DICŢIONAR DE SIMBOLURI DIN OPERA LUI MIRCEA ELIADE de Doina Ruşti

7

\ Tehnoredactarea computerizatd, coperta gi operafiunile de pre-tipografie: ILMA EDIMPEX SRL ,

SIGLE $I'ABREVIERI PENTRU TITLURILE OPERELOR

O 1998 EDITURA CORESI

LUI ELIADE Editura CORESI este marcd inregistratd

coREsI sRL,

J 40/527/ I 99 1.

Adresa: Editura COUESI, CP 1-477,

Bucure;ti,707W Tel./Fax': 615 4781; 312 71 15. Director executiv: Michiela Gigd

Redactor: Corina Dinu Editor: Dana Poqnaru

a

A.

- Adio D. - Dayan D& - Domni ;oara Chi stina W ln 7AL - De la Zalmoxis Ia Genghis-Han Doutrsprezece...

mii

Doudsprezece

"lY"pt-

-

NS

-

Nopi la Serampore

Noaprea de Silnziene

O fotografie... - O fotografie veche de 14 ani...

K -

Fata cdpitanului

Omul...

Eu, SfAntul Diavol pi cele ;aisprezece pdpu;i

-

Ghicitor in pietre

-

Insula..

Incognito la Buchenwald

-

Insula

lui

Euthanasius

lS

- Imagini gi simboluri Ist cred - Istoia credin{elor ;i ideilor religioase

I4.E9.

-

La gigdnci

Iaumbra-..

-

La umbra unui crin

- Les trois Grilces MA- Mefistofel si androginul LTG

-

Pe str. M.

SDH -

Lvan

Incog.

Romdnia

MC - Nuntdin cer NM - Na,srer nTitice. NO - Nosta/gr a oi ginilor

-

L-

Tiparul execntat sub comanda nr. 421 1998, la Imprimeria de Vest R.A., Oradea, str. Mareqal Ion Antonescu nr. 105.

- Mitul etemei reintoarcei - Mitui. vise, mistere

IVMU

Eu-..

Crhicittr..

ISBN 973-648-366-7

-

de capete de vite

MER

OmuI care a voit sd tacd

-

Pe strada Mintul.easa

Secretul doctorului

Honigberger SP - Sacrul ;i profanul $.

-

^!a4pele

Tinerefe...

-

Tinere{e

fdrd

de

tinereye

TIR-

Tratat de istorie a

Udf.

religiilor

- Uniforme de general - IJn om mare 19t- 19trandafiri Yoga... - Yoga. Nemurire ;i UOM

libertate

ABRAXAS Pentru gnostici este imaginea celor

365 de manifestlri succesive atribuite zeului suprem (Soarele cu $apte raze); pentru Eliade, construcfiile create pe o numerologie sacrl reprezinti o repetare

rinralicl a Universului; el

cornenteazd

urmitoiul

exemplu:

,,Altarul focului este anul [...]. Noplile sunt pietiele lui de demarca1ie, iar din acestea sunt 360, pentru cd 360 de nopli sunt intr-un

(sanpatha Brahmana,X, 5, 4, l0). Cetatea construiti prin repetarea semnelor cosmice are- in centru un altar, este impdr,titi in patru sectoare sau imprejmuiti de un zid sus,tinut de doisprezece sau an*

dori5zeci de stdlpi, toate numerele sugertnd diviziunile anului gi prin aceasta repetarea Genezei. Simbolul ilustreazi nostalgia paradisului , adic5.tocmai condifia omului in Cosmos, de a spera in dob6ndirea sau redob6ndirea

condifiei divine (TIR).

ACTOR

Fiinld care trddeazd

istoria

dacd e un actor bun, intocmai cum ar suferi in via1i" (NS" I, 24I); prin

repetilie ,si retrlire,

actorul

u$d deschistr spre

Spiritul

sdvArge;te un ritual, fdrd intengia precisd de a atinge sacralitatea qi, cum orice act ritualic inseamnl o

Universal, de cele mai multe ori, actorul trdieqte qocant iegirea din spectacol;, asfel,. Bibicescu (din NS)

i;i pierde talentul actoricesc

gi,

frdmdntat de probleme existen1iale, devine mesager : reconstituie

inanuscrisul pierdut al unui mare scriitor, adicl o piesd de teatru, o crea$e despre un vechi ritual al mor(ii, apoi se strdduiegte sd scoatl din istorie aceasti scriere - ea este dati in pdstrare-a unui exilat, la Paris, unde, probabil, se va pierde.

Alt

personaj-actor (Ieronim

t p. a.) are aproape aceeaqi experien,tS, numai Thanase.din Unif.; 19

cd el e-puizeaztr actul mimetic foarte deVreme, in copilSrie, adicl iese din realitate printr-un ritual inv5Ft de la vdduva generalului Calomfir gi de aceea este capabil sd construiascd lumea prin spectacol: devine maestru al teatrului expe-

generald, actorul trdie$te arhetipal,

rimental,' apoi regizor de film,

prin intrupdri succesive, cdci, aqa cum afirmtr un personaj eliadesc,

pentru cd inlelege.cd rolul seu este de a transmite mesajtrl primit de la generdleasl prin parabole, sugestii, camuflat in spectacol. Congtient

,,el se identificS, pe r6nd, cu nenumirate existen[e umane gi sufer6,

sau nu, rolul sdu este de a salva o

gestualitate arhetipald, un model mitic, dar mai aledideea de libertate

individuald.

in mai multe

dintre povestirile sale fantastice, Eliade vorbeqte despre evadarea in jocul actoricesc sau in spectacol; actorul este liber, dar r1u in mod absolui. Limita sa este de a nu patea sd se roage ;i sd blesteme, adic5.de a nu

putea fiei individual (A).

ape. Eliberat de Lucifer gi izgonit de Dumnezeu, omul se afld, de fapt, in centrul lumii, acolo unde se deschide calea mdntuirii. Fiinta posradamicd ;i'a uitat sensul gi existenla paradiziacd, dar pdstreazl latent posibilitatea iegirii din uitare.

Intr-o naraliune fantasticd (LTG), Eliade imagine azd un elixir capabil

sd

declanqeze proeesul de a celulelor umane;

regenerare

a Eufrosinei presupune intoarcerea la perioada adamicS, dar . mesajul acestui experiment este unul mistic: eroina intruchipeaz5. trei vie1i, a;adar, calea de intoarcere la paradis este mAntuirea prin asumarea Sfintei intinerirea periodicd

ADAM Primul om, cel Qare a paradisul

;i

cunoscut

cdderea, se fixeazd

in

centrul lumii: Golgota, locul mitic

in

care

a'fost creat ;i

ingropat

Adam; ,,asfel, sdngele Mdntuitorului cade pe leasta lui Adam, inhumat chiar la picioarele crucii,

mdntuindu-I" (I\ER). Aceastd fixare, degi susfinutii aici pe eresuri cregtine, are rddicini mai ad0nci in conptiinta lui Eliade qi vine de la Nae Ionescu; in Curs de metafizicd,acesta spune cd omul se afld

la mijloc,

?ntre Dumnezeu qi diavol, pentru ci lui i s-a dat calea mdntuirii (ceea ce lui T ucifer i s-a refuzat) gi totodati pedeapsa de a-l

imita.pe creator, adicd de a crea prin suferint?i Intr-o legendd bogumilicd se spune cd Adam, dupl ce a pierdut paradisul, ;i-a. vddut sufletul diavolului, dar blrdmida pe care a fost inscris zapisul s-a dizolvat in

Treimi, insd sensul fiinfei rdmdne acelaqi, de a repeta destinul adamic - in5llare qi cddere. De aceea Eufrosina este. gase luni tinlrd gi qase . ,luni bdtranl. in lumea

normald, ea devine o aberalie, adicd un avertisment monstruos

-

devin una singurd,

o unitate

a

reconstitui destinul general al fiinlei printr-un singur prototip. Experimentul sdu duce la refacerea artificiald a omului paradisiac, dar qi la revelalia cd omul adarnic elte condamnat la dorinle devoratoare

gi la cddere; nefiind capabil

sd

inleleagtr sensul rrinitEtii divirie,

omul o imiti superficial: in urma tratamentului medical, cele trei paciente

-

Aglae, Frusinel gi Italia

sd

promoveze cre$terea cerealelor,si sd justifice gestul,liranului" (TIR, 308). Eliade cbreleazd speranta

erau regenerafi periodic, agadar intineriti, prin neoplasm; [...] dupd ce a intervenit pScatul originar, corpul omenesc a pierdut secretul regenerdrii periodice gi deci al tinerefii fdri bdtrdnele; iiLr de

moarte cu diferite ritualuri antice care pregltesc cregtinismul

din gregealtr creatorul. Eqecul intoarcerii la adamism este explicat asfel: ,,... in paradis, Adam gi Eva

atunci incoace, de c0te ori, printr-o bruscd ,si stranie anamnezS, corpul

incearcd sd, repete procesul, proliferarea oarbd a neoplasmtllui produce o tumoare malignd..." (LTG, III, 19). Simbolic, existenla

dubld

a Eufrosinei gi

,,dorin1a

oarbd" de a,gi poseda creatorul

sugereazd tocmai

aceastI

,,tumoare", aberalia creatd de cdtre

om

in intenlia lui de a

repetd

gestualitatea divinS.

(inilierea mithraicd, misterele qi care vedeau in

eleusine)

vegetatie (simbolul graului) un mesaj despre transcenderea fiin1ei; istoricul sintetizeazd ideqtificarea

omului cu regenerarea vegetalS printr-o metafor5 des vehiculatd in folclorul romdnesc: floarea cilmpului.

AJT]N

in trddiliile

rom6negti, preziua marilor sdrbdtori este aproape tot at6t de importantti ca gi s5rb5toarea

propriu-zis5, cdci

presupune

in preajma sacrului. Tocmai aclst presentiment al unei trairi de

AG,ARE(STMBOLTJRT)

Conotbazd sensul

omului dQ a invia dincolo . de

agteptare gi pregdtire, adicd situare

adresat doctorului Aurelian Tdtaru

pentru incercarea lui de

origine divers5, menite

i;i ucide

inseparabild: Frusinel, care

mortii qi

al

regenerdrii, ceea ce explici numeroasele haditii .legate de munca agricold, ea instrgi un rit:

.exceptie este indeaproape urmdrit de Eliade. Personajele sale tr5iesc

cu incordare

apropierea clipei

deoisive;'Pandele (din'19

t)

are

timp, benigne sau nocive; pentru cd

revelalia morfii individuale in ajunul Crdciunului; alt personaj, $tefan Viziru (NS), se pregete$te toati viala pentru o anume" noapte de S6nziene, iar in ajunul Anului Nou, conform unei credinfe

o activitate insolitd de primejdii [...]; pentru cd presupune o

De obiceij'personajele lui Eliade

serie de ceremonii, de structurd si

sunt iluminate cu pufin inainte de

,,nu numai pentru cd se irnplinegte

in trupul Mamei-Glia gi dezldntuie

fo4ele sacre ale vegetatiei, ci

$i

pentru cd implicd integrarea plugarului in anumite perioade de

este

romAnegti, pleacd sd-gi caute ursita.

n

aproape la toli alchimigtii apare ideea cd absoluhrl poate fi atins prin reunirea a doul mari experienle: nunta qi moartea. (vezi ;i

miracol, de experienfa decisivd sau ultimd.

NUNTA)

ALCHIMIST Iniliat in alchimie, adicd intr-o

Pentru Paracelsus, scopul alchimiei este de a zdmisli lumina;alt simbol

gtiinld de cunoaFtere oculte a lumii

prin descompunere completd

al armoniei. Eliade a studiat numeroase variante ale alchimiei, incepdnd cu

gi

recornpuneri subiectivi,mai exact,

prin Marea Operd,

alchimistul

cautd calea nemuririi; opera sa incepe prin despdr,tirea materiei primare (haosul) in anima (ca

arltichitatea asiaticd gi Pdni la alchimia cregtind gi a ajuns la

principiu activ) gi corpus (principiu pasiv); aceasta este prima fazd.- de

complicate de ardere a metalelor in

concluzia

cd toate

athanor, precum

oPeraliile

;i

celor doul principii (coniunctio) gi intruparea lui Filius Sapientiae,

combinaliile secrete de substante folosite in medicina alchimisti nu sunt decit reprezentdri intr-o alegorie

hermafrodinrl, mercurul transmutat,

ermeticd a confruntlrii dintre

aquaster; urmeazd aPoi reunirea

inchis in oul cosmic, adicl experienfa introvertirii

in

in yliaster.

in

Plan individual sensul creafiei generale; viafa evolueazd in doul faze majore - coagulare gi dizolvare, iar

inchis homunculus.plute;te, deschiz6nd drumul lui Faust gi lui Mefisto, care fac o fabuloasd cdlStorie

momentul armoniei supreme' il constituie intdlnirea dintre cele doud st5ri, moment numit simbolic

nuntd. alchimicd.

Aceastd

dinspre veacul luminilor

'

homunculus r eprezintA,,calendaful universgl", istoria generald.- In

acest caz, se Poate spune ci alchimiStul stdpaneste timPul.

un ritual, pentru c[ scopu! principal

Aceastl parte a oPerei goetheene a preocupat in mare misurd gi pe Nae lonescu, iar, prin el, iProafe pe to[i discipolii sbi. Eliade dd un

este acela de a crea fiin(a comPleti,

PhilosoPhorum

(Mercur) este reprezentat ln ou, la conjunclia soarel0i cu luna, adicl

in condiliile armoniei

sPre

lumea antichitdfii; pentru Goethe,

reconstituire a viefii nu este doar

de aceea Filius

acordd

homunculus-ului creat de alchimistul Wagner in athanor rolul de cdlduzd prin timp; fiola in care sti

Simbolic, practicile alchimiste sugereazd o cale de a in[elege nemurirea, reconstituind

Faust, Goethe

fiin1i

sens interesant alchimistului,

ideale;

'10

.venind in completarea viziunii lui Goethe, anume de ,,salvator frdfesc

.al naturii", capabil sd se ridice

congtientizeazd ctr rolul sdu este de a aduna'cdt mai muite mostre ale

civiliza,tiei umane, de

la limbile

deasupra timpului qi sd accelereze

moarte pdn[ la ultimele descoperiri

mersul istoriei. Gilbert Durand apreciazd in termeni elogiogi aceastd:viziune: ,,Eliade iqi dd limpede seama cd'aceste mituri ciclice gi operatorii, a ctrrof ilustrare e Marea . Operd, sunt prototipurile mitului progresist gi

Noe, o noul arc6, prin intennediul clreia supravietuitorii Apocalipsei si poattr reconstitui lumea distrusI. Dominic sintetrzeazd, lntreaga gdndire umand, ca sd pregdteasctr regenerarea, dupd ce el insugi

s,tiinfifice, pentru a intocmi, ca gi

revolujionar pentru care epoca de aur e maturizarea de la sf0rgitul veacurilor gi pe care tehnicile gi

trccuse prin disolulie

revolu,tiile o accelereazl."'

gi eroul din basmul Tinerele fdrd bdtrdnege... qi inlelege cd rostul

in cultura romin5, mai apare la D. Cantemir simbolul alchimistului arhitect subtil al istoriei. in Istoria

ieroglificd, Cantemir spune cd istoria lumii evolueaz6 dupd un plan general, o dati cu propriul ei creatorT dar existd oameni predestinali sd ,,indulceascl'l amdnuntele acestui plan, ceea ce poate modifica gi istoria. Eliade creeazl un personaj literar, Dominic Matei (diir Tinerefe...), care se ridicd deasupra timpului gi participd la salvarea omenirii; dupd

o viald anostd de profesor de provincie, in care incercase si memoreze cdt mai multe informalii

incepe s5-gi piardl memoria. in aceastd fazd de haos, asist6nd neputincios la propria-i disolulie spiritual5, accidental, suportd o muta[ie: intineregte gi capdtd o

memorie monstruoas5. Treptat,

recompunere.

gi

Stipin al timpului,

este.coplegit de dorul originilor, ca

universului este clddit pe misterul christic - moarte gi inviere. Alchimistul singur poate s[

yietii, cdci, simbolic, el'reunepte intr-un plan

intrevadd sensul

limitat ambele dimensiuni

ale

devenirii universale, adicd sintetizeazd sensul lumii, uneori cu putinla de a corecta amdnuntele.

ALJS

.

Selectai printr-o voin[5 divin4, predestinat sd aibd un rol in mersul istoriei universale, sau in existen{a individuald. Cel ales de Dumnezeu are, de reguld, rol eschatologic sau de mesager involuntar pentru realitatea imediatd. Adrian, Leana

GCO), Dominic

(Tinerete...),

Ieronim (Unif.) sunt hdrdzili sd devieze sau si indrume istoria prin

arttr, prin ritual, sau pregdtind salvarea (arca lui Dominic). Alesul este un erou solar, iar ,,hierofaniile

,solare au tendinla de a deveni privilegiul unor cercuri inchise, al

menfioneazl obli gativitatea eroului de a-gi aminti ceva ce s-a.petreout

ab oigine (MER); Adrian (CD)

i;i

arninte;te vag de o int6lnire ale

unei rninoritSli de aleqi" (IIR), de

cd|ei amdnunte il ajutd s6 se intoarce la inceputuri., (v.

aceea, din elite trebuie sd

MEI\{ORIE)

facl parte

*

misticii gi poelii gi nu filozofii ,,ultimii sosi,ti dintre alegi".

Alchimistul bste gi cgl care trdiegte' Cu

sentimentul obsesiv cd a fdcut o

qroare'($tefan din NS), sau cd a fost pedepsit (Gavrilescu drn La 1ig.), este vorba despre cel ce-gi trddeazd,

ursita i cdruia i

se

permite sd-;i intiiascd trddarea. in

nuvela Dayan, Eliade vorbegte despre necesitatea unei elite,

AMNEZIE AldtUri de somn, captivitate, be1ie,

ignoranf5, dorul originilor,

amnezia estii o metafor5 gnosticl a

mor[ii spirituale; dar ,,gnoza acordl viatd adevdratl, adlcd rdscumpdrare $i nemurire". Sufletul care se indreaptd spre materie, dorinci sd cunoascd

declangeze

pl5cerile trupului; iSi uitd identitatea, nu mai qtie despre

procesul de anamnezd a lumii si sI

fiinga lui etern5. Eliade porneqte de

forniate din matematicieni, poeti qi

mistici, capabili sI refacl civilizalia.

la Imnul Mdrgdritarului (Faptele Toma): un prinl pleacd in

lui

cauhrea perlei unice, dar cdnd

AMINTIRE

foarte aproape de ea,i;i pierde memoria - cade in amnezie - p6nd cdnd pirin{ii lui il readuc in via{a af15

Obligd obsesiv fiinp sE ia aminte la semnele destinului personal; unele amintiri nasc un blocaj ?n devenire (camera Samb1,din NS), altele; cele mai multe, produc anannneza, ca in Tinerefe..., unde Dominic Matei se hot?ird;te sd se

intoarcl in 'timpul .vieqii

sale

adevdrate privind fotografia casei pirintegti.'Amintirile fac parte din

Spiritul Universal gi sunt redate integral omului abia dupl moarte'

O{S); miturile

se

reintoarcerii

proprie,, prin

interrnediul amintirilor (Ist cred, II, 368).

Iegirea

din uitare (anamneza)

echivaleazd cu .descoperirea unui

principiu transcendental in. interiorul sinelui, iar aceastE revelafie constituie,,elementul

central al religiei

gncistice':.

Amnezia inseamnd scufundare in viafi qi este urmatd de anamnezE, declan$ati prin gesturile, cdntecele

sau cuvintele unul mesager. Procesul amnezie-+namnezd simbo-

adevdrului; gesturile, incantaliile speciale, cuvAntul ;i mai ales

lizeazil reintoarcerea la sine, la originile ildiyidrr4ls $i, prin

spectacolul declanEeazd anamneza;

gi

acesta eSte scopul tuturor artelor: sd reveleze dimehsiunea universald, adicd semnifica.tia spifituald a orii5rui obiect, sau gist, sau intAmpldri, oric6t ar fi ele de banale sau ordinare.* (19L,177)

Turnul Babel fiind o dovadl a amneziei (LTG). : Majoritateq

ANAI\{NEZA (v. AIyINEZIE,

personajelor eliadegti trec printr-un

MH\{ORIE)

. aceasta, recitnoa$terea' rddIcinilor

celeste ale fiingei. Ca gi Nae Ionescu, Eliade. consider5'amnezia pedeapsa capitald a fiin1ei cdzute incapabile sd-qi, aminteascd sensult Cdderii, povestea despre

goc amnezic ce Ie faeilitEazi intrarea in timpul universal , regdsirea unui trecut anulat,

ANDROGIN

Simbol al fiinlei

amdnarea unei experien,te decisive. tn rornanul 19 t, Pandele uitit un episod din via(a sa, deoarece .

int6mplarea il sperie; amnezia ia sfArgit in momentul in cre apar mesagerii (Lauriair qi Niculina), iar

el in,telege cd trebuie sd:repete,' adicd sd reia ritualic experien[a

Hermes, semn al devenirii prin sine

insugi

;i al oului cosmic, iar pentru hermeti;ti el este i ncreatul, viala. in

ratatd; sugestia acestui mister este 'datii de mitul liri Orfeu, care i-a inspirat lui Pandele o pieSd de teatru, cale de iegire din infern, pe care el a refuzat-o initial, preferdnd sd se ,,scufunde

formd purd. Eliade face o 'prezentare cpprihzdtoare a simbolului gi ii fixeazd semnificafa in coincidentia oppositorum,

in via$". O dati cu

ca dorinld a omului'de a se regXsi in Dumnezeu, de a reface totalitatea divin5. Impresionantii este metoda

revenirea memoriei, Pandele regSsegte gi drumul salvtrrii, al intoarcerii la Spiritul Universal.

de sintetizare a simbolului, dintr-tur

In destinul general, amnezia

material informativ imens: ,,1n Banchetul, Platon descria omul primitiv ca o fiin,td bisexuatd de

reprezinti cohdi{ia vielii profane, tulburati doar rareori de intuirea lumii universale; arta este unul

dintre mijloacele

complete,

androginul .se proiecteazd in nurneroase religii qi mitologii ca posibilitate a anul5rii limitei prin reunirea femininului cu mascuIinul; alchimigtii il asociau cu

ie intereseazi nostru este faptul cd in

formE sferi'cd. CeeA

in studiul

reveldrii

t3

l--

7'

speculatia metafiacd a

lui Platon,

la fel ca gi in teologia unui, Filon

din Alexandria, la neoplatonicieni

gi

teozofii

neopitagoreici,

ca gi la ermetigtii a c[ror sursd era Hermes Trisrneglstul sau Poimandres,

sau

la numeroqi gnostici cregtini,

perfecSunea umantr eia imaginattr

ca o unitate ftrrtr fisuri. De aldel, aceasta nu era decAt o reflexie a

perfecliunii divine,

a lntregului-

,

binele qi reul qi de aceea armonia nu se poate atinge decAt Prin refacerea unititii primordiale, prin reunirea contrariilor; din aceasttr

Dt BL[I)., intre care esenfial

poet.

OPFOSITORT'M)

Asclepios, gi nu numai Dumnezeu, ci ;i toate fiingele insuflelite gi vegetale..." (MA).

- Da, ln

gi $tefan refac unitatea primordiald in romanul NS, Ileana

povestirea UOI{, Eugen Cucoaneg cregte in in5lfime, iar monstruo-

zitatea declangeazd haosul

in

AI.IOMALIB

obsedat de un nume auzit cu puSn inainte, Gore (din Doutrsprezece...)' face socoteli virtuale in legifur{ cu

" precede

renagterea; semnele.degraddrii sunt pilozitatea

aberanti si afazia treptat instalati,

ctrutarea

COINCIDEIYIIA

'

ANIMAL Simbol al viefii instinctuale, animalul 6ste proiectat in numeroase sectoare simbolice ale existen[ei: Eliade vorbegte despre

animale totemice, idolatrizate pentru cI pun fiinla in legtrturh cu universul, cu firea ira,tionald sau

moarte, simbol al iegirii din timp gi din roata reincarnlrilor. Pe Eliade, insd, nu-l intereseazd simbolul in. sine, ci ideea de

dimpotrivd, pentru a le ciqtiga bunlvoinla. Animalele acvatice simbolizeazd fo4ele abisale,

audroginitate, respectiv, dualitatea lumii (chestiune c:ue face parte 9i dintre obsesiile culturale romd-

lunii sugereazl sensuri temporale. Unele animale sunt puse in legdturl cu na$terea lumii (Vi;nu

negti). ln scrierile sale,'revine frecvent ideea cd la originile

in adincul

oricdrui fenomen se afl6 deopotrivd

scoate pdm6ntul

terifiante gi monstr.uoase; le,sliarul

reincarnat in mistre[ uriag, coboard

apelor primordiale gi

in

lumind). ln

cu emotie impresia unui eveniment neldmurit gi profetic. Veronica vorbegte limbi pe care nu le inv5,tase niciodatii, Dominic intinereqte qi capdtl o

.personajul triiegte

ambele fele fiind ale animalitilii.

ce

ecualiei perfecte pentru cd nu e gi

(v. 9i

infirmitatea de la un ochi la altul, ascensorul in care se afld Adrian GCO; urcd pdnd la etajul 21, degi clddirea nu are decAt cinci etaje, iar

memorie fdrl limite CIIn€mF.J. Anomalia nu. este sesizat?i imediat; cel afectat pdstreazd o iluzorie leglturd cu realitatea, sufer[ un blocaj al ideilor; Gavrilescu pare

vdrii

$tefan, economist, doregte sd picteze (NS), iar Dayan' matema-

ticianul, egueazd

gi

animalitatea, ca indicii irle dizol-

-

timp Unu gi Intregul. Bucurdndu-se

Dumnezeu are ambele sexe?

prin intoarcere la naturd. in

este

in veci de fecunditatea celor doud sexe, el dd mereu na1tere Ia tot ceeea ce a avut inten;ia sd cd

garpele, pasdrea. Zoohermele care invadeazd fi inta anunti regenerarea

cel al fiintei ideale: savairt qi artist totodatd. Numeroase' personaje aspir{ la aceasttr dualitate: 7-alomit e poet gi botanist (LTG), Antirn

violoncelist gi entomolog (UnifJ,

Cum, Trismegiste, spui

mitologia romdneasc[: ariciul, '

idee se incheagd o serie de simboluri ale dualitltii (v, pi

Unu. in Discursul perfect, Hermes Trismegistul ii dezvlluie lui Asclepios cd Dumnezeu nu are nume, sau mai curilnd le are pe toate, deo4rece el este in acela;i

procreeze.

crealiile artistice Eliade introduce animale cu funclii bine definite in

Nae Ionescu definegte anomalia ca minune, rdtiicire qi alunecare de la lege'z; gi la Eliade dereglarea ordinii ,anunld o,,intiimplare" metafizic5, desfdqurattl sub imperiul emoliei,

trditd, iard nu congtientizatd ca experien{d. Multe dintre personajele lui Eliade recepteaz6 cu uimire anomaliile, apoi intrd intr-o stare de somnolenti si vrajI, pe care am putea-o numi amdgire. in I4 JiB.r Gavritescu af15 cu stupoare cd

biletul de tramvai nu mai este valabil de cAliva ani, c[ oamenii'pe care ii vdzuse cu cdteva ore in urmd nu mai existS, cI in. casa lui locuiegte altcineva, dar nu protesteazd qi nu disper6, ci se intoarce cu senindtate in locul .de unde: a inceput anomalia. Lui bayan (din D.) i se schimbd

afaceri pe care le-a ratat. Pentru

lumea normalS, anomalia este resimgiti ca un truc sau ca o ameninfare de care trebuie sd te aperi. lntinerirea lui Dominic sti,rnegte inilial interes $tiinlific, apoi el devine un monsffu, un vAnat gi este nevoit sd evadeze.

gi prin .aceasta seamdnd cu monstruozitatea; orice dereglare a ordinii acceptate deschide o cale spre Anomalia nu se repetl,

antinomiile lumii

cunoscute, semnaleazd hierofanii, dar cum sacralitatea nu poate fi receptati in normalitate, anomalia este fie trditil cu intensitate ;i incongtientd, fie urmdritl cu teamd gi agresivitate.

Eliade o considerd ca fiind inceputul haosului individual, care precede regenerarea fi in{ei.

l--

'7'

adAncul c5ruia zace via[a

eminesciand Cezara; Dorina traverseazd apa intr-o luntre gi se

nerevelatd (pdmdntul); credinla

refugiazd in insulS, corect6nd visul

APA

fericitd nepdsare pe noianuf

Element primordial, prezent cu aceastd semnificalie in aproape toate mitblogiile, este substanfa

ape,

nagterii gi a mo4ii: ,,... receptacul

folclorul romdnesc gi Eliade face

Cele doud personaje (Andronic

observalia cd legendele noastre au

Dorina) reg[sesc paradisul intr-o noul ordine a lumii, dupd ce se

al

tuturor ,gErmenilor, apele

simbolizeazd substan{a prirnordiald, din care toate formele se nasc qi in care toate se reintorc, prin regresiune sau prin cataclism. Ele au fost Ia inceput, ele revin la incheierea oricdrui ciclu istoric sau cosmic; ele vor exista neincetat degi niciodatd singure, pentru cd apele sunt intotdeauna germinative, cuprinzdnd in unitatea lor non-fragmentarl Yi'rtualiHtile

in

de

na;terii din ape existd gi in rlddcini orientale. in De ,a 7AL prezintd o poveste cu influenle bogumilice (preluatd dupd N. Cartpjan). l,a inceput, inainte ca lumea sd fie creatS, Dumnezeu .si

premonitoriu, evitdnd moartea.

purificl in apa lacului; iubirea gi ea o

formd de regenerare

a

gi

este

fiin,tei.

Simboiul apei care vindecd gi intineregte apare in LTG, unde A. Tdtaru igi trateazd pacientele cu.un

Satana se plimbau peste intinderea de ape. Dumnezeu l-a trimis pe

elixir incolor despre

Satan in addncul mdrii de unde a adus sdminla de plmdnt.

cd este luat de Ia f6ntAna tinerelii. Nuvela D. propune sdnsul oracular

Semn

al oricdrui inceput, apa

are

carel

le

spune

s,i spiritualizant al apei,

prin

virtugi sacre: intineregte, vindecd

transfigurarea unui simbol de basm.

tuturor formelor. in cosmogonie, in mit, in ritual; in iconografie, apele indeplinesc acieagi funcfie-, oricare

miraculos, ilumineazd spiritual fiinta. in nuvela Pe str. M., Eliade creeazd un personaj (Iozi) care

Peisonajul trebuie sd aleagl izvorul cel'bun, cu apd vie, dar el este deja iniliat gi ,stie cd doar-qel din dreapta

ar fi

evadeazd

structuTa ansamblurilor culturale in care s-ar gdsi: ele precedonce formd gi suportdoice crea1ie." (Tm" 183) AvAnd funclii germinative gi purificatoare, apa sintetizbazd

din realitatea

opresiv6, scufunddndu-se in. apa unei pegteri gi se rdspAndegte zvonul ci zi trecut

in lumea cealalt5; aici

sensul inceputului gi al regenerdrii

apa delimiteaz[, un spaliu infestat (de cornunism) gi din care nu se poate iegi d6cAt prin intoarcere ab initio,

prin dizolvare; ablutiunile, botezul, potopul, desc6ntecele ca. apd

prin disolulie ;i renaqtere. Hassului i se poate pune capdt prin crea{ig,

neinceputd

au sensul gtergerii riut{tilor de tot felul, a istoriei insdqi. Datoritd valorilor germinative, apa este asociatd feminitdtii gi lunii - mlsurh a timptlui. Eliade discutd o serie dd mituri cosmologice in care apa apare ca matrice a lumii; in

iar orice crea,tie este precedat5 de

pdcatelor,

up{ae

mitologia indian5, zeul plutegte in

paradiziacl amlnte$e de nuvela

aceea Cocoane$ (UOM),

devenit monstruozitate terifianti, simte instinctual chemarea apelor gi se indreaptd spre mare, unde dispare pentru ochii

este benefic. Dup6'ce bea, este strdluminat, capdtd acces la memoria general5, toate mislerele i

se dezvlluie (pentru scurt timp), $tie limbi necunoscute Si i+i

regdsegte avatarurile anterioare existen{ei prezente. Aici izvorul se

aflE

in grldina

paradisului gi-i

lui Dayan puteri vizionare, cdci, dupdcum remarcd Eliade (in TIR), toate oracolele se afld l6ngE conferd

apei care inconjoarl .i

16:

insula

gi marcheazd un centru. Eliade acordii o atende .speciald acestui simbol care face legdtura intre cer

qi pdmAnt; sintetizdnd numeroase credin[e, ritualuri ,si mituri, Eliade

ca imagine cosmosului, teofanie

definegte arborele reflectatd

a

universald, simbol al vie1ii,. al fecunditdtii inepuizabile, centrul lumii, suport' al universului, receptacul al sufletelor str{moqilor, semn al reinvierii etc. Interesantii este asocierea arborelui cu simbolul crucii cregtine; el porne$te de la o legendl in care se spuqe cd Seth a primit trei seminfe

din pomul cunoa;terii (din rai), din care au cresbut tiei arbori qi din ei a fost fdcut?i Crucea Mdntuitorului.

Tot aici

amintegte

gi

romapul

bizantin de circulatie romdneascd Varlaam gi loasaf , in care pomul viefii este considerat crucea cu gapte trepte. Crucea are pentru cre$tini sensul de axis mundi,ca gi

in credinlele arhaice, p€ntru cd ea este reazemul lumii gi scara spre Dumnezeu, sau cum spune Firmicus Maternus arborele

quapropter lignum crucis coeli

sustinet machinam,

ape.

regenerative

oamenilor. in romanul $., imaginea

reprezintd forma iniliald a haosului

teftae

ftndamenta corroborat; adfi xos sibi homines ducit ad vitam - pentru cd

ARBORE Simbol al vielii

elementaqp, crescut din apele de la inceputul lumii, sau

lemnul crucii susline edificiul cerului, consolideazd temelia pdmilntului, ii readuce Ia via{d pe

din buricul unui zeu, arborele

toamenii crucificaii (TIR,, 275).

.

l--

'7*

Sensul generic al arborelui rdmAne devenirea, vegnica si misterioasa evolu,tie gi in aceastii accepfe apare

gi in proza lui Eliade; de pild6 in Tinere(e..., simbolul este ilustrat de

stejarul trdsnit in seara iomemorlrii centenarului lui Sean Bran.

Povestea reprezintd

pentru care pregdtea arca

Dominic, cel pentru Apocalips5, un semn cd misiunea

lui va fi folositoare; din

copacul carbonizat,rlsar,,cAteva timide ramuri verzi", sugestie a reclSdirii Iumii dupd ce istoria va fi $tearsA:

prin informaliile culese ;i

stocate de Dominic, omenirea o va putea lua de la cap6t. intr-o altI narafiune, arborele este figurat ca centru gi scard cltre cer; Andronic (din $.). urcl pe ramurile unui

copac bdtrAn ca sh vadS

de deasupra pddurea q\ este coplegit de

emo[ia singurdtdgii a

Simpla contempla[ie

cosmice. arborelui

melancolizea zd frintp,, cdci

ii

evocd

sensul devenlrii universale. (la fg.) e cuprins ,,de o,infinitd t7@" privind nucii Gavrilescu

me;tegugarii, aurul qi toate averile, adicd valorile lumii sale, ceea'ce propune o renovaie a lumii, o

reeditare a vechii lumi $i a aceloragi valori. Biblicul Noe salveazd. doar sdmAnla vielii, cdci cregtinismul propune o lume nou5, clSditi pe alte principii gi cu un alt sistem de valori. Eliade imagineazd o arcd in care sunt pdstrate valorile

spirituale, mostre ale gAndirii umane, colectate de o memorie colosald, cea a lui Dominic Matei (din Tinere[e...). Aceastti arcd va deveni secretul lumii, Graalul pe

farmei absolute a clrei magie

originard a fiin1ei .si de modul ei

edte

lumii". Eliade gOndirii urmdregte schema 'ascunse generale, in raditii, transfigurarea

propriu de a recepta lumea gi pot fi numite arhetipuri, modele exemplare, forme pure ale logosului pe

qimboluri conservate de-a lungul gi dezvdluie modelele anistorice ale fiingei; I..P. Culianu, in monografia dedicati lui Eliade, lanseazd ideea cd istoricul religiilor a reunit doul sensuri in no,tiunea de arhetip: ,,arhetip ca o

care s-au clddit de.a

in pofida istoriei si

categorie preformativd

lungul timpului numeroase tradilii, mituri,

atitudini, superstilii, modele de viafd, adicd intregul 'sistem de valori ale lurrii noastre; in acest sens, A. Marino considerd cI arhetipul este pentru

Eliade

o

incongtieqtul colectiv 9i arhetipul

ca model formativ precosrric gi cosmic, adicl o categorie, dacd nu

tradusd Cdt privegte termenul de arhetip, se'

oamenii eliberali de istorie, condamnafi la amnezie, dar purifica{i prin moartea colectiv5. Este evident cd noua lume presupune o infinitate de Vafante,' cdci formele arhetipale conservate

in arca lui Dominic con[in germenele cosmosului

gi

putin[a

transfigurdrii, adicd logosul revelator. in povestirea la

alte dimensiuni, guvernat

memoria colectiv5. insdgi opera lui Eliade reprezint5 o astfel de arc5, prin extraordinara strddanie de a sintetiza sensul vielii in arhetipuri,

arca sa rudele, prietenii 'gi

savarsrrea nuntu ih moarte etc. Toate aceste g6nduri tin de natura

gdsi

Reprezintd recipientul salvdrii,

Utnapiqtim,

reprezint5 ,,nucleul formulei sau

supravie{uitorii Apoc,alipsei, adicd

care il vor cduta gi

ARCA

Iui Ghilgame;,

ideea renaqterilor ciclice -, eliminarea contrariilor prin

structurl care nu mai poate fi

ligdncilor.

supraviefuitorul potopului, agazl in

lntr-o frumoasd definilie a lui Sergiu Al-George', arhetipul

din

umb[a..., arca, in sensul de salvare colectivS, este identificatd cu drumul evaddrii cdtre un spa{iu cu

simbolizeazd principiul conservdrii gi regenerdrii fiin1elor. in Poemul

ARIIEIIP

in

de

simbolurile coinune tuturor religiilor qi tuturor revelatiilor-

de alt fel, ontologicd."o Mai ales in T-IR, Eliade recompune

schema logosului uman, stabilind cd fiinta opresatS'de ideea mo4ii, cauti solulia nemuririi, pundndu-se in leglturl cu macrocosmosul, in

centrul lumii, aspir6nd

la

rtigenerare, prin eliberarea de legile istorice, dar mai ales incercdnd sd

pare cd istoricul l-a preluat de la Jung, atribuindu-i alte dimensiuni

antropologice, cdci despre 'o influenti de confinut nu se poate vorbi, de vreme ce l-a anticipat in multe'direclii. Culianu chiar il considerd pe Eliade ,,precursor indiscutabil qi genial" al lui Jung, in studiul alchimiei.

impace extremele existen[ei na$terea gi moartea; de aici se nasc

ARICI

o serie de formule esenliale ale vielii, cum ar fi consacrarea spatiului prin construclia care repetl simbolic crealia divin[,

Simbol ntrscut, probabil in spa{iul iranian, apare in mai multe legende romdnqti, corRentate gi de Eliade, ca sfdtuitor al lui Dumnezeu, de(indtor al secretelor universale ;i animal iu rol important in naqterea lumii. intr-o legendd (pe care o comenteaz6 gi L. Blaga), se spune

punerea lunii in directii relafie cu timpul normat gi cu moaitea,

-dorinla

inloarcerii Ia originile pure - 9i de aici

gi eliberate de timp

cd pentru a regdsi echilibrul dintre pdmdnt gi apd, Dumnezeu a cerut

metafizician, este

e cel mai complicat, numai aceastl

difuzatd prin cdntecului, re{inutd

sfatul ariciului; Eliade

apare gi la Nae Ionescu, pentru care

muncd te confiscd definitiv. Numai actul crealiei iti cete aceastd

jerf5..." (NS, I,3l) Scrierea in prozd presupune

descifral mesajul ei este secret

redd

povestea,ln mai multe variante in

De la ZaL,

consider.And

,cd

este

;vorba despre un mit de circulalie

populard, ilustrativ

pentru

- qi in orientale -,

spiritualitatea romdneascd

parte,

a Europei

deoarece propune imaginea unui Dumnezeu bolnav de singurdtate, ,distrat, obosit gi ?n cele din urm[ inc.apabil sd desivdrgeasc[ crea{ia numai. cu propriile lui mijloace"

(De la 7a7., 97).1n aceastd

stare

indeplrtatd 9i tristd se afld personajul din NS, un alter-ego al autorului, care trdieqte cu presentimentul creafiei: are un impuls inexplicabil spre pictur5,

reconstituie sensul existen{ei din

semne

gi fragmente izolate. in

fiinld magicd prin indeletnicirile sale; ideea poezia

gi

metafiziCa reprezentau

anomalii sublime gi magice.

in

concep[ie aristotelicd, arta inseamnl 'realititii), 'mr'meJsis " (imitalia adicd joc. Eliade acordd artei rol ritualic _si prin aceasta ea devine um spatiu al libertdtii individuale. Personajele sale sunt poeti muzicieni, scriitori, pictori, dar mai ales actori; Ciru Partenie din NS Este un,scriitor de succes,

Iipsit de emo[ii estetice, dar care nimeregte subiecte ce transmit experien[e capitale. El a iegit din timpul normat, dar nu-gi inlelege rolul pentru cd ii lipsegte intuilia misticd, toate em-oliile sale sunt transferate in mod paradoxal unui dublu al sdn, $tefan Viziru; gi unul

legdturi cu acest personaj, apare simbolul in disculie.'gtefan are obsesia cd nu a gdsit calea de' comunicare cu ariciul, pe care il

altul iqi rateazi tr5irea, deoarece lumi artificiale in timpul individual. Despre arta scriitoriceascS, un

co4siderd singurul sfdtuitor posibil gi delinXtorul unui secret absolut. Personajul din NS este un creator obosit ;i Eliade introduce o serie de sugestii in sensul acesta. intre care povestea despre ariciul, cdruia nu a gtiut sd-i vorbeascl gi care evocd sensul legendei de mai sus,

personaj afirmd: ,,Scrisul

ARTIST

AlXturi

de

matematician

qi

;i

creeazd.

te

confiscd pe dinl5untru, te impiedicd sI trdiegti. Nu orice

;i

igi uitd

acest

.motiv, majoritatea prozatorilor din opera lui Eliade igi incheie via(a cu o crea{ie dramaturgicd. Maestrul

Pandele,

din 19 L,

reglsegte in

iar prin

el

are

niilor posibile gi incontrolabile. Egor, pictorul din DCh, alunecd intr-un mister pe cdt de terifiant pe atdt de seducdtor, dupd ce igi abandonase gevaletul in iarbd. Pictura ofertr o imediati suprapu: nere a imaginii sublimate peste imaginea lu4ii gi o mai brutali

teatru atet propria-i tinerele, cht qi

calea anamnezei;

viaga individualS,

doar congtiinfd culturald. intoarcerea la realitate a artistului este dificilX, presupune un spaliu de trecere, situat in marginea sacralitiilii, in universul hierofa-

un ritual de ve;nicd

a universului; din

de gi

tocmai prin aceasta inciti spiritul la cunoaqte;e gi eliberare'(v. gi POEZIE). Adriap, poetul din lCD,

prin taina cititului, in timp ce teatrul ofer5, pe l6ngd pldcerea unui jgc irepetabil in planul recreare

memoria

generald, dar imposibil

construc{ie, in limitele credibilului, .precum gi reprezentare individualS,

receptirii.

intermediul

in

ea,

ritualul trecerii gi recuperarea unei experien,te ratate. Ciru Partenie, scriitor dg succes (NS), scrie inainte de moarte. o piesd de teatru

eliberare a pornirilor creatoare; $tefan (NS) picteazd mai multe

intitulatd Piveghiul,titlu simbolic, care el singur constituie mesajul capital pentru dublul s6u 1$tefan). Manuscrisul se pierde, dar nu are nici o imporran@, de vreme ce tema operei este cunoscuti; ideea apare qi in altd nara{iune, in care

tablouri pe aceeagi pdnzd,, sugestie a propriului destin ascuns in umbra lui Partenie. Chiar dacl pictura sa nu are valoare artisticS, el face din actul picturii un mod de eliberare gi

de renovare

a

fiin{ei

lui:

muncd te confiscl pe dinlduntru. Poli inc{rca o vagonet5 cu cdrbuni sau poli selnna hdrtii admi-

scriitorul refuz[ sd-gi mai scrie piesa, dupd ce i se cere s5-qi expund proiectul gi mai ales

intinereste.

simbolurile pe care le va crea (A).

adreseazd zeilor, iar pentru cel care

nu l-a gdsit incl pe Dumnezeu,

singurul care conteazd, i1i apa4ine,

Numai munca sdvdrgitd intru

intre arte, poezia ocupd un loc privilegiat, este un reflex al indumnezeirii, iar poetul - o fiinp

implinirea unei vocagii,,si in primul rdnd scrisul, pentru cd procesul lui

textele religioase, poezia

nistrative qi mintea ifi aleargd liberd. Tiinpul dumitale interior,

Alt artist, muzicianuL Antim (Unif.) descoper[ cd arta .se

gi

actul sublimdrii devine ritual tragic al singurdt5(ii. Caracterul catartic al artei nu este. limitat la

este

accepfiunea aristotelicS; purifi-

cu acces la lumea generald. Ca

i

i 21

l--

ry

carea prin intermediul actului creator inseamn[ regdsirea fiinlei

invdfEtorul FdrAmd (din Pe str. M) nu suportli ascensorul, el prefertr sd

eteme. Maria-Daria, tot rnuzician5,

urce.pe scdri, cdci lumea

considei[ cI trdirea arristicd elibereazd fiinla astrald din

sa

spirituald'e compusd din istorii de demult, care conlin fiecare dintre ele o parte a secretului general.

universul limitat al omului profan: ,,... fiecare om are in el un inger, nu

Labirintul de povestiri se cere explorat cu atenlie, iar rolul

ci geme inchis in

ingerul pdzitor,

?ngerul care intunecimile sufletului fiecdruia dintre'noi, qi pe care arareori, numai rareori, izbutim sd-l descdtuglm, sd-l l5sdm liber s5-gi ia zborul, sd se inalle, gi atungi, o dgti cu,el, se purificd gi se

povestitorului este de a gtrsi calea

evadlrii, adicl de a urca scara spre etemitate. C6nd FEu0md e inchis

intr-un

lift (la Securitate),

pierde

controlul asupra realitilii, nu mai gtie cAte etaje urctr sau coboar5,

inalfd $i sufletul nostru'l (Unif.,

deoarece nu este pregdtit sI creeze,

267).

sau sd renoveze lumea,'el nu e

Artistul are privilegiul iegirii din Iumen, pentru cd ritualul artistic irnitE zidirea lumii qi gestul divin;

decdt o parte a memoriei colective,

plstrdtorul gi martorul unei istorii ucise. Adrian

GO),

poet amnezic,

face o cdl5torie fabuloasl in ascensorul unui hotel Ei, degi

aldturi de matematician, artistul are gansa detagdrii ;i receptivitate la mesajul universal. Doar rnetafizicianul este mai presus de el.

cl5direa nu are.decht cinci niveluri,

el

ajunge la etajul 21, cifrd, a crdaliei ritualice, act de imitare a creatiei divine; Ia ultimul etaj, nu existd, insi, dec6t drumul

AS(ENSOR Metaforl a antinomiei inalt/adinc, simbol al inllldrii gi al coborArii,

cobordrii. Revelalia sa este transpusd intr-o binecunoscutd

ascensorul comportd aceeagi semnificalie ca gi scara, semn al trecerii de la un mod de a fi la altul (S). Eliade studiazE numeroase

formuld gnostic* a urca si a cobori este acela;i lucru. Fraza revine obsesiv, genereazd conexiuni de idei ;i declangeazl in cele din urmi anamneza: Adrian nu agazd ideea

simboluri ascensionale gi observd

cd toate evoc5 imagini ale ilumindrii, iar lumina ;i puterea sunt sinonime; inaltul este inaccesibil omului, el aparfine fiinlelor supraumane (IR).

intr-un context filozofic m.odem, nu se gdndegte nici Ia Paracelsus, nici la gnostici, ci la Heraclit, pe care qtie cu siguran{i cd l-a citit, deqi nu-gi mai aminteste cdnd:

,

22

,,Heraclit afirmd.cd drumul in

sus Si

?njos sunt, de fapt, unul ;i acela;i Iucru. Evident, citisem ,si eu, ca

toat6 lumea, fragmentele lui Heraclit, dar cdnd? in prima

tinerele.

$i vI

asigur

c[

ieri,

alaltiiieri, nu ag fi putut sd reproduc fragmentul, qi poate nici nu mi-aq

fi

amintit cd Heraclit a spus aga ceva." (lCD, 197) Viziunea asupra lumii ca devenire qi trecere nu reprezint6 pentru poet o revelalie de ordin metafizic, ci este un reflex

al

memoriei generale, cdcil

aga

cum explicd el, poenrl nu are decdt memorie cultural5; existenfa personald a fost, aboliti printr-un

$oc amnezic (un accident automobil), iar cdldtoria

antinomice qi a paradoxului gsenlial: reunirea contrariilor. Metaforic, starea se traduce prin ideea de zbor gi ame,teald; indllarea

gi coborArea personajului imitd pulsaliile fiinfirii, iar repetarea ciclicd inaugureazd hipnoza, ca mijloc de regdsire a fiin1ei eterice, care igi ignord limitele terestre. Simbol al unei singure realitSli, ascensorul sugereazd cd intre viafi gi moarte ,nu existd diferenl5.

;i al mo4ii este in tot ceea ce existd;

Sensul naSterii

confinut

fiecare element al vielii poartti in

sine mesajul devenirii

de

cu

nimeni nu-l mai $tie),,,ii pldcea sI

ii

determinl amintiri care lin de fiinla sa generall, de aceea se regiseqte in prototipul lui

atlrma el, on

Orfeu, adicd la

(tCD,2C/)

ascensorul

prin

coincidentia oppositorum. De aceea, pictorului (al c5rui nume

inceputul

inceputurilor, acolo unde se frxeazd poezia, dar gi originea antinomiilor. Ascensiunea gi

se

plimbe cu ascensorul. Penffu cd, spur Jos,

on spur

sus,

ori urci, ori cobori este totuna."

BALEhIA

gi

cobordrea reunesc sensul vielii gi al

Univers inchis, pegterd

mor[ii, aspecte similare in planul

totodatil, simbol al limitelor ce pot depdqite. Asociati mirului lui Iona, .balena este qi un semn al devenirii, sau cum spune Gu6non, un punct de rdscruce: ,,Iona;;e af15 intr-o perioadl intermediard, intre doud gt6ri sau doud modalitifi de existen(ii'.u

unicei realit5li care este devenirea, sau nestatomipia desdvfu;itd

termeni heraclitieni'' De

-

in

aceea gi

cAnd poetul se intreabl, ca

Dionis, eroul eminescian, dacd nu cumva este mort,I-eana

ii rlspunde

indirect cd doar se afld de prea curAnd in paza ingerului Morlii. Ignorarea timpului normat face

posibil5 receptarea

.unit5lii

h5u

fi

Animalele acvatice sunt pdtrunse de forla sacrd a abisului ;i poartd in ele sensul vieyii

pin

armonioasd

l-n

v-

unduire CIm.). Un personaj eliadesc ($tefan Viziru, din NS)

balena se asociazd simbolic bdrcii.

(v. DIJBLU)

compard viafa cu burfa r4istuitoare a balenei. Ser,rtimentul de derutd gi

nemullumire, imposibilitatea de a se elibera de sub teroarea, timpului

ll oezvalule lmagrnea uner 'inchisori, in care distrugerea mistuirea - nici mdcar nu este

"perceptibild. Personajul

cautd

iegirpa din burta balenei, iar atunci

cdnd reuqegte sd iasl

in

lumind realizeazd cd, de fapt, existau mai

multe ieqiri

;i ci

labirintul in care

se rdtdcise nu era un spa(iu devorator, ci un ou, a clrui coajd o spdrsese intdmpl5tor. in IS, Eliade comenteazd asdel simbolul oului spart: ,,a .sparge inveli;ul inseamnS, in parabola lui Buddha, a desfiin6a

BARCA Simbolizdnd bucuria

plutirii

gi

teama scufund5rii, barca e consideratli, in majoritatea. credin[elor,

vehicul al vielii qi al mo4ii; ln proza lui Eliade apare imaginea

b[rcii rdsturnate, cavzd a inecului sau a regenerSrii spjrifuale. Andronic ($), personaj straniu gi fascinant, a trdit sentimentul inecului, clci barca in care se afla s-a rdsturnat, iar,prietenul sdu a murit. Episodul e reluat ,si in NS,

unde $tefan Viziru are experienfE,

fixati in

aceeagi

intimitatea

mo4ii. Ambele personaje

sunt

iluminate pentru cd au participat"

transcende at6t Spaliul cosmic, cdt

capital5 (moartea), intuiesc sensul instabilitStii pi se elibereazl de teroarea

adicl

qi 'Timpul

ciclicl'. (97) Stefan Viziru iese in lumind gi se -detageazd de destinul individual, iar in final el descoperl sensul

devenirii prin moarte. La indivizii aleqi, captivitatea in interiorul unui monstru,,constituie sindromul yoca{iei 1or miitice" (MVM), iar lui $tefan ii indicd un proces de

regenerare spirituald, prin 'depd;irea dublului. (Partenie), precum qi prin revelagia mo4ii. Iesirea din burta balenei inseamnd renagtere gi desfiinlare a normei

temporale. Sugestie

plute$te

a oului

ce

pe apele primordiale,

stdpdni'r

involuntar la 'taina

morlii. Barca in care plutegte .Dorina ($) ajunge la insuld inainte de rdsdritul soarelui, pentru cI ea gi-a invins tema fald de ;arpe. ln

mitologia egipteanS,

$arpele Apophis -intrupare a zeului Seth -

ameninli bdrcile pe care plutesc sufletele celor mor{i, iar eliberarea

definitivd se produce dgar cdnd sufletul ajunge sub imperiul luminii solare. De aceea Andronic este abatut, ingdndurat si trist la aparilia soarelui, cdci atunci redevine garpe. Drumul Dorinei

(A;

88). inainte de a face

.wdji, Andronic bea vin ;,cu sete, lacom, inghilind parcd in somn", pentru a se reintegra in lumea

timpul mitic, acolo unde se afl5

a

sarysdra, roata existenfelor,

spre insuld, in barca indicatl in vis, ca vehicul sigur, reprezinti o probd care abole.ste blestemul proferat in

rdddcinile destinului ei. Ea ajunge pe insula adamicd gi incheie astfel un ciclu al devenirii perSonale, prin

oamenilor ($.).

ritualul moarte-nunti. Pentru ea, barca este - aga cum spune un personaj - un ,,cuib", un spafiu

BIBLIOIECA

ln

sens cregtin, barca este vehicul al salvdrii si al mdntuirii.

iniliere. G. Durand consider5 cartea un recipient sacru (ca qi

BEIE/BATmJRA

Graalul). La Eliade, simbolul apare cel mai bine reprezentat in nuvela SDH ; este vorba despre biblioteca lui Zerlendi - un savant indianist care ar fi fdcut gelos pe un Roth,

Labirint spiritual gi loc

de

recluziune intelectuald, biblioteca

presupune intimitate, sqcret'

ocrotitor gi de rena;tere.

Mimeazl detagarea de lumea fizic5 gi anticipd bulversarea spiritului de

Jacobi sau Sylvain

dinaintea oricirei regeperdri; Gore

in alti

gi

Ldvi.

o

Descrierea este fdcutE in manier[ romantic[: ,,C6nd s-a deschis uqa masivd .de stejar, am rdmas

invdfdtorul Gheorghe Vasile intuiegte vag ratarea gi resimte incert intoarcerea la rudimentar

inmlrmurit, in prag. Eia uqa din acele oddi luminoase, care 'se gdsesc rar chiar in cele mai bogate case din veacul trecut. t...1 O galerie de lemn inconjura o bund parte din bibliqtecd. Erau, poate,

@ounsprezece...) alunecl

dimensiune a timpului dupd ce bea

carafd de vin. Coana Viorica, pentru cI gi-a pierduJ condilia sociald, igi grdbe;te incogtient , viafa, cdci ea bea ca sd uite, iar

(NS). Oamenii care beau noaptea

treizeci"de mii de

in cdrciumi sunt pregdtigi pentru inilierea orficd GCPI. Ei !;i

majoritatea legate in piele, din cele

volume,

mai diverse ramuri ale culturii:

manifestd amnezia generall .in perioade de restriqte istoricd: ,,secole sau milenii nu se int6mpld nimic in lumea spiritului, nu se

medicinS, istorie, religie, cdldtorii,

ocultism, indianisticS.* (223) Prezentare continud cu detalii de volume gi autori: cA(i de cdldtorii, multe despre India, chiar gi unele

creeazd nimic, dar istoria continud, oamenii beau gi petrec ca sd uite, . .. .^1 ^ iar stdpdnii sp6nzurd ca sd rdmdnd

de farsori precum Louis Jaccolliot), ceea ce nevaloroase (scrise

25

l--

T-.

dovedea interesul lui' Zerlendi pentru acest capitol; majoritatea sunt insd tomuri serioase, ilustrAnd

o culturd temeinic5, gi. anumi:

-

gi aceasta compleGi, ce-i drept

diri volume de

gramatici de limb{ sanscriti, sau ,,enormul tratat ai lui Medhaditi asupra Legilor lui Manu".

cur6nd.

Biblioteca confine nu numai semne despre proprietar, dar dd informalii

BISERICA

gi despre povestitor, care inilial este emotionat de solemnitatea inc5perii, inundati de lumina de toamn5, iar mai t6rziu, dup6 ce rtrsfoiegte volumele, cap5td un sentiment de admiralie Profundd: ,,nu lipsea nici un autor important". Constatarea introduce in poveste, cdci secretul doctorului este tocmai experienla completd, pe care

naratorul

o descoperl treptat

$i

int6mpldtor. De policandrele din

bibliotecd atarnau nenumdrate vArfuri de sdgeli, semne ale imprevizibilelor drumuri din labirint. Ca orice bibliotectr, gi aceasta confine un manuscris ascrins - un jurnal scris in alfabet sanscrit. Dupd ce misterul' este revelat, biblioteca dispare gi o dati cu ea dispare pi lumea lui Zerlendi,

-

popularizare a $tiintei, anticipAnd era proletcultistd, ce avea sd vipl foarte

pi dezvoltl simbolic Spagiu consacrat

teofanic, sensurile

feminitdlii germinative: mireastr, mam5. Ca orice centru, biserica include semnificalia Genezei gi prin aceasta valoarea inceputului. in nuvela O fotografie..., se produce miracolul vindec[rii gi al intineririi Theclei, in, ciuda faptului cd taumaturgul (Martin) este un impostor. Dumitru, personajul principal al nara{iunii, pdtrunde int6mpldtor in spaliul indumnezeit,

aducdnd

cu el o fotografie

de

tinere{e a Jheclei, adicd un simbol

al

iar miracolul se int6mpld pentru cd biserica se nume$te a Milntuirii, nume anamnezei,

simbolic, pqntru a cdrui inlelegere trebuit .doi ani.

lui Martin i-au

Templul face posibilI cobordrea

stinge...). Un alt sens are biblioteca

naiv5, idolatrl gi van5. Adrian 6CO) ajunge la ultimul etaj

Vasile (NS). Fiin$

lui Gh.

mediocr5,

invdfStorul vinde manuscrise

qi

obiecte rare din colecfia rafinatului Antim, pentru a-qi face o biblioteci

pustiu ,si ocolit de lume, cele doud femei nu-i pot oferi lui Adrian dec6t

revelaliilor mistice: Gavrilescu (La

s-o aleagtr; aSi cd el preferd

(tema e traEti $j in romanul Lumina ce se

lui

geotipul bucure$tean, mitologiz6nd locuri intrate in congtiinla generald.

Pidurea Blneasa este loc

al hotelului,

acolo unde nu mai

venea nimeni, gi int6lnegte doul femei; una este vdduvl - la Vedova lui Dante, adicd biseriba romano-

al

igi incheie experiefr'fiE, JigJ duc'6ndu-gi mireasa in pldurea verde

cheile de la o an exd,pe care ar trebui

diYinitdtii, atunci c6nd .fiinla pdstreazd in sine sensurile inceputului, printr-o credingd

ba chiar gi amintirea

catolicd -, iar cealaltd o fostd cilugnrip. Abandonate la etajul 21,

sd

coboare. Experienta poetului depd;egte spaliul bisericii qi dimensiunile mdntuirii, cdci el reface destinul fiingei (moarte/

a mo4ii gi tot la Bdneasa, $tefan

inviere) in timpul vie$i sale profane.

Zerlendt

(NS) are viziunea propriului sfdrEit,

tot o nunti mioritic5. Descoperirea liberte$i absolute, clltrtoria lui

in Shambala_l$[

ur"

loc in centrul BucureEtilor.

tradilionale, plasate intrlo

Pentru Eliade, Bucure,stiul nu este doar oragul natal, ci gi centrul sdu, universul in care cerul gi pdmdntul se intAlnesc, un Combray in care nu numai timpul este recuperat, ci gi arhetipul fiin1ei sale eterne, cum, de aldel, chiar mdrturisegte: ,,Oride loc natal constituie o geografie sacrd. Pentru cei care l-au pdrdsit, oraqul copildriei gi adolescenlei devine, totdeauna, un orag mitic.

dimensiune mitic[: ,,Este altA fald a

Bucuregtiul este pentru mine,

L. Caragiale. Impresia este, in Momente Si schi{e, de agitalie

centrul unei mitologii inepuizabile. Numai strdbAtand aceasti mitologie, am ajuns sd cunosc bdevdrata lui istorie. $i, poate, propria mea istorie..."8 El numegte

BUCURE$Tr

Spaliul prozei eliadesti, ora$ al melancoliilor, sufocat de cdldur6,

dominat de banalitatea

care

camufleazd misterele, constituie

propria mito-geografie

a

sciii-

torirlui. Aga dupd cum observ[ E. Simion, Bucuregtiul, in viziunea lui Eliade, reune$te toate simbolurile

spatiului din proza lui I.

steril6, corigtiinfele sunt narcotizate

de vorbe, lumea in care

trdiesc

(inclusiv lumea fizicd) pare iremediabil goald. t...1 Eliade sacralizeazd lumea

lui

Miticd,

oragul toropit de cdldurd e un vast

labirint de semne, Miticd insugi, omul care se grlbegte mereu, dar pdrlseqte rareori tafeneaua, Miticd, zic, devine un personaj mitic."' Cu fiecare scriere, Eliade reconstituie

-

Bucureqtiul cel mai melancolic ora; din lume, gi vorbegte despre inegalabila tistele a amwgurilor bucuregtine (Podul).

cAr\{ERA (SECRETA) De obicei inchisd, addpostind un secret infricogdtor, la care nu ilre

T"-

q-

iniliat[, camera microcosmos care

acces decdt fiin1a

este un

reediteazd personalitatea fi ecdruia. Carnera tainicd e casa micd in cea mare, un loc de ri:tragere, veirit din

intuilia o-riginilor, a liniqtii

aceasti camerd secretd reprezintil un uriivers extra-istorip, o replicd la

intredeschisi, simbol al accesului

era

camera Samb6,in care el regdsgpte in parte misterul luminii verzi. Aici durata a fost reprimatd, in camera

Dintr-o altd perpectiv5, camera secretd mai ester gi o metaforl a vielii ce se derulea75 sub teroarea

o

penumbrl misterioas5, o

rdcoare de cu totul alti naturd decAt ricoarea celorlalte cameie i'n care pdtrunsesem pdnd atunci. Nu qtiu de ce mi se phrea cE totul plute$te acolo intr-o lumind verde; poate

de

dinainte de Genez5.

La Eliade, camera are un sens - special pentru cI se leagd de, o experienli personal5, pe care el o

fel de mobile qi lSzi gi coguri cu

pImAnt, lAng[ noi, la indemdna noastr5, gi totugi invizibil celorlalli, inaccesibil celor neiniliali - existi

un. spafiu privilegiat, un loc paradisiac, pe care, dacd ai avut

norocul sd-l cuno;ti, nu-l mai poli uita toati via1a. CIci in Samb6

interzis ll

va urmdri multd vreme, , simleam ca trEiesc aga cum nu mai trdisem pdni atunci; trdiam altfel, iar rememorarea capdtd valoarea exe?ciliu de, recuperare a intr-o continuS, inexprimabilS unui Nu gtiu de unde izvora epifanic. Aceast[ fericire. fiomentului proieclie intuitivX a sfArgitului se beatitudinea fdrd nume. Mai t6rziu, reduce la irnaginea neasemuitei amintindu-mi de Samb6, am fost lu4ini, imagine a mo4ii, in toate sigur cI acolo mI agtepta Dumnezeu pi md lua in brale indatA operele . sale. Experienfa este .

in NS, in care personajul principal, $tefan.Viziru,, rdmAne cu obsesia unei camere secrete, din cauza unei int6mpldri transfiguratd

din copil5rie, cAnd, aflat intr-un hotel, aude cuvdntul Samb6 gi crede cd este vorba despre o taind ascunsl in spatele unei ugi inchise;

.

se

nu se primesc musafiri,

altminteri, camera era plind de fel

car6 .se inscrie intre prirnele sale arnintiri; este vorba despre camera

diti inchis intr-un bob uriaq de strugure." (Memoii,l,9) Sentimentul intririi intr-un paradis

cdci in camera Samb6 nu

aici $tefan picteazd, repet5, fdrd sd conqtientizeze, ieqirea sa din timpul istoric, deqi mai tArziu el

hArtii gi jumale vechi. Dar mie mi se plrea cd e verde. $i atunci, in clipa .aceea, am infeles ce este Samffi.Am infeles cd existd aici pe

aJlat dintr-o

nu aminteqte de

unde perdelele erau verzi. Cdci, de

Rdmnicu-Sdrat, in care el intrd pe furig: ,,... storurile'erau ldsate gi perdelele grele, de catifea verde, erau trase. in odaie plutea o luminl verde, irizat5, irealS, parcd m-ag fi

secretd nirnic

lumea prof6nd: nu existil alimente, mdndncd,

nume$te descoperirea misterului, gi

musafirilor din casa de la

.

camera secretl este descrisd asdel: ,,Storurile erau llsate gi in. camerd

ce-i cdlcam pragul. N-am

mai

simlit, apoi, nicdieri gi niciodatd o asemenea fericire, in nici o biseric6, in nici un muzeu; nicdieri gi niciodat5." (I, 91) La maturitate, $tefan Viziru inchiriazl o camgri intr-un hotel, de a c5rei existenlS nu gtie nimeni, nici mdcar familia;

descoperd cd experienfa misterului

cere ruperea legdturilor cu realitatea. in adevdrata camerd Sanb6 din copilIria sa, el a adus intr-o zi cAteva bomboane si chiar a incercat sd mdndnce ,nu, du, in clipa aceea a in[eles cd misterul a fost ucis: din acea zi., uga camerei Samffi a rdmas inchis5, accesul i-a fost interzis, prin gestul s5u profan.

Nevoia de autoclaustrare

a

personajului subliniazd sensul revelaliei sale - imaginea unei magini - qi anume previziunea mo4ii.sale, c5ci toate simbolurile claustromorfe ascund o eufemizare a mormdntului; el nu trdiegte ci a$teaptd sd i s'e dbzvlluie iesirca. De aceea, claustrofilia sa anticip5 descoperirea cd moartea inseamnd intoarcere, regressus ad uterum. Alt personaj, Dayan - din nuvela cu acelaqi nume - af15 o singur6 cale de evaziune; in labirintul in care il introduce Ahasverus existd

o singurd camerl cu

u$a

sdu

pa(ial la misterul cunoagterii.

sfdrgitului

(in

Podul); teama

.de

moarte este comparatii cu o camerd obscurd, f,drd qi Ei ferestre, inchisl

in inima

muntelui gi din care nu existi iegire decdt pentru cel care r$l repnma Inca. tslecare om lgl are secretS, din care este

o camerd

posibild trecerea intr-cj altii ordine, dar, aqa cum spdne un personaj eliadesc (Podul). nu se poate qti dinainte ,,ce fel de alti lume vei integra, sau ce fel de alt mod vei dobdndi."

CAIVIIJFI-ARE

Noliune prin care Eliade definegte

puterea hierofanicd a lumii, capacitatea tuturor lucrurilor banaie de a ascunde mistere sau de

a

revela.dimensiunea sacrd

a

universului, Viala cotidiand este plin5 de semnb, pe care doar cei pregltili le inleleg. Tot ceea ce existd are un sens profund,,,chiar gi cerul fdri stele sau vagoanele goale, cu-luminile stinse" (La umara...) in romanul NS," personajul principal este fascinat, aparent fdrd motiv, de antropohime necunoscute, care duc insd spre descifrarea destinului sdu; de pild5,

d-na Zissu, un nume auzit,

int6mpldtor prin perelii subliri ai unui hotel, il va obseda necontenit, pdnd in momentul in care afld cI ii apadinea unei curtezane pe care ar fi putut s-o crmoascd gi care a fost iubita cdpitanului Sideri. Numele

d-nei Zissu

il

avertizeaz.d asupra

ursitei sale, Ioana Sideri, fata clpitanului. Dar acesta este doar un exemplu dintrq numeroasele semne care ascund informalii despre viala viitoare a personajului; toate

evenimentele importante din

lui Ciru Partenie se reediteazd, in destinul lui Stefan

existen{a

Viziru, camera Sambl

o

"ar" in prevestire a timpului fdrd duratii,

care va pitrunde in final, iar magina pe care o vede aievea in pddure va fi vehiculul mo4ii sale. Simbolul apare aproape in toatli proza lui Eliade; ruinele unei case

ascund incredibila

experienl5 yoghind a lui Zerlendi.l$DQ, sau fiin(e care au alunecat intr-o alti dimensiune temporald (DouIsFe-

r**e...).'Tot camuflati este qi ptrdurea in care va dispdrea Pandele (19 t) $ care in realitatea istoricd nu mai exista de doudzeci de ani. Casa gigdncilor nu este decdt un loc rdu famat, dar pentru

'Gavrilescu devine un univers

purtdtoaie de mesaje,

maya indiand, termen tradus de Eliade, pfrn irealitate imediatd,metaford a

materiei

in

devenire (PoduD. ln

TIR, Eliade aratd ctr existd o permanent2l solidaritate a omului cu sacralitatea, intre[inud prin simboluri; semnele care definesc destinul individual, capltd sens doar pentru fiin[a preocupati de

propria-i salvare;

camuflajul qi in acelagi sd ascundi ,,ffebuie timp sd atragl atenfia celor avizafi"

(La umbra...), adicd pregdtili pentru a inlelege misterul devenirii

lor dincolo de moarte.

in Memoii, Eliade

recunoagte in acest simbol o dominantd a operei lui gtiinfifice: ,,Fdrd sd fi Etiut, fdrd

fi vrut, izbutisem sI

ardt in mai ce voi dezvolta ieea $arpele t0ruiu in lucrdrile mele de filozofia qi istoria religiilor, qi anume c6, sd

aparent, sacrul nu se deosebepte de

profan, cd fantasticul se camufleazdin real, cd Lumea este ceea ce se arattl a

fi gi totodattr un cifru. -. evident, in

Aceeaqi dialectici

contextul unei fresce etpice de mari propo4ii - susline si Noaptea de Sdnziene, inceputd 12 ani mai

tirziu,in

1949; cu deosebirea cd de

al

data aceasta nu mai era vorba de

misterului capital: moarte-nuntd

semnificaliile profunde ale Cosmosului, ci de cifrul eveni-

d-a tie.). Aga cum explicd Sergiu Al-George, ciunera,,[ine de dialectica indianl a sacrului"e, respectiv de realitatea

mentelor istorice. Tema camufldrii

fantasticului in cotidian

se

reglsegte pi in c6teva nuvele, scrise

mult mai tdrziu, bundoard La gigdnci (1959) qi Podul (196+.).

povestea colonelului (La fg.). Dayal (din nuvela omonimd) il

Intr-un anumit sens ag putea spune c[ tema acestora constituie cheia

el a citit lidovul rdtdcitor, sj

recunoa$te pe Ahasverus pentru

cI

bolt[ a tuturor scrierilor mele de maturitate." ( ed. cit.,I,355)

anume ?ntr-un timp revelator, in

CARTE

universului; ca Liber Mundi, simbolul apare in nara,tiunea Podul, in care un cuplu ciudat (o bdffand ,si o fatl) cdltrtoresc, orientindu-se dupd o carte, iir care este

de

noaptea de Sdnziene. Un alt sens al c{4ii este cel de ghid general al lumii, copie a

Depozit al tradifiei ancestrale, recipient inviolabil pentru cei neinilia,ti, cartea este comparattr ca semnificalie cu vasul Graal qi cu piatra filozofald (Durand). Orice

vorba despre intoarcerea acasd, o

carte este un labirint format din

Odisee frumoastr, scristr

alte cdrfi, Eliade insugi dtr in

inlelesul.tuturor, pe care o asculttr fermeca,ti to,ti ciletorii unui vagon d9 tren, cu excepfia povestitorului,

operele sale artistice

titluri

de

studii sau de volume literare, care,

cI

nu numai nu explic5, dar deschid alte ugi, adicd numeroase

pe

interpretare;

care, deqi cuprins de o emogie nelimuriti, nu ingelege cuvintele. Cartea aceasta se integreazd in

buniioard, pentru a motiva ideea ctr istoria ge4eraltr lnseamnd teroare,

in care btrtr6na pare oarbd, iar fata

posibilit5li '

de

un personaj invocd

dimensiunea devenirii perceptibile,

un

are'cdnd L4,cdnd 20 de ani, apoi

binecunoscut studiu eliadesc: ,,Evident, teroarea istoriei e una

intreaga scend se deplaseazl cu

mult timp in urmd, in amitirile povestitorului (Zamfirescu), in momentul in care a inceput clldtoria celor doul personaje spre casd qi spre moarte. Cartea

din obsesiile profesorului. DacI a,ti citit I-e mythe de l'Aternel retour, vd aduce,ti aminte." (Adio,X))

Cartea reprezint[ un mod de cunoa$tere rafionald a lumii, dar gi

reprezinttr aici harta drumului spre

un mod de salvare individuald.

origini qi de aceea bdtrina qi fata traverseazi istoria, trec prin gcoli,

Gavrilescu este fascinat de numele colonelului Lawrence, pentru cd e

personajul unei cdrti pe care n-a' citit-o; obsesia sa anticipd misterul in preajma ctrruia se aflI gi care pentru el rtrmdne inchis ca gi

31

restaurante, sau biserici, cucerind nein[eles pe toti cei care

in chip

asculti lectura fetei qi privesc solemnitatea bdtrdnei; cartea aceasta confine in sine sensul

--

;r-

lumii, poveste;te despre,,luntrile

care ne

a$teaPte

' la

apa

Vavilonului", despre lucruri,,care rup inima de triste{e", dar gi despre intoarcerea la origini; este cartea sacrd a istoriei omului (adic5 naptere ;i moarte), al cdrei atribut

esen{ial este ferninitatea.

(v.

$i

ruinele unei case pistreazd spiritul locatarilor mo(i o datd cu

distrugerea casei. Cdsula din pddure, Iocul in care se irrt6lnesc doi indrdgostili, se sacralizeazd qi,

degi pddurea este tdiat5, casa demolat6, iar singurul supraviefuitor al intdlnirii - amnezic, locul pdstreazd incd sensul sacru, de poartd a evaddrii in timp (19 t).

MANUSCRIS)

Casa in care se consumd experien{a

CASA Centru qi spaliu domestic totodati, casa, ca*-qi camera reprezintd o imagine a fiin1ei; de reguld casele din opera literar[ a savantului sunt vechi gi boieregti, trdslturd care, la

o primd vedere, pare sd ,tin5 de romantism; spatiul povestirii fantastice are nevoie de lucruri peste care a trecut timpul gi, intre acestea, ruinele sau casele clddite in alt secol ocupd un loc important.

Eliade introduce ac6st simbol in

spirit romantic, dar gi ca

o

a geografiei bucuiar fixarea sPafiald,

componentS

re$tene,

amlnuntele arhitectonice amintesc

de preferinla scriitorului pentru

'

opera balzaciand'La Eliade casa se leagd direct de destinele oamenilor

care o locuiesc; de pildd, locuin(a lui $tefan (NS) este distrusd in tiinpul unui bombardament, iar

aceasta

ii anticipA

destinul:

personajul pleaci in exil la Paris, nu mai are nevoie de cas6, cdci in cur0nd moare. in DouIsprezece...

yoghind a lui Zerlendi, din SDHcste o casd veche, boiereasc[l aflat5 in

centrul Bucure;tiului. Demolarea

casei generalului

Calomfir simbolizeazd moartea unei lumi,

cea interbelici gi

instalarea violenti a comunismului (Incog.).

CATABASA Cobor6rea

in infern (catabasa)

reprezinti o temd de largd circula$e in ritualurile mistice, in mitologie, artd. Eliade ii atribuie valoare iniliaticd, iar in scrierile lui artistice este legatd de povestea nefericitului Orfeu. in Odiseea homericd, Ulisse coboard in Hades ca sd"gi cunoascl viitorul de Ia profeful orb, Tiresias;

Orfeu, considerat strdmog al lui Homer, se confruntd cu zeii gi cu lumea cealalti, cdci el vrea s-o

viali pe Euridice, agadar, vrea sd anuleze insSgi moartea; el este invins in idealul sdu, dar

readucd la

rImAne ca simbol cobordt in lumea

al celui ce a tno4ii Si s-a

stlrii contemPlative; omul a dorit sd devind Dumnezeu, adicd sI, creeze, ceea ce a gi

rejntors. Povestea cuPrinde un ritual, pe care Eliade il numegte ,de tip qar4anic"; degi nu se cunosc

incetarea

misterele orfice, se qtie cd pregdtirea

devenit, dar crealia sa se face Prin consum de substange, cu suferin,ti

o

serie de'purificdri vegetarianism, ascezd, invdf5turd cuprindea

;i cu

apolloniand

se

-, iar maestrul

muncd;

el 4 devenit

un

Dumnezeu dupd putin,tele sale.

- qi cd ndzuin{ele erau transmigralia 9i imortalitatea suftehrlui (Ist Ged-,II, 177 qi urm.). Cobordrea in infern, in timPul viegii, nu inseamnd moarte; de aceea, Pandele (19 t) accePtd mesajul Euridicei. Ritualul cere purificare - katharsis, tehnicd religioasd

PierzAnd existen,ta contemplativd, omul a pierdut qi sensul prdbuqirii sale din paradis, a rdmas doar cu o

nostalgie, el pdstreazd doar con-

Fliinga surdd a Cdderii.'o Sensul pdcatului originar a constituit o preocupare pentru toatil genera[ia lui Eliade, dar tradilia acestei teme

Pandele

exista cu mult inainte in literatura

pregete$te minulios, Prin intermediul teatrului; spectacolul insugi 'sdgereazd persPectiva

noastrd (Cantemir,

Heliade

R[dulescu, Eminescu); destinul fiin1ei reprezintd un gir nesfirgit de indlldri ,si cdderi, pentru cd ea gi-a uitat dimensiunea astrald. Eliade

accidentului, care salveazd istoria (povestea despre toma, toma, fratre, int6mplarea care a dat cenificat de na7tere rom6nilor). Pandel-e,

definegte omul post-edenic Prin

amnezie uimati de anamnez5; transcendenla Presupune rein-

purificat prin artii, iluminat prin anamnesis, ingelege cd Poate cobori, cdci catabasa este urmati de indllare. Chemarea Euridicei

cu memoria generall, dar momentele de trezire

nodarea relafiei

inseamnd eliberarea sufletului din

sunt foarte scurte; .cdderea

inchisoarea materiei, pi, deci, de moarte. Este ceea ce descoPerd ,si Adrian GCU), un alt Orfeu pentru

indllarea fac parte deopotrivd din

natura fiin1drii,

conservd,

9i

al cdrei rost se

in ciuda

Periodicei

(cu

regenerlri a vielii. in nuvela lCD,

ascensorul) declan;eazd Procesul

mesajul orfic se transmite de-a

de anamnez5, in sensul de acces la memoria generald. (v. qi ORFEU)

lungul istoriei, degi au fost uitate gi destinul gi misiunea lui Orfeu' In .alt?i scriere, un personaj lanseazi ideea cI in urma Cdderii, oinul a

CADERE

uitat cale-a regenerfii, a devenit efemgr (LTCI); uitarea inseamnd

care experienla coborArii

Nae Ionescu asociazd Cdderea cu

33

tr i

in via1d, captivitatea sufletului. Dominic Matei scufundare

C[iner€te...) , se

inalli,

cdldura initiald, generattl de efortul

al unitdlii primordiale (MVM); in concepgia indiand, ascetic

accidental, igi regdsegte starea eternd, dar natura sa umand il trddeazd; el se intoarce la condilia sa de om, adicd blocat in amrieae qi muritor. CXderea stimuleazd spiritul reacfionar - scrie Cioran" - cdci ea di sensul ihvariabilidtii fi ingei, sortitii la coruplie gi degradare. Aventura iegirii din gablonul vielii inseamnd

mituri in care puterea gi clldura se identificS; aceastd clldurd chre stdpAnegte este

risc gi revolulie. Simbolul Cdderii

asociatd de greci cu focul divin, iar

na$terea

lumii se datoreazd

unei

combustii interioare; de ordin

spiritual, individualizare

a

haosului. #pas inseamnd puterea cdldurii (,,ceva asemdndtor cu clocirea"t2), iar Eliade prezintd o serie de

in multe mituri ;i in alte religii dec0t cea cre;tinI; pentru

in filozofia indian5 genereaz[ libertatea absolut[. Cdldura

Cdderea

anormald a fiinlelor este serhn al unei hierofanii: ,.Un sfAnt, ca gi un gaman, yoghinul sau un erou experimenteazS clldura supranaturald in mdsura in pare depdgesc,

apare

traditiile primitive,

inseamnS canibalism, moarte

gi

in timp ce pentru gdndirea indiand simbolul sexualitate,

presupune,,ruptura primordiald din interioml fiin1ei" (IVfVIvf), ceea ce-l indreptSlegte pe Eliade sI afirme

ctr intre obsesiile arhetipale ale omului existd ;i intuilia ctr viata reprezintii o decddere de la condilia celest[ a omului; el vorbe;te despre

o

cddere, nu neapdrat

in

sensul

ci despre ,,o c5dere ce.se traduce printr-o catastrofd iudeo-cregtin,

fatald geniului uman gi in acelagi timp printr-o schimbare ontologicd

in structura Lumii." (IvIA

115)

in planul lor

propriu, condilia

.umand profand pi se incorporeazd

sacralitdlii" (MvM, 242) . Conform

unei credin[e din

Indidr

contemporan6, un om fierbinte se afld in comunicare cu Dumnezeu (IV[V[{, 239). Aproape toate personajefe ctre au o experienfi de excep{ie sunt,cuprinse de o cdldurd nefireascd, reflex al Genezei, cdci

orice alunecare din normalitate precede renovarea, renasterea fiin1ei. 9gylleosr-"ste asediat de

cArJUn.i, @AGrcA) in discutarea acestui

simbol

arhetipal, Eliade pomeqte de la sensul dat de Ng-Veda (X)

-

tipas,

vdpaia fierbinte a strdzii, care il lovegte peste gurd, peste obraji; el nu inlelege ceea ce i se intdmpld pi nici mdcar \: intuitia miracolului nu o

are, de aceea c6nd iese de la

oamenilor de joasd culturd, care

lig6nci, deqi amiaza zilei trecuse, cdldura este gi mai insuportabild.

trdiesc fdrd gAndul salvdrii,

Doctorul Zerlendi, care,,declan;eazd congtient iegirea din realitatea limitat5, simte doar ,,o vagd cdldurd a capului" (SDII). Eusebiu, degi nu partiffi-ta experimentul evaddrii din istorie, prin simplul fapt cd se aflE in

amnezici. Cdntecul lui Adrian a fost creat la inceputul inceputului, sub semnul lui Orfeu, apollinicul, dar vorbegte despre Dionysos; simbol al armoniei, impdcarea lui

preajma sacralitXlii, este invadat de

o

cdtdurd

gi igi

scoate haina

Apollo cu Dionysos, aga

cum gi (in.Ist cred-) este Eliade explicd sugestie ,a anuldrii conffariilor. De altfel, insd;i descoperirea lui

gi

Adrian (cd intre coborhre

cizmele, pe un cAmp irvdPezit,in noaptea de Crdciun (19 t).

Pentru cI se adreseazd direct sufletului, permite o receptare emotional5 completS; de acaea cAntecul are funclii magice; este asociat iubirii gi, ca;i ea, constituie un mod de comunicare cu

Gavrilescu @-_Ii&}, desi tot muzician, nu qtie, insd, cd este un posibil nurtntor de mesaj.

CENTRU

divinitatea. Cdntecul este vehicul al mesajului sacru - multe texte

Simbol esen[ial gi cu multiple semnificalii in opera lui Eliade, omul arhaic gi-a marcat spatiul vital prin construclii care repetd 'universul, luAndu-gi ca reper centrul sdu. Un copac, un stdlP, piatra de temelie (omphalos) at devenit simboluri ale centrului lumii gi, prin extensie, intregul spafiu din jurul lor a reflectat

gi

transmis prin intermediul muzicii. ugurinfd,

El se imprimd cu

fascineazd, dar .adesea este purtdtorul unor simboluri pe care doar cei iniliati le vor descifra. CAntecul in curte la Dionis, din nuvela cu acelagi nume, transmite un mesaj despre mdntuire. Adrian a

scris versurile cu congtiinta

indllare

pledeazd pentnr coincidentia oppositorum, ca principiu al lumii eterne. Un alt muzician, Antim (Unif.) glsegte calea transcenderii prin muzic6.

CANTEC

religioase s-au conservat.

gi

nu existd diferenl5)

imaginea macrocosmosului consfinlit pirn abraxas sau prin jertfd. Un astfel de loc sq

cA

orice poezie este soteriologicd, dar a uitat textul. Leana cdntd aceste versuri prin cdrciumi, pentru cd gtie cd mesajul cdntecului se adreseazd

indumnezeie$te, este purtdtor al faptului magic (hierofanic), adicd

35

sacru. Din aceaste perspective, centrul poate fi considerat punctul de int6lnire dintre Cer qi PdmAnt,

C5dere, centrul este locul spre care

aspird fiin[a de-a lungul intregii vie1i. ,Accesul la centru echivaleazd cu o consacrare, cu o iniliere. Existenfei de ieri, profand gi iluzorie, ii succede o existenfi noutr, reald, durabild gi efiqace" (TIR, 349). Omul 'cautd i,u deznddejde centrul sau nimere,ste

adic[ acolo unde s-a

slvArgit Geneza insSgi. Eliade, dupd o demonstra[ie prddigioasS, bazatd, pe mituri gi credinle de circulafie

universald, afirrn5: ,,orice noud agezare omeneascd este, intr-un anum.it sens, o reconstrucfie a lumii. Pentru

fIrI efort in el, iar experienfa

identificdrii cu acesta presupune intdlnirea cu moartea sau cu nemurirea, c[ci sacrul are o

a putea dura, pentru a

fi reald, noua locuinlE

sau

noul orag

trebuie sd fie proiectate, cu ajutorul

ritualului construcliei, in Centrul Universului. Dupd numeroase traditii, crearea lumii a inceput intr-un centru gi, din acest motiv, construirea oragului trebuie, de asemen€a, sd se desfdgoare injurul unui centru" (TIR, 342). Din

morfologie teribild,deschide drum gi spre eternitate gi spre efemer

(TIR,351).

Simbolul centrului dovedegte o trS.sdturd arhetipall a fiin[ei, gi anume nostalgia formelor transcendentale, nostalgia paradisului pierdut. I. P. Culianu'3 considerd cd Eliade a preluat conceptul de nostalgie 'a

aceasttl observagie simplS, Eliade formuleaztr o serie de idei care [n de filozofia religiilor. Centrul este singurul loc in care este posibild crea[ia, el reprezintd o intersecfie

,

paradisuluide la N. Crainic; acesta

considera

(crucea cre$tind) din care izvorSgte energia viegii. Centrul presupune atAt indllarea cdt gi cobor0rea; este un canal de jonc,tiune intre Pdm0nt

sfideazd

de crea[ip gi, din acest punct de vedere, ,,nostalgia paradisului e

impulsul fundamental

gi Infem (ascensod lui Adrian, Uin ICD;. Spaliu hierofanic gi totodatd real, centrul permite inser,tia in illo tempore, clci aici timpul profan poate fi abolit.

pltrsmuirilor omenegi",

al cdci

Dumnezeu a fdcut omul sd participe la iluminarea dumnezeiascd; trebuie spus cd Eliade nu

pune problema in

termeni

ortodoqi (nici mdcar creqtini), ci mai degrabd are o viziune filozofic5, dezvoltati din teoriile

Exprim6nd dorinla omului de a se

afla

cd fiinla

moartea prin cultur6, prin orice act

in inima realit5{ii gi de a

redob6ndi, tntr-un sens cregtin, condilia divind, de dinainte de

lui Nae Ionescu; profesorul

36

identificd toate cdutilrile omului (Graalul, cSldtoriile in lumea de dincolo, scara cdtre Cer, rug5-

inceputului, dar gi bleltemul intoarcerii (in mod conventional, cuvintele torna, toma, fratrt sunt

ciunea cre$tind) gi le subordoneazi nevoii de evaziune a omului,. iar

considerate prima atestare a limbii

evadarea

din timpul

profan

constituie problema fundamental5 a metafizicii.'a Eliade considertr cI

orice centru cuprinde dorin[a

de

romane, pe la anul 600). Aceea;i idee apare ,si in naratiunea

gangurile. Gavrilescu

Qg$gl,

Gore @ou[sprezece...) nu au con$tiinta sacrului, pentru ei

rectrpdtare a naturii primordiale, a

experienfa rdmdne

paradisului, dar aceastii aspiralie

semnifiCalie.

reprezintii gi un mod de a respinge,

Centrul este un spaliu consacrat gi unanim cunoscut (aga cum este oragul natal), sau este camuflat qi la indemdna oricui este pregdtit (nativ sau prin inilere) sd-l gdseascd.

de a estompa teroarea istoriei, adicl de a iegi din timp. Aproape toate personajele eliadegti trliesc experienga centrului ; $tefan

fdrd

Viziru, din NS, con;tient

de aceastii cdutare resimte' existen{a ca pe o rdticire in labirint, din care reu$e$te sd glseascl iegirea, semn

al atingerii centrului. Centrul siu este cobordrea in prlpastie (adicd nuntd-moarte); pentru Adrian dCP), ascensorul devine centm, iar pentru Pandele (19 L) cdsuta din pddure. Partenie (NS) iSi

proiecteazd toate emotiile gi cdutilrile intr-un dubfp - $tefan.

Centrul sdu este celdlalt, pe care il ignord gi din cauza acestui fapt va

muri (este confundat cu dublul sdu).. Zaharia FErAmd igi fixeazd centrul pe str. M6ntuleasa, proiec-

tatl mitic intr-un lung ;ir de pove$ti. in -rornanul 19 t., se sugereazd ideea c5, pentru romini, centrul este povestea despre foma,

torna, fratre, adici

obsesia

@INCIDHVIIA OPFOSIIORTJM Noliunea define;te armonia prin ,,implcarea,contrariilof' qi apare obsesiv in opera lui Eliade, pentru care repiezintd ndzuinta supremd a omului. Mulli gdnditori au fdcut

lumii

se

reduce la elemente opuse, aflate

ln

observafia

cd

esenla

permanentd confruntare: pozitivl negativ, feminin/masculin, noapte

lzi

etc. Este de la sine inleles c[ poate fi imaginati o lume sau o ordine ?n care contradicfiile sunt

eliminate. Eliade, preocupat de problemd, descoperd cd filozoful grec Heraclit di o primd viziune asupra reunirii contrariilor, anume cd ,,Dumnezeu insearfind toate contrariile". Sintagma coincidentia oppositorum ii apartine insd

l--

,!T-

gdnditorului renascentist Nicolaus Cusanus, care a definit prin ea

care se spune cd la inceputul lumii

misterul totalitSlii. Eliade cautd contextele arhetipale care au condus la teoriile mistice ale lui Cusanus: ,,Se gtie cd identitatea contrariilor (coincidentia opposi-

masculini, feminini gi androgini;

torum) era, pentru Nicolaus Cusanus, definitia cea mai pufin

imperfectd a lui Dumnezeu. Se qtie, de asemenea, cX una dintre

sursele

de inspiralie ale

Cuspnus a'fost opeia

lui

lui

Pseudo-

Dionisie Areopagitul.

Cum

spunea Areopagitul, unirea contrariilor intru Dumnezeu constituie un mister. Dar nu despre aceste speculalii teologice gi metafizice vreau sd vorbesc. Nu

fi de mare interes pentru istoria filozofiei occidentale, ci pentru c6, dupd pentru cd ele nu ar

oamenii erau de trei feluri: fiecare prototip era alcdtuit din doi

indivizi, ca gi cdnd ar fi fost doi oameni lipili, care alcltuiau o sferd. Pentru cd. androginii' erau rdi, Zeus i-a pedepsit pe tofi oamenii, tiindu-i in doud, dar le-a l[sat posibilitatea iubirii, adicd de a reface prin intermediul ei unitatea primordiald, de a trdi pentru scurt timp fericirea absolutd de la inceputul lumii gi pe care oamenii au pierdut-o o datd cu aceasti pedeapsd. Multe religii aqazd

la originea universului binele si rdul. tn mai multe legende bogumilice, frecvente la popoarele slave 9i la rom6ni, Dumnezeu gi diavolul au creat impreund lumea;

toate

re{ind ast5zi atentia este tocmai

gnozele dualiste vorbesc despre impdcarea binelui cu rdul intr-o perioadd indepdrtatd (in preistorie,

(MA,74)

cum zice Eliade), sau despre ndzuin[a , ac€st€i anul5ri a

pdrerea mea, ceea ce trebuie sd ne

preistoria .filozofiei, " faza presistematicd a gdndirii." Eliade prezintd scrieri filozofice, doctrine religioase, mituri. credinfe gi ritualuri care contin sugestia unitSfii, a reuniunii fragmentelor contradictorii exis-

tente in lume qi ajunge

Ia

c[ ele exprimd drama fiin1ei care nu-gi poate accepta condiqia muritoare. Filozoful grec Platon inseredzd in dialogul sdu intitulat Banchetul o poveste, in concluzia

contrariilor.

La greci, Apollon qi Dionysos * zei aflali in conflict - apar in miturile de la sfdrgitul civilizatiei grece$ti in deplind

aventuri erotice, adicd Prin repetitie gi prin incercarea de a

exact, in ultimii 30 de ani, a dispdrut din literaturd (sau din ritualurile. moderne legate de moarte) viziunea iadului, sau a judecdlii de apoi.'' Aceast[ idee este anticipati de Eliade; el sPune

surprinde materia in devenire. Paralel cu povestea locotenentului este prezentatd gi cea desPre o bltr6nd inso,titi de o fatd ce citegte dintr-o carte gi care cllStoresc spre origini, la nesfdrgit, ca viala insd;i; ceea ce au descoperit . ele este misterul, paradoxul int6lnirii dintre

cd viala gi moartea nu sunt diferite;

fi cunoscut in timpul viblii, dar este camuflat. acest paradox poate

Acestd viziune despre armonizarea

existenld

contradicliilor ascunde nemullumirea addncd a fiingei in legdturd cu destinul ei: ,,Faptul cd aceste

locotenent: ,,un locotenent de rogiori prezentat in termeni de filozofie negativd constituie in el insugi un mister, un paradox. Coincidentia oppositorum, ar fi

teme gi motive arhaice trdiesc incd in folclor gi ies mereu la iveald ln

lumea oniricd qi imaginard dovedegte cd misterul totalitdtii' face parte din drama uman5. El revine sub aspecte multiple ;i la

spus Nicola din

crealiile artistice". (MA 116) in opera literard, ideea apare cel mai bine reprezentatA in nara{iunea Podul,in care mai multe povestiri care par a fi diferite se intretaie 9i

ascensorul qi o formuleazl heraclitian, ebservAitd cd intre coborAre gi indllare nu existE diferenle. Pentru

el, ca gi pentru Dominic (din Tinere[e;..) misterul unitdtii se traduce prin accesul la memoria generalS. $i intersectarea unor momente istorice constituie tot un caz de coincidentia oppositorum,

construiesc in final ideea cd lumea

este un labirint, un amalgam de intAmpldri gi semne, plasate intr-o

schemd simplS, care

odatd

cunoscuti, oferd calea salvdrii, a

declinului ce incepuse. Culianu, studiind tema c5lstoriilor in lumea .de dincolo, face observa{ia ci actualmente, mai

boem devine un paradox al existen{ei prin tabieturile sale cotidiene, prin numeroasele

Cusa."(62)

Metafora absolutl a impdcdrii contrariilor o reprezint5 misterul ,,in care fiinta poate coincide cu nefiin{a.t' Un alt personaj, Adrian (din ICU;, descoperd acestd coincidenld in cdldtoria cu

vielii culturale * in teologia misticd gi in filozofie ca ;i in mitologiile gi in folclorurile universale; in visele,gi in fanteziile oamenilor moderni, ca qi in toate nivelurile

armonie, ceea ce ilustreaz[ dorinla generald de incetare a

si non-existenf5; aceagi

experienld este intuite de cdtre Onofrei cdnd il intAlnegte pe

ca in nuvela NopF... Toate incercdrile de anihilare a contradic-

ieqirii din labirint. Un locotenent

[iilor pornesc dintr-o

addncd

nostalgie a paradisului pierdut.

39

--

4

la altul, este mai intAi acuzat obscurantism, de misticism

COMI'NISM

Religie ateistd, degenerescenfi

a

de

este preocupat de opresiunea sistemului

delicte capitale in

comunist, mai ales i-n opera literard. in nuvela Pe str. M- lumea

si estompeze miracolul: s-a flcut o greqeald

coniunistii inchizi,tionald gi blocatd in suspiciuni incearcd sd transpuni mesajul mitic in realit5[i contemporane. lnvd$tbruI Z,ahaia Fdr6md, interogat de Securitate, face declara,tii incredibile, poveste$te intampldri stranii de altiidat?i (despre o femeie uriagd, despre iegirea lui Iozi in alti lume, prin Iacul din pe;terd, despre Lixandru, care trage o s5geatl spre cer gi aceasta nu se mai intoarce, despre Doftorul care schimbd infdgigarea oamenilor); anchetatorii gdsesc gi ei incredibile corespondenle ale acestor relati'ri in lumea contem-

scriptologicd

creqtinismului; Eliade

comunist

la

consemnarea

initiald a defectului ocular. intr-o altd naratjune, Eliade poYeste$te despre transformarea lozincii tipdrite pe toate ziarele comuniste ,,Proletari din toate lirile, unili-vd!" in,,Visdtori din toate tirile, uni[-vd!" - eveniment de asemenea tratat, in

termenii realitilii, ca sabotaj al puterilor capitaliste (in Pelarina). Altundeva, venirea comunismului este asociatil cu amnezia colectivd,

cu

'involufia de o mie de ani

($an{urile); in NS, comunismul este anticipat prin povestea lui Gheorghe Vasile care vinde o valoroasl colecgie de manuscrise vechi, " (apa4indnd, evident,

li

se pare o aluzie la comoara polonezd ascunsd de Economu. Eliade subliniazd aici puterea

altcuiva)

;i

cumpdrd c54i de

anume

pentru fiecare om, dar care propun o idee gerierald, aici a adevdrului ascuns, camuflat in fapte obignuite.

aceea le supune legilor opresive ale iistemului- CAnd lui Puy- (din nuvela omoniml) i se schimbd infirmitatea de la un oehi

gi de

proza lui dintre

reprezentan[ii puterii opresive sunt cul1i, au lecturi surprinzdtoare, sunt preocupafi de metafizicd ,si de

gnoze secrete; se ascunde in 'aceastd viziune un avertisment subtil asupra faptului cd rtrul nu trebuie subestimat niciodatS; lumea

lui

este alcetuite

tot

din

oameru.

CIDNFTZIE Sugestie a haosului primordial, orice confuzie anunli destrdmarea unei lumi gi totodati - regenerarea.

in

proza fantasticl sunt create adesea situalii confuze pentru a fixa actiunea intr-o realitate posibild; la Eliade, confuzia anunf.tr disolulia unui univers, este un

dat cu irn cunoscut scriitor, Ciru

satird a comunismului, este premiat

in 40

in

Eliade este cd mulli

sistem cere iniliere gi imaginalie; romanul 19 t propune spargerea

cortinei de fier prin artd, prin de salvare camui,'late in simboluri qi parabole. Ieronim Thanase'face un film care pare o poveste inofensiv5, dar in care introduce aspecte ale mizeriei existenliale; filmul, devenind o

Comunismul distruge valorile gi

exil. Ceea ce surprinde

culturalizarea satelor. Ieqirea din

mesaje

incearcd sd ucidl chiar ;i miturile, pe care nu le infelege, nu le accepti

la cei plecafi in

semn al incheierii unui ciclu. in romanul NS, $tefan Viziru,

vulgarizare a gtiinfei ca sd ini$eze

mitului de a revela fapte cu un infeles

apoi este gdsitl o

explicalie care pare

porand: istoria pe,sterii miraculoase

exemplare,

-,

regimul

salvarea vine de

strdindtate.

In La umbra..,

personajul principal,-este confun-

ordine,'iegirea din timpul istoriei. Viziunea nuntii mioritice din final are sensul unei eliberdri, inseamnd intoarceri:a Ia etemitate. Gavrilescu

Ga gg.) trdiegte confuz, intre dffitifiie din tinerete si amintiri recente (o disculie auiita

in stalia de tramvai); rdtiicirea sa intr-un labirint neconturat face parte tot din starea haoticd ce precede sf6rgirul, aici, destrdmarea propriei

fiinle, dar 9i

posibilitatea regenerlrii dincolo de moarte, cdci gi el intrd in moarte tot prin nunti, indeplinindu-gi destinul ratat. (v. gi HAOS)

CI)PILMINTJNE

Mijloc de proiec{ie a

altei

dimensiuni a lumii, reprezentind o stare de exceplie, dar gi o pedeaps5,

ilustratd cel mai bine

in

Unif.,

existenfa de copil-minune presupune o initiere necontrolatd, o

'intrare int6mpldtoare in esenla lumii; Ieronim Thanase se

Partenie; asemlnarea fizicd

fi un copil precoce. In noaptea Sf0ntului Ioan, indrumat

sugereazd pierderea identitdlii,

de

$tefan se simte ameriin{at, ori de cdte ori este confundat cu P,artenie intrd intr-o triste{e 'grea, este

pobomordt

;i preocupat, cdci intuiegte un semn premoiritoriu; cu fiecare noud confuzie se apropie de moarte. Dar pentru el moartea reprezinti doar trecerea intr-o altii

dovedegte a

Generdleasa (vdduva generalului Calomfir), improvizeazd un recital dramatic in fa(a oilinzii, ceea ce ii va convinge pe to[i de talentul siu actoricesc; momentul artistic se transformi pentru

Ieronim intr-o probtr iniliaticd, pdtrunde in spatiul memoriei generale, incepe sd capete o voce

---

ll"-

care nu

ii

aparline gi care

Pare

venitd din alti lume, iqi paralizeazd familia-spectatoare, spune lucruri incredibile despre personaje fabuloase care trdiesc in oglindS, sau despre posibilitatea sa de d iegi din

Niculina (19

t) are o

rochie-

garderob5, simboliz6nd numeroasele fe[e ale actorului, iar Tnvedei

(Pelerina) poart5

o

militard care are petice

pelerinl

in loc

de

maturitate, Ieronim se considerd

epoleli, ca s5-qi marcheze astfel un moment ratat: particiParea sa la lupta anticomunistE din munti. (v.

pedepsit, pentru cd este delindtorul

UNIFORIvIA)

realitate.

Mai tdrziu, ajuns [a

unui secret teribil pe care trebuie g5-l transfigureze, s5-l sugereze tuturor, fird a avea drePtul s5-l mdrturiseascd. Aga cum afirmI un

afld cd nu fusese alarml qi, dorind s5-gi demonstreze experienfa,

semnele pe care ea le con,tine. Un personaj din romanul 19 t explicl asfel ideea hegeliand cI ?n orice eveniment istoric se manifestd Spiritul Universal: ,,dar asta nu inseamnd cd trebuie doar s5-l

incearcd

9i si-l

justificdm. mai departe: Trebuie sd mergem sd-i descifrdm semnificalia lui

infelegem

gdseasctr

locul, dar

sale reflecti ?nt6lnirea cu moartea: cuprinde o clldurd nefireasc5.

il

simbolic5. Pentru cd orice eveniment, orice intdirplare cotidiand comportd o semnificalie

COTIDIAN

sI

acolo nu erau dqcdt ruinele unei case bombardate cu mai multe sdptdmdni in urmd. Gore se crede yictima unei farse, dar senza{iile

Dumitru nimereqte intampldtor intr-o bisericd in care predica un impostor, bdruia el ii aratd o fotografie a soliei sale, Thecla gi aceasta se vindecd gi intinere;te

Eliade,

simbolicS, ilustreazd un simbolism

realitatea obiectivd gi banal5 cuprinde faptele repetabile ;i anoste, istoria generald, adicl toate

primordial, transistoric, universal..." (175). De aceea, a infelege un mister camuflat presupune a

a

evenimentele obiqnuite ale vielii,

cdpdta acces la memoria arhetipalS

intdmplStor sub

unor personaje-copii sugerea25 de

care ascund semnificalia lumii,

;i deci, a intra intr-o realitate aldturatd. Semnele ascunse in

sacralitlfii, dar simte rniracolul ca pe cobordre a lui Dumnezeu

alt personaj, ,,o asemenea precocitate, profundd gi extravagant2l in acela;i tirnP, se plete$te". Maturitatea ;ocantd

cele mai multe ori

o

Dupd afirmalia lui

leglturd

misterele cognoscibile doar in viala

stranie cu misterele camuflate ale

rnuritoare; toate amdnuntele lumii conlin informalii despre esenfa ei; ideea apare in multe teze ezoteice,

lumii. Simina (DCh)

exPriml

dorinfele unui strigoi, iar Br6nduq (FC) dovede$te maturitate Pentru cd a pdtruns in limbajul lumii.

COSTTJM

Accesoriu ai spectacolului, mod de

evadare, ieqire simbolic5. din cotidian. Cum sPune un Personaj. ,,c6t timp ne vcim Putea costuma qi

vom putea iuca, suntem salvali" (Unif.). Ieronim Thanase se costumeazd in uniformd de general romdn, pentru rolul lui Hamlet, perltru ci acea uniformd a aparlinut

unui unchi care Pentru el intruchipeazd eroul absolut.

mai ales la gnostici. La noi, D. Cantemir vorbeqte despre imaginea totului in for, afirrnAnd cd istoria se desf5goard dupd un plan prestabilit, dar amdnuntele sale existd concentrate in fiecare eveniment.

Eliade cre{e cd fiecare simbol al devenirii existen[iale sau istorice

are rdddcini in simbolurile lumii

Preistorie, iar arhaice

construiesc princiPiile lumii 9i destinul fiinlei. Toate marile reve' la1ii, mesajele esenliale se afl5 camuflate fn fapte ;i lucruri banale. Nimic nu este intAmPldtor in lume.

dar otnul trebuie sd fie atent la

miraculos; Dumitru nu infelege cd gi-a cdpdtat mAntuirea, cd a pdtruns

incidenla

banalitate nu se adreseazd tuturor,

(O fotografie...).

sau cum spune un alt personaj eliadesc, camuflajul trebuie sI ascundd gi sd atragd aten[ia in

O alti categorie de personaje

acelagi timp (La unbra-..).

nedumerire cAnd descoperd semne

De obiqei, oamenii banali,

fdrd

aspiragii spirituale, sceptici

sau

chiar iniliate, dar trdiesc

aceeagi

ale sacralitilii in lucrurile banale. gtefan Viziru (NS) are presenti-

mentul unui mesaj capital,

ratafi, precum Gavrilescu sau Gore Iancu trdiesc experienle metafizice, descoperl intdmplltor locuri sacre

gi hierofanii. Gore

se

afld in cdutarea misterului sau sunt

este

obsedat de imaginea unei magini, dar abia in ultima clipd inlelege cI este vorba despre moarte.

Iancu

@outrsprezece...) este un negustor

lipsit de imaginalie. care se ascunde din cauza bornbardamentului intr-un adlpost antiaerian, unde intdlnegte

CRIN Simbol al puritllii, dar 9i al iubirii interzise, crinul este floarea gloriei,

dar gi a mo4ii: in Eneida, Eneas vede un crin in Hades. iri sens

persoane ciudate: nu-i rdspund la intrebdri, par sI-l ignore cu bund qtiin16. Dupd ce iese din addpost,

creqtin, crinul 43

reprezintd

abandonul, uitarea de sine pentru cei alqi de Dumnezeu. Crinul cu gase petale figureazil soarele, sau roata cerului. La Eliade, simbolul apare intr-o nuveld intitulatd La umbra-..; nigte romAni exilali in Franla sunt

dacd expresia,,la umbra unui crin

nu are

obseda$ de o afirmalie stranie care

le aminteqte gi de lara de origine, dar care le pare a

fi

"

un in,teles special pentru romAni pi mai ales pentru cei din exil; arhiepiscopul ii indeamnd pe neiniliali .sd citeasci Evangheliile 9i pe Sfinpi Pdringi. Acest amestec intre amintirile despre sf6r;itul Rom0niei intercumYa,

belice (se vorbegte despre destinul unor intelectuali condamnaF la ani grei de temni[5, despre ,,procesul" lui Iuliu Maniu) qi speculalii teologice despre un posibil paradis

gi o sentinti

biblicd; afirmagia este transmisd ca un mesaj de cdtre taned Valentin Iconaru, care pretinde c['o gtie de la profesoml sdu de istorie, de pe vremea cdnd era elev la Sfdntul Sava: ,,CAnd vom fi cu tplii in rai, la umbra unui.crin..." Aceastd propozilie devine tulburdtoare datoritd experienfelor lui Valentin: el vede camioane carg dispar lh un anumit punct al goselei, pentru ca

construieqte contextual ideea exilului; respectiv, condilia romdnilor instrdina{i anticipS' in plan universal exilul fiinfei, alungarea ei din paradis.

Trimiterile lui Eliade se indreapti gi spre destinul generafiei sale; in peisajul culturii romAne a existat un grup ce se autointitula ,,Crinul alb", infiinlat de Sorin Pavel, I.

altloc, gtie unde se afld prietenii sii, fdrd sd fi fost informat, ;tie cdnd este programat in audienlS la arhiepiscopul sd reapard intr-un

Nestor gi Petre Pandrea; acest grup gi-a publicat manifestul in 1927,in

revista Gindirea. ,,Crinul alb"

Parisului, transmite mesaje ciudate gi pretinde cd intr-o alte dimensiune a lumii se pregdtegte o arcd in care sunt selecgionali ,,o seamd de oameni din toate 1irile", adicd aceia care au in[eles, cum este gi profesorul de istorie (pe care Valentin il vede intr-un camion) gi aqa cum va fi qi inginerul Iliescu, dupd ce in{elege rostul camioanelor

reprezenta noua generali e, tutmentatd de probleme gi avea ca intenfie

sd toame picdtura de nelini;te. TAndra genera,tie de la 1927, al cdrei patron ngdeclarat era insugi Eliade, exprima/suferin{a de a face

parte dintr-o culturd micd, lipsitii de prestigiu european. in esel15,, generafia ,,Crinului alb" visa o

care dispai. Un reprezentant al autoritiililor franceze, la curent cu

evadare, o schimbare fundamentalE,

revelaliile lui Valentin,

tocmai despre aceastd altemativd.

se

iar nuvela lui Eliade

intreabd

M

vorbe;te

universal gi crede in posibilitilile nelimitate ale cunoagterii. Ideea

Mesajul general al scrierii se referl la posibilitatea unui paradis, cdtre care existd un, drum secret gi

in termeni budi,sti, dar asocierea ct nodul gordian ii apa4ine lui Eliade; Orobete-Dayan o explicd asdel: ,,$tiam de mult ctr nu existi problemd fdrd solulie, spuse dupd ce mai parcurse o datd certificatul. $tiam, de asemenea, cd cea mai creatoare solufe este aceea este pusd

camuflat, accesibil doar pentru cei

pregdtifi, ini1ia1i. Acest

rai

este

destinat tuturor oamenilor, intr-un

viitor indeperht; atunci exilul general al lumii (pedeapsa CIderii) se va sf6rqi. Indirect, tot acesta este gi destinul romAnilor exilali.

de tip gordianic; cunoasterea gordianicd a numit-o c6ndva un gAnditor romAn [Mircea Eliade.-

n.n.l. $ti1i la ce fac aluzie,

CIJNoA$TERE GORDTANTCA

Nofiunea apare

gi in

spune cd atunci cAnd

se

adresd celorlalti: nodul lui Gordius,

opera gtiin[ificd 9i in cea literard. La o primtr cercetare ar fi vorba despre disecarea mi'sterului, prin investiga[ie sau pnn experiment, adicl despre cunoa$terea paradizi acd, in termenii lui L. Blaga; dar Eliade nu vorbeqte despre o metode anurne, ci desprg metode in general. El

regele Phrigiei. Era atAt de iscusit fdcut, inc6t veacuri de-a rAndul nu izbutise nimeni sd-l desfacd. Un oarecare anuntase cd cel care va reugi s[-l deznoade va ajunge

stiip6nul Asiei. Cdnd Alexandru Machedon a intrat in Gordium -si a aflat de oracol, a scos sabia gi a ttriat' nodul" (273).^Orobete nu

nu existii

.solulie pentru o problemd, trebuie cdutatl o cale neconven[ionald,

ajunge sI gdseascd formula matematicl pe czue o cduta, dar

cdci, cu un optimism total ;i dezarmant, Eliade credea cd totdeauna existi o iegire, singura condilie fiind aceea de a gti sd pui

formuld qi inlelege cd destinul siu este de a pregdti terenul pentru

intrebarea justd. O ilustrare a ideii

dat s-o descopere.

este povestea matematicianului Orobete @.); acesta gdseqte calea de a ie;i din prezentul opresiv (de

CWANT

trdie$te experienfa cuprinsd in viitoryl matematician cdruia ii va fi

gi

cauzd a lumii, ln loan, pe care Q. Evanghelia Durand a numit-o platoniciand, cuvAntul este asociat atotpuEsen15

sub arestul Securitdlii comuniste),

lui

intr-o altii dimensiune a lumii gi lucrul este posibil pentru evadAnd

cd el in.telege subtilit5,tile timpului

45

--

!f--terniciei, comparat cu lumina care strdlucegte in intuneric. Lumea

profand este

o

manifestare

a

cuvdntului dumnezeigsc, iar Prin extensie, fiind un mod comPlex de comunicare, cuvdntul devine proieclia gdndului ;i a sentimentului. Func,tia magicd a cuvAntului a fost subliniati din timpuri strdvechi; in Upani gade, cuvAntul este comParat cu lumina gi cu focul, iar Brahma manifesti initial ca nume sacru sphota - ;i in aceastd condilie

se

devine cauza universului. S6mdn1i a lumii, cuvdntul anun[d

inceputul unui ciclu, prin repetare - reveleazd hierofanii, vrdje.ste sau

Gavrilescu (t a fg.) este in mod inexplicabil atras de un nume auzit

in stalia de tramvai, cel al unui erou de roman, Lawrence, Pe care il repetd, dintr-un incogtient instinct

de abolire a monotoniei, de aspiralie la condifia de erou .si, intAmplstor, trlieqto o experienl5 de excepgie, ddr care ii dePdqeqte puterea de in{elegere. in teatrul experimental al lui Ieronim Thanase (19

in

proza

lul

sensul incePutului

este inoculat sPectatorului Prin repetarea ritmicl a cuvintelor ce reprezintd prima atestare a limbii . rom0ne (torna, torna, fratre). Fascinalia cuvdntului genereazl

teroare uneori, ca in cazul reprezentaliei date de coPilul-

amdgeqte fiinla, construiegte continuu, deschide calea sPre Dumnezeu.

t),

minune Ieronim (Unif-..) Cuvdntul aflat prin iniliere devine strdin, ca ,,o voce de semizeu", straniu qi este uitat indatii dupd rostire; ,Ieronim este inffodus de Generdleasa intr-un mister ale cdrui detalii le uit5, dar rdmhne cu senzalia neldmuritd cd a

Eliade,

cuvdntul evidenfiazd etaPe in evolufia personajelor; $tefan Viziru (NS) aude un nume care il va .urmdri intreaga via,ti - d-na Zissu -, iar 'acest nume ii va deschide calea de a-gi afla propriul

avut acces la memoria generald.

destin; de asemenea, un cuv6nt rostit de un necunoscut se Ya mitologiza, va dezvdlui o lume insolitd gi misterioasd, cea din camera Samb6, nume Pe care la

Cei care

il ascultd sunt paralizafi de o emo{ie nein[eleas[, care e declan;atd nu numai de vocea strdind, ci gi de cuvintele pe care le spune ;i care rdmdn in bund Parte fdrd in(eles. O oglindd deformatd, o poezie inv5lat5 in secret cu bdtrdna generdleasd, dar mai ales experienta spectacolului creeazd un ritual qi, o datl cu el, miracolul

.maturitate il va asocia romanului flaubertian Salambi, deqi originea lui nu mai conteaze, ci doar lumea

pe care a construit-o

intr-un

moment de iluminare. Cuvintele repetate capdld funclie ritualicd;

imersiunii

46

in lara minunilor.

int6mplarea il urmdregte tot restul vie$i qi ii deschide gustul pentru spectacolul-ritual. CuvAntul este o expresie particulard a fiinlei gi de aceea nu poate fi tratat dohr ca o

sd inteleagd limbajul naturii. Andronic, spirit al pdm0ntului, aude tAnguirea copacilor., vorbe$te cu plsdrile gi. cheamd garpele printr-un deScdntec neingeles de cei din jur. in NS, $tefan se strdduiegte zadamic sI inleleagd ce vrea s5-i

convenfie, ca un artificiu al comunicdrii; el face legdtura cu originea, a trecut pe la toate generaliile gi exprimd spiritul str[mogesc; din acest motiv, omul

spund ariciul. Toate incerc[rile exprimd dorinla omului de a inlelege limbajul lumii, mesajul

nu poate adopta o limbd universalS;

con[inut in toate elementele vie(ii.

Lucio (un personaj din

O

fotografie...) spune cd misterele nu

pot fi exprimate intr-o rlimbd strdinS, chiar dacd este vorba despre o limbd universald, ca

DAI{S Joc, ritual qi mod de comunicare,

engleza. Doar cuvAntul inrdd[cinat (matern) deschide calea spre Dumnezeu.

capital: evadarea, anamneza

'J

Adrian (CO; este uimit cd inlblege limba in care ii vorbegte Leana (limba romdnd) gi .atunci ea ii amintegte cd este limba lui, limba originilor gi a poeziei sale; Eliade

insuqi nu-;i poate scrie crealia artisticd decdt in limba maternd, clci orice revela{ie inseamnd intoarcere la origini. Alte personaje sunt preocupate de inv{area unor limbi vechi, uitate,

rare, din aceeagi doringd

a

intoarcerii la inceputuri; Dominic Matei (Tinerele...) reconstituie originile limbajului cu ajutorul Veronicdi qi stocheazd informalia,

pentru

ca lumea sd se

poatd , regenera dupd sfdrqitul apocaliptic. in alte opere, personajele incearcd

dansul precede

un

eveniment sau

moartea. Dansul are caracter magic, imiti ritmurile lumii ;i prin aceasta are rolul de a disturba desflqurarea monotond a timpului; scriitorul Pandele (19 t) igi scrie

memoriile, este bolnav gi "i;i agteapti moartea. El iese din starea de letargie cAnd il viziteazd doi necunosculi - Niculina gi Serdaru.

Comunicarea cu cei doi tineri incepe o datd cu pagii de dans ai'

Niculinei, un

ceremonial

introductiv 9i ispititor: ,,in ritm lent, liturgic, alterndnd ca la procesiune pagii mari, cu scurte opriri pe loc" (140). Dupd aceastii intdlnire, Pandele incepe un alt fel

de via{5, se

pregdtegte prin sI retrliascd o experienf5 ratatd in tinerefe gi anume coborLrea orficdintr-o altA spectacolul-ritual

dimensiune a lumii, de unde gtie cd existd cale de intoarcere.

in La t'rg. Gavrilescu este prins intr-un dans al morlii, deoarece n-a ghicit,adicd nu gi-a inples destinul gi posibilitatea ce i se oferd de a timpul s5u limitat; in bordeiul liglncilor, dupd ce aratat proba la care fusese supus, Gavrilescu este prins in hora celor trei fete ,si invdrtit in cerc pdnd transgrcsa

cflnd ame[eqte, pierde contactul cu

realitatea qi se simte purtat ugor printre fotolii gi paravane; de-abia

dupd ce se elibereazd de preocupdrile cotidiene, i se mai ofertr incd labirint.

o

qans6 de

a iegi din

DATA Existlt puncte de rlscruce Pentru destinul general qi zile insemnate pentru devenirea individuald, de aceea orice dati calendaristic6 este o poarti a timpului sau semn al unei coincidenfe asffale. NoaPtea

personaj este legat de o anume dati

anticipativd sau de avertizare, o dati care ii creeazd presentimentul unei mari taine. Cel mai adesea

,

revine data afqlod al armoniei, cdtre care urplH{fiir1u; ziarul din nuvela Pelerina poarti data de 19 mai, iar el congine un mesaj pacifist qi atrage atentia asupra faptului cd

fiecare trebuie sd gtie sd pund intre b area j usra. Uggggl ?e.k3gl realizeazl cI este invizibil pe data de 19 august. Cdtdlina (NS) o datl pe an, anume pe 19 octombrie, pdtrunde intr-un alt timp, trdie,ste in spaliul morlii din care poate sd revind miraculos, deqi nu se qtie p6nd c0nd: ,,avea expresia ei de la' 19 octombrie, avea ochii de la 19 octombrie... nici ea nu-i poartl decdt o singurd datn pe an" (194). Intimitzttea cu misterul datei de 19

octombrie

li dA lui

$tefan

zeazd

gi

indrumd,

iar

generald se imparte in perioade.

ln DCh, descAntecul

este

in fixat in

anul2987. Pentru Eliade insugi devenirea e marcatd de semne revelatoare; in Memorii, afirmd pi in anul 1937 (an ce revine adeseori gi in scrierile sale literare, ca reper al istoriei) a

simtit cd s-a incheiat perioada de libertate, adic[ de a face culturd,

singurul lucru posibil

le plstra, gi fdcu un efort

punte spre limbajul Lumii, de aceea majoritatea personajelor lui Eliade capdtd acces la memoria

demddljduit

revind la suprafafi, sd se,reintoarcd in prezent" (ib.); in tarot, lama a'noudsprezecea este cartea Soarelui, simbol al armo4iei,

noapte. Crdciunul devine un semn al renaqterii lui Pandele (19 t), iar

imago mundi, .rePrezentdnd zodiacul, soarele cu $aPte raze qi fiinla dubtd.'

noaptea de inviere favoizeazd indlfarea lui Dominic Cfiil€rcte...) deasupra timpului istoric. Fiecare

Aproape toate personajele eliadegti glsesc, sau numai intuiesc, o poarti de iegire din realitate qi ea

centru

;i

-

sd

pus stlip6nire pe Sanda: ,,... gi vdzui / Voia sAngele s5-i beie, t Zilele s5-i ieie..." (125) Dar

, un'zbdrc rog,

cuvintele sunt

insuficiente

,

" deoarece vin' prea tdrziu, c6nd

intregul spa,tiu este dominat de strigoi, pentru a cdrui anihilare este

pentru

.

nevoie de un ritual complicat

romAni (I,358).

purificator.

DESCAI{TtsC

DIOMSIAC

Mod de manifestare a

gi

ln multe dintre studiile sale Eliade vorbe;te despre impdcarea dintre luminosul Apollon gi labirinticul Dionysos, ca simbol al armoniei

magiei cuvAntului. in atmosfera stranie din romanul $., personajele se afll sub vraja unei pdduri, un loc consfinlit

complete, prin

coincidentia

oppositorum. Nuvela ICD propune ideea cI spatiul dionisiac devine o emblemd a nenorocului romdnesc,

sentiment tragic, ale cdrui dimensiuni nu sunt blnuite, deoarece el este camuflat in starea

blestemul repetiirii acestei povegti; naraliunea este precedati de un

sd

trebuie

alunge duhurile necurate. care au

in memoria locurilor prin duhul ofidian, care a proferat

beatitudinile pe

neinfeleasl

D., sfdrqitul lumii

pdstratii

aproaPe

o

chemare spre insula iubirii, unde o a$teaptii Andronic-$arpele.

timp fabulos, devenit care

povesti gi simte

istoria

printr-o poyeste de dragoste petrecutd la inceputul lumii gi

inimaginabil prin

acestui descdntec intr5 Dorina; ea se viseazd eroina misterioasei

puncte ale timpului care averti-

sentimentul evaddrii din prezent ,,i se pdru cE se prlbugegte intr-un

sdrbdtorii de Sdnziene reprezinti o

' general5, intr5 intr-un timp fabulos qi descoperd mistere in aceastd

este marcati de o dati repetati cu ostenta(ie in destinul fiinfei. Existi

desctntec de dragoste care anticipi intrarea personajelor sub incidenla misterului: ,,Tu serpe bdlaur / Cu

de transd colectivd. Orgia ritualic5,

de sorginte dionisiaci reprezinti o cale de initiere gi, chiar atunci c6nd

/ Cu noud limbe impungltoare, / Cu noud cozi solzl de aur

sensul ritualului s-a pierdut,

izbdtoare /Si te duci la ea / Unde-o vei afIa... / $i tu sE n-o la,si / Pand ce ea, I Mdndra mea, / Cu mine s-a intdlni / $i imi va vorbi." Sub vraja

se

pdstreazd impresia importanlei sale. Leana cdntd prin c6rciumi un cdnteg straniu intitulat,,in curte la Dionis" gi ea gtie vag cd versurile

49

acestui cantec contin un mesaj, Pe

I I

ca ,gi in misterele' orfice, cdntecul constituie un mijloc de iniliere pentru

care

l-a uitat; intocmai

oamenii obignuili, incapabili de idealuri spirituale, ilar care trdiesc ini,tierea in faza ei cea mai simpl-5-, prin emolie gi prin vaga intuifie a misterului. Rotul lui Dionysos este de a pregdti indllarea apolinicd; oamenii care petrec prin cdrciumi sunt, fdrl sd gtie, purtitorii unui mesaj important gi rolul lor este de

simbolic, iar in filozofie, exprimd o atitudine umand.

evaziune din realitate

departe, pdn[ cAnd

pdduri, vehicule gi oameni, dar este

omului incepe prin cultivarea pldcerii estetice, c5ci ryesajul lui Orfeu este ur.mitorul:,,schimbarea omului, mutalia lui nu poate incePe

de sus, prin elite, ci de foarte de jos, de la oamenii de rdnd, cei care

petrec' noaptea in grddini qi restaurantel' (214), adicd de la Dionysos spre Apollon.

Personajul

lui Eliade este, de

reguld, vrdjit, toropit, amdgit, incapabil de a line pasul' cu realitatea, intr-o stare care ascunde

un sentiment de nefericire

Pro-

fund5, de fapt, dprinla dezl5nluirii si speran(a salvdrii, cele doud

ipostaze ale fiin1ei tragice, cdci apolinicul (senindtatea) ;i dionisiacul (nemullumirea obscurl) sunt cele doud fele ale tragediei. Termenul de dionisiac defineste o

Crdciun. Disparilia

;i o obligalie

arrtrezia generald va lua sfAr;it, iar

mesajul va fi descifrat de cdtre un poet precum Orfeu. Spiritualizarea

dorinlele pdmdntegti, este potenfial pregdtit sd devind Buddha. Scriitorul Pandele (19 r) dispare, in mod inexplicabil, in noaptea de

DISPARIIIE TemI gi simUol semnificativ, disparilia reprezintl un mod de majorl a fiin[ei de a gdsi singurd drumul spre paradis, incd din timpul vielit. in proza lui Eliade dispar din planul realit5lii case,

aJ duce mai

unei petreceri, iar cAnd reapare a doua zi in societate este cu totul schimbat; dispari{ia lui echivaleazl cu revelarea mitului pe care il cluta: El qi-a trdit pAnd la caplt

categorie esteticd, un tiP de personaj, dar este gi un atribut

un alt fel de iniliere,

et redobAnde;te spatiul tinerefii sale, de la vdrsta lui Christ, cAnd

dimensiune, camuflat6, gi de aceea se produc uneori gi reaparilii la fel de misterioase. Doctorul Zerlendi tehnici Yoghine,

-($poqracticdnd devine invizibil pentru servitorii sdi, dar iqi dI seama ci se afld in

comunicl prin telepatie qi care apI15 prin rugdciunile lor lumea normald, zguduit[ de forle demoniace. in nuvela Incog,, Elefterescu, personaj care iCi fdcuse un model din Siddharta, dispare in mod misterios in timPul

on ferme!"

DIJBLU (DEDI}BLARE) Simbolizeazd nevoia qi totodatd

teama de repetare; in . multe credin[e, intAlnirea cu dublu] reprezinti un semn nefast. Pentru iranieni, explicd Eliade, existenla terestrd presupune lepddarea de

prilejul sd trdiascd experienfa .lui Orfeu; repetdnd

fiin{a etern5, iar prin moarte, sufletul revine la condilia sa

intAlnirea cu Euridice (actri(a), el regdseqte .drumul spre lumea

autenticd; de aceea, la trei zile dupd

nevIzut5, cdci orice repetare inseamnd ritual. Ca 9i Orfeu, se va

i;i intdlnegte imaginea celestl - daena -, sinele sdu autentic (IsL qed-, II, 369).

intoarce periodic ca sd-i aducl

in

secrgtarului s5u un buchet de 19

romantic5, dublul este adversar qi

gi

camioanele (in La umbra..), adic6 ,,trec intr-un alt spa(iu, cu alte

"

transceriderii intr-un timp limitat, inainte de marele sfdr;it, cdnd ,,Dumnezeu va spune: Messieurs,

avusese

trandafiri. Tot asfel dispar

acelagi punct, din casa sa, ins5 in altd dimensiune a timpului; treptat,

ciudate, oameni fdrd vArsti, care

prin

intermediul spectacolului;

vorba doar despre o altd'

incursiunea lui in labirintul lumii supranormale se sfdrgegte: ajunge in Shambala, spafiul misterios al celor ingelep[i. pe care il descrie ca fiind inv5luit intr-o lumind verde, cu munli acoperili de zdpadd, case

sa- presupune

omului este tocmai de a gdsi calea

dimensiuni decAt dimensiunile spafiului nostru", un loc in care pltrund doar cei alegi, admigi in noua Arcd a lui Noe. Aceasti lume nevdzulA reprezintd paradisul ce trebuie recucerit qi care se afld la

indemdna tuturor, degi

nu toli

deces, sufletul

literaturd, mai ales

semn

al

in

cea

apropiatei mor{i. in

romanul NS apar doud personaje a

cdror asemdnare frzicd dd nagtere unor confuzii numeroase. Este

vorba despre scriitorul Ciru Partenie ;i despre un modest

fgnclionar de minister - $tefan Viziru; acesta din urmX descoperd

cd. toate acliunile sale sunt anticipate de marele scriitor,

a

de diverqi adrniratori

ai

oamenii sunt dispugi sd descopere cd intre viati gi moarte nu existi

cdrui popularitate il complexeazd; el este confundat qi oprit pe strad[

diferenld. Cunoagterea lumii nevdzute este deschisi, dar oamenii refuzd' preocupdrile metafizicd gi metodele neconventionale; rostul

romancierului, iar uneori nir igi poate dovedi identitatea. Viata sa cuprinde evenimente care.il obligd

:f-sd-qi aminteascd de Ciru Partenie ca despre un reper, dar gi ca despre

un geamdn privilegiat; $tefan se clsltore;te 'cu Ioana, fosta logodnicd a lui Ciru, este obsedat de un nume (d-na Zissu) care Se dovedegte direct legat de adolescenla scriitorului; preocupat de problema timpului, are revelalia cI iegirea din timpul normat se afld foarte aproape, la indemAna

fiecdruia, dar chiar atunci, Ciru Partenie publicd o nuveld (in care pune tocmai aceastl problemd).

fi

rezolvatii, $tefan se rupe gi dti dublul sdu, ins6 eliberarea este amard s,i dureroas[: el capdtd un complex de vinov5lie cdnd Ciru

este ucis

in locul siu.

Dublul

con[ine qi sugestia lui Iar{us, zeul cu doud fete, care suPravegheazl intrlrile 9i iegirile (ianua - poart[) qi patroneazl inceputurile (ianuarie); cdnd Partenie moare, $tefan glseqte gi el poarta mo4ii.

in altd ordine, rela,tia eroului

cu

Chiar

dublul sdu aminte;te gi de nuvela eminesciand Sdrmanul Dionis, in care umbra lui Dan rlmdne in viaP

acelagi lucru a fost afirmat deja de

consemnpze evenimentele; Partenie este ;i el o

;i atunci c6nd face aprecieri de circumstinld i se spune cd cdtre marele scriitor. ,Existenfa unui dublu in viala lui $tefan ii creeazd personajului presentimentul morgii; el nu trdiegte, ci se af15 intr-o permanent5 agteptare, 'cu uimire semnele contemplAnd destinului, pdnd in clipa in care,;tie

cd va muri. Ciru

Partenie

reprezintd un alter-ego ralional; incapabil de emolii autentice, in

timp ce $tefan igi cultivd toate senzaliile; fiind incapabil de acfiune, cerceteazd cu atenfie toate semnele vie,tii; el are sentimentul c5. se afld in burta unei balene,

senza[ie care se leagd, de asemenea, de simbolul dedubldrii.

Eliberat de acest complex al lui

Iona, in momentul in descoperd

care

(prin intermediul lui

Anisie) ctr problema timpului poate

lungul .timpului, precum gi toate teoriile despre avatarurile fiin1ei;

despre metempsihozd,

sunt

db dorinlei de prelungire

expresii

dincolo de moarte, dar gi proieclii ale labirinhrlui interior. in aceea,si nuveld, Dionysos devine dublu al

lui

Apollon prin sugestia cd mesajul orfic din c6ntecul lui Adrian este rdspdndit printr-un ritual' dionisiac; cele doutr zeitili opuse in mitologia greacd se completeazd aici, cdci revelalia lui Adrian este tocmai armonia contrariilor. in Tlnerrqp..., Dominic Matei este

profand ca sd-i

indrumat de un dublu, pe care

umbrd care condenseazd mica

inconqtientului sdu ,si care treptat se insuqi dublul sdu dovedeqte a astral, matricea primordial5, afl atii in afara timpului, gi de aceea cu acces la memoria eternS.

istorie

in

romane de succes. Aga

cum spunea R. de Solierr6, umbra este o povard, cdci ,,in plind zi ne d{ certitudinea cI existd o zond noctumtr sau cenugie, un abis unde sll5gluiesc demonii oamenilor care inainte au vdzut lumina'. $tefan se

simte concurat gi limitat Partenie, 'mai ales dupd

de ce

descoperd iegirea din labirint, adicl posi bi li tatea de eliberare. Tot un gen de dedublare trateazd qi

nuvela lCD, in care

poetul

amnezic, Adrian, se simte detagat de lumea profand gi are congtiinla unei fiin1e generale. El se regdsegte gi in condi{ia miticl a lui Orfeu, ca salvator al oamenilor, dar qi in to{i

poetii care i-au urmat.

Acest5 viziune a intrupdrilor multiple de-a

inilial

il

crede

o

intrupare

a

fi

grafiati in alfabet sanscrit, are ca moto un citat din Evanghelia lui Ioan. Cultura gi experien{a indianl

a lui Eliade au contribuit redescoperirea

gi

la traducerea in

termerii universali a viziunii ortodoxe despre Dumnezeu. Eliade afirm5 undeva: ,,.A,bia in India am

inteles temeiurile tradilionale ale vielii liranului romdn"''. S-ar putea

spune, in continuarea acestei idei, cd Eliade a identificat ln imaginea

Dumnezeului ortodox treseturi

$i

funcfii ale dumnezeirii generale. Dumnezeu care a creat lumea rom6neascl este un deus otiosus, un creator epuizat, nefericit qi

indepdrtat (in

legendele

bogumilice pe care Eliade le comenteazd). ln sens mistic, Dumnezeu se afld dincolo de timp;

ideea apare

in toate

tradiliile

arhaice, in care lumea este distrusd

fi anulat timpul istoric. Orice regenerare inseamnd pentru a

D{JMNEZEU ln sens ortodox, Dumnezeu apare evocat in multe opere literare eliadegti; despre sensul dumnezeirii, Eliade pare s[ vorbeasctr fie din perspectivl budistS, fie de pe

poziliile filozofiei oculte, dar aceasta este doar o aparenfd; .

regdsirea

lui Dumnezeu. Nlzuinta

omului de a se intoarce la paradisul pierdut echivaleaztr cu gtrsirea lui Dumnezeu, cu existenfa misticl insdgi, iar acest ideal nu este numdi creqtin; Eliade il consided,,un dat

privinfa concepliei

uman universal, de o incontestabild vechime" (IS, 208). Sensul

sale despre Dumnezeu ni se pare fragmentul in care descrie jurnalul

intrupdrii lui Dumnezeu in istorie, prih Isus Christos, reprezintd o

doctorului Zerlendi

teofanie totale

edificator

in

(SDII); confesiunea acestui personaj, indianist

,si

gi totodatl qi

particularitatea cea mai insemnatli

creqtinismului (ib., 210); din

yoghin practicant, degi

-a

I r IJ

acest motiv, semnele devenirii existl nu numai in Cosmos, ci 9i in

istorie (fie ea generald

sau

cotidianl): ,,Cre;tinul este deci indrumat sd se aproPie de orice eveniment istoric cu teamd qi cutremurare; pentru cd, in ochii lui, cel mai banal eveniment istoric, degi contiirud sd rdmAnd real

misterele lumii, Dumnezeu

este

camuflat, iar camuflajul nu Poate

fi

penetrat de cel care se cramponeazd de timPul istoric: ,,A$a curt1 este Dumitru, cu credinla lui naivd, idolatrl 9i vanX e mai aproape de Dumnezeul adevlrat dec6t noi toli. Si tot el are

s[-1 vadi cel dintdi, cAnd

Dumnezeu adevdrat igi va ardta din

(adic6: istoricegte qondilionat),

nou fata nu in bisericd, nici in universit5li, ci se va ar[ta Pe

poate sd ascund6 o noud intervenlie a lui Dumnezeu in istorie; in orice

nea$teptate, deodati, aici intre noi,

caz, un astfel de eveniment Poate

o semnificalie transistoricS, poate fi incdrcat de un mesaj. in

avea

consecinld, pentru cregtin viafa istoricd in sine este aPti sd se umple de slavd" (ib.,212). in acest sens, Eliade afirmd cd in fala lui

Stalin, care, ocupAndu-le patria, i-a

afirmalia cd ocupaliile indumne-

dat pradd unei soarte dramatice. Or, auzind la radio gtirea mortii lui

zeite sunt,

Stdlin, pe care il gtia vinovat, intre altele, de agonia poporului romdn, Christinel Eliade s-a grdbit sd caute

treaptd

o

A intrat induntru. A o lum6nare gi s-a rugat

bisericd.

aprins

in ordine, matematica, poezia qi metafizica. Fiind o primd in

descoperirea adevdrului

absolut. matematica e menitl sE cree4e premisele unei schimbdri' fundamentale in abordarea lumii, in instituirea unui nou sistem de valori, sau in adoptarea altor.

timpul poate fi comprimat in ambele direclii, gi cdtre viitor si inspre trecut, ceea ce face ca totul sd fie posibil, iar primejdia const5 in faptul cd omul se poate substitui

-

congtignt sau nu

-

il Pe

el

transfigureazd starea de contem-

plalie mistic[ Pe care o Poart5 in

sine el insugi prin sPiritul s5u profund ofiodox, sau, cum sPune

Culianu, fatalmente

ortodox,

cdpdtat prin experiengd personal5 9i

'cel mai romAneascd: ,,ExemPlul sublim al acestei paradoxale etici

ortodoxe cdreia Mircea Eliade ii este victiml predilectd mi-a fost dat de solia sa, Christinel Eliade. Capitoltil de fa1[ este menit sd se

incheie printr-o Parabold ce.i va

explica poate unui

54

realitatea

ortodox5, dar gi un modde a

explicit despre Dumnezeu,

vindecdri miraculoase; Dumitru ii aratA o fotografie a sotiei lui, care era bolnavd qi ;tie chiar atunci cd miracolul s-a implinit: Thecla se vindecd qi intineregte. Dumitru il gdsegte pe r Dumnezeu, din intdmplare, pentru cd era Pregdtit s6:l glseascd oriunde. Ca toate

obiectiv5: la Eliade apare deseori

a

care

Dumnezeu.

cI toate amintiiile oamenilor sunt pdstrate de Dumnezeu gi regdsiie dincolo de moarte. ln nuvela O fotografie..., Dumitru nimeregte din gregeal5 la Biserica MAntuirii, unde un imPostor ce-gi spunea doctorul Martin face

trece dincolq de

romdni de toate culorile pentru

profan; toate Personajele

Degi Eliade nu vorbegte totdeauna

spune

cunoscute sentimentele exilalilor

pentru stdletul lui Stalin."'sAceastd relatare pe care Culianu o aqazd in incheierea cd4ii sale despre Eliade

cautd

in El, zice in fala istoriei.'." (IvM, 153). Un Personaj din NS

ultimd; iluminat prin meditalie el are revelafia cd ar trebui sd fie gi poet, ca si poat?i

metafizicd,

poate pe strad[ Poate intr-un bar, dar noi nu-l vom recunoaqtd gi nu vom mdrturisi pentru E1..." Situat dincolo de istorie, Dumnezeu Poate fi intAlnit prin anularea timpului trdiesc experienfa iegirii din timp

Dumnezeu toate evenimentele sunt . valoroase qi ,,pentru cine nu crede'

deznddejdea dintotdeauna de a fi romdn ;i orgoliul insurmontabil ce o insote$te tot timpul., Sunt

francez

sintetizeazd

nu numai

cunoa$te lumea

etica

fi gi de gi semnele ei,

cdci iubirea in acest infeles nu numai cd purificd fiinp dar o si elibereazd de sub teroarea

metode de cunoagtere dec6t cele unanim acceptate. Ecuagia absolutd Dayan demonstreazS- cd

a lui

eveflimentului, adic5 a istoriei, iar

Iui Dumnezeu. dar unuia neavizat,

cel eliberat de lumea

ignorant gi gata sd distrugd lumea din gre;eald.

poate sd

orAnduitd inleleagd sensul

camufllrii, are acces la memoria universalS, sau se regdse;te in Dumnezeu pentru cd Dumnezeu este acolo unde il ,Ut:U" fiecare. ECUATIE

in

sens matematic, reprezintd tot o

cale de cunoastere a lumii, dar una

in nuvela D.,. eroul cautd sensul universului prin punerea tlmpulul rntr-un slstem logic, pe care el il numegte ecualia primejdioasS.

ELD(R Aldturi de piatra filozofald qi de Graal, elixirul reprezintd esenla cunoagterii, adev5rul ultim, dar si bdutura miraculoasd care vindeCS, intineregte gi conferd nemurirea; in opera literar5 apare doar cu func(ie

medicinald; este vorba despre elixirul descoperit de doctorul Aurelian T5taru, un lichid incolor cdruia el

ii

spune apa de la fdntdna

eliberare inseamnl

termenii lumii sale crestinortodoxe marile revela{ii ale

presupune identificare totald cu timpul lui Christos. Personajele lui Eliade evadeazd din timpul profan pentru cd descoperd hierofaniile

omenirii. Doctorul Zerlendi isi scri e experiilnffi 6gmmnrranaUet sanscrit, dar alege un citat biblic pentru a atrage aten{ia asupra faptului od doar ambalajul este exotic, tot astfel cum Eliade

istoriei; pentru indieni, tinerelii. Cele trei paciente tratate cu acest medicament misterios se vindecl gi intineresc; doul dintre ele dispar (pleacd din lard sau poate

mor), iar cea de-a treia duce o existenld dubld - gase luni din an este tdndrE gi in celelalte, gase imbdtrane$te. Ea devine un monstru, o aberalie a naturii care . igi ucide din gre;eal5 salvatorul. (v. si ADAIVI)

EPIFA}.IIE Prin acest termen, Eliade definegte orice semn care reveleazA misterul,

reune$te sensuri majore ale existen{ei sau semnificd qi dezviluie rddicinile addnci ale semnificagiei respective; de pildi,

omphalos-ul, aparigia maginii lui

$tefan (NS), ascensorul care ii reveleazd lui Adrian cd a urca sau a cobori e acelaqi lucru (CD) au un asdel de rol - simbolic gi revelator

totodat5, sunt manifestdri care ilumineaztr fiinla qi o pun in legdturd cu sacralitatea.

mIJFJ) Eschdtologia se referi la orice

ESCXIATOITGTCE (Sn

doctrin[ despre scopurile ultime ale universului gi ale umanitii,tii, pune problema sfdrgitului lumii, a

sI fie

regdsire a unei experienle din copildrie (camera SamM), ci are aceeagi valoare cu asceza lui Zerlendi sau cu retragerea lui Zalmoxis din lume, adicd bste o pregdtire, o evadare partiall $i ini{iaticd prin care personajul igi

logice, transfigurAte de Eliade intr-o

o

viziune optimistd asupra devenirii

epifanie; toate amuletele pe care e

umane sunt arca, asc,ensorul,

prezentd luna participe la

sacralitatea lunii;

reprezentlrile 'lunare

toate (secera,

semiluna, luna plind) sunt ,,epifanii diminuate ale astrului", dublete sau

substitute

(IB.).

Semnele care consacrd dezvdluirea misterului sau pe cea a

divinitSlii

-

eveniment

care treze$te sensul omului in univers -, semnele de acest fel sunt epifanii. Chivotul lui Moise,

timpului pentru cunoa$terea vielilor anterioare. Simbblic,

deveiririi, cdci aqa cum spune Nae

Principalele simboluri eschato-

aceastd emblemd

realitdlii, de cunoa$tere

unei vieli viitoare (IVMvl, 148), adicl intoarc.erea de-a lungul

ca dalA a sf6r;itului @.). Deseori despre cdi de evadare in eternitate.

ca

Conslituind un mod de reslringere a

(NS) expriml nu numai dorinta de

omului in cosmos! de

dceea, revelalia pe care o declangeazl face

EVADARE

planul

atat

ursul, totalizeazd

sens al mo4ii. (v. EVADARE, TIMP, MOARTE)

vorbegte despre evddare ca despre o cale de mAntuire. ln budism, aga cum explicl Eliade, evadarea din timpul normat inseamnd eliberarea de sub legea karmicL ceea ce e posibil doar prin arderea totald a

experienf5 metafizicd

semnificalii ale lunii cAt gi destinul

fi

care leagd lumea de etemitate, sau pentru cd au revela(ia adevdratului

judecdlii de apoi sau a altei ere ce se va instalh dupl epuizarea istoriei actuale. Eliade fixeazd anul 1987 ca inceput al erei benefice qi 2987

vorbeqte despre o evolufie psihologied (I-a umbra...), sau

emblema unui animal lundr, cum ar

aceastd gdsirea momentului favorabil pentru a ie$i din timp; pentru cregtini, etemitatea

memoria, nunta. Toate propun un mod de abolire a timpului profan.

ETERNITATE

Reprezent6nd o ipostazd a dumnezeirii gi fiind irn spaliu al libeftefii absolute, tem{ gi simbol important, eternitatea exprimd o ndzuin{i arhaicd a omului de a scdpa de sub teroarea timpului gi a

a

absolutului, iegirea de sub teroarea timpului gi a duratei implicl o

in

Ionescu, evaziunea este principala problemd a metafizicii, iar formele

ei sunt intruchipate de pelerin care eyadeazd in lumi insolite -, de mirele mistic - care ajunge Ia

Dumnezeu prin iubire - gi de ascef - cel care tinde spre perfec,tionarea vieqii.

Eliade pare sd adopte simbolul evaddrii in sensul libertitii budiste, vorbegte despre identificarea cu esenlele lumii in sens yoghin, defineste eternitatea ca regdsire a individului in totalitate, in maniera lui Plotin si a gnosticilor, dar nu se poate spune cd accepti integral o

pozilie sau alta. El traduce in

camera de hotel a

lui $tefan Viziru

precede marea evadare

De

asemenea,

din final.

tot tehnici

de

evadare sunt gi teatrul, poezia, cdntecul, ruglciunea, adicd jocul (spectacol-ritual), arta gi contempla{ia mistic5; evadarea face parte din esenla umand, este o condi$e a devenirii si, in ultimd instan$ o

obligalie. Ideea apare clar formulatd in romanul 19 t, unde Ieronim Thanase spune: ,,Evadarea

[...] nu implicd ldri, ora;e,

r',

sau

continente necunoscute. Evadezi doar din timpul gi spaliul in care ai

trdit pAnd atunci, timP 9i sPaliu care, intr-un viitor, din nefericire destul de apropiat, vor echivala cu o existenld perfect programati intr-o

imensd inc\isoare

colectivd. Urmagii noqtri, dacl nu vor qti sd descopere tehnicile de evadare

;i

pentru realitatea limitatd el moare

in

spital, sub arestul Securit5,tii. Pentru Darie (din nuYela I-)' moartea inseamni o intoarcerea la paradisUl pe care il cunoaqte el

(strada Toamnei),

iar

Pentru

Gavrilescu (t a Fg.) 9i $tefan (NS) moartea-nuntd rePrezintS tot un

mod de evadare. .----a

ulilizeze libertatea absolutd, care

degi incarnate, urmaqii no$tri se vor

considera cu adevdrat caPtivi Pe viald, intr-o temni$'fdr6 u;i qi fIrI ferestre - gi, in cele din urm5, vor

muri. Cdci omul nu

FEMININ Strfletul lumii qi principiul naqterii gi-al morlii. Goethe incheie Fausr cu versurile ,,Etern.Femininul ne / Trage in susj', iar interpretdrile care

s-au dat acestor versuri

Poate

limitatd '

-

purificatoare, celest5,

fi ea de ci intr-o qi flrd speranta

-

oricdt ar

a toate-incePdtor; sintagma goetheand Etern-Femininul semnific[ puterea eliberatoare a naturii, spiritul care face 9i desface lumea, forla care rupe iflcorsetirile

aceastd libertate..." (233). Partenie (19 t), impreund cu fiul sdu ;i cu

logodnica acestuia, trec intr-o alti dimensiune a timPului; ei gdsesc o cale de a se intoarce de-a lungul propriei vieli, pdnl intr-un moment favorabil evaddrii (9i anume atunci

raliunii qi ale materiei, iar

Prin

aceasta deschide calea mdntuirii.'' Am pornit de la aceste sensuri ale

femininului, deoarece Eliade a meditat asupra lor (cel Putin Pe

cAnd Euridice l-a chemat Pe Partenie in infem) 9i izbutesc sI treactr intr-o altd dimensiune, cdci sunt preg5titi Printr-un ritual indelungat, cel al sPectacolului teatral. ln planul lumii Profane,

calea interpretdii metaftzice a lui Nae lonescu), iar uriaga infcrmalie

despre acest simbol, adunatd in tntreaga sa operl gtiintificd l-a condus spre o viziune aProPiatS. Eliade ajunge la concluzia cd, in

'evadarea inseamnd moarte; DaYan

majoritatba miturilor gi credinlelor lumii, epifaniile naqterii (mai ales

in paradisul pe care.i l-a

revelat Jidovul rdtdcitor,

oPusd

erosului

zi va putea dobAndi, sau redobdndi,

evadeazd

se

concentreazd in jurul ideii cd esenla autenticl a lumii este iubirea

supraviefui fdrd credinla intr-o libertate posibild

lexemele mamd

;i

aceeagi rdddcind). De aici s-au ndscut o serie de simboluri care

deqi

58

cI

moartea

inseamnd o intoarcere la origini, cdtre o alti nagtere sau devenire; astfel, izolarea intr-un spa{iu inchis ca pregdtire pentru moarte, pegterile siha;trilor, mormAntul nu reprezinti dec6t evocdri ale sttirii embrionale ;i, prin aceasta, ale

nagterii sau renasterii; de

aceea

spiritul materiei in devenire

este

feminin, este haosul de dinainte

gi

de dincolo de lume care ispitegte gi teroizeazd,fiinp, cdci in esenla lui omul este dominat deopotrivd de

chemarea

vielii gi de teroarea

mortii, mistuit de dorul'eternei reintoarceri

la

oyigini.

ln

op".a

literard, simbolul feminin apare cel mai bine ilustrat in viziunea mo4ii mioritice. Nunta in moarte devine o cale de salvare (in [.a {ig.), sau de , transcendere a ^_+r lstonet opreslve (NS). in nuvela Podul esenla lumii este numitd Marea zei1d, care ucide

qi dd

gi izbucnesc in rds..[:..] Una din ele

este'Magna Mater, marea zei1d,, spuneti-i Afrodita dacd vre(i, degi

humele

gansa renagterii. ea este soartd, adicd norocul gi nenorocul fiin{ei: ,,Vd vorbeam de un grup de femei tinere gi frumoase care apar deodat5, din nevdzut, in sufragerie

ei sunt fdri

numdr.

Aproape intodeauna, intr-un grup

moarte au in

aproape toate limbile indo-europene

conduc spre ideea

sd

ne este datd in ins69i structura condi{iei noastre de fiinte libere

cele care sugeretrzd imaginea Gliei ca matrice a materiei) sunt asociate mo4ii; ideea se completeazl cu numeroase simboluri, sau obsesii (intre care visele sau faptul cd .

de femei tinere gi frumoase, una din ele este o nmre zeiqd,, dar cum s-o recunogti? nu ;tie nimeni asta, nu o

gtie nici chiar ea insdgi." (76) Aceea;i metaford apare $i igJe$&i Gavrilescu are sansa de a cunoa$te spiritul lumii, dar nu ghicegte care dintre cele trei fete este tiganca, el nu o poate recunoaste pentru cd qi-a ratat iubirba qi prin aceasta.qi calea indlfdrii. Este condamnat la onoud existentl in care i se dd iard qansa de a o iubi pe Hildegard,

adicl de a

cunoa$te iubirea

profand, a tuturor inceputurilor. (v.

NUNTA, MOARTE)

FERICIRE Pentru Eliade, fericirea este o cale misticd de atingere' a absolutului.

Starea contemplativd, detasarea, beatitudinea generati de vecinStatea misteruhi creeazd. premisele

devenirii $i toate sunt ipostaze ale

fericirii. Iubirea aproapelui qi bucuria de a descoperi lumea, agap6, bum numea Culianu.starea

fi a lui Eliade. reprezintl atributul celor care qtiu, adicl al celor fericiyi. $tefan (personajul din NS), un alter.elo al autorului, de a

pluteqte intr-o stare de amdgire, de

l-[t,

vrajd sporiti de semnele pe care i le

353) Nu cred cd este vorba 'aici

reveleazd, soarta sa. Tot fericit este gi Dumitru (O fotografie..), pentru

despre dezam5girea celui care afld

cd

cI

rdspunsul la intrebarea capitali este foarte simplu, pentru cd acela' rdmdne nedumerit gi se blazeazS, poate . Cred, mai degrabd, cd Eliade

in mister gi in

el . trdie$te intimitate cu spiritul lumii, nu

,stie

sd se indoiascl ;i sd-qi pund intrebdri existenliaie. Tot o cale de

la faptul cd numai cei despringi de istorie,'de convenienfe, care pot trdi aventura cu se referl

fericire este ;i moartea eliberatoare

a celui

care gi-a pus intrebarea corect. Darie (din L), strdluminat de intimitatea morlii, trdiegte cu beatitudine gi gnticipativ clipa in care trupul sdu va'zdcea in lanul de porumb; el aleargd spre lan ,,cu o

deplind ignplicare cu autenticitate

(spune Culianu), ca Parsifal sau

Don Quijote, $tiu sd-;i

intrebarea justd, lega,ti de sensul cdutirii gi nu de rezultatul ei, clci adevdratul rost al fiiniei nu este sd

bucurie uitatd, copil5roas5, simlindu-se coplegit de o beatitudine tohle, f[rd inleles" (249).Eliade dI un sens original

gdseascd Graalul,

qi

cdutdrii. Fericirea celui

care gdsegte Graalul constd in faptul cd nu cunoa$te fericirea de a nuJ gdsi.

este

,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci a

lor va fi impdrdfia Cerurilof'; el asociazd sentin{a biblicd lui Parsifal: cel care intreabd unde

ci sd ;tie la ce

foloseqte, dacd meritii cdutat, dar mai ales sdin{eleagdjocul gi sensul

Feri ci i I or evanghelice, dintre care

cea potrivit[ pbntru romdni

pund

(v. qi GRAAL,Iv,G.SAI)

se

Graalul intrd in categoria celor feicigi pi sdraci cu duhul, pentru cd el are harul de a pune intrebarea a$teptatd, fdri -sd qtie c[ doar simpla, ei rostire poate regenera

Simbol

al dedl$l[1ii, mod de

repetare gi de prelungire a fiin1ei,

fiul cuprinde in sine metamorfoza continul a timpului care moare ,si renaqte la infinit. Intermediar intre origini gi sfdrgit, fiul constituie, in

lumea: ,,Au fost mulli sdraci cu' duhul in toat?i lumea asta a noiistr5, dar cel mai faimos tot Parsifal a rdmas, cdci a fost singurul care a intrebat: unde se afl5 potirul

interpretarea lui Nae Ionescu, o ipostazd a Trinitdtii, legdtura posibilS intre om ;i divinitate: ,,Dumnezeu in ipostaza Tatdl , reprezintd existenla purd, iar in ipostaza Sf. Duh, reprezintd pe Dumnezeu in noi. lntre Dumnezeu

Sfdntului Graal? [.,.] Halal de Graalul care ne-a fost noud [romAnilor] ursit sd-l cdutim. Sd-l c'dutiirn gi sd-l gdsim!" (Pelerina,

60

anume

romanticS, in noaptea de Crdciun,

metafizica

cre,stind

-

dupd

logosul

devenit,trup, adicl forma

in care noi putem sd-l inlelegep pe Dumnezeu. Hristos, adicd Dumnezeu Fiul, este Lrrjlocitorul

care face legdtura intre Dumnezeu TatIl gi Dumnezeu Sf. Duh, adicd intre Dumnezeul [...] care creeazd existenfi gi Dumnezeul care este in

noi"." ln legdturd cu acest sens,

Eliade il compard pe Christos cu Orfeu (in lCD, 19 t) 9i gdsegte cd

sacrificiul christic, tot o cobordre

in infern, a avut intenfia de a schimba lumea (v. Orfeu). Christos

este mesagerul divin,

mninte$te intAmplarea din tinerege,

fiu prin intermediul

alti

abandonat

interesul pentru teatrul experirnental, ceea ce va declansa rnamneza scriitorului; el i;i

aceastd

clruia

rdmas , camuflate, dintr-un

de

fricd;

intoarcerii la intilnirea cu Euridice, adicl in momentul in care i-a fos deschis drumul spre infem, spre o

aceastd preocupare, din cauza unei

determinE pe A. D. P. sd se intoarcd la crea[ia dramaturgicd, ii stAnlesc

la

aparilia misterioasd a fiului reprezintd, un semn, anume pl

romancier celebru, care in tinerefe

nellmuritd gi stranie; Laurian si logodnica lui, Niculina, il

treizbci de ani de

intdmplare, Pandele afld cd are un

bmenesc . sentiment

Laurian Serdaru vine sd-gi cunoascl tatfl gi il ajuri s5-gi congtientizeze rolul; tatdl

tuitat, r5m6nAnd doar cu o impresie

Laurian; in acea noapte, a vdzut prin fereastrd o femeie blondd care i-a z6mbit gi i-a flcut semn sd pistreze secretul. DupI aproape

neobignuiti, dar ale cdrei sensuri

t,

cxperien{e ale cdrei detalii le-a

gi

cu actrifa care interpreta rolul Euridicei, mai tirziu - mama lui

.au

risipitor, a fiului reglsit; in

a scris teatru, dar a

secretd

realitatea cunoscuttr. pandele poartd in sine o experien(d

al cirui

mesaj a rdmas pa4ial neingeles. in literaturd apare frecvent tema fiului

romanul 19

o intdlnire

descoperd libertatea absolutd gi in{elege sensul intAmpllrii uitate (v. MOARTE). Laurian, Niculina gi A. O. P. trec in altii dimensiune a Iumii, mai exact dispar din

(Anghel Dumitru pandele) este un

FTU

af15

Tatdl ,si Dumnezeu Sf. Duh sti Dumnezeu Fiul, care este

devenire.

Fiul devine asfel

ca1ea, in,sens

,

biblic, reinvierea prin moarte. in romanul NS, personajul principal, $tefan Viziru, are un fiu a cIrui moarte este premonitorie, reprezintd un alt semn pentru

destinul lui $tefan: eliberarea sa prin experienta mo4ii. Majoritatea personajelor nu au qopii sau nu au pdrinli,legdturile lor cu timpul sunt labile qi de aceea trdiesc cu fascina,tie ispita iesirii din durati.

FLUTT]RE

I

['

Simbol ,al invierii,

al ieqirii

mormhnt, aproape in

din

toate

credinlele, fluturele este asociat sufletului. Evocd aripa indlldrii, ideplul omului de a zbura sPre alte lumi, dar gi metamorfoza, in Primul

rhnd transformarea continul timpului, 9i Prin

ea

'

.

a

j- moartea'

cu fluturi din casa generalului Calomfir (Unif') ieprezint[ o imagine a timPului

i;i

;i

Antim .desfdgoar6 existen[a intr-o

conservat,. cdci Ieronim

permanentd legdturl

cu

sPiritul

Generdlesei, adicd intr-un trecut semnificativ, Pentru cd timPul lor este mort; acliunea se Petrece in

anii '50, sub teroarea istoriei,cdnd

din familia Calomf,ir nu

mai

rim[seserd decdt doi descendenli; casa nu fubese confiscatl, incd' pentru c5 era in ruin5, urma sd fie ddrdmati, iar Ieronim se se rnute

intr-o casd care apa4inuse tatdlui sdu.;i unde chiriaqii ii promiseser[ s5-1 tolereze

in doud camere'

Generdleasa ii spusese lui Ieronim cd prin spectacol va reuqi si ignore

tirnpul gi sd supravieluiascd' Aici; camera imPodobiti cu insectare de fluturi este un semn al unei lumi silite sd moarI, lumea interbelic5'

qi care a gdsit calea conserv5rii' camufldrii

in

sPectacol sau in

oglinda acoPeritd cu Perdeaua de cAtifea;

fluturii lui Antim sunt,'cel

mai mari, mai frumogi,

mai

Universal, al fo(elor dezldnpite, focul are pentru Eliade at6t origine

divind cdt gi demoniacl. in romanul DCt, focul mistuie conacul boieresc, purificdnd

eroice gi exemPlare, mostra duPd care va fi c6ndva refdcutd istoria'

spafiul blestemat gi dpmonizat, dar totodatii anunf5 fascinalia lui Egor,

Este vorba aici desPre valori pregdtite sI . reziste timPului opresiv.

Insectarele

dumnezeiasc5. Simbol al Spiriiului

extravagant coloragi fluturi, aqa cum [Iconaru] nu mai vdzuse nici in muzeu'. Fluturole reprezintd aici timpul stagnat in momentele lui

intrarea lui in lumea strigoilor; inilial, focul e ,,o umbrl s6ngerie..

.

O alta semnificafie .a simbolului, apare in Tinerep..., unde realitatea iitoric6 a lui Dominic Matei nu mai

-

mormAntul Christinei

coincide cu realitatea lui, subiectiv[;

. Eliade

-,

Prezintd

pe

pdnitor: ,,o limbd uriagtr de foc.. ce

se inal[d din ,,aburui albtrstrui...

Imaginea sugereazd hipnoticd

starea

in

care inr6 personajul coplegit de o dureroasl deznddejde

cana Oistinclia dintre vis 9i realitate , dispare. Aici fluturele semnificd

qi apoi de blestemul singurdtilii, fdrl inceput ;i fdrd sfdrgit". In nuvelaSDll, Coctorul Zerlendi

metamorfoza timpului qi infi nitatea

cdnd pentru el locul e o,,aripI

planurile sale. bupa ce viseazd nXluca domni-

qoarei Christina, Egor descoperl in camer[ un fluture de noaPte care se

se elibireazd de lumea materiald, concentrdndu-se asupra focului: ,,... lgi fixase mintea aSupra unui recipient cu jdratic, incercAnd sd

in

lumina fluturele aceasta, data de lantemei;

devine simbolul sufletului celei moarte, Prins intre viald 9i neant

pltrundd esenla focului,

sd

regdseascl acest foc in intregul cosmos, asimilAndu-gi in acelaqi

(DCh).

timp principiul lui, identificdndu-l

in atAtea procese din propriul sdu

F10C

trup, reducdnd infinitatea de arderi

Element Primordial qi stare a materiei, focul are funclii magice, fascineaz[ qi subjugd fiinP, are atribute sacre, cdci el Purificd

materia 9i transmite

forla

care alcdtuiesc laolaltd universul si llecare organism in parte ta acetagi

I

elemente esenfiale, intre care focul

oferd viziunea cea mai adecvat5 modului uman de percepfie, cdci

se

inscrie intre imaginile arhetipaie inregistrate

in

subconstient; aici

focul este ,,punctul de sprijin l, poarta de trecere spre altd perspectivd a lumii.

inima

strigoiului, focul devine atotstii-

viseazd cA e om qi in aceastd ipostazl se viseaz[ fluture, PAnd

lumeia somnului qi surprinde curgerea materiei in proiecfii plasmatice, luminoase, adicl lumea nevdzufd, descompusd in

apoi, dupl

ce Egor strdpunge

povestea lui Ciuang-Tze care se viseazd fluture, care la rdndul lui

zbate dezn[dbjduit

imaginea anticipind scena in care

Simina zace ins6ngeratd

'

clernent incandescent din fala ochilor sdi;' (24A) El pltrunde in

FT,IJGER

SimbolizAnd iluminarea spiritualtr neindurdtoare a

gi totodatd forp

cerului, fulgerul este asociat zeilor

tutelari gi rlzboinici

(Zeus,

Zalmoxis, Dumnezeu). EIiade define;te fulgerul ca simbol al sacralitilii care transform5 lumea: ,,brusca manifestare luminoasd a frdsnetului sfAgiind intunericul a

fost valorificatl ca

mysteium tremendum care, transfigurdnd

lumea, umple sufletele de o teroare sacrd. Se considerl cd persoanele ucise de trdsnet au fost rlpite la cer de zeii furtunilor, iar rdmdgifele lor pdm2ntegti sunt venerate asemenea

moa;telor. Cel care supravietuiegte unei asemenea experienle sufertr o

transformare radicald;

de

fapt,

incepe o noud existenfd; este un Om

complet nou." (Md 14) Dominic Marei (din Tinerep...), un ' b6rbat in vArstd de 70 de ani,

bolnav de sclerozd, este lovit de fulger in noaptea de inviere, cAnd tocmai hotlrdse sI se sinucidd. in urma acestei exPerienfe, care ar

fi

trebuit sd-l ucidd, nu numai cd supravieluieqte, dar intinereqte, pare un tAndr de 30-4O de ani Ci capdti o memorie fPbuloasd. El se ridicl deasupra timpului sdu, are acces Ia memoria universalS, adund

date esenliale desPre evolulia

personaje misterioase, recdpdtAnd memoria avatarurilor ei anterioare; gocul este declanqat in timpul unei

furtuni cu fulgere.. Lumina interioard este trezitd Prin imixtiunea fulgerului;

vorba despre Floarea de Aur, metaforl a elixirului Yielii in iradiliile taoiste (comentatd de

EliadeinMA4l).

umand qi pregdtegte un fel de Arcd

a lui Noe, meniti si ajute

lui

se

incheie, dupd'o incursiune de un secol in viitor, el se intoarce in vremea sa, la origini qi la haosul

GROTTA

Loc de meditalie, de reglsire a originilor, grota este monir6nt 9i uter totodatil. Eliade insugi afirmd

cd atunci cdnd nimic nu-i

gi Prin ea ridicare

reprezintd un

deasupra timPului, dar cum esen(a fiinfei este dorul originilor, ca 9i in basmul Tinere,te fdrd bdtrdnege..., eroul este invins de chemarea

imitl

care'

starea embrionald a fiin1ei gi

aceasta evocd originile, intoarcerea de-a lungul timPului, recuperarea memoriei eterne. in Tinere1e..., Veronica, surprinsd de o furtund in mun,ti, se salveazd addpostindu-se intr-6 grbtd, a cdrei iegire este astupati de stAnci. Dupd aceastd experienld a ingropdrii, ea

de

nedesfdcut. Experienp lui Dominic

devine un ritual

loc iniliatic,

prin

inceputurilor sale; legdtura cu

originea este definitivd,

va

r5m6ne de fIcut, se va retrage intr-o grot[ care il agteaptE in Himalaya. Simbol al ingroPdrii de viu, grota

inilial: este lovit de amnezie 9i moare. Fulgerul inseamnd aici regenerare

l

la

reconstituirea civiliza(iei, dupd Apocalips. CAnd misiunea

el face sd

germineze sdmAnla din suflet. Este

al indl1drii. lui

Christos, cdci Personajul este dominat de gAndul mortii in noaptea sacrd a invierii; fulgerul

nu poate vorbi decat in sanscriti, iar treptat in dialecte indice uitate. Se intoar@ de-a lungul istoriei phni' la inceputurile omenirii,

descinde din /ux, din lumina divind

gi de aceea desihide Poarta sPre etemitate. Alt personaj, din aceeagi naragiune, Veronica RuPini, are un accident in urma cdruia vorbeqte

reconstituind Prin ProPriile-i existen{e ' anterioare evolulia

limba sanscriti, se identificd unor

limbii; informagiile sunt adunate

@

de

cltre Dominic Matei pentru arca salvatoare. Eliade considerd tradifia retragerii intr-o grot?i un ritual iranian care s-a r[spdndit gi perpetuat la toate popoarele indo-europene; grota este un univers in miniaturd, reprezintd ,,cealaltE lume gi de asemenea intregul'universf'; ea nu este doar un loc teriebros qi subteran ci un ,,sp4{iu sacru gi, in cele din urml total, constituind o lume in sine" (De la 7-al.); de aceea conferd puteri regeneratoare, de ieqire din timpul istoric sau de reintoarcere in illo tempore. Aceeagi semnificagie o are pugclria pentru Biriq (NS) pi Znvedei (Pelerina).

GRAAL Reminiscenli a credin(elor celtice,

peste care s-a suprapus mitul cregtin al reinvierii spiritului christic, vasul ce plstreazI sdngele

Mintuitorului,. sau elixirul vielii,

rusociat . uneori cu recipientul marilor secrete (cornul abunden{ei, cartea sacrd sau cornul vindecdtor rrl inorogului), iar-alteori cu piatra l'ilozofalS, Graalul este un simbol

Un amdnunt din ParsifaFt -incare cerceteazl personajul hri Chrdtien de Troyes ;i ajunge la concluzia cd este comparabil cu Don Quijote; Parsifal nu este un cavaler glorios,

ci umrl comic, el ii amuzd pe cei diri jur prin purtarea necioplit5, prin dorinla ostentativtr de a respecta legile curtoaziei, dar ajuns

la

curtea Regelui Pescar, pune

?ntrebarea necesard, aga dupl cum fusese invSlat; regele este bolnav gi nici un leac nu-i mai este folositor;

numero;i cavaleri incearcd s[-i vorbeascl inainte de venirea lui Parsifal, dar ei emit intreMri de convenienf5, la care nu a$teapte cu

adevirat un rlspuns. intrebarea lui Parsifal pare sd nu aibl legdturd cu boala regelui, cdci el intreabd unde

este Graalul, dar indatd dupl aceastI intrebare, regele se insdndtoqegte gi devine t6nir. Ca 9i Don Quijote, Parsifal igi trdiegte cu implicare gi seriozitate jocul, cdci

amAndoi sunt ddruifi - primul cu putin[a visu]ui gi celdlalt cu cea a

harului. Sensul intrebdrii lui Parsifal se leagd de destinul fiin1ei, gi anume de a-gi pune intrebdri

rrl ilumindrii care confine in sine tkrrinfele majore . ale omenirii.

despre rostul lumii gi al viegii, iar cdnd nimeni nu mai pune intrebdri,

Graal

universul .intrd in disolufie: ,,Cand' omul uiti sd se intrebe in ce parte std izvorul mantuirii lui, se ofilesc cAmpurile gi se-ntristeazd, sterpe, pdsdrile. Lumea ar intra in boalS gi ar degenera, ca gi viala din castelul

('tlutarea SfAntului

rirnbolizeazd capacitatea omului

rle a-gi pune intrebdri rrcrrsului vielii. adicd nrlcvtrrul si mAntuirea.

asupra

de a cduta

liliude are un studiu de tinorete

-

T \

subtild incercare de a transmite mesajul cuprins in Povestea lui

Regelui Pescar ,dacd n-ar exista in fiecare [ard, in fiecare moment

istoric; anumili oameni ddrji

luminali, cate sd-;i

Parsifal, anume

9i

intrebarca jusfd..." (168) este simPlu qi infinit, de

HAOS

ln

toate cosmogbniile se vorbeqte despre un.univers infinit ;i haotic

din care se orgahize.vl Periodic lumea; haosul Precede Crea,tia

9i

erori

anunli sfar;itul. Simbolic, orice

semnificative in cotidianul artificial, Sc6nteia, qi.ele se dovedesc a

confuzie sau deformare a materiei, orice deranjare a valorilor evocd Starea ini$ali a cosmosului gi prin ea o experienP de excePlie, care innoiegte sau schimbi un destin, o

zi incep sd aParI fi

mesaje ciftate, care trezesc

interesul anumitor oameni, anume extremele societtrlii: Zevedei (un ' om exclus din societate) ;i cei care

conduc. GrePelile de tiPar construiesc, Printr-un cifru complicat, mesaje pacifiste in toate limbile. Mesajul Pentru romAni

este urmdtorul: ,,Fericili cei sdraci cu duhul, cdci a lor va fi imP5rdJia

Cerurilor!" Prostia proslEvitii aici este explicail Prin Povestea lui Parsifal, care se face ridicol pentru cei din jur, este un cavaler care nu

cunoa$te regulile cavalerilor

medievali, dar care pune intrebarea capitalS. Tot astfel romdnilor le-a fost dat ,,sd caute gi sd gdseascd

Graalul", spre nefericirea lor. Eliade pune .aici Problema din perspectiva regimului comunist blocat intr-un ideal, dar face 9i o

istorie. Gavrilescu (La tig-) rdtlcegte prin labirint, pfinrH6tecte a ciror forml o PercePe vag; trlirea sa seamdnd cu o mistuire, cu moartea, dar legdturile sale cu lumea nu au fost definitiv intrerupte: el

Primegte semne ale fdrl el, aude ce continud vieli unei trase Pe gi scaune zgomote ,,voci 9i gruP s-ar fi intreg un parchet, Parci

ridicat de la masd 9i s-ar fi indreptat insPre el." De aceea' haosul genereazd

o

renovare

meditalie misticd. Dumitru (din O fotografie...) este ddruit sd-l

Dominic Matei (Iinerefe...), cdci

ci

agonizant, cdnd lumea a renuntat sd mai caute calea mdntuirii. Intr-o

D5ruire dumnezeiasc5, putinfa de a sublima Iumea prin artl sau prin

de haos este ,si amnezia lui

nu risPunsul

actiunea se Petrece in era comunistd, intr-un timP istoric

HAR (ARTTSTTC SAU MISTTC)

simte, intrucat doar lumea lui

interioard se recreeazd intr-o alti dimensiune: ip moarte. Tot o formd

istoria care nu

,

stimuleaz[ lui cdutarea eyolufia uman5, Pelerina, nuvela in perpetud.

aceea

cI

o

are oameni caPabili s5-9i Pund' intreb[ri desPre mdntuire este condamnati sI moar5.

Pund

' AdevSrul

dereglare a lumii pe care numai el

a

personajului in acelaqi univers de care el este Prins, insd intr-o altd duratd istoricd, iar transformdrile pe care timpul le-a operat sunt at6t de derutante, incdt Pentru Gavrilescu inseamnd tot haos, o

inseamn5 degringoladi, confuzie, mixturtr fdrd sens a tuturor informagiilor stocate in mintea sa. Dupd ce trdiegte o noud existen[d de aproape 100 de ani in Viitor, se reintoarce la origini ;i haosul se reinstaleazS; redevine amnezic si moare. in romanul 19 t, ideea ci inceputul gi sfArqitul sunt identice este ilustrati prin spectacol, mai exact printr-o piesd intitulatii La

inceput

a

fost sfilrgitul,

in

care

crealia artisticd devine un reflex al Zdirii lumii. Pandele igi explicl asfel opera: ,,La 'inceput a fost ceea ce va fi gi la sfdrqit si apoi din nou la'inceput'- la inceput a fost haosul. Dar din acest haos va lua

fiin1d

o lume

noud,

clci

spre

deosebire de celelalte haosuri qi neanturi pe care le cunoagtem, vai! at6t de bine - acesta va fi un haos

cosmologic.

Din el se va

crea

Universul imaginar [...], un univers dramatic, adicd creat anurne pentru spectacol..." Din acest motiv, piesa sa inpepe

prin replici ininteligibile,

prin dialoguri

gdseascl pe Dumnezeu oriunde, chiar gi 'in impostorul doctor

Martin. Harul nu e condilionat

calitili

de

deosebite, desdvdrgirea nu

are . legdturd cu inteligenra sau cultura, cste un reflex al sufletului idolatru.

HIEROFA}.IIE

Termenul definegte '

semnul

purtitor al sacrului, indumnezeirea unui spa{iu, unui lucru, slvArgirea congtientd sau nu

a unei actiuni

care permite imersiunea

?n

ntisterele capitale. Reaparilia casei din pddure (in 19 t) reprezint?i o

, hierofanie individuald, cdci acel loc este inceputul lui Pandele; acolo el a recreat iegirea spre infern, prin spectaccilul ritualic despre Orfeu. De asemenea, casa lui Zerlendi ISPS" tabloul

Christinei (DCh), pddurea Blneasa (NS), bordeiul fl gdncilor JG.a..[E ) sunt toate purtltoarele uilui secret ce se pdstreaz[ de la inceputul lumii, sau confin in nuce creatja

extravagante gi artificiale, care se amestecd p6nd

insdgi. in studiul SP, Eliade afirmd:

ce devin un psalm ciudat armonios ce anunfd Crealia

sacrului, am propus termenul de

,,victoria Demiurgului".

gi gi

,,Pentru

a reda manifestarea

hierofanie,care este comod, cu atat

mai mult cu cdt nu implicd nici o

el nu exprimd decAt ceea ce este implicat in conlinutul lui etimologic, anume cd ceva sacru ni se atatd." (13) precizare suplimentar5:

I

l'

De asemenea, hierofania

reune$te

contradicliile lumii, cdci orice a sacrului in lume oferd qansa transcenderii, prin anularea gi armonizarea contrariilor. Toate ,hierofaniile sunt gi manifestare

simboluri.

HIEROFAI{T Cel care reveleazd sacralitatea,

preot; iniliat, degindtor al unui rnister capital. Regizorul (Ieronim Thanase), Swami Shivananda (din

Ngpllql, E- -ffi-,,rcm;...1

pot sd arate, sd facd perceptibil un

mister sau un loc incdrcat de sfinlenie. Hierofant este preotul care oficiazd inilierile secrete, care desemneazi pe cei alegi.

ii

El

se izoleazd aici ca sd tr[itd cdndva, in copildrie, dar, ca gi Gavrilescu G" plstreazd f,g.l, legatura cu o realrtate care nu-l apa4ine: el ascultd prin pereli disculiile vecinilor de camerd, se gtie.

regdseascd o stare de gralie,

implicd imaginar in'existen[ele lor, care cu timpul devin semne ale propriului destin. in altl naraliune GCP), hotelul este loc de trecere insesizabild intre rai 9i iad, purgatoriu gi intrare secretii in yia

M). A treia categorie cuprinde ciclul spectacolului pi al criptografiei. Proza din cea de-a doua categorie intereseazd in legdturd cu iimbolul pe care il discut5m; idiotul este, dupd Culianu, cineva sdrac cu duhul, ceea ce evoi[ teoria lui Nicolaus

INFIRMITATE Ca gi in traditia folcloricd, omul

care poartd un semn fatal reprezinti un avertiSment; el

exceptia care de dezordinei, stricf

Cusanus despre idiota tiumphas; respectiv, Gavrilescu k.,lE&) Su, Gore (Doutrspre te..) nu inleleg cd se af15 in preajma mor[ii, gi de aceea nu sunt nici inspdimdnta[i,

atrage atenfia lui $tefan, chiar inainte de a-l cunoa$te, cdnd il aude intAmplStor confesdndu-se. Vddastra este un inlocuitor al lui $tefan: el trdiegte in adolescenti o experienld care ii era destinatli lui $tefan, anume o cunoa$te Pe d-.ra

nici surpringi; ei iCi acceptS

negativa; un.pictor care vine pentru cdteva zile intr-un hotel este vrdjit, ispitit de ascensorul hotelului gi nu

experienla cu tot

mai poate pleca niciodat5. Mai tArziu,Adrian - gi el artist -, reface experienfa, descoperind, la r6ndul s5u, calea iegirii din labirintul istoriei. Metaforl a agteptdrii,

Cusanus, se susfine pe ideea

cI

ceea ce este complicat

de

personaj reprezinti, prima probd

neinfeles coincide cir ceea ce este

pentru Partenie, iar rolul lui $tefan este de a repeta toate intempldrile prin care trece dublul sdu. Totugi, povestea cu d-na Zissu va fi ratati; Vddastra devins substitutul eroului principal, dar el este un infirm, un

addircst nesigur gi anonim, hotelul sugereazd provizoratul viefii qi al

fiinlei.

calmul ignoranlei, care devine doctd; a;a cum explicd Eliade, conceptul de

docta ignorantid, impus

$i

de

Zissu, nume obsedant, ctrci acest

explicit (Ist. cred., lII,22O). Ignorarea logicii ralionale plaseazd fiinta intr-o atitudine

este cazul personajelor mai sus-

HOTH,

IGNORANTUL

Loc de refugiu, addpost vremelnic, echivalent al punlii, al trecerii gi prin aceasta - o altl metafoi5 a viegii, hotelul este de asemenea un loc de rugdciune gi de,ascezd, in care omul se pregdtegte pentru

Culianu imparte proza eliadescd in

acest sens

derivl din faptul

cd hotelul oferd

posibilitatea singurdtiigii, in chiar inima istoriei.

$tefan (NS) inchiriazd o camer6 intr-un hotel, fdrd ca fdmilia sa sd

este

semnalul armonia.

Vddastra (din NS) are un ochi de sticld gi ii lipsesc dou5 degete; el ii

metafizicd gi religioasd, ceea ce nu

'rnoarte;

IE$IRE - v. LABIRINT

r.,r

trei sectoare, dupd construc[ia personajului principal; astfel, in crea,tia de tinerefe, protagonistul

camufleazd

este specialist, cdutdtor

conform

de mistere,. iniliat (ca in $., JilOpF..., urmeazd o serie de nuvdle PUI; in \eure personajul nici nu bdnuiegte Qxistenfa misterului, el este un idiot,in sens expresionist

fg., DouIsprezece..., G3 _\\{

exaltat, un nebun. Infirmitatea fizicd o subliniazl pe cea psihicd; Vddastra reprezintA un dezechi-

pomenite; Gavrilescu gi Gore sunt

oameni banali, fdrd imaginagie, Itrrd intuilia misterului, dar care

Pe str.

libru monstruos in destinul lui $tefan Viziru, un simbol al

in fiinla lor profundd lui, cici,

capacitatea revelSrii

lui

qunoagterii amputate, cici lui $tefan esenlele i se reveleazl

Elizide, misterul este

in anodinitate. Din acest rnotiv, cu atAt mai mult este pre gltit pentru a desc_operi nscuns

par,tial, ca gi cAnd el

insqi ai

avea

un singur o'chi. Dayan este gi el o fiin$ incompletS, cu acces limitat

rnisterul cel ce nu este interesat de bdnuiegte tlitnensiunile, adicd Parsifal.

cl, cel care nu-i

la adevdrul absolut pe care il cautd. CAnd infirmitatea sa este schimbati

69

de cdtre Jidovul rdtdcitor, pdtrunde

iqi

in

lumii constitrie acte de iniliere.

el grddina paradisului gi

amintegte toatd avatarurile

anterioare, dar cunoa$terea sa este de scurti durati; el se elibereaztr de

timpul normat, pdtrunde eternitate, dar rolul sdu

in

sau

cdlu.sului; in esen,t5, un dansator ia

asupra sa boala unui oin,

pi

el

se

prlbugegte, moare 9i apoi redevine la via1d, deoarece este inifiat. in proza lui Eliade, personajele se

iniliazd, cel mai adesea, prin intermediul artei qi mai cu seamd

prin spectacolul teatral. Un exem-

il constituie Pandele (19 r), care af15 calea de a iegi de sub plu

teroarea timpului, cre6nd un spectacol. despre na$terea gi

universul normal. Dupd Dic{ionarul de simboluri (J. Chevalier, A. Gheerbrant),

moartea lumii, prin care el devine

contemporan . cu momentul Genezei dupnezeie,sti. Tot un

,,ini[iatul trece prin perdeaua de foc care desparte profanul de sacru;

iniliat este gi

'dintr-o lume intr-alta gi indurd, in conqecinl5, o transformare; el schimbd nivelul,

transmis din genera{ie in genera[ie, doar in cadrul neamului sdu; taina sa {ine de miracol gi nu de

devine diferit de ce a fost." Orice iniliere presupune jertri qi pdtimire qi prin extensie orice experienlS de maximd implicare, in care suferinfa

misterele esenfiale ale lumii, la care accesul sdu este pa4ial: el

ghice;te destiriul oamenilor in pietre, acesta fiind un mod de intimitate cu natura in care sunt inscrise semnele limbajului universal. Inilierea lui $tefan (NS)

are func{ie purificatoare transfi-

modificl

raporturile ei cu timpul. Ana ca

gi

activitdtile creatoare sau

de

Beldiman

(G-hicitor...), dar el deline un secret

trece

in

numegte ,,dans cathartic"

noud), scopul dansului de. a-i vindeca pe cei lovi,ti de iele dovedesc caracterul ritualic al

IMTIAT, IhITIERE Printr-un ritual secret, omul poate cdpdta o noud existenld, sau posibilitatea de a trece intr-o altd dimensiune/stare a lumii. Moartea insls,i este o iniliere, o iegire,din

imersiune metafizicd

qi cdlu;ul,

il

numdrul dansatorilori (gapte

este insemnat cu o infirmilate, cdci el este un a,les, un reper in destinele

fiinla qi

rbm6negti, Eliade trece

(IsL cr€d., lII, 236)- JurlmAntul secret, in ajunul Rusaliilor,

in

este incdmplet: nu poate afla ecua{ia absolutd a lumii. Dayan

gureazd

iniliatice

pe care

istorie

lumii. Mutil5rile mai sunt, insd semne ale unei inilieri.

Printre ritualurile

esenta

se $roduce

70

prin izolare gi regdsire a

sinelui inilial, in afara timpului, in camera Samb6. Alte personaje

in

pdtrund intr-un ritual de iniliere,

mediialie, sau

insula apare ca loc transcendental, care pus(nicii se retrag pentru

in care ajung sufletele fericililor eroi. intr-un articol din 1939 gi anume

prin repetarea int6mpldtoare a unor gesturi despre care nu qtiu ci sunt semnificative. Gavrilescu (La gg)

lui Euthanasius, Eliade comenteazd simbolul in nuvela eminescian[ Cezara gi subliniazd dualitatea armoniei - ca manifesInsula

se lasd ispitit de umbralililEilsr, Egor (DCh) privegte un tablou vechi uitdnd de propriul sdu tablou, abandondndu-gi gevaletul in iarbd. in alte cazui, personajul este ales

tare in eros ;i in moarte: ,,Ambivalenla insulei lui Euthanasius nu trebuie sd

prin destin si pdtrun&i in lumea nevtzutd gi de aceea se na$te cu pre$tiinta misterului; Dominic Matei (Tinerep...) a.e o memorie

nedumereascd. Este un t5rAm paradisiac, calitativ deosebit de

zona inconjurdtoare, in

de exceplie gi o , dorinld

beatitudinea

viefii

care

adamice nu

exclude beatitudinea mor[ii

extraordinard de a memora. DupI ce este lovit de fulger, el devine un Noe care selecteazl pentru arca sa

frumoase; qi una gi alta sunt stilri in care condilia umantr - drama,

informagii, adicd iqi exercitd la modul absolut talentul din viala

durerea,

devenirea a

fost

suspendat5."2' Cu doi ani inainte de aparilia acestei scrieri, Eliade

profanl.

$., in care simbolul apare transfigurat aproape in manierl eminesciand; publicase romanul

tr.ISIJLA LOC al lnsrnguranr $r oaza rn mijlocul apelor, evocare a para-

insula

o mAndstire care ascunde o poveste

disului ,si spaliu fdrd iegire, insula'

veche gi dramaticd; totodaH, aceastii. insull este un centru, un

reune$te simbolurile viegii ce se nagte qi totodati sensurile mo4ii, c5ci, aga cum spune Eliade,,,apa rcprezintd in foarte rnulte tradilii lraosul primordial de dinainte de

creafie", pe cAnd si

spatiu consfin[it de mitul garpelui care' gi-a pierdut mirbasa; spiritul

sdu stipdnegte insula gi hotlrdgte cine are acceS la ea; dupd ce qarpele o alege pe Dorina, ea igi invinge teama 9i porne$te spre

,,insula

mbolizeazd m anifestarea, Crea1ia."

l)ar aceastd formd se afl5

sub l)crmanenta amenin{are a inecului qri

lui Andronic este pe lacul

din mijlocul pddurii, l6ngd

in miez de noapte, intr-o Iuntre nesigur[. 'Insula este insuld,

a dizolvdrii. in multe mituri,

71

I

il I

uiccesibild anumitor oameni,,,celor care tind cu intreaga lor fiin1a cdtre

realitatea,si beatitudinea incepu-

tului, a stdtii

primordiale."

tdrmul insulei; experienla Dsrinei reprezintii un ritual, o reluare a destinului ei ancestral, ceea ce va anula blestemul singurdtSgii.

(Insula..,9)

Sub vraja exercitatd de Andronic, dar gi de spaliul pddurii,

Dorina simte chemarea originilor,

a identificdrii cu prototipul

ei

D.ITERDICTE Eliade nu transpune simbolul in

primordial, de mireasd a garpelui. Eliade interpreteazd int0lnirea

'sensul in care apare in mituri'sau

paradiziacd dintre Ieronim gi Cezara (din nuvela eminesciand),

ilespre interdiclia care fascin6azd, ci despre instalarea ei. Cel mai

ca pe o eliberare de sub timp, cdci

ilustrativ pasaj egte cel despre camera Samb6 (NS), in care

starea adamicd de dinainte de Gdere.este lipsitii de eveniment,

basmele populare,

nareazd despre

duratd gi istorie. in insula

misteruhli

transcendentd ajung doar fiinlele care gi-au depdgit condilia umand;

copilul introduce in

acesta este

;i

sensul nuditdtii,

anume de lepddare de orice formd 9i individuatie; 9i perechea

emihescian5 gi cea din nuvela lui la arhetipuri, acum sunt fiin,te ,,care pot cunoa$te fdrd sI devind" (Insula.., 15). Dacd la Eminescu, insula lui Euthanasius

Eliade sunt reduse

este un simbol al eternitltii reflectate in moafte ,si iubire

paradiziacd, in $. lui Eliade, Dorina regdseqte vremelnic sensul fiin,tei ei eteme, clci ea intrd doar in somn - un simulacru al mo4ii gi este cdutatti de prietenii ei care o readuc

la

realitatea vremelnic5;

insula nu mai este un paradis al

iubirii ;i al mortii; viaja ei se destramd dupd ce Vladimir, Solomon gi Manuild p6,sesc pe

el nu

in

in

vorbegte

destrimarea

momentul

in

care camerd c6teva

pe care vrea sd le mdndnce gi chiar in momentul acela igi di seama cd a distrus bomboane

misterul: bomboana ,,nu avea nici un gust. $i nici n-o puteam suge. Gura mi-era uscati. Nu-mi puteam migca limba. Nu puteam face nimic

in

Samb6." Dupd acest gest

desacralizant, camera

ii va fi

interzisd, uga va rdmAne inchisd in ciuda tuturor insisten[elor, copilul se imbolndvegte pentru cdteva zile, iar bdrbatul care ii revelase inisterul camerei Samb6 moare

inecat. Episodul este inieresant

pentru cd vorbegte

despre instalareh interdicliei gi nu despre

tenta{iile ei; gestul copilului violeozd paradisul pentru cd incearcd sd introducd devenirea imediatd intr-un loc eliberat de

timpul devenirii; interdiclia nu are

drept cauzd, voin{a divind, ci imixtiunea istoriei in eternitate, de

aceea ea nu poate fi abolitE; personajul reconstituie la matu_ ritate sensul camerei misterioase, dar nu mai are .niciodati acces ln qarhera Samb6. Orice interdiclie

udra-.. considerd cd doar cei alesi au posibilitatea'de u ,""urouqj" misterul camuflat, acesta fiind un semn al evoluliei umane; pentru mult' dintre oameni, spiritul lumii

rdmdne irecogiroscibil.

(v.

CAMUFLARE)

este defi nitivtr, experienfa interzisd

poate fi repetattr ritualic .si intr-o altl

recdpdtatd .parfial, dimensiune, insd.

ISTORIA

Devine

la

Eliade un termen de

definire a efemeritilii, un corset al fiinfei eteme gi din aceastii cauzl

exercitl o adevdratd teroare asupra

IRECOGNOSCIBIL Temd gi simbol obsedant prin care

sufletului care vrea sd se salvezeFI vorbegte despre istoria generald

Problema camufldrii misterelor,

definitorii pentru popoare, na[iuni,

Eliade definegte spiritul Iumii.

tratatd

in majoritatea scrierilor sale,

tlevine principiul viegii , insd dreptul omului de a descoperi

dimensiunea camuflatd r5mAne incert. Un personaj (din I.) spune:, ,,Spiritul e totdeauna camuflat in Materie, dar rostul lui acolo: daci

e prizonier, sau se afld

acOlo

prcvizoriu, pentru cd e activ, gi c6te trltcle - rostul lui ai sd-l afli mai

lllrziu. Asta e de altrel Enigma _ lirrigma cu majuscul6 - care ne corrl'runtd pe tofi, ghicitoarea care tc l)une, iqexorabil, oricdrui om: urrrrr sd recunosc Spiritul dac5 e t'nrrrrrllat, adicd, in fond dacl e

hvcognoscibil?" (239) Nu de lrlrhlcma camufllrii se indoiepte Hlirulc, ci mai ales de dreptul

de rr descoperi misterul;

fiinpi

in

La

ca{e cuprinde eVenimente

pentru evolulia umand

-

gi despre

mica istoie, alcdtuiti.'din fapte cotidiene, neconsemnate in tratate, neimegistrate de memoria activd. In ambele sensuri, istoria permite o

a rimpului gi o claustrre a fiin1ei intr-un desiin, individualizare

cdci aga cum spune un personaj din

NS, destinul reprezint2i porliunea de timp pe care ne-o ingdduie Istoria. Cdnd. evenimentele isi pierd diversitatea, deveni."u intreruptS, fdrd ca sufletul sI"ri" se

poatd elibera. Un personaj din NS afirmd cd dacd istoria se desfdgoard

in

sens unic, fdrd mobilitate si viziune de ansambllr, omul sau colectivitatea.intreagd se risipesc

trli destinul: State care s-au

fdrd putinla de a-gi exist5 ,,Nagiuni

;i

comportat ca un creler, sau ca un ficat, sau, mai ales ca intestinul

$i pdnl la urmtr aceste Nafiuni qi State au . Pierit." gros.

spun cd ideea lui Hegel Poate fi in[eleastr qi altfel. Eu, in orice caz, indrdznesc sd-l ingeleg aldel, ,si s6-l

si

corectez. De acord, fiecare

Afirmafia e fdcutli in romanul NS, in care Eliade transPune istoria romdnilor de la teroaiea acciden-

eveniment istoric constituie o noud manifestare a Spiritului Universal; dar asta nu inseamnd ci trebuie doar sd-l inlelegem qi sd-l justificdm. Trebuie sd mergem mai

nuvela $anluile, istoria reflect?i memoria miticd a unui Popor, respectiv, pentru rom6ni, la sf0rgitul.celui de-al doilea rlzboi inceteazd cdutarea comorii, cdci memoria generall intrd . in

departe: sd-i descifrdm semnifi'

tald a legionarilor la teroarea generalizatd a comunismului. in

ca{ia lui simbolicd. Pentru cd orice eveniment, orice intAmPlare cotidiani comportd o semnificalie simbolicS, ilustreazd un simbolism primordial, trans-istoric, universal..."

(175). Declangarea sensurilor istoriei este determinatd de

crepuscul, in amnezia' colectivd, intr-o stagnare de o mie de ani; dar

destinul istoric al unui popor care a gdsit o dati Graalul este de a-l glsi

repetarea ei. simbolic5, Prin spectacol sau ritual; de aceea

din nou, de a-qi aminti sensul clutlrii gi de aJ uita Periodic,

Ieronim pune

scenS Povestea

despre nagterea poPorului rgmAn, iar Partenie scrie o Piesd desPre

pentru cd istoria se rePetit, atunci

sfdrgitul gi inceputul lumii (ca momente identice). Dar aceastd apdrare de teroarea istoiei (Pin ritual sau prin spectacol) este specificl omului Primitiv Pentru care orice eveniment inseamnd

c6nd este vorba desPre nalii destinate regenerfii: ,,intr-o mie

de ani, copiii voqtri au

in

sd-;i

aminteascd de comoara Pe care a{i

clutat-o gi au s-o caute din nou."

(t32) Sensul existenlial al unui individ sau al unui popor se afld in fiecare' eveniment, oricdt de banal; comentAnd ideea hegelian5, cI in

suferin[d a cdrei cauzl este uitarea zeului; orice gregealS Poate fi rdscumpdratii pi.n ?ntoarcerea la

toate evenimentele istorice

inceputurilor. Pentru omul creqtin, aceastl recuperare a timPului originar nu mai este Posibild, religia cre9tiilA apa4ine omului cdzgt, pentru care istoria

arhetipuri,

se

manifestd Spiritul Universal, un personaj (Ieronim din 19 t) afirml

cd semnificaliile secrete ale evenimentului istoric pot constitui o revelalie in sens religios: ,,Voiam

la

realitatea

PurI

progresul sunt cdderi,

74

adi

a

renunfdri definitive la recuperarea ([,fm" fiA-ll7). Dar in ambele cantn, si pentru omul arhaic ;i pentru cel primitiv, istoria paradisului.

reprezintA o piedicd gi o inchisoare a spiritului, sau cum observd S.

A,l-George,,,istoria camufleazl transcendenfa" (op. cit., 2lg). De aceea; in nuvela Pe str. M., cei care fac istoria ,sunt incapabili de a inlelege mesajul mitic gi incearcd sf identifice pove stea invd,titorului FIrAmd cu eveniitenfil istoric, cu propria lor teroare. Acelagi sens capdtd'gi experienla lui Dayan pentru anchetatorii care inv enteazd

cauza miracolului. in. pofida istoriei restrictive, mesajul arhetipal se pdstreazd in faptele banale, in artd,

in gesturi universale

pi declan;eazE uneori anamneza unui om sau a unei colectivitili, ceea ce reface

legdtura'cu originile,

determind eliberarea de sub tcroarea istoriei. Asa de pildd, Adrian (din ICD) no.b";t" despre t:liberarea memoiei culturale din ttratca ei istoricd, prin verbul magic al poeziei. Salvarea fiintei lnseamnd anularea istoriei, ieqirea tlc sub normele ei, prin revenire la

crrvAntul originar gi indumnezeit, nrlicd prin poezie. (v. si MESAJ)

totuna cu nemurirea'', cdci femeia

iubiti gi Femeia eternl sunt fege ale ,,infailibilei Madonna Inte lligenza,, ; Sophia, lnplepciunea lumii se afld transfiguratii in iubire gi in moarte, Toate personajele lui Eliade trdiesc sentimentul . iubirii ca pe o predestinare, iar implinirea nu este posibild decAt fn cer, dincolo de via[5 gi de moarte. Cum spunea Nae Ionescu, iubirea este in act pur spiritual; iubirea trupului nu este decdt o continuare imperfectd,

intrucdt impiedicd fuziunea. De aceea intdlnirea este amAnatd, personajele trdiesc o Iogodnd perpetud. trana (CD) iubegte pe cel necunorcuf Sau uifaf $i agteaptd 'int6lnirea cu Adrian pentru cd ea

ii

reyeleazd sensul existentei ei profane, anume'de a da oamenilor mesajul orfic gi apoi de a-l chema

in infern pe poetul Adrian-Orfeu. $tefan (NS) .se indrdgostegte impotrivg voinlei sale de Ileana Sideri pentru cd gtie cI ea ii este ursitii, dar o respinge cu teaml nel5muriti,. apoi o cautl cu fervoare, pdnd ?n momentul mortii cdnd realizeaztr cd destinul seu esie de a trfi aceasti ciipd aldturi de ea gi prin aceasta de a se proiecta in

eternitate. Gavrilescu (La gg.) poart5 in s ubcon;ti en traljf,Ui r-e ratatd $i pe c€ue o va regdsi dincolo de moarte. Antirn (Unif.) agteaptd o

IUBIRE

Alir cum spune un personaj (din

logodnicl strlind, care apare, in clipa mo4ii.

D,1 ,,iubirea, adevdrata iubire este

asemenea,

75

de

este un mod de imPdcare a contrariilor, anuleazd cele doud elemente ale vielii (femininul qi universului, iar acest simbol al unitdlii ascunde asPiralia sPre Paradisul

pierdut, sPre virsta de aur a omenirii, sPre timPul Pur, de dinainte de inceputul istoriei' La Eliade, iirbirea este posibild doar in moarte, cdci moartea inseamnd intoarcere la origini' recuperare a fiintei eteme; iubirea profanl este'

urritS,

doar pentru a gdsi ProPria cale de

mdntuire:

el

moare imPreunl cu

Ileana Pentru cI doar ea are vehiculul trecerii (maqina din' viziunea lui $tefan). (v NTINTA)

trcrnuLMoRTrI Simbolul este de

Provenienl6

romanticl qi aminteqte sensul

Pe

care Eminescu i-l dd in Poemul Povestea magului cdldtor in stele, amrme ca semn al ie;irii din cartea

lui

Dumnezeu.

dsta

timp se poate sustrage oricine

aducd tumii.

!

hotfu5$te

sI

se

trdiascd departe de

lume, fdrd ziare pi fdrd radio

-, dar gi timpului fiziologic. Degi. are

ursitd gi totodatil inger p[zitor 9i al

cAliva ani mai mult ca noi, pare cu zece ani mai tdndr. Pare un bdiat de

intoarcere la fiinta etem['

Pescar, Anisie intineregte pentru cd este solidar cu universul. Un alt caz de lntinerire este cel al lui Dominic

25 de aru." (I, 84) Ca ,si Regele

era

iu, $tefan rlmdne in via[d

nefiinp la fiin15. gi omul

care e de abia la inceputul experieniei lui, a reuqit deja sI se sustrag[ Timpului. Nu numai timpului istoric - cici din acest

mo4ii; dar in nuvela lui Eliade moartea inseamnd eliberare,

nesemnifi cativl; vremelnicd; Ioena (din NS) moare la Pugin timP duPd

moartea lui Partenie, c5ruia ii

il

defihdtoarea unui mesaj etern; Marina (Incog.) intinpregte in clipa moqii lui Ieronirn. gi gtefan Viziru pare intinerit dupd ce igi petrece ziua in izolarea camerei de hotel, incercAnd sd picteze. lntinerirea

de la

ft i9i recap[td memoria dup.5 ce o reintdlne;te Pe Leana, dar in acelagi timP inlelege cI ea ii este

care trebuia sd

descoperd in

cheia primeloi revelalii metafi zice: taina mgr,tii gi a reinvierii, a trecerii

ineerul Morui. Eliade transPune siiuotut in nuvela lcD, in care poetul Adrian, incercdnd sd se de sub Paza ingerului "lib"r"r" Mortji, ,,care s-a indrdgostit de el prea devrem"'r, uitd si mesajul Pe

a

El

naturd nu acea vacan[d a Spiritului

pe care o cauti unii din noi, ci

cuprinde intregul univers in gdnd, cu condilia de a nu se indrlgosti de

masculinul) 5i con[ine promisiunea unei fiinie noi; prin iubire se reface

androginitatea inilial5

omuhri primitiv.

aripi lungi qi negre"; acesta ebte destinul geniilor, caPabile de 4

Iubirea ilustreazd principiul lumii,

hltn.ImRE Simbol. al rena;terii,

lovit de fulger, iluminat

conlindnd sensul unei mor{i urmate de inviere culoas6' Presupune intoarcerea la condifa Paradiziacd, sau intuirea iegirii ain lumea infemald; reluarea unor gesturi arhetipale, existenla ancoratd in miezul vielii generale qi ignorarea timpului confertr fiin1ei o noud viat6, total diferittr de cea de pane atunci. in romanul NS, existd un personaj, Anisie, care gtie sd trdiascl in esenta naturll' cu

in textul emines-

percepti? evenimentelor cosmice qi

cian este vorba desPre un Prin! al cIrui destin reprezintl o greqealS in cartea universului, cdci el a fost trecut in Paza unui unui inger ,,cu

intr-o permanenti revela,tie:',,Nu este vorba desPre o regresiune in starea, s5-i,sPunem, animalicd,

76

a

periodic datoritd

ocrotitor

agazd imaginea intr-un centru,

in Biserica Mantuirii; fiin15 idolatrl,

in

efemere.

ca

simbol al memoriei gener.ale sau ca mesager divin. I a Eliade apare in nuvela D., ca personaj misterios,

geazl intinerirea Theclei pentru cd

integratl

elixirul'ca gi intrebarea justii fac

posibili eliberarea totald sau parlialI din corsetul existengei

eite transfigurat in literaturd

elixirului

descoperit de doctorul Tdtaru. Dumitru (O fotogrqfie-.) declan-

ii

pun

Christos l-a condamnat la eternitate ;i neodihn5; numit Ahasve.rus, asociat contelui de Saint-Germain,

prilr

experienfa .complet5; moarte gi inviere. Frusinel (LTG) intinere;te

sau regenerare, lntinerirea mira-

igi

IDOVT'L RATACITOR Reprezint2i spiritul lumii, mdsura timpului gi matricea arhetipald a fiin{ei. Personaj biblic pe care

Matei, din Tinerefe..., care. este

,

e-ste semnul celor care

intrebdri, sau al celor care glsesc drlmul spre paradisul pierdut; meditalia, concentrarea, fulgerul,

al

studentului genial,

Constantin Orobete, zis Dayan. El il scoate pe acesta din timpul sdu istoric, pentru a-l pune in legdturd

esentele naturii, el

regenereazd lumea pentru cI dorinla aceasta este inrdd5cinati in

cu avatarurile sale anterioare

gi

pentru a-i ardta c4lea eliberdrii de

sine: el trdiegte cu regretul de a nu fi cunoscut pe Thecla a$a cum o

timpul profan, dincolo de moarte. Dayan il descrie astfel: ,,Ahasverus e un fel de anima mundt, de Spirit

o

aratd, fotografia, adicd tanlrd. t-earla GCD) pare neatinsE de trecerea timpului, pentru'cd este

al Lumii, dar e mult mai, simplu gi mai profund. Peniru cI,in realitate,

77

fi

oricine dintre' noi". El agteapti sfdrqitul lurnii, fiind condamnat sd moar6 Pulin inainte de el, iar DaYan ii Poate spune data APocaliPsei - 2987 ' Ahasverus Poate

Pentru lumea exterioard, respectiv pentru securigtii care-l urmdresc pe

Dayan, JidoVul rltlcitor

ia

numeroase forme, el, este cdnd o

.b[trand, c0nd un lucrdtor care dispare' in mullime' $i Dominic

I I

Matei (din Tins€te...) intalneqte la un rnoment dat un Personaj care pare sd fi fost martorul intregii istorii gi care, igi spune contele de

'Saint-Germain. Deqi lumea

li 1i

il

consider5 nebun, Dominic in{elege cd personajul era iniliat in secretul

arcei pe care el o Pregdtea.

(Ia gg.)

este Prins intr-un Joc

6il'rrl cunoa$te ;i in serios; aici, jocul con[ine un Pe care nu-l ia

mesaj pgntru care eroul nu este

pregdtit pentru cd

el

iubirea, iar jocul

prin reconstituirea simbolicd a rharilor incerclri ale vielii, sau a

unei pdr,ti din ea. La Eliade, jocul, ca gi ritualul rePrezinti o cale de

a lumii arhaice, a ahetipurilor fiinlei; Pentru a

recuperare

diminua sau chiar anrtla teroatea istoiei. in romanul $., jocul cu

gajuri pregltegte

intoarcerea

Dorineilla prototipul ei inilial, de mireasd care a incdlcat interdiclia qi care a fost condamnatd la singurdtate 9i rdticire. Gavrilescu

sa in loc sd-i distreze pe zei ii amuzd pe oameni .si intr6 intr-o

gi-a trldat gigdncilor

Stare

incearctr sd-i trezeascd acest senti-

ment refulat; moartea PresuPune refacerea unitdtii primordiale qi prin ea reintegrarea in sPaliul eternitilii - pddurea verde. Tot joc

reprezintd gi Fir6mtr (din Pe str. M), dar anctretatorii nu cunosc sensul jocului qi de aceea ei ' vor s6-l adapteze prezentului istoric, ceea ce ii anuleazh efectul iniliatic' De

mdrturisirile lui

cele mai multe ori,'simbolul aPare

asociat cu sPectacolul de teatru, formd superioarl a ritualului' (v' SPECTACoL)

Joc'"-'

Ceremonial sacru 9i intrecere intre viap qi moarte, ritual qi sPectacol, orice joc este un mod de inigiere,

oamenii de tot felul, de la castelani 9i castelane, la argali qi slugile lor..." (265); ca. 9i jonglerul din poveste, Antim inlelege cI muzica

Pe

JONGLER

Iluzionist gi saltimbanc, initiat in iniliator de jocuri magie

;i

totodatd, jonglerul maniPuleazd aparenfele naturii cu sentimentul cI 'se adreseazd, zeilor. Personajul Antim (Unif.) sPune o Poveste despre unjongler care descoperd cd arta sa a fost inifal un mod de comunicare cu Dumnezeu, dar el

iqi trddase adevdrata vocalie ,,care era, intr-un Anume sens religioasd qi ajunsese ca toti cei din breasla lui, un simPlu me$te$ugar de bAlci,

flatat gi fericit cd Poate amuza

,

de tristefe, simptom al

ale cdrui leg5turi cu eternitatea sunt

permanente.

$i pierderea paradisului presupune jerdl gi coborAre precedatd de haos; cdnd Samb6 (camera misterioasd) este profanat2[, omul cu mustS,ti - care revelase copilului existen{a ei

ln

ii

-

constiintei profane de care nu se va

moare inecat (NS).

mai elibera decdt prin moarte. $i

DCt., Sanda reprezintd jertfa

Doftorul din Pe str. M. este tot un

rdpiti,posedat2tde rdul care nu qtie

iluzionist: schimbd ?nfSgqarea

fi anulatd; moartea anunlE dizolvarea unui mister instituit si regenerarea universului in care el se instalase. Asasinarea lui Ciru Partenie (NS) are funclie eliberatoare pentru $tefan, ctrci

oamenilor qi face jonglerii, dar el igi plstreazd legdtura cu timpul arhaic, apare c6nd ;i cAnd in istorie gi dispare in chip misterios.

JERTFA

Mod de participare la

destinul

perisabil al lumii, de integrare in

timpul distructiv, jertfa rdscump5rtr, de asemenean o gregeald sau plStegte mila zeilor. Pentru Eliade, jertfa este o cale de reintoarcere la haos gi deci, de regenerare; prin ea

,,se

redobdndepte

starea

primordiald, pref6rmald, haotictr";

orice jertfd imit5

marea

romanul

cd lumea sa va

ei

universul de care era legat se destramd ,si se regenereazd,; destinul . s6u nu mai depinde de Partenie - un dublu care ii anticipl toate evenimentele existen[ei. Uciderea accidentald a scriitorului Ciru Partenie conline un mesaj de eliberare prin moarte; aici, jertra

jumftAtii artificiale lasd posibilitatea eroului'de a reface adevlrata

unitate antinomicd prin nuntamoarte din finalul romanului.

descompunere (mahrApralaya),

cdci jerfa simbolizeazd recdpdtarea condiliei de sdmdn{i ce se descompune in pdmdnt, ,,pdrdsindu-gi forma pentru

a.

da naqtere

(fIR). Fiinla ziditi in temelia unui edificiu anuleaztr unei plante noi"

timpul istoric gi plaseazd creatia la

inceputul lumii, ceea ce conferd clddirii rolul de centru, de spaliu

I.ABIRINT Simbol al vielii, labirintul este spatiul tenebros, dar regenerator din trupul Marii zeile (MVI\O, formd a imaginarului n5scdtor de excese si proiec{ie a infinitului. Labirintul este creat din rdspdntii,

oferl posibilit5li de

alegere,

in

care ra{iunea estP inutild. O parabold bine configu'

experienfe

ratd apare in "I# tig*

realitatea istoric5, eroul afld un alt labirint in locurile cunoscute sunt alli oameni gi alte posibile drumuri. gtefan, personajul din NS asociazd

Gavrilescu este inofenbiv 9i amenin[dtor in acelaqi timP,

presupune probe, ?ncerclri 9i ispite'

seamdnd cu locuri qtiute, dar acolo existd ,,cineva, ceva' o fiin15, sau

unde

Gavrilescu devine prizonierul unui

univers labirintic; intrarea sa in acest labirint este asociatd cu sentimentul abandonului care na$te revolti; pdrdsit de cele trei fete, personajul incearcd sd glseascd

drumul'cel bun urmirind Peretele

unui paravan care Pare nesf6rqit, iar in momentul in care Pdtrunde dincolq de acesi paravan'' sufocat de cdldurl, se dezbrac[; nuditateg

un obiect cu neputinti de precizat". Eroul trdieqte un ritual pentru care nu este pregdtit, probl ce hotirdgte

gdsirea trecerii spre neant; Eliade

labirintice au drept scop lurhinarea trebuie sd descoPere drumul, f5ri a

rltdci in teritoriile mo4ii; ca qi

Individualitdtii, condilie pe care cti

Prudenld,

cdtre Ieronim, qare cunoa$te secretul iegirii de la bdtrAna'

gi aPoi cu

resemnare; el rltlcegte intr-o camerl cu vechituri, asemindtoare cu Samb6,

teamd

dar fdrd lumina binefdcdtoare

a

acesteia;,,Descoperea la rdstimpuri

fric5, inaintdnd 'cu

gansa de

a

fi

era greu'sd le unele semlnau la

dovleci uriagi invelili in broboade;

nunta cu Hildegard. Experien{a lui Gavrilescu echivaleazd cu ini,tierea

obiecte pe care

ii

identifice; inceput cu o lediF, dar se dovedeau a fi, PiPdite mai bine, altele, care P5reau la incePut Peme sau suluri de divan, deveneau, corect pipdite, mingi, umbrele vechi umPlute cu tilrAfe, coquri de rufe pline cu jurnale..." Acest

univers de obiecte inutile, fdrl valoare, sugerdnd perisabilitatea lumii, proiecteazd totodat[ 9i

ipostaze simbolice

ale

ratdrii

personajului.' Labirintul lui

instinctiv, Pleacd Pentru a se Putea intoarce qi reg5si Paradisul sdu:

in moarte, cdci ,,a iegi gi a intra intr-un labirint este ritual iniliatic prin excelenld; 9i. totugi, orice existen!6, chiar gi cea mai linigtiti poate fi asimilatl cu inaintarea

intr-un labirint" (TIR, Rltdcirea

in

349)'

bordeiul ligdncilor

devine un mesaj 9i un avertisment asupra lumii profane, cdci intoi's in

ie;ire!' (Podul, 80)

LIBBRTAI:E Stare privilgiatii a celui care de sub reroarea

prin diferite tehnici ale evaddrii din timpul profan; in acest al doilea caz, calea completi o constituie yoga, pe care, in cartea sa, Yoga-.., Eliade o considerd ,,dimensiune specificd a spiritului indian;', care

in spirald. Apare aici o altd metaforl a m64ii, ca ieqire din

labirint; Antim este iniliat subtil de

integreazd

Generlleasd. Pentru Eliade, rostul

.

tehnici

despdrlirea spiritului de corp aiticipeazd moartea, mai mult, reprezintii o ini,tiere a spiritulPi, o invdlare a drumului mo4ii cu putinta de a crea un corp nou.

cI din

universul limitat existi iegire - o punte, o trecere, moartea insdgi, resimlitl ca supremi fericire: ,,N.a$ vrea sd mE socotili un sentimental, dar indrdznesc sa vd spun cd sunt fericit, tot mai fericit. $i de asta m-a 'cd averlrizat locotenentul, simg o indescriptibil.S beatitudine in clipa c6nd te cuprinde frica, te cuprinde deodattr din toate pe4ile, izvor[gte din ad6nc, din inima vielii qi dacd in clipa aceea nu-fi spn: trebuie sd existe o ie;ire! eqti pierdut, nu te

Idealul tehnicii yoga este starea de

jivan-mukta, adicd de a trdi in prezentul etern, in afara timpului, in libertate etemd; eliberatul devine

o

congtiinld-martor,

el

capdtd

luciditate gi spontaneitate, pe care

le trlieqte in stare purd.jLF$Ii Eliade prezintd experien,ta doctorului Zerlendi, care prin medita{ie gi concentrare yoghind ajunge in

81

,.)

tot felul de

spirituale gi mistice, ceea ce face sd aibd valoarea unui ritual pregltitor pentru moarte; detaqarea de real,

omului. este de a se elibera de lumea infernald, labirint Qomparat cu burta mistuitoare a balenei; in opera sa apare obsesiv ideea

scap5

istoiei,pin moarte

"sau

nesfdgitd,

imbtdcat din

nou, aProaPe imPotriva vbinlei sale, dupd cum ii sPune baba;

spun qi dumneavoastri: existd o

scard de fnarmurd care se deruleazd

alergAnd din instinct, reuqeqte si ajungd in ultimul moment intr-un cirridor semiluminat, Probabil aproape de poarta celeilalte vieli 9i

capdti

Simt aceasti beatitudine, simt cum imi spun, gi vd

mE cuprinde frica gi

infinitului, labirintul este figurat adesea pritrtr-o spirali, sugestie a nelimitelor qi a mdcindrii. i; Unif.,

neofitului, care duPd iniliere

Antim gi Melania urcd spre cer pe o

EawiiBcu o accePtl greu,

de viu acolo, in cripta aceea din inima muntelui, in camera aceea obscurd, flr[ ugi gi fdrd ferestre.

pune intrebdri ;i este atent la , Sernnele destinului. Emblemd a

viata, moartea Poate fi un labirint pentru cel nePreg5tit, deqi rolul ei principal este cel de Poarti sPre o noud via15. Gavrilescu, imPins de

inseamnd PdrtUqg-&rnU{5!-3 ..-.-----..--

._

existen[a. cu un labirint distructiv, el se simte digerat in burta unei 'balene, din care reu$e$te sd ias5, cdci igi ia in seamd presimlirile, igi

afirmd in TIR cd ritualurile

se

m4i po{l intoarce; ai rdmas ingropat

Shambala,

rddtrcind cu dies, care inseamnd zi sau lumind" (155). Eliade dezvolt?i

un sPa{iu eliberat

de care ajung cei inteleP,ti;

timp gi in libertatea absoluti reprezintii un

asocialia, ardtdnd cd in sPaliul mesopotamian, cuvAntul dingir desemneazd gi luminozitatea qi

dat al fiinlei, fine de condi{ia umand gi ea trebuie cuceritl ca toate libertisle cdqtigate de om de-a lungul istoriei. Pandele, Niculiha 9i

Serdaru

(din 19 t.) leuqesc sd

dobAndeascd libertatea, Pdstrdnd totodatd legdtura cu'realitatea (cu Eusebiu). Despre libertate vorbegte

qi nuvela La umbra-.., in

Eliade avanseazd ideea cd spa[iul lumea viitoare, a celor salvagi; Pentru cei care rdtdcesc drumul sprb libertate nu mai existii o a doub 9ans5. ln

Incog., Eliade Pune Problema [berttr(ii individuale, ca disPonibilitate a fiin1ei de a fi fericiti oriunde gi oric0nd; cA;tigarea acestei stdri de libertate 9i de fericire face Posibild evadarea

chiar gi din lagdrul de

sfinfilor, extazul sau revelaliile

sanscrit6, care insemna a strdluci 9i zinfi a dat dYaus, dios, deivos sj drvus in latind (IIR). in filozofia

misticg; gi din perspectivi creqtin5, lumina este semn al dumne4eirii gi al inceputului, cdci I.ogosul inilial este asociat luminii. Sintetizdnd sensurile acestui simbol, aga cum

pe calea dumnezeirii;

eternitdlii reprezintd

I)' Lumina este matrice a lumii qi legltt[5 intre individ qi sinele sdu astral; Eliade exPune o legendi

,,epifanie luminoasd" (trvld cap.

tibetand despre faptul cd la inceput

oamenii se Perpetuau Prin lumind, clci aveau in ei lumina Pe care au

la

Buchenwald, unde un iniliat, precum Boddhisattva' moare carbonizat, dar liber, iar un martir cre$tin, bundoard Isus, igi va dove.di libertalea ,,scuiPdird in obraz pe comandantul lagdrului. (v. qi EVADARE)

fericirea divin6; cum remarcd Nae

Ionescu, ,,Dells

are

82

numeroase

pefeeliunea iniliald a lumii paradiziace. De asemenea, int6lnirea cu lumina pqate conferi

din ei s-a stins, iar Soarele 9i Luna

revgla{ie religioasd, poate dezvdlui

cI ii

aratd doar mai clar decAt

inainte lumea Spiritului, a sacrului, a libertdgii, intr-un cuvdnt existenta ca operl divind sau lumea

sanctificatd

prin

prezenla lui

Dumnezeu" (IvIAr 70). in romanul NS, descoperirea misterului este asociatd cu o

luminl verde (camera Sambi); camera luminattr reprezintd in tehnicile . yoghine un semn

favorabil, o cale

pregdtitoare

i:entru experienla salvdrii. Multe dintre personajele eliadegti percep existenfa lumii camuflate printr-o experienfd luminoasd; pe Gore (DouIsprezece...),il orbise lumina

;i ,,umblase in negtire, sd se uite pe unde calcd", de aceea nu in,telege trecerea dintr-o lume intr-alta. ta fel, Gavrilescu soarelui"

f5r[

(lra gg.) este lovit de lumind, ifi-anIilde- a pltrunde in universul miraculos de ta ,tigdnci. int6lnirea cu lumina ii este aproape fatald qi

au apdrut Pe cer. in filozofia indiand, lumina rePrezintii o cale

sacralitalea nedefiniti sau se poate intrupa intr-o divinitate tutelard.

el

misticd, un mod de anulare qi de dep5gire a lumii profane 9i de aceea este perceputl ca o luminozitate orbitoare, care distruge individul

Dar in toate cazurile, semnificalia

ins5, Gavrilescu este mort. $i

fiin1ei. in numeroase studii, Eliade

aceeaqi

in

credinfe, doctrine, traditii gi religii, Eliade consider[ cd existii o lumini care strdluce,ste at6t de puternic, incdt reduce la neant lumea inconjurdtoare; din altd perspectivd lumina poate transfigura lumea flrd a o aboli, ea poate dezvllui

fiin1ei certitudinea nemuririi; ea declangeazl sau favorizeazd o

lurnea normal5 qi nu mai Poate evolua in universul duratei 9i al

qi

apare transfigurat

pierdut-o cdnd s-a trezit in ei instinctul sexual; atunci Lumina

istoric; cel care se intAlne;te cu lumina pi se recunoa;te in ea dobinde;te , un mod de a fi transcendent, el este mort Pentru

LU}TN{A ..i Simbol ascensional, rePrezent6nd

calea indlltrrii, mintuirea

instrqi

cosmogonia este interPretat5 ca

'

luminoase; aureola, vdpaia, lumina reflectatd, fulgerul sau astrele care coboarl insofesc imaginea zeilor, a

zeul tutelar, iar rtrdiicina diY, din

indiand, lumina reprezintil divinitatea revelati, dar 9i o cale de eliberare, de cunoaqtere, cdci cei iniliali pot radia lumin6, pu deveni

care

observI cd divinitatea, eroul, desdvArgirea apar in contexte

luminii depinde de perceptia individualS, cdci fiecare om descoperd ,,ceea ce era pregdtit spiritual qi cultural sd descopere". Esenla simbolului este determinat?i

de consecinfele ,,oricare ar

fi

experienlei: integlarea ideologicd

ulterioarS, intdlnirea cu lumina produce o rupturd in existenfa subiectului, fie cd ii reveleazS, fie

rezistd impactului doar prin

rememorare; pentru lumea normalS

libertatea individuald

este

reprezentatl prin simbolul luminii. Ieronim Thanase, personaj din mai

multe scrieri ale lui Eliade, este introdus intr-un mister capital de cdtre Generdleasa, gi anume pe cdnd avea doar gase ani, el inva$ calea evaddrii diri realitate prin

arti

gi imaginar trlind o insolitd experien,ti: imersiunea in lumea

l ! I

oglinzii, unde o lumind misterioasd

ii

un intreg labirint

dezvdluie

(Unif.). Mai tdrziu, Ieronim

se

dedicd artei dramatice, Pentru a-i inv51a pe ceilalli calea evaddrii; in perioada comunistd el intemeiazd o

trupd de teatP exPerimental, a clrei intenlie era realizarea unui I

spectacol desPre

libertatea

individual6, desPre Proiectarea fiingei intr-un prezent etem (19

t'

in planul realitltii el realizeazd un film, o satird a

Incog.). {i

comunismului, cdre va deveni un mesaj pentru lumea liberd din

occident (19 L), iar in. Plan individual trdie;te o exPerienlE a ilumindrii, menitd s6-l salveze de. sub teioarea istoriei; c6nd casa copildriei sale va fi demolati, el se elibereazd de aceastd 'dram{, proiect6ndu-se intr-un univers luminatqi fericit ,,Nu simlise cdnd

aceleapi lumini, pretutindeni, ;i in

;i

secvenli: ,,Cineva [...]

cdnte,

ridica

trdie$te o experiengd de iluminare interioard, de la faza orbirii la cea

lumea cotidiand el reaPare total transformat, ca qi c6nd ar fi fost altcineva. Spectacolul ilustreazd inceputul, rsnovarea lumii Pritt

de cufundare qi pierdere intr-o ,,albd, suprafireasc[ incandes. cen15"; episodul sugereazl ;i trecerea in eternitate prin poarta moriii, aldturi de perechea sa astrald, Marina. Iegirea din lunie

haos

- intuneric, orgie qi camaval -, iar disparilia lui Elefterescu

este insolitii de o lumin5 albd, care revarstr euforie; Darie este orbit de

sintetizeazd aceast6 transformare a lumii, cdci et igi gEsise r-rn model in

o lumind de aur, apoi spune cl moartea sa este o lumintd mare (L).

zi,in

caP[t

spectacolului, cerdnd sd se facd

lumind; aici, lumina transfi gureazd lumea, marcheazd incePutul unei

reprezintd o infinitate de forme ale

84

.

noptile cu lund plini favorizeazd

hipnoza, visul revelat (ca in Nopf...). in $., lumina de lund reflex al al hipnozei ffifun garpelui; Dorina este fascinati de lumina rece, pi se viseazd pe malul unei ape lunare,iar mai tArziu, degi luna dispdruse de pe cer, odaia'ei

este ,,inmuiatd intr-o luminI vidjitS, lunard", inoculdndu'i personajului dorul de ducd.

MANUSCRIS Scriere secretii, conlindnd un mesaj capital, sau secretul insugi aI vieqii, manuscrisul, aqa dupd cum explicd Durand, poate fi echivalat cu Graalul, recipientul in care se afld inchis sdmburele cunoaqterii. Manuscrisul are un caracter ocult, deoarece conline ideea care nu a fost publicati, nu a intrat in istorie; el riprezintd qn univers inchis care pdstreazd un mister sacru. De

obicei, manuscrisul este redactat intr-un limbaj secret, sau confine Manuscrisul doctorului Zerlendi

Simbol al duratei (mens= mdsurd), al trecerii de la viagd la moarte, de aceea asociatil ferninitnfli gi prin ea

(IIR). Luna

a gdsit calea

libertdtii. Lumina are, cel' mai

etem, sustras mdsurii timpului.

bpuizat intrebdrile

qi-a

anun[d". iegirea

accidentalS din lumea profand, cdci

altceva dec0t anun[6 titlul. LUNA

apare rtlr cd personajele sale aspirl la prezentul

'noi ere in care Siddharta -9i

Uneori luna

deasupra

timpului Cfinerete..), iar Ieronim (Incog)

luminile,

unde Claudius' Pune

de

interioard a regizorului Ieronim' care infelege cd lumea Profand

I transformare definitivd; Dominic Matei, lovit de fulger in noaptea de inviere,intineregte gi se produce

fost o

devind nu luminii Buddha. ReaPrinderea Hamlet, restabileqte ordinea, cain

cristale,

lumina

'

Siddharta qi agtePta si

aur gi de pietre scumpe." (Incog.) Aceastl lumind'teYeleazd o lume

ea este

fi

Elefterescu disPdrusq. A doua

lumina, tot sclipitoare, car.e se rdsPdndea deasupra oragului, Prefdcdnd

camuflatd;'

rAdd. Parcd ar

cAnd se'reaPrind

mai 'Puternic5 mai

fldcdi

vetre de j[ratic", dintr-o aqezare uman[ aparfin6nd secolului al XV[I-lea gi unde ei asisti la o dramd consumatii cu dou[ sute de ani in urmtr. Lumina instantanee

orgie, din acelea Pe care le citeau pirinlii nogtri Prin romane. Unii strigau: Lumind! Sd se facd lumind!' (311). Deqi intunericul dureazd doar doud-trei minute,

inllpndu-se $\ Parc6 totodat6 ad0ncindu-se. Privea infrigurat

asemenea unor nesfdrqite

sI

felinarului ii conducEpe cei rdtdcili in'jungla bengalezd spre o altd lumind, tulbure, ,,reflexul unei

a voit sd

intensifice sPectacolul 9i s-a dus repedp sd stingd luhinile. Toli au incepirt s6 exclame, sI strige, sd

cerul se limPezise,

clddirile in' imense

lucrurile

frumoase gi in cele urite, ,in orice pati de igrasie Pe un Perete, in orice improgcdturd de noroi" (318). Lumina interioard transfigureazd lumea, sdu o ucide. in Incog., aPare la un moment dat urmdtoarea

incetase ploaia qi se ridicase negura

inecdcioasd

de cunoa$tere a lumii, ctrci ea ,ingdduie sI vadd lumina toti" (Eu-..); JI-!g[i*

adesea seflsul

ascunse

-

nEantizdrii

in

proza

lui Eliade pentru

(SOU1 ascunde o experienfd lncredibild si care se adreseazd doar unui iniliat, de aceea este scris in alfabet sanscrit, dar atrage aten[ia celui avizat printr-un citat

din Biblie. Dupd descifrarea acestui manuscris, nilratorul devine

i{l

singurul care cunoaqte secretul doctorului gi se va afla in imposibilitatea de a-gi dovedi

n

experienla, cdci biblioteca dispare,

I

iar posibilii martori ai lecturii sale

I u ti

{l

pfetind cd nuJ cunosc. Altl semnificalie au manuscrisele lui Bibicescu, din NS. Aici este vorba despre crealii literare trecute peste

granild, pentru a'fi salvate de teroarea comunist[. Manuscrisele

lr

poezii la Paris, unde nu va ajunge niciodati pentru cd va fi ucis in timp ce incerca sd .fug[ Peste granila comunistd; deqi fdrd

valoare litdrarS, versurile repre-

zinti mesajul unui adolescent cetre lumea liberd, iar fratelq care i,si dd

viafa pentru a duce acest mesaj

inlelege cd Pentru

Poetul muribund, acesta este unicul mod de eliberare.

unui actor care se credea inzestrat

cu talent literar sunt date in

plstrare lui $tefan Viziru, exilat in Franta, pentru cd aceste manuscrise

ar fi fost

oPerele de miine .ale neamului. Dar printre paginile lui Dan Bibicescu, $tefan glseqte un

fragment din jurnalul intim al marelui scriitot, Ciru Partenie, un fel de alter-ego, de dublu al lui $tefan. Citind acest manuscris, personajul are revelafia tuturor semnelor pe care destinul i le

MA$INA Nu doar un vehicul de trecere, ci 9i unul al lumii modeme, al vitezei, al normalidtii, la Eliade maqina apare

frecvent ca simbol

despre o luntre a lui Caron, desPre un vehicul care leagd lumea vie de

cea moarta; cdci Pentru Eliade moartea nu este o ruPturd decisiv5;

aceea,, evadarea din timPul istoric se poate face doar cu un

de

vehicul obi;nuit, semn

sale au fost anticiPate de cdtrb

al

continudrii drumului dincolo de moarte. in ziua nunlii, Serdaru 9i Niculina dispar, dar Niculina este zlritd intr-o camionetd veche, simbol al imersiunii ei in alt timp'

Partenie. Cum, Pulin duPd aceastd lectur6, $tefan moare, se inlelege cd manuscrisele se vor Pierde, vor intra in anonimat; ele nu mai Pot

folosi nimlnui, Pentru cd mesajul

ceea ce pregdtegte intoarcerea lui Pandele la experienta tinerelii lui (19 t-). Camioanele care dispar (in

scriitorului ii era' adresat in exclusivitate lui. $i in povestirea Fratele risiPitor apare tema manuscrisului ce trebuie trecut

fi

din

lumea normal6, dar nu este vorba

oferise gi in,telege cd toate acfiunile

peste giani{i Pentru a

al iqirii

IJ

umbr&-) Poart5 oamehi aleqi, pregdti{r Pentru o lume viitoare 9i ele intrd intr-un spatiu camuflat.

Publicat;

Vfltlmanu indePlines-te dorinfa

gtefan (NS)

fratelui s5u de a-i duce un caiet cu

86

a avut o

viziune

infdligdnd o maqind s,i o femeie, imagine care il va obseda Pdnd la sfArqitul vielii, c6nd va infelege cd

este

un semn al evaddiii

din

normalitate prin nunti gi moarte.In Nop[i..., un grup de neofili trtriesc o

Tpe-rTffioasd iegire din timpul lor, rltiicindu-se cu ma;ina in jungla bengalezI, dar a doua zi afTd cd maqina nu s-a migcat din fala casei.

Aceeaqi semnifica[ie o are 9i motocicleta lui Emanuel, anume de a-i aminti lui Vladimir calea de iegire din m{tard, diq' existenfa

mdcinatd de timp (Podul). Vehiculul simbolizeazd viteza, graba care stdpane$te omul in timpul trecerii sale Prin via{5. Toate personajele

lui Eliade se

grlbesJspre moarte; Adrian GCD) trliegte cu tealna de a nu intArzia la intAlnirea de la ora 430 - este int6lnirea cu ingerul Mortji; Antim qi Melania se grdbesc sd urce scara

spiralatd a infernal al vielii. Ileana (NS) se grlbe;te sd ajungd la concert, dar ma;ina se va prdbugi intr-o

iegirii din labirintul

Biserica Mdntuirii 9i ob$ne vindecarea gi intinerirea Theclei pentru cd aceasta este singura lui dorinti; credinga lui idolatrd este un dat al neamului s6u: el este un romAn ortodox, plecat in America

sd-gi caute norocul gi

care in bisericd nimereqte ?ntr-o zi intr-o

isi

regdseite rdddcinile, iar Dumnezeul purtatin ad6ncul fiinlei sale i se reveleazd. Un interesant comentariu asuPra acestei nuvele face N. Steinhardt, in Jurnalul fericiii (355-359); el o consider5' o mdrtuisire de credin$ ortodoxd gi romAneascd, pentru cd Dumitru, eroul acestei opere, mlrturiseqte

care

oicidentului valorile romAneqti

$i cre,stine, fdrd de care ,,orice culturd $i civilizatie se af15 in pericol de

moarteo'. Personajul

lui

Eliade

intruchipeazd puterea mdntuitoare a credin[ei: ,,Ce respinge Dumitru?

respinge marile descoperiri (ori

marile iluzii) ale occidentului: spiritul universal (Hegel! Noica!),

semiologia, zenul (asiatismul!

prdpastie etc.

Eliade insugi !), televiziunea, limba universald (Cioran! care nu concepe culturi exprimate in limbi

MAI{"ruR,E

periferice), Istoria, semantica gi sociologia (tot structuralismUl). $i cine e Dumitru? E romAnul din,

sufletului. Aga cum spune un personaj din Incog., orice tiP de

Sarmalia, le Paysan du Danube, omul simplu,fiul lui Mutter Natur!

Cale cregtind de salvare a m6ntuire presupune credinfa intr-un

m6ntuito.r. Dumitru (din

O

fotografie...) intrd din gregeald in

Nu numai at6t, e qi adevdratul intelectual, care nu cofrfundd ra{iunea cu prostia gi iultura cu

l'

unus

l

liber: E omul care crede in

fl

Dumnezeu gi in

il

nesofisticat gi neamdgit de pseudo-

I

gtiinle cti nume sonore, care in

Ll

miracole,

t

barul

l,

mdrturiseqte Logosul, intruParea lui Dumnezeu gi mdntuirea."

I h I

1

l l,

hemingwaYano-huxleYan

Sufletul romdnesc este inzestrat cu.

puterea de a traPsfigura lumea, ceea ce genereazd sentimentul

libertetii qi al intalnirii

cu o str. M., Dumnezeu. in nuvela Pe consumat stradd pe care s-au experienle caPitale devine un

simbol deformat al mdntuirii; strada MAntuleasa semnificd un univers de legendtr care se ridic[ pe nesimlite din strifundurile lumii

noi,

ci impotriva vielii. Mefistofel este tatdl tuturor piedicilof' (MA', 72).

Ca,

activitatea umanl;i de aceea existi

o

simpatie Intre Dumnezeu qi Mefisto, o legdturtr abia PercePtibild care face ca Fausf sd aibd un mesaj legat de ,,misteml identitilii contrariilor .si de cel al totalitilii". Eliade considerd c6'acest sens Pe

care Goethe

ci intr-o lume oPresivd 9i artificialI, fIrI congtiinla rtrdici-

il

dX simbolului in

st6nga

fruntii mele

se

de-a

intemeiazd pe memorie .,,cel care

ridicd pdnl la

Etie este cel care i$i aminte$te inceputul". Traducdndu-i pe

nori ro$cati pietrele

palatului.

StAnci cu muEchi putred gi gopArle fermecate coboard,spre voi. Nu vd teme[i, urcafi-le. Urca{i rsuiguri infierbdntate de cea din , urmd

in

curdnd intunericul se

de ,,langurile crucii", adic5 intelege

care pun la incePutul lumii androginitatea: binele qi rdul, Dumnezeu;i Satan. intr-o nuvele @u...) care amin. te$te vag de o scriere a lui Hugo,

nilor, mitul declangeazd haosul.

Eliade transpune confesiunea unui personaj care se autonumeqte -frul diavolului; el trdieqte intr-un palat

IyItrISTOFEL

populat de gaisPrezece PdPuqi, care reprezintd lumea sa' Pe care o poate transforma qi retrli ca in vis.

lngerul cdzut aPare la Eliade ca jumdate a binelui divin, dar 9i ca via negativa, Prelungire a lumii

Diavolul este aicl alb, sfint qi schimnic- gi PtoPdvddui.e;te

reale, dincolb de lumea cunoscuttl. Pornind de la Faust, Eliade

Apocalips,

impiedicd lucrurile sd se realizeze' Activitatea lui Mefistofel nu este indreptati impotriva lui Dumnezeu,

Pitagora vorbesc despre amintirile

vielilor personale, adicd de pe pozilia celor alegi, de aceea se depirtezd de g6ndirea miticd, dar ii plstreaza.gi

ii

continue esenta.

Memoria generalS cuprinde deopo-

trivS timput istoric gi

-

in relalia dintre istorie gi crrltur5, memoria ac{ioneazd dinspre eveni-

ment spre creafie, de MEMORIE ' Spaliul pur qi regenerativ al lumii, depozitul experienlelor esen{iale;

duPd

mirurile

dic6 a fiinlei. in

func[ie terapeuticl gi soteriologicd;

se intind cdmdrile SfAntului

se

reintoarcerii

se men{ioneazd

recupe-

rarea unui rnoment caracteristic

timpului originar. Memoria

pentru

hindugi. - salvai"ea

are

timpul

individual.

gata se piardd legdtura cu

oamenii sd urce in castelul sdu pentru ca ei sd se Poatd salva: ,,Adevdr, adevdr ProasPdt v[ grdiesc voutr. Nu vi temeli, cdci

aici

88

de ateea

rememoreze pentru a

Fiinfd" (MVM). Buddha' 9i

iegire; astfel, doctorul Zerlendi este

isPiteqte

este alternativa lumii,

cd Pentru GoethP, sPiritul care este ,,Mefistofel neag5, care Protesteazd, mai cu seamd care opre$te fluxul vie,tii qi

demonstreazd

sdl

eunoa$te adevdrul gi a participa la

labirint din care nu mai existd

de aceea reinvierea evenimentelor ce s-au petrecut la inceputul lumii reprezintd o obligativitate perio-

renunlarea la lume. Universul s5u

obligat

orgoliul libertdgii luciferice. in alti nuveld.J$.DlDulavantul defi ne;te acqst orgoliu ca pe o dezlEnguire a fo4elor obscure, ca pe un haos individual care aruncd fiinla intr-un

Shambala.

a gdndirii arhaice

despre un,,illud tempus,fabulos gi pleromatic, pe care omul este

Fiul diavolului trdie;te cu voluptate

studiile sate gtiinlificb prezintd o (zoroastrism, bogumilism, catari)

continuitate

va a$teme pentru totdeauna.* (135)

opera sa vine dintr-o trbaige indelungatd, cu rdddcini in mitutilg androginitdlii lumii. In

serie de credinge 9i mituri

pitagoreibi, Platon echivaleazd .anamnesi*vl cu memoria impersonald, surra amintirilor timpului, ,,in care suflotul contempld dlrect Ideile"; aceasta demonstreazd o

amiazd. Urcafi cdrdri pitite sub cremene.

ispita, renun{i la calea zeificlrii (doar cel ndscut din om poate deveni zeu) gi invag se se elibereze

comuniste. Poveqtile lui

FAramd deruteazl gi tulbur5, Pentru

spirit negator, stimuleaztr

Diavol. De-a dreapta gi

aceea

memoria culturalE este prizoniera istoriei; cAnd se.va elibera, omul va scdpa de labirint, dupd cum spune poetul din lCD, al cSrui ideal este

tocmai memoria cultural6; ins5, pentru el, amnezia devine o torturd intrucdt, deqi a uitat amdnuntele propriei existen[e, a rdmas cu impresia tulbure a unei intAlniri decisive, precum gi cu obsesia cd nu-qi mai gtie rostul in univers: uitase mesajul pb care trebuia s5-l transmitd omenirii. Un alt personaj.

v-.-

rdnitd qi se prdv5li." (197) Aceasti int6mplare exemPlar6, Petrecue la origini, se reediteazd imperfect in planul realitS$i (povestea despre iutu Moruzeqtilor), Pdnd cdnd Arghirei i se dd posibilitatea de a-qi

memoria destinului Personal; la un

moment dat, se gindeqte cd este vorba despre o imagine fugitivd din

trecut, sau desPre un ePisod citit

undeva. Aceastd ambiguitate a evenimentului ce-i anunli de faPt moartea devine o caracteristicd

generalS.

la

maniera romanticl 9i Personajele t/

\r

igi amintesc in.vis ceea ce au trlit la origini; in $., Dorina iqi viseazd

l'

nunta cu mirele-garPe, adicd mitul iubirii, a;a cum a fost el relinut de memoria generald (9i in sPecial in

il;

povestea desPre PsYch6 9i E'ros); ea

I I

I

vis sd se Arghirei, imaginea in recunoascl a fost care laPte, din frumoasa zile trei doar Pentru ci a mireasd a murit, ea interdiclia; incdlcat

este indemnatd in

adictr a fost blestemati

si trliascd

,,- Prive;te-o bine ;i-ai

sd infelegi

sub teroarea istoriei, in uitare qi in nefericire, Pdn[ c6nd igi va aminti:

cine este, vorbi din nou tdndrul' $i ea se oPri deodati, tremur6nd' Fata din tron i se Pdru atunci cunoscutd; qi ochii aceia larg deschigi 9i buzele

strdnse... -. Nu vezi ci e;ti

-

fiintd' muritoare (intruPatd din

pentrq toate exPerienfele :" vizeazd accesul la memona

!

Apocalips. cu un sens comun. Mesajul se Inainte de moarte se instaleazd impune fie prin repetari,, fie haosul: evenimentele trdite se printr-un con;xt **rin""rir, amestecd, sunt confuze, omul are iste transmis "f de. cineva sau se sentimentui cI ;i-a ratat destinul; reueleazi celor aleqi. Mesajul nu apoi igi amintegte esen,tialur $i pe are rolul de a indrepta istorii, de a aceastd rememorare se clddegte modifica mersul lumii, ci propune grqu

aminti Povestea originar6; in aceastd a-doua incercare,Dorina

fu

acolo?! exclamd biruitor tin5rul' Toate viorile t6cur6, oPrite, Parcd, la un semn nevlzut. O mare tdcere

laptele profan) nu mai gre$e;te' ea te mai Pronunle numele "uite qarpelui, adicd s5-l defineascd pin

iorme trec[toare qi cdqtigl asdel ilreptul la eternitate. Gavrilescu memoria G.a gg.) este surPrins de

p"^ilil8'

mai exact, de amdnunte iefulate: iubirea lui neimPlinitd pentru Hildegard. Aceasti recuPe:

rare a amintirilor ii di qansa uner mo4i personale. tn nuvela De str' lvl, memoria lui FdrAmI creeazd haos,

clci Povegtile Petrecute intr-un timp fabulos incitd la diferite

in lumea care se fdrd memorie' adicd violent, na$te totul transforme ndvdle$te mitul 9i de este miticd memoriA labirint; in contrazice ea acte, in nereprodus logiia realitilii. Hipermnezia lui Dominic Matei (din Tinerefe"') nu reprezinti numai o cale de salvare peisonald, ci 9i salvarea memoriei generale; Personajul trlie$te

interpretiri, iar

experienfa christic[ (moarte

adeseori.

aparilia gi evolugia fiinfei, o arcd ce sentin{e; maxime, adevaruri mari, va permite universului s6 renascd dar gi cuvinte aparent fSrd sens sau

clipe cu ochii cdscali, apoi gemu

aminteascd ceva desPre o maglna' pe care a selectat-o int6mpldtor din

Uneori, sciitorul recurge

tuturor informaliilor despre unanim cunoscute,

impietri sala. Dorina rdmase o

sd-gi $tefan, din NS, se strlduie;te

9t

inviere) 9i devine mdntuitorul lumii, resPectiv, un reciPient al

moartea fiecdmia; Gavrirescu (Ia o cale de salvare, adicx de eriberare aminre$re o povesrE-T0- din timpul profu",-* !C) -i;i ,i"firuf Tififfite cu sentimentul cd aceasta a Ariadnei, inaica iegirea din iabirint.

fost tragedia vieyii sale; dupd

o

existenfd mediocrd ;i resemnati, el igi amintegte un episod care i-ar fi putut schimba viatp ;i pe care il retrdiegte in moarte. De asemenea, v_ladimir (Podul) isi aduce aminte sa era sI joace Moara

Fiind foarte simplu, mesajul ispitegte la int.rpr.ta.i, tu complicarea lui, sau la citirea in

registrul vielii sociale

i,

nuvela lCD, pe care

I.

p.

Culianu o considerd arta poeticd a tui

Eliade(op.cit.,247),personajul

:e.*:"ir",u lui losafat, adicd sI gdseascl Adrian este'un p*, A* drumul spre libertatea absolutd, dar care are corytiinla "#.*., r"pirr"i cum via(a inseamnd uitare, el gi_a este purtdtorul unui mesaj "a "r ratat destinul gi abia c6nd pentru omenire, pe care i_"capital ult t, rnotociclistirl (semn al mo4ii sare) insd; el a compus canaru ,".r*it" . ii amintegte, el igi dr seama cE s-a unui cAntec pe care Leana il cantd rdt5cit. Amintirea de dinainte.de seara prin giaOinl publice ,i pri, moartb oferd gansa reintoarcerii la restaurante gi care *" *enir"u d" u paradisul inocula oamenilor o anume stare de .pierdut, reintegrarea in memoria universald. bearitudine, de fericire ii O" optimism. Atdt cdntecul, cdt gi , interpretarea lui refac un ritual MESAI r,r"*1ri" esenriard pentru un ilil?,fftr?l,ii: 3#Jii"i"T,,i destin sau pentru istoria mesajul este camuflat in

generald, muzica sa. Mesajul orfic, prin banalitate, faptur cr se adrese azd in prilrr

adicd in evenimente cotidiene, r6nd sufletului, de;teapti-rf"ru,n9u cuvinte, sintagme sau enunturi prin aceasta

li

9t

determin5

f

schimbarea conqtiinfei generale' Pentru cel iniliat, mesajul are 9i

alte sensuri, camuflate in anodinitate pi in farmecul trecdlor al unui cdntec lXutiresc, deoarece

povestea

lui Orfeu se

referl

totodati la cobor0rea 9i intoarcerea

din infern, conline, speranta

aqadar,

in traversarea mo4ii, in

ideea de moarte 9i inviere,ndzuin!5

flrd

de care omul nu Poate trdi;

Eliade exPlig[ in

nenumdrate

r6nduri cd sensul viegii este de

glsi o cale de credinla intr-o

a

transcendere,

via[[ dincolo

de

moarte, ln devenirea continud, in dobdndirea pardisului pierdut, sau doar visat. Tot mesaj capital este 9i cel transmis de maestrul Pandele,

din eternitate; in romanul 19 t, dupd evadarea din timP a scriitonrlui Pandele, secretarul s5u prim6gte un buchet de trandafiri'

insolit de un bilet semnat Pandele, cu Promisiunea de a se de

vedea curdnd; la Pu,tin timP duPd aceea, Eusebiu (secretarul), int0lnegte un student care ii face o

Pandele, Niculina 9i Laurian s-ar fi putut reteci in timp, prin intilnirea

cu acest mesager' care i se adreseazd in exclusivitate, el

inlelege cd maestrul a reuqit sI se elibereze de timPul istoric qi cd acest lucru este nu numai Posibil,

dar este un dat al fiinlei,-, condamnare. Pentru

o

oricihe

altcineva mesajirl rePrezintd un simplu subiect de examen, dar Eusebiu gtie cd ii este adresat, 'pentru cI studentul face aluzie la formula de desPdr,tire, folositi de P4ndele (Pe curhnd) 9i are o

(ii zimbeqte, ii face cu ochiul).'$i DaYan, din atitudine .cornplice

nuvela'omonimd este un mesager' dar unul care nu-gi pgate transmite megajul: ,,... Tragicd este moartea mea pentru c[ nu mi-am imPlinit misiunea. Un mesager care nu izbutegte sI transmitd mesajul! iout" am exagerat sPunind cd e tragicd. Aq sPune cd e vorba despre o moarte tragi-comicd' O

tragi-comedie a erorilor . qi confuziilor..." (286) DaYan are rolul de a Pregdti aParilia unui

mdrturisire stranie: ,,BdgI mAna in buzunar gi scoase o foaie de caiet' - Trebuie sd traduc 9i sd exPlic un text. Doar cdteva ProPozi,tii' Dar

mesager imPortant; el continu[ teoria einsteiniand, dar at6t cat sd deschidd o u95 sPre ecua{ia ultim6, fdr[ a face demonstralia ProPriu-

'cum sd le exPlic? Libertatea

zisd. Cele mai multe Personaje descoperX un mesaj in sensul spectacolului teatral; orice ritual riprezinti un joc fdrl incePut 9i sfhrgit, o Proiec{ie a lumii ce se

absolutd, asta sd zicem, inteleg'

Dar mai deParte? Nous sommes condamnds i ta tibertil be vrea si spunl asta?" (241) Dacd Pdnd atunci Eusebiu se gdndise cd 92

acest ventionall, ba chiar stupidd motiv un joc poate deveni jenantn pentru lumea normald. Donqi primejdios, cdci propune o euijote se elibereazd de teama de structurd arhetipald pentru care moarte pentru cd jocul siu il jucdtorul nu este pregdtit, sau, cum situeazd ?n pr.a.|*u ,noaii, if spune Ieronim (in Incog.), cel determinl sd trdiascl sentimentul c,ruia i se reveleazl mesajul unui. morfii, cdci aventura * u.ru mit ,,ori iqi urmeazd modelul, cu autentic primejdioash."ri" El ;;; riscurile pe care Ie implicd, ori ii urmeazd mooelut naefitai", rezisGi, gi arunci e srrivirr" (3r2) "u.urui.*rri .trriegte destinul reconstruiegte continuu. Din

Calea justd este de a urma mesajul, rdticitor cu aceeapi credinli ca gi gare totdeauna implicr o intoarcere parsifal atunci cani pune intrebarea

,:g.iCrri Mesajulpentru.romAni(in justI. De aceea mesajU

sr-gi pund intrebdri in legdturl cu salvarea' adicd de a nu renunfa ra jocul donquijotesc. Discut6nd semnifica,tia lui parsifal, I. p. Culianu,' aminte$te ci Nichifor ' Pelerina) este de a nu inceta

f"nt-

romdni este ,,Fericili cei saraci cu duhul,..*, pentru cd Eliade crede in

revitali.zarea spaliului romAnesc, prin darul nativ, de reintoarcere la origini, acolo unde se afld putereai intreuarii necesare;

iiipurr"

crainic a creat (in r9z4) o alegorie intreb5ri despre mdntuire, ""r "u." i"rp." de mare popularitate in cultura salvare, eliberat de sensul istoriei si romdnd, care esre posibil sd fi din inchisoarl" i,.orri"pr"irr,

.

constituit un punct de pomire pentru este capabil sd regenereze urfversul. Eliade, anume cd Parsifal reprezinti Mesajul se una pretutindeni,

Romdnia Ia rlbcruce de drumuri, intre,,occidentalizarea simbolizatd de grddinile vrdjitorului Klingsor gi spiritualitatea tradipionald, simb2liza,:d'

de forrdreala Sfanturui

camuhat

in

faptele efemere, in

cuvintele obi;nuite, pentru'

ca

insugi sensul rumii este acela de a cuprinde simbolurile devenirii. ale inceputurtii 9i sfdrgiturui i;;.;r."

pe amdnunr al'existenlei. oi"-u""r, cu Don euijote, iar motiv, de cele -ui *uft" o"Jl naivitatea lui de a intreba unde este mesagerul nu este congtient de rolul Graalul, intr-un moment in care . sdu, sau nici nu gtie cj are un rol. Graal." (215) Eliade ir compard

Pals]fat

.

lumea se preocupa de boala Regelui

Pescar, presupune o anulare a .. ridicolului prin puterea nativd de a

MEIAFZICA

se juca serios, de a atinge, Fdrd sd fie un simbol metafrzica pe cale necon- genereazi o sferd, largd de

grandoarea

93

s

semnificafii Ei, este o cale de cunoa$tere a lumii dinlduntrul ei, prin surprinderea secretului viefii; este vorba desPre un tiP de cunoa$tere revelatoare, favorizat2i

de neliniqte gi de emo[ie.

Nae Ionescu defineqte actul cunoaqterii

metafizice printr-o analogie foarte simpltr gi explicitd: ,,Dacd,de Pildd,

intr-un ceai torn rom, eu ;tiu aproximativ ce gust va avea acea biutur[; acela care nu giie insd cI am tumat rom, nu va Putea $ti decat

dupd ce a gustat. Vasdzic[, Pentru ca o cunos,tin(i si fie qtiinlific[' ea trebuie sI fie exPerimentatd,

trebuie sd bei intAi ceaiul 9i

Pe

urmd sd spui ce gust are. Eu insd, care am pus rom nu mai am nevoie

sd beau ca sd qtiu ce gust are,

pentru cd eu sunt induntrul

evenimentului, eu sunt acela care l-a provocat" (oP. cit.,53). in cartea de fa(i, am cuPrins o seriC de simboluri care dezvolti sensuri

in sfera metafizicii;

sunt incercdri de ddrdmare a sistemului unanim accePtat;

cdutare

metanoia insearnn5,,conversiunea,

(adic5 cea

rSsturnarea

evadeazd,

valorilor" (MA 100), adicl haos, care insd dd unora (celor iniliagi) posibilitatea de a se reclddi,fdrl a mai a$tePta Crealia generald. Aceastd categorie

privilegiati a trdit deja gocul care

dd un mod de gdndire care

sfideaz[ logica sau sistemul de ralionamente tradilionale. Arta, ritualul, jocul irnpun prin simulare atdt 'o imagine rtrva9itd a lumii cunoscute, .cAt 9i rezistenfa individului in fala Procesului de disolufie, deoarece ele oferd in ordine virtuald o infinitate de variante salvatoare.,Pandele (19 L) scrie o piestr de teatru care incePe cu sfArgitul gi iqi cornenteazd intenfiile asfel: ,,... cititorul trebuie $ocat; indignat. Numai duPd aceea

loc metanoia, cum spune Niculina, rEsturnarea,

poate avea

trezirea, reintegtarea' Cred cd ai inleles cd in acest haos bogat in virtualitdli, anumili indivizi se pot

evadare,

oigine, iubire, nuntd, mire

il

Pe

q.a-

presupun cunoa$tere prin rpvelare, pregtiin{5, situalii metanormale.

realiza, chiar acum, Pe loc, in mijlocul descomPunerii generale; ei nu sunt obligali, ca tofi ceilal[i,

sI

METAT.IOIA

agtepte o

noul Crealie Pentru ca

sd-gi poati reglsi plenitudinea.,."

Noliune prin care Eliade defineqte o experien{a paradoxalS, cdnd toate convenienlele sunt ruPte, iar noua

MIRE Vorbind despre existen.la mistici, Nae Ionescu identificl trei cdi de

ordine acceptatd; asffel paradoxul de a muri ;i a rena;te, androginitatea ca imagine a Perfecfiunii

g4

a absolutului:

transcenemanentistd

dentald., cre;tind

;i a pelerinului

in finuturi alese,

mirelui nistic

;i

cea

a

care Cea,a

sfilntului,

, care crede cd il are pe Dumnezeu

in

sine qi de aceea este ameninfat de

pdcatul orgoliului) 9i opteazd, pentru calea cre,stinl, a mirelui care crede in taina iubirii gi a nunlii (op. cit., 164-182). Eliade creeaztr in proza,sa acest tip de evadare: majoritatea personajelor scapd din

labirintul infernal,

prelungind

ipostaza de mire, pentru cd aceastll ipostazd inseamnl pregltire pentru

intdlnirea cu Dumnezeu. in romanul NS, toate semnele destinului se indreaptd c6tre un

prototip desprins. de existenta

profand: $tefan se izoleazl intr-o camerE de hotel, este preocupat de

problema timpului gi

a

cert legat de vreuna; familia ii

moare intr-un accident gi atunci iqi cautti mireasa spirituald, aldturi de

lui viafI

agteaptii

o

strd.ind,

$tefan Viziru, simte imboldul de a picta gi, de;i nu are talent, are intuilia eliberdiii gi presentimentul crealiei in timp ce mdzgdlegte o peyd, in singurltatea absoluti a unel camere secrete. Ipostaza de mire inseamnd pregdtire pentru misterul crea{iei, pentru nunta care anuleazi existenfa de p6nd atunci gi conline germenele altei stiri ae a d.

MOARTE Pentru Eliade. moartea reprezintit o

poaftd de trecere spre altii stare a fiinlei gi un drurn ,spre ,,marea

se

timpului normat.'nesi Biaae nu

adicd pentru a imita destinul lui Christos; iubirea lui stranie pentru

vorbegte despre rai 9i iad

in

sens

cre;tin, viziunea sa nu ilustrerizd

Ileana Sideri face parte din destinul sdu, cdci int6lnirea cu ea e anunlatd de o previziune,gi este asociatd cu imaginea maginii, simbol al trecerii

moarte; Ileana este

el

iluminare" - ie$ire din labirintul infernal al istoriei opresive si al

pregdte;te pentru taina nunlii,

in

nunteajscd,

pregltindu-se continuu pentru taina nunlii. Dorind s{ creeze, fdrl a avea inc5 sensul creafiei, personajul eliadesc face din viati o ini[iere in taina ultiml a fiinfei;

evaddrii,

este indrdgostit de doud femei in acela;i timp, flrd a se sim{i in mod

care vd muri; intreaga

ursit5; de aceea, el respinge o leglturi telurice gi aspird neldmurit spre o fuziune, spre nunta in cer. Antim (din Unif.) este logodit de mai multe ori, dar nehotdrdt sI

totalmente nici gAndirea indianl, la care face principalele trimiteri. ln studiile sale asupra religiilor lumii, el face de multe ori observatia cd

a lumii

omenirea se intoarce periojic ta structurile arhaice si de aceea

crdi asd, mire.asa agteptatd, perechea

95

,l I

,t

1

lumea modernd imPdrttrqeqte' Pe iang t"Pt"rentarea cregtind' 9i .o"i*tu intr-o lume eliberatd de

duce armoniei originare; Culianu ar5tind mai OePurt" a"easti idee'

it utri*ele decenii ale erei "a noastre omenirea qi-a schimbat de viziunea fag de moarte: dincolo

judecaa de aPoi' pedeapsatqi rdsplata'r Conceplia

ea nu se r.nai afld

iui giua" vine in bunl Parte din

tultur6, dar 9i din intuilia originilor, cdci in creafia sa

art[tice ei rccreeazdcal mai adesea

mfolitSe'

Prezentind interpretarea

lui

Dan

Botta asuPra baladei Miori!1,

.

Eliade reline ideea

nunfu rddlcinile pdstorului cu moartea 9i

*i,i""

ale acestei nletafore: "Ca

toate pdrtile deodatii, gi inlelese, dar fdrd sd simti, cd se cufund5, pierzdndu-se intr-o albtr, suprafi-

-* Iransforml un eveniment nefericit

reintoarcerea la abisul teminizat gi etern coincide cu o nagtere

reascd incadescenli" (318). Este

gureazd moartea in .nitntd misticd'

fost aine s,i rdu,in care Pdcatul a anulai, o lume similard inceputului'

metafora morlii

timpuriu; Plstorul iqi tfansfl;

o tain5, cea a fuziondrii spiritului cu materia, anuleazd limitele fiinfei, iar cobordrea la origini,

exemplard, venit[ din creqtinismul

in

exalti intreaga sa oPerd, Dan Botta

intr-o taind, intr-un

un sens sacramental, adic[ imPune

absirdulai insuPi (MA'

este

subliniat de metafora nuntemoarte, Pentru cd ea conoteazl

sensul atmonizdrii contrariilor' sugestie conferit{ qi de cuPlul astral (soare-lund), care nu reprezinti doar o obsesie rom6in neasca, ci o aspiralie universald; neofitul tantrice' tetrnlii

-omite

irl"p" prin cosmicizarea filn1ei sate; el se strdduieqte si unifice

luna, reface in slne 9i Pe cont ProPnio, unitatea Primordial5'

soarele

;i

de dinainte de Crealie' anume resoarbe toate fortele cosmice irn, :a+1. Simbolistica nunlii toureiui cu luna exPrim[ setea anulare

a dualismelor' a

reintoai,rceri

fragmentare

etnic nu se indoieqte de thracismul Zalmoxis 9i Orfeu, al rom0nilor, 9i

9i a

antinomiitor esenliale qi

'

de.

etemet

existenlelot

(TIR' 180)'

,"pi"rinta ijn simbol al

-

Nunta fuziunii

masculinul

femininul -, con$ne Promisiunea

cel unei crealii, a unui nou'univers' nendscut. Asocierea nunti-moarte' ilustreazl gi int6lnirea dintre fiin![ gi nefiin1i, dintre efemer 9i elem'

AProaPe toate Personajele

conchide cd

a vie[ii" 9i rnit se bucurd de o mare romini' fopularitate PrintreexPerienf5 o intrucat exPrimd

apdrare

caP'!I[)'

Caracterul iniliatic al baladei

ln moartea nuPtiald,W care o Pune sensul in mo4ii .uro*.o nostalgia ii.u.i" al termenului' cdci poetul

plstorul stau dnul l6ng[ altul in 'unir"rrrrt sIu de valori" (MA' 2!43). La aceast[ idee' Eliade C' uOu,",ea gi aPrecierea lui Miorila',PerPetueaz5 braitliu' cd de m"moria gesturilor originare

mistet

HiaOe

acest

iqi

in gdsesc Perechea ':t

moarte, c5ci nuntirea in momentul de trecerl spre eternitate deschide

96

proiectatd,

Moartea

cu indl;area ins5gi.

e mireasa

absolutS,

crdiasa lumii, cdci esenla vielii este feminin[] Antim (Unif.) a$teapt?i intreaga vipld o l.ogodnicd ce va veni in clipa mo4ii; ea se numegte inilial Melania. (cea neagrd), iar

apoi, devine Laetitia (veselie) qi il conduce pe Antim spre lumea lui Orfeu, eliberatd de zgomote,

dincolo de sala de concert, la originile sale, adicd la intAlnirea cu Generdleasa. Ieronim (Incog.) trdiegte gi el sentimentul sfar$itului ca pe o reg5sire a perechii uitate; percepe haosul ce se instaleazd in lume o datd cu demolarea casei

sale, care inseamnd instalarea comunismului pi uciderea lumii interbelice; el std pe trotuar, in ploaie, gi privegte cum casa este distrusd, iar gdndul cd se poate elibera de teroarea istoriei face ca

s[ fie inundat de o nefireapcd incandescenyi de gheald gi, degi orbit de lumind, nu clipeste ;i nu se sperie pentru cI inlelege cd

intreg oragul

dincolo de. formd gi de duratd, existl spiritul nesfdrgit qi fericirea: ,,Inima incepu sd i se bati tot mai repede, apoi, pe nea$teptate, se opri, qi in acea clipd il asurzi un trdsnet nesfdrqit, izbucnit parcd din

momentul

in

t0ndrd

gata de marele drum,

9i

care apare Marina,

amintindu-i cd i-a promis sd-l ,regdseascd. Le4na gi Adrian sunt logodnici de-a pururi, dar Adrian devine periodic amnezic, cdci fiecare perioadd de anamnezd, inseamnd regenerare; el penduleazd intre memoria etemd.gi cea limitatii, este Orfeu, condamnat sd urce qi sd coboare GCPI. Leana gi Adrian sunt pregdtifl pentm nunta final5, adicd ini1ia1i, gi de aceea o am6ni; au descoperit drumul

eliberdrii de sub

opresiunea

timpului profan gi sunt mereu tineri qi logodili. Rolul lor este de a face legltura intre om gi etemitatea de dincolo de fiin15 (Incog.). Pandetre (19 t") refszd, ini[ial chemarea

Euridicei, adicd moartea prin refacerea unitSlii primordiale; el

descoperd evadarea

prin compunerea triadei desdvdrgite (Tatdl, Fiul gi Sophia), deoarece gi-a inlocuit moartea personal5

printr-un proces de amnezieanamnezd. RidicAndu-se deasupra paradoxului esential (moartenlntA, coincidenti a dppositorum),

el inlelege cd fiinla

este

condamnatd la libertate absolutd,

numai cd trebuie sd-gi aleagd drumul spre ea incd din timpul

i JI

l,

.

I

,!

vielii. Fiind scriitor,

Pandele

sdvdrqeqte inconqtient un ritual, imitd gestul creator al divinitdlii 9i

de aceea e caPabil sd sensul

Trinit{ii

gdseascd

creqtine. Pentru

majoritatea oamenilor, moartea presupune anularea contrariilor, existenla in libertate gi constrdngere totodati, cdci Poarta mortji este precedatii de un labirint din

care doar cei Pregdti{i Pot ieqi

imediat. Misterul mo4ii

este

asociat cu o nunt5,Pentru cd nunta

ilustreazd cel mai bine actul mistic

(adicd .iubire, devenire ;i teocentrum,duPd cum exPlicd Nae Ionescu), dar,sugereazl tot la fel de bine eliberarea sinelui 9i aPoi

in celdlalr; imaginea fi labirintul, care este un sPafiu infinit 9i de eternl rdtdcire; dar 9i unul al

limitarea lui

o culturd. Analfabete." (21) Moartea sa inseamnd, in primul rdnd, anularea acestui

Fdrd nici

sentiment al mediocritSfli;

el

este

condamnat sd-qi trliascd in labirintul intunecat toate dorinfele ratate, apoi

i se va deschide

Poarta

mo4ii. De aceea, Pentru el moartea este mai intAi o atingere, aPoi un

fior gi in cele din

urmd

constrilngere. Initial, el se simte atins de ariPa mo4ii:,,cineva, ceva, o fiinld sau obiect, cu neputinti de

precizat, il atinse Pe fa!5' Pe umeri...", aPoi este cuPrins de

fiorul mor{ii, de ,,o

adiere

nea$teptati",,,ceva care nu semdnd

cu nimic cunoscut, qi o

cliPd rdmase incremenit, simfind cum i

se rlcegte sudoarea Pe gira spindrii." CXnd ajunge in

acestui paradox poate

apropierea unei feiestre, este tras de o forgi necunoscutd' ,,legat 9i impins intr-un sac". Pentru Gavrilescu, moartea nu inseamnl lumind, el i;i gdseqte mireasa (Pe

cdutirii stimulative, din care totuqi

existd iegire. Gavrilescu, un muzician ratat, care a trdit cu sentimentul inutilitilii, considerdndu-se pedePsit sd nu se realizeze pentru pdcatelg 1ul, igi PercePe 9i moartea ca Pe o ratare; Pentru el jocul celor trei fete este o glumd la care nu se Preteazd Pentru c5, degi profocolar, in addncul sufletului le disprefuie$te: ,,Cine m-a Pus sd-mi pun mintea cu niqte coPile? izbucni

Hildegard), dar Pornesc sPre pddure, adicd sPre labirint, in care este condamnat sd-qi trdiascb iubirea ratatd, sd simtd aripa, fiorul qi necru{area mo4ii 9i abia duPd aceea sd ajungd la fereastra luminatS, adicd la imPlinirea armoniei Prin nunta mioriticS' Povestea sa ilustreazd frica normal5 de moarte; Pentru cei

deodatd, cuPrins brusc de furie' Pardon! Am sPus coPile din

etiberafi de acest sentiment, adicd pentru cei Pregdtigi, moartea

gentilete. Voi sunteli altceva. $ti1i voi bine ce sunteti. Sunteli tigdnci.

98

inseamnd iegire in lumind. Darie (din t) percepe moartea ca pe o trdire familiarS: ,,E ca o lumind mare. E ca in strada Toamnei..." $i Stefan (NS) se pregdteste pentru moarte $i i$i trlie$te clipa ie;irii ca pe o fuziune spiritualS cu Ileana, mireasa sa. Toli cei nechemali de

mister mor dacd il tulburd, iar moartea lor presupune rdtiicire; in SDH, toli cei care incearcd sd # ' descrfieze manuscrisele secrete ale

doctorului Zerlerl,di dispar in acidente stupide, cdci, ca gi Gavrilescu,4ici ei nu sunt preg5titi pentru taina capitald. Intimitatea mo4ii poate constitui'un mod de . iniliere; Andronic ($.) se salveazd miraculos de la inec, ceea ce ii di putinfa de a se intoarce la originile

reprezint5 fo4a nendscutd inci, iralionalS a naturii (IsL crcd. III, 238).

in romanul 19 t apare un personaj care practicd un itual al tdceii, goferul care face legdtura dintre lumea normald (casalui Pandele) gi cea

iniliati (din

tabdra lui leronim).

El

se vindecS, refuzdnd str mai ia parte la desfdgurarea istoricd (este vorba despre un important personaj

politic al sistemului comunist).

in altd nuvel5 creeazd

tlcerii:

o

(Omul...), Eliade

interesantd parabolS a

este, vorba despre un

personaj care se hotiirdgte

sI

tacd

pentru ca nimeni str nu-i poatd cunoa$te

aurul dinl5untrul lui,

,,voia si se pdtrundd in sine, sd se pipdie ca un frate, sd se mdngdie qi

fiingei sale gi de a retrdi taina nun[ii

sd se

ratate.

batjocoritor ca gn zdmbe(' (123).

ascundS

de

ceilalli,

El se izoleazd de lume, trdieqte MUT,MUTENIE Simbol al evaddrii din durat5, tticerea reprezintd o cale de iniliere,

o

incercare asceticd, ilustrAnd la via{5 gi la ispita exteriorizdrii; in dansul cdlugarilor existd un personaj

ca

un sihastru, chinuindu-gi libertatea interioar5, apoi incepe sd zimis-

leascd fdpturi ale gAndului; cutreierd cet51i, risipind pretu-

tindeni crealii ale g0ndului, iegite

renuntarea pa4ialS

din tdcerea sa; ajunge un Dumnezeu negtiut gi uneori izgonit cu pietre. in cetatea regelui orb,

numit Mutul, care moare gi renagte; el intruchipeazd fo\a virild, viala care reincepe o dat?i cu venirea primdverii, degi toli cdlugarii sunt

renunld

legali de un jurdm6nt al tlcerii, numai Mutul nu poate vorbi gi incearcl s-o facd pentru cd el

la ticere, cdci in el

se

treze$te iubirea pentru frumoasa domnild, gi ea o inifiaH in lumea gdndului; omul care a voit sd tacdii reveleazd regelui universul, mintii sale gi intreaga cetate va avea acces la aceastd lume, in afarl de doctor,

t, I

s-au

vorbeascd celor din jur; aceeagi viziune apare gi in DCh: in visul lui Egor, lumea mortilor nu oferd posibilitatea comunicdrii decdt cu cei cunosculi (bundoarS, Prejan,

ruin5,

care incearcd sd-l avertizeze asupra

din care n-a mai rdmas decAt chilia lui, transformatd in muzeu gi in

primejdiei), restul este ticere qi rltticire prin incdperi de bal sau pe

pe care se hotilrd;te s6-l ductr in catedrala in care el a cunoscut ,,durerea grea de volupt5[i a

ticerii". La intoarcere, nimic mai este ca inainte, oamenii schimbat, catedrala este

o

nu

coridorul intunecos la capdtul c[ruia il a$eapd strigoiul,

care se afld cugti cu robi, croili duptr nllucirile sale; lndurerat de efectul propriei crealii, omul moare, iar doctorul care

NA$TERE

Simbol al devenirii, alternAnd cu

moartea, nagterea anun,ti

o schimbare, un moment al evolufie,i,

jalnicl a creafiei divine;

lumea tiicerii devine inutild cdnd omul

o

vrea s-o implrti;eascd. Aici este vorba despre simbolul sf6ntului,

Nagterea contine germenele mortji, sau dorinla devenirii gi o datd cu

ameninfat de orgoliul perfecfiondrii vielii interioare, incapabil de iubire profan[ gi blocat ln

.

propriul univers.

Tlcerea este gi un semn

al

originilor, de aceea ritualul tiicerii reprezintl qi o cale de intoarcere,

I I I

'

de traversare a haosului gi de rena$tere; in Pe str. M., Fdrame creeazd, dezechilibrul lumii prin poveqtile pe care le spune, apoi intrd lntr-o perioadd de tdcere,

ea, dorul eternei reintoarceri la origini. in Crealiunea vedicd, prima emanalie a spiritului a fost kZma (dorinta); in Teogonia lui Hesiod, Eros se nagte printre ultimii zei, fdcAnd legdtura cu lumea teluricd. Orice na;tere este

esenfial al tuturor religiilor pdg6ne; cregtinismul respinge aceastd idee,

refuzdnd participarea la haos. Tdcerea este ;i un imperativ al nefiinlei; in romanul $., Dorina p5trunde intr-o lume de vis, la un

ii

a fiinlei generale.

insolitd de dorinla devenirii, de chemarea ordinii originare, cdci acesta este rostul fiinfei, ca reflex al impulsului primordial. Regenerarea periodicd a universului reprezintd principiul

refuzdnd chiar conversaliile conven{ionale; el igi camufl eazd. fica,

bal fastuos, unde

renovare

clci invierea lui Christos se produce

in istorie,'in

vremea lui

Pilat din Pont, qi este,

deci, ireversibild: exclude intoarcerea in

este interzis sd

100

prin

aceasta

creqtinismul depdgegte religiile primitive (NM).

In multe credinge gi religii, destinul omului este marcat de mai multe nagteri si transformdri; Eliade are o

nuveld (Eu...) in care vorbegte despre trei momente ale devenirii:

,,Un om se poate na;te de dou5 sau

de trei ori. Pentru intAia oard se na$te din pdcat, pentru pdcat.

il insolea il

crede nebun. Prin tiicere, g6ndul este favorizat, dar crea[ia gdndului uman nu reprezintii dec6t o copie

illo tempre, moartea gi rena.sterea

periodicd gi

Camea infloregte in omul cdmii gi el toate le mdsoard cu carne. A doua oartr, se na;te omul din duh gi pentru duh. Cutreierd in vdzduhuri

inalp trupul. Nu v-a niciodati minunea

ftrI

s5-si

inspdim6ntat

aceasta? Atunci

sI nu vd inspdimAnte nici minunea pe care v-o descoplr in ceasul acesta de. seard.

A

treia naqtere a

omului e de Ia Diavol

;i

pentru

Diavol. Silili-vd sI in{elegefi: omul, dacl vrea - qi dacd vrea 9i Diavolul

-, poate sd-gi fdureascd El lumea." (138) Personajul din aceastl naragiune s-a ndscut a treia oard si

el st?ip6nqte o lume de pdpuqi, in care trdie;te infinitele ipostaze ale ispitirii, de la seduc.tia amoroasd Ia cea a mo4ii, fdrd putin(a de a muri.

h

palatul Diavolului se na$te o

lume fdrd lumind gi f5rd via,ti, un camaval inchis,

in

NOROC /NENOROC Semn al destinului efemer, dai al

so4ii, norocul expriml gi implinir6a ursitei. $dineanu spune cd

acest cuv0nt are in limbile slave sensul de menirc gi ursird, iar ?n lituanianl insearnnd ceea ce s_a spus. Continudnd aceasti idee, R.

Vulclnescua afirmd cd ln

credinlele romdnilor, Norocul si Nenorocul sunt ,,executanti ai predestindrii",,,personificdri ale sentintei Destinului...

La Eliade, apare conceptul de nenoroc romdnesc, confonn tradiflei noastre culturale. ln NS,

un personaj spune: ,,Nu existii dec6t noroc. Nu trebuie sd ai nimic altceva decilt noroct. Cine n-are

noroc, mai bine sd nu se nascd, sau sd moard in fa;d, sd nu ctjnoascd

nimic... $tefan ridica ochii din covor si, fdrd sd-gi dea seama, zdmbi.[...] Dacd e a;a cum spui, neamul romdnesc ar fi fdcut mai bine sd nu se nascd, sd moard in fa;d. Tot neamul nastru 6 nearn fdrd noroc." (II,335) Constituind o obsesie pentru cultura romdnd (Eminescu, Goga), ideea nenoro-

cului romdnesc este asociatd in perioada interbelicl, ,si mai cu seamd de cdtre genera,tia lui Eliade,

care nu existl

cu potrivnicul destin istoric ce a

al singurdtiEii absolute, in care trdie$te

generat o culturd micd. in replicd la aceasti idee, Eliade recomandd

evolutie; este un univers un singur om cu iluzia cd el creatorul. (v. gi ORIGINE)

este

asumarea destinului, cdci ,,nu, trebuie sd ne fie fricd de destine

.

I

I

I

tragice gi de ntnoroc. Astea sunt condifiile prealabife ale geniului

de la inceput intr-b mie de ani, 9i vd

veli aminti. Tot ce vorbim

noi astizi,, intAmplat gi ce s-a toi acum, qi tot rdul pe care vi l-am f[cut, de toate acestea vd veli aminti, 9i o

nost{u creator.. Cel Pu{in nou5, celor de prin pdrfile astea, nu ni s-au pus la dispozilie alte condilii

ve[i lua de la incePut."

prealabile. $i atunci ce putem face?

(132)

Sd ne bucurdm cd le avem Pe acestea; ar fi putut sd fie mai rdu, ar fi putut sd ne fi fost ursitii nefiinfa,

impotriva nenorocului rominesc. existd amintirea originilor 9i

moartea. SI ne bucurdm, deci, cd le

sd-gi condamnali romdnii periodic, aminteascd trebuie sd moarf, qi sd renascl la nesfdrgit, sau cum sPune un alt personaj (din Pelerina), sd gd-

promisiunea unei

comori;

sI uite ;i

avem..." (Unif., 273) Asumarea sorlii presupune transfigurarea tragicului, in sens mioritic; Ieronim

(Unif.) sublimeazl realitalea prin intermediul jocului actoricesc; el spune: ,,m[ apdr cum Pot, mI aPdr

seascl Graalul gi sI nu le foloseascl la nimic. Aceastd existen(5 zadamicd nu este insd

jucilnd teatru, transformdnd obsesia gi nenorocul in

distructivl, lasd putinfa supravieluirii, datoritl harului inniscut de a

spectacol..." $i in alte opere Eliade sublimarea

nuvela'$anguile

cduta periodic o comoard ascunsS, iar cel care cautil igi Pune de faPt

ac,tiunea se petrece la sfdrqitul celui de-al doilea rdzboi, intr-un sat

intrebdri in legdturd cu destinul ;i cu sensul vielii qi Prin aceasta

vorbegte desPre nenorocului;

romdnesc

in

in

care

toli

locuitorii

r e gener eazd.

.

solstiliului de vard (Sancta Diana>

m5runt funclionar care

amdnunt. Leana, din lCD, este purtdtoarea unui mesaj secret,

alteori dezvdluind cu ostentatie modelul. Elefterescu (din Incog.) este un caute

libertatea interioard gi se brede o intrupare a lui Siddharta; numele lui sugereazS' camuflarea miste-

rului libertSlii 9i al salvdrii in banalitate, c5ci, prin rezonanla caragialian[, numele s5u evocd drama mediocrl, dar etimologic susline idealul personajului (in gr. eleutheia= Iibertate).TOt un nume aparent banal este qi Gavrilescu (I-a

lg.); atriburut ingerului Gavrit, fi vestitor, se desluge;te in final, c6nd personajul devine cel de a

aqteptat (de cdtre Hildegard). Un nume mitic, pentru care Eliade se pare cI are sldbiciune, este lleana,

Leana (NS,

MC, lCDy,

nume

asociat zei,tei Diana (Iana), spirit al pddurilor, dar gi paznic al po4ii; in romanul NS,.$tefan o intdlnegte pe

Ileana Sideri in noaptea a.

qautd o comoarS, ignorAnd pericolul gi istoria care avea sd vind. Locotenentul neam! von

po4ile cerului se deschid, iar ea devine semnul mo4ii sale, clci el moare aproape SAnziene, cdnd

NI,ME

in opera lui Eliade, numele personajelor nu este niciodatd

Balthasar, fiind Poet 9i ndscut in

Bucovina, inlelege aceastd atitudine in fala istoriei ostile:

ar

in circumstan{ele in care a intAlniro: la ie;irea dintr-o pldure, in noaptea de Sdnziene, in magina Ilenei. Eliade sugereazd gi alt sens al zeitAgi, anume lana, perechea lui Ianus cel cu doud fe[e, cdci Ileana

evoc[, rePeti, reia o exPerien!5; orice nume dd sens unui destin,

Sideri este mireasa gi totodatd personificarea mo4ii. tn folclorul romdnesc, numele zeilei Diana s_a pdstrat in numele s5rbdtorii

int6mpldtor, iar in ceea ce priveqte

toponimele, el Plstreazd aproaPe totdeauna denumiri reale, chiar dintre cele foarte cunoscute, cum

,,Afard de poeli nu vd inlelege nimeni. Cineva trebuie sd aibd

mdiar un dram de nenoroc ca s[ vI inteleagl. N-a[i avut noroc acum trei mii de ani,;i nici acum o mie de, ani, gi nici de data asta n-afi avut noroc. Dar v-ati amintit pi a$ luat-o deJa inceput. $i tot a;a o veli lua

universul

uneori ascunzdnd,

.

fi Bdneasa sau Batigtei. Numele indivi dual i ze azd, limiteazd, frxeazd in istorie, sau asPird la un ideal,

102

SAnziana),iar Eliade pdstrezl acest

amintind qi ea de zei,ta misterelor, Diana. Cel mai adesea, numele din

opera lui Eliade este ilustrativ, justificativ in mod explicit; inv5litorul Z,ahaia Fdrame @e str. Iff) sugereazl, prin chiar numele s5u ceea ce-a mai rdmas din lumea

veche gi adeviratd a strdzii MAntuleas.. in Unif., Antim este condus pe drumul mo4ii de cdtre Melania (in gr. cea neagri), apoi, dupd ce intrd in oglindd, observd cu stupoare ci era condus de Laetitia (in lat. frumusege, putere, veselie, rodni cie), adicl plenitudine. $tefan Viziru (NS) este destinar sd fie al

doilea in lumea sociald (vizir ajutorul sultanului), dupd Ciru Partenie (care chiar poartd numele marelui rege persan), dar in esen$,

el este cel care a inleles sensul vielii, deci cel incoronat (in gr. stephanos

= corgan4.

Acelagi

mecanism sematltic respectd ;i numele lui Laurian Serdaru. Un nume cu semnificafi speciale este Zissu, semn al ispitei distructive

(pentru Miticd

porumbache),

model inaccesibil pentru Vddastra si dublurl a realitigii pentru gtefan Viziru; in acest caz nu personajul conteazi,, ci doar numele, care trimite la o poveste consumati, cu alte semnificalii pentru fiecare

.T personaj,

ca gi mitul

Fascinanta

d-ni Zissu,

insugi.

profesoara

de pian a lui Vddastra, prima iubire a lui Ciru Partenie, devine, pentru mahalaua lui Porumbache, Zisuleasca, o croitoreasd care i-a

dus

la

pierzare pe Miticd

gi

toate denumirile reale, mitologizilnd un univers pe care il considerd centrul sdu.

cdpitanul Sideri; pentru $tefan, d-na

personaje, $tefan

stlp6negte integral povestea, revelati treptat, prin numeroase semne, la care el .a fost atent. Unele nume sunt livregti, osteirtativ sugestive, aga de pild6, Dominic

Matei, con{ine sugestia rolului s5u, de mesager al lumii de dupd de

evanghelist este completat cu unul pedant, care ii conferd sensul de creator al arcel, de ales gi salvator.

Tot numele cdutate sunt ;i Ieronim

;cest sens ;;,';l;:ili',r,* evocd;i #:': To: :::"':::I;d#;"';;:i#'",: mitul mioritic, sugereazd o do'd.r.*,;

NTJMRE La Eliade, apar o serie de numere simbolice, a clrbr semnificalie se pdstreazd in sfera mitului; cea mai bunl reprezentare existil_in La fi'gin care aproape toata

expHfrfr#

Gavrilescu este subliniattr -prin numere semnificative; el merge cu trarnvaiul de trei on pe siptimdnd,

numdr al tuturor ritualurilor gi aI hierofaniilor; totodatti, in tradilia

folcloricd, trei este gi semnul echilibrului, al perfecliunii, de aceea toate incercdrile sunt in numdr de trei; cifrl a creatjei,;apte anunfI regenerarea personajului dincolo de moarte, c5ci mireasa sa

se afl[ in a $aptea camerd.

ligdncile s-au stabilit in Bucure;ti de doudzeci pi unul de ani,adicd de

Thanase, sau Manole Antim. Uneori personajele igi schimbl numele, sdv#gind, congtient sau

Sapfe, semn al crealiei perfecte, cdci lui Gavrilescu i se dd

nu, qn ritual de camuflare. Orobete

ocazia renagterii.

este poreclit Dayan, Maria Daria Maria igi spune Maria da Maria, Zamfira este $i Marina etc. Schimbarea numelui reprezintil in tradiliile vechi romdnegti un mod de a-l feri pe individul urmdrit de duhuri rele sau de nenoroc. Aproape toatd opera lui Eliade

nou.,

dyar, amintind de fr.':#"f,:-111,11fl;lll#y?,TTl*11,: iaentinc;;; ;t.li il,i,Xtr,,lll IJI?fl:.";ia si llll,Xi;

prin nunu

pe

Zssu reprezintl o ispiti ratatl, el va cunoa$te o domnigoard Stela Zissu, care nu este decdt o palidd imitalie a modelului pierdut, c5ci, spre deosebire de , celelalte

Apocalips, cdci numele

transfigureazd spaliul originii sale, Bucuregti\rl, gi scriitorul pdstreazd.

trei ori

,*,fr,*Jffi".{#Fli inr".n.r-a

l.

creariei, ca "'1',1i;rl,llf a" imitu," sesr TJJH

i ;

i,l,,.,:Hl::

,1,,:I::

u,

",#k.,fi,

d;$

::,i**,i,'"il,,f,113

;f.:::Hf:,i::t"r,ii,,.i,,ii

* i., "I::#iffi1,:.i; ll::ry,,r;;;;;;;I* miYY:care vine in clipa

i,,i,:f?, sine elemente care dep6;e;

il;;i #:;,r4este spiritul universal (a o tumlt ,r_9.1! crdiasd), iar moartea

istoriei,

crci ea

,:il=i:

;;:;;,;,"i{k#i

reprezintd Iegdturd indisolubilr ;;-:::,-:

ll'ffi;;,; :::#:"ji;;rr,a viesii. ap,orp" -

si. sureintd. a'*r..., ;;;;:;:; i^'l]"_"j:-d. toate personajere mascuiiri" dirtr" il;i':;";:1-metaforicd ai, ut" o oo"tl^ lri. Ei;;""'iJ""ui""r,u motivafie,i.ti"l.,d.nout'"

f*'.Ti

;'"i# T:TH;'""'$

La Eliade, nun1u

esre

.

ffi}xl"Tjr#iilk

cu Dumnezeu gi p...up*" o

de inaltd euforie. rvr"

T:ffiilj:ld clipa ulrimd

j}Tffi,ii,;H

", p" t lrr,,r,r"

:k#"r

:,,f;r

",t.*r#*i: pra[a"tia. stare in".oua""".,^il-*'""." sa tremure. Ar trebui ",

str-i l-."],1 ll'"P' am timp se-i spun... oar P"' 1"1

afirmd cd actur n i.ti)u.1,':l-"::'

;i.ii" * lll :, bi,;;;;,";;';:gji:.# ;,"::.b;:1 din intuneric, in fafa nun.tii, pentru cd ;;"*"" il"""itipjf faru1re,li,J,

:,,T,ll]}Lr $l;f;:TrT ffl;#ji*? fel' aceaunircdnetf?fi;';;,t;;:r* fi,?i#riT#:;l,"Fn fii'j}T,fl;*,;"'ffi:L*{i il.'*,*;.;;.

NU}TA

trecerea mea, difuiaarecare

Simbol al anulSrii contrariilor, prin

refacerea unit5(ii primordiale, semn al mo4ii si al nagterii, nunta presupune dizolvarea celor doud universuri (masculin gi feminin)

G

qi

I:"]"',H'ft

;{l?,rr":lfi

iHTr?f ;f;r :::

m;xjl

#ff".'Utr,1;"FJj,':ft ;g:;:*,"Xj+g[*,,,,-,; re, crearea cdacea,ltimd,nesf6*,["uoiii,* 105

fi de ajuns." (412) Aceastl

bucurie stinge

stare de

nemullumirea

celui real,

oglinda este Pi un simbol al moltri' sensul cI dincolo de via15 incepe a via negativa,o replicd, o reflectare

in

nu-si gasise locul 9i sensul in via15' Sentimentul de implinire vine din armonia (topirea in celllalt) care inseamnd iubire 9i suferinli, adicl taina nunlii'

vie1ii,1n care lsunt alte dimensiuni decdt cele cunoscute; de obicei' la

Eliade lumea mor{ilor este reprezentat[ Prin s61i de bal'

impodobite cu oglinzi imense ($',

in h S8. aPare o oglindd Dft). Si'murff"u intrarea lui

OGLINDA

"u..Gavrilescu in labirintul mo4ii sale' Intrarea in lurnea reflectat[ a

Replic[ a realitalii, similitudine aparent[ 9i simbol al .morlii' oglinda are funclii maglce' ea rJv e'leazt

oglinzii reprezint[ o posibilS salvare An taUirint' Antim (Unif') incearcd

lumea eliberatd de timP;

zadamic sd afle ce-i lui Ieronim, Pu[in inainte ca ea sd moard ;i inlelege'in clipa mo4ii lui, cI tocmai de-sPre aina capitald ii vorbise, ca despre o sPusese

oentru vechii greci, oglinda ,'face existii sd apard oameni care incd nu o qare sau care execut6 o acliune Pe vor sdvArqi abia m4i tdrzit)'o'6

ieronim (din Unif.), invdlat

Generdleasa

de

iegire din sPectacol; Antim, condus

Generdleasa, Pdtrunde in sPaliul oslinzii, unde descoperl un univers

d; Melania, intrd in

aiminunilor, cu Pe;teri submarine

personaje miraculoase; el inletlge mai tdrziu cd oglinda este

gi

o metifore a spectacolului qi a artei

in

fdr[ a se identifica lui'

general, 9i incearcd sI transmitS

.rra*rele secret al prin realitate in universul gdndului, fac nu intermediul teatrului: ,,eu

evaddrii din

sd altceva, nu pot face altceva decht

vA sPun, dar voalate ca intr-o oglinid veche, cum a fost oglinda

nlastrd, nu Pot face altceva decdt sd vorbesc, in imagini 9i Parabole' de taina care mi-a fost irrcredinPt?i..." (290) ReflectAnd un univers asemdndtor

'

oglindd' concert de ;i pltrunde intr-o sald unde cer' spre urcd o scar5 spiralati il agteapti Gener[leasa, Simbol al dubl[rii gi al aPelor de nePdtruns'

oglinda conservd virtuli acvatice'

cvasiidenti c glrminative, lmaglne noua la lumea, dar accesul de eliberali cei este limitat; doar apa penetra pot lanqtrile realitnlii re ct eeazd

inghelatn a oglinzilor magice'

OMPHAIOS Piatrd albd in centrul lumii, burrcul pdmilntului,locul in care a fost creat Adam qi in care s-a indllat

106

crucea lui Isus,

omphalos

semhe care pdstreazd

rnarcheazd centrul unui mister arhetipal, face legltura intre cer, qi

p5mAnt,

fiind un ,,punct

de

mormdntul garpelui sacru de la Delfi, de aceea orice centru este nu numai regenerator, dar gi oracular. '$.)

relatie

in

La Fg., bordeiul tigdncilor face legdtura cu lumea de dincolo;

intersecfie a nivelurilor cosmice.. CIIR). in romanul $,, insula este un centru consacrat printr-un mit al nun{ii ratate; in insull se ascunde garpele, spirit al locului gi semn al timpului infinit; in miturile Greciei

antice, omphalos reprezintd

o

latent5 cu originile gi etemitatea.

pentru $tefan (NS), magina

este

centrul lumii lui, clci ea il va duce in moarte; aceeagi funclie o are oglinda in casa Calomfir (Unif.),

sau tabloul (in DCh),

care

faciliteazd comunicarea lui Egor cu

strigoiul. Tot omphatos este Si focul (in SDH), cari devine centrul lumii lfii?EilEndi, cdci in yoga,

Dorina (din retrlieqte amdnuntele unei int6mpllri petrecute rn illo tempore, ,deoarece este pregltit5, avertizatl in vis sd evite gre;eala initiald care a generat blestemul, anume de a

fi pronun[at

ORFAI.I

Simbol al eliberdrii posibile prin ruperea leglturilor cu viata

numele ,sarpelui, incdlcAnd

efemer6,

drumul spre insula nunfii, cdci

copilul fdrd pirinfi se consideri investit cu daruri magice, de medium sau mistagog; el apartine

interdiclia. Dupd ce igi amintegre destinul ei arhetipal, ea giseqte acolo se gdse$te ,,izvorul oricdrei realitili 9i deci al energiei vie{ii..

(Tn). Insula, piarrtr

uriasd

si

pustie, reprezintl un omphalos, care face cu putinf5 coborArea

transcendentului

in

imanent, reluarea nun(ii incepute la originile

lumii.

ln

in

numeroase credinte,

templului, insolegte preotul, asistd

la ritualuri sau este sacrificat. Eliade amintegte o poveste a cllug6rului armorican Nen*us, din secolul al X-lea: ,,cum fortdrea{a pe care o construia regele Gorthingem se ddrAma

in fiecare noapte, druizii

orice centru universul poate fi reconstruit, cdci aici viata nu piere niciodatd; multe credinte

sfdtuir5 sd o stropeascd cu sdngele unui copil fdrd tatd, ceea ce regele qi fdcu" (Dr-la7;,J.,l9Z).

omphalos nu a fost atins de potop, de cataclismele care au spulberat

Sacrificarea unui orfan poate rupe legdturile cu blestemul inilial, cdii el insugi este o fiinF eliberatd, desprinsd de propria-i istorie.

afirmd cd locul marcat i"

lumea. Omphalos se reflectd in

il

i. Ch.; dar este considerat stremo$ al lui Homer (adicd ar fi trdit

Multe dintre personajele lui Eliade sunt orfani; unii igi cauti originile, descoperind asfel calea ie;irii din timpul profan (Laurian, Niculina,

inainte de secolul al VII-lea i' Ch')' Ini[ierea orficd recomanda ascez[ gi promitea imortalitatea sufletului; Eliade compard cultul lui orfeu cu cel al lui Zalmoxis, cdci 9i zeul

din 19 t); allii iqi con.stientizeazd rolul gi pdtrund in esenfele naturii, sunt ilumina[i qi maturi (BrAndug din FC). DaYan, din nuvela cu

getilor este inifiator pnn catabasa gi propovdduieqte nemurirea' De

acelagi titlu, qi el orfan, are rolul de a deschide drumul sPre etemitate,

Eliade il

considerd ureto"n"u, 'simbol al armoniei qi al imPdcdrii cdntrariilor prin faptul cd se aqazd

descoperind Premisele ecualiei

absolute a timpului. Biriq (personaj

din NS) inchis intr-o

carcerd

comunistS, descoPerd Puntea de

evadare din realitate, pentru 'este orfan, izolat de istorie'

cI

$i el

,

categoria celor mutilali

ORFEU

Personaj mitologic, semizeu 9i fondator al unei gnoze' Poet $i

muzician care a trdit in Tracia' Orfeu, duPd cum il numeqte Eschil' este cel care farmecd natura, cdci se spune cd imbldnzea animalele ;i

oamenii Prin cdntecul lirei sale' Intemeietor de inilieri 9i de mistere (poate , chiar misterele eleusine)' vindecdtor 9i cdntdrel, fidel lui Apollo, dar slujind qi lui DionYsos' Orfeu

a

sub semnele conjugate ale lui Apollo 9i DionYsos doi ze\ antagonici. (Ist cr€d- II, 177-181) DupI revenirea din infern, Orfeu moare sffuiat de fiare; Durand sus[ine cI eroul se incadreazd in

cobordt in infern Pentru a o

reSduce

in lurne Pe iubita sa'

Euridice; a inc[lcat, insd, interdiclia qi s-a uitat inaPoi' zdddmicind intreaga incercare 9t pierzdnd-gi pentru totdeauna iubita'

b"tp." Orfeu incePe sd

unor Patimi, ca qi

in

timpul

MarsYas'

Dionysos, Osiris, Isus; drama sa figurati, peripeliile 9i speran(ele lui Orfeu invdluie qi mascheazddrama reald amo(ii $i a timPului'b DuPh alte surse, Orfeu moare sfdqiat de

a clror iubire o ' disPreluise; iar moartea sa este plata Peritru triumful slu asuPra naturii dezlanFite.'zT Doctrina orficd a Propagat un mit desPre na$terea lumii din oul cosmic; femeile trace,

S[mdn1a universului este Phanes' un androgin, care i9i este suficient sie insuqi ;i care a creat Prima genera[ie de oameni' Orficii erau

isceli, se imbrdcau in alb 9i practicau o serie de PurificSri;

se

p"nt* Primii

-

vorbeascl Prin secolul al Vl-lea

108

creqtini, figura lui

Orfeu a .fost asociatd Bunului

con$tiinta func{iei sale sacra_ mentale. Mesajul orfic nu

Pdstor.B

La Eliade, simbolul apare obsesiv pi este comparat,adesea cu Isus; in

nuvela lCD, poetul

inseamnd intoarcere deliberatd la rdddcina miturilor, ci retrdirea

mitului, redescoperirea

amnezic

Adrian are misiunea de a transmite un mesaj omenirii, ca gi Orfeu;

insofeqte cdntecul o por"rt" despre'poetul iubit"u gi cdutat, iar

poezia sa se numegte ,,in curte la

Dionis" ,si este cdntatd noaptea prin cdiciumi de cdtre Leana, logcidnica

lui Adrian. Mesajul orfic este inoculat subtil, prin interrnediul muzicii; el conferd o stare de spirit,

menittr sd schimbe 'in ii-p a itudinea fagd de viald gi prin aceasta, con$tiinta generald. $i Shakespeare vorbegte despre rolul artei de a schimba mdntalitdlile gi mersul omenirii, cdci teatrul este

oglinda lumii

;i

tiparul istoriei;

devenirea umand se modelezl de_a

Iungul timpului in funclie

de

evolufia spirituald, iar arta are func.tia de a modela subtil modul de gindire, morala, atitudinea fati de moarte. imblinzirea fiintei se face prin spectacol dionisiac, prin descftu;area instinctelor, prin bucurie gi petrecere nocturnd,,,clci noaptea oamenii, gi numai unii din

ei, mai por fi imbl6nzifi... Nu doar poezia imbldnzegte, ci gi curfea lui

Dionis, adicd ritualul al cdrui sens s-a pierdut sau s-a pdstrat vag; nu

numai arta, ca act mimetic si purificator, r:cprezintd, o cate je iniEiere, ci gi receptarea ei in intimitatea unui ioc sacru, fdrd

sau

rendscocirea lui, de aceea Leana isi

aceastd poveste este inregistratd gi

amplificati de memoria colectivd, .

de unde elitele o vor culege ca pe un nou mit. Dar Orfeu nu este doar poet, ci gi ,,un personaj religios de

tip arhaic". CoborArea in infern are

funclie iniliaticl, transmite

un

mesaj capital despre moarte si inviere; in literatura'antice, tema aceasta apare

in contextul dorintei

de dep5gire a limitei umane; pentru

Ghilgameg, eroul care vrea sd fie nemuritor, comunicarea cu Enkidu,

prietenul sdu mort, reprezinti un

mod de cunoa$tere a lumii

de

dincolo; el afld cd fericite nu sunr decAt sufletele celor care.trdiesc in memoria colectivd prin faptele lor.

Ulise coboarl in infern pentru cd vrea sd-;i cunoascl viitorut de la

orbul Tiresias, iar Eneas isi

hotirSgte devenirea intorcilndu-ie Ia oigini: el merge in infern sI se confrunte cu tatll sdu si prin el s5-9i cunoascd destinul. Orfeu obgine dreptul de a o readuce din

moarte pe Euridice, so[ia

sa;

cobor6rea lui in lumea mortii este o

ispitE, o chemare gi o probd, aga cum chiar cdntecul sdu este pentru

-- -----n

cei imblAnziti; el se confruntl cu propria-i armd qi se lasd ispitit; nu

c[ incalcl o interdic,tie 9i refuzd un ritual, dar tr[ieqte voluptatea seducgiei ;i igi intoarce

numai

'

priviiea; Eliade identificd gestt'l frica qi cu moartea' In ,au "r', romanul 19 L' A. D' P', autor al unei Piese de teatru desPre mitul coUomrii lui Orfeu, are o viziune stranie, intr-o noaPte de iubire romantici 9i acestl viziune va declanga un Proces de amnezie' Tdrziu, aproape de bltrdneP' duPd ce iubita lui a murit, scriitorul iqi amintegte ePisodul uitat Si este cutremurat de fric5: ,,am z[rit la fereastrS, aProaPe liPindu-;i obrazul de geam ca sd md Poati vedea mai bine, am zdrit o fati .

tAnir[, blondd, cu pdrul despletit pe umeri. Cdnd Pi-a dat seama cd o priveam, a zdmbit si mi-a fdcut

semn, ducdndu-gi degetul la gur5' sd nu sPun nimic' APoi, in cliPa urmdtoare a disp5rut""' (211) Abia

duPI ce i9i int6lneqte fiul' rod al acelei noPE romantice, 9i duPd o serie de inilieri prin intermediul spectacolelor experimentale ale lui Ieronim Thanase, A. D' P' in[elege

revela adevdrul, iar duPI

ce

accept6 cd teama este Primul Prag

al mAntuirii (';i lui Isus i-a fost fricd"), inlelege cE moartea sa inseamnd eliberare 9i proiecgie in' absolut; ca

deqi invins in profane, in neputinlS

;i Orfeu,

planul vielii de a invinge legile mo4ii, el Poate

sd-;i accePte moartea, clci ea ofer[ o cale di transcendere a limitei umane, Pentru cel care este avizat' preg5tit. Amnezil tui A' D' P' nu pori"gt" din teamd, aqa cum crede ini6a, ci face Parte din destinul

"t sdu, iar sensul acesta este

cuPrins

in gestul 'necunoscutei de la fereastrd; ea ii cere sd Pdstreze tdcerea gi de aceea el uiti Pentru mulli ani aceastd intdmPlare' a

lui

Adrian, rePrezintl un mod

de

Amnezia lui A. D. P', ca ;i cea

camuflare a mesajului morlii, duPI

cum Povestea lui Orfeu

ascunde

.orr""P" fiul 9i are revela[ia mo4ii'

in

Eliade, Pentru cd ambii eroi tr[iesc

morlii $i a invierii: in infern ca sI cobordt a ,,Orfeu fiingd qi incd o singird o srlu".r" iubitd, mult Pe ProPria lui fiinfd

u0

zice Eliade, ar face fiecare om. in moarte cumpliti gi dezumanizantd gi sunt ucigi de cei pe care au incercat s5-i imblAnzeascd. Prin comparalia cu Isus, Eliade vrea sd sublinieze cd gi

fine, ambii eroi au o

Orfeu este un mAntuitor care propune eliberarea omului prin iubire; muzica, arta in general, reprezinti

o cale de comunicare ;i de eros spiritual, in

eliberatoare

reveleazd,

care se regdsesc toate treptele devenirii, de la simpatie la dor gi deznddejde, cobordre gi indllare, suferinli gi moarte. ,,Orfeu este cAntdreful imblAnzitor de fiare sdlbatice, medicul, poetul gi

Orfeu ia Tracia, printre lupi, urqi

mdntuitorul lui Adam - omul clzut in pdcat,adicd cel care qi-a pierdut putered asupra animalelor. Ambele

simplu episod care

nu-mi

nimic. $i gtiu 9i de ce nu-mi reveleazd nimic: pentru cd poetul nu este implicat in acest dercensus ad Lnferos. in timp ce gi

mistre[i..." (202) Aqadar, Orfeu propune experienfa mor{ii indivi-

mod magic, evitdnd mijloacele raliunii, cdci el este ddruit sd transfigureze lumea intr-un mit personal, a$a cum spune un

intors.

experienla

se af15

toate acestea [...], Biserica lui Christos, n-a izbutit sd schimbe oamenii. De ce sd mai vorbim, atunci, de Orfeu in infern? E un

A. D. P. igi scrie Piesa la lui Christos ;i o Pune mo4ii vdrsta de in scend Crdciun; in aceeaqi noapte cunoa$te iubirea' iCi

"rt" celui care a cobordt in moarte 9i s-a

in care se Produce anamneza' scriitorul iqi recunoaSte frica imPulsul normal de a nu-9t

Dar Christos a cobordt in infern pentru to{i oamenii, pentru to,ti cei care muriserd de la Adam incoace , milioane gi milioane de necunosculi ;i necunoscute, a coborAt in infern ca sd-i mdntuiascd. $i cu

duale, cea a regdsirii qi a pierderii perechii sortite; el este si poet, igi poate implrtiqi experien{a intr-un

cd imaginea Euridicei (adicd seducfie qi iubire) rePrezintd

iralionalI, ale cdrei rdddcini

oarecare, uh betran sau un copil,

mai ales un copil, cdci in primul r6nd copiii mot' mugcati de gerpi.

acelagi sens, cdci, deqi idealul s6u atins, el rdmdne simbolul ,u

ComParafia dintre Orfeu 9i Isus revine de mai multe ori in oPera lui

simboiul mor,tii sale; in momentul

so{ie. Nici mdcar n-a cobordt pentru.o necunoscutd sau un ins

personaje ilustreazl motivul

,,coborArii in infern pentru salvarea unui suflet" (IS,204).

lumii sau despre rddlcinile individuale, despre ivirea unui

lucru sau a unui

eveniment,

originea reprezintd locul tuturor

virtualitdtilor gi presupune timp etern, de dinainte de duratd ,si

gi el

pledeazd pentru iribire ;i coboard ?n moart€ in numele ei, dar intr-un mod mai apropiat de natura umand, pentru o singwd fiin[d, gi

fiinp iubitd,

este

ORIGINE Fie c5.este yorba despre inceputul

personqj din Incog. Ca gi Isus, gi Orfeu este un invdlStor, dar care nu transmite cuvdntul, ci sentimentul;

anume pentru

civilizatorul", iar Isus

devenire. Eliade demonstreaz5 ca

in toate religiile gi credingele lumii supravie{uiegte o dureroasd dorintl dd a devaloriza timpul gi cu.e s"

ceea ce,

111

_-----_-1

traduce

ve;nica reintoarcete adicd in centrul lumii'

Pin

la oigini,

Orice construclie are, in lumea arhaicd, sensul imitdrfi zeului care a creat lumea, iar acest gest nu numai cd reatPereazd sensul inceputului, dar readuce fiinP in

ei nealterati de timP ;i de "onditiu istorie. Simbolul absolut al originii

al neodihnitei zdni sl ii este Glia' mama universald, care "nu $1-a pierdut niciodatl privilegiile ei arhaice de stdPilnd a locului' de izvor al tuturor formelor vii' de sj

pdzitoare a pruncilor 9i de matrice mortii erau ingropali pentru i.,

ei sd se odihneascd, sI ca"ut"

se

prin regenereze qi s[ se reintoarcd' nou din telurice, snntenia Mamei

la via$" (IIR, 248)' in numeroase mituri, aPare ideea c[ lumea s-a n5scut din hierogamia Cer-Pdmnnt'

sau dintr-o serie de alte situalii antinomice (ca in Teogonia lui Hesiod), de aceea intoarcerea la

origini Presupune retrdirea unor

situagii Paradoxale, armonizarea fixarea el ln fiingei

Prin

coincidentia oPPositorum'

PersPectiva lui Eliade' pr"*uP*"u omului modern de a iescoperi originile instituliilor

Di+

de visul 9i culturale, aldturi vielii' originea afla a de biologuiui

u.*"

tr6deazd faPtul

coplegitd

cd fiinla

de o

este

nemXrturisitd

nistaigie a primordialului' Imagi-

nalia umand, in toate manifestdrile

sale, dovedegte o Predilec[ie

constantd fafi de scenarii iniliatice' o aspiralie secreti a omului [a o

reyenerare totatd Fi definitivd, la o

riovatio ,jn stare sd-i schimbe radical existenla" (NO)' Supravietuirea acestui sentiment nlscut in ir*"u utttuicd dovedeqte cd el

reprezint6 o trlsdtur[ fundamentald a psihologiei umane'

Recuperarea originilor PresuP:rn:

repeti$e, imitarea unor gestun

$l

acte exemplare, ritualuri de negare

a timpului Profan, dar 9i taina

nunlii. Moartea insdqi reprezint6 o

reinioarcere, ca Pentru Dominic Matei (din Tinerete"') care, intors

;i moare, dar el ie;irea {in timPuf istoriei inseamnd renovare; ca lr Fit-Frumos din basmul rominesc

acasI, imbdtr1neqte

gtie acum cI

al originilor, care spune,inainte de int6lnirea cu moartea sa, cd se va intoarce in spaliul tinerelii eterne

peste curilnd, $i.. Dominic are

intuilia intoarcerii

la

tinerele: vede nimeni'

,,Cand benui cd nul isi puse Palma la lurd 9i iqi scuiPd

dinlii, .it. doi, trei deodati' IEi aminti vag, ca de un vis Pe jum[tate uitat, cI i se mai intAmPlase cAndva acelaqi lucru: cdtva timP nu Putuse vorbi Pentru c[ i se cldtinau toli dinlii' Este'

deci, aceeaqi Problemd! igi sPuse senin, imPdcat." in nuvela UOM'

Cucoaneq este victima unei anomalii: devine uriaq qi i9i pierde

rt2

funcfia de a ra{iona; el plstreazd

reincarnarea, revenirea

insd instinctul originii gi pune capdt haosului care i-a cuprins fiin{a prin

limitatS. Aceeagi semnifica{ie o are pentru budigti simbolul oului spart:

reintoacerea la elementar: se indreaptii spre mare gi piere in ad6ncurile ei. Alte personaje se intofc la un anume moment pe care il considerd inceputul devenirii ldr; A. D. P. (19 L) recupereazd clipa in care a avut revela[ia mo4ii, iar $tefan (NS) cautd inrreaga viatti magina care inseamnl inceputul vielii lui adevdrate, dincolo de

istorie. (vezi gi AI\[,IEZIE;

oului

in parabola lui Buddha, desfiinla samsEra, roata

inseamnS,

a

existen,telgr, adicd a transcende at6t

Spagiul cosmic, cdt gi Timpul ciclid'(IS, 97). Fiinla este prizoniera unui ou, a ignoranfei, de care se poate elibera

doar printr-un-act. de curaj ;i

previziune

-

calitnli ale celui alqs

principal, $tefan Viziru,

se

elibereazl de sub teroarea timpului qi gdsegte drumul spre eternitate; el' igi compard clipa ilumindrii cu iegirea din universul inchis al unui ou: ,,Parcd m-ag fi aflat prizonier intr-o imensd sferd de metal. [...]

OU Sdman$ a lumii gi univers limitat, oul evocd uterul matem gi cavoul. Eliade prezintii numeroase mituri despre ivirea lumii dintr-un ou cosmic, simbol al rena;terii periodice gi al reinnoirii naturii: ,,in

din

sparge inveligul

viala

sau inifiat. Simbolul apare in romanul NS, in care persohajul

EVADARE ISTORIE, MOARTE, RAI, TIMP)

oricare

.A

la

Nu-i vedeam niclieri marginile, dar md sim{eam totugi inchis

iremediabil inlIuntrul ei, simleam

cI

aceste ansambluri

mitico-rituale, ideea fundamentald nu este nasterea, ci repetarea na;teii exemplare a Cosmosului" (TIR; 379). Solidar cu ritualurile ce

oricAt m-as zbate, oricdt

inainta, [.."] marginile

ag

acestea de

fier imi rdm6neau inaccesibile.

MI

simfeam condamnat pentru tot restul vielii, sd md invArt orbegte, zadarnic inlSuntml sferei acesteia, ca in intunericul unui labirint. $i totuqi, intr-o zi,aproap, fdrd str-mi dau seama - am sflrAmat coaja qi am iegit, a$a cum ai ie;i dintr-un imens ou, a cdrui coajd 1i se pare

anunld schimbarea andlui sau venirea primlverii, oul reprezintd ,,o epifanie a creafiei" gi un rezumat al cosmogoniei. in unele credinle, oul dd si semnifica,tia oevenlnl; orflcn lmpuneau un regim alimentar care excludea consumarea oudlor pentru a evita

inaccesibill, invulnerabild ca o lespede gi pe care, abia atingdnd-o,

ll3

- -----]il

I

\

s-a sferamat. $i am ieqit din nou la

lumin6,

ain iqit din labirint." ([

254) Iniliat Prin claustrare

pictur[, urmdrind

qi

semnele

destinului, $tefan inplege, ca toate personajele lui Eliade, cd existl o iegire din labirintul lumii infernale, ,si anume identificarea misterului mo4ii cu cel al nunlii mistice: i.ubire, suferinlS 9i crealie

proiectati.

PIDURE Peisaj inchis, loc intim 9i sacru, centru gi izvor al vielii, sPaliu intunecat ;i labirintic ce treze$te spaimele ancestrale, Pddurea este un loc de retragere' de meditalie 9i

de rugdciune. Ca orice labirinl, pddurea rePrezintl 9i un loc de

iniliere, de confruntare cu

valoare subiectiv5, incadrat in geografia bucureqteand, adicd in

nrlneroase Probe 9i semne care desluqesc drumul sau induc in

Labirint

Dupd cum exPlicl N. Steinhardt, pdcatul PresuPune nestlP6nirea trupului 9i a gAndului, conqtiinla irezistibilei ispite; pdcatul ori ginar

(incdlcarea interdicliei de cdtre

Adam

;i Eva) a insemnat Pierderea

paradisului, cdderea

in

istorie

;i

intr-o stare de isPiti Permanentl; lumea profand este una a Pdcatelor,

iar destinul fiin1ei imPlicd

rePe-

tarea continud a greqelii initiale' Mai multe Personaje din oPera lui

'

Brdndug (FC) traverseazd pddurea noaptea, ca.sd ajungd pe vdrful muntelui, pentru cd el

se

pregdtegte sd stdpAneascd intr-o zi lumea. in romanul 19 L, Pahdele gdse$te poarta iegirii din timp, in

mijlocul unei pdduri fabuloase ,si care in realitatea lumii istorice fusese tdiatd cu mulli ani in urrn5.

spatiul intim al scriitorului. in vegnicd schimbare,

pddurea este gi un spatiu de rltilcire nesfdr;itd gi gratuitS, o scend

FOARTA

Dante incePe cu 'rltdcirea in pddure, cici el coboari in lumea

pentru un spectacol cu deznoddm0nt neprevdzut. Personajele din romanul $. sunt atrase intr-un joc prin intermediul c5ruia li se dI $ansa de q-gi cunoagte fiinfa interioar5, de a se confrunta cu

plecdrilor gi al sosirilor, leglturl

infricoqdtoare

gi

necunoscutd a

infemului. Pddurea'verde este ;i o metaford a etemit5fii, un spatiu dobdndit dincolo de moarte.

in proza lui Eliade, Pldurea

este

un

-loc al revelaliilor gi al morlii; insula (din $.) in care Dorina iqi descoperl destinul se afl5 in mijlocul P[durii, iar in nuvela

NopF..., personajele se rltlcesc in

cu

doud

Eliade au conqtiinla condiliei lor 9i, deci, a existenlei in imperfecliune; Gavrilescu (La .gg-) sPune cd a aluns profesJFffiicd din cauza pdcatelor sale; el se considerd nedrepti,tit de soartd, are o vagd

intAmplare Petrecutd

intuitie a Pdcatului originar' De asemenea, Leana (CD) cAnti Prin cdrciumi tot Pentru Pdcatele ei' Muzica qi in general rolul de

NS) gi chiar moare intr-o Pddure care seamdnd cu cea din marginea

imbl0nzitor reprezinti o isp5gire, un rnod de purificare gi de mAntuire'

iar

eroare; pldurea este qi un simbol al

incongtientului uman; visul lui

pAclt

Bdneasa. Precizarea pnn nomina sugereazd un centru identificat, o individualizare a mo4ii, dar gi o evocare a ei. Ca gi in basmul Tinerele fdrd bdtrilnete..., si aici este vorba despre moartea personal5, despre un semn cu

secole in urm5. Cel mai adesea este

vorba desPre Pddurea Bdneasa, spa,tiu mitologizat, asociat mo4ii

sau labirintului care

singurdtatea

gi

teama. Andronic

organizeazd jocul

cu

gaJun

in pddure, dar el nu participS; cum spune Sorin noaptea,

Alexandrescu (in prefaga ediliei La

Fgtrnci..., EPL, 1969), Andronic ,,se mdrginegte sd restituie libertatea acestor oameni, oferindule ocazia de a se manifesta spontan

intr-o natur[ complice"; ei ,,trdiesc o viajd pe care singuri o creeazd,

cochetdnd nocturn

cu

tentagii

Simbol

al ambiguiteii, loc

intre lumi

.si

intrg stdri ale fiinfei, in

mitologia greacd, poarta

este asociatii cu diada lanus-lana. Ianus,

zeul cu doul fe1e, este socotit patronul lunii ianuarie - pragul intre anul vechi gi cel nou -, gi totodatii, el este gi pazric solstilial, iar Iana-Diana, ca zei$, a, marilor initieri pdzegte poarta misterelor; de fapt, orice poartd deschide o

cale, adicd oferd accesul

cerului care se deschid pentru sufletele celor mort,i, dar, uneori, ;i pentru cei vii; in noaptea de inviere sau in cea de Sdnziene cerul este deschis tuturor. Moartea ins5gi este o poart6; in Mioiga, ea se situeazd

in TIR, Eliade afirmd cd p5durea

la gurile raiului.

Bucureqtiului. Hildegard, mireasa din moarte a lui Gavrilescu (Ia

spa[iu originar in care fiinla igi regdsegte natura primordiall qi pdtrunde in miezul lumii. Andronic

($.) inlelege tAnguirea copacilor,

marea

in

fg.), il duce sPre'aceeaqi Pddure -

reprimate diurn." este un sanctuar gi un centru, un

la

cunoastere, la initiere. intre lumea vie gi cea a mortii existd, de asemenea, po(i ale raiului sau ale

Precede aceastd Pddure, $tefan are viziunea propriului sfdrqit

moartea.

al

indicd nemijlocit

,,Pragul,

uqa

,si concret solu[ia

de continuitate a spaliului; de aici,

lor importanld

religioasS,

deoarece sunt simboluri gi totodati

FOD

vehicule ale trbcerii" (SP, 25).

Semn

$tefan (NS),

Partenie, dublul sdu, evocd simbolul lui Ianus; el trece Prin poarta deschisd in noaPtea de Sdnziene; tot asfel, Dorninic Matei (Tinerete...) se ridicd deasuPra istoriei pentru ce 6dte lovit de ,rn fulger in noaptea de inviere. Cei care gdsesc poarta morlii inainte de,

a muri, sunt salva[i; Biriq (NS)] inchis ;i torturat, aflat intre via15 ,si

moarte, descoPerd Poarta care il duce in eternitate. Pentru DaYan existd o uqd intredeschisd, o qansd micd de salvare Pe care .el o va

folosi; degi accesul sdu la memoria generald este doar par[ial, DaYan se realitatea opresivd gi irece ih grddina raiului, in noaPtea de Sdnziene. Uga strAmt5, exPlicd elibereazd de

Eliade,,,sugereazd trecerea Peri-

iniliere'

moarte, extaz mistic, credin1d, cunoa$terea absolutl echivaleazd in iudeo-cregtinism n,cu o trecere de la un mod de a, fi la altul 9i realizeazd o adev[ratd muta{ie ontologic6"; fiind vorba desPre o

mister:

,,simbolismul i1i -sPune cd Podul

semnificd o trecere sPre altceva, cdtre o alti lume, cdtre un alt mod de a fi. Dar simbolismul nu-[i Poate garanta mai dinainte ce fel de altd lume vei integra sau ce alt mod de a fi vei dob6ndi." (Podul, 80) Aici este vorba desPre Podul de la

Cernavodl, aqadar desPre

o

realitate unanim cunoscuti, care poate ascunde un mister

insl

major, cdci dincolo de Pod se af15 via de la Gorgani, alt simbol, 9i

comunicdri normale fascineazd, iraduce o. indicibilS stare gi ingdndureazd fiip[a, creAnd toate premisele unui alt mod de a privi

al eternitd$i $i al cunoaqterii. Pddul, Puntea

cuvinte magice, care

trezesc'

chiar inainte ca revelafia divinl sd se fi produs. Eliade considerd cd poezia este inceputul inceputului,

timpului gi poate vorbi cu Dumnezeu. in acest sens, poezia

formulat, un mesaj valabil pentru to{i, dar cu alt inqeles pentru

are un rol politic, de acces general la o treaptl superioartr de fiinlare:

nuvela lCD, poetul

,,poezia este prin excelen!5 o metodl politicd; qi, din nefericire,

fiecare.

in

cI

vaporului pentru Biri$ din NS, sau scara de marmurd Pentru Antim din Unif. deschid un drum, fac legdtura cu o alti ordine a lumii, sau tePard un hiatui",o ruPtur5 a timPului.

rcE7IF,

o

Prin

sflrAmarea rafionamentului sau gdndului conven[ional. Poezia nu dA retete, nu emite idei, ci a

transcendenfd", poarta strdmtd sau

in multe semnul religioase, traditii incercdri unei al pericolului,

intredeschisl devine,

genereazd sentimente,

qi

triiri

de

exceplie, intr:un limbaj unic,

riscante qi dramatice (SP, 167).

116

"

lumea gi sensul ei; de aceea, Eliade considerd poezia,,o soteriologie, o doctrinl a -salvdrii", clci cel eliberat de pomirile instinctuale, indl{at in lumea ideald.a cuvdntului tainic, capdti gi intuilia neantului,

pentru cd reprezintl un gest de ,imitare a zeilor: este o creafie ce inchide in sine dorinle imposibil de

tehnicd misticd" pentru cel iniliat, dar are qi rolul de a imblinzi prin vraja cuvdntului , clci ,,magia supremd o constituie verbul", adicd logosul ce se afld la temelia lumii; cuvdntul seduce atat sufletul cat $i mintea, de dceea, poezia poate sd renoveze fiinfa debusolatd: ,,agteptim pe acel poet de geniu al

oferl o cale de cunoaqtere

cuvantului scos din'contextul unei

impredia misterului, avertizeazd asupra confinutului exceplional,

anurne unul

trecere paradoxald, care,,imPlicd

o ruPturd qi

metafizicd, de cunoagterea lumii

Adrian spune

Oferind o infinitate de posibilitdli interpretative, poezia ilumineazd fiinp, deschide Porli nebdnuite,

intodeauna

firea, ascultdndu-l pe Orfeu?" (lCD, 2Ol) Acestd putere a

prin revelalie;. majoritatea textelor sacre sunt concepute in versuri, cdci propun un limbaj tainic,

pericolului, in viziunea lui Eliade,

podul camufleazl un

anume cel al experienfelor gi de nepovestit. Prin aceasta, ea se apropie de esenfiale

artificiald, trecere Peste un obstacol, drum de. evitare a

in relalia sa'cu Ciru

culoas5". AlSturi de

al continuitetii, leglturd

poezia reprezintd

un ,,instrument de cunoagtere" qi ,,o

se elibereazd de sub opresiunea

politici pe care o mai avem la indemAn5. Dacd nici ea nu reu$e$te. nu mai avem nici o este ultima metodd

speianld. Dispirem sau

ne

intoarcem acolo unde eram acum multe sute de ani. La un moment dat, Dumnezeu se va apropia de unii dintre noi, cei care vom mai

rdmAne

treji ;i ne va

spune:

c[rui verb va sili omul sd se deschidd cdtre spirit; cu alte

Messieurs, on ferme!'(lCD, 200) Adrian, poetul din lCD, s-a eliberat de amintirile personale, el are,doar

cuvinte, va precipita mutalia

pe

memorie cultural5 si a descoperit

care au rdvnit-o toate religiile gi toate filozofiile din lume. Cine ii va mai putea rezista lui, poetului? Vd intreb: ce mistref a mai putut rdm6ne el insugi, mistre{ in toatd

cd fiin1a gi nefiinla sunt acelagi lucru. Zalomit (LTG) este poet gi botanist, de aceea el are perceplia esentelor, vede misterele camuflate ;i transmite prietenilor sdi un mesaj

lumii. Chiar

9i

Albini, un mili,tian-anchetator (19

L'

despre viitorul

LTG), a scris versuri in tinergle ;i de aceea infelege Pa(ial semnele misterioase ale viefii, cotidiene. Dayan, matematiPianul, din nuvela omonimS, rateazd marea descoperire pentru cI este liPsit de har poetic.

aceea, mortul este vegheat de la ingAnarea noptii cu zorile PAnd la

rlsdritul soarelui,' cu lumAndri aprinse ;i dupl ce i s-au citit cele doulsprezece evanghelii ale Invierii

-

sitillpi de indlfare

spre

lumind.'o Dupd ce cite;te jumalul lui Partenie, $tefan are revelalia

semnelor primite de-a lungul vielii gi inlelege cd moartea nu este decdt

poartd de trecere sPre alti dimensiune a timpului; Pentru el, Piveghiul lui Partonie reprezinti o indrumare pe calea eliber6rii de sub teroarea istoriei, clci intre paginile de manuscris gdseqte 9i confesiunea care ii deslugegte rostul intAlnirii sale cu Ileana

o PRTVEGHI

Obice.i strdvechi de veghere mortului, in

a

noplile de dinainte de

inmorm6ntare, menfionat incd din antichitate (Mdgarul de aur, de L. Apuleius) qi care s-a Pdstrat ;i in

traditiile romAnegti,, priveghiul apare la Eliade ca simbol; in romanul NS, Ciru Partenie, scriitorul care anticiPl toate evenimentele din.viala lui $tefan Viziru, creeazd o Pies5 de teatru, intitulatl Priveghiul ;i m