Dictionarul de Sinonime Al Limbii Romane

LUIZ.L SECIIE ;i MIRCEA SECHA

DtcTroNARUr-

l-l otr

S!NON!ME ::::

-:-::

===-:==--7E==

=:

AL

LIMBIIROMAruE

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

r9B2

.- -..r*i*r,

-

-*:sdhil&Li.-e*t:*-

':-. ':a,g:r-*

F

IUnnUTTARI PENTRU FoLOSIRBA DICTION;\IIULUI Di,clionarul de sinonime al limbi,i romd,neia in consideralie intregul vocabular al limbii rom6,ne, din toate epocile, regiunile, stilurile qi limbajele specia,le, antorii lui propunindu-qi s5,realizeze, pe cit posibil, un inventar exhaustiv al relaliilor sinonimice existente. Au fost excluse din acest inventar doar regionalismele qi arhaismele izolate intr-un singur izvot, precum qi te.rminologia tehnico-qtiinlificfl do circulalie strict limitatS,, consemnatd, in izvoarele de specialitate. lrucrz,r€& este consacratd, sinonimiei cuvintelor comune a,le limbii romiine I au fost totursi acceptate in inventarul lexical o serie d.enume proprii (de ex. Ald,ebaran) care intrd, in relalii sinonimice cu mrmele comune (depteptdtorul, porcarul etc.), pentru a nu sd,r5,ci, din motive formale, imaginea de ansamblu a fenomenului. Diclionarul inregistreaz[, atit cuvinto simple (drag, iarbd,, om,), cit ,'sinumeroase imbindri de cuvinte (bi,l,etde bancd,,condurul-doamnei,) asimilabile, prin sensul lor general, cuvintelor simple. Asimilate cuvintelor simple, imbin[rile de cuvinte apar consemnate f[rd, exceplie la ordinea alfabeticd, a primului element, fie ca articole d,esine-std,td,toare(calcea-calu,lui), fie, mai ales, subsumate la primul element component, cind. acesta curnuleazd, mai multe valori semantice sau mai mnlt'e imbiniri d.e cuvinte (v. acid, azotic, acid, carbolic, acid, cianhid,ric etc., ln ocid).Imbin5.rile de cuvinte reunite in badrul unui sensdat apar in ordine alfabetic5 globald, qi sint izolate intre ele prin punct qi virguld,. Lista de cuvinte a d.iclionarului cuprinde doud, nivele fundamentale, net diferite prin importan!'i gi mod de trata,re: a) nivelul de bazi,, in care se afld, incluqi toli termenii literari care intri in relalii sinonimice qi unde apare lnregistratd, intreaga serie sinonimicd, identificatd, in iimba romA,n6; b) nivelul trimiterilor, in care se afld, insumali tennenii neliterari (populari, regionali, invechili), liweqti, rari, cu valoare stilisticS, explictii, (familiari, ironici, depreciativi, peiorativi, figurali), a,rgotici etc.; aceqti termeni sint consernnali la locul lor alfabetic ca simple trimiteri c5,tre toate corespond.entele lor sinonimice de la nivelul de bazd, din cuprinsul lucrd,rii. Cuvintele aparlinind, ambelor nivele amintite sint inregistrate ln lucrare intr-un corpus uaic, in ordine alfabeticd, strictd,, dar diferenliate prin mijloace grafice (majuscule verzale, pentru tennenii literari; minuscule aldine, pentm trimiteri). Concentrarea'intr-un corpus aifabetio unic a lntregului inventar lexical sinonimic a urm5,rit un scop practic - facilitarea consultd,rii diclionarului -, dar qi unul lexicologic: acela de a oferi o estimare operativd, a md,surii in care unul gi acelaqi cuvint aparline, prin diverso accepliuni ale sale, ambelor nivelo atd,tate.

XII

Cuvintele-titlu qi sensurile precedate de semnult ap-a$in fondului neliterar al limbii roniine pentru care nu s-au gd,sit sinonime literare' supraordonate; acelaqi semn convenlional indicS, ouvintele qi sgnsgrilg figuratet fa,milia,re'etc. pilntru care nu s-au g5,sit corespondente sinonimice neutre. In a,mbele caztiu:i,cuvintele gi sensurile respecl,ive au fost asimilate nivelului de bazf, d.in inventa,rul lexical, qi tratate ca atare. Cuvintele qi sensurile aparlinincl nivelului de bazd,au in diclionar urm[toarea structurS, maximal5,: J_.Inregistrarea formei-titlu, cu ortografia normativd, qi intlicali? d.g accent, urma"ti de clasa morfologicX, cd,reia ii aparfine. T'a termenii nominali cu desinenld, d.e feminin a fost cbnsemnatd, doa,r forma-tip masculinl. 2. O'parantezd, preliminard, seriei sinonimice in care se indicd, apartenenla cuv^intului-titti (ori a sonsului) la un anumit domeniu (iar la numelo de anima,le qi de plante' $i denumirea qtiinfificn,). . 3. Emimerarea sirioirimelor, in ordinei,: cuvintele litera,re, -cele livrqti qi rare (in unele cazwi, qi inveri), celeinvechite qi populare, cele popular.et 6ele inv'echite qi regionale, cele r6gionale (pentru regionalismele localizabile geogra,fic indicindu--se ryi aria qongret5,^cle circulafie), apoi sinonimele ieqite iio"or, cele invechite,-cele stilistice (incheind cu f€uratele), cele argotice-' in sfirpit cele.improprii. Se remarcd,, cred.em, au_uqurinld,-din cele a,r5,tatecd porneqte de Ia sinonimele literare c5,tre cole leliterar-et enumerajrea srnonrm^icd, ae ia ceie cu circulalie m*aila,rgd cd,trecele cu arie mai ingust5,, de la cele actualo ci,tre cele ieqite din'circulalield.e la cele proprii cd,tre-celecu valoare stiiistici,' penbru motive lesne de inleies. tr'iecare sinonim ori grup de sinonirne din enumerare, cu exceplia ceior literare, -este. preced.at .4" o- incl.icalie (izolat[ tntre parairteze rotrinde qi d,e obicei l,breviatd,, .v.-.Lista_abreuier.'ilor^folosite) privit6are La pozi[ia ior-fald, d"e limba romA,nd, literar5, actuald,. Grupalea inumerativd, li interiorul fiecS,rui tip de sinonime amintit este strict alfabeticd,, sinonimele-cuvinte simple preced.inci sinonimele-unitd,li - frazeolo' in enumer5ri s-a indicat accentul la sinonimele care nu gice. De asemenea, 'de bazd', avigcl in vedere c{, foarte multe dintre ele niveluiui ip*ti" Ji,ti butin cunoscute publicului larg; fac ex-ceplie verbele- c1e conjugarea I qi a iY-'a, la care accentul este regulat (in-totdeauna pe finalS')' .-. nxpUcaliile perifr.astice, spicifice lexic_ografiei explicative unilingvet lipsesc cu d.esS,virqiredin aceastd, secliule a, diclionarulul. * 4. Contexte'ilustrative reclacliohate (rle rdguld,, sumare) care urrrreaz* seriei sinonimice lncearc[, sd,inctepiineascd,o d.ubl5, funclie in economia artiparte,'cititorii aceea d.e a demonstra- (prin procecleul-substitufigi colelor: pe d.e-o ^care pe o pot face) realit2,fsa, ginonimiei enumerate termrnoldgice, cel pulin in coitextul tlat; pe de -lta, aceea de a dezambiguiz? ipostaza sema,titi.ie avut[ in vedere tld autori, d.intre mai multe pe ca;re termenul respectiv le poate avea, prin actnalwalea acestei ipostaze-intr-un mesaj- concretin conteitele iiustialive date, ouvintul-titlu este inlocuit prin -tilcld, (-)' s"*o coooenllional ca,re simboiaeazk, totodatI, oricare termen clin enume*i"o"imic5, la care contextul a'fost subsumat (chiar dac6, uneori, in t** construclii sintactice uqor diferite). Omonimele etimologice aparlininrl nivelului de bazd,aPa-rin lucrare sub qi articole d.iferite. Pentni motive' d"o economie tu spaliului tipogr-afic, . corespondentelor a, a-oferi cititorilor o ennmoraro strict alfabeticd, ;;;* iiiera,re, omonimele d.ela nivelul trimiterilor au fost concentrate in mocl conYeniub o singurd, formd,-titlu, cind aparlin aceleiaqi clase morfologice" i6";i Dacd, diversele sensuri a,Leunui cuvint apa,rtin unor realizi,ri forma'lo (tle regul6, d.esinenfia,le)d.iferito {,v. ariletean ,,locriitor din Ardeal" qi arde' .':il '

.,:,-',:;,.

i;;;lr"t'.;.*ai;i,

xur leana ,ruvmele uaui dans populartt), ele apar lnregistrate in dicfiona,r in locuri aJfabetice diferite, din necesitd,fi practice; in acelaqi mod s-a procedat cu desinenlele d.eosebite ale aceluiaqi sens al unui cuvint care au serii sinonimice pa,rtial diferite (v. iubi't qi ilubifi). llTre dou5, cuvinte-titlu cu aceearyiformd, 9i cu aceeaqi categorie morfoloEic[, t'ermenii mai cunosculi precedd, pe cei mai pulin cunosculi, deci qi cei de la nivelul de baz[, pe aceia d"eIa nivelul tnimiterilor. La cuvintele-titlu cu formd identicd, dar apa,rfinind unor categorii morfologice diferite, ordinea inregistr[rii cuvintelor fine seami d.e ordinea alfabetici a eategoriei lor noorfolosice. La cuvintele polisemantice aparlinind nivelului de bazi,, ordinea inr-e gistrd,rii accepliunilor este cea logicd,, incepind de la sensul cel mai cunoscut, iar izolarea sensurilor se face cu ajutorul cifoelor a,rabe qi romane. In lucrarea de fat[, n-au putut fi adesea urmate modelele de filialie semanticd obiectiv, cd, nu din diclionarele explicative rom6,neqti, pentru motivul, in intrd, relalii de sinonimie; de aceea, in cuvlnt unui sensurile toate mod inevitabil, in organizarea semanticd, a a,rticolelor din acest diclionar apar ulele hiatusuri evidente, explicabile prin natura lucrd,rii. Dimpotrivd,, in foarte multe cazuri, luind in consideralie existenla sinonimelor sau chiar unice contextuale strict limitate specializate ln situalii (de tip eantitativ, dimensional, loca,l, temporal, moda,lr finalr instmmental etc., constmite cu amrmite determinS,ri), analiza semantici din lucrarea cle fatd,, a$a cum se reflectd, ea in grup5,rile sinonimice, apare cu mult mai am6nuntritn decit aceea consemnatd, global in diclionarele explicative de tip general. S-a aplicat in diclionar aga-numitul ,,principiu al circuit'ului lexical inchis" : conform acestui principiu, o serie sinonirnic5, inregistratX ia un cuvint ori Ia un sens aparlinind nivelului de bazd' se reg5,segteca ata,re la fieca,re sinonim al sd,u de Ia acelaqi nivel, iar toate sinonimele neliterare, stilistice etc. enumerate intr-o &semenea serie apa,r ca trimiteri, cum s-a ard,tat, qi la propriul lor loc alfabetic. S-a oblinut astfel o organizarc structurald, a sinonimiei rom6,neqti, cu ierarhizf,rile de rigoa,re. Se atrage atenlia cititorilor cd,unele sinonime inregistrate in acest dioliona,r (chiar la nivelul de bazd,) nu corespund adevd,rului qtiinlific strict, a,sa cum este eI oonsiderat in lucr5,rile de specialitate I d.ar, intrucit uzul le-a consacrat cu aceste valori, inilial improprii, s-a preferat realitatea uzului de masd, adevd,rului qtiinlific ingust pe calo d.e a piercle terenul. Dificult5li enorme au avut de intimpinat autorii in izola,rea sinonimiei figurate de sinonimia proprie, dacd,se are in vedere cd,, in ultim5, instanld,, majoritatea imbogd,firilor semantice intr-o 1imb5, datX, se produce printr-un transfer de tip figurat, estompat ln timp de uzul frecvent, c5,adeseaun termen este preluat dintr-o limbd, datd, atit cu sensurile sale proprii cit qi ou cele figrrrate qi cd,, in foarto multo ctuzuri, valorilo semant'ico inilial figurate prevaleazd, asupra, r'alorilor semantice proprii ale cuvlntului, nemaiputind fi raportate la acestea, in procesul de comunicare ; iafr'd'd.oa,rclteva circr:mstanle care au impus sd, fie lnregistrato in rindul sinonimelor proprii, cleci la nivelul de hazd,, o serie de termeni ca,re ar putea apa,rfine in egall md,surd, dorneniului figurat.

cF'

}

TISTA ABRDVIERILORFOLOSITE

p

adj. adv. AGRIC.

AGRON. ANAT. arg. arh. ANHEOL. ARHIT. art. ARTN PLAST. ASTNON.

: : : : : : : : : :

: : : av. : Ilan. : BIOL. : 3-rs. : BOT. : Bucov. : CHIM. : concr. : coni. COrv-^S?8. : : CONT. : con. : clepr. : Dobr. : EC. EC. POL. : : NNTOM. : fam. : TARM. : fig. : TILOL. : TILOZ. : TIN. : ilZ. : XIZIOL, : -EOlr. Gnocn. : : GEOL.

adjectiv adverb Agriculturd, Agronomie Anatotnie algou arhaizant Arheo',ogie Arhitecturd articol; articulat Arte plastice Astronomie Aviafie Banab Biologie Bist't'ic5, Botanicd, Bucovina Chimie concretizat conjunclie Construclii Conta,biiitate Coregrafie depreciativ Dobrogea Economie IJconornie politicS, l)ntomologie familiar Fltlmacie figurat Filologie Filozofie Finante FizicS, Fiziologie Foneticd,;Fonologie Geografie Geologie

: : : : : : : lnYar. : ii'. : I ST. : inv. : JAn. : LINGV. : LIT. : livr. : LOG. : MAE. : Maram. : MAT. : MEC. : MED. MED. VET. : : MET. : MIL. : MIN. : MITOL.

GEOM. GBAM. IHT. impr. IND. interj.

MITOL. POP. Molcl. Munt. MU Z. num.

o1r.

OPT. ORNIT. peior.

PrcT.

pl. pop. prep. pron. PSIH.

Geometrie Gramaticd, Ihtiologie impropriu Industrie interjectie invariabil ironic fstorie invcchit $tiinle juridice I-.,ingvistic5, I,,iteratur5, Iivrescr I-rogic5, Marin5, Maramureq Matematicd, Mecanic5, MedicinS, Meclicini, veterinard, Metereologie MilitX,rie mineralogie; minerit Mitologie

: : : : : : : : : : : : :

Mitologie popuiar5, Moldova Muntenia Muzic5, IL[m€r2,I Oltenia Opticd, Ornitologie peiorativ Pictur5, plural popular prepozi$ie prOD.UIIIO

: Psihologie

xvI reg. s. sg. SIfrV. TEHN. TEXT. TIPOGN.

: : : : : : :

regional substantiv singular Silviculturfl TehnicS, Textile Tipografie

TOP. Transilv. v.

: Topogratie : Transilvanizr : aezi (cuvintul, vintele) : Yefb vb. : Zoologie zooL. zooTDEN.: Zootehnie

cu-

f A interj. aht, aoleut, aut, il, ol, oJl, ohl, vai l, (poi.) vil6u l, ('Iransilv. qi Ban.) ttilait, (]\Iold.) vah I l'- ! cc durere stml!) t s. oimie, pinurd, (pop') sum6n, (reg') ;Bi( sai6c, z6ghe, (Haind ldrdneased de -.) (a cu bile, penbu numlritoare. ABAC-s. c a l c u l e .) nomogramd. (- este o s. (MAT.) ABACA reDrczenlare graficd ln Plan.) abai s.v. CIOLTAR. $ABRACA' VALTRAPABAJIJR s. (rar) pilSrie, (prin Ban' qi Olt') tAier. (- al unei ldmPi. ) I\{AGAZIE' abrilili s.v. DEPOZIT. (- fcs. abanclotrare, pdrisire' ASANOON miliei. ) vb. 1. a ldsa, a plrdsi' (traneSeNnONA tuzism rrrr') a placa, (inv. 5i pop.) a oropsi' a ( o S i - c- c o p i i i ' p ' f uasmt iiil,i a (. i' n) v . E i - r e g . ) a n d p u s t i . dispuld') 2. a reltrtnla. (A-o ' abandon, s' Pdrisire' ABANDONAnE (familiei. ) ' qi pop') ( i n v . p d r d s i t , aoj. nsANoONAf (inv. ql reg') ndpustlt. (Copil-.) oropslt, s. (livr.) eb€n' (Lemn de -.) egeNos s. (prin Transilv.) ort. (- unei' ABATAJ

F p

mine.) ABATE vb. l. a devia, a muta, a schimba' (cursul unei ape.) 2. a se depdrta' a !e-via' (inv') a (se) sciplta' a divaga, a se lndepilta, (S-a - de Ia subiect.) 3. a da' a se opli' a trece' (Setn drrrm gi pe la el.) 4. a sustrage' (Gtnd.uile ll - de Ia lutu' ) 5. a cilca, a contraveni, a lncdlca, a nesocoti, a viola, (lnv.) a de Ia a pipi, a spArge, a strop$i, a gtirbi. (Seo - lege.)

Jkt" vb. v. APUCA. cA$uNA. NAZARI' VENI. s. 1. deviaiie' deviere, lndeplrtare' eeAfEne mutare, schimbare. (- a cursului unei ape') 2. culpabllitate, culpd, eroare' gre$eali, pdcat, vind, vinovdlie, (liw.) crds, (rar) prihAntr' (tnv. si reg.) teAhnS, (reg.) gxeg' (Olt.' Munt. ii Motd,) ponds, (inv.) eusrir, sibldznd' seandAl, sminti, smintedli, (fig') ritdcire' (tnv. fig.) rdtdceAli. (O - d.emicd importanld.) ii. anomalie, deviere. (S-a produs s- inetpli' cabild.) 4. excepfie. (Eristd clleuae de la reguld.) s. (lnv. lt reg.) mlcellrie, (reg') RBat6n belito6re, tdietorle, (inv.) scdun, zalhan6. ( Taie oitele Ia - , ) abrltrit6r adj. v. ACTIV. HARNIC. MUNCITOR. NEOBOSIT. NEOSTENIT. SILITOR. SIRGUINCIOS. SIRGUITOR. VREDNIC. ZELOS. ABATIIT adj. amdrlt, deprimat' descurajat' lndispus, ildurerat, lntristat, mthnit, necijlt' supirat, trist, (pop.) obidtt, (inv' qi reg.)

)*.- r,.'-j:

sclrbit, supdrtrcl6s, (lnv.) dosddit, ponosit' pricijit, (fig.) citrAntt, pleogtit, plou6t. (Om - ; era late-,)

ABCES s. (IvIED.) (pop.) bub6i, copt{rrl, (reg.) furnicdl, (inv.) apdstimd, ABDICA vb. (inv.) a se prosti, (inv. fig.) a cobori. (A- d.ela tronul lmpdrdliei.) ABDICARE s. (inv.) prostlre. (- unui monarh.) ABDOMEN s. (ANAT.) burti, pintece, (lnv. li pop.) mdte (pI.), (pop.) tnimi, (reg.) bdndor, birdAn, burdrlh, burhuhAn, d6bi, fodle, rinzi, vlntre, (prin Mold.) buft. ABDOII INAL adj. (ANAT.) ventral. (Regiunea -.) ABECEDAR s. (tnv.) azbuco{vni, bucoAvntr, buhvAriu, silabAr. ABERATIE s. absurditate, aiurealA, bazaconie, elucubratie, euormitate, fantasmagorie, prostic, stupiditate. (Ce susline eI este o-.) ABIA adv. 1. doar, numai, tocmai, (reg.) tarnAn. (Rd:spunsulti uinep ln zori.) 2. anevoie, greu. (- a scdpatcu uiafd.) ABIETACEE s. (BoT.) abietinee, pinacee. ( Bratlul face-parle din familia -. ) ABIETINITE s, (BOT.) abietacee,pinacee. (Llolidttl esle o *.) ABIL adj. 1. deFtept,dlbaci, ingenios,iscuslt' istet, indemirtatic, mester, pliceput, (pop.) meh6nghi,(inv. qi reg.) pricopslt, (prin Transilv.) prinz6ci, (inv.) meqte-sugdret,prActic, (fam. fig.) breaz, (Om-.) 2. descurciret, (Om*.5 $. qiret, gmecher, viclean, (pop.) meh6nght.. ( O m- . ) ABILITATE s. destotrlicie, dexteritate, dlbdcie, ingeniozitate,iscusinti, istelie, lstetime, lndeminare, pricepere, rtiinti, talent, u$urintri' (pop.) megteqrig,megtes,ugire,(inv, 9i reg.) me$terie, (reg.) apucitrird, pricepufie, (inv,) isctrsire, maraf6t, prActlctr. (Demonstra o matc' n lnmlrtuirea-..) ABIS s. adinc, prdpastie, (rar) nolAn, (liw,) gentne, hdu, (inv. 9i reg.) pripist6nie, (prin. Mold. qi Olt.) prdvAl, (prin Transilv.) risipitfud, (prin Maram. 9i Transilv.) st{nd, (inv.)' b6znd, flrdfiind, preciplliu, tdtt. (A cdzut ln

-.)

* esrTIR adv. (r'told.) drh|i. (Ctnta mqi' declt toli.) ABJECT adj., s. infam, josnic, migel, mizerabil, mirgav, nedemn, nelegiuit, nemernic,. netrebnic, ticilos, (pop.) becisnic, (lnv. $I reg.) ticitt, (reg.) pdldvdtic, procl6t, (Ban.)' bedAs-, (inv.) fdridel6ge, vil, (tig.) lnf6ct, n r n r d A r , ( U n o m x ; o f a P t d- , ) ABJECTIE s. firddelege, infamle, josnlclemiSelie, mlrgdvie, nelegiulre, nemernicie, netrebe

o"*+;,i:..r:'.r',;

ABJURA nicie, ticilogie, (liw.) ignominie, (astizi rar') scelerdfie,(pop- Ei fam,).turpitrfuline, pargiv6nie, (pop.) becisnicie, blestem:llic,.-sch'nivle, spurcdcirine,, (reg.) mirpiv6nie, (inv.) bazac6nie, blesternicitine, nebunie,._nccurdt, necurd[ie, necurF.[ile, pdginitAte, pdginie, r'crigi$ic, (fig.) mnrddlrie. (A comite o-.) AB.IURA \'l). a se leplda, a renega. (- o "n!'!l:'__l lloc_trind.) ABJUI1ARE s. lepddare. renegare. (a unei credinle.) ABLATIUNTa s. ( \IED. ) exerez5,extirpare, scoatere. (- ctpenilicelui.) ABLAUT s. (FON.) apofonie. (- reprezintd alternanta tntre uocaleledin tema unui iuutnt.) abtegSt s.v. CONGRESI,IAN. DEPUTAT, ABLEPSIE s. (MED.) cecitate, orbire. ABNEGATIII s. cliruire, devotarnent, (inv.) devotdre, saaacat. (A mctnifestade fald (v 'q's cineuct.) atroril:i s.v. E'ILE'SIE.

APROGA vb, (JUR.) a anula, a desfiinla, a infirma, a invalidaf a suprlma, (pop.) a strica, (inv.) a su1pa. (-' o leje, ,*'i"i io,",,riii,) ABRoGARE i. fWn.l anulare, o".rii"tu.., inf irmare, invaliclare, supr.imare. ( N unui act norntatiu.) ABROGAT aa;, eUR.) anulat, desfiintat. tntiturat, suprirnat.'-rc;;;";ii;-:.)""*""'-' ABnuoBAN.t s. art. abrudeanca (art.), ar