Depresia Si Suicidul in Adolescent A

Depresia si suicidul in adolescenta

STUDENTE: Bandula Simona Fuscas Georgiana Mihis Amalia Roxana

         

OBIECTIVE Delimitarea termenilor de depresie si suicid Cunostinte privitoare la lucrurile prin care poti sa ajuti un adolescent aflat in depresie sau care are tentinde de sinucidere Cunostinte cu privire la tratarea depresiei Abilitatea de a observa legatura puternica intre depresie si suicid Cunostinte legate de modul in care se manifesta o depresie sau un act sinucidal Descrierea cauzelor ale suicidului in randul adolescentilor a dolescentilor Exemplificarea unor caracteristici ale adolescentului ad olescentului aflat in situatia de risc suicidar Definirea procesului suicidar Descrierea unor avertismente date de persoanele suicidare Denaturarea unor mituri cu privire la sinucidere

Depresia la adolescenti 

Inca de la inceput, ar tre bui sa mentionam ca in ultimii 20 de ani, numarul de

adolescenti ce prezinta episoade depresive a crescut crescu t foarte mult incat se poate considera o problema de sanatate publica. O mare parte dintre adolescenti care





traverseaza o veritabila perioada depresiva, nu sunt ingrijiti medical sau psihologic.  Acest fapt se afla la originea esecurilor scolare, tul burarilor de caracter, conduite suicidare si mai ales conduite de dependenta . Fetele si baietii nu isi exprima depresia in acelasi fel. Fetele manifesta aceasta tulburare prin preocupari privind imaginea corpului, corpului, greutatea, dureri mai mult sau mai putin difuze, de o intensitate si persistenta intensa, pe cand baietii isi exprima depresia intr-o forma comportamentala, agresiva, descarcandu-si astfel tensiunea si suferinta. Originea depresiilor la adolescenta nu este univoca. Desi unele vulnerabilitati neurobiologice sunt incontesta bile, o cauza frecvent intalnita este data de situatiile familiale (doliu, parinte deprimat, divort, conflicte familiale), sau situatii existentiale (deceptie sentimentala, esec scolar, boala fizica). Un alt factor este presiunea culturala si sociala actuala, care ii face pe adolescenti, la varsta cand ca nd speranta si idealizarea sunt miscari firesti, sa resimta lumea ca fiind deceptionanta, prea constrangatoare sau ingrijoratoare cu privire la viitor .

Simptomele depresiei: -tristete persistenta, anxietate  -sentimente de inutilitate sau pesimism  -sentimente de vinovatie sau neputinta -pierdere de interes sau placere pentru ho bby  -energie scazuta, oboseala  -capacitate de concentrare redusa  probleme de somn , trezire dimineata devreme sau dormit - probleme prelungit -modificarie ale apetitului sau a greutatii - ganduri  ganduri de moarte sau sinucidere -neliniste sau irita bilitate -stima de sine scazuta  -probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari  digestive , dureri cronice  ce nu raspund la tratamentele de rutina

Cauzele depresiei: -neintelegere, nefericire, nesiguranta -factori biologici, psihologici si genetici : se incrimineaza diferente biologice ale creierului , dezechilibre la  nivelul neurotransmitatorilor (substante care conduc impulsul), tulburari hormonale. -evenimente ca moartea, pierderea unei fiinte iubite, probleme   familiale , presiune pentru o btinerea performantelor scolare, stresul, traumele, abuzurile (fizice, psihice, sexuale), asistarea la violente, hartuirea din partea colegilor sau parinti severi . -factori de risc: sexul feminin, existenta de cazuri de  depresie in familie, de alcoolism sau alte boli psihice, abuzul  de alcool sau droguri .



Depresia

netratata poate duce la sinucidere. Multi adolescenti cu

depresie au simptome de anxietate, altele mai putin intalnite pot sa apara la copii cu depresie severa precum auzul unor voci care nu sunt reale sau convingerea oar ba intr-o idee falsa (iluzie, manie) . Halucinatiile sunt mai comune in copilarie in timp ce iluziile sunt mai comune in adolescenta . 

Aproximativ 15% din copiii si adolescentii cu depresie, dezvolta tulburari

bipolare (prezenta unor simptome contradictorii alternate intre depresie si

buna dispozitie exagerata) . Uneori este dificil sa se diferentieze tulburarile bipolare de depresie . Este obisnuit ca un copil diagnosticat cu tul burari bipolare sa fie prima data diagnosticat cu depresie pentru ca dupa primul episod maniacal sa fie diagnosticat cu tul burari bipolare. Desi depresia face parte din tulburarile bipolare, acestea necesita tratament diferit fata de cel al depresiei. Ca si depresia, tulburarile bipolare pot fi familiale, de aici

necesitatea ca familia sa instiinteze medicul despre faptul ca in familie exista si alte cazuri de tu burari bipolare.

Consult

de specialitate

 Trebuie anuntat serviciul de urgenta daca: -copilul este in situatia de a se automutila, daca ameninta alte persoane sau daca apar semne ce anunta o tentativa de sinucidere -copilul/adolescentul aude voci inexistente, halucinatii . Expectativa

vigilenta:

Modul de abordare "astepti si vezi", poate fi potrivit daca adolescentul are sentimente de mahnire, tristete si melancolie . Oricum, parintele trebuie sa  anunte medicul atunci cand simptomele dureaza mai mult de 2 saptamani sau daca acestea interfera cu activitatea zilnica. Mediei specialisti recomandati

 Tratamentul pentru depresie implica consultatia de specialitate, medicatie specifica, educatie familiala sau o com binatie a acestora. De asemenea, este important ca si copilul/ adolescentul sa fie implicat in planul de tratament prin stabilirea  unor relatii durabile, pe termen lung, cu specialistii implicati in tratament .

Investigatii Medicul sau alt specialist specialist va evalua si diagnostica diagnostica depresia la la adolescent , chestionandu-l despre istoricul medical si efectuand teste pentru a determina daca simptomele nu sunt determinate si de alte cauze in afara depresiei . El, adolescentul, poate fi supus unui examen fizic general , urmat de unor teste de sange  pentru a determina daca nu are boli asociate precum hipotiroidism (functie tiroidana scazuta) sau anemie (numar mic de hematii) . Va mai fi supus si unor teste de evaluare a sanatatii mentale , care analizeaza capacitatea de gandire, rationamentul si memoria . Parintele poate fi rugat sa completeze un chestionar privind simptomele pediatrice ale copilului, fiind un test screening  ce ajuta la diagnosticarea depresiei sau alte pro bleme psihologice.  Adolescentul va da si un test scris sau oral pentru diagnosticarea depresiei . Uneori sunt necesare teste mai laborioase care sa poata evalua in totalitate afectiunea lui. Interviul se realizeaza de preferat in prezenta unui parinte.  Alte informatii pot fi obtinute de la profesorii adolescentului sau de la asistentii sociali .

ratamentul tul depresie depresieii la adolesc adolescenti enti Tratamen Este similar celui de la adulti, cuprinzand consilierea psihologica dar si tratament  medicamentos . Cu toate ca medicamentele antidepresive pot fi eficiente in tratarea depresiei,

siguranta si efectele pe termen lung ale acestor medicamente la copii nu sunt inca in totalitate intelese .  A vem mai multe forme de tratament la adolescenti:  Tratament initial: tipul de tratament depinde de primul episod de dpresie, severitatea acesteia, de ceea ce a determinat depresia . Consilierea de specialitate in depresie include: terapie cognitiv-comportamentala (modificarea anumitor idei si mod de comportament), terapie in grup, familiala, educatia mem brilor familiei.  Tratament de intretinere: acesta depinde de cat de severe sunt simptomele adolescentului, si daca se interfereaza cu activitatea zilnica sau afecteaza calitatea vietii.  Acesta, include consilierea cu specialisti si tratament medicamentos .  Adolescentul trebuie sa respecte programul de consiliere si sa continue schim barea stilului de viata .

ratamentul tul depresie depresieii la adolesc adolescenti enti Tratamen  Tratament

in cazul agravarii bolii: este un tratament

suplimentar . Parintii trebuie sa se asigure ca tratamentul este administrat conform prescriptiei medicale, sa urmareasca daca simptomele aparute nu sunt determinate de o alta afectiune (tulburarea anxioasa sau a buzul de substante), indentificare si reducerea stresului pentru a evita agravarea depresiei, schimbarea dozelor sau schim barea medicamentului administrat adolescentului, este necesara si o scurta spitalizare in special daca adolescentul prezinta semne de avertizare pentru sinucidere. Daca tanarul este deprimat parintele, ar tre bui sa ascunda armele de foc, medicamentele cu potential letal din casa .

Cum ajuti un adolescent care sufera de depresie? Depresia

nu va trece de la sine si nici nu se va rezolva doar cu vorbe bune. bun e. Primul pas il reprezinta reprezin ta vizita la medic.  Acesta iti va indica un specialist

care ii va oferi adolescentului adolesce ntului consiliere consiliere si, dupa caz, tratament medical . Efortul

medicilor este inutil daca sprijinul spriji nul moral nu vine de la cele mai importante persoane din viata adolescentului: familia si prietenii. Iata ce

poti face, daca intalnesti un adolescent apropiat apropiat care trece printr-o printr-o depresie:  Arata-i toata dragostea ta

Nimic nu se compara cu sprijinul moral si afectiunea venita din partea parintilor . Parintii reprezinta echili brul oricarui copil, insa de asemenea, poate constitui cel mai important factor responsa bil de instabilitatea emotionala . Tu crezi ca adolescentul este constient de faptul ca este iubit de catre parintii sai; cand i-ai spus ultima oara copilului tau ca il iu besti?  Adu-i aminte ca esti acolo pentru el ori de cate ori simte nevoia sa vorbeasca, atunci cand se simte singur sau dezdanajduit.

Cum ajuti un adolescent care sufera de depresie? Nu

il certa

Depresia nu reprezinta un motiv de cearta, ce arta, ci dimpotriva. Este momentul sa iti mentii calmul si sa il incurajezi pe adolescent sa se deschida . Daca atunci cand isi va marturisi nelinistile sale, oricat de neimportante ti s-ar parea, tu incepi sa il ridiculizezi, sa ii vorbesti de sus sau sa il certi, atunci nu vei face decat sa il indepartezi de tine si sa il impingi si mai mult catre depresie . Fii rabdator si trateaza problemele adolescentului cu importanta . Nu il judeca, ci incearca sa ii oferi solutii pe care adolescentul nu reuseste sa le vada. Incurajeaza o atitudine pozitiva In momente de depresie, adolescentul va simti ca nu reuseste sa faca nimic bine, iar respectul de sine va scadea considera bil. Incurajeaza-l si lauda-l atunci

cand reuseste sa isi concentreze concentrez e eforturile in mod constructiv; adu-i aminte constant care sunt aptitudinile sale si impusioneaza-l sa desfasoare activitati care ii fac placere. Rezultatele bune il vor face sa se simta mai bine si il vor ambitiona sa se perfectioneze.

Cum ajuti un adolescent care sufera de depresie? Incurajeaza-l sa faca sport

Sportul il va ajuta sa se mentina activ si sa isi pastreze pastrez e un tonus ridicat.  Ajuta-l pe adolescent sa gaseasca o activitate care ii face placere si care ca re implica exercitii de grup, astfel incat acesta sa relationeze cu persoane care imaprt aceleasi pasiuni. Mai mult, asigura-te ca adolescentul are o viata sociala activa, cu prieteni din cercuri diferite, care sa ii asigure diversitate si posi bilitatea de a comunica cu persoane de varsta sa . Sugereaza-i sa tina un jurnal

re prezinta modalitati prin  Jurnalul, desenatul, scrierea de eseuri sau poezii reprezinta care adolescentul isi poate exteriotiza sentimentele . Este foarte probabil ca terapeutul sa ii solicite acelasi lucru, asa ca asigura-te ca adolescentul nu sare peste aceasta etapa. Nu ii controla jurnalul fara voia sa, pentru ca il vei intimida si nu va mai avea incredere in tine. Propune-i insa sa vor biti despre cele scrise, atunci cand simte nevoia . Asigura-l ca nu il vei critica, doar il vei asculta si daca doreste, ii vei oferi sfaturi.

Suicidul in randul adolescentilor  





Perioada de adolescenta este considerat a fi cel mai dificila din  viata noastra. Adolescentii trebuie sa invete rolurile sociale,desi ei au pretentia de a nu fi tratati ca fiind inca tot copii . În plus, organismul trece prin schim bri atât de multe c adolescenii nu sunt capabili s îneleag .  Acest lucru lasandu-le un sentiment confuz i neajutorat. Acest lucru le lasa un sentiment confuz.Conform studiilor, adolescenti de aproape 75 la sut  se sinucid din cauza depresiei. Un adolescent devine deprimat, datorit modificrilor hormonale în organism, precum i din cauza influenei exprimate prin împrejurimile lui sau ei . Suicidul in randul adolescentilor este un fenomen tragic si constituie a doua cauza a mortalitatii tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, tinand cont numai de sinuciderile declarate oficial si excluzandu-le pe acelea deghizate in accidente

Cauze ale suicidului in adolescenta  

      

depresia  problemele familiale(conflictelor parentale si conjugale, abuzuri fizice sau psihice, un climat de violenta, alcolismul unuia sau al ambilor parinti, indiferenta fata de tanar, dificultati de comunicare sau chiar lipsa acesteia, neintelegerea, lipsa sustinerii, lipsa implicarii emotionale, abandonul sau rejectia tanarului) stima de sine scazuta o viziune sumbra asupra viitorului lor abuzul de droguri,alcool  probleme financiare in casa respingerea de prieteni senzaie de izolate insuccesul la coal

Caracteristici ale adolescentului aflat in

situatia de risc suicidar:  Functionare familiala pertur bata;  Trairea unor experiente emotionale dificile, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante;  Trairea unui suicid in cadrul familiei sale sau in randul cercului de prieteni; Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o si in care vede un model; Dificultati de identificare sexuala, homosexualitate;  Adoptarea unor comportamente deviante: delincventa, prostitutie; Consum de droguri, alcool, medicamente; Fuga de acasa, plasamente multiple in centre sau in familii substitutive; Una sau mai multe tentative anterioare de suicid .

Procesul suicidar 

Procesul suicidar este perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea la

act. Pentru rezolvarea problemei, persoana face un inventar al solutiilor posibile.

Fiecare solutie face obiectul unei evaluari pentru pent ru a vedea care este  posibilitatea ca acea solutie sa aduca o schimbare si care ar fi eficacitatea ei in reducerea suferintei. Unele persoane poseda o gama larga de de eventuale solutii si





pot identifica strategii pentru a iesi repede din criza . Pentru altii, solutiile sunt in numar foarte restrans pentru ca ele nu raspund nevoilor prezente . In acest stadiu, ideea sinuciderii nu este o solutie, sau prea putin. In cautarea solutiei, o imagine brusca, neasteptata, legata de moarte, poate aparea printre solutiile posi bile. Solutiile care par ineficiente in reducerea intensitatii crizei vor fi respinse. Ideea sinuciderii apare tot mai des si este luata din ce in ce mai mult in serios, se insista asupra ei, se ela boreaza avantaje ale scenariilor posi bile. Suicidul devine solutia pentru toata suferinta sa. In acest stadiu se elaboreaza un plan precis ce contine data, ora, modul si locul . Putem uneori sa observam o remisie spontana a crizei suicidare, dintr-o data pro blemele par sa fi disparut . Adolescentul se

 poate simti usurat, alinat si da semne ca se simte mai bine in clipa in care suicidul reprezinta solutia definitiva, pentru ca are acum un mod care ii este la indemana de a-si opri suferinta. 

Suicidul reprezinta ultima tentativa de a recapata controlul. Un eveniment precipitant urmeaza, o problema se adauga si determina trecerea la act .

 A  vertismente: Suicidul nu se produce fara avertismente. In general, persoanele suicidare ne dau mesaje si indicii care anunta intentiile lor in scopul de a-si alerta anturajul. Acestea sunt strigate de ajutor, urme de speranta si ele pot fi:        

Mesaje verbale si aluzii la moarte: ´ar fi mai bine sa morµ, ´asa n-as mai suferiµ, ´voi n-o sa ma mai vedeti mult timp«µ, ´mi-e frica sa ma sinucidµ Amenintari cu suicidul: ´vreau sa ma omorµ Comportamente auto-mutilante, periculoase Aluzii indirecte la suicid: ´in curand voi avea parte de paceµ, ´sunt inutilµ, ´vreau sa fac o calatorie foarte lungaµ, ´va va fi mai bine fara mineµ Pregatiri pentru o plecare, aranjamente finale, scrisori de adio Daruirea unor o biecte care au o valoare personala foarte mare Atractie brusca pentru arme sau produse toxice  Tulburari ale somnului (insomnie/hipersomnie)

 A  vertismente:              

 Tulburari de alimentatie (anorexie/ bulimie) Lipsa de energie, fatigabilitate sau agitatie extrema in anumite momente Incapacitatea de a resimti placere  Tristete, plans, descurajare Indecizie, iritabilitate, furie Devalorizare, sla ba stima de sine Anxietate crescuta Pierderea interesului si a placerii pentru orice fel de activitati R etragere, etragere, cautarea solitudinii R uperea uperea contactelor cu familia, prietenii efuzul de a comunica, absenta emotiilor R efuzul Absentarea de la cursuri si diminuarea randamentului scolar Schimbari in aspectul sau, neglijenta Consum excesiv de alcool si/sau droguri, medicamente .

Mituri si realitati despre suicid o

In legatura cu suicidul circula o serie de mituri. Miturile sunt credinte false, idei inexacte care justifica uneori modul in care ne comportam.

o

Mit: suicidul se produce fara avertisment.

o

o o

o o

R ealitate: ealitate: din 10 persoane care se sinucid, 8 dau mesaje asupra intentiei lor, cat de mici, de vagi ar fi acestea . Suicidul este rezultatul unui proces care este intotdeauna observabil chiar daca la tineri se deruleaza foarte rapid .

Mit: o persoana suicidara isi doreste in mod real sa moara. R ealitate: ealitate: persoana suicidara doreste sa nu mai sufere si nu sa moara . Ea ezita intre viata si moarte si lasa in grija altora faptul de aa -i-i salva.

Mit: persoana suicidara este ori lasa ori curajoasa. R ealitate: ealitate: persoana suicidara nu vrea sasa -si -si puna capat zilelor din lasitate sau curaj, ci pentru ca viata sa ii pare insuporta bila, pentru ca nu intrevede alta

soluti solutiee sisi se simte simte dis erata erata

Mituri si realitati despre suicid o

Mit: suicidar o data, suicidar pentru totdeauna.

o

R ealitate: ealitate: tendinta de suicid este reversibila. Procesul suicidar nu dureaza

toata viata si poate fi oprit definitiv chiar si la cei care aparent au aceasta tendinta cronica. o o

o

o

Mit: persoana care se gandeste la suicid pare neaparat deprimata. R ealitate: ealitate: simptomele variaza in functie de personalitatea fiecaruia . Sub o aparenta de veselie, de buna dispozitie, se poate disimula uneori o tristete foarte mare.

Mit: daca observam o ameliorare a riscului suicidar aceasta semnifica faptul ca pericolul a trecut. R ealitate: ealitate: o persoana care ia decizia de isi lua viata poate parea usurata, chiar fericita, iar anturajul sau ar putea crede ca momentul de criza a luat sfarsit .  Trebuie insa sa ramanem vigilenti pentru ca majoritatea sinuciderilor se produc in cele trei luni care urmeaza debutului ameliorarii crizei .

Mituri si realitati despre suicid o

Mit: suicidul este ereditar.

o

R ealitate: ealitate: suicidul nu este ereditar .

o

o

o

o

Mit: persoanele care se sinucid sunt persoane care sufera de tulburari  psihice. R ealitate: ealitate: persoanele care vor sasa -si -si ia viata nu sufera neaparat de o tul burare psihica, iar persoanele care sufera de o tul burare psihica nu sunt in mod necesar suicidare. Persoana suicidara se poate afla intrintr -o -o situatie temporara de mari framantari emotionale, ceea ce nu inseamna ca sufera de o tul burare psihica.

Mit: persoana care ameninta ca se sinucide nu o va face, este vorba doar de o forma de santaj pentru a atrage atentia. R ealitate: ealitate: amenintarea cu sinuciderea tre buie luata in serios si nu considerata ca fiind o manipulare . Cel care actioneaza astfel sufera cu adevarat si are nevoie de ajutor. Chiar daca uneori exista in acest comportament si manipulare prin mesajele transmise, nu tre buie uitat ca exista si o doza mare de disperare si de cerere de a fi ajutat .

Mituri si realitati despre suicid o o

Mit: persoanele suicidare au o personalitate slaba. R ealitate: ealitate: nu exista un tip de personalitate suicidar . In mod contrar cu ceea ce am putea crede, persoanele suicidare au multa energie . Deseori acestea au traversat dificultati enorme (pierderi, respingere, viol, etc ) .)

o

Mit: suicidul se produce in clasele sociale defavorizate.

o

R ealitate: ealitate: suicidul se produce in toate clasele sociale .

o

o

Mit: o persoana care supravietuieste suicidului si care prezinta o ameliorare subita a starii psihice a rezolvat situatia problematica. R ealitate: ealitate: o mare parte a sinuciderilor se produc in cele trei luni de dupa debutul perioadei de ameliorare .

Interventii care pot ajuta o persoana suicidara 1.

Rupeti Rupeti izolare izolareaa pe care tanarul tanarul o traies traieste te si abordati abordati direct direct subiect subiectul ul suicidului.  A vorbi despre suicid nu indeamna catre trecerea la act, ci dimpotriva,

acest lucru ajuta persoana sa iasa din izolare, sa-si exprime suferintam ii ofera posibilitatea sa intrevada si alte cai . Dati-i posibilitatea sa vor beasca despre lucruri care il preocupa. Indemnati-l sa exprime ce simte si traieste in raport cu situatia sa .

2. AratatiAratati-ii disponib disponibilit ilitatea atea dumneavoa dumneavoastra stra de a-l asculta asculta fara critica critica, evitati sa-

l bruscati, sa-l batjocoriti, sa-l culpa bilizati, sa-i faceti morala . R ecunoasteti ecunoasteti legitimitatea problemelor sale, tratati-l ca pe un adult .

3.

E valuati

rapid posibilitatea unei urgente suicidare verificand daca exista idei suicidare continue, daca dispune de mijloace prin care sa-si poata lua  viata, daca a ales locul si momentul pentru a o face. Tanarul trebuie ajutat sa

se linisteasca, sa accepte sa-si amane gestul si sa fie de acord sa primeasca ajutor profesional . Nu lasati adolescentul singur inainte de a va asigura ca urgenta a fost calmata. In cazul in care o bservati ca riscul creste, mergeti de urgenta cu el la un spital.

Interventii care pot ajuta o persoana suicidara 1.  Ajutati-l sa-si evalueze situatia, ceea ce ii va permite sa gaseasca solutii noi . Explorati impreuna o gama de solutii posi bile si orientati-l spre actiuni concrete . 2. Ajutati Ajutati-l -l sa-si sa-si creas creasca ca stima stima de sine sine incura incurajand jandu-l u-l in progres progresele ele pe care care le le face, in comportamentele independente. Trebuie sa evitati sa faceti lucrurile in

locul lui si incercati sa favorizati autonomia sa respectand limitele si capacitatile tanarului.

3. Incuraj Incurajatiati-ll sa-s sa-sii reia reia activi activitati tatile le care ii plac plac sau care ii plac placeau eau, in masura in

care este capabil si in ritmul sau .

4. Familiile adolescentilor suicidari trebuie intotdeauna sa fie implicate atunci cand adolescentul primeste un ajutor terapeutic, implicarea familiei fiind un

factor favorizant favorizant al ameliorarii ameliorarii comunicarii comunicarii parinti ² adolescenti, adolescenti, al adoptarii de strategii mai eficiente in rezolvarea pro blemelor, al resituarii locului fiecaruia in interiorul familiei, al restaurarii unui sistem de valori .

Interventii care pot ajuta o persoana suicidara 1.

A veti grija sa nu ii lasati la indemana medicamente , obiecte periculoase, etc .

2.

Nu luati totul pe umerii dumneavoastra si nu actionati singur, solicitati ajutorul  persoanelor apropiate sau al unui profesionist.

3.

E vitati

sa-i oferiti propriile ´retete de fericireµ, ceea ce este bine pentru

4.

E vitati

sa-i faceti promisiuni pe care nu le puteti onora.

5.

E vitati

sa minimalizati dificultatile tanarului, ceea ce pentru dumneavoastra

dumneavoastra nu este neaparat bine si pentru ceilalti .

poate aparea ca fiind o pro blema minora, pentru el reprezinta o pro blema majora.

6. Incerca Incercati ti sa desf desfiinta iintati ti unele unele mituri mituri pe care care le au adole adolesce scentii ntii, ca de

exemplu: adultii nu ii pot ajuta, adultii nu ii iau in serios pe adolescenti, adultii vor profita si ii vor pedepsi pentru greselile facute, vor crede ca tanarul este bolnav, etc

Suferi de depresie? 

In ultimele dou sptmâni ai fost adesea (aproape zilnic) deranjat de . . . 1. Descurajare, depresie sau disperare? 2. Pierderea interesului sau plcerii pentru activiti activit i pe care altdat le fceai cu plcere? 3. O schimbare schim bare neintenionat, semnificativ a greutii greuti i sau poftei de mâncare (în sensul scderii sau creterii apetitului)? 4. Tulburri de somn, fie în minus, fie în plus? pl us? 5. Senzaii de nelinite, iritabilitate sau letargie? 6. Lips de energie sau oboseal? 7. Simminte Sim minte de pierdere a valorii de sine sau vinovie? 8. Dificulti de concentrare sau gândire? 9. Gânduri obsesive de moarte sau sinucidere? 10. Au fost simmintele sim mintele tale din ultima lun atât de intense încât s te deranjeze în mod m od deosebit, sau s-i afecteze capacitatea de a funciona normal pe plan social sau la locul de munc (ori la coal)?

Interpretarea



rezultatelor 

Dac ai bifat fat cinci sau mai mai multe din cele nou enunuri de mai sus, i ai bifat rspunsul "Da" la întrebarea nr. 10, este foarte probabil c suferii de depresie. Adresai-v medicului dvs. pentru o evaluare mai temeinic i pentru un tratament individualizat.  Dac ai ai bifat fat mai mai mu mult de de un unul dar mai pu puin in de de ci cinci dintre tre enunurile de la numerele 1-9, i ai bifat rspunsul "Da" la  întrebarea 10, este posibil s suferii de o form form  uoar de depresie. Adresai-v medicului de familie pentru evaluare i tratament.  Dac Dac ai ai bif bifat at numa numaii unu unull sau sau nici nici unul unul din din cel cele e nou nou  enu enun nur urii de mai sus sus sau ai bifat rspunsul rspunsul "Nu" la întrebare întrebarea a nr. 10, 10, probabil probabil c nu suferii de depresie. Dac avei îns nevoie de alte informaii sau clarificri, v putei adresa medicului m edicului de familie pentru o evaluare i recomandri individualizate. individualizate.

Scala de depresie Hamilton 1.

Starea depresiva (tristete, deznadejde, lipsa de interes)

0 ² lips lipses este te 1 ² pesimism, tristete, deznadejde deznadejde 2 ² Accese de plans ocazionale 3 ² accese accese de plans plans frecven frecvente te 4 ²dezvolt aceste stari numai in timpul comunicarii (ver bale si nonverbale) 2. Sentimente de vinovatie

0 ² lips lipses escc 1 ² autorepros, autorepros, senzatia senzatia ca a dezamagit dezamagit anumite persoane persoane 2 ² idei de vina sau meditatie meditatie asupra asupra greselilor greselilor din trecut sau a actiunilor actiunilor imorale 3 ² boala actuala este pedeapsa 4 ² aude voci acuzatoare acuzatoare sau denuntatoare denuntatoare sau / si are halucinati halucinatiii vizuale inspaimantatoare . Iluzii de vina

3. Ideea de ´suicidµ

1 ² lips lipses este te 2 ² simte simte ca viata viata nu trebuie traita 3 ² isi doreste doreste sa fie mort sau sau orice gand gand despre o posibila idee de suicid 4 ² tentati tentative ve de suic suicid id 4. Insomnie (seara devreme)

0 ² nu exista nici o dificultate dificultate de a adormi 1 ² se plange plange de dificulta dificultatiti de a adormi 2 ² se plange de dificulta dificultatiti de a adormi in timpul noptii noptii 5. Insomnie (mijlocul noptii)

0 ² nu exista dificultati dificultati de a adormi 1 ² pacientul pacientul se plange de neliniste neliniste si de deranj in in timpul noptii noptii 2 ² plimbari in timpul noptii (fiecare sculare din pat primeste 2 puncte, in afara de satisfacerea nevoilor organice)

6. Insomnie (dimineata)

0 ² nu exista exista dificu dificulta ltatiti 1 ² se trezeste dimineata dimineata devreme, devreme, dar se culca culca la loc 2 ² nu mai poate poate dormi odata sculat sculat din din pat 7. Munca si activitati

0 ² nu exista exista dificu dificulta ltatiti 1 ² sentimente si ganduri ganduri de incapacitate incapacitate asociate asociate cu activitati activitati ca: munca si hobby -uri -uri 2 ² pierderea pierderea interesului interesului in in activitati activitati (munca si hobby -uri) -uri) declarate de pacient sau observate indirect prin: neatentie, indecizie (pacientul simte ca tre buie sa se apuce de o activitate / munca) 3 ² scadere a timpului actual actual folosit pentru pentru activitati activitati sau scadere a productivitatii productivitatii in munca (in cazul spitalizarii, acest scor se acorda daca pacientul isi petrece mai putin de 3 ore/zi in activitati activitati ² munca in interiorul interiorul spitalului spitalului sau hobby -uri, -uri, fara sa desfasoare munca de garda) 4 ² oprire oprireaa din munca munca datorat datorataa bolii in curs (in cazul spitalizarii, acest scor se acorda daca pacientul nu se angajeaza in nici o activitate in afara de munca de garda sau pacientul nu reuseste sa desfasoare munca de garda neasistat)

8.

Retardare (scadere a ritmului ideativ si a ritmului vor birii, afectarea abilitatii de

concentrare, activitate motorie scazuta) 0 ² ritm ritm de de vor vorbire si ideativ normal 1 ² o usoara incetin incetinire ire in timpul timpul interviului interviului incetinire evidenta evidenta in timpul interviu interviului lui 2 - incetinire 3 ² interv interviu iu difi dificil cil 4 ² interv interviu iu impos imposiibil 9. Agitatie

0 ² nu exis exista ta 1 ² lipsa lipsa de nervo nervozita zitate te mainile, parul, parul, neliniste neliniste evidenta evidenta 2 ² se joaca cu mainile, 3 ² se misca mereu, mereu, nu nu poate sta linisti linistitt 4 ² isi frange mainile, mainile, isi maninca unghiile, se trage de par, este grabit 10.

Anxietate la nivel psihic (psihic anxios)

(tensiune si iritabilitate subiectiva, pierderea concentrarii,manifesta ingrijorare ingrijorare in probleme minore,teama,frica exprimata fara a fi intre bat,sentiment de panica, sentiment de nera bdare) 0 ² lips lipses escc 1 ² sla slabe 2 ² modera moderate te 3 ² severe severe 4 ² reduc reduc pacien pacientul tul la neputi neputinta nta

11.

Anxietate la nivel somatic (simptome patologice ce insotesc anxietatea cum

12.

Simptome somatice: gastro-intestinale

ar fi): la nivel gastro-intestinal: gastro-intestinal: gura uscata, indigestie, indigestie, diaree, crampe, stare de voma, la nivel cardio-vascular: c ardio-vascular: palpitatii, dureri de cap, la nivel respirator: hiperventilatie, oftaturi, suspine, frecventa urinarii, transpiratii, ameteli, vedere incetosata, tiuit in urechi 0 ²² lips lilipsesc pses escc 1 ²  ² sla slabe 2 ²² moder mo moderate derate ate 3 ²² seve se severe vere re 4 ²² reduc pacientul pacientu pacientull la neputinta neputi neputinta nta 0 ² nu apar apar 1 ² pierderea apetitului dar mananca fara isistenta personalului in hranire fara indemnurile indemnurile personalului] personalului] 2 ² dificultati in 13.

Simptome somatice generale

0 - nu apar apar 1 ² senztie senztie de greutate greutate in membre, spate sau cap, dureri de spate, de cap, ca p, musculare, pierderea energiei simptom evident primeste primeste acest acest scor 2 ² orice simptom 14. Simptome genitale - pierd pierder erea ea libidoului, tulburari de menstruatie 0 ² nu apar apar 1 ² slabe ever eree 2 ² sev

15.

Hipocondrie

0 ² lips lipsest estee 1 ² se retrage retrage (fizic) (fizic) de la la sine sine preocupare pentru pentru starea starea de sanatate sanatate 2 ² preocupare 3 ² convingerea convingerea puterni puternica ca a existentei existentei unei boli fizice 4 ² iluzii iluzii hipoco hipocondri ndriace ace 16.

Pierderea greutatii

0 ² nici o pierdere pierdere in in greutate greutate 1 ² pierde pierdere re probabila de greutate asociata bolii prezente pierdere sigura sigura de greutate greutate (parerea pacientul pacientului) ui) 2 ² pierdere 17.

Autoanaliza

0 ² constientizea constientizeaza za starea starea depresiva depresiva si boala 1 ² consti constient entizea izeaza za boala, dar o atri buie mancarurilor proaste, suprasolicitarii, nevoiide odihna etc. Interpretarea rezultatelor: neagaa ca ar fifi bolnav  2 ² neag 0-7: depresie normala 8-17: depresie slaba 18-25: depresie moderata  peste 26: depresie severa

BIBLIOGRAFIE

1. Mary Mary Whoole Whooley, y, MD, Gregor Gregory y Simo Simon, n, MD, MD, MPH, MPH, Managing  Depression in Medical Outpatients, New England Journal  of Medicine ; 343(26):1942-50, 2000 2. chi chiop opu, u, U. i Verz Verza, a, E., E., Psihologia vârstelor , Bucureti, E.D.P., 19814. 3. Mitr Mitrof ofan an,, I. I. (coo (coord rd.) .),, Cursa cu obstacole a dezvoltrii  umane, Iai, Ed. Polirom, 2003 4. Dani Daniel el Marc Marcel ellili,, Elis Elise e Berthaut, Depresie si tentative de suicid la adolescenta, Ed. Polirom, 2007

 V  A MUL TUMIM !