Diagnostice Si Procese de Nursing in Cardiologie

MANAGEMENTUL DIAGNOSTICELOR SI PROCESELOR DE NURSING IN CARDIOLOGIE (nevoia de a avea o buna circulatie)

Conf.univ. DR. MINERVA GHINESCU

PROCESUL DE NURSING 

........................................................

PROCESUL DE NURSING 

PROCES COMPUS DIN DIVERSE ETAPE LOGIC ORDONATE , CENTRAT PE REACTIILE PARTICULARE ALE FIECARUI PACIENT SAU GRUP , REACTII CARE APAR CA RASPUNS LA O MODIFICARE REALA SAU POTENTIALA DE SANATATE CU SCOPUL OBTINERII UNEI MAI BUNE STARI A PACIENTULUI ( GRUPULUI )

PROCESUL DE INGRIJIRE- etape PROCESUL DE INGRIJIRE CULEGEREA DATELOR DIAGNOSTICUL DE INGRIJIRE

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR APLICAREA INGRIJIRILOR EVALUAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTICE SI PROCESE DE NURSING IN CARDIOLOGIE LA DOMICILIU 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

DEFICIT DE FLUIDE EXCES DE FLUIDE SCADEREA DEBITULUI CARDIAC CIRCULATIE TISULARA INEFICIENTA OBOSEALA ANXIETATEA ALTERAREA PROCESELOR MENTALE – ALTERAREA SOMNULUI

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC DEFINITIE  POMPAREA INEFICIENTA DE CATRE INIMA A UNEI CANTITATI INSUFICIENTE DE SANGE CARE NU VINE IN INTAMPINAREA SI SATISFACEREA NEVOILOR METABOLICE ALE ORGANISMULUI

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC  1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

CAUZE : INFARCTUL DE MIOCARD VALVULOPATII HTA CARDIOPATII CONGENITALE CARDIOMIOPATII BOLI PULMONARE ARITMII CARDIACE EFECTE ALE MEDICAMENTELOR DESCRESTEREA VOLUMULUI FLUIDELOR DEZECHILIBRE ELECTROLITICE VARSTNICI ( REDUCEREA COMPLIANTEI VENTRICULARE )

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC CARACTERISTICI

VARIATII ALE PARAMETRILOR HEMODINAMICI

ARITMII , PULS NEREGULAT

DISPNEE , ORTOPNEE, TAHIPNEE, TUSE, RALURI UMEDE , SPUTA AERATA CRESTEREA GREUTATII, EDEME , SCADEREA DIUREZEI

ANXIETATE, NELINISTE

SINCOPE RESPIRATORII, AMETELI

SCADEREA PULSULUI PERIFERIC , TEGUMENTE RECI

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC PARAMETRII HEMODINAMICI TA



RITMUL CARDIAC

PRESIUNEA VENOASA CENTRALA

PRESIUNEA IN ARTERA PULMONARA

PARAMETRII HEMODINAMICI

PO2

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC  1. 2. 3. 4. 5.

FACTORI ASOCIATI CRESTEREA SAU DESCRESTEREA TIMPULUI DE UMPLERE VENTRICULARA(TAHICARDIE) MODIFICARI ALE CONTRACTILITATII MIOCARDULUI ALTERAREA RITMULUI SI /SAU CONDUCERII CARDIACE SCADEREA OXIGENARII AFECTAREA MUSCULATURII CARDIACE

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC  1. 2. 3. 4.

5.

OBIECTIV DE INGRIJIRE : MENTINEREA RITMULUI CARDIAC IN LIMITE NORMALE MENTINEREA TA IN LIMITE NORMALE TEGUMENTE CALDE, USCATE EXAMEN PULMONAR : AUSCULTATIE FARA RALURI UMEDE; ZGOMOTE PULMONARE NORMALE , CLARE PULS PERIFERIC BINE BATUT

SCADEREA DEBITULUI CARDIAC 

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 1. 



EVALUAREA STARII DE SPIRIT A PACIENTULUI : FAZELE INCIPIENTE ALE BOLII: NELINISTEA STADII AVANSATE : ANXIETATE SEVERA SI CONFUZIE

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 2. EVALUAREA RITMULUI CARDIAC :  TAHICARDIE SINUSALA SI CRESTEREA TA – FAZELE PRECOCE  SCADEREA RITMULUI CARDIAC PANA LA PRABUSIRE – DETERIORAREA STARII PACIENTULUI  PACIENTII VARSTNICI – RASPUNS PARADOXAL : SCADEREA DEBITULUI CARDIAC MASCATA  PULS NEREGULAT – PACIENTII CU IMA

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 3. EVALUAREA CULORII SI TEMPERATURII TEGUMENTELOR : tegumentele reci si umede apar secundar ca un mecanism compensatoriu declansat de sistemul nervos simpatic si datorita scaderii debitului cardiac

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 4. EVALUAREA PULSULUI PERIFERIC : pulsul este slab, proportional cu reducerea debitului cardiac

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 5. EVALUAREA ECHILIBRULUI FLUIDELOR SI CRESTERII IN GREUTATE : a. retinerea de sodiu si apa b. Variatia greutatii corporale este un indicator sensibil al retentiei de lichide si saruri decat balanta ingestiei si eliminarii lichidelor

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 6. a. b. c.

EVALUAREA ZGOMOTELOR PULMONARE : Dispneea paroxistica nocturna Ortopneea Raluri umede – raluri subcrepitante = acumularea de lichid la nivel alveolar consecinta afectarii functiei de pompa a VS

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 7.

a. b.

EVALUAREA INFORMATIILOR OFERITE DE MONITORIZAREA CONTINUA ( ofera informatii privind diagnosticul diferential intre scaderea debitului cardiac secundar retentiei de lichide sau deficit volemic : TA Presiunea pulmonara arteriala si capilara

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 8. MONITORIZAREA CONTINUA A SATURATIEI DE OXIGEN IN SANGE – schimbarile valorilor saturatiei in sangele venos mixt constituie unul dintre cele mai precoce ale scaderii debitului cardiac

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 9. MONITORIZAREA ECG 10. EVALUAREA RASPUNSULUI PACIENTULUI LA CRESTEREA ACTIVITATII FIZICE : activitatea fizica creste solicitarea inimii , oboseala si dispneea de efort sunt probleme comune asociate debitului cardiac scazut

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR = EVALUARE INITIALA 11. EVALUAREA DIUREZEI – aparitia oliguriei poate fi un semn al afectarii functiei renale ; diureza poate fi controlata prin medicatie diuretica 12. EVALUAREA DURERII PRECORDIALE : dezechilibru intre necesarul de O2 si aportul de O2

INTERVENTII TERAPEUTICE 1.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRESCRISE – urmarind raspunsul pacientului si efectele adverse , toxicitatea TRATAMENT SPECIFIC : terapia digitalica, diuretice, vasodilatatoare, antiaritmice

INTERVENTII TERAPEUTICE 2. MENTINEREA ECHILIBRULUI VOLEMIC 3. MENTINEREA PARAMETRILOR HEMODINAMICI 4. RESTRICTIE DE LICHIDE SI SARE ( pentru pacientii cu volum crescut de lichide extracelulare )

INTERVENTII TERAPEUTICE 5. MENTINEREA OXIGENARII ADECVATE PRIN MASURI SPECIFICE :  Pozitionarea pacientului semisezand ( reduce preumplerea si umplerea ventriculara ) alternand cu pozitia culcat ( creste intoarcerea venoasa si stimuleaza diureza )  Administrarea de O2 umidifiat si in cantitate prescrisa

INTERVENTII TERAPEUTICE 6. MENTINEREA REPAOSULUI EMOTIONAL SI FIZIC :  Reducerea activitatii ;descresterea necesarului si cererii de O2  Oferirea unui mediu linistit , fara zgomot , relaxant ; stresul emotional solicita inima mai mult  Organizarea ingrijirilor medicale si de nursing  Monitorizarea activitatii fizice progresive in limita permisivitatii

INTERVENTII TERAPEUTICE 7. ADMINISTRAREA DE PURGATIVE ( efortul de defecatie poate afecta debitul cardiac ) 8. MONITORIZAREA CALITATII SI DURATEI SOMNULUI , administrarea de sedative ; odihna este importanta pentru mentinerea energiei 9. MEDICATIA ANTIARITMICA – tahicardia si bradicardia pot reduce debitul cardiac si pot provoca necrozarea tesutului miocardic 10. SUPRAVEGHEREA TERAPIILOR INVAZIVE :balon de contrapulsatie intraortica ,pacemaker

EDUCATIA PACINETULUI / CONTINUITATEA INGRIJIRILOR 1.

2.

3.

4.

EXPLICAREA SIMPTOMELOR SI INTERVENTIILOR IN SCADEREA DEBITULUI CARDIAC IN FUNCTIE DE FACTORII ETIOLOGICI EXPLICAREA ADMINISTRARII MEDICAMENTELOR PRESCRISE , SCOPULUI ACESTORA , DOZEI SI POSIBILELOR EFECTE ADVERSE EXPLICAREA PROGRAMULUI DE ACTIVITATE FIZICA PROGRESIVA SI RECUNOASTEREA SEMNELOR DE SUPRASOLICITARE EXPLICAREA RESTRICTIILOR CU PRIVIRE LA LICHIDE SI SARE

OBOSEALA DEFINITIE  Sentiment coplesitor de epuizare insotit de descresterea capacitatii pentru munca fizica si mentala la nivelul obisnuit  Plangere subiectiva a pacientilor cu boli acute si cronice

OBOSEALA – BOLI ACUTE MASURA PROTECTIVA A ORGANISMULUI EX : BOLI VIRALE : GRIPA, HEPATITE ACUTE  SIMPTOM PROFUND CARE AFECTEAZA CAPACITATEA PACIENTILOR DE A A SE INGRIJI SINGURI SI ABILITATEA DE A –SI INDEPLINI RESPONSABILITATILE ZILNICE EX: POLIARTRITA REUMATOIDA , LUPUSUL ERITEMETOS SISTEMIC , MIASTENIA GRAVIS 

OBOSEALA – BOLI ACUTE PACIENTII NU POT FACE FATA INTREGULUI PROGRAM DE LUCRU SI NU POT AVEA PERFORMANTE LA LOCUL DE M UNCA  DESCRESTEREA PARTICIPARII PACIENTULUI LA VIATA SOCIALA 

OBOSEALA CRONICA 

GREU DE EXPLICAT DIN PARTEA PACIENTULUI : DESCRIEREA UNEI STARI PRELUNGITE DE OBOSEALA , DEBILITANTA ASOCIATA CU PROBLEME NEUROLOGICE, DURERE GENERALA, DIFUZA, PROBLEME GASTRO-INTESTINALE, DURERI MUSCULARE ETC. ( raspuns anormal la factorii crescuti de stress fiziologici si psihologici )

Caracteristici definitorii – MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. 2.

3. 4. 5.

INABILITATEA DE A-SI RECAPATA ENERGIA CHEAR SI DUPA ORE DE SOMN LIPSA DE ENERGIE SAU INCAPACITATEA DE A FACE FATA UNUI NIVEL NORMAL DE ACTIVITATE FIZICA SPORIREA NEVOII DE REPAUS DE ODIHNA EPUZARE LETARGIE, APATIE, NEPASARE

Caracteristici definitorii – MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1. 2. 3. 4. 5. 6.

DESCRIEREA UNUI SENTIMENT DE CONSTANTA SI COPLESITOARE LIPSA DE ENERGIE INCAPACITATEA MENTINERII RUTINEI ZILNICE , UZUALE CRESTEREA DISCONFORTULUI FIZIC DEPUNEREA DE EFORT PENTRU A INDEPLINI RESPONSABILITATILE ZILNICE ATENTIE DEFICITARA SENTIMENTE DE VINOVATIEI DATORITA INCAPACITATII DE A-SI INDEPLINI RESPONSABILITATILE OBISNUITE

FACTORI ASOCIATI  1. 2. 3. 4. 5.

FACTORI PSIHOLOGICI Rutina cotidiana , plictiseala, viata monotona Stres Anxietate Depresie Mediu inconjurator: umiditate, zgomot , temperaturi nepotrivite

FACTORI ASOCIATI  1.  1. 2. 3. 4. 5.

FACTORI SITUATIONALI : Evenimente negative aparute in decursul vietii FACTORI FIZIOLOGICI Privare de somn Graviditate Conditie fizica precara Boala, anemie, malnutritie Cresterea activitatii fizice

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 1. EVALUAREA CARACTERISTICILOR OBOSELII :  Gradul de severitate  Schimbari in timp ale gradului de severitate  Factori agravanti  Factori amelioratori

1. EVALUAREA CARACTERISTICILOR OBOSELII

 

SCALA DE LA 1-10 : poate ajuta pacientul sa exprime concret si exact gradul de oboseala pe care il simte la un moment dat SCALA ; poate ajuta AMSS sa compare schimbarile survenite in starea de oboseala descrisa de pacient ; e importand sa se cunosca daca nivelul de oboseala al pacientului ramane constant sau variaza in timp .

2. Evaluarea cauzelor – ETIOLOGIA 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

BOLI RECENTE STRES EMOTIONAL DEPRESIE EFECTE SECUNDARE ALE MEDICAMENTELOR ANEMIE TULBURARI DE SOMN NUTRITIE INADECVATA CRESTEREA RESPONSABILITATILOR FAMILIALE SI SOCIALE ( SERVICI )

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 3. IDENTIFICAREA FACTORILOR ASOCIATI OBOSELII ( identifica posibilele cauze si ajuta la stabilirea unui plan adecvat de nursing ) 4. EVALUAREA CAPACITATII PACIENTULUI DE A INDEPLINI ACTIVITATILE ZILNICE DE BAZA, CELE FAMILIALE SI CELE SOCIALE ; OBOSEALA POATE LIMITA ABILITATILE PACIENTULUI DE AUTOINGRIJIRE , DE INDEPLINIRE A ROLULUI IN FAMILIE SI SOCIETATE

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 5. EVALUAREA RASPUNSULUI EMOTIONAL PE CARE PACIENTUL IL ARE FATA DE OBOSEALA ; RASPUNSURI FRECVENTE : ANXIETATEA SI DEPRESIA  ANXIETATEA SI DEPRESIA POT ACCENTUA OBOSEALA PACIENTULUI (cerc vicios )

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 6. EVALUAREA CUNOSTINTELOR PACIENTULUI FATA DE MEDICATIA PRESCRISA , POSIBILELE EFECTE ADVERSE SI DE INTERACTIUNILE CARE POT INTERVENI IN COROBORARE CU ALTE MEDICAMENTE EX : BETA BLOCANTI, BLOCANTI DE CALCIU, TRANCHILIZANTE , RELAXANTE MUSCULARE, SEDATIVE, CONSUM DE ALCOOL

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 7.EVALUAREA BALANTEI NUTRITIONALE, CALORICE A PACIENTULUI EX : MALNUTRITIE PROTEI-CALORICA, HIPOVITAMINOZE, DEFICIT DE FIER

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 8. EVALUAREA CARACTERISTICILOR SOMNULUI :  CALITATE  DURATA  TIMPUL NECESAR PANA ADOARME  STAREA PERCEPUTA IMEDIAT DUPA TREZIRE EX : SCHIMBARILE IN MODUL OBISNUIT DE ODIHNA ALE PACIENTULUI POT GENERA OBOSEALA

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 9.EVALUAREA NIVELULUI OBISNUIT DE ACTIVITATE FIZICA A PACIENTULUI EX : CRESTEREA SAU DESCRESTEREA ACTIVITATII FIZICE POT GENERA STAREA DE OBOSEALA

APRECIEREA sau CULEGEREA DATELOR 10. EVALUAREA REZULTATELOR DE LABORATOR :  GLICEMIA  HEMOGLOBINA/HEMATOCRIT  UREE  SATURATIA DE OXIGEN IN REPAOS /EFORT

Obiective de ingrijire PACIENTUL SA DISPUNA DE ENERGIE SUFICIENTA PENTRU A-SI INDEPLINI ACTIVITATILE NECESARE SI DORITE  TOLERANTA LA ACTIVITATE  REZISTENTA FIZICA  CONSERVAREA ENERGIEI 

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 1. INCURAJAREA PACIENTULUI SA TINA UN JURNAL ZILNIC TIMP DE O SAPTAMANA REFERITOR LA APARITIA OBOSELII ; RECUNOASTEREA LEGATURII INTRE ANUMITE ACTIVITATI SI APARITIA OBOSELII POATE AJUTA PACIENTUL SA IDENTIFICE ACELE ACTIVITATI CARE NECESITA UN CONSUM EXAGERAT DE ENERGIE ; CU AJUTORUL JURNALULUI SE POATE STABILI ULTIMA DATA CAND PACIENTUL A SIMTIT OBOSEALA SI IN CE IMPREJURARI

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 2. AJUTAREA PACIENTULUI IN DEZVOLTAREA UNUI ORAR AL ACTIVITATILOR ZILNICE SI AL PERIOADELOR DE ODIHNA - UN PROGRAM SA ALTERNEZE ACTIVITATEA CU ODIHNA POATE AJUTA PACIENTUL SA-SI INDEPLINEASCA ACTIVITATILE NECESARE SI DORITE FARA A ACCENTUA GRADUL DE OBOSEALA EXISTENT

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 3. AJUTAREA PACIENTULUI SA-SI ALCATUIASCA O ORDINE A PRIORITATILOR PENTRU ACTIVITATILE DORITE SI RESPONSABILITATILE SALE - ALCATUIREA PRIORITATILOR ESTE O MODALITATE DE CONSERVARE A ENERGIEI CARE II PERMITE PACIENTULUI SA FOLOSEASCA ENERGIA NECESARA LA INDEPLINIREA ACTIVITATILOR IMPORTANTE

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 4. ATINGEREA SI INDEPLINIREA TELURILOR PROPUSE DE PACIENT IMBUNATATESC STAREA EMOTIONALA A CESTUIA SI CRESC MOTIVATIA DE A PERSEVERA IN LUPTA CU OBOSEALA

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 5. MONITORIZAREA APORTULUI NUTRITIONAL PENTRU A OFERI SURSE ADECVATE DE ENERGIE PENTRU CERERILE METABOLICE APORT ADECVAT DE : CARBOHIDRATI, PROTEINE , VITAMINE, MINERALE

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 6. INCURAJAREA PACIENTULUI SA IDENTIFICE ALTE SARCINI SI RESPONSABILITATI IN INDEPLINIREA CARORA POATE DELEGA PE ALTCINEVA ; IN ACEST FEL PACIENTUL ISI CONSERVA ENERGIA

INTERVENTII TERAPEUTICE/ AUTONOME 7. REDUCEREA STIMULILOR DIN MEDIUL INCONJURATOR , IN SPECIAL IN TIMPUL SOMNULUI SI ODIHNEI EX: LUMINA PUTERNICA, ZGOMOTUL, VIZITELE, POT INTRERUPE SOMNUL PACIENTULUI SI ACCENTUA STAREA DE OBOSEALA

EDUCATIA PACIENTULUI 1.

2.

3. 4.

5.

INVATAREA TEHNICILOR DE ORGANIZARE A SARCINILOR , RESPONSABILITATILOR SI STRATEGIILOR DE FOLOSIRE EFICIENTA A TIMPULUI ASISTAREA PACIENTULUI LA CRESTEREA NIVELULUI EXERCITIILOR SI ACTIVITATII FIZICE ; EXERCITIILE POT REDUCE OBOSEALA SI POT CRESTE REZISTENTA FATA DE ACTIVITATILE FIZICE MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ENERGIE IN TIMPUL EFORTULUI AJUTAREA PACIENTULUI SA EXERSEZE TEHNICI DE RELAXARE INAITE DE A ADORMI SI EFECTUAREA SOMNULUI NEINTRERUPT INCURAJAREA PACIENTULUI SA VORBEASCA DESPRE SENTIMENTELE PROVOCATE DE IMPACTUL ACESTEI STARI ASUPRA FAMILIEI

CIRCULATIE TISULARA INEFICIENTA

DEFINITIE 



 -

APORT NUTRITIONAL TISULAR DEFICITAR DATORITA AFECTARII CIRCULATIEI LA NIVELUL CAPILARELOR REDUCEREA CIRCULATIEI SANGUINE ARTERIALE AFECTEAZA APORTUL NUTRITIONAL SI DE OXIGEN LA NIVEL CELULAR DESCRESTEREA CIRCULATIERI TISULARE POATE FI : TRANZITORIE , DE SCURTA DURATA -efecte minime ACUTA SI PRELUNGITA – efecte devastatoare CRONICA – afectarea organelor implicate sau decesul pacientului

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA 1.        

PERIFERIC : Puls periferic slab sau absent Edeme Parestezii si durerea extremitatilor Extremitati reci Tegumente umede si reci Pete marmorate Diferente de tensiune la nivelul extremitatilor stanga si dreapta Umplere capilara incetinita

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA 2. CARDIO-PULMONAR :  Tahicardie  Aritmii  Hipotensiune  Tahipnee  Schimburi anormale de gaze arteriale  Angina pectorala (durere precordiala anginoasa)

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA 3. CEREBRAL :  Neliniste  Confuzie  Letargie  Accese de activitate  Descresterea scorului pe scara Glasgow  Schimbarea pupilelor  Scaderea reactiei la lumina

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA 4. RENAL :  Aterarea tensiunii arteriale  Hematurie  Scaderea diurezei ( < 30 ml / ora )  Cresterea ureei / creatininei

Aprecierea – culegerea datelor MANIFESTARI DE DEPENDENTA 5. GASTRO-INTESTINAL :  Descresterea sau absenta zgomotelor intestinala  Greata  Distensie abdominala/ durere

Factori cauzali - Etiologie PERIFERIC : Embolie periferica  Tromboembolie  Spasme arteriale/ vasoconstrictie  Cateter arterial 2. CARDIO-PULMONAR :  Embolie pulmonara  Anemie severa  Ischemie miocardica  Hipovolemie 1. 

Factori cauzali - Etiologie 3. CEREBRAL :  Cresterea presiunii intracranieine  Vasoconstrictie  Hemoragie / sangerarea intracraniana  Edem cerebral 4. RENAL :  Hipovolemie  Hemoliza 5. GASTROINTESTINAL :  Hipovolemie  Ocluzie

APRECIERE/ EVALUAREA PACIENTULUI 

 





EVALUAREA SI OBSERVAREA CARACTERISTICILOR DEFINITORII DESCRESTERII CIRCULATIEI TISULARE LA DIFERITE NIVELE EVALUAREA POSIBILILOR FACTORI ASOCIATI DEPISTAREA PRECOCE A CAUZELOR POATE PERMITE EFECTUAREA UNUI TRATAMENT PROMPT, EFICACE MONITORIZAREA : INR, AP, APTT – daca pacientul este sub tratament anticoagulant ( este ! Ca factorii de coagulare sa aiba valori normale ) MONITORIZAREA CARACTERISTICILOR PULSULUI CENTRAL SI PERIFERIC ; PIERDEREA PULSULUI PERIFERIC TREBUIE ANUNTATA SI TRATATA IMEDIAT

OBIECTIVE DE INGRIJIRE 1.

-

PACIENTUL SA BENEFICIEZE DE O CIRCULATIE ADECVATA LA NIVELUL ORGANELOR VITALE EVIDENTIATA PRIN : PULS PERIFERIC BINE BATUT SCHIMB NORMAL DE GAZE ARTERIALE STARE DE CONSTIINTA NORMALA ABSENTA DURERII IN PIEPT ECHILIBRU HIDRO-ELECTROLITIC

INTERVENTII TERAPEUTICE / AUTONOME 1.

2.

3.

4.

MENTINEREA UNUI DEBIT CARDIAC NORMAL ; ASIGURAM ASTFEL O CIRCULATIE ADECVATA LA NIVELUL ORGANELOR VITALE APLICAM METODE DE FACILITARE A CIRCULATIEI PERIFERICE : RIDICAREA MEMBRULUI AFECTAT , TRATAMENTE ANTIEMBOLICE EFECTUAREA INVESTIGATIILOR NECESARE PENTRU STABILIEREA CU ACURATETE A UNUI DIAGNOSTIC : DOPPLER, ANGIOGRAFIE ANTICIPAREA NEVOII DE EMBOLECTOMIE , HEPARINIZARE , TERAPIE VASODILATATOARE , TERAPIE TROMBOEMBOLITICA

INTERVENTII AUTONOME SPECIFICE A.   

 

PERIFERIC Mentinerea bratului cu cateter arterial nemiscat pentru a preveni traumatismul arterei Efectuarea de exercitii cu piciorul neafectat pentru a preveni staza venoasa Initierea sau continuarea tratamentului cu anticoagulante : HEPARINA iv , subcutan sau sub forma de medicatie orala Inlaturarea cateterului arterial imedit ce nu mai este necesar Daca se suspecteaza aparitia sindromului de compartiment pacientul trebuie pregatit pentru interventia chirurgicala ( fasciotomia )

INTERVENTII AUTONOME SPECIFICE A.      

PERIFERIC Administrarea de O2 daca este nevoie Pozitionarea pacientului pentru a avea o ventilatie pulmonara si circulatie optime Evaluarea si monitorizarea alterarii schimburilor gazoase : Hipoxie Acidoza metabolica Hipercapnie Pregatirea tratamentului pentru tratarea acidozei Instituirea sau administrarea anticoagulantelor pentru prevenirea aparitiei trombozei Monitorizarea continua cu pulsoximetru si reglarea cantitatii de O2 administrate

INTERVENTII AUTONOME SPECIFICE 2. CARDIOVASCULAR  Administrarea de nitroglicerina sublingual daca pacientul are angor ( imbunatateste circulatia miocardului ) 3. CEREBRAL  Verificarea functionalitatii cateterului de masurare a presiunii intracraniene daca exista  Daca presiunea este crescuta se ridica capul pacientului la un unghi de 30-45 grade  Evitarea manevrelor care pot creste presiunea intracraniana : tuse, pozitionarea cu gatul in flexie  Administrarea de anticonvulsive daca este nevoie pentru a preveni aparitia crizelor convulsive datorita edemului sau ischemiei cerebrale  Reorientarea pacientului daca este nevoie ; descresterea circulatiei cerebrale sau edemul cerebral afecteaza nivelul de cunostinta al pacientului

EDUCATIA PACIENTULUI / CONTINUITATEA INGRIJIRILOR 1. 2.

3.

EXPLICAREA PROCEDURILOR SI DISPOZITIVELOR MEDICALE INSTRUIREA PACIENTULUI SA ANUNTE IMEDIAT NURSA DACA SIMPTOMELE /SEMNELE DE AFECTARE A CIRCULATIEI PERSISTA, CRESC SAU SCAD IN INTENSITATE OFERIREA INFORMATIILOR NECESARE MENTINERII UNEI CIRCULATII NORMALE SI EVITAREA POSIBILELOR CAUZE CARE O POT AFECTA