Depresia La Copii si Adolescenti

November 20, 2018 | Author: Simona Ilioni-Loga | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

despre depresie...

Description

Depresia este o tulburare a dispozitiei (starii sufletesti) care determina copilul si Depresia este adolescentul sa se simta trist sau sa fie irascibil o perioada lunga de timp. O persoana tanara care este deprimata nu se mai bucura la scoala, la joaca si in compania prietenilor si poate fi lipsita de energie sau poate avea av ea alte simptome. Ca si la adult, simptomele depresiei variaza de la usoare la severe si de la o persoana la alta. Depresia poate dura o  perioada lunga de timp si poate avea o evolutie ciclica, cu perioade de boala urmate de  perioade fara semne de boala. Depresia cronica, forma medie denumita si distimie, apare atunci cand un copil co pil se simte infrant cea mai mare parte a timpului, timp d e un an sau mai mult. Atat forma medie cat si forma grava a depresiei poate fi tratata cu eficienta. Pana de curand se credea ca numai adultii sufera de depresie in timp ce copiii si adolescentii nu. Acum se stie ca pana si copiii mici pot avea forme grave de depresie ce necesita tratament pentru vindecare. Oricum, simptomele depresiei la copil si adolescent sunt greu de recunoscut. Simptomele S imptomele variaza de la plictiseala la dureri abdominale si pot fi confundate cu simptome ale altor afectiuni. ulti copii si adolescenti care sufera de depresie nu primesc tratament adecvat pentru ca simptomatologia nu este recunoscuta. !ariatii !ariatii ale starii sufletesti si sc"imbari emotionale c auzate de depresie pot trece neobservate, considerate neimportante sau atribuite cresterii normale. Copiii si adolescentii cu depresie au frecvent si alte tulburari precum an#ietate, tulburari de comportament asemanatoare cu "ipere#citabilitatea ("iperactivitate) cu deficit de atentie, tulburari de alimentatie si ale procesului de invatat precum si serioase tulburari de comportament (comportament dezordonat). Aceste manifestari pot aparea inainte de a fi diagnosticata depresia la copil. $n trecut se considera ca depresia dep resia este %toata in minte% si ca o persoana cu depresie este capabila sa se insanatoseasca de la sine. &a ora actuala se stie ca depresia este o afectiune care necesita tratament si nu este un viciu sau o slabiciune. Anii copilariei si adolescentei  pot fi dificili pentru copiii cu depresie si membrii familiei, familiei, in special atunci cand boala nu este tratata. 'etratata, depresia severa poate sa dureze un an sau c"iar mai mult. Depresia severa sau prelungita poate genera probleme precum dificultate in imprietenirea cu alte  persoane si mentinerea prieteniei, dificultati la scoala, consumul de droguri, comportament suicidar si alte probleme care se pot prelungi si la maturitate. rebuie apelat la ajutor de specialitate daca parintii constata prezenta comportamentului depresiv la copil. Cauze

Depresia se considera a fi un dezec"ilibru d ezec"ilibru al unor substante c"imice numite neurotransmitatori, care transmit mesaje intre celulele nervoase ale creierului. nele dintre aceste substante c"imice, ca de e#emplu serotonina, ajuta la reglarea dispozitiei. Daca aceste substante c"imice, care regleaza dispozitia, produc dezec"ilibru la nivelul celulelor nervoase din creier , rezulta depresia sau alte tulburari de dispozitie. Sp ecialistii nu au stabilit pana in prezent de ce se produce dezec"ilibrul neurotransmitatorilor. neurotransmitatorilor. *i cred ca sc"imbarea aceasta poate apare ca o consecinta a stresului sau bolii, dar ea poate apare si fara o cauza clara.

Factori de risc

Depresia la membrii familiei+ copiii si adolescentii care au un parinte cu depresie au riscul de  ori mai mare de a face depresie decat cei ai caror parinti nu au depresie. Specialistii cred ca atat trasaturile familiale mostenite (genetice) cat si convietuirea cu un  parinte care are depresie poate creste riscul copilului de a face depresie. Depresia la copii si adolescenti se poate datora stresului, problemelor sociale si conflictelor familiale nerezolvate. *a poate fi de asemenea asociata traumelor precum violenta, abuzul sau neglijarea. Copiii si adolescentii care au afectiuni medicale serioase indelungate, probleme la invatatura sau tulburari de comportament pot face mai usor depresie. nele medicamente pot declansa depresia ca de e#emplu steroizii sau narcoticele administrate pentru calmarea durerii. Odata ce medicamentele sunt intrerupte, de obicei simptomele dispar. Factori care cresc riscul de depresie la tineri

Cativa factori cresc riscul de a face depresie la tineri+ - daca un parinte sau un membru apropiat din familie are depresie+ acesta este cel mai important factor de risc pentru depresie (copiii sau adolescentii care au un parinte cu depresie au probabilitate de  ori mai mare de a face depresie) dep resie) - daca au mai avut av ut un episod depresiv, in special daca primul episod depresiv a aparut la o varsta mica - daca au afectiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau epilepsia - prezenta unei alte tulburari psi"ice, cum ar fi comportament dezordonat sau an#ietate (neliniste, teama) - decesul unui membru al familiei sau prieten apropiat - abuzul fizic sau se#ual - abuzul de alcool sau alcool sau droguri. Alti factori de risc si situatii care duc la depresie sunt+ - fetele la inceputul pubertatii (pana la pubertate fetele si baietii au acelasi risc de a face depresie insa dupa pubertate si la maturitate, femeile sunt de  ori mai predispuse pentru a face depresie decat barbatii) - violenta in familie - lipsa relatiilor sociale cu persoane de aceiasi varsta - agresivitatea sau victima unei agresiuni. Simptome

Depresia in copilarie sau adolescenta se dezvolta treptat sau apare brusc. Copilul poate  parea mai degraba irascibil decat trist sau se simte simte plictisit sau deznadajduit. Anturajul Anturajul copilului poate observa la copilul cu depresie lentoarea in miscari, insomnia sau agitatia. Copilul poate fi autocritic sau poate avea sentimentul ca cei din jur sunt prea critici fata de el. Aceste simptome de depresie sunt adesea subtile la inceput. $n acest stadiu este dificil de asociat simptomele cu depresia si este greu de crezut ca este vorba de depresie la copil.

Copilul cu depresie poate avea urmatoarele simptome+ - iritabilitate - temperament violent - dureri ine#plicabile, ca de e#emplu dureri de cap sau de stomac - dificultati in gandire si in luarea deciziilor - somnolenta sauinsomnie - modificari ale obiceiurilor alimentare care pot duce la crestere, scadere in greutate sau absenta castigului in greutate, asteptat la copilul in crestere - scaderea respectului de sine (scaderea increderii in fortele proprii) - sentimentul de vinovatie sau deznadejde - oboseala permanenta sau lipsa de energie - retragere din viata sociala, ca de e#emplu lipsa interesului fata de prieteni - gandul la moarte si ganduri de sinucidere. Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele de atentie pentru sinucidere se modifica cu varsta. Semnele de atentie pentru sinucidere

.

$nca de inceput trebuie spunem ca ultim / de ani, numarul de adolecenti ce  prezinta episoade depresive a crescut foarte mult , incat se poate considera o adevarata  problema de sanatate publica. Cei mai multi dintre adolescent care traverseaza o veritabila perioada depresiva, sunt ingrijiti medical si0sau psi"ologic. Acest fapt se afla originea esecurilor scolare, a tulburarilor de caracter, a unor conduite suicidare mai ales a conduitelor de dependenta. 1etele baiet isi e#prima depresia acelasi fel. 1etele manifesta aceasta tulburare  prin preocuparile lor privind imaginea corpului, greutatea, dureri mai mult sau mai putin difuze, care nelinistesc prima vedere, dar a caror intensitate, persistenta mai ales luarea considerare a apelului implicit trebuie e#trem de atent evaluate. 2aiet e#prima depresia intr-o forma comportamentala, agresiva, descarcandu-si astfel tensiunea suferinta pe care o resimt relatie imaginea negativa pe care o au despre ei insisi, ascunsa printr-o aparenta insolenta sau o reactie violenta, acestea nefiind decat e#presiile ei manifeste. Originea acestor depresii adolescenta este univoca. Desi unele vulnerabilitati neurobiologice sunt incontestabile, o cauza frecvent intalnita este data de situatiile familiale + doliu, parinte deprimat, conflicte familiale, divort 3 sau situat e#istentiale + deceptie sentimentala, esec scolar, boala fizica. n alt factor este, incontestabil, presiunea culturala sociala actuala, care face pe un tineri, aceasta varsta cand speranta idealizarea sunt miscari firesti, resimta lumea ca fiind deceptionanta, prea constrangatoare sau ingrijoratoare privire viitor. A2O4DA4$ *4AP*$C* 5. ratamentul medicamentos + medicamentele c"iar daca rezolva niciunele dintre conflictele cauza nu repara nici o deficienta biologica specifica, produce o ameliorare reala, contribuind redresarea somnului si reducerea angoaselor a e#ceselor dispozitionale. n minimum de c"imioterapie face p osibil un ma#imum de  psi"oterapie. . Psi"oterapia + fie ca este vorba de convorbiri cerere, de o psi"oterapie scurta sau una de lunga durata, acest tip de abordare este tot cazul de dorit. Ajutorul dat parintilor este fel de important domeniul depresiei adolescentului cat in cazul copilului. . $nterventia asupra mediului + fel ca pentru copilul mic, interventia asupra mediului  poate modifica net fundatura care se instaureaza intr-un climat depresiv trait de adolescent, dar de apropiat lui. Aceasta interventie este de natura foarte diversa + sc"imbarea liceului, a sectiei, amenajarea unui loc de viata diferit de cel din copilarie, spitalizarea pentru a putea e#prima conflictele a fi 6lucrate7 fara a fi puse repetitiv act. 8. Preventia + ea se situeaza atat ediul are lesne tendinta de a

nivelul primei copilarii, cat si nivelul adolescentei. recunoaste starea depresiva adolescent, atribuind

unei conduite sau alteia un caracter benign temporar, care ar avea tendinta de a se rezolva de sine. 4ecunoasterea tratamentul unei depresii adolescenta permite  plus realizarea unei munci preventive fata de eventuale tulburari ulterioare, varsta adulta. este un efect de neglijat.

$n terapie, cel mai mult ma intristez atunci cand cineva imi povesteste cum si-a distrus relatia de cuplu prin anumite actiuni sau din contra, din lipsa anumitor actiuni. De fapt, e#ista anumite lucruri care contribuie cu siguranta la destramarea unei relatii. $ata cateva zone in care actiunea sau inactiunea au un rol covarsitor. 1. Bani. 2anii sunt motivul numarul unu de divort. Daca unul dintre parteneri a mintit, obtinerea increderii poate fi o provocare destul de mare. Puteti incerca din nou, insa trebuie sa fiti dispusi sa recuperati ceea ce s-a pierdut si sa va asigurati ca totul este clar in ceea ce priveste partea monetara a relatiei voastre. 2. Sex/infidelitate.  O casatorie lipsita de se# sau una in care e#ista infidelitate, poate stinge iubirea mai repede decat stinge vantul o lumanare. 'u lasati flacara sa se stinga, mai ales ca este atat de usor sa o intretineti. 3. Lipsa de respect.  Daca va jigniti partenerul, il faceti sa se simta insignifiant, il amenintati ca plecati sau il insultati si tipati, conform cercetarilor relatia voastra are sanse minime de supravietuire. 4. Copiii. Pentru unii dintre noi, copiii sunt doar niste purtatori de microbi bipezi, pentru altii sunt motivatia de a trai. Atunci cand familiile se combina sau trec prin sc"imbari dificile, copiii pot deveni centrul relatiei. Asigurati-va ca mentineti un ec"ilibru in ceea ce  priveste rolurile din relatie, astfel incat sa aveti energie pentru a face fata problemelor cu copiii. 5. Prieteni de sex opus.  !-ar placea ca partenerul vostru sa petreaca timp cu o persoana de se# opus, sa ia pranzul, sa isi trimita mesaje, etc.9 Daca raspunsul este nu, atunci si voi trebuie sa va conformati acelorasi reguli si sa vorbiti cu partenerul vostru despre granitele ce trebuiesc respectate. . !esentimente.  Cand tineti in voi durere, suferinta sau furie, in inima voastra nu prea mai ramane loc de iubire. Daca aveti resentimente (si cine nu are9), vorbiti despre ele si clarificati-le, astfel va veti putea bucura de relatia voa stra. ". #isconfort/redecorari.  Daca locuiti intr-o zona de constructii, este destul de dificil sa va simtiti confortabil. &ipsa de confort se resimte si atunci cand suntem bolnavi sau ne ranim. Casa voastra ar trebui sa fie un loc plin de pace, de aceea daca redecorati sau aveti  probleme de sanatate, aveti grija ca gradul de confort sa fie o prioritate. $. %inciuna/ promisiuni incalcate.  Odata ce ati fost prinsi mintind sau v-ati incalcat o  promisiune, lucrurile se pot sc"imba si cel mai adesea in rau. C"iar daca va este teama ca veti avea probleme, spuneti adevarul si nu va incalcati promisiunile. $ar daca ati facut acest lucru in trecut, cautati modalitati sa va revansati pentru ele.

&. Lenea. oate relatiile reusite au nevoie de munca. Daca nu sunteti dispusi sa faceti aceasta munca, legatura cu partenerul vostru se va deteriora si veti avea resentimente. n inceput minunat poate fi sa vorbiti despre ce tip de munca necesita relatia voastra. 1'. !autatea. Daca va pedepsiti partenerul, atunci cand nu obtineti ceea ce va doriti sau daca amandoi aplicati tratamentul tacerii unul cu celalalt, va condamanti la o viata de durere emotionala. 'u mai fiti rautaciosi si invatati cum sa faceti fata lucrurilor care va irita.

 'u este foarte dificil. ot ce aveti de facut este sa evitati aceste lucruri care distrug relatiile si sa tineti dragostea vie in viata voastra.

Cele mai nepotrivite 100 de lucruri pe care le putem spune unei persoane depresive sursa+ Psych Central Staff  traducere de Alina i"aela 2arbu nele persoane trivializeaza depresia (adesea neintentionat) spunand o platitudine unei  persoane depresive, ca cum de asa ceva ar avea nevoie. Desi uneori unele dintre aceste ganduri au fost de ajutor unora dintre persoanele bolnave (spre e#emplu, rugaciunea este de ajutor pentru anumite persoane), conte#tul care aceste lucruri sunt spuse, adesea diminueaza intentia p ozitiva pe care vorbitorul a avut-o. Platitudinile

vindeca depresia.

$ata o lista intocmita de persoanele care sustin vindecarea depresiei+ '. Care e problema ta9 1. !rei 2.

nu te mai plangi mereu9 Ce te face

ai obosit

3. rebuie 4. otul

iti incepi toate propozitiile

iti impui e decat

crezi ca pasa cuiva9 eu- eu- eu9

te simti mai bine. capul tau.

5. Credeam ca esti mai puternica de atat. .

a zis nimeni ca viata e corecta.

". Pe masura ce dev mai puternica $. &eaga-ti sireturile

mergi

o

iti mai plangi atata de mila.

drum.

care &. e simti mai bine acum9 (Spus de obicei dupa o conversatie de cinci minute vorbitorul m-a intrebat Ce e bine? Vrei vorbesti despre asta?, avand cele mai  bune intentii, dar fara o intelegere a depresiei, considerand-o orice dar o tristete irationala.) 1'. De ce 11.

te maturizezi odata9

iti mai plange atata de mila.

12. *#ista multi oameni care au probleme mult mai mari ca ale tale.

13. Ai atatea lucruri bune, de ce

esti fericita9

14. *ste o zi minunata: 15. Ai atat de multe lucruri pentru care 1. Ce motive ai tu

f recunoscatoare, de ce esti deprimata:

f depresiva9

1". 1ericirea este o alegere. 1$. Crezi ca tu ai probleme9 1&. Cel putin

e c"iar asa de rau.

2'. Poate ar trebui

iei vitamine pentru stress.

21. otdeauna va e#ista cineva intr-o situatie mai dificila decat a ta. 22. 4ela#eaza-te: 23. Ar trebui

nu mai iei atatea medicamente.

24. *sti ceea ce crezi. 25. $nveseleste-te: 2. ereu iti plangi de mila. 2". De ce 2$. &ucrurile

poti

fii

tu normala9

sunt c"iar asa de dificile, nu9

2&. e-ai rugat9 Ai citit 2iblia9 3'. rebuie

iesi din casa mai des.

31. rebuie

iesim impreuna odata. (Siiigur:)

32. Aduna-te: 33. Oamen sunt atat de fericiti pe cat aleg

fie.

34. 1a o baie fierbinte, eu asa fac mereu cand sunt suparata. 35. *", toata lumea se mai deprima din cand

cand.

3. Angajeaza-te: 3". ; ambeste

lumea va zambi

tine, plangi

vei plange singur.

arati depresiva:

3$.

3&. *sti atat de egoista:

te gandesti niciodata

4'.

nimeni altcineva decat

tine.

41. Doar cauti atentie. 42. *sti

ciclu9

43. !ei deveni o persoana mai buna datorita depresiei. 44.

tot mai avem zile proaste din cand

45. Ar trebui

iti cumperi niste "aine mai dragute.

4. Prinzi mai multe muste 4". De ce 4$. 4&.

cand.

miere decat

otet.

zambesti mai des9

varsta ta ar trebui

te distrezi

ma#im.

iti faci rau decat tie.

5'. Poti face tot ce iti doresti daca iti doresti suficient de mult. 51. Aici este un loc de munca, depresie.)

spital. (Dupa ce i-am spus sefului meu ca sufar de

52. Depresia este un simptom al pacatului tau impotriva lui Dumnezeu. 53. u singura ti-ai facut asta. 54. Poti alege depresia 55. 4idica-te

fa ceva. sau 
View more...

Comments

Copyright ©2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF