Dictie Curs 3

Curs dictie 3- exercitii avansate de respiratie

Exercitiu : respiratie pe miscarile de “tai-chi”“tai-chi”- de 5 ori Exercitiu : respiratia de catel- 2 minute pe variatii de ritm Exercitiu : “Ha” din diafragma. – 1 min in continuu A se pronunta urmatoarele consoane, pe acelasi sistem de “ha”de mai sus. B , C , D , F , G , J , L , M , N , P, R , S , S , T , T , V , Z  A se pronunta urmatoarele cuvinte, astfel incat pe ultima litera, sa se creeze efectul de mai sus- golire brusca a aerului si inspirare rapida- efectul de supapa. Capac, patat, rapid, uitat, livid,copac, dorit, mintit, tensionat, lovit, acrit, udat, acid, morbid, rotund, ... A se citi poezia de mai jos, respectand momentele de inspiratie indicate prin semnul “*” : *Ce sip baui ,din lacrimi de zgriptor  In spurcat alambic de iaduri fiert.* De-mi schimb nadejdea-n spaima, spaima-n dor  Si prin castig ma pomenesc ca pierd?* Ce crime negre inima-mi clocit-a Cand fericirea nu credeam c-apune? Cum de-si lasara ochii mei orbita Spre-a rataci-n valtori asa nebune?* O, dar al suferintii! Stiu ca tot ce-i bun, trecut prin rau, mai bun devine Ca, recladite, dragostele pot 

Mai vii, mai tari sa creasca din ruine.* Ma-ntorc, deci, de pedeapsa fericit: Prin chin,am de trei or ice-am risipit.*

Exercitiu de concentrare si atentie distributiva: CRUCEA

Exercitiu : pozitia 0 - pe scaun : - 2 timpi apnee; 2 timpi inspiratie; 2 timpi apnee; 4 timpi expiratie.- de 5 ori - 2/3/2/6 – de 5 ori - 2/4/2/8 – de 5 ori - 2/5/2/10 – de 5 ori - 3/6/3/12 – de 5 ori

Exercitiu : Dupa fiecare vers din acest exercitiu, la semnul de inspiratie * , dupa o inspiratie lunga urmeaza 3 timpi de apnee, , apoi se rosteste versul urmator. Se va inspira si expira fara zgomot. * Canta zeito mania ce-aprinse pe-Ahil Peleianul * Patima cruda ce-Aheilor mii de amaruri aduse * Suflete multe viteze trimise pe lumea cealalta * Trupul facandu-le hrana la caini si la feluri de pasari. (Homer)

Exercitiu : Silabele se pronunta rar. Inspiratii scurte, linistite, pe nas: *Canta * zeito mania ce-aprinse pe-Ahil Peleianul * Patima cruda ce-Aheilor mii de amaruri aduse * Suflete multe viteze trimise pe lumea cealalta * Trupul facandu-le hrana la caini si la

feluri de pasari * Si implinita fu voia lui Zeus* de cand  Agamemnon* Craiul nascut din Atreu * si dumnezeiescul Ahile s-au dezbinat dupa cearta ce fuse-ntre dansii.

Exercitiu : Silabele pronuntate si mai rar. Inspiratii lungi, pe nas in aceleasi locuri ca la exercitiul anterior.

Exercitiu : Inspiratii scurte pe nas – capacitatea maxima de aer. *Si abia pleca batranul* ce mai freamat* ce mai zbucium* Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium* Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase* Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa* Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn Si in caii lor salbateci bat cu scarile de lemn* Pe copite iau in fuga fata negrului pamant* Lanci scanteie lungi in soare, arcuri se intind in vant Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindeni Orizontu’ntunecandu-l vin sageti de pretutindeni Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie* Urla campul si de tropot si de strigat de bataie* In zadar striga-mparatul ca si leul in turbare* Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare* In zadar flamura verde o ridica inspre oaste* Caci cuprinsa-i de pieire si in fata si in coaste* Caci se clatina rarite siruri lungi de batalie*

Cad Arabii ca si palcuri risipite pe campie In genunchi cadeau pedestrii* colo caii se rastoarna* Cad sagetile in valuri care suiera se toarna Si lovind in fata’n spate ca si crivatul si gerul Pe pamant lor li se pare ca se naruie tot cerul* Mircea insusi mana’n lupta vijelia’ngrozitoare Care vine * vine * vine calca totul in picioare Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti Printr cetele pagane trec rupandu-si large uliti Risipite se’mprastie a dusmanilor siraguri* Si * gonind biruitoare tot veneau a tarii steaguri Ca potop ce prapadeste* ca o mare turburata* Peste’un ceas paganatatea e ca pleava vanturata* Acea grindin’otelita inspre Dunare o mana* Iar in urma lor se’ntinde falnic armia romana.

Acelasi exercitiu, reducandu-se timpii de respirate: *Si abia pleca batranul .... ce mai freamat, ce mai zbucium...* Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium* Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa* Calaretii umplu campul si roiesc dupa un semn Si in caii lor salbateci bat cu scarile de lemn* Pe copite iau in fuga fata negrului pamant, *

Lanci scanteie lungi in soare, arcuri se intind in vant, Si ca nouri de arama si ca ropotul de grindeni, Orizontu’ntunecandu-l vin sageti de pretutindeni, Vajind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie....* Urla campul si de tropot si de strigat de bataie.* In zadar striga-mparatul ca si leul in turbare, Umbra mortii se intinde tot mai mare si mai mare;* In zadar flamura verde o ridica inspre oaste, Caci cuprinsa-i de pieire si in fata si in coaste; * Caci se clatina rarite siruri lungi de batalie; Cad Arabii ca si palcuri risipite pe campie, In genunchi cadeau pedestrii, colo caii se rastoarna;* Cad sagetile in valuri care suiera, se toarna, Si lovind in fata’n spate, ca si crivatul si gerul, Pe pamant lor li se pare ca se naruie tot cerul....* Mircea insusi mana’n lupta vijelia’ngrozitoare, Care vine, * vine, vine calca totul in picioare. Durduind soseau calarii ca un zid inalt de suliti, Printr cetele pagane, trec rupandu-si large uliti. Risipite se’mprastie a dusmanilor siraguri,* Si * gonind biruitoare, tot veneau a tarii steaguri, Ca potop ce prapadeste,* ca o mare turburata. * Peste’un ceas paganatatea e ca pleava vanturata. * Acea grindin’otelita inspre Dunare o mana,*

Iar in urma lor se’ntinde falnic armia romana.

Exercitiu Se va rosti acest paragraph andante, fara nici-o inspiratie in cursul versurilor si fara intensitate vocala, incercand ca volumul aerului sa fie eliminate lin: *Pe cand oastea se aseaza iata soarele apune Voind crestetele’nalte ale tarii sa’ncunune Ca un nimb de biruinta fulger lung incremenit  Margineste muntii negrii in intregul asfintit  Pan’ ce izvorasc din veacuri stele una cate una Si din neguri dintre codrii tremurand s-arata luna Doamna marilor si-anoptii varsa liniste si somn.*

Exercitiu : Pe o singura respirate: Toamna tarziu in noaptea cu luna Cum vajaie codrul si geme si suna Din nordul cu neguri un vuiet rasare Si vine si creste mai iute mai tare Iar codrul aude puternicul rege  Aude prin noapte si bine-ntelege  Al ostilor vuiet din neguri pornite El vrea sa rascoale puteri obosite Si geme si urla ca-si simte pieirea Si galben se face, nu poate s-adoarma, Nu-si afla nici pace. Si tremura codrul

Cu inima rupta, de spaima se zbate Cu vantul se lupta.

Exercitiu – pentru subtext : A : Iesi afara! B : Nu vreau!

Exercitiu de relaxare, de concentrare : CALATORIA