Deepak Chopra Cartea Secretelor

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul 1 Misterul vieţii este real Viaţa este un strat subţire de evenimente, care acoperă o realitate mai adâncă . !n realitatea "ai ad#nc$ %unte" o &arte di din 'iecare e(eni"ent ce %e &etrece acu", %)a &etrecut %au %e (a &etrece. !n realitatea "ai &ro'und$, cu %i*uran+$ ti" cine %unte" i care e%te %co&ul no%tru. -u ei%t$ nici o con'u/ie %au con'lict, cu nici o alt$ &er%oan$ de &e P$"#nt.  Scopul nostru în viaţă este de a ajuta Creaţia să se s e extindă şi să se dezvolte dezv olte , iar c#nd ne &ri(i", (ede" doar dra*o%te. Totui "i%terul (ie+ii nu include nici unul dintre ace%te lucruri, el %e re'er$ la "odul cu" %$ le aduce" la %u&ra'a+$. La ntre1area Cum dovedim că există totuşi un mister al vieţii  3, %e &oat &oatee r$%& r$%&un unde de că cea mai simplă dovadă este separarea enormă dintre realitatea profundă şi existenţa de zi de zi . 4n "i%ter ce nu (rea %$ 'ie cuno%cut %e retra*e continuu, &e "$%ur$ ce ne a&ro&ie" de el, dar "i%terul (ie+ii nu %e co"&ort$ aa %ecretele %ale %unt rele(ate i"ediat, dac$ ti" unde %$ c$ut$". Dar ele nu tre1uie c$utate3 Înţe Înţele lepc pciu iune neaa corp corpul ului ui nostr nostruu este este un pu punc nctt bu bunn de porn pornir iree în ce priv priveşt eştee dimensiunile ascunse ale vieţii, deoarece, chiar dacă acestea sun invizibile, înţelepciunea corpului este extrem de reală, deci, un apt pe care cercetătorii din medicină au început să!l accepte încă di anii 1"#$% Oa"enii de tiin+$ au de%co&erit &or+ile %&re di"en%iunile a%cun%e, la care nu a" *#ndit &#n$ acu". Celule au *#ndit n locul no%tru ti"& de "ii de ani. De 'a&t n+ele&ciunea lor e%te "ai (ec5e dec#t n+ele&ciunea corteului, deci, &oate 'i cel "ai 1un "odel &entru %in*urul lucru "ai (ec5i dec#t ele, co%"o%ul. Oriunde privim simţim ceea ce doreşte să înfăptuiască înţelepciunea cosmică, este acelaşi lucru pe care şi noi dorim să-l împlinim, adică: să mă dezvolt şi să creez, dar  principala diferenţă este că întotdeauna corpul meu cooperează cu universul, universul, mai bine cum o putem face noi Celulele &artici&$ &e de&lin la "i%terul (ie+ii, deci, e%te o n+ele&ciune a &a%iunii totale i an*a6a"entului. S$ (ede" dac$ &ute" uni calit$+ile n+ele&ciunii tru&eti cu di"en%iunile a%cun%e &e care (re" %$ le de/($lui". !n+ele&ciunea &e care o tr$i" acu", o identi'icare cu Inteli*en+a Cor&ului, e%te ) A(e" un scop mai înalt. ) Sunte" n comuniune cu (ia+a, n co"&leitatea %a. ) Conştienta noa%t$ e%te *ata %$ %e "eta"or'o/e/e n orice "o"ent, rar, ea %i"te orice ei%t$ n %&a+iul no%tru (ital. ) &cceptăm &e ceilal+i ca &e e*alul (o%tru, '$r$ a)i 6udeca %au a a(ea &re6udec$+i. ) Tr$i Tr$i" " 'iec 'iecar aree "o"e "o"ent nt nt ntr) r)oo "an "anie ier$ r$ creativă, rennoit$ i nu ne a*$+$" de tot ceea ce e%te (ec5i %au de&$it. ) 'iinţa noa%tr$ e%te le*$nat$ n rit"urile uni(er%ului, deci, ne %i"+i" n %i*uran+$ i n*ri6i+i. ) Ideea no noa%tr$ de de eicienţă e%te de a l$%a 'luul (ie+ii %$ aduc$ ceea ce a(e" ne(oie. For+a, controlul i lu&ta nu %unt "odul no%tru de ac+iona. ) Si"+i" o anu"it$ conexiune cu %ur%a noa%tr$. ) Sun Sunte" te" &ro* ro*ra" ra"a+i a+i %$ dăruim, ca %ur%$ a ntre*ii a1unden+e. ) Pri(i" Pri(i" orice orice %c5 %c5i"1 i"1are are,, inclu%i inclu%i(( nater naterea ea i "oar "oartea tea ca &er% &er%&e &ecti cti($ ($ a nemuririi. Ce e%te ne%c5i"1$tor e%te un lucru real &entru noi. La ni(elul celulelor, nici unul din ace%te %u1iecte nu %unt a%&ira+ii %&irituale, ci 'a&te ale ei%ten+ei cotidiene. (copul mai înalt . !iecare celulă din corpul nostru este de acord să lucreze pentru bunăstarea între"ului, iar bunăstarea sa individuală ocupă locul doi . Dac$ e%te nece%ar (a 7

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 "uri &entru a &rote6a cor&ul i de cele "ai "ulte ori o 'ace. Durata de (ia+$ a celulei e%te o 'rac+iune din &ro&ria noa%tr$ durat$ de (ia+$. E*oi%"ul nu e%te o o&+iune, nici c#nd (ine (or1a de%&re &ro&ria %u&ra(ie+uire a unei celule. Comunicarea. Celula ţine le"ătura cu toate celelalte celule . Celulele "e%a*er %e %tr$duie%c %$ ntiin+e/e cele "ai nde&$rtate &uncte ale cor&ului, de%&re dorin+a %au inten+ia altei celule, oric#t de "ic$ ar 'i ea. Retra*erea %au re'u/ul co"unic$rii ne e%te o o&+iune a celulei. Conştienţa. Celulele au capacitatea de a se adapta numaidec#t . R$"#n 'lei1ile,  &entru a &utea reac+iona la %itua+ii ur*ente. ur*ente. Aici co"&orta"entul co"&orta"entul ri*id nu e%te o o&+iune o&+iune a lor. &cceptarea. Celulele admit că toate sunt importante, în e"ală măsură , deci, 'iecare 'unc+ie din cor& e%te interde&endent$ interde&endent$ cu cealalt$. A ac+iona de una %in*ur$ %in*ur$ nu e%te o o&+iune. Creativitatea. Cu toate că fiecare celulă are un set unic de funcţii , ele %e co"1in$ n "oduri creatoare. A %e a*$+a de un co"&orta"ent n(ec5it nu e%te o o&+iune. 'iinţa. Celulele se supun unui ciclu universal de odi$nă şi activitate . Ace%t ciclu %e e&ri"$ n di'erite "oduri ni(elurile 'luctuante de 5or"on, &re%iunea %#n*elui i rit"urile di*e% di*e%ti( ti(e, e, e&re% e&re%ia ia cea cea "a "aii e%te e%te %o"nul %o"nul.. !n linit linitea ea inacti inacti(it (it$+i $+ii,i, (iitor (iitorul ul cor&u cor&ului lui e%te e%te  &l$"$dit. O A 'i acti( %au %au a*re%i( n "od "od o1%e%i( nu e%te e%te o o&+iune. )icienţa. Celulele funcţionează folosind cel mai mic consum de ener"ie posibil . !n "od o1inuit, o celul$ %toc5ea/$ 5ran$ i oi*en n interiorul &ere+ilor, doar &entru trei %ecunde. Ea are toat$ ncrederea c$ (a &ri"i ce)i tre1uie. Con%u"ul ece%i( de 5ran$, aer %au a&$ nu e%te o o&+iune. Conexiune.  %atorită moştenirii "enetice comune, celulele ştiu că sunt fundamental aceleaşi Fa&tul c$ celulele 'icatului %unt di'erite de cele ale ini"ii i c$ celulele "uc5ilor %unt di'erite de ale creierului, ele nu nea*$ identitatea lor co"un$, care e%te ne%c5i"1$toare. *ăruirea.  &ctivitatea de bază a celulelor este aceea de a dărui , iar acea%ta "en+ine inte*ritatea tuturor celorlalte celule. An*a6a"entul total 'a+$ de a d$rui 'ace ca a%&ectul de a  &ri"i %$ de(in$ ce(a auto"at i e%te cealalt$ 6u"$tate a ciclului natural. A aduna nu e%te o o&+iune. +emurirea. Celulele se reproduc pentru a-şi împărtăşi cunoaşterea, experienţa şi talentele, dăruind totul pentru pro"eniturile lor . Ace%ta e%te 'elul de ne"urire &ractic$, deci, ele %e %u&un "or+ii la ni(el 'i/ic, dar o n(in* la ni(el non)'i/ic. non)'i/ic. Pr$&a%tia dintre *enera+ii *enera+ii nu e%te o o&+iune.  'rivind tot ce c e au fost de acord să facă celulele noastre, ne întrebăm într ebăm dacă nu cumva este un pact spiritual în adevăratul sens al cuv#ntului( Pri"a calitate e%te a ur"$ri un %co& nalt, e%te identic$ cu calit$+ile %&irituale ale a1andon$rii i altrui%"ului. A d$rui re&re/int$ acelai lucru cu a)i ntoarce lui Du"ne/eu ceea ce e%te a lui Du"ne/eu. -e"urirea e%te acelai lucru cu credin+a n (ia+a de du&$ "oarte.  )isterul vieţii este răbdător şi atent în felul în care i-a permis corpului nostru  potenţialul său total să fie relevant  Suntem cu toţii tributari unei forme şi apoi ne dezinte"răm în concordanţă cu misterul vieţii şi nimic altceva  *n loc să cercetăm misterul vieţii, v ieţii, ca c a pe o parte intimă din noi înşine, ne purtăm ca şi cum el nu există  %upă multe vieţi petrecute în $aos, suntem oare pre"ătiţi să lăsăm misterul să ne salveze acum(  +xistă o altă cale(  cale ar i să ne -ândim şi noi ce ac celulele corpului nostru şi să analizăm dacă şi oi acem în viaţa zilnică ce ac ele%

2

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 "uri &entru a &rote6a cor&ul i de cele "ai "ulte ori o 'ace. Durata de (ia+$ a celulei e%te o 'rac+iune din &ro&ria noa%tr$ durat$ de (ia+$. E*oi%"ul nu e%te o o&+iune, nici c#nd (ine (or1a de%&re &ro&ria %u&ra(ie+uire a unei celule. Comunicarea. Celula ţine le"ătura cu toate celelalte celule . Celulele "e%a*er %e %tr$duie%c %$ ntiin+e/e cele "ai nde&$rtate &uncte ale cor&ului, de%&re dorin+a %au inten+ia altei celule, oric#t de "ic$ ar 'i ea. Retra*erea %au re'u/ul co"unic$rii ne e%te o o&+iune a celulei. Conştienţa. Celulele au capacitatea de a se adapta numaidec#t . R$"#n 'lei1ile,  &entru a &utea reac+iona la %itua+ii ur*ente. ur*ente. Aici co"&orta"entul co"&orta"entul ri*id nu e%te o o&+iune o&+iune a lor. &cceptarea. Celulele admit că toate sunt importante, în e"ală măsură , deci, 'iecare 'unc+ie din cor& e%te interde&endent$ interde&endent$ cu cealalt$. A ac+iona de una %in*ur$ %in*ur$ nu e%te o o&+iune. Creativitatea. Cu toate că fiecare celulă are un set unic de funcţii , ele %e co"1in$ n "oduri creatoare. A %e a*$+a de un co"&orta"ent n(ec5it nu e%te o o&+iune. 'iinţa. Celulele se supun unui ciclu universal de odi$nă şi activitate . Ace%t ciclu %e e&ri"$ n di'erite "oduri ni(elurile 'luctuante de 5or"on, &re%iunea %#n*elui i rit"urile di*e% di*e%ti( ti(e, e, e&re% e&re%ia ia cea cea "a "aii e%te e%te %o"nul %o"nul.. !n linit linitea ea inacti inacti(it (it$+i $+ii,i, (iitor (iitorul ul cor&u cor&ului lui e%te e%te  &l$"$dit. O A 'i acti( %au %au a*re%i( n "od "od o1%e%i( nu e%te e%te o o&+iune. )icienţa. Celulele funcţionează folosind cel mai mic consum de ener"ie posibil . !n "od o1inuit, o celul$ %toc5ea/$ 5ran$ i oi*en n interiorul &ere+ilor, doar &entru trei %ecunde. Ea are toat$ ncrederea c$ (a &ri"i ce)i tre1uie. Con%u"ul ece%i( de 5ran$, aer %au a&$ nu e%te o o&+iune. Conexiune.  %atorită moştenirii "enetice comune, celulele ştiu că sunt fundamental aceleaşi Fa&tul c$ celulele 'icatului %unt di'erite de cele ale ini"ii i c$ celulele "uc5ilor %unt di'erite de ale creierului, ele nu nea*$ identitatea lor co"un$, care e%te ne%c5i"1$toare. *ăruirea.  &ctivitatea de bază a celulelor este aceea de a dărui , iar acea%ta "en+ine inte*ritatea tuturor celorlalte celule. An*a6a"entul total 'a+$ de a d$rui 'ace ca a%&ectul de a  &ri"i %$ de(in$ ce(a auto"at i e%te cealalt$ 6u"$tate a ciclului natural. A aduna nu e%te o o&+iune. +emurirea. Celulele se reproduc pentru a-şi împărtăşi cunoaşterea, experienţa şi talentele, dăruind totul pentru pro"eniturile lor . Ace%ta e%te 'elul de ne"urire &ractic$, deci, ele %e %u&un "or+ii la ni(el 'i/ic, dar o n(in* la ni(el non)'i/ic. non)'i/ic. Pr$&a%tia dintre *enera+ii *enera+ii nu e%te o o&+iune.  'rivind tot ce c e au fost de acord să facă celulele noastre, ne întrebăm într ebăm dacă nu cumva este un pact spiritual în adevăratul sens al cuv#ntului( Pri"a calitate e%te a ur"$ri un %co& nalt, e%te identic$ cu calit$+ile %&irituale ale a1andon$rii i altrui%"ului. A d$rui re&re/int$ acelai lucru cu a)i ntoarce lui Du"ne/eu ceea ce e%te a lui Du"ne/eu. -e"urirea e%te acelai lucru cu credin+a n (ia+a de du&$ "oarte.  )isterul vieţii este răbdător şi atent în felul în care i-a permis corpului nostru  potenţialul său total să fie relevant  Suntem cu toţii tributari unei forme şi apoi ne dezinte"răm în concordanţă cu misterul vieţii şi nimic altceva  *n loc să cercetăm misterul vieţii, v ieţii, ca c a pe o parte intimă din noi înşine, ne purtăm ca şi cum el nu există  %upă multe vieţi petrecute în $aos, suntem oare pre"ătiţi să lăsăm misterul să ne salveze acum(  +xistă o altă cale(  cale ar i să ne -ândim şi noi ce ac celulele corpului nostru şi să analizăm dacă şi oi acem în viaţa zilnică ce ac ele%

2

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul .% /umea se ală în noi Ca %$ de/le*$" de/le*$" "i%terul (ie+ii, e%te ne(oie doar de o %in*ur$ &orunc$ trăiţi trăiţi ca o celulă. -oi nu 'ace" ace%t lucru, iar "oti(ul nu e%te *reu de *5icit, adic$ a(e" &ro&riu no%tru %til de a ac+iona. 8reelile noa%tre ca&ricioa%e arat$ o %tructur$ "ai (a%t$, &entru a ne ntoarce la n+ele&ciunea celulei, deci, 'iecare din noi are ne(oie %$)i dea %ea"a c$ tr$i de 'a&t e'ectele ale*erilor (ec5i '$cute de altcine(a. Ace%te credin+e %unt con+inute una n cealalt$, ca nite cutii, a%t'el ) există o lume materială; ) lumea materială este plină de lucruri, evenimente şi oameni; ) eu sunt unul dintre oameni şi poziţia mea nu e mai presus decât a altuia; )  pentru a afla cine sunt sunt trebuie să exploatez exploatez lumea reală. reală. Ace%t %et de credin+e ne nl$n+uie i nu o'er$ loc &entru c$utarea de %ine, %au "$car  &entru %u'letul n%$i, dar, oric#t de con(in*$toare ar &ute 'i lu"ea "aterial$, nimeni nu a  putut să dovedească faptul că este reală Orice neurolo* ($ (a a%i*ura c$ ace%t creier u"an nu o'er$ nici o do(ad$ c$ lu"ea eterioar$ ar ei%ta cu ade($rat, dar "ute %u*e%tii %unt c$ nu ei%t$. Corteul nu ne in'or"ea/$ de%&re acea%t$ &roce%are ne%'#rit$ de date, care %e &etrece n interiorul "ateriei cenuii, dar el ne d$ in'or"a+ii de%&re lu"e. Deci, ne &er"ite" %$  &erce&e" i"a*ini, %unete, *u%turi, "iro%uri i teturi, de toat$ *a"a. Creierul nea &$c$lit co"&let, a reali/at o &re%tidi*ita+ie, 'iind)c$ nu ei%t$ nici o le*$tur$ direct$ ntre in'or"a+iile ne&relucrate ale cor&ului i "odul no%tru %u1iecti( de a &erce&e lu"ea eterioar$, deci, &entru oricine întreaga lumea exterioară este doar un vis . C#nd de%c5ide" oc5ii di"inea+a, ti" c$ ace%te e(eni"ente (ii au 'o%t &rodu%e n totalitate de ca&ul no%tru. -u 'ace" nici o *reeal$ de a ne l$%a &$c$li+i, deoarece ad"ite" c$ (i%ele nu %unt reale. Prin ur"are, creierul no%tru are un %i%te" &entru con%truirea unei lu"i a (i%elor i altul c#nd %unte" tre6i3 El nu 'ace aa ce(a, deci, 'unc+ia cere1ral$, "ecani%"ul (i%elor nu %e %c5i"1$ c#nd ne tre/i". Acelai corte (i/ual din %&atele creierului "i &er"ite %$ ($d un o1iect, 'ie c$ le ($d n "intea "ea, n (i% %au ntr)o 'oto*ra'ie, %au altce(a n 'a+a oc5ilor. Ei%t$ o acti(itate electro ) c5i"ic$ 'urtunoa%$. Deci al doilea %ecret %&iritual e%te  u noi ne aflăm în lume, ci lumea se "ăseşte "ăseşte în noi . -u ei%t$ nici un &ic de lu"in$ %olar$ n creier, al c$rui interior r$"#ne la 'el de ntunecat &recu" o &eter$ de calcar, oric#t$ lu"in$ ar 'i a'ar$. A'ir"#nd c$ ntrea*a lu"e e%te creat$ de "ine, reali/e/ i"ediat c$ i (oi &ute+i a'ir"a ace%t lucru. Acea%ta nu e%te o &ro1le"$, ci re&re/int$ c5iar e%en+a %&iritual$. Deci, 'iecare dintre ni e%te un creator. 9i%terul "odului n care toate ace%tea &uncte de (edere indi(iduale %e "&lete%c, a%t'el ca lu"ea ta i a "ea %$ %e &oat$ ar"oni/a, e%te eact lucrul &e care)i deter"in$ &e oa"eni %$ caute r$%&un%uri %&irituale. -u e%te nici o ndoial$ c$ realitatea e%te  &lin$ de con'licte, dar i de ar"onie. -e %i"+i" eli1era+i c#nd ne d$" %ea"a c$ 'iind creatori, d$" natere 'iec$rui a%&ect din e&erien+a noa%tr$, 1un %au r$u, deci, 'iecare din noi e%te centrul crea+iei. Oa"enii o1inuiau %$ cread$ c$ ace%te idei %unt 'oarte 'ireti. Reli*i Reli*iile ile,, &o& &o&oar oarele ele i tradi+ tradi+iile iile %)au %)au %c5i"1 %c5i"1at at "e "ereu reu,, dar dar a ei%t ei%tat at un con%e con%en% n% uni(er%al c$ lu"ea e%te o crea+ie coerent$, in%u'lat$ de o %in*ur$ inteli*en+$ i un %in*ur "odel creator. Fiin+a u"an$ nu a tre1uit %$ de(in$ c$ut$tor %&iritual, &entru a de%co&eri acea realitate unic$, deci, (ia+a 'iec$rei &er%oane a&ar+ine de6a ace%tei realit$+i. Creatorul a impre"nat fiecare particulă a Creaţiei în mod e"al şi aceeaşi sc#nteie  %ivină a animat viaţa în toate formele ei &stăzi am numi această perspectivă ca mistică deoarece are le"ătura cu lucruri invizibile, este o utopie %

:

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 Cu" a di%&$rut credin+a ntr)o realitate unic$3 A ei%tat o alt$ alternati($, care i ea a  &la%at 'iecare &er%oan$ n centru lu"ii %ale, dar, n loc %$ 'ie inclu%, o"ul %e %i"te %in*ur i i/olat, condu% "ai de *ra1$ de o dorin+$ &er%onal$, dec#t de 'or+a (ital$ "&$r+it$ cu al+ii, %au de o co"uniune &rin %u'let. Acea%t$ ale*ere &e care o nu"i" e"o, cu toate c$ al+ii o nu"e%c alt'el, cu" ar 'i c$utarea &l$ceri, le*$tur$ ;ar"ic$, %au "ai reli*io%, i/*onirea din Paradi%. To+i a" 'o%t in%trui+i cu "are *ri6$ %$ 'i" aten+i la eu, mie, al meu i c$ dorin+ele noa%tre &ot 'i /$d$rnicite dac$ cine(a a6un*e &ri"ul. A ani5ila e"o)ul n%ea"n$ a)l con%idera un tic$lo% care "&iedic$ &e oa"eni %$)i *$%ea%c$ 'ericirea, deci, ace%ta 'iind "oti(ul &rinci&al &entru care oa"enii %u'er$, &entru care nu)i *$%e%c niciodat$ Sinele ade($rat, nu !l *$%e%c &e Du"ne/eu, %au "$car &ro&riu %u'let.  -i %e %&une c$ e"o)ul ne or1ete cu cereri con%tante, cu l$co"ia %a, cu e*oi%"ul i ne%i*uran+a %a. -oi nu &ute" renun+a la e"o, tot aa cu" nu &ute" renun+a la o dorin+$.  &le"erea de a trăi în separare, o ale"re pe care nici o celulă nu o face, dec#t dacă este canceroasă, a dat naştere unei anumite teme mitolo"ice . Acea%t$ &o(e%te a unei  &er'ec+iuni &ierdute i n6o%ete &e oa"eni n loc %$)i ridice. 4n "it are &uterea de a lua deci/ie i de a o 'ace %$ di%&ar$.  Separarea a prins viaţă, dar posibilitatea unei sin"ure realităţi a dispărut oare cu adevărat( Pentru a acce&ta din nou, ideea unei %in*ure realit$+i, tre1uie %$ acce&t$" c$ lu"ea e%te n noi. &cesta este un secret spiritual, 1a/at &e natura creierului, care &etrece 'iecare %ecund$, con%truind lu"ea. Acu", (ia+a 1a/at$ &e e"o e%te etre" de con(in*$toare i de aceea nici o cantitate de durere %au %u'erin+$ nu)l deter"in$ &e o" %$ o a1andone/e. Durerea %e %i"te, dar nu ne d$ o %olu+ie de ieire din %itua+ie. !ntr)un cor& %$n$to%, 'iecare celul$ %e recunoate &e ea n%$i n orice alt$ celul$, c#nd acea%t$ &erce&+ie e%te di%tor%ionat$ i anu"ite celule de(in cealaltă, cor&ul %e auto)atac$. Acea%t$ %tare e%te cuno%cut$ %u1 nu"ele de dizarmonie autoimună . A lua n %erio% %to&area (iolen+ei n%ea"n$ %$ %e renun+e la intere%ul &er%onal n lu"e, o dat$ &entru totdeauna, nu"ai a%t'el %e (a eli"ina co"&let (iolen+a. E%te o &$rere ocant$, dar ade($rat$. Din 'ericire, nu acea%ta e%te %itua+ia, lumea se află în tine şi nu invers . A%ta a (rut %$ %&un$ Ii%u%, atunci când a prezis că oamenii trebuie să ajungă mai întâi în împărăţia lui  Dumnezeu şi apoi să se preocupe de lucruri lumeşti, dacă este cazul . Du"ne/eu e%te %t$&#nul tuturor, &rin 'a&tul c$ a creat totul.  'ercepţia este lumea şi lumea este percepţia. !n acea%t$ idee c5eie, dra"a noi "&otri(a celorlal+i %e &r$1uete, deci, %unte" cu to+ii inclui n %in*urul &roiect care contea/$, anu"e construirea realităţii .

Realitatea unic$ a rele(at de6a un %ecret &ro'und   fi creator este mai important decât întreaga lume . 9erit$ %$ ne o&ri" din orice acti(itate i %$ ne *#ndi" &u+in la ace%t a%&ect. Pentru a tr$i cu ade($rat acea%t$ idee, a 'i un creator ade($rat, e%te ne(oie %$ renun+i la 'oarte "ulte ne(oi ce ne condi+ionea/$.  m învăţat să ne acceptăm ca fiinţe limitate, deoarece lumea exterioară este mai puternică şi dictează firul poveştii şi nu noi. !umea este  primul loc, iar noi ne plasăm pe locul doi la mare distanţă . Ace%t lucru &oate &$rea ciudat la nce&ut i totui, &ute" (edea de6a cu" %e in%taurea/$ un nou %et de credin+e 0ot ce experimentez mă relectă pe mine însumi  i de aceea nu tre1uie %$ caut %$ 'u*.

<

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Viaţa mea este o parte din orice altă viaţă  i le*$tura "ea cu celelalte lucruri (ii "$ "&iedic$ %$ a" ina"ici. +u simt nevoia să controlez nimic sau pe nimeni i &ot a'ecta %c5i"1area, tran%'or"#nd %in*urul lucru a%u&ra c$ruia a" a(ut control de la nce&ut, adic$ eu n%u"i. 9edit#nd &ot a6un*e %$ %t$&#ni" ace%t %ecret i anu"e /ăsaţi!vă conştiinţa să în-lobeze totul şi întrebaţi!vă acum ) =$d ordine %au de/ordine3 ) !"i ($d unicitatea3 ) !"i dau %ea"a ce %i"t cu ade($rat3 ) =$d ce (reau %$ ($d cu ade($rat3 &cum să intrăm în lumea noastră socială şi ne întrebăm ) Aud 'ericire3 ) Fa&tul c$ %unt cu aceti oa"eni "$ 'ace %$ 'iu (ioi3 ) Se %i"te cu"(a o1o%eala3 ) E%te acea%ta doar o rutin$ o1inuit$ %au aceti oa"eni c5iar %e %i"t 1ine unul cu altul3 Ori cu" a)+i r$%&unde la ace%te ntre1$ri, tre1uie e(aluat$ lu"ea noa%tr$ i ceea ce %e  &etrece n noi. Ceilal+i oa"eni %unt o*linda noa%tr$, la 'el ca i o1iectele din 6urul no%tru. *acă doriţi, apoi deschideţi televizorul şi priviţi ştirile, intraţi în voi şi întrebaţi!vă ) Acea%t$ lu"e &e care o ($d, e%te %i*ur$ %au ne%i*ur$3 ) Si"t 'ric$ i %unt n*ro/it de un de/a%tru %au doar "$ a"u/e/3 ) Dac$ tirea e%te &roa%t$, o ur"$re%c doar %$ "$ a"u/e/3 ) Ce &arte din "ine re&re/int$ ace%t &ro*ra"3 Partea ce %e ocu&$ de 'iecare  &ro1le"$ n &arte %au cea care dorete %$ *$%ea%c$ r$%&un%uri3 Ace%t eerci+iu de/(olt un nou ti& de contien+$. A%t'el nce&e" %$ di%tru*e" %c5e"a con'or" c$reia ($ (ede+i ca o &er%oan$ i/olat$, deci, ca entitate %e&arat$. Acu" ne d$" %ea"a c$ de 'a&t toat$ lu"ea nu e%te n alt$ &arte dec#t n noi. A a'ir"a c$ eu %unt creatorul, nu e%te acelai lucru cu a'ir"a c$ e"o)ul "eu e%te creator. S$ ncerc$" %$ ne a&ro&ie" de creatorul real din noi ncerc#nd %$ "edit$ a%u&ra unui tranda'ir %au orice 'loare, Cum arată( Ce miros are( Ce culoare( etc . A&oi ne *#ndi" la AD-)ul ce %e *$%ete n 'iecare celul$ a ei. !ncerca+i %$ (i/uali/a+i cu" *rani+a dintre ener*ia noa%tr$ i a%u&ra ceea ce a" ale% %$ "edit$ &$lete i un *ru& de (aluri %e to&ete unul n altul. A&oi %&une" Orice ener*ie &ro(ine dintr)o %ur%$ i %e ntoarce la ea. C#nd &ri(e%c 'loarea alea%$, o %c#nteie de in'initate %e ridic$ dintr)o %ur%$, &entru a %e e&eri"enta &e %ine. 4r"$rind ace%t tra%eu a" a6un% la ceea ce e%te ade($rat real i %in*urul "oti( a 'o%t acela de a crea un "o"ent de 1ucurie. A a(ut loc o %in*ur$ atin*ere creatoare care ()a conto&it.

>

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul 2% 3atru căi ce duc spre unitate Dac$ nc$ "ai con%ider$" c$ ace%t a%&ect e%te o idee ciudat$ a altcui(a, e&erien+a noa%tr$ de (ia+$ nu %e %c5i"1$. O realitate unică nu este o idee, este o poartă spre o

nouă modalitate de a trăi viaţa

"onştiinţa este potenţialul întregii "reaţii , c#nd (o" n+ele*e 'a+a %e (a lu"ina. Cu c#t de+ine" "ai "ult$ contiin+$, cu at#t a(e" "ai "ult &oten+ial ca %$ cree/i. -ece%it$ o ntre1are %orim să fim victima celor cinci simţuri sau co-creator( 4nele din o&+iuni %unt În uncţie de cele cinci simţuri, adic$ %e&arare, dualitate, e*o)ul, a 'i %u&u% 'ricii, a 'i detaat de Sur%$, a 'i li"itat n ti"& i %&a+iu. În uncţie de le-ile naturale , adic$ a de+ine controlul, a 'i "ai &u+in %u&u% 'rici, a 'i conectat la re%ur%ele naturale, a 'i in(enti(, a 'i n+ele*$tor, a e&loata 1o*$+iile ti"&ului i %&a+iului. În uncţie de conştienţă, adic$ a&ro&iat de le*ile naturii, a&roa&e de Sur%$, *rani+ele di%&ar, inten+iile %e tran%'or"$ n re/ultate, dincolo de ti"& i %&a+iu.

"onştienţa este tot ce sc#imbă în călătoria de la separare la realitatea unică. Atunci c#nd de&in/i de cele cinci %i"+uri, eti contient c$ lu"ea 'i/ic$ e%te realitatea  &ri"ar$. Sin*urul rol &e care)l are Contien+a ta e%te %$ &ri(ea%c$ lu"ea care e%te acolo afară. Cele cinci %i"+uri %unt 'oarte nel$toare, c$ci ne %&un c$ %oarele r$%are n e%t i a&une n (e%t, etc. 4r"$torul %tadiu al contien+ei de&inde de le*ile naturi a care %e a6un*e &rin *#ndire i e&eri"entare. O1%er(atorul nu "ai e%te o (icti"$ a a"$*eli, &oate de%ci'ra le*ea *ra(ita+iei, utili/#nd "ate"atica i e&eri"entele *#ndului. C#nd creierul u"an are n (edere le*ile naturii, lu"ea "aterial$ %e a'l$ tot acolo afară i ate&t$ %$ 'ie e&lorat$. !n cele din ur"$ cine(a tre1uie %$ ntre1e Cine sunt eu, cel care "#ndeşte toate aceste lucruri( Acea%ta e%te ntre1area ce duce la contien+a &ur$, a%ta deoarece dac$ *oleti creierul de orice *#nd ?ca la "edita+ie@ contien+a %e do(edete a nu 'i *oal$, (id$ i &a%i($. Dincolo de li"itele ti"&ului i %&a+iului, are loc un %i*ur &roce% i doar unul, adic$ crea+ia %e creea/$ &e %ine, 'olo%ind contien+a ca &e &la%tilin$. !n lu"ea o1iecti($, contiin+a %e tran%'or"$ n lucruri, iar n lu"ea %u1iecti($ n e&erien+e. -u ei%t$ nici o di'eren+$ i &rintr)o atin*ere "a*ic$, creierul u"an nu tre1uie %$ %tea n a'ara &roce%ului creator. Doar 'iind aten+i i a(#nd o dorin+$ acti($ 1utonul crea+iei. Se  &oate acti(a doar dac$ i %$ o 'ace", doar cei ce cred n li"it$ri nu o &ot 'ace. S&lendoarea c$l$toriei %&irituale e%te aceeai ca i ciud$+enia ei, adic$ &ri"i" o &utere de&lin$, doar &rin n+ele*erea 'a&tului c$ a" 'olo%it acea &utere tot ti"&ul, &entru a ($ conecta la (oi ni($. $untem la nivel potenţial, prizonierul, temnicerul, eroul care desc#ide carcera  sau toate la un loc. Acea%t$ dile"$ a 'ru%trat &e toat$ lu"ea care a ncercat %$ acce&te acea%t$ realitate, c5iar i atunci c#nd n+ele&ciunea e%te do1#ndit$ i)+i dai %ea"a c$ &ro&riu creier d$ natere tuturor lucrurilor din 6urul no%tru, iar *$%irea 1utonului crea+iei ne %ca&$. Ei%t$ o cale, n %&atele 'iec$rei e&erien+e %e a'l$ un e&eri"entator care tie ce %e &etrece. C#nd vom "ăsi acel punct în care se "ăseşte acesta ne aflăm în punctul zero, în jurul căreia se înv#rte lumea. A6un*erea n acel &unct e%te un &roce% care nce&e acu".

Orice e&erien+$ ne (ine ntr)una din cele &atru "odalit$+i ca sentiment, ca "#nd, ca acţiune sau simplu ca un sentiment de a fi . !n "o"ente neate&tate e&eri"entatorul e%te "ult "ai &re/ent n ace%te &atru a%&ecte dec#t de o1icei. Toate lucrurile %unt ca i con+inutul unei (ali/e "entale, oa"enii n*r$"$de%c n (ali/ele lor "ii de lucruri. Dar, contien+a nu e%te o (ali/$ i acelai lucrul l &ute" %&une de%&re lucrurile din interior. 

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Conştienţa se deineşte pe sine însuşi, ca pură, vie, vioaie, tăcută şi plină de potenţial creator% 4neori, a&roa&e c$ e&eri"enta+i acea %tare &ur$ i n acele "o"ente, unul din lucrurile &e care le)a" "en+ionat anterior %au ce(a %i"ilar ie%e la %u&ra'a+$, n loc %$ %tea a%cun%. Anu"ite %e"ne %unt &al&a1ile i %e na%c ca nite %en/a+ii de net$*$duit n cor&, iar altele la ni(el %u1til 'iind *reu de e&ri"at, ca un tre"ur de la ceva  care ne atra*e &e neate&tate aten+ia. La o1%er(area unui a%t'el de %e"n, a(e" de6a la nde"#n$ o &i%t$ care  &oate duce dincolo de *#nd, %enti"ent %au ac+iune i n ace%t "o"ent &ute" %$ 'ace" o ale*ere. Ei%t$ doar o di'eren+$ 'oarte 'in$ ntre a simţi  c$ %unt n %i*uran+$, ca de ee"&lu i a şti  c$ %unt n %i*uran+$. Din ace%t &unct de (edere %e trece "ai de&arte la a acţiona ca i cu" %unt n %i*uran+$ i &#n$ c#nd "i dau %ea"a n %'#rit c$, ndoiala, ntrea*a "ea ei%ten+$ a 'o%t n %i*uran+$, nc$ de c#nd "a)a" n$%cut, deci  Sunt  n %i*uran+$.

 'entru a stăp#ni conştienţa pură, trebuie să învăţăm cum să o trăim,

Tetele 'a%cinante din India, nu"ite (utrele (hiva, ce datea/$ de "ai "ulte %ecole, %e  &ot *$%i re(ela+ii n ace%t do"eniu. Aici cu(#ntul  S$iva  n%ea"n$ %umnezeu, iar cu(#ntul  Sutra n%ea"n$ 'ir %au cale, a%t'el ca n "od deli1erat, cititorului i %e arat$ 'irele in(i/i1ile care duc na&oi la %ur%a etern$. Ele au i un contet "ai lar*, care nece%it$ %$ ur"$" calea de%c5i%$ de re(ela+ie. Deci, n tradi+ia ace%tora, 'iecare &er%oan$ &oate ale*e &atru c$i ce &ro(in din a simţi, a "#ndi, a acţiona şi a fi Fiecare dintre c$i %e nu"ete 4o-a, cu(#nt %an%;rit care n%ea"n$ uniune, &entru c %co&ul e%te unitatea, conto&irea cu realitatea unic$. A(e" &atru ti&uri de Yo*a  $a.ti /o"a, care duce la *$%irea unit$+ii, iu1indu)l &e du"ne/eu.  0arma /o"a care duce la *$%irea unit$+ii &rin ac+iunea altrui%t$. 12ana /o"a  care duce la *$%irea unit$+ii &rin cunoatere.  3aja /o"a ce duce la *$%irea unit$+ii &rin "edita+ie i renun+are. Ar$t$" n continuare cu" e%te tr$it$ e'ecti( 'iecare din ace%te c$i. (imţirea ne arat$ calea, ori de c#te ori tr$i" e&erien+a iu1irii i e&ri"$". Aici, e"o+iile noa%tre &er%onale %e l$r*e%c &entru a de(eni atotcu&rin/$toare. Iu1irea de %ine i de 'a"ilie %e conto&ete cu iu1irea &entru o"enire. !n 'or"a %u&erioar$ de e&re%ie, iu1irea noa%tr$ e%te at#t de &uternic$, nc#t !L c5ea"$ &e D49-EBE4 %$ ni %e arate. Ini"a care t#n6ete i *$%ete &acea %u&re"$ &rin unirea cu ini"a CREAIEI. 5ândirea ne arat$ calea, ori de c#te ori "intea noa%tr$ ncetea/$ %$ 'ie nelinitit$ i %&eculati($. Pe acea%t$ cale, ne o&ri" dialo*ul interior, &entru a *$%i claritatea i ne"icarea. E%te ne(oie de claritate, &entru ca "intea %$ (ad$ c$ nu tre1uie %$ 'ie at#t de unidirec+ional$.  & "#ndi se poate transforma în a şti, adică în înţelepciune . Cu o claritate "ai "are, intelectul no%tru anali/ea/$ orice &ro1le"$ i (ede %olu+ia. 9i%terul ei%ten+ei e%te cel &e care "intea dorete cu ade($rat %$)l cunoa%c$. !ntre1$rile 1at la ua eternit$+ii, "o"ent n care CREATOR4L e%te %in*urul care le &oate da r$%&un%. !"&linirea ace%tei c$i a&are atunci c#nd "intea noa%tr$ %e conto&ete cu "intea lui D49-EBE4. &cţiunea ne arat$ calea, ori de c#te ori ne &red$". Pe acea%t$ cale controlul e"o)ului a%u&ra ac+iunii %l$1ete.. Ac+iune ncetea/$ %$ "ai 'ie "oti(at$ de dorin+e e*oi%te. Cu ti"&ul ac+iunea %e (a detaa de e"o i a face de(ie "oti(at de o 'or+$ din a'ara noa%tr$. Deci, ataa"entul no%tru &er%onal 'a+$ de &ro&riile noa%tre ac+iuni e%te tran%'or"at n non) ataa"ent, &rin 'a&tul c$ nde&lini" ac+iunile lui D49-EBE4. Calea i atin*e "&linirea, atunci c#nd a1andonarea noa%tr$ e%te at#t de co"&let$, nc#t D49-EBE4 conduce tot ceea ce 'ace".



Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

 & fi  ne arat$ calea, ori de c#te ori culti($" un SI-E care trece dincolo de e"o. Ace%t

e"o %e do(edete a 'i o ilu/ie, o "a%c$ ce a%cunde un E4 cu "ult "ai "$re+ care ei%t$ n 'iecare din noi. Identitatea noa%tr$ real$ e%te un %i"+ al ei%ten+ei &ure, &e care)l nu"i"  +4 S45 . Toate 'iin+ele "&$rt$e%c acelai E4 S4-T, iar "&linirea a&are atunci c#nd 'iin+a noa%tr$ "1r$+iea/$ at#t de "ulte, nc#t n %enti"entul no%tru de a 'i (ii e%te inclu% i D49-EBE4. %nitatea e%te o %tare n care ni"ic nu e%te l$%at n a'ara lui  +4 S45 . !n ace%te %itua+ii noi lu$" o deci/ie crucial$, adic$ O iau de la capăt , deci, renun+$" la (ec5ile &erce&+ii i nu la 1unurile noa%tre. 4niversul, ca orice o"lindă, este neutru, dar el reflectă ceea ce se află în faţa sa, fără a judeca şi fără a distorsiona . Ace%t &a% duce la renun+are, dac$)l cre/i. Deci, ai renun+at la credin+a c$ lu"ea eterioar$ are (reo &utere a%u&ra ta. &cest adevăr va deveni adevărat, atunci când va i trăit .

 'entru atin"erea acestei stări propunem următorul exerciţiu

El nce&e ca %$ o1%er($" c#nd atin*e" n contien+a noa%tr$ ni(eluri %u1tile, in co"&ara+ie cu cele *ro%iere, deci un eerci+iu )   iubi pe cineva este mai subtil decât a avea resentimente sau respingere de acea  persoană. )   accepta pe cineva este ceva mai subtil decât a critica persoana respectivă. )   promova pacea este ceva mai subtil decât a promova violenţa. )   vedea pe cineva, fără a&l judeca este ceva mai subtil decât a&l critica. E&erien+a %u1til$ e%te linitit$ i ar"onioa%$, deci, ($ %i"+i+i %ta1il i nu %unte+i n con'lict cu ni"eni. Odat$ ce a+i identi'icat acea%t$ &arte nce&e+i %$ 'a(ori/a+i latura %u1til$ a (ie+ii noa%tre. 5rebuie să facem sin"uri ale"erea, la nivelul conştienţei, deoarece, în diversitatea infinită a C3+&67+7, fiecare percepţie dă naştere la o lume care o o"lindeşte . Orice e&erien+$ care ($ aduce n contact cu ni(elul t$cut de contien+$, &oate 'i nu"it "edita+ie. Poate cea "ai %i"&l$ (i %e &are "edita+ia &e re%&ira+ie. 4r"$rindu)($ re%&ira+ia, ($ alinia+i cu coneiunea "inte)cor&, cu coordonarea %u1til$ a *#ndului i cu  'rana, ener*ia %u1til$ con+inut$ n re%&ira+ie. Se &ot ado&ta i "antrele tradi+ionale %au %unetele rituale, aa cu" e%te de%cri% n orice tet de%&re n($+$turile %&irituale orientale. Face" acea%t$ "edita+ie ti"& de 70 la 20 "inute, dac$ %e &oate de dou$ ori &e /i i (e+i de(eni contien+i de relaarea cor&ului. 'azaţi&vă pe tendinţa naturală a corpului de a se elibera de stres, deoarece aceasta este o meditaţie blândă, care nu are efecte secundare negative şi nu prezintă pericole cât  suntem sănătoşi. E'ectul de relaare (a continua, n%$ (o" nce&e %e ne d$" %ea"a i c$ %unte" contien+i de noi n%ui, ar &utea a&are o re(ela+ie %au in%&ira+ie %u1til$, etc. E'ectele di'er$ de la &er%oan$ la &er%oan$, a%t'el (o" 'i de%c5ii la orice %e nt#"&l$.  Scopul meditaţiei este

acelaşi pentru toţi, anume: să învăţăm să intrăm în relaţie cu conştienţa însuşi, la nivelul cel mai pur al experienţei



Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Capitolul 6% Ceea ce cauţi, eşti de7a Secretul %&iritual care %e a&lic$ aici e%te ceea ce cauţi eşti deja. Contien+a ta i are %ur%a n unitate, iar n loc %$ cau+i n a'ara ta, "er*i la S4RS i n+ele*e cine eti.  & căuta e%te un cu(#nt ce %e a&lic$ ade%ea c$ii %&irituale i "ul+i oa"eni %e nu"e%c cu "#ndrie c$ut$tori. Pro1le"a e%te c$ actul c$ut$rii, n %ine, &ornete de la o &re%u&unere 'al%$. Actul de c$utare e%te 1le%te"at, deoarece re&re/int$ o (#n$toare care te duce n a'ara ta, nu contea/$ c$ e%te D49-EBE4 %au 1ani. C$utarea &roducti( e%te atunci c#nd lai la o &arte  &re%u&unerea de a c#ti*a un &re"iu. !nce&i de la tine n%ui, deoarece SI-ELE t$u e%te cel care con+ine toate r$%&un%urile. Pentru "ateriali%"ul %&iritual, a(e" ur"$toarele ca&cane ) $ă ştii încotro mergi. ) $ă te lupţi ca să ajungi acolo. ) $ă foloseşti #arta altcuiva. ) $ă lucrezi pentru a deveni mai bun. ) $ă&ţi stabileşti un orar. ) $ă nu aştepţi o minune. 4n c$ut$tor ade($rat e(it$ ace%te ca&cane i le a&lic$ &e ur"$toarele (ă nu ştii încotro mer-i% E(olu+ia %&iritual$ e%te %&ontan$, iar nt#"&l$rile i"&ortante au loc &e neate&tat, la 'el ca i cele "$runte. 4n %in*ur cu(#nt +i &oate de%c5ide ini"a, iar o %in*ur$ &ri(ire +i &oate %&une cine eti cu ade($rat. Tre/irea nu %e nt#"&l$ du&$ un &lan. Tot ce &o+i %$)+i i"a*ine/i dinainte %unt doar i"a*ini, iar i"a*inile nu %unt niciodat$ aceleai, deci, lucru cu o1iecti(ul. +u te lupta să a7un-i acolo. Dac$ la ca&$tul dru"ului ar ei%ta (reo r$%&lat$ %&iritual, cu" ar 'i un (a% cu aur %au c5eia raiului, cu to+ii a" "unci din *reu &entru acea%t$ reco"&en%$. -u &ri"eti un CEC, ci de(ii alt$ &er%oan$, acelai lucru e%te ade($rat i &entru de/(oltarea %&iritual$, lucru ce %e nt#"&l$ n &lanul contien+ei, "ai de*ra1$ dec#t &e t$r#"ul 'i/ic. +u urma harta altcuiva. Au 'o%t ti"&uri c#nd era" %i*ur c$ "edita+ia &ro'und$ cu o "antr$ %&ecial$ &racticat$ continuu e%te c5eia de a a6un*e ilu"inare. E%te ne(oie de  &recau+ie, c$ci dac$ ur"e/i 5arta altcui(a %)ar &utea %$ intri ntr)un "od 'i de *#ndire, dar ele nu %unt acelai lucru cu li1ertatea. Tre1uie adunate n($+$turi din toate direc+iile i %$ le con%ideri ade($rate, doar &e acelea ce duc la &ro*re%ul &ro&riu, dar %$ r$"#i de%c5i% la %c5i"1$rile care %e &etrec n tine. +u ace din asta un proiect de autoperecţionare. Auto&er'ec+ionarea e%te ce(a real, dar oa"enii r$"#n 1loca+i n locuri din care &ot %$ n(e+e %$ ia%$. 4nii oa"eni %i"t c$ %e "1un$t$+e%c etraordinar atunci c#nd li %e l$r*ete contien+a, n%$ e%te ne(oie %$ 'ii 'oarte &uternic, &entru c$ a te con'runta cu "ulte o1%tacole i &ro(oc$ri ce te atea&t$ &e CALE. Contien+a l$r*it$ (ine ca un &re+, acela de a)+i a1andona li"it$rile i &entru oricine ce %e %i"te o (icti"$, ace%te li"it$ri %unt ade%eori at#t de re/i%tente nc#t e(olu+ia e%te 'oarte lent$. E%te de n+ele% $ cau+i a6utor la ni(elul la care a a&$rut &ro1le"a. +u!ţi stabili termene. Sunt "ul+i oa"eni care au renun+at la %&iritualitate, &entru c$ nu)i atin*eau o1iecti(ele %u'icient de re&ede. Cel "ai 1un "od de a e(ita o de/a"$*ire e%te %$ nu)+i %ta1ileti de la nce&ut nici un ter"en, dei "ultora li %e &are c$ ace%t lucru e *reu de '$cut, '$r$ %$)i &iard$ "oti(a+ia. !ără îndoială disciplina are de-a face cu a-ţi aminti să meditezi re"ulat, să te ţii de cursuri, să citeşti cărţi care te inspiră şi să-ţi păstrezi scopul 

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

viu Pentru a a6un*e la o (ia+$ %&iritual$ e%te ne(oie %$ te dedici, n ace%t "od e "ai &u+in  &ro1a1il %$ ca/i &rad$ de/a"$*irii. +u aştepta o minune. -u contea/$ cu" de'ineti miracolul , eta/ul &er"anent i (enic. 9iracolul n%ea"n$ %$)l lai &e D49-EBE4 %$ 'ac$ tot, el %e&ar$ lu"ea %u&ranatural$ de acea%t$ lu"e, aduc#nd %&eran+a c$ ntr)o /i acea%t$ lu"e %u&ranatural$ i (a 'ace &re/en+a. Dac$ &o+i %$ e(i+i ca&canele "ateriali%"ului %&iritual, eti "ai &u+in tentat %$ aler*i du&$ un o1iecti( anu"e i i"&o%i1il. "ele mai spiritualizate personalităţi din istorie

nu au fost nici ele totalmente bune, dar au fost totalmente fiinţe umane, deci, au accepta şi au iertat ş nu au judecat. Oa"enii tre1uie %$ acce&te &entru totdeauna c$ a(e" o (ia+$ c$reia 'iecare dintre noi e%te li1er %$)i dea o 'or"$, &rin ale*erile ce le 'ace.  Sin"urul lucru care va fi întotdeauna pur şi nepri$ănit este propria conşţienţă după ce o înţele"i .

Contien+a o'er$ o alternati($ dincolo de con'lict. 5rebuie să existe altcineva care priveşte, deci, există un observator care este conştient, fără să se lase prins în fi treaz, adormit sau în stare de vis Ace%t observator tăcut e%te cea "ai %i"&l$ (er%iune a noa%tr$, adic$ aceea care &ur

i %i"&lu e%te. Ca %$ te rec#ti*i &e tine n%u+i, tre1uie %$ a6un*i c#t "ai a&roa&e e /ero cu &utin+$ ?o1%er(atorul t$cut@. !n e%en+a %a, realitatea e%te ei%ten+a &ur$, deci, nt#lnete)te &e tine n%u+i acolo i atunci (ei 'i ca&a1il %$ cree/i orice %$ ei%te. Contiin+a )8 (8+0 con+ine tot ce e%te nece%ar &entru a 'ace o lu"e, dei, n %ine e%te 'or"at$ din ni"ic altce(a, dec#t dintr)un martor tăcut . Ace%t lucru e%te "oti( de incredi1il$ 1ucurie, dac$ ade($ratul T4 nu %e a'l$ n ca&ul t$u, atunci n%ea"n$ c$ ai 'o%t eli1erat la 'el ca i contien+a n%$i, li1ertate ce nu are li"ite. Po+i crea orice, deoarece te a'li n ato"ul crea+iei, oriunde (rea %$ "ear*$ contien+a ta, "ateria tre1uie %$ o ur"e/e. La ur"a ur"ei, "ai nt#i eti T4 i a&oi uni(er%ul. Toate e&erien+ele au loc n ca/anul clocotitor al CREAIEI. !ntr)un "o"ent de tre/ire creierul e%te 'el de derutat, de 1ucuro%, de ne%i*ur, de %t#n6enit i uluit ca i un 1e1elu ceGi de%co&er$ &icioarele, dar la ni(elul "artorului ace%t a"e%tec con'u/ e%te li"&ede ca lu"ina /ilei 5O&5+ S45 4& . 4n &unct de %ta1ilitate "ai %olid e%te martorul tăcut . !nt#lnirea cu "artorul t$cut %e 'ace &rin a c$uta n interiorul t$u, a%t'el ) %rmează curentul conştienţei. )  (u te împotrivi la ceea ce se întâmplă în interior. )  Desc#ide&te către necunoscut. )  (u cenzura şi nu nega ceea ce simţi. ) "aută să te depăşeşti. )  )ii sincer şi spune adevărul  )  !asă centrul fiinţei să&ţi fie casă. 8rmează cursul conştienţei. E&re%ia urmează-ţi fericirea, a de(enit o "ai"$  &entru "ult$ lu"e.. 4neori, contien+a nu e acelai lucru cu 1ucuria %au 'ericirea. Cei "ai "ul+i oa"eni nu ur"ea/$ ace%te indicii. !n%$, dac$ +i ur"e/i contien+a, +i dai %ea"a c$ ea taie o cale &rin ti"& i %&a+iu. Contien+a nu %e &oate de%'$ura, '$r$ de%'$urarea unor e(eni"ente eterioare, care %$ o o*lindea%c$. A%t'el, dorin+a i %co&ul %un le*ate, dac$ +i ur"e/i dorin+a, %co&ul %e de/($luie %in*ur. Ei%t$ un 'lu care lea*$ e(eni"entele %e&arate, iar acest flux eşti tu. !n%$, dac$ eti di%&u% %$ te duci unde te duce curentul, calea ta (a duce, cu %i*uran+$, "ai a&roa&e de martorul tăcut , care %e a'l$ la ori*inea tuturor dorin+elor tale.

70

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

+u te împotrivi la ceea ce se întâmplă în interior. Ca %$ cau+i cine eti, tre1uie %$ dai dru"ul i"a*inilor (ec5i &e care le ai de%&re tine. Fa&tul c$ +i &lace %au nu de tine, nu are nici o rele(an+$. Partea din noi care a *$%it &acea n toate 1$t$liile e%te martorul tăcut , ir dac$ ceri %$ te nt#lneti cu el , 'ii &re*$tit. -u te "&otri(i ace%tei %c5i"1$ri, &entru c$ %ca&i de ca&canele e"o)ului i treci la o nou$ a1ordare a (9+)/89. *eschide!te către necunoscut. Cine cre/i c$ eti nu e real, ci un a"e%tec de e(eni"ente trecute, dorin+e i a"intiri. O nou$ e&erien+$ nu e%te nou$ cu ade($rat, ci doar o (aria+iune uoar$ a unor %en/a+ii 'a"iliare.  & te desc$ide către necunoscut înseamnă să tai crean"a pe care stau relaţiile şi rutinele noastre obişnuite . Toat$ acea%t$ %tructur$ 'a"iliar$ e%te o cara&ace, necuno%cutul %e a'l$ n a'ara cara&acei, iar &entru a)l nt#lni tre1uie %$ 'i" di%&ui %$)l nt#"&in$" n interiorul no%tru. +u cenzura şi nu nea ceea ce simţi% La %u&ra'a+$ (ia+a /ilnic$ a de(enit "ai con'orta1il$ dec#t a 'o%t (reodat$. 4n creator n)ar tre1ui %$ 'ie nici odat$ 1locat n 'elul ace%ta. -u e%te nici o &er%oan$ cu autoritate, care %$ i"&un$ acea%t$ re&ri"are, ea e%te n totalitate autoi"&u%$. Sco&ul no%tru nu e%te %$ e&eri"ent$" nu"ai e"o+ii &o/iti(e, c$ci dru"ul %&re li1ertate nu e%te &rin a te simţi bine, ci &rin a te simţi sincer şi adevărat faţă de tine însuţi. Trecutul nu e%te trecut, at#ta (re"e c#t datoriile ace%tea r$"#n ne&l$tite, deci, nu tre1uie %$ re(ii la &er%oana care te)a %u&$rat %au te)a n'uriat cu inten+ia %$ re(i/uieti "odul n care %)a de%'$urat trecutul  Scopul în a scăpa de datoriile emoţionale este acela de a-ţi  "ăsi locul în prezent . !n%$ 'iecare %enti"ent a%cun% i 1locat e%te o 1ucat$ "are de contiin+$ n*5e+at$. P#n$ nu %e de/*5ea+$, %&ui doar c$ S4-T R-IT, c5iar dac$ re'u/i %$ o (e/i, te +ine n *5earele ei, deci, e%te un o1%tacol n &lu% ntre "ine i martorul tăcut , ce tre1uie eli"inat. Tre1uie %$ acord$ ti"& i aten+ie, %$ 'i" contien+i de %enti"entele noa%tre, l$%#ndu) le %$ %&un$ ce au de %&u%. Caută să te depăşeşti% C#nd SI-ELE "eu e%te 'i i %ta1il, %e &oate ti c$ %)a reali/at ce(a &o/iti(. Tre1uie %$ c$ut$" %$ "er*e" dincolo de acea%t$ identitate auto)creat$,  &entru a *$%i %ur%a ei de ener*ie.  )artorul tăcut  nu e un al doilea SI-E, nu e%te ca un co%tu" nou ce at#rn$ n dula& i &e care &o+i %$)l "1raci, a%t'el, nlocuind co%tu"ul &ono%it cu cel nou. )artorul tăcut   e%te o acce&+ie de%&re SI-E, care %e a'l$ dincolo de *rani+e, e%te oc5iul cel t$cut ce &ri(ete n 6o%. A c$uta %$ te de&$eti, n%ea"n$ %$)+i dai %ea"a, etre" de 5ot$r#t, c$ identitatea ta 'i$ e%te 'al%$, atunci c#nd e"o)ul +i cere %$ (e/i lu"ea din  &er%&ecti(a %a şi mie ce-mi iese din asta, &o+i %$ te eli1ere/i %&un#nd acel eu nu mai deţine conducerea. 'ii sincer şi spune adevărul.  &devărul vă face liberi ?Ioan =III, :2@, care nu a 'o%t "enit %$ 'ie un %'at &ractic. Dei n %&atele ace%tor cu(inte ei%t$ o inten+ie %&iritual$, care n e%en+$ %&un 5u nu te poţi elibera, dar adevărul poate să o facă. Alt'el %&u%, ade($rul are &uterea %$ dea la o &arte ceea ce e%te 'al% i '$c#nd ace%t lucru ne (a eli1era. Dac$ (rei %$ te eli1ere/i tre1uie %$ onore/i ace%t i"&ul%. C#te(a idei de eli1erare ) *tii că nu poţi să fii ceea ce vrea altcineva să fii, indiferent cât de mult iubeşti acea persoană. ) *tii că iubeşti, c#iar şi atunci când este înfricoşător să o spui. ) *tii că lupta altcuiva nu este lupta ta. ) *tii că eşti mai bun decât pari. ) *tii că să supravieţuieşti. ) *tii că trebuie să mergi pe drumul tău, indiferent de ce înseamnă. Fiecare 'ra/$ nce&e cu tii, deoarece martorul tăcut e%te la acel ni(el la care te cunoti &e tine, indi'erent de ce anu"e cred al+ii c$ tiu. 8enul de ade($r care (ine de la cel care tie e%te cal" i nu %e re'er$ la cu" %e co"&ort$ al+ii, ci clari'ic$ cine eti cu ade($rat,

77

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 deci, &re+uiete ace%te %tr$'ul*er$ri i care au 'o%t creat ca %$ te 'ac$ %$ te %i"+i n %i*uran+$ i acce&tat. /asă centrul iinţei tale să!ţi ie casă. !n "od &aradoal, centru e%te &e%te tot, deci e%te %&a+iu de%c5i% ce nu are li"ite.  +n loc să te gândeşti la centrul tău, ca un punct definit, în felul în care oameni arată spre inimă, ca fiind lăcaşul sufletului, mai bine fii în centrul experienţe . E&erien+a nu e%te un loc ci o concentrare a aten+iei, deci, &o+i %$ tr$ieti acolo n &unctul ne"icat n 6urul c$ruia %e n(#rte totul. -u &o+i %$ cite/i martorul tăcut , dar  &o+i %$ te &la%e/i a&roa&e de el &rin 'a&tul c$ re'u/i %$ te &ier/i n &ro&ria ta crea+ie. C#nd te co&leete ce(a, %unt c#+i(a &ai %i"&li &e care te &o+i %&ri6ini i anu"e ) E%te &o%i1il ca acea%t$ %itua+ie %$ "$ /*uduie, dar eu %unt "ai "ult dec#t orice %itua+ie. ) Re%&ir$" &ro'und i ne concentr$" &e ceea ce %i"te cor&ul no%tru. ) Face" un &a% n %&ate i ne (ede" aa cu" ne)ar (edea o alt$ &er%oan$, de  &re'erin+$ &er%oana cu care a" con'lictul. ) -e d$" %ea"a c$ e"o+iile noa%tre %unt nite indicii de ncredere, care %$)ne arate ceea ce e%te &er"anent real. Ele %unt reac+ii de "o"ent i cel "ai &ro1a1il n$%cute din rutin$. ) Dac$ %unte" &e &unctul de a e&loda n reac+ii necontrolate &lec$" de acolo. Cu to+ii %unte" nc5ii n &er%onalit$+i i condui de e"o)uri. Per%onalit$+ile e"o %unt antrenate de rutin$ i de trecut i ele "er* ca nite "otoare cu auto&ro&ul%are. Dac$ &o+i (edea o a doua &er%&ecti($, care ntotdeauna e%te cal"$, alert$, detaat$, acordat$ dar nu co&leit$, ace%t loc e%te centrul t$u. -u eti c#tui de &u+in un loc ci o nt#lnire ndea&roa&e cu martorul tăcut .

 'ropunem un exerciţiu pentru a "ăsi martorul tăcut

Sinele no%tru ade($rat are calit$+i &e care noi le e&eri"ent$" de6a, n 'iecare /i, deci, inteli*en+a, %tarea de (e*5e,, de ada&tare, de cunoatere, ori de c#te ori intr$ n 6oc una dintre ace%te calit$+i, tr$i" a&roa&e de SI-ELE no%tru real. Atunci c#nd ne %i"+i" di%trai, &ierdu+i, deruta+i, n'ricoa+i, "&r$tia+i %au %unte" &rini ntre li"itele e"o)ului, deci %e nt#"&l$ contrar SIEL4I real. !ncerca+i %$ ($ %ur&rinde+i ntr)un a%e"enea "o"ent i %$ ne nde&$rt$" de el, aici, ale*e+i o e&erien+$ &uternic ne*ati($, de *enul celor enu"erate n continuare )  (e înfuriem din cauza traficului. )  (e&am certat cu partenerul sau partenera. )  m avut o atitudine de împotrivire faţă de şef la serviciu. )  m pierdut controlul asupra copiilor. )  m fost înşelaţi într&o tranzacţie sau afacere. )  m simţit că ne&a trădat un prieten apropiat.

 tunci când simţim înţepătura furiei, jignirii, neîncrederii, suspiciunii sau trădării, să ne spunem   &ceasta este ce simte e"o-ul meu şi-mi dau seama de

ce, fiind foarte obişnuit cu aşa ceva %eci, o accept, at#t c#t va dura . Du&$ care

l$%$" %enti"entul %$ cur*$, cu toate i"&lica+iile %ale, i"a*ina+i)($ ca (a u"&lut %enti"entul no%tru, c$ %e re(ar%$ din noi, ca unda de oc a unei e&lo/ii. -u crono"etra+i, %enti"entul  &oate 'i %u'icient de &uternic, nc#t %$ dure/e o (re"e &#n$ %$ (rea %$ %e etind$. Du&$ care uit#ndu)ne la unda %enti"entului ce di%&are n in'init i ncerc$ %$ (ede" dac$ a(e" (re)o %en/a+ie din cele de "ai 6o% )  c#icoteală, dorinţa de a râde de toate. )  ridicare din umeri, ca şi cm toată treaba n&a fi cine ştie ce. ) %n sentiment de calm sau pace. ) %n oftat profund de uşurare sau de epuizare.

72

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 ) %n sentiment de eliberare sau că aţi dat drumul la ceva. )  (e dăm brusc seama că cealaltă persoană ar putea avea dreptate.

Ace%tea %unt %enti"ente de a(erti/are, care a&ar n noi, atunci c#nd tra(er%$" *rani+a in(i/i1il$ dintre e"o i SI-ELE real. (copul este să a7un-em la rontieră, la linia de unde nevoile e"o!ului încep să!şi piardă puterea. A&ar du&$ cu" %unt ar$tate n continuare. )  tunci când râdeţi, dispare nevoia de a vă lua în serios. ) "ând ridicăm din umeri, dispare nevoia de a le da lucrurilor proporţii exagerate. ) "ând ne simţim calmi, dispare nevoia de a ne simţi agitaţi sau de a trăi o dramă. ) "ând putem să ne uităm la noi însuşi ca şi cum am fi o altă persoană şi dispare nevoia de a fi singurul care contează. ) "ând simţim uşurare sau oboseală , dispare nevoia de a menţine stresul -semn că ne&am reconectat cu corpul, în loc să trăim în minte. ) "ând avem sentimentul că am dat drumul la ceva, dispare nevoia de răzbunare şi apare posibilitatea iertării. ) "ând ne dăm dintr&odată seama că cealaltă persoană ar putea să aibă dreptate, dispare nevoia de a judeca. &cest exerciţiu nu va risipi, în mod miraculos, orice sentiment ne-ativ, dar scopul lui este să ne ducă la întâlnirea îndeaproape cu (9+)/) nostru real% Încercându!l cu această intenţie, pe viitor vom i surprinşi cât de uşor vă va scăpa de -hearele emoţiilor care vă controlează de ani de zile%

Capitolul :% Cauza suerinţei este irealitatea% 9oti(ul cel "ai o1inuit &entru care oa"enii %e ntorc c$tre %&iritualitate e%te &entru a 'ace 'a+$ %u'erin+ei. Cu toate ace%tea, c#nd %e ntorc c#tre D49-EBE4, c$tre credin+$ %au c$tre %u'let, "ul+i oa"eni nu *$%e%c uurarea %au *$%e%c nu"ai acea uurare care ar &utea (eni, de 'a&t i di di%cu+ia cu tera&eutul.

 +xistă oare vreo putere specială care se "ăseşte doar în spiritualitate(

Pentru a r$%&unde la ntre1are, noi tre1uie %$ n+ele*e c$ durerea nu e%te acelai lucru cu %u'erin+a. !n (oia lui cor&ul e"ite durere n "od %&ontan i)i d$ dru"ul n cli&a n care cau/a %u1iacent$ e%te (indecat$ e%te (indecat$.  Suferinţa înseamnă durere de care ne  ţinem a"ăţaţi Ea (ine din in%tinctul "i%terio% al "in+ii de a crede c$ durerea e%te 1un$ %au c$ nu &oate 'i e(itat$ %au c$ &er%oana o "erit$. Dac$ nici una din ace%tea n ar 'i &re/ente, %u'erin+a n ar ei%ta. Deci, e%te ne(oie de 'or+a "in+ii &entru a crea %u'erin+$.  +nsă oricât de

inevitabilă ar putea părea suferinţa, ceea ce aduce scăparea nu este atacarea  suferinţei în sine, ci înţelegerea naturii ireale ce ne face să ne agăţăm de durere . Cauza secretă a suerinţei este irealitatea e însuşi. Pre/ent$ toate eta&ele ce duc la %u'erin+$, ele %unt )   nu vedea ceea ce este evident.

7:

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 )   adopta o percepţie negativă. )   întări percepţia anterioară printr&o gândire obsesivă. )   te abandona în durere fără a căuta o cale de ieşire. )   te compara cu alţii. )   cimenta suferinţa prin relaţii. Continu$" cu o "ic$ e&lica+ie a ace%tor eta&e. & nu mai vedea ceea ce este evident. Su'erin+a nce&e ade%ea ca un re'u/ de a (edea cu" arat %itua+ia cu ade($rat. !nlocuirea durerii cu &l$cerea ar &utea %$ 'unc+ione/e, dar  &e ter"en %curt. A"1ele %unt %en/a+ii, iar dac$ una e%te %u'icient de &uternic$ o &oate anula  &e cealalt$. 4DHA nu %&une c$ (ia+a e%te un c5in din cau/a durerii, ci &entru c$ nu a 'o%t cercetat$ cau/a %u'erin+ei.  Sin"ura cale durabilă de ieşire este să facă paşii necesari pentru a ajun"e la sursa suferinţei, iar primul pas fiind dorinţa de analiză a ce se înt#mplă de fapt . & adopta o percepţie ne-ativă. Realitatea e%te o &erce&+ie, iar &er%oana care %u'er$ cade n ca&cana &erce&+iilor ne*ati(e, &e care le creea/$ %in*ur$.  'ercepţia ţine durerea sub control şi nu o reduce, ci bloc#nd-o ca o durere mai nare, aceasta este o nuanţă pe care cei mai mulţi nu o pot înţele"e . Corul lan%ea/$ durerea n "od auto"at, cu toate ace%tea "intea &oate ter*e ace%t in%tinct tran%'or"#ndu)l n ce(a bun, n %en%ul c$ e "ai 1un$ dec#t alte &o%i1ilit$+i, nc$ i "ai rele. Deruta i con'lictul interior %unt cau/ele  &entru care "in+ii i e%te at#t de *reu %$ (indece, n ciuda tuturor &uterilor &e care le are. Puterea %)a ntor% "&otri(a ei n%ui i a%t'el , &erce&+ia, cea care ar &utea %$ &un$ ca&$t %u'erin+ei ntr)o cli&$ n loc %$ o 'ac$ nc5ide ua. & întări această percepţie prin -ândirea obsesivă. Perce&+iile %unt %c5i"1$toare, n a'ar$ de ca/ul n care le 'i$ ntr)un loc  S7+8+ este un sistem în continuă sc$imbare, care incorporează noul în vec$i în fiecare clipă . !n%$, dac$ eti o1%edat n "od continuu de &erce&+ii (ec5i, ele %unt nt$rite odat$ cu 'iecare re&etare. Di%tor%iune a&are la ni(el "ai &ro'und, unde e"o)ul decide ce e%te real de%&re el n%ui. Odată ce e"o-ul decide ceva despre el, totul în lumea exterioară trebuie să se conformeze acestei decizii Lucru ce duce la re*ula *eneral$  3ealitatea este orice cu care te identifici . Orice %itua+ie din (ia+$ care d$ %u'erin+$, n%ea"n$ c$ ne)a" 1locat ntr)un 'el de identi'icare 'al%$, n care ne %&une"  &o(eti &er%onale i neconte%tate, de%&re cine %unte" cu ade($rat.  /emediule este să faci o demarcaţie între e"o şi această identificare puternică secretă . C$iar dacă reuşeşti să te înconjori de plăcere în fiecare clipă din zi, povestea inexactă despre cine eşti va sf#rşi prin a-ţi aduce suferinţă profundă &bandonarea în durere ără a căuta o cale de ieşire. Oa"enii au &ra*uri de%tul de di'erite de durere. Durerea are o co"&onent$ %u1iecti($ i "odul ei de e(aluare e%te n ntre*i"e indi(idual.  (u este o cale universală între stimul şi reacţie, deci, o persoană  poate să se simtă profund traumatizată de o experienţă pe care la altă persoană este abia  simţită. "el mai ciudat este că nici unul dintre subiecţi nu consideră că el creează reacţia . Deci, e%te ca i cu" durerea ar intra ntr)o cutie nea*r$ nainte de a o %i"+i, iar n acea cutie durerea e%te "$%urat$ cu tot ce %unte" noi i cu ntrea*a noa%tr$ i%torie de e"o+ii, a"intiri, credin+e i ate&t$ri. Dac$ eti contient de SI-E, cutia nea*r$ nu e%te aa de %i*ilat$ i de a%cun%$ tiind c$ &o+i in'luen+a ce %e &etrece n ea. Atunci c#nd %u'eri", ne (icti"i/$", &entru c$ aa e%te &ur i %i"&lu.  %e fapt suferinţa persistă, doar în măsura în care ne permitem să răm#nem pierduţi în propria noastră creaţi . & te compara cu alţii. E*o)ul (rea %$ 'ie nu"$rul unu, a%t'el, nu are de ale% dec#t %$ %e la%e &rin% ntr)un 6oc '$r$ %'#rit, n care %e co"&ar$ cu al+ii, deci cu toate o1iceiurile nn$%cute i acea%ta e%te *reu de de/($+at. Pentru a iei din acea%t$ %itua+ie &ute" 'olo%i 'ra/a  &sta nu este viaţa mea şi eu nu sunt acea suferinţă  Deci nu e%te 1ine %$ ai co"&a%iune  &entru tine n %u'erin+$. !n($+$" de la al+ii cu" %$ %u'eri", dac$ eti &uternic i %t$&#n &e tine,

7<

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 te (ei %i"+i ciudat %au c5iar +i %e &are a"enin+$tor %$ de(ie/i de la "odelul lor.  &t#ta timp c#t te compari cu alţii, suferinţa ta va persista, ca un mod al tău de a te încadra în starea altora. & cimenta suerinţa prin relaţii cu alţii. Durerea e%te o e&erien+$ uni(er%al$ i &rin ur"are ea &$trunde n orice rela+ie. -i"eni nu %u'er$ %in*ur cu ade($rat i dac$ 'aci totul ca %$ %u'eri n t$cere, tot ai un e'ect a%u&ra celor din 6ur.  0otivul pentru care oamenilor le este greu să intre într&o relaţie de vindecare, este că viaţa în familia din care provenim, ne cere adesea să avem u mare grad de inconştienţă . Orice durere ne"ată este doar un alt termen pentru a suferi . O rela+ie de (indecare %e 1a/ea/$ &e contien+$, adic$, ntr)o a%t'el de rela+ie a"1ii &arteneri lucrea/$ &entru a de&$i (ec5ile rutine care duc la %u'erin+$. 5rebuie să lucreze cu "rijă, deoarece compasiunea înseamnă că apreciezi suferinţa pe care o trăieşte altcineva, dar şi pe a ta. Atitudinile ce duc la o rela+ie de (indecare de(in &$r+i dintr)o (i/iune &e care o %u%+ii at#t &entru tine c#t i &entru cealalt$ &er%oan$.

Cum trebuie să trăim într!o relaţie ără suerinţă;

O rela+ie de (indecare e%te cea care "en+ine ec5ili1rul corect. A"1ii tre1uie %$ 'ie (i*ilen+i i aten+i ca %$ ne %u%+ine" (i/iunea %&iritual$ care %e aterne nainte, %$ 'i" di%&ui %$ a(e" alte reac+ii n 'iecare /i, deci "&$rt$ind o cale care ne (a %coate, &a% cu &a%, a'ar$ din irealitate.

 Dacă vrei cu adevărat să fii real, scopul suprem este să experimentezi esenţa însăşi, anume 1% $%(2, care este o astfel experienţă .  +4 S45 se

 pierde atunci c#nd începi să te identifici cu cineva anume, adică: eu fac asta, eu am asta, îmi place de & dar nu şi de , etc, aceste identifică devin mai importante dec#t realitatea fiinţei tale pure . 9odul n care uit$" &acea i claritatea

lui E4 S4-T %e &oate "&$r+i n cinci a%&ecte, n %an%crit$ ele %e nu"e%c cele cinci .les$a i cau/ele de 1a/$ ale oric$rei 'or"e de %u'erin+$. Ele %unt )  & nu şti ce este real )  & înşfăca şi te a"ăţa de ce nu este real )  &-ţi fi frică de ce nu este real şi a te feri de el )  & te identifica cu un Sine ima"inar )  &-i fi frică de moarte Ele %unt aran6ate ntr)o ca%cad$, de ndat$ ce nu tii ce e%te real celelalte ur"ea/$ auto"at. Frica de "oarte e%te o %ur%$ de n*ri6orare ce %e ntinde n "ulte do"enii. O"ului

îi este frică de moarte nu pentru el, ci dintr-u motiv mai profund, nevoia de a apăra un Sine ima"inar 7dentificarea cu un Sine ima"inar este cea de a  patrulea aspect 9.les$a şi este ceva ce facem cu toţii . "#iar şi la nivel superficial,

oamenii îşi construiesc o imagine bazată pe venituri şi statut.  C#nd Franci%c de A%%i%i, 'iul unui 1o*$ta, a le&$dat (e"intele 1o*ate i a renun+at la 1o*$+ia tat$lui %$u, el %e lea&$d$ nu nu"ai 1o*$+iile %ale lu"eti ci i de identitatea %a i de "odul cu" l cunoteau oa"enii. Deoarece n "intea %a era cu ne&utin+$ %$ te a&ro&ii de D49-EBE4 &rin inter"ediul unei i"a*ini 'al%e de Sine.  7ma"inea de Sine e%te n %tr#n%$ le*$tur$ cu &re+uirea de Sine i ti" ce &re+ "are  &l$tete &er%oana, atunci c#nd i &ierde &re+uirea de Sine. Identi'icarea cu o i"a*ine 'al%$ de cine eti, &ro(oac$ n "ulte 'eluri o "are &arte din %u'erin+$, deoarece, (ia+a cere "ereu "ai "ult. Cel de al treilea a%&ect ?;le%5a@ ne %&une c$, c5iar i atunci c#nd a(e" o i"a*ine de Sine %$n$toa%$, tot ne 'eri" de lucrurile care ne a"enin+$ e"o)ul, deoarece ace%te a"enin+$rii %unt &e%te tot. Odat$ ce ")a" identi'icat cu o i"a*inea "ea de Sine, "$ te" in%tincti( c$ acea%ta ar &utea 'i di%tru%$ i ne(oia de a "$ &rote6a de ce "$ %&erie 'ace &arte din cine %unt.

7>

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 Cel de al doilea a%&ect ?;le%5a@ %&une c$ o &er%oan$ %u'er$ din cau/a 'a&tului c$ are ataa"ent i care n%ea"n$ a te a*$+a de orice. S$ te atae/i de ce(a e%te un "od de a ar$ta c$ +i)e 'ric$ %$ nu +i %e ia acel lucru. Totui, %enti"entul 6i*nirii &er%onale &er%i%t$ ade%ea, (re"e de luni %au ani de /ile. Ei%t$ "ulte nuan+e i a%&ecte ale %u'erin+ei, cu ar 'i 'rica de "oarte, un 'al% %i"+ al Sinelui i ne(oia de a te ataa de lucruri. Dac$ irealitatea nu ar 'i dureroa%$ ea ar r$"#ne real$ &entru totdeauna. Cele cinci a%&ecte ?;le%5e@ &ot 'i re/ol(ate toate dintr)o dat$, dac$ "1r$+i$" o

realitate, anu"e di'eren+a dintre eu sunt rana mea i eu sunt , e%te "ic$ dar e%te esenţială. ceastă singură percepţie greşită a generat o cantitate uriaşă de suferinţă . Toate

 &erce&+iile create de o", dar nu %unt 'a&te ade($rate. Odat$ creat$ &erce&+ia i tr$iete &ro&ria ei (ia+$, &#n$ c#nd ne ntoarce" la ea i o %c5i"1$".

 Sin"urul obiectiv ce merită să fie atins este libertatea completă de a fi tu însuţi, adică, fără iluzii şi fără credinţe .  'ropunem un exerciţiu de modificarea realităţii

Ei%t$ n noi o %tare de non)%u'erin+$ i ea e%te conştienţa simplă şi desc#isă . Co"&lica+iile ?%u'erin+a@ a&ar %u1 'or"a *#ndurilor, %enti"entelor, credin+elor i ener*iei %u1tile, care n%ea"n$ datorii e"o+ional a%cun%e i "&otri(ire. Pentru ace%t eerci+iu lu$" din (ia+a noa%tr$ un %enti"ent ce ne &ro(oac$ di%con'ort &ro'und de ne&l$cere %au %u'erin+$. Du&$ care %ta+i %in*ur cel &u+in cinci "inute &e /i n luna ce (ine cu inten+ia de a clari'ica ur"$toarele co"&lica+ii *ezordinea. Hao%ul e%te co"&licat, iar ordinea e%te %i"&l$. Ca%a e%te n de/ordine,  1iroul, etc.3 Deci, a)+i n*5e%uit at#t de "ulte lucruri ne'olo%itoare, nc#t totul n 6ur arat$ ca o ar5i($ a trecutului no%tru3 (tresul. Toat$ lu"e e%te %tre%at$, dar dac$, &e%te noa&te nu ($ &ute" eli"ina co"&let %tre%ul /ilnic, a%t'el ca %$ re(eni" la o %tare interioar$ cal"$, centrat$ i &l$cut$, n%ea"n$ c$ %unte" &rea %tre%a+i. Dac$ enu"er$" %tre%urile "a6ore din (ia+a noa%tr$ i 'ace" ce(a ca %$ le reduce", &#n$ ce (o" ti c$ nu %unte" %tre%a+i &e%te "$%ur$. (uerinţa empatică. E%te a te "oli&%i cu %u'erin+a altora ca %$ %u'eri tu. Dac$ nu  &ute" n "od %incer %$ 'i" n &re/en+a unor %itua+ii ne*ati(e '$r$ %$ &relu$" durerea ce nu e%te a noa%tr$, atunci tre1uie %$ ne nde&$rt$" de acele %itua+ii. Fa&tul c$)+i de&$eti li"itele nu te 'ace un om bun. +e-ativitatea. Starea de 1ine e%te %i"&l$, aici cor&ul i "intea re(in la nor"al.  -e*ati(itate "&iedic$ acea%t$ re(enire '$c#ndu)ne %$ /$1o(i" n %tarea de a nu ne %i"+i 1ine.  -u tre1uie %$ ne i"&lic$ e"o+ional n ace%te %ur%e ne*ati(e ?1#r'e, critic$, de/a%tre, etc.@, nde&$rta+i)le i %$ ne &la%$" aten+ia doar &e ce(a &o/iti(. 9nerţia. Ea n%ea"n$ c$ cede/i o1iceiurilor (ec5i i condi+ion$rii. S$ de(eni" contien+i de 'a&tul c$ nu 'ace ni"ic, e%te "odul &rin care a" n($+at %$ "en+ine" lucrurile ne%c5i"1ate. Deci, ne o&ri" i r$"#ne" 1loca+i n %u'erin+a noa%tr$3 S$ ne ea"in$" %u'erin+a i %$ iei" din ea. 

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

r$"#ne etern$. Pentru a ne al$tura ace%tei c$l$torii nu tre1uie %$ 'ace ni"ic altce(a dec#t %$ r$"#ne" a1%olut ne"ica+i.  'ropunem în continuare un exerciţiu despre cum trebuie să folosim timpul Cel "ai 1un "od de a 'olo%i ti"&ul e%te %$ ne conect$" cu SI-ELE no%tru, deci, utili/area *reit$ a ti"&ului duce la o&u%ul ace%tui lucru i deci nde&$rtarea de SI-ELE no%tru. A(e" ntotdeauna %u'icient ti"& ca %$ e(olu$". Deoarece noi i 4ni(er%ul e(olu$" "&reun$.

Cum putem ala acest lucru;

4n "ode e%te o &ractic$ SA-SCRIT, nu"it$ (&+D&/3& i orice inten+ie i *#nd  &rin care ne d$" la %&ate, (oin+a e%te (&+D&/3&. Ace%t ter"en include ntre*ul conce&t de "i6loace, du&$ ce ne)a" &u% o dorin+$ %au a" a(ut o idee care dori" %$ de(in$ realitate.

Cu" &ute" o1+ine re/ultate n "od &ractic3 !n cea "ai "are &arte de&inde de rela+ia &e care o a(e" cu ti"&ul i anu"e ) Dac$ din SI-ELE no%tru 'ace &arte ate"&oralitatea, atunci dorin+a %e (a "&lini %&ontan i '$r$ nici o nt#r/iere. A(e" &o%i1ilitatea de a ne 6uca cu ti"&ul, la 'el ca i cu orice alt$ &arte a lu"ii noa%tre. ) Dac$ SI-ELE no%tru are o rela+ie ne%i*ur$ de ate"&oralitate, unele dorin+e %e (or "&lini %&ontan iar altele nu. Deci, ei%t$ nt#r/ieri i un %enti"ent ne&l$cut c$ %)ar  &utea %$ nu &ri"i" ce dori", din cau/a ca&acit$+ii de a ne 6uca cu ti"&ul ne 'iind %i*ur$, dar ea %e &oate de/(olta dac$ dori". ) Dac$ SI-ELE no%tru nu are nici o rela+ie de ate"&oralitate, (o" a(ea ne(oie i "unc$ &entru a o1+ine ceea ce (re" i nu a(e" nici o &utere a%u&ra ti"&ului. !n loc %$ ne 6uc$" cu el, ne %u&une" "arului %$u ineora1il.

3ropune exerciţiul următor

Din cele &re/entate %e &oate a1orda cel care ni %e &otri(ete "ai 1ine, anu"e 7.  )ă presează timpul , deci, /iua nu e%te %u'icient de "are ca ore, &entru a 'ace tot ceea ce (reau. Al+i oa"eni "i r$&e%c 'oarte "ult ti"& i e%te tot ce &ot %$ 'ac,  &entru a le +ine &e toate n ec5ili1ru. Ceea ce a", le)a" c#ti*at &rin "unc$ *rea i cu 5ot$r#re, deci, &entru "ine ace%ta e%te dru"ul %&re %ucce%. 2.  )ă consider destul de norocos , a" '$cut o "ul+i"e de lucruri &e care a" (rut ntotdeauna %$ le 'ac. Dei %unt 'oarte ocu&at, *$%e%c &o%i1ilitatea &entru a a(ea %u'icient ti"& &entru "ine i din c#nd n c#nd lucrurile %e aea/$ de la %ine. Ad#nc n %u'letul "eu, "$ ate&t ca dorin+ele "ele %$ %e nde&linea%c$, dar nu e%te nici o &ro1le" dac$ nu %e (or "&lini. :.  +u cred că 4niversul îmi aduce tot ce-mi trebuie , "i e%te 'oarte clar c$ ace%t lucru e%te ade($rat n (ia+a "ea i %unt ui"it %$ de%co&$r c$ 'iecare *#nd &e care)l a" aduce o reac+ie. Dac$ nu &ri"e%c ce (reau, "i dau %ea"a c$ ce(a din$untrul "eu &roduce 1loca6. !"i &etrec ti"&ul lucr#nd la contien+a "ea l$untric$, "ult "ai "ult dec#t lu&t#ndu)"$ cu 'or+ele eterioare. Ace%tea %unt doar 'ra*"ente din SA-KALPA, dar cei "ai "ul+i oa"eni a&ar+in unei din cele trei cate*orii, alt'el %&u%, ele re&re/int$ trei eta&e din e(olu+ia &er%onal$ a 'iec$rui o".

 Dacă am înţeles că dorinţele se pot îndeplini şi fără atâta luptă, putem decide să trecem la o nouă etapă de evoluţie. 1voluţia se realizează prin conştienţă, dar putem decide acum să sc#imbăm relaţia cu timpul, astfel  ) =oi l$%a ti"&ul %$ %e de%'$oare. ) =oi +ine "inte ntotdeauna c$ e%te %u'icient ti"&. ) Eu "i (oi ur"a &ro&riu rit". >

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

) ) ) )

Eu nu (oi 'olo%i ti"&ul *reit, &rin a"#n$ri i nt#r/ieri. -u)"i (a (i tea"$ de ce)"i aduce ti"&ul n (iitor. Eu nu (oi re*reta ce "i)a adu% ti"&ul n trecut. Eu (oi nceta %$ "ai tr$ie%c contra crono"etru.

S$ ncerc$" de a/i %$ ado&t$" "$car una din ace%te 5ot$r#ri i (o" (edea cu" ne (a "odi'ica realitatea noa%tr$. Ti"&ul nu e%te &re+io%, dei "oi ne &urt$" de &arc$ cea%ul ne)ar %t$&#ni ei%ten+a.

5impul este menit să se desfăşoare după dorinţele şi intenţiile noastre şi aşa se va înt#mpla, dacă renunţăm la credinţa contrară, anume, că timpul este cel ce ne conduce 

Capitolul 12% +oi suntem adevărat liberi atunci când nu ne identiicăm cu propria mască A%trolo*ul citete nu"ai ce a 'o%t %cri% de altcine(a, &oate cu "ii de ani n ur"$ i "i%terul "ai are un a%&ect,anu"e -ADI )urile nu %e re'er$ la toat$ lu"ea care o %$ tr$ia%c$ (reodat$, ci doar la acele &er%oane care ntr)o /i a(eau %$ (in$ la ua a%trolo*ului i %$ le cear$ %$ li %e citea%c$, n "od %&ecial n I-DIA. Aici, %e &oate (edea c$ cine(a care a tr$it cu "ii de ani n ur"$ ne cunoate "ai 1ine dec#t ne cunoate" noi n%ui. Dac$ tr$ieti n centrul realit$+ii unice, nce&i %$ 'ii "artor la ti&arele care (in i &leac$, iar la nce&ut (o" continua %$ re%i"+i" ace%te "odele ca 'iind &er%onale. Acelai lucru e%te ade($rat i de%&re "odelele ce le cre$ noi i e&erien+a i &ierde %e(a c#nd tii c$ tu ai cret)o.

 -o+iunea de detaare, care n toate tradi+iile %&iritual orientale, e%te tul1ur$toare &entru "ul+i care o &un la e*alitate cu a 'i &a%i( i de/intere%at, dar ceea ce i"&lic$ ea, e%te acelai %enti"ent de de%&rindere &e care l are orice creator, odat$ ce lucrarea a 'o%t '$cut$. "rearea unei experienţe şi apoi trăirea ei, ne duc la o detaşare ce vine în mod natural, dar asta nu se întâmplă dintr&o dată, deci, vreme îndelungată vom rămâne fascinaţi de jocul dualităţii, cu opoziţiile sale mereu în conflict. Totui ntr)un %'#rit, cu to+ii %unte" &re*$ti+i %$ trece" la e&erien+a nu"it$ metanoia, cu(#nt *rece%c &entru a)+i %c5i"1a o&+iunile i atitudinile. Ace%t cu(#nt a&are de "ulte ori n -oul Te%ta"ent i ca&$t$ un n+ele% %&iritual, adic$, a te r$/*#ndi %$ "ai duci o (ia+$ &$c$toa%$ i n %'#rit du&$ ulti"ul n+ele% cretin duce la "#ntuirea etern$.

 %acă ieşim din zidurile teolo"iei, metanoia este foarte apropiată de ceea ce am numi transformare, aici, cunoaşterea de sine se deplasează de la local la non-local . >

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 Crede" c$ metanoia e%te %ecretul din %&atele citiri -ADI Gurilor. 4n (i/ionar "ai de"ult a &ri(it n SI-E i a %ur&rin% o und$ de contiin+$ i care a(ea le*at$ de ea nu"ele DEEPAK. A&oi a %cri% nu"ele "&reun$ cu detalii care au ($lurit la %u&ra'a+a %&a+iului G ti"&. Acea%ta i"&lic$ un ni(el de contien+$ &e care tre1uie %$ 'ii ca&a1il %$)l atin*i n tine n%ui.

 &devărata libertate apare doar în conştienţa non-localizată Capacitatea de a ne deplasa de la conştienţa localizată la cea non! localizată reprezintă înţelesul mântuirii sau al izbăvirii% *eci, mer-i în locul unde suletul trăieşte ără a trebui să mori înainte.

 +"o)ul a c$rui %in*ur o1iecti( e%te %$ "$ 'ac$ &e "ine 'ericit, iar dac$ %e do(edete c$ 'ericirea %e a'l$ n a'ara ace%tui eu, n do"eniul contien+ei non)locali/ate, atunci ace%ta ar 'i un ar*u"ent con(in*$tor &entru metanoia  -u e%te o *reeal$ a ni"$nui c$ 'ericirea ne %ca&$ "ereu, 6ocul contrariilor e%te o dra"$ co%"ic$, iar "in+ile noa%tre au 'o%t condi+ionate %$ %e ncadre/e n ea.  )etanoia  %au contien+a non)locali/at$, re/ol($ &ro1le"a i o tran%cende,  &entru c$ nu ei%t$ alt$ cale. Ele"entele care ne co"&un (ia+a %unt n con'lict i c5iar dac$ a" &utea "ani&ula 'iecare ele"ent ca el %$ 'ie condu% cu &er%e(eren+$ c$tre 'ericire, "ai ei%t$ i &ro1le"a %u1til$ a %u'erin+ei i"a*inare. Se &oate %&une c$ $uferinţa imaginară este la fel de reală ca şi orice alt fel de suferinţă şi uneori cele două se contopesc . Contien+a locali/at$ e%te &rin%$ la *rani+a dintre e"o i %nivers, 'iind un loc n*ri6or$tor.  +"o)ul 'unc+ionea/$ ca i cu" ar de+ine controlul, dar %niversul   e%te (a%t i 'or+ele naturii %unt i"&er%onale. Senti"entul de controlul e"o)ului i i"&ortan+a de %ine &ar %$ 'ie o ilu/ie total$ atunci c#nd ne *#ndi" c$ 'iin+ele o"eneti %unt doar o '$r#"$ n +e%$tura %niversului.

Per%onalitate e%te un "odel KAR9IC, ce %e a*a+$ cu n(erunare de el n%ui, iar c#nd ne deta$" de contein+a locali/at$ nu "ai 6uc$" 6ocul e"o)ului, iei" din toat$ trea1a a%ta cu a mă face fericit pe mine. Indi(idul nu &oate %$ 'ie /dro1it de 4ni(er% dac$ nu e%te nici un indi(id. 4n "od de a a1andona contien+a locali/at$ e%te %$ ne d$" %ea"a c$ de6a a" '$cut)o. 9in+ile noa%tre %unt at#t de 1une la de&o/itat roluri a'late n con'lict total, nc#t c5iar i co&ii "ici tiu cu" %$ treac$ lin de la un &er%ona6 la altul.

Pentru a ne da %ea"a de "ultele roluri n "od %i"ultan, care e%te n 'iecare din noi, iar c#nd ne d$" %ea"a de ele contien+a non)locali/at$ e%te doar la un &a%.  -oi cei ade($ra+i %unte" detaa+i de orice rol, de oarece decoruri i orice dra"$. S&iritual, detaarea nu e%te un %co& n %ine, ci %e de/(olt$ de(enind un *en de "$ie%trie i c#nd o a(e" &ute" trece la contien+a non)locali/at$ n orice "o"ent. S$ eer%$" detaarea, ieind n a'ara &er%ona6elor noa%tre "e"orate i a%t'el, KAR9A care e%te ataat$ de orice dintre roluri, %e de%&rinde i ea. S$ ncerc$" %$ %c5i"1$" KARA9A 1uc$+ic$ cu 1uc$+ic$, %e o1+in re/ultate li"itate, iar "odelul "1un$t$+it, care %unte" de6a, nu e%te cu "ult "ai li1er dec#t cel ne"1un$t$+it.

 Secretul fericirii poate fi "ăsit numai la sursa fericirii, ce are caracteristicile: )  on-localizarea )  %etaşarea )  7mpersonală >

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

) 4niversală )  %incolo de sc$imbare ) !ăcut din esenţă

Acea%t$ li%t$ de%co"&une metanoia n &$r+ile ei co"&onente, acea%ta e%te o %c5i"1are  &ro'und$ de o&inie i ei i %e a&lic$ aceleai ele"ente a"intite anterior. +on!localizarea, !nainte de a te r$/*#ndi, tre1uie %$ iei" din noi n%ui, &entru a a(ea o &er%&ecti($ "ai lar*$.  +"o)ul ncearc$ %$ re/u"e orice c5e%tiune &#n$ la  Fi mie ce-mi iese din asta( Iar dac$ re'or"ul$" ntre1area Fi nouă ce ne iese asta ( %au  Fi ce le iese tuturor din asta(, ini"a noa%tr$ %e (a %i"+i de ndat$ "ai &u+in n*r$dit$ i re%tric+ionat$. *etaşarea, *rani+ele %unt tra%ate i toat$ lu"ea a ale% de ce &arte %e a'l$, iar e*o)ul in%i%t$ c$ cel "ai i"&ortant lucru e%te %$ nu)+i iei oc5i de &e &re"iu, adic$, de &e re/ultatul &e care)l (rea el. Dac$ ($ detaa+i de cele &re/entate anterior, ne d$" %ea"a c$ n detaare ei%t$ "ulte re/ultate care ne)ar &utea 'i 1ene'ice. -oi ne nde&$rt$" de re/ultatul care crede" c$ e%te &otri(it, dar r$"#ne" %u'icient de detaa+i &entru a ne de&la%a doar atunci c#nd ini"a ne %&une c$ ar tre1ui %$ o 'ace". 9mpersonală, toate %itua+iile &ar %$ %e nt#"&le oa"enilor, dar n realitate, ele %e de%'$oar$ din cau/a KAR9EI "ai &ro'unde. 4ni(er%ul %e de%'$oar$ c$tre %ine, d#nd natere oric$rei cau/e ce tre1uie inclu%$, deci, nu lua+i ace%t &roce% ca ce(a &er%onal. Re/ol(area cau/ei i a e'ectului e%te etern$.  +"o)ul ia totul la ni(el &er%onal i nu la%$ loc &entru o ndru"are %au un %co& de la un ni(el %u&erior. Tre1uie %$ ne d$" %ea"a c$ %e de%'$oar$ un  &lan co%"ic i %$ a&recie" incredi1ila +e%$tur$ a ta&i%eriei, &entru ceea ce e%te ea, adic$ un model de o minunăţie fără e"al 8niversală, e%te *reu de n+ele% conce&tul 4DIST de "oarte a e*o)ului. !n+ele&+ii %&un  &sta nu înseamnă că distru"i ceea ce eşti, ci doar lăr"eşti sentimentul de eu, de la e"o-ul tău la e"o-ul cosmic. Acu" nce&i %$ (e/i 'iecare %itua+ie ca a&ar+in#nd lu"ii tale i c5iar dac$ %enti"entul ace%ta de includere nce&e la un ni(el "ic, 'a"ilia "ea, ca%a "ea, cartierul "eu, el %e &oate de/(olta n "od natural. E%en+ial e%te %$ re+ine" un lucru contien+a e%te uni(er%al$, oric#t de li"ita+i ne)ar 'ace e"o)ul no%tru %$ ne %i"+i" la un "o"ent dat.. *incolo de schimbare, 'ericirea cu care %unte" o1inui+i (ine i &leac$, dar n loc %$ ne *#ndi" la ea ca la o '#nt#n$ ce %eac$, %$ ne i"a*in$" at"o%'era. !n at"o%'er$ ei%t$ ntotdeauna u"iditate, iar uneori acea%ta e%te eli1erat$ %u1 'or"$ de &loaie %au /$&ad$. Deci,  &ute" ado&ta aceeai atitudine 'a+$ de 'ericire, care e%te ntotdeauna &re/ent$ n contien+$, '$r$ a tre1ui %$ %e &reci&ite n 'iecare cli&$, ea %e arat$ atunci c#nd condi+iile %e %c5i"1$. a/a e"o+ional$ a o"enirii e%te di'erit$, iar unii tr$ie%c "ai "ult$ (e%elie, o&ti"i%" i "ul+u"ire dec#t al+ii. Acea%t$ (arietate e&ri"$ di(er%itatea Crea+iei, dar "odi'ic$rile %tructurii &er%onale %unt %u&er'iciale, de aceea nu &ute" acce%a "ai "ult$ 'ericire.

 )ericirea nesc#imbătoare poate fi accesată în conştiinţa oricui şi este adevărat. Deci, nu mai folosiţi suişurile şi coborâşurile fericirii noastre  personale, ca pe un motiv să nu călătorim spre sursă . )senţa, 'ericirea e%te un lucru unic i e%te o aro"$ a unei e%en+e, dintre "ulte altele. 4n di%ci&ol %)a &l#n% unui n+ele&t, c$ tot ti"&ul &e care)l &etece cu lucrarea %&iritual$ nu)l 'ace 'ericit, iar n+ele&tul i)a r$%&un% 5reaba ta acum nu este să fii fericit , ci, 5reaba

ta este să devii real

E%en+a e%te real$ i atunci c#nd o %ur&rinde", 'ericirea ur"ea/$ de la %ine, aa cu ur"ea/$ toate calit$+ile e%en+ei.

 *ncercarea de a fi fericit ca scop în sine este limitată şi vom avea noroc doar să împlinim cerinţele e"o-ului pentru o viaţă fericită, dacă, în loc de asta, 0

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

ne dedicăm unei transformări totale a conştienţei, fericirea vine ca un dar, pe care conştiinţa ni-l oferă în mod fiesc  'ropunem un exerciţiu de obţinere a libertăţii personale

 -u &ute" 'i li1eri cu ade($rat dac$ interac+iunile noa%tre cu 4ni(er%ul %unt &er%onale, deoarece o &er%oan$ e%te o %tructur$ li"itat$, deci, dac$ r$"#ne" n interiorul ace%tei %tructuri la 'el (a r$"#ne i contien+a noa%tr$.

Oa"enii "ai 1$tr#ni %e tre/eau la o or$ "atinal$ ?nainte de r$%$ritul %oarelui@ i "er*eau la te"&lu %$ %e roa*e, ideea din acea%t$ &ractic$ e%te c$ oa"enii nt#"&inau /iua nainte de a nce&e.

 & înt#mpina ziua înainte ca ea să înceapă, înseamnă că suntem prezenţi atunci c#nd ea se naşte şi ne desc$idem unele posibilităţi %eoarece nu există nici o înt#mplare şi ziua e pe cale de a se desc$ide proaspătă şi nouă, deci, ea se poate transforma în orice Călu"ării care meditează şi oamenii care se roa"ă vor să adau"e influenţa conştiinţei lor la acel moment esenţial, la fel ca la începutul vieţii unui bebeluş. Tre1uie %$ 'ace" i noi ace%t lucru, adic$, %$ ne tre/i" la ora "atinal$ nece%ar$, n "od ideal eerci+iul tre1uie '$cut la &ri"a lu"in$ a /orilor n &o/i+ia e/#nd, dar %e &oate 'ace i n &at, nainte de a ne ridica, %$ l$%$" "intea %$ &ri(ea%c$ la /iua care ur"ea/$.

 !a început vedem reziduurile rutinei zilnice, probleme de serviciu, de  familie şi alte obligaţii, s&ar putea să vă vină şi reziduurile zilei de ieri pe care nu le a&ţi rezolvat. $ă lăsăm toate acestea să ne intre şi să iasă din conştienţă, după cum vor ele şi apoi stabilim intenţia că vrem ca acest amestec de imagini  şi cuvinte să se clarifice. "ontinuăm să privim la ziua care e aşteaptă, care nu este ceva făcut din imagini şi gânduri, deoarece abia se naşte, să încercăm să o  simţim cum este şi încercăm să o întâmpinăm cu fiinţa noastră . Du&$ c#te(a "o"ente (o" o1%er(a c$ "intea e%te "ai &u+in nclinat$ %$ %ar$ din &at i (o" o%cila ntr)o %tare de contien+$ e%to"&at$ i ceea ce n%ea"n$ c$ a" a6un% ce(a "ai ad#nc %u1 %tratul de %u&ra'a+$ al nelinitii "entale. A6uni la ace%t &unct, (o" &utea (edea c$ n loc de i"a*ini, "intea %e aea/$ ntr)un rit" al %enti"entelor, 'iind o %tare "ai *reu de de%cri%, dec#t i"a*inile i (ocile. Ea e%te ca i cu" a" %i"+i cu" (or 'i lucrurile %au a(e" %en/a+ia c$ %unte" &re*$ti+i &entru a 'ace orice, deci, %$ nu c$ut$" ni"ic %&ectaculo%, e%te o %i"&l$ e&erien+$. Acu" 'iin+a noa%tr$ nt#"&in$ /iua la ni(el de incu1a+ie, acolo unde nt#"&l$rile %unt %e"in+e *ata %$ ncol+ea%c$ i %in*urul no%tru %co& e%te de 'i acolo. -u tre1uie %$ %c5i"1$" ni"ic i nu tre1uie %$ ne ata$" de 6udec$+i %au &$reri de%&re ce crede" c$ ar tre1ui %$ %e nt#"&le a/i.

 &tunci c#nd înt#mpinăm ziua, adău"ăm în tăcere influenţa conştienţei noastre acestei zile Se &une ntre1area *i ce iese bun din asta3

E'ectul a&are la un ni(el %u1til i e%te cu" atin*e" &atul unui co&il c#nd adoar"e. Pre/en+a noa%tr$ '$r$ cu(inte %au ac+iuni, e%te %u'icient$ &entru a)l liniti. O /i tre1uie %$ 'ie %ta1il$ i '$r$ reziduuri  i m#lul   acti(it$+ii de ieri, dar n acelai ti"&, atunci c#nd nt#"&in$" /iua, ad$u*$" i un ni(el %u1til de inten+ie. Inten+ion$" %$ l$%$" (ia+a %$ %e de%'$oare aa cu" (rea ea, deci, %$ o ate&t$" cu o "inte i o ini"$ de%c5i%e.

7

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 Eerci+iu e%te con%iderat reuit dac$ &entru c#t de &u+in ti"& a" atin% una din ur"$toarele %t$ri de contien+$

) ) ) )

 (e simţim noi şi această zi va fi unică.  (e simţim împăcaţi şi această zi va rezolva o c#estiune stresantă.  (e simţim în armonie şi această zi va fi lipsită de conflicte.  (e simţim creativi şi această zi ne dezvăluie ceva ce nu am mai văzut niciodată. )  (e simţim iubitori şi această zi va netezi diferenţele şi&i va include pe aceia care se simt excluşi. )  (e simţim întregi şi această zi va decurge perfect. Prin ace%t eerci+iu a" &$trun% n lu"ea dinainte de /ori n care %'in+ii i n+ele&+ii 'unc+ionea/$ de "ii de ani.

Ce fac ei acolo şi ce începem şi noi să facem, este să precipităm realitatea pe 'ăm#nt oi desc$idem un canal în conştienţa noastră prin care înnoirea, pacea, armonia, creativitatea, iubirea şi inte"ritatea au şansa să fie aici %eci, fără ca cineva care să înt#mpine ziua, aceste calităţi există doar înlăuntrul persoanelor sau uneori nu există deloc Ca şi ploaia ce cade din cer senin, influenţa noastră le dă posibilitatea să se materializeze. Capitolul 16% (ensul vieţii este totul Se ntre1area Care este sensul vieţii( , du&$ care %$ ne i"a*in$ o cli&$ c$ cine(a a *$%it un r$%&un%. De o1icei %en%ul (ie+ii %e reduce la un %co& %u&erior, cu" ar 'i

) ) ) )

(ă!i aduci laudă lui *8M+)>)8% (ă!i aduci laudă creaţiei lui *8M+)>)8% (ă iubeşti şi să ii iubit% (ă!ţi i credincios ţie însuşi%

4n "od de a te%ta r$%&un%ul la ntre1area de "ai %u%, ar 'i %$)l tri"ite" oa"enilor %$ ne r$%&und$, &rin e)"ail. Dar te%tul ar &$rea %$ 'ie i"&o%i1il, deoarece nu e%te nici un r$%&un% %$ "ul+u"ea%c$ &e toat$ lu"ea. Dac$ a" &une ntre1area Sensul vieţii este totul(

!n realitatea unic$ ace%ta nu e un r$%&un% ca&can$, ci r$%&un%uri a&ro&iate unul de cel$lalt n ce &ri(ete redarea ade($rului. Ee"&lu 1ucata al1$ de 5#rtie arat$ c$  &#n$ c#nd nu)i dai o 'or"$ anu"e, (ia+a n%ea"n$ &oten+ialitate &ur$.

 'otenţialitatea pură înseamnă că viaţa este infinit de desc$isă, deci, la  fel se spune că sensul vieţii este totul şi că viaţa nu lasă nimic şi pe nimeni pe dinafară 5otul este un alt mod de a cuprinde o "amă infinită de posibilităţi =ia+a re'u/$ %$ %e la%e 'iat$ n cuie i 4ni(er%ul &une la di%&o/i+ie orice %e"ni'ica+ie (re" noi ca el %$ re'lecte. Acu", n (re"ea noa%tr$, a*no%ticii %e ate&t$ ca 4ni(er%ul %$ re'lecte &ro&ria con'u/ie i ndoial$ %&iritual$ i ca ur"are, co%"o%ul &are a 'i o e&lo/ie aleatoare, care a nce&ut cu i* an*)ul.

Dac$ ncerc$" %$ 'i$" 4ni(er%ul ntr)o %in*ur$ re'lec+ie, n acelai 'el ne (o" 'ia i (ia+a, dar, realitatea e%te o o*lind$ care ne arat$ i &e noi n%ui, dar i ceea ce %e a'l$ n &artea cealalt$. Ace%t e'ect reci&roc e%te o1li*atoriu, &entru c$ 4ni(er%ul nu de+ine un %in*ur %et de 'a&te. 2

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

 -oi, o1%er(atorii, %unte" cei care)i d$" 'iin+$, (er%iunii noa%tre de realitate, %&re ee"&lu, %$ (ede" cu" 'unc+ionea/$ o*linda n do"eniul "edicini. Fa&tul c$ or*ani%"ul o"ene%c &oate 'i (indecat n "ai "ulte 'eluri, &are etraordinar de tul1ur$tor, deci, &entru orice 1oal$ e%te o &o(e%te a&roa&e ti&ic$, &e care acea%ta o ur"ea/$. Cor&ul o"ene%c are co"en/i du1le, adic$ dac$)l (indeci din eterior &rin "i6loace "ateriale, or*ani%"ul (a reac+iona. Dac$)l (indeci din interior &rin "i6loace %u1iecti(e, (a reac+iona i atunci. Se &une &ro1le"a, cu" e &o%i1il ca o di%cu+i de%&re ceea ce %i"+i %$ ai1$ tot at#ta e'ect ca un "edica"ent 'oarte &uternic "&otri(a acelei 1oli ?cancer@3 Contiin+a 'olo%ete ntotdeauna ace%te dou$ c$i i %e de%'$oar$ n "od o1iecti(, %u1 'or"a 4ni(er%ului (i/i1il, dar i %u1iecti(, %u1 'or"a nt#"&l$rilor din interiorul "in+ii. Deci, în ambele cazuri este vorba de aceeaşi conştiinţă  Aceeai inteli*en+$ 'olo%ete dou$ "$ti di'erite di'eren+iind, n acelai "od, lu"ea de aară i lu"ea din interior.

!enomenul nu este c$iar aşa de neobişnuit acum, toată medicina bazată pe conceptul minte corp se bazează pe descoperirea moleculelor mesa"er, care încep în creier sub forma unor "#nduri, credinţe, dorinţe şi termeni %eci, înţele"erea va apărea c#nd medicina va înceta să mai acorde merit doar moleculelor . Contien+a e%te ntotdeauna &ri"a i a&oi ur"at$ de &roiec+iile ace%teia, care %unt at#t o1iecti(e c#t i %u1iecti(e. Lucru ce ne duce la un nou &rinci&iu care e%te e%en+ial i %e nu"ete co-apariţia simultană şi interdependentă  Simultană, &entru c$ un lucru nu e%te cau/a altui lucru.  7ndependentă, &entru c$ 'iecare a%&ect %e coordonea/$ cu toate celelalte. Co-apariţia, &entru c$ 'iecare &$rticic$ %e&arat$ &ro(ine din aceiai %ur%$. Dac$ unul din ele"ente nu ar 'i la locul lui, atunci tot &roiectul ar 'i co"&ro"i%.

Creaţia este apărată de anarhie, prin co!apariţie simultană% Co%"o%ului i %e &otri(ete "ult &rea "ult "in+ii o"eneti i &entru a &utea i*nora ace%t lucru, e%te ca i cu" 4ni(er%ul i)ar 'i &u% n %cen$ %&ectacolul %$u uluitor de *alaii care %e 'or"ea/$ din ni"ic, doar ca %$ ne a"$*ea%c$. Se &une ntre1area %e ce a avut 4niversul nevoie de noi să ne uităm la el

cu admiraţie(

Poate &entru c$ realitatea ac+ionea/$ eact n ur"$torul "od  Dra"a co%"ic$ n

 &lin$ de%'$urarea, ei%t$ %i"ultan cu creierul o"ene%c i e un in%tru"ent acordat at#t de 'in, nc#t &oate a&ro'unda orice ni(el al naturii, deci, noi %unte" &u1licul %u&re" i ni"ic nu trece de noi, oric#t de "inu%cul %au (a%t ar 'i. 4n r$%&un% etraordinar ar 'i  'oate noi înşine suntem cei care facem tot spectacolul acesta Sen%ul (ie+ii e%te totul, &entru c$ &reten+ia noa%tr$ e%te %$ a(e" ca teren de 6oac$ tot 4ni(er%ul, nici "ai "ult nici "ai &u+in.

Cu mult timp în urmă, fizica cuantică a recunoscut că observatorul este  factorul de decizie în orice observaţie

4ni(er%ul 'unc+ionea/$ ca un ntreru&$tor care are dou$ &o/i+ii, anu"e &ornit i o&rit. 3ornit n%ea"n$ lu"ea "aterial$ cu toate nt#"&l$rile i o1iecti(ele ei. prit n%ea"n$  &o%i1ilitatea &ur$, n%ea"n$ vestiarul   unde %e duc &articulele atunci c#nd nu %e uit ni"eni la ele. Po/i+ia pornit &oate 'i controlat$ nu"ai &rin "i6loace eterioare, iar odat$ acti(at, 4ni(er%ul 'i/ic %e co"&ort$ con'or" unui %et de re*uli. Dac$)l &rin/i n &o/i+ia oprit, 4ni(er%ul &oate 'i "odi'icat fără a ţine seama de timp şi spaţiu , deci, n acea%t$ &o/i+ie :

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200 nu e%te ni"ic *reu i de neclintit, deoarece nu %unt o1iecte i ni"ic nu e de&arte %au a&roa&e. Tot acu", ni"ic nu e &rin% n trecut, n &re/ent %au (iitor, acea%t$ &o/i+ie 'iind potenţialitatea pură%

!n &o/i+ia oprit, tot ceea ce ei%t$ n crea+ie %e &r$1uete ntr)un &unct, iar acolo "iracolul e%te &o%i1il i c$ noi tr$i" acolo i el e%te %ur%a noa%tr$. "orpul nostru este un obiect solid, un vârtej de atomi sau o furtună de particule  subatomice şi o energie ciudată, toate în acelaşi timp. ceste stări sunt simultane însă  fiecare funcţionează conform unor reguli diferite.

În realitate noi suntem un nor de electroni şi o undă de probabilitate şi toate există între ele% Acea%ta e%te &o/i+ia pornit, dar n &o/i+ia oprit, continu$" aceeai nc#lceal$, dar ea e%te a%cun%$ (ederii noa%tre i ace%t do"eniu in(i/i1il e%te "&$r+it n "oduri ciudate. Dac$ dori+i ($ &ute+i cu'unda ad#nc n &o/i+ia oprit i nce&e+i %$ aduce+i la %u&ra'a+$ e(eni"entele &e care le dori", n ace%t ca/ tre1uie %$ 'i" &re*$ti+i %$ n'runt$" direct ierar5ia nc#lcit$, &entru c$ orice nt#"&lare &e care dori" %$ o %c5i"1$" e%te ntre+e%ut$ cu toate celelalte nt#"&l$ri. Ei%t$ i condi+ii care r$"#n la 'el.

 'ropunem un exerciţiu de navi"are în c#mpul a tot ceea ce este

@. "u cât mergi mai adânc cu atât deţii mai multă putere pentru a sc#imba lucrurile. A. /ealitatea curge din regiunile subtile către cele grosiere. B. 0odul cel mai uşor de a sc#imba ceva este să mergi mai întâi a cel mai subtil nivel şi care este conştienţa.

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

+ivelul 2% Si"t c$ a" a6un% la "$ie%trie n ceea ce "i)a" &ro&u% %$ 'ac, oa"enii "$  &ri(e%c cu ad"ira+ie i "$ con%ider$ un &ro'e%ioni%t. Rare ori tre1uie %$ "$ *#nde%c la ce anu"e i"&lic$ ea, deci, "$ la% &urtat de intui+ie. Ace%t do"eniu al (ie+ii "ele re&re/int$ o  &a%iune "a6or$. Fiecare ni(el re'lect$ n+ele*erea la care dori" %$ a6un*e". Dorin+a de a a6un*e n$untrul 'iec$rei &$r+i &e care o a(e", ne de%c5ide ua n+ele*erii totale, deci ne &une" la  1$taie ntrea*a identitate, nu doar o 1uc$+ic$ i/olat$.

 &tunci c#nd ne abţinem de la ceva vom ne"a expunerea acelei părţi la viaţă, deci, îi reprimăm ener"ia şi o oprim să înţelea"ă ceea ce trebuie să ştie  S$ ne i"a*in$ un co&il ce dorete %$ "ear*$, dar are re/er(ele 7. -u (reau %$ nu ar$t 1ine. 2. -u (reau %$ cad. :. -u (rea %$ "$ (ad$ cine(a c$ nu reue%c. )8. !n India ei%t$ o tradi+ie &uternic$ n care e%en+a e%te &u%$ dea%u&ra unui D49-EBE4  &er%onal. Cel "ai "are n($+$tor %&iritual "odern -ISAR8ADATTA 9AHARAJ, nu '$cea nici o conce%ie n acea%t$ &ri(in+$ i %e declara &e %ine i &e to+i ceilal+i oa"eni ca 'iind e%en+a  &ur$.

)l obişnuia să spună re-ulat că noi nu am ost creaţi pentru *8M+)>)8, ci *8M+)>)8 a ost creat pentru noi, înţele-ând prin asta esenţa ca iind invizibilă, a trebuit să creeze o proiecţie atotputernică pe care să o adore% În sine esenţa nu are nici o calitate, nu există nimic de care poţi să te a-ăţa .

E%en+a 'ace ace%t act de di%&ari+ie &entru c$ nu re&re/int$ ce(a de%&re care &o+i %i"+i %au *#ndi. Se &une ntre1area Cum îmi poate să fie de folos esenţa( La ni(elul cel "ai %u&er'icial, e%en+a nu e util$, &entru c$ nc$ "ai d$" aten+ie di'eren+elor dintre 'ericire i ne'ericire, etc.. E%en+a lucrea/$ doar cu trei ele"ente eu exist, sunt conştient şi creez Deci, ea ei%t$, creea/$ i e%te contient$. !n+ele&+ii YO8A, cred c$ cel "ai nde&$rtat &unct n care a a6un% %i%te"ul ner(o% o"ene%c, e%te n a 'i contient de ei%ten+a n Sine. Tot ei ne arat$ cu" ne %i"+i" i"ediat

nuan+a &unctului %$u de (edere a%u&ra (ie+ii, %unt )  +n conştienţa infinită %niversurile vin şi se duc ca nişte fire de praf într&o rază de soare ce străluceşte prin gaura acoperişului. )  0oartea veg#ează mereu asupra vieţii noastre. ) 2oate obiectele sunt trăite ca experienţă în subiect şi nici unde altundeva. )  !umii întregi se ridică şi se prăbuşesc ca valurile unui ocean. Ace%te n($+$turi au re&uta+ia c$ %unt unul dintre cele "ai di'icile i a1%tracte tete din canoanele %&irituale, ne'iind un tet &entru nce&$tori. Pe "$%ur$ ce citeti? cartea YO8A =ASHISTHA@, te"ele %unt &re/entate de %ute de ori cu at#ta con(in*ere nc#t ca cititor eti 'a%cinant. Fra/ele %un$ tainic i cu"(a de neconce&ut, dar toc"ai a%ta e%te ideea i aici

(ia+a e%te co"&ri"at$ n idei de den%itatea dia"antului, anu"e ) Orice ar "#ndi minte , acela este sin"urul lucru pe care-l vede ) Ceea ce oamenii numesc soarta sau =O7& %=7G, nu este nimic altceva dec#t o acţiune din trecut, care acţionează asupra ei înşişi )  &şa cum mişcarea este inerentă în aer, manifestarea este inertă în conştienţă

Sco&ul ace%tei c$r+i e%te %$ n($+$" %$ de(eni" reali, a%t'el nc#t %$ di%til$" %'aturile lui =ASHISTHA de%&re cu" %$ tr$i", dac$ ne intere%ea/$ n "od %erio% %$ ne tre/i" din irealitate. El ne &re/int$ &atru condi+ii ce tre1uie %$ ei%te, dac$ dori" %$ *$%i" realitatea i anu"e 2

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

) ) ) )

 )ulţumire  7nvesti"are Conştienţă de sine !orţă

Ace%tea %unt cu(inte o1inuite i ino'en%i(e, dar ce a (rut autorul %$ %&un$ &rin ele, e%te c$ el cunotea e%en+a &oate "ai 1ine ca oricine altcine(a care a tr$it (reodat$. Mulţumire, e%te calitatea ti5nei n "inte, deci cine(a care e%te "ul+u"it, ei%t$ '$r$ ndoieli i 'ric$. *ndoiala ne a"intete "ereu c$ nu &oate 'i nici un r$%&un% la "i%terul (ie+ii %au c$ r$%&un%urile %e (or do(edi nede"ne de ncredere. !rica ne a"intete tot ti"&ul c$  &ute" 'i r$ni+i. At#ta ti"& c#t n "inte ei%t$ una din ace%te credin+e, e%te i"&o%i1il %$ ne liniti" n noi n%u+i. Deci, mulţumirea tre1uie c#ti*at$ la ni(elul la care ndoiala i 'rica au 'o%t n'r#nte. 9nvesti-area, ca %$ de(eni" reali, tre1uie %$ &une" %u1 %e"nul ntre1$rii ceea ce e%te ireal &#n$ c#nd di%&are. Ace%t &roce% e%te ca un 'el de nde&$rtare a %traturilor, deci,  &ri(i" ce(a ce &are de ncredere i %i*ur, iar dac$ ne nel$ ncrederea %&une  u, nu este aşa şi-l aruncăm  Tre1uie eli"inat %trat du&$ %trat i %$ in(e%ti*$" &#n$ ce a6un*e" la ce(a ce e%te total de"n de ncredere, iar acel lucru tre1uie %$ 'ie real. Conştienţa de sine, ne %&une ncotro %$ ne de%'$ur$" in(e%ti*a+iile, deci, nu n a'ar$,  lu"ea "aterial$, ci n noi nine. !ntoarcerea c$tre interior nu %e &oate 'ace ntr)un %in*ur &a%. La 'iecare &ro(ocare ei%t$ ntotdeauna dou$ %olu+ii  cea interioară şi cea exterioară. -u"ai du&$ ce a" &arcur% toate "oti(ele &entru care &ri(i" a'ar$, (o" &utea r$"#ne cu "oti(ul %$ ndre&t$" &ri(irile n$untru. 'orţa, dac$ &ri(i" n$untru ni"eni din a'ar$ nu ne &oate a6uta. Acea%ta i"&lic$ un *en de i/olare i de %olitudine, &e care doar cei &uternici o &ot acce&ta. !orţa nu este ceva

dat, dec, şi cei puternici sunt născuţi ca şi cei slabi !orţa interioară creşte odată cu experienţa. Pri"ele eta&e n care ne ntoarce" &ri(irea %&re interiorul no%tru nu

ne dau nici un indiciu c$ &ute" de(eni reali i cu acea%t$ '$r#"$ de &utere acu"ulat$, "er*e" "ai de&arte. A&oi %i*uran+a i 5ot$r#rea cre%c, deci, (o" te%ta ceea ce a'l$" &#n$ ne %i"+i" n %i*uran+$. Pa% cu &a% de%co&eri" c$ 'or+a crete din e&erien+$ i n%$i c$l$toria ne 'ace &uternici. =ASHISTHA nu %&une ni"ic de%&re c5e%tiunile /ilnice,deci, ca %$ de(ii real, atunci tre1uie %$ nce&i %$ tr$ieti ntr)un anu"e 'el %au %$ ncet$" %$ "ai tr$i" ntr)un anu"e 'el. El ne %&une Căci numai at#ta vreme c#t cineva investeşte orice obiect cu realitate, acea

le"ătură durează şi odată ce noţiunea dispare, le"ătura dispare împreună cu ea  Alt 'el %&u%, irealitatea trebuie să se topească de la sine, deci, până nu se întâmplă acest lucru noi pute fi: bogaţi sau săraci, fericiţi sau trişti, siguri sau măcinaţi de îndoieli după cum ne dictează ?arma. El ne %&une ceea ce nu este real nu are nici o existenţă, iar ceea ce e real nu va înceta niciodată să existe% El %e %i"te in'init de %enin deoarece conştienţa este omniprezentă, pură, liniştită şi omnipotentă% Tot el ne %&une 4niversul este un vis lun" şi simţul e-o-ului, alături de ideea  fantastică că există şi alţi oameni, sunt la fel de ireale ca şi orice altceva din vis  Deci ne %&une n continuare un %in*ur o" e n &icioare trea/ i (i*ilent, ate&t#ndu)i &e ceilal+i %$) i ter"ine %o"nul i toţi ceilalţi dorm încă%  -u &ute" %c$&a de ace%t ade($r &ertinent i (e*5e %olitar$ nu ne "&ietrete iu1irea &entru ceilal+i oa"eni, deci, %$ nu uit$" c$ esenţa

este iubire (ă nu uităm că iubirea emoţională este trecătoare şi limitată, :

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

 îndoielnică, plină de rică şi mânată de vise care nu se împlinesc nici odată  în totalitate% El tia c$ %ecretul 'ericirii uni(er%ale are trei &$r+i, anu"e libertatea faţă de orice limite, cunoaşterea completă a Creaţie şi nemurirea  El le)a *$%it &e ace%tea i &#n$ n cli&a n care nu %unt o1+inute ace%te trei lucruri, orice alt$ tre/ire e%te 'al%$ i ntre*ul 4ni(er% e%te ntr)o %tare de (i% n c$utarea unei ilu/ii co%"ice. Acu" acea%t$ a"$*ire ne)a 'o%t &re/entat$ n ntre*ul ei i con%t$ n  fra"mentare, separare şi pierderea inte"rităţii Deci, tre1uie %$ %&une" un nu inal, care re'u/$ %$  &artici&e la ilu/iile &re/ente. Iat$ c#te(a ideii ca oa"enii %$)i &oat$ a"inti ce e%te real

) Orice se află în minte este ca un oraş în nori )  &pariţia acestei lumi nu este mai mult dec#t nişte "#nduri care se materializează )  %in conştienţa infinită ne-am creat uni pe alţii în această ima"ine a noastră )  &t#ta vreme c#t există tu şi eu, nu există nici o eliberare

ameni buni, suntem cu toţii conştiinţă cosmică care!şi ia o ormă individuală% Cea "ai ealtat$ %tare de contien+$ %e reduce la a ne da %ea"a c#t de %i"&lu e%te %$ tr$ieti o (ia+$ co%"ic$ i noi o 'ace" tot ti"&ul. Tre1uie %$ ne *#ndi" c#t de %i"&lu %e uita =ASHISTHA n 6ur i cu" (edea in'initatea n 'iecare direc+ie, iar n($+$turile lui tre1uie +inute la ca&ul &atului, &entru "o"entele c#nd dori" %$ 'ace" altce(a dec#t %$ dor"i", a"inti" (er%urile %ale

) ) ) )

%nui suferind o noapte i se pare un veac.  entru un c#efliu noaptea trece într&o clipă.  +ntr&un vis o clipă nu este diferită de un veac.  Dar pentru înţelept, a cărui conştiinţă a depăşit toate limitele, nu există noapte sau zi.

Conclu/ia %u&re"$ c#nd ne nde&$rt$ de no+iunea eu i de lume nu"ai atunci (o" *$%i eli1erarea.  'ropunem un exerciţiu care să ne ducă spre unitate S&iritualitatea &oate %$ aduc$ nc#ntare n 'iecare cli&$ %au cel &u+in n 'iecare /i, atunci c#nd o c$ut$", a(#nd n "inte cele &atru n($+$turi ale lui =ASHISTHA i aici le reca&itul$" ar$t#nd cu %e &ot a&lica. Mulţumire, tre1uie %$ c$ut$" n 'iecare /i un "o"ent de "ul+u"ire. -oi a(e" dre&tul la el, deoarece n &lan co%"ic %unte" n %i*uran+$ i n*ri6i+i. S$ 'i" "ul+u"i+i nu cu ce a(e" aici n (ia+$, ci &entru 'a&tul c$ %unte" aici n cur*erea (ie+ii.  )ăreţia creaţiei

este în celulele noastre, fiind făcuţi din acelaşi material ca şi în"erii, ca stelele şi ca %4)+;+4 însuşi 9nvesti-are, %$ nu l$%$" %$ treac$ nici o /i '$r$ a ne ntre1a cine %unte", deci

n+ele*erea e%te o a&titudine i ca toate a&titudinile ea tre1uie con(in%$ c$ ei%t$. A n+ele*e cine %unte" n%ea"n$ %$ re(eni" "ereu la ntre1area Cine sunt eu( De 'iecare dat$ c#nd re(eni" la ea %$ l$%$" %$ intre n contien+$ un ele"ent nou. Fiecare /i e%te &lin$ de  &oten+ialul de a ne l$r*i contien+a i dei ad$u*$rile &ot &$rea "$runte,iar ceea ce %e (a acu"ula (a 'i "$re+. S-ar putea să fie nevoie de mii de zile pentru a şti cine suntem şi

nu e nevoie dec#t de o sin"ură zi ca să încetăm să ne întrebăm %eci, nu permiteţi ca  ziua aceea să fie azi <

Idei din cartea lui Dr. DEEPAK CHOPRA CARTEA SECRETELOR, Ed. For You, 200

Conştienţa de sine, %$ nu uit$" niciodat$ c$ nu %unte" n lu"e ci lu"ea e%te n

noi, iar tot ce tre1uie %$ ti" de%&re ei%ten+$ nu (a a&$rea nic$ieri n a'ara noa%tr$. C#nd ni se înt#mplă ceva să ducem experienţa în interior şi creaţia este pro"ramată astfel ca să dea mereu indicii despre rolul nostru de o-creator %eci, să fim conştienţi de ele şi să le asimilăm. Su'letul no%tru "eta1oli/ea/$ e&erien+a la 'el de %i*ur cu" tru&ul no%tru "eta1oli/ea/$ ali"entele. 'orţa, ni"eni nu (a &utea %&une (reodat$ c$ a "er*e &e calea %&iritual$ e%te cel "ai uor lucru &o%i1il din lu"e %au cel "ai *reu.  aşterea noului este le"ată prea

îndeaproape de moartea vec$iului ucuria vine pe urmele supărării, cum şi trebuie să vină, dacă naşterea şi moartea sunt contopite Să nu ne aşteptăm nici la una nici la cealaltă azi, deci, să ne folosim forţa ca să înt#mpinăm absolut orice vine în cale S$ 'i" c#t &ute" de dedica+i i &a%iona+i de %&iritualitate. !orţa este fundamentul pasiunii, iar noi am fost proiectaţi să supravieţuim şi să ne dezvoltăm indiferent cum s-ar desfăşura viaţa, deci, să fim puternici azi că ştim acest lucru

Capitolul 1=% & doua naştere La un "o"ent dat (ia+a nu "ai are de de/($luit nici un %ecret. S$ tr$i" ca i cu" ar 'i o %in*ur$ realitate i n %c5i"1 eti r$%&l$tit din 1elu*. Frica n$%cut$ din dualitate a &lecat i e%te nlocuit$ de o "ul+u"ire de neclintit i contien+a a de(enit &e de&lin contient$ de %ine.

 &tunci c#nd ajun"em la acest nivel viaţa o ia de la capăt, de aceea iluminarea se numeşte ca a doua naştere.

!n India co%tu"ul tradi+ional al n+ele&+ilor are un nur du1lu ce %e &oart$ &e%te u"$r i acea%ta n%e"n$ c$ ilu"inarea e%te cu &utin+$ i e%te &ro"i%iunea unei a doua nateri. Dei, a/i, ilu"inarea nu "ai re&re/int$ %co&ul (ie+ii nici n India. Deci, tot ce &oate 'ace orice n($+$tor e%te %$ de%c5id$ iar$i &oarta i &oate r$%&unde la trei ntre1$ri, ntr)un 'el (ec5i de c#nd lu"ea, anu"e ) Cine sunt eu3 Sunt totalitatea 4ni(er%ului care ac+ionea/$ &rintr)un

%i%te" ner(o% o"ene%c. )  %e unde am venit 3 A" (enit dintr)o %ur%$ care nu %)a n$%cut niciodat$ i nu (a "uri niciodat$. )  %e ce sunt aici 3 Ca %$ cree/ lu"ea n 'iecare "o"ent.

Do1#ndirea ace%tor cunotin+e e%te ca i cu" a" 'i "&ini iar$i &rin canalul uterin. Deci, %)ar &utea %$ %coate" un %tri*$t %ur&ri/$, de oc %au de durere, atunci c#nd ne (o" re*$%i ntr)o lu"e necuno%cut$.

dată acceptată această a doua naştere, vom continua să avem -ânduri şi sentimente, însă acum, acestea sunt impulsuri blânde, pe un ondal de conştienţă tăcută, valuri ine care se ridică şi se coboară ără să tulbure oceanul iinţei noastre%  & doua naştere apare atunci c#nd privim viaţa aşa cum este ea deja din  punctul nemişcat dinlăuntrul nostru, atunci c#nd cineva face acest lucru, a devenit iluminat .

>