Despre Veninul de Albine

VENINUL

Veninul de albine este o substanţa complexă, un produs de secreţie al albinei lucrătoare şi al mătcii, un amestec al secreţiei glandelor de venin care concură la formarea aparatului vulnerant. Este stocat în punga de venin şi eliminat la exterior în momentul înţepării, servind  împreună cu acul la apărare (acul la albina lucrătoare este un ovipozitor modificat pentru funcţiile de apărare) şi eliminarea duşmanilor (mătcilor concurente, a albinelor oaţe, a animalelor şi insectelor care vreau să prădeze stupul, etc.).  !nţepăturile albinelor reprezintă un act reflex de autoapărare autoapărare şi se materializează prin folosirea organului specializat pentru funcţia de apărare, format din partea vulnerantă cu punga de venin, partea motoare şi glandele secretoare de venin. "antitatea pe care o poate elimina la o înţepătură o albină cu glanda de venin dezvoltată este de circa #,$ mg venin licid, corespunz%nd la circa #,& mg substanţă uscata. "antitatea de venin este determinată de v%rsta albinelor, de rană şi de sezon. "antitatea maximă de venin se obţine de la albinele în v%rstă de &'# de zile, după care glandele secretoare degenerează treptat.  !n general se afirmă că odată folosită folosită rezerva de venin nu se mai mai reface. *impotrivă, unele cercetări menţionează ca după eliminarea prin înţepare rezerva de venin a albinelor se reface cu condiţia ca integritatea organului specializat să nu fie deteriorată. +iologia secreţiei de venin are particularităţile ei, cantitatea de venin variind de la o rasă la alta, de la o populaţie la alta şi ciar de la un individ la altul, ating%nd o cantitate maximă secretată de circa #,$ mg. umeroasele cercetări efectuate p%nă în prezent arată că veninul de albine are o structură complexă, în el fiind prezente at%t substanţe de natură organică c%t şi anorganică, substanţe cei conferă proprietăţi particulare, specifice.

Proprietăţile fizice ale veninului de albine Veninul de albine se caracterizează prin următoarele proprietăţi fizice- este un licid dens, transparent (incolor), cu miros particular, înţepător, gust amăruiacid, astringent, arzător şi cu însuşiri de a cristaliza întrun interval scurt de timp. roprietăţile organoleptice şi fizicocimice ale veninului de albine cristalizat-

CARACTERISTICI A#pect Culoare Con#i#tenţa iro# $u#t Puritate Solubilitate Aciditate %p&' Conţinut (n apă Conţinut (n #ub#tanţa u#cata Proteine total Cenu)a $reutate #pecifică

CONDIŢII DE ADISI!I"ITATE masă pulverulenta omogenă albmat, uşor cenuşiu pulbere af%nată iritant, caracteristic amar, înţepător  fără impurităţi solubil în apă, insolubil în sulfat de amoniu şi alcool /,'',', 012 3$3/2 0'1'2 $,'/,#2 &,&$& ag. * 4 *+

Este compus din proteine, săruri minerale, enzime, ormoni, uleiuri eterice şi alte substanţe volatile. 5ai mult de 6umătate din veninul brut este format din proteină activă, care la r%ndul ei cuprinde mai multe fracţiuni- melitina, fosfolipază şi ialuronidaza. 7reutatea specifică a veninului este de &,&$&, iar reacţia lui este acidă, av%nd un p8 de /,'','. recipită în mediu alcalin. Veninul de albine av%nd o compoziţie complexă, principalul său component este format din substanţe proteice în procent de p%nă la 1'2 din veninul uscat. *in cele 9 fracţii albuminoide existente, numai două prezintă importanţă. rima fracţiune alcalină (p8 : &&) are în componenţă &$ aminoacizi- glicocol, alanină, valină, leucină, izoleucină, serină, treonină, lizină, arginină, triptofan, prolină, acid aspartic şi acid glutamic.  ;ceastă fracţie are acţiune toxică.  ; doua fracţie are în componenţa sa &9 aminoacizi, respectiv cei menţionaţi la fracţia anterioara plus tirozină, cistina, metionina, fenilalanina şi istamină.  ;ceastă fracţie nu are acţiune toxică. Veninul de albine conţine, de asemenea, lipide, în special din grupa sterinilor, idrocarbonaţi, acizi (formic, cloridric, ortofosforic) şi baze. *intre substanţele minerale, veninul conţine calciu, magneziu, mangan, fosfor, sulf şi cupru.  !n contact cu aerul la temperatura camerei se eliberează componenţii săi volatili şi cristalizează în cristale de culoare albcenuşie cu miros caracteristic şi gust astringent. Este solubil în apă şi insolubil în sulfat de amoniu şi mai greu solubil în alcool de 0#bţinerea veninului se poate face prin mai multe metode, dar av%nd în vedere numărul extrem de mare al albinelor necesare pentru producerea unui gram de venin, nu toate au eficienţă maximă. Decoltarea se face prin narcotizarea albinelor, fie prin înţeparea unor membrane, fie cu a6utorul unor dispozitive electrice speciale instalate la urdiniş. Metoda prin narcotizare constă în introducerea albinelor întrun vas de sticlă, peste care se aşează o %rtie de filtru umectată cu eter.  ;lbinele depun veninul pe pereţii vasului, de unde se recuperează prin spălare, filtrare şi evaporare, astfel că se obţine venin sub formă de precipitat.  ;lbinele, după ce îşi revin, sunt redate familiei. rin folosirea acestei metode de la &### de albine se obţin aproximativ '#'1 mg venin. 5etoda prezintă dezavanta6ul că veninul obţinut este impurificat cu diferite materii ce se află pe corpul albinelor şi în plus randamentul este relativ scăzut. Metoda recoltării individuale a veninului se face întrun vas cu apă distilată, pe a cărui gură se leagă o membrană subţire de piele, pe care se aplică albinele în scopul de a  înţepa.  !n urma acestei operaţiuni, veninul se scurge în apa distilată, de unde prin fierbere şi evaporare se recuperează sub forma unui precipitat. 5etoda este foarte greoaie, dar prezintă avanta6ul că permite obţinerea de venin pur. Metoda instalării la urdiniş a unor dispozitive speciale care produc asupra albinelor un şoc electric.  ;paratura pentru recoltarea veninului se compune din- generator de impulsuri, sursa electrică, grila de excitaţie cu caseta colectoare de venin şi conductorii de legătură. 7eneratorul de impulsuri este un aparat electronic alimentat la o sursă de energie de 3& V, care produce impulsuri electromagnetice optime pentru declanşarea actului de  înţepare şi eliberarea veninului. *eclanşarea instinctului de înţepare se realizează prin impulsuri electrice cu undă complexă ce are amplitudinea pozitivă de /' V pe o perioadă de &,' microsecunde, succedate instantaneu de o amplitudine negativă de $1 V, timp de 1 microsecunde. ?recvenţa impulsului este de '9 8z. ag. 1 4 *+

Fmpulsurile sunt ciclice, sub formă de serii, cu pauză între serii de $ sau 0 secunde. "ontactul a una sau două albine cu firele grilei provoacă instantaneu reacţia de  înţepare.  ;larma dată de primele albine produce un efect de avalanşă în urma căruia în & minute un număr mare de albine se adună pe grilă şi înţeapă membrana, dar reacţia lor  încetează la scurt timp după întreruperea semnalului stimul. 7rila de excitaţie este constituită dintro reţea de fire paralele neizolate cu grosimea de #,'#,0 mm, distanţate între ele la /,'' mm. "adrul grilei pe care se desfăşoară reţeaua este executat în două variante. Aa prima variantă cadrul este format din două piese din material plastic, fixate prin intermediul a două ti6e metalice, desfăşurarea reţelei de conductori realiz%nduse pe o singură faţă. "ealaltă variantă este sub forma unei rame din lemn cu dimensiunile ramei de magazin, pentru a putea fi folosită în toate celelalte tipuri de stupi, desfăşurarea firelor reţelei făc%nduse pe ambele feţe. "aseta colectoare de venin se plasează sub reţeaua de fire şi prezintă ca suport o placă de sticlă peste care se aşează o membrană din plutex (latex) care este uşor penetrabilă şi nu reţine acul albinei. "onductorii pentru racordare asigură legătura între generatorul de impulsuri şi grilele colectoare montate la stupi (la urdiniş, pe sc%ndura de zbor, în poziţie orizontală cu pelicula  în sus). Decoltarea veninului se poate face numai în timpul sezonului activ, din aprilie p%nă  în septembrie, numai de la familii puternice.  !n cursul unei zile, o familie de albine se poate supune unui ciclu de / excitări a $# de minute, cu pauze între ele de 0# minute. Depetarea recoltării se poate face de la aceeaşi familie după /9 de ore. "asetele de colectare răm%n montate în grilă p%nă la saturarea cu venin (9&# recoltări). *upă ultima recoltare, casetele sunt păstrate întro încăpere minimum 1 ore pentru ca veninul de sub peliculă să cristalizeze complet şi abia după aceea se procedează la desprinderea peliculei şi răzuirea veninului. Grebuie menţionat faptul că recoltarea veninului nu influenţează negativ nici organismul albinelor şi nici activitatea acestora. *eoarece pe timpul recoltării veninului se produce o irascibilizare extrem de mare a albinelor care persistă p%nă la 0 zile după efectuarea extracţiei şi deoarece veninul este foarte toxic se vor lua măsuri severe de protecţia muncii.  ;mbalarea veninului se face în recipiente cu dop rodat, încise la culoare, şi se păstrează p%nă în momentul livrării la temperatura camerei, în condiţii de umiditate normală.

 2n#u)irile terapeutice ale veninului de albine Veninul de albine este un produs biologic propriu al albinei şi nu intră în r%ndul principiilor active transmise de plante. "omponentele sale acţionează pe de o parte ca inibitoare ale sistemului nervos, iar pe de altă parte ca stimulente ale inimii şi ale glandelor corticosuprarenale. rin stimularea producerii de cortizon, veninul de albine acţionează în tratarea afecţiunilor reumatismale, mai cu seamă în artrite.  ;dministrat direct sau pe cale parentală (in6ecţii), singur sau în asociere cu corticoizi, veninul de albine este cunoscut şi utilizat astăzi ca un factor activ în tratarea acestor afecţiuni, iar prin combinarea mai multor metode sau tenici curative se poate utiliza în combaterea şi altor afecţiuni, cum ar fi poliartrite infecţioase nespecifice şi spondilartroze deformateB  boli ale sistemului nervos periferic- lumbago, sciatică, nevralgii de trigemen şi de facial, nevralgii intercostale, pareze şi emiplegiiB  boli vasculare- tromboflebită, endarterită, arterioscleroza vaselor membrelorB  gută, tireotoxicoză şi astmul bronşicB  reumatismul poliarticular, muscular şi cardiacB ag. 3 4 *+

 boli de piele- ulcere trofice, fistule şi plăgi atoneB  boli oculare- irită şi iridocilită.  !n general se poate spune că veninul de albine, în doze mici, repetate, prin compoziţia sa foarte complexă, stimulează reactivitatea nervoasă şi umorală a întregului organism, mărindui capacitatea de apărare împotriva infecţiilor, mărind reactivitatea sistemului con6unctiv, favoriz%nd Feucocitoza şi permeabiliz%nd o serie de ţesuturi sclerozate. "u toate acestea, utilizarea lui se va face numai cu avizul medicilor reumatologi şi cardiologi, specializaţi în apiterapie. u se vor trata cu preparate pe bază de venin bolnavii de diabet, de ficat şi pancreas, cu afecţiuni cardiovasculare de tipul infarctului miocardic, endocardite şi miocardite, arterioscleroză avansată, cei cu nefrită şi nefroză, cei cu tuberculoză, sifilis şi bruceloză, cei cu epilepsie, encefalite şi gravidele.

VENINUL IN APITERAPIE 

Veninul de albine este un compus perfect adaptat4creat pentru funcţiile saleapărarea albinelor şi a coloniei. El este sintetizat în glandele de venin ale mătcii şi ale albinelor lucrătoare şi păstrat  în sacii de venin.  !n timpul procesului de înţepare este eliberat prin ac, sub formă licidă. Veninul este un produs biologic propriu al albinei şi nu intră în r%ndul principiilor active transmise de la plante. "omponentele active din veninul de albine, în mici cantităţi (ecivalente cu mai puţin de &##$## de înţepături pentru un adult) pot fi foarte benefice pentru sănătatea oamenilor, dacă sunt administrate de către persoane specializate, întrun mod individualizat.  ;ministrat în mod greşit, în necunoştinţă de cauză, veninul de albine poate provoca, la unele persoane, reacţii alergice şi iritaţii. *e aceea se impune, înainte de folosirea lui în scop terapeutic, să se ia toate măsurile de protecţie a pacientului (testare la alergie, dozare corectă) şi de protecţie a muncii, apiterapeutul trebuind să se asigure că manipulează în deplină siguranţă acest produs. Veninul de albine poate fi găsit în două for,e principale - lichid , cum este imediat după extracţie sau c%nd este in6ectat de către albină - uscat , după colectare cu mecanisme speciale (colectoare de venin).  Veninul de albine este un lic-id incolor, cu gust picantamar şi cu un miros aromat asemănător bananelor coapte. Este uşor acid (p8 ',#  ',')B scimbă culoarea %rtiei albastre de turnesol în roşu indic%nd o reacţie acidă. Gotuşi, soluţia apoasă din veninul uscat nu mai prezintă acest efect, suger%nd că responsabili de reacţia acidă sunt compuşii volatili. Veninul se usucă la temperatura ambientală în mai puţin de # de minute, pierz%nd  între 0'1# 2 din greutatea originală. *upă ce licidul se evaporă se poate recolta #.& mg. de venin uscat pur (de la o singură albină). Veninul u#cat pur are o culoare galbenă  maronie. 7reutatea specifică este de &,$&$ g4cm$. Goxicitatea exprimată prin *A'# este de ,9 mg4Hg (i.v. la şoarece). *A'# înseamnă că '# 2 dintre şoareci vor muri c%nd le este in6ectată intravenos doza de ,9 mg. de venin per Hilogram corp. Veninul este rezistent la frig, iar îngeţarea nu pare săF reducă toxicitatea. "%nd este uscat este rezistent şi la căldură, ciar la &##o". ag. 4 4 *+

Veninul uscat de albine, dacă este ferit de umezeală, îşi poate menţine proprietăţile toxice c%ţiva ani. El are o structură policristalină. Examinările sub microscop au arătat că veninul de albine, ca picături ale soluţiei apoase din venin uscat, îşi asumă structura fizică caracteristică, incluz%nd componente ce variază ca formă şi mărime. u este dificil să determinăm rapid clasificarea veninului (venin de albine, de viespe, de gărgăune, de viperă) baz%ndune pe structura sa fizică.

Proprietăţi terapeutice )i curative ale veninului Veninul de albine, c%nd e administrat în doze mici, poate fi un medicament natural excelent, are o serie de proprietăţi şi exercită asupra organismului uman o serie de efecte I5 Proprietăţi antibiotice Efect bactericid pe- Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes, Escherischia coli, Salmonella typhi, acilus !revis, acilus cereus  (Elena Gatu, ;piacta). Veninul de albine inibă creşterea bacteriilor şi fungilor (*erevici, *ima).  ;cţiune bacteriostatică pe anumite microorganisme ca- Mico!acterium phlei, "i!rio cholerae (+rangi, avan citaţi de Gatu). u acţionează pe anumiţi fungi ca- #enicillium şi Mucor  (Gatu). 6 Antibiotic (*erevici, *ima). 6 Antibacterian 6 Antiinfla,ator  (există o polipeptidă numită @peptida de degranulare a mastocitelor@B are o activitate antiinflamatorie de &## de ori mai puternică dec%t idrocortizonul (>rlov). Efecte a#upra C Pielii  (efect de întinerire al pielii datorită unei mai bune circulaţii sanguine şi creşterii permeabilităţii vaselor capilare). C Ţe#uturilor  Fnibă colinesteraza tisulară în zona tratată.  ;cţiune antifibroasă produsă de ialuronidază, ce se găseşte în venin (otcinHova). "reşte toleranţa tisulară la lipsa oxigenului (ipoxie), cum se înt%mplă în boala +Irger (arteniu). Dol proteolitic (*erevici, *ima). =cleroliză (Jarner, 8arman, 7arles).  C Sto,acului 5ăreşte producţia de suc gastric (;rtemov şi colab.). C Si#te,ului ,u#culo6#c-eletic  !n doze mari, contractă musculatura netedă (eumann, 8abermann) 5elitina este capabilă să producă contracţia muşcilor netezi  în studii pe animale (;rtemov şi colab.) 5ăreşte reacţiile osteoblastice (otcinHova) "reşte producţia de mucopolizaaride prin creşterea numărului de mastocite (otcinHova)  C Si#te,ului circulator (în doze mici) $nima Deglează ritmul cardiac  !nlătură aritmiile produse de excitaţia electrică şi de administrarea de strovitină (>rlov, &311) Efect pozitiv pe celulele miocardice (>rlov, &39/) ag. + 4 *+

"reşte nivelul energetic şi funcţiile cordului. "asele sanguine "reşte permeabilitatea vaselor sanguine (>rlov4?orsterB "Henderov, Kobourova)B ca rezultat, scimburile dintre s%nge şi ţesuturi sunt crescute. "reşte circulaţia sanguină prin vasele coronare (>rlov). *ilată vasele cerebrale(>rlov). =cade tensiunea arterială (>rlov). S%nge& "reşte eritropoeza  ;ctivează producerea de eparină care blocează toxicitatea veninului de albine Lang DuiMu). =cade numărul de eozinocite (otcinHova).  ;cţiune emolitică în doze mari (*erevici, *ima, >rlov).  ;cţiune anticoagulantă (*erevici, *ima, >rlov). Deduce v%scozitatea sanguină (>rlov şi colab.). Deduce albuminele din ser, şi le creşte în sucul gastric (;rtemov şi colab.). Deduce proteinele din ser datorită permeabilităţii vasculare crescute.  !n doze medii şi mari creşte nivelul proteinelor (>rlov). "reşte scimburile dintre s%nge şi ţesuturi (;rtemov şi colab.). Veninul de albine reduce nivelul colesteroluluiB studii pe animaleiepuri (Lang DuiMu). C Si#te,ului i,un %Part-eniu'  ;ctivează sistemul imun (Lang DuiMu) "reşte nivelul Fg7 în s%nge (arteniu) C Si#te,ului nervo#  ;cţionează în principal prin căi informaţionale şi nu at%t de mult ca substanţă (fiecare doză de venin este alcătuită din microdoze (arteniu). Deduce durerea în anumite zone unde veninul de albine a fost aplicat de c%teva ori 5elitina, apamina şi fosfolipaza au ";D;"GED END>GD> afect%nd at%t creierul c%t şi măduva. Efect simpaticolitic în exteriorul EVD;ONANF (arteniu). Efect colinolitic care întrerupe lanţul ganglionar (=ergeeva). +locează sistemul colinergic al formaţiunii reticulare din trunciul medular (>rlov).  ;fectează transmiterea excitaţiei de la nervul motor la fibra musculară Fnfluenţează excitaţia zonei motorii din cortex (;rtemov, >rlov). +locează transmiterea impulsurilor nervoase şi scade viteza de transmitere a stimulului în centrul nervos (>rlov)studii pe animale. Veninul de albine provoacă depolarizarea membranei stimulate a fibrei nervoase. Exercită un efect puternic pe sistemul aferent al regiunii somatosenzitive a cortexului şi, în particular, nici un efect pe structura nervoasă a regiunii asociate (>rlov). C Si#te,ului endocrin Eliberarea istaminei întotdeauna are loc înaintea eliberării de epinefrină şi norepinefrină (+rooHs şi colab.). *upă in6ectarea veninului de albine ($#0# secunde) nivelul istaminei plasmatice creşte de aproximativ #$# de oriB revine la valorile iniţiale în $#3# de minute (ca în reacşia de stress) dar fără modificări ma6ore cardiorespiratorii(+rooHs şi colab.). =timulează şi intensifică activitatea sistemului adrenergic pituitar (creşte nivelul cortizolului în s%nge şi al &1cetosteroizilor în urină (7useva4;rtemov). Veninul de albine şi două dintre componentele sale (melitina şi fracţia cardiopeptidică) produc o ridicare rapidă şi susţinută a cortizolului circulant "reşterea nivelului cortizolului este inibată de absenţa vitaminei " în dietă (+rooHs şi colab.). Efectele sunt mai puternice la organismele tinere comparativ cu cele mai bătr%ne Efect cito#tatic (?orester). ag. 7 4 *+

II5 Proprietăţi profilactice 8enerale (Loiric)  2,bunătăţe)te starea generală a organismuui (otcinHova). ăre)te lon8evitatea prin ipertermie (Lang DuiMu). Cre)te forţa p#i-ică  (arteniu). Prote9ează corpul (,potriva razelor :  (>rlov4+rooHs). Efecte ne8ative; torlov) blocare nervoasă ganglionară (>rlov) creşterea perioadei de latenţă a reacţiilor reflexe(>rlov) 'n doze to(ice& inibă reacţiile reticulare ascendente şi descendente (>rlov) iniţial provoacă excitaţie  în zonele subcorticale ale creieruluiB inibiţia totală vine mai t%rziu, at%t în cortex c%t şi în formaţiunile subcorticale (>rlov), edeme prin creşterea permeabilităţii vasculareB edemele cresc curgerea apei detoxifiate în ţesuturi (otcinHova4Kireeva), m%ncărimea arată de obicei un prognostic terapeutic bun (?orestier, almer).

Indicaţiile veninului Veninul de albine, un produs apicol legat de lo6a energetică @foc@, este foarte folositor în toate tipurile de boli legate de @frig@ cum ar fi artritele, cancerele, boala DeMnaud, bolile sistemului musculosceletic. Este de asemenea benefic în cazurile de funcţionare încetinită a diferitelor ţesuturi4 organe4 sisteme din organism. > altă cale de a înţelege mai bine indicaţiile veninului de albine este calea neuro fiziologică. =istemul nervos vegetativ are două componente ma6ore*5 simpatic (este în general un sistem activator)B .5 parasimpatic (este un sistem inibitor, folosit pentru @calmare, somn, m%ncat şi digestie@).  ;proape '#2 dintre bolile oamenilor şi animalelor pot fi considerate ca av%nd prea puţină activitate simpatică şi4sau prea multă parasimpatică. "a rezultat, corpul devine greu, se răceşte, şi devine mai mult sau mai puţin inert în  întregime sau pe părţi componente, cu sau fără dureri recurente. Veninul de albine este un excelent simpaticomimetic, sau în terminologie mai simplă, un excelent activator a componentei simpatice a sistemului nervos vegetativ. > persoană care practică Gerapia cu Venin de ;lbine (GV;) va simţi şi va vedea pas cu pas cum corpul ei devine mai @viu@ din nou, mai cald, cu mişcări mai rapide şi mai uşoare, cu mai puţine dureri. *acă boala este localizată, de exemplu o tumoare a pielii sau o tromboză arterială sau venoasă, se prea poate ca Gerapia cu Venin de ;lbine ( GV;) să modifice ecilibrul local şi să vindece, în special dacă apiterapistul este competent în meseria lui.   !n lista următoare sunt indicaţiile veninului de albine, stabilită de specialişti în apiterapie din toată lumeaag. = 4 *+

C Afecţiuni cardiova#culare % cardiolo8ie'  ;ritmii  ;rterită >bliterantă  ;rterită ;terosclerotică a 5embrului Fnferior  +oală Fscemică "oronariană +oala DaMnaud +oală Vasculară eriferică "ardită ;cută Deumatoidă 8ipertensiune ;rterială =indrom *egenerativ Fscemic eriferic Gromboze "erebrale Varice C Afecţiunile #i#te,ului ,u#culo6#c-eletic  ;fecţiuni Deumatice ale 5uşcilor, ervilor şi ;rticulaţiilor, etc.  ;rtrite  ;rtrită soriazică  ;rtrită Deumatoidă  ;rtrite Graumatice +oala =ceuermann (osteocondroza) +ursite ;cute şi "ronice Epicondilita Aaterală (cotul tenismanului) ?ibroze 8ipotonie (reducerea forţei musculare) 5ialgia >steoartrite eriartrita Nmărului cu calcificări oliartrită deformantă oliartrita Deumatoidă Quvenilă robleme de Gonus 5uscular  robleme Aigamentare =pondilartroze (;rtroze "linice) =pondilita ;ncilozantă =pondilita ;ncilozantă *eformantă C !olile #i#te,ului nervo#% neurolo8ie ' "ontractura *upuMtren Aumbago evralgii evrită eriferică evralgie post8erpetică arestezii legate de =pondilartroză arestezică Gromboze cerebrale Gulburări euronale =ciatică =cleroză 5ultiplă =indrom *ureros "ronic ona oster. C Afecţiuni oculare (oftal,olo8ie) Fridociclite Frite C Afecţiuni der,atolo8ice  (der,atolo8ie)  ;luniţe ag. *> 4 *+

"ăderea părului "icatrice *ermatită seboreică Eczeme 5elanoame 5icoză fungoidă egi soriazis Dăni =clerodermie =ensibilitate "rescută =ensibilitate =căzută Nlcer Gopic Nlcer Grofic V%nătăi ona  oster  C Afecţiunile #i#te,ului endocrin  (endocrinolo8ie) "rampe 5enstruale *isfuncţii ale =ecreţiei "ortizonului *ispoziţie =cimbătoare 8ipertiroidism 8ipoglicemie 5enstruaţii eregulate =indrom *isfuncţional 8ipofoliculinic =indrom remenstrual C Afecţiunile aparatului 8enital (8inecolo8ie) "rampe menstruale *ispoziţie scimbătoare 5enstruaţii neregulate =indrom disfuncţional ipofoliculinic =indrom premenstrual. C Afecţiunile #i#te,ului i,un (i,unolo8ie) =F*; Fntensificarea ;ctivităţii Aimfocitelor + Aupus eritematos sistemic =upresia limfocitelor G. C !oli virale (viru#olo8ie) =F*; +oala Epstein +arr. Dăceală 5ononucleoză evralgie posterpetică egi. C Tu,ori (oncolo8ie) "arcinom cu celule bazale Aimfoame 5elanom 5align C Aler8ii (alergologie) *esensibilizări pentru alergia la veninul de albine cu. venin de albine. ag. ** 4 *+

Ad,ini#trarea veninului de albine rincipala metodă de administrare a veninului de albine este prin piele. Există cel puţin / metode comune de administrare a veninului*5 Venin de albine pur, administrat prin intermediul clasicelor ace de albine. .5 =oluţie de venin de albine, administrată prin in6ecţii. 05 Nnguente şi alifii cu venin de albine, administrate de obicei prin simpla aplicaţie locală, masa6 şi4sau acupresură. 15 =oluţii de venin de albine, unguente sau alifii administrate prin metode fizioterapice speciale ca- iontoforeză (introducerea ionilor unei sări solubile în ţesuturile organismului cu a6utorul curenţilor electrici, cel mai adesea în scop terapeutic).  ;lte metode de administrare, neinvestigate suficient de către oamenii de ştiinţă şi clinicieni, rareori folosite şi practicate în mod obişnuit numai de către medicii specializaţi în apiterapie, sunt*5 er os (pe gură)- tablete de venin de albineB venin de albine combinat cu miereB venin de albine în granule omeopatice. .5 Fnalaţii (prin sistemul respirator)B această metodă este potenţial foarte periculoasăR 05 Fn6ecţii intramusculare, intraarticulare (acestea au fost dovedite în practică ca nefiind la fel de eficiente ca in6ecţiile intradermice). 15  !nţepături de albine intravenoase ca în terapia cu venin de albine pentru vene varicoase. Veninul de albine poate fi administrat singur sau, în mod ideal, în combinaţie cu alte metode de tratament. > simplă înţepătură sau in6ecţie cu venin de albine nu va aduce aproape nici un beneficiu sănătăţii noastre dacă este folosită singular. 5ai înt%i trebuie să avem gri6ă de starea noastră de nutriţie, de circulaţia s%ngelui şi de calitatea sa, de sistemele nervos şi endocrin, de structura generală a corpului, de caracteristicile mentale, emoţionale şi psiologice. *e aceea, este întotdeauna o idee bună să studiem şi să folosim alte metode de vindecare, c%t de mult posibil în con6uncţie cu terapia cu venin de albine.  Aceste metode de vindecare sunt& Genici de relaxare (;ntrenamentul autogen al lui =cultzB Loga etc.) Genici de respiraţie ca ranaMama sau Sigong. 5etode de activare a circulaţiei sanguine- masa6, acupresură, Loga, exerciţii calistenice. 5etode de dezvoltare a muşcilor- masa6, exerciţii calistenice, stretcing, Gai6i Suan, Loga etc. ?itoterapie (folosirea plantelor medicinale).  ;piterapie (folosirea tuturor produselor apicole).  ;romaterapie (folosirea uleiurilor esenţiale). *ietoterapie (folosirea anumitor alimente pentru a vindeca sau pentru a preveni anumite boli).  ;Murveda (folosirea alimentelor, condimentelor, tenicilor speciale de masa6, muzicii).

Re8ulile )i principiile ad,ini#trării veninului C !nainte de a folosi terapia prin venin se începe întotdeauna cu metode de detoxificare generale (gel de ;loe vera P ierburi medicinale care stimulează eliminarea diferitelor toxine din organism prin riniciB prin ficat vezicula biliarăintestin subţireintestin grosB prin plăm%niB prin piele.). C !mbunătăţiţi funcţionarea organelor interne cu ceaiuri de plante medicinale ce au acţiune specifică asupra organului bolnav vizat. C Declădiţi structura materială a organismului cu nutrienţi buni (în special polen, miere, lăptişor de matcă, propolis)!ntotdeauna începeţi cu rănirea şi stimularea glandelor suprarenaleag. *. 4 *+

- )utri*ia glandelor suprarenale"onsumaţi moderat condimente ca muştar, coriandru, cimen, ceapă, usturoi, ţelină 5estecaţi şi îngiţiţi $/ grame de propolis pe zi. "onsumaţi zilnic ##&### mg. de lăptişor de matcă. "onsumaţi suficientă Vitamină " (cel puţin &### mg. pe zi). 5%ncaţi suficiente seminţe, zilnic (de floarea soarelui, dovleac, nuci etc.). 5%ncaţi suficiente alimente verzi, proaspete care au suficiente enzime. 5%ncaţi alimente variateB fiecare masă trebuie să conţină o combinaţie ecilibrată a următoarelor gusturi Acru (gustul acru a6ută la funcţionarea ficatului, veziculei biliare, muşcilor, tendoanelor şi ocilor), amar   (gustul amar a6ută la funcţionarea sistemului nervos, inimii, vaselor de s%nge, circulaţiei s%ngelui, intestinului subţire, limbii), dulce (gustul dulce a6ută ţesutul con6unctiv, gura, stomacul, splina şi pancreasul).,  picant  (gustul picant a6ută plăm%nii, intestinul gros, pielea, mucoasele, nasul, respiraţia, sistemul imun) şi sărat (gustul sărat a6ută rinicii, suprarenalele, vezica urinară, oasele, articulaţiile, dinţii.). =timularea glandelor suprarenale poate fi realizată şi prin masa6, acupresură, acupunctură, apipunctură, Loga etc. dacă se face concentrat pe regiunile dorsale unde se află glandele suprarenaleB prima înţepătură trebuie totdeauna aplicată aici, pentru a evita o posibilă reacţie negativă alergică la terapia cu venin. C !mbunătăţiţi circulaţia sanguină (acum s%ngele dvs. este de6a curat şi îmbogăţit cu elemente nutritive) în tot corpulB numai în această fază poate fi începută terapia cu venin de albine. C !mbunătăţiţi curgerea bioenergiei prin organism cu acupunctură, acupresură, Moga, masa6, gimnastică, Sigong etc. C !mbunătăţiţi funcţionarea sistemelor nervos şi endocrin (acum bine rănite cu s%nge curat, bine oxigenat şi energie de calitate ridicată) prin exerciţii mentale, disciplină şi multă dragoste pentru tot ceea ce vă încon6oară.   Aa o privire mai atentă vom vedea că aproape toate regulile de mai sus pot fi respectate prin folosirea tuturor produselor apicole+eto(ifierea- polen, miere şi propolis sunt bine cunoscute ca @a6utătoare@ pentru ficat şi riniciB 'm!unătă*irea func*ionării organelor interne- oricine ştie că mierea furnizează cea mai bună energie pentru toate celulele noastreB organele noastre sunt alcătuite din celule şi ţesuturiB oricine ştie că ceaiurile de plante pot îmbunătăţi funcţionarea veziculei biliare sau a intestinelor. efacerea structurii materiale a corpului la toate nivelele celulare - nu există materiale mai bune pentru structura noastră fizică dec%t cele găsite în produsele apicole. 'm!unătă*irea circula*iei s%ngelui n ntreg corpul - aici începe veninul de albine să fie marele @maestru@ R  ! m!unătă*irea circula*iei !io-energiei - acupresura, masa6ul pot fi mult îmbunătăţite în eficacitate dacă vom adăuga creme de venin de albine.

Contraindicaţii Veninul de albine are potenţialul cel mai periculos dintre toate produsele apicole.  !n fiecare an mii de persoane, din toată lumea, mor din cauza înţepăturilor accidentale ale albinelor, adesea întrun număr mare, ca în cazul albinelor africane, cunoscute de către massmedia ca albine @ucigaşe@. entru apiterapeuţi este extrem de important să vorbim despre aceasta şi să furnizăm populaţiei at%tea moduri c%te sunt posibile pentru a se prote6a de posibilele reacţii negative ale înţepăturilor de albine. *intre aceste #oluţiiC rote6area lor împotriva posibilelor reacţii alergice furniz%ndule produse naturale antialergice (propolis, plante speciale ca Viola tricoloris, suficientă miere, lăptişor de matcă etc., etc) ag. *0 4 *+

C =ăF sfătuim să aibă gri6ă de sistemul lor imun printro dietă corectă, suficientă odină, un bun ecilibru funcţional între ariile stomacduodenvezicula biliarăficat splină pancreas (>amenii care au boli cronice în aceste organe vor face mai uşor reacţii alergice, nu numai la venin de albine, dar şi la alte substanţe, compuşi sau produse.). C =ăF sfătuim să aibă gri6ă de glandele lor suprarenale, din moment ce epinefrina şi cortizolul secretate de acestea sunt cele mai eficiente substanţe (ormoni) împotriva potenţialelor şocuri anafilactice care pot surveni nu numai după înţepături de albine, dar şi după in6ecţii cu penicilină, ingestia de alune, sau după otrăviri accidentale cu ciuperci toxice etc., etc. C =ă le creştem imunitatea la alergiile potenţiale la veninul de albine prin invitarea lor să devină apicultori, la început ca un obbM, iar mai t%rziu ciar ca profesionişti.  !nainte de a începe prima lecţie în stupină, alergologul trebuie să dea @lumina verde@ după efectuarea testelor de alergie la veninul de albine, care trebuie efectuate în cabinetul său, împreună cu analizele s%ngelui, c%nd este necesar. "are sunt contraindicaţiile administrării veninului în scop terapeuticT 6 Aler8ia la veninul de albine

6 !oli cardiova#culare =tenoze vasculare 8ipertensiune arterială (în stadii avansate) +oli congenitale cardiace  ;teroscleroză avansată ersoane ce folosesc betablocante (epinefrina poate să nu fie eficientă în caz de reacţie anafilactică). 6 !oli ,etabolice (veninul de albine creşte nivelul de glucoză în s%nge prin creşterea secreţiei de corticosteroizi ce activează glicogenoliza). *iabet insulinodependent. 5alnutriţie 6 !oli pul,onare Guberculoză pulmonară Fnsuficienţă pulmonară (în stadii avansate) 6 !oli infecto6conta8ioa#e +oli febrile 7ripă Fnfecţii purulente Guberculoză +oli veneriene (Aues, etc.). 6 In#uficienţă #uprarenală 6 In#uficienţă renală 7lomerulonefrite efrite Dinici policistic  ;lbuminurie. 6 !oli ale pro#tatei 8ipertrofia de prostată 6 !oli -epatice 8epatite ag. *1 4 *+

6 Afecţiuni oculare 7laucom 6 Sarcină 6 2n ti,pul ,en#truaţiilor  6 2n perioadele cu lună plină; (n ti,pul furtunilor; ploilor cu ful8ere 6 "a alăptare 6 Copiilor #ub *. ani 6 Sindro, de obo#eală cronică (în stadii avansate) 6 Pacienţi foarte #lăbiţi 6 !oli cronice; con#u,ptive 6 P#i-oze 6 Alcoolici; dro8aţi 6 Tulburări ,entale 6 Iritabilitate 6 Tulburări e,oţionale; #indroa,e andată situaţia îmbunătăţită, se poate începe încet, sub supravegere medicală, şi în cantităţi foarte, foarte mici (aproape omeopatice) administrarea veninului împreună cu folosirea tuturor celorlalte produse apicole. Re,edii pentru reacţiile adver#e  la veninul de albineReacţii

Si,pto,e

Trata,ent

Nşoare sau Doşeaţă, uşoară ;plicaţi un cub de geaţă, comprese reci, amoniac de casă sau ormale tumefacţie şi bicarbonat de sodiu aplicat ca o pastă. căldură în aria "remă 8 preparată  aplicată pe piele în zona înţepată.  înţepată Aoţiune pentru înţepături de albine  amestecaţi &## ml apă P ' ml oţet P ' ml sareB aplicaţi soluţia pe zona afectatăB repetaţi dacă este nevoie. "remă de propolis  aplicată pe piele. Ginctură de propolis  '&' picături de $./ ori pe zi, administrată intern, cu miere şi o cană de ceai (sau apă fierbinte). 5oderate ?ebră, greaţă, +enadrMl licid  se administrează oral în funcţie de indicaţiile oboseală sau producătorului. simptome +enadrMl tablete  '# mg imediat după înţepătura de albină şi P de / gripale ori c%te ' mg în următoarele / de ore. +enadrMl cremă  se aplică pe piele în zona înţepăturii. =evere Uoc anafilactic, Fn6ecţii cu ;naHit sau Epipen pentru reacţii alergice severe respiraţie dificilă, (tumefacţie severă). tumefacţie extremă "emaţi imediat medicul de familie sau alergologul sau contactaţi cel mai apropiat cabinet medical.

ag. *3 4 *+

"i,ite Veninul de albine nu poate vindeca sau îmbunătăţi starea persoanelor cu un nivel energetic prea scăzut, în special în glandele suprarenale.  !n 5edicina Gradiţională "ineză este cunoscut că toţi ne naştem cu o anumită cantitate de energie genetică (ancestrală) denumită @ong Si@.  !n termeni moderni, ong Si este asociată cu glandele suprarenale, funcţionarea rinicilor şi rezervele energetice.;ceastă energie este consumată zilnic. ong Si nu poate fi regenerată. =ingurul lucru pe carel putem face este să diminuăm rata consumului. *acă vom folosi prea mult din această energie (prin fumat, consum de alcool sau droguri, excese sexuale, somn insuficient, m%ncat în exces sau prea puţină apă băută, prea mult stress sau iritabilitate etc., etc.) atunci vom muri mai repede. Nn pacient cu un nivel al ong Si ului prea scăzut sau aproape inexistent nu poate fi tratat prin intermediul terapiei cu venin, deoarece aceasta este nefolositoare sau ciar periculoasă. Sfaturi le8ate de (nţepăturile #pecifice de albine C u se face terapie cu venin de albine persoanelor ce se află în categoria "ontra indicaţiilor la veninul de albine R C ?iţi siguri că aveţi toate măsurile antialergice la îndem%nă (Hitul antialergic procurat de la un medic alergolog). C *acă nu sunteţi medic, efectuaţi acest test în prezenţa unui medic, ideal un alergolog. C Gestaţi pentru reacţii alergice mai înt%i R  !nţepaţi pentru numai o secundă, cu a6utorul dispozitivului numit 5G5 (5ulti Greatment 5es).  ;cest dispozitiv apiterapeutic este o @necesitate@ pentru apiterapeuţii bine pregătiţi. C 5ai înt%i relaxaţi pacientul c%t mai mult posibil. C Dăciţi locul ce va fi înţepat cu un @răcitor@ ( @Dăcitoare@ speciale pot fi cumpărate de la diverse companii legate de apiterapie). C !nţepaţi numai pentru & secunde, apoi retrageţi repede aculB dacă folosiţi un 5G5, aceasta va fi făcută întrun mod profesional, evit%nd riscul de a permite unei cantităţi de venin mai mari dec%t este necesar să pătrundă în piele. *upă ce acul a fost retras, apăsaţi locul înţepat în aşa fel înc%t să nu iasă nici o picătură de s%nge sau veninul deabia in6ectat. C *upă fiecare şedinţă de terapie cu venin de albine rugaţi pacientul să aştepte (în camera de aşteptare de exemplu) pentru cel puţin #$# minuteB supravegeaţi pacientul în acest timpB dacă apare orice semn de alergie, folosiţi imediat medicamentele antialergice şi4sau metodele cunoscute de voi. C > bună reacţie este c%nd pacientul, de obicei după c%teva şedinţe de terapie cu venin de albine, vă spune că locurile în care a fost înţepat au început săl măn%nceB sfătuiţi vă pacienţii să N se scarpine, deoarece acest lucru va înrăutăţi m%ncărimea. C !n timpul fiecărei şedinţe încercaţi să înţepaţi alte puncte active, dureroase. 5ai ales la începutul terapiei cu venin de albine, nu înţepaţi niciodată părţile anterioare ale corpului, părţi unde obişnuit pielea este mai albă şi are mai puţin păr. *e ce T *eoarece înţepatul acestor zone poate conduce la un risc crescut de reacţii alergiceR  !nţepaţi numai zonele @Mang@ ale corpului pacienţilor (şezutulB spatele, deasupra omoplaţilorB partea superioară a braţelorB coateleB genunciiB zona inferioară şi posterioară a gambei.  !nţeparea oricărei alte zone a corpului poate da un risc înalt de alergie. C ;siguraţivă că pacientul este bine idratat înainte de a începe şedinţa, a dormit suficient în noaptea precedentă, este relaxat psiic, emoţional şi mental. C ;nalizaţi limba pacienţilor înainte de fiecare şedinţă de terapie cu venin de albineB dacă limba este uscată, dacă se văd urmele dinţilor pe marginea sa, dacă este prea roşie ag. *4 4 *+

şi4sau are microcontracţii rapide, în special la v%rf, nu administraţi terapia cu venin de albineB aceste semne arată un exces în funcţionarea sistemului nervos ortosimpatic, şi practicarea terapiei cu venin de albine (care creşte puternic această parte a sistemului nervos vegetativ) este asemănătoare cu adăugarea gazului pe foc.R C !nainte de terapia cu venin de albine, studiaţi pulsul pacienţilorB dacă ritmul este prea rapid (peste 3# bătăi4secundă) sau prea încet (sub 0#) nu se practică terapia. *acă pulsul este neregulat (aritmic) N practicaţi terapia cu venin de albineB aşteptaţi p%nă c%nd pulsul devine regulat. C *acă pacientul este înspăim%ntat din cauza procedurilor sau din orice alt motiv, aşteptaţi p%nă c%nd pacientul se linişteşte.  5icael +roffman, un acupuncturist şi un apiterapeut excelent din "alifornia, a scris următoarele re8uli despre terapia cu venin de albine pentru revista @+ee Fnformed@ (Devista =ocietăţii ;mericane de ;piterapie) romovaţi folosirea terapiei cu venin de albine.  u supraoferiţi această terapie ca o cură.  ?urnizaţi asistenţă celor interesaţi de terapia cu venin de albine.  u recomandaţi începerea terapiei fără a6utorul unui asistent experimentat.  Grimiteţi informaţii despre ceea ce aşteptaţi în timpul terapiei.  u încura6aţi autotratamentul fără deplina înţelegere a procedurilor complete.  Fncludeţi informaţii despre riscurile şi reacţiile din timpul terapiei.  u sugeraţi că beneficiul total apare întotdeauna fără unele reacţii adverse temporare.  =ă vă fie clar că scăderea simptomatologiei depinde de fiecare individualitate.  u promiteţi rezultate imediate.  Decomandaţi importanţa unui test pentru alergie înaintea terapiei.u recomandaţi terapia cu venin de albine fără un test pentru alergie ciar dacă persoana va spus că a mai fost înţepată de albine anterior.  Gestaţi de asemenea persoanele sau soţii(le) în timpul tratamentului şi pe cei implicaţi în manipularea albinelor.  u uitaţi că soţul4soţia sau noile persoane ce au fost înţepate că pot fi alergice.  Fnsistaţi asupra prezenţei unui Hit antialergic în timpul testului la fel ca pe parcursul  întregului tratament.  u vă expuneţi riscului fără un Hit antialergic prezent. Nn bun apiterapeut trebuie să aibă în orice condiţie @un s%nge rece@, să cunoască perfect ceea ce face, să răm%nă calm în orice situaţie. *intre toate tenicile apiterapice, GV; este cea mai puternică dar de asemenea cea mai periculoasă potenţial. *e aceea, folosirea GV; este ca 6oaca cu focul. *eci, cel mai important aspect al GV; este manevrarea perfectă a oricărei alergii la veninul de albineR

ag. *+ 4 *+