Dictionar etimologic al limbii române 1907

_'-mi.,^

DICIONARUL ETIMOLOGIC AL

LIMBI ELEMENTELE LATINE DE

OV,

CAfviOREA-

DENSUSfANU

PUBLICAT DE LIBRRIA SOCEC & cu OCASIUNEA

ÎMPLINIRII A

Comp.

50 DE ANI OELA ÎNFIINAREA CASEI

\

6v

^ ^

BUCURETI

AlELiERELE GRAFICE

FASC.

A

-

--

1907

-••-



'kj>

>•-?

>o



••s>

SOCIETATE ANONIM

I

CERE

«^^iVMlHMP^

Preul volumului, cupritizind aproritnaliD 30 de dupâ tiprirea in/ref/ii lucrri

coaie, e de 9

prin suhscrlpliune;

lei,

se va ridica la 12

lei.

ABREVIATIUNI MAI DES ÎNTREBUINATE^)

= abruzzes ac. = acusativ

bucov.

abr.

adj. = adjectiv

= adverb = albanes alb. g. = albanes gheghic = albanes tosc alb. An. Car. = Anony mus Ca-

adv. alb.

t.

ransebesiensis,

= bucovinean

= bulgresc = calabres câmp. = (sard) campida-

= dativ

bulg.

dat.

cal.

dem.

nes canav.

— demonstrativ

= derivate = dialectal dim. = diminutiv

der.

dial.

= canaves

= catalan CGL. = Corpus cat.

orum

publ.

= dalmat

dalm.

= daco-romîn

dr.

glossari- elv.=: elveian (francesa din Elveia) inorum

la

=

Corpus inscriptide Gr. Creu în „Ti- CIL. onum latinarum nerimea romîn", n. s. clas. clasic I, 320—380 and =andalus Cod. Dim. Codex Dimonie (publ. în Weiap. apud

=

=

= emilian

emil.

= engadin = etimologie fem, = feminin

eng.

etim.

=

=

fâr. fâreriot gand, Jahresbericht ferr. ferrares figurat des Instituts fiir ru- fig. ar. =^ aromîn aragones mnische Sprache, I, fr. frances arag. friul. Arch. gl.=Archivio glotfriulan IV, V, VI). tologico italiano (sard) galures Cod. Vor. =: Codicele vo- gal. gali. Arch. lat. Lex. Archiv galiian roneian gasc. =gascon fiir lateinische Lexi- col. colectiv kographie Col. Bujor. Gazeta TranColeciune Gaz. Tr. aret. aretin de legiuirile Romîniei, silvaniei publ. de I. M. Bujo- gen. genoves art. articol genitiv-dativ astig. astigian reanu, Bucureti, 1885. gen.-dat. genit. genitiv astur. asturic comasc com. grecesc gr(ec). augm. augmentativ conj, conjuncie graub. dial. retoroman bn. Conv. lit. Convorbiri

apul.

=

=apulic

=

=

=

= = =

=

=

=

= = = =

=

=

= =

= = bnean bearn. — bearnes berg.

=

— bergamasc

Coresi, Ev. înv.

din Graubiinden

= Coresi,

Evanghelie cu tur, 1581

bol.

storico della Svizzera

=

=

literare

biz. =^ bizantin

= bolones Boli. Svizz. = Bollettino

= =

înv-

= corsican = croat crem. = cremasc cremon. — cremones

Gr.

lat.

tini,

Gr.

n.

=Grammatici

la-

publ. de H. Keil

=^ Graiul

nostru,

cors.

publ. de Candrea, Den-

cr.

susianu, Sperantia

Hasdeu (Etymologicum magnum Romaniae) =^ idem id. brcsc. =^brescian Dalametra (Dicionar maBSF. = Buletinul Sociecedo-romîn, Bucureti, împr.= împrumutat (din romînete) tii filologice 1906). italiana

bot.

= botanic

M

Lista coiiipletâ se va publica la sCirilul lucrrii.

^:^oi/nu

h/

r/eead/a

Qycm

rAayrd/er/

r/ia/e,

r/e

??oad/>a //e

ea ie

r/aJia

r/

ee/e y/e

r//a

e/ee/r'>r/

ea>e

tn d/ieetre/

dt

concuid

^'ear.

ri////a

/lo/'/tm/a

'??fiafi

dt

Ae/i/fU

^nat

a/e\)/e?///o

et^e/a/a

da

d/

r/??/.

a>a/r//-r'^

am

/iied^n/fi a/n

€f/fYfiia,

f?{fJÂti

rine rfe/a

t/a/ //ie/t^du/ /oi

nred/ ^,Jy-tc/to?fa4

^nat

re/ie

ne-feu

oViela rea ^nai r/e

ir^mt??€ €d/e

rajaa/e

/em/a}

r

r/e

Afiâucumt

€r/ie

ja/mâ/a/e r/

f^'texu/

r/r/f?ff/a/ea

H/e>e/fii

driu/aHm}

dl

ue

cmctxeci

ri

nefrJ€

^&r/Jet

ncerfd/ ^/cinie

r/erÂr'm

€//t/o}ue}

de

.:^mir7it€i

^?/A(??/rii€rf

dt

J rfi/m/eiim tm/iMnUea

d/l

r/a

ea)e

r/ea

o

da

incfe?//(??€

^nar//r'H^

y/ir-airJ^/ d/^t .

Qy/a/ei/t

/>a/??fre r////

^/

reic^/a>/^

?io///a

/e>d/ />f/€eif/oi/t

SOCEC Socielale

.)/

tf/n

r/e

.)/

da

/ffaa/e^e/de/

/////?//.

C2JJ^ anonima

, ,

A

ir. ar. a Se 1. A, prep. „â, chez" întrebuineaz: 1° dinaintea infinitivului; 2° pe lîng anumite verbe însoite de substantive pentru a re-

istro-romîn, unde aceast form s'a propagat la posesive i ordinale (Densusianu, BSF. II, 16; altfel e explicat al de Hasdeu i Tiktin; v. Bacmeister,

strînge înelesul general al verbului ideea, însuirile substantivului:

Wgjb.

seamn

Vegl. rtr. a; it. sard ad, a; prov. az, a cat. sp. port.

||

dup

||

a — caut a — calc a ,

,

—

umbl a — cobete a— miroase a — forsun a—, url a— trage a — meaz adverbe i locuiuni adverbiale ,

,

^

;

IV,

54).

Lat. AD.

:

adeseori, afund, alturi, a lene, alocuri, aminte, anevoie, anume,

vechia romîneasc i în arareori dialecte formaiunile acestea sînt mai dese a timp, a prînz, a ori, a min, a mijloc, a oale; comp. i locuiunea veche interogativ a ce); 4^ la geni(în

:

tiv-dativ

în

îns

adjectivelor

ar.,

parte în

în

i

ir.,

în

numai dinaintea

restrîns

pronumelor nedeter-

i

dinaintea numerainate, precum ralelor: corbe a niscaiva oameni, cunosctor a tot ce s'a scris, tat a doi formele a-tot-putercopii (comp. nic, a-tot- tiutor, a-tot-iitor, a-totIn vechia romîneasc a cztor) apare în alte cauri, în care azi se întrebuineaz la eind a vînat ; m,erse în a lemne (Dosoftei)

i

ii

i

:

pdure

i|

Tot preposiiunea a trebue cutat 1" în al, a, ai, ale, întrebuinate: dinaintea adjectivelor i pronumelor posesive i numeralelor ordinale unde

avem de El)\

a face cu a

+

:

S'*

ABATE,

V. bate.

acas,

vr., azi

fr.

.

;

articolul (v.

forma pentru amîn-

2.

ABIA, adv. „â peine"

— y abiîa

;

forma trisilabic, cu accentul pe i, dar cu îneles întru cîtva deosebit „presque", se mai aude în Bnat (Hasdeu, 86); abi Mehedini, Gorj, Dolj; jdebia (Varlam, Caz. 344^), f debila (lorga. Studii XII, 206) nu presupune un simplu bla, ci este pentru deabîa. Lat. AD-vîx, cu trecerea lui v la b prin fonetic sintactic; a dela sfîrit, care nu trebue confundat cu finala lui acesta (Me yer-Liibke, Rom. Gr. II, 625) i nu poate fi nici hac (Subak, Rassegna st. etn. 13), se explic prin le-

gturi sintactice ca: abi a venit, abi adormi > abia a venit, abia adormi. Teram. abbi (Savini, 201) i abr. bi „soltanto" vsp. aves (al crui e se explic din I aton în fras ) sprs. ;

||

vess<

vîx.

Der.: dim. abielua; abielua; (d')ade-

beuca Mehedini; bn. abiua i bela (Hasdeu.

86).

2° dinaintea genitivului;

primitiv invariabil

a,

dou

genurile i numerele, a fost înlocuit mai tîrziu cu forma analogic dela posesive i numerale, al, a, ai, ale; forma invariabil s'a pstrat în Moldova (i alte cîteva pri ale domeniului daco-romîn), în aromîn i

Candrea Densusianu, Dicionar -

etimologic.

3.

AC, sb.

n. „aiguille,

aiguillon"

||ir.

âc, megl. ar. ac. Lat. Acus,-UM.

yeg\.juak; \i.ago,^3ivdagu'. prov.ac. Der.: dim. acut: acule; ac(u)or''\

augm. acoi

\\

col.

acrie ,fabrique

d'aiguilles, aiguilles

en general" (Po-

O

AC

ACIUA

ban. aconi i ache (Hasdeu, acarni (ar. ~), acrif, jacar-

lizu)

nite (Hasdeu,

121, 131),

„fabricant d'aigu" illes (Lex. Bud. ), etui â aiguilles bailo,-a; sard log. bajulare „supportare, tollerare, sOiîrire"; fr. bailler>bail\ prov. bailar, gasc. bajoul „entourer de langes" (Durrieux, Dict. gasc.) îmbie(Polizu) „action d'attacher", ar. mbiiritur (Dalametra) „enfilement, enfilure" (comp. sard log. bajuladura) desbiera „detacher, delier Ies cordons", ar. dizbirare „effiler, desenvit.

|j

rtur II

filer"

;

dizbirtur

BALE,

129.

baU\

ar.

sb.

f.

pi.

„defilage".

„bave"

||

megl.

ar. bale.

Lat. *baba,-am > * ba, de unde pi. stea-stele, zi-zile i za-zale). bale{du It. bava; sard baa ;vfr.beve{fr. bave); cat. sp. port. baba.

p

Der.: blos (ar.--) „baveux, glaireux" (comp. it. bavoso; sard baosu; iv. baveux; Cc\t. babos; port. baboso)\\

blo

(Costinescu), blai bii (Polizu), (Mag.ist. V,106),,baver"; blitur (Peîmbia tri) „action de baver, bave" „mouiller avec de la salive; insulter", ar. ambalare „mouiller avec de la salive" (comp. it. im,bavare)\ îmblare , action de mouiller avec dela salive; (Lex. Bud.; Cosinsulte"; tinescu; Zanne, Prov. VIII. 116; iplea, jj

îmbltur

;

P. pop. II

128.

îmbiera^ vb. „attacher avec des

cordons"

||

ar.

mbirare

„enfiler,

met-

1 1 1 )

„bave; trivialite calomnie"

îmblora (Creang,

„retnplir

;

Scrieri

II,

17)

de salive".

Impr.: sîrb. bala, bale „Kotz" (cu

—

BAL

derivatele: balav, balavac, balavica, balavka, balesa, bato, balonja). 130.

BAL,

sb. n. „lacet, lacs; voile

de mariee" ar. balu „sorte de fichu, mouchoir dont se coiffent Ies temmes". jj

Lat.BALTEUS,-UM„baudrier,ceinture". Friul. balz „covone"; (it. balzo „rocher") mant. bals, Urbino balz, abr. ra^i-e^ritortola": (nprov. baiis „escarpement, bucher, gerbier"; cf. Tho;

mas, Rom. XXXIII, 210; Mever-Liibke, Z. rom. Ph. XXIX, 244) sp. 6a^^o!|it. balza < * B A LTE A ,-AM. ;

Der.: bloi Hasdeu) „nom donne aux chiens", bluie (Hasdeu) „nom donne aux chevres", bliiic (Hasdeu) „nom donne aux vaches" (propr. „de couleurbi,2:arree") i6aZ,^^„relâche^,detendre"; bltit „lâche, mou,detendu'' îmbli (Marian, Nunta 248, 546) „attacher le voile de mariee".

|j

Impr. rut. CaJieiB, der Frauen". :

6aJiii,H

„Kopftuch

îmbla „mettre Ie voile de ma(Marian, Nunta 247, 251)||ar. mblare „couvrir la tete avec un foulard"|| besicnik „ Zugpflaster "); rut. 6emnxa „Rotlauf".