Diagnosticul Financiar Al Firmei

UNIVERSITATEA ECOLOGICA “DIMITRIE CANTEMIR” IAŞI FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE-FINANŢE –BĂNCI -CONTABILITATE

STUDIU DE CAZ A FIRMEI AGRICOLA S.A. TÂRGU FRUMOS -DIAGNOSTICUL FINANCIAR

IAŞI,2000

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Cuprins A.ROLUL ŞI IMPORTANŢA REALIZĂRII DIAGOSTICULUI......................................3 1. OBIECTIVELE ŞI SCOPURILE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII (ECHILIBRUL FINANCIAR, RENTABILITATEA, CREŞTEREA ECONOMICĂ).......................................................................................3 2. DIAGNOSTICUL STRATEGIC ŞI EVALUAREA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII.........................................4 3. OBIECTIVELE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR.....................................................................................7 B. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC.................................................................8 1. PREZENTARE GENERALĂ..............................................................................................................8 2. SCURT ISTORIC...........................................................................................................................9 3. PATRIMONIUL...........................................................................................................................10 4. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO FINANCIARI.........................................................................11 5. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ. ORGANIGRAMA...........................................................................11 6. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII FINANCIAR – CONTABILE....................................................................12 C. DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI ŞI CONTULUI 121 PROFIT ŞI PIERDERE.........................................................................................................13 D.DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZĂ DE INDICATORI SAU RATE................18 1. RATELE DE STRUCTURĂ A BILANŢULUI..........................................................................................20 2. RATE DE ECHILIBRU FINANCIAR....................................................................................................20 3. RATE DE GESTIUNE....................................................................................................................21 4. RATE DE RENTABILITATE.............................................................................................................22 E. DIAGNOSTICUL FINANCIAR PE BAZĂ DE FLUXURI. TABLOUL DE FINANŢARE...........................................................................................................................24 F. ASPECTE POZITIVE ŞI NEGATIVE PRIVIND SITUAŢIA FINANCIARĂ A FIRMEI....................................................................................................................................29 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................32 ANEXE.....................................................................................................................................33 BILANTUL SC AGRICOLA SA TARGU FRUMOS...............................................................33 CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA SC AGRICOLA SA TARGU FRUMOS.....34

2

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

A.Rolul şi importanţa realizării diagosticului 1. Obiectivele şi scopurile financiare ale întreprinderii (echilibrul financiar, rentabilitatea, creşterea economică) Viaţa economico-financiară a agenţilor economici se desfăşoară în strînsă legătură cu mediul în care funcţionează şi evoluează; din acest mediu aceştia îşi procură resursele si tot în cadru lui efectuează plăţi, rambursări de fonduri. Fenomenul financiar se naşte din relaţiile pe care întreprinderea le are cu toţi agenţii economici şi financiari, cu statul si cu alte organisme. Aşadar, întreprinderea este combinarea unui ansamblu de factori în vederea producerii şi transformării de bunuri şi servicii pentru a fi schimbate cu alţi agenţi economoci. După cum menţionează François Perraux “ Întreprinderea este o formă de producţie prin care, în cadrul aceluiaşi patrimoniu, se combină preţurile diverşilor factori de producţie, aduşi de agenţi distincţi, de proprietarul întreprinderii în vederea vânzării pe piaţă a unui bun sau serviciu şi pentru a obţine cel mai bun câştig posibil ca diferenţă între cele două serii de preţuri considerate – preţ de vânzare şi costul produsului.” Conform definiţiei, scopul principal este obţinerea de profit; în absenţa profitului, existenţa şi funcţionarea firmei nu se justifică din punct de vedere economic. Deci, întreprinderea este o entitate economică, o organizaţie umană, un centru de decizie care îşi desfăşoară activitatea într-un context economic şi financiar, aflat într-o continuă evoluţie. Ca agent economic întreprinderea intră în relaţii cu alţi agenţi de pe diferite pieţe, în care se schimbă bani şi servicii pe bază de monedă. Aceste schimburi dau naştere universului financiar al întreprinderii, care apare simultan cu universul său economic, ca o contrapartidă. Pentru aprecierea gradului de eficienţă a activităţii unei întreprinderi se utilizează o serie de indicatori care au în vedere rezultatele şi efortul consumat pentru obţinerea lor. Eficienţa economică reprezintă una din cele mai importante aspecte ale vieţii, ale activităţii desfăşurate de societatea umană. Nu există domeniu de activitate economică sau socială în care să nu se pună problemă cheltuirii resurselor cu maximă economicitate pentru obţinerea de rezultate maxime.

3

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Creşterea eficienţei activităţii economice înseamnă obţinerea unor rezultate maxime cu minim de efort uman, material şi financiar, presupune intensificarea eforturilor pentru folosirea cu maximum de randament a instrumentelor de muncă, pentru economisirea mijloacelor materiale, reducerea costurilor şi creşterea rentabilităţii. Rentabilitate reprezintă problema fundamentală a întregii economii şi a fiecărui agent economic în parte. Rentabilitate este expresia eficienţei activităţii economice, dar şi factorul propulsor al creşterii economice. Rentabilitatea se poate măsura cu ajutorul profitului şi a venitului net în suma absolută, cât şi cu ajutorul ratelor rentabilităţii ca mărimi relative. Fiecare agent economic calculează pragul rentabilităţii pe fiecare produs fabricat, pe total producţia şi cifră de afaceri. Analiza pragului de rentabilitate se bazează pe distincţia între cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile : 

cheltuielile fixe depind de structura şi organizarea firmei



cheltuielile variabile sunt în funcţie de numărul de unităţi produse şi vândute.

Pragul de rentabilitate sau punctul mort corespunde cifrei de afaceri pentru care firma nu realizează nici pierdere, nici profit. 2. Diagnosticul strategic şi evaluarea financiară a întreprinderii Diagnosticul strategic urmăreşte reflectarea punctelor forte şi a slăbiciunilor întreprinderii care se vor manifesta în viitor în vederea formulării propunerilor de acţiune. Punctele forte pot fi : •

abundenţa resurselor şi lichidităţilor

•

calitatea creanţelor şi a activelor care să conţină plusvalori potenţiale

•

calitatea relaţiilor cu mediul financiar (bănci, pieţe)

Punctele slabe pot fi: •

fragilitatea echilibrului financiar şi o solvabilitate incertă

•

caracterul puţin lichid al activelor

•

slăbiciunea rentabilităţii prezente şi a rezultatelor previzibile

•

insuficienţa autofinanţării

•

fragilitatea strcturii financiare caracterizată printr-o proporţie redusă a capitalurilor proprii sau a resurselor stabile

4

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

•

saturarea capacităţii de indatorare

•

o imagine nefavorabile în faţa partenerilor financiari

•

nevoi crescute de fonduri greu de acoperit datorită programului de investiţii sau perspectivele de evoluţie a nevoii de fonduri de rulment.

Investigaţiile efectuate au la bază analiza de ansamblu al caracteristicilor semnificative ale întreprinderii pe plan comercial, tehnologic, social şi uman, organizaţional şi financiar. Dezvoltarea practicelor de notare (rating) a întreprinderilor, deschide un orizont larg de aplicare a tehnicilor analizei financiare, în strânsă legătură cu determinarea diagnosticului financiar. Diagnosticul strategic are în vedere studierea întreprinderii sub diverse aspecte: concurenţial, tehnologic, social şi financiar. Diagnosticul concurenţial reflectă următoarele probleme: 

piaţă şi competiţia întreprinderii de referinţă



structura şi calitatea clientelei



preţurile practicate comparativ cu alte unităţi similare



existenţa unui proces de creştere economică sensibilă

Diagnosticul tehnologic oferă informaţii despre: 

productivitate medie a muncii p întreprindere



calitatea utilajelor şi tehnologiilor utilizate



problema înnoirii producţiei şi creşterea calităţii produselor



activitatea de cercetare

Diagnosticul social vizează: 

categorii de personal utilizate, calificarea lor, politică salarială



preocuparea pentru formarea personalului şi recalificarea unr categorii de personal, problema conflictelor de muncă



calitatea relaţiilor cu partenerii de contracte, cu băncile şi instituţiile financiare

5

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Diagnosticul financiar urmăreşte: 

capacitatea întreprinderii de a produce profit



echilibrul financiar, lichiditatea financiară, capacitatea de plată şi solvabilitatea



posibilitatea de autofinanţare



structura financiară

Evaluarea întreprinderii este rezultatul unui proces de diagnostic, apărând ca o linie strategică a întreprinderii. Prin evaluare se înţelege atribuirea unei valori întreprinderii în întregul sau a unei părţi a acesteia. Necesitatea evaluării apare în anumite situaţii, şi anume: măsură de garanţie în cadrul unui împrumut, cumpărare, vânzare, fuziune, absorbţie, lichidarea societăţii sau încondiţii de criză inflaţionistă, când valoarea de inventar a bunurilor din patrimoniu nu mai reflectă o realitate acceptabilă. Evaluarea unei întreprinderi poate fi privită ca o evaluare contabilă sau financiară. În viziune contabilă, evaluarea este o operaţiune statică şi constă din însumarea valorii contabile a elementelor patrimoniale. În viziune financiară, evaluarea este o operaţiune dinamică, care consideră întreprinderea ca o investiţie complexă, ca un întreg capabil să producă profit. În acest caz, valoarea întreprinderii este dată de situaţia sa concurenţială, de calitatea şi cantitatea produselor pe care le produce, calitatea personalului cu care este încadrată, climatul social existent în întreprindere, calitatea conducerii şi gestionării ei. Pentru realizarea operaţiunii de evaluare se parcurg două etape: stabilirea diagnosticului strategic şi negocierea. Diagnosticul strategic are în vedere studierea întreprinderii sub diverse aspecte: concurenţial, tehnologic, social şi financiar. În etapa negocierii, valoarea unei întreprinderi este interpretată diferit de către vânzător şi cumpărător. Procesul de negociere dintre cele două părţi duce la stabilirea preţului, care, de regulă, diferă de valoarea întreprinderii. Procesul de evaluare cuprinde diferitele metode de evaluare, apoi punerea lor în practică pentru a ajunge la o valoare negociată şi la un preţ, şi valoarea bursieră, care este un preţ de piaţă. 6

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

3. Obiectivele diagnosticului financiar Diagnosticul financiar poate interveni în cazul în care întreprinderea are dificultăţi grave. Cu titlu preventiv, acest diagnostic poate suscita o procedură de alertă iniţiată de Consiliul de Administraţie, sau de către acţionari şi creditori. În cazul în care dificultăţile există deja şi întreprinderea este angajată într-o procedură de redresare judiciară, intervenţia unui expert în diagnostic explică decizia tribunalului relativ la crearea acestei proceduri. În aceste două cazuri, problema financiară pune pe primul plan aprecierea întreprinderii de a menţine sau restaura solvabilitatea sa imediată şi pe termen. Diagnosticul întreprinderii devine o necesitate şi în cadrul evaluării sale. În cazul operaţiunilor de fuziune, absorbţie sau faliment, problema valorii întreprinderii este importantă. Contribuţia pe care diagnosticul financiar o poate aduce în tratarea unei astfel de probleme este legată de faptul că el explică anumite elemente ale valorii. În primul rând, analiza financiară poate contribui la determinarea valorii patrimoniale a întreprinderii. Graţie elementelor contabile furnizate de bilanţ, diagnosticul permite determinarea situaţiei nete corectate ţinând seama de valoarea economică a activelor întreprinderii. În al doilea rând, diagnosticul financiar permite aprecierea capacităţii beneficiare durabile a întreprinderii şi deci, propunerea unei estimări a valorii randamentului, obţinută prin capitalizarea veniturilor viitoare sperate. Diagnosticul financiar are utilitate însemnată şi pentru analiza bursieră. Pentru operatorii ce intervin pe pieţele capitalurilor, rezultatele furnizate de diagnosticul financiar constituie elemente importante, deşi se observă un decalaj între performanţele financiare ale întreprinderii şi performanţele realizate prin titlurile de pe piaţa bursieră. Din acest punct de vedere, dezvoltarea practicilor de notare (rating) a întreprinderilor deschide un orizont larg de aplicare a tehnicilor analizei financiare, în strânsă legătură cu determinarea diagnosticului financiar. În cazul societăţilor cotate, dacă acţionarii nu obţin remuneraţii la nivelul riscurilor asumate, vor avea tendinţa de a vinde acţiunile, ceea ce conduce, ca urmare a jocului cererii şi ofertei, la scăderea cursului acţiunilor până la nivelul la care rentabilitatea capitalului propriu permite satisfacerea aşteptărilor acţionarilor. Scăderea cursului acţiunilor este un semnal al

7

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

degradării stării de sănătate economico – financiară a întreprinderii, o manifestare a dezechilibrului financiar. Simptomele dezechilibrelor financiare, în cazul societăţilor necotate, sunt mai greu de perceput pe termen scurt, fiind astfel necesară recurgerea la indicatori de analiză în baza cărora să se poată concluziona asupra stării de sănătate financiară a întreprinderii. Conducătorii întreprinderii, ca şi acţionarii, trebuie să aleagă între interesele lor pe termen lung (maximizarea valorii întreprinderii, creşterea economică) şi cele pe termen scurt (rentabilitatea, lichiditatea). Ei vor urmări indicatori de expresivitate economică, cum sunt: rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea economică, riscul de exploatare, riscul financiar, riscul de faliment, cât şi alte dimensiuni ale diagnosticului financiar, precum: creşterea economică, flexibilitatea financiară care pot da semnale asupra rentabilităţii şi riscului. Diagnosticul financiar al creanţierilor se întemeiază pe indicatori ce permit evaluarea capacităţii de plată a debitorilor lor, respectiv, aptitudinea acestora de a ramursa datoriile şi de a plăti dobâzile aferente. Partenerii externi (băncile, creditorii, deţinătorii de valori mobiliare etc) sunt susceptibili în a fi afectaţi de riscul de faliment sau de insolvabilitate, aspecte care îi determină să procedeze la analiza echilibrului financiar. Ei încearcă să evalueze principalele simptome ale disfuncţionalităţilor, deoarece dezechilibrul financiar afectează stabilitatea întreprinderii, poziţia sa pe piaţă, capacitatea concurenţială etc.

B. Prezentarea agentului economic 1. Prezentare generală S.C. “AGRICOLA” S.A. are sediul în localitatea Târgu Frumos, strada Cuza – Vodă nr.1, judeţul Iaşi, telefon  032-710521. Societatea comercială “AGRICOLA” S.A. Tg.Frumos , judeţul Iaşi, este o societate cu capital majoritar de stat având următoarea structură a repartizării acestuia -

capital aferent FPS

56.46 %

-

capital aferent SIF 2 Moldova 24.19 %

-

acţionari persoane fizice

19.35 %.

Societatea este o unitate agricolă , organizată pentru producţia de cereale, plante tehnice, furaje, legume lapte de vacă, lapte de oaie , carne , lână.

8

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

2. Scurt istoric S.C. . “AGRICOLA” S.A. Tg.Frumos reorganizarea fostei

a fost înfiinţată prin H.G. nr. 266/12.04.1991 prin

Întreprinderi Agricole de Stat Tg.Frumos, preluându-i integral

patrimoniul. Societatea este persoană juridică română, având forma juridică de societate pe acţiuni. Acţiunile nominative ale societăţii cuprind toate elementele prevăzute de lege. Ea desfăşoară activităţi în conformitate cu legile române şi prevederile statuare. Durata de funcţionare a S.C. “AGRICOLA” S.A. Tg.Frumos este nelimitată cu începere de la data înregistrării în Registrul Comerţului la Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Iaşi. Numărul de înregistrare la Registrul Comerţului este J 22- 679/1991 din 03.06.1991 codul fiscal al societăţii este 200 2300, iar contul bancar a fost deschis la Banca Agricolă S.A. Filiala Tg.Frumos , numărul de cont fiind 402707. Capitalul social iniţial al societăţii comerciale a fost în valoare de 136.5 milioane lei şi a fost compus din  mijloace fixe în valoare de 104.3 milioane lei şi mijloace circulante în valoare de 32.2 milioane lei. Capitalul social a fost împărţiţ în 136.500 acţiuni nominative în valoare de 1000 lei fiecare subscris în întregime de statul român şi vărsat integral la data constituirii societăţii comerciale. La data constituirii, societatea cuprindea şapte ferme, după cum urmează -

două ferme vegetale producătoare de cereale şi plante tehnice;

-

trei ferme de vaci lapte cu suprafeţele necesare producerii furajelor;

-

o fermă de creştere şi îngrăşare a ovinelor.

De asemenea cuprindea şi patru sectoare de activitate -

sectorul A.D.T.;

-

sectorul mecanic;

-

sectorul construcţii;

-

compartimentul economic.

De la înfiinţare şi până în prezent capitalul social a crescut, diferenţa datorându-se evaluărilor efectuate conform Hotărârilor Guvernului româniei astfel Tabelul nr. 1.1. Modificarea capitalului social al S.C. ”AGRICOLA” S.A. N

Explicaţii

Sume

r.

9

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

C rt 1. 2. 3.

Capital social la 31.12.1997 Capital social la constituire Diferenţa (1-2) din care

15.901.125 136.500 15.764.625

reevaluare conform HG nr 945 /1990

-

-

reevaluare conform HG nr 26/1992

1.708.690

-

reevaluare conform HG nr 500/1994

-

14.055.935

În prezent capitalul social este împărţit astfel - capital aferent FPS

8.977.775 mii lei

- capital aferent SIF 2 Moldova

3.846.500 mii lei

- capital aferent persoanelor fizice

3.076.850 mii lei

CAPITAL SOCIAL LA 31.12.1997

15.901.125 mii lei

Datorită rezultatelor necorespunzătoare, societatea a fost reorganizată la 01.01.1996 după cum urmează – suprafaţa de 3447 ha teren agricol din care 2710 ha arabil a fost împărţită în 4 ferme prin combinarea celor 7 ferme care existau astfel; - Ferma Mixtă nr.1 Războieni care cuprinde ferma de creştere şi îngrăşare a ovinelor şi ferma îngrăşătorie tineret taurin; - Ferma Vaci nr.2 Războieni care cuprinde ferma vaci Războieni; - Ferma Mixtă nr.3 Centru cuprinzând ferma vegetală centru şi ferma zootehnică Jora; - Ferma Mixtă nr.4 Ruginoasa , cuprinzând ferma vegetală Ruginoasa şi ferma zootehnică Ruginoasa; - din cadrul sectoarelor a fost desfiinţat sectorul construcţii. 3. Patrimoniul La 30 martie 2002 patrimoniul net al societăţii, reflectat în balanţa de verificare a conturilor contabile, este de 29.887.176 mii lei. Datele de bilanţ din ultimii trei ani pun în evidenţă evoluţia patrimoniului net, adică activul net contabil al societăţii:

10

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

mii lei Indicatori Active imobilizate Active circulante Conturi de regularizare TOTAL ACTIVE Provizioane pentru riscuri cheltuieli Împrumuturi şi datorii asimilate Datorii Total datorii şi alte obligaţii ACTIV NET

31.12.2000 31.12.2001 30.03.2002 14.687.427 15.011.821 15.109.335 2.666.939 5.078.687 9.929.971 28.974 41.683 25.399 17.383.340 20.132.191 25.064.705 şi 2.204 27.828 20.859 1.192.540 2.437.555 3.632.299 13.751.041

1.444.456 5.096.449 6.568.733 13.563.458

1.741.963 8.064.226 9.827.048 25.064.705

4. Principalii indicatori economico financiari Cifra de afaceri 3.756.830 mii lei Venituri totale 617,010 mii lei Profit din exploatare 482,800 mii lei Profit net 539,470 mii lei Număr personal 140 persoane. 5. Structura organizatorică. Organigrama Datorită naturii producţiei şi a domeniului de activitate al unităţii, structura organizatorică este cea funcţională . Această structură, deşi are unele dezavantaje, se aplică cel mai bine acestui tip de unitate. Unitatea se caracterizează printr-un număr de 4 niveluri de supervizare. Nivelul 1 este cel al managerului general , al doilea corespunde directorului tehnic şi al directorului economic, al treilea nivel este reprezentat de şefii de fermă, iar ultimul este cel al subordonaţilor şefilor de ferme. Punctele de control diferă astfel la nivel superior (manager general) există două puncte de control (director tehnic şi director economic). Nivelului 2 de subordonare îi corespund 7 puncte de control reprezentând şefii de ferme şi sectoare , iar nivelului 3 îi corespund în medie 5 puncte de control , reprezentând salariaţii fermei. Unitatea se caracterizează printr-un grad ridicat de centralizare a autorităţii printre nivelurile sale de conducere. În societate , autoritatea este concentrată la nivelurile superioare

11

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

ale conducerii (în special în primele două niveluri) nivelurile inferioare au puteri limitate de luare a deciziilor. Avantajele acestei structuri organizatorice sunt - comunicaţiile dintre manageri şi nivelurile inferioare de autoritate sunt directe; - informaţiile corecte sunt obţinute direct de la sursă; - există operativitate decizională deoarece se reduce timpul de transmitere a informaţiilor şi deciziilor; - costurile cu managementul sunt reduse; - permite folosirea învăţării şi experienţei asociate cu specializarea funcţională; - acest tip de structură este cel mai eficient deoarece activităţile au un caracter destul de mare de rutină şi de repetabilitate. Dezavantajele organigramei sunt - managerii cuprind cu dificultate toate problemele ce trebuie soluţionate; - centralizarea excesivă este favorizată; - responsabilităţile sunt trimise către vârful structurii organizatorice; - dezvoltarea managerilor cu experienţă este blocată deoarece scara promovării este limitată la câteva domenii funcţionale; - pot apare eventuale conflicte şi rivalităţi între componentele unităţii; - poate provoca superspecializarea şi managementul limitat îngust, conducând la o tendinţă sporită de opunere la schimbări; - pot apare decizii contradictorii transmise sau suprapuneri de decizii , deoarece la nivelul 2 de autoritate sunt două persoane cu sarcini diferite iar managerul general trebuie să consume o parte din timpul său pentru soluţionarea diferendelor. 6. Organizarea activităţii financiar – contabile Atribuţiile compartimentelor sunt precizate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor. Defalcarea acestor atribuţii pe posturile din structura fiecărui compartiment reprezintă o sarcină a şefilor de compartimente şi a coordonatorilor de direcţii.

12

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Compartimentul financiar - contabil are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acestuia, având ca obiectiv principal furnizarea informaţiilor în interiorul societăţii cât şi în relaţiile acesteia cu clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice sau fizice. De asemenea, contabilitatea de secţie furnizează informaţii cu privire la calculaţia costurilor, stabilirea rezultatelor şi rentabilităţii produselor, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii, urmărirea şi controlul executării acestora în scopul fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii patrimoniale. Suportul informaţiilor, contabile sau financiare, sunt documentele justificative privind mişcarea elementelor patrimoniale, ca parte integrantă a unui sistem unitar de circulaţie a informaţiilor în strânsă legãtură cu modul de desfãşurare a procesului tehnic şi tehnologic sau de structura organizatorică.

C. Diagnosticul financiar pe baza bilanţului şi contului 121 Profit şi pierdere Pentru analiza echilibrului financiar s-au conturat două grupe de metode: 

metode tradiţionale bazate pe studiul bilanţului contabil;



metode bazate pe studiul fluxurilor financiare, aparţinând abordărilor dinamice.

Analiza statică a echilibrului financiar pe baza bilanţului contabil constituie o componentă tradiţională a analizei financiare. Ea furnizează răspunsuri cu privire la: 

structura patrimoniului şi evoluţia sa în timp



corecţia lichiditate – solvabilitate



gradul de adecvare al compoziţiei resurselor întreprinderii la utilizările pe care aceasta le finanţează.

Bilanţul contabil indică la un moment dat situaţia surselor şi angajamentelor (utilizărilor) unei întreprinderi. Conţinutul bilanţului contabil la firma studiată se prezintă în tabelul de mai jos: INDICATORI TOTAL ACTIV A. ACTIVE IMOBILIZATE 1.Imobilizări necorporale

Anul anterior 980905 307.000 50.400 13

Anul curent 1130900 317.673 50.400

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

2.Imobilizări corporale 3.Imobilizări financiare

250.250 60.350

260.500 6.773

B.ACTIVE CIRCULANTE 1. De exploatare Creanţe Stocuri Cheltuieli înregistrate în avans 2.In afara exploatării 3.Disponibilităţi şi asimilate Numerar şi alte valori

673.905 623.255 296.540 300.850 25.865

813.227 660.627 297.585 327.142 35.900

50.650 50.650

152.600 152.600

TOTAL PASIV A.CAPITALURI PROPRII 1.Pe termen mediu si lung Capital social Fonduri Rezerve 2.Pe termen scurt

980.905 320.605 152.405 1.500 150.365 540 168.200

1.130.900 475.690 155.690 1.500 153.650 540 320.000

B. DATORII 1. Datorii pe termen mediu si lung 2. Datorii pe termen scurt Datorii de exploatare Datorii in afara exploatarii Datorii bancare curente

660.300 120.000 540.300 540.300

655.210 120.000 535.210 535.210 -

-

Noţiunea de bilanţ financiar sau bilanţ al lichidităţii stă la baza analizei lichiditate – solvabilitate. Acest tip de bilanţ este stabilit plecând de la cel patrimonial, prin gruparea posturilor de activ în ordinea crescătoare a lichidităţii, iar a posturilor de pasiv în ordinea crescătoare a exigibilităţii. Construcţia bilanţului financiar presupune efectuarea următoarelor corecţii: a. Activul imobilizat trebuie corectat astfel încât toate elementele care în termen de cel puţin un an se transformă în lichidităţi, să figureze în cadrul acestuia. Pentru a efectua această corecţie se utilizează informaţiile din bilanţ procedându-se la deducerea imobilizărilor financiare sub un an care sunt înglobate în activele pe termen scurt şi, respectiv, prin includerea în imobilizări a creanţelor mai mari de 1 an. Imobilizari corectate Imobilizari necorporale + Prime de rambursare a obligatiunilor + Cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii

317673,00 50400,00 0,00 0,00

14

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A. + Diferente de conversie activ Imobilizari corporale Imobilizari financiare - Imobilizari financiare sub un an + Creante mai mari de un an

0,00 260500,00 6773,00 0,00 0,00

b. Activul circulant corectat (metoda de calcul substractivă) rezultă ca diferenţă între totalul bilanţului şi valoarea activului imobilizat corectat. Utilizând metoda de calcul aditivă, activul circulant corectat se poate determina prin însumarea elementelor din tabelul de mai jos. Activ circulant corectat Stocuri Creante + Imobilizari financiare sub un an - Creante mai mari de un an Valori mobiliare Disponibilitati Cheltuieli inregistrate in avans

1112869,00 327142,00 297585,00 0,00 27500,00 0,00 152600,00 35900,00

c. Capitalurile permanente reprezintă suma dintre capitalurile destinate în principiu să rămână la dispoziţia întreprinderii până la lichidarea acesteia (capitalurile proprii) şi capitalurile destinate să rămână la dispoziţia întreprinderii pe o perioadă mai mare de un an (datorii pe termen mediu şi lung), aşa cum rezultă din tabelul următor: Capitaluri permanente Capitaluri proprii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mari de un an Datorii mai mari de un an Diferente de conversie activ

595690,00 475690,00 0,00 120000,00 0,00

d. Datorii pe termen scurt corectate se determină fie utilizând metoa substractivă, ele fiind egale cu diferenţa dintre totalul pasivului şi capitalurile permanente anterior determinate, fie prin metoda aditivă, ca sumă a următoarelor elemente: Datorii pe termen scurt corectate Datorii mai mici de un an Provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mici de un an Venituri inregistrate in avans Impozit latent asupra diferentelor de conversie activ

535210,00 535210,00 0,00 0,00 0,00

TRANSPUNEREA BILANTULUI PATRIMONIAL IN BILANT FINANCIAR

15

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Activ corectat dupa optica Lichiditate Angajamente mai mari de 1 an

Imobilizari necorporale corectate Imobilizari corporale Imobilizari financiare corectate (mai mari de 1 an)

317673,00 50400,00 260500,00 6773,00

Stocuri Creante corectate (mai mici de 1 an) Valori mobiliare Disponibilitati Cheltuieli inregistrate in avans

327142,00 297585,00 0,00 Angajamente mai mici de 1 an 152600,00 35900,00

Pasiv corectat dupa optica Lichiditate Capitaluri proprii corectate

475690,00

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (mai mari de 1 an)

Resurse mai mari de 1 an

Diferente de conversie (nete deduse de impozit) Datorii mai mari de 1 an

0,00 0,00 120000,00

Datorii mai mici de 1 an Provizioane pentru riscuri si cheltuieli mai mici de 1 an Venituri constatate in avans Impozit latent

535210,00 0,00 0,00 Resurse mai mici de 1 an 0,00

-mii lei

BILANTUL FINANCIAR NEVOI Nevoi permanente Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imoilizari financiare

Nevoi temporare Stocuri

N-1

N 361000,00 317673,00 50400,00

50400,00

250250,00 260500,00 60350,00

6773,00

Pasiv Capitaluri permanente Capital social Diferente din reevaluare Rezerve

Fonduri Capitaluri proprii Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Datorii cu scadente mai mari de 1 an Resurse 622175,00 741427,00 temporare Datorii financiare si asimilate cu 300850,00 327142,00 scadente sub un an

16

N-1

N

152405,00 155690,00 1500,00

1500,00

0,00

0,00

540,00 540,00 150365,00 153650,00 475690,00 320605,00 0,00

0,00

120000,00 120000,00 651100,00 760610,00

540300,00 535210,00

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A. Furnizori, debitori, clienti si conturi asimilate, alte creante Disponibilitati TOTAL NEVOI

296540,00 297585,00

Datorii furnizori, clienti creditori, conturi asimilate si alte datorii sub 1 an

110800,00 225400,00 Credite bancare curente 50650,00 152600,00 0 0 TOTAL RESURSE 983175,00 1059100,00 1246790,00 1201215,00

Pe baza datelor din bilanţul financiar se determină indicatorii de structură a activului, indicatorii de structură a pasivului şi fondul de rulment. A. Indicatorii de structură a activului: Rata activelor imobilizate = Active imobilizate nete / Activ total = 28,12% Rata activelor circulante = Active circulante / Activ total = 98,5% B. Indicatorii de structură a pasivului: Rata stabilităţii financiare = Capital permanent / Pasiv total = 52,67% Rata resurselor curente = Datorii pe termen scurt / Pasiv total = 47,33% Rata autonomiei financiare globale = Cap. Propriu / Pasiv total = 42,06% Rata autonomiei financiare la termen = Cap. Propriu / Cap. Permanent = 79,86%. C. Fondul de rulment Calculul fondului de rulment(FR) INDICATORI 1.Capital propriu 2. Datorii pe termen mediu şi lung 3.Venituri in avans I.Capital permanent II.Imobilizari nete 4.Cheltuieli in avans FOND DE RULMENT I.ACTIVE CIRCULANTE II.Datorii pe termen scurt FOND DE RULMENT(I-II)

An anterior 320.605 120.000

An curent 475.690 120.000

440.605 307.000 25.865 107.740

595.690 317.673 35.900 242.117

Mii lei Diferenţe +155.085 +155.085 +10.673 +10.035 +134.377

777327 535210 242117

Mii lei +129287 -5090 +134377

648040 540300 107740

Calculul necesarului de fond de rulment(NFR) INDICATORI

An precedent

17

An curent

Mii lei Diferenţe

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

1.Stocuri 2.Creanţe 3.Cheltuieli în avans I.Alocări din exploatare 4.Furnizori 5.Datorii fiscale şi sociale 6. Venituri în avans II.Resurse de exploatare III.Resurse în afara exploatării NFR

300850 296540 25865 623255 58625 0

327142 297585 35900 660627 225360 0

58625

225360

564630

435267

+26292 +1045 +10035 +37372 -166735 0 0 -166735 0 -129363

D.Diagnosticul financiar pe bază de indicatori sau rate Ratele şi ceilalţi indicatori folosesc la stabilirea diagnosticului financiar al întreprinderii. Ratele (rapoartele) sunt necesare atît pentru gestiunea internă a întreprinderii pentru compararea cu alte întreprinderi, cît şi pentru aprecierea structurii financiare şi stabilirea diagnosticului financiar în vederea orientării pe termen scurt şi pe termen lung. Ele exprimă tendinţele în evoluţia întreprinderii, starea sănătăţii economico-financiare, capacitatea sa de autofinanţare şi finanţare, cît şi dezvoltarea întreprinderii. Pe baza ratelor se obţine imaginea situaţiei financiare a întreprinderii, poziţia sa pe piaţă cît şi poziţia faţă de clienţi, furnizori, creditori, acţionari. Ratele se determină pe baza unor indicatori privind activele şi pasivele întreprinderii. Această metodă se utilizează la examinarea bilanţului pentru apreciarea structurii activului şi a îndatoririi, cît şi la studiul contului de rezultate pentru analiza structurii de exploatare şi a rentabilităţii. Tehnica ratelor constituie un important instrument de decizie financiară în următoarele condiţii: 

trebuie să se dispună de mai multe bilanţuri şi conturi de rezultate pentru a studia evoluţia ratelor;



trebuie definit sectorul de activitate al întreprinderii şi dimensionarea sa pentru a putea compara ratele cu o NORMĂ care în general este media sectoriala a diverselor rate folosite. Calculul ratelor pe o singură perioadă şi fără un nivel de comparaţie de

18

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

la alte unităţi similare nu are nicio semnificaţie şi nu va permite o judecată asupra situaţiei întreprinderii. Ratele cele mai utilizarte descrise de Pilverdier, Latreyete Josette, în “Finance d’entreprise”, Ed.Economica Paris, 1990, pag.131, sunt clasificate în patru grupe: 1. Ratele de structură a bilanţului 2. Ratele de echilibru financiar 3. Ratele de gestiune 4. Ratele de rentabilitate BILANŢ PRESCURTAT LA SC AGRICOLA S.A. TÂRGU FRUMOS INDICATORI TOTAL ACTIV A. ACTIVE IMOBILIZATE 1.Imobilizări necorporale 2.Imobilizări corporale 3.Imobilizări financiare

Anul anterior

Mii lei Anul curent 980905 1130900 307.000 317.673 50.400 50.400 250.250 260.500 60.350 6.773

B.ACTIVE CIRCULANTE 1. De exploatare Creanţe Stocuri Cheltuieli înregistrate în avans 2.In afara exploatării 3.Disponibilităţi şi asimilate Numerar şi alte valori

673.905 623.255 296.540 300.850 25.865

813.227 660.627 297.585 327.142 35.900

50.650 50.650

152.600 152.600

TOTAL PASIV A.CAPITALURI PROPRII 1.Pe termen mediu si lung Capital social Fonduri Rezerve 2.Pe termen scurt

980.905 320.605 152.405 1.500 150.365 540 168.200

1.130.900 475.690 155.690 1.500 153.650 540 320.000

B. DATORII 1. Datorii pe termen mediu si lung 2. Datorii pe termen scurt Datorii de exploatare

660.300 120.000 540.300 540.300

655.210 120.000 535.210 535.210

19

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

-

Datorii in afara exploatarii Datorii bancare curente

-

1. Ratele de structură a bilanţului A. Rate relative la activ: Aceste rate compară diversele posturi de activ regrupate în categorii cu totalul bilanţului. Activ imobilizat /Activ x 100= (317.673/1.130.900) x 100 = 28,09 % Stocuri/Activ x 100 = (327.142/1.130.900) x 100 = 28,93 % Creanţe şi disponibilităţi/Activ x100 = (297.585 +188.500/1.130.900) x100 = 42,98 % B.Rate relative la pasiv a. Rate de structură ale pasivului Se calculează pentru pasiv, ponderea diferitelor surse în total Capitaluri proprii/Pasiv x 100 =475.690/1.130.900 = 42,06% Datorii pe termen lung şi mediu/Pasiv x 100 =120.000/1.130.900 = 10,61% Datorii pe termen scurt/Pasiv x 100 =535.210/1.130.9000=47,33% Structura bilanţului poate fi rezumată astfel: ACTIV Activ imobilizat Stocuri Creanţe şi disponibilităţi TOTAL

% 28,09 28,93 42,98 100

PASIV Capitaluri proprii Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt TOTAL

% 42,06 10,61 47,33 100

b. Rata de îndatorare globală Această rată arată ponderea capitalurilor străine angajate: Datorii globale/Pasiv x 100 =(655.210/1.130.900) x 100 = 57,94% c. Rata de autonomie financiară pe termen lung Capitaluri proprii/Capitaluri permanente = 2. Rate de echilibru financiar Aceste rate sunt determinate prin compararea unor posturi din activ cu posturi din pasivul bilanţului contabil. Ele permit aprecierea lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii. A. Ratele fondului de rulment: Capitaluri proprii/Activ imobilizat corectat x100 = (475.690/317.673) x 100 =149,7%, fondul de rulment este pozitiv şi întreprinderea are marjă de securitate Activ circulant corectat/Datorii pe termen scurt x 100 = (813.227/535.210) x100= 151,94%, se utilizează şi sub numele de rată de lichiditate generală;

20

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Fond de rulment/Stocuri x100 =(122.117/327.142) x 100 = 37,33%, reprezintă ponderea în care stocurile sunt finanţate prin capitalurile permanente; B. Ratele de trezorerie: Aceste rate măsoară solvabilitatea pe termen scurt a întreprinderii, capacitatea de a face faţă achitării datoriilor pe termen scurt. a. Rate de trezorerie relativă (pe termen) Creanţe şi disponibilităţi/Datorii pe termen scurt = (297.585+152.600) / 535.210) x 100 =84,11 % b. Rata de trezorerie imediată Disponibilităţi/Datorii pe termen scurt = (152.600/535.210) x 100 = 28,51% Ratele de trezorerie relativă şi imediată servesc doar ca elemente de comparaţie în timp sau între întreprinderi şi nu pot aprecia situaţia trezoreriei reale a întreprinderii. Trezoreria = Disponibilităţi(Activ) – Datorii bancare pe termen scurt (Pasiv) T = 152.600-535.210 = -382.610 Trezoreria netă (diferenţa dintre două conturi) devine negativă în perioada de trezorerie încordată. c. Raportul trezoreria netă şi cifra de afaceri va elimina influenţa volumului activităţii asupra situaţiei trezoreriei. 3. Rate de gestiune Aceste rate determină viteza de rotaţie a bunurilor reale şi financiare(creanţe sau datorii): Cifra de afaceri/Elemente de activ(pasiv) Indicatori: A.Viteza de rotaţie a capitalului, pune în evidenţă rapiditatea de fructificare a resurselor. Cifra de afaceri/Activ total = 3.756.830/1.130.900 = 3,32 Cifra de afaceri/Capitaluri proprii = 3.756.830/475.690 = 7,90 B.Viteza de rotaţie a stocurilor Cifra de afceri/Soldul mediu din active circulante C.Intervalul de recuperare al creanţelor Se exprimă în general în zile şi reprezintă durata medie a creditului acordat de înterprindere clienţilor săi. (Creanţe clienţi şi conturi asimilate + efecte scontate neajunse la scadenţă)/Vînzări cu taxe incluse : 360 = (297.585 +0)/3.670.850:360 = 29,19 zile

21

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

D. Intervalul de achitare a datoriilor: a. Datorii către furnizori: Datorii către furnizori şi conturi asimilate/Cumpărări cu taxe incluse : 360 = 225.360 / 2.345.665: 360 = 34,59 zile b.Datorii pe termen lung (capacitatea de rambursare în ani) Acest indicator reflectă în cîţi ani capacitatea de autofinanţare actuală a întreprinderii va putea rambursa datoriile angajate: Datorii pe o durată mai mare de un an / Capacitatea de autofinanţare = 120.000/439.451 = 0,27 ani i. Ratele relative la cheltuieli financiare Aceste rate permit evaluarea solvabilităţii plecînd de la rezultate. Cheltuieli financiare /E.B.E(Excedent brut de exploatare) = 12.100/345.315 = 0,03 Cheltuieli financiare/Rezultate din exploatare = 12.100/286.655 = 0,04 4. Rate de rentabilitate Rentabilitatea =Rezultate/Mijloace X 100 Rezultatele obţinute pot fi definite prin: • Dividende; • Profit net; • Rezultat de exploatare; • Excedent brut de exploatare; • Valoarea adăugată; • Autofinanţarea Mijloacele utilizate pot fi: • • • • •

Preţul de cumpărare acţiunilor; Capitalurile proprii; Capitalizarea bursieră; Capitaluri permanenrte; Activul total.

Utilizind diverşi termeni în raportul ce defineşte rentabilitatea se pot calcula numeroase rate: • • • •

Rata de rentabilitate globală; Rata de rentabilitate financiară; Rentabilitatea capitalurilor proprii, Profit net/Capitaluri proprii X 100=(387.151/475.690 ) X 100 = 81,39% Metode de scoring, care constau în căutarea empirică a ratelor celor mai semnificative pentru atribuirea unui “scor” întreprinderii, se efectuează pe un eşantion de întreprinderi, unele “normale” iar unele care au dat faliment.

22

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Un bun diagnostic financiar necesită studiul a 3 categorii de indicatori: A. indicatorii lichidităţii financiare B. indicatorii de rentabilitate C. Indicatorii îndatorării

Indicatorii lichidităţii financiare sunt: 1. Lichiditatea generală = Stocuri + Creanţe + Diponibilităţi / Datorii pe termen scurt 2. Lichiditatea redusa = Creanţe + Disponibilităţi / Datorii pe termen scurt 3. Lichiditatea imediată = Disponibilităţi băneşti / Datorii pe termen scurt An N

An N-1

Lichiditatea generala

1,45

1,20

Lichiditatea redusa

0,84

0,64

Lichiditatea imediata

0,29

0,09

Indicatorii de rentabilitate sunt: 1. Rata rentabilităţii economice = Rezultatul brut al exerciţiului / Capitalurile investite 2. Rata rentabilităţii financiare= Rezultatul net al exerciţiului / Cap. Propriu

Rata

An N

An N-1

0,48

0,32

1,13

0,91

rentabilitatii

economice Rata

rentabilitatii

financiare

Indicatorii indatorării: 1. Coeficientul de îndatorare globală = Datorii totale / Pasiv total 2. Coeficientul de îndatorare la termen = Datorii la termen / Capital propriu

Coef de indatorare globala Coef termen

de

indatorare

An N

An N-1

0,58

0,67

1,38

2,06

la

23

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

E. Diagnosticul financiar pe bază de fluxuri. Tabloul de finanţare Viaţa financiară a întreprinderii rezultă din participarea ei la scimburi pe bază de monedă. Orice schimb presupune două mişcări de sens contrar, una generată de transferul de bunuri şi servicii, şi alta de transferul de monedă. Cantităţile de bunuri sau monedă transferate într-o anumită perioadă între af\genţi economici poartă denumirea de FLUX. Fluxurile sunt de doă feluri, şi anume: • •

fluxuri reale sau fizice, reprezentate prin bunuri şi servicii fluxuri financiare de monedă sau înlocuitori.

Fluxurile financiare se clasifică asfel: 1. Fluxuri financiare de contrapartidă Aceste fluxuri sunt caracterizate prin înlocuirea imediată a unui activ real (fizic) cu monedă sau invers, apar în cazul achiziţiei unui bun cu plată imediată în numerar. 2. Fluxuri financiare decalate (întârziate) Sunt materializate printr-o creanţă la furnizor şi o datorie la cumpărător, creanţa şi datoria se sting la o dată convenită. 3. Fluxuri financiare multiple Pentru a reduce decalajul dintre fluxurile fizice şi cele financiare, întreprinderea poate săşi schimbe creanţa pe monedă, apelând la un terţ, un intermediar financiar. 4. Fluxuri financiare autonome Aceste fluxuri apar din operaţiuni financiare privind acordarea sau primirea de împrumuturi, când au loc transferuri de monedă de la o persoană la alta (fizică sau juridică). Aceste fluxuri financiare dau naştere la active financiare şi la datorii. Una din metodele de evaluare în termeni de flux are în vedere rezultatele şi surplusurile monetare. Această metodă apare din analiza economico-financiară a rentabilităţii unei investiţii, rezultând : a) valori de randament b) valoare economică Metoda de evaluare prin randament consideră întreprinderea ca un ansamblu complex de factori economici a căror îmbinare este productivă. Acest ansamblu are o valoare distinctă de cea a elementelor sale constitutive luate separat; această valoare depinde de capacitatea întreprinderii de a degaja un profit. Valoarea de randament depinde de nivelul profitului reţinut şi de rata de capitalizare a acestuia. Evaluarea prin venit este supusă incertitudinii multor factori aleatori. Valoarea întreprinderii depinde mai mult de rezultatele sale viitoare şi nu de cele trecute; ca orice previziune este supusă incertitudinii. Extrapolarea prin rata profitului se bazează pe previziunea cifrei de afaceri. Previziunea profitului depinde de aprecieri asupra evoluţiei pieţei şi locul întreprinderii pe această piaţă.

24

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Utilizând metoda fluxurilor, valoarea întreprinderilor este dată de raportul: Venitul mediu anual sperat Rata capitalizării Fluxurile de la numărător pot fi alese diferit: • profit net • dividende • surse de autofinanţare Aceste elemente se pot evalua pe baza experienţei trecute sau prin previziuni. După ce se decide natura fluxurilor utilizate se va folosi calculul actualizat. Metoda valorii economice ca şi metoda de randament oferă o evaluare globală a întreprin BILANŢ PRESCURTAT LA SC AGRICOLA S.A. TÂRGU FRUMOS

INDICATORI TOTAL ACTIV A. ACTIVE IMOBILIZATE 1.Imobilizări necorporale 2.Imobilizări corporale 3.Imobilizări financiare

Mii lei Anul curent

Anul anterior 980905 307.000 50.400 250.250 60.350

1130900 317.673 50.400 260.500 6.773

B.ACTIVE CIRCULANTE 1. De exploatare Creanţe Stocuri Cheltuieli înregistrate în avans 2.In afara exploatării 3.Disponibilităţi şi asimilate Numerar şi alte valori

673.905 623.255 296.540 300.850 25.865

813.227 660.627 297.585 327.142 35.900

50.650 50.650

152.600 152.600

TOTAL PASIV A.CAPITALURI PROPRII 1.Pe termen mediu si lung Capital social Fonduri Rezerve 2.Pe termen scurt

980.905 320.605 152.405 1.500 150.365 540 168.200

1.130.900 475.690 155.690 1.500 153.650 540 320.000

B. DATORII 1. Datorii pe termen mediu si lung 2. Datorii pe termen scurt Datorii de exploatare Datorii in afara exploatarii Datorii bancare curente

660.300 120.000 540.300 540.300

655.210 120.000 535.210 535.210 -

-

25

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Calculul trezoreriei 1.Fond de rulment 2.Necesarul de fond de rulment TREZORERIA (1-2)

107740 564630 -456890

242117 435267 -193150

134377 -129363 263740

Pentru întocmirea tablului de finanţare se vor cumula datele obţinute din calculul: -fondului de rulment -necesarului de fond de rulment -rezerve de trezorerie

ALOCĂRI 1.Fond de rulment Creşterea imobilizărilor şi a chelt. în avans Sold=Δ FR

SUME

SURSE

20.708 Creşterea capitalului

SUME 155.085

134377

Creşterea FR= 134.377 mii lei 2.Necesarul de fond de rulment Creşterea stocurilor Creşterea cheltuielilor în avans Creşterea creanţelor SOLD= ΔNFR

26292 Creşterea furnizorilor 10035 1045 129.363

166735

Scăderea NFR = 129.363 mii lei 3.Rezerve de trezorerie Creşterea disponibilităţilor

Creşterea creditelor 273.775 de trezorerie Creşterea trezoreriei nete

10035 263740

Rezultă că alocările cresc cu 326.834 mii lei, iar sursele cresc cu 595.595 mii lei, reflectate în Tabloul de finanţare: Sume

Alocari

10673 134377 26292 10035

Creşterea imobilizărilor Creşterea fondului de rulment Creşterea stocurilor Creşterea cheltuielilor în avans 26

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

273.775 1.045 456.197 0 -129363 326.834

Creşterea disponibilităţilor Creşterea creanţelor TOTAL Scăderea datoriilor fiscale si sociale Scăderea necesarului de fond de rulment TOTAL ALOCĂRI Surse Creşterea capitalului social Creşterea datoriilor la furnizori Creşterea creditelor de trezoreri Creşterea trezoreriei nete TOTAL SURSE

Sume 155.085 166.735 10.035 263.740 595.595

Date informative: Indicatori 1. Vînzari de marfuri 2.Costul marfurilor vindute 3. Marja comercială (Mc=Rd1-Rd2) 4.Producţia vînduta 5.Producţia stocată (Sold final creditor) 6. .Producţia stocată (Sold final debitor) 7.Productia imobilizată 8.Cifra de afacerii (CA=Rd1+Rd4) 9.Productia in exercitiu(PE=Rd4+5-6+7) 10.Consumuri externe 11.Valoarea adaugata (VA=Rd9-10+3) 12.Subventii in exploatare 13 Impozite si taxe 14.Cheltuieli de personal 15.Excedent brut de exploatare EBE=Rd11+12-13-14) 16.Reluari din prov.de exploatare 17.Alte venituri din exploatare 18,Amortizarea si provizioane constituite 19.Alte cheltuieli de exploatare 20Rezultat de exploatare RE=Rd15+16+17-18-19) 21.Venituri financiare 22. Cheltuieli financiare 23.Rezultat financiar RF=Rd21-22 24.rezultat curent RC=Rd20+23 25. Venituri exceptionale 26.Cheltuieli exceptionale 27.Rezultat exceptional RE=Rd25-26 28.Impozit pe profit I 29.Rezultat net al exercitiuluiRN=Rd24+27-28

27

An anterior 45850 30820 15030 3105250 5200

An curent 85980 80200 5780 3670850 4800

25680 3151100 3136130 1940510 1210650

30870 3756830 3706520 2345665 1366635

256410 675300 278940

235870 785450 345315

1200 85200 525 194415 54210 15280 38930 233345 45850 72455 -26605

1240 52300 7600 286655 85840 12100 73740 360395 35260 8504 26756

206740

387151

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

30.Capacitattea de autofinantatre(15+17-19+23+27-28) 31 Dividende 32. Autofinantare AF=Rd30+31

291940

439451

291940

439451

Calculul indicatorilor: 1. Capacitatea de autofinanţare: Marja bruta MB= Venituri-Cheltuieli de exploatare Excedent brut de exploatare EBE=MB-salarii si asimilate Rezultat curent al exploatarii RC=EBE+/-rezultate financiare -impozit Rezultatul net contabil Rn=Rc+-rezultate exceptionale-impozit Capacitatea de autofinantare potentiala CAFp=Rn+Fond amortizare+provizioane 2.Capacitatea de autofinantare reala CAFr=CAFp-Dividende-Participatii la profit Fond de rulment FR=Surse permanente+Alocari permanente DFR Nevoia de fond de rulment NFR=Alocari ciclice-Surse ciclice DFR Trezoreria neta TN=FR-NFR DTN

1164740

1325185

168735

255785

207665

329525

181060

356281

266260

408581

266260

408581

-12260 134377

122117

-37045 42462

5417

24785 91915

116700

Pe baza capacităţii de autofinanţare se pot stabili o serie de indicatori utili în aprecierea independenţei financiare a întreprinderii: 1. Capacitatea potenţială de rambursare a cheltuielilor financiare care reflectă numărul de ani necesari pentru a asigura rambursarea cheltuielilor financiare, pe baza capacităţii de autofinanţare anuală degajate de întreprindere: Ra = Cheltuieli financiare / CAF 2. Rata de acoperire a excedentului brut reflectă participarea fluxului potenţial de lichidităţi, din activitatea de exploatare, la formarea fluxului total de disponibilităţi al întreprinderii: Rc = CAF/EBE x 100

28

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

3. Rata de acoperire a rezultatului exerciţiului se determină ca raport între capacitatea de autofinanţare şi rezultatul exerciţiului astfel: R = CAF/Rezultatul exerciţiului x 100 An anterior An curent Capacitatea potentiala de rambursare a cheltuielilor financiare 0,15 0,08 Rata de acoperire a excedentului brut 1,10 1,15 Rata de acoperire a rezultatului exercitiului 1,03 1,03

F. Aspecte pozitive şi negative privind situaţia financiară a firmei Starea de performanţă economico financiară a unei întreprinderi constituie o problemă deosebit de importantă în general şi cu atât mai stringentă pentru întreprinderile româneşti aflate într-o anume penurie de capital şi de lichidităţi. De starea de performanţă economico financiară pe care o realizează la un moment dat o întreprindere este interesată însăşi firma în cauză, pentru a putea analiza cauzele generatoare ale unor slabe performanţe şi de a întreprinde măsurile necesare pentru ieşi din această stare, eliminând în acest fel posibilitatea falimentului. Analiza orientată spre studiul performanţelor economico financiare ale întreprinderii, evoluţia şi perspectivele acestora furnizează informaţii utile managerilor, dar şi partenerilor externi interesaţi de rezultatele viitoare ale întreprinderii. Cunoaşterea capacităţii beneficiare a întreprinderii, prezentă şi viitoare, serveşte şi deţinătorilor de valori mobiliare sau potenţialilor investitori, deoarece garantează distribuirea dividendelor şi realizarea plus valorilor de capital. Starea de performanţă economico financiară poate fi considerată un element cheie urmărit de orice potenţial sau real creditor. Creditorii pot bloca orice acces al întreprinderii la finanţare, iar în situaţii deosebite pot cere chiar declararea falimentului, atunci când starea de performanţă financiară este considerată ca fiind total necorespunzătoare. Menţinerea unei stări de performanţă economico financiară cât mai bună, respectiv îmbunătăţirea acesteia trebuie să constituie o preocupare esenţială a întreprinderii în vederea continuării desfăşurării activităţii în condiţii de profitabilitate şi lichiditate. La societatea analizată, fondul de rulment este pozitiv şi crescător pe ambii ani luaţi în calcul, iar capitalurile permanente sunt în măsură acoperi o parte însemnată din activele 29

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

circulante (49% în anul N-1 şi, respectiv, 61% în anul N), după finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Sunt demonstrate astfel valenţele fondului de rulment financiar în ceea ce priveşte realizarea echilibrului financiar pe termen lung şi, totodată, contribuţia pe care o are acesta în realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. Activele circulante transformabile în lichidităţi într-o perioadă scurtă de timp (sub un an) permit, pe de o parte, rambursarea datoriilor pe termen scurt, iar pe de altă parte, degajarea de lichidităţi excedentare. Şi din acest punct de vedere situaţia poate fi considerată ca fiind favorabilă pentru societate şi sub aspectul solvabilităţii. Fondul de rulment pozitiv şi o dimensiune corespunzătoare a acestuia certifică faptul că întreprinderea analizată dispune de o marjă de securitate necesară funcţionării în condiţii de echilibru financiar. Există deci posibilitatea finanţării pe seama capitalului permanent a acelui nivel minim, dar sigur, de active circulante necesar bunei funcţionări a oricăror întreprinderi. Nevoia de fond de rulment înregistrează o valoare negativă, ceea ce semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu necesităţile de finanţare ale capitalurilor circulante. Această situaţie poate fi apreciată favorabil, ea fiind o consecinţă a accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante, cât şi angajării unor datorii cu scadenţă mai mare. Rezultă de asemenea o trezorerie netă pozitivă, ceea ce denotă un excedent de finanţare, respectiv o îmbogăţire a trezoreriei, de 263740 mii lei. Ea este rezultatul echilibrului financiar,

constituind

dovada

desfăşurării

unei

activităţi

eficiente

prin

existenţa

disponibilităţilor băneşti în conturile bancare şi în casă. În termeni financiari se poate vorbi de o autonomie financiară pe termen scurt. Deşi vânzările de mărfuri au crescut în anul N faţă de anul N-1, marja comercială s-a diminuat de la 15030 la 5780 mii lei, ceea ce denotă o creştere îngrijorătoare a costurilor cu materiile prime. Întreprinderea trebuie ca, în perioada următoare, să acorde o mai mare importanţă utilizării eficiente a capacităţilor de producţie prin valorificarea materiilor prime autohtone, în scopul creşterii producţiei. În dinamică, rata valorii adăugate are o tendinţă de creştere, de la 1210650 la 1366635 mii lei. Excedentul brut al exploatării exprimă resursa sau acumularea brută rezultată din activitatea de exploatare destinată menţinerii şi dezvoltării potenţialului productiv al întreprinderii, remunerării capitalurilor utilizate şi a statului. Excedentul brut al exploatării reprezintă o resursă fundamentală pentru întreprindere, care va fi utilizată pentru menţinerea sau creşterea 30

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

capacităţii de producţie a întreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit şi a dividendelor, rambursarea împrumuturilor angajate anterior. Procedând la efectuarea analizei capacităţii de autofinanţare, remarcăm că aceasta are o evoluţie ascendentă, ca rezultat al politicii de amortizare, al politicii fiscale şi a acţiunilor întreprinderii pe linia creşterii rentabilităţii. Creşterea capacităţii de autofinanţare este rezultatul îmbunătăţirii rentbilităţii întreprinderii analizate, urmare a sporirii volumului fizic al producţiei vândute, al modificărilor structurale şi a diversificării portofoliului de produse. Din punctul de vedere al factorilor care influenţează asupra capacităţii de autofinanţare se remarcă, ca tendinţă generală, creşterea mai rapidă a cheltuielilor financiare faţă de veniturile financiare, urmare a creşterii gradului de îndatorare al acestora, cu consecinţe asupra diminuării capacităţii de autofinanţare. De asemenea, impozitul pe profit urmăreşte evoluţia rezultatului brut al exerciţiului, creşterea acestuia influenţând în sensul scăderii capacităţii de autofinanţare. Evoluţia ascendentă a capacităţii de autofinanţare acreditează ideea că prin mărimea şi structura sa contribuie la menţinerea valorii întreprinderii, constituind, în acelaşi timp, un factor de creştere. Prin dimensiunea sa, autofinanţarea concură la creşterea independenţei financiare a întreprinderii şi, respectiv, la consolidarea capacităţii de îndatorare a acesteia. Aflată sub incidenţa celor doi factori, în baza cărora se determină (capacitatea de autofinanţare şi dividendele distribuite), se constată că aceştia, deşi au o evoluţie ascendentă, influenţează în mod diferit asupra autofinanţării (modificarea capacităţii de autofinanţare conduce la creşterea autofinanţării, în timp ce creşterea dividendelor concură la diminuarea acesteia). Prin evoluţia sa, dar şi prin dimensiunea pe care o are, autofinanţarea constituie un mijloc sigur de finanţare a propriei activităţi, o sursă independentă şi stabilă, care permite întreprinderii un grad mai mare de libertate în alegerea investiţiilor, constituind, totodată, un factor hotărâtor în reducerea cheltuielilor financiare. Pentru aprecierea independenţei financiare a întreprinderii, se utilizează o serie de rate: 

Capacitatea potenţială de rambursare a cheltuielilor financiare reflectă perioada de timp necesară rambursării acestora, funcţie de mărimea anuală a capacităţii de autofinanţare degajată de întreprindere. În cazul societăţii analizate, se remarcă o

31

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

tendinţă de scădere a acestei perioade (aspect favorabil datorat în principal politicii firmei de creştere a surselor proprii de finanţare); 

Din punct de vedere al ratei de acoperire a excedentului brut, nivelul acesteia este supraunitar şi reflectă faptul că suma cheltuielilor monetare de natură financiară şi/sau excepţională este mai mică decât veniturile financiare şi excepţionale monetare.



Rata de acoperire a rezultatului exerciţiului este supraunitară, situaţie considerată ca fiind normală, deoarece cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele sunt mai mari decât veniturile din provizioane.

Rata lichidităţii generale este supraunitară şi crescătoare, fiind expresia existenţei unui fond de rulment financiar care îi permite întreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor circulante sau unor deteriorări ale valorii acestora. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu atât întreprinderea este pusă la adăpost de o insuficienţă a trezoreriei, care ar putea fi determinată de rambursarea datoriilor la cererea creanţierilor. Rata lichidităţii curente sau reduse se află la un nivel optim, de 0,8, exprimând capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi. Rata lichidităţii imediate are o valoare redusă, de 0,29, în creştere faţă de anul anterior, fiind compatibilă cu menţinerea echilibrului financiar, dacă întreprinderea minimizează valoarea încasărilor sale, deţinând în schimb valori de plasament, creanţe, stocuri uşor mobilizabile, în concordanţă cu exigibilitatea datoriilor imediate.

Bibliografie 1. Georgescu Nicolae – „Analiza bilanţului contabil”, Ed. Economică, Bucureşti, 1999. 2. Negoescu Gheorghe – „Metode şi tehnici de evaluare”, Galaţi, 1998. 3. Vintilă Georgeta – „Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderii”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998.

32

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Anexe Bilantul SC AGRICOLA SA TARGU FRUMOS AN AN CURENT PRECEDENT SUME AMOR BRUTE TIZARI SUME NETE SUME NETE

ACTIV IMOBILIZĂRI NECORPORALE

50400

IMOBOLIZĂRI CORPORALE 0

Terenuri

0

Mijloace fixe

0

Imobilizări corporale în curs

50400

50400

280500 20000

260500

250250

0

79000

79000

132000 20000

112000

111900

79000

IMOBILIZĂRI FINANCIARE I.

0

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL

STOCURI

69500

0

69500

59350

6773

0

6773

60350

400400 40000

317673

361000

327142

327142

300850

89000

89000

85000

0

0

Materiale consumabile, obiecte de inventar

0

Producţie în curs

134250

134250

127211

0

Animale

32115

32115

32115

0

Mărfuri

61777

61777

47524

0

Ambalaje

10000

10000

9000

ALTE ACTIVE CIRCULANTE

449140

0

449140

348235

0

Furnizori-debitori

137040

0

137040

121385

0

Clienţi şi asimilate

132000

0

132000

144100

0

Alte creanţe

27500

0

27500

32100

0

Titluri de plasament

0

0

0

0

0

Conturi la bănci în lei

149575

0

149575

47585

0

Casa în lei

3000

0

3000

3000

0

Alte valori

25

0

25

65

II. ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL III. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE – TOTAL

776282

0

776282

649085

35900

0

35900

25865

0 Chelt. înregistrate în avans IV. PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIG.

35900

0

35900

25865

0

0

0

0

1212582 40000

1129855

1035950

TOTAL ACTIV PASIV Capital social

1500

1500

540

540

Profit

13170

8910

Repartizarea profitului

13170

8910

153650

150365

475690

320605

0

0

Rezerve

Fonduri I. II.

CAPITALURI PROPRII – TOTAL PROVIZ. PT. RISC.

33

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Împrumuturi şi datorii asimilate

120000

120000

Furnizori şi asimilate

540300

5403000

655210

660300

0

0

1130900

980905

Clienţi-creditori Alte datorii III. IV.

DATORII – TOTAL CONTURI DE REGULARIZ. – TOTAL

TOTAL PASIV

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE LA SC AGRICOLA SA TARGU FRUMOS CHELTUIELI Costul de cumparare a marfurilor vandute

N-1

N

VENITURI

118230

Venituri din vanzarea mrfurilor 120150

Productia vanduta Cheltuieli materiale 2540600,00 3250600,00 Cheltuieli cu lucrarile si CIFRA DE AFACERI serviciile executate de terti 0,00 0,00 Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate

835,00

Venituri din productia stocata 5750,00

8540,00

3508500,00 4526850,00 3634130,00 4662540,00

25640,00

0,00

33040,00

5200,00

0,00

0,00

700,00

700,00

0,00

0,00

33740,00

5900,00

Venituri din participatii, alte imobilizari financiare si creante imobilizate

0,00

0,00

Venituri din titluri de plasament

0,00

0,00

54800,00

58370,00

0,00

0,00

Venituri din subventii de exploatare 15240,00 Alte venituri din exploatare

1. VENITURI DIN 3225975,00 4065490,00EXPLOATARE 323665,00 482800,00

Pierderi din creante legate de participatii

Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate

Venituri din diferente de curs valutar

Cheltuieli din diferente de curs valutar Cheltuieli privind dobanzile

125630,00 135690,00

5200,00

Venituri din provizioane 1. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE A. REZULTATUL EXPLOATARII

N

7400,00

Venituri din productia imobilizata Cheltuieli cu personalul 675600,00 785400,00 PRODUCTIA Alte cheltuieli de exploatare 400,00 8500,00EXERCITIULUI Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

N-1

45890,00

Venituri din dobanzi 45200,00

34

Diagnosticul financiar al firmei. Studiu de caz la S.C. Agricola Târgu Frumos S.A.

Alte cheltuieli financiare Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele

Alte venituri financiare

0,00

0,00

Venituri din provizioane

0,00

0,00

54800,00

58370,00

58200,00

52100,00

Venituri din operatiunile de capital

0,00

0,00

Venituri exceptionale din provizioane

0,00

0,00

58200,00

52100,00

II. VENITURI II. CHELTUIELI FINANCIARE 45890,00 45200,00FINANCIARE B. REZULTATUL FINANCIAR 8910,00 13170,00 C. REZULTATUL CURENT A +B 332575,00 495970,00 Cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune

72000,00

Venituri exceptionale din operatiunile de gestiune 8600,00

cheltuieli privind operatiunile de capital Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele III. CHELTUIELI EXCEPTIONALE D. REZULTATUL EXCEPTIONAL

72000,00 -13800,00

III. VENITURI 8600,00EXCEPTIONALE 43500,00

VENITURI TOTALE I + CHELTUIELI TOTALE I + II + II + III III 3343865,00 4119290,00 E. REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 346375,00 452470,00 IMPOZITUL PE PROFIT 0,00 0,00 F. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 346375,00 452470,00 TOTAL GENERAL

TOTAL GENERAL 3690240,00 4571760,00

35

146740,00 116370,00

3690240

4571760