841 11921), profesor ro-

man. Originar din Macedonia, a vent In Moldova si a Yost profesor de limba si literatura e'en& la Universitatea din Iasi. La Intemeierea Academiei (1866) a lost numit membru, ca reprezentant al Macedoniei. A publicat In Convorbiri Literare" studii (despre poezia poporand a Macedonenilor, 1869), cum si numeroase traduceri din I. elentt, intre cari Batracomiomaltia, Odisea *. a. CARA.-HASAN, corn. rur. jud. Cetatea-Alba.

plasa Volintiresti; 2197 loc. Dupa legea 1929,

sat circ. corn. Ivanestii-Vechi. CARAIBI, locuitori ai Antilelor ; salbatici bray] si cruzi. CARAILVIANUL, yid In muntii Bucegi, 2495 m. . CARAIOAN CONSTANTIN, Grec (sau poate,

1559

www.dacoromanica.ro

nume, Roman Macedonean) din ConstantiCAR- dupa nopol. Doctor In medicina din Neapole, medic CAR al lui Grigore Al. Ghica din Moldova (1765),

auto a] unei gramatici grecesti, tip. la Buda 1796. CARAMANCHIOI, corn. rur. jud. Tulcea,

plasa Babadag; 2000 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Jurilofca. CARAMAHMET, corn. rur. jud. Ismail, plasa Chilia-Noun; 4978 loc. Circ. corn. cu 4 sate. CARAMURAT, corn. rur. jud. Constanta plasa Constanta; 2397 loc. CARANSEBEB, corn. urb. jud. Severin, resedints plagii Caransebes; statie c. f. la Intilnirea

liniilor ce yin de la Hateg, de la Lugoj, de la

Turnu Severin; 6497 loc. (1919), episcopie ortodoxa romana; are un liceu de baeti Traian Doda", Infiintat In 1907, un gimnaziu de fete, Post scoala medie, o scoala normal& de baeti si o scoala de menaj. CARAOMER,

jud.

rur.

corn.

Constanta,

plasa Nona; 3064 loc.; statie c. f. pe linia care duce dela Medgidia in jud. Caliacra; are o scoala. de meserii. CARAORMAN ® Giro.' com. jud. Durostor, cu 12 sate (legea 1929) ¶ pa circ. corn. jud. Tulcea plasa Sulina cu 5 sate (1929). CARAPCTU-PE-CEREMTJ$, corn. rur. jud. Storojinet, plasa Ceremusului; X5716 loc. ¶ C.-FERRET, circ. corn. cu 3 sate (1929). CAR.(k, ® rlu all. al Dunarii, oda. Banatul *i

CARAVAGGIO MICHEL (*15691-1609 , pictor

italian. Op. pr, Punerea in mormint (Vatican), Moartea Fecioarei (Luvru). CARAZIN DiAzAa,colonel rue, comandantul armatei rusesti care a intrat In Bucuresti la 17 Noembrie 1769. CARAZISI ANASTARE, medic grec. II gasim

medic comunal In Bucuresti In coloarea de albastru 1837-1840. CARBALIA, corn. rur. jud. Cahul, plasa Dragon -Voda; dupa legea din 1929, sat din circ. corn. Aluatu; 3427 loc. CARBONARI, nume dat conspiratorilor din regatul Neapolului, organizati pe la 1800; isi

intinsera relatdile si In Franta si luartt parte la

diferite miscari Ora pe la 1830. A lost si In Moldova, pe la Inceputul see. xix o organizatde de acest fel, In care au intrat multi boieri mai marl si mai mici, can au alcatuit si un proiect de constitutie in 1822. Ei erau nurniti CARVITNARI.

CARCALECHI BAHAMA, publicist roman. A publicat Intre 1821-1830 la Buda o Biblioteca romaneascd, un fel de culegere din diferiti autori.

In 1833 a tip. tot la Buda o asa numita editie a doua a unei lucrari a lui G. Lazar (Povd(uitorul

tinerimei),

multi au Indoiala.

asupra

autenticitatii

careia

CARCALETEANU ALEXANDRII ( 1845), general roman. Sublocotenent 1863, general de brigada. In 1894. A lost seful statului major. CARCALETEANU, DOBRE ( *1816j-1893), filantrop roman. A donat Azilului Elena Doamna si Eforiei Spitalelor civile sume Insemnate pentru ajutoare si constructii.

CARCALIU, corn. rur. jud. Tulcea, plasa Macin :

3659 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Greci.

-" ..,..ocsa146t

co

C

rn

RECITA

ECITA / / P

rn

\

A

CARDIFF, oral si port In Anglia, la canalul

Bristol; 190.000 loc.; mare industrie de carbuni. CARDIN/ILL mime Intreb. prin sec. vi In Italia pentru anumiti preoti cu anume functiuni. S'a zis: preo(i cardinali, apoi episcopi cardinal/

.. , 1

c

CARCOPINO =Rears, istoric francez. A studiat donainaldunea roman& In Africa, publicind si o culegere de inscriptiuni gasite acolo; a cercetat diferite probleme din trecutul elenismului si al istoriei romane, s. a. Membru onorar at Academiei Romane (1926), al Academiei Italiene (dei Lincei), a Post ales In 1930 membru al Academiei de inscriptiuni din Franta.

5

1

;

i

'-. lo ------N ORAVITW

R5casdi

1

%

A

,,

\PL.RA ASDIA

-.

...

c

PL.BOZO VICI

CARDVCCI GIOSUE ( 1835 t 1907). poet italian Op. pr. Iron lui Satan (1865), Ode barbare (1880), iambi si epode (1882), si studii de critica si istorie literara.

i

.

i

I

oldova NO ,-**..,.

OLDOVA liOUAs- -i unarea

a

mai.

Walt In ierarhia bisericii catolice: ei aleg pe papa.

:

PL

cardinali, InsemnInd gradul cel si Partea I).

In fine

\Boxow,

A Post profesor la Universitatea din Bologna; In 1906 a obtinut premiul Nobel. Traducere In rom. de Cifarelli. (1 vol. 1923). Alte traduceri de N. Tincu, Z. Blrsan, H.

N

i....\--J

Frollo, I. Simionescu, G. Murnu si Raul Teodorescu In Harta jud. Cara§.

se varsa aproapc de Buzias. ® judet In Banat (lost Caras-Severin), cap. Oravi(a.

Are 2 com. urbane, 2 suburbane si 122 corn. rur. Tine de eparhia ep. din 'Lugoj, de circ. Curtii de Apel din Timisoara, are 9 grAdini de copil si 134 scoale primare ; 17 cooperative de consum si 2 p. exploatare de paduri. CARABOVA (sau Crasnva) corn. rur. jud. Caras. plasa Recita; 2822 loc. CARAVLA, corn. rur. jud.

Revista literara" Luceafarul", Convorbiri (Mice", Samanatorul", Rarnuri"

Giosue Carducci.

si Flacara (Intre 1902-1915 si de Al. Naum In volumele sale de Poezii din 1915. CARVI, corn. urb. jud. Salaj, resed. plasii Carei; 15382 loc. (1919); statie c. f. spre SatuMare, spre Oradea si spre Zalau; are un liceu de baeti, o scoalti medie de fete, o scoala de meserii, o *c. de agricultura si scoale primare. Inainte de 1929 se numea Careii-Mari. CAREY WILLIAM (' 176111834), orientalist englez; traduse Ramyana si lam un dic(ionar

bengal 0 o gramaticd sanscritd.

Sterna jud. Cara§.

Dolj, plasa Plenita; 3144 loc. Circ. corn. 7 sate.

CARIAGDI (DIMITRIE ( .1815 t1893), Om politic

roman. A Post ministru in 1865 (Justitie), In

1560

www.dacoromanica.ro

(Justitie ; deputat, senator, primar al Capita lei in 1884.

1870

CARIBDA ( -=CHARYBDA) Si SCILA ( =SCYLLA) : In strfintoarea Messinei este o prapastie cu

virtej pe tarmul Siciliei (Caribda, azi Calofaro) si

In lap o stIncii pe tarmul Italiei

(Seine .

Cei vechi cind trPceau cu navile pe aid erau In mare primejdie. Expr. prov: A fi Intre Sella si Caribda = intre doua pericole greu de evitat. CARINTIA (germ. WiTorrisli), provincie a Austriei; cap. Klagenjurth. CARIOFIL ION, filozof grec, cunoscut si pomenit de Dimitrie Cantemir, a venit In TaraRomaneasca In 1693. In Constantinopol, unde

desvoltase o importanta activitate pe terenul teologic, venind in conflict cu unele dogme ale si fiind nevoit sa face o abjuratiune. n'a putut sa ramiie mult timp si de aceea a venit la noi. Aci a Yost profesor si a provocat discutii, dind nastere prin ideile sale la doua carti: una a lui Dositeiu Patriarhul, tip. Iasi 1694 (friregistrata in Bibl. veche sub Nr. 97, dar exemplare nu se gasesc dectt la Paris), alta bisericii

a lui Constantin Cantacuzino, in forma de dialog, tiparita de Antirn Ivireanul la Snagov In 1697 (exemplar Acad. Rom. Nr. 107). CARLOVCI (Yost cARLowicz), orris In Iugosla-

via, pe Dunare; 5600 loc. Aci s'a Incheiat In 1669 un tractat Intre Turcia de oparte si Austria, Rusia, Polonia si Venetia de alta. CARLSBAD ( =Ktamovy-vARy) st. baln. Cehoslovacia; 19.500 loc.; ape termale vestite. CARLSRUHE ( HARLSRUH.) oras Germania; 135.000 loc. CARLYLE TOMAS (' 1795 f1881), istoric si filozof englez. Pr. op. Sailor resartus; Cultul

eroilor (1840), cea mai Insemnata, trad. romaneste

de Const. Antoniade, 1910; lstoria lui Frederic

II (1858-1865). Alte traduceri: Muned, sinceritate, Were, de C. Antoniade, Din istoria revolu(iei iranceze de P. Musoiu.

cAttrinuri ordin religios Infiintat sec. xii In

Siria (muntele Carmel sau Sf. Ilse = Djebel Mar Elias), raspindit in tarile catolice, luind

diferite aspecte si avind scopuri speciale. CARMEN, societate corala,

Infiintata In anul

1901 de Dim. Kiriac. A organizat concerte in Bu-

curesti si In Aiferite orase din vechiul regat, elt si din ebteva °rase din Bucovina si Transilvania. CARMEN -SYLVA Fr ELM-

7

electori; funda Universitatea din Praga si

de organizatia administrative a statului. CAROL TENIERARUL ( '1433t 1477), ultimul duce al Burgundiei, Invins de Elvetieni la Morat. CAROL QUINTU ( '15001-1558), rege al Spaniel (1516) si imparat al Germaniei (1519). Lupta contra Francezilor, gonindu-i din Lombardia, facInd prizonier pe regele Francisc I (1525 ; contra Romei, pe care o cuceri luind si prizonier pe papa Clement vu, apoi fiind incoronat ca rege al Lombardiei; contra Turcilor, contra Luteranilor in Germania. In1tinderea teritoriilor stapinite de el era asa de mare Melt putea 7 spune ca. niciodata soarele n'a- Carol Quintu. pone in regatul situ". Obosit de toate sfortarile fa cute abdica In 1555, retragIndu-se intro manastire, de unde ratite. s& supravegheze mersul trebilor publice. CAROL IX ('1550t1574 , rege al Frantei Intre 1560-1574. In timpul domniei lui se produsera razboaie eivile, provocate de chestiile religioase, Prin edictul de la St. Germain (1570) incerca o Impacare; dar, sub influenta mamci sale Caterina de Medicis, las& sa se petreacal macelul de la 23 August 1572 (noaptea Sf. Bartolomeu= Saint Barthelemy), in care pierira fruntasii protestantilor si printre ei oameni de o mare valoare. CAROL ROBERT (* ca. 1292t1342), rege al

Ungariei si al Neapolului. Primul rege al Un-

gariei din familia Anjou (1310-1342). A Intreprins o expeditie contra Doinnitorului Mun7 teniei, Alexandru Basarab, pentru a-si stabilt suprematia asupra acestei tari; a suferit instil o Infringere in munti chid se Intorcea in Cara sa, neputind sa dea alta lupta cu Alexandru (1330). Locul acestei InfrIngeri, dupe Xenopol, ar ft Gherghita in drumul spre Sibiu; dupe alto ar ft Posada.

CAROL I ( '1600 t 1649), rege al Angliei;

persecute pe puritani si pe presbi-

BETA REGINA.

terieni, sustin/nd catolicismul ; con-

CARNAVALET, muzeu In Paris, cuprinde istoria Parisu-

moaite si sa tidal pe rege.

tra lui lupta. Lurujul parlament si se produse o puternica revolutie, avind In frunte mai ales pe Cromwell, care izbuti sa osindeasca la

CARNAC, sat in Egipt, unde slnt ruinele Tebei: vestitul ternphi al lui Amon, etc.

provincie a fostului imperiu austro-ungar, azi apart.ine lugoslaviei; 525.000 loc. cap. Laybach.

ele sale cu Danemarca (1700) si,

publicei (1887) asasinat la Lyon. Sadi Carnot. CAROL MAGNU (= CAROL am MARE) ( 742 t814), regele Francilor si impi

cu Rusia (Petru eel Mare) si Polonia (August II); avu victorii la Nerve (1700) la Duna (1701 , la Kissow (1703), detrona pe regele Poloniei si puse In loc pe Stanislas Leeinski; dar fu nefericit In noile lupte co

(776-786); se lupta contra A-

(1709), se refugia. la Tighina (Basarabia), facindu-si rese-

CARNOT SARI (* 1837 t 1894),

inginer, fast presedinte al Re-

4Lk.

Carol XII al Suediei.

Rusii, fu invins la Pultava

ratul Occidentului. DistrusP regatul Lorgobarzilor din Italia rabilor din Spania (778), contra Saxonilor (Multe exped., prima 772), contra Avarilor (791). Fu

4-

CAROL XII ("1682 t1718), rege al Suediei, vestit prin razboa-

lui. CARNIOLIA (germ. IMAM),

dinta la Varnita. Izbuti sa ridice pe Turci contra Ru-

Incoronat la Roma ca imparat (800). Incuraja artele si stiintele. Faptele lui si ale armatelor sale avura mare rasunet si imaginatia popoarelor produse multe ctntece si epopei, intre sari este vestita cea franceza (Chanson de Carol Magnu. Roland) din see. xi. CAROL IV (*1316t1378), Imparat al Germaniei, organizh monarhia intemeiata pe cci

CAR-

Viena; persecuta pe Evrei. CAROL VII ( 1403t 1461), rege al Frantei CAR Intre 1422-1461. Print slab, incoronat rege dupa victorile Ioanei d'Arc, terminal totusi razboiul de 100 de ani cu Englezii si se ocupa

silor, dar acestia fora Invinsi si el fu nevoit sa fugal. Ajuns In tarn, gtisi o mare anarhie, astfel cal nimic nu folosi de victoriile sale. Fu ucis Inter, lupta. Despre el a scris Vol-

ll

----

Carol VI al Germanic'.

taire (Histoire de Charles zit).

CAROL VI( 168511740 , imparat al Germaniei,

avu lupte cu Franta pentru tronul Spaniel;

abet cu Venetia contra Tureilor, vazu armatele sale cuprinzind Belgradul; prin pacea de la

1561

www.dacoromanica.ro

CCAARR-

Pasarovitz (1718) se dete Austriei: Oltenia, banatul Timisoarei,

o parte din Serbia, etc. CAR pe can le pierdu prin pacea de la Belgrad (1739);

lu1'i parte nefericita la lupte pentru succesiunea tronului Poloniei; izbuti sit i se recunoasca

sanctiunea pragmatics prin care fiica sa Maria Theresa avu drept sa-i succead& la tron. CAROL X (*1757-1-1836), rege al Frantei Intre 1824-1830. Avea titlul de Conte de Artois. Refugiat dupa. luarea Bastiliei, reveni In 1814, Ina tronul dupe Ludovic xviu, fu rasturnat de revolutia din 1830. CAROL I-in *1839t1914), rege al Romaniei. (

La 8 Aprilie 1866 a lost proclamat prin plebiscit Domnitor al Principatelor-Unite. Fiind ofiter In armata prusiana, a trebuit s& treats travestit prin Austria ca sa ajunga In Romania. Sosind In Bucuresti (10 Maiu 1866) s'a dus la Mitropolie $i la Camera, unde a depus juramintul,

la 30 Iunie a sanctionat constitutiunea. Aceasta alegere a provocat protestari violente din partea Austriei gl I liNNs a Turciei, cari consimtise, In 1862, sa recunoasa unirea principatelor numai pentru timpul d'it; cit Cuza va fi Domnitor. Au lost chiar amenintari cu interventda armata, dar clteva puteri, In deosebi Franta, neau sprijinit $i lucrurile s'au linistit; totusi Turcia s'a Impotrivit la orice manifestatie de independents, cum a lost, Carol I in 1867, chid a voit st. Impie- Regele Romaniei. dice ca Cara noastra sa figureze la expozitia din Paris cu titlul de .Romania gi cu pavilion separat de al ei. Pe ling& aceste dificultati externe, erau altele In interior: o apriga lupta Intre particle, ceeace aducea foarte dese schimbari de ministere. Greutatile acestea atinsert. culmea In vremea razboiului franco-prusian, chid se produsera fapte

cari la un moment dat botarlra pe Domnitor

sa abdice. De la aceasta 1-au oprit asigurarile date

de Lascar Catargiu, Post In locotenenta Domneasca din 1866, ca va putea sa restabileasca ordinea. Astfel se forma, sub presedinia lui, un guvern care conduse Cara pina In 1876. Atunci se puse o problems noun: atitudinea ce ayes sa is Romania In conflictul dintre Rusia $i Turcia. Oamend politici se Impartira In doua tabere: nun socoteau 'ea Romania trebue sa ramlie neutra $i data Rusii ar trece prin tarn, sa protesteze si sa retraga armata la munti; altii ziceau ca Romania trebue sa profile de Imprejurari si sa caute a-si pregati independenta, facind chiar o intelegere cu Rusia. Domnitorul Imbratisa aceasta din urma parere gi Incredinta guvernul lui loan Bratianu, care Incheia conventia de la 4 Aprilie (1877) cu Rusia, prin care aceasta garanta Integritatea teritoriului nostru, si permise trecerea trupelor rusesti spre Dunare. De aci urma protestul Turciei, ruperea relatiilor Qi bombardarea oraselor dunarene. Guvernul nostru, vazind ca rasboiul ne este deblarat, ceru Parlamentului sa proclame independents tariff (10 Maiu 1877)

$i mai tirziu trupele noastre, chemate In ajutor de cele rusesti Invinse la Plevna, trecura Dunarea $i participara la razboiu, Indeplinind, sub comanda

supreme a Domnitorului, fapte de vitejie, de abnegatie, de jertfa. Razboiul se sfirsi prin InfrIngerea Turciei, prin pacea de la San-Stefano, care distrugea cu totul Turcia europeana; dar statele occidentale nu puteau privi o asemenea crestere a puterii rusesti $i isbutira a impune

revizuirea celor Incheiate la San-Stefano printr'un congres european, care se aduna In 1878 la Berlin. Toate sacrificidle noastre gi chiar drepturile garan-

tate prin conventiuni scrise nu au Post tinute In

seam& $i astfel ni s'au rapit cele trei judete ale Basarabiei, pe cari la dobindise Moldova prin tratatul din Paris, 1856. Aceasta dureroasa pierdere a Post

compensate economiceste prin alipirea Dobrogei, ceeace ne da gurile Dunarii $i esire la Mare. Dom-

nitorul Carol Igi Indrepta toata atentiunea la desvoltarea avutiei tarn, la facerea tailor de comunicatie, la Intarirea armatei $i la organizarea $coalelor. Prosperitatea aceasta asigura statului nostru o situatinne externa care-i permise sit proclame regalitatea (14 Martie 1881) $i la 10 Maiu 1881 sa Incoroneze pe primul Rege

cu o coroana turnata din *dui tunurilor luate

la Plevna $i pe prima Regina cu o coroana de aur. Dupe, o perioada de liniste $i de munca ordonata, Incepura a se arata nemultumiri contra regimului

lui loan Bratianu, cari adusera retragerea lui (1888), dupe care Regele Carol fu nevoit sa schimbe mai multe ministere pine cind se form& un guvern mai statornic at lui Lascar Catargiu (1891-1895); dupe acesta Ins& urmara iarasi schimbari dese si o criza economics aduse 'tars In mare primejdie. Regale se hotarl atuna sa theme la guvern pe D. A. Sturdza (1901) care propuse gi realize un program de economii extraordinare, gratie carora situatia generala. se Indrepta, $i schimbarile politice se putura Indeplini normal prin venirea unui guvern prezidat de G. Gr. Cantacuzino; dar o nenorocire mai mare se abate asupra (MU: miscarea taraneasca din 1907, care a trebuit sa fie reprirnata

cu armele. Restabilindu-se lini$tea, echilibrul

social nu s'a putut totusi fixa $i din pricina

evenimentelor externe. Razboiul balcanic aduse o turburare a situatdei politice orientale dupe ce Turcia fu Invinsa de aliati (Bulgaria, Muntenegru,

Serbia $i Grecia), care punea statul nostru Inteo situatie dificila. Deaceea, chid isbucni razboiul Intre aliatii din ajun, Romania trimise armata In Bulgaria ca sa linisteasca lucrurile gi razboiul

se sit* prin pacea de la Bucureqti (1913) In-

cheiata de o conferinta international& prezidata de Titu Maiorescu primul ministru roman. Prin acest tratat Romania dobindea o rectificare a granitelor ei, ocupind ceeace s'a numit cadrilaterul, regiune care odinioart. fusese In patrimoniul unor domni ai Tariff Romanesti. Dupe un an isbucni razboiul mondial (1914). Regele Carol convoca un consiliu de coroana., care decise pastrarea neutralitatii. Gravitatea Imprejurarilor $i boala de care suferia turburara pe batrInul suveran $i In ziva de 27 Septembrie 1914 muri subit la Sinaia. CAROL I (*1887 t1922), Imparat al Austriei $i rege al Ungariei (1916-1918). Abdiclnd, dupa. Invingerea Germaniei $i Austriei, a trait In exit in insulele Madere; a Incercat, dar zadarnic, sa fie proclamat rege al Ungariei. Dup. moartea lui, fiul sau Otton a Post recunoscut de un partid politic ca eventual succesor la un eventual tron regal al Ungariei. CAROL II (1893), regele Romaniei, procla-

mat de Parlament la 8 Iunie 1930. E fiu prim

nascut al regelui Ferdinand I. Ca print mostenitor, s'a. ocupat citiva ani de organizarea $i conducerea cercetasilor Romaniei; apoi a Infiintat o fondatiune cu numele situ,

avind de stop raspindirea culturii In masele popu-

lare. In acelasi timp a urmat cariera militant, ajungind, la Inceputul razboiului din 1916, la

gradul de capitan $i dovedind, In comandele ce

a avut, dragoste pentru Carol II. soldati $i interes pentru Regele Romaniei desavIrsirea instructiei lor. In timpul luptelor Contra Ungurilor bolsevici, a avut, ca locotenent-colonel, comanda regimentului de vinatori de munte.

1562

www.dacoromanica.ro

C4RON, personaj mitologic. El era luntrasul

care conducea sufletele In

Infern treclndu -i

cu luntrea peste dui Stix (=Styx). CARP, apostol, amic cu Sf. Pavel. Biserica

ortodoxa 11 sarbatoreste la 26 Main. CARP, martir. A Post episcop In Tiatira (Asia mica) si a Post chinuit si ucis prin foc, In vremea lui Decius (249 251) Impreuna cu un ucenic al sau Papil d cu sora acestuia Agatonica. Amintires acestora se serbeaza de biserica noastra. la 13 Octombrie. CARP ANTON ft 1914), financiar roman si om politic. A lost ministru de domenii In cabinetul prezidat de D. A. Sturdza si apoi In eel prezidat de Ion I. C. Bratianu (1907 si 1908). CARP COSTACHE V. ( *1838 t 1880), fabulist roman. A Invatat In Iasi si In Cernauti; a Post functionar. Op. pr. Fabule (1880), Boerul si rdzesul, piesa (Iasi, 1873).

CARP PETRE P. ( *1837 t1918), om politic roman'

A studiat la Berlin si la Roma. A redactat ziarul

Tara" (1867-69). A fdst Intre Intemeietorii Junimei" *i rev. Canvorbiri Literare"; a publicat o

traducere din Shakespeare (Macbeth), critici literare si alte studii. A Yost pentru prima data ministru In cabinetul lui M. Costache-Epureanu, numit closca cu pui", din

zi trimit ape numai spre sesul Dunarii.

rile principale sint: M. Birsei, M. Bucegi, M. Fagarasului, M. Sebesului, M. Lotrului, M. Cernei; In partea aceasta sint vlrfuri mari Inane declt In ceilalti Carpati: Moldoveanul (2550 m.), Negoiul (2540), Mindra (2530), Retezatul (2500), °mu/ (2510), Caraimanul (2495). 3) C. apuseni

se Intind Intre r. Mures si Somas, formati din mai multe $iruri, Intre cari: M. Zarandului, M. Trascaului, M. Bihorului, cu vlrfurile:. Vlddeasa (1850 m.), Bihor (1850), Muntele Mare (1827),Detunata.Locurile de trecere printre sirurile Carpatilor shit putine si unele din ele pe la InInfiltind mari: Mestecanis, Bicaz, Ghimes, Oituz, Buzdu, Bratocea, Predeal, Bran, Turnu-Rosu, Lainici shit cele mai accesibile. CARPINI-PIANO GIOVANNI( *ca. 1200tea. 1248),

dilator franciscan, a Post trimis de papa Ino-

centiu IV In 1246-47 la hanul Tatarilor ca sa -1 converteasca la crestinism. A scris importante relatiuni de calatorie, cari s'au tiparit Intliu In 1537. CARRA JEAN-LOUIS

( *1743t1793 ,

om po-

litic- fr. ucis cu Girondinii In timpul revolutiei. A calatorit mult prin Europa, a vizitat si tarile romane si a Post secretarul unor Domnitori. A scris: Histoire de la Valachie, Neuchatel, 1781, trad. In rom. de N. Orasanu In 1858. CARRA SAINT CYR (1756 t1834), general

ry

francez. Insarcinat de afaceri pe lInga Domnitorul Munteniei In 1796, a stat In Bucuresti mai bine de

cauza ca majoritatea ministrilor erau tineri (20 April 1870-18 Dec. 1870). Dup& ce a facut parte din guvernul prezidat de Lascar Catargiu (1876) ca ministru de culte, a

un an.

format un grup politic cu multi P. P. Carp. dintre asa zisii junirnisti", care avu ca organ Romdnia libera" si apoi Constiturionalul". Ca

CARRACCI ANNIBALE ( 1560 t1609), pictor Italian. Pr. op. Apari(iunea S f.Fecioare (Louvre), Grist si Somariteanca (Viena), Adormirea Maicii Doninului (Dresda), Masacrul inocenOlor (Munchen).

CARRARA, ora$ In Italia (Massa); 49.000 reprezentant al acestui grup a Post ministru de loc.; vestite exploatari de marmora alba. externe a Mout parte din ministerul prezidat de CARREL ARMAND (*180011836), ziarist si T. Rosetti (1888) si din eel prezidat de Lascar om politic francez. Lulnd directiunea ziarului Catargiu (1891); In 1892 a vorbit contra proLe National clup& revolutia din 1830, a dus punerii de dare In judecata a ministrilor liberali; lupte energise, a urmat polemici aprige, condus ca ministru de domenii a facut diferite reforme totdeauna de ideea ca are datoria de a apara Intre cari legea minelor. Devenind prim-ministru libertatea si a ajuta pe cei ce luptb. pentru ea. (1900) si ministru de finant,e, el a Incercat sa Cauza romaneasca a avut in el un puternic rezolve criza In care se gasea tara prin vinzarea sustinator si Ion Ghica ne spune ca, fiind student asa numitelor disponibiiitati, dar punctul sat' la Paris, Meuse cunostinta cu el si astfel putea de vedere ne fiind aprobat de Rage, s'a retras. sa publice In mania ziar parizian articole despre In 1910 a lost chemat ca prezident si ministru de tarile noastre sub titlul de Correspondance de ext erne, dar, In urma unor neintelegeri cu T. Bucarest. Maiorescu. s'a retras, lasfridu-i acestuia sarcina CARRIERE EUGENE '1849t 1906 ), pictor Iran de a forma noul guvern (1912) care avu sa In- cez. Op. pr. CopI/ul bolnav (Paris, Muz. Lucheie pacea de la Bucuresti. De atunci n'a mai xembourg), Grist pe truce (panou Hotel de Ville, lost ministru, iar In epoca razboiului mondial, Paris). el a lost dintre cei cari au sustinut ca Romania CARTAGINA ora* in Africa de N. (Tunis), Intrebue sa mearg& alaturi de Germania, parere temeiat, dupallegenda, de Didona, regina Tirului. pe care a exprimat-o la toate consiliile de co- -capitala Statului Cartaginez, care a avut un roana la cari a lost chemat. De aceea a ramas In mare rol In anticitate; avu tree razboaie mari cu Bucuresti In timpul ocupatiei si a Incercat sa Romanii, dar fu Invins (146 a. Chr.) si cetatea formeze ad un guvern (contra celui din Iasi) distrusa. Refacuta ca oral roman (122 a. Chr.) care sd. Incheie pace, dar n'a reusit. deveni capitala Africei romane. Cucerita de CARRATI, munti In Europa Centrala; ma- Vandali (439), deveni centrul imperiului lor, dar sivul cel mai important dupa. Alpi; se Intind de la Belisariu o recuceri (533 . Cazind In mlinile N. de Viena pind. la Dunture formind un arc de Arabilor (698), decazu cu totul. cere care trece prin centrul Romaniei, lung de CARTAL CI corn. rur. jud. Ismail, plasa 1450 km., avind si o serie de prelungiri cari Rani Intemeiata. 1814; 2758 loc. Dupti legea Inchid Transilvania spre V. Geografii Impart 1929 sat circ. corn. Barta. ¶ ® lac jud. Ismail Carpatii nostri In 3 regiuni: C. rdsdriteni, dela MO Dunare, comtmica cu lacul Cahul. isvoarele Nistrului pine la Intorsura Buzaului, CARTEA ROMANEASCA, societate anonim& de ediC. de miazd-zi dela Intorsatura Buzaului pina tura, tipografie si librarie, fondata. In Bucuresti la Dunare, C. apuseni, prelungirile din Transil- In 1919. Are capital de 100 milioane Id. vania. 1) C. rasariteni se compun din mai multe CARTOJAN NICOLAE ( 1883), profesor la fasiruri de munti, din cari isvordsc pe deoparte cultatea de litere din Bucuresti. Membru coresrlurile cari uda Moldova si se varsa in Dunare pondent al Academiei Romane (1928). A publicat direct sau ca. afluenti, pe de alta cele cari uda lucrari despre literature veche si modern& si desTransilvania si au acelasi sfirdt. Intre acestea sInt : pre cartile populare si un album paleografic (cu M. Maramuresului, M. Bucovinei, M. Rodnei, M. I. Bianu). CARTOJANI, corn. rur. jud. Vlasca, plasa Bistri(ei, M. Ciucului, M. Caliman, M. Gurghiului, M. Oiluzului, M. Vrancei, M. Buzdului Neajlov; 2861 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. etc. VIrfurile mai lnsemnate: HOtirla (2000 m. , Videle. 'Mg: 23 April, 15 August. Pietros-ul (2300 m.). Ceahlaul (1900m.), LdcOutu (1777 m.), Penteleu (1777 m.). 2) C. de la miaza-

CARTU LOAN (1820 t1875), prof. de muzica si compozitor roman.

1563

www.dacoromanica.ro

CARCAR

CAR- CARUSO ENRICO (186811-921), tenor italian. CASA ALBA, numele dat resedintei prezidenC I tului Statelor-Unite din Washington. E o veche constructie, care In 1812 a fost arsa. de Englezi, dar, fiind lucrata din piatra, nu s'a distrus, dar s'a lnegrit Si de atunci e obiceiul ca sa fie vopsita cu alb la fieeare interval de 10 ani. CASANDFtA, pers. legendar fiica lui Priam si. a

Ecubei; avert darul de a profetiza, dar spunea

mai mult nenorocirile.

CASANOVA GIOVANI (1725 t 1798), originar

din Italia, aventurier international; tipari citeva carp de istorie *i matematica, dar deveni cunoscut mai ales prin memoriile (public. drip& moarte) In cari se vede viata lui aventuroasa. sL

licentioasa.

CASATIE ger INALTA CURTE DE CASATIE.

CASELE NATIONALE, asezamint cultural tntemeiat

1918: organizeaza conferintm 'si sezatori In diferite

parti ale tariff, construeste case de lecture si de slat In comune rurale. Scopul: consolidarea unitatii culturale a tuturor provinciilor. Conducatori: General I. Manolescu si G. Titeica.

CASIODOR MAGNUS AURELIUS (*ca. 468 1' ea. 562), om politic roman, avu rol mare mai ales

sub Teodoric. A lasat scrieri, Intre earl: In,stitutiunea literelor umane. CASPICA, mare Intre Asia *i Europa; lung& de 1260 km., largimea cea mai mare de 550 km. CASSEL, orris In Germania, (Hessa); 160.000 loc.

CASSIUS LONGINUS CAIUS (-1-42 a. Chr.), politic roman, unul din conspiratorii cari ucisera

pe Cezar, lupta contra triumvirilor $i, Invins, puse pe un sclav sit-1 omoare. Brutus 1-a numit ultimul dintre Romani". COSTALDI ALFONS, compozitor. Premiul national p. muzica. 1929. Intre altele, a facut muzica p. marsul lui losif La arme si p. Imnul cercetasilor. CASTELREIGH HENRI-ROBERT LORD (' 1769

1'1822), om politic englez. Unul din adversarii cei mai neinduplecati ai lui Napoleon I si ai Frantei. Era ministru de externe In 1812 si de atunci lua parte la toate congresele Internationale cari regular& situatia politica a Europei. Aprobind luarea Basarabiei de catre Rusi, a cautat totu*i sa pun& o stavila lntinderii Rusiei In teritoriile supuse imperiului otoman. Ion Ghica vorbaste despre aceasta Intro scrisoare care Alecsandri (Legile"). CASTELAR minim (* 1832 t1899), om politic spaniol, prof. la Madrid; revolutionar (1866), refugiat In Franta; presedinte de consiliu al republicei (1873). A sprijinit In diferite Imprejurari cauza romaneasca. A lost proclamat membru de onoare al Ateneului Roman. CASTELNAU JOSEPH-EDUARD ( '1861), gene-

ral francez, Invingator al armatelor germane In luptele de ling& Nancy (Sept. 1914). CASTILIA, partea central& a peninsulei iberice;

In evul mediu a format un regat; mai tirziu s'a

unit cu alte provincii, formlnd regatul Spaniei.

CASTOR $1 PQLLUX, pers. mitol, fiii Ledei, zigi si Dioscuri. Aceste nume simbolizeaza fratia sau ami-

citia desavirsita. CASTQRIA, ora* In provincia Macedonia (Grecia), asezat pe lacul Castoria. Aci locuesc si Romani din tribul Voscopolean. CASTRA NOVA, statiune roman& pe drumul dealungul Oltului spre Transilvania, In apropiere de corn. Cacaleti jud. Romanati.

CASTRO GUILHEM DE (*1569 -0631), poet spaniol, autor si al piesei Mocedad del Cid (Tineretea Cidului), dupe care Corneille a facut Le Cid al situ. CAIN 0 fosta man. jud. Bacau, azi biseric,a de mir; dada& In 1655 de Gheorghe Stefan, dome al Moldovei. ¶ C) circ. corn. jud. Bacau cu 10 sate (legea 1929). CASM1R, tinut din India engl. unde se fabric&

stole de lin& si de matase.

CATABOLINOS, grec (turcit sub numele de

ZUNIS -BEY), trimis de Sultanul Mahomed Impreuna

cu Hamza Pa*a ca sa prinda pe Vlad Tepes (ca. 1458), dar fu pus in teapa impreun& cu Pasa. CATALAN' ALFREDO (1854 t1893), compozitor italian. Opere pr. Wally, Hero si Leandru.

CATALAQNICE cinuniar ( = cImpille din Champagne Frant,a); aci Atila a fost Invins de generalul roman Aetiu (451).

CATALINA, circ. corn, jud. Trei Scaune cu

2 sate. CATALONIA, provincie a Spaniei: culture de grine, pescarii, ape minerale, vii. Orase principale:

Barcelona Ii Lerida.

CATALPUG Plr CATLABUG.

CATARGIU BARBU ('1807t1862), om politic roman. A fost Intre Intemeietorii societatii filarmonice (1834) Ii a scris articole interesante despre menirea edu-

catoare a teatrului. A debutat ca orator fiMd deputat In ObIteasca Adunare (1842). A fost director la departamentul justitlei In 1843, adversar at mis-

aril din 1848, vornic de po-

litie (1849) si judecator in Inaltul Divan (pina la 1856). Parti-

zan al unirii principatelor, a Post ministru de finante al Calmacamiei (1858) cum si In gu-

vernul prezidat de I. A. Fili- Barbu Catargiu. pescu (1859), a mai fost penMinistru tru citeva zile prezident de consiliu de interne. Cind s'a proclamat unirea definitivii (recunoscuta de puterile garante), el a rostit un discurs celebru pe care-1 termina cu deviza: totul

pentru tar* nimic pentru not "; a fost apoi chemat sa formeze primul guvern al unirii (22 Ianuarie 1862). El a prezentat un proiect de lege

pentru Imbunatatirea soartei taranilor, fara Improprietarire, combatut de M. Kogalniceanu prin doua marl discursuri si sustinut de el printr'un discurs de o mare valoare oratorica. Domnitorul n'a sanctionat legea votatit. Catargiu a fost asasinat In ziva de 8 Iunie 1862, chid ielea de la

Camera. Discursurile sale au fost adunate si publicate de Ang. Demetriescu (1886).

CATARGIU cosrm, om politic roman. Adversar al unirii principatelor, a fost ministru de interne In timpul alegerilor pentru divanul ad-hoc (1857).

,

CATARGIU GHEORGHE sau politic roman.

$--

IORDAIMIE, om

Logofat sub Mihail Sturdza. A Mout parte din comisia pentru alcatuirea Regulamentului Organic In Moldova.

$

CATARGIU LASCAR ( *1823

t1900), om politic roman. A lost prefect de judet In Moldova Inainte de 1848, a fost un parti- 616 zan al unirii principatelor *i a Gheorghe Catargiu. lucrat pentru alegerea lui Cuza, care devenea sintholul unirii. In timpul domniei acestuia n'a fost chemat la con1!".

ducerea tariff, dar a luat parte

/,-"Thft.

preuna. cu Colonel Haralambie *i. N. Golescu), care a transmis Principelui Carol dornnia. Ministru de interne In primul guvern al noului

,

la rasturnarea lui si a facut parte din locotenenta Domneasca (im-

'I

4

domnitor, doblndeste un rol important In 1871, cind chemat de Domnitorul Carol, care voia sa abdice, formeaza in noaptea de

11 Martie un minister care a

guvernat pina In 1876, primul

Lascar Catargiu.

guvern statornic Ii de lunge durata dupe desele schimbari din primii 10 ani ai acestei

domnii. Guvernul sau a fost pus sub acuzatiune, dar Garnett" n'a votat darea In judecata. In timpul

1564

www.dacoromanica.ro

guvernarii Iui Bratianu, s'a format un partid liberal-conservator, care a fost chemat la guvern sub prezidenta lui Catargiu (29 Mart. 1889), dar n'a putut cirmui dealt citeva luni. fiind. urmat de alte formatiuni pina la 27 Noembrie

Pornpeiu; sr sinucise, vazindu-se Invins. Cicerone scrim elogiul lui in opera Cato, careia. Ii raspunse CATCAV Cezar prin Anti-Caton. CATTARO, oral in Iugoslavia (Dalmatia , port la Adriatira ; 5500 loc.

sta pin& in 1895. Catargiu a murit la mosia sa din jud. Covurluiu, si in Bucuresti i s'a inaltat un monument In piata Romanii. CATARGIU STEFAN, boer mare moldovean. Ministru al Dreptatii in 1843. CATES:CISME (ow Partea I). Primul catehism romanesc este eel tiparit la 1544 la Sibiu, dar nu s'a gasit nici un exemplar; se pare ca. Intrebarea creftineasca" tip. probabil la 1560 este o copie a acestuia. 0 alt copie e In ms. adunate de Popa

nemarea.

1891, and el este chemat din nou la prezidentie si

Grigorie din Mahaci (1607). Urmeaza: Catehismul crestinesc, tip. Alba Itifia 1640; Catelvismt4, Alba Iulia 1648; Scutul catehismwului, Atha Iulia 1656;

Catehism al lui Vito Piluzio, Roma 1677; Pramitropolitul Chievului, in ruseste, tradusa grevoslavnica marturisire redactata. de Petru Movild,

ceste de Patriarhul Nectarie si romaneste de Radu Greceanu, tip. Buzau 1691.

CATERINA DE ivrpraci, (*1519 t1589), regina Frantei, sotia lui Enric II, regent In timpul

minorittith lui Carol IX si inspiratoarea masacrului protestantilor (Ughenoti).

CATERINA I (16821-1727), sotia lui Petru eel Mare si imparateasa a Rusiei dupa moartea acestuia (1725). CATERINA II (172911796). sotia imparatului Petru III si apoi Imparateasa dupa abdicarea si moartea acestuia (1762). Avu o vista privata foarte destrabalata, dar o domnie plina de fapte importante: organizit administratia, justitia, armata, Intaxi invatamintul medicinei si clad' spitaluri, intemeia. o academie de litere si stabili legttturi cu Occideatul, mai ales cu Ji'ranta, al carei spirit se introduse In toata miscarea culturala si in civilizatia societalli Caterina II Matte. In timpul ei se lama. cele trei impartiri ale Poloniei Imparateasa. Rusiei (1772, 1793, 1795). Ea Incepu sirul marilor razboaie cu Turcii, cuprinse Crimeea si Incheia tractatul de la Kiucittc-Kainardgi (1774), prin care se stabili dreptul de protectie al Rusiei rata de ore-

stinii din imperiul turcesc. Pentru toatit activitatea ei, fu supranumita. Caterina cea mare. CATILINA Lucius SERGIUS (109t62 a. Chr.), om politic roman, conspirator, care Gera sa is puterea, dar fu Invins de partizanii ordinei, in frunte cu consulul Cicerone. Contra lui rosti acesta cele 4 vestite discursuri zise Catilinare. CATINA ION (1828-11851). scriitor roman. A publicat o colectie de poezii (1846) si o drama. Zoe (1847). CATLABUG (legea 1929) sau CATLABUR (Dic-

tion. geografic) sau CATLAPUG §i CATALPUG (Geogr.

Mehedint,i) sau CATLAPITH (Diction Statistic) 0

rlu, isvoraste In jud. Cetatea Atha si se varsa In lacul cu acelasi nume. ¶ ® lac jud. Ismail. lung. 23 km. larg media 800 m., la mijloc 6 km.: comunica cu bratul Chilia. ¶ ® sat jud. CetateaAlba, tine de corn. Divizia. CATOLICI se numesc crestini, cari recunosc au-

toritatea papei de la Roma.

CATON (= CATO) CENSORUL ('2321147 a. Chr.),

om politic roman, vestit prin severitatea moravurilor sale si prin strasnicia cu care-si exercita functiunile. Inimic al Cartaginezilor, obisnuia

sa-si termine orice discurs cu vorbele, ramase celebre: Pe ling& acestea shit de parere s& fie darimatil Cartagina" (Ceterum cense° Cathaginem esse delendam).

CATON MARCUS PORCIUS (AJ5 t46 a. Chr.), om politic roman, filozof stoic, partizan al lui Cicerone contra Iui Catilina, lupta contra lui

CATTEGAT, strlintoare intre Suedia si DaCATUL ( CATULLUS CAWS VALERIUS (*ca. 87 a. Cth. ' ca. 47 a. Chr. poet roman. Op. pr. Nunta Tetidei cu Peleu. In romaneste s'au tradus multe din poeziile lui de D. C. 011itnescu In Convorbiri literare" (1878), B. Bleu in Conv. Liter." (1889 N. Basilescu In ,.Conv. Liter. (1895 si urm), H. Frollo in Convorbiri oritice" (1907), Al. Iacobescu In Ramuri" (1914), Dragon Protopopescu si Raul Teodorescu in Flacara" (1915). V. Bogrea in ,.Transilvania" (1920) etc. CATZBACH, sat jud. Cetatea Alba; colonie

germana intern. 1822; 1184 lee.; tine de corn. Tarutin°. CAITCAZ, sir de munti intre Mares. Neagra si Marea Caspica; lung 1.200 km.; punctul eel mai Inalt e Elbruz 5.629 m. Locuitorii acestei regiuni (ca. 4.000.000) sint de multe neamuri: Georgieni Mingrilieni, Cerchezi, Tangauri, Ceceni. Avari,

Tatari, Anneni, Evrei, etc.

CAUDELLA EDUARD (*184111923), prof. si

compozitor roman; a studiat muzica la Berlin si Paris; a lost profesor

apoi director (1893 al Conservatorului de muzica. din Iasi. Princip. opere: Olteanca, 1880; Hatmama Baltag, 1884; Beizadea Epaminonda. 1885. (1861; si

CAUER CAROL (1828 t 1885

,

sculptor german ; a lucrat monumentul de pe mormintul lui Papiu Ilarian In Sibiu. CAULERY [col'ri] MAURICE, na-

turalist francez. Profesor la Facul- Eduard tatea de stiinte din Paris, membru Caudella. al Academiei de stiinte, a venit de mai multe on in Cara noastra si a tinut prelegeri la diferite universitati. E membru onorar al Acadennei Romane (1928). CAVADIA MACARIE, profesor grec la Academia

Domneasca. din Bucuresti, pe la 1782. CAVADINE*TI, coin. rur. jud. Covurlui, plasa Horincea; 2238 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Ganesti. CAVALCANTI GUIDO (ca. 1225t1300) ,poet italian, amic al lui Dante. CAVALERI se numeau nobilii cari erau luptatori c &1&ri si primiau investitura cavalereasca. Ca-

valeria era una din institutiile caracteristice ale evului mediu.

CAVALLA, oral in Grecia, port la gollul Cavalla; 53.000 lee. CAVARNA, corn. urb. jud. Caliacra, plasa

Cavarna; 4800 loc. Port la Marea Neagra. Are 1 gimnaziu si scoli primare CAVENDISH HENRY (*1730 t 1810), fizician si

chimist englez. Demonstrh prezenta acidului carbonic In aerul atmosferic; descoperi compozitia apei, proprietatile idrogenului, etc. CAVOVR canruLno inwso cowrE ( (1810 t1861),

om politic italian. Participil la luptele contra

Austriei ca °liter de geniu (1848); apoi se ocup& de politica si de stiintele economice. Devenind miinstru In regatul Piemontului, 1 i date toate

silintele ca sa ridice importanta Statului si sa lucreze pentru unitatea Italiei. Participind la razboiul Crimeei, Piemontul avu rol important In conferinta de la Paris din 1856. Alilndu -se cu Fran-

ta, putu sit sustina. In 1859 razboiul contra Austriei si sa constitue regatul Italiei, fara. Roma. Cavour muri Intel) epoch de mare succes al operei sale si n'avu fericirea s'o vaza. destivirsita. El a fost si un economist de seama, a publicat studii speciale. Lui se datoreste aforismul politic biserica liberit In stat liber". Fata de Romani a aratat o mare prietenie, sprijinindu-i In epoca

1565

www.dacoromanica.ro

CAV- luptelor pentru unire. Mud Alecsandri s'a dus in

diplomatic& spre a cere recunoasterea InCAF misiune doitei alegeri a lui Cuza, Cavour 1-a primit cu

bucurie si i-a dat sfaturi Indrumatoare. Cu aceasta ocazie Alecsandri a scris, ca omagiu de admiratie pentru el, poezia Pilotul". CAVRA zisu (sec. xvni), profesor grec In Bucuresti.

CAVRICA NICOLAE (11813), profesor grec In Bu-

curesti la Academia Domneasca.

CAVRIOLO TOMASSO CONTE, condotier italian,

venit ca strateg In armata lui Radu Serban.

Dolj plasa Gingeova, iar dupe legea 1929 numai

sat din circ. corn. Bechet. ¶ ® cALARASI -SAT, corn.

rur. jud. Lapusna, plasa Vomiceni; chip& legea 1929 formeaza o ciro. adm. cu 16 sate. ¶ ® C.TMG, corn. urbane tot acolo. ¶ 0 0.-VECHL corn.

rur. jud. Ialomita plasa Ciocanesti; formeaza o circ. cu 5 sate (1929). CALARASAUCA, man. calugari jud. Seneca, ling& satul cu acelasi nume, fost schit al man. Sf. Sava. Are o his. zidita. de Marcu Donici 1780, alta zid. 1853, In care sint moastele Sf. Mitrofanie.

Fir VLSIIL

CAVSOCALIVITUL NEOFIT ('1780), profesor grec venit In Bucuresti, dupe ce predase teologia calugarilor din Sf. Munte. E considerat ca autorul unei metode de traducere mai lesnicioasa a texte-

cALATORIA MAICII DONINTILITI LA IAD MAICII DOMNULIII.

carti Mout& de Joan Gheorghiu si tiparita In 1818 filra loc. CAYENNE, insula Oceanul Atlantic ling& Guyana fr. Aci orasul Cayenne, 12.500 loc. Loc de pedeapsa pentru deportati. CAZACI, populatie de origine slava, locuind In S. Rusiei europene, In Turchestan si In Siberia. Ei formau ca o colonie military cu oarecare autonomie sub conducerea unui hatman. CAZACII-VECHI, corn. rur. jud. CetateaAlba, resed. plasii Palanca; 4446 loc. Are o scoala de meserii.

va), cu 2 virfuri: Bitca Tiganului si Ciribuc

lor vechi elene In greaca moderns. Dela el ne-a ramas o carte romaneasca In contra Evreilor (Infrunt area jidovilor, Iasi 1803, Acad. Rom. sub Nr. 662), scrisa cu violenta, el lnsusi fiind un Evreu botezat. Exists si o traducere in greceste a acestei

CAZACLIA, circ. corn. jud. Cahul. cu 3 sate

(1929). CAZANE w PORTILE DE FIER. CAZANNIE, explicarea evangheliilor. Cea mai ve-

che tiparita in romaneste este a lui Coresi tip. Brasov 1564, din care !ma nu posedam nici un exemplar; apoi alta tot a lui tip. Brasov 1581. (Acad. Nr. 29), care a fost retiparita in Alba-Iulia 1641; In sec. xvu avem o noun Cazanie datorita mai ales muncii lui Unit Ndsturel, intitulata Evan g helia invel(dtoare" Inceputa a se tipari la man. Govora 1642 si termin ata la M dn. Dealului prin In-

grijirea lui Meletie Machedonul 1644, precum si alta tip. de Istvanovici Mihai la Alba-lulia 1699

sub titlul Chiriacodromion si dedicata Mitropolitului Atanasie.

CAZOTA, sat jud. Buzau, tine de corn. Glodeanurile (legea 1929); are o scoala de meserii. CAZZAVILLAN mar ( 1852 t1903), profesor

italian stabilit In Romania, unde a devenit si ziarist. Dupe o serie de Incercari cu diferite ziare, reviste si traduceri de romane In fascicole, Intrebuintlnd si reclama, neobisnuita pe atunci la not

(persiflata de unii umoristi, ca Dr. Urechia), a isbutit sa fact' din ziarul Universul" (1884) o

publicatie popular& -care s'a impus si a avut un mare succes. Dup& moartea lui, ziarul a devenit proprietatea unei societati anonime care continua publicarea ziarului $i a altor reviste de literature, de stiinte, etc. cAcruL4TA, isvor vestit de ape cloruro-sodpe-sulfuroase, aproape de Calimanesti, jud. VIIcea.

CAINARI, corn. rur. jud. Tighina, plasa CalCAIVTI. corn. rur. (tirg), jud. Bacau plasa Trotu5; 2030 loc. Circ. corn. cu 24 sate (1929).

CALATELE, statie c. f. jud. Cluj. la capul unei linii laterale care pleats de la Huedin. CALDARARU, circ. corn. jud. Teleorman, cu 8 sate (1929). CALDARUS4NI, man. jud. Ilfov, Intemeiata de Mateiu Basarab 1638. cALLm..4N, munte, jud. Fdlticeni (lost Sucea(1459 m.).

CALINIAN§TI, corn. rur. jud. Vilcea, plasa

Cozia; st. balneara, cu sorgintd sulfuroase; a

Inceput a se folosi in anul 1883; 2460 loc. Statie

linia Piatra-0.Rimnicul V.Sibiu. CA.LINSTI 0 static c. f. jud. Muscel linia

c. f.

Bucuresti-Pitesti ling& Golesti. ¶ ® corn. rur. jud. Maramure$ plasa Sugatag; 1723 loc. ¶ 0 coin. rur. jud. Olt plasa Draganesti; 752 loc. Dupd legea 1929, sat circ. corn. Radomiresti. ¶ 0 cone. rur. jud. Satu-Mare plasa Oasu; 1875 loc.11 ® corn. rur. jud. Storojinet plasa Ceremus; 1300 loc. Dupe

legea 1929 sat ciro. corn. Stanestii. ¶ ® corn. rur.

jud. Balti plasa Falesti; 1767 loc. Dupa. legea 1929, sat circ. corn. Balotina. ¶ 0 Circ. corn. jud. Teleorman plasa Alexandria cu 5 sate. CALUGAREANU DIMITRIE ( '1868). naturalist roman. Doctor in stiinte din Paris, a fost profesor de fiziologie la Universitatea din Iasi, apo la Cluj si, din 1928, In Bucuresti. E membru corespondent at Academiei Romane (1910 .

CALUGARRNI 0 corn. rur. jud. Prahova,

plasa Cricov; 2393 loc. Dupe legea 1929 sat circ. corn. Ceptura. ¶ 0 corn. rur. jud. Vlasca pl. Calugareni cu 8 sate; intre ele este si satul cu acelasi nume 1198 loc., la confluenta Neajlovului cu Cilnigea; aci s'a dat In ziva de 13 August 1595

vestita bane intre Mihaiu Viteazul §i

Intro

Turei, comandati de Sinan Pas,a. CALUGARITA, fosta man. jud. Radiluti; o bisericuta din 1591. CALcIU man. jud. Romanati corn. cu acelasi nume, Intemeiata. In 1579 de familia Buzestilor; aci sunt mormintele mai multor Buzesti, intro can al lui Preda Buzescu, generalul lui Mihaiu Viteazul. CAMAR, (legea 1929 sau cAmAR) corn. rur. jud.

Salaj, plasa Simleul Silvaniei; 3256 loc. CAMARZANA, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa 011.$iU; 2056 loc.

CAPATINA, munte, jud. Suceava, (1383 m.). CAPA.TINE4NU sTANcra, profesor roman in Craiova. A publicat traducer! din limba franceza, Mire cari Marimea Romanilor de Montesquieu (1830).

nari L2700 loc. Circ. coin. compusa din 13 sate (1929).

CAPAVNVNI, sat, jud. Arge$ pe riul Arge.s; aci sunt ruinile cetatii lui Vlad Tepe$.

CALARAI 0 oral, cap. jud. laloini(a pe

nanciar roman. A lost magistrat, deputat, senator, director al Bancii Nationale (1913) si mai tirziu Vice-Guvernator. In timpul rilzbodului, In 1916, a fost Insarcinat a transporta tezaurul Bancii, la Moscova unde 1-a gasit instalarea guvernului

malul sting al bratului Borcea; 13162 loc. (1915); are 4 biserici ortod. si 2 sinagoge; are liceu Stirbeiu-Voda." fondat In 1884, scoala secundara de fete, 2 scoale normale. 1 swat& de meserii si scoale primare; static c. f. terminal& pe linie lateral& care

pleat& de la Ciulnita. Numele vine de la vechii ostasi calara$1. Este capitala jud. de la 1832. In 1852 i s'a dat numele de Stitheiu (dupa Domnitorul

de atunci), pe care 1-a pastrat pin& In 1881. ¶ ®

lac aproape de orasul cu acelasi nume. ¶ ® c. r. jud. Turda, plasa Chnpia Turzii ¶ 0 c. r. jud.

CAPITANOVICI TEODOR (11928), advocat siSi-

bolsevic. CAPITANUL CONSTANTIN, autor al unei cronice

romanesti (dupa altii, numai copist) se numeste (dupa parerea lui N. Iorga, combatuta. de I. G. Sbiera) Constantin Filipescu (* ca. 165511696). Cronies povesteste Intimplarile din Muntenia dela 1290 (descalecarea) piny la 1688,

1566

www.dacoromanica.ro

CAPITANEANTI CONSTANTIN ( 1844 t1893), co-

lonel roman, organizatorul serviciului geodezic al

armatei romane. Studia la Observatorul astronomic din Paris si la Institutul topografic din

Napoli. In 1873 Incepu lucrarile pentru harts lath sub directia colonelului Barozzi. Dupe ce stabili diferenta de longitudine Intre Iasi si Cernauti (publ. 1881), determine latitudinea oraselor Bucuresti, Galati, Iasi. Mai studia chestia cadastrului. Fu deseori delegat al Romaniei pentru studii de specialitate In str&inatate. CAPILNITA, corn. rur. jud. Odorheiu. plass. Tirnava -de -sus; 2132 loc. Dupti legea 1929, sat circ. corn. VI Ahita.

CAPLENI, corn. rur. jud. Salaj, plasa Carel; CAPRIANA, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Vorniceni; 2129 loc. Dupd legea 1929, sat circ. corn. Vorniceni. CARBUN4R, corn. rur. jud. Satu-Mare. plasa Manastur; statie balneara: pucioasa. CARBUNETI, corn. rur. jud. Gorj, plasa Carbunesti, pe Gilort; dupe. legea 1929 sat circ. corn. Targu Carbunesti; are o biserica zidita de polcovnicul Coltescu 1780 si o scoala de meserii. CARPINENI, corn. rur. jud. Lapusna, plasa Bujoru, 6655 loc.; are un gimnaziu mixt (1928 1929). Circ. corn. cu 11 sate (1929). CARPINIU 0 com. rur. jud. Alba plasa Abrud; 1443 loc. ¶ 0 corn. rur. jud. Gorj, plasa 2497 loc.

Novaci, 1955 loc. Dupa legea 1929 sat circ. corn. Sdcelu. ¶ CD c. r. jud. Timis-Torontal, plasa Jimbolia; 3122 loc. CASCIOARELE g. corn. rur. jud. Ilfov, plasa Oltenita; 1958 loc. Dupa legea 1929, sat circ. com.

Durau, lute() pozitie minunata. Poporul a scornit CAPdiferite legende despre acest munte, Intre cari si a Dochiei acest cuv.) ¶ 0 circ. corn. jud. CEH Neamt, cu 29 sate (1929). CEAHOR. coin. rur. jud. Cernauti plasa Cosminului; 2673 Ion. Dupa legea 1929, sat circ. coin. Plaiul Cosminului.

(.

CEANGAI, locuitori din mai multe comune din jud. Bacau si Roman. Maghiari de origine si

catolici, emigrati probabil prin secolulxm din Transilvania In Moldova. Ei au avut un episcopat la. Baal./ Infiintat In vremea lui Alexandru cel Bun

(1401). Astazi bisericile for tin de episcopatul din Iasi. CEANUL -MARE, corn. rur. jud. Turda, plasa

Chnpia-Turzii ; 2955 loc. CECHETTI BARTOLOMEO ( 1838 t 1890 , isto-

ric si paleograf italian, director al arhivelor din Venetia. A scris si biografia principesei Ghica Dora d' Istria; a Yost membru onorar al Acade-

miei Romane (1890). CEFALONIA, insula. In arhipelagul Ionicelor; supr. 689 km. p., 69.000 loc. Cap. Argostolion. Apartine Greciei. CEG4INI. com. rur. jud. Ialomita, plasa Fetesti; 2121 loc. Dupa legea 1929, formeaza circ. cu 6 sate. CEHI Pr Boemia. CEHOSLOV4CIA (CESKOSLOVENSICA REPUBLI-

KA), stat In Europa. Se margineste la N. cu Germania si Polonia, la V. cu Germania, la S. cu Austria, Ungaria si Romania. Supraf. 140.394 km. p.; 14.440.000 loc.

Tara muntoasa, este strabatuta de prelungirea Carpatilor. Partea de NV e Inconjurata de mun-

tll cunoscuti sub numele de oadrilatertil Boemiei:

Harta Cehoslovaciei.

Chirnogi. ¶ 0 c. r. jud. Vlasca plasa Neajlov; 1773 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Crevedia;

aci o veche manastire cu o biserica. zidita la anul 1607 si refacutift In, 1859 de Arhimandritul Meletie egumenul. CATLU, static c. I. jud. Ilfov linia BucurestiOltenita. CATJANI, corn. rur. jud. Tighina format& (le-

gea 1929) din 20 de sate; Intre acestea este si: Causanii Noi, tlrg, resedinta comunei, pe riul Botna, 2901 loc. (1904). Aci a Post, pe la 1782, resedinta hanului tataresc care ocupase Bugeacul. Statie c. f. linia Tighina-Basarabeasca. Este aci un spital, o biserica veche foarte interesanta si un gimnaziu de baeti fondat In 1923.

CEAGA, corn. rur. jud. Tighina, plasa Sturzeni; 2129 loc. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Taraclia.

CEAHLAU O masiv muntos In jud. Neamtu, ocupe o suprafat& de ca. 369 km. p. In culme are

un platou numit Pionul. Virfurile ating diferite Inaltimi, dar nici una nu trece de 1911 m. (Ocolasul mare). La poalele Ceahlaului este manastirea

Padurea Boemiei cu vIrful Arber (1457 m.), M. Metalici cu vlrful Kailberg (1051 m.), Sudeii cu v. Schneekoppe (1603 m.), colinele Boeme. Din

ceilalti mai Inserimati slut: Tatra cu vlrful Gerls-

dorf (2663 m.). Apele principale: Elba ( =Labe) cu all. Berunca si Vlatava; Morava, Vah, Aron, all. ai Dundrei care formeaz& hotar din spre Austria si este considerate pe o portiune (Teben- Parkani) ca apartiCehoslovaciei.

Clima este continental& si farn a ajunge la tern-

peraturi extreme (nu trece de 2 si +19). Se cultiva cereale, legume, mai ales cartofi;

se crest vita cornute, porci si cai, se exploateaz& paduri. Subsolul e foarte bogat: se exploateazii carbuni, sulf, fier. plumb, zinc, s. a. Se afl& si isvoare minerale vestite In Europa: Karlovy-Var (lost Carlsbad), Marianske (lost Marienbad), Pies-

tany (lost POstyen). Se gAsesc instalatiuni industriale de mare importanta, din cari mai cu noscute la export: zahar, sticlarie, lemnarie, per. telanuri, stole.

1567

www.dacoromanica.ro

Praha foht Praga b77.000 lee. Or. CEH- pr.Capitala: Brno (f. BrUnn) 222.000 loc. vestit prin faCER bricele de postay. Plzn (Pilsen , vestal, pentru

fabricele de bore, Bratislava (Pressburg) 93.000 Joe., Oloniuc OhnUtz 57.000 loc. Poporul ceh este cunoscut in centrul Europei din primele secole ale erei crestine. Platoul boem era ocupat Inainte de Christ de o populatie eel

tick Boi de unde si numele Boihemum" , distrusa de invazia Marcomanilor (sec. 1 p. Chr.) acestia goniti la rindul for de triburi slave (see. v), can primir& numele generic de Cehi. Ei sustinura

lupte contra Turingienilor si Avarilor. In see. vu fundar& un stat independent care cuprindea Boemia, Moravia, si alte tinuturi vecine. In sec. ix se introduse crestinismul prin Metodiu, dar influenta german& lnlocui cultul slay prin eel latin;

din acest fapt urma si orientarea politica spre Germania si spre cultura germana. Punctul culminant al germanizarii fu atins sub regele Joan de

Luxemburg 1310-1346 , dar fiul sari Carol vu. Incuraja pornirea antigermana si rultura slay& si Infiintif universitatea din Praga 1348 . Murind,

lasa Boemia si Silezia fiului sau Vacslav, iar Moravia fratelui sau Juan. Progresul emanciparii nationalitalii slave se urma si sub influenta reformei

lui Hus. Osindirea doctrinei lui de catre Conciliul din Constanta si arderea lui pe rug (1415) fur& inceputul unor marl lupte Intre partizanii lui si armatele imperiale germane, can tinura pin& in 1471. Aceasta perioada de desvoltare se sfirsi prin reunirea Boemiei si Ungariei sub sceptrul

Habsburgilor (1526) pc baza unor parte de Camille ale suveranilor. Stapinirea habsburgica !neural& catolicismul si aduse pe Iezuiti, suprimlnd si libert&tile vechi ale Cehilor; de aci o Incercare de liberare In 1618, sfIrsita prin InfrIngerea din 1620. In secolul xvin nationalitatea cell& pare distrusa; dar este numai amortita: o noun Incercare, tot neisbutitk In 1848, si apoi o intensa propagand& internk o intarire a constiintei nationale se produce, se manifesta In timpul razboiului mondial prin legiunile ce luptli contra Austro-Ungariei. Astfel independenta se proclama la 28 Octombrie

1918 la Praga, iar tratatele de la Versailles si St.-Germain en Laye o recunoscura si-i fixara hotarele. Noul stat fu alcatuit din: Boemia, Moravia, Silezia, Slovacia si Pockarpatorusia.

Cehoslovacia este o republics. democratic& con-

this& de un presedinte, avind o Camera si un Senat, alese prin sufragiu universal si cu reprezentatia proportionala. Presedintele este acum: Thonia Masaryc.

Moneta este: koroana. Pentru masuri se InCehoslovacia face parte din MICA ANTANTA

trebuinteaza sistemul metric. (P.- acest cuvint .

CEHOW ANTON-PAVLOVICI ( *1 MO t1904),

-

/milder rus si dramaturg. Zugraveste mai ales viala rurala. Multe din operele lui s'au tradus

In romaneste dup& 1908 de N. Dunareanu, Luca Brindza, I. Duscian, C. Sfat, R. Boureanu, Cruceanu, Sofia Dobrogeanu-Gherea, L. Rebreanu, M. Sevastos, G. Carp (Nuvele si schile), Marga Dima, E. Pasenti (Untwist/cc , T. La.zareseu, G. Balinski (piese de teatru : Unchiul Vania, Ursul). CEHTJL-SILVANIEI, corn. rur. jud. Maj. resedinta, plasa Gehnl-Silvaniei; 3508 Inc. statie c. f. terminus linia lateral& Silemeghiul-Cehul Silvaniei; are o swai& de nieserii si scoli primare. CELARU, corn. rur. jud. Romanati, plasa Ocolu; 2520 loc. Circ, corn. cu 10 sate. CELEIU, corn. run jud. Romanati, aproape de

Dunare si de balta Potelul; aci a Post o cetate

romana care se numea Colonia Malvensis. Dupa legea 1929, sat circ. corn. Gura Padinei. CELLTNI BENVENVTO ( *1500t 1571), artist bijutier (orfevre), sculptor ital. Op. pr. Perseu, statua de bronz. Perfectiona procedura incrustarii pietrelor pretioase. CELSIUS ANDERS (1701 t17441, astronom su-

edez, facu parte din expeditia francez& care ma-

sura un grad al meridianului in regiunile polare (1737 . El emise ideea termometrului centigrad. CELT', locuitori vechi din actuala Francie, Elvetie, ba, dupa unii autori, si altii din Europa Centrala pink la Dunare si chiar dincolo de ea. CENAD, statie c. f. jud. Timis-Torontal, unde se terrain& o linie secundara care pleaca dela Timisoara.

CENADUL-MARE, corn. rur. jud. Timis-To-

rontal; 5656 loc.

CENADE, corn. run jud. TIrnava-Mica, plasa Blaj; 2375 lee. CENTS, munte din Alpi, Intre Italia si Franta; :Walt 3170 m.

CENTAURI, monstri din mitol. gr. jumatate oameni, jumatate tai. CEONTEA TF.onoR (*1846) prof. roman In Arad. Princip. op. Creafiunea, 1877; Pluralitatea lumilor, 1877. CERAM, 0 corn. Tur. jud. Nasaud, 759 loc. plasa Nasaud. ¶ p circ. corn. jud. Arges, plasa Topolog cu 28 sate (legea 1929). CEPELAUTI, corn. rur, jud. Hotin, plash Edinita; 2410 loc. circ. corn. cu 13 sate (1929). CEPTURA, corn. rur. jud. Prahova, plasa Cricoy. Aci se exploateaza petrol. Circ. corn. cu 6 sate marl si 3 mini; regiune viticola. corn. rur. jud. Prahova, plasa Teleajen; 2455 loc. Dupli legea. 1929 sat circ. corn. Drajna. CER.1LTU, cum. rur. jud. Dolj, plasa Segarcea; 2589 loc. Duna, legea 1929, sat circ. corn. Lipova. CERBER, monstru din mitol. gr.; chine cu mai

multe capete (du regula, trei). El pazia intrarea

Infemului. CERBU, munte In Gorj deasupra satului Novaci. CERCELNICOLAE (t1773),[profesor grec laAcademia Domneascii din Iasi.

CERCEL PETRU, ( ca. 1540 -j1590) domn al Munteniei, (1583-1585 , fiul lui Patra.scu eel Bun. Fiind in vIrsta de 17 ani la moartea tatalui

ski (1557), cern sa fie nunait domn, dar fu refuzat si exilat In insula Rodos, de unde trecu In Cipru. Aci invata limbi straine occidentale, fact diferite studii si In 1579, se duse la Paris, uncle

doblndi bunavointa Regelui Henric in si a mamei sale Caterina de Medicis si cu sprijinul for ocupa tronul Munteniei. Desi cu bune intentii si poate

cu gind de a intemeia aci un stat mare sub protectia Frantei, dar coplesit de datoriile ce trebuia sa plateasc& pentru cheltuelile ce Meuse spre a dobindi doinnia, el In mai mutt un rau print, pro voca, nemult,umiri si fu silit sa. fuga In Transilva-

nia, unde fu arestat citva tiny. De aci trecu In Italia, apoi la Constantinopol, cautind sa-si reia tronul, dar nu reusi gr fu Inecat In Bosfor. Cercel a cladit rnanastirea Mislea si a terminat biserica domneasca din Tirgoviste.

cartcrrasi, nume dat tinerilor sari far parte

din Asociatis C:ercetasilor, organizata dupa modelul

international adoptat in mat toate statele Europei. S'a lntemeiat in Anglia (rnembrii se numesc boy scout = copil cercetas) In anul 1908, iar la not in 1914. Venind ulterior in fruntea acestei institutii Principele Carol, actualul Rege,ea a luat o mare

desvoltare piny In si in timpul razbohilui. Dupa aceea a urmat o perroada de stagnatiline si in 1929 s'a reluat activitatea sub Comanda Principelui Nicolae. CERCHEZI CIRCASIA. CERE.MUS, riu, afluent al Prutului ; formeaza,

In parte, hotarul nitre Romania si Polonia. CERES, pers. mitol. la Romani: zeita semanaturilor, a agriculturii in genere. CERMEIU, com. rur. jud. Arad, plasa Ineu; 3941 loc. statie c. f. capul unei linii secundare care pleat& de la Ineu. CERNA: 0 riu afl. al Oltetului,uda jud.Vilcea.1 ® riu afl. al Dunarii se varsa Hugh Orsova, pe valea acestui riu se aft& baile Herculane. ¶ ® corn. rur. jud. Timis-Torontal plasa Ciacova. ¶ C cir. corn. jud. Tulcea, cu 14 sate.

1568

www.dacoromanica.ro

cal. in Iasi la Seminariul 'Veniamin Costache" CERde la 1894. A publicat diferite compoziliuni si o revista de specialitate: Arta 1883 85 si 1894-96. CES CERNETI (sau OERNET , corn. rur. jud. Me-

CERNA PANAIT (1881 t1913 , scriitor roman. Se numea Stanciof. Doctor in filozofie din Lipsca,

A debutat in 1898 in rev. Floare albastra"; a publicat apoi poezii in Convorbiri literare" (1901-1908 , Sernanatorul" (1904 1906 ; si un volum Poezii 1910 (mai multe editiuni .

hedinti, piasa Ocolul; dupa legea 1929 face parte ca sat din corn. Cernesti si este resedinta acesteia.

Foarte aproape de Turnu-Severin, a lost citva timp socotita ca o suburbie a orasului. PIO. la 1842 a lost comuna urbana si eapitala judetului. Aci a funetionat pentru prima data ca institutor profesorul loan Maiorescu, care a infiintat .*coala primara in 1836; aci a fost easa lui Tudor Vla-

CERNAT ALEXANDRII ( *1828

t1893 , general roman. Sublocotenent in 1852, el a luat repede gradele ofiteresti, fiind colonel in 1866 si general de divizie in

1877. Ministru de razboiu in timpul razboiului, el a avut rol important in alcatuirea planurilor de lupta. A fost ministru de razboiu *i dupa aceea pin. in Noembrie 1878. Apoi a fost

dimirescu; e si o veche biserica zidita pe la 1670. CERNICA $TERBEIU pi- STIRBEIU.

CERNTCA, 0 circ. corn. jud. Ilfov en 6 sate (1929 . ¶ 0 static r. f. linia Bueuresti-Oltenita. C) manastire jud. 111 w. thigh laeul Colentina si balta Cernica, intemeiata in 1(i08 de Vornicul Cernica Stirbeiu si refacuta in 1781 de calugari de la Sf. Munte. CERNOVICI ARSENIE (1.1706 , patriarh sirb. CERTEJUL -DE-SUS, corn. rur. jud. Hunedoara, piasa Soimus, 5999 lee.

P. Ccrna.

sof ul marelui stat-major p Ina In 1891, eind a trecut In retragere.

Numele lui s'a dat unei statiuni pe linia Megidia-Bazargic. CERNATU, corn. rur. jud. Brasov, plasa Sacele; 2850 loc.. CERNAUCA, corn. rur., jud.

CERTZE, corn. rur. jud. Satu-Mare, plasa

Oasu; 7306 lee. CERTESTI, circumscriptie corn. jud. Tutova, piasa Ghidigeni cu 13 sate (legea 1929 .

Cernauti; plasa Prutului; duel legea 1929 e numai sat, A fost propr. lam. Hurmuzachi. undo s'au adunat fruntasii tinerimii moldovene dups miscarea din Martie 1848.

CERVANTES SAAVEDRA MIGUEL ( *1547 11616),

mare scriitor span. Duse o vials de aventuri, fu robit de piratt. Pr. op. Galatea, (drama pastorali. In versuri (1584 , Via(a din Algeria, drama, si mai ales Don C,'llijotte 1605 . Aceasta din urma s'a tradus In romaneste, dar nu intregime de He-

CERNAVODA. corn. urbana General Al. Cernat.

jud. Constanta, piasa Medgidia, port la Dunare; st. c. f. linia Cernavoda-Constanta, legata de linia

liade Radulescu (1840 , de A. Luca (1909), de Stef.

Virgolici in Convorbiri Literare" (an. xivxxiv). CERVENIA, corn. rur. jud. Teleorman, piasa Zimnicea; 4515 loc. Dupa. legea 1929, sat circ.

de la Bucuresti prin marele pod; 5.946 loc. 1915 ;

are o bis. ort. si 2 giamii; un ginmaziu infiirrtat in 1921, o scoala de meserii si scoale primare.

corn. Smirdioasa.

CERNATESCU PETRE ( 1825 -1-1892), profesor

CERVIN. munte (germ. MATTHERHORN) din Alpi, Elvetia: 4.482 in,. inalt. CESAREA (forma romaneasca veche MESA-

roman. A ocupat catedra de istorie universals la Universitatea din Bucuresti. A publicat manuale de istorie (1861-1871) si articole politice (in ziarul Concordia" 1857). CERNATJTI, jud. In Bucovina; cap. Cernauti;

REA , oras In anticitate si evul mediu in capadoeta; linga ruinele lui e astazi orasul Kaiaarleh. Aci a lost

o episcopie crestina pe care a ocupat-o odata 81.

934 km. ; 186.792 loc. (1919); 3 plasi: 3 corn. urb. 92 rurale (1926 , tine de epari%ia Mitrop. din Cernauti, fare parte din circ. Curtii de apel din Cer-

nauti. Arc 40 gradini de copii si 120 scoale primare, 30 de cooperative de produrtie si consum. CERNAUTI, municipiu, cap. jud. Cernduti ; 100.000

Uc Ocna

ico4Ac

TRULUI

vrin,

POLONIA

loc. (1919 ; statie 0. f. pe linia principala. Bueuregi-Cernciuti,

I

Iva

IZ

care se prelungeste pin& la statia Ghica-Voda, unde este

1

Sterna jud

Cernaup. Apel de a carei circumscriptie se tin judetcle Cernauti,

LP

.0

r'ut.I-

an

;

COrOvo3

PI. CO

A N.

CAIN

Cuourt Mare ...,,,,

14.

.....

'eC, ),

numeroase scoale de diferite grade: 6 licee de bacti, 2 de fete, o scoala normala de baeti si una de fete, o scoala profesionala de fete, o scoala cornerciala pentru Meld, o scoala superioara de meserii, o scoala de tesatorie, 22 scoale primare si 17 gradini de cop ii. E oral foarte vechiu: Intr'un hrisov al lui Alexandru eel Bun din 1408 se vorbeste despre el. CERNE Trrus (*1859) profesor de muzica vo-

.0%

* Pl. PRUTULU1 k

CERNAUTI

0../

Storojinet si Suceava. Sint 5 biserici

ortodoxe, 2 catolice, 1 armeno-catolica, 1 greco-eatolica, 1 evangelica, 6 sinagoge. E universitate cu 4 facultati (drept, filozofie si litere, stiinte si teologie) si

tamest.. d S

I

0

Cimpulung, Dorohoiu, Hutin, Radauti,

l0

..\

.

/ 05

0

t

ti)

ULUI

punctul de trecere

In Polonia. Aci este resedinta episcopiei Bucovinei (ow acest cuv.) si Curtea de

@ZASTAVNO.

I

/

.111.00R01101

J2 \

'Union

Harta jud. Cernauti.

Vasile eel Mare. Pentru a se perpetua amintirea ei, Sinodul din Constantinopol in timpul patriarhului Sofronie a decis, la 10 Oct. 1776, ca mitropo-

litul din Flucuresti sa poarte si titlul de loctiltor al Chesareei Capadociei".

1569 Gh. Adamescu.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro

99

Aproape slut ruinele unei vechi cetati despre care

CESENA IEBONIM DE, medic venetian an venit in CE s- Moldova in 1504 pentru a Ingriji pe Stefan cel CET Mare. El impreuna cu alp doi medici, facura o

se vorbeste de 'nite on In istoria noastra: Stefan eel mare a cucerit-o In 1469 si o stapinit-o ca*i Petru Rare* (acesta cu oarecare Intrerupere). Mai

operatic domnului, care /ma se stinse dap& citeva

tirziu Domnitorii Moldovei, de*i au revendicat-o,

zile.

CETATEA ® corn. rur. jud. Dolj, plasa Calafat; 5049 loc. Port la Dunare. Circ. corn. cu 4 sate. Imprejur stint vii. Aci s'au dat lupte intre Turci $i Rusi In 1853. ¶ 0 c.-ALBA, jud. In Bararabia; cap. Cetatea-Albd; supr. 7.595 km. p.

nu au putut s'o reia. ¶ @ C.-DE-FLOCI, lust ora* jud.

Ialomita pe malul sting al Ialomitei pe Dunare aproape de Piva-Petrei. Sc vorbeste despre el In sec. xvi si xvn, cind era capitala de judet si port important, pe uncle se exportau marital, mai

ales, se vede, Una (de unde si numele). In s. XVIII a decazut si pe la sfirs,itul secolului locuitorii s'au risipit. ¶ ® c.- FETEI, ruine In jud. Vlara aproape

374.806 loc. (1922); are 8 pla*i, 1 corn. urbana.

103 com. rurale (1926); are 28 cooperative de aprovizionare cu un capital de 906.000 lei (1925);

face parte din eircumscriptia

Curtii de Apel din

U

Chisinau;

are 44 gradini episcopiei

Cetatea

din Alba.

G

I

are

./

P L0

lTarutunti

!PESTI/ Pl_.PALANCA ...%

\\''

i

.\

..

i

SA-RATA ,.1. i

\

.

6 biserici ortodoxe, 1 bis. catolica. 1 prole-

stanta, 1 'bap-

tista, 1 moloca-

nä, 1 armeneasch, 4 sinagoge; are 1 spital;

..,

CETATEA

Saba

P

Arch

Budachi

Now\ PL. COGALNIC

t*-0

4, '51

/

....

)

, .....

O

'...

CESAL -'s .

4

ti

uazaSli-Ve chi

---,......c/.-.....-'

I

mare de stat;

LIN T

.ter . r"'.

liceu de bilieti Principele Mihaiu", Infiintat 1879, 1 hem de fete, infiintat 1872, 1

*coal& normalk 9 scoale pri-

st

,

®VOlintirl

\.