Diagnostic Financiar 2015-2016

 

SUPORT DE CURS

DIAGNOSTIC FINANCIAR

Conf.univ.dr. RADA DOINA

2015   

1

 

CUPRINS  CAPITOLUL 1. Aspecte teoretice privind activitatea de diagnosticare a entitatii ......3 

1.1Abordări conceptuale conceptuale privind activitatea de diagnosticare a entitatii..........................3 1.2. Repere terminologice privind conceptele de: diagnostic/ analiza/controlul/auditul...3 1.3.Tipologia 1.3. Tipologia diagnosticului şi obiective specifice ..........................................................8 1.4 Componentele diagnosticului entităţii ........................................................................9 1.4.1. Diagnosticul juridic ...........................................................................................9 1.4.2. Diagnosticul pieţei şi concurenţei (comercial) ................................................10 1.4.3. Diagnosticul de management, organizare şi resurse umane .........................13 1.4.4. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare ............................................15 1.4.5. Diagnosticul financiar-contabil financiar-contabil al entităţii .......................................................16 CAPITOLUL 2.Metodologia diagnosticului financiar ...................................................19  

2.1. Metodologia diagnosticului financiar versus metodologia analizei financiare .........19 2.2. Metode specifice diagnosticului financiar .................................... ............ .................................................. ............................20 ..20 2.2.1. Metoda S.W.O.T. ............................................................................................20 2.2.2. Metoda grilelor de evaluare.............................................................................25 2.2.3. Metode combinate ..........................................................................................27 2.3 Etapele elaborării unui studiu de analiza-diagnostic analiza -diagnostic ..............................................27 CAPITOLUL 3.Componentele diagnosticului financiar contabil.................................31 3.1.Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii financiare financiare    .....................................................31

3.1.1.Diagnosticul lichidităţii financiare .....................................................................31 3.1.2.Diagnosticul solvabilităţii financiare .................................................................34 3.2.Diagnosticul gradului de îndatorare ........................................................................38 3.3.Diagnosticul gestiunii resurselor controlate ............................................................40 3.3.1.Diagnosticul resurselor umane ........................................................................40 3.3.2.Diagnosticul resurselor tehnice .......................................................................43 3.3.3.Diagnosticul resurselor materiale ....................................................................47 3.3.4.Diagnosticul indicatorilor de activitate .............................................................49 3.4. Diagnosticul stării de profitabilitate..........................................................................52 profitabilitate..........................................................................52 3.4.1. Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate..............................52 activitate..............................52 3.4.2. Diagnosticul ratelor de profitabilitate comercială ............................................57 3.5. Diagnosticul stării de rentabilitate...........................................................................59 rentabilitate...........................................................................59 3.5.1. Diagnosticul ratelor rentabilităţii financiare fi nanciare......................................................59 ......................................................59 3.5.2. Analiza Analiza ratelor rentabilităţii economice............................................................60 economice............................................................60 3.6. Diagnosticul fluxurilor de trezorerie........................................................................62 3.7.Diagnosticul riscurilor .............................................................................................66 3.7.1.Diagnosticul riscului economic (de exploatare) ...............................................66 3.7.2.Diagnosticul riscului financiar ..........................................................................67 3.8.Sinteza diagnosticului financiar-contabil..................................................................71 . BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................72

 

2

 

CAPITOLUL 1  Bazele teoretico-metodologice ale diagnosticului entiăţii  1. Aspecte teoretice privind activitatea de diagnosticare a entitatii  

1.1Abordări conceptuale privind activitatea de diagnosticare a entitatii  Cuvantul ―diagnostic‖ este de origine greaca si inseamna ―apt de a discerne‖. Preluat din medicina umana in management, diagnosticul sugereaza necesitatea consultarii periodice a organizatiei pentru a-i identifica starea de sanatate, vigoarea si capacitatea de a se adapta unor schimbari previzibile ale mediului. Spre deosebire insa de diagnosticul medical, diagnosticul managerial nu se limiteaza doar la cercetarea simptomelor manifestate de pacient si a cauzelor care le genereaza, ci, prescrie si tratamentul adecvat. Premisele diagnosticului sunt urmatoarele: - orice org organizatie anizatie este un organis organism m econo economico-social mico-social viu care parcurg parcurge e toate etapele existentei: nasterea, cresterea, maturitatea si moartea; - in o oricare ricare din etapele parcurse, organizatia sse e poa poate te cconfrunta onfrunta ccu ud disfunctionalitati isfunctionalitati cauzate de factori interni si/sau externi; - pentru ccresterea resterea longevitatii si bun bunastarii astarii org organizatiei anizatiei este necesara supravegherea starii de sanatate si prevenirea aparitiei unor anomalii functionale. Diagnosticarea poate fi definita ca o cercetare complexa a aspectelor economice, tehnice,sociologice, juridice si manageriale ce caracterizeaza activitatea unei organizatii prin care se identifica punctele forte si slabe, cauzele care le-au generat si se formuleaza recomandari de eliminare sau diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor  pozitive. Diagnosticul economico-financiar esteun esteun instrument la îndemâna managerilor care  permiteformularea unor judecăţi de valoare calitative şi /sau cantitative p rivind starea, dinamica şi perspectivele unei entităţi.

1.2. Repere terminologice t erminologice privind conceptele de: diagnostic/analiza/control/audit

 În vorbirea curentă apare deseori confuzia între termenii de diagnostic, analiză şi mai recent audit.„Diagnosticul nu  nu  poate fi confundat cu analiza chiar dacă demersul său se bazează pe aceasta.‖(B. Colasse, 1994:5).  1994:5).  Pentru a putea argumenta diferenţele între cele trei procese vom trece la o abordare terminologica a lor.

Termenul de „analiză” provine din limba franceză franceză şi are un dublu înţeles1:

1

 Dicţionar

 

explicativ al limbii române, Copyright (C) 2004 -2008 DEX online în www.dexonline.ro 3

 

 Pe dede-o o parte, prin verbul „a analiza‖ se înţelege a cerceta un fenomen sau un întreg  parcurgândfiecare element element în parte; o Pe de altă parte, prin substantivul „analiză‖ se înţelege o metodă ştiinţifică de cercetare care se bazează bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte respectiv examinare amănunţită a uneiprobleme. Analiza, ca metodă generală de cercetare, presupune descompunerea sau desfăşurarea unuiobiect sau fenomen în părţile sale componente, în elemente mai

o

scomponentă, imple.Cu ajutorul metodelor domeniului fiecare se stabilesc relaţiilespecifice de cauzalitate, factoriisecarecercetează le generează, se formulează concluziile şi se conturează cadrul activităţii viitoare.  viitoare.   Analiza economico-financiară stud studiază iază mecanismul de formare şi de modificare a fenomeneloreconomice prin descompunerea lor în elemente componente, factori şi cauze ale fenomenului studiat printr-o printr-o analiză structurală, trecând de la factorii cu acţiune indirectă la cei cu acţiune directă până la descoperirea cauzelor finale (primare). Analiza realizează trecerea de la aparenţă la esenţă, de la general la particular, de la complex la simplu în scopul de a explica o anumită stare de fapt, un anumit nivel sau o anumită evoluţie a unui fenomen  fenomen  Elementele reprezintă părţi componente ale fenomenului (rezultatului) analizat. Factorii reprezintă forţele motrice care provoacă pr ovoacă apariţia unui fenomen. reprezintă împrejurări care în anumite condiţii, explică apariţia unui fenomen Cauzele (rezultat).Cauza (rezultat).Cauz a reprezintă un factor care nu mai poate fi descompus, reprezentând esenţa finală a fenomenului.  fenomenului.  Schema desfăşurării procesului de analiză economico economico--financiară este prezentată în figura de mai jos:

Fig. nr. 1 Schema desfăşurării procesului de analiză

economico- financiară 

Ca atare fenomenul X poate fi abordat ca o rezultantă a acţiunii ansamblului de factori şi cauze sintetizate mai sus. sus.    

4

 

B. Termenul de „diagnostic” este de origine greacă şi înseamnă “apt de a discerne”.  Spre deosebire deosebire de procesul de analiză în general, procesul de analiză diagnostic  presupune, într-o într-o exprimare sintetică, reperarea simptomelor, disfuncţionalităţilor, stabilirea stării economicoeconomico-financiare a entităţii, prescrierea „terapiei‖ pentru redresarea uneiSesituaţii unspre moment dat.   de analiza unui fenomen prin descompunerea dat.  poateexistente constatalacă deosebire sa, diagnosticul presupune încadrarea aspectelor analizate în anumite tipare, prin raportarea la anumite referinţe, referinţe, cu  cu alte cuvinte formularea formularea unor judecăţi de valoare privind fenomenul analizat. Scopul final al diagnosticului este acela de a prescrie „terapii”   de redresare şi urmărirea modului în care sunt duse la îndeplinire.  În scopul formulării unui diagnostic este impetuos necesar a te raporta la anumite  În sprijinul apelării la comparaţii spaţiale ale diferiţilor indicatori economico economico-referinţe. În financiari se poate recurge la informaţiile furnizate de organisme guvernamentale, bănci, firme de consultanţă societăţi de rating, etc.  etc.  Termenulaasculta de „audit” are C. semnificaţia„ ‖.  ‖.  provine dinlimba latină de la cuvântul audit-auditare, care Despre audit se vorbeşte de pe vremea asirienilor, egiptenilor, din timpul domniei lui Carol cel Mare sau al lui Eduard I al Angliei. Activităţi de audi t s-au realizat în decursul timpului şi în România, dar purtau alte denumiri.  denumiri.   Utilizarea termenului de audit în accepţiunea folosită în prezent este însă relativ recentă şi se plasează în perioada crizei economice din 1929 din Statele Unite ale  Americii, când întreprinderile erau afectate de recesiune economică şi trebuiau să plătească sume importante pentru auditorii externi care efectuau certificarea conturilor tuturor întreprinderilor cotate la bursă.  bursă.  Marile întreprinderi americane foloseau deja serviciile oferite de Cabinete de Audit Extern,, organisme independente care aveau misiunea de a verifica conturile şi bilanţurile Extern contabile şi a certifica situaţiile financiare finale.  finale.   Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situaţiile financiare ale întreprinderii (social,de calitate ,de mediu, etc...); în acest caz, el desemnează diagnosticul de organizare si de gestiune si în mod deosebit controlul procedurilor si maniera în care organismul (întreprinderea) actionează actioneaz ă în raport cu atribuţiile si obiectivele acesteia.  acesteia.  Clasificarea auditurilor se face în funcţie de obiectivele urmărite si în funcţie de specialiştii care le realizează,astfel:  Obiective urmărite  Verificarea   şi  situaţiilor financiare  Diagnostic sectorial 

certificarea  

Diagnostic asupra conturilor şi  diagnostic sectorial 

Specialişti utilizaţi  Profesionişti contabili independenti alesi  sau numiţi ,de regulă de actionari   Experti independenţi numiţi de conducerea   entităţii 

Compartimente specializate independente  de alte servicii ale intreprinderii(de regula  

Denumirea auditului

-audit statutar   -audit fiscal  -audit social  -audit juridic  -audit al calitatii, et  -audit intern 

intreprinderi mari, grupuri,holdinguri,etc…)  Sursa: Curs de audit. Financiar CECCAR   

Deşi acest termen a fost generalizat ulterior şi în alte domenii, utilizarea corectă a sa  

5

 

 

presupune în mod necesar raportarea la anumite referinţe impuse de norme, legi, reglementări ca de exemplu: audit fiscal, audit social, audit juridic, , auditul calităţii. calităţii.  

4. Termenul de „control” provine din limba franceză de la cuvântul  „controlẻ” care  înseamnăconform DEX, DEX, „supravegheerea, analiza analiza şi verificarea permanentă sau sau periodică a unei activităţi sau aunei situaţii pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de stăpânire a eventualelor riscuri şi de îmbunătăţire.” 2   Dat fiind sistemul de referinţe necesar pentru a finaliza concluziile diagnosticului, a apărut de asemenea o confuzie între termenul de diagnostic şi termenul de audit.  În figura de mai jos realizăm o poziţionare a analizei analizei în raport cu conceptele: diagnostic/audit control

CONTROL  Supravegherea,  analiza şi  verificarea   Abateri  permanentă  Reacţii  sau periodică a  unei activităţi  Reglare 

AUDIT 

ANALIZĂ 

Control de 

Descompunere   cu un   Abateri   sistem  Comparaţii  Identificarea   referinţă  Interacţiuni  responsabilităţilor   Oportunităţi  Vulnerabilităţi  Forţe  Slăbiciuni  DIAGNOSTIC  

Măsuri de remediere  a dezechilibrelor Identificarea  avantajelor concurenţiale

Fig. nr 2 Poziţionarea analizei prin raportarea la conceptele:audit, diagnostic, control Sursa: adaptare după M. Niculescu, 2003: 30 

2

 Dicţionar

 

explicativ al limbii române, Ed a II-a, II -a, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti Bucureşti 1998,  6

 

ANALIZĂ  Descompunere Comparaţii    Interacţiuni  Oportunităţi  Vulnerabilităţi  Forţe  Slăbiciuni 

DIAGNOSTIC  Măsuri de remediere a dezechilibrelor   Identificarea avantajelor concurenţiale 

 

7

 

1.3. Tipologia diagnosticului şi obiective specifice   Analiza diagnostic a entităţii poate fi clasificată in mai multe categorii categorii sau tipuri, in functie de anumite criterii astfel:

I.După sfera de cuprindere a cercetării, diagnosticul poate fi : a)Diagnostic a) Diagnostic general  –  – in  in care obiectivul investigatiei il reprezinta organizatia in ansamblul ei. Deregula, acest tip de(dar diagnostic, solicita echipa complexa, cheltuieli ridicate si un timp mai indelungatde analiza nu mai mare de oo luna).Oportunitatea acestui tip de diagnostic apare atunci cand organizatia se confrunta cu modificari majore ale structurii concurentilor pe piata, cu situatii de exceptie (fuziuni, sciziuni), etc. b)Diagnostic b) Diagnostic partial – partial  – presupune  presupune investigarea unei activitati sau a unei functiuni, fie ca urmare adisfunctionalitatilor repetate cu care se confrunta, fie datorita necesitatii de a valorifica valorif ica anumite oportunitati. c) c)Diagnosticul Diagnosticul specializat  –  –   are ca obiect al investigarii un aspect al activitatii de ansamblu aorganizatiei ( calitatea, productivitatea, costurile, climatul de munca, etc ). Necesitatea acestui tip de diagnostic deriva fie din neajunsurile semnalate, in interiorul sau in afara organizatiei, fie din interesul de a transforma aspectul respectiv intr-un atribut al competitivitatii.

II. Din punct de vedere al obiectivelor urmărite, se remarca urmatoarele tipuri: a)Diagnostic a) Diagnostic de sanatate sau de rezultate  –  – are  are ca obiectiv identificarea puterii globale interne a firmei,avind in vedere rezultatele obtinute in anii anteriori. b)Diagnostic b) Diagnostic de vitalitate sau de perspectiva –  urmareste evaluarea capacitatii firmei de a face perspectiva  – urmareste fata uneisituatii viitoare, total deosebite, generata de patrunderea pe noi piete, fuziuni, modificari majore ale mediului ambiant (economice, tehnologice, etc). c) c)Diagnosticul Diagnosticul de climat sau de ambianta  –  – se  se apreciaza climatul de munca, starea relatiilor inter-umane din cadrul organizatiei, relatiile cu clientii si alte organizatii din mediu, imaginea firmei pe piata.

III . Dupa structura echipei echipei de d diag iagnos nos tica ticare re, tipurile cele mai frecvente sunt: a)Diagnosticul a) Diagnosticul intern  –  –   realizat de o echipa alcatuita in intregime din specialistii organizatiei. Desi are oserie de avantaje (cunoasterea aprofundata a problemelor, costuri reduse, timp scurt de elaborare ), acest diagnostic este, de regula, mai putin obiectiv. b)Diagnosticul b) Diagnosticul extern  –  –   numit si diagnostic propriu-zis, este realizat de consultanti externi organizatiei.Costurile mai ridicate in comparatieradiografiei cu diagnosticul si perioada mare de desfasurare sunt compensate de obiectivitatea si deintern valoarea solutiilormai care poarta girul competentei si experientei. c) c)Diagnosticul  –   este sustinut de o echipa alcatuita din specialisti interni si externi Diagnosticul mixt  – organizatiei.Acest tip de diagnostic incearca sa elimine dezavantajele tipurilor precedente, maximizand avantajele.

I V. V. Tot după natura diagnosticului, reţinem atenţiei o altăclasificarea acestuia înurmătoarele

categorii: a)Diagnosticul a) Diagnosticul mediului concurenţial are în vederestabilirea punctelor forte şi a punctelor slabe aleentităţii în raport cu competitorii săi în vederea asigurării unui suport strategic obiectiv; orice diagnostic economico-financiar economico-financiar trebuie să includă o poziţionare concurenţială a entităţii pe piaţă. b)Diagnosticul b) Diagnosticul economic are înşivederestabilirea punctelor forte entităţii şi a punctelor slabe ceea de ce priveştemodul de asigurare eficienţa utilizării resurselor precum şi în modul combinare şi substituţie a acestora în cadrul costurilor de producţie.  

8

 

c) Diagnosticul financiar  trebuie să pună în evidenţă punctele forte f orte şi punctele slabe sesizate în starea sta rea de sănătate financiară a entităţii reflectată prin performanţele şi riscurile la care este expusă aceasta.  aceasta.  :  V. După tipul diagnosticului, reţinem clasificarea acestuia în :  a) diagnostic juridic; b) c) d) e)

diagnostic comercial; diagnostic tehnic; diagnostic de management si resurse umane; diagnostic financiar-contabil

 Analiza diagnostic poate fi delimitata in functie de derularea in timp si conexiunile cu alte analize diagnostic, în diagnosticare directa si ―in cascada‖. cascada‖.    Analiza diagnostic este efectuata independent, fara o relatie nemijlocita cu precedentele sau urmatoarele diagnosticari si se deruleaza intr-o intr -o singura etapa.  Analiza diagnostic ―in cascada‖ este alcatuita, de fapt, din mai multe diagnostice partiale ce deriva unul din altul in functie de conexiunile cauzale identificate.  Acest tip de diagnostic tinde sa fie utilizat din ce in ce mai frecvent in firmele contemporane, datorita cresterii complexitatii activitatii lor si a intensificarii dependentei eficientei de luarea in considerare a relatiilor cauza-efect.

1.4 Componentele diagnosticului entităţii  1.4.1. Diagnosticul juridic  -obiective, surse, elemente de investigat, sinteză - 

Obiective  - evidenţierea relaţiilor juridice ce apar între entitate şi agenţii ce acţionează în legătură cu firma(raporturile cu cu proprietarii, terţii şi propriii salariaţi etc.)  etc.)   - aprecierea riscurilor  aferente situaţiei juridice a entităţii Sursele informaţionale:acte/contracte/registre aferente dreptului societar/comercial/muncii/fiscal/mediului Elemente de investigat 

Dr eptt s ocieta ocietar  r : ► Drep •  constituirea: contract de societate, statut •  funcţionarea: registrele AGA, registrul acţionarilor, registrul acţiunilor, registrul Cons.Administraţie •  asocierea: contracte de asociere în participaţie  participaţie  ►Drept comercial:  •   Acte şi contracte privind privind   situaţia imobiliară (acte de proprietate, închiriere, concesiune, leasing) •   Acte şi contracte privind modul de exploatare (licenţe, contracte de franciză) •   Acte şi contracte privind alte imobilizări  (titluri de participare, mărci, brevete etc)  

9

 

•  •  •  • 

Contractele cu partener  partenerii i de afa afacc eri   Contractele de credit  Contracte de asigurări  Litigii cu caracter comercial

► Dreptul muncii •  contractele de muncă colective şi individuale •  actele privind protecţia muncii •  evidenţele privind personalul (evidenţa operativă, state de plată) •  litigii cu salariaţii •  datele ultimului control al organismelor de asigurare şi protecţie socială •  acţiunile sindicatului ► Drept fiscal •  analiza regimului fiscal al entităţii; particularităţi •  respectarea reglementărilor fiscale •  informaţii privind ultimul control fiscal •  litigiile fiscale ► Dreptul mediului •  existenţa autorizaţiilor de mediu ••   respectarea legislaţiei de mediu litigii pe probleme de mediu cu alte întreprinderi sau cu autoritatea statală

1.4.2. Diagnosticul pieţei şi concurenţei (comercial) 

-obiective, surse, elemente de investigat, sinteză -  Obiective   A  A.. Caracterizarea produselor şi serviciilor firmei B . Caracterizarea contextului concurenţial (inclusiv a relaţiilor cu furnizorii şi clienţii precum şi a tutu ror ror as aspecte pectelor lor ccee pot a avea vea relevanţă asupra compartimentelor de aprovizionare şi desfacere ale firmei ) Sursele informaţionale: - Programe de aprovizionare/producţie aprovizionare/producţie/desfacere /desfacere - Evidenţa contabilă sintetică şi analitică a clienţilor şi furnizorilor - Studii de piaţă - Standarde de calitate Elemente de investigat  A. Produsele şi serviciile

- Structura de producţie : corespunde cu cererea, omogenizare a producţiei –  –  - Tipurile de activităţi în cadrul cărora se obţin produsele sau serviciile - Tipurile, volumul volumul şi ponderea diferitelor produse, grupe de produse şi servicii oferite în totalul producţiei (ofertei) - Produsele şi serviciile societăţii: competitivate, calitate superioară, gamă diversificată, garanţii de calitate, calitate, complementaritate, accesibilitate, accesib ilitate, sezonalitate, grad de  

10

 

 învechire, grad de înnoire, perisabilitate, preţuri preţuri - Promovarea produselor B. Contextul concurenţial Potentiali  Noi concurenti 

Puterea de  Negociere a  furnizorilor 

Sectorul  de 

Puterea de  Negociere a 

activitate 

clientilor  

Produse de substitutie 

Schema de analiza a mediului concurenţial elaborata de catre M. Porter   B.1.Diagnosticul rivalităţii concurenţiale  Rivalitatea între firme (la nivelul sectorului) se poate manifesta în principal la l a nivelul preţului, publicităţii, calităţii, lansării de produse noi, ameliorării serviciilor acordate clienţilor şi în final sub forma cotei de piaţă deţinute de societate pe piaţa sa.  sa.   Cota de piaţă (poziţia pe piaţă)  piaţă)  Poziţia firmei pe piaţă se poate calcula ca un raport procentual între cifra de afaceri netă a acesteia (CAN) şi cifra de afaceri netă a liderului (CANL) pieţei, adică: adică:   CAN PF  = ----------- x 100 CAN   L 

Dacă indicatorul tinde spre 100 înseamnă că poziţia firmei pe piaţă se întăreşte din punctul de vedere al competiţiei.  competiţiei.  Intensitatea rivalităţii între firme rezultă din interacţiunea următorilor factori structurali: •  Gradul de concentrare al concurenţei •  Ritmul de creştere al sectorului •  Gradul de diferenţiere al produselor pe piaţă •  Dimensiunea costurilor de stocare şi a costurilor fixe •  Modificările de capacitate •  Diversitatea concurenţilor •  Barierele de ieşir e  

11

 

B.2. Diagnosticul ameninţării noilor concurenţi potenţiali în sector   Mărimea pericolului reprezentat de nounou-intraţii pe o piaţă este direct proporţională cu importanţa, natura barierelor de intrare şi cu reacţia concurenţilor deja instalaţi, la apariţia şi manifestarea unor potenţiali competitori.  competitori.  Tipologia barierelor la intrarea pe o piaţă este vastă, drept pentru care discutarea lor se rezumă la prezentarea următoarelor:  următoarelor:    costurile de transfer sunt cele ocazionate de schimbarea furnizorului la unul sau mai multe produse,  în situaţia în care noul venit este un furnizor furnizor la rândul său;   producţia de masă, care secaracterizează prin tendinţa de scădere a costului unitar al unui produsfabricat, odată cu creşterea volumului producţiei într -o anumită perioadă de timp.   fidelitatea clientului, manifestă pentru produsele unei firme care şi-a şi-a creat deja în sector o imaginede marcă.   volumul capitalului necesar a fi angajat la intrarea în sector   accesul la reţelele de distribuţie consacrate în sector va fi limitat limitat pentru noii veniţi, constituindastfel o barieră la intrarea pe piaţă, căci aspirantul va trebui să propună remize, cote-părţi cotepărţi la publicitatea comună, reduceri şi alte avantaje comerciale pentru a fi acceptat de un circuit de distribuţie.   efectul de experienţă

B .3. Diag Diagnosticul nosticul ggra radul dului ui de ameninţareprodus ameninţareproduselor elor de substituţie  Cele două categorii de produse de substituţie care prezintă pericole pentru produsele firmei şi care trebuie luate în consideraţie sunt:  sunt:   cele care tind să-şi amelioreze rapor tul tul calitate-preţ  faţă de cel al produselor din sectorul analizat;  cele care sunt fabricate în sectoare ce asigură rate medii de profit ridicate; 

B.4.Analiza-diagnostic a puterii de negociere a clienţilor   Va evidenţia în principal următoarele aspecte: aspecte:    numărul clienţilor;   repartiţia clienţilor;   fragilitatea relaţiilor cu clienţii;   ponderea clienţilor interni faţă de cei externi şi dinamica acesteia pe o perioadă de 3 -5 ani; fidelitatea şi soliditatea financiară a principalilor clienţi  organizarea distribuţiei 

Organizarea distribuţiei   Analiza-diagnostic  Analizadiagnostic are ca scop, în acest caz, identificarea reţelelor de distribuţie, eficienţa serviciilor de vânzare şi performanţele serviciilor după vânzare. vânzare. Aceste  Aceste date se reîntregesc cu cu o serie de informaţii referitoare informaţii referitoare la:  acţiuni promoţionale;  promoţionale;   acordarea de servicii postvânzare acordarea de discounturi clientelei fidele;  

12

 

forma juridică a distribuitorului (exclusiv concesionar);  obiective pentru reţeaua de distribuire;  obligaţiile reţelei de distribuire şi modul de respectare a acestora (constituirea de stocuri, angajări de vânzători etc.);  obligaţiile societăţii faţă de reţeaua de distribuire;  situaţia conflictuală şi natura litigiilor cu distribuitorii.

B .5. Diag Diagnos nos ticul put puterii erii de nneg egociere ociere a furnizori furnizorilo lor  r   Va evidenţia în principal următoarele aspecte: aspecte:    numărul furnizorilor  structura furnizorilor;  criteriile care au stat la baza selectării furnizorilor (distanţă, relaţii tradiţionale, preţ, calitate, facilităţi de plată, facilităţi de transport,garanţii t ransport,garanţii acordate)  raportul de dependenţă faţă de anumiţi furnizori  calitatea serviciilor în termenele de garanţie etc.  

1.4.3. Diagnosticul de management, organizare şi resurse umane   -obiective, surse, elemente de investigat, sinteză -   

Obiective generale 

 A. Evidenţierea aspectelor esenţiale privind conducerea societăţii societăţii comerciale; comerciale;   B.Evidenţierea aspectelor esenţiale privind organizarea societăţii comerciale;  comerciale;  C. Asigurarea şi eficienţa folosirii resurselor umane.  umane.  Factorul uman r e eprezintă prezintă forţa motrice, factorul cheie care pune în mişcare şi mobilizează toate celelalte resurse de la nivelul entităţii.De modul de gestionare a factorului muncă depind astfel  în mare măsură performanţele generale realizate realizate de orice entitate.  entitate.  Sursele informaţionale:

•  Structura organizatorică •  •  •  • 

Balanţa plan a utilizării lucru (exprimat ore -om); ore-om); Rapoartedestatistice privind timpului utilizareadetimpului de lucru aînsalariaţilor; Fişa postului; Statele de salarii; Informaţiile din situaţiile financiare Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii‖, informaţii privind: - îndemnizaţiile acordate membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere; - contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii membri ai organelor de administraţie, conducere şi supraveghere, indicânduindicându -se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie. - valoarea avansurilor şi a creditelor acordate membrilor organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere în timpul exerciţiului: rata dobânzii; principalele clauze ale creditului; rambursată până la acea dată; obligaţii viitoare de genul garanţiilor asumate de entitatesuma în numele acestora; - salariaţi: număr mediu, cu defalcarea pe fiecare categorie; salarii plătite sau de plătit,  

13

 

aferenteexerciţiului; cheltuieli cu asigurările sociale; alte cheltuieli cu contribuţiile pentru  pensii. Elemente de investigat

A. Managementul societăţii  

  nivelul şi utilizarea potenţialului managerial caracterizat prin: o  structură managerială; o  calitatea echipei manageriale; o  structură organizatorică; o  sistemul informaţional; o  rezultatele financiare înregistrate de societatea comercială;  comercială; 

 

organigrama de conducere a societăţii comerciale formată din:  din:  

-  adunarea generală  generală a acţionarilor; -  consiliul de administraţie (condus de un manager sau de directorul general); -  conducerea executivă; -  comisia de cenzori sau auditorii financiari. f inanciari.



        

ale membrilor manageriale; atribuţii şi competenţe cine stabileşte remunerarea lor? suntechipei cointeresaţi? au depus garanţiile legale? caracterizare: vârstă, formare, experienţă, specializare şi domenii de decizie decizie   stilul de conducere: colegial sau autoritar, centralizat sau descentralizat, relaţiile lor : dependenţă faţă de un grup sau de acţionarii majoritari, de bănci, de mediul economico-social   stabilitatea într-un anumit post; ce efecte ar avea schimbarea conducerii asupra activităţii  B. Organizarea societăţii  

Structura organizatorică   structura organizatorică este adaptată la specificul activităţii  activităţii     structura organizatorică este flexibilă   existenţa unui regulament de organizare internă (ROI)   există delimitarea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilităţilor pe nivele organizatorice   cadrele de execuţie îşi cunosc activităţile, rolul, atribuţiile conform ROI? existenţa posibilităţilor de îmbunătăţire a structurii organizatorice actuale  actuale  









 

Sistemul informaţional   dotare cu echipamente personal competent   insuficient extins în secţiile de producţie pr oducţie





C. Asigurarea şi eficienţa folosirii resurselor umane

 

14

 

1.4.4. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare   -obiective, surse, elemente de investigat, sinteza-  Obiective  Privind resursele tehnice 

•  amplasamentul societăţii comerciale şi al eventualelor sucursale sucu rsale sau filiale; ••   utilizarea suprafeţelor productive; clădirile, caracteristicile clădirilor, posibilităţile de extindere a clădirilor, evaluarea tehnică a acestora; •  căile (mijloacele) de acces; •  echipamentele de producţie şi de transport; •  valoare şi structura imobilizărilor corporale. •  •  •  • 

Privind stocurile de materii şi materiale  Sistemul de aprovizionare şi corelarea acestuia cu tipul de producţie Volumul şi structura stocurilor de materii prime şi materiale Tipul de gestiune a stocurilor de mat materii erii prime şi materiale Gradul de utilizare a materiilor prime şi materialelor Privind procesul productiv 

•  •  •  •  •  •  •  •  • 

Organizarea fluxului de producţie; Grad de automatizare a procesului productiv; Poluare tehnologică : Programarea producţiei: Controlul pr oducţiei: oducţiei: Metode de organizare a producţiei şi a muncii : Eficacitatea organizării producţiei Structura producţiei fizice Calitatea produselor

Surse informaţionale Privind resursele tehnice

 –   –  programul tehnic al firmei;  –   –  balanţa timpului de lucru al utilajelor exprimate în ore-utilaje;  –   –  dările de seamă statistice;  statistice;   –   –  Fişe de cont sintetice şi analitice a imobilizări corporale;  corporale;   –   –  Balanţă de verificare analitică  analitică 

 –   –  informaţiile din situaţiile financiare f inanciare  în  în speţă informaţiile informaţiile cuprinse  cuprinse în Nota 1 „Active 

imobilizate‖. imobilizate ‖.  

Privind stocurile de materii şi materiale   –   –  Fişă de magazie a stocurilor;  stocurilor;   –   –  Centralizatorul notelor de recepţie;  recepţie;   –   –  Centralizatorul fişelor de consum;  consum;   –   –  Listele de inventariere  –   –  Fişe de cont sintetice şi analitice şi  analitice a stocurilor  –   –  Fişe de cont  cont   –   –   informaţiile Balanţă de verificare analitică   financiare   –   – din noteleanalitică  la situaţiile financiare   

15

 

Privind procesul productiv 

 –   –  Programe de producţie;  producţie;   –   –  Rapoarte de producţie;  producţie;   –   –  Bonuri de predare-transfer-restituire;  –   –  Proces verbal d de e co constatare nstatare rebuturi. 1.4.5. Diagnosticul financiar-contabil al entităţii 

- obiec obiecttiv ive, e, surs s urs e, ele eleme mente nte de inves inv estig tig at, sinteza s inteza--  Obiective 

- Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii financiare f inanciare - Diagnosticul gradului de îndatorare - Diagnosticul gestiunii resurselor controlate de entitate - Diagnosticul stării de profitabilitate - Diagnosticul stării de rentabilitate - Diagnosticul performanţelor bursiere -Diagnosticul fluxurilor de numerar - Diagnosticul riscurilor

 

Surse informaţionale - Situaţiile financiare ale întreprinderii î ntreprinderii 

Conţinutul situaţiilor financiare cf. O.M.F.P. Nr. 3055/2009:  3055/2009:   Întreprinderile mari sunt obligate la a întocmi:   Bilanţ   Cont de profit şi pierdere   Situaţia modificărilor capitalului capitalului propriu   Situaţia fluxurilor de trezorerie   Note explicative la situaţiile financiare f inanciare anuale.  Întreprinderile mici şi mijlocii  întocmesc întocmesc situaţii financiare anuale anuale simplificate care cuprind:  cuprind:    Bilanţul prescurtat   Contul de profit şi pierdere   Note explicative la situaţiile financiare f inanciare anuale simplificate. Opţional se pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie. ■ Alte surse informaţionale !!!  Pentru completarea diagnosticelor parţiale ce compun diagnosticul global al unei entităţi, informaţii suplimentare se mai pot culege din următoarele surse: 3  a) Datele desp despre re incid incidentele entele d de e plata se pot afla de la ban banci ci 

Banca Nationala detine o baza de date cu informatii despre toate companiile care au generat 3

 Guta

 

Marius, Cum verifici dacă o firmă e la un pas de faliment, Revista Capital,, 30 Noiembrie 2009   16

 

incidente de plata: au emis cecuri si bilete la ordin fara acoperire. Pentru a afla informatii despre o firma, este necesar să se apeleze la serviciile bancare. BNR  BNR   poate verifica orice companie din Romania, indiferent la ce banca are deschis contul Taxa pentru interogarea bazei de date a Centralei Incidentelor de Plata este de trei lei pentru fiecare companie verificata. Consultarea bazei de date a CIP poate fi facuta doar prin intermediul unei banci, accesul direct la aceste informatii fiind interzis atat personalelor fizice cat si companiilor. Prin consultarea CIP se pot afla atat incidentele de plata in care a fost implicat partenerul de afaceri, cat si daca seria si numarul cecului pe care acesta l-a emis fac parte dintr-un set de instrumente de plata avizate de BNR sau daca nu cumva respectivul cec a fost declarat anterior la CIP ca pierdut, furat, distrus sau retras din circulatie. b) Date financiare disponibile gratuit 

O alta solutie pentru o verificare succinta a partenerului de afaceri o reprezinta consultarea bazelor de date publice. Pe site-ul ministerului de Finante pot fi consultate datele financiare ale tuturor companiilor din Romania, atat cele din bilant, cat si cele din contul de profit si pierdere. Informatii despre datoriile pe care le are o firma puteti gasi pe arhiva garantiilor mobiliare, unde sunt postate gajurile, garantiile pe conturi curente sau alte garantii cerute la diferite credite. De pe www.buletinulinsolventei.ro  se poate afla afla daca impotriva unei companii au fost deschise procedurile de insolventa, precum si stadiul acestora la diferite instante. Iar de pe site-ul Fiscului, Fiscului, se poate afla afla daca o firma are datorii la bugetul de stat, la cel al asigurarilor sociale sau nu a platit contributiile la somaj. c) Site-uri specializate care ofera informatii din mai multe surse 

In Romania au aparut site-uri specializate unde se pot gasi informatii financiare despre companii, agregate din mai multe surse: de exemplu bonitate.ro sau vrajitorul.eu. Informatiile sunt obtinute, in general, din bazele de date ale Monitorului Oficial, din Arhiva de Garantii Mobiliare, de la Registrul Comertului sau Buletinul Insolventei. "Putem oferi atat informatii punctuale, pentru o singura firma, cat si pentru mai multe firme, in baza unui abonament anual. Accesul se face online fiecarui serviciu fiindu-i alocat un anumit numar de credite, valaorea unui credit fiind de 1,1 lei, plus TVA. Vreau sa precizez ca noi nu oferim un raport de bonitate pentru companiile in cauza, ci doar cautam in bazele de date ale diferitelor institutii", a declarat pentru capital.ro Cristina Nitu, Project Manager "Vrajitorul.eu" Coface si Eximbank ofera rapoarte cu explicatii despre starea unei firme. Insa si costurile sunt

maimari. Obtinerea datelor pentru o singura companie ca costa minimum 40 de euro la Eximbank in cazul firmelor romanesti, respectiv 45 de euro pentru cele straine, raportul fiind gata in 10 zile lucratoare, in primul caz si in 15-20 de zile lucratoare, in cel de-al doilea. Pentru 70 de euro perioada de redactare a raportului se reduce la doua zile.  Abonamentele cele mai ieftine, care includ 25 de rapoarte, costa 1500 de euro, pentru 40 de  

17

 

companii pretul creste la 1950 de euro iar pentru 2.300 de euro anual obtinesi 60 de rapoarte. Pentru toate cele trei tipuri de abonament se ofera, gratuit, un raport privind riscul de tara acoperind un numar de 51 de state. Trebuie sa precizăm că este obligatoriu sa existe un cont deschis la Eximbank pentru a putea obtine aceste rapoarte. Raportul cuprinde: - despre datele companii de prezentare ale firmei (d (denumire, enumire, adresa, telefon etc), istoric, - date financiare, date de bilant, - standing financiar calculat pe baza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate si rentabilitate, - informatii despre asociati, - credite in derulare si credite restante - recomandari privind nivelul maxim al creditului comercial. Coface Romania ofera rapoarte mai complexe despre companii, care contin inclusiv un "credit rating" prin care se evalueaza riscul de insolvabilitate al firmei investigate folosind o grila de la 0 (procedura de insolvabilitate in curs) la 10 (risc inexistent). Ratingul companiei ia in calcul atat indicatorii financiari ai companiei cat si asa- numitii factori calitativi, cum ar fi dezvoltarea companiei, regimul platilor, evolutia numaruluii de angajati etc. Este avut in vedere, de asemenea, modul in care compania si-a onorat obligatiile de plata. Coface ofera, de asemenea, rapoarte de monitorizare negativa astfel incat se pot observa eventualele derapaje ale partenerului de afaceri in interiorul perioadei contractuale. Furnizarea unui raport de evaluare Coface se face doar in baza unui contract anual cu doua variante: 10 companii, respectiv 30 de companii. In primul caz, pretul este de 2.100 lei, iar in cel de al doilea de 5.550 lei. Raportul este furnizat in regim Flash (opt ore lucratoare), Express (24 ore lucratoare) si Normal (6 zile lucratoare).

 

18

 

CAPITOLUL 2 Metodologia diagnosticului financiar 2.1. Metodologia diagnosticului financiar versus metodologia analizei financiare

Metodologia reprezintă o metodă de cunoaştere cu maximum de generalitate care

constă întotalitatea metodelor de cercetare folosite de o ştiinţă. ştiinţă.   Metodologia analizei economico-financiare cuprinde două grupe de metode:  metode:  - metode ale a analizei nalizei calitative; - metode ale a analizei nalizei cantitative. Metodologia analizei calitative are ca scop determinarea structurii unui fenomen, a cauzelor deintercondiţionare şi a relaţiilor de cauzalitate dintre factori şi fenomene. fe nomene. Metodologia analizei cantitative are rolul de a comensura acţiunea diverşilor factori, de a pune înevidenţă rezervele interne din economia entităţii, pentru fundamentarea f undamentarea deciziilor diferitelor categorii de utilizatori. Metodologia diagnosticului economico-financiar în special, cuprinde un ansamblu ansamblu de metode,tehnici şi procedee cu ajutorul cărora se stabilesc punctele tari  şi punctele şi punctele slabe ale slabe ale gestiunii financiare în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare într un mediu concurenţial. Interacţionarea metodologiei diagnosticului economico economico-financiar -financiar cu metodologia analizei economico-financiare economico-financiare se face potrivit relaţiei de incluziune reflectate mai  jos:

Metodologia  ANALIZEI   economico- financiare 

Metodologia  DIAGNOSTICULUI  economico-financiar  

Fig nr.3:  Metodologia analizei ec-fin versus metodologia diagnosticului ec-fin  

 

19

 

2.2. Metode specifice diagnosticului financiar  

Metodologia diagnosticului economico-financiar preia o parte din din metodele şi procedeele specifice analizei economico financiare însă ea deţine în mod suplimentar metode şi procedee de lucru proprii. Printre aceste metode specifice analizeianalizei - diagnostic amintim:  1. 2. 3. 4. 5.

Metoda SWOT (strenght, weakness, opportunities, and threats); Metoda grilelor de evaluare;

Metoda bazată pe benchmarking; Metoda profilelor; Metode combinate.

2.2.1. Metoda S.W.O.T. 

Metoda S.W.O.T. este cea mai utilizată metodă de diagnosticare a unei organizaţii la nivel mondial, motiv pentru care î i vom acorda o atenţie specială.  Denumirea S.W.O.T. reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts”  (Forte, Puncte forte),si „Threats” „Weaknesses‖ (Slăbiciuni, Puncte (Oportunitati, Sanse)   (Amenintări).Primele doua slabe), privesc „Opportunities” firma si reflecta  situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.   Analiza-diagnostic  Analizadiagnostic de tip SWOT prezintă deci două dimensiuni:     Analiza factorilor interni (a potenţialului intern) adi adicăa căa punctelor forte (strenghts (strenghts)şi )şi a punctelorslabe (weaknesses (weaknesses); );    Analiza factorilor externi (ai mediului ambiant) ambiant) adică a oportunităţilor opportunities opportunities)) şi a ameninţărilor (threats) (threats)  cu care se confruntă entitatea. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau competente distinctive pe care aceasta le poseda la unnivel unnivel superior in comparaţie cu alte firme, îndeosebi concurente, ceea ce ii asigura un anumit avantaj in fata lor. Altfel prezentat, punctele forte, reprezintă activităţi pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le poseda si care depăşesc pe cele ale altor firme.  firme.  Pentru identificarea punctelor forte, pe lângă analiza situaţiilor financiare ale firmei se mai pot utiliza următoarele întrebări: • Ce  Ce avantaje deţine firma analizată? • Ce merge bine în firma analizată? • La ce resurse importante i mportante are acces firma analizat? • Ce puncte forte văd ceilalţi la firma analizată? 

labe beale P unctele s la

firmei sunt caracteristici ale acesteia care ii determina un nivel deperformante de performante inferior celor ale firmelor f irmelor concurente. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă.  posedă.  mai periculoase slăbiciunidesunt cele care se acţionează referă la combinaţia de elemente cheieCele de succes specifice sectorului activitate în care întreprinderea. Ele sunt prezentate sub denumirea de vulnerabilităţi cheie. cheie.  

20

 

Identificarea celor mai importante puncte slabe ale al e firmei analizate şi în special a vulnerabilităţilor cheie cu care se confruntă, a cauzelor care lele -au generat şi a acţiunilor ce urmează a fi întreprinse pentru atenuarea sau eliminarea lor reprezintă una dintre cernitele de bază ale evaluării potenţialului firmei. Neglijarea acestora poate afecta grav evoluţia în viitor a firmei şi situaţia sa economicoeconomico-financiară. financiară.   Pentru identificarea punctelor slabe ale unei firme se pot utiliza şi întrebările:  întrebările:   Ce merge foarte prost în firma analizată? Ce elemente poate poate să le îmbunătăţească firma analizată?  Oportunităţile(ocaziile) mediului  reprezintă factori de mediu externi pozitivi pentru firma, altfel spus şanse oferite de mediu, firmei, pentru a-si a -si stabili o noua strategie sau a-si reconsidera strategia existenta existenta in scopul exploatării profitabile a oportunităţilor apărute.  Oportunităţile pot veni din schimbări în tehnologie şi pieţe, la nivel micro şi macroeconomic; schimbări în politicile guvernamentale ce afectează domeniul de activitate al firmei analizate; analizate; schimbări ale modelelor sociale, profilurilor populaţiei, ale felului de viaţă etc., evenimente locale.  Ocaziile pot apărea în diferite domenii economice, sociale, politice, tehnologice, etc. ale mediului larg şi ale celui de competiţie. Un loc important în sfera ocaziilor mediului concurenţial  îl deţin oportunităţile de piaţă care, atunci când firma urmăreşte valorificarea lor, se concretizează în adoptarea unor strategii de extindere a pieţelor existente sau de pătrundere pe noi pieţe caracterizate prin prin numite nevoi primare, similare sau diferite în raport cu cele curente.  Oportunităţi există pentru fiecare firmă şi trebuie identificate pentru a se stabili la timp strategia necesara fructificării lor sau pot fi create, îndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale activităţilor de cercetarecercetare -dezvoltare, adică a unor inovări de anvergura care pot genera chiar noi industrii sau domenii adiţionale pentru producţia si comercializarea de bunuri si servicii.  Pentru identificarea oportunităţilor se pot pune  pune următoarele întrebări:  • Care sunt tendinţele interesante pe care le identificaţi? • Unde există oportunităţi ce pot avantaja firma analizată?   Ameninţările Ameninţările mediului sunt factori de mediu externi negativi pentru firmă, cu alte

cuvintesituaţii sau evenimente care pot afecta nefavorabil, în măsura semnificativă, capacitatea firmei de a-si realiza integral obiectivele stabilite, determinând reducerea performantelor ei economico-financiare. O ameninţare include o situaţie nefavorabilă, tendinţă sau schimbare iminenta în mediul unei organizaţii care prejudiciază sau poate prejudicia ori ameninţa abilitatea organizaţiei de a concura. Poate fi o bariera, o constrângere care poate provoca probleme, pagube, prejudicii, organizaţiei.  Ca şi in cazul oportunităţilor,  oportunităţilor,   ameninţări de diverse naturi şi cauze pândesc permanent firma, anticiparea sau sesizarea lor la timp permiţând firmei sa -si reconsidere planurile strategice astfel încât sa le evite sau sa le minimalizeze impactul. Mai mult, atunci când o ameninţare iminentă este sesizată la timp, prin masuri adecvate ea poate fi transformata in oportunitate. Pentru identificarea ameninţărilor se poate recurge la următoarele  întrebări: Care sunt tipurile de obstacole ce care se confruntă firma analizată ?  Cum acţionează acţionează principalii săi competitori ?   Care sunt specificaţiile produselor sau serviciilor firmei analizate pe cale să  

21

 

se schimbe ? Schimbările tehnologice îi afectează poziţia ?    Are probleme cu datoriile sau cu fluxul de numerar ?  Vreunul dintre dintre punctele slabe ar putea să să-i-i afecteze în mod serios afacerea ?  Deşi originile analizei SWOT sunt destul de neclare, Ken Andrews este privit, general, ca fiind pionierul analizei SWOT.   În 1971 el a fost unul dintre primii teoreticieni de strategii care a articulat formal conceptul de concordanţă strategică între resursele şi potenţialul unei firme şi mediul extern. El a argumentat că aceasta metodologie este o abordare sănătoasă pentru a determina o strategie-nişă, strategienişă, modul cel mai bun pentru o firma de a-şi a-şi folosi punctele sale forte pentru a exploata oportunităţile, dar şi cea mai eficientă pentru aa -şi apăra de diverse ameninţări externe propriile puncte slabe, dar şi forte.  Etapele de aplicare a analizei SWOT constau în următoarele:       

Evaluarea potenţialului entităţii (analiza punctelor forte, punctelor slabe) Evaluarea mediului concurenţial (oportunităţilor şi a riscurilor) Formularea alternativelor strategice (situaţii de acţiune)

 A.Evaluarea potenţialului entităţii (analiza punctelor punctelor forte, punctelor slabe)    Aplicarea analizei SWOT  este facilitată daca sunt se foloseşte o listă de probleme trebuie urmărite în cadrul analizei şi aleeste căror răspunsuri relevante pentru evaluareacare situaţiei de fapt a mediului si a firmei. Este recomandabil ca problemele prob lemele urmărite în ceea ce priveşte punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările să aibă o anvergură necesară pentru a fi cu adevărat probleme strategice, să aibă legătură cu planurile strategice si sa ofere indicii semnificative pentru evaluarea evaluarea judiciozităţii acestora si, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.  O parte din principalele probleme de urmărit in cadrul analizei SWOT sunt prezentate in continuare, ele pot fi folosite drept referinţă pentru efectuarea unei analize, dar pot si e ste preferabil sa fie completate cu alte alt e probleme specifice firmei in cauza. 

Probleme de urmarit la analiza potenţialului entităţii   Cu privire la  „Punctele forte”   se vor urmări:  - suficienta resurselor financiare disponibile; - existenta unei competente distinctive pe unul sau mai multe din planurile: ◘ managerial; ◘ organizatoric; ◘ cercetare-dezvoltare; ◘ calităţii produselor si/sau serviciilor; ◘ pregătirii personalului, ◘ costurilor; ◘ comercial, etc. - posedarea unor brevete de invenţii de produse si  si   /sau tehnologii care conferă firmei avantaj competitiv; - posedarea unor abilităţi deosebite in materie de inovare a produselor si/sau tehnologiilor; - deţinerea poziţiei de lider sau de vârf de piaţă; - posedarea unor abilităţi comerciale deosebite; -- existenta unei favorabile despre firma; posibilitatea deimagini a practica economia de scara; - existenta unui sistem bine organizat si eficace de planificare strategica;  

22

 

- viteza de reacţie decizionala la modificările produse în mediul intern sau extern, - calitatea culturii de întreprindere. Cu

privire la „Punctele slabe”  se vor urmări:  - inexistenta unei directii strategice clare; - lipsa unor abilitati sau competente deosebite; - existenta unei infrastructuri neadecvate, uzate fizic sau moral; - lipsa competentei manageriale; - deteriorarea continua a pozitiei competitive; - erodarea imaginii firmei in perceptia detinatorilor de interese; - vulnerabilitatea la presiunile concurentei; - reducerea ponderii pe piata; - existenta unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate); - mentinerea unui nomenclator inadecvat de produse si/sau servicii (prea larg sau prea ingust);

- atentie precumpanitoare data problemelor curente in detrimentul celor de perspectiva.

C. Evaluarea mediului concurenţial (oportunităţilor şi a riscurilor)  Probleme de urmărit la analiza mediului:   Cu privire la  „Oportunităţi”   potenţiale se vor urmări:  - creşterea rapidă a pieţei; -- posibilităţi deerii a nomenclatorului de produse si/sau servicii; existenta cer  eextindere rii de noi produse si/sau servicii pe pieţele existente sau pe pieţe noi; - existenta cererii pe noi pieţe a produselor si/sau serviciilor existente; - posibilităţi de integrare verticala; - manifestarea unei stări de stagnare sau regres la firmele concur ente; ente; - posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri etc. avantajoase; - posibilităţi de încheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising. 

Cu privire la „Amenintări”  potenţiale:  - adoptarea unor reglementari legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil; - intrarea intr-o perioada de recesiune r ecesiune economica la nivel national sau international; - schimbări demografice nefavorabile; - schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinţelor clienţilor; - creştere mai lenta, stagnare sau chiar recesiune a pieţei; - intrarea unor noi competitori pe piaţă; - cererea crescânda pentru produse de substituţie; - presiunea crescânda a concurentei; - puterea crescânda de negociere a furnizorilor si/sau a clienţilor; - vulnerabilitate la fluctuaţiile fluctuaţiile mediului de afaceri 4.

 Analiza SWOT se poate desfăşura la scara ansamblului firmei sau, pentru adâncirea investigatiei si conturarea unor concluzii mai detaliate, la cea a domeniilor functionale din cadrul firmei: marketing, vânzari si distributie, cercetare- dezvoltare, productie, financiar si personal – personal  – relatii  relatii de munca. 

4

 Corneliu

 

Russu.‖Management strategic‖ Editura All Beck, Bucureşti, 1999, p. 79-80 79 -80  23

 

C. Formularea alternativelor strategice (situaţii de acţiune)   Pentru formularea strategiei economice ce va fi adoptată de către firmă se propune folosirea unei matrice prin care ca re se combină concluziile evaluării potenţialului firmei cu cele ale analizei mediului, cunoscută sub denumirea de matrice SWOT.    În esenţă, caracteristica principală a modelului de diagnosticare strategică SWOT constă în luarea în considerare pentru formularea strategiei a oportunităţilor şi ameninţărilor mediului, în condiţiile folosirii punctelor forte şi punctelor slabe identificate la nivelul   potenţialului După întreprinderii. încheierea analizei mediului extern şi a resurselor interne, este posibilă observarea potrivirii sau nepotrivirii dintre oportunităţi/ameninţări şi puncte forte/slabe. Integrarea analizelor internă şi externă (compararea analizelor) le permite managerilor să prevadă rezultatele strategiei existente sau ale strategiei viitoare. Dacă între performanţele anticipate şi obiectivele organizaţionale apar nepotriviri, conducerea organizaţiei va înţelege mai bine gradul în care trebuie introdusă schimbarea strategică. 

 Matricc ea S WO  Matri WOT  T    Matric ea S WOT  WO T  

Factori interni   Punc te fort fortee  F 1  F 2  F 3  … 

Factori   externi  

Oportunităţi  

ale mediului   O1   O2   O3   … 

… 

 puncte cte    forte   ale  Combinaţia   punc te   s labe  ale  Combinaţia   pun  potenţial  pote nţialului  ului    fir mei   analizate    potenţialulu  firmei  rmei   analizate   şi    potenţialului  i   fi

în oportunităţi   ale  mediului   oportunităţi  ale  mediului   în care  în care operează firma.  operează firma. 

 S trateg ie   activă,  concretizată  în  

 S trateg ie   activă   pe toate  măsuri   de  a   perfecţionare   lanurile.   laturilor   negative   şi   eliminarea  slăbiciunilor.  SITUAŢIE EXCELENTĂ 

SITUAŢIE RESTRICTIVĂ 

 Ameninţăr  Ame ninţări  i  

Combinaţia   pun  puncte cte    forte   ale  Combinaţia   punc te   s labe  ale   potenţialului   potenţial ului    fir mei   analizate    potenţialulu  firmei  rmei   analizate   ñ   potenţialului  i   fi cu ameninţări ale mediului în   ameninţări ale mediului în care  

 A 12    A 3  

firma.    bazată   pe  o  ocolire a   Soperează trateg ie    pasivă, care   s e  dezvoltare internă  a activităţii   irmei   în    s cop copul ul  îmbunătăţirii   confruntă  în cadrul mediului, bazată pe o   diferitelor laturi ale acesteia.    s tabilitate a  pos  posibilit ibilităţilo ăţilor  r    s ale  interne. 

ale  mediului  

… 

care operează firma.     de Strategie pasivă,

 peric  per ic olelor  

cu  

SITUAŢIE VULNERABILĂ VULNERABILĂ 

 

Puncte slabe   S 1   S 2   S 3 

SITUAŢIE CRITICĂ 

24

 

Avantajele şi limitele analizei SWOT  Printre principalele avantaje ale analizei SWOT amintim:     Analiza tradiţionala SWOT estecea estecea mai cunoscută şi cea mai utilizată  utilizată   dintre analizele de situaţie. În decursul timpului a obţinut un statut aproape universal şi a contribuit la obţinerea avantajului competiţional nu numai în ceea ce priveşte organizaţia, dar şi la nivel personal şi al performanţei echipei.  

Un mare avantaj al analizei analizei SWOT este aplicabil aplicabilitatea itatea pe scară largă. largă. Poate fi f i folosită pentru analizarea unei varietăţi de unităţiţi, inclusiv, dar nu limitată la directorii individuali sau la cei care iau deciziile –  –  echipe, echip e, proiecte, produse/servicii, departamente funcţionale ale organizaţiei (adică marketing, contabilitate, producţie şi vânzări), unităţi de afaceri, corporaţii, conglomerate şi pieţe de produs. Funcţionează la fel de bine pentru organizaţii profit sau non-profit. non -profit.

 

Datorită simplităţii sale (aparente) analiza SWOT este o metoda excelentă pentru ordonarea rapidă a gândirii organizaţionale referitor la factorii-cheie factorii-cheie   care stau la baza adecvării organizaţiei la mediul său extern.   Analiza SWOT nu necesitămult e resurse financiare  financiare sau de calcul şi poate fi realizată şi rapid şi eficient până la un anumit punct, fără a fi nevoie de multe informaţii. Printre principalele limite ale analizei SWOT amintim:   Modelul SWOT este un model pur descriptiv,  descriptiv,  adică nu oferă analistului recomandări strategiceSWOT explicite. SWOT    Analiza areAnaliza un pronunţat

nu va da răspunsuri precise celui care ia deciziile. caracter calitativ,  permiţând calitativ,  formularea unui diagnostic asupra condiţiei trecute şi actuale a firmei sau a domeniilor ei funcţionale, pe baza răspunsurilor la problemele menţionate anterior, conturânduconturându -se perspectivele de evoluţie pe termen lung ale firmei si ale domeniilor respective.   Este un mod de a organiza informaţia şi de a emite probabilităţi ale evenimentelor potenţiale  –   –  atât bune cât şi rele –  –   ca bază pentru strategia de dezvoltare a afacerii şi pentru planurile operaţionale. În general sunt oferite însă numai recomandări foarte generale  generale   şi evidente de genul: îndepărtaţi compania din calea ameninţărilor; adecvaţi punctele tari ale companiei cu oportunităţile sau apăraţiapăraţi-o împotriva punctelor slabe prin retragere sau susţinere. Totuşi, analiza SWOT  poate fi extrem de subiectivă subiectivă   şi nu trebuie să fie utilizată ca singurul instrument de analiză şi planificare. planificare.  Diagnosticarea urma utilizării analizeijuridice SWOT,si poate fi definită o cercetare complexa a aspectelor economice,întehnice, sociologice, manageriale cecacaracterizează activitatea unei firme, prin care se identifica punctele forte, punctele punctel e slabe, oportunităţile, ameninţările si cauzele care le generează si/sau le va genera, se formulează recomandări de eliminare sau diminuare a aspectelor negative si /sau de valorificare a celor pozitive.   2.2.2.Metoda grilelor de evaluare 

Se foloseşte frecvent în diagnosticarea globală a entităţii, în diagnosticul mediului concurenţial, al potenţialului intern entităţii precum şi la poziţionarea entităţii într -un -un mediu dat.   Are avantajul că asigură o abordare cantitativă, măsurabilă a aspectelor analizat analizate. e. Se utilizează adesea în combinaţie cu metoda SWOT venind astfel să asigure atât o abordare calitativă cât şi una cantitativă a aspectelor analizate.  unui anumit aspect grilelor În destabilirea evaluare,diagnosticului se vor parcurge ur mătoarele următoarele etape:urmărit privind o societate, utilizând metoda 1. Se selectează nivelele de analiză specifice domeniului supus diagnosticării;  

25

 

 2. Se selectază criteriile de apreciere pentru fiecare nivel de analiză; 3. Se stabilesc nivelele de comparaţie ale criteriilor de apreciere (indicatorilor) acolo unde aces aces tea tea s e cunos cunosc  c ;

4. Se stabileşte şi se parametrizează grila de evaluare a criteriilor după nivelul şi tendinţa

indicatorilor .În .În practică este foarte des utilizată stabiliea unei scale de evaluare formate din cincinivele de evaluare, notate cu note de la 11 -5, aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos: Nota (N)  Stare

1 

2 

3  Medie

4 

5  Forte

Critică Slabă Bună   Tendinţă     Deteriorare     Deteriorare     Menţinere     mbunătăţire     mbunătăţire   bruscă  lentă  Lentă  bruscă  6

 5.S e în cadrează indicatorii într -o -o sta s tare. re.  - Pentru indicatorii la care se apreciază doar nivelul sau tendinţa, încadrarea se va face în funcţie de grila de evaluare din etapa anterioară; - Pentru indicatorii la care se apreciază simultan atât nivelul cât şi tendinţa, încadrarea se va face pe baza matricei de mai jos: Tendinţă/Stare  mbunătăţire bruscă  mbunătăţire lentă  Menţinere  Deteriorare lentă  Deteriorare bruscă 

Critică 

Slabă 

3  2.5  2  1.5  1 

3.5  3  2.5  2  1.5 

Medie  4  3.5  3  2.5  2 

Bună  4.5  4  3.5  3  2.5 

Forte  5  4.5  4  3.5  3 

6.Acordarea de punctaje de importanţă (pi) fiecărui indicator „i”cu respectarea relaţiei . n

  pi = 1(100%); i 1

7. Calculul notei medii obţinute prin agregarea indicatorilor aferenţi fiecărui aspect supus diagnosticării, după rlaţia:   _ n

N =   pi x Ni, unde i 1

- pi reprezintă ponderile de importanţă acordate fiecărui f iecărui indicator;  indicator;  - Ni reprezintă nota acordată fiecărui indicator. indicator.   8. Se notafinală finalăaadiagnosticului aspectului diagnosticat Grilinterpretează a de interpretare financiar utilizând tabelul de mai jos: Starea indicatorului  Nota medie  Clasificare SWOT  Forte  5  PUNCT FORTE  Foarte bun  4.5  Bun  4  PUNCT TARE  Satisfăcător   3.5  Mediu-acceptabil   3  PUNCT INCERT  Nesatisfăcător   2.5  PUNCT SLAB  Slab  2  Foarte slab  1.5  PUNCT CRITIC  Critic  1 

 

26

 

2.2.3. Metode combinate 

 În practica economică se utilizează adesea un model combinat de analiză diagnostic al acestor metode.  Cel mai uzuală metodă este cea bazată pe combinarea analizei de tip SWOT bazată pe identificarea punctelor slabe, a punctelor slabe, a oportunităţilor cu evaluarea acestor aspecte constatae în cadrul aşa numitor metode sau modele MEFE &MEFI adică matricea de evaluare a factorilor interni în corelaţie cu matricea de evaluare a factorilor fact orilor externi.

Tabel nr. Grila diagnosticului mediului extern (concurenţial)  Starea indicatorului  Forte  Foarte bun  Bun 

Nota medie 

5 

Clasificare SWOT 

4.5 

OPORTUNITATE MAXIMĂ 

Satisfăcător  

3.5 

Nesatisfăcător  

2.5 

3 

OPORTUNITATE   INCERTITUDINE 

2 

AMENINŢARE 

1 

AMENINŢARE MAXIMĂ 

Mediu-acceptabil  Slab  Foarte slab  Critic 

4 

1.5 

Tabel nr. Grila diagnosticului mediului intern (economico/financiar)  Starea indicatorului  Forte  Foarte bun  Bun 

Satisfăcător  

Mediu-acceptabil 

Nesatisfăcător   Slab  Foarte slab  Critic 

Nota medie 

5 

Clasificare SWOT 

4.5 

PUNCT FORTE 

3.5 

3 

PUNCT TARE  PUNCT INCERT 

2 

PUNCT SLAB 

1 

PUNCT CRITIC 

4 

2.5  1.5 

se va cu calcula un punctaj al puterii globaledeterminat a entităţii ca bazat putearea globală inte În internă rnăfinal corelată puterea globală global externă a societăţii, o medie aritmetică ponderată a celor două punctaje.  Un astfel de model combinat al diagnosticului pe cele două mari medii in care activează societatea (extern şi intern) vom dezvolta în continuare în cadrul lucrării, cu detalierea mediului intern pe cele două substări:starea economică şi respectiv starea financiară. f inanciară. 

2.3 Etapele elaborării unui studiu de analiza-diagnostic  Folosirea metodei diagnosticării, ca a oricărei metode de management managem ent de complexitate medie sau ridicata, implică, de regula, o etapa preliminara, pregătitoare numită etapă de PREDIAGNOSTIC. In cadrul acesteia se definitivează premisele necesare trecerii la utilizarea eficace a diagnosticării. Dintre acestea amintim:  

1. Planificarea analizei-diagnostic care cuprinde: stabilirea obiectivelor concrete urmarite,  

27

 

desemnareacomponentilor echipei de investigare, inclusiv a responsabilului acesteia; Fixarea tipului desemnareacomponentilor de diagnostic ce va fi realizat, a perioadei de desfasurare si finalizare a utilizarii metodei; Elaborarea planului de munca ce cuprinde sarcini si termene precise pentru fiecare membru al echipei de diagnosticare; 2. Culegerea şi selectarea informaţiilor necesare analizei care presupune stabilirea bazei informaţionaleutilizate în diagnosticul economicoeconomico-fiscop nanciar. În acest se pot utiliza ca bază informaţională atât informaţii interne cât şi informaţii externe entităţii en tităţii astfel:  - Principalelecontrol surse informaţionale analizei sunt reprezentate de culese surselede interne interne reflectate  reflectate prin: contabilitate, şi audit intern,ale informaţii statistice, informaţii la departamentele organizatorice aferente realizării circuitului realizării circuitului economic general de activitate (aprovizionare-producţie (aprovizionare-producţie-desfacere) etc.  - Vin să întregească valoarea informativă a surselor informaţionale interne, sursele externe ale externe ale entităţii cum ar fi cele referitoare la: opinia auditorului financiar care   transmite încrederea sa în informaţiile cuprinse în situaţiile financiare întocmite de entitatea în cauză, Centrala Riscurilor de Plăţi care „centralizează‖ lista clienţilor bancari rău platnici, constatările directe de pe teren, materiale de profil economic, economic, norme legale elaborate de Ministerul de Finanţe sau norme profesionale elaborate de organisme profesionale (de exemplu, normele elaborate de Camera  Auditorilor Financiari din România referitoare la efectuarea efectuarea auditului financiar), sesizări ale clie clienţi nţilor. lor.   Analistul economico-financiar economico-financiar va trebui să selecteze cele mai reprezentative surse de date şi să le grupeze şi selecteze în mod corespunzător scopului urmărit. 

3.Verificarea informaţiilor culese are menirea de a asigura baza informaţională în concordanţă curealitatea din economia entităţii. La finalul acestei etape analistul financiar poate să stabilească pe ce surse de informaţii „se poate baza‖ în analizele ce urmează a le efectua şi ce informaţii trebuie eliminate, pe motiv că încorporează elemente eronate sau au un prag de semnificaţie scăzut. În acest sens două tipuri generale de verificări trebuie avute în vedere şi anume:   - Verificarea formei de prezentare a purtătorilor de informaţie (documente contabile, dări de seamăstatistice, plan de aprovizionare/producţie/desfacere) vizează ca acestea să fie întocmite conform reglementărilor legale în vigoare, la termenele stabilite, să conţină toate semnăturile şi ştampilele necesare. - Verificările de fond se referă la controlul realităţii şi veridicităţii operaţiunilor consemnate dedocumentele contabile sau cuprinse în alte surse informaţionale, la evaluarea corectă a unor indicatori financiari, la asigurarea comparabilităţii informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare pe mai multe exerciţii financiar e e..  În cazul cel mai des întâlnit în elaborarea unui diagnostic economic financiar şi anume atunci când la baza analizei efectuate stau situaţiile financiare, o asigurare rezonabilă asupra modului în care situaţiile financiare reflectă în mod fidel realitatea economică desfăşurată în interiorul entităţii este dată de opinia exprimată de auditorul financiar.  financiar. 

 3. A naliza-diagnostic propriu zisă care presupune prelucrarea informaţiilor economice aplicândmetodologia specifică analizei diagnostic.

 5.Î ntoc ntocmir mirea ea

rapor raportului tului

de

diag nos tic

presupune sintetizarea rezultatelor analizeidiagnosticcorespunzătoare obiectivelor urmărite, stabilirea punctelor forte şi a punctelor slabe analizei, stabilirea abaterilor, elaborarea măsurilor, recomandărilor de către diferite categorii cat egorii decizionale implicate în respectiva analizăanaliză -diagnostic (guvernanţa corporativă a entităţii, bănci, investitori, parteneri de afaceri, stat etc.). Orice diagnostic nu trebuie privit ca un scop în sine ci ca un mijloc de acţiune, de ameliorare a rezultatelor prin elaborare de propuneri în vederea elaborării terapiei de redresare.

 

28

 

R aport portul ul d dee dia diagg nos tic global al unei entităţi va trebui să parcurgă şi să explice sintagma  sintagma  

C.P.S.adică adică:: 

modul următor:  Concurenţă/Potenţial/Strategie, în modul 

A.Concurenţa?  Care este poziţia entităţii analizate în raport cu competitorii săi ? Care este contextul concurenţial ?   Care sunt sursele de avantaj concurenţial pe care le le-ar -ar putea utiliza entitatea ?  În acest con context text care sunt oportunităţile oferite de piaţă şi care sunt ameninţările care ar putea afecta activitatea entităţii ?  În acest sens se identifică oportunităţile şi ameninţările  implicate de mediul economic în care acţionează entitatea, adică acele simptomele simpt omele semnificative constând în situatii care

reprezinta diferente importante fata de situatiile similare din alte societati comerciale si care se considera ca ofera indicii importante asupra continutului si eficacitatii domenilui diagnosticat.  Rezultatele acestei etape se inscriu intr-un intr -un tabel sintetizator, prezentat in continuare:  Nr.crt. 

Oportunităţi   (Simptome pozitive)  1 

0. 

Ameninţări  (Simptome negative) 

Observatii 

2 

3 

 

B.Potenţial ?  Care este potenţialul entităţii concretizat în potenţialul economic şi cel financiar ? Cu alte cuvinte care sunt punctele forte şi punctele slabe sesizate s esizate în activitatea economicofinanciară a entităţii ?   În acest scop se identifică punctele punctele forte şi punctele slabe precum şi cauzele care le generează: generează:   

Evidentierea punctelor “slabe” si a cauzelor care le -au -au g enera enerat  t  

 Aceasta etapa are la baza ipoteza potrivit careia simptomul negativ nu este altceva decit manifestarea exterioara a unei cauze mai profunde. Punctele negative pot fi determinate de o serie de cauze interne dar si externe organizatiei. Pentru identificarea cauzelor finale care genereaza punctele forte si slabe este recomandabila efectuarea unei analize de tip cauza-efect, ceea ce reprezinta, in esenta, metoda diagnosticării.  Rezultatele analizei deficientelor se inscriu intr-un tabel cu urmatoarea structura:  Nr. 

Deficiente/   Puncte slabe  

Termenul de  comparaţie 

Cauze  Principale 

Efecte 

crt. 

0 

1 

2 

3 

4 

Observatii  5 

-au g enera eneratt Evidentierea punctelor “forte” si a cauzelor care le -au Stabilirea atat a punctelor ―forte‖ cat si a cauzelor care le-au le -au generat sunt asemanatoare cu etapa precedenta, singura diferenta este ca, de aceasta data, elementele sunt pozitive.    

29

 

 În tabelul urmator se prezinta modul in care se se sintetizeaza rezultatele acestei acestei etape:

Nr. 

Puncte 

0 

1 

crt. 

Termenul de  comparatie  2 

forte 

Cauze  principale  3 

Efecte 

Observatii 

4 

5 

  C.Strategii / r ecomandări/? ecomandări/? 

Care sunt recomandările respectiv opţiunile strategice de acţiune în contextul analizei celor trei domenii importante de activitate: concurenţial, economic şi financiar ?   Aceasta problemă la care trebuie să răspundă analiza diagnostic se co concretizeaza ncretizeaza in propunerile echipei de diagnosticare prin care se urmareste: eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe si implicit, a simptomelor negative; amplificarea cauzelor generatoare de puncte forte si, respectiv, a simptomelor pozitive; valorificarea oportunitatilor, diminuarea pericolelor, cresterea puterii globale interne, cresterea capacitatii de raspuns a firmei laeforturilor provocarilenecesare mediului. aplicarii lor ca si efectele Recomandarile trebuie insotite de evaluarea economice si functionale preconizate.  Pentru a cuprinde toate elementele necesare valorificarii recomandarilor, acestea se centralizeaza ca in tabelul urmator:  Nr.  crt. 

Recomandare  

0 

1 

Cauza  avuta in 

suplimentare 

Resursele  

vedere 

necesare 

2 

3 

Efecte 

principale  4 

Observatii  5 

Resursele suplimentare necesare (coloana 3) se completeaza doar atunci cand operationalizarea recomandarii din prima coloana este conditionata de alocarea unor fonduri speciale, de achizitionarea de noi utilaje util aje sau tehnologii, angajarea de personal. 

6. Pos tdia diagg nosticul  În această etapă se întreprind următoarele următoarele acţiuni mai importante:  importante:  -difuzarea studiului elaborat către organele conducerii participative, către conducerea de vârf individuală şi compartimentele vizate în studiu de analiza diagnostic; -discutarea şi definitivarea studiului;  studiului;  -stabilirea priorităţilor în aplicarea diferitelor măsuri etur non non   - întocmi  înto cmirea rea program prog ramului ului de etur non a măsuri m ăsurilor lor etur non , cu precizarea termenelor şi a  a  responsabilitatilor -aprobarea studiului definitivat şi a programului de implementare a acestuia de către organul investit cu competenţa decizională.  decizională.   

30

 

CAPITOLUL 3 COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR CONTABIL  3.1. Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii financiare 

O primă formă de realizare a echilibrului financiar al entităţii este realizată prin asigurarea permanentă a capacităţii de plată a firmei, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung.  În sens general, lichiditatea şi  şi solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea entităţii de a face faţă plăţilor scadente.Lichiditatea scadente. Lichiditatea  vizează capacitatea de plată pe plată  pe termen scurt  în  în timp cesolvabilitatea cesolvabilitatea  vizează coordonatele pe termen lung.  lung.  3.1.1 Diagnosticul lichidităţii financiar e 

 Într-o formulare foarte simplă, lichiditatea financiară  Într-o f inanciară reprezintă capacitatea elementelor de active curente de a se transforma în lichidităţi pentru a face faţă datoriilor imediat scadente. Conform IFRS, „lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar de  numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade‖.(IFRS 2007, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, f inanciare, par. 16). 16).   Principalele forme ale lichidităţii financiare sunt:  sunt:  1. R ata lichidităţii curente;  2. Rata lichidităţii imediate;  3. Rata lichidităţii efective;

4. Capitalul Capitalul de llucr ucru; u;  5. R ata c apitalului de lucr lucru. u.

 

31

 

Modul de calcul şi semnificaţia indicatorilor de lichiditate  Indicatori

Formula de calcul

Explicaţii 

Rata lichidităţii curentă(RLC ) 

ACR RLC = ------- X100 DCR

Reprezintă capacitatea  capacitatea  activelor curente (ACR) de a face faţă datoriilor   curente ale entităţii  entităţii  (DCR). 

2.

Rata lichidităţii imediate(RLI ) sau Quick Ratio/Acid Ratio

ACR - S X100 RLI = --------------DCR

3.

Lichiditatea efectivă (RLE) sau Cash Ratio

TR RLE = ------- X100 DCR

4.

Capital de lucru (CL)

Evidenţiază capacitatea capacitatea    activelor curente cu lichiditate crescută şi medie de a face faţă datoriilor curente ale entităţii.  Măsoară gradul în care trezoreria (TR) acoperă  acoperă  datoriile imediat scadente-datoriile curente (DCR). Reprezintă activele curente curente r ămase permanent ămase permanent la dispoziţia  entităţii adică acele dispoziţia active curente (ACR) care rămân după achitarea  achitarea  obligaţiilor  curente  curente ale entităţii (DCR). entităţii  (DCR).

5.

Rata capitalului de lucru (RCL)

Nr. Crt.

1.

sau Current Liquidity 

CL = ACR - DCR

(în engleză Net working

CL RCL = ------- X100 AB

capital in total asset)

Sunt reprezentate de activele aferente ciclului de exploatare sau utilizate de entitate într-o într-o perioadă  perioadă  de maxim 1 an

Alte informaţii  informaţii  Activele curente (ACR)

ACR = Active circulante (AC) +Cheltuieli în avans (Cav)

Datoriile curente (DCR)

DCR= Datorii curente (DCR) +Venituri  înregistrate în avans (Vîav)

Sunt reprezentate de activele aferente ciclului de exploatare sau utilizate de entitate într-o într-o perioadă  perioadă  de maxim 1 an  Sunt reprezentate de datoriile care se aşteaptă să fie decontate în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii sau sunt exigibile  într-o  întro perioadă de  de  maxim 1 an 

Diagnosticul stării de lichiditate vizează identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe  în ce priveşte capacitatea activelor de a acoperi obligaţiile de plată precum şi evaluarea acestora, în modul prezentat în tabelul de mai jos: 

 

32

 

Grila diagnosticului diagnosticului stării de lichiditate  Nr.  crt.  1.  2.  3.  4.  5. 

Indicatori de lichiditate  Rata lichidităţii curentă (RLC)  sau Current Liquidity  Rata lichidităţii imediate (R LI)  sau Quick Ratio/ Acid Ratio  Lichiditatea efectiva ă (RLE)  sau Cash Ratio:  Capitalul de lucru (CL) 

Nivel mediu-   /Tendinţe  favorabile  [150%— [150% —250% ],  

[50%— [50% —100% ],    [20%— [20% —60 % ],    >0,  

Rata capitalului de lucru (RCL) 

(în engl. Net working capital to  

Diagnostic 

Punctaj** 

SWOT** 

Stare slabă/  1-5 

Stare Forte/   Deteriorare/  Îmbunătăţire  

5 %,  

total asset) 

**  În funcţie de încadrarea indicatorilor în intervalele de siguranţă şi tendinţele acceptate se acordă aprecieriSWOTşi aprecieriSWOTşi punctaje conformmatricei grilei de evaluare  

 În ce priveşte capitalul de lucru, apreciarea apreciarea calitativă şi cantitativă se realizează, realizează, detaliat conform grilei de mai jos:  Grila diagnosticului capitalului de lucru Nr. 

crt. 

1. 

2.  3. 

Indicatori-  Corelaţii 

CL > 0  ICL>100 

Interpretare/Cauze   Entitatea se află în echilibru financiar   pe termen scurt în creştere, situaţie  situaţie   foarte favorabilă în ceea ce priveşte  priveşte   realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.

CL > 0  Entitatea se află în echilibru financiar   ICL  = 100  pe termen scurt care se menţine în  în  timp. Entitatea se află în echilibru financiar   CL > 0   pe termen scurt care se deteriorează deteriorează  ICL100 

 precar deoarece orice disfuncţie ce  afectează realizarea realizarea activelor curente   poate afecta starea de echilibru a  entităţii. În practică însă, această   situaţie se întâlneşte destul de rar.   Entitatea se află în stare de  de   dezechilibru pe termen scurt adică adică   datoriile curente finanţează atât  atât   activele curente cât şi o parte din  din   activele imobilizate.  Această situaţie produce dificultăţi  dificultăţi  majore dacă privim prin prisma prisma   termenului de exigibilitate al datoriilor curente mai mic decât termenul de lichiditate al activelor imobilizate şi deci o  o 

Stare medie/  Menţinere  

Stare critica/ imbunatatire

3 

2.5-3

necorelare a raportului de încasări şi   şi  plăţi. Situaţia se ameliorează însă în  în timp, dezechilibrul diminuându-se în timp.  

33

 

6.

CL < 0

ICL  = 100  7.

CL < 0

ICL0,25,  

,  

Gradul de acoperire al serviciului   datoriei (Gasd )  Rata de acoperire a dobânzilor   din rezultat (TIE) ( din engl. Time  interest Earned)  Rata de acoperire a dobânzilor   din cash (CCR) ( din engl.Cash  coverage ratio) 

Punctaj** 

SWOT** 

 

 80 %, 180 % ,



Diagnostic 

Stare slabă/ 

Stare Forte/  Deteriorare/ mbunătăţire 

1-5 

> 2,4 ,   

>2,6 ,  

**  În funcţie de încadrarea indicatorilor în intervalele de siguranţă şi tendinţele acceptate se acordăaprecieri SWOT şi punctaje conform matricei grilei de evaluare  

 În scopul aplicării „terapiei‖ pentru ameliorarea stării de solvabilitate este necesar a se cunoaşte factorii care influenţează starea de solvabilitate.    Aceştia sunt mult mai variaţi şi mai complecşi decât cei menţionaţi la star ea ea de lichiditate deoarece în această categorie se includ pe lângă factorii menţionaţi pentru starea de lichiditate şi alţi factori cu caracter   mai general, care vizează orizontul de activitate pe termen lung al entităţii dar chiar şi mediul economic şi so ciocio-politic politic al ţării respective. Printre aceştia putem menţiona:  - viteza de rotaţie a activelor imobilizate; politica monetară a creditorilor;

- stabilitatea economică şi politică.

 

36

 

SINTEZA DIAGNOSTICULUI SOLVABILITĂŢII   Indicatori 

Observaţii  

Constatări la societatea   Solvabilitate//  analizată- Solvabilitate Tendinţe  

1. Rata  solvabilităţii   … 

Diagnostic   Punctaj 

Pondere   de 

SWOT 

Punctaj  agregat 

Măsuri 

necesare 

imp*  … 

n1 

p1 = 20 %  

n1xp1 

… 

… 

n2 

p2 = 16% 

n2xp2 

… 

… 

n3 

p3 = 16% 

n3xp3 

… 

datoriilor ( Crd  )  Gradul  4.  de  … 

… 

n4 

P4 = 16% 

n4xp4 

… 

( Gasd  )  5. Rata de acoperire   … 

… 

n5 

P5 = 16% 

n5xp5 

… 

… 

n6 

P6 = 16% 

n6xp6 

… 

generale ( RSG )  2.Rata solvabilitatăţii   …  generale  pe  termen  lung (RSGL )  3.  Capacitatea   de  …  rambursare 

a 

acoperire  al  serviciului  datoriei  

a 

dobânzilor   din  rezultat   (TIE)  (din   engl. Time  interest 

Earned)  6. Rata de acoperire   …  a dobânzilor din cash   (CCR) (din engl.Cash  coverage ratio) 

PUNCT FORTE-PUNCT SLAB 

Diagnostic  

100 %  n

litate-pun unctaj  ctaj    s olvabi litate-p total 

N=

  pi   i 1

SINTEZA DIAGNOSTICULUI LICHIDITĂŢII ŞI SOLVABILITĂŢII   Indicatori 

1.Lichiditate  2. Solvabilitate 

Diagnosticul total al 

lichidităţii şi   solvabilităţii  

 

Observaţii 

Diagnostic  SWOT 

Constatări la societatea   analizat - Lichiditate,  Solvabilitate/   Tendinţe   … 

… 

… 

… 

Punctaj 

de importanţă* 

Pondere  

Punctaj  agregat 

necesare 

Măsuri  

n1  

p1= 50 %  

n1xp1  

… 

n2  

p2= 50 %  

n2xp2  

… 

100 %  n

N=

  pi

 

i 1

37

 

3.2. Diagnosticul gradului de îndatorare 

Gradul de îndatorare al entităţii în relaţia cu terţii este pus în evidenţă cu ajutorul ratelor de dependenţă financiară, care reflectă măsura în care societatea se finanţează pe seama surselor proprii sau pe seama surselor atrase din diverse direcţii   Modul de calcul şi semnificaţia ratelor de dependenţă financiară  Nr.  crt 

Indicatori 

Formulă de calcul/Simbol  

Explicaţii 

I. Ratele generale de 

structură ale 

datoriilor și  capitalurilor proprii 

1.1. 

Rata autonomiei  financiare (RAF) 

CPR R AF

= ------------------------------

X 100 

PB DT

2.Rata de îndatorare 

R DT  = ------------------------------ X 100 

PB 

globală (RDT) 

Pune în evidenţă gradul în care   entitatea îşi finanţează activitatea din   surse proprii 

Pune  în evidenţă gradul în care în care  entitatea îşi finanţează activitatea din  

surse atrase 

1.2.  II. Ratele combinate  de structură ale  datoriilor și  capitalurilor proprii 

2.1. 

2.2.

Rata stabilităţii  financiare (RSF) 

R SF

financiar-bancare  (RDFB) 

= -------------------------------

X 100 

PB 

Rata autonomiei  financiare la termen  R lung (RAFL) 

Rata îndatorării 

2.3. 

CPM

Pune în evidenţă evidenţă capacitatea  capacitatea investiţională a entităţii  entităţii 

CPR AFL = ------------------------------

X 100 

CPM DFB

R DFB

= ------------------------------

X 100 

CPR

Pune în evidenţă gradul de finanţare  al entităţii pe finanţare entităţii pe seama resurselor pe termen lung  Pune în evidenţă gradul de  de   Îndatorare al entităţii entităţii din  din surse financiar-bancare:

DFBL R DFBL1

= ------------------------------

X 100 

CPR   sau

2.4. 

DFBL

Rata îndatorării 

R DFB L2 = --------------------------- X 100  financiar-bancare la  CPR+DFBL  termen (RDFBL ) 

2.5. 

 

Rata pârghiei  financiare-capitaluri  proprii –Debt to  RPF Equity Ratio  (RPFCPR) 

DT CPR = ------------------------------

CPR  

X 100 

Pune în evidenţă gradul de  de   Îndatorare al entităţii entităţii din  din surse financiar-bancare la termen lung

 Arată în ce măsură  Arată în măsură resursele  resursele economice ale firmei sunt procurate din capital străin.  străin. 

38

 

Grila diagnosticului gradului de îndatorare  Nr.  Nivel mediu/Tendinţe  Diagnostic  Punctaj**  Indicatori de solvabilitate  crt.  favorabile  SWOT**  I  Ratele generale de structură  ale datoriilor și capitalurilor   proprii  1..1  1.Rata autonomiei financiare  [30%-100%], ↑  totale (R AF)  1.2.  2.Rata de îndatorare globală  (RDT)  [0%-70%],↓  II  Ratele combinate de structură   Stare slabă/  ale datoriilor și capitalurilor   Stare Forte/  Deteriorare/   1-5  proprii  stabilităţii financiare (R SF )  [60%-100%],↑   Îmbunătăţire  Îmbunătăţ ire   2.1.  Rata stabilităţii 2.2.  Rata autonomiei financiare la  [50%-100%],↑  termen lung (R AFL)  2.3.  Rata îndatorării financiar -  [0%-50%],↓  bancare (RDFB)  2.4.  Rata îndatorării financiar -  [0%-40%],↓  bancare la termen (RDFBL)  2.5.  Rata pârghiei financiare-  100 ,  Situaţia reflectă faptul că societatea deşi nu este asigurată cu personal la nivelul necesităţilor, ea şişi-a realizat contractele prin creşterea productivităţii muncii;  b) I CAN , I N >100 , I W >100 şi  şi  I W  CAN > 100 , I  W  > I N  N   Situaţia reflectă faptul că societatea a realizat real izat sporul de creştere a cifrei de afaceri pe seama ambilor indicatori dar mai ales pe seama creşterii productivităţii muncii.  Se va supune atenţiei corelaţia între dinamica personalului muncitor şi dinamica productivităţii muncii prin calculul economiei relative de personal sau abaterea relativă de personal (N)determinată după relaţia:  relaţia:   __

Δ  N =

__

N1- N0 unde ,

-

utilizat; zat; N1 reprezintă numărul de personal muncitor efectiv utili

-

admisibil.  N0 reprezintă numărul de personal muncitor programat sau admisibil. 

Pe baza relaţiei de mai sus pot rezulta următoarele corelaţii:   a) Δ  N >  0 , adică există o economie relativă de personal cu consecinţefavorabile asupra cheltuielilor salariale, a costurilor, costurilor, a profitabilităţii şi rentabilităţii activităţii. b) Δ  N 100 %,  tendinţa 

favorabilă este  de  

Stare slabă/ Stare Forte/   Deteriorare/ 

 Îmbunătăţire 

1-5 

Pe baza datelor concrete ale societăţii analizate se poate elabora în final un diagnostic diagnos tic al fluxurilor de trezorerie cuprinzând punctele forte şi punctele slabe constatate la acest nivel astfel: DIAGNOSTICUL FLUXURILOR DE TREZORERIE Indicatori   

Observaţi  Diagnosti   Punctaj  Ponder  

Punctaj  65

 

i 

Constatări la 

c SWOT  

       

e 

agregat 

Măsuri necesare 

p1= 25 

n1xp1 

… 

n2xp2 

… 

n3xp3 

… 

N4xp4 

… 

de imp 

societatea

analizatăanalizatăstare şi tendinţe

Fluxuri de trezorerie  din exploatare  Fluxuri de trezorerie  total  Flux de numerar/profit  din exploatare x 100  Flux de numerar/profit  net x 100 

ag no n os t c u

de trezorerie 

… 

… 

n1 

% 

… 

… 

n2 

p2= 25  % 

… 

… 

n3 

p3= 25  % 

… 

… 

n4 

p4= 25  % 

u x ur ur or  

 

-

1

n

N=

SLABE 

  pi   i 1

3.7.Diagnosticul riscurilor 3.7.1. Diagnosticul riscului economic (de exploatare)

Riscul, în general, reprezintă posibilitatea apariţiei unui eveniment care să prejudicieze activitatea entităţii.   Într-o  Întro optică mai restrânsă, riscul economic reprezintă incapacitatea entităţii de a se adapta în timp şi la cel mai mic cost la variaţiile condiţiilor de mediu (economic şi social).  Astfel,  Ast fel, riscul economic exprimă volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare.  Modul de calcul şi semnificaţia riscului economic le prezentăm în tabelul de mai jos:   Modul de calcul şi semnificaţia riscului economic determinat prin pragul de rentabilitate 

Nr   .  crt  1. 

Indicatori 

Formul For mul de ca calcu lcul/S l/Simb imbol ol 

Risc economic 

Pragul de  rentabilitate 

- n uni unitt ţi fizi fizice ce 

CF  

*

Q  =

Pvu Cvu 

=

CF   Mvu  

- în unităţi valorice   CAN 2. 

 

  =

 

CF   1 Rv 

=

CF  Rmv 

Indicatorul  de - în mărime absolută (flexibilitatea (flexibilitatea  poziţie  al cifrei  de  abslută):  CAN - CAN *  afaceri  nete faţă de   α = CAN nivelul critic   al  său  - în  în mărime relativă (coeficient de  (pragul de volatilitate ):  * rentabilitate)   notat  CAN - CAN x100 

cu „ α  ” 

--

Explicaţii 

Pragul în decare este   rentabilitate     punctul cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare  delimitate în  cheltuieli fixe şi  cheltuieli variabile, calculându-se   în unităţi fizice sau valorice,  pentru pent ru u un n pr pro o us sau pentr pentru u 

 întreaga activitate.  Se utilizează pentru a aprecia   gradul de risc economic în care se   află societatea. 

=

α' 

CAN  

Q* reprezintă produse CF reprezintă cantitatea cheltuielilede f ixe ixe totale; exprimată în unităţi fizice aferentă punctului critic; Pvu reprezintă preţul de vânzare pe unitate de produs; 66

 

- Cvu reprezintă cheltuielile variabile pe unitate de produs; - Mvu reprezintă marja cheltuielilor variabile unitare. - CAN* reprezintă cifra de afaceri netă aferentă punctului critic; - Rv reprezintă reprezintă rata medie a cheltuielilor variabile;  variabile;  - Rmv reprezintă rata marjei cheltuielilor variabile,unde: variabile,unde:   n

Rv =  i 1  pi  x Chvi / CANi,

unde 

- Chvi reprezintă cheltuielile variabile la nivelul sortimentului „i‖ de produs; - CANi reprezintă cifra de afaceri la nivel de sortiment de produs „i‖; - „pi‖ reprezintă ponderea cantităţilor din sortimentul „i‖ de produs în total cantităţi de produse realizate de entitate;  - „n‖ reprezintă numărul de sortimente sortimente de produs realizate de entitate. Grila diagnosticului riscului economic  Nr.  crt. 

Indicatori- 

Interpretare/Cauze 

Prag de rentabilitate  

Diagnostic 

Punctaj** 

SWOT** 

Stare critică/   Îmbun ătăţire  Cifra de afaceri netă se situează cu   1.   până la 10 % peste pragul  de  Risc economic crescut   Stare critică/  Menţinere   rentabilitate;  Stare critică/  Deteriorare  Cifra de afaceri este cu 10 %până  la  20 % mai   mare decât  cea  Stare medie/  de  Risc economic mediu  Menţinere   2.  corespunzătoare  pragului  rentabilitate;  Stare forte/   Îmbunătăţire  Îmbunătăţ ire  3.  Stare forte/  Risc economic mic   menţinere   Cifra de afaceri netă depăşeşte   pragul de rentabilitate cu peste 20   Stare forte/  %.  Deteriorare 

2.5-3 

2  1-1.5 

3  4.5 – 5  4  3 – 3.5 

DIAGNOSTICUL RISCULUI ECONOMIC Indicatori 

Observaţii 

Constatări la societatea  tendinţe  

Risc economic 

… 

Diagnostic  SWOT  

… 

Punctaj 

Măsuri  

necesare 

N 

… 

3.7. 2. Diagnosticul riscului financiar  

Riscul financiar exprimă variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenţa structurii financiare a entităţii (proporţia între capitalul propriu şi datorii) şi decurge strict din gradul de  îndatorare al entităţii. entităţii.   Îndatorarea entităţii realizată fie pe calea creditului obligatar fie pe calea creditului bancar are implicaţii asupra gestiunii financiare a entităţii. Datorită faptului că sarcinile financiare determinate de împrumuturi şi concretizate în dobânzi şi comisioane nu sunt  

67

 

legate de profit (ele sunt considerate fixe) diferenţa dintre rata mai mare a randamentului utilizării capitalurilor şi costul împrumutului rămâne la dispoziţia entităţii. Ca atare orice scădere a randamentului utilizării capitalului provoacă riscul micşorării sau anulării profitului.   Elaborarea unui diagnostic al riscului financiar se face pronind de la două abordări principale:  a) Un prim punct de vedere în analiza riscului financiar vizează utilizarea noţiunii de prag de rentabilitate global sau punctul critic” (mort) ce ţine seama de cheltuielile financiare (cheltuielile cheltuieli fixe.cu dobânzile bancare) care la un anumit nivel de activitate sunt considerate b) O altă abordare a riscului financiar f inanciar priveşte profitul ca rezultat al unei

politici financiare ce presupune un anumit raport între capitalurile proprii şi datorii.  Astfel, se impune analiza rentabilităţii capitalurilor propriisub aspectul politicii de îndatorare a entităţii. Influenţa îndatorării asupra rentabilităţii capitalurilor proprii (rentabilităţii financiare) se numeşte efect de levier financiar sau efect de pârghie.   Modul de calcul şi semnificaţia riscului financiar în cele două abordări le prezentăm în tabelele de mai jos: 

a)Utilizând prag ul de rentabilitat rentabilitatee ggloba loball  Modul de calcul şi semnificaţia riscului financiar determinat prin pragul de rentabilitate   Nr. crt 

Indicatori 

Formulă de calcul/Simbol 

a)  în unităţi valorice 

1. 

Pragul de  rentabilitate global 

Indicatorul de

2. 

poziţie al cifrei  de afaceri nete faţă de nivelul  critic al său  (pragul de rentabilitate global) notat cu „ α ” 

CF + CHD CAN* = ---------------- =  1- Rv CF + CHD = -------------------------------  Rmv  b) în mărime absolută (flexibilitatea abslută):  α = CAN - CAN *  c) c) în  în mărime  mărime relativă  (coeficient de volatilitate):  *

CAN - CAN   α' = --------------------* CAN  

Explicaţii 

Pragul de rentabilitate global reprezintă reprezint ă punctul în care cifra de afaceri netă netă   acoperă cheltuielile de cheltuielile de exploatare (fixe şi variabile)  variabile)  dar şi cheltuielile cheltuielile cu dobânzile iar rezultatul este nul, dincolo de acest prag activitatea entităţii devenind entităţii devenind una rentabilă.  rentabilă. 

Se utilizează pentru a aprecia  aprecia  gradul de risc financiar în care se af lă lă societatea.  societatea. 

x100 

- CHD reprezintă cheltuielile cu dobânzile aferente creditelor bancare contractate de societate; 

 

68

 

Grila diagnosticului riscului financiar determinat prin pragul de rentabilitate global   Nr.  crt. 

Indicatori- 

Interpretare/Cauze 

Prag de rentabilitate global 

Diagnostic 

Punctaj** 

SWOT** 

Stare critică/   Îmbunătăţire  Îmbunătăţ ire  1.  Cifra Risc financiar crescut  Stare crit critic ic /  de afaceri netă se situează cu  cu     până la 10 % peste pragul pragul de  de Menţinere  rentabilitate global; Stare critică/  Deteriorare  Cifra de afaceri este cu 10 % până  până   Stare medie/  2.  la 20 % mai mare decât cea   Menţinere   Risc financiar mediu corespunzătoare pragului corespunzătoare  pragului de rentabilitate global; Stare forte/   Îmbunătăţire  Îmbunătăţ ire  Cifra de afaceri netă netă depăşeşte  depăşeşte  Stare forte/  3.  pragul de rentabilitate global cu Risc financiar mic   menţinere   peste 20 %. Stare forte/  Deteriorare 

2.5-3 

2  1-1.5 

3  4.5 – 5 

4  3 – 3.5 

b)Utilizând efectul de levier financiar   Modul de calcul şi semnificaţia riscului financiar determinat prin efectul de levier financiar   Nr   crt 

Indicatori

Formulă de calcul/Simbol  

RRF (ROE) =

RNE

  x

Explicaţii 

100 

 A  Arată rată influenţa îndatorării asupra  asupra  Rentabilităţii capitalurilor proprii  proprii  Rata rentabilităţii  (rentabilităţii financiare) se  se  1.  financiare (RRF)  numeşte efect de levier financiar sau efect de pârghie. Efectul DFB RRF = {RRE+(RRE-rd) x -------- x 100}(l- i) de levier financiar măsoară influenţa pozitivă sau negativă a îndatorării CPR asupra rentabilităţii rentabilităţii financiare  CPR 

-

RRF reprezintă rata rentabilităţii financiare determinată ca raport între rezultat net al exerciţiului (RNE) şi capitaluri proprii (CPR) RRE reprezintă rata rentabilităţii economice; DFB reprezintă datoriile financiar bancare; bancare; i reprezintă cota de impozit pe profit; rd reprezintărata medie a dobânzii bancare;  bancare; 

Grila diagnosticului riscului financiar determinat prin efectul de levier financiar    

69

 

Nr.  crt. 

Diagnostic 

Indicatori-   Interpretare/Cauze 

Efectul de levier financiar  

Punctaj** 

SWOT** 

Costul datoriilor este mai mare  

decât  rentabilitatea  economică   Stare critică/ 

iar rentabilitatea financiară este    Îmbunătăţ  Îmbunătăţire ire  o funcţie  descrescătoare   de  gradul de îndatorare. n acest  caz  se  impune minimizarea   Stare critică/  raportului datorii/capital propriu   Menţinere  

RRE < rd %, 

1. 

afectează  performanţele entităţii.  Risc financiar crescut   Risc Stare critică/  Este  preferabil   finanţarea   Deteriorare  activităţii din capital propriu.  Risc financiar crescut   Risc Situaţia reflectă o stabilitate în   structura financiar ă. ă.   Stare medie/  Menţinere   Risc financiar mediu  favorabilă  Stare forte/  Situaţia  este   Îmbunătăţire ire  acţionarilor,  rentabilitatea   Îmbunătăţ financiară este în acest caz o   funcţie crescătoare de gradul de   Stare forte/   îndatorare,  entitatea putând   menţinere   recurge   în  continuare  la   îndatorare deoarece deoarece RRF este în  Stare forte/  creştere.   Deteriorare  Risc financiar redus. 

2.5-3 

2 

deoarece   îndatorarea   

2. 

RRE este scăzută sau  fluctuantă  

3. 

RRE = rd % 

 



RRE > rd % 

4. 

1-1.5 

3  4.5 – 5 

4  3 – 3.5 



DIAGNOSTICUL DIAGNOSTICU L RISCULUI FINANCIAR Indicatori 

Observaţii  Diagnostic  SWOT   Constatări la 

     

Punctaj 

Pondere  de importan importanţţ * 

Punctaj agregat 

… 

n1 

p1= 50 % 

n1xp1 

… 

n2 

p2= 50 % 

n2xp2 

so soci ciee a ea

 

M

analizată - stare şi analizatătendinţe

Prag de rentabilitate global   Efect de levier financiar  

…  … 

-

Diagnos ticul ris culu cului i  

n

N=

inanciar  

  pi

 

i 1

Sinteza diagnosticului riscului economic şi financiar   SINTEZA DIAGNOSTICULUI RISCULUI ECONOMIC ŞI FINANCIAR   Indicatori 

Observaţii  Diagnostic  SWOT   Constatări la 

     

Punctaj 

Pondere  de importan importanţţ * 

Punctaj agregat 

… 

N1 

P1= 30 % 

N1XP1  

… 

N2 

P2= 70 % 

N2XP2  

societatea

 

M

analizată - stare şi analizatătendinţe

Diagnos ticu ticull ris culu cului  i  

… 

Diagnosticul ris culu cului  i  

… 

economic  

inanciar   Diagnosticul 

riscului   PUNCTE FORTE-PUNCTE SLABE 

economic şi financiar  

100 % 

n

N=

  pi

 

i 1

3.8. Sinteza diagnosticului financiar-contabil  Pe baza diagnosticelor parţiale elaborate pentru fiecare capitol component al stării financiare  

70

 

se poate trece la elaborarea unui diagnostic global al stării economice aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

SINTEZA DIAGNOSTICULUI STĂRII FINANCIARE  Indicatori 

Observaţii   Diagnosti   Punctaj  c SWOT  Constatări la 

 

so soci ciee a ea

1. Diagnosticul 

lichidăţii şi   solvabilităţii  

inanciare   2. Di ag agnos nos tic ticul ul   g radului de  ndatorare   3. Di ag agnos nos tic ticul ul   g es tiun tiunii  ii   reurselor   controlate  4. Diagnosticul  stării de  rofitabilitate   5 Diag Di agnos nos tic ticul ul  stării de  rentabilitate   6. Diagnosticul  luxurilor de  trezorerie  7. Diagnosticul  riscurilor   DIAGNOSTICU   LUI STĂRII   FINANCIARE  

de 

Punctaj  agregat 

necesare 

Măsuri  

… 

importanţă* 

 

analizată- stare şi tendinţe

Pondere 

 

… 

… 

N1 

P1= 12,5 %  

N1xP1 

... 

... 

N2 

P2= 12,5 %  

N2xP2 

… 

… 

N3 

P3= 12,5 %  

N3x P3 

… 

… 

N4 

P4= 12,5, 2 %  

N4xP4 

… 

… 

N5 

P5 =12,5 %  

N5xP5 

… 

… 

N6 

P6= 12,5  % 

N6xP6 

… 

… 

… 

N7 

P7= 12,5  % 

N7xP7 

… 

n

FORTE 

N=

  pi

 

i 1

BIBLIOGRAFIE  

71

 

1. Robu V.V.- Analiza  Analiza economicoeconomico-financiară financiară a firmei, firmei, Bucureşti: Editura Economică, 2014. 2. Balteş N. (coord.).(coord.).- Analiza economico-financiară economico-financiară a întreprinderii, întreprinderii, Sibiu: „Lucian Blaga‖, 2013. 3. Brezeanu P., Boştinaru A., Prăjişteanu B. - Diagnostic financiar: instrumente de analiză financiară,, Editura Economica, Bucureşti, 2003  financiară 2003   4. M.Niculescu - Diagnostic financiar financiar –  – vol.  vol. 2, Editura Economica, Bucureşti, 2005  2005  5. Covlea M. - Analiza –  –diagnostic diagnostic economico-financiară economico-financiară,, Bucureşti: Nomina Lex, 2009. 6. Siminică M. M. - Diagnosticul financiar al firmei, Craiova: Universitară, 2008. 7. Petrescu S. -  Analiză şi diagnostic financiar -contabil. -contabil. Ghid teoretico-aplicativ. teoretico-aplicativ. Ediţia a II-a II-a revizată şi adăugată, adăugată, Bucureşti: CECCAR, 2008. 8. Corneliu Russu - Management strategic , Bucureşti .Editura . Editura All Beck, 1999 9.

 

Revista Capital, 30 Noiembrie 2009, Guta Marius

72