Dean Koontz - Chipul.pdf

Dean Koontz CHIPUL Traducere din limba englez\ [i note ILEANA ACHIM

rao international publishing company

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României KOONTZ, DEAN R. Chipul / Dean Koontz; trad.: Ileana Achim; consutant de specialitate: Dan Munteanu Bucure[ti: RAO International Publishing Company, 2006 ISBN (10) 973-576-952-2 ; ISBN (13) 958-973-576-952-9 I. Achim, Ileana (trad.) II. Munteanu, Dan 821.111(73)-312.4=135.1

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO Str. Turda nr. 117-119, Bucure[ti, România www.raobooks.com www.rao.ro

DEAN KOONTZ The Face © Dean Koontz, 2003 Toate drepturile rezervate

© RAO International Publishing Company, 2005 pentru versiunea `n limba român\

Tiparul executat de R.A. „Monitorul Oficial“ Bucure[ti, România

mai 2006

ISBN (10) 973-576-952-2 ISBN (13) 958-973-576-952-9

Dedic aceast\ carte unor b\rba]i excep]ionali – [i so]iilor lor, care au muncit din greu s\-i [lefuiasc\. De jos `n sus: lui Leason [i Marlene Pomeroy, lui Mike [i Edie Martin, lui Jose [i Rachel Perez. Dup\ finalizarea Proiectului, n-o s\ fiu `n stare s\ m\ scol diminea]a, s\ m\ apuc de vreo treab\ `n timpul zilei sau s\ m\ duc la culcare f\r\ s\ m\ g`ndesc la voi. Cred c\ va trebui s\ m\ obi[nuiesc cu asta.

Spiritul uman civilizat... nu poate s\ se elibereze de un sentiment al nelumescului. Doctor Faust, THOMAS MANN

Capitolul 1 Dup\ ce m\rul fusese t\iat pe jum\tate, cele dou\ jum\t\]i fuseser\ cusute la loc cu o a]\ neagr\, groas\. La distan]e egale se r`nduiau zece `mpuns\turi groase. Fiecare nod fusese legat cu o precizie de chirurg. Soiul m\rului, ro[u [i dulce, avea probabil o semnifica]ie. Toate mesajele de p`n\ acum fuseser\ transmise sub form\ de obiecte [i imagini, niciodat\ prin cuvinte, deci fiecare am\nunt putea rafina sensul dorit de expeditor, a[a cum epitetele [i punctua]ia rafineaz\ proza. Cel mai probabil totu[i, m\rul fusese ales pentru c\ nu era copt. O pulp\ mai moale s-ar fi zdrobit, chiar dac\ acul era m`nuit cu grij\ [i a]a, tras\ apoi u[or. ~n a[teptarea unor investiga]ii suplimentare, m\rul st\tea pe masa din biroul lui Ethan Truman. Tot pe mas\ se afla [i cutia neagr\ `n care fusese `mpachetat, plin\ cu f`[ii de h`rtie satinat\ neagr\. Cutia `[i l\sase deja descoperite semnifica]ia: nu exista nici una. Aici, `n aripa vestic\ a vilei, apartamentul de la parter al lui Ethan era format din camera aceasta de lucru, un dormitor, o baie [i o buc\t\rie. Ferestrele `nalte l\sau s\ se vad\ cu claritate un peisaj ireal. Locatarul de dinainte ar fi numit camera de lucru camer\ de zi [i ar fi mobilat-o corespunz\tor. Ethan locuia foarte pu]in peste zi ca s\ dedice o `ntreag\ camer\ acestei activit\]i. ~nainte de a deschide cutia, o fotografiase cu un aparat digital. De asemenea, fotografiase m\rul din trei unghiuri diferite.

10

DEAN KOONTZ

Presupunea c\ fructul fusese despicat pentru a putea fi introdus un obiect `n miezul lui. Nu voia s\ desfac\ a]a [i s\ vad\ ce putea fi `n\untru. Anii de c`nd lucra ca detectiv la Omucideri `l `n\spriser\ `ntr-un fel. Pe de alt\ parte, contactul prea des cu violen]a extrem\ `l f\cuse vulnerabil. Nu avea dec`t 37 de ani, dar cariera lui `n poli]ie era `ncheiat\. Avea `ns\ instinctele la fel de ascu]ite, iar presim]irile cele mai negre nu `l p\r\siser\. V`ntul continua s\ fream\te la geamurile `nalte. Ploaia b\tea u[or. Furtuna domoal\ era un pretext acceptabil ca s\ nu se mai g`ndeasc\ deocamdat\ la m\r [i s\ se `ndrepte spre fereastra cea mai apropiat\. Ramele, pervazurile, gratiile, [prosurile – fiecare detaliu al ferestrelor din casa aceea imens\ fusese turnat `n bronz. Expunerea la intemperii d\duse o patin\ verzuie pl\cut\ suprafe]elor exterioare. ~n\untru, `ntre]inerea s`rguincioas\ p\strase cafeniul-`nchis, cu nuan]e ro[cate al bronzului. Sticla fiec\rui ochi de geam era t\iat\ oblic pe margini. Chiar [i `n cea mai umil\ dintre camerele de serviciu – sp\l\toria de la parter, buc\t\ria de serviciu – toate geamurile aveau marginile t\iate oblic. De[i re[edin]a fusese construit\ `n ultimii ani ai Marii Recesiuni pentru un magnat din industria filmului, nic\ieri nu se vedea urma limit\rii bugetului de construc]ie, de la foaierul de intrare p`n\ la cel mai `ndep\rtat col] al celui mai dosnic hol. ~ntr-o vreme c`nd pre]ul o]elului sc\dea, hainele erau m`ncate de molii pe rafturile magazinelor, iar ma[inile rugineau `n vitrine din lips\ de cump\r\tori, industria filmului era totu[i `nfloritoare. ~n vremuri bune [i `n vremuri grele, singurele necesit\]i absolute erau m`ncarea [i iluziile. De la ferestrele `nalte din camera de lucru, priveli[tea p\rea un decor de film vechi: o scen\ tridimensional\ minu]ios alc\tuit\ care, cu ajutorul ochiului `n[el\tor al camerei de filmat, putea fi luat\ la fel de bine drept un peisaj de pe alt\ planet\ sau drept un loc din aceast\ lume, de o perfec]iune ireal\.

CHIPUL

11

Mai verzi dec`t c`mpiile Edenului, hectare `ntregi de paji[te se `ntindeau `n jurul casei, f\r\ urm\ de buruian\ sau fir m\nat. Coroanele maiestuoase ale stejarilor uria[i de California [i ramurile plecate ale cedrilor de Himalaia, fiecare exemplare clasice, erau acoperite de pulberea argintie a burni]ei de decembrie. Prin fuioarele de ploaie sub]iri precum p\rul de `nger, Ethan vedea `n dep\rtare ultima curb\ a aleii de acces. Pietrele gri-verzui de cuar]it, poleite de ploaie, duceau spre poarta din bronz ornamental a zidului care `nconjura proprietatea. Peste noapte, vizitatorul nepoftit se apropiase de poart\ merg`nd pe jos. B\nuise, probabil, c\ obstacolul acesta fusese prev\zut cu echipament modern de securitate [i c\ greutatea cuiva care ar vrea s\-l dep\[easc\ ar putea declan[a o alarm\ la sta]ia de monitorizare, pentru c\ aruncase pachetul peste v`rful `nalt al por]ii, pe aleea de acces. Cutia `n care se afla m\rul fusese `nvelit\ cu o folie protectoare [i apoi pus\ `ntr-o pung\ alb\ de plastic, care s\ o fereasc\ [i mai bine de vremea rea. O fund\ ro[ie prins\ de pung\ f\cea imposibil ca pachetul s\ fie luat drept o pung\ de gunoi. Dave Landman, unul din cei doi gardieni din tura de noapte, g\sise pachetul la ora 3.56 diminea]a. }in`nd punga cu grij\, o dusese la biroul de paz\ din cl\direa intendentului, care se afla `n spatele propriet\]ii. Dave [i colegul lui de tur\, Tom Mack, examinaser\ pachetul cu un fluoroscop cu raze X. C\utau fire de s`rm\ sau alte componente metalice ale unui dispozitiv explozibil sau ale unei ma[in\rii uciga[e ac]ionate de un arc. ~n ziua de azi, anumite bombe pot fi construite f\r\ s\ se foloseasc\ nici un fel de componente metalice. Ca atare, dup\ ce au folosit fluoroscopul, Dave [i Tom au folosit un detector de mirosuri capabil s\ recunoasc\ treizeci [i dou\ de amestecuri explozive pe baza a doar trei semn\turi moleculare pe centimetru cub de aer. Pentru c\ pachetul se dovedise inofensiv, paznicii `l desf\cuser\. La vederea cutiei negre, l\saser\ un mesaj pe c\su]a vocal\ a lui Ethan [i puseser\ deoparte pachetul ca s\-l studieze [i el.

12

DEAN KOONTZ

~n diminea]a aceasta, la 8.35, Benny Nguyen, unul din cei doi gardieni din tura de diminea]\, adusese cutia `n apartamentul lui Ethan din corpul central al cl\dirii. Benny venise [i cu o videocaset\ pe care erau `nregistrate fragmente semnificative captate de camerele de supraveghere `n momentul `n care pachetul fusese livrat. Mai mult, `i adusese [i un vas tradi]ional vietnamez din lut, plin de com tay cam, o m`ncare cu pui [i orez g\tit\ de mama sa, [i care lui Ethan `i pl\cea foarte mult. – Mama a ghicit iar `n pic\turi de cear\, spusese Benny. A aprins o lum`nare `n numele dumitale, a citit-o [i zice c\ trebuie s\ te `nt\re[ti. – De ce? Cel mai obositor lucru pe care-l fac zilele astea e s\ m\ scol diminea]a. – N-a spus de ce. Dar nu doar pentru cump\r\turile de Cr\ciun. Avea privirea aceea de dragon sacru c`nd mi-a spus asta. – Privirea care-i face pe pitbulli ni[te mielu[ei? – Chiar a[a. A zis c\ trebuie s\ m\n`nci bine, s\ spui neap\rat rug\ciuni diminea]a [i seara, [i s\ nu mai bei b\uturi tari. – Aici am o mic\ problem\. B\uturile tari s`nt rug\ciunea mea. – N-o s\-i spun mamei dec`t c\ ]i-ai golit sticla de whisky `n chiuvet\, iar c`nd am plecat st\teai `n genunchi [i ~i mul]umeai lui Dumnezeu c\ a creat puii pentru ca mama s\ poat\ g\ti com tay cam. – Niciodat\ mamei tale nu i-a pl\cut s\ fie refuzat\, spusese Ethan. Benny z`mbise. – Nu i-ar pl\cea nici s\-i spui c\ e[ti de acord. Nu a[teapt\ nici un fel de r\spuns. Doar ascultare supus\. Acum, o or\ mai t`rziu, Ethan st\tea la fereastr\ [i privea ploaia sub]ire, care `mpodobea ca un colier de perle dealurile din Bel Air. C`nd privea ploaia, g`ndea mai limpede. Uneori numai natura p\rea real\, iar monumentele [i ac]iunile oamenilor p\reau locuri [i intrigi din vise. ~nc\ din zilele c`nd purta uniform\ [i apoi de-a lungul `ntregii lui cariere de detectiv, prietenii din poli]ie `i spuseser\ c\ g`ndea prea mult. Unii erau acum mor]i.

CHIPUL

13

M\rul venise cu a [asea cutie neagr\ primit\ `n zece zile. Con]inutul celorlalte cinci `l nelini[tise. Cursurile de psihologie criminal\ [i anii de experien]\ practic\ f\ceau ca Ethan s\ fie greu de impresionat `n privin]a capacit\]ii omului de a face r\u. {i totu[i, aceste cadouri `l `ngrijorau profund. ~n ultimii ani, sub influen]a stilului artistic `n care ac]ionau personajele negative din filme, nici un bandit sau posibil criminal `n serie nu mai era dispus s\-[i fac\ treaba murdar\ [i apoi s\ plece: fiecare trebuia s\ joace `n propriul film imaginar. Mul]i p\reau obseda]i s\ `nchipuiasc\ identit\]i false, semn\turi pline de imagina]ie l\sate la locul crimei [i metode ingenioase cu care s\-[i tortureze victimele `nainte de moarte sau care s\-[i bat\ joc de pretinsa competen]\ a autorit\]ilor dup\ comiterea crimei. Dar toate sursele lor de inspira]ie erau fumate de mult. Actele de o cruzime `nsp\im`nt\toare nu reu[eau dec`t s\ par\ la fel de obositoare ca bufoneriile unui clovn lipsit de haz. Cel care trimisese cutia neagr\ reu[ise acolo unde al]ii d\duser\ gre[. Amenin]\rile lui f\r\ cuvinte erau cel pu]in pline de imagina]ie. C`nd, `n cele din urm\, inten]iile `i vor fi cunoscute [i amenin]\rile descifrate mai bine judec`nd dup\ ac]iunile care le vor urma, s-ar putea dovedi chiar inteligent. Chiar dac\ de o inteligen]\ demonic\. ~n plus, nu-[i atribuia nici un nume stupid care s\ fac\ bucuria ziarelor de scandal c`nd `n cele din urm\ acestea vor afla de jocul lui. Nu semna deloc, ceea ce indica siguran]\ de sine [i lipsa dorin]ei disperate de a deveni celebru. Pe de alt\ parte, `[i alesese ca ]int\ cea mai mare vedet\ de film din lume, poate cel mai bine p\zit om din ]ar\ dup\ pre[edintele Statelor Unite. Dar `n loc s\-l urm\reasc\ pe ascuns, `[i dezv\luia inten]iile `n ghicitori f\r\ cuvinte, amenin]\toare, asigur`ndu-se c\ prada lui va fi mult mai greu de atins dec`t se `nt`mpla de obicei. Dup\ ce `ntorsese `n minte m\rul pe toate p\r]ile [i examinase `n am\nunt felul `n care fusese `mpachetat [i prezentat, Ethan aduse o forfecu]\ de unghii din baie. ~n cele din urm\, se `ntoarse la birou. Trase scaunul de sub mas\. Se a[ez\, `mpinse la o parte cutia goal\ [i puse `n mijlocul mesei m\rul cusut.

14

DEAN KOONTZ

Primele cinci cutii negre, fiecare de alt\ m\rime, precum [i con]inutul lor fuseser\ examinate pentru amprente. Examinase singur trei dintre ele, dar f\r\ succes. Deoarece cutiile negre nu erau `nso]ite de vreo explica]ie, autorit\]ile nu le considerau amenin]\ri cu moartea. At`ta timp c`t inten]ia expeditorului era `nc\ neclar\, nu era treaba poli]iei. A patra [i a cincea cutie fuseser\ `ncredin]ate unui vechi prieten de la laboratorul criminalistic al Sec]iei de Investiga]ii {tiin]ifice a Poli]iei din Los Angeles, care le examinase neoficial. Fuseser\ puse `ntr-un bazin de sticl\ [i trecute prin aburi de cianoacrilat care se condenseaz\ imediat sub form\ de r\[in\ pe gr\simea care reprezint\ amprentele latente. La lumina fluorescent\ nu ap\ruse nici un fel de amprent\ `n r\[ina alb\. Chiar [i `n laboratorul obscur, sub conul oblic de lumin\ al l\mpii halogene, cutiile [i con]inutul lor continuau s\ apar\ curate. Pulberea magnetic\ neagr\ aplicat\ cu o pensul\ Magna nu relevase nici ea nimic. Nici introduse `n solu]ie de rodamin\ 6G `n metanol, nici scanate la `ntuneric cu raza nep\m`ntean\ a unui generator laser pe baz\ de ioni de argon cu r\cire cu ap\, obiectele nu scoseser\ la iveal\ vreo urm\ luminoas\ semnificativ\. Urm\ritorul f\r\ nume era mult prea grijuliu ca s\ lase vreo astfel de dovad\. Cu toate acestea, Ethan m`nuia [i aceast\ nou\ cutie cu aceea[i grij\ cu care le examinase pe celelalte cinci. Cu siguran]\, nu con]inea nici un fel de amprente pe care s\ le [tearg\ din gre[eal\, dar voia s\ verifice totu[i mai t`rziu. Lu\ forfecu]a de unghii [i t\ie [apte cus\turi, l\s`ndu-le pe celelalte trei pe post de balamale. Expeditorul probabil tratase m\rul cu suc de l\m`ie sau alt conservant obi[nuit, pentru c\ se p\strase bine. Pulpa era `n cea mai mare parte alb\, cu doar c`teva mici pete maronii l`ng\ coaj\. Miezul era `ntreg. C\su]a semin]elor fusese `ns\ scobit\ pentru a putea ad\posti obiectul introdus `n m\r. Ethan se a[tepta la un vierme: r`m\, larv\, lipitoare, omid\, vierme trematod sau alt soi de vierme.

CHIPUL

15

Dar `nfipt `n pulpa m\rului g\si un ochi. Timp de o secund\ de groaz\, crezu c\ ochiul era adev\rat. V\zu apoi c\ nu era dec`t un glob de plastic f\cut s\ par\ real. De fapt nu un glob, ci o emisfer\. Spatele ochiului era plat, cu un mic c`rlig ata[at. Undeva z`mbea o p\pu[\ f\r\ un ochi. C`nd urm\ritorul se uitase la p\pu[\, v\zuse probabil faimosul obiect al obsesiei lui mutilat `ntr-un mod similar. Pe Ethan desoperirea aceasta `l tulbur\ aproape la fel de mult ca descoperirea unui ochi adev\rat `n m\rul ro[u. Sub ochi, `n c\su]a scobit\ de semin]e, se afla o bucat\ mic\ de h`rtie, bine `mp\turit\, umezit\ pu]in de sucul pe care-l absorbise. O desf\cu [i ochii `i c\zur\ pe primul mesaj direct primit p`n\ acum: OCHIUL DIN M|R? VIERMELE NEADORMIT? VIERMELE P|CATULUI ORIGINAR? AU CUVINTELE ALT SCOP DEC~T CONFUZIA? De acord, Ethan era confuz. Orice ar fi `nsemnat aceast\ amenin]are – ochiul din m\r – i se p\rea deosebit de periculoas\. Expeditorul f\cea o afirma]ie furioas\, chiar dac\ enigmatic\, al c\rei simbolism trebuia interpretat corect [i c`t mai degrab\.

Capitolul 2 Dincolo de geamurile cu margini t\iate oblic, norii negri ca plumbul care acoperiser\ cerul se ascundeau acum `n spatele v\lurilor `nalte de cea]\ cenu[ie. Vaietele jalnice ale v`ntului se `ndep\rtaser\, iar copacii plini de ap\ st\teau solemni [i nemi[ca]i, ca martorii unui cortegiu funerar. Furtuna `nghi]ea treptat ziua cenu[ie, [i de la fiecare dintre cele trei ferestre ale camerei sale de lucru, Ethan observa vremea mohor`t\ `n timp ce medita la semnifica]ia m\rului [i la cele cinci obiecte bizare care `l precedaser\. Natura `l scrut\ [i ea cu o privire `nce]o[at\ [i r\mase `nnegurat\, a[a cum `i erau [i lui g`ndurile. Se g`ndea c\ m\rul lucios ar putea reprezenta faima [i bog\]ia – via]a de invidiat a patronului s\u. Ochiul p\pu[ii ar putea fi un fel de vierme, simbolul corup]iei ascunse `n inima celebrit\]ii, deci o acuza]ie, o incriminare [i o condamnare a Chipului. Timp de doisprezece ani, actorul `nregistrase cel mai mare succes de cas\ din lume. De la primul succes, presa avid\ de celebrit\]i l-a numit Chipul. Porecla aceasta flatant\ se pare c\ se ivise `n acela[i timp de sub condeiul mai multor reporteri care `mp\rt\[eau elanul admirativ fa]\ de `nf\]i[area lui charismatic\. De fapt, era limpede c\ vreun agent de publicitate iste] [i neobosit apelase la rela]ii [i pl\tise bani grei ca s\ pun\ la cale aceste ova]ii spontane [i s\ le `ntre]in\ mai mult de un deceniu.

CHIPUL

17

~ntr-un Hollywood cu filme alb-negru, at`t de `ndep\rtat `n timp [i calitate `nc`t cinefilii contemporani [tiau despre el doar ceva mai mult dec`t despre r\zboiul hispano-american, o actri]\ frumoas\ pe nume Greta Garbo fusese supranumit\ Chipul. Complimentul fusese opera unui agent de publicitate al studioului, dar Garbo dovedise c\ era mai mult dec`t o simpl\ reclam\. De zece luni Ethan era [eful personalului de paz\ al lui Channing Manheim, Chipul noului mileniu. P`n\ acum nu `ntrez\rise nimic care ar fi putut aduce cu profunzimile unei Greta Garbo. Chipul p\rea s\ fie singurul aspect remarcabil al lui Channing. Ethan nu-l dispre]uia pe actor. Chipul era amabil [i relaxat, a[a cum probabil ar fi un adev\rat semizeu care tr\ie[te cu certitudinea c\ via]a [i tinere]ea s`nt ve[nice. Indiferen]a vedetei fa]\ de tot ceea ce nu ]inea de sine `nsu[i nu venea nici dintr-o preocupare exagerat\ fa]\ de propria persoan\, nici din lipsa deliberat\ de compasiune pentru ceilal]i. Limitele lui intelectuale nu-l l\sau s\ con[tientizeze faptul c\ via]a altora aduna mai multe file dec`t un simplu scenariu, iar resorturile personajelor lor erau prea complexe pentru a fi `nf\]i[ate `n doar 98 de minute. Cruzimile lui ocazionale nu erau niciodat\ inten]ionate. Dac\ nu ar fi fost cine era [i dac\ nu ar fi ar\tat at`t de bine, nimic din ce spunea sau f\cea Channing n-ar fi l\sat vreo impresie. ~ntr-un bufet hollywoodian `n care sendvi[urile ar avea nume de staruri, Clark Gable ar fi putut fi friptur\ de vit\ [i br`nz\ fin\ Liederkranz, servite cu p`ine de secar\ [i hrean; Cary Grant ar fi putut fi piept de pui condimentat [i ca[caval servite cu p`ine integral\ [i mu[tar; iar Channing Manheim ar fi fost pu]in creson pres\rat pe o felie de p`ine pr\jit\ uns\ cu o urm\ de unt. Ethan nu-l displ\cea `n mod special pe [eful s\u [i nici nu trebuia neap\rat s\-l plac\ pentru a fi dispus s\-l protejeze [i s\-l ]in\ `n via]\. Dac\ ochiul din m\r era un simbol al corup]iei, putea reprezenta personalitatea vedetei din\untrul fructului ar\tos. Poate ochiul p\pu[ii nu `nsemna corup]ia, ci partea nepl\cut\ a celebrit\]ii. O vedet\ de talia lui Channing se bucura de prea pu]in\

18

DEAN KOONTZ

intimitate [i era mereu `n aten]ia public\. Ochiul din m\r putea fi `n mod simbolic ochiul urm\ritorului – mereu la p`nd\, mereu judec`nd. Prostii. Analiz\ ieftin\. ~n ciuda g`ndurilor `ntunecate f\cute pe o vreme care `ndemna la contempla]ie [i specula]ii negre, observa]iile lui Ethan p\reau banale [i inutile. ~ntoarse pe toate p\r]ile cuvintele umezite din miezul m\rului: „Ochiul din m\r? Viermele neadormit? Viermele p\catului originar? Au cuvintele alt scop dec`t confuzia?“ ~ncurcat, Ethan se bucur\ c`nd la zece [i ceva sun\ telefonul [i fu nevoit s\ plece de l`ng\ ferestre. La rug\mintea lui, Laura Moonves, o veche prieten\ de la Poli]ia din Los Angeles, c\utase s\ afle informa]ii despre un num\r de `nmatriculare. Laura lucrase la Departamentul de Investiga]ii Criminalistice. O singur\ dat\ anul trecut el se folosise de prietenia lor `n acest mod. – L-am g\sit pe perversul t\u, spuse Laura. – Suspectul pervers, o corect\ el. – Honda este veche de trei ani [i este `nregistrat\ pe numele Rolf Herman Reynerd `n Hollywoodul de vest. ~i dict\ numele [i `i d\du adresa. – Ce fel de p\rin]i ar da numele de Rolf copilului lor? Laura [tia totul despre nume. – Nu sun\ r\u. De fapt, e un nume dr\gu] pentru un b\iat, chiar masculin, de fapt. ~nseamn\ „lupul vestit“ `n germana veche. Bine`n]eles, Ethan `nseamn\ „permanent, sigur“. ~[i d\duser\ c`teva `nt`lniri cu doi ani `n urm\. Pentru Laura, Ethan `nsemna orice altceva `n afar\ de permanent sau sigur. Ei i-ar fi pl\cut pu]in\ siguran]\, ideea de permanen]\. El era prea `ndurerat ca s\-i ofere ce voia. Sau prea prost. – I-am c\utat cazierul, spuse Laura, dar e curat. Registrul Auto `l descrie a[a: „P\r [aten, ochi alba[tri“. Zice „sex masculin“. ~mi place sexul masculin. Nu am parte de prea mult sex masculin. ~n\l]ime 1,90; greutate 90 de kilograme. Data na[terii: 6 iunie 1972, adic\ are 31 de ani. Ethan not\ totul `n carne]el.

CHIPUL

19

– Mersi, Laura. ~]i r\m`n dator. – Ia spune-mi, c`t de mare are coco[elul? – Nu scrie `n cazier? – Nu vorbeam de coco[elul lui Rolf, ci de al lui Manheim. ~i vine p`n\ la glezne sau doar p`n\ la genunchi? – Nu i l-am v\zut niciodat\, dar nu mi se pare c\ se `mpiedic\ la mers. – Poate ne faci cuno[tin]\ odat\, Puiu. Ethan nu `n]elesese niciodat\ de ce Laura `i spunea Puiu. – Tipu’ te-ar plictisi de moarte, Laura, crede-m\ c\ [tiu ce spun. – La c`t e de dr\gu], n-am nevoie de conversa]ie. ~i `ndes o c`rp\ `n gur\, `i lipesc buzele cu scotch [i ajungem direct `n paradis. – Practic, meseria mea este s\-l feresc de oameni ca tine. – Truman vine din dou\ cuvinte din engleza veche, spuse ea. ~nseamn\ „constant, loial, de `ncredere, stabil“. – N-o s\ ob]ii o `nt`lnire cu Chipul numai pentru c\ m\ faci s\ m\ simt vinovat. {i de fapt, c`nd nu am fost eu loial sau de `ncredere? – Puiu, dou\ atribute adev\rate din patru nu `nseamn\ c\ `]i meri]i numele. – Oricum erai prea bun\ pentru mine, Laura. Ai de dat mai mult dec`t poate aprecia un n\t\r\u ca mine. M\ `ntrebam... Rolf. Lup vestit. Are vreun sens? Ce trebuie s\ fac\ un lup ca s\ fie vestit? – S\ m\n`nce c`t mai multe oi, cred. P`n\ s\ `[i ia Ethan r\mas-bun de la Laura, `ncepuse s\ cad\ din nou o ploaie sub]ire. Lipsi]i de puterea v`ntului, picurii de ploaie abia s\rutau ferestrele camerei de lucru. Lu\ telecomanda [i d\du drumul la televizor, apoi la videocasetofon. Caseta era deja `n aparat. O privise p`n\ acum de [ase ori. Erau 86 de camere de luat vederi `n exteriorul re[edin]ei. Fiecare u[\, fereastr\ [i direc]ie erau supravegheate. Doar zidul de nord se `nvecina cu o proprietate public\. Era un fel de lung zid de ap\rare, supravegheat de camere montate `n copacii planta]i pe terenul de peste drum, aflat [i acesta tot `n proprietatea lui Charles Manheim.

20

DEAN KOONTZ

Cine ar fi pornit `ntr-o cercetare a zidului de ap\rare, a func]ion\rii por]ii [i a protocolului de identificare a vizitatorilor n-ar fi depistat nici o camer\ `n zona public\ de acces sau `n copacii care se z\reau dincolo de zidul propriet\]ii. Ai fi presupus c\ supravegherea se f\cea numai din interior. ~n tot acest timp `ns\, orice mi[care era urm\rit\ de camere aflate pe latura `ndep\rtat\ a str\zii Bel Air, o strad\ l\turalnic\, `ngust\, cu dou\ benzi, f\r\ trotuar sau felinare. Un cadru focalizat putea surprinde identitatea persoanei care ar fi trecut de la o simpl\ plimbare de recunoa[tere la vreun act criminal. Camerele func]ionau 24 de ore pe zi, 7 zile pe s\pt\m`n\. Din biroul de paz\ aflat `n cl\direa intendentului, ca [i din alte puncte ale casei, orice videocamer\ din sistem putea fi accesat\ dac\ [tiai comanda. Mai multe televizoare din cas\ [i `nc\ [ase din biroul de paz\ puteau primi imagini video de la oricare dintre camere. Un televizor putea afi[a simultan patru imagini diferite pe ecran. Prin urmare, echipa de paz\ putea studia `n acela[i timp imagini din nu mai pu]in de dou\zeci [i patru de camere video. ~n cea mai mare parte a timpului, gardienii beau cafea [i vorbeau prostii. Dar dac\ se declan[a o alarm\, aveau imediat o imagine de prim-plan a oric\rui punct al re[edin]ei `n care se p\trunsese. De la o camer\ la alta, puteau urm\ri intrusul pe m\sur\ ce acesta intra dintr-un c`mp vizual `n altul. De la aparatura biroului de paz\, paznicul putea direc]iona informa]ia video dinspre oricare dintre cele 86 de camere spre un videocasetofon. Sistemul includea dou\sprezece videocasetofoane care puteau `nregistra simultan patruzeci [i opt de c`mpuri vizuale. Chiar dac\ un gardian nu ar fi fost atent, senzorii de mi[care ata[a]i la fiecare camer\ ar fi declan[at automat `nregistrarea c`mpului vizual prin care ar fi trecut orice fel de fiin]\ vie mai mare dec`t un c`ine. Noaptea trecut\, la 3.32, senzorii de mi[care ata[a]i la camera 01, care supravegheau ne`ncetat cap\tul de vest al perimetrului din nord, depistaser\ o Honda veche de trei ani. ~n loc s\ treac\ mai

CHIPUL

21

departe, cum se `nt`mpla cu pu]inele ma[ini care treceau noaptea pe acolo, Honda ie[ise de pe carosabil [i parcase la o sut\ de metri de poarta de intrare. Primele cinci cutii negre sosiser\ cu Fedex [i aveau adresele expeditorului false. Ethan avusese prima [ans\ de a identifica expeditorul. Acum, dup\ mai pu]in de [apte ore, st\tea `n camera lui de lucru [i privea pe ecran ma[ina cu pricina. Marginea `ngust\ a drumului `l `mpiedicase pe [ofer s\ parcheze ma[ina `n `ntregime `n afara benzii care ducea spre est. ~n timpul zilei, str\zile exclusiviste din Bel Air erau foarte pu]in circulate. Noaptea abia dac\ mai treceau c`teva ma[ini. Preocupat f\r\ `ndoial\ de siguran]a sa, [oferul Hondei nu stinsese farurile c`nd parcase. L\sase motorul s\ mearg\ [i pusese avariile. Camera video, echipat\ cu tehnologie avansat\ de vizualizare nocturn\, oferea o imagine cu o rezolu]ie foarte bun\, `n ciuda `ntunericului [i a vremii ur`te. Pentru o clip\, camera 01 continuase s\ scruteze `mprejurimile, apoi se oprise [i se `ntorsese la ma[in\. Dave Ladman fusese atunci plecat `n rondul obi[nuit al propriet\]ii. Tom Mack, care opera `n biroul de paz\, sesizase prezen]a unui vehicul suspect [i trecuse camera 01 pe control manual. Plouase toren]ial. Tirul ne`ntrerupt al pic\turilor de ploaie se lovea cu putere de asfalt, f\cea spume [i dansa frenetic, de parc\ strada ar fi fost `n clocot. Portiera [oferului se deschisese, iar camera 01 focalizase imaginea pe un b\rbat `nalt, bine f\cut, care ie[ea din ma[in\. Purta un f`[ negru, iar fa]a `i era ascuns\ de glug\. Dac\ Rolf Reynerd nu-[i `mprumutase cumva ma[ina unui prieten, acesta era lupul cel vestit. Fizicul se potrivea cu descrierea de pe permisul de conducere al lui Reynerd. ~nchisese portiera, deschisese u[a din spate [i scosese de pe scaunul din spate o minge mare, alb\. P\rea s\ fie punga de gunoi `n care se afla cadoul cu m\rul cusut. Reynerd `nchisese u[a din spate [i pornise spre poarta care d\dea spre re[edin]\ [i de care `l mai desp\r]eau o sut\ de metri. Se

22

DEAN KOONTZ

oprise brusc [i se `ntorsese s\ cerceteze aleea `ntunecat\, m\turat\ de ploaie, gata s\ o ia la fug\. Poate i se p\ruse c\ auzise o ma[in\ care se apropia prin fream\tul ne`ntrerupt al ploii care biciuia copacii. Caseta nu `nregistrase nici un sunet. La ora aceea din noapte, dac\ un alt vehicul s-ar fi apropiat de locul respectiv, cel mai probabil ar fi fost o ma[in\ de patrul\ apar]in`nd agen]iei particulare de securitate care ajuta la paza acestei comunit\]i extrem de bogate. Nici o ma[in\ de patrul\, nici un vehicul mai pu]in oficial nu ap\ruser\, a[a c\ omul cu glug\ se lini[tise. Se `ndreptase gr\bit spre est, c\tre poart\. Camera 02 continuase s\-l urm\reasc\ dup\ ce ie[ise din c`mpul vizual al camerei 01. Pe m\sur\ ce se apropiase de poart\, camera 03 `l urm\rise de pe partea opus\ a str\zii, focaliz`nd pentru a prinde o imagine c`t mai detaliat\. Imediat dup\ ce sosise la poarta de intrare, Reynerd aruncase punga alb\ spre v`rful por]ilor de bronz. Neput`nd s\ treac\ de punctul cel mai `nalt, pachetul c\zuse `napoi. A doua oar\ reu[ise. C`nd se `ndep\rtase de poart\, gluga `i alunecase pe jum\tate [i camera 03 captase o imagine clar\ a chipului s\u luminat de felinarele care flancau poarta. Avea tr\s\turile cizelate ale unui chelner bun dintr-un restaurant de calitate din Los Angeles, acolo unde at`t personalului care serve[te, c`t [i clien]ilor le place s\ cread\ c\ orice b\iat sau fat\ care azi aduce la mas\ farfurii cu feluri scumpe de pe[te exotic poate primi a doua zi un rol de vis `ntr-un film de 150 de milioane de dolari cu Tom Cruise. Dup\ ce l\sase m\rul [i `ntorsese spatele por]ii, Rolf Reynerd r`njea. Poate c\, dac\ Ethan n-ar fi [tiut semnifica]ia numelui mic al b\rbatului, r`njetul acestuia nu i-ar fi amintit de un lup. Poate i-ar fi evocat un crocodil sau o hien\. ~n orice caz, nu era expresia vesel\ a unui farsor. Surprins\ pe band\ video, arcuirea aceea a buzelor care dezgolea din]ii sugera o

CHIPUL

23

veselie nebuneasc\, potrivit\ mai degrab\ `ntr-un peisaj cu lun\ plin\ [i medicamente. C\lc`nd `n ochiurile negre de ap\, poleite de faruri, Reynerd se `ntorsese la ma[in\. C`nd Honda ie[ise de pe banda de siguran]\ [i intrase din nou pe [oseaua spre est, camera 01 executase o mi[care circular\ [i o transfocalizare, apoi o urmase camera 02. Am`ndou\ ofereau imagini distincte ale pl\cu]ei de `nmatriculare din spatele ma[inii. Ma[ina se topise `n noapte, l\s`nd `n urm\ desene efemere de fum. Apoi strada `ngust\ r\m\sese pustie, `ntunecat\ [i umed\, cu excep]ia felinarelor de la poarta lui Manheim. Ploua toren]ial – o ploaie neagr\, de parc\ cerul nop]ii s-ar fi topit [i ar fi tras dup\ el toat\ bezna universului `n mult-r`vnitul Bel Air.

~nainte de a pleca din apartamentul lui din aripa vestic\, Ethan o chem\ pe administratoare, pe doamna McBee, ca s\-i spun\ c\ va lipsi `n cea mai mare parte a zilei. Mai eficient\ dec`t orice ma[in\, mai nestr\mutat\ dec`t legile fizicii, mai de `ncredere dec`t un arhanghel, doamna McBee avea s\ trimit\ `n c`teva minute una dintre cele [ase servitoare aflate sub comanda ei `n apartamentul lui Ethan. ~n fiecare zi a s\pt\m`nii, o servitoare str`ngea gunoiul [i aducea prosoape curate. De dou\ ori pe s\pt\m`n\, se [tergea praful, se d\dea cu aspiratorul [i se f\cea cur\]enie ca la carte `n fiecare camer\. Ferestrele erau sp\late de dou\ ori pe lun\. Era avantajos s\ locuie[ti `ntr-o vil\ cu un personal administrativ de dou\zeci [i cinci de oameni. ~n calitate de [ef al personalului de paz\ care avea `n grij\ at`t protec]ia personal\ a Chipului, c`t [i siguran]a re[edin]ei, Ethan se bucura de multe avantaje, inclusiv mese gratuit preg\tite fie de domnul Hachette, buc\tarul-[ef, fie de domnul Baptiste, cel\lalt buc\tarul al casei. Domnul Baptiste nu avea cuno[tin]ele rafinate de gastronomie ale [efului s\u; dar nici o persoan\ `ntreag\ la minte nu se pl`nsese vreodat\ de o m`ncare preg\tit\ de el.

24

DEAN KOONTZ

Masa se putea lua `n camera de zi, spa]ioas\ [i pu]in mobilat\, unde personalul se aduna pentru a discuta probleme administrative, pentru a-[i lua pauza de cafea sau pentru a pune la punct toate detaliile legate de vreo petrecere fastuoas\ organizat\ la re[edin]a Chipului. Fie buc\tarul-[ef, fie cel\lalt buc\tar `i preg\teau lui Ethan un platou de sendvi[uri sau orice altceva ar fi dorit s\ ia cu el `n apartament. Bine`n]eles, putea s\-[i preg\teasc\ masa `n buc\t\ria din apartamentul s\u, dac\ voia. Doamna McBee avea grij\ ca frigiderul [i c\mara s\ fie mereu pline, iar pe Ethan nu-l costa nimic. Cu excep]ia zilei de luni sau mar]i, c`nd una dintre cameriste schimba lenjeria de pat – cear[afurile domnului Manheim erau schimbate zilnic c`nd se afla `n re[edin]\ – Ethan trebuia s\-[i fac\ singur patul `n fiecare diminea]\. Via]a era grea. Acum, dup\ ce-[i trase pe el o hain\ din piele moale, Ethan ie[i din apartament [i intr\ pe holul de la parter al aripii de vest. L\s\ u[a deschis\, de parc\ toat\ casa era a lui. Lu\ cu el dosarul pe care-l `ntocmise despre cutia neagr\, o umbrel\ [i un exemplar legat `n piele din romanul Lord Jim al lui Joseph Conrad. ~l terminase de citit cu o sear\ `nainte [i voia s\-l duc\ `napoi la bibliotec\. Lat de aproape cinci metri, pavat cu pl\ci de marmur\, ca aproape toat\ casa, holul era acoperit cu covoare persane contemporane, `n culori pastelate. Piese de mobilier vechi – toate din epoca Imperiului, inclusiv `n stil Biedermeier – se r`nduiau de-a lungul pere]ilor: scaune, dulapuri, un birou, o servant\. Ethan putea conduce lini[tit o ma[in\ prin holul acesta aglomerat f\r\ ca m\car s\ ating\ o singur\ pies\ de mobilier. {i `ntr-un fel chiar i-ar fi pl\cut acest lucru, dac\ n-ar fi trebuit s\-i dea pe urm\ explica]ii doamnei McBee. Pe c`nd se `ndrepta spre bibliotec\, se `nt`lni cu dou\ cameriste `n uniform\ [i cu un portar, cu care se salut\. Deoarece de]inea ceea ce doamna McBee numea o pozi]ie executiv\ `n r`ndul personalului,

CHIPUL

25

le spunea angaja]ilor pe numele mic, dar ace[tia i se adresau cu „domnul Truman“. ~nainte de a-[i lua postul `n primire, fiecare angajat nou primea din partea doamnei McBee un caiet intitulat Standarde [i practici, pe care chiar ea `l compusese [i redactase. Vai [i amar de sufletul celui care nu `nv\]a pe de rost con]inutul acestui caiet [i nu `i respecta instruc]iunile! Podeaua bibliotecii era din lemn de nuc acoperit cu un lac cafeniu-ro[cat, o nuan]\ `nchis\ [i cald\. Covoarele persane de aici erau vechi, iar valoarea lor cre[tea mai repede dec`t ac]iunile celor mai mari companii din ]ar\. Scaune `nalte, aranjate confortabil, alternau cu labirinturi de rafturi din mahon care sus]ineau mai mult de treizeci [i [ase de mii de volume. Unele c\r]i erau aranjate pe un al doilea nivel, lat de trei metri, la care puteai ajunge pe o scar\ str\juit\ de o balustrad\ cu un model elaborat din fier aurit. Dac\ nu priveai tavanul ca s\-]i dai seama de adev\rata dimensiune a vastei `nc\peri, puteai u[or s\ cazi prad\ iluziei c\ nu avea sf`r[it. Poate c\ nu avea. Orice p\rea posibil aici. ~n mijlocul tavanului se `n\l]a o cupol\ cu vitraliu, cu un diametru de zece metri. Culorile `nchise ale sticlei – purpuriu, smarald, galben ars, albastru-safir – filtrau aproape complet lumina natural\ chiar [i `ntr-o zi `nsorit\, prin urmare, c\r]ile nu riscau s\ fie deteriorate de lumina soarelui. Unchiul lui Ethan, Joe – care `i ]inuse lui Ethan loc de tat\ c`nd adev\ratul s\u tat\ era prea beat ca s\ mai aib\ grij\ de el – lucrase ca [ofer de camion la o brut\rie regional\. Livrase p`ine [i produse de patiserie c\tre supermarketuri [i restaurante, [ase zile pe s\pt\m`n\, opt ore pe zi. ~n cea mai mare parte a timpului, Joe mai avusese [i o a doua slujb\ – paznic de noapte, trei zile pe s\pt\m`n\. ~n cei mai rodnici cinci ani ai s\i pu[i la un loc, unchiul Joe nu str`nsese at`]ia bani c`t costase aceast\ cupol\ din vitraliu. C`nd luase primul salariu de poli]ist, lui Ethan i se p\ruse c\ era bogat. ~n compara]ie cu Joe, tr\ia pe picior mare.

26

DEAN KOONTZ

~ns\ tot ce c`[tigase `n cei [aisprezece ani lucra]i `n Poli]ia din Los Angeles n-ar fi fost de-ajuns s\ acopere costul acestei `nc\peri. „Ar fi trebuit s\ fiu vedet\ de cinema“, `[i spuse el `n timp ce intr\ `n bibliotec\ pentru a pune romanul Lord Jim `napoi pe raftul de pe care `l luase. Fiecare volum din colec]ie fusese aranjat `n ordine alfabetic\, dup\ autor. O treime din c\r]i erau legate `n piele; restul erau edi]ii obi[nuite. Un num\r semnificativ erau exemplare rare, de mare pre]. Chipul nu citise nici una dintre aceste c\r]i. Mai mult de dou\ treimi din colec]ie le preluase c`nd cump\rase casa. La ordinele [efului ei, o dat\ pe lun\, doamna McBee achizi]iona cele mai dezb\tute [i apreciate romane [i c\r]i de nonfic]iune, care erau imediat catalogate [i a[ezate `n bibliotec\. C\r]ile noi erau achizi]ionate cu unicul scop de a fi expuse. F\ceau impresie asupra musafirilor, oaspe]ilor invita]i la cin\ [i altor vizitatori de talia intelectual\ a lui Channing Manheim. ~ntrebat ce p\rere are despre o carte, Chipul iscodea mai `nt`i p\rerile musafirului, apoi se ar\ta de acord cu ele `ntr-o manier\ at`t de fermec\toare, `nc`t p\rea `n acela[i timp un erudit [i un spirit congen. ~n timp ce strecura romanul la loc pe raft, `ntre alte dou\ c\r]i de Joseph Conrad, Ethan auzi `n spatele lui o voce sub]ire, pi]ig\iat\: – Are ceva magic `n ea? Se `ntoarse [i d\du cu ochii de Aelfric Manheim, un pu[ti de zece ani, `nghi]it aproape cu totul de unul dintre fotoliile uria[e. Conform spuselor Laurei Moonves, Aelfric (pronun]at elf-ric) era un cuv`nt din engleza veche care `nsemna „condus de elfi“. Cuv`ntul desemnase ini]ial o ac]iune `n]eleapt\ [i istea]\, dar cu timpul ajunsese s\ se refere la persoanele care se comportau cu `n]elepciune [i iste]ime. Aelfric. Mama b\iatului – Fredericka „Freddie“ Nielander – un supermodel care se c\s\torise [i divor]ase de dou\ ori de Chip `ntr-un singur an, citise cel pu]in trei c\r]i la via]a ei. Trilogia St\p`nul inelelor. De fapt, o citise de mai multe ori.

CHIPUL

27

Avusese de g`nd s\-l boteze pe b\iat Frodo. Din fericire, sau poate nu, cu o lun\ `nainte de termen, cea mai bun\ prieten\ a ei, o actri]\, descoperise numele de Aelfric `n scenariul unui film fantastic prost, `n care acceptase s\ joace rolul unei alchimiste amazoane cu trei s`ni. Dac\ prietena lui Freddie ar fi pus m`na pe un rol secundar din T\cerea mieilor, numele copilului ar fi fost probabil Hannibal Manheim. B\iatului `i pl\cea s\ i se spun\ Fric, [i nimeni `n afar\ de mama lui nu-l striga Aelfric. Din fericire sau nu, mama nu st\tea prea des `n preajma lui ca s\-l tortureze cu asta. Se zvonea c\ Freddie nu-l mai v\zuse pe Fric de peste [aptesprezece luni. Chiar [i cariera unui supermodel trecut de prima tinere]e este solicitant\. – Cine s\ aib\ ceva magic? – Cartea pe care tocmai ai b\gat-o `n raft. – Are ceva magie, dar probabil nu `n genul care ]i-ar pl\cea ]ie. – ~n asta g\se[ti magie cu carul, spuse Fric, ar\t`ndu-i o carte cu dragoni [i vr\jitori pe copert\. – |sta e limbaj de om `n]elept [i iste]? `ntreb\ Ethan. – Ce naiba, prietenii babacului vorbesc mai ur`t dec`t mine. Babacul, la fel. – Nu [i c`nd [tie c\ e[ti pe aproape. Fric ridic\ a dispre] capul. – Adic\ tata e un ipocrit? – Mai bine `mi tai limba dec`t s\ spun a[a ceva despre tat\l t\u. – Vr\jitorului celui r\u din cartea asta i-ar pl\cea s-o foloseasc\ pentru o po]iune magic\. Una dintre cele mai grele `ncerc\ri este s\ g\seasc\ limba unui om cinstit. – Ce te face s\ crezi c\ s`nt cinstit? – S\ fim serio[i. Se vede de la o po[t\. – Ce te faci dac\ doamna McBee te aude vorbind a[a? – E plecat\. – A, da? `ntreb\ Ethan, d`nd de `n]eles c\ [tia cam pe unde s-ar afla doamna McBee [i de ce b\iatul [i-ar fi dorit s\ fie mai discret `n leg\tur\ cu acest subiect.

28

DEAN KOONTZ

Incapabil s\-[i reprime o expresie de vinov\]ie, Fric `[i `ndrept\ umerii [i scrut\ biblioteca. B\iatul era mic pentru v`rsta lui [i slab. Uneori, privit de la distan]\ `n timp ce str\b\tea uria[ele holuri sau vreuna dintre `nc\perile f\cute s\ ad\posteasc\ cortegii regale, p\rea aproape o f\r`m\ de om. – Cred c\ [tie pasaje secrete, [opti Fric. {tii tu, intr\ri ascunse `n perete. – Doamna McBee? B\iatul `ncuviin]\ din cap. – Noi locuim aici de [ase ani, dar ea a fost aici dintotdeauna. Doamna McBee [i domnul McBee – am`ndoi `n v`rst\ de vreo cincizeci [i cinci de ani – lucraser\ pentru fostul proprietar al re[edin]ei [i r\m\seser\ aici la rug\mintea Chipului. – E greu s\ ]i-o imaginezi pe doamna McBee furi[`ndu-se prin pere]i, spuse Ethan. Nu pare genul care s\ se fofileze. – Dar dac\ ar fi, spuse Fric cu `nsufle]ire, s-ar petrece lucruri mai interesante pe aici. Spre deosebire de pleata aurie a tat\lui s\u, care se aranja `ntotdeauna perfect cu o simpl\ scuturare de cap, coama [aten\ a lui Fric ar\ta mereu nepiept\nat\. P\rul lui sfida orice perie [i fr`ngea orice piept\n. Poate, cu timpul, Fric avea s\ devin\ mai chipe[ [i s\ se ridice la `n\l]imea ob`r[iei sale, dar acum ar\ta ca orice b\ie]a[ de zece ani. – De ce nu e[ti la or\? se mir\ Ethan. – E[ti ateu sau ce se `nt`mpl\? Nu [tii c\ s`ntem `n s\pt\m`na dinaintea Cr\ciunului? P`n\ [i progeniturile care `nva]\ acas\ ale starurilor de la Hollywood iau vacan]\. C`]iva profesori veneau la el de cinci ori pe s\pt\m`n\. {coala particular\ pe care o urmase o vreme nu se dovedise un mediu propice pentru el. Av`nd un tat\ celebru precum Channing Manheim [i o mam\ nu mai pu]in celebr\ precum Freddie Nielander, Fric fusese ]inta invidiei [i a batjocurii celorlal]i copii de vedete. Cum era fiul cel sl\b\nog al unui star macho, adorat pentru roluri de supererou, exista un motiv `n plus s\ fie luat peste picior cu cruzime. Astmul

CHIPUL

29

sever de care suferea fusese alt motiv pentru ca Fric s\ `nve]e acas\, `ntr-un mediu prielnic. – Ai idee ce-o s\ prime[ti `n diminea]a de Cr\ciun? `ntreb\ Ethan. – Mda. A trebuit s\-i dau doamnei McBee o list\ p`n\ pe cinci decembrie. I-am spus s\ nu-[i bat\ capul s\ mai `mpacheteze cadoul, dar sigur o s\-l `mpacheteze. ~ntotdeauna face a[a. Zice c\ nu exist\ diminea]\ de Cr\ciun f\r\ o urm\ de mister. – Cred c\ s`nt de acord. B\iatul ridic\ din umeri [i se tol\ni din nou `n fotoliu. De[i Chipul era plecat la film\ri, urma s\ se `ntoarc\ din Florida cu o zi `nainte de Cr\ciun. – E bine c\ tat\l t\u se `ntoarce acas\ de s\rb\tori. Ave]i `n plan ceva mai deosebit dup\ ce se `ntoarce? B\iatul ridic\ din nou din umeri, `ncerc`nd s\ se arate ne[tiutor sau indiferent, dar, de fapt, gestul exprima o nefericire `n fa]a c\reia Ethan se sim]i teribil de neajutorat. Fric mo[tenise ochii verzi, lumino[i ai mamei. ~n ad`ncurile lor se putea citi singur\tatea nesf`r[it\ a b\iatului. – P\i, spuse Ethan, poate anul \sta de Cr\ciun o s\ ai parte de surprize. Aplec`ndu-se `n scaun, avid de misterul pe care tocmai `l catalogase drept f\r\ rost, Fric spuse: – Ce, dumneata ai auzit ceva? – Chiar dac\ am auzit ceva – ceea ce nu `nseamn\ neap\rat c\ am auzit – n-a[ putea s\-]i spun, dar presupun`nd c\ am auzit, oricum n-o s\-]i spun nimic, `ns\ asta nu `nseamn\ c\ o s\ fie vreo surpriz\ sau c\ nu e nici una. Pentru o clip\ b\iatul r\mase t\cut, cu privirea `n gol. – Acum nu mai vorbe[ti ca un poli]ist cinstit, vorbe[ti ca un [ef de cas\ de produc]ie. – {tii cum vorbesc [efii caselor de produc]ie, nu? – Mai vin c`teodat\ pe aici, spuse b\iatul cu un ton `n]elept. Le recunosc stilul. Ethan parc\ ma[ina peste drum de blocul din Hollywoodul de vest, opri [terg\toarele de parbriz, dar l\s\ motorul s\ mearg\ ca s\

30

DEAN KOONTZ

r\m`n\ cald `n ma[in\. R\mase un timp `n Fordul lui, privind locul [i g`ndindu-se cum s\-l abordeze mai bine pe Rolf Reynerd. Fordul Expedition pe care-l conducea f\cea parte din colec]ia de ma[ini aflate la dispozi]ia celor opt membri ai personalului administrativ care locuiau permanent la re[edin]\. Puteau fi folosite at`t `n interes de serviciu, c`t [i personal. ~n garaj mai era [i un Mercedes ML500 4x4, dar ar fi atras prea mult aten]ia dac\ trebuia s\ urm\reasc\ un suspect. Blocul de trei etaje era bine `ntre]inut, dar nu excelent. Tencuiala g\lbuie nu era cr\pat\ sau cojit\, dar cl\direa ar fi avut totu[i nevoie de ceva timp de o nou\ zugr\veal\. Una dintre pl\cu]ele cu numere aflate deasupra u[ii de la intrare at`rna `ntr-o parte. Tufe de camelii `nc\rcate de flori ro[ii, diverse soiuri de ferigi [i coroane uria[e de palmieri d\deau un aer opulent `mprejurimilor selecte; dar toate nu mai fuseser\ `ngrijite de luni de zile. Iarba care crescuse de-a valma `nsemna c\ era tuns\ nu s\pt\m`nal, ci de dou\ ori pe lun\. Proprietarul f\cea economii, dar cl\direa ar\ta totu[i bine. Cineva care tr\ia din ajutor social n-ar fi `nchiriat aici. Probabil c\ Reynerd avea o slujb\, dar faptul c\ lansase amenin]\ri cu moartea la trei jum\tate diminea]a `nsemna c\ nu era nevoit s\ se scoale diminea]a devreme ca s\ mearg\ la serviciu. Poate era acas\ acum. Dac\ Ethan ar afla unde lucreaz\ suspectul [i ar `ncepe s\ pun\ `ntreb\ri `n st`nga [i `n dreapta, printre colegi de munc\ sau vecini, cineva l-ar anun]a `n mod sigur pe Reynerd. Acesta ar deveni atunci mult prea suspicios ca s\ mai poat\ fi abordat direct. Ethan prefera s\ porneasc\ de la o `nt`lnire direct\, fa]\ `n fa]\, [i s\ l\rgeasc\ apoi cercul investiga]iilor. ~nchise ochii, `[i sprijini capul pe ap\r\toarea de la scaun [i `ncepu s\ se g`ndeasc\ la cum ar fi mai bine s\ procedeze. Zgomotul unei ma[ini care se apropia crescu at`t de mult, c\ Ethan deschise ochii, a[tept`ndu-se s\ aud\ brusc o siren\ de poli]ie gonind `n urma acesteia. Merg`nd cu o vitez\ mult prea mare pentru o strad\ reziden]ial\, un Ferrari Testarossa vi[iniu trecu ca glon]ul pe l`ng\ ma[ina lui Ethan, de parc\ ar fi vrut s\ calce vreun

CHIPUL

31

copil obraznic sau vreo doamn\ `n v`rst\, care abia-[i t`ra picioarele `n pantofii ei ortopedici sprijinindu-se `n baston. Ro]ile ma[inii care traversa `n goan\ strada plin\ de b\ltoace `mpro[car\ Fordul de sus p`n\ jos. Geamul dinspre [ofer se acoperi de [iroaie de ap\ murdar\. Peste drum, blocul tremura ca `ntr-un vis. Ceva din deformarea aceasta trec\toare p\ru s\ aduc\ la suprafa]\ o amintire vag\ a unui co[mar de mult uitat, iar imaginea denaturat\ a cl\dirii `i ridic\ `n mod inexplicabil p\rul de pe ceaf\. Apoi ultimii stropi se scurser\ de pe geam. Ploaia care c\dea sp\l\ ultimele resturi de murd\rie. Blocul nu era altceva dec`t un loc pl\cut, a[a cum `l v\zuse prima oar\. G`ndindu-se c\ ploua prea tare ca s\ merite s\-[i mai ia umbrela, ie[i din Ford [i travers\ `n goan\ strada. ~n sudul Californiei, la sf`r[itul toamnei [i `nceputul iernii, vremea suferea schimb\ri imprevizibile. De la un an la altul, [i chiar de la o zi la alta `n cursul aceluia[i an, s\pt\m`na dinaintea Cr\ciunului putea fi cald\ [i pl\cut\ sau, dimpotriv\, geroas\. Aerul era rece acum, ploaia `nc\ [i mai rece, iar cerul la fel de plumburiu ca `ntr-o regiune din nordul `ndep\rtat. U[a principal\ a cl\dirii nu avea interfon. Cartierul era destul de sigur pentru ca holurile blocului s\ nu aib\ nevoie de sisteme de protec]ie. {iroind de ap\, intr\ `ntr-un spa]iu `ngust, acoperit cu dale mexicane, mai degrab\ un foaier dec`t un hol de a[teptare. Un lift [i c`teva sc\ri duceau la etajele superioare. Aerul din foaier era `mb`csit de mirosul persistent de sl\nin\ canadian\ g\tit\ cu ore `n urm\ [i de mirosul muced de crati]e afumate [i nesp\late. Nu puteai confunda `ns\ aroma unic\ de marijuana. Cineva st\tuse aici de diminea]\ [i fumase o ]igar\ de marijuana `nainte s\ ias\ afar\ pentru a da piept cu vremea mohor`t\. ~n dreptul cutiilor po[tale, Ethan num\r\ patru apartamente la etajul unu, [ase la etajul al doilea [i [ase la etajul al treilea. Reynerd locuia `n mijlocul cl\dirii, la 2B. Pe cutiile po[tale nu se aflau dec`t numele de familie ale locatarilor actuali. Ethan avea nevoie de mai multe informa]ii dec`t cele oferite de aceste etichete.

32

DEAN KOONTZ

Un spa]iu t\iat `n perete servea drept punct de colectare a revistelor sau publica]iilor pentru care po[ta[ul nu mai g\sea loc `n zilele c`nd volumul lor era neobi[nuit de mare ca s\ mai `ncap\ `n cutiile po[tale. Acolo se g\seau acum dou\ reviste. Am`ndou\ erau pentru George Keesner, de la apartamentul 2E. Ethan cioc\ni u[or carcasa de aluminiu a c`torva cutii po[tale care nu `l interesau. Suna a gol. Cel mai probabil, coresponden]a nu fusese `nc\ adus\. C`nd cioc\ni `n cutia lui Keesner, sun\ a plin. Cu siguran]\, omul era plecat de acas\ de cel pu]in dou\ zile. Ethan urc\ pe sc\ri p`n\ la etajul al doilea. Un culoar lung, c`te trei u[i de fiecare parte a lui. La 2E, sun\ la u[\ [i a[tept\. Apartamentul lui Reynerd, 2B, era chiar vizavi de 2E. Nimeni nu r\spunse la u[a lui Keesner, a[a c\ Ethan sun\ din nou, de dou\ ori. Se opri, apoi cioc\ni cu putere. Fiecare u[\ avea un vizor pentru ca locatarul s\ poat\ vedea cine sun\ `nainte de a decide dac\ `i deschide sau nu. De partea cealalt\ a culoarului, probabil c\ Reynerd privea chiar acum spatele lui Ethan. Pentru c\ nu r\spunse nimeni nici de data asta, Ethan se `ntoarse cu spatele spre u[a lui Keesner [i se ar\t\ frustrat. ~[i [terse cu o m`n\ fa]a ud\. ~[i trecu apoi m`na prin p\rul umezit de ploaie. D\du din cap. M\sur\ holul cu privirea. C`nd Ethan sun\ la 2B, omul care adusese m\rul r\spunse aproape imediat [i f\r\ s\ foloseasc\ lan]ul de siguran]\ la u[\. De[i asem\narea cu imaginea captat\ de camerele video era frapant\, b\rbatul se dovedi mai chipe[ dec`t p\ruse noaptea trecut\, pe ploaie. Sem\na cu actorul Ben Affleck. Dar pe l`ng\ `nf\]i[area de Affleck, avea ceva lugubru, gen bine-a]i-venit-la-motelul-Bates, pe care orice fan al lui Anthony Perkins l-ar fi sesizat. Col]urile str`nse ale buzelor, venele care-i pulsau rapid la t`mpla dreapt\ [i mai ales str\lucirea din ochi l\sau impresia c\ era sub influen]a metamfetaminei, nu neap\rat la voltaj maxim, dar pe undeva pe aproape.

CHIPUL

33

– Domnule, spuse Ethan chiar `n timp ce se deschidea u[a, `mi cer scuze c\ v\ deranjez, dar trebuie neap\rat s\ dau de George Keesner de la 2E. ~l cunoa[te]i pe George? Reynerd d\du din cap c\ nu. Avea un g`t de taur. Ore `ntregi petrecute la sala de fitness. – Doar ne salut\m [i vorbim despre vreme, spuse Reynerd. Nimic mai mult. Dac\ `ntr-adev\r Reynerd spusese adev\rul, atunci Ethan putea s\ spun\ f\r\ s\ se team\: – S`nt fratele lui. M\ numesc Ricky Keesner. {mecheria avea s\ mearg\ dac\ George Keesner era un tip `ntre dou\zeci [i cincizeci de ani. – Unchiul nostru, Harry, trage s\ moar\ la terapie intensiv\, min]i Ethan. Nu mai dureaz\ mult. De ieri-diminea]\ `ncerc s\ dau de George la toate telefoanele pe care le [tiu. Nu-mi r\spunde deloc. Acum nu r\spunde nici la u[\. – Cred c\ e plecat, spuse Reynerd. – Plecat? Nu mi-a spus nimic. Ave]i idee cam pe unde ar putea fi? Reynerd scutur\ din cap. – Tocmai pleca undeva cu o valiz\ `n m`n\ acum dou\ nop]i, c`nd m-am `ntors eu. – V-a spus c`nd se `ntoarce? – Am schimbat c`teva cuvinte despre ploaia de-afar\, pe urm\ a plecat, r\spunse Reynerd. – Doamne, e at`t de apropiat de unchiul Harry, de fapt am`ndoi s`ntem, o s\ fie sup\rat c\ n-a putut s\-[i ia r\mas-bun. Poate ar fi bine s\-i las un bilet, ca s\-l vad\ imediat ce se `ntoarce acas\. Reynerd `l fix\ cu privirea pe Ethan. O arter\ `ncepu s\-i pulseze `n dreptul g`tului. Creierul surescitat `i galopa dezl\n]uit. Metamfetamina `i accelera frenetic g`ndirea, f\r\ s\ i-o limpezeasc\ `ns\. – Problema este c\ nu am nici un petic de h`rtie, spuse Ethan. {i nici pix. – A, sigur, v\ dau eu, spuse Reynerd. – ~mi cer scuze `nc\ o dat\ c\ v\ deranjez….

34

DEAN KOONTZ

– Nu e nici un deranj, `l asigur\ Reynerd, care l\s\ u[a deschis\ [i se `ntoarse s\ g\seasc\ un pix [i un carne]el. R\mas `n prag, Ethan ardea de ner\bdare s\ intre `n apartament. Voia s\ vad\ mai bine cuibul lui Reynerd dec`t `l z\rea acum din u[\. Chiar c`nd Ethan se hot\r`se s\ fie nepoliticos [i s\ intre f\r\ s\ fie invitat, Reynerd se opri, se `ntoarse [i spuse: – Intra]i. A[eza]i-v\. Acum c\ invita]ia fusese f\cut\, Ethan `[i putea permite s\ fie pu]in sincer [i murmur\ timid: – Mul]umesc, dar tocmai vin de-afar\ [i s`nt ud… – Nu se stric\ mobila, `l asigur\ Reynerd. L\s`nd u[a deschis\ `n urma sa, Ethan intr\. Camera de zi [i sufrageria formau un spa]iu comun, generos, care comunica cu buc\t\ria, de care era `ns\ desp\r]it printr-un bar cu dou\ scaune `nalte. Reynerd intr\ `n buc\t\rie [i se duse spre un raft a[ezat sub telefonul de perete, iar Ethan se a[ez\ pe bra]ul unui fotoliu din camera de zi. Apartamentul avea pu]in\ mobil\. O canapea, un fotoliu, o m\su]\ [i un televizor. ~n col]ul `n care lua cina se aflau dou\ scaune [i o mas\. La televizor r\gea leul Metro-Goldwyn Mayer. Sonorul era dat `ncet, r\getul se auzea `n surdin\. Pe pere]i se aflau c`teva fotografii `nr\mate: postere de art\, alb-negru, de patruzeci pe cincizeci de centimetri. Toate reprezentau p\s\ri. Reynerd se `ntoarse cu un carne]el [i un pix. – S`nt bune? – Perfect, spuse Ethan, lu`nd obiectele. Reynerd avea [i scotch. – Ca s\ lipi]i biletul de u[a lui George. Puse scotchul pe m\su]\. – Mul]umesc, spuse Ethan. ~mi plac fotografiile. – P\s\rile s`nt tot ce poate fi mai liber, spuse Reynerd.

CHIPUL

35

– Cred [i eu. Libertatea de a zbura. Dumneavoastr\ a]i f\cut fotografiile? – Nu. Eu doar le colec]ionez. ~ntr-unul din postere, un stol de porumbei ]`[nea `ntr-un v`rtej frenetic de pene `ntr-o pia]\ pavat\ cu pietre dintr-un decor de cl\diri europene vechi. ~n altul, un c`rd de g`[te s\lbatice zburau pe un cer `nnegurat. Ar\t`nd c\tre filmul alb-negru de la televizor, Reynerd spuse: – Tocmai `mi luam o gustare pentru film. V\ sup\ra]i dac\…? – Poftim? A, nici o problem\, `mi cer scuze, nu m\ lua]i `n seam\. Scriu repede biletul [i plec. ~ntr-una din fotografii, p\s\rile zburau direct spre fotograf. Imaginea era un montaj de prim-planuri de aripi care se `nc\lecau, pliscuri deschise `ntr-un ]ip\t [i ochi rotunzi, negri. – Chipsurile o s\ m\ omoare `ntr-o zi, spuse Reynerd `n timp ce se `ntorcea din buc\t\rie. – Pe mine `nghe]ata. ~mi curge mai mult\ `nghe]at\ prin vene dec`t s`nge. Ethan scrise cu litere mari „DRAG| GEORGE“, apoi se opri ca [i cum ar fi chibzuit [i privi prin camer\. Din buc\t\rie, Reynerd continu\: – Se spune c\ nu po]i m`nca un singur chips, dar eu nu pot m`nca o singur\ pung\. Dou\ ciori se a[ezar\ pe un gard de fier. O raz\ de soare c\zu oblic pe pliscurile lor, care lucir\ t\ioase. Podeaua era acoperit\ de un cap\t la altul cu o mochet\ de un alb imaculat, albul curat al z\pezii. Mobila avea tapiserie neagr\. De la dep\rtare, blatul Formica al mesei p\rea tot negru. Tot ce se g\sea `n apartament era `n alb [i negru. Ethan scrise cu litere mari „UNCHIUL HARRY E PE MOARTE“ [i apoi se opri din nou, ca [i cum un simplu mesaj i-ar fi pus la grea `ncercare talentul scriitoricesc. Muzica filmului, de[i se auzea `n surdin\, avea ceva melodramatic. Un film poli]ist din anii treizeci sau patruzeci. Reynerd continua s\ scotoceasc\ prin dulapurile din buc\t\rie.

36

DEAN KOONTZ

Aici doi porumbei p\reau s\ se ciocneasc\ `n zbor. Dincolo, o bufni]\ privea `n gol cu ochii larg deschi[i, consternat\ parc\ de ce vedea. Afar\ `ncepuse din nou s\ bat\ v`ntul. Ropotul m\runt al ploii atrase aten]ia lui Ethan c\tre fereastr\. Dinspre buc\t\rie se auzi zgomotul inconfundabil al pungii de chipsuri. „SUN|-M|, TE ROG“, scrise Ethan. ~ntorc`ndu-se `n camer\, Reynerd spuse: – Dac\ trebuie s\ m\n`nci chipsuri, astea s`nt cele mai proaste, au foarte multe gr\simi. Ethan ridic\ privirea [i v\zu o pung\ de chipsuri Hawaii. Reynerd `[i b\gase m`na dreapt\ prin deschiz\tura pungii. Felul `n care punga se plia pe m`na b\rbatului care adusese m\rul i se p\ru lui Ethan extrem de nefireasc\. Poate c\ tipul `ncerca s\ scoat\ c`teva chipsuri, dar ceva bizar din atitudinea lui, o anumit\ `ncordare sugerau altceva. Oprindu-se l`ng\ canapea, la nici un metru jum\tate, Reynerd spuse: – Lucrezi pentru Chip, nu? Dezavantajat `n fotoliu, Ethan se pref\cu c\ nu `n]elege. – Pentru cine? C`nd m`na ie[i din punga de chipsuri, ]inea un pistol. ~n calitate de detectiv particular autorizat [i bodyguard bine preg\tit, Ethan avea permis de port-arm\. Numai c`nd se afla `n compania lui Channing Manheim se `narma, `n rest rareori f\cea efortul s\-[i ia la el arma. Reynerd avea un pistol de 9 mm. ~n diminea]a de azi, tulburat de ochiul g\sit `n m\r [i de r`njetul s\lbatic al acestuia surprins de camera video, Ethan `[i at`rnase de um\r tocul de pistol. Nu se a[teptase s\ aib\ nevoie de o arm\, [i de fapt se sim]ise cam prost c`nd se hot\r`se f\r\ prea mult entuziasm s-o ia. Acum `i mul]umea lui Dumnezeu c\ avea o arm\ asupra lui.

CHIPUL

37

– Nu `n]eleg, spuse, `ncerc`nd s\ par\ `n acela[i timp speriat [i uluit. – }i-am v\zut poza, `i spuse Reynerd. Ethan arunc\ o privire spre u[a deschis\, dincolo de care era holul. – Nu-mi pas\ dac\ ne vede sau ne aude cineva, `i spuse Reynerd. Oricum totul s-a sf`r[it, nu-i a[a? – Ascult\, dac\ fratele meu George te-a sup\rat cu ceva, spuse Ethan, `ncerc`nd s\ mai trag\ de timp. Reynerd nu se l\s\ prostit. Chiar `n timp ce Ethan l\s\ carne]elul [i `ncerc\ s\-[i scoat\ pistolul Glock de 9 mm de sub hain\, b\rbatul care adusese m\rul `l ]inti direct `n stomac. Pentru o clip\, Ethan nu sim]i nici o durere, dar numai pentru o clip\. Se l\s\ pe spate `n scaun [i r\mase mut de uimire la vederea s`ngelui care ]`[nea. Apoi agonie. Auzi prima `mpu[c\tur\, dar nu [i pe a doua. Tic\losul `l ]intise mortal, chiar `n piept. Tot ce se afla `n apartamentul alb-negru se f\cu negru. Ethan [tia c\ p\s\rile mai z\boveau `nc\ pe pere]i, privindu-l cum moare. Le sim]ea `ncordarea aripilor `nghe]ate `n zbor. Auzi din nou ropotul m\runt al ploii. De data aceasta nu era ploaia care b\tea la geam. Era respira]ia care i se `mpotmolea `n g`tul fr`nt. Nici un Cr\ciun.

Capitolul 3 Ethan deschise ochii. Merg`nd cu o vitez\ mult prea mare pentru o strad\ reziden]ial\, un Ferrari Testarossa vi[iniu trecu ca glon]ul pe l`ng\ ma[ina lui Ethan, `mpro[c`nd apa murdar\ din b\ltoacele de pe strad\. Prin geamul lateral al Fordului, contururile `nce]o[ate ale blocului se r\sucir\ `ntr-o geometrie bizar\, ca `ntr-o viziune de co[mar. Ca [i cum ar fi trecut printr-un [oc electric, se smuci violent [i trase aer `n piept cu disperarea celui care se `neac\. Aerul era dulce, [i proasp\t, [i curat. Expir\ cu zgomot. Nici o ran\ `n stomac. Nici o ran\ `n piept. P\rul nu `i era ud de la ploaie. Inima `i b\tea cu putere, a[a cum ar bate pumnul unui nebun `n u[a capitonat\ a unei celule de spital. Niciodat\ `n via]a sa Ethan Truman nu mai avusese un vis at`t de clar, at`t de intens, nici vreun co[mar la fel de brutal `n am\nunte ca experien]a din apartamentul lui Reynerd. Se uit\ la ceas. Dac\ adormise, atunci nu dormise mai mult de un minut. Nu era `n stare s\ exploreze dedesubturile unui vis at`t de complex `ntr-un singur minut. Imposibil. Ploaia sp\l\ ultimele urme murdare de pe geam. Dincolo de frunzele pline de ap\ ale palmierilor, blocul era la locul lui, nedeformat, dar de-acum pentru totdeauna straniu.

CHIPUL

39

C`nd se sprijinise cu capul de ap\r\toarea scaunului [i `nchisese ochii ca s\ se g`ndeasc\ la cea mai bun\ metod\ de a-l aborda pe Rolf Reynerd, lui Ethan nu-i fusese deloc somn. Nu fusese nici m\car obosit. Era convins c\ nu a]ipise pre] de un minut. Nu a]ipise nici m\car pentru cinci secunde. Dac\ primul Ferrari fusese fantasma unui vis, al doilea Ferrari l\sa acum impresia c\ realitatea mergea pe urmele co[marului. De[i nu mai respira sacadat, inima `i b\tea cu o vitez\ nedomolit\ [i gonea `n urma ra]iunii, care se mi[ca `nc\ [i mai repede, mereu de neatins. Intui]ia `i spunea s\ plece, s\ g\seasc\ o cafenea Starbucks [i s\-[i ia o cea[c\ mare de cafea. S\ comande o specialitate `ndeajuns de puternic\ pentru a dizolva be]i[orul de plastic. Dep\rtarea [i deta[area de eveniment `l vor ajuta s\ descopere cheia misterului [i s\ `n]eleag\ ce se `nt`mplase. Nici un puzzle nu r\m`ne nerezolvat dac\ `l abordezi cu o logic\ riguroas\ [i `i dedici suficient timp. Chiar dac\ anii petrecu]i `n poli]ie `l `nv\]aser\ s\ se `ncread\ `n intui]ie a[a cum un copil se `ncrede `n mama sa, opri motorul [i cobor` din ma[in\. F\r\ `ndoial\, intui]ia era un instrument esen]ial de supravie]uire. Era `ns\ mult mai important s\ fie cinstit cu el `nsu[i dec`t s\-[i asculte intui]ia. ~ntr-o clip\ de sinceritate, fu nevoit s\ recunoasc\ motivul real pentru care voia s\ plece: nu pentru a g\si un loc lini[tit [i propice medita]iei, nici pentru a se `nh\ma la ra]ionamente gen Sherlock Holmes, ci pentru c\ era `ngrozit. Frica nu trebuie l\sat\ niciodat\ s\ te biruie. Dac\ cedezi o singur\ dat\, e[ti terminat ca poli]ist. Bine`n]eles c\ el nu mai era poli]ist. Plecase din poli]ie cu mai bine de un an `n urm\. Munca fusese rostul vie]ii lui c`t timp tr\ise Hannah, dar `nsemnase din ce `n ce mai pu]in `n anii de dup\ moartea ei. ~ncetase s\ mai cread\ c\ poate schimba ceva `n lume. Dorise s\ se retrag\, s\ `ntoarc\ spatele hidoasei realit\]i a condi]iei umane, at`t de cople[itoare `n munca de zi cu zi a unui detectiv de la Omucideri.

40

DEAN KOONTZ

Lumea lui Channing Manheim era locul cel mai `ndep\rtat de realitate `n care putea tr\i [i, `n acela[i timp, c`[tiga un ban. Chiar dac\ nu mai purta insign\, chiar dac\ poate oficial nu mai era poli]ist, `n sufletul lui r\m\sese tot om al legii. S`ntem ceea ce s`ntem, indiferent ce am vrea s\ fim sau ce pretindem c\ s`ntem. Cu m`inile v`r`te `n buzunarele hainei de piele, cu umerii adu[i de parc\ ploaia ar fi fost o povar\, ]`[ni peste drum [i se opri `n fa]a blocului. Intr\ `n foaier ud leoarc\. Podea cu dale mexicane. Lift. Sc\ri. A[a cum trebuia s\ fie. A[a cum fusese. Greu de mirosul de gr\sime pr\jit\ [i de oale arse, aerul se `ngro[ase [i p\rea s\ se `nchege ca secre]iile unui g`t bolnav. ~n raft se aflau dou\ reviste. Pe fiecare din ele era scris numele lui George Keesner. Ethan urc\ sc\rile. Picioarele i se `nmuiaser\ [i m`inile `i tremurau. La cap\tul sc\rii se opri s\ trag\ de c`teva ori aer `n piept [i s\-[i adune g`ndurile. ~n bloc era lini[te. Nici un glas `n\bu[it `n spatele pere]ilor, nici o melodie melancolic\ de `nceput de s\pt\m`n\. ~[i `nchipui c\ aude c`teva ciori zg`riind u[or cu ghearele pe un gard de fier, fream\tul [i zbaterea unor porumbei care-[i iau zborul, tic\itul insistent al unor ciocuri. Dar [tia c\, de fapt, nu s`nt dec`t glasurile ploii. De[i sim]ea greutatea pistolului ascuns `n tocul de pe um\r, `[i v`r` m`na sub hain\ [i `[i duse m`na dreapt\ la arm\, ca s\ fie sigur c\ o luase. O pip\i cu v`rful degetului. ~[i scoase m`na de sub hain\ [i l\s\ pistolul `n toc. Ploaia i se prelinse pe ceaf\ `ntr-un firicel sub]ire, care `l `nfior\. C`nd Ethan ajunse pe holul de la etajul doi, abia arunc\ o privire spre apartamentul 2E, acolo unde George Keesner nu ar r\spunde nici dac\ suna, nici dac\ b\tea la u[\, [i se `ndrept\ direct spre u[a de la 2B, unde `[i pierdu cump\tul, dar numai pentru o clip\. B\rbatul care adusese m\rul r\spunse aproape imediat la sonerie. ~nalt, puternic, sigur pe el, nu `[i b\tu capul s\ mai pun\ lan]ul de siguran]\ de la u[\.

CHIPUL

41

Nu p\ru s\ fie c`tu[i de pu]in surprins s\-l vad\ din nou pe Ethan, [i `nc\ viu, ca [i cum prima lor `nt`lnire n-ar fi avut niciodat\ loc. – Jim e acas\? `ntreb\ Ethan. – A]i gre[it apartamentul, spuse Reynerd. – Jim Briscoe? Serios? S`nt sigur c\ aici st\tea. – Locuiesc aici de mai bine de [ase luni. ~n spatele lui Reynerd se z\rea o camer\ `n alb [i negru. – {ase luni? A trecut a[a de mult de c`nd n-am mai fost pe-aici? Ethan era con[tient c\ totul suna fals, dar merse mai departe. – Mda, cred c\ s`nt vreo [ase sau [apte. Pe peretele din spatele lui Reynerd, o bufni]\ c\sca ochi uria[i, `n a[teptarea unei `mpu[c\turi. Ethan spuse: – Ascult\, Jim a l\sat vreo adres\ de coresponden]\? – Nu m-am `nt`lnit niciodat\ cu locatarul de dinainte. Str\lucirea din ochii lui Reynerd, t`mplele care `i pulsau cu repeziciune, col]urile `ncordate ale gurii `l ]inur\ de data asta deoparte pe Ethan. – ~mi pare r\u c\ v-am deranjat, spuse. C`nd auzi televizorul care mergea `ncet, r\getul `n surdin\ al leului Metro-Goldwyn Mayer, nu mai [ov\i nici o clip\, ci se `ndrept\ direct spre sc\ri. ~[i d\du seama c\ se retrage cu pa[i suspect de gr\bi]i [i se str\dui s\ nu fug\. Pe la jum\tatea sc\rilor Ethan se `ncrezu `n instinct, se `ntoarse, privi `n sus [i `l v\zu pe Rolf Reynerd `n capul sc\rilor, privindu-l `n t\cere. B\rbatul cu m\rul nu avea `n m`n\ nici un pistol, nici o pung\ de chipsuri. F\r\ s\ mai spun\ ceva, Ethan cobor` ultimele trepte c\tre foaier. Deschise u[a de la intrare [i arunc\ o privire `n urm\, dar Reynerd nu-l urm\rise p`n\ la parter. ~nt\r`tat\, ploaia alerga `n rafale pe str\zi, iar v`ntul `i vuia `n palme. Aflat din nou la volanul Fordului Expedition, Ethan porni motorul, bloc\ u[ile [i d\du drumul la c\ldur\.

42

DEAN KOONTZ

O por]ie dubl\ de cafea tare la Starbucks nu i se mai p\rea potrivit\ acum. Nu [tia `ncotro s\ se duc\. Premoni]ie. Anticipa]ie. Halucina]ie. Clarviziune. Dic]ionarul zonei crepusculare `[i `ntorcea filele una dup\ alta `n mintea lui, dar nimic nu p\rea s\ explice experien]a pe care o avusese. Conform calendarului, mai era o zi p`n\ la sosirea oficial\ a iernii, dar aceasta `i intrase deja `n oase. ~l cuprinsese un frig necunoscut `n sudul Californiei. ~[i ridic\ m`inile s\ le priveasc\, `i tremurau a[a cum nu le mai v\zuse vreodat\. Degetele `i erau palide, unghiile albe, la fel de albe ca semiluna de la baza lor. Nici paloarea, nici tremurul nu-l nelini[tir\ pe Ethan a[a cum o f\cu ceea ce v\zu sub unghiile de la m`na dreapt\. O substan]\ de culoare `nchis\, un negru-ro[iatic. R\mase cu ochii a]inti]i la ea, ezit`nd s\ vad\ dac\ era adev\rat\ sau doar o halucina]ie. ~n cele din urm\, `[i scoase cu unghia mare de la m`na st`ng\ pu]in din materia prins\ sub unghia mare de la m`na dreapt\. Era ceva lipicios, u[or umed. {ov\ind, o duse la nas. Mirosi o dat\, de dou\ ori, dar de[i mirosul era abia perceptibil, nu avu nevoie s\ mai miroas\ `nc\ o dat\. Ethan avea s`nge sub toate cele cinci unghii de la m`na dreapt\. Cu o certitudine pe care rareori o are cineva care [tie c\ lumea e unul dintre cele mai nesigure locuri, Ethan `[i d\du seama c\ acesta se va dovedi a fi chiar s`ngele lui.

Capitolul 4 Laboratoarele Palomar din nordul Hollywoodului se aflau `ntr-o cl\dire din pl\ci de beton care se `ntindea pe un singur nivel. Ferestrele erau at`t de mici [i dep\rtate `ntre ele, iar acoperi[ul din folie metalic\ at`t de jos [i plat, `nc`t cl\direa sem\na mai degrab\ cu un bunc\r `n furtun\. ~n laboratoarele medicale din Palomar se f\ceau biopsii, analize de s`nge, frotiuri [i alte materii organice. Sec]ia industrial\ realiza analize chimice din cele mai diverse, at`t pentru sectorul privat, c`t [i pentru clien]ii guvernamentali. ~n fiecare an, fanii Chipului `i trimiteau actorului peste un sfert de milion de scrisori, majoritatea pe adresa casei sale de produc]ie, care s\pt\m`nal trimitea mai departe teancurile de coresponden]\ firmei de publicitate care r\spundea la r`ndul ei `n numele starului. Printre aceste scrisori se aflau [i daruri, inclusiv un num\r deloc neglijabil de alimente f\cute `n cas\: biscui]i, pr\jituri, bomboane fondante. Nici m\car unul dintr-o mie de fani nu era suficient de nes\n\tos la minte `nc`t s\ trimit\ pr\jituri otr\vite, dar cu toate acestea, Ethan mergea pe principiul paza-bun\-trece-primejdia-rea: toate alimentele trebuie aruncate f\r\ nici o testare preliminar\. C`teodat\, c`nd bun\t\]ile de genul acesta erau `nso]ite de o scrisoare suspect\, alimentul nu era distrus imediat, ci trimis lui Ethan pentru o investigare mai am\nun]it\. Dac\ b\nuia c\ e vorba de ceva contaminat, Ethan aducea mostra aici, la Palomar, pentru a fi examinat\.

44

DEAN KOONTZ

C`nd un necunoscut era `n stare s\ adune suficient\ ur\ `nc`t s\ `ncerce s\-l otr\veasc\ pe Chip, Ethan voia s\ [tie c\ tic\losul exist\. Prin urmare, colabora cu autorit\]ile din ora[ul celui care trimisese otrava pentru a aduna orice fel de dovezi care s\-l poat\ pune pe acesta sub acuza]ie. Acum, `ndrept`ndu-se mai `nt`i c\tre biroul de recep]ie, Ethan semn\ un formular care autoriza laboratorul s\ `i ia probe de s`nge. Pentru c\ nu avea trimitere de la medic, pl\ti analizele pe care le solicitase. Solicitase un profil ADN simplu. – {i vreau s\ [tiu ce fel de medicamente s`nt depistate `n s`nge. – Ce medicamente lua]i? `ntreb\ recep]ionera. – Nimic `n afar\ de aspirin\. Dar vreau s\ face]i analize pentru toate substan]ele posibile, `n eventualitatea `n care mi s-au dat medicamente f\r\ [tirea mea. Poate c\ `n nordul Hollywoodului erau obi[nui]i s\ `nt`lneasc\ paranoici `n toat\ regula. Recep]ionera nu d\du ochii peste cap, nu ridic\ o spr`ncean\ [i nu p\ru `n nici un alt fel surprins\ s\-l aud\ spun`nd c\ ar putea fi victima unei conspira]ii malefice. Laboranta care `i lu\ s`nge era o vietnamez\ micu]\ [i dr\gu]\, cu o m`n\ `ngereasc\. Nu sim]i c`nd acul `i str\punse vena. ~ntr-un alt birou de recep]ie unde se luau probe pentru analize medicale diferite de cele standard, complet\ un al doilea formular [i pl\ti o nou\ tax\. Recep]ionera de aici `i arunc\ `ns\ o privire ciudat\ c`nd `i explic\ ce fel de analize dore[te. La o mas\ de laborator, sub lumina t\ioas\ a neoanelor, o asistent\ care sem\na cu Britney Spears folosi o spatul\ de o]el sub]ire, dar net\ioas\, pentru a scoate s`ngele de sub unghiile de la m`na dreapt\ pe o bucat\ p\trat\ de h`rtie. Ethan nu-[i mai t\iase unghiile de mai bine de o s\pt\m`n\, a[a c\ femeia recuper\ o cantitate semnificativ\ de resturi, dintre care o parte era `nc\ lipicioas\. M`na `i tremur\ pe tot parcursul acestei opera]iuni. Femeia se g`ndea probabil c\ tremura din pricina frumuse]ii ei. Substan]a de sub unghii urma s\ fie mai `nt`i examinat\ pentru a stabili dac\ era `ntr-adev\r s`nge. Urma apoi s\ fie trimis\ la

CHIPUL

45

laboratoare pentru a se stabili grupa sanguin\ [i pentru a se compara profilul ADN cu proba de s`nge pe care i-o luase vietnameza. Rezultatele toxicologice finale nu aveau s\ fie gata p`n\ miercuri dup\-amiaz\. Ethan nu `n]elegea cum de-i ajunsese s`ngele sub unghiile de la m`n\ c`t\ vreme, la urma urmei, nu fusese `mpu[cat `n stomac sau `n piept. {i totu[i, a[a cum g`[tele s\lbatice [tiu unde e nordul [i unde e sudul f\r\ s\ aib\ nevoie de busol\, Ethan [tia c\ acela era s`ngele lui.

Capitolul 5 ~n parcarea de la Palomar, `n timp ce ploaia [i v`ntul zugr\veau procesiuni de forme fantomatice pe parbrizul Fordului, Ethan `l sun\ pe Hazard Yancy pe telefonul mobil. Numele primit la na[tere de Hazard era Lester, dar `[i ura acest nume. Nu-i pl\cea mai mult nici Les. Socotea c\ versiunea prescurtat\ suna ca o insult\. – Nu s`nt mai pu]in1 dec`t tine, `i spusese odat\ lui Ethan, de[i pe un ton afabil. ~ntr-adev\r, av`nd o `n\l]ime de doi metri [i o greutate de 108 kilograme, o c\p\]`n\ ras\ care p\rea mare c`t o minge de baschet [i un g`t doar pu]in mai `ngust dec`t distan]a dintre urechi, Hazard Yancy nu putea fi luat de nimeni drept un simbol al minimalismului. – De fapt, `n multe privin]e s`nt mai mult dec`t al]ii. Bun\oar\, s`nt mai hot\r`t, mai haios, mai ingenios, mai `nclinat s\ fac alegeri stupide c`nd vine vorba despre femei, [i e chiar mai probabil s\ fiu `mpu[cat. Prietenii ar fi trebuit s\-mi spun\ More2 Yancy. A[ fi putut tr\i cu un astfel de nume. ~n adolescen]\, prietenii `i spuneau Brick3, o aluzie la faptul c\ era f\cut ca un zid de c\r\mid\. Nimeni din Departamentul Jafuri/Omucideri nu `i mai spusese Brick de dou\zeci de ani. ~n poli]ie era cunoscut ca Hazard, deoarece 1 2 3

~n englez\, less `nseamn\ „mai pu]in“. (n.tr.) More `nseamn\ „mai mult“. (n.tr.) Brick `nseamn\ „c\r\mid\“. (n.tr.)

CHIPUL

47

s\ lucrezi `n echip\ cu el putea fi la fel de periculos [i riscant ca a conduce un camion plin cu dinamit\. Slujba de detectiv la Jafuri/Omucideri putea fi mai periculoas\ dec`t o carier\ de b\can, dar era mai pu]in probabil ca detectivii s\ moar\ `n misiune dec`t v`nz\torii de noapte din fast-fooduri. Dac\ voiai suspans sau s\ fii deseori luat `n colimator, aveai mai multe [anse dac\ lucrai la Direc]ia de Supraveghere a Activit\]ii Bandelor, la Divizia Narcotice [i, desigur, `n trupele SWAT dec`t dac\ f\ceai curat `n urma asasinilor. Simplul fapt de a purta uniform\ promitea mai mult\ violen]\ dec`t dac\ b\teai str\zile `mbr\cat `n costum [i cravat\. Cariera lui Hazard era o excep]ie de la regul\. Se tr\gea `n el cu regularitate. Obi[nuia s\ se mire nu at`t de frecven]a cu care gloan]ele se `ndreptau spre el, ci de faptul c\ aceia care tr\geau nu-l cuno[teau personal. – Nu? a spus el odat\. Aceast\ situa]ie stranie nu se datora nep\s\rii sau nepriceperii lui Hazard. Era un detectiv grijuliu, de prim\ m`n\. Din experien]\, Ethan observase c\ universul nu func]iona `ntotdeauna ca un mecanism de ceas, dup\ regula cauz\-efect descris\ at`t de conving\tor de oamenii de [tiin]\. Anomaliile abundau. Devieri de la regula obi[nuit\, ciud\]enii, nepotriviri. Ai putea s\ o iei pu]in razna, chiar cu acte `n regul\, dac\ insi[ti s\ crezi c\ `n via]\ totul merge dup\ vreun sistem logic de genul asta-se-`nt`mpl\-din-cauza-asta. Uneori trebuie s\ accep]i inexplicabilul. Hazard nu-[i alegea singur cazurile. Ca [i al]i detectivi, prindea ceea ce `i trimitea soarta. Din motive cunoscute numai maestrului secret al universului, prindea mai multe investiga]ii `n care infractorii erau tot soiul de sminti]i ferici]i s\ pun\ m`na pe pistol [i s\ trag\, dec`t cazuri `n care doamne bine-crescute servesc ceai otr\vit unor domni la fel de bine-crescu]i. Din fericire, de cele mai multe ori gloan]ele nu-l nimereau. Fusese `mpu[cat doar de dou\ ori – [i de fiecare dat\ se alesese cu

48

DEAN KOONTZ

r\ni u[oare. Doi dintre partenerii lui suferiser\ r\ni mai serioase dec`t Hazard, dar nici unul nu murise sau nu r\m\sese invalid. Pe vremea c`nd lucra `n poli]ie, Ethan `i fusese partener lui Hazard timp de patru ani. Acea perioad\ fusese cea mai plin\ de satisfac]ii din toat\ cariera lui de poli]ist. Acum, dup\ ce telefonul sun\ de trei ori, Yancy r\spunse [i Ethan `i spuse: – Tot mai dormi cu o femeie gonflabil\? – Te `nscrii [i tu? – Salut, Hazard, e[ti ocupat? – Am pus laba pe ceva. – Serios? `ntreb\ Ethan. – Nu. Dac\ era a[a, acum l-a[ c\lca `n picioare, iar tu ai fi direc]ionat c\tre c\su]a vocal\. – Dac\ e[ti pe punctul de a face o arestare… – A[tept un r\spuns de la laborator. Nu vine p`n\ m`ine-diminea]\. – Ce-ai zice s\ lu\m `mpreun\ pr`nzul undeva, iar Channing Manheim s\ pl\teasc\? – Cu condi]ia s\ nu fiu obligat pe urm\ s\ m\ uit la filmele lui nasoale. – Toat\ lumea s-a n\scut critic. Ethan spuse numele unui vestit restaurant din zona de vest, unde Chipul avea `ntotdeauna rezervare. – Chiar po]i m`nca acolo sau au doar farfurii frumos ornate? `ntreb\ Hazard. – Tot felul de forme fanteziste de zucchini umplute cu spum\ de legume, sparanghel [i sosuri ingenioase, recunoscu Ethan. Preferi un meniu armenesc? – Mai `ncape vorb\? Restaurantul armenesc, ora unu. – Eu o s\ fiu fostul poli]ist care `ncearc\ s\ treac\ drept un tip elegant. C`nd sf`r[i convorbirea [i `nchise telefonul, Ethan fu surprins c\ reu[ise s\ vorbeasc\ at`t de firesc. M`inile nu `i mai tremurau, dar frica aceea rece [i slinoas\ i se t`ra `n continuare neobosit\ prin m\runtaie. ~n oglinda retrovizoare, propriii ochi p\reau ai unui str\in.

CHIPUL

49

Ethan porni [terg\toarele de parbriz. Ie[i din parcarea Laboratoarelor Palomar. ~n cazanul cerului, lumina dimine]ii t`rzii se `nchega `ntr-o negur\ groas\, mai potrivit\ unui amurg de iarn\. Majoritatea [oferilor `[i aprinseser\ farurile. Fantasme luminoase [erpuiau pe asfaltul negru [i ud. Mai era o or\ [i un sfert p`n\ la mas\, a[a c\ Ethan se hot\r` s\ fac\ o vizit\ mor]ilor `nc\ vii.

Capitolul 6 Spitalul Our Lady of Angels era o cl\dire `nalt\, alb\, cu un profil de zigurat la etajele superioare, a c\ror piramid\ `n trepte era `ncoronat\ cu o coloan\. Str\lucind `n furtun\, lumina unei cupole se arcuia peste coloana `nalt\, iar deasupra ei nu se mai afla dec`t o anten\ de radio `n v`rful c\reia clipea ro[u un semnal luminos de avertizare pentru avioane. Spitalul p\rea s\ trimit\ semnale pline de compasiune sufletelor bolnave care locuiau pe colinele Los Angelesului [i `n zonele de [es dens populate. Forma lui sem\na cu o rachet\ care era gata s\-i duc\ `n ceruri pe cei ale c\ror vie]i nu putuser\ fi salvate nici de medicamente, nici de rug\ciune. Ethan se opri mai `nt`i la toaleta din holul de a[teptare de la etajul `nt`i, unde `[i sp\l\ energic m`inile la una dintre chiuvete. Asistenta de la laborator nu `i scosese toate urmele de s`nge de sub unghii. S\punul lichid avea o arom\ puternic\ de portocale. Toaleta mirosea ca o livad\ de citrice dup\ ce Ethan se sp\l\ pe m`ini. Frecatul insistent cu ap\ fierbinte `i l\sase pielea ro[ie, de parc\ s-ar fi op\rit. Nu mai z\rea nici cea mai mic\ pat\. Sim]ea totu[i c\ m`inile nu-i erau curate. ~l nelini[tea g`ndul c\ at`ta timp c`t purta pe m`ini fie [i numai c`teva molecule din stigmatele anun]atei sale mor]i, Spintec\torul avea s\-i ia urma dup\ miros [i s\ pun\ cap\t r\gazului de libertate care-i fusese acordat. Studiindu-[i reflec]ia `n oglind\, aproape c\ se a[tepta s\ vad\ prin corp ca printr-o simpl\ perdea; dar nu, era solid.

CHIPUL

51

Sim]ind c\ s-ar putea alege cu o obsesie din toat\ treaba asta [i `ngrijorat c\ ar putea s\-[i spele m`inile la nesf`r[it, p`n\ vor ajunge carne vie, se [terse repede pe un prosop de h`rtie [i p\r\si toaleta. Urc\ `n lift cu un cuplu t`n\r, solemn, care se ]inea str`ns de m`ini ca s\ se `mb\rb\teze reciproc. – O s\ se fac\ bine, murmur\ b\rbatul, iar femeia `ncuviin]\ din cap, st\p`nindu-[i lacrimile. C`nd Ethan cobor` la etajul [ase, cuplul continu\ s\ urce cu liftul spre destina]ia lor nefericit\. Duncan Whistler, zis [i Dunny, era internat aici, la etajul [ase, de trei luni. C`nd nu era la sec]ia de terapie intensiv\ – aflat\ tot la acest etaj –, Dunny nu avea o camer\ stabil\. ~n cele cinci s\pt\m`ni scurse de la ultima criz\, se aflase `n camera 742. O m\icu]\ cu un chip bl`nd de irlandez\ `l privi `n ochi pe Ethan, z`mbi [i trecu pe l`ng\ el cu fo[netul t\cut al ve[m`ntului ei voluminos. Ordinul surorilor care lucra `n Our Lady of Angeles refuza `mbr\c\mintea modern\ a multor c\lug\ri]e, care aducea mai degrab\ a uniform\ de stewardes\. Preferau `n schimb rasele tradi]ionale, lungi p`n\ `n p\m`nt, cu m`neci largi, sfoar\ la mijloc [i bonet\ pe cap. Aveau ve[minte de un alb str\lucitor, nu combina]ia clasic\ de alb [i negru. C`nd Ethan le v\zu cum alunec\ aeriene pe holuri, mai degrab\ plutind ca ni[te duhuri dec`t merg`nd, aproape c\ `i veni s\ cread\ c\ spitalul nu era doar o simpl\ cl\dire ridicat\ pe un teren din Los Angeles, ci o punte `ntre lumea noastr\ [i cea de dincolo. Dunny tr\ise `ntr-un soi de incon[tien]\, suspendat undeva `ntre lumi, de c`nd patru tipi furio[i `l v`r`ser\ cu capul `ntr-un vas de toalet\ de mult prea multe ori [i `l ]inuser\ sub ap\ pentru prea mult timp. Paramedicii `i scoseser\ apa din pl\m`ni, dar medicii nu reu[iser\ s\-l scoat\ din com\. C`nd Ethan ajunse `n salonul 742, `l g\si cufundat `n `ntuneric. Un b\tr`n se odihnea `n patul de l`ng\ u[\: incon[tient, conectat la un ventilator care `i pompa aer `n pl\m`ni cu un [uierat ritmic. Patul de l`ng\ fereastr\, unde Dunny `[i petrecuse ultimele cinci s\pt\m`ni, era gol. Cear[afurile noi, curate, str\luceau `n `ntuneric.

52

DEAN KOONTZ

De pe geam, lumina `necat\ a zilei proiecta pe pat imagini cenu[ii, nedefinite, urme mereu schimb\toare ale ploii. Pe cear[afuri p\reau s\ se t`rasc\ mii de p\ianjeni transparen]i. C`nd v\zu c\ lipse[te fi[a pacientului, Ethan `[i `nchipui c\ Dunny fusese mutat `n alt salon sau transferat din nou la terapie intensiv\. ~ntreb\ la camera de gard\ de la etajul [ase unde ar putea s\-l g\seasc\ pe Duncan Whistler, [i o asistent\ t`n\r\ `i spuse s-o a[tepte pe [efa de tur\, c\reia `i trimise un mesaj pe pager. Ethan o [tia pe [ef\, sora Jordan, de la vizitele anterioare, o negres\ cu alur\ de sergent-major [i cu vocea u[or tabagic\ a unei c`nt\re]e de cabaret. Aceasta `i d\du de [tire c\ Dunny `[i d\duse sufletul `n diminea]a aceea. – ~mi pare foarte r\u, domnule Truman, dar am sunat la ambele numere pe care ni le-a]i dat [i v-am l\sat [i mesaje pe c\su]a vocal\. – Cam c`nd s-a petrecut? `ntreb\ el. – A decedat azi-diminea]\ la zece [i dou\zeci. V-am sunat dup\ cincisprezece sau dou\zeci de minute de la deces. Aproximativ pe la unsprezece f\r\ dou\zeci Ethan fusese la u[a lui Rolf Reynerd, tremur`nd la amintirea anun]atei sale mor]i, pref\c`ndu-se c\ `l caut\ pe Jim Briscoe. ~[i l\sase telefonul mobil `n ma[in\. – {tiu c\ nu era]i foarte apropiat de domnul Whistler, spuse sora Jordan, dar e totu[i pu]in [ocant, [tiu. ~mi pare r\u ca a trebuit s\ afla]i vestea astfel – v\z`nd patul gol. – A]i dus cadavrul `n „gr\dina“ spitalului? `ntreb\ Ethan. Sora Jordan `l privi cu un respect `nnoit. – N-am [tiut c\ s`nte]i ofi]er de poli]ie, domnule Truman. Gr\din\ `nsemna `n jargonul poli]i[tilor morg\. Toate acele cadavre care a[teptau s\ fie „plantate“ `n p\m`nt. – Jafuri/Omucideri, r\spunse el, dar nu se mai deranj\ s\-i explice c\ nu mai lucra `n poli]ie. – So]ul meu a tocit destule uniforme la via]a lui [i o s\ se pensioneze `n martie. Muncesc peste program ca s\ nu o iau razna. Ethan `n]elese. De obicei, `n timp ce erau `n slujba legii, poli]i[tii nu se sinchiseau prea mult de pericole, pentru ca `n ultimele

CHIPUL

53

luni dinainte de pensionare s\ devin\ at`t de tensiona]i, `nc`t s\ aib\ nevoie de flacoane `ntregi de Metamucil pentru a combate constipa]ia. So]iile erau adesea mult mai surmenate. – Doctorul a semnat certificatul de deces, spuse sora Jordan, [i domnul Whistler a fost dus `n camera frigorific\, a[tept`nd ca familia s\-l ridice de la morg\. A… de fapt, nu-l va ridica nimeni, nu-i a[a? – Acum e vorba de o crim\, spuse Ethan. Medicii legi[ti vor avea nevoie de cadavru pentru autopsie. – Atunci `nseamn\ c\ au fost deja anun]a]i. Avem un sistem foarte bine pus la punct. Uit`ndu-se la ceas, femeia spuse: Dar probabil c\ nu au avut `nc\ timp s\ ia corpul `n custodie, dac\ asta v\ preocup\.

Ethan lu\ ascensorul p`n\ jos de tot, `n lumea mor]ilor. Gr\dina se afla la nivelul al doilea [i cel mai de jos al subsolului, al\turi de garajul pentru ambulan]e. ~n timp ce cobora, auzi varianta orchestral\ a unei melodii vechi de Sheryl Crow, complet golit\ de orice aluzie sexual\ [i interpretat\ `ntr-un ritm alert. Rezultatul era un produs nou, mai fad, care p\strase vag linia melodiei originare. ~n aceast\ lume c\zut\, chiar [i cele mai nesemnificative lucruri, cum ar fi muzica u[oar\, erau inevitabil corupte. El [i Dunny, acum `n v`rst\ de treizeci [i [apte de ani, fuseser\ cei mai buni prieteni de la cinci ani [i p`n\ c`nd `mpliniser\ dou\zeci. Crescu]i `n acela[i cartier s\r\c\cios de case cu stucuri roase, am`ndoi fuseser\ singuri la p\rin]i [i apropia]i ca fra]ii. S\r\cia `i unise, la fel ca suferin]a emo]ional\ [i fizic\ de a avea ta]i alcoolici, cu temperamente colerice. La fel ca dorin]a feroce de a dovedi c\ p`n\ [i fiii be]ivanilor [i s\r\ntocilor ar putea ajunge cineva `ntr-o bun\ zi. {aptesprezece ani de `nstr\inare, `n timpul c\rora `[i vorbiser\ rareori, `l f\cuser\ pe Ethan s\ poat\ suporta suferin]a desp\r]irii [i, `n pofida problemelor care `l ap\sau acum, fu cuprins de melancolie la g`ndul vie]ii pe care ar fi putut s\ o aib\ `mpreun\.

54

DEAN KOONTZ

Dunny Whistler pusese punct rela]iei lor aleg`nd s\ duc\ o via]\ `n afara legii chiar c`nd Ethan se preg\tea s\ slujeasc\ legea. S\r\cia [i via]a haotic\ dus\ al\turi de un tat\ be]iv [i egoist d\duser\ na[tere `n Ethan respectului pentru disciplin\, ordine [i pentru satisfac]iile unei vie]i tr\ite `n slujba celorlal]i. Acelea[i experien]e `l f\cuser\ pe Dunny s\ t`njeasc\ dup\ gr\mezi de bani [i dup\ puterea care s\ `mpiedice pe oricine ar fi cutezat s\-i spun\ ce s\ fac\ ori s\-l oblige s\ tr\iasc\ dup\ alte reguli dec`t cele f\cute de el `nsu[i. Privite `n retrospectiv\, reac]iile lor la probleme similare fuseser\ divergente `nc\ din primii ani ai adolescen]ei. Poate c\ prietenia `l f\cuse pe Ethan orb la diferen]ele tot mai mari dintre ei. Unul alesese s\ caute respectul care vine din `mpliniri profesionale. Cel\lalt dorise respectul care vine atunci c`nd e[ti temut. ~n plus, se `ndr\gostiser\ de aceea[i femeie, ceea ce ar fi `nvr\jbit p`n\ [i doi fra]i buni. Hannah intrase `n via]a lor c`nd nu aveau mai mult de [apte ani. La `nceput fusese un simplu tovar\[ de joac\, singura fat\ pe care o acceptaser\ `n jocurile lor de b\ie]i. Cei trei fuseser\ de nedesp\r]it. Apoi, treptat, Hannah le devenise prieten\, [i `ntr-un fel, sor\, iar b\ie]ii juraser\ s\ o protejeze. Ethan nu putea s\ numeasc\ ziua `n care `ncetase s\ le mai fie doar prieten\, doar sor\ [i devenise pentru el [i Dunny… iubit\. Dunny o dorise cu disperare pe Hannah, dar o pierduse. Ethan nu numai c\ o dorise pe Hannah; o `nc`ntase, `i c`[tigase inima, se c\s\torise cu ea. Timp de doisprezece ani, el [i Dunny nu mai schimbaser\ un cuv`nt, p`n\ `n noaptea `n care Hannah murise `n acela[i spital `n care se afla acum Ethan. L\s`nd `n ascensor melodia ruinat\ a lui Sheryl Crow, Ethan merse de-a lungul unui coridor larg [i bine luminat, cu pere]i albi, de beton. ~n locul acelei f\c\turi muzicale, nu mai auzea acum dec`t zumzetul surd, dar autentic, al neoanelor de deasupra capului. U[i duble cu gemule]e p\trate se deschideau spre recep]ia gr\dinii. ~n spatele unui birou uzat st\tea un b\rbat `n jur de patruzeci de ani, `mbr\cat `n hainele verzi de spital [i cu o fa]\ br\zdat\ de acnee.

CHIPUL

55

O pl\cu]\ prins\ de birou `l identifica drept VIN TOLEDANO. Ridic\ privirea dintr-un roman ieftin, cu un cadavru desenat pe copert\. Ethan `l `ntreb\ ce mai face, iar func]ionarul `i r\spunse c\, de vreme ce era `n via]\, probabil face foarte bine, a[a c\ Ethan spuse: – Cu mai pu]in de o or\ `n urm\ a fost trimis aici Duncan Whistler de la etajul [apte. – L-am b\gat la ghea]\, confirm\ Toledano. Nu pot s\-l las la morg\. Trebuie s\-l vad\ mai `nt`i procurorul, pentru c\ e caz de omucidere. Nu era dec`t un singur scaun pentru vizitatori. Tranzac]iile care implicau cadavre alterabile erau `n general foarte rapide, f\r\ s\ mai fie nevoie de confortul unei s\li de a[teptare [i de reviste vechi, tocite de at`ta r\sfoit. – Nu s`nt de la morg\, spuse Ethan. Am fost prieten cu decedatul. Nu eram aici c`nd a murit. – ~mi pare r\u, dar nu v\ pot l\sa s\ vede]i corpul chiar acum. A[ez`ndu-se `n scaunul destinat vizitatorilor, Ethan spuse: – Mda, [tiu. Pentru a-i `mpiedica pe avoca]ii ap\r\rii s\ conteste la tribunal rezultatele autopsiei, trebuiau respectate ni[te proceduri, s\ nu existe suspiciunea c\ cineva din afar\ a falsificat dovezile. – Nu exist\ membri ai familiei care s\-l identifice, iar eu s`nt executorul testamentar, explic\ Ethan. A[a c\, dac\ vor s\-i confirm identitatea, mai bine o fac aici dec`t mai t`rziu, la morga din ora[. L\s`nd deoparte romanul, Toledano spuse: – Tipul cu care am crescut s-a trezit aruncat anul trecut dintr-o ma[in\ care mergea cu vreo 145 de kilometri la or\. E greu s\ pierzi de t`n\r un prieten bun. Ethan nu se putea preface c\ e `ndurerat, dar era recunosc\tor pentru orice conversa]ie care `l ajuta s\ nu se mai g`ndeasc\ la Rolf Reynerd. – Nu mai eram apropia]i de mult. N-am mai vorbit de doisprezece ani, [i pe urm\ doar de trei ori `n ultimii cinci ani. – {i v-a numit executor?

56

DEAN KOONTZ

– ~nchipuie[te-]i. N-am [tiut despre asta p`n\ c`nd Dunny n-a fost dou\ zile la terapie intensiv\. M-a sunat avocatul lui, mi-a zis nu numai c\ s`nt executor dac\ Dunny moare, dar `ntre timp s`nt `mputernicit s\ am grij\ de afacerile lui [i s\ iau decizii medicale `n numele lui. – ~nseamn\ c\ a fost totu[i ceva special `ntre voi. Ethan scutur\ din cap. – Nimic. – Ceva tot a fost, insist\ Toledano. Prieteniile din copil\rie s`nt mai profunde dec`t crede]i. Nu v\ vede]i ani de zile, apoi v\ `nt`lni]i [i e ca [i cum timpul n-ar fi trecut. – Cu noi n-a fost a[a. Dar Ethan [tia c\ acel ceva special dintre el [i Dunny fusese Hannah [i iubirea lor pentru ea. Ca s\ schimbe subiectul, spuse: – {i cum s-a `nt`mplat ca prietenul dumitale s\ fie `mpins dintr-o ma[in\ care merge cu 145 la or\? – A fost un tip de treab\, dar `ntotdeauna g`ndea mai mult cu capul mic dec`t cu cel mare. – Nu e o specie rar\. – Era `ntr-un bar, vede trei tipe bune, nici un b\rbat cu ele, a[a c\ se bag\. Vin toate trei la el, zic: „Hai la noi“ [i lui `i trece prin cap c\ e un fel de Brad Pitt, [i toate trei vor s\ sar\ pe el. – Dar era doar un pretext de jaf, ghici Ethan. – Mai r\u. Se d\ jos din ma[ina lui, se urc\ `n a lor. Dou\ fete `l `nc\lzesc `n spate, `l dezbrac\ pe jum\tate – pe urm\ `l arunc\ din ma[in\ ca s\ se distreze. – Deci tipele prizaser\ ceva. – Poate da, poate nu, spuse Toledano. S-a dovedit c\ mai f\cuser\ asta de dou\ ori `nainte. De data asta le-au prins. Ethan spuse: – Am dat peste un film vechi noaptea trecut\ la televizor. Frankie Avalon, Annette Funicello. O pelicul\ din acelea cu petreceri la mare. Femeile erau cu siguran]\ altfel atunci.

CHIPUL

57

– Toat\ lumea era altfel. Nimeni nu s-a f\cut mai bun sau mai dr\gu] din anii [aizeci `ncoace. A[ fi vrut s\ m\ nasc cu treizeci de ani mai devreme. {i cum a murit al dumitale? – Patru tipi au crezut c\ i-a `n[elat cu ni[te bani, a[a c\ i-au b\gat c\lu[ul `n gur\, i-au legat m`inile la spate [i l-au b\gat cu capul `n toalet\ p`n\ c`nd i-au provocat leziuni pe creier. – Phuu… ur`t. – Nu e Agatha Christie, c\zu de acord Ethan. – Dac\ te ocupi de toate astea, `nseamn\ c\ a r\mas ceva `ntre dumneata [i prietenul dumitale. Nimeni nu e obligat s\ fie executor testamentar dac\ nu vrea. Doi brancardieri `mpinser\ u[ile duble [i intrar\ `n zona de recep]ie a gr\dinii. Primul b\rbat era `nalt, avea `n jur de cincizeci de ani [i se vedea c`t era de m`ndru de podoaba sa capilar\. Era tuns `ntr-un stil pompadour destul de sofisticat, care aproape c\ cerea panglici ca s\ fie complet. Ethan `l cuno[tea pe partenerul lui Pomp. Jose Ramirez era un american mexican `ndesat, miop, av`nd desenat pe chip z`mbetul dulce [i vis\tor al unui urs koala. Jose tr\ia pentru so]ie [i cei patru copii. ~n timp ce Pomp lu\ h`rtiile pe care i le `nm`n\ func]ionarul, Ethan `l rug\ pe Jose s\-i arate ultimele fotografii ale Mariei [i ale copiilor. Odat\ formalit\]ile `ncheiate, Toledano `i conduse printr-o u[\ interioar\ `n gr\din\. Spre deosebire de podeaua acoperit\ cu linoleum de la recep]ie, aici erau pl\ci de faian]\ alb\, cu rosturi `nguste, de doar patru milimetri `ntre ele – o suprafa]\ lesne de sterilizat `n cazul contamin\rii cu fluide corporale. De[i cur\]at `n permanen]\ de filtre sofisticate, `n aerul rece persista un iz nepl\cut. Majoritatea mor]ilor nu-[i dau duhul mirosind a [ampon, s\pun sau ap\ de colonie. Patru sertare standard din inox con]ineau probabil mor]i, dar dou\ cadavre aflate pe paturi cu rotile atr\geau imediat aten]ia. Am`ndou\ erau acoperite cu cear[afuri.

58

DEAN KOONTZ

Un al treilea pat era gol, de pe el at`rna o p`nz\ mototolit\, [i spre acesta se `ndrept\ Toledano cu o expresie stupefiat\ pe chip. – Aici era. Chiar aici. ~ncrunt`ndu-se nedumerit, Toledano trase cear[afurile de pe capetele celorlalte dou\ cadavre. Nici unul din ele nu era Dunny Whistler. Trase pe r`nd cele patru sertare de inox. Erau goale. Pentru c\ spitalul `[i trimitea marea majoritate a pacien]ilor mai degrab\ acas\ dec`t la `nmorm`ntare, `nc\perea aceasta era mic\ `n compara]ie cu morga din ora[. Toate ascunz\torile posibile fuseser\ deja scotocite.

Capitolul 7 ~n `nc\perea aceasta f\r\ ferestre aflat\ cu trei niveluri sub p\m`nt, cei patru vii [i cei doi mor]i r\maser\ pentru o clip\ at`t de t\cu]i, `nc`t Ethan `[i `nchipui c\ aude cum cade ploaia pe str\zile de deasupra. Apoi c\r\u[ul cu coafura pompadour spuse: – Adic\ l-a]i dat pe Whistler din gre[eal\ altor persoane? Toledano, func]ionarul, scutur\ din cap cu `nver[unare. – Imposibil. N-am f\cut a[a ceva `n paisprezece ani de c`nd s`nt aici, doar n-o s\ `ncep acuma. O u[\ larg\ permitea ca paturile cu rotile s\ fie duse din gr\din\ direct `n garajul pentru ambulan]e. Dou\ z\voare ar fi trebuit s\ le `nchid\. Am`ndou\ erau trase. – Le-am l\sat `ncuiate, insist\ Toledano. ~ntotdeauna s`nt `ncuiate, `ntotdeauna, `n afar\ de cazul c`nd supraveghez o nou\ livrare, dar atunci s`nt `ntotdeauna aici, chiar aici, privind. – Cine ar vrea s\ fure un cadavru ]eap\n? `ntreb\ Pomp. – Chiar dac\ vreun pervers ar vrea s\ fure ceva de-aici, n-ar putea, spuse Vin Toledano tr\g`nd de u[a de la garaj ca s\ se deschid\ [i s\ le arate c\ nu avea broasc\ pe dinafar\. Dou\ `ncuietori oarbe. Nu exist\ chei pentru ele. Nu po]i descuia u[a asta dac\ nu e[ti aici `n camer\, de unde r\suce[ti un m`ner. Vocea func]ionarului se sub]iase progresiv, pe m\sur\ ce `ngrijorarea lui cre[tea. Ethan se g`ndi c\ Toledano `[i vedea cu siguran]\ slujba duc`ndu-se pe apa s`mbetei, la fel de sigur cum, atras

60

DEAN KOONTZ

de for]a gravita]iei, s`ngele se scurge pe [an]urile unei mese de autopsie `nclinate. Jose Ramirez spuse: – Poate c\ nu era mort, mai [tii, poate a ie[it singur. – Era mai mort dec`t mor]ii, spuse Toledano. Mort de-a binelea. Ridic`nd din umerii l\sa]i [i arbor`nd z`mbetul de koala, Jose spuse: – Se mai `nt`mpl\ [i gre[eli. – Nu `n spitalul \sta, nu, insist\ func]ionarul. Nu s-a mai `nt`mplat de c`nd cu doamna aia b\tr`n\, care acum cincisprezece ani a stat la camera frigorific\ aproape o or\, i s-a confirmat decesul [i pe urm\ s-a ridicat `n fund [i a `nceput s\ ]ipe. – A, mi-amintesc c\ am mai auzit de asta, spuse Pomp. O m\icu]\ chiar a avut un atac de cord din cauza asta. – Tipul care a lucrat aici `naintea mea a avut atacul de cord, [i m\icu]a care l-a luat la rost i l-a provocat. Ethan se aplec\ [i lu\ o pung\ alb\ de plastic de sub patul pe care fusese a[ezat corpul lui Dunny. ~n pung\ se aflau [nururi, iar de unul din ele fusese legat\ o etichet\ pe care erau scrise numele DUNCAN EUGENE WHISTLER, data de na[tere [i num\rul de la asigurarea social\. Cu un [uierat de panic\ `n glas, Toledano spuse: – Acolo erau hainele pe care le purta c`nd a fost internat `n spital. Punga se dovedi acum goal\. Ethan o puse pe pat. – Chiar verifica]i de dou\ ori deciziile doctorilor de c`nd doamna aceea b\tr`n\ s-a sculat din mor]i? – De trei ori, de patru ori, declar\ Toledano. Primul lucru pe care `l fac c`nd vine un mort aici e s\-l ascult cu stetoscopul, `i ascult inima [i pl\m`nii. Cu partea cu diafragma ascult sunetele `nalte, iar cu cealalt\ ascult sunetele joase. D\dea `ncontinuu din cap, ca [i cum `n timp ce vorbea ar fi rev\zut cu ochii min]ii [i ar fi bifat lista de proceduri pe care le urmase c`nd primise corpul lui Dunny. – Fac un test cu oglinda pentru respira]ie. Apoi stabilesc temperatura intern\ a corpului, o m\sor din nou peste o jum\tate de or\,

CHIPUL

61

din nou peste `nc\ o jum\tate de or\ ca s\ v\d dac\ `ntr-adev\r scade, a[a cum scade c`nd prime[ti pe unul care e mort de-a binelea. Lui Pomp i se p\ru amuzant. – Temperatura intern\? Adic\ `]i petreci timpul v`r`nd termometre `n fundul mor]ilor? F\r\ s\ r`d\, Jose spuse: – S\ avem pu]in respect, [i se `nchin\. Ethan avea palmele umede. Se [terse pe c\ma[\. – Atunci, dac\ nimeni nu a intrat aici ca s\-l ia [i dac\ era mort – unde e acum? – Poate c\ la mijloc e vreuna dintre m\icu]ele care-[i bag\ nasul peste tot, `i spuse Pomp func]ionarului. M\icu]ele alea se ]in de glume. Aer rece, dale de faian]\ albe ca z\pada, sertare de inox lucind ca ghea]a: nimic nu explica frigul p\trunz\tor care-l cuprinsese pe Ethan. B\nui c\ parfumul subtil al mor]ii `i intrase `n haine. Locuri de felul \sta nu-l nelini[tiser\ `nainte niciodat\. Acum era nelini[tit. ~n spa]iul deasupra c\ruia st\tea scris RUD| SAU PARTE RESPONSABIL|, spitalul pusese numele lui Ethan [i numerele lui de telefon; cu toate acestea, la insisten]ele func]ionarului, `i d\duse acestuia o carte de vizit\ cu acelea[i informa]ii. Urc`ndu-se `n ascensor, ascult\ f\r\ prea mare aten]ie unul dintre cele mai bune c`ntece ale forma]iei Barenaked Ladies redus la stadiul de muzic\ ambiental\. Urc\ p`n\ la etajul [apte, acolo unde murise Dunny. C`nd u[ile ascensorului se deschiser\, `[i d\du seama c\ nu trebuia s\ fi urcat dec`t p`n\ la garajul de la primul nivel al subsolului, acolo unde `[i parcase Fordul Expedition, doar cu dou\ etaje deasupra gr\dinii. Dup\ ce ap\s\ butonul ca s\ coboare la nivelul garajului principal, fu nevoit s\ urce din nou p`n\ la etajul cincisprezece, pentru c\ ascensorul porni singur. Oameni urcar\ [i cobor`r\, dar Ethan abia `i observ\. Mintea `i era `n alt\ parte. Incidentul din apartamentul lui Reynerd. Dispari]ia lui.

62

DEAN KOONTZ

De[i nu mai avea insign\, Ethan `[i p\strase intui]ia de poli]ist. ~n]elese c\ dou\ evenimente at`t de neobi[nuite, care se petrec `n aceea[i diminea]\, nu pot fi `nt`mpl\toare. Dar intui]ia nu era de-ajuns ca s\ sugereze natura leg\turii dintre aceste `nt`mpl\ri stranii. Era ca [i cum ar fi `ncercat s\ fac\ o opera]ie pe creier cu ajutorul intui]iei. Logica nu `i oferea nici ea pe loc r\spunsuri. ~n acest caz, chiar [i Sherlock Holmes ar fi dezn\d\jduit la g`ndul [anselor pe care le avea de a descoperi adev\rul prin intermediul ra]ionamentelor deductive. ~n garaj, o ma[in\ abia sosit\ parcurse r`ndurile `n c\utarea unui loc de parcare, dup\ care coti pe o ramp\ [i o alt\ ma[in\ luminat\ de faruri ie[i din abisul de beton, ca un submersibil de mare ad`ncime care se ridic\ dintr-o groap\ oceanic\, [i se `ndrept\ spre ie[ire, doar Ethan mergea pe jos. De-at`tea gaze de e[apament [i fum care alc\tuiau enigmatice [i sarcastice pete Rorschach, tavanul scund [i cenu[iu p\rea s\ se lase din ce `n ce mai jos pe m\sur\ ce Ethan `nainta `n garaj. Precum carcasa unui submarin, pere]ii p\reau c\ abia mai rezist\ sub greutatea devastatoare a oceanului, sub presiunea zdrobitoare. Pas dup\ pas, Ethan se a[tepta s\ descopere c\ de fapt nu era singurul care mergea pe jos. ~n spatele fiec\rui jeep, `n spatele fiec\rei coloane de beton `l putea a[tepta un vechi prieten, din motive misterioase [i cu scopuri necunoscute. Ethan ajunse la Fordul Expedition f\r\ nici un incident. Nimeni nu `l a[tepta `n ma[in\. A[ezat la volan, chiar `nainte de a porni motorul, bloc\ u[ile.

Capitolul 8 Restaurantul armenesc de pe Pico Boulevard avea aerul unui local evreiesc [i un meniu cu feluri de m`ncare at`t de delicioase, c\ l-ar fi f\cut p`n\ [i pe un condamnat la moarte s\ z`mbeasc\ `n timp ce-[i lua ultima mas\. Erau acolo mai mul]i poli]i[ti `n civil [i figuri din industria filmului dec`t ai fi g\sit oriunde `n afara unui tribunal `n care se judec\ cea mai recent\ crim\ amoroas\ din lumea celebrit\]ilor. C`nd ajunse Ethan, Hazard Yancy `l a[tepta `ntr-un separeu l`ng\ fereastr\. Chiar [i a[ezat, ocupa at`ta spa]iu, `nc`t ar fi putut merge f\r\ s\ ezite s\ dea prob\ pentru rolul din Incredibilul Hulk, dac\ Hollywoodul ar fi f\cut vreodat\ o versiune neagr\. Hazard fusese deja servit cu o por]ie dubl\ de aperitiv kibby1 cu castrave]i, ro[ii [i nap murat. Dup\ ce Ethan se a[ez\ de cealalt\ parte a mesei, Hazard spuse: – Cineva mi-a spus c\ a citit `n ziar cum c\ [eful t\u a `ncasat dou\zeci [i [apte de milioane de parai pentru ultimele dou\ filme. – Dou\zeci [i [apte de milioane pentru fiecare. E primul care sparge recordul de dou\zeci [i cinci de milioane. – Adio s\r\cie, spuse Hazard. – Unde mai pui c\ prime[te [i o parte din produsul final. – La banii \[tia poate primi o parte din produsul final al oricui vrea. 1

Un amestec de carne cu gr`u bulgur (n.tr.)

64

DEAN KOONTZ

– E o expresie de jargon. ~nseamn\ c\, dac\ filmul e un mare succes, el prime[te o parte din profituri, uneori chiar un anumit procent din profitul brut. – Cam la c`t se ridic\ asta? – Dup\ Daily Variety, a avut succese at`t de mari `n toat\ lumea, `nc`t bag\ `n buzunar cam cincizeci de milioane. – Acum cite[ti presa de scandal? `ntreb\ Hazard. – M\ ajut\ s\ nu uit `n ce ]int\ uria[\ se transform\ omul \sta. – Faci exact ce ]i se potrive[te, de acord. C`te filme pe an face tipul? – Niciodat\ mai pu]in de dou\. C`teodat\ trei. – {i eu care pl\nuisem s\ `nfulec at`t de mult pe paralele lui, c\ Channing Manheim `nsu[i ar b\ga de seam\ [i tu ai fi dat afar\ c\ ai abuzat de cartea de credit. – Nici m\car tu nu e[ti `n stare s\ m\n`nci kibby de o sut\ de mii de parai. Hazard scutur\ din cap. – Chan Man. Poate c\ s`nt demodat, dar tipul nu mi se pare c\ face cincizeci de milioane. – Mai are [i o cas\ de produc]ie pentru emisiuni TV, cu trei spectacole care ruleaz\ acum la posturi mari de televiziune [i patru la televiziuni prin cablu. Mai trage [i c`teva milioane bune pe an din Japonia, unde face reclame TV pentru cea mai bine v`ndut\ bere. A scos [i o linie de `mbr\c\minte sportiv\. {i multe altele. Agen]ii lui numesc venitul pe care-l ob]ine altfel dec`t juc`nd „c`[tiguri colaterale“. – To]i arunc\ cu bani `n el, hm? – N-o s\ aib\ niciodat\ nevoie s\ umble dup\ chilipiruri. C`nd chelneri]a sosi la mas\, Ethan comand\ somon marocan cu cu[cu[ [i ceai cu ghea]\. ~n timp ce lua comanda de la Hazard, chelneri]a `[i toci v`rful creionului: lebne1 cu f`[ii de br`nz\ [i castrave]i, humus, s\rm\lu]e `n foi de vi]\, lahmajoon2, toc\ni]\ de fructe de mare…. 1 2

Crem\ de br`nz\ din kefir (n.tr.) Pizza armeneasc\ (n.tr.)

CHIPUL

65

– Mai da]i-mi [i dou\ sticlu]e de Orangina. – Singura persoan\ pe care am v\zut-o s\ mai m\n`nce at`t, spuse Ethan, a fost o balerin\ bulimic\. Mergea la closet [i vomita dup\ fiecare fel de m`ncare. – Eu doar le gust, [i nu port niciodat\ fusti]\ de balerin\. Hazard `[i t\ie ultimul kibby `n dou\. – {i c`t de tare e Chan Man? Zumzetul conversa]iilor de la celelalte mese le oferea celor doi o intimitate aproape egal\ cu cea de pe o colin\ din `ndep\rtatul Mojave. – E imposibil s\-l ur\[ti, spuse Ethan. – E cel mai bun compliment pe care po]i s\ i-l faci? – Personal, nu are impactul pe care `l are pe ecran. Nu-]i st`rne[te nici un fel de emo]ie. Hazard `[i `ndes\ cu furculi]a `n gur\ o jum\tate de kibby [i plesc\i satisf\cut. – Deci numai imaginea ce e de el, `n rest – nimic. – Nici chiar a[a. E extrem de… fad. Generos cu angaja]ii. Nu e arogant. Dar are un fel de… un fel de inconsisten]\. Nu prea `i pas\ cum `i trateaz\ pe cei din jur, nici m\car pe fiul s\u, dar e o indiferen]\ benign\. Nu e un tip cu adev\rat r\u. – La at`]ia bani [i adora]ie, te-ai a[tepta la un monstru. – Cu el n-ai ocazia. Cu el… Ethan se opri s\ se g`ndeasc\. ~n lunile `n care lucrase pentru Manheim nu mai vorbise at`t de mult [i nici at`t de franc cu cineva despre omul \sta. El [i Hazard fuseser\ `mpreun\ `n b\taia gloan]elor [i fiecare `[i `ncredin]ase via]a celuilalt. Putea s\ spun\ tot ce are pe suflet [i s\ fie sigur c\ nimic nu va ajunge la urechile altcuiva. Av`nd un interlocutor at`t de sigur, Ethan voia s\-l descrie pe Chip nu doar c`t mai sincer cu putin]\, ci [i c`t mai nuan]at. ~ncerc`nd s\-i explice lui Hazard cum era Manheim, `l putea `n]elege el `nsu[i mai bine. Dup\ ce chelneri]a aduse ceaiul cu ghea]\ [i sucurile, Ethan spuse `n cele din urm\:

66

DEAN KOONTZ

– E absorbit de propria persoan\, dar nu `n maniera tipic\ unei vedete de cinema, nici `n vreun fel care s\-l fac\ s\ par\ egoist. Presupun c\ `i pas\ de bani, dar nu cred c\ `i pas\ ce g`ndesc al]ii despre el sau de faptul c\ e celebru. E absorbit de propria persoan\, complet absorbit, dar e ceva `n genul…. `n genul unei st\ri zen. – O stare zen? – Mda. Ca [i cum via]a n-ar `nsemna dec`t el [i natura, el [i cosmosul, nu el [i ceilal]i. Pare s\ fie mereu `ntr-o stare de medita]ie, nu e total prezent, ca un yoghin impostor care pretinde c\ e dintr-o alt\ lume, numai c\ el e sincer. Cum el contempl\ mereu universul, e foarte convins c\ [i universul `l contempl\ pe el, c\ fascina]ia e reciproc\. Hazard `[i termin\ ultimul kibby [i spuse: – Spencer Tracy, Clark Gable, Jimmy Stewart, Bogart – to]i au fost cu capul `n nori [i n-a [tiut nimeni sau pe vremea aia vedetele de film erau oameni adev\ra]i, cu picioarele pe p\m`nt? – Mai s`nt [i oameni adev\ra]i `n toat\ afacerea asta. Le-am `nt`lnit pe Jodie Foster, pe Sandra Bullock. Par adev\rate. – {i ele par s\ fac\ pe durele, spuse Hazard. Fu nevoie de dou\ chelneri]e care s\ aduc\ la mas\ toat\ m`ncarea. Hazard r`njea [i d\dea din cap satisf\cut pe m\sur\ ce fiecare fel `i era pus `n fa]\: – Bine. Bine. E foarte bine. Excelent. Amintindu-[i de `mpu[c\tura din stomac, lui Ethan `i pieri pofta de m`ncare. ~ncepu s\ mestece `ncet din somonul marocan cu cu[cu[ [i am`n\ s\ aduc\ vorba despre Rolf Reynerd. – {i ziceai c\ ai pus laba pe ceva. Care e chestia? – O gagic\ blond\ de dou\zeci [i doi de ani strangulat\ [i azv`rlit\ `ntr-un canal de deversare al unei fabrici. I-am zis Blonda din Balt\. Orice poli]ist care lucreaz\ la Omucideri e schimbat pentru totdeauna de meserie. Victimele `l urm\resc cu insisten]a t\cut\ a spiroche]ilor care secret\ otrav\ `n s`nge. Umorul este cea mai bun\ [i, adesea, singura arm\ de ap\rare `mpotriva ororii. La `nceputul investiga]iei, fiec\rei crime i se d\ un nume caraghios, folosit pe urm\ `n Sec]ia Omucideri.

CHIPUL

67

Ofi]erul superior n-o s\ `ntrebe niciodat\: „A]i f\cut progrese `n dosarul crimei din Ermitrude Pottlesby?“, ci `ntotdeauna: „Ceva nou cu Blonda din Balt\?“ C`nd Ethan [i Hazard investigaser\ asasinarea brutal\ a dou\ lesbiene dintr-o ]ar\ musulman\, cazul fusese numit „Lesbi cu Fesuri“. O alt\ femeie t`n\r\, legat\ de masa din buc\t\rie, se sufocase din cauza bure]ilor de s`rm\ [i a bure]ilor `mbiba]i cu detergent Pine-sol pe care uciga[ul `i v`r`se pe gur\ [i pe g`t `n jos; cazul se numise „Doamna Freac\-tot“. Cineva din afar\ ar fi putut fi ofensat s\ aud\ numele neoficiale ale cazurilor. Civilii nu-[i d\deau seama c\ de multe ori detectivii visau mor]ii pentru care voiau dreptate sau c\ uneori un detectiv putea deveni at`t de ata[at de victim\, `nc`t s\ resimt\ moartea acesteia ca pe o pierdere personal\. Numele acestea nu tr\dau nici cea mai mic\ lips\ de respect – [i, c`teodat\, exprimau o afec]iune stranie, melancolic\. – Strangulat\, spuse Ethan, referindu-se la Blonda din Balt\. Sugereaz\ pasiune, s`nt [anse mari s\ fie la mijloc o rela]ie romantic\. – Ha! Deci nu te-ai mole[it de tot `n hainele tale scumpe de piele [i `n mocasinii Gucci. – Nu port mocasini, am pantofi Rockports. Dac\ a aruncat-o `ntr-o canal de deversare `nseamn\ c\ a prins-o cu altul, [i deci a socotit-o murdar\, o c`rp\, un rest care nu mai e bun de nimic. – ~n plus, poate cuno[tea fabrica, poate [tia cum s\ scape u[or acolo de cadavru. |sta e un pulover de ca[mir? – Bumbac. {i f\pta[ul lucreaz\ la fabric\? Hazard scutur\ din cap. – E consilier municipal. Pierz`ndu-[i brusc tot apetitul, Ethan puse furculi]a pe mas\. – Politician? De ce nu cau]i mai bine o st`nc\ de pe care s\-]i dai drumul? V`r`ndu-[i o s\rm\lu]\ `n gur\, Hazard reu[i s\ r`njeasc\ `n timp ce mesteca f\r\ s\-[i deschid\ m\car o dat\ gura. Dup\ ce `nghi]i, spuse: – Am f\cut deja rost de st`nc\, da’ `l `mping pe el de-acolo. – Dac\ e cineva care `[i va rupe oasele, atunci tu e[ti \la.

68

DEAN KOONTZ

– Mergi prea departe cu metafora asta, spuse Hazard `n timp ce `[i ungea cu humus o pit\. Dup\ jum\tate de secol `n care avusese parte de oficialit\]i nep\tate [i de o administra]ie onest\, `n ultimul timp chiar [i California se transformase `ntr-o cloac\, a[a cum nu mai fusese din anii 1930 [i 1940, c`nd Raymond Chandler scrisese despre partea ei `ntunecat\. ~n primii ani ai noului mileniu, la nivel de stat [i `n multe jurisdic]ii locale, corup]ia atinsese aici cote rareori `nt`lnite altundeva `n afara republicilor bananiere, de[i `n acest caz era vorba de o republic\ bananier\ f\r\ banane [i cu preten]ii. Un procent important din politicienii de aici ac]ionau precum gangsterii. Dac\ gangsterii te vedeau c\ `l urm\reai pe unul de-al lor, socoteau c\ pe urm\ vei `ncerca s\-i urm\re[ti pe ei, a[a c\ se foloseau de toat\ puterea pe care o aveau ca s\ te ruineze `ntr-un fel sau altul. ~ntr-o alt\ epoc\ dominat\ de gangsteri, `ntr-o cruciad\ `mpotriva corup]iei, Eliot Ness condusese o echip\ de oameni ai legii pe care mita nu-i ispitea [i gloan]ele nu-i speriau, `nc`t ajunseser\ s\ fie numi]i Incoruptibilii. ~n California contemporan\, p`n\ [i Ness `mpreun\ cu echipa lui exemplar\ ar fi fost distru[i nu de mit\ sau gloan]e, ci de birocra]ia lipsit\ de scrupule [i de calomniile repede transformate `n articole def\im\toare de o pres\ avid\ de senza]ii, dar sentimental\ c`nd vine vorba de gangsterii, ale[i sau neale[i, despre care scrie zilnic. – Dac\ te-ai mai ocupa de treburi serioase, ca mine, spuse Hazard, ai face la fel ca mine. – Mda. Dar `n mod sigur n-a[ sta acolo r`njind ca tine. Ar\t`nd spre puloverul lui Ethan, Hazard spuse: – Bumbac – cum ar veni, bumbac Rodeo Drive? – Cum ar veni, bumbac Macy la reducere. – C`t mai dai pe o pereche de [osete? Ethan spuse: – Zece mii de dolari. Ezitase p`n\ atunci s\ pomeneasc\ de `nt`mplarea cu Rolf Reynerd. Acum se g`ndi c\ nu putea face nimic mai bun ca s\-i

CHIPUL

69

distrag\ lui Hazard aten]ia de la misiunea sinuciga[\ de a acuza de crim\ un membru al municipalit\]ii. – Uit\-te la astea. Deschise un plic maroniu A4, `l goli [i `i d\du lui Hazard tot ce se afla `n\untru. ~n timp ce Hazard studia pozele, Ethan `i povesti despre cele cinci cutii negre aduse de Federal Express [i despre a [asea, care fusese aruncat\ peste gard. – Au venit cu Federal Express, deci [tii cine le-a trimis. – Nu. Adresele expeditorului erau false. Pachetele au fost l\sate la diferite cutii po[tale particulare care colecteaz\ coresponden]\ pentru FedEx [i UPS. Expeditorul a pl\tit cash. – C`t\ coresponden]\ prime[te Channing pe s\pt\m`n\? – ~n jur de 5 000 de scrisori. Dar aproape toate s`nt trimise la studio, unde se [tie c\ are birouri. O firm\ de publicitate le cite[te din nou [i trimite r\spunsuri. Adresa lui de-acas\ nu e secret\, dar nici foarte cunoscut\. ~n plic se aflau [ase fotografii digitale de mare rezolu]ie f\cute `n biroul lui Ethan. ~n prima dintre ele se vedea un borcan mic a[ezat pe o p`nz\ alb\. L`ng\ borcan era un capac. Pe p`nz\ era `mpr\[tiat con]inutul borcanului: dou\zeci [i doi de g`ndaci cu carapace portocalii [i pete negre. – G\rg\ri]e? `ntreb\ Hazard. – Numele [tiin]ific este Hippodamia convergens, din familia Coccinellidaelor. Nu c\ a[ crede c\ `nseamn\ ceva, dar am fost curios. Expresia r\ut\cioas\ de pe chipul lui Hazard nu mai avea nevoie de explica]ii, dar acesta spuse: – E[ti `ntr-o `ncurc\tur\ mai mare dec`t unul f\r\ m`ini [i picioare. – Tipul \sta crede c\ eu s`nt Batman [i el e Riddler. – De ce dou\zeci [i dou\ de insecte? Num\rul are vreo semnifica]ie? – Nu [tiu. – Erau vii c`nd le-ai primit? `ntreb\ Hazard. – Toate erau moarte. Poate erau vii c`nd le-a trimis, nu [tiu, dar p\reau s\ fie moarte de ceva vreme. Carapacele erau intacte, dar p\r]ile moi erau uscate, sf\r`micioase.

70

DEAN KOONTZ

~n a doua fotografie, c`teva cochilii r\sucite `n spiral\ [i de un cafeniu-deschis erau a[ezate `ntr-o gr\mad\ cenu[ie de n\mol care fusese golit\ dintr-o cutie neagr\ pe o foaie de h`rtie cerat\. – Zece melci mor]i, spuse Ethan. De fapt, doi mai tr\iau c`nd am deschis cutia. – Un parfum dup\ care Channing nu s-ar da `n v`nt. Hazard se opri ca s\ mai ia c`teva furculi]e din toc\ni]a de fructe de mare. ~n a treia fotografie era un borcan mic, transparent, cu capac care se `n[urubeaz\. Eticheta fusese scoas\, dar capacul ar\ta c\ recipientul fusese folosit c`ndva la mur\turi. Pentru c\ fotografia nu era destul de clar\ ca s\ se vad\ con]inutul borcanului, Ethan spuse: – ~n formaldehid\ pluteau zece buc\]i de ]esut translucid, u[or rozaliu. Forme tubulare. Greu de descris. Ca ni[te meduze exotice micu]e. – Le-ai dus la laborator? – Mda. C`nd mi-au dat rezultatele, s-au uitat foarte ciudat la mine. ~n borcan erau prepu]uri. F\lcile lui Hazard `n]epenir\, de parc\ toc\ni]a de fructe de mare se `nt\rise ca o plomb\. – Zece prepu]uri de adul]i, nu de copii, insist\ Ethan. Dup\ ce mestec\ mecanic, lipsit de pofta de dinainte, [i dup\ ce `nghi]i cu noduri, Hazard spuse: – Mam\! C`]i adul]i se circumcid? – Nu se `nghesuie, fu Ethan de acord.

Capitolul 9 Corky Laputa se sim]ea minunat c`nd ploua. Purta o pelerin\ de ploaie lung\, de un galben str\lucitor [i o p\l\rie de ploaie galben\, cu marginile l\sate. Era galben ca o p\p\die. Pelerina avea o mul]ime de buzunare interioare ad`nci, `n care nu intra apa. ~n cizmele de cauciuc negre, `nalte, dou\ perechi de [osete `i ]ineau cald la picioare. T`njea dup\ tunet. Ducea dorul fulgerului. Furtunile din California de sud, de obicei lipsite de tunete [i fulgere, erau prea lini[tite pentru gustul lui. ~i pl\cea, cu toate astea, v`ntul. {uier`nd, vuind, un campion al dezordinii, v`ntul d\dea v`n\ ploii [i promitea haos. Ficu[ii [i palmierii tremurau, d`rd`iau. Acele palmierilor pocneau [i zorn\iau. Frunzele c\zute se `nv`rteau ca verzi incanta]ii zim]ate, demoni efemeri care suflau prin [an]uri. ~n cele din urm\, astup`nd gurile de canal, frunzele aveau s\ duc\ la inunda]ii, blocaje `n trafic, ambulan]e `nt`rziate [i multe alte nenorociri m\runte, dar bine-venite. ~n amiaza impetuoas\ [i p\truns\ de ploaie, Corky se plimba prin `mprejurimile reziden]iale din Studio City. Sem\n`nd dezordine. Nu locuia aici. N-ar locui niciodat\.

72

DEAN KOONTZ

Era un cartier de muncitori, `n cel mai bun caz de func]ionari. Ar fi greu de g\sit emula]ie intelectual\ `ntr-un astfel de loc. Venise cu ma[ina p`n\ aici ca s\ se plimbe. Ca un canar galben, str\lucitor, trecea totu[i pe str\zi `ntr-un anonimat deplin, neatr\g`nd mai mult\ aten]ie dec`t ar fi f\cut-o o stafie cu trup de cea]\ ectoplasmic\. Nu `nt`lnise `nc\ pe nimeni altcineva care s\ se plimbe pe jos ca el. Pu]ine ma[ini treceau pe str\zile acelea lini[tite. Vremea `i ]inea pe cei mai mul]i `n cas\, la ad\post. M\rea]a vreme, `n putrefac]ie, era stra[nicul complice al lui Corky. Desigur, la ceasul acela majoritatea locuitorilor erau la munc\. Trudeau, trudeau, pentru cauze stupide. Pentru c\ era o s\pt\m`n\ de vacan]\, copiii nu se duseser\ la [coal\. Azi – luni. Cr\ciunul – vineri. ~mpodobim holurile. Unii copii erau probabil cu fra]ii lor. De c`]iva aveau grij\ mamele lor casnice. Ceilal]i erau singuri acas\. ~n clipa asta `ns\, copiii nu prezentau vreun interes pentru Corky. Aici, `n mediul acesta, erau ap\ra]i de fantoma galben\ care se strecura printre ei. Oricum, Corky avea patruzeci [i doi de ani. Copiii din ziua de azi s`nt prea de[tep]i ca s\ deschid\ u[a unor str\ini. Bine-venita dezordine [i minunata decaden]\ infestaser\ `n profunzime lumea `n ultimii ani. Acum mieii de toate v`rstele deveneau tot mai circumspec]i. Se mul]umi cu f\r\delegi mai mici, fericit doar c\ e afar\, `n furtun\ [i c\ poate face m\car un pic de r\u. ~ntr-unul din `nc\p\toarele buzunare interioare avea o pung\ de plastic plin\ cu cristale albastre str\lucitoare. Un defoliant chimic cumplit de puternic. Fusese produs de armata chinez\. ~naintea unui r\zboi, agen]ii lor mergeau [i `mpr\[tiau a[a ceva pe fermele inamicului. Cristalele albastre uscau recoltele `ntr-un interval de dou\sprezece luni. Un inamic care nu poate s\ se hr\neasc\ nu poate nici s\ lupte.

CHIPUL

73

Unul dintre colegii lui Corky de la universitate primise o burs\ din partea Departamentului Ap\r\rii pentru a studia aceste cristale. Era nevoie s\ se g\seasc\ urgent o modalitate de protec]ie a solului `mpotriva acestei substan]e chimice `nainte ca ea s\ fie folosit\. Colegul lui avea `n laborator un bidon de o sut\ de kilograme plin cu cristale. Corky furase o jum\tate de kilogram. Purta m\nu[i protectoare din latex, pe care le putea ascunde u[or `n m`necile largi ca ni[te aripi ale pelerinei de ploaie. Pelerina aducea [i a [al mexican, [i a hain\. M`necile erau at`t de voluminoase, c\ putea s\-[i trag\ bra]ele din ele, s\ caute prin buzunarele interioare [i s\ le strecoare la loc `n m`neci, cu pumnii plini de un fel sau altul de otrav\. Pres\r\ cristale albastre peste primule [i tufe de liriope, peste iasomie [i bougainvillea. Azalee [i ferigi. Tufe de trandafiri, arbu[ti lantana. Ploaia dizolva rapid cristalele. Substan]a chimic\ p\trundea ad`nc la r\d\cini. ~ntr-o s\pt\m`n\, plantele se vor `ng\lbeni, le vor c\dea frunzele. ~n dou\ s\pt\m`ni, se vor pr\bu[i `ntr-un morman ur`t mirositor de putregai. Copacii mari nu aveau s\ fie afecta]i de cantit\]ile de cristale pe care Corky le avea la `ndem`n\. ~ns\ gazonul, florile, tufele, vi]a-de-vie [i copacii mai mici aveau s\ piar\ `ntr-un num\r satisf\c\tor. Nu sem\n\ moartea `n gr\dina fiec\rei case. Una din trei, f\r\ nici o regul\ clar\. Dac\ un r`nd `ntreg de case ar fi pustiit `n felul \sta, vecinii s-ar sim]i mai apropia]i unii de al]ii din pricina nenorocirii ab\tute asupra tuturor. Dac\ unii dintre ei ar r\m`ne neatin[i, ar st`rni invidia celor lovi]i. {i ar putea da na[tere la b\nuieli. Misiunea lui Corky nu era numai s\ distrug\. Orice prost putea s\ strice ceva. Voia `n acela[i timp s\ `mpr\[tie z`zanie, ne`ncredere, ceart\ [i disperare. Din c`nd `n c`nd, un c`ine mai l\tra sau m`r`ia de pe o teras\ unde era legat sau din vreo cu[c\ a[ezat\ `n spatele unui gard de lemn sau al unui zid de piatr\.

74

DEAN KOONTZ

Lui Corky `i pl\ceau c`inii. Erau cei mai buni prieteni ai omului, de[i motivul pentru care voiau s\ joace rolul \sta r\m`nea un mister dac\ luai `n considera]ie natura vicioas\ a omenirii. Din c`nd `n c`nd, la auzul unui l\trat, scotea ni[te biscui]i delicio[i dintr-un buzunar interior. ~i azv`rlea peste garduri, pe terase. ~n interesul deconstruc]iei societ\]ii, era `n stare s\ pun\ deoparte iubirea pentru c`ini [i s\ fac\ ce trebuia f\cut. E nevoie [i de sacrificii. Nu po]i face omlet\ f\r\ s\ spargi ou\le, [i restul. Biscui]ii pentru c`ini erau trata]i cu cianid\. Animalele aveau s\ moar\ mai repede dec`t plantele. Pu]ine lucruri pot `mpr\[tia at`t de eficient disperarea ca moartea `nainte de vreme a unui animal iubit. Corky era trist. Trist din pricina c`inilor f\r\ noroc. Era [i bucuros. Bucuros c\ putea contribui zilnic `n mii de feluri la c\derea unei ordini corupte – [i, prin urmare, la na[terea unei lumi mai bune. Din acela[i motiv pentru care nu distrugea gr\dina fiec\rei case, nu omora nici fiecare c`ine. Vecinul trebuia s\-l suspecteze pe vecin. Nu `i era team\ c\ putea fi prins m`nuind otrav\. Entropia, cea mai puternic\ for]\ a universului, era aliatul [i zeul s\u protector. Pe l`ng\ asta, p\rin]ii care se aflau acas\ priveau probabil talk-show-uri ieftine, `n care fiicele le dezv\luiau mamelor c\ se prostituau, `n care nevestele le dezv\luiau so]ilor c\ aveau rela]ii extraconjugale cu cumna]ii. F\r\ s\ fie nevoi]i s\ mearg\ la [coal\, copiii erau probabil preocupa]i s\ `nve]e tehnici criminale din jocurile pe calculator. Mai mult, b\ie]ii afla]i la pubertate navigau probabil pe internet `n c\utare de situri pornografice, pe care le urm\reau cu fra]ii lor mai mici [i inocen]i, pl\nuind s\ o violeze pe feti]a vecinilor. Pentru c\ era de acord cu astfel de activit\]i, Corky `[i f\cea treaba c`t mai discret posibil, ca s\ nu-i distrag\ pe ace[ti oameni de la autodistrugere. Corky Laputa nu era numai un otr\vitor lugubru. Era un om cu multiple talente [i arme.

CHIPUL

75

Din c`nd `n c`nd, `naint`nd pe drumurile pline de ap\, pe sub copacii care picurau, se l\sa `n voia muzicii. C`nta, desigur, Singin’ in the Rain, o melodie poate r\suflat\, dar care pe el `l amuza. Nu dansa. Nu c\ n-ar fi putut. De[i lipsit de suple]ea [i sim]ul ritmului pe care le avea Gene Kelly, putea str\luci pe orice ring de dans. S\ se zbenguie totu[i pe str\zi `ntr-o pelerin\ galben\ de ploaie, `nc\p\toare precum o ras\ de c\lug\ri]\, nu era totu[i un comportament `n]elept din partea unui anarhist care prefera anonimatul. Cutiile po[tale din fa]a fiec\rei case aveau `nscrise c`te un num\r. Unele aveau pe ele [i nume de familie. C`te un nume p\rea s\ fie evreiesc. Stein. Levy. Glickman. Corky se oprea pentru o clip\ `n dreptul fiec\rei cutii. Introducea apoi un plic alb, de m\rimea unei scrisori. Avea gr\mezi de astfel de plicuri `ntr-unul din buzunarele pelerinei de ploaie. Pe fiecare plic, o zvastic\ neagr\. ~n fiecare plic, dou\ foi `mp\turite de h`rtie, care inspirau cu siguran]\ frica [i zg`nd\reau m`nia. Pe prima pagin\, cu litere mari, groase, era scris: MOARTE TUTUROR JIDOVILOR ~MPU}I}I. Fotografia de pe a doua pagin\ `nf\]i[a trupuri aruncate unele peste altele `n curtea furnalului dintr-un lag\r de concentrare nazist. Dedesubt, cu litere mari ro[ii, ardea mesajul: E R~NDUL T|U. Corky nu avea prejudec\]i `mpotriva evreilor. Dispre]uia deopotriv\ toate rasele, religiile [i grupurile etnice. ~n alte locuri distribuise mesaje cu: MOARTE TUTUROR CATOLICILOR ~MPU}I}I, MOARTE TUTUROR NEGRILOR, LA PU{C|RIE CU TO}I PROPRIETARII DE ARME. Timp de decenii, politicienii `i controlaser\ pe oameni `mp\r]indu-i `n grupuri [i `ntorc`ndu-i pe unii `mpotriva altora. Tot ceea ce putea face un bun anarhist era s\ amplifice ura deja existent\ [i s\ toarne gaz pe focul aprins de politicieni. ~n acel moment, ura fa]\ de Israel – [i, prin extensie, fa]\ de to]i evreii – era o pozi]ie intelectual\ la mod\ printre cele mai `n vog\ figuri din pres\, inclusiv evrei nereligio[i. Corky nu f\cea dec`t s\ le dea oamenilor ceea ce voiau.

76

DEAN KOONTZ

De la azalee la lantana [i iasomie, de la un c`ine la altul, de la o cutie po[tal\ la alta, `nainta prin ziua r\v\[it\ de ploaie. ~ns\m`n]`nd haos. Conspiratorii cei mai `nd`rji]i erau poate `n stare s\ arunce `n aer zg`rie-nori [i s\ provoace distrugeri care `]i t\iau respira]ia. Munca lor era de folos. Prin persisten]a lor t\cut\, zece mii de Corky Laputa – inventivi, s`rguincio[i – puteau face totu[i mai mult pentru a submina temeliile societ\]ii dec`t to]i pilo]ii [i terori[tii sinuciga[i la un loc. „La fiecare mie de pistolari, se g`ndi Corky, a[ prefera un profesor plin de ur\, care s\ fac\ propagand\ ascuns\ `n clas\, un asistent social dintr-un centru de zi care s\ fie st\p`nit de o cruzime nedomolit\, un preot ateu care s\ se ascund\ `n ras\, stihar [i od\jdii.“ Lu`nd-o pe o rut\ circular\, ajunse din nou la BMW-ul pe care-l parcase acolo cu o or\ [i jum\tate mai devreme. Exact dup\ program. Putea fi riscant s\ petreac\ prea mult timp `ntr-un singur cartier. Anarhistul `n]elept e mereu pe drumuri, pentru c\ entropia `l favorizeaz\ pe hoinar, iar mi[carea sfideaz\ legea. ~n timpul plimb\rii sale, norii murdari, l\pto[i se coagulaser\ `n cheaguri tuciurii. ~n negura furtunii, la umbra umed\ a stejarului, ma[ina lui argintie a[tepta `ntunecat\ ca fierul. Tulpini `nalte de bougainvillea biciuiau aerul, `mpr\[tiind petale stacojii, r`c`ind cu unghii ]epoase tencuiala de pe zidurile caselor, `ntr-un graffiti sonor de sc`r]`ieli [i zg`rieturi. V`ntul c\dea `n rafale, [fichiuia v\zduhul, rostogolea v`rtejuri de ploaie. Ploaia [uiera, sf`r`ia, chicotea, r\p\ia. Telefonul lui Corky sun\. Mai avea o strad\ p`n\ la ma[in\. Pierdea apelul dac\ a[tepta s\ ajung\ la ma[in\. ~[i scoase u[or bra]ul drept din m`neca pelerinei [i desf\cu telefonul de la curea. Cu m`na din nou `n m`nec\, cu telefonul la ureche, merg`nd agale, galben ca untul [i caraghios ca orice personaj dintr-o emisiune pentru copii, Corky Laputa era `ntr-o dispozi]ie at`t de bun\, c\ r\spunse la telefon spun`nd:

CHIPUL

77

– Luminat fie cotlonul `n care te afli. Cel care `l sunase era Rolf Reynerd. La fel de n\t`ng pe c`t era Corky de galben, Rolf crezu c\ gre[ise num\rul. – Eu s`nt, spuse Corky repede, `nainte ca Reynerd s\ apuce s\ `nchid\. P`n\ s\ ajung\ la BMW, deja `[i dorea s\ nu fi r\spuns. Reynerd f\cuse ceva nechibzuit.

Capitolul 10 Dincolo de fereastra restaurantului, ploaia curat\ ca o con[tiin]\ de copil izbea trotuarul [i umplea [an]urile cu torente de ap\ murdar\ [i tulbure. Studiind fotografia borcanului plin cu prepu]uri, Hazard spuse: – Zece p\l\riu]e de la zece capete micu]e [i f\loase? Crezi c\ pot fi trofee? – De la b\rba]ii pe care i-a ucis? Posibil, dar improbabil. Cineva care are at`tea crime la activ de obicei nu `[i sfideaz\ mai `nt`i victima cu cadouri dubioase trimise `n cutii negre. Pur [i simplu `[i face treaba. – {i dac\ ar fi trofee, nu s-ar desp\r]i de ele at`t de u[or. – Da. Ar fi a[ezate la loc de cinste `n cas\. E posibil `ns\ s\ aib\ de-a face cu cadavre. Poate lucreaz\ la crematoriu sau la morg\. – Circumcizii post-mortem. Hazard `[i r\suci pe furculi]\ c`teva f`[ii de br`nz\ ca [i cum ar fi fost spaghete. – Bizar, dar \sta cred c\ e r\spunsul, pentru c\ n-am auzit de zece omucideri nerezolvate `n care f\pta[ul s\ fie vreun rabin lunatic. ~[i `nmuie br`nza `n lebne [i-[i continu\ pr`nzul. Ethan spuse: – Cred c\ a recoltat chestiile astea de la cadavre doar ca s\ i le trimit\ lui Channing Manheim. – Ca s\-i spun\ ce – c\ Chan Man e un jeg? – M\ `ndoiesc c\ mesajul e chiar at`t de simplu.

CHIPUL

79

– Celebritatea nu mi se mai pare at`t de fascinant\. A patra cutie neagr\ era mai mare dec`t celelalte. Fusese nevoie de dou\ fotografii ca s\ `nregistreze con]inutul ei. ~n prima era o pisic\ din ceramic\ de culoarea mierii. Pisica st\tea pe labele din spate [i ]inea c`te un biscuit de ceramic\ `n fiecare l\bu]\ din fa]\. Pe piept [i pe burt\ st\tea scris cu litere ro[ii: PISOIA{ BISCUIT. – E un borcan de biscui]i, spuse Ethan. – S`nt un detectiv at`t de bun, c\ mi-am dat seama singur. – Era umplut cu piese de scrabble. A doua fotografie `nf\]i[a o gr\mad\ de piese. Ethan folosise [ase dintre ele ca s\ scrie OWE1 sau WOE2. – ~n borcan erau nou\zeci de piese din aceea[i liter\: O, W, E. Oricare din aceste dou\ cuvinte putea fi scris de nou\zeci de ori sau am`ndou\ cuvintele de patruzeci [i cinci de ori dac\ erau al\turate. Nu [tiu la care din variante s-a g`ndit. – Deci descreieratul zice: I owe you woe3. Poate crede c\ Manheim i-a gre[it cu ceva [i acum e vremea s\-i `ntoarc\ ofensa. – Poate. Dar de ce `ntr-un borcan de biscui]i? – Po]i s\ scrii [i wow, observ\ Hazard. – Da, dar `]i r\m`n atunci jum\tate din O-uri [i nu folose[ti E-urile, [i nici nu po]i forma vreun cuv`nt cu ele. Doar woe [i owe folosesc toate literele. – Dar combina]ii de dou\ cuvinte? – Prima este wee woo. Care poate s\ `nsemne „iubire mic\“, cred, dar nu `n]eleg mesajul. A doua combina]ie ar fi E-W-E4 [i din nou woo. – Iubire de oaie, hm? – Mi se pare c\ am ajuns `ntr-un punct mort. Cred c\ owe woe a vrut s\ spun\, fie un cuv`nt, fie cel\lalt, fie am`ndou\ la un loc. ~ntinz`nd din nou lebne pe o bucat\ de lahmajoon, Hazard spuse: – Dup\ asta poate juc\m Monopoly. 1 2 3 4

Owe `nseamn\ `n englez\ „a datora“. (n.tr.) Woe `nseamn\ „nenorocire“. (n.tr.) „~]i datorez nenorocire“. (n.tr.) Ewe `nseamn\ „oaie“. (n.tr.)

80

DEAN KOONTZ

~n a cincea cutie neagr\ fusese o carte cu copert\ cartonat\, intitulat\ L\bu]e pentru medita]ie. Pe copert\ era fotografia unui pui adorabil de c`ine de v`n\toare. – S`nt memorii, spuse Ethan. Tipul care a scris cartea – Donald Gainsworth – [i-a petrecut treizeci de ani antren`nd c`ini care s\ ghideze persoanele nev\z\toare [i c`ini care s\ ajute persoanele care folosesc scaunul cu rotile. – Nici o insect\ sau prepu] presate `ntre paginile c\r]ii? – Nimic. {i am c\utat pasaje subliniate pe fiecare pagin\, dar n-am dat peste nimic de genul \sta. – Nu seam\n\ deloc cu restul. O c\rticic\ inofensiv\, chiar dulce. – Cutia num\rul [ase a fost aruncat\ peste gard cu pu]in dup\ ora trei jum\tate azi-diminea]\. Hazard studie ultimele dou\ fotografii. Mai `nt`i m\rul cusut. Apoi ochiul din\untru. – Ochiul e real? – L-a scos de la o p\pu[\. – {i totu[i, el m\ nelini[te[te cel mai tare. – {i pe mine. Pe tine de ce? – M\rul e cel mai artistic lucrat dintre toate. L-a f\cut cu migal\ [i aten]ie, deci probabil socote[te c\ e cel mai `nc\rcat de semnifica]ii. – P`n\ acum nu-mi spune mare lucru, recunoscu Ethan. De ultima fotografie era capsat\ o copie xerox a mesajului b\tut la ma[in\ care fusese `mp\turit `n c\su]a m\rului, sub ochi. Dup\ ce `l citi de dou\ ori, Hazard spuse: – N-a trimis nimic de felul \sta cu celelalte cinci pachete? – Nu. – ~nseamn\ c\ s-ar putea s\ fie ultimul lucru pe care-l mai trimite. A spus tot ce avea de spus, `n simboluri [i acum `n cuvinte. De-acum o s\ treac\ de la amenin]\ri la fapte. – Cred c\ ai dreptate. Dar cuvintele s`nt la fel de enigmatice ca simbolurile, ca obiectele. Cu insisten]\, argintii, luminile de faruri despicau negura amiezii. Aripi radioase de ap\ se `n\l]au din asfaltul plin de b\l]i, acoperind ro]ile [i d`nd o aur\ de misiune supranatural\ vehiculelor care traversau [uvoaiele de pe Pico Boulevard.

CHIPUL

81

Dup\ ce reflect\ pu]in `n t\cere, Hazard spuse: – M\rul poate simboliza cunoa[terea periculoas\ sau interzis\. P\catul primordial pe care-l men]ioneaz\. Ethan `ncerc\ din nou somonul cu cu[cu[. Putea la fel de bine s\ m\n`nce paste. Puse furculi]a jos. – Semin]ele cunoa[terii au fost `nlocuite de ochi, spuse Hazard mai mult pentru sine dec`t ca s\ aud\ Ethan. Un grup de pietoni trecu `n grab\ pe l`ng\ ferestrele restaurantului, apleca]i `n fa]\ de parc\ ar fi `nfruntat un v`nt mai puternic dec`t cel st`rnit de ziua aceea de decembrie, proteja]i precar de umbrele negre, ca ni[te bocitoare care se gr\beau c\tre morm`nt. – Poate c\ spune: „~]i v\d secretele, sursa – adic\ semin]ele – r\ului pe care-l faci“. – {i eu m-am g`ndit la fel. Dar nu s`nt absolut convins [i nu v\d ce ar putea `nsemna. – Indiferent ce vrea s\ spun\, zise Hazard, nu e tocmai `n regul\ c\ prime[ti ochiul [i m\rul imediat dup\ cartea asta despre un tip care dreseaz\ c`ini pentru orbi. – Dac\ amenin]\ s\-l orbeasc\ pe Manheim, nu e bine deloc, spuse Ethan, dar cred c\ se g`nde[te la ceva mai r\u. Dup\ ce mai frunz\ri o dat\ fotografiile, Hazard i le `napoie lui Ethan [i-[i `ndrept\ din nou cu v\dit\ pl\cere aten]ia spre toc\ni]a de fructe de mare. – Presupun c\-]i protejezi bine omul. – Filmeaz\ `n Florida. Cinci bodyguarzi `l `nso]esc. – Tu nu? – De obicei, nu. Eu supraveghez toate opera]iunile de securitate din Bel Air. Vorbesc cu r\zboinicul-[ef cel pu]in o dat\ pe zi. – R\zboinicul-[ef? – Asta e glumi]a lui Manheim. A[a-i nume[te el pe bodyguarzii care-l `nso]esc. – Asta e glum\? Fac glume mai bune dec`t el. – N-am spus niciodat\ c\ ar fi regele comediei. – Dup\ ce a [asea cutie a fost aruncat\ peste gard noaptea trecut\, `ntreb\ Hazard, a]i aflat cine a fost? Ave]i vreo `nregistrare?

82

DEAN KOONTZ

– Desigur. Inclusiv un detaliu foarte clar cu num\rul de la ma[in\. Ethan `i povesti despre Rolf Reynerd – de[i nu men]ion\ `nt`lnirea cu acesta, nici pe cea pe care o [tia real\, nici pe cea pe care se p\rea c\ o visase. – {i ce vrei de la mine? `ntreb\ Hazard. – Poate reu[e[ti s\-l verifici. – S\-l verific? P`n\ unde vrei s\ merg? Vrei s\-l ]in de p\r]ile intime `n timp ce el `[i `ntoarce capul [i tu[e[te? – Nu trebuie s\ mergi p`n\ acolo. – Vrei s\-l caut de polipi prin intestinul gros? – {tiu deja c\ nu are antecedente penale… – Deci nu s`nt primul pe care-l suni ca s\-l rogi s\-]i fac\ o favoare. Ethan ridic\ din umeri. – M\ [tii, s`nt un profitor. Nimeni nu e `n siguran]\. Mi-ar folosi s\ [tiu dac\ Reynerd are arme `nregistrate legal. – Ai vorbit cu Laura Moonves de la Sec]ia de asisten]\? – Mi-a fost de ajutor, recunoscu Ethan. – Ar trebui s\ te `nsori cu ea. – Nu m-a ajutat chiar at`t de mult `n privin]a lui Reynerd. – Chiar [i-un prost ca mine `[i d\ seama c\ voi doi s`nte]i f\cu]i unul pentru altul. – Nu ne-am mai dat o `nt`lnire de un an [i jum\tate, spuse Ethan. – Asta pentru c\ nu e[ti a[a de de[tept ca noi, \[tia pro[tii. E[ti un idiot. {i nu m\ mai aburi. Moonves poate s\-]i fac\ rost de informa]ia despre arme. Nu asta vrei de la mine. ~n timp ce Hazard se concentr\ asupra pr`nzului, Ethan r\mase cu privirea la `ntunericul l\sat de furtun\. Dup\ dou\ ierni cu precipita]ii sub medie, meteorologii avertizaser\ c\ `n California va urma o lung\ [i devastatoare secet\. Ca de obicei, pove[tile sumbre despre secet\ care inundaser\ presa se dovediser\ semnele certe ale unui potop. P`ntecele cerului at`rna jos, cenu[iu [i umflat, iar apa izbucni ca s\ anun]e na[terea altei ape. – Cred c\ tot ce vreau de la tine, spuse `n cele din urm\ Ethan, este s\ te duci la tipul \sta [i s\-mi spui ce crezi despre el.

CHIPUL

83

Intuitiv ca `ntotdeauna, Hazard spuse: – Deja i-ai b\tut la u[\, nu? – Da. M-am pref\cut c\-l caut pe tipul care locuise acolo `nainte. – Te-a b\gat `n sperie]i. Ceva nu e `n regul\ cu el. – O s\ vezi, spuse Ethan evaziv. – S`nt poli]ist la Omucideri. Tipul nu e suspect `n nici o crim\. Cum s\ justific a[a ceva? – Nu-]i cer s\-i faci o vizit\ oficial\. – Dac\ nu-i flutur prin fa]\ o legitima]ie, n-o s\ trec de pragul u[ii, mai ales cu mutra asta a mea. – Dac\ nu po]i, nu po]i. Nici o problem\. C`nd chelneri]a sosi s\ `ntrebe dac\ mai doresc ceva, Hazard spuse: – ~mi plac la nebunie mamouli1 cu nuci. Aduce]i-mi [ase duzini `nainte s\ plec. – ~mi plac b\rba]ii cu poft\ de m`ncare, spuse ea timid. – Domni[oar\, v-a[ putea `nfuleca dintr-o `nghi]itur\, spuse Hazard, f\c`nd-o s\ se `nro[easc\ de pl\cere [i s\ r`d\ nervos. C`nd chelneri]a se `ndep\rt\, Ethan spuse: – {ase duzini? – ~mi plac pateurile. {i unde ziceai c\ st\ Reynerd \sta? Ethan scrisese mai devreme adresa pe un petic de h`rtie. I-o `ntinse peste mas\. – Dac\ te duci, nu te duce oricum. – Cum s\ m\ duc – `ntr-un tanc? – Du-te preg\tit. – Pentru ce? – Poate pentru nimic, poate pentru ceva. Ori e drogat, ori e cretin din n\scare. {i are pistol. Hazard se uit\ la Ethan de parc\ i-ar fi putut citi secretele. – Am crezut c\ vrei s\ verific dac\ are arm\ `nregistrat\. – Mi-a spus un vecin, min]i Ethan. Mi-a zis c\ Reynerd e un pic paranoic, poart\ tot timpul arma la el. ~n timp ce Ethan puse la loc `n plic fotografiile scoase la imprimant\, Hazard se uit\ lung la el. 1

Pateuri dulci din buc\t\ria arab\ (n.tr.)

84

DEAN KOONTZ

La `nceput nu nimeri s\ bage h`rtiile `n plic. Apoi, pentru o clip\, agrafa cu care erau prinse se ag\]\ de deschiz\tura plicului. – ~]i cam tremur\ plicul \la `n m`ini, spuse Hazard. – Prea mult\ cafea pe ziua de azi, spuse Ethan [i scrut\ mul]imea din restaurant ca s\ evite privirea lui Hazard. Aerul biciuit de glasuri se pr\v\lea prin restaurant, izbea pere]ii [i ceea ce p\rea, la prima vedere, un vacarm s\rb\toresc avea inflexiuni sinistre dac\ `l ascultai cu aten]ie. Ethan `[i d\du seama c\, de fapt, c\uta o fa]\ anume. Se a[tepta `ntr-un fel s\-l vad\ pe Dunny Whistler cel `necat `n toalet\, dar lu`ndu-[i pr`nzul. – Abia te-ai atins de somon, spuse Hazard cu cel mai matern glas de care era `n stare. – E stricat. – De ce nu l-ai dat `napoi? – Nu mi-e foarte foame, oricum. Hazard se folosi de furculi]a lui greu `ncercat\ ca s\ guste din somon. – Nu e stricat. – Mie mi se pare stricat, insist\ Ethan. Chelneri]a se `ntoarse cu nota de plat\ [i cu cutii roz de patiserie, pline de mamouli cu nuc\ ambala]i `n pungi de celofan [i purt`nd marca restaurantului. ~n timp ce Ethan `[i scotea cartea de credit din portofel, femeia a[tepta, iar pe fa]a ei se vedea clar ce g`nde[te. Voia s\ mai flirteze cu Hazard, dar `nf\]i[area lui crunt\ o intimid\. Dup\ ce Ethan `i `napoie nota de plat\ `mpreun\ cu cardul American Express, chelneri]a `i mul]umi [i `i arunc\ o privire lui Hazard, care-[i linse buzele cu o pl\cere teatral\, f\c`nd-o pe fat\ s\ o ia la goan\ ca un iepure care, am\git de lingu[elile vulpii, aproape se l\sase m`ncat `nainte s\-[i recapete instinctul de conservare. – Mul]umesc pentru nota de plat\, spuse Hazard. Acum pot s\ spun c\ Chan Man m-a scos la restaurant. De[i cred c\ mamoulii \[tia se vor dovedi cur`nd c\ s`nt cele mai scumpe pateuri pe care le-am m`ncat vreodat\.

CHIPUL

85

– N-a fost dec`t pr`nzul. F\r\ obliga]ii. }i-am spus, dac\ nu po]i, nu po]i [i gata. Reynerd e problema mea, nu a ta. – Mda, dar acum m-ai pus pe g`nduri. E[ti o partid\ mai bun\ dec`t chelneri]a. ~n ciuda sentimentelor `ntunecate care-l m\cinau, Ethan g\si totu[i puterea s\ sur`d\. O schimbare brusc\ a direc]iei v`ntului arunc\ rafale de ploaie `n ferestrele mari ale restaurantului. Dincolo de geamul `ndelung sp\lat de ploaie, pietonii [i vehiculele din trafic p\reau s\ se dizolve, de parc\ ar fi fost trecu]i prin c\ldura f\r\ foc a Armagedonului, un holocaust de acid caustic. Ethan spuse: – Dac\ are `n m`n\ o pung\ de chipsuri, fulgi de porumb sau ceva de genul \sta, s\ [tii c\ `n\untru se poate afla mult mai mult dec`t at`t. – Asta e latura lui paranoic\? Ziceai c\ ]ine arma aproape de el. – A[a am auzit. ~ntr-o pung\ de chipsuri, locuri de genul \sta, unde ajunge foarte u[or [i tu nici nu-]i dai seama ce face. Hazard se uit\ lung la el, f\r\ s\ spun\ nimic. – S-ar putea s\ fie un Glock de 9 mm, ad\ug\ Ethan. – Are [i o arm\ nuclear\? – Nu una de care s\ [tiu eu. – {i-o ]ine probabil `ntr-o cutie de saleuri. – Ia doar o pung\ de mamouli [i o s\ faci fa]\ la orice. – La naiba, ai dreptate. Dac\ arunci cu un pateu dintr-\sta, po]i s\ spargi capul cuiva. – {i pe urm\ s\ m\n`nci dovada. Chelneri]a se `ntoarse cu cartea lui de credit [i cu chitan]a. ~n timp ce Ethan f\cea [i gestul formal de a semna foaia, Hazard p\rea s\ fi uitat aproape total de femeie [i nu se uit\ nici m\car o dat\ la ea. Cu ace de ploaie, v`ntul n\valnic imprima tatuaje efemere pe fereastr\, iar Hazard spuse: – Se pare c\ e frig afar\. Exact la asta se g`ndea [i Ethan.

Capitolul 11 ~n pelerin\ [i cizme, purt`nd aceia[i blugi [i pulover de l`n\ ca `nainte, a[ezat la volanul BMW-ului s\u argintiu, Corky Laputa sim]ea c\ `l sufoc\ o frustrare grea [i `n\bu[itoare ca o hain\ de blan\. De[i c\ma[a nu era `ncheiat\ p`n\ la ultimul nasture, furia `i str`ngea g`tlejul de parc\ [i l-ar fi v`r`t `ntr-un guler prea mic. Voia s\ mearg\ p`n\ `n Hollywoodul de Vest [i s\-l ucid\ pe Reynerd. Trebuia s\ reziste `n fa]a unor astfel de impulsuri, bine`n]eles, pentru c\, de[i visa la pr\bu[irea societ\]ii `ntr-un haos total din care s\ se nasc\ o nou\ or`nduire, legile `mpotriva crimei erau `n vigoare. ~nc\ se aplicau. Corky era un revolu]ionar, dar nu un martir. ~n]elegea c\ ac]iunea radical\ trebuia s\ alterneze cu r\bdarea. Recuno[tea limitele efective ale furiei anarhiste. Ca s\ se calmeze, m`nc\ o ciocolat\. Contrar celor sus]inute de medici, at`t de cei occidentali, corup]i de l\comie, c`t [i de cei orientali, infatua]i spiritual, zah\rul rafinat nu-l agita pe Corky. Sucroza `l lini[tea. Oamenii foarte `n v`rst\, c\rora via]a [i dezam\girile ei le-au `ntins nervii la maximum [i le-au imprimat o sensibilitate chinuitoare, cuno[teau de mult efectul calmant al excesului de zah\r. Cu c`t speran]ele [i visurile le sc\pau mai mult printre degete, cu at`t alimenta]ia lor se `ndulcea [i f\cea loc `nghe]atei la kilogram, biscui]ilor cu crem\ ambala]i `n uria[e cutii la ofert\, precum [i oric\rui fel de ciocolat\,

CHIPUL

87

de la b\nu]i la bomboane Hershey, chiar [i iepura[ilor de Pa[ti, pe care `i dezmembrau cu brutalitate [i `i consumau cu o pl\cere sporit\. ~n ultimii ei ani de via]\, mama lui Corky fusese `nnebunit\ dup\ `nghe]at\. ~nghe]at\ la micul dejun, pr`nz [i cin\. ~nghe]at\ `n pahare de profiterol, `n castroane imense sau m`ncat\ direct din cutie. D\duse pe g`t destul\ `nghe]at\ c`t s\ blocheze o re]ea de artere care s-ar `ntinde din California p`n\ la lun\ [i `napoi. Pentru o vreme, Corky crezuse c\ se sinucidea cu colesterol. ~ns\ `n loc s\ candideze la un atac de cord, p\rea din ce `n ce mai s\n\toas\. Dob`ndise o lumin\ a fe]ei [i o str\lucire a ochilor pe care nu le mai avusese niciodat\, nici m\car `n tinere]e. G\le]i, butoaie, albii `ntregi de ciocolat\ cu ment\, ciocolat\ cu unt de arahide, ciocolat\ cu nuci [i sirop de ar]ar [i `nc\ vreo dou\zeci [i patru de alte arome p\reau s\-i fi dat `napoi ceasul biologic, a[a cum apa celor o mie de f`nt`ni nu reu[ise s\ dea `napoi ceasul din Ponce de Leon. Corky ajunsese s\ cread\ c\ `n cazul metabolismului aparte al mamei lui, cheia nemuririi putea fi gr\simea animal\. A[a c\ a ucis-o. Dac\ ar fi fost dispus\ s\ `mpart\ cu el o parte din banii pe care-i avea, ar fi l\sat-o s\ tr\iasc\. Nu era lacom. Cu toate acestea, ea nu crezuse `n generozitate sau m\car `n responsabilitatea parental\ [i nu-i p\sase deloc de confortul sau nevoile lui. Corky fusese `ngrijorat c\ `n cele din urm\ mama sa avea s\-[i schimbe testamentul [i s\-l lase cu buza umflat\, doar din pur\ pl\cere. C`nd lucra, mama lui Corky fusese profesor universitar de economie, cu specializare `n modelele economice marxiste [i `n corupta politichie universitar\. Nu credea `n nimic altceva `n afar\ de juste]ea invidiei [i puterea urii. C`nd ambele credin]e se dovediser\ de[arte, nu le abandonase pe nici una din ele, ci le suplimentase cu `nghe]at\. Corky nu-[i ura mama. Nu ura pe nimeni. Nici nu invidia pe nimeni. V\z`ndu-[i mama p\r\sit\ de idolii aceia, `i respinsese pe am`ndoi. Nu voia s\ `mb\tr`neasc\ av`nd drept unic confort pr\jitura favorit\ cu nuc\ de cocos.

88

DEAN KOONTZ

Cu patru ani `n urm\, f\c`ndu-i o vizit\ secret\ cu inten]ia de a o sufoca rapid [i plin de compasiune `n somn, o b\tuse `n schimb cu un v\trai p`n\ o l\sase moart\, ca [i cum ar fi pus `n scen\ o poveste `nceput\ `ntr-un stil ironic de Anne Tyler1 [i sf`r[it\ brutal de un Norman Mailer2 furios. De[i nu-l pl\nuise, exerci]iul cu v\traiul se dovedise catartic. Nu c\ i-ar fi f\cut pl\cere violen]a. Nu-i f\cea pl\cere. Hot\r`rea de a o ucide fusese de fapt la fel de lipsit\ de emo]ii ca hot\r`rea de a cump\ra ac]iuni la o mare companie, iar crima `n sine fusese comis\ cu aceea[i eficien]\ rece cu care ar fi f\cut orice investi]ie la burs\. Mama lui fusese economist, sigur ar fi `n]eles. Alibiul lui fusese inatacabil. ~i mo[tenise averea. Via]a mergea `nainte. Cel pu]in via]a lui. Acum, c\ termin\ ciocolata, se sim]i lini[tit [i r\sf\]at. Tot mai voia s\-l ucid\ pe Reynold, dar presiunea pripit\ a impulsului trecuse. Avea s\-[i pl\nuiasc\ lovitura cu r\bdare. C`nd va ac]iona, va urma un plan strict. De data asta perna nu se va transforma `n v\trai. Observ`nd c\ de pe pelerina de ploaie se scursese o gr\mad\ de ap\ pe scaun, suspin\, dar nu lu\ nici o m\sur\. Corky era un anarhist prea convins ca s\-i pese de tapiserie. Pe l`ng\ asta, trebuia s\ mediteze la Reynold. Un ve[nic adolescent `n spatele unei `nf\]i[\ri dure, Rolf nu fusese `n stare s\ reziste tenta]iei de a livra personal a [asea cutie. ~n c\utare de suspans. Prostul crezuse c\ nu exist\ camere de supraveghere exterioare pentru simplul motiv c\ el nu le vedea. „Oare nu mai exist\ alte planete `n sistemul solar, `l `ntrebase Corky, doar pentru c\ nu po]i tu s\ le localizezi pe cer?“ C`nd Ethan Truman, [eful personalului de paz\ al lui Manheim, venise la u[a lui, Reynerd fusese [ocat. Dup\ propria m\rturisire, se purtase suspect. 1 2

Romancier\ american\, c`[tig\toare a Premiului Pulitzer (n.tr.) Scriitor american de succes (n.tr.)

CHIPUL

89

~n timp ce mototolea ambalajul de la ciocolat\ [i `l `nghesuia `ntr-o pung\ de gunoi, Corky `[i dori s\ poat\ sc\pa de Reynerd la fel de u[or. Ploaia `ncepu pe nea[teptate s\ cad\ mai puternic dec`t `nainte. Potopul dobor` ghinde `nd\r\tnice din stejarul sub care parcase [i le arunc\ peste BMW. R\sunar\ zgomotos pe vopseaua ma[inii, care se zg`rie, se izbir\ de parbriz, dar f\r\ s\-l crape. Nu era obligat s\ stea aici, sub amenin]area ghindelor, pun`nd la cale lichidarea lui Reynerd, p`n\ c`nd o crac\ putred\ de jum\tate de ton\ avea s\ se rup\, s\ cad\ peste ma[in\ [i s\-l zdrobeasc\. Putea s\-[i continue ziua [i s\ pl\nuiasc\ `n minte crima `n timp ce se ocupa de alte treburi. Corky conduse c`]iva kilometri p`n\ la un mall select foarte cunoscut [i parc\ ma[ina `n garajul subteran. Ie[i din BMW, `[i scoase pelerina de ploaie [i p\l\ria, pe care le arunc\ pe podeaua de la ma[in\. ~[i trase pe el o hain\ sport de tweed, care se potrivea cu puloverul [i blugii. Un lift `l duse din t\r`murile subterane spre ultimul din cele dou\ etaje pline de magazine, restaurante [i tot felul de atrac]ii. Sala de jocuri electronice era la acest ultim etaj. Pentru c\ erau `n vacan]\, copiii se `nghesuiau la jocurile de aici. Cei mai mul]i aveau 12-13 ani. Ma[inile ]iuiau, sunau, d\ng\neau, tic\iau, beh\iau, sc`r]`iau, fluierau, huruiau, bubuiau, ]ipau, scheunau, urlau, [uierau ca ni[te avioane de v`n\toare, scoteau fr`nturi de muzic\ bombastic\, ]ipetele unor victime virtuale, clipeau, luminau, lic\reau [i sc`nteiau `n toate culorile p\m`ntului, [i `nghi]eau cen]i, dolari, mai vorace chiar dec`t Pac-man1, care `nfulecase monede de la un milion de ecrane `ntr-o epoc\ acum demodat\, dac\ nu total necunoscut\ mul]imilor din ziua de azi. Plimb`ndu-se printre aparate,Corky `mp\r]ea gratis droguri copiilor. Fiecare punguli]\ con]inea opt doze de Ecstasy – sau Extazy, dac\ mergeai la [coal\ public\ – cu o etichet\ care promitea cu 1

Joc electronic extrem de popular, care, spre deosebire de jocurile clasice violente, era creativ [i plin de umor. (n.tr.)

90

DEAN KOONTZ

litere mari EX GRATIS, dup\ care sugera: NU UITA}I CINE E PRIETENUL VOSTRU. Se pref\cea c\ e un dealer `n c\utare de clientel\. Nu se a[tepta s\ mai vad\ vreodat\ pe vreunul dintre ]`ncii \[tia. Unii dintre pu[ti acceptau pachetele, li se p\reau marf\. Al]ii nu p\reau interesa]i. Dintre cei care-l refuzau, nimeni nu f\cea efortul de a-l denun]a; nimeni, ca ni[te [obolani. ~n c`teva clipe, Corky strecur\ pungile `n buzunarele pu[tilor f\r\ ca ei s\-[i dea seama. Las\ s\ le g\seasc\ mai t`rziu, s\ fie uimi]i. Unii luau praful. Al]ii `l aruncau sau `l d\deau mai departe. ~n cele din urm\, reu[ea s\ contamineze c`teva creiere `n plus. Adev\rul: nu `l interesa s\ creeze dependen]\. Ar fi distribuit heroin\ sau chiar cocain\ dac\ asta ar fi vrut. Studii [tiin]ifice ar\taser\ c\ la cinci ani dup\ o singur\ doz\ de Ecstasy, consumatorul continua s\ manifeste schimb\ri insesizabile `n chimia creierului. Folosit regulat, Ecstasy putea duce la leziuni cerebrale permanente. Unii oncologi [i neurologi sus]ineau c\ `n deceniile care aveau s\ urmeze, inciden]a ridicat\ a consumului de Ecstasy va produce o cre[tere dramatic\ a tumorilor cerebrale canceroase la o v`rst\ t`n\r\, precum [i o diminuare a capacit\]ilor cognitive a sute de mii, dac\ nu milioane, de cet\]eni. Opt doze ca acelea pe care le `nm`na el nu facilitau declinul peste noapte al civiliza]iei. Corky era devotat efectului pe termen lung. Nu avea niciodat\ mai mult de cincisprezece punguli]e [i, `ndat\ ce `ncepea s\ le `mpart\, `[i propunea s\ scape de ele c`t mai rapid. Prea iste] ca s\ se lase prins, intra [i ie[ea din sala de jocuri `n decurs de trei minute. Pentru c\ nu trebuia s\ se opreasc\ pentru a-[i vinde marfa, personalul nu avea timp s\-l remarce. C`nd p\r\sea sala de jocuri, nu mai era dec`t un simplu cump\r\tor: nimic incriminator nu se afla `n buzunarele lui. La o cafenea Starbucks cump\r\ un latte dublu [i `l sorbi la una dintre mesele de-afar\, privind parada umanit\]ii `n tot absurdul ei. Dup\ ce termin\ cafeaua, intr\ `ntr-un magazin. Trebuia s\-[i cumpere [osete.

Capitolul 12 Copacii, un p`lc de opt, se `n\l]au pe trunchiuri de o frumuse]e noduroas\, `[i ridicau sus de tot splendoarea contorsionat\ a ramurilor, `[i scuturau `n v`ntul umed gra]ioasele cosi]e verzi-cenu[ii, p\r`nd s\ sfideze furtuna [i `n acela[i timp s\ o s\rb\toreasc\. Lipsi]i de fructe `n acest anotimp, nu scuturau m\sline, doar frunze pe pietrele trotuarului. ~nf\[urate printre ramuri, lumini]ele de Cr\ciun nu erau aprinse la ceasul acesta, becuri de culoare mohor`t\ care a[teptau s\ lumineze `n noapte. Blocul acesta de cinci etaje din Westwood, la mai pu]in de o strad\ de Wilshire Boulevard, nu era nici impozant ca altele din `mprejurimi, nici destul de mare ca s\ necesite un portar. Cu toate acestea, pre]ul unui apartament aici i-ar sta `n g`t unui `nghi]itor de s\bii. Ethan c\lc\ peste frunzele p\cii, trecu pe sub luminile stinse ale Cr\ciunului [i intr\ `ntr-un foaier public, placat cu marmur\ de sus p`n\ jos. Se folosi de o cheie ca s\ se strecoare prin u[a securizat\. Dincolo de foaier, holul era mic, dar primitor, cu o mochet\ care `mbl`nzea marmura, dou\ fotolii Art Deco [i o mas\ cu o fals\ lamp\ Tiffany – sticl\ pictat\ `n ro[u, ocru [i galben. Ethan prefer\ s\ urce cu ascensorul `n loc s-o ia pe sc\ri. Dunny Whistler locuia – locuise – la etajul cinci. La fiecare dintre primele patru etaje se aflau patru apartamente spa]ioase, dar ultimul etaj era `mp\r]it `n doar dou\ apartamente de lux. ~n ascensor persista mirosul u[or nepl\cut al unui c\l\tor de dinainte. Complex [i subtil, mirosul `i s`c`ia amintirile, dar Ethan nu reu[ea s\-l identifice.

92

DEAN KOONTZ

Dup\ ce trecu de etajul doi, cabina ascensorului i se p\ru mai mic\ dec`t `[i amintea din vizitele precedente. Tavanul at`rna greu, ca un capac pe o oal\. Trec`nd de etajul trei, `[i d\du seama c\ respira mai repede dec`t ar fi trebuit, ca [i cum ar fi mers `n pas rapid. Aerul p\rea s\ se fi sub]iat, s\ fi devenit insuportabil. C`nd ajunse la etajul patru, era convins c\ detectase ceva ciudat `n felul `n care se auzea motorul ascensorului, `n b`z`itul cablurilor pe ro]i. Sc`r]`itul \sta, tic\itul \sta putea fi zgomotul unui fus sl\bit chiar `n inima ma[in\riei. Aerul continu\ s\ se sub]ieze, pere]ii s\ se apropie, tavanul s\ coboare, ma[in\ria s\ sune tot mai dubios. S-ar putea ca u[ile s\ nu se deschid\. Telefonul pentru urgen]e s\ nu func]ioneze. Mobilul lui s\ nu aib\ semnal acolo. La un cutremur, cutia ascensorului s-ar pr\bu[i, reduc`ndu-se la dimensiunile unui co[ciug. Apropiindu-se de etajul cinci, `[i d\du seama c\ sentimentele acestea de claustrofobie pe care nu le mai tr\ise `nainte erau o masc\ sub care se ascundea alt\ fric\, pe care el, un om ra]ional, detesta s\ o recunoasc\. Se a[tepta s\-l g\seasc\ pe Rolf Reynerd la etajul cinci. Cum ar fi aflat Reynerd despre Dunny sau unde locuia Dunny, cum ar fi [tiut c`nd inten]iona Ethan s\ vin\ aici – toate acestea erau `ntreb\ri la care nu putea r\spunde f\r\ o investiga]ie extins\ [i probabil f\r\ s\ abandoneze logica. Cu toate acestea, Ethan se d\du `ntr-o parte ca s\ nu poat\ fi ]intit cu u[urin]\. ~[i scoase pistolul. U[ile ascensorului se deschiser\ `ntr-un foaier de trei metri pe trei [i jum\tate, lambrisat cu lemn de culoarea mierii, cu desene. Nimeni. Ethan nu-[i b\g\ pistolul la loc. U[i identice d\deau `nspre cele dou\ apartamente de lux. Se `ndrept\ direct spre apartamentul lui Whistler. Cu cheia pe care i-o d\duse avocatul lui Dunny descuie u[a, o deschise `ncet [i intr\ prudent. Alarma nu era pus\. Ultima oar\ c`nd fusese aici, acum opt zile, Ethan pusese alarma la plecare.

CHIPUL

93

Menajera, doamna Hernandez, trecuse pe acolo `ntre timp. ~nainte ca Dunny s\ ajung\ `n com\ la spital, femeia lucra aici trei zile pe s\pt\m`n\. Acum venea doar miercurea. Dup\ toate aparen]ele, doamna Hernandez uitase s\ introduc\ codul de alarm\ c`nd plecase s\pt\m`na trecut\. Dar de[i era o explica]ie extrem de plauzibil\, Ethan nu-i d\du crezare. Juanita Hernandez era o femeie responsabil\, atent\ la detalii [i tipicar\. R\mase `n prag ascult`nd. L\s\ u[a deschis\ `n spate. Ploaia r\p\ia pe acoperi[, un ropot `ndep\rtat, ca al unei armate m\r[\luind spre r\zboi `ntr-un regat `ndep\rtat. ~n rest, lini[te. Poate `l avertiza instinctul, poate `l `n[ela memoria, dar sim]ea c\ nu e pur [i simplu t\cere, ci mai degrab\ o lini[te `ncol\cit\, `n care zv`cnea energia unei cobre, a unui [arpe cu clopo]ei sau a unei mamba negre. Pentru c\ nu voia s\ atrag\ aten]ia vreunui vecin sau s\ faciliteze ie[irea altei persoane, `nchise u[a. O `ncuie. Din escrocherii, din droguri, din alte f\r\delegi, Dunny se `mbog\]ise. Criminalii pun m`na de obicei pe bani mul]i, dar pu]ini `i p\streaz\ sau `[i p\streaz\ libertatea de a-i cheltui. Dunny fusese destul de de[tept ca s\ se fereasc\ de un arest, s\-[i spele banii [i s\-[i pl\teasc\ taxele. Prin urmare, avea un apartament enorm, cu dou\ holuri de leg\tur\, camere care d\deau `n alte camere, camere care nu se r\suceau precum cochiliile de melc ca acum. ~ntr-o misiune de genul acesta, Ethan ar fi stat `n mod normal cu ambele m`ini pe pistol, cu bra]ele `ntinse, men]in`nd o presiune constant\ pe tr\gaci. Ar fi deschis u[ile repede [i aplecat. Acum `[i ]inea pistolul `n m`na dreapt\, `ndreptat spre tavan. Se mi[ca prudent, dar nu `n stilul u[or teatral pe care-l `nv\]ase la academia de poli]ie. S\ r\m`n\ mereu lipit de perete, s\ evite s\ stea cu spatele la o u[\ deschis\, s\ se mi[te rapid `n timp ce scruteaz\ cu privirea st`nga-dreapta-st`nga, s\ fie mereu con[tient de fiecare pas, s\ aib\ o pozi]ie suficient de bun\ pentru a lua `ntr-o clip\ pozi]ia de tragere – dac\ ar fi f\cut toate acestea, ar fi fost nevoit s\ admit\ c\ se temea de un mort.

94

DEAN KOONTZ

Dar acesta era adev\rul. Pe care nu voia s\-l recunoasc\. Claustrofobia din ascensor [i sentimentul c\ o s\-l g\seasc\ pe Rolf Reynerd la etajul cinci nu fuseser\ dec`t `ncerc\ri de a nu se mai g`ndi la ceea ce-l speria cu adev\rat, la convingerea c`tu[i de pu]in ra]ional\ c\ Dunny cel mort se ridicase de pe patul de morg\ [i mersese p`n\ acas\, f\r\ o inten]ie cunoscut\. Ethan nu credea c\ mor]ii pot umbla. Se `ndoia c\ Dunny, mort sau viu, `i putea face r\u. ~l nelini[tea posibilitatea ca Duncan Whistler, dac\ `ntr-adev\r plecase din morga spitalului pe propriile picioare, s\ nu fie Dunny dec`t cu numele. Aproape `necat, petrec`nd trei luni `n com\, ar fi putut suferi leziuni cerebrale care s\-l transforme `ntr-un individ periculos. De[i Dunny avea calit\]i, dintre care nu cea mai ne`nsemnat\ fusese aceea de a recunoa[te `n Hannah o femeie cu virtu]i excep]ionale, fusese capabil de o violen]\ crud\. Succesul lui `n mediul infrac]ional nu fusese ob]inut cu z`mbete amabile sau bune maniere. Era `n stare s\ sparg\ capete dac\ trebuia. {i uneori le sp\rsese c`nd nu trebuia. Dac\ Dunny era jum\tate din omul care fusese odat\, dar [i jum\tatea gre[it\, Ethan prefera s\ nu-l `nt`lneasc\ fa]\ `n fa]\. De-a lungul anilor, rela]ia lor luase `ntors\turi ciudate; o ultim\ [i `ntunecat\ `ntors\tur\ nu putuse fi dep\[it\. Uria[a camer\ de zi avea canapele [i scaune moderne scumpe, tapisate `n m\tase de culoarea gr`ului. Mesele, dulapurile [i obiectele decorative erau toate antichit\]i chineze[ti. Fie Dunny descoperise o lamp\ care ascundea vreun duh binef\c\tor [i-[i dorise s\ aib\ un bun-gust des\v`r[it, fie angajase un designer care-l costase o avere. Aici, cu mult deasupra m\slinilor, `n ferestrele mari se oglindeau cl\dirile de peste drum [i cerul care p\rea cenu[a umed\ a unui foc uria[, acum stins. Afar\ – un claxon `ndep\rtat, morm\itul `n surdin\ al traficului de pe Wilshire Boulevard. Ca zumzetul unui g`ndac de iunie, ca pocnetul unui scarabeu, ca b\t\ia `n geam a unui c\r\bu[, glasul de g`ndac al ploii se auzea la fereastr\: clic, clic, clic.

CHIPUL

95

~n camera de zi, lini[tea se sub]ia. Numai respira]ia lui se auzea. Numai inima. Ethan intr\ `n camera de lucru ca s\ caute sursa unei lumini difuze. Pe biroul chinezesc st\tea o lamp\ de bronz cu abajur de alabastru. Str\lucirea galben-untoas\ arunca culori irizate de pe marginea incrusta]iilor cu perle. Pe birou, se afla `nainte o fotografie `nr\mat\ cu Hannah. Acum lipsea. Ethan `[i aminti de surpriza cu care descoperise fotografia la prima lui vizit\ `n apartament, cu unsprezece s\pt\m`ni `n urm\, c`nd aflase c\ fusese `mputernicit s\ se ocupe de afacerile lui Dunny. Surpriza fusese pe potriva constern\rii. De[i Hannah murise de cinci ani, prezen]a fotografiei p\rea s\ fie un act de agresiune emo]ional\ [i, `ntr-un fel, o insult\ adus\ memoriei ei, de vreme ce putea fi obiectul afec]iunii – [i c`ndva obiectul dorin]ei – unui b\rbat cufundat `ntr-o via]\ plin\ de nelegiuri [i violen]\. Ethan l\sase fotografia neatins\, pentru c\, de[i `mputernicit s\ se ocupe de toate afacerile lui Dunny, sim]ise c\ fotografia cu ram\ de argint nu era proprietatea acestuia, deci nu putea nici s\ o foloseasc\ dup\ bunul plac, nici s\ aib\ preten]ii la ea. La spital, `n noaptea c`nd murise Hannah [i apoi din nou la `nmorm`ntare, dup\ doisprezece ani de `nstr\inare, Ethan [i Dunny `[i vorbiser\. Cu toate acestea, durerea nu-i apropiase. Nu mai schimbaser\ un cuv`nt de trei ani. La trei ani de la moartea lui Hannah, Dunny sunase s\-i spun\ c\ `n toate aceste treizeci [i [ase de luni se g`ndise mult [i cu durere la dispari]ia ei `nainte de vreme, la numai treizeci [i doi de ani. ~ncet, dar profund, pierderea ei – simplul faptul de a [ti c\ ea nu mai exista acolo, undeva – `l afectase, `l schimbase pentru totdeauna. Dunny pretinsese c\ avea de g`nd s\ se `ndrepte, s\ renun]e la toate f\r\delegile `n care era implicat. Ethan nu-l crezuse, dar `i urase succes. Nu-[i mai vorbiser\ de atunci. Mai t`rziu auzise prin al]ii c\ Dunny se retr\sese, c\ vechii prieteni [i asocia]i nu `l mai v\zuser\, c\ devenise un fel de pustnic devorator de c\r]i.

96

DEAN KOONTZ

Aceste zvonuri `i trezir\ curiozitatea lui Ethan. Era sigur c\, `n cele din urm\ avea s\ afle c\ Duncan Whistler revenise la vechile obiceiuri – sau nu le p\r\sise cu adev\rat niciodat\. {i mai t`rziu, auzise c\ Dunny se `ntorsese spre biseric\, mergea `n fiecare s\pt\m`n\ la liturghie [i se purta cu o umilin]\ care nu `l caracterizase `nainte. Dac\ a[a st\teau lucrurile, r\m`nea totu[i faptul c\ Dunny nu se debarasase de averea pe care o adunase prin fraud\, ho]ie [i afaceri cu droguri. Tr\ind `ntr-un lux c`[tigat cu bani murdari, orice om care s-ar fi schimbat cu adev\rat ar fi fost ros de remu[c\ri p`n\ c`nd, `n cele din urm\, [i-ar fi dat bog\]iile ca s\-[i isp\[easc\ p\catele. Din camer\ fusese luat ceva mai mult dec`t fotografia lui Hannah. Disp\ruse [i o atmosfer\ de inocen]\ c\rtur\reasc\. Pe podea, `ntr-un col] erau a[ezate `n teancuri dou\ duzini de volume cartonate. Fuseser\ scoase de pe dou\ dintre rafturile bibliotecii care acoperea pere]ii. Unul din rafturi, care p\ruse s\ fie la fel de fix ca toate celelalte, fusese scos. O parte din peretele din spate al bibliotecii, care de asemenea p\ruse fix, fusese dat `ntr-o parte [i l\sa s\ se vad\ un seif `n perete. U[a cu un diametru de treizeci de centimetri era deschis\. Ethan pip\i interiorul seifului. ~nc\p\toarea cutie se dovedi goal\. Nu [tiuse c\ biroul con]inea un seif. Logica sugera c\ nimeni `n afar\ de Dunny – [i de cel care-l montase – n-ar fi avut cuno[tin]\ de existen]a lui. Omul care suferea de afec]iuni cerebrale se `mbrac\ singur. G\se[te drumul spre cas\. ~[i aminte[te combina]ia seifului. Sau… mortul vine acas\. Cu chef de petrecere, pune m`na pe ni[te bani. Dunny cel mort p\rea aproape la fel de plauzibil ca Dunny cel cu afec]iuni cerebrale.

Capitolul 13 Fric face t\r\boi – dou\ trenuri duduind [i [uier`nd la r\sp`ntiile principale de drum, nazi[ti prin c\tune, trupe americane cobor`nd cu greu dealurile, solda]i mor]i peste tot [i SS-i[ti tic\lo[i `n uniforme negre m`n`ndu-i pe evrei `n vagoanele de marf\ ale unui al treilea tren oprit `n gar\, al]i SS-i[ti nemernici `mpu[c`nd catolici [i `ngrop`ndu-i `ntr-o groap\ comun\ aici, l`ng\ p\durea de pini. Pu]ini oameni [tiau c\ nazi[tii uciseser\ nu numai evrei, ci [i milioane de cre[tini. Majoritatea nazi[tilor din primul e[alon aderaser\ la un cult p\g`n, straniu, adorau p\m`ntul, rasa [i miturile vechilor saxoni, adorau s`ngele [i puterea. Pu]ini oameni [tiau, dar Fric [tia. ~i pl\cea s\ [tie lucruri pe care al]ii nu le cuno[teau. Fr`nturi bizare de istorie. Secrete. Misterele alchimiei. Curiozit\]i [tiin]ifice. De pild\, cum s\ porne[ti un ceas electric cu un cartof. Aveai nevoie de o bucat\ de cupru, un cui de zinc [i ni[te s`rm\. Un ceas pornit de un cartof era ceva stupid, dar func]iona. De pild\, piramida t\iat\ de pe spatele bancnotei de un dolar. Reprezint\ Tempul neterminat al lui Solomon. Ochiul care plute[te deasupra piramidei `l simbolizeaz\ pe Marele Arhitect al Universului. De pild\, cine a construit primul ascensor. Folosind alternativ puterea uman\, animal\ [i acvatic\, arhitectul roman Vitruvius a construit primele lui ascensoare `n jurul anului 50 `.H. Fric [tia.

98

DEAN KOONTZ

Multe dintre lucurile ciudate pe care le [tia nu-i erau de mare folos `n via]a de zi cu zi, nu schimbau faptul c\ era scund pentru v`rsta lui, prea slab sau c\ avea un g`t paradit [i ochii aceia verzi imen[i, dup\ care salivau revistele c`nd o descriau pe mama lui, dar care pe el `l f\ceau s\ arate ca rezultatul hibrid al `ncruci[\rii dintre o bufni]\ [i un extraterestru. Oricum, `i pl\cea s\ [tie toate lucrurile acelea ciudate, chiar dac\ nu-l ridicau din mla[tina ~mp\r\]iei Ciuda]ilor.1 Faptul c\ poseda ni[te cuno[tin]e exotice pentru ceilal]i oameni `l f\cea pe Fric s\ se simt\ ca un vr\jitor. Sau cel pu]in ca ucenicul unui vr\jitor. ~n afar\ de domnul Jurgens, care venea la re[edin]\ dou\ zile pe lun\ pentru a cur\]a [i `ntre]ine colec]ia impresionant\ de trenule]e electrice vechi [i noi, doar Fric [tia totul despre camera trenurilor [i mecanismele ei. Trenule]ele `i apar]ineau acelei vedete de cinema faimoase `n `ntreaga lume, Channing Manheim, care din `nt`mplare era [i tat\l lui. ~n lumea lui Fric, starul era de mult cunoscut ca Tat\l-Fantom\, pentru c\ aici era prezent de obicei numai `n spirit. Tat\l-Fantom\ [tia foarte pu]ine despre camera trenurilor. Cu banii cheltui]i pe aceast\ colec]ie ar fi putut cump\ra toat\ ]ara Tuvalu, dar rareori se juca acolo. Majoritatea oamenilor nu auziser\ niciodat\ de Tuvalu. R\sp`ndit pe nou\ insule din sudul Oceanului Pacific, cu o popula]ie de doar zece mii de oameni, exporta `n principal copra [i nuc\ de cocos. Majoritatea oamenilor habar nu aveau ce era aceea copra. Nici Fric nu [tia. ~[i pusese `n g`nd s\ afle `nc\ de c`nd auzise de ]ara Tuvalu. Camera trenurilor se afla la nivelul superior al subsolului, l`ng\ garajul de sus. M\sura 20,5 cu 13,2 metri, ceea ce `nsemna o suprafa]\ mai mare dec`t a unei case obi[nuite. Lipsa ferestrelor era o garan]ie c\ lumea real\ nu putea p\trunde `n\untru. Acolo domnea lumea fantastic\ a drumului-de-fier. 1

Joc de cuvinte. ~n englez\, Fric are aceea[i pronun]ie cu freak, „ciudat, excentric“. (n.tr.)

CHIPUL

99

De-a lungul celor doi pere]i mai mici, rafturi `nalte p`n\ la tavan ad\posteau colec]ia de trenule]e, cu excep]ia modelelor care erau folosite. Pe ceilal]i doi pere]i at`rnau tablouri fabuloase de trenuri. Aici, o locomotiv\ cu farul aprins exploda prin cea]a deas\ [i str\lucitoare. Dincolo, un tren str\b\tea o prerie luminat\ de lun\. Trenuri de toate soiurile goneau prin p\duri, traversau r`uri, urcau mun]i pe ploaie, lapovi]\, z\pad\, cea]\ sau prin `ntunericul nop]ii, iar din co[urile lor se rostogoleau nori, din ro]i le zburau sc`ntei. ~n mijlocul acestui spa]iu uria[, pe o platform\ masiv\ cu multe picioare, era a[ezat un peisaj sculptat care `nf\]i[a dealuri verzi, c`mpii, p\duri, v\i, pr\p\stii, r`uri, lacuri. {apte sate `n miniatur\ alc\tuite din structuri cu detalii complicate erau deservite de drumuri de ]ar\, optsprezece poduri [i nou\ tunele. Curbe convexe, curbe concave, curbe `n form\ de potcoav\, drumuri drepte, urcu[uri [i cobor`[uri `nchipuiau mai multe drumuri de tren dec`t nuci de cocos `n Tuvalu. Aceast\ uimitoare construc]ie m\sura 15 cu 9,5 metri [i puteai s\ te plimbi `n jurul ei sau – dac\ ridicai o poart\ – s\ intri `n ea [i s\ faci un tur sau o plimbare pe ro]i, de parc\ ai fi fost un uria[ plecat `n vacan]\ `n ]ara liliputanilor. Fric era `n toiul jocului. ~mpr\[tiase armatele de solda]i de juc\rie prin tot acest peisaj [i se juca de-a trenul [i r\zboiul `n acela[i timp. Av`nd `n vedere resursele de care dispunea `n acest joc, s-ar fi cuvenit s\ se distreze mai mult dec`t o f\cea. Punctele de control din afar\ [i din cas\ aveau toate telefoane. C`nd auzea un telefon sun`nd cu melodia lui personal\, tres\rea speriat. Rareori primea telefoane. Re[edin]a avea dou\zeci [i patru de linii telefonice. Dou\ dintre ele erau dedicate sistemului de securitate, alta monitoriz\rii sistemului de `nc\lzire [i climatizare asem\n\tor celui dintr-un hotel. Dou\ erau linii de fax [i dou\ erau linii de internet. {aisprezece linii din restul de [aptesprezece erau rezervate familiei [i personalului. Linia 24 avea un scop mai `nalt.

100

DEAN KOONTZ

Tat\lui lui Fric `i pl\cea s\ foloseasc\ patru linii de telefon pentru c\ toat\ lumea – o dat\ chiar pre[edintele Statelor Unite – voia s\-i vorbeasc\. Channing – sau Chan, Channi sau chiar (`n cazul unei actri]e `ndr\gostite) Chi-Chi – primea frecvent telefoane, chiar [i c`nd nu se afla la re[edin]\. Doamna McBee avea patru linii, de[i asta nu `nsemna, a[a cum glumea uneori Tat\l-Fantom\, c\ doamna McBee ar trebui s\ `nceap\ s\ cread\ c\ e la fel de important\ ca [eful ei. Ha, ha, ha. Una dintre cele patru linii deservea apartamentul so]ilor McBee. Celelalte trei erau liniile rezervate treburilor casei. ~n zilele obi[nuite nu era nevoie de aceste trei linii. Dar c`nd doamna McBee trebuia s\ planifice [i s\ preg\teasc\ o petrecere pentru patru sau cinci sute de dobitoci de la Hollywood, trei telefoane nu erau `ntotdeauna suficiente pentru a discuta cu organizatorul evenimentului, cu persoana care se ocupa de mas\, cu florarul, cu directorul de program [i cu celelalte nenum\rate for]e [i agen]ii misterioase pe care trebuia s\ le convoace pentru o sear\ de neuitat. Fric se `ntreba dac\ tot acel efort [i toat\ acea cheltuial\ meritau cu adev\rat. Spre diminea]\, jum\tate dintre musafiri plecau at`t de be]i sau de droga]i, c\ diminea]a nu-[i mai aminteau unde fuseser\. Dac\ `i a[ezai `n scaune de gr\din\, le puneai la dispozi]ie pungi cu hamburgeri [i autocisterne cu vin, luau la bord ca de obicei. Pe urm\ se duceau acas\ [i `[i vomitau [i ma]ele din ei, ca de obicei, z\ceau f\r\ s\ mai [tie de ei, tot ca de obicei, [i a doua zi se trezeau cu nimic mai `n]elep]i. Pentru c\ era [eful personalului de paz\, domnul Truman avea dou\ linii telefonice, una personal\ [i una de serviciu. Doar dou\ dintre cele [ase servitoare locuiau la re[edin]\ [i acestea `mp\r]eau `mpreun\ cu [oferul o singur\ linie telefonic\. Intendentul avea o linie proprie, dar buc\tarul-[ef, `nsp\im`nt\torul domn Hachette, [i domnul Baptiste, buc\tarul cel vesel, foloseau `n comun una dintre liniile doamnei McBee. Domni[oara Hepplewhite, asistenta personal\ a Tat\lui-Fantom\, avea dou\ linii telefonice.

CHIPUL

101

Lui Freddie Nielander, faimosul supermodel cunoscut `n Fricsilvania drept M\mica Oficial\, `i era dedicat\ o linie telefonic\, de[i divor]ase de Tat\l-Fantom\ cu aproape zece ani `n urm\ [i de atunci r\m\sese peste noapte acolo mai pu]in de zece ori. Tat\l-Fantom\ `i spusese odat\ lui Freddie c\ din c`nd `n c`nd o suna pe linia aceea, cu n\dejdea c\ ea avea s\-i r\spund\ [i s\-i spun\ c\ se `ntoarce la el [i acas\ pentru totdeauna. Ha, ha, ha. Ha, ha, ha. Fric avea propria linie de telefon de la [ase ani. Nu suna niciodat\ pe nimeni. O singur\ dat\ se folosise de rela]iile tat\lui s\u ca s\ fac\ rost de num\rul secret de acas\ al domnului Mike Myers, actorul care dublase vocea personajului principal din Shrek, ca s\-i spun\ c\ Shrek, f\r\ `ndoial\, dansa demen]ial. Domnul Myers fusese foarte dr\gu], imitase pentru el vocea lui Shrek [i multe alte voci, [i `l f\cuse s\ r`d\ p`n\ `l duruse burta. Avusese aceast\ problem\ cu mu[chii abdominali pe de-o parte pentru c\ domnul Myers era `ngrozitor de haios, [i pe de alt\ parte pentru c\ Fric nu-[i mai exersase `n ultimul timp grupul de mu[chi responsabili cu r`sul, a[a cum i-ar fi pl\cut. Tat\l lui Fric, care credea `ntr-o mul]ime de fenomene paranormale, l\sase ultima linie telefonic\ pentru apelurile de la mor]i. Era o `ntreag\ poveste. Acum, pentru prima oar\ `n ultimele opt zile, de c`nd primise un telefon de la Tat\l-Fantom\, Fric `[i auzi tonul personal sun`nd la telefoanele din camera trenurilor. Fiecare dintre cei care locuiau `n re[edin]\ primiser\ un ton diferit pentru linia sau liniile care le erau dedicate. Fiecare dintre liniile Tat\lui-Fantom\ nu scotea dec`t un simplu brrrrrrrr. Tonul doamnei McBee era o serie de refrene muzicale. Liniile domnului Truman c`ntau primele nou\ note din muzica unui vechi serial poli]ist, Dragnet, care era stupid, iar domnul Truman [tia [i el asta, dar nu-l deranja. Sistemul acesta telefonic extrem de sofisticat putea produce p`n\ la dou\sprezece tonuri diferite. Opt erau standard. Patru – cum era Dragnet – puteau fi adaptate pentru client.

102

DEAN KOONTZ

Lui Fric i se d\duse cel mai banal dintre tonurile standard, pe care fabricantul `l descrisese ca „un sunet vesel, pl\cut copiilor, potrivit pentru camera bebelu[ului sau a copiilor mai mari“. De ce bebelu[ii din p\tu]uri sau copiii de un an din c\rucioare ar avea nevoie de telefoane proprii r\m`nea un mister pentru Fric. Aveau poate de g`nd s\ sune la Babies R U [i s\ comande inele gingivale cu arom\ de homar? Sau poate aveau s\ le sune pe m\mici [i s\ le spun\: „Bleah. Am f\cut caca `n scutece [i nu m\ simt bine“. Stupid. Ooodelee-ooodelee-oo, se auzir\ telefoanele din camera trenurilor. Fric ura sunetul \sta. ~l ur`se c`nd avea [ase ani [i `l ura `nc\ [i mai mult acum. Ooodelee-ooodelee-oo. Era genul de sunet enervant pe care `l face un personaj cu blan\ roz, rotofei, cam prost\nac, pe jum\tate urs, pe jum\tate c`ine, dintr-un video special conceput pentru pre[colarii care socoteau c\ emisiuni stupide ca Teletubbies reprezentau culmea umorului [i a rafinamentului. Umilit, de[i era singur, Fric ap\s\ dou\ butoane, opri curentul la trenuri [i r\spunse la telefon la al patrulea ]`r`it. – Bine a]i venit la Bob, Hambarul cu Hamburgeri [i Ferma G`ndacilor, spuse. Din partea casei, avem ast\zi salmonela cu p`ine pr\jit\ [i salat\ de varz\, la numai un dolar. – Bun\, Aelfric, spuse un b\rbat. Fric se a[teptase s\ aud\ vocea tat\lui s\u. Dac\ ar fi auzit `n schimb vocea M\micii Oficiale, ar fi suferit un stop cardiac [i ar fi c\zut mort printre trenuri. Tot personalul de la re[edin]\, poate cu excep]ia buc\tarului-[ef Hachette, l-ar fi pl`ns. Ar fi fost profund, teribil de `ntrista]i. Profund, profund, teribil, teribil. Cam patruzeci de minute. Pe urm\ ar fi fost foarte, foarte, foarte ocupa]i s\ preg\teasc\ masa de `nmorm`ntare, la care ar fi fost probabil invita]i o mie de be]ivi, droga]i [i pupincuri[ti faimo[i [i aproape-faimo[i, ner\bd\tori s\-[i lipeasc\ buzele de fundul de aur al Tat\lui-Fantom\. – Cine e? `ntreb\ Fric.

CHIPUL

103

– ~]i plac trenurile, Fric? Fric nu mai auzise p`n\ atunci vocea asta. La nimeni din personalul casei. Categoric – un str\in. Majoritatea oamenilor din cas\ nu [tiau c\ se afla `n camera trenurilor [i nimeni din afara re[edin]ei n-ar fi avut de unde s\ [tie. – De unde [tii de trenuri? B\rbatul spuse: – O, [tiu o gr\mad\ de lucruri pe care al]ii nu le [tiu. Ca tine, Fric. Exact ca tine. Lui Fric i se p\ru c\-i mi[un\ pe ceaf\ mii de p\ianjeni. – Cine e[ti? – Nu m\ cuno[ti, spuse b\rbatul. C`nd se `ntoarce tat\l t\u din Florida? – Dac\ [tii at`t de multe, de ce nu-mi spui tu? – Dou\zeci [i patru decembrie. La prima or\ a amiezii. Ajunul Cr\ciunului, spuse str\inul. Fric nu era impresionat. Milioane de oameni [tiau pe unde umbla babacul [i ce planuri avea de Cr\ciun. Cu doar o s\pt\m`n\ `n urm\, Tat\l-Fantom\ f\cuse un spot pentru Entertainment Tonight, `n care vorbise despre filmul pe care `l turna [i despre c`t de mult a[tepta s\ se `ntoarc\ acas\ de s\rb\tori. – Fric, a[ vrea s\ fiu prietenul t\u. – Cine e[ti, un pervers? Fric auzise de perver[i. Dumnezeule, `nt`lnise probabil sute dintr-\[tia. Nu [tia toate lucrurile pe care le pot face cu un copil [i nu era foarte sigur ce le pl\cea mai mult s\ fac\, dar [tia c\ ace[tia exist\ pe undeva, cu colec]iile lor de ochi de copii, cu l\n]i[oarele lor f\cute din oasele victimelor. – N-am de g`nd s\-]i fac nici un r\u, spuse str\inul, ceea ce era, f\r\ `ndoial\, exact ce ar fi spus orice pervers. Ba dimpotriv\. Vreau s\ te ajut, Fric. – S\ m\ aju]i s\ fac ce? – S\ supravie]uie[ti. – Cum te cheam\? – Nu am nume.

104

DEAN KOONTZ

– Toat\ lumea are un nume, chiar dac\ numai unul, ca Cher sau Godzilla. – Eu nu am. S`nt doar unul dintr-o mul]ime, f\r\ nume acum. Ceva r\u e pe cale s\ se `nt`mple, tinere Fric, [i trebuie s\ fii preg\tit. – Ce r\u? – {tii vreun loc din cas\ unde ai putea s\ te ascunzi f\r\ s\ fii vreodat\ g\sit? `ntreb\ str\inul. – E o `ntrebare cretin\. – O s\ ai nevoie de un loc `n care s\ te ascunzi [i unde s\ nu te g\seasc\ nimeni, Fric. Un loc secret, special [i bine ascuns. – S\ m\ ascund de cine? – Nu pot s\-]i spun. S\-i zicem Fiara `n Galben. Dar o s\ ai nevoie foarte cur`nd de locul acesta. Fric [tia c\ ar fi trebuit s\ `nchid\ telefonul, c\ putea fi periculos s\ se joace cu un smintit din \sta. Cel mai probabil era un ratat pervers [i jalnic, care fusese norocos s\ dea peste un num\r de telefon [i care mai devreme sau mai t`rziu avea s\ `nceap\ s\ vorbeasc\ murdar. Dar tipul putea fi [i un vr\jitor care f\cea farmece de la distan]\ sau poate un psiholog r\u care hipnotiza copiii la telefon, `i f\cea s\ jefuiasc\ magazine de b\uturi ca pe urm\ s\-i dea lui to]i banii `n timp ce ei cotcod\ceau ca ni[te g\ini. Con[tient de aceste riscuri [i de multe altele, Fric r\mase totu[i la telefon. Era de departe cea mai interesant\ conversa]ie telefonic\ pe care o purtase vreodat\. ~n cazul `n care tipul \sta f\r\ nume se `nt`mpla s\ fie chiar cel de care s\ trebuiasc\ s\ se ascund\, Fric spuse: – Oricum, am bodyguarzi care au mitraliere. – Nu e adev\rat, Aelfric. Minciuna nu-]i aduce dec`t nenorociri. Re[edin]a e foarte bine p\zit\, dar nu va fi de-ajuns c`nd va veni vremea, c`nd se va ar\ta Fiara `n Galben. – Ba e adev\rat, insist\ Fric cu viclenie. Bodyguarzii mei fac parte din fostele for]e de comando Delta Force [i unul dintre ei a fost chiar Mister Universe `nainte. Te fac praf. Str\inul nu r\spunse. Dup\ dou\ secunde, Fric spuse:

CHIPUL

105

– Alo? Mai e[ti acolo? B\rbatul vorbea acum `n [oapt\. – Se pare c\ am un vizitator, Fric. Te sun mai t`rziu. {oapta se transform\ `ntr-un murmur pe care Fric trebuia s\ fac\ eforturi ca s\-l aud\. – ~ntre timp apuc\-te s\ cau]i locul \la secret, special [i bine ascuns. Nu mai ai mult timp. – Stai, spuse Fric, dar nu mai era nimeni pe fir.

Capitolul 14 Cu pistolul preg\tit, ]eava `ndreptat\ `n sus, str\b\t`nd camer\ dup\ camer\ [i hol dup\ hol prin cochilia de melc a apartamentului lui Dunny Whistler, Ethan ajunse `n dormitor. O lamp\ de pe noptier\ fusese l\sat\ aprins\. De-a lungul t\bliei patului chinezesc, menajera aranjase cu m\iestrie perne de m\tase decorative, f\cute din materiale pentru cheongsam1. Tot pe pat, aruncate cu v\dit\ grab\, z\ceau haine b\rb\te[ti. Cr`mpo]ite, p\tate, `nc\ umede de la ploaie. Pantaloni de cas\, c\ma[\, [osete, lenjerie de corp. ~ntr-un col] era azv`rlit\ o pereche de pantofi. Ethan nu [tia cu ce fusese `mbr\cat Dunny c`nd plecase din morga spitalului Our Lady of Angels. Cu toate acestea, n-ar fi b\gat m`na `n foc c\ astea nu erau hainele cu pricina. Apropiindu-se de pat, sim]i mirosul acela discret, nepl\cut, pe care `l sim]ise prima dat\ `n ascensor. Recunoscu acum mai u[or dec`t `nainte c`teva dintre mirosurile de acolo: transpira]ie st\tut\, un iz de unguent r`nced pe baz\ de sulfat, damfuri slabe de urin\ acr\. Miros de boal\, de om ]intuit la pat vreme `ndelungat\ [i sp\lat doar cu ligheanul [i buretele. Ethan `[i d\du seama c\ undeva se auzea un susur [i, ini]ial, crezu c\ e ploaia. Apoi `n]elese c\ de fapt era apa de la du[. 1

Rochie tradi]ional\ purtat\ de femeile din China, croit\ din m\tase, satin sau alte materiale scumpe (n.tr.)

CHIPUL

107

U[a de la baie era `ntredeschis\. Prin deschiz\tur\ veneau, odat\ cu susurul apei, o raz\ de lumin\ [i rotocoale de aburi. ~mpinse u[or u[a p`n\ se deschise. Podeaua [i pere]ii erau `mbr\ca]i `n marmur\ aurie. ~ncastrate `n dulapul de granit negru, erau dou\ chiuvete din ceramic\ neagr\, cu robinete [i orificii de scurgere suflate cu aur. Deasupra lor, o oglind\ lung\, aburit\ de condens, nu reu[ea s\ `nf\]i[eze imagini clare. Figura lui deformat\ se mi[ca pe sub suprafa]a brumat\, ca o stranie [i palid\ creatur\ `ntrez\rit\ `n timp ce `noat\ pe sub suprafa]a adumbrit\ a unui bazin. ~n aer pluteau v\l\tuci de aburi. ~n baie se afla o toalet\. U[a era deschis\, se vedea toaleta. Nu era nimeni acolo. Dunny fusese aproape `necat `n toaleta asta. Vecinii de la un apartament de la etajul patru `l auziser\ cum se zb\tea s\-[i salveze via]a, cum striga dup\ ajutor. Poli]ia ajunsese rapid [i `i prinsese pe atacatori `n timp ce fugeau dispera]i. ~l g\siser\ pe Dunny `n fa]a toaletei, z\c`nd pe o parte, semicon[tient [i vomit`nd ap\. P`n\ s\ ajung\ ambulan]a, intrase `n com\. Atacatorii s\i – care veniser\ dup\ bani, r\zbunare sau am`ndou\ la un loc – nu erau victime recente ale lui Dunny. St\tuser\ la pu[c\rie [ase ani [i, abia elibera]i, veniser\ s\ rezolve o problem\ mai veche. Poate c\ Dunny sperase s\ se despart\ de via]a criminal\ de dinainte, dar vechile p\cate `l ajunseser\ din urm\ `n noaptea aceea. Pe podeaua din baie z\ceau acum dou\ prosoape negre, umede [i mototolite. Pe suportul de prosoape mai erau altele dou\, uscate. Cabina de du[ se afla `n col]ul `ndep\rtat din dreapta al b\ii. Chiar dac\ u[a de sticl\, acum opac\ din pricina aburilor, ar fi fost transparent\, Ethan n-ar fi putut vedea prin ea de la distan]a aceea. Apropiindu-se de cabin\, `[i `nchipui cam cum ar ar\ta Dunny Whistler, cel pe care se a[tepta s\-l `nt`lneasc\. Piele de un galben boln\vicios, dac\ nu chiar cenu[ie, lipsit\ de via]\, pe care apa fierbinte nu reu[ea s\ o coloreze. Ochi cenu[ii, injecta]i.

108

DEAN KOONTZ

Cu arma `n m`na dreapt\, apuc\ u[a cu st`nga [i, dup\ o scurt\ ezitare, o `mpinse. Cabina era goal\. Apa izbea podeaua de marmur\ [i se scurgea `n v`rtejuri. Aplec`ndu-se `n\untru, `ntinse m`na prin cascada de ap\ [i `nchise robinetul. T\cerea brusc\ care urm\ susurului de ap\ p\rea s\-i semnaleze prezen]a `n acela[i fel `n care ar fi f\cut-o un claxon. Nervos, se `ntoarse spre intrare, a[tept`ndu-se la o reac]ie, dar f\r\ s\ [tie exact care ar fi aceasta. Chiar [i dup\ ce opri apa, din cabina de du[ continuau s\ ias\ aburi, care se rev\rsau prin u[a de sticl\, `nv\luindu-l pe Ethan. ~n pofida aerului umed, gura i se uscase. Cu greu `[i putu dezlipi limba de cerul gurii. Dup\ ce porni spre u[a de la baie, aten]ia `i fu atras\ din nou de imaginea sa imprecis\ [i deformat\ care se mi[ca `n oglinda aburit\ de deasupra chiuvetelor. V\zu apoi silueta imposibil\, care `l f\cu s\ se opreasc\. ~n oglind\, pe sub stratul de condens, se profila o form\ palid\, la fel de neclar\ ca imaginea `nce]o[at\ a lui Ethan, dar totu[i u[or de recunoscut ca fiind a unui om, b\rbat sau femeie. Ethan era singur. Cercet\ rapid cu ochii baia, dar nu reu[i s\ observe nici un obiect sau am\nunt de arhitectur\ pe care oglinda aburit\ s\-l fi confundat cu o siluet\ uman\ fantomatic\. Atunci `nchise ochii. ~i deschise. Silueta era tot acolo. Acum nu-[i mai auzea dec`t inima, numai [i numai inima, b\t`nd nu repede, ci teribil de repede, cu lovituri de ciocan, izbind cu putere, `mping`ndu-i s`ngele spre creier ca s\ spele tot ce ]inea de ra]iune. Bine`n]eles, imagina]ia g\sise un sens umbrei din oglind\, `n acela[i fel `n care ar fi g\sit oameni, balauri [i tot felul de creaturi fantastice `n norii desena]i pe un cer de var\. Imagina]ia. Bine`n]eles. Dar omul \sta, balaurul \sta, sau ce-o fi fost, se mi[ca `n oglind\. Nu repede: `ncet, destul c`t s\ `ncremeneasc\ `ntre dou\ b\t\i inima `nnebunit\ a lui Ethan. Poate c\ [i mi[carea aceea era doar o `nchipuire.

CHIPUL

109

Se apropie [ov\itor de oglind\. Nu p\[i direct `n fa]a formei fantomatice, c\ci, `n ciuda valurilor puternice de s`nge care ar fi trebuit s\-i limpezeasc\ mintea, lui Ethan i se n\z\ri c\ ceva `ngrozitor avea s\ i se `nt`mple dac\ reflec]ia lui se suprapunea cu silueta aceea fantomatic\. Desigur, mi[carea apari]iei aceleia ce]oase fusese doar o `nchipuire, dar [i-o `nchipui din nou. Silueta p\rea s\-i fac\ semn s\ `nainteze, s\ vin\ mai aproape. Ethan nu ar fi recunoscut `n fa]a lui Hazard Yancy sau a oric\rui alt poli]ist cunoscut, poate nici `n fa]a lui Hannah, dac\ ea ar mai fi tr\it, c\ atunci c`nd `[i pusese m`na pe oglind\, se a[teptase `ntr-un fel s\ simt\ nu sticla, ci m`na altuia, `ntinz`ndu-se spre el dintr-o alt\ lume, rece [i amenin]\toare. {terse cu m`na un arc de cea]\, l\s`nd `n urm\ d`re de ap\. Dar pe m\sur\ ce m`na lui Ethan se mi[ca, se mi[ca [i fantoma din oglind\, alunec`nd departe de ochiul de lumin\ al oglinzii. Cu o imprecizie viclean\, r\mase `n spatele aburilor protectori – [i se mi[c\ direct `n fa]a lui. Cu excep]ia fe]ei, reflec]ia vag\ a lui Ethan `n sticla aburit\ fusese `ntunecat\, pentru c\ `ntunecate `i erau [i hainele, [i p\rul. Silueta `nv\luit\ `n aburi care se afla acum `n fa]a lui se `n\l]a palid\ ca lumina lunii [i ca aripile de molie, `nl\tur`ndu-i propria imagine `ntr-un mod imposibil. Frica `i b\tea la u[a inimii, dar el nu voia s\-i dea drumul, cum nu f\cuse nici atunci c`nd, poli]ist fiind, se tr\gea `n el [i nu `ndr\znea s\ intre `n panic\. Oricum, se sim]ea de parc\ era pe jum\tate `n trans\, accept`nd lucrurile imposibile care se petreceau aici cu u[urin]a celui care viseaz\. Apari]ia se aplec\ `nspre el, ca [i cum de dincolo de sticla argintat\ ar fi `ncercat s\-i disting\ natura, aproape la fel cum [i el se apleca `nainte, cercet`nd-o. Ridic`ndu-[i `nc\ o dat\ m`na, Ethan `ncerc\ s\ mai [tearg\ o f`[ie de aburi, fiind sigur c\, atunci c`nd `[i va privi `n ochi reflec]ia, ochii nu vor fi ai lui, ci cenu[ii ca ai lui Dunny Whistler.

110

DEAN KOONTZ

Misterul din oglind\ se mi[c\ din nou, mai rapid dec`t m`na lui Ethan, r\m`n`nd `nce]o[at `n spatele pojghi]ei de condens. Doar c`nd aerul `i ]`[ni cu putere din pl\m`ni `[i d\du seama c\ p`n\ atunci nu respirase. ~n timp ce tr\gea aer `n piept, auzi un zgomot `ntr-o camer\ `ndep\rtat\ a apartamentului, muzica fragil\ a unui pahar care se sparge.

Capitolul 15 Ethan ceruse laboratorului Palomar s\ caute urme de substan]e chimice ilegale `n probele lui de s`nge, `n caz c\ ar fi fost drogat f\r\ s\ [tie. ~n timpul evenimentelor din locuin]a lui Reynerd, p\ruse c\ se afl\ aproape `ntr-o stare alterat\ de con[tiin]\. P\r\sind acum baia plin\ de aburi, se sim]i la fel de dezorientat ca atunci c`nd, `mpu[cat `n stomac, se trezise `nc\ o dat\ la volanul Fordului, perfect teaf\r. Orice s-ar fi `nt`mplat – sau doar p\ruse s\ se `nt`mple – la oglind\, nu se mai `ncredea cu totul `n propriile sim]uri. Ca atare, proced\ cu pruden]\ sporit\, presupun`nd c\ [i de data asta lucrurile pot s\ nu fie ceea ce par a fi. Trecu prin camere pe care le mai str\b\tuse o dat\, apoi `n altele noi, oprindu-se `n cele din urm\ `n buc\t\rie. Sticla spart\ sclipea pe mas\ [i pe podea. Tot pe podea z\cea [i rama de argint a fotografiei care lipsea de pe birou. Fotografia lui Hannah fusese smuls\ de acolo. Oricine ar fi fost cel care luase fotografia, se gr\bise prea mult ca s\ mai desfac\ cele patru prinz\tori de pe spatele ramei, [i sp\rsese sticla. U[a din spate a apartamentului era deschis\. Dincolo de ea se `ntindea un hol larg, `nspre care d\deau ambele apartamente de lux. La cap\tul mai apropiat, casa sc\rilor era semnalizat\ de un indicator. La cap\tul `ndep\rtat se afla un ascensor de m\rfuri, suficient de `nc\p\tor ca s\ care frigidere [i piese mari de mobilier.

112

DEAN KOONTZ

Dac\ ie[ise cineva pe scara de serviciu, ajunsese deja jos. Nu se auzea nici un zgomot dinspre ascensor. Ethan o lu\ `n grab\ pe sc\ri. Deschise u[a de incendiu. Se opri `n prag, ascult`nd. Un oftat sau un geam\t, un suspin melancolic sau un z\ng\nit de lan]uri – chiar [i o fantom\ ar trebui s\ scoat\ un sunet, dar numai o t\cere, rece [i ap\s\toare se ridica din casa sc\rilor. Cobor` repede, zece [iruri de trepte p`n\ la parter, apoi `nc\ zece p`n\ la garaj. Nu `nt`lni nici un locatar `n carne [i oase, nici un spirit. Mirosul de boal\ [i de transpira]ie febril\, depistat prima oar\ `n ascensor, nu se mai sim]ea aici. Sim]i, `n schimb, un parfum slab de s\pun, ca [i cum cineva care tocmai se `mb\iase trecuse pe aici. {i un iz puternic de aftershave. ~mpinse u[a de incendiu f\cut\ din o]el, p\[i `n garaj [i auzi un zgomot de motor, sim]i mirosul gazului de e[apament. Dintre cele patruzeci de locuri de parcare, `n timpul s\pt\m`nii multe erau goale la aceast\ or\. O ma[in\ ie[i cu spatele din locul de parcare, `ndrept`ndu-se spre poarta garajului. Ethan recunoscu Mercedesul albastru-`nchis al lui Dunny. Ac]ionat\ automat, u[a garajului se ridica deja cu cl\n]\nit de o]el. Cu pistolul `nc\ `n m`n\, Ethan alerg\ spre ma[in\ `n timp ce aceasta se `ndep\rta. Poarta se ridica `ncet [i Mercedesul fu nevoit s\ se opreasc\. Prin geamul din spate, reu[i s\ vad\ silueta unui b\rbat aflat la volan, dar nu at`t de bine `nc`t s\-l poat\ identifica. Se apropie de Mercedes. Voia s\ ajung\ direct la u[a [oferului. Ma[ina acceler\ `nainte ca bariera s\ se ridice de tot. Capota Mercedesului trecu la c`]iva centimetri de bara de jos a por]ii care se ridica, c`t pe ce s\ lase o mostr\ generoas\ de vopsea acolo, [i goni pe rampa abrupt\ de ie[ire, `nspre strad\. {oferul ap\s\ pe telecomand\ butonul care `nchidea poarta chiar `n timp ce trecea pe sub ea, iar aceasta cl\n]\ni din nou c`nd Ethan ajunse l`ng\ ea. Mercedesul disp\ruse deja undeva pe strada de deasupra. Ethan r\mase acolo pentru o clip\, privind prin poart\ lumina cenu[ie a furtunii.

CHIPUL

113

Apa de ploaie [iroia `n jos pe ramp\ [i disp\rea cu spume prin cr\p\turile de canalizare aflate chiar la ie[irea din garaj. Pe rampa de beton, o [op`rl\ mic\, strivit\ de o roat\ de ma[in\, dar `nc\ vie, se lupta viteje[te s\ ]in\ piept [uvoiului de ap\. Se smucea `n sus cu at`ta st\ruin]\, centimetru dup\ centimetru, `nc`t p\rea s\ cread\ c\ o putere aflat\ undeva sus `i putea `mplini toate dorin]ele [i vindeca toate r\nile. Ethan nu voia s\ vad\ f\ptura aceea mic\, inevitabil `nfr`nt\ [i luat\ de ap\, cum moare pe gratiile canalului de canalizare, a[a c\ `[i `ntoarse privirea. ~[i puse pistolul la loc `n toc. ~[i privi m`inile. Tremurau. Din nou pe scara de serviciu, urc`nd la etajul patru, d\du peste mirosul acela persistent de s\pun, peste urmele de aftershave din aer. De data asta sim]i un alt miros, mai pu]in curat dec`t celelalte dou\, foarte vag, dar nelini[titor. Orice s-ar fi `nt`mplat, Dunny Whistler era cu siguran]\ o f\ptur\ vie, nu un mort `nsufle]it. De ce ar veni acas\ s\ se spele, s\ se b\rbiereasc\ [i s\ se `mbrace cu haine curate un cadavru ambulant? Absurd. ~n buc\t\ria apartamentului, Ethan trase cu un aspirator DustBuster cioburile de sticl\ r\mase de la fotografie. G\si `n chiuvet\ o lingur\ [i o cutie mare de `nghe]at\. Se pare c\ celor de cur`nd `nvia]i din mor]i le pl\cea ciocolata cu caramel. Puse `nghe]ata `n congelator [i duse `napoi `n birou rama goal\ a fotografiei. ~n dormitorul principal, se opri cu pu]in `nainte de intrarea `n baie. Inten]iona s\ verifice `nc\ o dat\ oglinda, s\ vad\ dac\ era tot aburit\ [i dac\ `n sticla ei se mai mi[ca ceva ce n-ar fi trebuit. S\ st\ruie at`t de mult `n c\utarea fantomei i se p\ru brusc o idee proast\. Plec\ din apartament, stinse luminile [i `ncuie u[a dup\ el. ~n timp ce cobora cu ascensorul, Ethan se g`ndi: „Din acela[i motiv pentru care lupul din poveste s-a `mbr\cat `n blan\ de oaie ca s\ nu-l recunoasc\ iezi[orii“. Doar de aceea un cadavru ambulant s-ar sp\la, s-ar b\rbieri [i ar pune pe el un costum bun. ~n timp ce ascensorul `l ducea pe Ethan la parter, [tiu exact ce trebuie s\ fi sim]it Alice c`nd a c\zut prin vizuina iepurelui.

Capitolul 16 Dup\ ce `nchise c\ile ferate, Fric `i p\r\si pe nazi[tii cei ur`]i [i planurile lor malefice, se `ndep\rt\ de irealitatea camerei trenurilor `n irealitatea colec]iei exorbitante de ma[ini din garaj [i fugi spre sc\ri. Ar fi trebuit s\ ia ascensorul. Mecanismul acela f\r\ cabluri, care ridica [i cobora cabina pe un piston hidraulic masiv, era prea `ncet totu[i pentru starea de spirit `n care se afla. Motorul lui Fric gonea, gonea. Convorbirea telefonic\ pe care o avusese cu str\inul cel ciudat – pe care l-ar fi numit Musafirul Misterios – era carburant de `nalt\ calitate pentru un b\iat cu o via]\ plictisitoare, o imagina]ie excitat\ [i multe ore `n care nu avea ce face. Nu urca sc\rile; le lua cu asalt. Picioarele `i galopau, m`inile apucau cu `nd`rjire balustrada, Fric aproape c\ zbura, s\rea c`te dou\, patru, [ase, opt [iruri lungi de trepte `n drumul c\tre Palazzo Rospo, unde avea propriul apartament la etajul doi. Doar Fric p\rea s\ [tie semnifica]ia numelui dat imensei case de primul ei proprietar: Palazzo Rospo. Aproape toat\ lumea [tia c\ palazzo `nsemna `n italian\ „palat“, dar nimeni, `n afar\, poate, de c`]iva regizori europeni simandico[i, nu p\rea s\ aib\ habar ce `nsemna rospo. Cinstit vorbind, pe majoritatea celor care vizitau re[edin]a pu]in `i interesa cum se numea sau care era semnifica]ia numelui aceluia impozant. Aveau probleme mai importante `n minte – de pild\, cifra de v`nz\ri din weekend, ratingul TV din timpul nop]ii, ultimele remanieri de executiv din platouri [i televiziuni, pe cine s\ mai

CHIPUL

115

`n[ele `n noua afacere pe care o puneau la cale, cu c`t s\-i stoarc\ de bani, cum s\-i `mbrobodeasc\ astfel `nc`t s\ nu-[i dea seama c\ s`nt tra[i pe sfoar\, cum s\ g\seasc\ o nou\ surs\ de cocain\ [i dac\ nu cumva ar fi avut [i mai mult succes `n carier\ lor dac\ ar fi f\cut lifting facial `nc\ de la v`rsta de optsprezece ani. Pu]inii care se g`ndiser\ vreodat\ la numele re[edin]ei sus]ineau teorii contradictorii. Unii credeau c\ re[edin]a fusese numit\ astfel dup\ un faimos politician, filozof sau arhitect italian. Num\rul de oameni din industria filmului care [tiau ceva despre politicieni, filozofi [i arhitec]i era aproape la fel de mic ca num\rul celor capabili s\ ]in\ o conferin]\ despre structura materiei la nivel subatomic; prin urmare, teoria aceasta era u[or de acceptat [i niciodat\ nu era pus\ la `ndoial\. Al]ii erau siguri c\ Rospo fusese fie numele de fat\ al preaiubitei mame a primul proprietar, fie numele s\niu]ei pe care se d\duse cu mare pl\cere `n copil\rie, c`nd fusese pentru ultima oar\ `n via]\ cu adev\rat fericit. Mai erau [i al]ii care presupuneau c\ fusese numit\ astfel dup\ iubirea secret\ a primului proprietar, o t`n\r\ actri]\ pe nume Vera Jean Rospo. Vera Jean Rospo tr\ise prin anii 1930, dar numele ei real fusese Hilda May Glorkal. Produc\torul, agentul de publicitate sau oricine o botezase Rospo trebuie s\ o fi dispre]uit `n secret pe s\raca Hilda. Rospo `nsemna `n italian\ „broasc\ r`ioas\“. Numai Fric p\rea s\ [tie c\ Palazzo Rospo era varianta italian\ cea mai apropiat\ de Casa Broa[tei R`ioase. Fric f\cuse c`teva investiga]ii. ~i pl\cea s\ [tie. Evident, magnatul de film care construise re[edin]a cu mai mult de [aizeci de ani `n urm\ avea sim]ul umorului [i citise V`ntul prin s\lcii. ~n cartea aceea, un personaj pe nume Broasca R`ioas\ locuia `ntr-o cas\ m\rea]\, numit\ Casa Broa[tei R`ioase. ~n zilele noastre, nimeni din industria filmului nu mai citea c\r]i. Din experien]a lui Fric, nici cei care lucrau `n domeniul afacerilor nu aveau sim]ul umorului.

116

DEAN KOONTZ

Urc\ sc\rile at`t de repede, c\ respira greu c`nd ajunse pe holul din partea de nord de la etajul doi. Nu era bine. Ar fi trebuit s\ se opreasc\. Ar fi trebuit s\ se odihneasc\. Se gr\bi `ns\ s\ str\bat\ acest hol [i s\ ajung\ `n cel din dreapta, unde se aflau camerele lui. Antichit\]ile pe l`ng\ care trecea acum erau spectaculoase, de[i nu aveau valoarea celor de la etajele de jos. Camerele lui Fric fuseser\ redecorate cu un an `n urm\. Specialistul `n decora]iuni interioare angajat de Tat\l-Fantom\ `l luase pe Fric la cump\r\turi. Ca s\ remobileze apartamentul, tat\l s\u `i pusese la dispozi]ie un buget de treizeci [i cinci de mii de dolari. Fric nu ceruse o mobil\ nou\ extravagant\. Nu cerea niciodat\ nimic – cu excep]ia Cr\ciunului, c`nd i se cerea s\ completeze formularul copil\resc cu Drag\ Mo[ Cr\ciun, pe care tat\l s\u insista s\-l `nm`neze doamnei McBee. Ideea redecor\rii `i apar]inuse `n `ntregime Tat\lui-Fantom\. Nimeni `n afar\ de Fric nu socotise c\ era o nebunie s\-i dai unui b\iat de nou\ ani treizeci [i cinci de mii de dolari ca s\-[i redecoreze camerele. Designerul [i oamenii de la v`nz\ri se purtaser\ de parc\ era un lucru obi[nuit ca orice copil de nou\ ani s\ aib\ o sum\ frumoas\ de bani pe care s\-i cheltuiasc\ pe amenajarea unei camere. Nebuni. Fric b\nuia de multe ori c\ oamenii \[tia care vorbeau `ncet `n jurul lui, aparent rezonabili, nu erau de fapt dec`t NEBUNI DE LEGAT. Fiecare obiect din aceste camere redecorate era modern, simplu [i luminos. Nu avea nimic `mpotriva mobilei [i operelor de art\ din vremuri `ndep\rtate. ~i pl\ceau chestiile astea. Dar optsprezece mii de metri p\tra]i de antichit\]i rafinate era deja prea mult. ~n spa]iul lui privat voia s\ se simt\ ca un copil, nu ca un pitic francez b\tr`n, ceea ce uneori p\rea s\ fie printre toate acele antichit\]i fran]uze[ti. Voia s\ cread\ c\ lucruri precum viitorul chiar existau. Un `ntreg apartament fusese rezervat pentru el. Camer\ de zi, dormitor, baie, dressing.

CHIPUL

117

Respir`nd `n continuare cu greutate, Fric alerg\ prin camera de zi. Respir`nd tot mai greu, travers\ dormitorul p`n\ la dressing. Un dressing `n care te po]i plimba era o descriere extrem de nepotrivit\. Dac\ ar fi avut un Porsche, Fric l-ar fi putut conduce prin dressing. S\ fi vrut s\ adauge un Porsche pe lista cu Drag\ Mo[ule, ar fi g\sit probabil `n diminea]a de Cr\ciun unul parcat pe drumul de acces [i legat cu o fund\ uria[\. Nebuni. De[i Fric avea mai multe haine dec`t `i trebuiau sau dec`t voia, garderoba lui ocupa doar un sfert din dressing. Restul spa]iului fusese umplut cu rafturi pe care se aflau colec]ii de solda]i de juc\rie pe care `i `ndr\gea, cutii cu jocuri care `i erau indiferente – la fel ca DVD-urile [i casetele video cu toate filmele stupide pentru copii f\cute `n ultimii cinci ani, toate trimise gratis de casele de produc]ie [i de al]ii care voiau s\ creasc\ `n ochii tat\lui s\u. ~n spatele dressingului, peretele lat de cinci metri [i jum\tate era `mp\r]it `n trei sec]iuni de rafturi care ajungeau p`n\ la tavan. B\g\ m`na sub al treilea raft din sec]iunea dreapt\ [i ap\s\ un buton ascuns. Sec]iunea din mijloc se dovedi a fi o u[\ secret\ care se deschidea pe o balama pivot montat\ `n mijloc. Corpul de rafturi avea dou\zeci [i cinci de centimetri jum\tate ad`ncime, ceea ce l\sa un loc de trecere de aproape [aptezeci [i cinci de centimetri de fiecare parte. Adul]ii ar fi avut poate nevoie s\ se `ntoarc\ pe o parte ca s\ se strecoare printr-una din acele deschiz\turi, dar Fric putea s\ intre nestingherit `n t\r`mul secret de dincolo de dressing. ~n spatele rafturilor, se `ntindea un spa]iu de doi metri pe doi [i o u[\ de o]el. De[i nu era din o]el solid, u[a avea o grosime de zece centimetri [i te intimida. Acum trei ani, c`nd o descoperise Fric, u[a era descuiat\. Era descuiat\ [i acum. Nu g\sise niciodat\ cheia. Pe l`ng\ clan]a obi[nuit\ din partea dreapt\, u[a avea o a doua clan]\ `n mijloc. Aceasta se `ntorcea la 360 de grade [i, de fapt, nu era o clan]\, ci un m`ner similar celor de pe ferestrele batante din

118

DEAN KOONTZ

cas\. De-o parte [i de alta a m`nerului, se g\seau dou\ obiecte curioase, care p\reau s\ fie un fel de valve. Deschise u[a, aprinse lumina [i p\[i `ntr-o camer\ de cinci metri pe trei [i jum\tate. Un loc ciudat `n multe privin]e. Podeaua era format\ dintr-o serie de pl\ci de o]el. Pere]ii [i tavanul erau de asemenea acoperi]i cu folii de o]el. Pl\cile [i panourile acestea fuseser\ sudate cu meticulozitate. Pe perioada c`t cercetase camera, Fric nu reu[ise s\ g\seasc\ nici cea mai ne`nsemnat\ cr\p\tur\ sau g\uric\ `n suduri. U[a avea o garnitur\ de etan[are din cauciuc. Acum vechi, uscat [i cr\pat, cauciucul asigurase probabil c`ndva o `nchidere ermetic\ `mpreun\ cu u[orul. Pe partea interioar\ a u[ii se afla o plas\ cu ochiuri fine, dincolo de care exista un mecanism pe care Fric `l examinase de mai multe ori cu o lantern\. Prin paravan putea z\ri elice de ventilatoare, ro]i din]ate, rulmen]i cu bile plini de praf [i alte piese a c\ror denumire nu o cuno[tea. B\nuia c\ m`nerul din exteriorul u[ii activa un ventilator de aspirare, care tr\gea prin valve tot aerul din `nc\pere, p`n\ c`nd se crea un fel de vid. C`t despre scopul acestui loc, r\m`nea `n continuare o enigm\. O vreme crezuse c\ era un sufocatorium. Sufocatorium era un cuv`nt inventat de Fric. ~[i `nchipuia un duh r\u care-[i `mpinge cu v`rful armei `n sufocatorium prada `ngrozit\, tr`nte[te u[a [i scoate vesel aerul din `nc\pere, p`n\ c`nd victima se sufoc\ `ncetul cu `ncetul. ~n c\r]i, r\uf\c\torii elaborau uneori mecanisme [i scheme complicate ca s\ ucid\ oamenii, c`nd de fapt un cu]it sau o arm\ ar fi fost mult mai rapide [i mai ieftine. Dup\ toate aparen]ele, min]ile malefice erau la fel de complexe ca labirinturile dintr-un mu[uroi de furnici. Sau poate unii dintre criminalii psihopa]i nu suportau s`ngele. Poate le pl\cea s\ ucid\, dar nu [i dac\ erau nevoi]i pe urm\ s\ str`ng\ mizeria r\mas\. Astfel de tipuri de criminali puteau instala un sufocatorium secret.

CHIPUL

119

Anumite elemente din aspectul camerei contraziceau `ns\ o astfel de explica]ie `nfior\tor de atr\g\toare. Un motiv ar fi fost faptul c\ una din clan]ele de pe fa]a interioar\ a u[ii asigura posibilitatea de a deschide manual u[a, nu numai cu yala operat\ de o cheie din exterior. ~n mod clar, inten]ia fusese de a nu permite ca cineva s\ r\m`n\ `nchis din gre[eal\ `n aceast\ `nc\pere, dar f\cea `n acela[i timp imposibil\ [i eventualitatea de fi cineva `ncuiat aici `n mod deliberat. C`rligele de inox din tavan erau o alt\ problem\. De-a lungul camerei, se `ntindeau dou\ [iruri de c`rlige, fiecare [ir aflat cam la jum\tate de metru de perete. C\sc`nd ochii la c`rligele sc`nteietoare, Fric `[i auzi respira]ia la fel de greoaie, ca adineauri c`nd urcase `n goan\ opt [iruri de sc\ri. Zgomotul fiec\rei inspira]ii [i expira]ii alerga [i reverbera de-a lungul pere]ilor de metal. M`nc\rimea dintre umeri i se `ntinse rapid spre ceaf\. {tia ce `nseamn\ asta. Nu era o simpl\ respira]ie rapid\. ~ncepuse s\ h`r`ie. Deodat\ pieptul i se `nt\ri [i sim]i c\ nu mai are aer. H`r`itul se auzea tot mai tare c`nd expira [i mai deloc c`nd inspira, spulber`nd orice `ndoial\ c\ ar fi avut o criz\ de astm. Sim]ea cum i se `ngusteaz\ c\ile respiratorii. ~i era mai u[or s\ inspire dec`t s\ expire. Dar trebuia s\ dea afar\ aerul vechi, ca s\-l trag\ `n piept pe cel proasp\t. Cu umerii l\sa]i, aplecat `n fa]\, `[i folosi mu[chii pieptului [i ai g`tului `ncerc`nd s\ `mping\ afar\ aerul blocat `n\untru. Nu reu[i. Dup\ cum decurgeau de obicei crizele de astm, cea de acum era una mare. Se ag\]\ de inhalantul medicinal prins de curea. Din c`te `[i amintea, se `nt`mplase de trei ori s\ se sufoce at`t de tare, `nc`t pielea s\ i se `nvine]easc\ [i s\ necesite tratament de urgen]\. Priveli[tea unui Fric albastru `i `nsp\im`ntase pe to]i. Scos din curea, inhalantul `i alunec\ printre degete. C\zu pe podea, z\ng\nind pe pl\cile de o]el. H`r`ind, se aplec\ s\ recupereze obiectul, ame]i, c\zu `n genunchi.

120

DEAN KOONTZ

Respira at`t de greu, de parc\ un criminal `[i `ncle[tase m`inile de g`tul lui [i `l strangula. Nelini[tit, dar nu `nc\ disperat, se t`r` `nainte, b`jb`ind dup\ inhalant. Tubul `i alunec\ dintre degetele transpirate [i c\zu din nou cu zgomot, pe podea. Privirea i se `neca, i se `nce]o[a, i se `ntuneca. Nimeni nu-l fotografiase vreodat\ `n faza albastr\. De mult era curios s\ vad\ cum ar\ta c`nd se f\cea de culoarea lev\n]icii [i-apoi indigo. C\ile respiratorii continuar\ s\ i se `ngusteze. H`r`itul era din ce `n ce mai ascu]it. Respira de parc\ ar fi `nghi]it un fluier care `i r\m\sese `n]epenit `n g`t. C`nd puse din nou m`na pe inhalant, `l ]inu str`ns [i se rostogoli pe spate. F\r\ nici un folos. Nu putea respira deloc pe spate. Nu era nici `ntr-o pozi]ie bun\ ca s\ poat\ folosi inhalantul. Deasupra – c`rligele, sc`nteietoare, mereu sc`nteietoare. Nu era un loc potrivit pentru o criz\ de astm. Nu avea destul suflu ca s\ ]ipe. Oricum, nimeni nu ar auzi nimic. Palazzo Rospo era bine construit; sunetul nu trecea prin pere]i. Acum era disperat.

Capitolul 17 ~ntr-o toalet\ pentru b\rba]i din mall, Corky Laputa m`zg\lea cu un marker pe pere]i epitete rasiste injurioase. Nu era rasist. Nu nutrea nici un fel de ur\ `mpotriva vreunui grup anume, dar dispre]uia omenirea `n general. De fapt, nu cuno[tea pe nimeni care s\ aib\ sentimente rasiste. Existau totu[i oameni care credeau c\ peste tot `n jurul lor se aflau rasi[ti ascun[i. Aveau nevoie de o astfel de credin]\ pentru ca via]a lor s\ dob`ndeasc\ un scop [i un rost, [i pentru a avea pe cine s\ urasc\. Pentru o parte `nsemnat\ a popula]iei, a avea pe cine s\ ur\[ti era la fel de necesar ca a avea p`ine, ca a respira. Unii aveau nevoie s\ fie furio[i pe ceva, pe orice. Lui Corky `i pl\cea s\ m`zg\leasc\ astfel de mesaje care st`rneau furia mocnit\ a unora [i `i umpleau de am\r\ciune. ~n timp ce lucra, Corky fredona melodiile care se auzeau `n difuzoare. Aici, pe 21 decembrie, nu s-a auzit nici o melodie de Cr\ciun `n difuzoare. Cel mai probabil, conducerea mallului era `ngrijorat\ c\ Hark the Herald Angels Sing sau chiar Jingle Bell Rock i-ar putea ofensa profund pe clien]ii de alte religii dec`t cea cre[tin\ [i i-ar indispune pe ateii extrem de sensibili care aveau bani de cheltuit. Acum se transmitea o pies\ veche a forma]iei Pearl Jam. Melodia fusese orchestrat\ folosindu-se multe instrumente cu coarde.

122

DEAN KOONTZ

Mai pu]in partea vocal\, care era strident\, melodia era la fel de paralizant\ ca originalul, de[i mult mai pl\cut\. P`n\ termin\ de scris injuriile rasiste caustice, trase apa [i `[i sp\l\ m`inile la una dintre chiuvete, fu singur `n toalet\. Neobservat. Se sim]ea m`ndru c\ profita de orice ocazie ca s\ slujeasc\ haosul, indiferent c`t de mic era r\ul pe care reu[ea s\-l provoace ordinii sociale. Nici una dintre chiuvete nu avea dop. Rupse c`teva m`ini bune de prosoape de h`rtie. Dup\ ce le ud\, le f\cu ghemotoace mici [i le `ndes\ pe gaura de scurgere de la trei dintre cele [ase chiuvete. ~n ziua de azi, cele mai multe toalete publice aveau robinete pe care le porneai prin ap\sare [i care se opreau automat. Aici `ns\ erau robinete din cele vechi, cu m`nere de care s\ `nv`r]i. La fiecare dintre cele trei chiuvete `nfundate, deschise robinetele la maximum. Sifonul din mijlocul podelei i-ar fi putut dejuca planurile. Mut\ co[ul imens de gunoi, pe jum\tate plin cu prosoape de h`rtie folosite, [i bloc\ sifonul. ~[i lu\ de jos punga de cump\r\turi – `n care se aflau [osete noi, lenjerie [i un portofel de piele cump\rat dintr-un supermarket, precum [i un set scump de tac`muri achizi]ionat de la un magazin de menaj care deservea mul]imea ce asculta regulat Food Network – [i privi cum chiuvetele se umplu rapid cu ap\. Fixat\ `n perete, la zece centimetri de podea, se afla o gur\ de aerisire. Dac\ apa ajungea p`n\ acolo, se rev\rsa apoi `n sistemul de `nc\lzire [i str\b\tea pere]ii, o simpl\ mizerie se putea transforma `ntr-un dezastru costisitor. C`]iva oameni de afaceri din mall [i vie]ile angaja]ilor lor puteau fi distruse. Unu, doi, trei, apa ajunse la marginea chiuvetelor. Curgea acum `n cascad\ p`n\ la podea. Pe muzica apei care se rev\rsa – [i a celor de la Pearl Jam – Corky Laputa ie[i z`mbind din toalet\. Holul care ducea la toalete era pustiu, a[a c\ l\s\ jos punga de cump\r\turi.

CHIPUL

123

Din buzunarul hainei scoase o band\ izolatoare. Niciodat\ nu pleca nepreg\tit pentru o aventur\. Folosi banda ca s\ sigileze deschiz\tura de dou\zeci de centimetri dintre marginea de jos a u[ii [i prag. Lateral, u[a se `mbina perfect [i putea ]ine apa `n cre[tere, a[a c\ nu fu nevoie s\ mai aplice alt\ f`[ie de band\ izolatoare. Scoase din portofel un ab]ibild de opt pe [aisprezece centimetri. ~l desp\turi, trase h`rtia protectoare de pe partea adeziv\ [i `l lipi pe u[\. Cu litere ro[ii pe fond alb scria: DEFECT. Ab]ibildul putea st`rni b\nuiala oric\rui paznic din mall, dar clien]ii aveau s\ se `ndep\rteze f\r\ s\ mai cerceteze situa]ia, `n c\utarea altei toalete. Corky `[i terminase treaba aici. P`n\ unde se va `ntinde dezastrul produs de ap\ ]inea de-acum de soart\. Camerele de securitate erau interzise `n toalete [i `mprejurimi. P`n\ acum nu fusese surprins niciodat\ de vreo camer\ video l`ng\ locul faptei. Coridorul `n form\ de L care ducea la toalete ajungea la terasa de la etajul `nt`i al mallului, care se afla sub supraveghere constant\. Corky ochise din timp pozi]iile camerelor care acopereau zonele adiacente holului care ducea la toalete. ~ndep\rt`ndu-se, `[i feri calm chipul de obiectivele lor. Cu capul `n jos, se amestec\ rapid `n mul]imea de cump\r\tori. Mai t`rziu, c`nd agen]ii de securitate aveau s\ vad\ caseta, puteau s\-l vad\ pe Corky cum intr\ [i iese din coridorul toaletelor `n intervalul aproximativ `n care avusese loc actul de vandalism. Dar nu vor fi capabili s\ ob]in\ o imagine clar\ a chipului s\u. Purtase inten]ionat haine [terse, care nu sar `n ochi. Pe alte casete `nregistrate `n zone diferite din mall, ar fi greu de identificat ca fiind acela[i om cu cel care vizitase toaleta chiar `nainte de inunda]ie. Bog\]ia de decora]iuni poleite [i sclipitoare compromitea [i mai mult imaginile luate de camere, interfer`nd cu unghiurile de filmare standard. Tema iarna-t\r`mul-minunilor evita orice aluzii la s\rb\toarea Cr\ciunului, fie ele directe sau simbolice: nu existau `ngeri, iesle,

124

DEAN KOONTZ

Mo[ Cr\ciun, reni, spiridu[i, ornamente tradi]ionale – nu existau [iruri lungi, s\rb\tore[ti de globuri, ci doar becule]e albe care clipeau. Kilometri `ntregi de ghirlande de ]ur]uri din plastic [i folie lucioas\ de aluminiu sclipeau peste tot. Din tavan at`rnau mii de fulgi de z\pad\ mari, din polistiren [i paiete. ~n rotonda central\, zece patinatori pe ghea]\ `n m\rime natural\, to]i figuri mecanice care se mi[cau pe [ine, alunecau `n jurul unui lac artificial `nghe]at, `ncerc`nd s\ recreeze un peisaj de iarn\ complet, cu oameni de z\pad\, cazemate de z\pad\, copii robo]i care se amenin]au unii pe al]ii cu bulg\ri de plastic [i figuri animate de ur[i polari `n posturi comice. Corky Laputa era vr\jit de de[ert\ciunea pur\, binecuv`ntat\ a acestor lucruri. Cobor`nd pe scara rulant\ p`n\ la parter, apoi p`n\ la garaj, medit\ la c`teva detalii ale planului de a-l ucide pe Rolf Reynerd. ~n timp ce f\cuse cump\r\turile [i se bucurase de escapadele distructive din mall, Corky pusese la punct cu mare grij\ un plan simplu [i `ndr\zne] de crim\. Era un talent polivalent `nn\scut. Pentru cei care nu aveau habar de strategii politice [i c\rora le lipseau `n acela[i timp cuno[tin]ele de filozofie, poznele lui Corky din toaleta b\rba]ilor puteau p\rea `n cel mai bun caz farse copil\re[ti. O societate putea fi totu[i cu greu r\sturnat\ doar de ni[te acte de violen]\, [i orice anarhist serios trebuie s\ fie dedicat misiunii sale `n fiecare minut al zilei, provoc`nd dezastre prin ac]iuni m\runte sau de propor]ii. Punki[ti analfabe]i care sfidau proprietatea public\ cu graffiti pictate pe ziduri, terori[ti sinuciga[i, vedete de muzic\ pop incoerente care prop\v\duiau furia [i nihilismul pe ritmuri contagioase, avoca]i specializa]i `n drept penal, care deschid procese r\sun\toare cu inten]ia expres\ de a distruge mari companii [i vechi institu]ii, criminali `n serie, trafican]i de droguri, poli]i[ti corup]i, directori corup]i de mari companii care falsificau acte [i furau din fondurile de pensii, preo]i necredincio[i care molestau copiii, politicieni care candidau din nou `n alegeri pe motiv de lupt\ de clas\ – to]i ace[tia [i mul]i al]ii, lucr`nd la niveluri diferite, unii la fel de distructivi ca

CHIPUL

125

trenurile de marf\ deraiate, al]ii erod`nd cu calmul unor termite `ntregul edificiu al ra]iunii [i al bunelor maniere, erau necesari pentru a aduce `n pragul ruinei actuala ordine social\. Dac\ Corky ar fi putut `n vreun fel s\ fie purt\tor de cium\ neagr\ f\r\ s\-[i ri[te propria via]\, ar fi dat plin de entuziasm boala oricui, prin str\nut, tuse, atingeri [i s\ruturi. Dac\ tot ce putea face uneori era doar s\ dea drumul unei bombe artizanale `ntr-o toalet\ public\, se mul]umea s\ sporeasc\ haosul chiar [i prin pa[i din ace[tia mici, p`ndind `ns\ ocazii mai prielnice. C`nd ajunse `n garaj la BMW-ul s\u, se dezbr\c\ de haina sport. ~nainte s\ se a[eze la volan, `mbr\c\ `nc\ o dat\ pelerina galben\ de ploaie. A[ez\ p\l\ria cu boruri l\sate la `ndem`n\, pe scaunul din fa]\. Pe l`ng\ faptul c\ oferea o protec]ie chiar [i pe o ploaie toren]ial\, pelerina era [i echipamentul ideal pentru a comite o crim\. S`ngele putea fi [ters cu u[urin]\ de pe suprafa]a lucioas\ de vinilin f\r\ s\ lase pete. Dup\ cum scrie [i-n Biblie, exist\ o vreme pentru toate, vreme s\ ucizi [i vreme s\ vindeci. Nefiind un adev\rat vindec\tor, Corky credea c\ e vreme s\ ucizi [i vreme s\ nu ucizi. Vremea s\ ucizi sosise. Lista neagr\ a lui Corky con]inea mai multe nume, iar Reynerd nu era primul dintre ele. Anarhia putea fi o religie care te solicita.

Capitolul 18 ~n sufocatorium, speriat, h`r`ind [i f\r\ `ndoial\ mai verde dec`t stelele verzi, Fric se t`r` [i se rezem\ cu spatele de un perete de o]el. Inhalantul medicinal din m`na sa dreapt\ c`nt\rea ceva mai mult dec`t un Mercedes 500 4x4 clasa M. Dac\ `n locul lui ar fi fost Tat\l-Fantom\, `n jurul lui s-ar fi aflat un anturaj suficient de numeros ca s\-l ajute s\ ridice de jos chestia aia stupid\. ~nc\ unul dintre dezavantajele de a fi un prost\nac singuratic. Din pricina lipsei de oxigen, g`ndurile i se `nv\lm\[ir\. Pentru o clip\, crezu c\ m`na dreapt\ era prins\ pe podea sub o pu[c\ grea de v`n\toare, c\ de fapt pe ea voia s-o ridice [i s\ o duc\ la gur\, nu inhalantul. Fric vru s\ azv`rle `ngrozit obiectul. Dar apoi, `ntr-o clip\ de luciditate, recunoscu inhalantul [i `l str`nse tare. Nu putea s\ respire, nu putea s\ z`mbeasc\, putea doar s\ h`r`ie, s\ tu[easc\ [i iar s\ h`r`ie, [i p\rea s\ fie cuprins de una dintre acele crize rare care erau destul de grave pentru a necesita tratament spitalicesc de urgen]\. Doctorii l-ar `mpunge [i l-ar `n]epa, l-ar `ndoi [i l-ar dezdoi, b\lm\jind despre filmele lor favorite cu Manheim. Scena cu elefan]ii! S\ritura prin aer dintr-un avion `n altul f\r\ para[ut\! Vaporul care se scufund\! Regele [arpe de pe alt\ planet\! Maimu]ele caraghioase! Asistentele ar t\b\r` pe el, spun`ndu-i ce norocos este [i c`t de palpitant trebuie s\ fie s\ ai un tat\ care e vedet\, erou, sex-simbol, geniu.

CHIPUL

127

Mai bine murea acolo, murea acum. De[i nu era nici Clark Kent, nici Peter Parker, Fric ridic\ p`n\ `n dreptul fe]ei obiectul care c`nt\rea milioane de tone. ~l strecur\ printre buze [i `[i administr\ o doz\ de medica]ie, respir`nd c`t putea el de ad`nc, [i nu prea putea. ~n g`t – un ou fiert tare sau o piatr\, ori un ghemotoc uria[ de flegm\ vrednic de Cartea recordurilor, un fel de dop care permitea numai unor firicele sub]iri de aer s\ intre [i s\ ias\. Se aplec\ `n fa]\. ~ncord`nd [i relax`nd mu[chii g`tului, mu[chii pieptului [i ai abdomenului. Lupt`ndu-se s\ trag\ `n pl\m`ni aerosolii reci, s\ expire aerul fierbinte, st\tut, `nchegat ca un sirop `n pieptul lui. Dou\ pufuri. At`t era doza prescris\. Puf\i a doua oar\. S-ar fi `necat cu gustul u[or metalic dac\ g`tlejul lui inflamat ar fi putut executa o astfel de mi[care, dar ]esuturile nu se puteau dec`t contracta, nu [i relaxa, `ncord`ndu-se tot mai tare. Un funigel galben-cenu[iu p\rea s\ i se cearn\ prin ochi, c\derea lin\ a unui asfin]it interior. Ame]it. St`nd aici pe podea, rezemat de perete, cu picioarele `ntinse `n fa]\, se sim]ea de parc\ se balansa `ntr-un picior pe s`rm\, dezechilibr`ndu-se, gata s\ plonjeze. Dou\ pufuri. Luase dou\ pufuri. Supradozajul nu era recomandat. Periculos. Dou\ pufuri. Ar fi trebuit s\ fie suficient. De obicei era. C`teodat\, o singur\ doz\ `i permitea s\ alunece afar\ din [treangul \sta nev\zut de sp`nzur\toare. Supradozajul interzis. Porunc\ de la doctor. Nu intra]i `n panic\. Sfatul doctorului. L\sa]i medicamentul s\ ac]ioneze. Indica]ia doctorului. La naiba cu doctorii. Trase un al treilea puf. Un pocnet de oase ca un zar aruncat pe o tabl\ de joc `i z\ng\ni din g`t, [i h`r`itul `[i domoli un pic [uieratul – aducea mai mult cu un suflu aspru, ca un h`r[`it metalic.

128

DEAN KOONTZ

Aerul fierbinte ie[i cu o explozie. Aerul rece intr\ la loc. Fric `[i revenea. L\s\ s\-i scape inhalantul `n poal\. Cincisprezece minute erau `n medie necesare ca s\-[i revin\ dintr-o criz\ de astm. Nu puteai face nimic, dec`t s\ a[tep]i. ~ntunericul de la marginile privirii `ncepu s\ se `mpr\[tie. Cea]a l\s\ treptat loc limpezimii. Aflat pe podeaua unei `nc\peri goale din o]el, f\r\ nimic care s\-i atrag\ aten]ia `n afara c`rligelor din tavan, Fric se uita, bine`n]eles, la formele acelea ciudate, curbate [i cugeta la ele. C`nd descoperise prima oar\ `nc\perea, aceasta `i amintise de scenele de film care se petreceau `n camere frigorifice de abator, unde hoituri de vaci at`rnau de c`rligele din tavan. Se `ntrebase dac\ un geniu criminal nebun at`rnase corpurile victimelor sale umane `n camera asta. Poate c\ aici fusese c`ndva o camer\ frigorific\. C`rligele nu erau fixate suficient de departe unul de altul ca s\ poat\ sus]ine corpuri de adul]i. Ini]ial, Fric ajunsese la concluzia macabr\ c\ uciga[ul adunase copii mor]i [i congela]i. La o cercetare mai atent\, c`rligele de inox se dovediser\ c\ nu erau deloc ascu]ite. Erau prea boante ca s\ str\pung\ copii sau vaci. L\sase atunci pentru mai t`rziu problema c`rligelor [i hot\r`se c\ `nc\perea fusese un sufocatorium. Dar existen]a unei clan]e interioare dovedise c\ [i aceast\ teorie era fals\. Pe m\sur\ ce h`r`itul se potolea, respira]ia `[i relua cursul [i `ncordarea din piept i se domolea, Fric studie c`rligele, pere]ii netezi de o]el, `ncerc`nd s\ ajung\ la o a treia teorie `n ceea ce prive[te scopul acestei `nc\peri. R\mase `n continuare confuz. Nu spusese nim\nui despre rafturile din dressing care se roteau sau despre `nc\perea ascuns\. Ceea ce f\cea ascunz\toarea asta at`t de interesant\ nu era at`t natura ei neobi[nuit\, c`t faptul c\ el era singurul care [tia de existen]a ei. Spa]iul \sta putea fi „locul secret, bine ascuns“ de care, dup\ spusele Musafirului Misterios, va avea cur`nd nevoie.

CHIPUL

129

Poate ar trebui s\ str`ng\ aici provizii. Dou\ sau trei baxuri de Pepsi. C`teva pachete cu sendvi[uri din biscui]i [i unt de arahide. Vreo dou\ lanterne cu baterii de rezerv\. Coca-Cola cald\ nu era b\utura lui preferat\, dar era mai bine dec`t s\ moar\ de sete. {i chiar o Cola cald\ era mai bun\ dec`t s\ fii abandonat `n de[ertul Mojave, f\r\ ap\, obligat s\ bei propria urin\. Sendvi[urile cu unt de arahide, gustoase `n `mprejur\ri obi[nuite, ar fi nespus de `ngrozitoare m`ncate cu urin\. Poate ar trebui s\ pun\ deoparte patru baxuri de Cola. Chiar dac\ nu [i-ar bea urina, tot ar avea nevoie de ceva `n care s\ fac\ pipi, presupun`nd c\ ar trebui s\ se ascund\ pentru mai mult de c`teva ceasuri. O oal\ cu capac. Sau [i mai bine, un borcan cu capac care se `n[urubeaz\. Musafirul Misterios nu-i spusese cam c`t timp o s\ dureze asediul. O s\ trebuiasc\ s\ discute asta la urm\torul telefon. Str\inul promisese s\-l sune din nou. Dac\ era un pervers, avea cu siguran]\ s\-l sune, cu balele curg`ndu-i pe telefon. Dac\ nu era un pervers, atunci ar putea fi un prieten adev\rat, caz `n care tot ar suna, dar dintr-un motiv mai nobil. Timpul trecea, criza de astm ceda [i Fric se ridic\ `n picioare. ~[i prinse inhalantul de curea. Pu]in ame]it, se sprijini cu o m`n\ de peretele rece de o]el `n timp ce se `ndrept\ spre u[\. Peste un minut, aflat `n dormitor, se a[ez\ pe marginea patului [i ridic\ receptorul. Un becule] se lumin\ `n dreptul liniei sale private. Nimeni nu-l mai sunase de c`nd r\spunsese la Ooodeleeooodelee-oo din camera trenurilor. Dup\ ce ap\s\ *69, ascult\ `n timp ce telefonul s\u prelu\ automat num\rul celui mai recent apel. Dac\ ar fi fost vreun geniu antrenat s\ devin\ un spion `ngrozitor de periculos, dac\ ar fi avut urechea muzical\ supranatural\ a lui Beethoven dinainte de a surzi sau dac\ unul din p\rin]ii lui ar fi fost un extraterestru trimis pe P\m`nt s\ se `mperecheze cu oamenii, poate c\ Fric ar fi putut transforma tonurile acelea telefonice rapide `n cifre. Ar fi putut memora num\rul de telefon al Musafirului Misterios pentru a-l mai folosi [i alt\dat\.

130

DEAN KOONTZ

Dar nu era nimic mai mult dec`t fiul celei mai mari vedete de cinema din lume. Din pozi]ia aceasta beneficia de multe avantaje, cum ar fi o consol\ de jocuri video Xbox gratis din partea Companiei Microsoft [i legitima]ie pe via]\ `n Disneyland, dar nu se bucura de o minte de geniu sau de puteri paranormale. Dup\ ce la cap\tul firului telefonul sun\ de doisprezece ori, ap\s\ pe speaker. Se `ndrept\ c\tre o fereastr\ `n timp ce num\rul continua s\ sune. La est, paji[tea neted\ ca o mas\ de biliard cobora domol printre stejari, printre cedri, spre gr\dini de trandafiri [i se pierdea `n ploaia cenu[ie [i cea]a de argint. Fric se `ntreba dac\ ar trebui s\ spun\ cuiva despre Musafirul Misterios [i despre avertismentul pe care acesta i-l d\duse `n leg\tur\ cu un pericol iminent. Dac\ ar suna pe num\rul de mobil al Tat\lui-Fantom\, ar r\spunde fie bodyguardul, fie machieuza tat\lui s\u. Sau stilistul. Sau maseuza care c\l\torea `ntotdeauna cu el. Sau `ndrum\torul lui spiritual, Ming du Lac, sau oricare dintre zecile de lachei care se `nv`rteau `n jurul Celui de-al Patrulea dintre Cei Mai Admira]i Oameni din Lume. Telefonul ar fi dat din m`n\ `n m`n\, pe distan]e verticale sau orizontale ne[tiute, p`n\ c`nd dup\ zece sau cincisprezece minute Tat\l-Fantom\ ar intra pe fir. Ar spune: „Salutare, tinere, ghici cine e aici cu mine [i vrea s\-]i vorbeasc\?“ Apoi, `nainte ca Fric s\ apuce s\ scoat\ un cuv`nt, Tat\l-Fantom\ i-ar da telefonul Juliei Roberts sau lui Arnold Schwarzenegger, sau lui Tobey Maguire, sau lui Kirsten Dunst, sau lui Winnie C\lu]ul Fermecat, probabil tuturor acestora, [i ei ar fi dulci cu Fric. L-ar `ntreba cum o mai duce cu [coala, dac\ vrea s\ ajung\ cel mai mare actor din lume c`nd o s\ fie mare, ce m`ncare `i place… P`n\ c`nd telefonul avea s\ ajung\ din nou la Tat\l-Fantom\, un reporter de la Entertainment Weekly ar lua noti]e cu un cap\t de creion despre conversa]ia tat\-fiu. C`nd povestea ar ajunge la ziar, tot ce ar scrie acolo va fi fals, iar Fric va p\rea fie un idiot pl`ng\cios, fie un miorl\it r\sf\]at.

CHIPUL

131

Mai r\u, vreo t`n\r\ actri]\ chicotind proste[te, f\r\ nici nici o recunoa[tere public\, dar f\c`nd mici valuri – o a[a-zis\ starlet\ – putea r\spunde la telefonul Tat\lui-Fantom\, dup\ cum se `nt`mpla deseori. Ar face-o s\ r`d\ numele lui Fric, pentru c\ pe fetele de genul \sta totul le face s\ r`d\. Vorbise cu zeci de astfel de fete, sute chiar, de-a lungul anilor, [i toate p\reau s\ semene `ntre ele ca [tiule]ii de porumb cule[i de pe acela[i ogor, ca [i cum le-ar fi crescut vreun fermier `n Iowa [i le-ar fi expediat `n vagoane la Hollywood. Fric nu putea s\ o sune pe M\mica Oficial\, Freddie Niedlander, pentru c\ aceasta s-ar afla prin vreun loc `ndep\rtat [i fabulos precum Monte Carlo. Nu avea un num\r de telefon de-al ei de care s\ fie sigur. Doamna McBee [i, prin extensie, domnul McBee, erau buni cu Fric. P\reau s\ se g`ndeasc\ mereu la ce e mai bun pentru el. Cu toate acestea, Fric [ov\ia s\ se adreseze lor `ntr-un caz ca acesta. Domnul McBee era un pic… ]icnit. {i doamna McBee era o femeie formidabil\, care le [tia pe toate, care le vedea pe toate, care `ntocmea liste de reguli, ale c\rei cuvinte spuse `n [oapt\ [i priviri dezaprobatoare erau `ndeajuns de puternice pentru a provoca hemoragii interne celui pe care l-ar fi mustrat. Domnul [i doamna McBee func]ionau in loco parentis. Era o expresie juridic\ din latin\, care `nsemna c\ li se d\duse autoritatea de p\rin]i ai lui Fric c`nd p\rin]ii lui erau absen]i, ceea ce se `nt`mpla aproape `ntotdeauna. C`nd auzise prima oar\ in loco parentis, se g`ndise c\ expresia voia s\ spun\ c\ p\rin]ii lui erau loco1. Cu toate acestea, cei doi McBee fuseser\ prelua]i odat\ cu casa, de care se ocupaser\ cu mult `nainte ca Tat\l-Fantom\ s\ intre `n posesia ei. Lui Fric i se p\rea c\ devotamentul lor profund era `ndreptat spre Palazzo Rospo, spre loc [i tradi]ie, mai mult dec`t spre vreun patron sau familia acestuia. Domnul Baptiste, buc\tarul cel vesel, era o persoan\ prietenoas\, nu chiar un prieten [i, cu siguran]\, nu un confident. 1

Nebuni (n.tr.)

132

DEAN KOONTZ

Domnul Hachette, temutul [i poate chiar dementul buc\tar-[ef, era o persoan\ spre care nimeni nu s-ar `ndrepta la nevoie, poate cu excep]ia Satanei. Prin]ul Iadului ar pune pre] pe sfatul buc\tarului-[ef. Fric pl\nuia cu grij\ fiecare incursiune `n buc\t\rie astfel `nc`t s\-l evite pe domnul Hachette. Usturoiul nu l-ar pune pe fug\ pe buc\tarul-[ef, pentru c\ `i pl\cea usturoiul, dar un crucifix ap\sat pe trupul lui sigur l-ar face s\ izbucneasc\ `n fl\c\ri [i s\-[i ia cu un ]ip\t zborul, ca un liliac. Se putea ca buc\tarul psihopat s\ fie chiar pericolul despre care `l avertizase Musafirul Misterios. ~ntr-adev\r, aproape oricare dintre cei dou\zeci [i cinci de membri ai personalului administrativ ar putea fi un descreierat intrigant [i uciga[, ascuns cu viclenie sub o masc\ z`mbitoare. Un criminal care ucide cu toporul. Un uciga[ care omoar\ cu t`rn\copul. Un asasin care sugrum\ cu e[arfa de m\tase. Poate c\ to]i cei dou\zeci [i cinci erau criminali cu toporul, a[tept`nd s\ loveasc\. Poate c\ urm\toarea lun\ plin\ avea s\ st`rneasc\ valuri de nebunie `n mintea lor [i vor r\bufni cu to]i `n acela[i timp, comi]`nd acte hidoase de violen]\ s`ngeroas\, atac`ndu-se unul pe altul cu pu[ti, sat`re [i robo]i de buc\t\rie de mare vitez\. Dac\ nu [tiai tot adev\rul despre ce credeau mama [i tat\l t\u despre tine, dac\ nu [tiai cu adev\rat cine erau [i ce aveau `n cap, atunci nu puteai s\ te a[tep]i s\ [tii cu certitudine ceva despre ceilal]i, care erau [i mai pu]in apropia]i de tine. Fric avea destul de mult\ `ncredere `n domnul Truman [i nu credea c\ era un psihopat obsedat de fer\straie electrice. La urma urmei, domnul Truman fusese poli]ist. Pe l`ng\ asta, domnul Truman avea ceva prea corect. Fric nu putea descrie ce, dar sim]ea. Domnul Truman era un om palpabil. C`nd intra `n camer\, era acolo. C`nd `]i vorbea, era atent la tine. Fric nu mai cunoscuse pe nimeni ca el. Cu toate acestea, nu i-ar spune nici domnului Truman despre Musafirul Misterios [i despre nevoia de a g\si o ascunz\toare. Un motiv era teama c\ nu avea s\ fie crezut. B\ie]ii de v`rsta lui n\scoceau tot felul de pove[ti. Nu [i Fric. Dar al]i b\ie]i o f\ceau. Fric nu voia ca domnul Truman s\ cread\ c\ era un mucos mincinos.

CHIPUL

133

Nu voia nici ca domnul Truman s\ cread\ c\ era un fricos, un ma]e-fripte, un coate-goale. Nimeni n-o s\ cread\ vreodat\ c\ Fric ar fi `n stare s\ salveze lumea de dou\zeci de ori la r`nd, a[a cum erau convin[i c\ f\cuse tat\l lui, dar nici nu voia ca cineva s\ cread\ c\ e un b\ie]el timid. Mai ales domnul Truman. Pe l`ng\ asta, `ntr-un fel `i f\cea pl\cere s\ aib\ propriul secret. Era mai interesant dec`t trenurile. Privea la ziua umed\ [i pe undeva se a[tepta s\ z\reasc\ vreun r\uf\c\tor furi[`ndu-se pe proprietate, ascuns de ploaie [i cea]\. Dup\ ce apelul Musafirului Misterios sun\ poate de o sut\ de ori f\r\ ca cineva s\ r\spund\, Fric se `ntoarse la telefon [i puse cap\t apelului. Avea treab\. Trebuia s\ se preg\teasc\. Ceva r\u era pe cale s\ se `nt`mple. Fric voia s\ fie gata s\-l `nt`mpine, s\-l salute, s\-l `nfr`ng\.

Capitolul 19 }in`nd `n m`n\ o umbrela neagr\, Ethan Truman p\[ea printre morminte pe aleea n\p\dit\ de iarb\, cu pantofii sc`r]`indu-i pe gazonul umflat de ap\. Cedri uria[i, `ncovoia]i se t`nguiau `mpreun\ cu ziua care pl`ngea, iar p\s\rile, ca duhuri `nviate, zburau speriate prin crengile boltite c`nd Ethan trecea foarte aproape de ele. Din c`te `[i d\dea seama, era singur pe `ntinderile acelea funebre. Cei iubi]i [i disp\ru]i erau onora]i de obicei `n zilele cu soare, c`nd amintirile erau str\lucitoare ca vremea. Nimeni nu se ducea s\ viziteze un cimitir pe timp de furtun\. Nimeni `n afara unui poli]ist a c\rui curiozitate era `ntins\ ca un arc [i care se n\scuse cu o nevoie presant\ de a cunoa[te adev\rul. Un mecanism de ceas ascuns `n inima [i `n sufletul s\u, cu care soarta `l `nzestrase din na[tere, `l obliga s\-[i urmeze `ntotdeauna b\nuielile [i logica. ~n cazul de fa]\, b\nuielile, logica [i groaza. Intui]ia `i ]esea strania convingere c\ nu era primul vizitator din ziua aceea [i c\ avea s\ descopere ceva nelini[titor `n acest bastion al mor]ilor, de[i n-avea idee ce anume. Granitul ros de vreme al pietrelor de morm`nt, mausolee acoperite cu straturi de licheni [i p\tate de depuneri de smog, coloane memoriale [i obeliscuri `nclinate din pricina p\m`ntului l\sat: nimic din arhitectura tradi]ional\ nu caracteriza acest cimitir. Piatra de la fiecare morm`nt – o plac\ de bronz pe un soclu palid de granit – nu

CHIPUL

135

se mai vedea din iarb\. Din dep\rtare, locul de `nmorm`ntare p\rea s\ fie un parc obi[nuit. Radioas\ [i unic\ `n timpul vie]ii, Hannah avea parte de acela[i bronz posomor`t care str\juia amintirea miilor de mor]i care-[i dormeau aici somnul de veci. Ethan `i vizita morm`ntul de [ase sau [apte ori pe an, inclusiv o dat\ de Cr\ciun. {i `ntotdeauna la aniversarea c\s\toriei. Se g`ndea c`teodat\ c\ venea p`n\ aici nu at`t ca s\ [i-o aminteasc\ – pentru c\ nu o uitase c`tu[i de pu]in – c`t ca s\ priveasc\ locul gol de l`ng\ ea, masa nescris\ de granit pe care o plac\ turnat\ `n bronz va fi fixat\ `ntr-o bun\ zi. La treizeci [i [apte de ani era prea t`n\r ca s\ a[tepte moartea cu bucurie, iar via]a continua s\-i fac\ surprize. Cu toate acestea, la cinci ani dup\ ce o pierduse pe Hannah, Ethan `nc\ mai sim]ea c\ ceva din el murise atunci. De[i fuseser\ c\s\tori]i timp de doisprezece ani, am`naser\ s\ aib\ copii. Erau at`t de tineri! Nu era nici o grab\. Nimeni nu se a[tepta ca o femeie de treizeci [i doi de ani, frumoas\ [i plin\ de energie, s\ fie diagnosticat\ cu cancer [i s\ moar\ patru luni mai t`rziu. C`nd a cuprins-o, boala a luat [i copiii pe care i-ar fi putut aduce pe lume, [i nepo]ii de mai t`rziu. ~ntr-un fel, Ethan murise odat\ cu ea: Ethan cel care ar fi fost un tat\ iubitor pentru copiii binecuv`nta]i cu farmecul ei, Ethan cel care s-ar fi bucurat de compania ei zeci de ani de-atunci `nainte, cel care ar fi `mb\tr`nit lini[tit [i `mp\cat al\turi de ea. Poate ar fi fost surprins s\-i g\seasc\ morm`ntul deschis [i gol. Ceea ce g\si `n locul morm`ntului jefuit nu-l surprinse, de[i nu se a[tepta la a[a ceva. La baza pl\cii de bronz, se aflau dou\zeci [i patru de trandafiri proaspe]i, cu codi]e lungi. Florarul le `nvelise `n celofan tare, care proteja par]ial florile de ploaia toren]ial\. Erau trandafiri chineze[ti hibrizi, un soi ro[u-auriu numit Broadway. Dintre to]i trandafirii pe care Hannah `i iubea [i `i cultiva, Broadway fuseser\ prefera]ii ei.

136

DEAN KOONTZ

Ethan f\cu `ncet `nconjurul cimitirului, studiindu-l. Nimeni nu se mi[ca pe `ntinderile verzi, cu pante line. Iscodi cu o b\nuial\ sporit\ fiecare stejar, fiecare cedru. Din c`te `[i d\dea seama, trunchiurile lor nu ascundeau nici un observator aflat la p`nd\. Nici o ma[in\ nu trecea pe drumul `ngust [i [erpuit care ducea la cimitir. Fordul lui Ethan – alb ca iarna, str\lucitor ca ghea]a – era singurul vehicul parcat pe alee. Dincolo de marginile cimitirului, panorama urban\ se profila prin v\lurile de ploaie [i cea]\, nu at`t ca un ora[ real, c`t ca o metropol\ din vis. Nici un zgomot de ma[ini, nici un ]ip\t de claxon nu venea dinspre labirintul de str\zi, de parc\ to]i locuitorii lor ar fi adormit cu mult timp `n urm\ `n aceste `ntinderi t\cute, n\p\dite de iarb\, care `l `nconjurau pe Ethan. Se mai uit\ o dat\ la buchetul de la picioarele lui. Pe l`ng\ culoarea minunat\, trandafirii Broadway au [i un parfum delicat. ~nfloresc `n orice gr\din\ sc\ldat\ de soare [i s`nt mai rezisten]i la man\ dec`t multe alte specii. Dou\zeci [i patru de trandafiri g\si]i pe un morm`nt nu ar fi accepta]i ca prob\ `ntr-un tribunal. {i totu[i, Ethan privea aceste eflorescen]e pline de culoare ca pe o dovad\ suficient\ a unui straniu pe]it al mor]ilor de c\tre mor]i.

Capitolul 20 M`nc`nd un pateu cu nuc\ [i d`nd apoi pe g`t cafea dintr-un termos, Hazard Yancy st\tea `ntr-un vehicul f\r\ `nsemnele poli]iei parcat `n fa]a blocului lui Rolf Reynerd din vestul Hollywoodului. Mai erau treizeci de minute p`n\ la asfin]itul timpuriu de iarn\, dar sub giulgiul furtunii ora[ul se scufundase deja de o or\ `ntr-un amurg prelungit. Activate de senzori fotoelectrici, felinarele str\zii luceau, arunc`nd sclipiri metalice pe acele de ploaie care aduceau cenu[iul cerului tot mai aproape de p\m`nt. De[i p\rea c\ Hazard era preocupat s\ m\n`nce, de fapt reflecta asupra felului `n care s\-l abordeze pe Reynerd. Dup\ ce luase pr`nzul cu Ethan, se `ntorsese la biroul lui de la Omucideri. ~n r\stimp de dou\ ore, conectat la internet, lucr`nd cu telefonul [i cu tastatura, aflase destul de multe lucruri. Rolf Reynerd era un actor care-[i c`[tiga cu intermiten]e existen]a din meseria lui. Ocazional, interpreta roluri secundare ca personaj negativ `n vreun serial, `n rest trecea prin lungi perioade de [omaj. ~ntr-un episod din Dosarele X jucase rolul unui agent federal care `[i pierduse min]ile din pricina unei lipitori extraterestre care se fixa pe creier. ~ntr-un episod din Lege [i ordine fusese un antrenor psihopat care se sinucisese [i-[i omor`se [i nevasta aproape de sf`r[itul primei p\r]i. ~ntr-o reclam\ TV pentru un deodorant, i se d\duse rolul unui paznic psihopat dintr-un gulag sovietic; spotul nu fusese niciodat\ popular, iar el c`[tigase pu]ini bani de pe urma lui.

138

DEAN KOONTZ

Un actor suficient de ghinionist ca s\ primeasc\ acela[i gen de rol nu cade de obicei `ntr-o astfel de capcan\ profesional\ p`n\ c`nd nu ob]ine un succes imens `ntr-un rol memorabil. Pe urm\, publicului `i e greu s\-l accepte `n roluri diferite dec`t cel care l-a f\cut celebru. Cu toate acestea, Reynerd p\rea s\ fi primit acela[i gen de roluri chiar [i `n absen]a succesului. Ceea ce `i sugera lui Hazard c\ anumite tr\s\turi ale personalit\]ii [i comportamentului s\u f\ceau s\ poat\ juca numai personaje bolnave mintal, pe care le interpreta lejer pentru c\ el `nsu[i era s\rit de pe fix. ~n ciuda unui venit neregulat, Rolf Reynerd locuia `ntr-un apartament spa]ios dintr-o cl\dire frumoas\, `ntr-un cartier select. Se `mbr\ca bine, frecventa cele mai fierbin]i cluburi de noapte `mpreun\ cu tinere actri]e c\rora le pl\cea Dom Perignon1 [i conducea un Jaguar nou. Dup\ spusele fo[tilor prieteni ai mamei sale, Mina, care era v\duv\, aceasta `l iubea ca pe ochii din cap, credea c\ `ntr-o zi va fi un star [i `l sponsoriza lunar cu c`te un cec gras. Erau fo[tii prieteni, pentru c\ Mina Reynerd murise cu patru luni `n urm\. Fusese `mpu[cat\ mai `nt`i `n picior, apoi b\tut\ p`n\ murise cu o lamp\ de marmur\ cu incastre din bronz aurit. Uciga[ul r\m\sese necunoscut. Detectivii nu g\siser\ nici o pist\ `n cazul ei. Deloc surprinz\tor, unicul mo[tenitor al averii fusese singurul ei copil, s\rmanul actora[ Rolf. Actorul avea un alibi perfect pentru seara `n care mama lui fusese asasinat\. Nici nu-l surprindea pe Hazard, nici nu-l convingea de inocen]a lui Reynerd. Unicii mo[tenitori au de obicei alibiuri inatacabile. Conform raportului medicului legist, Mina fusese b\tut\ mortal `ntre 9.00 [i 11.00 seara. Fusese lovit\ cu at`ta brutalitate, c\ modelele de pe bronz aurit se imprimaser\ ad`nc `n carnea ei, cr\p`ndu-i chiar [i ]easta. ~mpreun\ cu prietena lui de atunci [i alte patru cupluri, Rolf petrecuse de la [apte seara p`n\ a doua zi diminea]a, la ora dou\. 1

{ampanie foarte scump\ (n.tr.)

CHIPUL

139

Alc\tuiser\ un grup b\t\tor la ochi, zgomotos, memorabil, care-[i `mp\r]ise timpul `ntre dou\ cluburi de noapte la mod\. Oricum, de[i crima r\m\sese nerezolvat\ [i chiar dac\ alibiul lui Rolf ar fi fost c\ st\tuse singur acas\ [i se jucase, Hazard n-avea nici un motiv s\-l mai verifice o dat\. Cazul apar]inea unui alt detectiv. Printr-o fericit\ `nt`mplare, unul dintre tovar\[ii de petrecere din acea sear\ ai lui Rolf – Jerry Nemo – `i era cunoscut lui Hazard din alt caz, care `i deschidea acum o u[\. Cu dou\ luni `n urm\, un traficant de droguri pe nume Carter Cook fusese `mpu[cat `n cap. Aparent, crima fusese legat\ de un jaf. Cook avusese asupra lui marf\ [i bani. Amicul lui Reynerd, Jerry Nemo, `l sunase la telefon pe Cook cu o or\ `nainte de crim\. Nemo era un client, cocainoman. Fixase o `nt`lnire cu Cook ca s\ fac\ rost de droguri. Nemo nu mai era suspect. Nimeni din Los Angeles sau de oriunde de pe planeta P\m`nt nu mai era suspect. Cazul asasin\rii lui Cook fusese `nchis, o g\in\rie clasic\, un caz pu]in probabil s\ fie rezolvat vreodat\. Cu toate acestea, dac\ pretinde c\ Nemo r\m\sese suspect, Hazard ar avea un motiv s\ se apropie de Reynerd [i s\-l verifice pentru Ethan. Nu avea nevoie de un motiv pentru Reynerd. Folosind doar insigna [i un ton ridicat, Hazard putea s\ inventeze sute de pove[ti ca s\-l conving\ pe b\iatul petrec\re] s\-i deschid\ u[a [i s\ r\spund\ la `ntreb\ri. Dac\, din `nt`mplare, Reynerd [i-ar dezv\lui direct sau indirect obsesia pentru Channing Manheim sau, mai pu]in probabil, inten]ia de a-i face r\u starului de cinema, Hazard ar trebui s\ informeze Departamentul de Omucideri despre aceast\ situa]ie pentru investiga]ii suplimentare. Apoi, `n primul r`nd, ar trebui s\ dea ni[te explica]ii credibile superiorilor s\i pentru faptul c\-l intervievase pe Reynerd `n momentul `n care pusese m`na pe informa]ii despre Manheim. Pretinz`nd c\ amicul amator de z\pad\1 al lui Reynerd, Nemo, r\m\sese suspect `n asasinarea lui Carter Cook, Hazard `[i acoperea spatele. 1

Cocain\, `n argou (n.tr.)

140

DEAN KOONTZ

Dup\ ce linse zah\rul farin [i firimiturile de mamoul de pe degete, ie[i din ma[in\. Nu-[i mai b\tu capul s\ ia umbrela. Av`nd `n vedere c\ avea un spate lat c`t doi funda[i, ar fi avut nevoie de o umbrel\ de plaj\ ca s\-l acopere complet. Apropiindu-se de bloc, iu]i pasul, dar nu alerg\ prin ploaia toren]ial\. Cl\direa nu era departe de strad\. Pe l`ng\ asta, Hazard rareori se sinchisea de ceilal]i, pentru c\ de obicei lumea nu `ndr\znea s\-i st\tea `n drum. Abia b\g\ `n seam\ ploaia. ~n\untru, ignor\ ascensorul [i urc\ pe sc\ri. Fusese odat\ `mpu[cat `ntr-un ascensor. Urcase p`n\ la etajul [ase, u[ile alunecaser\ `ntr-o parte [i acolo `l a[tepta f\pta[ul. C`nd e[ti luat drept ]int\ `ntr-un ascensor, nu prea ai unde s\ te ascunzi. Dintre locurile similare `n care po]i fi `mpu[cat, numai o cabin\ de telefon [i o ma[in\ parcat\ pot fi mai rele dec`t un ascensor. Hazard fusese `mpu[cat [i `n timp ce st\tea `ntr-o ma[in\ parcat\, dar niciodat\ `ntr-o cabin\ de telefon. Era probabil doar o chestiune de timp. ~n timp ce-l a[tepta `n fa]a liftului, atacatorul `nc\rcase un pistol de 9 mm. {i f\cea pe el de emo]ie [i nervi. Dac\ nenorocitul ar fi fost fie calm, fie `narmat cu o pu[c\, deznod\m`ntul ar fi fost mult mai sumbru pentru Hazard. Primul foc lovise tavanul liftului. Al doilea f\cuse o gaur\ `n peretele din spate. Al treilea `l r\nise la bra] pe necunoscutul care se afla `n ascensor cu Hazard. Dup\ cum se dovedise mai apoi, necunoscutul, contabil la Taxe [i Impozite, fusese de fapt ]inta. Hazard se aflase doar `n locul nepotrivit, la timpul nepotrivit, condamnat la moarte doar pentru c\ era de fa]\. Omul de la Taxe [i Impozite nu era responsabil de vreo evaluare financiar\ la s`nge a conturilor atacatorului sau altceva de genul \sta, `n schimb se culcase cu nevasta acestuia. Hazard nu tr\sese `n el, ci se l\sase `n jos pe sub pistol. I-l smulsese atacatorului, `l t`r`se pe acesta de-a lungul holului, `l lipise

CHIPUL

141

de perete [i-i presase testiculele cu genunchiul. ~i rupsese tipului bra]ul, dar nu din gre[eal\. Mai t`rziu, `n timpul procesului de divor] care durase c`teva luni, `[i d\duse `nt`lnire cu nevasta atacatorului. Nu era o femeie rea. Doar c\ se `nh\itase cu oameni r\i. Hazard urc\ p`n\ la etajul doi al blocului, nu f\r\ greutate. Sun\ la u[a apartamentului 2B f\r\ s\ ezite. C`nd Rolf Reynerd deschise, se dovedi o copie `ntocmai a descrierii lui Ethan, de la str\lucirea de metamfetamin\ din albastrul rece al ochilor [i stropii de saliv\ din col]urile gurii, care sugerau c\ se droga at`t de des c\, `ntr-un moment de psihoz\ toxic\, era `n stare s\ se `nv`rt\ s\lbatic de jur `mprejurul apartamentului, cu convingerea `n[el\toare c\ era un Om P\ianjen care ]esea fire de m\tase din `ncheieturile m`inilor. Hazard `i flutur\ scurt legitima]ia, `i turn\ gogo[ile despre Jerry Nemo care era suspect `n cazul uciderii lui Carter Cook [i intr\ `n apartament at`t de iute, c\ de pe lobul urechii `nc\ i se mai scurgeau pic\turi de ploaie. Produsul unor antrenamente fizice intense [i al inger\rii de pulberi proteice, Reynerd ar\ta de parc\ trebuia s\ m\n`nce dou\sprezece ou\ crude `n fiecare diminea]\ doar ca s\-[i `ntre]in\ masa muscular\ din tricep[ii bra]ului drept. Dintre ei doi, Hazard Yancy era mai mare [i, f\r\ `ndoial\, mai de[tept, dar r\mase prudent [i cu ochii `n patru. Reynerd `nchise u[a apartamentului [i `l `nso]i pe Hazard `n sufragerie, exprim`ndu-[i dorin]a sincer\ de a coopera, precum [i convingerea sincer\ c\ bunul s\u prieten Jerry Nemo nu era `n stare s\ omoare nici o musc\. Indiferent c`t de iubitor sau nu de mu[te era Nemo, Reynerd accentua partea cu sinceritatea `n tu[e prea groase, a[a cum ar fi f\cut dac\ ar fi purtat un costum stacojiu de dinozaur [i le-ar fi dat unor copii de gr\dini]\ lec]ii de via]\ `ntr-o emisiune TV programat\ la primele ore ale dimine]ii. Dac\ `n telenovelele `n care ap\ruse jucase la fel de `ngrozitor, scenari[tii trebuie s\ se fi dat de ceasul mor]ii s\ scrie pentru

142

DEAN KOONTZ

Reynerd un rol care implica un accident mortal de ma[in\ sau o tumoare cerebral\ terminal\, care love[te cu viteza fulgerului. Telespectatorii poate preferau un sf`r[it s`ngeros `n cazul lui, bun\oar\ s\ moar\ `mpu[cat `ntr-un ascensor. Mobila, covorul, storurile, fotografiile de p\s\ri – totul era alb [i negru `n apartament. La televizor, `ntr-un film vechi alb-negru, Clark Gable [i Claudette Colbert `i ar\tau lui Reynerd cum se cuvenea s-o fac\. ~mbr\cat `n pantaloni de cas\ negri [i `ntr-o bluz\ sport alb [i negru, prietenul sincer al lui Jerry Nemo `[i asortase garderoba cu decorul. La sugestia gazdei sale, Hazard se a[ez\ `ntr-un fotoliu. Se sprijini doar de margine, ca s\ se poat\ ridica repede. Reynerd ap\s\ telecomanda de pe m\su]\, iar Gable `ncremeni `n mijlocul frazei [i Colbert, `n gesturi. Se a[ez\ pe canapea. Singura pat\ de culoare din camer\ erau ochii alba[tri ai lui Reynerd [i desenele vii care `nsufle]eau cele dou\ pungi de chipsuri care se afla pe canapea de-o parte [i de alta a lui. Punga din st`nga era cu chipsuri Hawaii. Punga din dreapta avea chipsuri cu sm`nt`n\ [i arpagic. Domnul Gurmet. Hazard nu uitase avertismentul enigmatic, dar insistent al lui Ethan despre pungile de snacksuri. Am`ndou\ pungile erau deschise, `n picioare, destul de umflate ca s\ fie pline. Hazard sim]i aroma slab\, uleioas\ a chipsurilor. Poate `n pungi se aflau [i pistoale pe l`ng\ chipsuri, dar Hazard nu fu `n stare s\ simt\ mirosul armelor. Nu putea nici s\ le vad\, pentru c\ pungile din aluminiu nu erau transparente. Reynerd st\tea cu palmele pe coapse, `[i lingea buzele, ca [i cum se preg\tea s\ guste ni[te snacksuri s\rate dintr-un moment `n altul. Cu o mi[care a capului care indica imaginea `ncremenit\ de la televizor, actorul spuse: – Este mediul perfect pentru mine. M-am n\scut prea t`rziu. Ar fi trebuit s\ tr\iesc pe vremea aia. – Cam c`nd vine asta? `ntreb\ Hazard, pentru c\ [tia c\ suspec]ii dezv\luiau cele mai multe lucruri c`nd p\reau s\ bat\ c`mpii.

CHIPUL

143

– Anii 1930 [i 1940. C`nd toate filmele erau alb-negru. A[ fi fost o vedet\ pe vremea aia. – E adev\rat? – S`nt o personalitate prea puternic\ pentru filmele color. Nu `ncap pe ecran. Cople[esc mediul, audien]a. – ~n]eleg de ce te deranjeaz\. – ~n epoca culorii, cele mai celebre staruri s`nt ni[te personalit\]i g\unoase. N-au pic de profunzime. – {i de ce se `nt`mpl\ a[a? – Culoarea, ad`ncimea c`mpului vizual pe care l-a f\cut posibil camera de filmat modern\, tehnologia avansat\ de sunet, toate chestiile astea transform\ personalit\]ile plate `n personalit\]i uria[e, le confer\ iluzia puternic\ a substan]ei [i complexit\]ii. – Tu, pe de alt\ aprte… – Eu, pe de alt\ parte, s`nt at`t de profund [i at`t de viu, c\ progresul constant al tehnologiei moderne de film m\ dezavantajeaz\, m\ transform\ `ntr-o caricatur\. – Trebuie s\ fie frustrant, `l comp\timi Hazard. – Nu `]i po]i imagina. ~n filmul alb-negru, a[ umple ecranul f\r\ s\ cople[esc audien]a. Unde s`nt `n vremea noastr\ d-alde Bogart [i Bacall, Tracy [i Hepburn, Cary Grant [i Gary Cooper sau John Wayne? – Nu mai s`nt, c\zu de acord Hazard. – N-ar putea avea succes `n ziua de azi, `l asigur\ Reynerd. Ar fi prea puternici pentru filmul modern, prea profunzi, prea str\lucitori. Ce p\rere ave]i de Moonshaker? Hazard se `ncrunt\. – Despre ce? – Moonshaker. Ultimul rol al lui Channing Manheim. V`nz\ri de dou\ sute de milioane de dolari. Poate c\ Reynerd era at`t de obsedat de Manheim, c\ mai devreme sau mai t`rziu aducea vorba despre el `n orice fel de conversa]ie. Prev\z\tor totu[i, Hazard spuse: – Nu merg la cinema. – Toat\ lumea merge.

144

DEAN KOONTZ

– Nu e chiar a[a. Mai pu]in de treizeci de milioane de bilete trebuie v`ndute ca s\ genereze dou\ sute de milioane de dolari. Poate doar zece la sut\ din toat\ ]ara. – De acord, dar s`nt al]ii care v\d filmele la televizor, pe DVD. – Poate `nc\ treizeci de milioane. Ia orice film vrei – cel pu]in opt la sut\ din ]ar\ nu-l vede niciodat\. ~[i tr\iesc vie]ile [i-at`t. Reynerd p\ru s\ se enerveze la ideea c\ filmele nu erau buricul lumii. De[i nu `ntinse m`na dup\ o arm\ `n vreuna din pungile de chipsuri, era v\dit nepl\cut impresionat de turnura pe care o luase conversa]ia. Hazard reintr\ `n gra]iile actorului spun`nd: – Dac\ vorbim despre epoca filmului alb-negru, jum\tate din ]ar\ mergea la film o dat\ pe s\pt\m`n\. Starurile chiar erau staruri pe vremea aia. Toat\ lumea [tia filmele lui Clark Gable, lui Jimmy Stewart. – Exact, `ncuviin]\ Reynerd. Manheim ar fi fost un nimic `n epoca filmului alb-negru. Ar fi fost prea incon[tient, prea plat. Ar fi fost uitat deja p`n\ acum. Mai r\u chiar – ar fi fost necunoscut. Se auzi soneria la u[\. Confuz [i u[or iritat, Reynerd spuse: – Nu a[tept pe nimeni. – Nici eu, r\spunse Hazard sec. Reynerd arunc\ o privire spre ferestre, acolo unde asfin]itul cenu[iu, `mbibat de ap\, `[i d\dea ultima suflare sub geam. ~[i mut\ privirea pe televizor. Gable [i Colbert erau tot `ncremeni]i `ntr-o h`rjoneal\ amoroas\. ~n cele din urm\, Reynerd se ridic\ de pe canapea, apoi ezit\, uit`ndu-se la pungile de chipsuri. Privind acest spectacol neobi[nuit, Hazard se `ntreb\ dac\ nu cumva actorul se apropia de genul acela de ame]eal\, `n care un dependent de metamfetamin\ poate s\ alunece cu repeziciune dintr-o stare de con[tiin]\ hiperactiv\ `ntr-o confuzie teribil\, `ntr-o oboseal\ epuizant\. C`nd soneria se auzi din nou, Reynerd travers\ `n cele din urm\ sufrageria.

CHIPUL

145

– Cretinii \[tia se `nv`rt tot timpul pe aici cu c\r]ulii despre Isus, spuse iritat [i, dezgustat, deschise u[a. Din fotoliul lui, Hazard nu putu s\ vad\ cine a tras focurile. Dar bubuitul a trei rafale rapide `l f\cu s\ `n]eleag\ c\ uciga[ul folosise o arm\ de mare calibru, poate un .357 sau chiar mai mare. Dac\ adventi[tii de ziua a [aptea nu se hot\r`ser\ cumva s\ adopte tehnici dure de v`nzare, Reynerd se `n[elase `n privin]a scopului musafirului s\u. Hazard se ridic\ din fotoliu la al doilea bum [i b\g\ m`na dup\ pistol la al treilea. Muritor a[a cum chiar [i Gable sau Bogart se dovediser\ a fi, Reynerd fu aruncat `n spate [i c\zu, `mpro[c`nd cu o palet\ Tehnicolor apartamentul alb-negru `n care fusese at`t de vizibil, at`t de profund, at`t de viu. Apropiindu-se de actor, Hazard auzi pa[i care se `ndep\rtau `n fug\ pe hol. Reynerd `ncasase trei gloan]e `n pieptul lat, dintre care unul trebuie s\-i fi perforat mu[chiul inimii [i s\-i fi ie[it prin spate odat\ cu buc\]ele de carne franjurat\. Era bun de dus la morg\ `nainte de a atinge podeaua. Albastrul orbit de moarte al ochilor larg deschi[i ai actorului p\rea mai pu]in rece dec`t atunci c`nd tr\ia. Ar\ta de parc\ acum ar fi avut nevoie de un Isus. Hazard p\[i peste cadavru [i ie[i din apartament. ~l v\zu pe cel care tr\sese ajung`nd la cap\tul holului. S\rea sc\rile, c`te dou\ trepte odat\. Hazard se lu\ dup\ el.

Capitolul 21 Deasupra ora[ului, pe c`nd barba c\runt\ a zilei `[i scutura firele de cea]\ umed\ [i burni]\ sur\, chipul greu al nop]ii nu se ivise `nc\. Pe o strad\ cu galerii de art\, magazine selecte, restaurante `n care atitudinea elitist\ era servit\ mai eficient dec`t m`ncarea, Ethan `[i parc\ Fordul Expedition foarte aproape de o bordur\ ro[ie, cu dou\ ro]i `ntr-un [an] plin cu ap\, convins c\ pe vreme ur`t\ paznicul parc\rii t\ia bilete cu mai pu]in entuziasm dec`t pe vreme frumoas\. Firmele din cartier, `n c\utare de clientel\ sofisticat\ [i exclusiv\, nu afi[au vitrine intens luminate, care s\-]i ia ochii. Doar banii ]ip\; bog\]ia [opte[te. Magazinele nu erau `nc\ `nchise, iar cele mai multe restaurante mai aveau o or\ p`n\ s\ deschid\. Lumina felinarelor aurea frunzele ude ale copacilor de pe marginea trotuarului, pe care `l transformau `ntr-o c\rare pavat\ cu comori. Ethan mergea f\r\ umbrel\ pe sub ad\postul oferit de copertinele magazinelor, toate cafenii sau verde crud, argintii sau negre, cu excep]ia celei de la Forever Roses, care era roz-corai. Flor\ria putea fi numit\ la fel de bine Only Roses, pentru c\ dincolo de u[ile de sticl\ ale r\citoarelor care delimitau `nc\perea mare din fa]\, nu puteai vedea alt\ floare `n afar\ de trandafiri, ferigi [i alte plante verzi folosite pentru a da culoare buchetelor [i aranjamentelor. Datorit\ interesului lui Hannah pentru gr\din\rit, chiar [i acum, la cinci ani dup\ ce fusese `ngropat\ sub mormane de trandafiri, Ethan putea identifica multe dintre soiurile expuse `n r\citoare.

CHIPUL

147

Aici era un trandafir de un ro[u at`t de `nchis, c\ p\rea aproape negru, cu petale ca de catifea, pe bun\ dreptate numit Magie neagr\. {i dincoace, trandafirul John F. Kennedy – petale albe at`t de groase [i lucioase, c\ sem\nau cu ceara sculptat\. Trandafirul Charlotte Armstrong – mare, parfumat, cu flori de un roz-`nchis. Trandafirul Jardins de Bagatelle, Rio Samba, Paul McCartney, Auguste Renoir, Barbara Bush, Voodoo [i Visul miresei. Dincolo de tejghea, se afla un trandafir excep]ional, care ar\ta a[a cum ar fi ar\tat Hannah dac\ ar fi tr\it p`n\ la [aizeci de ani. P\r gros, cu fire albe, tuns scurt [i ciufulit. Ochi mari, negri, debord`nd de via]\ [i `nc`ntare. Timpul nu ofilise frumuse]ea acestei femei, ci o `mbog\]ise cu patina experien]ei. Dup\ ce-i citi numele de pe ecuson, Ethan spuse: – Rowena, v\d aici mai ales soiuri hibride de trandafiri chineze[ti. V\ plac [i trandafirii c\]\r\tori? – O, da, toate soiurile de trandafiri, spuse Rowena cu un glas melodios [i cald. Dar rareori folosim trandafiri c\]\r\tori. Soiurile cu codi]e lungi merg mai bine `n aranjamente. Se prezent\ [i, a[a cum era obiceiul `n astfel de situa]ii, explic\ faptul c\ `nainte fusese detectiv la Omucideri, dar `ncepuse s\ lucreze de cur`nd ca asistent pe l`ng\ o celebritate a zilei. Los Angelesul [i `mprejurimile lui viermuiau de impostori [i punga[i care pretindeau c\ au de-a face cu cei boga]i [i celebri. {i totu[i, chiar [i cei pe care ora[ul acesta al minciunii `i transformase `n indivizi cinici `i d\deau crezare lui Ethan sau se pref\ceau c\ `i dau. Hannah spunea c\ oamenii `l credeau cu u[urin]\ pentru c\ avea `n el for]a lini[tit\ a lui Dirty Harry Callahan [i inocen]a serioas\ a lui Huck Finn. |sta, spusese el, era un film pe care nu voia s\-l vad\ niciodat\. Rowena, `ncrez`ndu-se fie `n cuplul Harry-Huck, fie `n alte calit\]i ale lui Ethan, p\ru s\-l accepte drept cine se d\dea. – Dac\ ghicesc soiul dumneavoastr\ preferat de trandafiri c\]\r\tori, spuse el, s`nte]i dr\gu]\ s\-mi r\spunde]i la c`teva `ntreb\ri despre un client pe care l-a]i servit mai devreme `n aceast\ dup\-amiaz\? – Lucra]i `n interesul poli]iei sau al celebrit\]ii acum?

148

DEAN KOONTZ

– Al am`ndurora. – A, minunat. ~mi place s\ conduc o flor\rie, dar aici am parte mai mult de parfum dec`t de suspans. Ghici]i. Pentru c\ `n Rowena o v\zu pe Hannah, a[a cum ar fi fost ea la [aizeci de ani, rosti numele trandafirului c\]\r\tor pe care so]ia lui disp\rut\ `l iubea cel mai mult: Haina Sf`ntului Iosif. Rowena p\ru cu adev\rat surprins\ [i `nc`ntat\. – Chiar a[a este! ~l face]i de ru[ine pe Sherlock Holmes. – Acum e r`ndul dumneavoastr\, spuse Ethan, sprijinindu-se cu ambele m`ini de tejghea. ~n dup\-amaiaza asta un b\rbat a intrat aici [i a cump\rat un buchet de trandafiri Broadway. Uluitoarele flori ro[ii-aurii de pe morm`ntul lui Hannah fuseser\ `nf\[urate `ntr-un con de celofan tare. ~n loc de scotch sau capse, mai multe ab]ibilduri fuseser\ aplicate pe celofan ca s\-l lipeasc\ la margini [i s\ men]in\ forma conului. Fiecare foi]\ din aceasta purta numele [i adresa de la Forever Roses. – Aveam doar dou\zeci [i patru, spuse Rowena, [i i-a luat pe to]i. – Deci vi-l aminti]i? – A, da. Era… o figur\ pe care n-aveai cum s\ n-o remarci. – A]i putea s\-l descrie]i? – ~nalt, atletic, dar pu]in cam slab, `mbr\cat cu un costum gri scump. Duncan Whistler avea o gr\mad\ de costume bune, toate f\cute pe comand\ la pre]uri exorbitante. – Era un b\rbat frumos, continu\ Rowena, dar `ngrozitor de palid, ca [i cum nu l-ar mai fi v\zut soarele de luni de zile. Dup\ ce a fost `n com\ timp de dou\sprezece s\pt\m`ni, Dunny c\p\tase o paloare de spital, la care se ad\ugase apoi cel pu]in o or\ de stat `n morg\. – Avea ochi cenu[ii, cu iriz\ri verzi, cei mai ad`nci pe care i-am v\zut vreodat\. Minuna]i, spuse Rowena. Descrisese perfect ochii lui Dunny. – Spunea c\ vrea trandafirii pentru o femeie deosebit\. Dunny v\zuse la `nmorm`ntarea ei trandafirii Broadway. Rowena z`mbi.

CHIPUL

149

– Mi-a spus c\ nu va trece mult p`n\ c`nd un vechi prieten o s\ vin\ pe-aici [i o s\ `ntrebe ce fel de trandafiri a cump\rat. Presupun c\ v\ lupta]i pentru aceea[i femeie. Nici ziua geroas\ de-afar\, nici aerul rece din flor\rie nu puteau explica fiorii reci care l-ar fi f\cut pe Ethan s\ cl\n]\ne din din]i dac\ nu i-ar fi ]inut `ncle[ta]i. Observ\ deodat\ c\ Rowena z`mbea pu]in curios, ca [i cum o nesiguran]\ sau nelini[te `i tr\gea `n jos col]urile gurii. C`nd `[i d\du seama c`t de mult `l afectase dezv\luirea ei, `nceputul de z`mbet i se stinse pe fa]\. – Era un om ciudat, spuse ea. – A mai spus ceva? Rowena se uit\ `n alt\ parte, spre vitrinele din fa]a magazinului, ca [i cum se a[tepta s\ vad\ pe cineva cunoscut – [i deloc bine-venit – la u[\. Ethan `i l\s\ timp s\-[i caute cuvintele [i, `n cele din urm\, ea spuse: – A zis c\ dumneavoastr\ crede]i c\ e mort. ~i venir\ `n minte imagini disparate: targa goal\ [i cear[aful mototolit din morg\; fantoma din oglinda aburit\ din baie; [op`rla de pe alee, lupt`ndu-se s\ se ridice `n ciuda faptului c\ spatele-i era fr`nt, av`nd de `nfruntat o pant\ foarte `nclinat\ [i [uvoiul de ap\, rece [i la fel de nest\vilit ca [i curgerea timpului… – A spus c\ dumneavoastr\ crede]i c\ e mort, repet\ Rowena, mut`ndu-[i `nc\ o dat\ privirea de pe u[a magazinului pe chipul lui Ethan. {i a mai zis s\ v\ spun c\ ave]i dreptate.

Capitolul 22 Hazard pe hol, Hazard pe sc\ri, dureros de con[tient de u[urin]a cu care un om solid poate fi luat drept ]int\ `ntr-un spa]iu `ngust, porni totu[i `ntr-o goan\ febril\ pe urmele pr\zii sale. Dac\ te apuci de meseria asta, [tii c\ nu po]i s\ alegi locurile `n care s\-]i pui via]a la b\taie – nu face parte din contract. ~n plus, ca majoritatea poli]i[tilor, ac]iona cu convingerea supersti]ioas\ c\ cel mai mare risc venea din ezitare, venea `n momentul `n care te pierdeai fie [i numai pentru o secund\. Supravie]uirea depindea de `ndr\zneal\, dublat\ de suficient\ team\ pentru a descuraja nes\buin]a cras\. Sau cel pu]in a[a tindeai s\ crezi p`n\ c`nd un pic de `ndr\zneal\ ajungea s\ te omoare. ~n filme, poli]i[tii strigau `ntotdeauna: „Stai! Poli]ia!“ c`nd [tiau c\ nemernicii care fugeau de ei nu aveau de g`nd s\ se opreasc\, dar uneori strig\tul le tr\da prezen]a mult prea devreme [i chiar `nainte ca r\uf\c\torii s\ `[i dea seama c\ `n joc se aflau insigne de poli]i[ti. Hazard Yancy, care tocmai evitase s\ fie `mpu[cat `n timp ce st\tea `ntr-un fotoliu, nu zbier\ nici o comand\, nici vreo amenin]are la adresa celui care-l ucisese pe Rolf Reynerd. Pur [i simplu se arunc\ pe sc\ri pe urmele tipului. C`nd Hazard ajunse pe palierul etajului unu, atacatorul se n\pustise spre cap\tul sc\rilor, pierz`ndu-[i echilibrul `n timp ce s\rea de pe ultima treapt\ `n foaier. Alunec\ pe podeaua cu dale mexicane, d\du din m`ini, dar evit\ c\derea.

CHIPUL

151

Atacatorul alerga, dar nu se uit\ nici m\car o dat\ `napoi, ceea ce `nsemna c\ nu era con[tient de faptul c\ `l urm\rea cineva. ~n timp ce `l urm\rea, Hazard ref\cea traseul agresorului. A[tept`ndu-se ca Reynerd s\ fie singur acas\, tipul, un asasin pl\tit, vine s\ termine o treab\ rapid\, `l doboar\ pe nenorocit ]intindu-l direct `n inim\, reu[e[te s\ scape, iese `n for]\ `n strad\ [i acum deja se g`nde[te s\ fumeze o ]igar\ bun\ `mpreun\ cu o prosp\tur\ cu picioare lungi care `l a[teapt\ probabil `n culcu[. Atacatorul ajunse la u[a de la intrare [i, `n acela[i moment, Hazard ateriz\ `n foaier, dar tipul f\cea prea mult zgomot ca s\ aud\ fatalitatea apropiindu-se din spate, iar Hazard nu alunec\ a[a cum f\cuse prada sa, deci era `n c`[tig. C`nd Hazard ajunse [i el la u[\, atacatorul era deja afar\, `n noapte, pe treptele exterioare, g`ndindu-se poate s\ cheltuiasc\ o parte din banii murdari pe lan]uri scumpe pentru ro]ile rablei sale, alt\ parte pe vreun ghiul de 24 de carate ca s\-[i `mpopo]oneze dr\gu]a. V`nt slab, ploaie rece, Hazard pe trepte, atacatorul pe trotuar: distan]a dintre ei se mic[or\ inevitabil, ca aceea dintre un camion care accelereaz\ [i un zid de c\r\mid\. Apoi claxonul. O dat\ prelung, de dou\ ori scurt. Un semnal. Stabilit dinainte. ~n strad\, nu l`ng\ bordur\, a[tepta un Mercedes-Benz de culoare `nchis\, cu farurile aprinse, cu motorul pornit, sco]`nd fum pe ]eava de e[apament. U[a din dreapta [oferului era deschis\ ca s\ urce atacatorul. Era o ma[in\ cu stil, poate furat\ ori a vreunui gangster, s\ltat\ dintr-o alee din Beverly Hills, iar la volan st\tea cel mai bun prieten al atacatorului, amicul care `i acoperea spatele, gata s\ o [tearg\ cu scr`[net de ro]i [i acceler`nd nebune[te. Claxonul lung, urmat de dou\ mai scurte, semnalizase probabil iepurelui c\ lupul era pe urmele lui, pentru c\ acesta s\ri brusc `n st`nga, jos de pe trotuar. Se r\sucise at`t de tare, c\ ar fi trebuit s\ se `mpiedice [i s\ cad\, dar nu c\zu, ci scoase pistolul cu care `l `mpu[case pe Reynerd. Pierduse avantajul surprizei, a[a c\ Hazard strig\ `n cele din urm\ exact ca `n filme: „Poli]ia! Arunc\ arma!“, dar bine`n]eles c\

152

DEAN KOONTZ

atacatorul `[i c`[tigase deja o condamnare pe via]\ f\r\ posibilitate de eliberare condi]ionat\, poate chiar pedeapsa cu moartea, dup\ ce `l trimisese pe lumea cealalt\ pe Reynerd, deci nu mai avea nimic de pierdut. Probabilitatea ca acesta s\-[i arunce arma era la fel de infim\ ca aceea de a-[i da jos pantalonii [i a se apleca. Pistolul era mare, nu un .888 sau un .357, ci un .45. Plin cu gloan]e, un patru-cinci putea spulbera oasele [i fr\gezi carnea a[a cum `i pl\cea unui gropar, dar era nevoie de stabilitate [i calcul pentru a compensa for]a reculului. Aflat `ntr-o pozi]ie nefericit\, din panic\ mai degrab\ dec`t din nesiguran]\, agresorul trase pe-al\turi. De fapt, mai mult smuci arma dec`t trase cu ea, iar proiectilul plec\ absolut la `nt`mplare, astfel c\ [ansa ca Hazard s\ fie g\urit de glon]ul acela era mai mic\ dec`t posibilitatea de a fi pulverizat de un asteroid. ~n clipa `n care v\zu cum ]eava scuip\ foc `n ploaie [i auzi cum glon]ul face ]\nd\ri o fereastr\ din blocul din spatele lui, Hazard fu m`nat mai pu]in de datorie sau deforma]ie profesional\, c`t de s`ngele care i se `nfierb`ntase. Atacatorul nu avea s\ dea gre[ [i a doua oar\. Toat\ instruc]ia pe care o primise, toate prelegerile despre politicile sociale [i consecin]e politice, toate directivele din poli]ie de a r\spunde la violen]\ cu r\bdare, `n]elegere [i o reac]ie echilibrat\ deveneau obstacole `n calea supravie]uirii c`nd, cu iu]eala g`ndului, trebuia s\ ucizi sau s\ fii ucis. Zgomotul sticlei sparte de glon] `nc\ mai r\suna `n ploaie c`nd Hazard `[i apuc\ arma cu am`ndou\ m`inile, lu\ pozi]ie de tragere [i r\spunse cu foc la foc. Trase dou\ gloan]e f\r\ s\-i pese prea mult de judecata dur\ din Los Angeles Times `n materie de maniere poli]iene[ti, dar profund preocupat de siguran]a b\ie]elului iubit al Mamei Yancy. Primul foc `l dobor` pe atacator, iar al doilea `l izbi `n plin chiar `nainte ca acesta s\ ating\ p\m`ntul. Instinctiv, agresorul trase cu pistolul de calibrul .45 nu `nspre Hazard, ci `nspre iarba de la picioarele lui. Reculul `i `nmuie str`nsoarea m`inii [i arma `i zbur\ din m`ini.

CHIPUL

153

C\zu la p\m`nt `ntr-un genunchi, `n cea mai scurt\ genoflexiune posibil\, apoi puse jos [i cel\lalt genunchi, [i `n cele din urm\ c\zu cu fa]a. Hazard d\du cu piciorul `n arm\ [i o azv`rli departe de asasin, `n tufe [i umbre, dup\ care aleg\ `n strad\ spre Mercedes. {oferul ambal\ motorul cu o secund\ `nainte de a da drumul la fr`ne. Scr`[netul de ro]i `mpr\[tie nori de ploaie [i fum care miroseau a cauciuc ars. Poate c\ Hazard risca s\ fie `mpu[cat de [ofer, care putea s\-l ]inteasc\ prin u[a deschis\ din dreapta, dar era un risc pe care merita s\ [i-l asume. Un amic aflat la volan se pricepea la fug\, nu la lupt\, [i, de[i tipul putea s\ aib\ asupra lui o arm\ de care s\ se foloseasc\ dac\ altceva nu-i mai r\m`nea de f\cut, era pu]in probabil s\ trag\ at`ta timp c`t avea la dispozi]ie o strad\ liber\, benzin\ `n rezervor [i bateria `nc\rcat\. C\lc`nd prin b\ltoacele de pe asfalt, Hazard se `ndrept\ spre ma[ina lui. ~nainte s\ ajung\ `ns\ la vehiculul parcat `n strad\, ro]ile celeilalte ma[ini mu[car\ macadamul [i zv`cnir\ `nainte cu un l\trat. U[a din dreapta [oferului se tr`nti singur\. Nu apucase s\-l vad\ pe [ofer. Silueta din spatele volanului fusese doar cu pu]in mai mult dec`t o umbr\. Coco[at\, diform\, cumva... `n neregul\. Spre surprinderea lui Hazard, supersti]ia b\tu din nou la u[a min]ii sale, unde de obicei z\cea `ngropat\, t\cut\, uitat\. Dar nu [tia ce anume `i st`rnise frica sau de ce avusese deodat\ intui]ia a ceva straniu. Hazard nu trase `nspre Mercedesul care se `ndep\rta cu zgomot, a[a cum ar fi f\cut un poli]ist din filme. Era un cartier reziden]ial lini[tit, unde oamenii care priveau relu\ri din Seinfeld sau cur\]au legumele pentru cin\ erau absolut `ndrept\]i]i s\ nu se g`ndeasc\ vreo clip\ c\ s-ar putea pr\bu[i peste telecomand\ sau toc\tor, `mpu[ca]i mortal de gloan]ele r\t\cite ale unui detectiv nes\buit. Alerg\ totu[i dup\ ma[in\, pentru c\ nu reu[ea s\ vad\ bine num\rul de `nmatriculare. Gazele de e[apament, stropii de ap\ care s\reau din b\l]i, ploaia [i mohor`tul sf`r[it al zilei `nv\luiau conspirativ pl\cu]a cu numere din spatele ma[inii.

154

DEAN KOONTZ

Continu\ `ns\ s\ alerge, felicit`ndu-se c\ f\cea exerci]ii regulate la stepper. De[i Mercedesul se `ndep\rt\ rapid de el, vreo dou\ felinare [i un v`nt lateral limpezir\ perspectiva [i f\cur\ par]ial vizibil\ pl\cu]a cu numere. Cel mai probabil, ma[ina fusese furat\. {oferul avea s\ o abandoneze. Cu toate acestea, era mai bine s\ ai num\rul. Renun]`nd s\-l mai urm\reasc\, Hazard se `napoie `n fa]a blocului. Spera s\-l fi `mpu[cat mortal pe atacator, nu doar s\-l fi r\nit. ~n c`teva minute, o echip\ de investigare a cazurilor de poli]i[ti implica]i `n schimburi de focuri avea s\ soseasc\ la fa]a locului. ~n func]ie de filozofia personal\ a membrilor echipei, ace[tia fie aveau s\-l apere pe Hazard [i s\ se str\duiasc\ s\-l achite f\r\ s\ mai caute s\ afle de fapt adev\rul, ceea ce `i convenea, fie aveau s\ c\ute cea mai ne`nsemnat\ inconsecven]\, s\-l condamne pe baza unor dovezi n\scocite, s\-l t`rasc\ `n tribunal [i s\ `ncurajeze presa s\-l pun\ pe rug [i s\-l ard\ ca pe Ioana d’Arc. A treia posibilitate era ca echipa s\ soseasc\ acolo f\r\ prejudec\]i, s\ examineze analitic faptele [i s\ ajung\ la o concluzie impar]ial\, bazat\ pe logic\ [i ra]iune, ceea ce l-ar mul]umi pe Hazard, pentru c\ nu f\cuse nimic r\u. Bine`n]eles, nu auzise s\ se `nt`mple vreodat\ a[a ceva `n realitate [i consider\ aceast\ posibilitate chiar mai pu]in probabil\ dec`t s\ vad\ timp de trei nop]i la r`nd o sanie condus\ de un spiridu[ [i tras\ de opt reni zbur`nd prin v\zduh. Dac\ atacatorul tr\ia, putea sus]ine c\ Hazard `l ucisese pe Reynerd [i pe urm\ `ncercase s\ `i `nsceneze lui crima. Sau c\ tocmai trecea prin cartier pentru a colecta dona]ii pentru Toys for Tots, c`nd fusese prins `ntr-un schimb de focuri [i atacatorul adev\rat avusese [ansa s\ scape. Orice ar fi sus]inut, du[manii poli]i[tilor [i cet\]enii de o prostie agresiv\ l-ar crede. Mai important, atacatorul putea g\si un avocat care s\ porneasc\ un proces `mpotriva ora[ului, ner\bd\tor s\ m\n`nce din troaca public\. Avea s\ se ajung\ la o `n]elegere, indiferent de temeiurile ap\r\rii, iar sacrificarea lui Hazard avea, probabil, s\ fac\ parte din `n]elegere. Politicienii nu `i protejau pe cei responsabili cu

CHIPUL

155

aplicarea legii mai mult dec`t pe tinerii interni de care abuzau regulat [i pe care uneori `i omorau. Mort, atacatorul ar fi pus mult mai pu]ine probleme dec`t viu. Hazard ar fi putut s\ se `ntoarc\ agale la fa]a locului, d`ndu-i atacatorului [ansa s\ mai piard\ o jum\tate de litru de s`nge, ceea ce i-ar fi putut fi fatal, dar alerg\. Uciga[ul z\cea acolo unde c\zuse, cu fa]a `n iarba ud\. Pe ceaf\ i se urcase un melc. Oamenii erau la ferestre, se uitau `n jos cu chipuri inexpresive, ca santinelele mor]ii la por]ile iadului. Hazard se a[tepta s\-l vad\ pe Reynerd la una dintre ferestre, `mbr\cat `n alb [i negru, mult prea fermec\tor pentru vremea lui. ~ntoarse atacatorul cu fa]a `n sus. Fiul cuiva, amicul cuiva, la vreo dou\zeci de ani, ras `n cap, cu un dozator mic de cocain\ `n loc de cercel. Hazard se bucur\ s\-i vad\ gura schimonosit\ de rictusul mor]ii [i ochii deschi[i c\tre ve[nicie, dar `n acela[i timp `l `ngre]o[\ sentimentul de u[urare care `l cople[i. St`nd `n furtun\, `nghi]ind o bucat\ de mamoul digerat\ doar pe jum\tate care `i ardea `n g`t, `[i sun\ de pe telefonul mobil departamentul [i raport\ situa]ia. Dup\ ce sun\, ar fi putut merge `n\untru ca s\ priveasc\ totul din foaier, dar r\mase `n ploaie. Luminile ora[ului se reflectau `n fiecare suprafa]\ lustruit\ de furtun\, [i totu[i, c`nd noaptea `nghi]i amurgul, `ntunericul se rev\rs\ cu `ncol\ciri amenin]\toare, ca un [arpe bine hr\nit. Ropotul ploii toren]iale se auzea ca mii de l\bu]e de [obolan care goneau cu pa[i m\run]i prin frunzele de deasupra. Hazard v\zu doi melci pe fa]a mortului. Vru s\-i `ndep\rteze cu un bob`rnac, dar [ov\i. Unii martori de la ferestre l-ar putea b\nui c\ falsific\ dovezile. Supozi]iile lor sinistre i-ar `nc`nta pe cei din echipa de investiga]ii. Din nou fiorul acela. Senza]ia aceea c\ ceva nu era `n regul\. Un mort la etaj, un mort aici, sirenele `n dep\rtare. Ce naiba se petrece? Ce naiba?

Capitolul 23 Rowena, doamna trandafirilor, `[i aminti din nou de vorbele lui Dunny Whistler, dar mai mult pentru ea `ns\[i dec`t pentru Ethan: – A spus c\ dumneavoastr\ crede]i c\ e mort, [i c\ ave]i dreptate. Sc`r]`itul unor balamale, clinchetul slab al unor clopo]ei at`rna]i la intrarea `n magazin `l f\cur\ pe Ethan s\ se `ntoarc\ spre u[a principal\. Nu intrase nimeni. V`ntul hoinar, r\t\cind pentru o vreme departe de furtun\, se `ntorsese aici [i vuia la intrarea din Forever Roses, tremur`nd la u[\. Dincolo de tejghea, femeia se mir\: – Ce Dumnezeu a vrut s\ spun\ cu afirma]ia asta bizar\? – L-a]i `ntrebat? – A spus asta dup\ ce a pl\tit trandafirii [i se preg\tea s\ ias\ din magazin. N-am avut c`nd s\-l `ntreb. Este vreo glum\ de-a voastr\? – A z`mbit c`nd a spus-o? Rowena se g`ndi, apoi scutur\ din cap. – Nu. Cu col]ul ochiului, Ethan z\ri o siluet\ care se ivise pe t\cute. Se `ntoarse spre ea, respira]ia i se opri `n g`tlej, dar descoperi c\ fusese p\c\lit de propria reflec]ie `n u[a de sticl\ a unui r\citor. ~n g\le]i de ap\, pe rafturi suprapuse, trandafirii reci `nfloreau cu at`ta m\re]ie, `nc`t puteai uita c\ erau de fapt mor]i, iar `n c`teva zile aveau s\ fie ofili]i, p\ta]i [i `n putrefac]ie. R\citoarele acestea `n care Moartea se ascundea dup\ petale luminoase `i amintir\ lui Ethan de sertarele de la morg\, `n care

CHIPUL

157

r\posa]ii aveau aproape aceea[i `nf\]i[are pe care o avuseser\ `n via]\, [i `n care Moartea locuia f\r\ s\ se manifeste `n toate detaliile ostentative ale descompunerii. De[i Rowena era atr\g\toare [i dr\gu]\, de[i t\r`mul acesta al trandafirilor ar fi trebuit s\ fie unul pl\cut, Ethan era tot mai ner\bd\tor s\ plece. – Mi-a mai l\sat vreun mesaj... prietenul meu? – Nu. Cred c\ asta a fost tot. – Mul]umesc, Rowena. Mi-ai fost de ajutor. – Sigur? `ntreb\ ea, uit`ndu-se ciudat la el, probabil la fel de tulburat\ de `nt`lnirea aceasta neobi[nuit\ ca [i de conversa]ia cu Dunny Whistler. – Da, o asigur\ el. Da, mi-ai fost de ajutor. V`ntul zgudui din nou u[a c`nd Ethan puse m`na pe clan]\ [i, `n spatele lui, Rowena spuse: – ~nc\ ceva. C`nd se `ntoarse spre ea, de[i erau acum la aproape doisprezece metri unul de altul, `[i d\du seama c\ `ntreb\rile lui o l\saser\ mult mai `ng`ndurat\ dec`t atunci c`nd o abordase. – C`nd prietenul dumneavoastr\ pleca, spuse ea, s-a oprit `n pragul u[ii deschise [i mi-a spus: „Dumnezeu s\ te binecuv`nteze pe tine [i trandafirii“. Probabil erau cuvinte neobi[nuite pentru cineva ca Dunny, dar nici unul din ele nu p\rea s\ explice de ce amintirea lor `ntunec\ fa]a Rowenei cu o umbr\ de nelini[te. Spuse: – Chiar c`nd a terminat de vorbit, luminile au p`lp`it [i s-au mic[orat, apoi s-au stins – dup\ care s-au aprins din nou. Nu m-am g`ndit la nimic atunci, mai ales c\ afar\ e furtun\, dar acum mi se pare `ntr-un fel... semnificativ. Nu [tiu de ce. Anii de experien]\ `n interogatorii `i spuneau lui Ethan c\ Rowena nu terminase [i c\ t\cerea lui r\bd\toare o va face s\ vorbeasc\ mai sigur [i mai repede dec`t orice cuv`nt de-al lui.

158

DEAN KOONTZ

– C`nd luminile s-au mic[orat [i s-au stins, prietenul dumneavoastr\ a r`s. Pu]in doar, nu mult, nu tare. S-a uitat la tavan c`nd luminile au p`lp`it [i a r`s, apoi a plecat. Ethan a[tept\. Rowena p\ru s\ fie surprins\ c\ a vorbit at`t de mult despre un moment at`t de scurt, dar apoi ad\ug\: – R`sul acela avea ceva teribil. Minuna]ii trandafiri mor]i din spatele pere]ilor de sticl\. Fiara v`ntului sufl`nd la u[\. Ploaia scr`[nind la ferestre. Ethan spuse: – Teribil? – Nu pot explica `n cuvinte. Nu era nimic comic `n r`sul acela, ci ceva... teribil. Stingherit\, [terse cu m`na tejgheaua imaculat\, ca [i cum ar fi z\rit praf, mizerie sau doar o pat\. Era limpede c\ spusese tot ce dorea sau putea s\ spun\. – Dumnezeu s\ te binecuv`nteze pe tine [i trandafirii, `i spuse Ethan, ca [i cum dezlega un blestem. Nu [tia ce ar fi f\cut dac\ luminile ar fi p`lp`it, dar acestea continuar\ s\ ard\. Rowena z`mbi nesigur\. ~ntorc`ndu-se din nou spre u[\, Ethan `[i `nt`lni reflec]ia [i `nchise ochii, poate ca s\ se p\zeasc\ de vreo siluet\ fantomatic\ imposibil\ care ar fi `mp\r]it cu el aceea[i sticl\. Deschise u[a, apoi deschise ochii. ~nso]it de bubuitul v`ntului [i de clinchetul clopo]eilor de deasupra u[ii, p\[i afar\ din magazin, direct `n col]ii reci ai nop]ii de decembrie, [i trase u[a dup\ el. A[tept\ `n spa]iul de la intrare, `ntre vitrine, `n timp ce un cuplu t`n\r `n haine de ploaie [i glugi trecu pe trotuar, condu[i de un ogar auriu `n les\. Bucur`ndu-se de ploaie [i v`nt, ogarul ud leoarc\ ]op\ia pe labele moi, cu botul ridicat pentru a savura mirosurile misterioase din

CHIPUL

159

aerul rece. ~nainte s\ treac\ de tot, se uit\ `n sus. Ochii lui uzi [i negri erau foarte `n]elep]i. C`inele se opri, `[i ciuli urechile cl\p\uge c`t putu de tare [i `[i ]inu capul sus, ca [i cum nu era foarte sigur ce fel de om st\tea sub copertina roz-corai, `ntre ploaie [i trandafiri. D\du din coad\, dar numai de dou\ ori [i [ov\ielnic. Opri]i de tovar\[ul lor canin, cei doi tineri `i spuser\: „Bun\ seara“, iar Ethan le r\spunse la salut, dup\ care femeia `ndemn\ c`inele: – Hai, Tink. Tink ezit\, c\ut`nd ochii lui Ethan, [i plec\ numai c`nd femeia repet\ comanda. Pentru c\ cei doi mergeau `n direc]ia Fordului, Ethan a[tept\ pu]in, ca s\ nu mearg\ pe urmele lor. Frunzele copacilor de la marginea trotuarului erau poleite de lumina felinarelor [i de pe v`rfurile lor ascu]ite se scurgeau stropi de burni]\, sclipind ca aurul topit. ~n strad\, traficul era mai fluid dec`t de obicei la ora asta, mi[c`ndu-se mai rapid dec`t ar fi permis vremea. Alerg`nd de sub o copertin\ sub alta, Ethan se apropie de Fordul Expedition, c\ut`ndu-[i cheile `n buzunarul de la hain\. ~n fa]\, Tink `ncetini de dou\ ori pasul, se uit\ `napoi la Ethan, dar nu se opri. Cascadele de ploaie, mirosind curat, nu puteau s\ spele aroma de p`ine proasp\t coapt\ care venea dinspre unul dintre restaurantele luxoase care se preg\teau s\-[i deschid\ por]ile pentru cin\. La cap\tul str\zii, c`inele se mai opri o dat\, `ntorc`nd capul [i uit`ndu-se fix. De[i vocea `i era `n\bu[it\ de distan]\ [i filtrat\ de susurul ploii [i [uieratul traficului, o auzi pe femeie spun`nd: – Haide, Tink. Repet\ comanda de dou\ ori `nainte ca ogarul s\ `nceap\ s\ se mi[te din nou, tras de les\. Cei trei disp\rur\ dup\ col].

160

DEAN KOONTZ

Ajung`nd `n zona ro[ie de la cap\tul str\zii, unde parcase ilegal, Ethan [ov\i sub ultima copertin\ de magazin. Supraveghe traficul care se apropia p`n\ c`nd se f\cu o distan]\ mai mare `ntre vehicule. Ie[i `n ploaie [i travers\ trotuarul. S\ri peste [uvoiul murdar de ap\ din [an]. Descuie Fordul cu ajutorul telecomenzii. Ma[ina piui scurt. A[tept\ p`n\ c`nd nu mai trecu nici un vehicul care s\-l stropeasc\, apoi ocoli ma[ina prin spate, cu ceva [anse de a evita un drum de urgen]\ la cur\]\torie. Apropiindu-se de portier\, `[i d\du seama c\ de acolo, de sub copertina sub care st\tuse ultima dat\, nu se uitase cu aten]ie la Ford [i brusc avu convingerea c\ de data asta, c`nd va ajunge la volan, `l va descoperi pe Dunny Whistler, viu sau mort, a[tept`ndu-l pe locul din dreapta. Adev\ratul pericol era `n `ns\ alt\ parte. Venind dinspre strada opus\ cu o vitez\ mult prea mare, un Chrysler PT Cruiser alunec\ `n intersec]ie. ~n loc s\ conduc\ `n direc]ia `n care aluneca, [oferul `ncerc\ s\ i se `mpotriveasc\, ro]ile se blocar\ [i Cruiserul derap\. Bara din fa]\ `l izbi pe Ethan `n plin. Secerat, lovit, se izbi cu fa]a de Ford [i f\cu ]\nd\ri geamul lateral. Nu-[i d\du seama c\ rico[\ departe de Ford, se pr\bu[i pe asfalt, pe macadamul ud, se rostogoli, `n mirosul de gaze de e[apament, cu gustul s`ngelui `n gur\. Auzi sc`r]`itul de fr`ne, dar nu [i Cruiserul. Fr`ne de aer. Tare [i ascu]it. Ceva uria[ se apropia, un camion, se apropia amenin]\tor [i iat\-l acolo `ntr-o clip\, o greutate teribil\ pe picioarele lui, o presiune `ngrozitoare, oasele pocnind ca ni[te be]e uscate.

Capitolul 24 Unul peste altul, c`te trei pe un perete, ca ni[te turi[ti `ntr-un vagon de dormit, cadavrele z\ceau `n cabine deschise. Dup\ ce aprinse lumina, Corky Laputa `nchise `ncet u[a `n urma lui. – Bun\ seara, doamnelor [i domnilor, se adres\ el cadavrelor. Era `n stare s\ se amuze copios `n orice situa]ie. – Urm\toarea sta]ie pe linia aceasta este iadul, cu paturi confortabile de cuie, g`ndaci reci [i calzi la robinet [i un mic dejun continental gratuit din sulf topit. ~n st`nga lui, erau opt cadavre [i o cabin\ goal\. {apte cadavre [i dou\ cabine goale `n dreapta. Cinci cadavre [i o cabin\ goal\ `n spatele `nc\perii. Dou\zeci de cadavre plus patru locuri libere de cazare. Oamenii ace[tia adormi]i, lipsi]i de vise, st\teau nu pe saltele, ci pe t\blii de inox. Paturile suprapuse erau de fapt rafturi construite astfel `nc`t s\ `nlesneasc\ circula]ia aerului. ~nc\perea aceasta frigorific\ oferea un mediu uscat, cu o temperatur\ `ntre cinci [i opt grade. Aerul expirat de Corky ie[ea pe n\ri `n panglici gemene de vapori palizi. Un sistem complicat de ventila]ie scotea constant aerul din `nc\pere prin guri de aerisire aflate l`ng\ podea. Altele, plasate sub tavan, pompau `n\untru aer curat. De[i mirosul nu te `mbia la o cin\ romantic\ cu lum`n\ri aprinse, nu `]i provoca nici repulsie. Te puteai am\gi p`n\ la un punct c\ mirosul nu era foarte diferit de cel al transpira]iei st\tute,

162

DEAN KOONTZ

al picioarelor afectate de micoze, al izului de mucegai din cabinele de du[ din multe vestiare de liceu. Nici unul dintre chiria[ii mor]i nu era `nvelit `n saci. Temperatura joas\ [i umiditatea strict controlat\ `ncetineau procesul de descompunere p`n\ aproape de dispari]ie, dar acesta continua oricum `ntr-un ritm mult mai lent. Un sac de vinilin s-ar fi umplut cu gazele care se eliberau treptat [i ar fi devenit un fel de balon umplut cu c\ldur\, ceea ce se b\tea cap `n cap cu refrigerarea. ~n locul coconilor de vinilin, mor]ii `ntin[i pe paturile lor erau acoperi]i cu giulgiuri mari, din bumbac alb. Dac\ n-ar fi fost r\coarea [i mirosul, i-ai fi putut lua drept oaspe]ii r\sf\]a]i ai unei sta]iuni climaterice, a]ipi]i cu to]ii `ntr-o saun\. ~n via]\, pu]ini dintre ei avuseser\ parte de r\sf\], poate chiar nici unul. Dac\ vreunul dintre ei apucase s\-[i arunce privirea `n vreo sta]iune, cu siguran]\ fusese dat afar\ pe loc de agen]ii de securitate [i avertizat s\ nu mai pun\ piciorul pe acolo. Erau rata]ii vie]ii. Muriser\ singuri [i ne[tiu]i. Cei care mureau de m`na altcuiva trebuiau, conform legii, s\ fie autopsia]i. La fel, cei care mureau `n accidente, de o boal\ care nu fusese diagnosticat\ sau din motive care nu erau evidente, deci suspecte. ~n orice mare ora[, mai ales `ntr-un disfunc]ional ca Los Angelesul din zilele noastre, cadavrele soseau adesea la morg\ mai repede dec`t reu[eau medicii legi[ti, cu to]ii suprasolicita]i, s\ `i ia `n primire. Se d\dea prioritate victimelor violen]ei, posibilelor victime ale malpraxisului [i celor pe care familia `i a[tepta s\ le fac\ `nmorm`ntarea. Vagabonzii f\r\ familie, deseori neidentifica]i, ale c\ror corpuri fuseser\ descoperite pe alei, prin parcuri, pe sub poduri, care muriser\ poate `n urma unor supradoze de droguri, a expunerii la intemperii ori a unei boli de ficat, erau l\sa]i aici pentru c`teva zile, pentru o s\pt\m`n\, poate chiar mai mult, p`n\ c`nd echipa de medici legi[ti `[i g\sea timp s\ fac\ m\car ni[te autopsii sumare. ~n moarte, ca [i `n via]\, oropsi]ii sor]ii erau servi]i ultimii.

CHIPUL

163

Pe peretele din dreapta u[ii at`rna un telefon, pus parc\ la dispozi]ia deceda]ilor `n caz c\ voiau s\ comande o pizza. Cele mai multe linii telefonice erau interne. Ultimele [ase linii permiteau convorbiri cu exteriorul. Corky tast\ num\rul de mobil al lui Roman Castevet. Roman, un medic patolog din echipa de legi[ti, tocmai intrase `n tura de noapte. Se afla probabil `ntr-o sal\ de autopsii, undeva `n cl\dire, preg\tindu-se s\ taie. Cu mai bine de un an `n urm\, se `nt`lniser\ la o adunare a anarhi[tilor din universitatea unde preda Corky. M`ncarea servit\ acolo nu fusese cine [tie ce, b\uturile cam lungi, iar aranjamentele florale mai pu]in dec`t inspirate, dar atmosfera fusese antrenant\. La al treilea ]`r`it, Roman r\spunse [i, dup\ ce se prezent\, Corky spuse: – Ghici unde s`nt? – Te-ai b\gat prin fund [i nu mai po]i ie[i, zise Roman. Avea un sim] neconven]ional al umorului. – Bine c\ nu sun de la un telefon public, spuse Corky. N-am m\runt [i nici unul dintre s\r\ntocii \[tia ]epeni nu-mi poate `mprumuta un b\nu]. – Atunci `nseamn\ c\ e[ti la vreo sindrofie organizat\ la facultate. Nimeni nu e mai zg`rcit dec`t o adun\tur\ de universitari anticapitali[ti care se `nv`rt `n lumea bun\ cu cecuri grase de la contribuabili. – Unii ar putea sesiza o doz\ masiv\ de josnicie `n umorul t\u, spuse Corky pe un ton sever, care nu `i era caracteristic. – Nu s-ar `n[ela. Cruzimea este crezul meu, `]i aminte[ti? Roman era satanist. ~l adora pe Prin]ul ~ntunericului [i alte lucruri de genul \sta. Nu to]i anarhi[tii erau [i satani[ti, dar mul]i satani[ti erau [i anarhi[ti. Corky cuno[tea o budist\ care era anarhist\ – o t`n\r\ femeie prins\ `ntre sentimente conflictuale. Altfel, din experien]a lui, vasta majoritate a anarhi[tilor erau atei. Dup\ p\rerea lui, anarhi[tii puri nu credeau `n nimic supranatural, nici `n puterile ~ntunericului, nici `n puterile Luminii. ~[i puneau

164

DEAN KOONTZ

toat\ credin]a `n puterea distrugerii [i `n or`nduirea nou\, mai bun\, care s-ar putea ivi din ruine. – Av`nd `n vedere c\ ai r\mas cu o groaz\ de treab\ neterminat\, spuse Corky, mi se pare c\ profesorii universitari nu s`nt singurii care nu-[i c`[tig\ `ntotdeauna cecurile grase de la contribuabili. Voi ce face]i aici `n tura de noapte – juca]i pocher, spune]i pove[ti cu fantome? Probabil c\ Roman asculta doar pe jum\tate. Nu prinse cuv`ntul aici. – Glumele nu s`nt punctul t\u tare. Treci la subiect. Ce vrei? ~ntotdeauna vrei ceva. – {i `ntotdeauna pl\tesc bine pentru ce vreau, nu? – Plata cu banii jos este virtutea pe care o admir cel mai mult. – V\d c\ a]i rezolvat problema [obolanilor. – Ce [obolani? Cu doi ani `n urm\, presa scrisese pe larg, nepl\cut impresionat\, despre condi]iile sanitare [i igienice deplorabile din aceast\ `nc\pere [i din alte spa]ii ale cl\dirii. – Cred c\ acum locul e cur\]at de [obolani. M\ uit `n jurul meu, spuse Corky, [i nu v\d nici un veri[or mai prostu] al lui Mickey Mouse ron]\ind nasul cuiva pe-aici. Fraza aceasta fu `nt`mpinat\ cu o t\cere ne`ncrez\toare [i stupefiat\. C`nd Roman Castevet reu[i s\ vorbeasc\, spuse: – E imposibil s\ fii acolo unde cred eu c\ e[ti. – S`nt exact acolo unde crezi c\ s`nt. Sarcasmul [i satisfac]ia de sine din glasul lui Roman se transformar\ brusc `ntr-o [oapt\ `ngrijorat\. – De ce vii aici, `n ce m\ bagi? Nu ai autoriza]ie. Nu ai ce c\uta aici, la morg\, [i mai ales acolo. – Am `mputernicire. – Ai pe dracu’. – A[ putea s\ plec de aici [i s\ vin la tine. E[ti `n vreuna din s\lile de autopsie sau tot la birou? Vocea lui Roman era [i mai [optit\, dar se auzi clar: – E[ti nebun? Vrei s\ m\ dea afar\? – Nu vreau dec`t s\ fac o comand\, spuse Corky.

CHIPUL

165

De cur`nd, Roman `i furnizase un borcan con]in`nd solu]ie pentru conservarea ]esuturilor [i zece prepu]uri „recoltate“ de la cadavrele destinate inciner\rii. Corky `i d\duse borcanul lui Rolf Reynerd, `mpreun\ cu instruc]iuni precise. ~n ciuda prostiei sale `nn\scute, Reynerd reu[ise s\ `mpacheteze borcanul `ntr-o cutie neagr\ de cadouri [i s\ i-l trimit\ lui Channing Manheim. – Am nevoie de `nc\ zece, spuse Corky. – Nu vii aici ca s\ vorbe[ti despre a[a ceva. Niciodat\ s\ nu mai vii aici, idiotule! Sun\-m\ acas\. – Credeam c\ o s\ te fac\ s\ r`zi. Termin`nd, Roman spuse: – Dumnezeule! – E[ti satanist, `i aminti Corky. – Cretin. – Ascult\, Roman, unde e[ti mai exact? Cum ajung la tine de aici? Avem treburi de discutat. – R\m`i pe loc. – Nu [tiu. M\ apuc\ claustrofobia. Locul \sta `ncepe s\ m\ sperie. – R\m`i pe loc! Vin `n dou\ minute. – Tocmai am auzit ceva ciudat. Cred c\ unul dintre cadavre e viu. – Nu e nici unul viu. – S`nt sigur c\ tipul \sta din col] tocmai a spus ceva. – Atunci a zis c\ e[ti un idiot. – Poate c\ a]i b\gat din gre[eal\ pe unul viu aici. Chiar `ncep s\ m\ treac\ fiorii. – Dou\ minute, insist\ Roman. A[tep]i acolo. S\ nu faci prostia s\ ie[i de-acolo atr\g`nd aten]ia asupra ta, altfel o s\-]i recoltez ]ie prepu]ul. Roman `nchise telefonul. ~n cripta cu mor]i lefteri [i anonimi, Corky puse receptorul `n furc\. Cuprinz`nd cu privirea audien]a `nf\[urat\ `n giulgiuri, spuse: – Cu toat\ umilin]a, a[ putea s\-l `nv\] pe Channing Manheim c`te ceva despre actorie. Nu se a[tepta [i nu avea nevoie de nici un fel de aplauze. Un spectacol perfect era o satisfac]ie `n sine.

Capitolul 25 Z\pada c\dea peste Ora[ul ~ngerilor. Ca niciodat\, v`ntul p\stor `[i scotea peste lume turmele albe din p\[unile `ntunecate, le m`na u[or printre ficu[i [i palmieri, de-a lungul bulevardelor care nu v\zuser\ niciodat\ un Cr\ciun cu z\pad\. Uluit, Ethan r\m\sese cu privirea la noaptea pufoas\. Aflat `n patul din camera lui, `[i d\du seama c\ v`ntul, curios, trebuie s\ fi ridicat acoperi[ul casei. Troienele de z\pad\ o s\ `ngroape mobila, o s\ strice covorul. Cur`nd va trebui s\ se ridice, s\ se duc\ `n camera p\rin]ilor. Tati [tia ce s\ fac\ s\ acopere casa. Dar mai `nt`i Ethan voia s\ se bucure de spectacol – deasupra lui, ninsoarea ag\]ase un candelabru infinit de cristal, care-[i mi[ca cu mii de sclipiri comoara de m\rgele [i pandantive `n col]uri. Genele `i erau `nghe]ate. Fulgii `i a[ezau s\ruturi reci pe fa]\, i se topeau pe obraji. C`nd vederea i se limpezi cu totul, descoperi c\, `ntr-adev\r, noaptea de decembrie era plin\ de stropi de ploaie c\rora ochii lui bolnavi le `mprumutaser\ structuri cristaline [i forme hieroglifice misterioase. C`ndva moale, patul s\u se transformase ca prin vraj\ `n asfalt. Nu sim]ea nici un disconfort, `n afar\ de faptul c\ perna din puf `l ap\sa pe ceaf\ ca betonul. Ploaia `i c\dea pe fa]\ rece ca z\pada, l\s`nd fiori reci de-a lungul m`inii st`ngi, r\sucite `n sus.

CHIPUL

167

{i m`na dreapt\ era expus\, dar cu ea nu sim]ea nici frigul, nici ropotul m\runt al ploii. Nu-[i sim]ea nici picioarele. Nu le putea mi[ca. Nu-[i putea mi[ca dec`t capul [i m`na st`ng\. Dac\ `nc\perea r\mas\ f\r\ acoperi[ s-ar umple cu ap\ [i el n-ar fi `n stare s\ se mi[te, s-ar `neca. ~n marea vis\toare `n care plutea, o teroare subit\ ]`[ni ca un rechin [i `[i f\cu loc spre suprafa]\. ~nchise ochii ca s\ nu vad\ un adev\r mai mare [i mai teribil dec`t acela c\ fulgii de z\pad\ erau de fapt pic\turi de ploaie. Se auzir\ glasuri apropiindu-se. Tati [i mami vin probabil s\ pun\ la loc acoperi[ul, s\-i aranjeze perna `nc\ o dat\ [i s\ le pun\ pe toate la locul lor. Se l\s\ `n grija lor iubitoare [i, ca un fulg, pluti `n `ntuneric, spre `mp\r\]ia viselor, nu `mp\r\]ia unde fugise Cain dup\ ce `l ucisese pe Abel, ci `mp\r\]ia `n care copiii c\l\toreau `n vis `n c\utare de aventuri [i din care se trezeau teferi `n zorii aurii ai zilei. Tot cobor`nd prin `ntunericul `mp\r\]iei, auzi cuvintele „accident cu v\t\marea coloanei vertebrale“. Deschiz`nd ochii peste un minut sau dou\, descoperi c\ noaptea roia de lumini ro[ii, galbene, albastre, [i toate clipeau sau se `nv`rteau de parc\ se afla `ntr-o discotec\ `n aer liber, [i [tiu c\ nu avea s\ mai danseze sau s\ mearg\ vreodat\. Pe fundalul fr`nturilor de c`ntece dezacordate ale sta]iilor radio ale poli]iei, culcat pe o targ\ [i flancat de paramedici, Ethan alunec\ prin ploaie spre ambulan]\. Pe dubi]a alb\, sub cuv`ntul proeminent AMBULAN}|, luceau litere ro[ii mai mici, cu chenar auriu: SPITALUL OUR LADY OF ANGELS. Poate o s\-i dea un pat `n fosul salon al lui Dunny. Ideea aceasta `l umplu de o groaz\ care `l sufoc\. ~nchise ochii pre] de o secund\, auzi glasuri avertiz`nd: „Cu grij\“ [i: „U[or, u[or“ [i, c`nd deschise din nou ochii, era `n ambulan]\. ~[i d\du seama c\ un ac `i g\urea deja bra]ul st`ng, care era conectat la un tub de perfuzie [i o pung\ de plasm\ care se b\l\b\nea.

168

DEAN KOONTZ

~[i auzi pentru prima oar\ respira]ia – h`r`ind [i g`f`ind – [i [tiu c\ nu numai picioarele `i fuseser\ zdrobite. B\nuia c\ unul sau am`ndoi pl\m`nii se zb\teau `n carcasa par]ial zdrobit\ a coastelor. ~[i dorea s\-l doar\. Orice `n afar\ de lipsa asta teribil\ a oric\rei senza]ii. Paramedicul de l`ng\ el se adres\ precipitat colegului s\u de echip\, care st\tea `n ploaie, dincolo de u[ile deschise: – O s\ avem nevoie de vitez\. – O s\ m\n`nc p\m`ntul, promise b\rbatul biciuit de ploaie, dup\ care tr`nti u[ile ambulan]ei. De-a lungul ambilor pere]i, aproape de tavan, sclipeau ghirlande bine `ntinse de beteal\ ro[ie. ~n mijlocul [i la capetele lor, z\ng\neau str\lucitori clopo]ei de argint, c`te trei pe fiecare ghirland\. Podoabe de Cr\ciun. Clopo]eii din fiecare set erau `n[ira]i concentric pe un singur [nur. Clopo]elul de sus, care era [i cel mai mare, at`rna peste clopo]elul din mijloc, care la r`ndul lui at`rna peste cel de-al treilea clopo]el – care era [i cel mai mic. C`nd u[a se tr`nti, clopo]eii de pe fiecare [nur se lovir\ unii de al]ii [i se auzi un clinchet argintiu slab, ca o melodie `ngereasc\. Paramedicul `i puse lui Ethan o masc\ de oxigen. R\coroas\ ca toamna, dulce ca prim\vara, o gur\ de aer `i alin\ g`tul fierbinte, dar h`r`itul nu se domoli c`tu[i de pu]in. Dup\ ce urc\ la volanul ambulan]ei, [oferul tr`nti u[a din fa]\, f\c`nd din nou beteala ro[ie s\ tremure [i clopo]eii s\ sune. – Clopote, spuse Ethan, dar masca de oxigen `i `n\bu[i cuv`ntul. Paramedicul tocmai `[i punea la ureche stetoscopul, dar se opri. – Ce ai spus? La vederea stetoscopului, Ethan realiz\ c\ `[i auzea b\t\ile inimii [i c\ ceea ce auzea era neregulat, haotic, alarmant. Ascult`nd, [tiu c\ ce auzea nu era numai inima, ci [i copitele arm\sarului mor]ii, care se apropia `n galop. – Clopote, repet\ el `n timp ce `n mintea lui se deschideau cu zgomot por]ile groazei.

CHIPUL

169

Ambulan]a `ncepu s\ se mi[te [i, pe m\sur\ ce mergea, sirena `[i f\cu auzit glasul ascu]it. Ethan nu putea auzi clopo]eii din pricina bocetului z`nei mor]ii1, dar `i vedea pe cei trei care erau cel mai aproape de el cum tremurau pe [nur. Tremurau. ~[i ridic\ m`na st`ng\ spre cei trei clopo]ei care sunau, dar nu putu s\ o `ntind\ at`t de mult. M`na apuc\ doar aerul gol. Frica aceasta de o intensitate teribil\ aduse [i o confuzie tulbur\toare, [i probabil c\ delira de-a binelea; cu toate acestea, clopo]eii p\reau s\ fie mai mult dec`t ni[te simple podoabe, p\reau mistici `n netezimea lor str\lucitoare, `n rotunjimile lor sclipitoare, `ntruchiparea n\dejdii, [i sim]ea o nevoie disperat\ s\-i ]in\ `n m`n\. Se pare c\ paramedicul pricepu nevoia acut\ a lui Ethan de a avea clopo]eii, dac\ nu [i motivul. Scoase ni[te foarfece micu]e dintr-o trus\ [i, leg\n`ndu-se odat\ cu vehiculul, t\ie nodul care lega cel mai apropiat m\nunchi de clopo]ei de ghirlanda de beteal\. C`nd primi [nurul `n m`na st`ng\, Ethan `l `n[f\c\ – tandru [i feroce `n acela[i timp. Era epuizat, dar nu `ndr\zni s\ `nchid\ iar ochii, se temea c\ atunci c`nd avea s\-i deschid\ din nou, `ntunericul va fi tot acolo, iar el nu avea s\ mai vad\ de-acum nimic din lumea asta. Paramedicul lu\ `nc\ o dat\ stetoscopul. ~[i v`r` `n urechi ambele capete. Cu degetele de la m`na st`ng\, Ethan num\r\ clopo]eii de pe [nur, de la cel mai mic la cel mai mare, apoi `napoi p`n\ la cel mai mic. ~[i d\du seama c\ ]inea aceste podoabe a[a cum ]inuse rozariul `n camera t\cut\ de spital `n ultimele nop]i de via]\ ale lui Hannah – cu dezn\dejde [i speran]\ `n acela[i timp, cu o venera]ie nea[teptat\ care `i sus]inea inima [i cu un stoicism care o proteja ca o plato[\. Speran]a `i fusese zadarnic\, stoicismul – vital c`nd descoperise c\ avea nevoie de el ca s\ supravie]uiasc\ pierderii lui Hannah. Cu degetul mare [i ar\t\torul, `ncercase s\ stoarc\ mil\ de la m\rgelele rozariului. Acum netezea rotunjimile clopo]eilor, c\ut`nd 1 ~n original banshee, z`n\ din mitologia irlandez\ [i sco]ian\ care preveste[te moartea prin bocete. (n.tr.)

170

DEAN KOONTZ

nu at`t mil\, c`t `n]elegere, c\ut`nd o revela]ie pe care urechea nu o putea auzi, dar pe care inima o putea sim]i. De[i nu `nchise pleoapele [i `ntunericul nu cobor`, dinspre col]urile ochilor se pelingeau umbre, ca cerneala care se `mpr\[tie prin fibrele sugativei. ~n mod clar, stetoscopul prinse ritmuri care `l alarmar\ pe paramedic. Se apropie, dar glasul s\u venea din dep\rtare [i, de[i chipul `i era o masc\ de profesionalism calm, glasul lui alarmat tr\da `ngrijorarea profund\ pentru pacient. – Ethan, nu ne l\sa acum. Rezist\. La naiba, ]ine-te tare! G`tuit\ de un nod de `ntuneric, vederea lui Ethan se `ngust\ tot mai mult. Sim]i mirosul `n]ep\tor de spirt medicinal. Ceva rece sub cotul st`ng, dup\ care pi[c\tura acului. ~nl\untrul s\u, copitele arm\sarului Mor]ii f\cur\ loc duduitului unei herghelii apocaliptice care galopa haotic. Ambulan]a `nc\ mai gonea spre spital, dar [oferul opri sirena, baz`ndu-se cu siguran]\ pe luminile care se `nv`rteau pe acoperi[. F\r\ s\ mai aud\ ]ipetele z`nei mor]ii, Ethan crezu c\ aude din nou clopo]eii. Nu erau clopo]eii peste care `[i trecea m`na ca peste un rozariu al m`hnirii, nici [nururile de clopo]ei ornamentali suspenda]i de beteala ro[ie care sc`nteia. Clinchetul \sta se auzea cumva din dep\rtare, chem`ndu-l cu o insisten]\ argintie. Un punct slab de lumin\ `i iriz\ vederea, dup\ care nodul mor]ii se str`nse tot mai tare, orbindu-l complet. Accept`nd inevitabilitatea mor]ii [i a `ntunericului f\r\ sf`r[it, `nchise `n cele din urm\ pleoapele. Deschise u[a, apoi deschise ochii. ~nso]it de bubuitul v`ntului [i de clinchetul clopo]eilor de deasupra u[ii, p\[i afar\ din Forever Roses, direct `ntre col]ii reci ai nop]ii de decembrie, [i trase u[a dup\ el. Surprins c\ era viu, nevenindu-i s\ cread\ c\ st\ pe picioarele lui, a[tept\ `n spa]iul de la intrare, `ntre vitrine, `n timp ce un cuplu t`n\r `n haine de ploaie cu glugi trecu pe trotuar, condu[i de un ogar auriu `n les\.

CHIPUL

171

C`inele se uit\ `n sus la Ethan, cu ochi uzi [i negri, cu ochi `n]elep]i. – Bun\ seara, spuse cuplul. Incapabil s\ vorbeasc\, Ethan salut\ din cap. – Haide, Tink, spuse femeia, apoi repet\ comanda c`nd c`inele [ov\i. Ogarul ud leoarc\ se `ndep\rt\ cu mers s\ltat, cu botul ridicat pentru a savura aerul rece, urmat de `nso]itorii s\i. Ethan se `ntoarse s\ mai arunce o privire la flor\reas\, care era tot `n spatele tejghelei, dup\ sicriele de sticl\ `nc\rcate de trandafiri. Rowena se uitase `ndelung dup\ el. Acum `[i cobor` repede privirea, ca [i cum era atent\ la altceva. Tremur`nd tot, nesigur pe el, a[a cum nesigur\ `i era [i ra]iunea, Ethan ref\cu drumul pe care venise p`n\ aici, pe sub ad\postul oferit de copertinele magazinelor [i ale restaurantelor, c\tre Fordul din zona cu parcare interzis\. ~naintea lui, Tink se uit\ de dou\ ori `napoi, dar nu se opri. Trec`nd pe l`ng\ un restaurant cu mese `mpodobite cu lum`n\ri [i tac`muri sclipitoare, tr\g`nd `n piept aroma de p`ine proasp\t\, Ethan se g`ndi: `nsemnele vie]ii. La cap\tul str\zii, c`inele se mai uit\ o dat\ `napoi. Apoi cei trei disp\rur\ dup\ col]. ~n strad\, traficul era mai fluid dec`t alt\dat\ la ora asta, mi[c`ndu-se mai rapid dec`t ar fi permis vremea. Ajung`nd `n zona ro[ie, aproape de cap\tul str\zii, Ethan se opri sub ultima copertin\ – [i se g`ndi c\ ar putea s\ r\m`n\ acolo, `n siguran]\ [i departe de strad\, p`n\ c`nd zorii zilei aveau s\ smulg\ ora[ul din noapte. Se f\cu un gol mare `n trafic. Cu m`na dreapt\ tremur`ndu-i, `[i c\ut\ cheile de la ma[in\ `n buzunarul hainei [i ap\s\ butonul care descuia u[ile. Fordul piui, dar Ethan nu se apropie de el. ~ntorc`ndu-se c\tre intersec]ie, v\zu luminile Cruiserului care se apropia cu o vitez\ mult prea mare.

172

DEAN KOONTZ

Cruiserul derap\ `n intersec]ie, iar ro]ile i se blocar\. R\sucindu-se, ma[ina [terse Fordul Expedition; doar c`]iva centimetri `i desp\r]ir\ de un accident. Dac\ s-ar fi aflat acolo, Ethan ar fi fost strivit `ntre vehicule ca o minge `ntre paletele inamice ale unui joc mecanic. Iat\ camionul care avea s\-l zdrobeasc\, zgomotul ascu]it al fr`nelor de aer. Cu un l\trat b`lb`it [i strident al ro]ilor pe asfaltul ud, Cruiserul derap\ `nspre marginea `ndep\rtat\ a [oselei de pe care venise. Spintec`nd ploaia pe care Cruiserul doar o biciuise, camionul se leg\n\ [i se opri cu un zv`cnet. Dup\ ce [oferul Cruiserului rec\p\t\ controlul asupra ma[inii, se `ndep\rt\ `n goan\ cu aceea[i vitez\ nebun\, de[i ceva mai domolit\. Panicat, [oferul camionului claxon\. ~[i continu\ apoi drumul spre destina]ia pe care fatalitatea sor]ii i-o preg\tise. ~n urma camionului, golul din trafic se `nchise. Culoarea semaforului se schimb\ `n intersec]ie. Traficul din dou\ direc]ii se opri, dar din altele dou\ `ncepu s\ se pun\ din nou `n mi[care. Impregn`nd noaptea – aroma delicioas\ de p`ine proasp\t\. Lumina aurie a felinarelor arunc`nd galbeni pe trotuare. Ropotul [i susurul ploii. Lumina semaforului se schimb\ probabil de dou\ sau trei ori `nainte ca Ethan s\-[i dea seama c\ `l doare m`na st`ng\. Crampele de durere `ncepuser\ s\ se `ntind\ spre mu[chii bra]ului. ~ncurcat printre degetele `ncle[tate ale pumnului, se afla [nurul cu cei trei clopo]ei de argint pe care un paramedic milos `l t\iase din beteala ambulan]ei [i i-l oferise.

Capitolul 26 Amintind de elita decadent\ a Romei antice, culca]i `n mijlocul bacanalelor, cu toga scandalos de nearanjat\, mor]ii f\r\ nume l\sau la vedere fie un um\r neted [i g\lbui, fie o curb\ palid\ a pieptului, fie o coaps\ vine]ie, fie o m`n\ cu degetele chircite `ntr-un vag gest obscen, fie un picior delicat [i o glezn\ sub]ire, fie un profil din care un ochi deschis te fixa cu o senzualitate sfioas\. Cel mai pu]in supersti]ios dintre privitorii acestui spectacol grotesc ar fi fost `nclinat s\-i b\nuiasc\ pe ace[ti vagabon]i neidentifica]i [i adolescen]i fugi]i de-acas\ c\, `n lipsa unui martor dintre cei vii, ace[tia s-ar plimba nestingheri]i de la un pat la altul. ~n ceasurile singuratice de dup\ miezul nop]ii, oare mor]ii neast`mp\ra]i nu formeaz\ [i ei perechi, `ntr-o parodie rece [i hidoas\ a pasiunii? Dac\ Laputa ar fi crezut `n vreun cod moral sau dac\ ar fi crezut m\car c\ bunul-gust cerea anumite reguli universale de conduit\ social\, poate [i-ar fi petrecut cele dou\ minute pe care le avea de a[teptat `ncerc`nd s\ aranjeze giulgiurile acelea aruncate neglijent, respect`nd chiar [i mor]ilor dreptul la decen]\. ~ns\ pe el priveli[tea `l delecta, pentru c\ `n `nc\perea aceasta se afla fructul ultim al anarhiei. Pe l`ng\ asta, a[tepta cu ner\bdare sporit\ sosirea de obicei impasibilului Roman Castevet, care de data asta avea s\ fie complet luat prin surprindere. Dup\ dou\ minute, clan]a u[ii p\c\ni, sc`r]`i [i se l\s\ `n jos. U[a se `ntredeschise, dar nu mai mult de doi centimetri jum\tate. De parc\ se a[tepta s\-l vad\ pe Corky p`ndindu-l cu o echip\ de cameramani [i reporteri de scandal, Roman trase cu ochiul prin

174

DEAN KOONTZ

cr\p\tura u[ii, iar ochiul care i se vedea era mare c`t al unei bufni]e speriate. – Haide, intr\, `l `ncuraj\ Corky. E[ti printre prieteni aici, de[i numai tu vrei s\-i tai pe unii dintre ei. Deschiz`nd u[a numai c`t s\ `ncap\ silueta lui sub]ire, Roman se strecur\ `n cript\, oprindu-se s\ se uite `ngrijorat `napoi pe hol `nainte s\ se `nchid\ acolo `mpreun\ cu Corky [i cu cei dou\zeci de membri obraznici ai petrecerii `n tog\. – Ce naiba ai pe tine? `ntreb\ patologul nervos. Corky se `ntoarse pe loc, flutur`nd poalele pelerinei galbene de ploaie. – Echipament elegant de ploaie. ~]i place p\l\ria? – Cum ai trecut de paz\ cu haina asta ridicol\? De fapt cum ai reu[it s\ treci de paz\, cu sau f\r\ pelerin\? – N-a fost nevoie s\ m\ furi[ez. Mi-am prezentat `mputernicirea. – Ce `mputernicire? Predai literatur\ modern\ fad\ unei adun\turi de idio]i cu nasul pe sus [i unor muco[i lipsi]i de creier. Ca mul]i oameni pragmatici, Roman Castevet avea o p\rere proast\ despre departamentele de arte liberale din universit\]ile de o zi [i despre studen]ii care c\utau mai `nt`i s\ descopere adev\rul `n literatur\ [i abia apoi, `ntr-un t`rziu, s\ intre `n c`mpul muncii. F\r\ s\ se simt\ ofensat, aprob`nd de fapt vitriolul antisocial al lui Roman, Corky explic\: – B\ie]ii \ia dr\gu]i de la biroul de paz\ cred c\ s`nt un patolog din Indianopolis venit aici pentru a discuta cu tine anumite detalii entomologice tulbur\toare legate de victimele unui criminal `n serie care opereaz\ `n Midwest. – Ce? De ce ar crede asta? – Am pe cineva care `mi procur\ documente excelent falsificate. Roman se sperie. – Tu? – De obicei e bine s\ am cu mine acte false de identitate f\cute profesionist. – Te `mbe]i cu ap\ rece sau e[ti doar un t`mpit? – A[a cum tocmai ]i-am explicat, nu s`nt doar un profesor decadent care se d\ `n v`nt s\ se `nhaite cu anarhi[tii.

CHIPUL

175

– Mda, a[a e, spuse Roman cu dispre]. – Promovez anarhia cu fiecare prilej, adesea cu riscul de a fi arestat [i b\gat la pu[c\rie. – E[ti un Che Guevara `n toat\ regula. – Multe dintre opera]iunile mele s`nt tot at`t de inteligente [i [ocante pe c`t s`nt de neconven]ionale. Doar n-ai crezut c\ vreau cele zece prepu]uri doar pentru vreun joc pervers, nu? – Ba da, chiar asta am crezut. C`nd ne-am `nt`lnit la petrecerea aia plicticoas\ de la universitate, ai fi zis c\ e[ti grangurele demen]ilor, un mutant moral [i mental de propor]ii uria[e. – Venind de la un satanist, z`mbi Corky, pot considera asta un compliment. – Nu a fost [i inten]ia mea, r\spune Roman precipitat [i furios. ~n clipele lui cele mai bune, ferchezuit, dichisit [i parfumat, preg\tit pentru ocazii sociale serioase, Castevet nu era deloc un b\rbat ar\tos. Furia `l f\cea [i mai ur`t dec`t de obicei. Costeliv, tot numai [olduri osoase, coate [i umeri ascu]i]i, cu un m\r al lui Adam mai proeminent dec`t nasul [i cu un nas mai ascu]it dec`t v\zuse Corky la oricare alt membru al speciei umane, cu obraji scof`lci]i [i o b\rbie desc\rnat\ care aducea a protuberan]\ de femur, Roman ar\ta de parc\ suferea de o grav\ tulburare de nutri]ie. Cu toate acestea, ori de c`te ori `nt`lnea ochii lui Castevet – ageri ca ai unei p\s\ri, p\trunz\tori ca ai unei reptile – [i de fiecare dat\ c`nd `l prindea pe legist ling`ndu-[i senzual buzele f\r\ nici un motiv aparent, buzele fiind singura tr\s\tur\ mai plin\ de pe chipul [i trupul \sta de sperietoare, Corky b\nuia c\ o nevoie erotic\ de temut `i ambala suficient de puternic motorul metabolismului c`t s\ ajung\ s\ scoat\ fum prin diverse orificii. Dac\ s-ar fi pariat pe num\rul mediu de calorii pe care le ardea Castevet zilnic numai abuz`nd obsesiv de propria persoan\, Corky ar fi pariat categoric pe cel pu]in trei mii – [i f\r\ `ndoial\ ar fi c`[tigat lejer pariul. – ~n sf`r[it, po]i s\ crezi ce vrei despre mine, spuse Corky, vreau numai s\ mai fac o comand\ de `nc\ zece prepu]uri. – Ia ascult\ [i bag\ bine la cap – nu mai fac afaceri cu tine. N-ai pic de minte s\ vii aici `n felul \sta.

176

DEAN KOONTZ

~n parte din motive de profit, `n parte dintr-un sentiment de datorie religioas\ [i ca o expresie a credin]ei sale nestr\mutate `n Regele Iadului, Roman Castevet punea la dispozi]ia altor satani[ti diverse p\r]i ale corpului – dar numai de la cadavre – organe interne, s`nge, tumori maligne, c`teodat\ chiar creiere `ntregi. Clien]ii lui, al]ii dec`t Corky, aveau [i un interes teologic, [i unul practic `n ritualurile de grot\ care implorau de la Maiestatea Sa Satana favoruri speciale sau care conjurau demoni reali din hruba de foc. La urma urmei, cele mai importante ingrediente ale unei formule de magie neagr\ nu puteau fi cump\rate prea u[or de la cel mai apropiat supermarket. – Exagerezi, spuse Corky. – Nu exagerez. E[ti imprudent, e[ti nes\buit. – Nes\buit? z`mbi Corky, aproape izbucnind `n r`s. Ai devenit dintr-odat\ `ngrozitor de cuminte pentru un ins care crede c\ jaful, tortura, violul [i crima o s\ fie r\spl\tite pe lumea cealalt\. – Vorbe[te mai `ncet, [opti Roman cu `nver[unare, de[i Corky `[i p\strase tonul de conversa]ie agreabil\. Dac\ te g\se[te cineva aici cu mine, `mi pierd slujba. – Ba deloc. S`nt un legist din Indianapolis [i discut\m despre lipsa curent\ de personal [i despre num\rul deplorabil de mare de cadavre neidentificate. – M\ distrugi, gemu Roman. – Am venit aici doar ca s\ mai comand `nc\ zece prepu]uri, min]i Corky. Nu m\ a[tept s\ le aduni cu mine de fa]\. }i-am f\cut personal comanda doar pentru c\ m-am g`ndit c\ o s\ te fac\ s\ r`zi. De[i Roman Castevet p\rea prea emaciat, prea sec\tuit ca s\ mai l\crimeze, ochii lui negri febrili se umezir\ de neputin]\. – Oricum, coment\ Corky, altceva o s\ te fac\ s\-]i pierzi slujba, nu eu. S-ar putea ca cineva s\ descopere c\ a]i `ncuiat un om viu printre to]i mor]ii \[tia. – Ai prizat ceva? – }i-am spus deja la telefon, acum c`teva minute. Unul dintre sufletele astea nefericite mai tr\ie[te. – Ce curs\ mai e [i asta? `ntreb\ Roman.

CHIPUL

177

– Nu e nici o curs\. E adev\rat. L-am auzit murmur`nd: „Ajuta]i-m\, ajuta]i-m\“, foarte `ncet, dar destul de tare ca s\-l auzi. – Pe cine s\ auzi? – L-am g\sit, i-am tras giulgiul de pe fa]\. E paralizat. Are mu[chii fe]ei deforma]i de un accident cerebral. Aplec`ndu-se tot mai aproape, zb`rlindu-se ca ni[te be]e uscate dintr-o leg\tur\ de vreascuri, Roman insist\ s\ poarte conversa]ia f\r\ s\-l scape din ochi pe Corky, de parc\ `nver[unarea din privire ar fi reu[it s\ transmit\ mesajul pe care cuvintele `l rataser\. Corky continu\ voios: – S\rmanul era probabil `n com\ c`nd l-au adus aici, pe urm\ [i-a rec\p\tat cuno[tin]a. Dar e `ngrozitor de sl\bit. Nesiguran]a fisur\ pu]in plato[a de ne`ncredere pe care o purta Roman Castevet. ~[i lu\ ochii de pe Corky [i scrut\ cu privirea paturile suprapuse. – Cine? – Acolo, spuse Corky expansiv, ar\t`nd spre fundul `nc\perii, unde lumina de pe cadrul din tavan abia p\trundea, l\s`nd mor]ii care z\ceau `ntin[i acolo `nv\lui]i `n bezn\ [i p`nz\ alb\ de bumbac. Mi se pare c\ `]i salvez toate slujbele aduc`ndu-]i la cuno[tin]\ chestia asta, a[a c\ ar trebui s\ `mi iei comanda gratis, din pur\ recuno[tin]\. ~ndrept`ndu-se spre fundul `nc\perii, Roman spuse: – Care dintre ei? P\[ind str`ns pe urmele legistului, Corky r\spunse: – ~n st`nga, al doilea din cap\t. ~n timp ce Roman se aplec\ s\ ridice giulgiul de pe fa]a cadavrului, Corky `[i ridic\ bra]ul drept [i l\s\ s\ se vad\ m`na care p`n\ acum fusese ascuns\ `n m`neca pelerinei galbene de ploaie, precum [i pioletul pe care-l ]inea. Cu o lovitur\ bine chibzuit\, cu for]\ [i `ncredere deplin\, `nfipse arma `n spatele legistului. }intit cu precizie, un piolet poate trece prin atrium [i ventricule, provoc`nd un [oc convulsiv `n mu[chiul cardiac [i f\c`nd inima s\ se opreasc\ imediat [i pentru totdeauna. ~n fo[netul hainelor [i pocnetul t\cut al membrelor care se pliaz\, Roman Castevet se pr\bu[i f\r\ s\ scoat\ un sunet.

178

DEAN KOONTZ

Corky nu avu nevoie s\ `i ia pulsul. Gura deschis\, din care nu mai ie[ea aer, [i ochii fic[i precum globii de sticl\ dintr-o rafinat\ lucrare de taxidermie, confirmar\ perfec]iunea loviturii. Meritase s\ se preg\teasc\ `nainte. Acas\, folosind acela[i piolet, Corky exersase pe un manechin pe care `l furase de la facultatea de medicin\. Dac\ ar fi avut nevoie s\-l `njunghie pe Roman de dou\, trei sau patru ori, sau dac\ inima lui Roman ar fi continuat s\ bat\ c`tu[i de pu]in, atacul s-ar fi l\sat cu mult s`nge. Din pricina asta `mbr\case pelerina rezistent\ la pete. ~n eventualitatea pu]in probabil\ ca vreo secre]ie nefericit\ s\ se scurg\ din comorile p\strate la rece ale `nc\perii, exista o scurgere `n podeaua acoperit\ cu gresie. L`ng\ u[\, un furtun de vinil `nf\[urat pe o bobin\ era ata[at de un robinet de perete. Corky aflase despre echipamentul acesta administrativ din articolele pe care le citise cu doi ani `n urm\, c`nd scandalul [obolanilor ]inuse prima pagin\ a ziarelor. Din fericire, nu fu nevoit s\ foloseasc\ furtunul. ~l ridic\ pe Roman `ntr-unul din paturile goale din fundul `nc\perii, acolo unde umbrele `i ]ineau partea. Dintr-un buzunar interior ad`nc al pelerinei, scoase cear[aful pe care `l cump\rase mai devreme din mall. ~l puse peste Roman, av`nd grij\ s\-l acopere `n `ntregime, pentru c\ avea nevoie s\ ascund\ at`t identitatea cadavrului, c`t [i faptul c\, spre deosebire de ceilal]i, era `mbr\cat de sus p`n\ jos. Pentru c\ moartea fusese instantanee [i rana minuscul\, nu se scurse s`nge care s\ p\teze cear[aful [i s\ atrag\ astfel aten]ia asupra proasp\tului cadavru. Peste o zi, dou\ sau chiar trei, Roman va fi probabil g\sit de vreun angajat de la morg\ venit s\ fac\ inventarul sau s\ preia un cadavru pentru o autopsie. Un alt subiect de prim\ pagin\ a ziarelor pentru echipa de medici legi[ti. Lui Corky `i p\ru r\u c\ fusese nevoit s\ ucid\ un om ca Roman Castevet. Bun satanist [i anarhist devotat, legistul slujise cum trebuie campaniei de destabilizare a ordinii sociale [i accelerare a declinului ei.

CHIPUL

179

Cur`nd totu[i evenimente tulbur\toare de la re[edin]a lui Channing Manheim aveau s\ ajung\ `n aten]ia presei din toat\ lumea. Autorit\]ile aveau s\ aloce resurse uria[e pentru a descoperi identitatea celui care trimisese darurile sfid\toare din cutiile negre. ~n c\utarea sursei celor zece prepu]uri, logica `i va trimite spre morga public\ [i diverse case mortuare particulare. Dac\ Roman ar fi devenit suspect `n timpul investiga]iilor, ar fi `ncercat s\-[i salveze fundul ar\t`ndu-l cu degetul pe Corky. Anarhi[tii ac]ionau f\r\ obliga]ia de a fi loiali unii altora, [i nici nu putea fi altfel printre campionii dezordinii. ~ntr-adev\r, Corky mai avea de pus la punct c`teva treburi `nainte ca s\rb\torile de Cr\ciun s\ `nceap\. Av`nd `n vedere c\ m`inile `i erau protejate de m\nu[i de latex care fuseser\ ascunse de victima sa `n m`necile largi ale pelerinei, ar fi putut l\sa pioletul acolo f\r\ teama c\ avea s\ ofere poli]iei amprente acuzatoare. Dar Corky `l b\g\ la loc `n buzunar nu numai pentru c\ putea s\-l mai ajute [i alt\ dat\, ci [i pentru c\ avea de-acum o valoare sentimental\. P\r\sind morga, `[i lu\ la revedere prietene[te de la oamenii de paz\. Aveau o meserie ingrat\ – aceea de a proteja viii de mor]i. Se opri chiar pu]in mai mult ca s\ le spun\ un banc obscen despre un avocat [i o puicu]\. Nu se temea c\ oamenii de paz\ puteau s\-i descrie cu exactitate chipul la poli]ie. ~n pelerina aceea larg\ c`t un cort [i av`nd pe cap p\l\ria aceea pleo[tit\, era o figur\ mult prea excentric\ [i amuzant\ pentru ca cineva s\-[i aminteasc\ altceva dec`t costuma]ia. Mai t`rziu, acas\, `n fa]a focului din [emineu, `n timp ce va savura un brandy, avea s\ ard\ actele care `l recomandau drept legist din Indianapolis. Avea numeroase alte seturi de documente de identitate, `n caz c\ i-ar mai fi fost necesare [i alt\ dat\. Se `ntoarse acum `n noapte, `n ploaie. {i astfel veni timpul s\ se ocupe de Rolf Reynerd, care dovedise prin ac]iunile lui c\ era la fel de nepotrivit pentru via]\ pe c`t fusese pentru cariera de vedet\ de telenovele.

Capitolul 27 Dac\ s-ar fi scris despre cina de luni seara a lui Aelfric Manheim `n Daily Variety, gazeta `n culori a industriei de film, titlul ar fi putut suna a[a: FRIC D| IAMA ~N PUI. Pe gr\tar, pieptul umflat fusese uns cu ulei de m\sline [i pres\rat cu sare de mare, piper [i un amestec delicios de plante aromatice exotice, cunoscute la Palazzo Rospo drept McSecretul McBee. Pe l`ng\ pui, i se mai aduseser\ paste, nu cu sos de ro[ii, ci cu unt, busuioc, semin]e de piñon [i parmezan. Domnul Hachette, buc\tarul-[ef cu diplom\ de Cordon Bleu [i descendent direct al lui Jack Spintec\torul, nu lucra duminica [i lunea, tocmai ca s\ poat\ urm\ri [i `njunghia femei inocente, ca s\ poat\ azv`rli pisici turbate `n c\rucioare de bebelu[i [i s\ se dedea oric\rei alte pl\ceri `i trecea prin cap. Domnul Baptiste, buc\tarul cel vesel, lipsea lunea [i mar]ea; ca atare, lunea buc\t\ria era `nchis\. Doamna McBee preg\tise singur\ aceste delicatese. La p`lp`itul slab al luminii din instala]iile electrice care `ncercau s\ imite vechile l\mpi cu ulei, Fric m`nca `n pivni]a de vinuri, singur la masa lung\ de opt persoane, `n `nc\perea cochet\, aranjat\ cu gust, care era separat\ printr-un perete de sticl\ de zona `n care se men]inea un control strict al temperaturii. Dincolo de sticl\, pe r`nduri lungi de rafturi, se aflau paisprezece mii se sticle din ceea ce tat\l lui numea uneori „Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Bordeaux, Port, Burgundy – [i S`ngele Criticilor, un vin tare amar“. Ha, ha, ha.

CHIPUL

181

C`nd Tat\l-Fantom\ era acas\, m`ncau de obicei `n sufragerie, dar numai dac\ musafirii veni]i la mas\ – amicii babacului, parteneri de afaceri sau diver[i consilieri personali, de la `ndrum\torul spiritual la clarv\z\tor – nu erau deranja]i de prezen]a unui pu[ti de zece ani care s\ le asculte b`rfele [i s\-[i dea ochii peste cap la vorbele lor murdare. C`nd Tat\l-Fantom\ lipsea, ceea ce se `nt`mpla mai tot timpul, Fric putea s\ ia masa nu doar `n apartamentul lui, unde m`nca de obicei, ci aproape oriunde `n re[edin]\. C`nd era pe vreme bun\ putea s\ m\n`nce afar\, l`ng\ piscin\, recunosc\tor c\ `n absen]a tat\lui s\u nici o starlet\ n\t`ng\, hlizit\ [i pe jum\tate dezbr\cat\ nu va fi acolo ca s\-l bat\ la cap cu `ntreb\ri despre materia preferat\ la [coal\, m`ncarea favorit\, culoarea favorit\, actorul favorit. ~ncercau `ntotdeauna s\ cer[easc\ ni[te Ritalin sau alte antidepresive de la Fric. Refuzau s\ cread\ c\ singurele medicamente pe care le lua erau cele pentru astm. Dac\ nu voia l`ng\ piscin\, putea s\ ri[te s\ m\n`nce la o mas\ din gr\dina de trandafiri, cu por]elanuri fine [i tac`muri vechi de argint, ]in`ndu-[i `ns\ inhalantul la `ndem`n\, pe o farfuriu]\ de desert, pentru eventualitatea `n care o adiere de v`nt ar ridica suficient polen ca s\-i declan[eze o criz\ de astm. Uneori m`nca dintr-o tav\ a[ezat\ `n poal\ `n timp ce st\tea ghemuit `ntr-unul din cele [aizeci de fotolii confortabile din camera `n care se proiectau filme, [i care fusese recent redecorat\ folosindu-se influen]e din stilul Art Deco al Teatrului Pantages din Los Angeles. ~n aceast\ camer\ se puteau proiecta filme, cele mai diverse tipuri de casete video, DVD-uri [i emisiuni televizate pe un ecran mai mare dec`t multe dintre cele pe care le g\seai `n cinematografele obi[nuite. Fric nu avea nevoie de ajutorul unui proiec]ionist ca s\ vad\ casete video [i DVD-uri. A[ezat `n scaunul din mijloc al r`ndului din mijloc, putea s\-[i conduc\ propriul spectacol. C`teodat\, c`nd [tia c\ nu era programat s\ se fac\ cur\]enie `n amfiteatru, c`nd era sigur c\ nimeni nu o s\ vin\ s\-l caute, `ncuia u[a ca s\ fie singur [i se uita la unul dintre filmele `n care juca tat\l s\u.

182

DEAN KOONTZ

S\ fie v\zut c\ se uit\ la un film cu Tat\l-Fantom\ era de neconceput. Nu c\ ar fi fost proaste. Unele erau proaste, bine`n]eles, pentru c\ nici o vedet\ nu d\ lovitura de fiecare dat\. Dar unele mergeau. Unele erau super. C`teva erau fantastice. ~ns\ dac\ l-ar fi v\zut cineva privind filmele tat\lui s\u `n astfel de condi]ii, ar fi fost nominalizat de Academia Na]ional\ a Fraierilor pentru titlul de cel mai mare fraier din ultimii zece ani. Poate din tot secolul. Clubul Rata]ilor Jalnici l-ar accepta gratis ca membru pe via]\. Domnul Hachette, buc\tarul-[ef psihopat `nrudit cu familia Frankenstein, ar r`de cu spume de el [i ar compara silueta uscat\ a lui Fric cu mu[chii tat\lui s\u. Oricum, `n singurul loc ocupat dintre cele [aizeci, cu tavanul decorat `n stil Art Deco `n\l]`ndu-se la zece metri deasupra lui, Fric r\m`nea uneori pe `ntuneric [i proiecta pe ecranul uria[ filme cu Tat\l-Fantom\. Urm\rea anumite filme pentru poveste, de[i le mai v\zuse de multe ori. Pe altele le urm\rea pentru efectele speciale uluitoare. {i `ntotdeauna Fric c\uta `n jocul tat\lui s\u calit\]ile, farmecul, expresiile [i gagurile care `i f\ceau pe milioane de oameni din lumea `ntreag\ s\-l iubeasc\ pe Channing Manheim. ~n filmele mai bune, astfel de momente se g\seau din plin. Dar chiar [i `n cel mai prost dintre filmele lui proaste, erau scene `n care era imposibil s\ nu-]i plac\ tipul, s\ nu-l admiri, s\ nu vrei s\ ie[i cu el. Referindu-se la momentele cele mai str\lucite din cele mai bune filme ale sale, criticii spuseser\ c\ tat\l lui Fric avea ceva magic. „Magic“ suna aiurea, un fel de p\s\ric\ de fetic\, penibil, dar era cuv`ntul potrivit. C`teodat\ `l vedeai pe ecran [i p\rea mai plin de via]\, mai real dec`t oricine dintre cunoscu]ii t\i. Sau dintre to]i cei pe care aveai s\-i cuno[ti vreodat\. Calitatea aceasta „suprareal\“ nu putea fi explicat\ nici prin dimensiunile uria[e ale imaginii sale proiectate, nici prin geniul vizual al cameramanului. {i nici prin inteligen]a regizorului – cei mai

CHIPUL

183

mul]i nu erau mai de[tep]i dec`t un cartof fiert – sau prin am\nuntele manipulate cu ajutorul tehnologiei digitale. Majoritatea actorilor, inclusiv starurile, nu aveau farmecul lui Manheim nici m\car atunci c`nd lucrau cu cei mai buni regizori [i tehnicieni. ~l vedeai acolo sus, pe ecran, [i p\rea c\ fusese peste tot, v\zuse tot [i [tia tot ce era de [tiut. P\rea s\ fie mai `n]elept, mai iubitor, mai haios [i mai curajos dec`t oricine, oriunde, dintotdeauna – ca [i cum ar fi tr\it `n [ase dimensiuni, `n timp ce restul celorlal]i trebuiau s\ se mul]umeasc\ doar cu trei. Fric studiase anumite scene de mai multe ori, de zeci de ori, poate de o sut\ de ori `n anumite cazuri, p`n\ c`nd ajunseser\ s\ i se par\ la fel de reale ca oricare dintre clipele pe care le petrecuse cu adev\rat cu tat\l s\u. ~n anumite momente, c`nd se t`ra spre pat mort de oboseal\, dar nu putea s\ doarm\, sau c`nd `n miez de noapte se trezea pe jum\tate, dar continua totu[i s\ patineze pe ghea]a unui vis, scenele acelea speciale din filmele cu tat\l s\u chiar i se p\reau reale. Memoria le proiecta nu ca pe imagini z\rite `ntr-un scaun de cinema, ci ca [i c`nd ar fi fost experien]e tr\ite cu adev\rat `mpreun\ cu tat\l s\u. Aceste vr\ji de vis de dinainte de-a adormi erau unele dintre cele mai fericite momente din via]a lui Fric. Bine`n]eles, dac\ ar fi spus cuiva c\ acelea erau unele dintre cele mai fericite momente din via]a lui, Clubul Rata]ilor Jalnici i-ar fi ridicat o statuie de zece metri, eviden]iindu-i p\rul ve[nic ciufulit [i g`tul sl\b\nog, [i ar fi luminat-o cu reflectoare pe aceea[i colin\ pe care scria HOLLYWOOD. A[a c\ `n seara asta de luni, de[i Fric ar fi preferat poate s\ m\n`nce `n amfiteatru `n timp ce `l urm\rea pe tat\l s\u cum `i snope[te `n b\t\i pe ni[te r\uf\c\tori [i salveaz\ un `ntreg orfelinat, lu\ cina `n pivni]a de vinuri, pentru c\ `n agita]ia aceea de dinainte de Cr\ciun nu prea mai aveai unde s\ g\se[ti pu]in\ lini[te `n Palazzo Rospo. Domni[oara Sanchez [i domni[oara Norbert, cele dou\ menajere care locuiau la re[edin]\, `[i luaser\ concediul de Cr\ciun mai devreme cu zece zile. Nu aveau s\ se `ntoarc\ dec`t joi diminea]a, pe 24 decembrie.

184

DEAN KOONTZ

Doamna [i domnul McBee urmau s\ fie pleca]i mar]i [i miercuri ca s\ petreac\ mai devreme Cr\ciunul cu fiul lor [i familia acestuia `n Santa Barbara. {i ei aveau s\ se `ntoarc\ la Palazzo Rospo tot pe 24 decembrie, ca s\ se asigure c\ cea mai mare vedet\ de cinema din lume era `nt`mpinat\ cu toat\ pompa care se cuvenea c`nd avea s\ revin\ din Florida `n cursul dup\-amiezii. Prin urmare, `n seara de luni, celelalte patru servitoare [i portarii lucrau p`n\ t`rziu sub `ndrumarea ferm\ a so]ilor McBee, al\turi de alte c`teva servicii pentru care erau pl\ti]i oameni din afar\, de exemplu o echip\ de [ase oameni specializa]i `n `ngrijirea marmurei [i a gresiei de pe jos, o echip\ de opt oameni care se ocupa de decora]iunile de s\rb\tori [i un specialist feng-shui adus `n ultimul moment, care se asigura c\ brazii [i celelalte accesorii de Cr\ciun erau aranjate [i `mpodobite `n a[a fel `nc`t s\ nu interfereze cu fluxul energetic al uria[ei case. Nebunie. Departe de zumzetul ma[inilor care lustruiau podeaua [i de r`setele vesele ale echipei de n\t\r\i care puneau decora]iunile de Cr\ciun, Fric se refugie sub p\m`nt, `n pivni]a de vinuri. ~ntre zidurile astea de c\r\mid\, sub tavanul de c\r\mid\ scund [i arcuit, nu se auzeau dec`t clinchetul furculi]ei lovite de farfurie [i sunetele pe care le scotea el c`nd `nghi]ea m`ncarea. {i apoi: Ooodelee-ooodelee-oo. ~n\bu[it, dar totu[i lesne de auzit, telefonul suna `ntr-un butoia[. Deoarece temperatura din camera de degust\ri era prea ridicat\ pentru a p\stra vinul, butoaiele [i sticlele din `nc\perea aceasta de dincoace de peretele de sticl\ erau pur decorative. Ooodelee-ooodelee-oo. Stivuite de la podea p`n\ la tavan de-a lungul zidului de c\r\mid\, c`teva dintre uria[ele butoaie aveau capace prinse `n balamale, care se puteau deschide ca ni[te u[i. Unele dintre ele aveau `n\untru rafturi pe care erau depozitate pahare de vin, [ervete de in, tirbu[oane, alte obiecte. Patru aveau televizoare, permi]`nd unui cunosc\tor de vinuri s\ vad\ mai multe canale simultan. Ooodelee-ooodelee-oo.

CHIPUL

185

Fric deschise butoia[ul cu telefonul [i r\spunse pe linia lui `n obi[nuitul stil frician, adic\ hot\r`t s\ nu par\ intimidat. – Aici Agen]ia de Deparazitare [i {coala de Conserve la Domiciliu. Te sc\p\m de [obolani [i te `nv\]\m cum s\-i conservi pentru s\rb\torile de la anu’. – Bun\, Aelfric. – Ai acum un nume? `ntreb\ Fric. – Pierdut. – E numele mic sau numele de familie? – Am`ndou\. ~]i place cina? – Nu iau cina. – Ce ]i-am spus despre minciuni, Aelfric? – C\ n-o s\-mi aduc\ dec`t nenorociri. – M\n`nci des `n pivni]a de vinuri? – S`nt `n pod. – Nu c\uta nenorocirea, b\iete. Oricum vei avea parte de ea [i f\r\ s\ te str\duie[ti. – ~n lumea filmului, spuse Fric, oamenii mint dou\zeci [i patru de ore pe zi [i nu le aduce dec`t bog\]ie. – Uneori nenorocirea `i ajunge rapid, `l asigur\ Musafirul Misterios. Cel mai adesea e nevoie de o via]\ de om p`n\ s\ soseasc\, dup\ care la sf`r[it nu mai r\m`ne dec`t vuietul n\prasnic al unui ocean de nenorociri. Fric t\cea. Str\inul t\cu [i el. ~n cele din urm\ Fric trase ad`nc aer `n piept [i spuse: – Trebuie s\ recunosc, e[ti un tic\los care te bag\ `n sperie]i. – Ai progresat, Aelfric. Pu]in adev\r. – Am g\sit un loc `n care s\ m\ ascund [i s\ nu fiu g\sit niciodat\. – Te referi la camera secret\ din spatele dressingului? Fric nu-[i imaginase vreodat\ c\ `n oasele sale tr\ie[te vreo creatur\ din aceea care-]i d\ fiori, dar acum p\rea s\ o simt\ cum i se t`r\[te prin m\duva spin\rii. Musafirul Misterios spuse: – Locul \la cu pere]i de o]el [i cu c`rlige `n tavan – acolo crezi c\ po]i s\ te ascunzi?

Capitolul 28 Cu crima `n minte, dar nu [i pe con[tiin]\, Corky Laputa, proasp\t ie[it din cripta mor]ilor f\r\ nume, travers\ strada `n ploaia nop]ii. ~n timp ce conducea, se g`ndea la tat\l s\u, poate pentru c\ Henry James Laputa `[i irosise via]a la fel cum, cu siguran]\, [i-o irosiser\ [i vagabonzii [i adolescen]ii fugi]i de-acas\ care z\ceau pe paturile suprapuse din morg\. Mama lui Corky, economista, crezuse `n juste]ea invidiei, `n puterea urii. Via]a `i fusese roas\ de am`ndou\ la un loc [i purtase am\r\ciunea ca pe o coroan\. Tat\l s\u crezuse `n necesitatea invidiei ca sentiment care te motiveaz\. Invidia permanent\ `l dusese inevitabil la ur\ cronic\, fie c\ el credea sau nu `n puterea urii. Henry James Laputa fusese profesor de literatur\ american\. Fusese [i un romancier care visase s\ ajung\ celebru. Alesese s\-i invidieze pe cei mai mari scriitori contemporani cu el. Le purta pic\ pentru fiecare recenzie bun\, pentru fiecare cuv`nt de laud\, pentru fiecare dovad\ de recunoa[tere public\ sau premiu. Spumega la auzul succeselor lor. Astfel motivat, scria romane cu o pasiune `nfl\c\rat\, opere menite s\ fac\ literatura contemporanilor s\i s\ par\ superficial\, fad\ [i pueril\ prin compara]ie. Voia s\ umileasc\ al]i scriitori, s\-i `ngenuncheze cu exemplul lui, s\ le inspire o invidie mai mare dec`t cea pe care le-o purtase el, pentru c\ numai atunci ar fi putut s\ se vindece de invidie [i s\ se bucure `n sf`r[it de propriile realiz\ri.

CHIPUL

187

Credea c\ `ntr-o bun\ zi to]i ace[ti oameni de litere aveau s\ fie at`t de gelo[i pe el, `nc`t s\ nu mai fie `n stare s\ se bucure de carierele lor. C`nd aveau s\ r`vneasc\ la reputa]ia sa literar\ cu at`ta ardoare `nc`t s\ fie avizi de ea, c`nd aveau s\ moar\ de ru[ine c\ eforturile lor cele mai mari nu erau dec`t jar mocnit pe l`ng\ flac\ra talentului s\u, atunci Henry Laputa putea fi fericit, `mplinit. Cu toate acestea, ani la r`nd romanele lui nu primiser\ dec`t laude c\ldu]e, iar multe dintre ele nu veniser\ din partea unor critici de prim\ m\rime. Nominaliz\rile `ndelung a[teptate la premii nu veniser\ niciodat\. Nu i se d\duser\ onorurile binemeritate. Geniul s\u nu era recunoscut. Mai mult chiar, descoperise c\ mul]i dintre confra]ii s\i `i vorbeau de sus, ceea ce `l f\cuse s\ `n]eleag\, `ntr-un sf`r[it, c\ erau cu to]ii membri ai unui club din care el fusese respins. ~i recuno[teau, de fapt, superioritatea talentului, dar conspirau s\ `i refuze laurii pe care-i merita, pentru c\ doreau s\-i p\streze pentru ei. Henry realizase c\ p`n\ [i `n lumea literar\ zeul zeilor era banul. Micul lor secret murdar. ~mp\r]eau premii `n st`nga [i `n dreapta, flec\rind despre art\, dar nu erau interesa]i dec`t s\ se `mbog\]easc\ [i s\-[i sporeasc\ prestigiul cu onorurile astea. ~n]elegerea acestei l\comii conspirative a oamenilor de litere fusese ap\, soare [i `ngr\[\m`nt pentru gr\dina urii sale. Florile negre ale antipatiei `nfloriser\ ca niciodat\ `nainte. Frustrat de refuzul lor de a-i recunoa[te valoarea, Henry se hot\r`se s\ le c`[tige invidia scriind un roman care s\ reprezinte un uria[ succes comercial. Credea c\ [tia toate trucurile conceperii unei nara]iuni [i toate modurile de a profita de pe urma sentimentalismului dulceag, prin care scribi precum Dickens manipulaser\ masele de nesp\la]i. Avea s\ scrie o poveste irezistibil\, s\ c`[tige milioane [i s\-i lase pe confra]ii s\i ipocri]i s\ fie ro[i de gelozie. Romanul \sta comercial g\sise un editor, dar nu [i un public. Drepturile de autor fuseser\ mediocre. ~n loc s\ plou\ cu bani, zeul Mamona `l l\sase `ntr-o furtun\ de b\legar, ceea ce se potrivea `ntocmai felului `n care `i numise romanul un important critic literar.

188

DEAN KOONTZ

Pe m\sur\ ce anii trecuser\, ura lui Henry se `ngro[ase [i devenise malign\, o `nveninare pur\ [i constant\. ~i pl\cea malignitatea asta, care cu timpul `ncepuse s\ doar\ [i se infectase, transform`ndu-se `ntr-o ranchiun\ virulent\ [i implacabil\ precum cancerul de pancreas. La cincizeci [i trei de ani, `n timp ce ]inea un discurs caustic, plin de venin [i furie `n fa]a unei mul]imi indiferente de universitari la conven]ia anual\ a Asocia]iei de Limbi Moderne, Henry James Laputa suferise un atac de cord. C\zuse pe loc mort – [i cu at`t aplomb, c\ unii membri ai audien]ei crezuser\ c\ punctase cu `ndr\zneal\ o idee [i aplaudaser\ scurt `nainte s\-[i dea seama c\ acolo se afla moartea `ns\[i, [i nu doar o fars\ a ei. Corky `nv\]ase at`t de multe de la p\rin]ii lui! ~nv\]ase c\, singur\, invidia nu constituie o filozofie. ~nv\]ase c\ un stil de via]\ lejer [i un optimism vesel nu pot rezista `n fa]a urii atotcuprinz\toare [i atotdevoratoare. Mai `nv\]ase s\ nu cread\ `n legi, idealism sau art\. Mama lui crezuse `n legile economiei, `n idealurile marxismului. Sf`r[ise ca o b\tr`n\ `nveninat\, lipsit\ de speran]\ sau rost `n via]\, care p\ruse aproape u[urat\ c`nd propriul fiu o b\tuse cu v\traiul p`n\ o omor`se. Tat\l lui Corky crezuse c\ putea folosi arta ca un ciocan cu care s\ bat\ lumea p`n\ o va supune. Lumea `nc\ se mai `nv`rtea, dar Tati se f\cuse oale [i ulcele, cenu[a lui fusese `mpr\[tiat\ `n mare, se pierduse, ca [i cum n-ar fi existat nicic`nd. Haos. Haosul era singur\ for]\ pe care puteai pune temei `n univers, [i Corky o slujea cu `ncrederea c\, la r`ndul ei, [i aceasta `l va sluji `ntotdeauna. Prin ora[ul sclipitor, prin noapte [i prin ploaia care nu se mai oprea, conduse c\tre vestul Hollywoodului, acolo unde imprevizibilul Rolf Reynerd trebuia s\ moar\. Ambele capete ale str\zii unde locuia Reynerd erau `nchise de poli]ie. Ofi]eri `n pelerine negre de ploaie, cu dungi galbene fluorescente, foloseau lanterne chimice pentru a redirec]iona traficul.

CHIPUL

189

C\p\t`nd culorile st\rii de urgen]\, ghemuri luminoase de ploaie se `ncurcau printre razele intermitente ale ambulan]ei [i cro[etau modele `nd\r\tnice pe asfaltul plin de ochiuri de ap\. Corky conduse pe l`ng\ baricad\. Dup\ dou\ str\zi, g\si un loc de parcare. Probabil c\ agita]ia oficial\ de pe strada lui Rolf Reynerd nu avea nici o leg\tur\ cu actorul, dar intui]ia lui Corky `i spunea altceva. Nu era `ngrijorat. Oricare ar fi fost mizeria `n care s-ar fi b\gat Rolf Reynerd, Corky avea s\ g\seasc\ o cale de a o folosi pentru a-[i duce la `ndeplinirile planurile. ~nv\lm\[eala [i tumultul erau prietenii lui, [i era convins c\ `n biserica haosului, el era copilul preferat.

Capitolul 29 Fric sim]i c\ printr-o magie a podelei de c\r\mid\ de sub picioare, a zidurilor de c\r\mid\ din jur [i a boltelor scunde de c\r\mid\ de deasupra, el `nsu[i fusese transformat `ntr-o c\r\mid\ `n timp ce asculta vocea [optit\ a str\inului. – Camera secret\ ascuns\ `n spatele dressingului t\u nu e at`t de secret\ pe c`t crezi, Aelfric. N-o s\ fii `n siguran]\ acolo c`nd Robin Goodfellow va veni `n vizit\. – Cine? – L-am numit `nainte Fiara Galben\. ~[i spune Robin Goodfellow, dar e mult mai r\u. De fapt este Moloch, cel care sparge oase de copii `ntre din]i. – O s\ aib\ nevoie de o a]\ dentar\ serioas\, spuse Fric, de[i tremurul din glas `i contrazicea indiferen]a cu care rostise cuvintele. Continu\ gr\bit, sper`nd c\ Musafirul Misterios nu reu[ise s\-i sesizeze frica. Robin Goodfellow, Moloch, oase de copii – nu `n]eleg nimic. – Ai o bibliotec\ mare acas\, Aelfric, nu? – Mda. – {i probabil ai [i un dic]ionar bun `n biblioteca asta. – Avem un raft `ntreg de dic]ionare, spuse Fric, doar ca s\ ar\t\m c`t de erudi]i s`ntem. – Atunci caut\ `n dic]ionar ce ]i-am spus. Cunoa[te-]i du[manul, preg\te[te-te pentru ceea ce va veni, Aelfric.

CHIPUL

191

– De ce nu-mi spui tu ce va veni? Adic\ simplu, pe [leau, u[or de `n]eles. – Nu st\ `n puterea mea. Nu s`nt autorizat s\ iau nici o m\sur\ direct\. – Deci nu e[ti James Bond. – S`nt autorizat s\ lucrez numai indirect. S\ `ncurajez, s\ inspir, s\ `nsp\im`nt, s\ conving, s\ sf\tuiesc. Influen]ez evenimentele prin orice mijloc ascuns, subtil [i seduc\tor. – Ce e[ti – vreun avocat? – E[ti un om interesant, tinere Aelfric. O s\-mi par\ sincer r\u dac\ o s\ fii spintecat [i r\stignit pe u[a principal\ de la Palazzo Rospo. Fric aproape c\ `nchise. Lipit\ de receptor, palma `i deveni alunecoas\ din cauza transpira]iei. Nu l-ar fi mirat dac\ omul de la cap\tul firului ar fi sim]it mirosul transpira]iei [i ar fi f\cut o aluzie la izul ei s\rat. ~ntorc`ndu-se la tema locului special, bine ascuns, Fric `[i rec\p\t\ st\p`nirea de sine. – Avem o camer\ de panic\ `n cas\, spuse el referindu-se la un refugiu ascuns, de securitate maxim\, echipat astfel `nc`t s\ fac\ fa]\ celor mai `nver[una]i r\pitori sau terori[ti. – Pentru c\ ave]i o cas\ at`t de mare, de fapt ave]i dou\ camere de panic\, spuse Musafirul Misterios, [i era adev\rat. Nici una nu e secret\ [i nici una nu te va p\zi `n acea noapte. – {i c`nd e noaptea asta? Enigmatic, b\rbatul spuse: – Este o galerie pentru bl\nuri, s\ [tii. – O ce? – Demult de tot, `n apartamentul t\u dr\gu] a locuit mama primului proprietar. – De unde [tii care e apartamentul meu? – Avea o colec]ie de haine de blan\ scumpe. Nurci, samur, vulpe argintie, vulpe neagr\, [in[il\. – Ai cunoscut-o?

192

DEAN KOONTZ

– Camera aia c\ptu[it\ cu o]el era f\cut\ s\-i protejeze hainele de blan\ de ho]i, molii [i roz\toare. – Ai fost la noi acas\? – Galeria pentru bl\nuri nu este locul cel mai potrivit pentru un atac de astm... Stupefiat, Fric spuse: – De unde ai aflat? – ... dar va fi un loc `nc\ [i mai nepotrivit `n care s\ te prind\ Moloch c`nd va veni. Timpul se scurge, Aelfric. Apelul se sf`r[i [i Fric r\mase singur `n pivni]\, cu adev\rat singur, dar sim]indu-se urm\rit.

Capitolul 30 Dac\ cerul s-ar deschide [i ar v\rsa un potop de broa[te r`ioase, veninoase [i cu col]i, dac\ v`ntul ar sufla at`t de tare `nc`t s\ jupoaie pielea p`n\ la s`nge [i s\ orbeasc\ ochiul neprotejat, nici m\car o astfel de vreme apocaliptic\ nu ar reu[i s\-i conving\ pe necrofili [i pe b`rfitori s\ nu se str`ng\ la locul accidentelor spectaculoase [i al crimelor [ocante. Prin compara]ie, burni]a dintr-o noapte rece de decembrie era vreme de picnic pentru mul]imea asta care se uita la spectacolul nenorocirii a[a cum al]ii se uit\ la un meci de baseball. Pe gazonul din fa]a unui bloc, `n diagonal\ fa]\ de intersec]ia unde se aflau baricadele poli]iei, dou\zeci p`n\ la treizeci de persoane din cartier se str`nseser\ s\ fac\ schimb de informa]ii false [i am\nunte s`ngeroase. Majoritatea erau adul]i, dar vreo [ase copii neast`mp\ra]i ]op\iau [i ei pe-acolo. Cei mai mul]i dintre vulturii ace[tia sociabili aveau echipament de ploaie sau umbrele. Doi tineri descul]i [i cu pieptul gol erau `ns\ numai `n blugi [i p\reau at`t de `nmuia]i `ntr-o marinat\ de substan]e ilegale, `nc`t noaptea nu reu[ea s\ `i r\coreasc\, de parc\ erau g\ti]i f\r\ foc, ca pe[tele file `n suc de l\m`ie. O atmosfer\ de carnaval se a[ezase peste adunarea aceasta, peste to]i ciuda]ii. ~n pelerina lui galben\ str\lucitoare, Corky Laputa se plimba printre privitori ca un b\rz\une mut care adun\ pu]in nectar de aici, pu]in de dincolo. Din c`nd `n c`nd, ca s\ se integreze mai bine `n roi [i s\-[i fac\ prieteni, le d\dea s\ guste pu]in\ miere contraf\cut\,

194

DEAN KOONTZ

invent`nd detalii `nflorite despre crima murdar\, pe care pretindea c\ le auzise de la poli]i[tii care p\zeau baricada din cel\lalt cap\t al str\zii. Afl\ rapid c\ Rolf Reynerd fusese ucis. B`rfitorii [i necrofilii nu [tiau dac\ numele mic al victimei era Ralph sau Rafe, Dolph sau Randolph. Sau Bob. Erau detul de siguri c\ numele de familie al ghinionistului era fie Reinhardt, fie Kleinhard sau Reiner, ca regizorul, sau poate Spielberg, ca un alt faimos regizor, sau Nerdoff, posibil chiar Nordoff. Unul dintre tinerii cu bustul gol insista c\ to]i confundaser\ prenumele, numele de familie [i porecla victimei. Conform acestui maestru al g`ndirii deductive, adev\rata identitate a mortului era Ray „the Nerd“1 Rolf. To]i erau de acord c\ cel ucis fusese un actor a c\rui carier\ atinsese recent culmile celebrit\]ii. Tocmai terminase un film `n care era fratele mai mic sau cel mai bun prieten al lui Tom Cruise. Paramount sau DreamWorks `l angajaser\ s\ joace al\turi de Reese Witherspoon. Studiourile Warner Brothers i-ar fi oferit rolul principal `ntr-o nou\ serie Batman, Miramax voia s\ joace rolul unui [erif travestit `ntr-o dram\ sensibil\ despre bigotismul antihomosexual din Texasul anilor 1890, iar Universal spera ca el s\ poat\ semna un contract de zece milioane de dolari pentru dou\ filme pe care le va scrie [i regiza. Evident, `n acest nou mileniu [i `n imagina]ia celor care locuiau `n cartierul luxos din vestul Los Angelesului, nici un ratat nu murea vreodat\ t`n\r [i Moartea venea a[a devreme numai la cei celebri, boga]i [i adora]i. S\-l numim Principiul Prin]esei Diana. Dac\ [i b\rbatul care `l ucisese pe Ray „the Nerd“ Rolf fusese actor `n pragul celebrit\]ii, nimeni nu [tia cu siguran]\. Numele asasinului r\m`nea necunoscut, nedeformat. F\r\ discu]ie, asasinul fusese la r`ndul lui `mpu[cat. Trupul s\u z\cea pe gazonul din fa]a blocului lui Rolf. Dou\ binocluri circulau printre spectatori. Corky `mprumutase un binoclu ca s\-l studieze pe cel care, `n mod evident `l executase pe Rolf. 1 ~n

englez\, nerd este un termen derogativ care are mai multe accep]ii, printre care [i acela de prost\nac. (n.tr.)

CHIPUL

195

Chiar [i cu binoclu, pe `ntuneric [i ploaie nu putea distinge nici un detaliu care s\ identifice cadavrul `ntins pe iarb\. Anchetatorii sosi]i la locul crimei, ocupa]i cu instrumente [tiin]ifice [i aparate de fotografiat, se aplecau pe vine l`ng\ cadavru. ~n haine negre de ploaie ca ni[te aripi str`nse pe corp, aveau pozi]ia [i for]a corbilor care ciugulesc un st`rv. ~n toate versiunile pove[tii creditate de b`rfitori, asasinul `nsu[i fusese ucis de un ofi]er de poli]ie. Poli]istul tocmai trecea pe strad\ la momentul potrivit, din pur\ coinciden]\, sau locuia `n aceea[i cl\dire cu Rolf sau venise acolo s\-[i viziteze prietena sau mama. Orice s-ar fi `nt`mplat acolo `n seara aceea, Corky era destul de sigur c\ nu avea s\-i compromit\ planurile sau s\ fac\ poli]ia s\-[i `ntoarc\ ochii sfredelitori spre el. }inuse secret fa]\ de to]i cunoscu]ii lui parteneriatul cu Rolf. Credea c\ [i Reynerd fusese la fel de discret. Luaser\ parte `mpreun\ la crime [i pl\nuiser\ `mpreun\ s\ comit\ altele. Nici unul din ei nu avea nimic de c`[tigat – [i numai de pierdut – dac\ dezv\luiau cuiva rela]ia lor. Rolf era un n\t`ng `n nenum\rate privin]e, dar nu fusese cu totul nes\buit. Ca s\ impresioneze o femeie sau pe prietenii lui nerozi, fusese poate tentat s\ le `mp\rt\[easc\ faptul c\ pusese un apropiat s\-i ucid\ mama sau c\ era partener `ntr-o conspira]ie criminal\ `mpotriva celui mai mare star de cinema din lume, dar n-ar fi mers niciodat\ at`t de departe. Ar fi inventat pur [i simplu o minciun\ ingenioas\. De[i Ethan Truman `l vizitase incognito mai devreme, chiar `n aceea[i zi, posibilitatea ca moartea lui Reynerd s\ aib\ de-a face `n vreun fel cu Channing Manheim [i cele [ase daruri din cutiile negre era totu[i foarte mic\. Ca apostol al anarhiei, Corky `n]elegea c\ haosul st\p`nea lumea [i c\ `n talme[-balme[ul evenimentelor zilnice, coinciden]e f\r\ sens precum cea de acum se `nt`mplau frecvent. Astfel de sincronisme aparente `i `ncurajau pe cei mai mici dec`t el s\ vad\ tipare, un plan [i un rost `n via]\.

196

DEAN KOONTZ

~[i pariase viitorul [i, de fapt, existen]a pe credin]a c\ via]a nu avea nici un sens. Avea o mul]ime de ac]iuni la haos [i nu avea de g`nd s\-[i reconsidere investi]ia sco]`nd tocmai acum haosul la v`nzare. Reynerd se crezuse nu numai un viitor star de cinema de propor]ii istorice, dar [i ceva de genul unui b\iat r\u, iar b\ie]ii r\i `[i fac du[mani. M\car [i numai pentru faptul c\, aflat mai degrab\ `n c\utare de suspans dec`t de profit, v`nduse droguri unei liste simandicoase de clien]i din industria de divertisment, `n special cocain\, metamfetamin\ [i Ecstasy. Cel mai probabil, tipi mai duri dec`t dr\g\la[ul de Reynerd hot\r`ser\ c\ se b\ga pe teritoriul lor. Cu un glon] `n cap, fusese descurajat s\ le mai fac\ concuren]\. Corky avusese nevoie de Reynerd mort. Haosul `i f\cuse pl\cerea. Nici mai mult, nici mai pu]in. Era timpul s\ mearg\ mai departe. Era, de fapt, timpul s\ ia cina. ~n afar\ de ciocolata din ma[in\ [i o cafea cu lapte la mall, nu mai m`ncase nimic de la micul dejun. ~n zilele bune, pline de ac]iuni dintre cele mai vrednice de stim\, munca pe care o f\cea `i devenea hran\ [i de multe ori s\rea pr`nzul. Acum, dup\ ore `n [ir `n care rezolvase treburi importante, era mort de foame. Cu toate acestea, mai z\bovi o vreme ca s\ slujeasc\ haosul. Cei [ase copii erau o ispit\ c\reia nu putea s\-i reziste. To]i aveau `ntre [ase [i opt ani. Unii erau `mbr\ca]i mai bine de ploaie [i frig dec`t al]ii, dar to]i erau de o exuberan]\ neobosit\, dans`nd-juc`ndu-se-alerg`ndu-se prin noaptea ur`t\, de parc\ erau furtunari n\scu]i odat\ cu v`ntul umed [i cerurile tulburi. Aten]i la `nv\lm\[eala de poli]i[ti [i ambulan]e, adul]ii uitaser\ de copii. Pu[tii erau destul de de[tep]i ca s\ `n]eleag\ c\, at`ta timp c`t se jucau pe gazon, `n spatele celor mari [i nu vorbeau prea tare, puteau s\-[i prelungeasc\ la infinit aventura nop]ii. ~n epoca aceasta paranoic\, un necunoscut n-ar `ndr\zni s\-i ofere unui copil o acadea. Chiar [i cel mai m`nc\cios dintre ei ar striga dup\ poli]ie la o astfel de `ncercare.

CHIPUL

197

Corky nu avea acadele, dar mergea `ntotdeauna la el cu o pung\ de caramele. A[tept\ p`n\ c`nd aten]ia copiilor se `ndrept\ `n alt\ parte [i scoase punga dintr-un buzunar interior al pelerinei. ~i d\du drumul pe iarb\, unde copiii aveau cu siguran]\ s-o g\seasc\ c`nd h`rjoana `i va `mpinge din nou `n direc]ia aceea. Nu pusese `n dulciuri otrav\, ci o substan]\ halucinogen\ puternic\. Teroarea [i dezordinea puteau fi r\sp`ndite `n societate prin mijloace mai subtile dec`t violen]a extrem\. Cantitatea de drog injectat\ `n fiecare buc\]ic\ dulce era destul de mic\ [i nici m\car un copil care se `ndopa lacom cu c`te [ase sau opt caramele deodat\ nu risca s\ se intoxice cu o supradoz\. De la a treia buc\]ic\, aveau s\ `nceap\ `ns\ co[marurile. Corky mai r\mase o vreme printre adul]i, observ`ndu-i pe furi[ pe copii p`n\ c`nd dou\ feti]e g\sir\ punga. Pentru c\ erau feti]e, `mp\r]ir\ pe loc caramelele cu cei patru b\ie]i. Drogul acesta, dac\ nu era luat `mpreun\ cu un antidepresiv pl\cut la gust ca Prozac, putea provoca halucina]ii at`t de `nsp\im`nt\toare, `nc`t puneau la `ncercare s\n\tatea mental\ a celui care le avea. Cur`nd copiii aveau s\ cread\ c\ din p\m`nt se casc\ guri cu col]i sclipitori [i limbi de [arpe care `i `nghit, c\ din piepturi le ]`[nesc parazi]i extratere[tri [i c\ to]i cei pe care `i cunosc [i `i iubesc vor acum s\ le smulg\ fiecare m\dular `n parte. Chiar [i dup\ ce `[i vor reveni, amintirile `i vor tulbura luni de zile, poate chiar ani la r`nd. Dup\ ce arunc\ semin]ele haosului, se `ntoarse la ma[in\ prin noaptea revigorant de rece [i ploaia purificatoare. Dac\ s-ar fi n\scut `ntr-un alt secol, Corky Laputa ar fi mers pe urmele lui Jonny Appleseed1, distrug`nd unul c`te unul to]i copacii pe care legendarul pomicultor `i plantase pe continent.

1

Pionier american (1775–1845), subiectul a numeroase legende. A ajuns faimos pentru c\ `n timpul lungilor sale c\l\torii obi[nuia s\ planteze meri. (n.tr.)

Capitolul 31 Dac\ Fric ar fi b\nuit c\ pivni]a de vinuri era b`ntuit\ sau c\ ceva supranatural d\ t`rcoale prin tunelele [i `nc\perile ei, [i-ar fi luat cina `n dormitor. Proced\ cu pruden]\. G`ndindu-se c\ zgomotul f\cut de un sigiliu de cauciuc care se dezlipe[te se asem\na cu sunetul f\cut de capacul care se desface al unei conserve vidate de alune, Fric deschise u[a groas\ de sticl\ din zidul etan[ de sticl\. Ie[i din camera de degustare [i intr\ `n crama propriu-zis\. Aici temperatura era men]inut\ constant la dou\sprezece grade. Paisprezece mii de sticle aveau nevoie de o mul]ime de poli]e – un labirint de poli]e. Nu erau aliniate ca rafturile dintr-un supermarket. Erau aranjate `ntr-un labirint frumos de c\r\mid\, cu pasaje arcuite care se intersectau `n grote circulare `nconjurate la r`ndul lor de alte poli]e. De patru ori pe an, fiecare sticl\ din colec]ie era rotit\ u[or cu un sfert de cerc – la nou\zeci de grade – `n ni[a ei. Se recurgea la o astfel de procedur\ pentru ca nici o margine de dop s\ nu se usuce [i pentru ca sedimentele s\ se depun\ cum trebuie la fundul fiec\rei sticle. Cei doi lucr\tori, domnul Worthy [i domnul Phan, nu puteau s\ se ocupe de rotirea sticlelor de vin mai mult de patru ore pe zi: era o munc\ plicticoas\, necesita mult\ aten]ie [i r\bdare, [i le provoca o durere teribil\ `n mu[chii de la g`t [i umeri. Fiecare din ei putea

CHIPUL

199

roti cum trebuie `ntre o mie dou\ sute [i o mie trei sute de sticle `ntr-un interval de patru ore. ~nso]it de un curent de aer rece [i uscat care venea `ncontinuu dinspre ventilatoarele din tavan, Fric merse de-a lungul unui pasaj `ngust [i arcuit de Pinot Noir, ajunse `ntr-un coridor mai larg, cu bolt\ `n cruce, de Cabernet, `nconjur\ o grot\ de Lafitte Rothschild, care era boltit\ `ntr-un mod curios [i care depozita diverse soiuri de vinuri, dup\ care continu\ printr-un tunel de Merlot `n c\utarea unui loc `n care s\ se poat\ ascunde f\r\ teama de a fi descoperit. Ajung`nd `ntr-o galerie prelung\, oval\, care depozita vin fran]uzesc de Burgundia, i se p\ru c\ aude al]i pa[i dec`t ai lui pe undeva prin labirint. ~nghe]\, ascult\. Nimic. Doar [oapta curentului continuu de aer care r\cea vinurile [i care intra alene `n galerie printr-un pasaj, apoi ie[ea prin altul. Falsele fl\c\ri juc\u[e ale unor imita]ii de l\mpi de gaz care erau fixate din loc `n loc `n perete, iar acolo unde `n\l]imea permitea, at`rnau din tavanele grotelor, iscau o v`n\toare ciudat\, `n care lic\ririle de lumin\ alergau fuioarele de umbre de-a lungul poli]elor [i a c\r\mizilor. Mi[carea aceasta f\r\ sens, dar `nsp\im`nt\toare, `mboldea mintea s\ aud\ pa[i care probabil nu erau acolo. Probabil. Ac]ion`nd cu mai pu]in\ `ndr\zneal\ dec`t `nainte, arunc`nd din c`nd `n c`nd c`te o privire peste um\r, `naint`nd laolalt\ cu aerul domol. Alte pivni]e de vinuri erau de obicei b`rloguri mucede `n care timpul `[i leap\d\ pieile de praf, l\s`nd `n urm\ dovada nesf`r[irii sale. De fapt, se considera adesea c\ un strat bun de praf a[ezat pe sticle creeaz\ o atmosfer\ pl\cut\. Tat\l lui Fric avea `ns\ o aversiune aproape boln\vicioas\ fa]\ de praf, pe care era imposibil s\-l g\se[ti aici. Av`nd mare grij\ s\ nu deranjeze sticlele, personalul aspira poli]ele o dat\ pe s\pt\m`n\, laolalt\ cu tavanul, zidurile [i podeaua. Din loc `n loc, prin ungherele pasajelor de trecere [i adesea `n curbele umbrite ale bol]ilor tavanului, se g\seau p`nze delicate de p\ianjen. Unele erau simple, altele, elaborate.

200

DEAN KOONTZ

Nici un arhitect cu opt picioare nu putea fi z\rit acas\ `n construc]iile acestea. P\ianjenii nu erau tolera]i. C`nd lucrau, menajerele ]ineau aspiratorul departe de aceste arhitecturi sub]iri, care fuseser\ f\cute nu de p\ianjeni, ci de un specialist `n scenografie de la casa de produc]ie favorit\ a Tat\lui-Fantom\. Cu toate acestea, p`nzele se deteriorau. De dou\ ori pe an, domnul Knute, scenograful, le `ndep\rta de pe c\r\mizi [i pe urm\ f\cea altele nou-nou]e. Vinul `ns\ era adev\rat. Cotind prin labirint, Fric calcul\ c`t timp ar putea r\m`ne tat\l lui beat cri]\ `nainte de a epuiza con]inutul pivni]ei. Se puteau face anumite supozi]ii, prima fiind aceea c\ Tat\l-Fantom\ ar dormi opt ore pe noapte. Beat non-stop, ar dormi mai mult; cu toate acestea, pentru a face calculul c`t mai simplu, trebuia selectat un num\r arbitrar. Opt. S\ mai presupunem c\ un om mare ar putea r\m`ne beat mang\ consum`nd c`te o sticl\ de vin la fiecare trei ore. Ca s\ declan[ezi starea de ebrietate, prima sticl\ ar trebui s\ fie dat\ pe g`t `ntr-o or\ sau dou\, dar pe urm\ una la trei ore era de-ajuns. Nu era de fapt o supozi]ie, ci o cuno[tin]\ dob`ndit\ pe viu. Fuseser\ numeroase ocaziile `n care Fric putuse s\ observe actori, scriitori, staruri rock, regizori [i al]i be]ivi faimo[i c\rora le pl\cea vinul bun, [i, de[i unii dintre ei erau `n stare s\ dea pe g`t mai mult de o sticl\ la trei ore, astfel de b\utori `nvedera]i c\deau `ntotdeauna la]i. Bun. Cinci sticle ajung la o zi de [aisprezece ore. ~mp\r]im paisprezece mii la cinci. Dou\ mii opt sute. Con]inutul pivni]ei \steia ar putea s\-l ]in\ lat pe Tat\l-Fantom\ timp de dou\ mii opt sute de zile. Apoi `mp\r]im 2 800 la 365... Peste [apte ani jumate. B\tr`nul putea r\m`ne beat cri]\ p`n\ c`nd Fric avea s\ absolve liceul [i s\ fug\ s\ se `nscrie `n Marina Statelor Unite. Bine`n]eles, cel mai mare star de cinema din lume nu bea niciodat\ mai mult de un pahar de vin la cin\. Nu lua nici droguri – nici m\car marijuana, despre care to]i ceilal]i din Hollywood p\reau s\ cread\ c\ nu era dec`t un aliment nutritiv. „S`nt departe de

CHIPUL

201

a fi perfect, a spus el odat\ unui reporter de la revista Premiere, dar toate gre[elile, e[ecurile [i defectele mele s`nt de obicei de natur\ spiritual\.“ Fric habar nu avea ce `nsemna asta, de[i petrecuse ceva timp `ncerc`nd s\-[i dea seama. Poate Ming du Lac, `ndrum\torul spiritual `ntotdeauna prezent al tat\lui s\u, i-ar putea explica citatul. Fric nu `ndr\znise niciodat\ s\-l roage s\ i-l traduc\, pentru c\ `l g\sea pe Ming aproape la fel de `nfrico[\tor ca pe domnul Hachette, animalul de prad\ extraterestru deghizat `n buc\tar-[ef. Ajung`nd `n ultima grot\, cel mai `ndep\rtat punct al pivni]ei de vinuri, auzi din nou pa[i. Ca [i mai `nainte, c`nd l\s\ capul [i ascult\ cu aten]ie, nu auzi nimic suspect. Uneori imagina]ia lui o lua razna. Cu trei ani `n urm\, pe c`nd avea [apte ani, era convins c\ ceva ciudat, verde [i plin de solzi se t`ra afar\ din vasul de toalet\ `n fiecare noapte [i a[tepta s\-l devoreze, dac\ ar fi vrut s\ mearg\ s\ fac\ pipi dup\ miezul nop]ii. Luni la r`nd, de c`te ori se trezea `n miezul nop]ii cu vezica plin\, pleca din apartamentul lui [i folosea b\ile sigure din alt\ parte a casei. ~n baia lui ocupat\ de monstru l\sa un biscuit pe o farfurie. Noapte dup\ noapte, biscuitul r\m\sese neatins. ~n cele din urm\ `nlocuise biscuitul cu o bucat\ de br`nz\, apoi bucata de br`nz\ o `nlocuise cu carne de la masa de pr`nz. Unui monstru s-ar putea s\ nu-i plac\ biscui]ii, ar putea s\ str`mbe din nas chiar [i `n fa]a unei buc\]i de br`nz\, dar, cu siguran]\, nici o fiar\ carnivor\ nu ar rezista unui c`rnat bologna condimentat cu boabe de bahari. C`nd c`rnatul a r\mas neatins timp de o s\pt\m`n\, Fric a `nceput s\-[i foloseasc\ din nou baia. Nimeni nu l-a m`ncat. Acum nimic nu `l urm\rea `n cea din urm\ grot\. Nimic `n afar\ de curentul rece de aer [i de jocul de lumini [i umbre de la imita]iile de l\mpi de gaz. Pasajele de intrare [i ie[ire `mp\r]eau grota aproape `n jum\tate. ~n dreapta lui Fric se aflau totu[i mai multe poli]e cu sticle de vin.

202

DEAN KOONTZ

~n st`nga lui, suprapuse de jos p`n\ sus, `n tavan erau l\zi sigilate de lemn, toate pline cu vin. Conform numelor imprimate pe ele, l\zile con]ineau un vin fran]uzesc rafinat de Bordeaux. Erau de fapt pline cu vin ieftin, pe care numai be]ivanii din p\tura de jos l-ar bea, iar lichidul se transformase f\r\ `ndoial\ `n o]et cu zeci de ani `nainte ca Fric s\ se nasc\. L\zile de vin fuseser\ depozitate aici `n parte pentru decor, `n parte pentru a ascunde intrarea `n c\mara cu vin de Porto. Fric ap\s\ un buton ascuns, care descuia yala. Un r`nd vertical de l\zi de lemn se d\du la o parte. Dincolo de ele, se `ntindea o `nc\pere de dimensiunea unui dressing. ~n cap\t se afla o poli]\ cu vinuri de Porto vechi de cincizeci, [aizeci [i [aptezeci de ani. Vinurile de Porto erau vinuri pentru desert. Fric prefera pr\jitura cu ciocolat\. Presupunea c\, [i pe la sf`r[itul anilor 1930, c`nd fusese construit\ casa aceasta, prin ]ar\ nu f\ceau pr\p\d bandele de ho]i de vinuri de Porto. Cel mai probabil, c\mara fusese ascuns\ doar din pur capriciu. ~nc\perea aceasta mic\, mai mic\ dec`t galeria de bl\nuri, ar putea fi o ascunz\toare bun\ – depinde c`t timp ar trebui s\ r\m`n\ acolo. Spa]iul ar fi destul de confortabil timp de c`teva ore. Dac\ ar fi `ns\ nevoit s\ stea aici dou\ sau trei zile, ar `ncepe s\ simt\ c\ e `ngropat de viu. L-ar cople[i un atac devastator de claustrofobie [i, `n cele din urm\, scufund`ndu-se `n nebunie, s-ar m`nca probabil de viu, `ncep`nd de la degetele de la picioare [i continu`nd spre cap. Intimidat de direc]ia pe care o luase a doua lor conversa]ie, uitase s\-l `ntrebe pe Musafirul Misterios la c`t timp s\ se a[tepte s\ dureze asediul. Se retrase din c\mara cu vinuri de Porto [i trase dup\ el u[a ingenioas\ din l\zi de vin. ~ntorc`ndu-se, Fric v\zu mi[care `n pasajul prin care intrase `n grot\. Nu doar lic\rul fl\c\rilor false.

CHIPUL

203

O siluet\ mare, stranie, spiralat\ se rotea peste poli]e [i pe tavanul boltit de c\r\mid\, l\s`ndu-se peste sclipirile familiare ale micilor fanioane de lumin\ [i ale stegule]elor de umbr\. Se apropia de grot\. Spre deosebire de tat\l s\u aflat `ntr-o situa]ie critic\ pe marele ecran, Fric fu cuprins de fric\ [i nu putu nici s\ atace, nici s\ o ia la fug\. Sinistr\, inform\, schimb`ndu-[i pozi]ia, rostogolindu-se u[or, umbra se umfl\ ca un talaz, tot mai aproape, mai aproape, apoi `nfrico[\toarea apari]ie se ivi la intrarea `n pasaj: un spirit, o fantom\, o stafie, neregulat\ [i albicioas\, semitransparent\ [i vag luminoas\, plutind `ncet spre el cu o locomo]ie supranatural\. Fric se d\du `napoi `nnebunit, se `mpiedic\, c\zu destul de tare c`t s\-[i aduc\ aminte c\ fundul `i era la fel de uscat ca [i bicep[ii. Apari]ia ie[i din pasaj [i intr\ `n grot\, alunec`nd ca un calcan `n ad`ncurile oceanului. Lumina p`lp`ietoare [i umbra pulsatil\ se jucau pe conturul fantomei, sporindu-i misterul, `mprumut`ndu-i o aur\ de creatur\ rea, b\rboas\ sau `nf\[urat\ `n v\luri. Fric `[i duse m`inile `n fa]a ochilor ca s\ se apere [i se uit\ printre degetele r\sfirate pe m\sur\ ce spiritul se apropia de el. Pentru o clip\, imponderabil\ [i r\sucindu-se u[or, apari]ia `i aminti de Calea Lactee, cu bra]ele ei str\vezii spiralate – apoi o recunoscu. Purtat\ alene pe curentul rece de aer, o p`nz\ fals\ de p\ianjen fabricat\ de domnul Knute se desprinsese de sus. Plutind cu toat\ gra]ia fantomatic\ a unei meduze, urmase curen]ii de aer prin grot\, spre urm\torul pasaj. Ru[inat, Fric se ridic\ `n picioare. Ie[ind din grot\, p`nza purtat\ de aer se ag\]\ de una dintre l\mpile montate `n perete, se `ncurc\ [i r\mase at`rnat\ acolo, sub]ire [i frem\t`nd, ca scoas\ din sertarul cu lenjerie al lui Tinkerbell. Furios pe sine, Fric fugi din pivni]a de vinuri. Ajunsese deja `n camera de degustare [i `nchisese `n spatele lui u[a grea de sticl\, c`nd `[i d\du seama c\ p`nza de p\ianjen n-ar fi putut s\ se desprind\ singur\. Un simplu curent de aer n-ar fi smuls-o de la locul ei [i n-ar fi f\cut-o s\ pluteasc\ `n toate p\r]ile.

204

DEAN KOONTZ

Cineva trebuie s\ se fi atins u[or de ea, iar Fric nu credea c\ el era f\pta[ul. B\nuia c\ cineva care venise `n spatele lui `n labirintul de vinuri desprinsese r\bd\tor p`nza de p\ianjen din col]ul ei, av`nd grij\ s\ nu o sf`[ie sau s\ o bo]easc\, [i o l\sase s\ pluteasc\ pe curentul de aer ca s\-l sperie. Pe de alt\ parte, `[i amintea prea bine de monstrul verde, plin de solzi, pr\sit `n toalet\, care nu avusese nici m\car at`ta via]\ `n el c`t s\ ron]\ie o felie de c`rnat. R\mase o clip\ pe loc, `ncrunt`ndu-se c\tre masa lung\. ~n timp ce el hoin\rise prin pivni]\, cineva `i luase m`ncarea. Una din fete f\cuse probabil curat `n urma lui. Sau doamna McBee, de[i la c`t de ocupat\ era `n seara asta, `l trimisese pesemne pe domnul McBee. De ce unul din ei l-ar fi urm\rit `n pivni]\ f\r\ s\-l strige, de ce ar fi dat drumul p`nzei de p\ianjen ]esute de Knute era peste puterile lui de a `n]elege. Fric sim]i c\ se afl\ `n mijlocul unui p\ienjeni[ pe care nu `l fabricase domnul Knute, p\ienjeni[ul invizibil al conspira]iei.

Capitolul 32 C`nd telefonul sun\, Dunny Whistler r\spunde de `ndat\ [i conduce direct spre Beverly Hills. Nu mai are nevoie de ma[in\. Cu toate acestea, `i place s\ stea la volanul unui automobil bun, [i p`n\ [i simpla pl\cere de a conduce `i d\ emo]ii noi `n lumina ultimelor evenimente. Pe drum, culoarea semafoarelor se face verde exact c`nd trebuie, traficul se elibereaz\, iar el merge cu o vitez\ at`t de mare, c\ aripi negre de ap\ `i ]`[nesc de sub ro]i. Ar trebui s\ se simt\ `n al nou\lea cer, dar `l apas\ multe griji. La hotel, unde vin [i pleac\ vehicule scumpe de sute de mii de dolari, `[i las\ ma[ina la paznicul parc\rii. ~i d\ un bac[i[ de dou\zeci de dolari `n timp ce intr\, pentru c\, probabil, nu va sta prea mult pe-aici ca s\-[i cheltuiasc\ banii pe pl\ceri personale. Opulen]a somptuoas\ a holului `l `mbr\]i[eaz\ cu c\ldura culorii, texturii [i a formei care-l putea face pe Dunny s\ uite cu u[urin]\ c\ noaptea este rece [i ploioas\. Luxos mobilat, lambrisat, luminat pentru `nt`lniri romantice, barul hotelului este uria[ [i, `n ciuda dimensiunilor, aglomerat. Fiecare femeie pe care o vede, indiferent de v`rst\, este frumoas\, fie datorit\ gra]iei divine, fie datorit\ bisturiului unui chirurg bun. Jum\tate dintre b\rba]i s`nt ar\to[i ca ni[te vedete de film, iar cealalt\ jum\tate `[i `nchipuie c\ s`nt. Majoritatea acestor oameni lucreaz\ `n industria de divertisment. Nu s`nt actori, doar directori de agen]ii de publicitate [i case de produc]ie, impresari [i produc\tori.

206

DEAN KOONTZ

~n alt hotel, `n alt\ parte a ora[ului, ai putea auzi vorbindu-se limbi str\ine, dar aici se vorbe[te numai engleza, [i doar versiunea aceea restr`ns\ [i colorat\ a englezei cunoscut\ drept dialectul tocmelilor. Aici se fac rela]ii; se fac bani; se pun la cale excese sexuale. Oamenii ace[tia s`nt plini de energie, optimi[ti, pu[i pe flirturi, g\l\gio[i [i convin[i c\ s`nt nemuritori. A[a cum odinioar\ Cary Grant plutea prin mul]imea care se afla la vreo petrecere dintr-un film, de parc\ patina `n timp ce to]i ceilal]i aveau greut\]i legate de picioare, Dunny alunec\ pe l`ng\ bar, printre mesele aglomerate, direct c\tre o mas\ de patru persoane din col], unde st\ doar un singur b\rbat. Numele b\rbatului este Typhon sau cel pu]in a[a ar vrea s\ crezi. ~l pronun]\ tai-fon [i `]i spune c`nd `l `nt`lne[ti pentru prima dat\ c\ poart\ numele unui monstru din mitologia greac\, o fiar\ care c\l\torea pe furtun\ [i `mpr\[tia teroare oriunde `l ducea ploaia. R`de pe urm\, probabil pentru c\ exist\ o diferen]\ dramatic\ `ntre numele lui, pe de o parte, [i felul cum arat\, stilul lui afabil de a face afaceri [i manierele alese, pe de alta. Nimic legat de Typhon nu pare c`tu[i de pu]in monstruos sau furtunos. Este rotofei, cu p\rul alb, cu un chip dulce, androgin, [i, `ntr-un film, ar putea juca la fel de bine o c\lug\ri]\ `n extaz mistic sau un monah neprih\nit. Z`mbe[te des [i u[or, [i pare sincer. Cu vocea sa bl`nd\, [tiind s\ asculte, irezistibil de pl\cut, b\rbatul `[i poate face prieteni `ntr-o clip\. Este `mbr\cat impecabil, `ntr-un costum bleumarin-`nchis, c\ma[\ alb\ de m\tase, papion ro[u cu albastru [i o batist\ ro[ie l\sat\ la vedere. P\rul alb [i des a fost tuns de stilistul unor vedete [i familii regale. Pielea curat\, tratat\ cu creme emoliente scumpe, din]ii albi]i [i unghiile `ngrijite la manichiurist arat\ c\ se m`ndre[te cu `nf\]i[area lui. Typhon st\ cu fa]a la `nc\pere [i are gesturi de o noble]e pl\cut\, a[a cum s-ar purta un monarh generos `n fa]a curtenilor. De[i mul]imea de aici s-ar putea s\-l cunoasc\, nimeni nu-l deranjeaz\, de parc\ se [tie c\ prefer\ s\ vad\ [i s\ fie v\zut mai degrab\ dec`t s\ discute cu cineva.

CHIPUL

207

Dintre cele patru scaune de la mas\, dou\ s`nt cu fa]a la `nc\pere. Dunny se a[az\ pe al doilea. Typhon m\n`nc\ stridii [i bea un minunat Pinot Grigio. Spune: – Ia masa cu mine, b\iete, te rog. Comand\ tot ce vrei. Invocat parc\ de un vr\jitor, un chelner `[i face `ntr-o clip\ apari]ia. Dunny comand\ o por]ie dubl\ de stridii [i o sticl\ de Pinot Grigio pentru el. ~ntotdeauna i-a pl\cut s\ m\n`nce mult. – ~ntotdeauna ]i-a pl\cut s\ m\n`nci mult, observ\ Typhon [i z`mbe[te mali]ios. – ~n cur`nd n-o s\ `mi mai plac\, spune Dunny. Dar at`ta timp c`t mai am m`ncare `n fa]a ochilor, am de g`nd s\ m\ ghiftuiesc. – Asta da glum\! declar\ Typhon. E[ti un om care-mi merge la inim\, Dunny. Apropo, ai un costum grozav. – Iar tu ai un croitor excelent. – Nu prea am chef de afaceri, spune Typhon, a[a c\ hai s\ sc\p\m de ele mai `nt`i. Dunny nu spune nimic, ci se preg\te[te s\ fie mustrat. Typhon `[i soarbe vinul, ofteaz\ de pl\cere. – S\ `n]eleg c\ ai angajat un asasin pl\tit care s\-l elimine pe domnul Reynerd? – Da, am angajat. Un tip care-[i zice Hector X. – Un asasin pl\tit, repet\ uluit Typhon cu voce tare. – E un bandit pe care-l [tiu de mult, un tip care e tare `n Crips1. Fabricam [i distribuiam `mpreun\ sherm pe vremuri. – Sherm? – PCP, tranchilizant pentru animale. Aveam o linie de produc]ie Jim Jones. }ig\ri de marijuana cu cocain\ `nmuiate `n PCP. – To]i asocia]ii dumitale au CV-uri la fel de fermec\toare? Dunny ridic\ din umeri. – Era cine era. – Da, era. Am`ndoi s`nt acum mor]i. – Uite cum v\d eu lucrurile. Hector mai ucisese `nainte, iar Reynerd a pus la cale moartea propriei mame. N-am corupt [i nici n-am omor`t vreun inocent. 1

Band\ de strad\ format\ din persoane de culoare din Los Angeles (n.tr.)

208

DEAN KOONTZ

– Nu m\ preocup\ corup]ia, Dunny. M\ preocup\ faptul c\ nu pari s\ `n]elegi care s`nt limitele autorit\]ii tale. – {tiu c\ s\ angajezi un asasin ca s\-l elimini pe altul nu este ceva obi[nuit... – Nu e ceva obi[nuit! d\ Typhon din cap. Nu, b\iete, este total inacceptabil. Sosesc stridiile [i vinul lui Dunny. Chelnerul scoate dopul de la sticla de Pinot Grigio, toarn\ `n pahar, iar Dunny `ncuviin]eaz\. Baz`ndu-se pe faptul c\ murmurul pl\cut de glasuri al mul]imii str\lucitoare le va proteja conversa]ia delicat\, Typhon se `ntoarce la afaceri. – Dunny, trebuie s\ te por]i cu discre]ie. ~n]eleg, ai fost un escroc aproape toat\ via]a, e adev\rat, dar `n ultimul timp te-ai l\sat de asta, nu-i a[a? – Am `ncercat. ~n cea mai mare parte am reu[it. Ascult\, domnule Typhon, nu eu am tras `n Reynerd. Am lucrat prin al]ii, a[a cum ne-am `n]eles. – S\ angajezi un asasin pl\tit nu `nseamn\ s\ lucrezi prin al]ii. Dunny `nghite o stridie. – Atunci am `n]eles gre[it. – M\ `ndoiesc, spune Typhon. Cred c\ ]i-ai permis mai multe cu bun\ [tiin]\, tocmai ca s\ vezi dac\ merge. Pref\c`ndu-se preocupat s\ se `nfrupte din stridii, Dunny nu `ndr\zne[te s\ pun\ `ntrebarea evident\. {eful celei mai puternice case de produc]ie din industria filmului `[i face apari]ia prin cap\tul `ndep\rtat al `nc\perii, cu toat\ pompa [i siguran]a de sine a unui Cezar. Merge `n compania unor tineri angaja]i, femei [i b\rba]i, to]i ar\to[i [i elegan]i ca ni[te vampiri, `ns\ privi]i mai `ndeaproape, nervo[i ca ni[te c\]ei Chihuahua. Z\rindu-l imediat pe Typhon, acest rege al Hollywoodului `i face cu m`na, cu un entuziasm m\surat, dar gr\itor. Typhon `i `ntoarce salutul cu un gest mai rezervat, ceea ce `l pune pe loc deasupra celuilalt pe scara ierarhic\, spre st`njeneala st\p`nit\, dar totu[i evident\, a Cezarului. Typhon pune acum `ntrebarea c\reia Dunny [ov\ise s\-i dea glas:

CHIPUL

209

– C`nd l-ai angajat pe Hector X, ]i-ai permis mai mult dec`t aveai dreptul? Apoi tot el r\spunde: Da. Dar s`nt `nclinat s\-]i mai dau o [ans\. Dunny mai `nghite o stridie, care `i alunec\ pe g`t mai u[or dec`t cea de dinainte. – Mul]i dintre b\rba]ii [i femeile din barul \sta, spune Typhon, negociaz\ zilnic contracte cu inten]ia de a la `nc\lca. Oamenii se a[teapt\ s\ fie `n[ela]i sau s\ `ncalce ei `n[i[i anumi]i termeni. ~n cele din urm\ se fac schimburi de acuza]ii furioase, intr\ `n joc avoca]i, se trimit cita]ii, dac\ nu chiar trimiteri `n judecat\, [i `n mijlocul acuza]iilor veninoase [i al contraacuza]iilor vehemente, se ajunge la o `n]elegere `n afara tribunalului. Dup\ toate astea, [i uneori chiar `n timp ce se deruleaz\ astfel de scene, acelea[i tabere s`nt angajate `n negocierea altor contracte, contracte pe care de asemenea inten]ioneaz\ s\ le `ncalce. – Industria filmului este un spital de nebuni, remarc\ Dunny. – Da, a[a e. Dar, dragul meu, nu asta am vrut s\ spun. – ~mi pare r\u. – Am vrut s\ spun c\ `nc\lcarea contractelor – `n general, tr\darea – este o component\ acceptat\ a felului lor de a fi, a[a cum sacrificiul uman era o practic\ acceptat\ `n lumea aztec\. Dar tr\darea nu e ceva pe care [i eu s\ o accept. Nu s`nt chiar at`t de cinic. Cuvintele, promisiunile [i integritatea conteaz\ pentru mine. Conteaz\ enorm. Nu pot s\ fac afaceri – pur [i simplu nu vreau – cu oameni care-[i dau cuv`ntul f\r\ s\ fie sinceri. – ~n]eleg, spune Dunny. S`nt pedepsit pe bun\ dreptate. Typhon pare s\ fie mi[cat cu adev\rat de reac]ia lui Dunny. Chipul lui rotofei e umbrit de m`hnire. Ochii lui, alba[tri, de obicei sclipind de veselie, se `ntunec\ acum de triste]e. Pe omul acesta este remarcabil de u[or s\-l cite[ti, `i vezi emo]iile pe fa]\, nu e c`tu[i de pu]in enigmatic, acesta fiind [i unul dintre motivele pentru care e at`t de pl\cut. – Dunny, `mi pare sincer r\u dac\ te sim]i pedepsit. Nu a fost inten]ia mea. Am vrut doar s\ clarific lucrurile. Adev\rul este c\ vreau

210

DEAN KOONTZ

s\ reu[e[ti, chiar vreau, b\iete. Dar dac\ vrei s\ reu[e[ti, trebuie s\ lucrezi dup\ cele mai `nalte standarde pe care le-am discutat ini]ial. – Bine. E[ti mai mult dec`t binevoitor. {i s`nt recunosc\tor c\ mai am o [ans\. – A, nu e nevoie de recuno[tin]\, Dunny. Typhon z`mbe[te larg, `[i recap\t\ veselia. – Dac\ reu[e[ti tu, reu[esc eu. Interesele tale s`nt ale mele. Ca s\-[i asigure binef\c\torul c\ au ajuns la o `n]elegere deplin\, Dunny spune: – O s\ fac tot ce pot pentru Ethan Truman – r\m`n`nd, bine`n]eles, totdeauna `n umbr\. Dar nu o s\ fac nici o mi[care `mpotriva lui Corky Laputa. – Ce specimen `nsp\im`nt\tor. }]]]]! Ochii lui Typhon sclipesc. Lumea are nevoie disperat\ de mila lui Dumnezeu at`ta timp c`t mai exist\ oameni precum Corky Laputa. – Amin. – {tii, Corky l-ar fi omor`t oricum pe Reynerd dac\ nu te-ai fi amestecat. – {tiu, spune Dunny. – Atunci de ce l-ai b\gat `n fa]\ pe Hector X? – Laputa nu l-ar fi ucis cu martori, cu certitudine nu cu Hazard Yancy de fa]\. C`nd Reynerd a murit `n fa]a lui Yancy, atunci Yancy a devenit implicat, [i chiar mai mult dec`t a fost vreodat\. Vreau s\ fie implicat, de dragul lui Ethan. – Prietenul dumitale chiar are nevoie de tot ajutorul posibil, recunoa[te Typhon. Pre] de un minut sau dou\ savureaz\ stridiile [i vinul fin `ntr-o t\cere reciproc\, confortabil\. Apoi Dunny spune: – Incidentul cu PT Cruiserul a venit ca o surpriz\. Ridic`ndu-[i spr`ncenele, Typhon remarc\: – Nu crezi c\ oamenii no[tri au fost implica]i `n asta, nu? – Nu, spune Dunny. ~n]eleg cum func]ioneaz\ lucrurile astea. A venit ca o surpriz\, asta e tot. Dar am reu[it s\ o folosesc `n avantajul meu.

CHIPUL

211

– S\-i la[i `n m`n\ cei trei clopo]ei a fost o mi[care istea]\, constat\ Typhon. De[i l-ai f\cut s\ se pun\ pe b\utur\. Z`mbind, `ncuviin]`nd din cap, Dunny e de acord: – Cred c\ da. – Nu „cred“, e sigur, spune Typhon. Ar\t`nd cu degetul, adaug\: S\rmanul Ethan e la bar chiar acum. De[i de pe scaunul lui, Dunny vede cea mai mare parte din `nc\pere, aproape o treime din barul lung se afl\ `n spatele lui. Se `ntoarce `nspre locul indicat de Typhon. Dincolo de mesele la care „`nc\lc\torii“ de contracte discut\ ca `ntre prieteni, Ethan Truman st\ pe un scaun la bar, `n profil fa]\ de Dunny, uit`ndu-se lung `ntr-un pahar `n care putea fi scotch de calitate. – O s\ m\ vad\, se `ngrijoreaz\ Dunny. – Mai mult ca sigur c\ nu. E prea distrat. ~ntr-un anumit fel, nu vede pe nimeni acum. Ar putea la fel de bine s\ fie singur aici. – Dar dac\ m\ vede... – Dac\ te vede, spune Typhon `ncrez\tor, o s\ te descurci tu `ntr-un fel sau altul. S`nt aici ca s\ te ajut dac\ ai nevoie. Dunny se uit\ lung la Ethan, apoi se `ntoarce cu spatele la el. – Ai ales locul \sta [tiind c\ e aici? Singurul r\spuns al lui Typhon este un z`mbet triumf\tor, care pare s\ spun\ c\ [tie c\ a fost obraznic, dar, pur [i simplu, nu a putut s\ se ab]in\. – Ai ales locul \sta tocmai pentru c\ era aici. Typhon spune: – {tiai c\ Sf`ntul Duncan, dup\ care ai fost botezat, este patronul paznicilor [i protectorilor de tot soiul [i c\ o s\ te ajute s\ fii statornic [i plin de ingeniozitate `n munca ta, dac\ `l rogi? Z`mbind sub]ire, Dunny r\spunde: – Serios? Ce ironie, nu? B\t`ndu-l pe Dunny u[or pe um\r, Typhon afirm\: – Din c`te am v\zut, e[ti un om de o ingeniozitate uluitoare. O vreme, Dunny se `mp\rt\[e[te cu Pinot Grigio, dup\ care spune: – Crezi c\ o s\ scape viu din toat\ chestia asta?

212

DEAN KOONTZ

Dup\ ce `[i termin\ ultima stridie, Typhon replic\: – Ethan? ~ntr-o anumit\ m\sur\, depinde de tine. – Dar numai `ntr-o anumit\ m\sur\. – Ei bine, [tii cum se `nt`mpl\ cu lucrurile astea, Dunny. Mai mult ca sigur c\ o s\ fie mort p`n\ la Cr\ciun. Dar situa]ia lui nu e cu totul disperat\. Situa]ia nim\nui nu e vreodat\ disperat\. – {i oamenii de la Palazzo Rospo? Cu p\rul lui alb, cu tr\s\turile rotofeie [i ochii alba[tri sc`nteietori, lui Typhon nu-i mai lipse[te dec`t barba ca s\ fie Mo[ Cr\ciun. Pare deconcertant de vesel c`nd spune: – Nu cred c\ vreun ghicitor experimentat le-ar da multe [anse, nu? Nu `mpotriva unora ca domnul Laputa. Are temperamentul violent [i hot\r`rea nes\buit\ care `l fac s\ ob]in\ tot ce vrea. – Nici m\car b\iatul? – Mai ales b\iatul, spune Typhon. Mai ales el.

Capitolul 33 S\tul, `nsp\im`ntat [i frustrat, Fric merse direct din pivni]a de vinuri `n bibliotec\, lu`nd-o pe un drum ocolit, pe unde era foarte pu]in probabil s\ se `nt`lneasc\ cu un membru al personalului. Ca un spirit, ca o fantom\, ca un b\iat `nve[m`ntat `ntr-o pelerin\ invizibil\, trecu prin camere, pe holuri, pe sc\ri, din nou prin alte camere, [i nimeni din casa aceasta mare nu-l observ\, `n parte pentru c\ avea neobi[nuitul talent de a se strecura ca o pisic\, `n parte pentru c\ nim\nui, poate cu excep]ia doamnei McBee, nu-i p\sa unde naiba era el sau nu se `ntreba vreodat\ ce naiba punea la cale. S\ fii mic, slab [i ignorat nu era `ntotdeauna un blestem. C`nd for]ele r\ului se ridicau `mpotriva ta `n vaste batalioane ale `ntunericului, s\ treci neobservat `]i cre[tea [ansele de a evita eviscerarea, decapitarea, exilarea printre legiunile f\r\ suflet ale mor]ilor f\r\ odihn\ sau orice altceva ar fi pus la cale pentru tine soarta cea hidoas\. Ultima oar\ c`nd M\mica Oficial\ venise `n vizit\, ceea ce nu era un eveniment chiar at`t de demult pierdut `n timp ca mastodon]ii [i pterodactilii, `i spusese lui Fric c\ era un [oarece: „Un [oricel dulce, de care nimeni nu-[i d\ seama c\ e pe-acolo pentru c\ e at`t de lini[tit, at`t de iute, at`t de iute [i cenu[iu, iute ca umbra cenu[ie a unei p\s\ri `n zbor. E[ti un [oricel, Aelfric, un [oricel perfect, aproape invizibil“. Freddie Nielander spunea o mul]ime de lucruri stupide. Fric nu `i purta pic\ pentru nici unul.

214

DEAN KOONTZ

Era at`t de frumoas\, `nc`t nimeni nu o asculta cu adev\rat. Erau cople[i]i doar v\z`nd-o. Dac\ nimeni nu te ascult\ niciodat\, adic\ nu te ascult\ cu adev\rat, po]i `ncepe s\ pierzi abilitatea de a sesiza dac\ spui sau nu lucruri cu sens. Fric `n]elegea acest pericol pentru c\ nici pe el nu-l asculta nimeni cu adev\rat. ~n cazul lui, nimeni nu era cople[it c`nd `l vedea. To]i se dezumflau. F\r\ nici o excep]ie, oamenii o iubeau pe Freddie Nielander la prima vedere [i voiau ca [i ea s\-i iubeasc\. A[adar, chiar dac\ ar fi ascultat-o, n-ar fi contrazis-o, [i chiar dac\ spunea lucruri aiurea, oamenii `i l\udau inteligen]a. S\rmana Freddie nu primea un feedback autentic dec`t din partea oglinzii. Nimic `n afar\ de un miracol nu explica de ce nu `nnebunise mai demult, ca un [oarece de laborator. Sosind `n bibliotec\, Fric descoperi c\ mobila din spa]iul destinat lecturii fusese u[or rearanjat\ ca s\ fac\ loc unui pom de Cr\ciun de trei metri [i jum\tate. Mirosul proasp\t de p\dure al coniferului era at`t de puternic, `nc`t se a[tept\ s\ vad\ veveri]e st`nd `n fotolii [i adun`nd s`rguincioase ghinde `n vazele antice chineze[ti. Era unul dintre cei nou\ molizi uria[i adu[i chiar `n aceast\ sear\ `n `nc\perile principale ale vilei. Forme perfecte, absolut simetrice, clone de pomi mai verzi dec`t verdele `nsu[i. Fiecare dintre cele nou\ conifere avea s\ fie decorat `ntr-o tem\ diferit\. Subiectul de aici erau `ngerii. Fiecare ornament din pom era un `nger sau con]inea un contur de `nger. ~ngeri bebelu[i, `ngeri copii, `ngeri adul]i, `ngeri blonzi cu ochi alba[tri, `ngeri afro-americani, `ngeri asiatici, `ngeri amerindieni cu priviri nobile, `nzestra]i cu coame de pene pe l`ng\ nimburile lor. ~ngeri care z`mbesc, `ngeri care r`d, `ngeri care sar prin nimburi ca prin cercuri de copii, `ngeri care zboar\, danseaz\, c`nt\ colinde, se roag\ [i joac\ elasticul. C\]elu[i simpatici cu aripi de `ngeri. Pisici `ngeri, broa[te `ngeri, un porc `nger. Fric se ab]inu s\ nu vomite.

CHIPUL

215

L\s`nd to]i `ngerii s\ sclipeasc\, s\ luceasc\, s\ se legene [i s\ r`njeasc\, intr\ printre rafturile cu c\r]i [i merse direct la raftul cu dic]ionare. Se a[ez\ pe podea cu volumul cel mai mare – The Random House Dictionary of the English Language – [i deschise pagina la ROBIN GOODFELLOW, pentru c\ Musafirul Misterios spusese c\ omul de care va trebui s\ se ascund\ `n cur`nd „`[i spune Robin Goodfellow“. Defini]ia era format\ dintr-un singur cuv`nt: Puck. Lui Fric i se p\ru o obscenitate, de[i nu [tia ce `nseamn\. Dic]ionarele erau pline de obscenit\]i. Asta nu-l deranja pe Fric. Presupunea c\ oamenii care compileaz\ dic]ionare nu erau doar o adun\tur\ de scursori care vorbesc ur`t, ci aveau motive academice s\ includ\ astfel de vorbe murdare. Dar dac\ `ncepeau s\ dea defini]ii obscene formate dintr-un singur cuv`nt f\r\ nici un sens, poate venise timpul ca editorul s\ `nceap\ s\ le miroas\ cafeaua, s\ vad\ dac\ nu cumva e umplut\ cu rachiu. Mul]i dintre asocia]ii tat\lui s\u foloseau at`tea obscenit\]i `ntr-o propozi]ie, c\ probabil aveau dic]ionare care con]ineau numai limbaj vulgar. {i totu[i, Puck era at`t de obscur, c\ nici unul din ei nu-l pronun]ase `n prezen]a lui Fric. Fric c\ut\ mai departe `n dic]ionar, destul de sigur c\ avea s\ descopere c\ Puck `nsemna: „Mai du-te naibii, ne-am s\turat s\ d\m defini]ii, g\se[te tu singur sensul“. Afl\ `n schimb c\ Puck era un „spiridu[ r\ut\cios“ din folclorul englez [i un personaj din Visul unei nop]i de var\ de Shakespeare. Cele mai multe cuvinte aveau mai mult de un sens, [i acela[i lucru se `nt`mpla [i cu Puck. A doua defini]ie se dovedi mai pu]in dr\g\la[\ dec`t prima: „un spirit sau demon malefic sau r\ut\cios; drac“. Musafirul Misterios spusese c\ tipul de care trebuia s\ se team\ Fric era mai malefic dec`t Robin Goodfellow, alias Puck. Mai malefic dec`t un demon sau un drac plin de r\utate. Nori negri `ntunecar\ cerul Friclandiei. Fric c\ut\ mai departe `n dic]ionar numele unui tip M-o-e L-o-c-k. Dup\ ceva timp g\si `n schimb MOLOCH. Citi defini]ia de dou\ ori.

216

DEAN KOONTZ

Nu era bine. Moloch fusese o zeitate men]ionat\ `n dou\ c\r]i din Biblie, ai c\rei adoratori trebuiau s\ sacrifice copii. Evident, nu fusese o zeitate agreat\ de Biblie. Ultimele patru cuvinte din defini]ie `l nelini[tir\ `n mod special pe Fric: „... sacrificarea copiilor de c\tre propriii p\rin]i“. Dup\ toate aparen]ele, sacrificarea copiilor era dus\ un pic cam departe. Nu credea nici m\car pentru o clip\ c\ Tat\l-Fantom\ [i M\mica Oficial\ aveau s\-l lege de un altar [i s\-l ciop`r]easc\ pentru Moloch. M\car [i pentru c\, din pricina agendei lor `nc\rcate de superstaruri, nu aveau probabil s\ se mai `nt`lneasc\ niciodat\ unul cu altul `n acela[i loc [i la aceea[i or\. Pe l`ng\ asta, de[i nu erau genul de p\rin]i care te `nvelesc noaptea [i te `nva]\ cum s\ joci baseball, nu erau nici mon[tri. Erau pur [i simplu ni[te oameni. Confuzi. ~ncerc`nd s\ fac\ cel mai bine lucrurile pe care [tiau s\ le fac\. Fric nu se `ndoia c\ le p\sa de el. Trebuia s\ le pese. Ei `l f\cuser\. Numai c\ nu `[i exprimau cum trebuie sentimentele. ~n imagini, nu `n cuvinte, st\tea for]a lor de supermodele. Firesc, cel mai mare star de film din lume, pentru c\ era actor, st\tea mai bine cu cuvintele dec`t Freddie, dar numai c`nd i le scria altcineva. Ca s\-[i fac\ de lucru [i s\ uite c\ avea s\ fie ucis cu brutalitate, Fric c\ut\ un timp `n dic]ionar cuvinte obscene. Era o carte uimitor de murdar\. ~n cele din urm\ se ru[in\ s\ mai citeasc\ toate defini]iile acelea murdare `n aceea[i `nc\pere cu un pom plin de `ngeri. Dup\ ce puse dic]ionarul la loc pe raft, se duse `nspre cel mai apropiat telefon. Pentru c\ biblioteca era o `nc\pere foarte mare, trei telefoane erau r\sp`ndite printre fotoliile din spa]iile destinate lecturii. ~n rarele ocazii c`nd Tat\l-Fantom\ invita un gazetar s\-l intervieveze acas\ mai degrab\ dec`t pe platoul de filmare sau pe alt teren neutru, f\cea de obicei observa]ia c\ biblioteca ad\postea de dou\ ori mai multe c\r]i dec`t sticle de vin `n pivni]\. Apoi spunea: – C`nd voi fi un a-fost, cel pu]in o s\ fiu un a-fost educat [i pl\cut.

CHIPUL

217

Ha, ha, ha! Fric se a[ez\ pe marginea unui scaun, ridic\ telefonul de l`ng\ el, ap\s\ butonul de acces pentru linia lui privat\ [i form\ *69. Uitase s\ fac\ asta `n camera de degustare, dup\ ce Musafirul Misterios `i `nchisese telefonul. C`nd `ncercase mai devreme trucul \sta, num\rul sunase `ncontinuu f\r\ ca cineva s\ r\spund\. De data asta r\spunse cineva. Dup\ ce telefonul sun\ de patru ori, cineva ridic\ receptorul, dar nu spuse nimic. – Eu s`nt, spuse Fric. De[i nu primi nici un r\spuns, Fric [tia c\ nu asculta o linie moart\. Sim]ea o prezen]\ la cap\tul cel\lalt al firului. – E[ti surprins? `ntreb\ Fric. ~i auzea respira]ia. – Am folosit stelu]\ [ase nou\. Respira]ia deveni ciudat\, un pic neregulat\, ca [i cum ideea c\ fusese depistat cu *69 `l entuziasma pe tip. – Te sun de pe veceul din baia tat\lui meu, min]i el [i a[tept\ s\ vad\ dac\ ciudatul partener de conversa]ie o s\-l avertizeze `n leg\tur\ cu nenorocirile cu care e r\spl\tit\ minciuna. Nu auzi `ns\ dec`t aceea[i respira]ie. Evident, tipul `ncerca s\-l bage `n sperie]i. Fric refuz\ s\-i dea satisfac]ia de a [ti c\ a reu[it. – Am uitat s\ te `ntreb c`t timp trebuie s\ m\ ascund de Puck \sta c`nd vine pe-aici. Cu c`t ascult\ mai mult respira]ia, cu at`t mai mult Fric `[i d\du seama c\ avea calit\]i stranii [i nelini[titoare, foarte diferite de g`f`itul obi[nuit al perversului-de-la-telefon pe care `l auzise `n filme. – Am c\utat [i Moloch. Numele acesta p\ru c\ `l excit\ pe ciudat. Respira]ia se `n\spri [i se `nte]i. Brusc, Fric se convinse c\ respira]ia grea nu era a unui om, ci a unui animal. Ca a unui urs, poate, dar mai rea. Ca a unui taur, dar deloc asem\n\toare cu un taur.

218

DEAN KOONTZ

Urc`ndu-se pe firul [erpuit, `n telefon, apoi `n receptor [i `n urechea dreapt\ a lui Fric, respira]ia se `ncol\ci ca un [arpe sonor, c\ut`nd s\ i se strecoare `n ]east\ [i s\-i `nfig\ col]ii `n creier. Nu sem\na deloc cu Musafirul Misterios. ~nchise telefonul. Linia `ncepu s\ sune imediat: Ooodelee-ooodelee-oo. Nu r\spunse. Ooodelee-ooodelee-oo. Fric se ridic\ din fotoliu. Se `ndep\rt\. Trecu repede printre rafturile de c\r]i p`n\ `n fa]a bibliotecii. Tonul liniei sale telefonice continu\ s\-[i r`d\ de el. Se opri [i se uit\ lung la telefonul din spa]iul de lectur\ `n care se afla, privind cum becule]ul se aprindea la fiecare apel. Ca to]i membrii casei [i ai personalului care se bucurau de linii telefonice personale, Fric avea robot. Dac\ telefonul suna de cinci ori [i nu r\spundea, apelul era `nregistrat. De[i robotul era activat, telefonul sun\ de paisprezece ori, poate mai mult. ~nconjur\ pomul de Cr\ciun, deschise una din cele dou\ u[i `nalte [i ie[i din bibliotec\ `n hol. ~n cele din urm\ telefonul `ncet\ s\-l mai intimideze. Fric se uit\ `n st`nga, apoi `n dreapta. Era singur pe hol, [i, cu toate astea, sentimentul c\ era privit `l cuprinse `nc\ o dat\. ~n bibliotec\, printre sutele de lumini]e albe `n[irate ca stelu]e pe ramurile `ntunecate ale molidului, `ngerii c`ntau `n t\cere, r`deau `n t\cere, tot `n t\cere `[i suflau trompetele, sclipeau, str\luceau, at`rnau de nimburile sau harpele lor, se leg\nau de aripile g\urite, de m`inile ridicate `ntr-o binecuv`ntare, de g`turi, ca [i cum ar fi c\lcat toate legile Paradisului [i, executa]i `n mas\, ar fi fost condamna]i pe vecie s\ stea sp`nzura]i.

Capitolul 34 Ethan bea scotch, dar f\r\ nici un rezultat, pentru c\ metabolismul lui p\rea s\ fi fost accelerat dramatic de experien]a propriei mor]i pe care o avusese de dou\ ori `n aceea[i zi. Barul acesta de hotel, cu mul]imea lui de vedete dichisite, era unul dintre barurile preferate ale lui Channing Manheim, un loc pe care-l frecventa la `nceputul carierei sale. ~n condi]ii obi[nuite `ns\, Ethan ar fi ales o bomb\ f\r\ nimic ostentativ, mirosind pl\cut a aburi gro[i de bere. Celelalte c`teva baruri care `i erau familiare erau frecventate de poli]i[ti afla]i la sf`r[itul orelor de serviciu. Perspectiva de a da peste un vechi prieten din poli]ie, `n aceast\ sear\ de pomin\, `l descuraja. ~ntr-un singur minut de conversa]ie cu vreun confrate purt\tor de insign\, indiferent cu c`t\ m\iestrie ar `ncerca s\ afi[eze o fa]\ vesel\, [i-ar tr\da nelini[tea care-l m\cina. Apoi, nici un poli]ist care se respect\ nu ar rezista s\ nu iscodeasc\, subtil sau pe fa]\, motivul pentru care era at`t de tulburat. Nu voia s\ discute chiar acum despre ce i se `nt`mplase. Voia s\ se g`ndeasc\ la lucrurile astea. Ei bine, nu era `ntru totul adev\rat. Ar fi preferat s\ nege totul, `n loc s\ stea s\ se g`ndeasc\. S\ uite pur [i simplu ce s-a `nt`mplat. S\ `ntoarc\ spatele. S\-[i blocheze memoria [i s\ se `mbete. Dar negarea nu era o op]iune, mai ales c`nd trei clopo]ei de argint sclipeau l`ng\ paharul de scotch. Ar fi putut la fel de bine s\

220

DEAN KOONTZ

`ncerce s\ nege existen]a lui Yeti c`nd Omul Z\pezilor `l strivea sub piciorul lui uria[. A[a c\ nu avea altceva de f\cut dec`t s\ z\boveasc\ asupra celor `nt`mplate, ceea ce `l duse imediat `ntr-o fund\tur\. Nu numai c\ nu [tia ce s\ cread\ despre evenimentele acelea ciudate, dar nu [tia nici cum s\ se g`ndeasc\ la ele. Evident, nu fusese `mpu[cat `n stomac de Rolf Reynerd. {i totu[i, intui]ia `i spunea c\ raportul laboratorului va confirma c\ s`ngele de sub unghii era al lui. Experien]a de a fi c\lcat de o ma[in\ [i accidentat grav era at`t de vie, amintirea paraliziei at`t de `ngrozitor de am\nun]it\, `nc`t nu putea crede c\ doar `[i `nchipuise totul sub influen]a vreunui drog administrat f\r\ [tirea lui. Ethan mai ceru barmanului un r`nd [i `n timp ce scotch-ul curgea peste ghea]a proasp\t\ din paharul curat, ar\t\ `nspre clopo]ei [i spuse: – ~i vezi? – ~mi pl\cea la nebunie c`ntecul \la vechi, spuse barmanul. – Ce c`ntec? – Clopo]ei de argint. – Deci `i vezi? Barmanul `ncrunt\ o spr`ncean\. – Mda. Un set de trei clopo]ei. Tu c`te seturi vezi? Gura lui Ethan for]\ un z`mbet care sper\ s\ par\ mai pu]in t`mp dec`t se sim]ea el. – Numai unul. Nu te sup\ra. N-am de g`nd s\ m\ sui la volan pe urm\. – Serios? Atunci e[ti unic. „Mda, se g`ndi Ethan, cred [i eu c\ s`nt unic. Am murit de dou\ ori azi, dar uite c\ mai s`nt `n stare s\ ]in `n m`n\ b\utura“, [i se `ntreb\ c`t de rapid i-ar smulge barmanul paharul, dac\ ar rosti cu voce tare cuvintele astea. Sorbi scotch-ul, c\ut`nd `n be]ie un rost la toate astea, de vreme ce nu `l putea g\si treaz fiind.

CHIPUL

221

Zece sau cincisprezece minute mai t`rziu, `nc\ treaz, `l z\ri pe Dunny Whistler `n oglinda din spatele barului. Ethan se r\suci cu scaun cu tot, v\rs`ndu-[i o parte din scotch. F\c`ndu-[i loc printre mese, Dunny ajunsese aproape la u[\. Nu era o fantom\ – o chelneri]\ se opri s\-l lase s\ treac\. Ethan s\ri `n picioare, `[i aminti de clopo]ei, `i `n[f\c\ de pe bar [i se gr\bi spre ie[ire. C`]iva clien]i mergeau de la o mas\ la alta, st`nd pe culoarele de trecere. Ethan fu nevoit s\ reziste impulsului de a-i `mbr`nci. Scuzele lui sunau at`t de t\ios, c\ oamenii se zb`rlir\, dar expresia de pe chipul lui `i f\cu s\-[i `nghit\ pe loc repro[urile nerostite. P`n\ c`nd ie[i Ethan, Dunny disp\ruse. D`nd buzna `n holul de la intrare care era al\turi, Ethan v\zu c`teva persoane a[tept`nd la Recep]ie, al]ii la Informa]ii, oameni care se `ndreptau spre ascensor. Dunny nu se afla printre ei. ~n st`nga lui Ethan, holul `mbr\cat `n marmur\ se deschidea spre un salon uria[, mobilat cu canapele [i fotolii. Acolo oaspe]ii puteau s\-[i ia ceaiul `n fiecare dup\-amiaz\; [i la ora aceasta t`rzie se serveau b\uturi celor care preferau o atmosfer\ mai lini[tit\ dec`t cea din bar. {tiu dintr-o privire c\ Dunny Whistler nu putea fi `n salon. Mai aproape, `n dreapta lui Ethan, u[ile turnante de la intrarea principal\ a hotelului se `nv`rteau tot mai `ncet, de parc\ cineva tocmai ie[ise sau intrase, dar nu z\ri pe nimeni. ~mpinse u[a [i ie[i `n r\coarea nop]ii, oprindu-se sub copertin\. Ad\postindu-[i clien]ii sub umbrele, u[ierul [i o echip\ suprasolicitat\ de paznici de parcare `i escortau pe vizitatorii care veneau sau plecau cu ma[ina. Ma[ini, jeepuri [i limuzine se `nghesuiau pentru a ocupa un loc pe aleile aglomerate ale hotelului. Dunny nu st\tea cu cei care `[i a[teptau ma[inile. Nici nu p\rea s\ se gr\beasc\ prin ploaia toren]ial\ `nso]it de vreuna dintre escorte. C`teva Mercedesuri de diverse culori se plimbau printre celelalte vehicule, dar Ethan era destul de sigur c\ nici unul nu era al lui Dunny.

222

DEAN KOONTZ

Nu auzi soneria telefonului s\u mobil din pricina glasurilor de sub copertin\, a motoarelor de ma[in\ [i a susurului burni]ei nop]ii, dar `l sim]i vibr`nd `n buzunarul hainei. ~nc\ scrut`nd noaptea `n c\utarea lui Dunny, r\spunse la telefon. Hazard Yancy spuse: – Omule, trebuie s\ ne vedem neap\rat, [i `ntr-un loc unde nu dai de lumea bun\.

Capitolul 35 Dunny ia ascensorul hotelului spre etajul patru `mpreun\ cu un cuplu v`rstnic. Se ]in de m`n\ de parc\ ar fi ni[te tineri aman]i. Auzind cuv`ntul „aniversare“, Dunny `i `ntreab\ de c`t timp s`nt c\s\tori]i. – De cincizeci de ani, spune so]ul, m`ndru c\ mireasa lui a ales s\-[i petreac\ cea mai mare parte a vie]ii al\turi de el. S`nt din Scranton, Pennsylvania, au venit aici ca s\-[i s\rb\toreasc\ aniversarea c\s\toriei `mpreun\ cu fiica lor [i familia ei. Fiica a pl\tit pentru apartamentul nup]ial din hotel, care este, dup\ spusele so]iei, „at`t de elegant, c\ ne e team\ s\ ne a[ez\m pe ceva“. Din L.A. vor lua avionul c\tre Hawaii, numai ei doi, pentru o s\pt\m`n\ de idil\ romantic\ la soare. Nu se prefac, s`nt dulci, `n mod v\dit `ndr\gosti]i. {i-au construit genul de via]\ pe care Dunny l-a dispre]uit, chiar l-a ridiculizat mult timp. ~n ultimii ani, a ajuns s\-[i doreasc\ soiul lor de fericire mai mult dec`t orice altceva. Devotamentul [i loialitatea lor, familia pe care [i-au f\cut-o, o via]\ de str\danii comune, amintirea problemelor [i victoriilor c`[tigate `mpreun\ – iat\ ce conteaz\ p`n\ la urm\, nu lucrurile pe care le-a urm\rit el cu `nc\p\]`nare apel`nd la tactici brutale. Nu putere, nu bani, nu suspans, nu control. A `ncercat s\ se schimbe, dar a `naintat prea mult pe un drum solitar ca s\ mai fie `n stare s\ se `ntoarc\ [i s\ g\seasc\ partenera dup\ care t`nje[te. Hannah nu mai e de cinci ani. Numai c`nd a

224

DEAN KOONTZ

ajuns ea pe patul de moarte [i-a dat seama c\ fusese singura lui [ans\ de-a o apuca pe drumul cel bun. C`nd era un t`n\r impetuos, `i refuzase sfatul, crezuse c\ banii [i puterea erau mai importante pentru el dec`t era ea. {ocul mor]ii ei premature `l obligase s\ priveasc\ `n fa]\ adev\rul crunt c\ se `n[elase. Numai `n ziua asta stranie [i ploioas\ a ajuns s\ `n]eleag\ c\ Hannah a fost `n acela[i timp [i ultima lui [ans\. Pentru cineva care a crezut c`ndva c\ lumea este o materie din care po]i face ce dore[ti, Dunny a ajuns `ntr-un punct critic. A pierdut toat\ puterea, pentru c\ nimic din ceea ce face acum nu-i mai poate schimba via]a. Din banii pe care i-a scos din seiful aflat `n peretele biroului s\u, mai avea dou\zeci de mii de dolari. Ar putea s\ dea zece din ei acestui cuplu v`rstnic din Scranton, s\ le spun\ s\ r\m`n\ o lun\ `ntreag\ `n Hawaii, s\ m\n`nce [i s\ bea pe s\turate, cu binecuv`ntarea lui. Sau ar putea s\ opreasc\ ascensorul [i s\-i ucid\. Nici o fapt\ nu i-ar schimba viitorul `n vreun fel semnificativ. E invidios pe fericirea lor. Ar fi, cu siguran]\, teribil de satisf\cut s\ le fure ultimii ani de via]\. De oric`te lucruri s-ar face vinovat – lista gre[elilor [i nemerniciilor sale este lung\ – nu poate ucide doar din invidie. Numai m`ndria `l `mpiedic\ s\ fac\ asta, [i mai pu]in mila. La etajul patru, camerele celor doi se afl\ `n cel\lalt cap\t al hotelului fa]\ de ale lui. Le dore[te numai bine [i `i prive[te cum se `ndep\rteaz\ ]in`ndu-se de m`n\. Dunny folose[te apartamentul preziden]ial. Spa]iul acesta grandios a fost rezervat pe dou\sprezece luni de Typhon, care nu va avea nevoie de el `n urm\toarele zile pentru c\ pleac\ `n alt\ parte cu afaceri. Preziden]ial presupune o sub`n]eleas\ grandoare democratic\. Camerele acestea s`nt `ns\ at`t de opulente [i de senzuale, c\ par mai pu]in potrivite pentru un slujba[ al democra]iei dec`t pentru regi sau semizei. Podele de marmur\ cu incrusta]ii, covoare de U[ak `n tonuri de auriu, ro[u, piersic\ [i indigo, lambriuri de bubinga `nalte de cinci metri p`n\ la tavanul `n chesoane…

CHIPUL

225

Dunny se plimb\ dintr-o camer\ `n alta, emo]ionat de dorin]a omenirii de a-[i `nfrumuse]a habitatul [i, prin urmare, de a nega duritatea lumii. Fiecare palat [i fiecare oper\ de art\ nu s`nt dec`t praf `n devenire, iar timpul este v`ntul r\bd\tor care `l va risipi. Cu toate acestea, oamenii s-au preocupat [i s-au str\duit s\ `mpodobeasc\ aceste `nc\peri, n\d\jduind c\, `mpotriva tuturor eviden]elor, vie]ile lor au un sens [i talentele lor au un rost care `i dep\[e[te. P`n\ acum doi ani, Dunny n-a cunoscut vreodat\ n\dejdea asta. Trei ani de zbucium provocat de pierderea ei l-au f\cut, `n mod ironic, s\ vrea s\ cread\ `n Dumnezeu. Treptat, `n anii care au urmat mor]ii ei, s-a `nfiripat `n el o n\dejde nea[teptat\, disperat\ [i fragil\, dar persistent\. {i totu[i, vechiul Dunny e `nc\ acolo, cu vechile lui apuc\turi. N\dejdea este o aureol\ `nnegurat\. ~nc\ nu a `nv\]at cum s-o distileze `n ceva pur, limpede, mai puternic. Iar acum nu o va mai face niciodat\. St\ la o fereastr\ sp\lat\ de ploaie din dormitorul principal, uit`ndu-se spre nord. Dincolo de luminile `nce]o[ate de furtun\ ale ora[ului, dincolo de peisajul luxuriant [i colinele pline de vile din Beverly Hills, se `ntinde Bel Air [i Palazzo Rospo, monumentul acela stupid, dar f\r\ `ndoial\ m\re], al n\dejdii. To]i cei care l-au st\p`nit vreodat\ au murit – sau vor muri. Se `ntoarce de la fereastr\ [i se uit\ lung la pat. Camerista a scos cuvertura, a `ntors cear[aful [i a l\sat o cutiu]\ de aur pe una din perne. ~n cutie s`nt patru bomboane. Elegant modelate [i decorate, par s\ fie delicioase, dar nu le gust\. Ar putea aduce orice femeie frumoas\ s\ `mpart\ patul cu el. Unele ar a[tepta bani; altele nu. Printre ele s`nt femei pentru care sexul este un act de iubire [i de gra]ie, dar [i femei pe care le atrage propria `njosire. Alegerea `i apar]ine, poate avea tandre]e sau fiori. Nu-[i aminte[te gustul stridiilor sau buchetul vinului Pinot Grigio. Amintirea nu are nici o savoare, `i stimuleaz\ mai pu]in sim]urile dec`t ar face-o o fotografie cu stridii [i vin.

226

DEAN KOONTZ

Nici una dintre femeile pe care le-ar putea chema nu ar face asupra lui o impresie mai puternic\ dec`t m`ncarea [i b\utura care, `nc\ a[ez`ndu-se `n el, par a fi o mas\ `nchipuit\. M\tasea pielii, parfumul p\rului lor nu ar z\bovi cu el mai departe de clipa `n care, plec`nd, ele ar `nchide u[a. Este asemenea unui om care tr\ie[te noaptea de dinaintea apocalipsei, [tiind cu siguran]\ c\ a doua zi soarele se va transforma `ntr-o nov\, dar, cu toate acestea, incapabil s\ se bucure de pl\cerile lumii acesteia, deoarece `[i dore[te cu disperare ca, p`n\ la urm\, sf`r[itul implacabil s\ nu aib\ loc.

Capitolul 36 Ethan [i Hazard se `nt`lnir\ `ntr-o biseric\, pentru c\ luni noaptea, la ora aceea, scaunele erau goale [i nu exista posibilitatea s\ fie v\zu]i `mpreun\ de politicieni, autorit\]i sau membri ai echipei de investiga]ie. ~n naosul pustiu, se a[ezar\ `n scaune al\turate, l`ng\ o stran\ lateral\ unde nici luminile de deasupra, nici cele de dedesubt nu erau aprinse, `nv\lui]i `n umbr\. Mirosul st\tut, dar pl\cut al t\m`ii de mult stinse parfuma aerul `ncremenit, ca dintr-un borcan bine `nchis. Vorbeau nu at`t `n [oapte conspirative, c`t cu glasurile domoale ale unor oameni umili]i de o experien]\ `nsp\im`nt\toare. – A[a c\ am spus celor de la investiga]ii c\ am fost s\-l v\d pe Reynerd ca s\-l `ntreb despre prietenul lui, Jerry Nemo, care, din `nt`mplare, este suspect `n asasinarea traficantului \stuia de cocain\ pe nume Carter Cook. – Te-au crezut? `ntreb\ Ethan. – A[a dau impresia. Dar s\ zicem c\ m`ine primesc un raport de laborator care leag\ Blonda din Balt\ de consilierul municipal despre care ]i-am spus. – Fata aia aruncat\ `n canalul de deversare. – Mda. Tic\losul de consilier o s\ `nceap\ s\ caute ceva ca s\ se ia de mine. Dac\ vreunul dintre tipii din echipa de investiga]ii poate fi cump\rat sau [antajat, o s\-l transforme pe asasinul \la pl\tit, cu cercel f\cut dintr-un dozator de cocain\, `ntr-un b\ie]a[ infirm care

228

DEAN KOONTZ

a fost `mpu[cat pe la spate, iar mutra mea o s\ ajung\ pe prima pagin\ a ziarelor, sub un titlu din paisprezece litere. Ethan [tia care ar fi titlul din paisprezece litere – POLI}IST UCIGA{ – pentru c\ vorbiser\ de-a lungul anilor despre puterea prejudec\]ii `mpotriva poli]i[tilor. C`nd un politician corupt [i presa avid\ de senza]ional descopereau o agend\ comun\ `ntr-un caz anume, adev\rul era `ntins mai ceva ca pielea unei v\duve bogate de la Hollywood trecute prin patru opera]ii de lifting facial, iar Justi]iei `i era smuls\ leg\tura de la ochi [i v`r`t\ `n gur\, ca s\ tac\ pe vecie. Cu bra]ele pe coapse, cu m`inile adunate ca la rug\ciune, Hazard se `ncovoie [i se uit\ lung la altar. – Presa `l iube[te pe consilier. Are reputa]ie de reformator, [i-a atras toat\ simpatia [i sprijinul cui trebuie. S-ar cuveni s\ m\ iubeasc\ [i pe mine, pentru c\ s`nt at`t de dr\gu], dar oamenii \[tia mai degrab\ [i-ar t\ia buzele dec`t s\ s\rute un poli]ist. Dac\ exist\ o c`t de mic\ posibilitate ca el s\ fie salvat r\stignindu-m\ pe mine, toate feroneriile din ora[ o s\ r\m`n\ f\r\ cuie. – ~mi pare r\u c\ te-am b\gat `n a[a ceva. – N-aveai de unde s\ [tii c\ un cretin o s\-i fac\ felul lui Reynerd. Hazard `[i `ntoarse ochii de la altar [i c\ut\ privirea lui Ethan, ca [i cum ar fi c\utat p\catul lui Iuda. – Nu [tiai, nu-i a[a? – ~ntr-un fel, chestia asta pic\ foarte prost pentru mine. – ~ntr-un fel, `ncuviin]\ Hazard. Dar nici m\car tu nu e[ti destul de n\t\r\u ca s\ lucrezi pentru vreo nenorocit\ de vedet\ de film care `[i rezolv\ afacerile ca un mogul din muzica rap. – Manheim nu [tie despre Reynerd sau despre cutiile negre. Iar dac\ ar [ti, s-ar g`ndi c\ Reynerd nu are nevoie dec`t de pu]in\ aromaterapie ca s\-[i `mbun\t\]easc\ psihologia. – Dar e ceva ce nu-mi spui, insist\ Hazard. Ethan d\du din cap, dar nu ca s\ nege. – Crede-m\, a fost o zi a naibii de lung\.

CHIPUL

229

– Chestia e c\ Reynerd chiar st\tea pe canapea `ntre dou\ pungi de chipsuri. S-a dovedit pe urm\ c\ `n fiecare pung\ avea c`te o arm\ `nc\rcat\. – {i totu[i, c`nd agresorul a sunat la sonerie, Reynerd s-a dus s\ dechid\ f\r\ arm\. – Poate s-a g`ndit c\ eu eram adev\rata amenin]are, iar eu m\ aflam deja `n\untru. Dar altceva voiam s\ spun: ai avut dreptate cu pungile de chipsuri. – }i-am mai spus, un vecin mi-a zis c\ e paranoic [i are mereu la `ndem`n\ un pistol b\gat prin locuri din astea ciudate. – Las\-m\ cu chestia asta cu vecinul care ]i-a spus. Nu era nici un vecin dintr-\sta pe-acolo. Ai [tiut din alt\ parte. Se aflau la limita dintre `ncredere [i suspiciune. Dac\ Ethan nu mai l\sa s\-i scape [i altceva, Hazard nu avea s\-l urmeze mai departe. Prietenia lor nu ar lua sf`r[it, dar `n lipsa unor dezv\luiri suplimentare, n-ar mai fi niciodat\ aceea[i. – O s\ crezi c\ nu s`nt s\n\tos la cap, spuse Ethan. – Deja cred. Ethan inspir\ mirosul de t\m`ie [i `i povesti lui Hazard cum fusese `mpu[cat `n stomac de Reynerd, cum deschisese ochii [i descoperise c\ de fapt nu fusese `mpu[cat, [i cum g\sise totu[i s`nge sub unghii chiar [i `n absen]a unei r\ni. Pe tot parcursul relat\rii, ochii lui Hazard nu se mi[car\ f\r\ ]int\, nici nu se fixar\ pe un col] `ndep\rtat din biseric\, a[a cum s-ar fi `nt`mplat dac\ ar fi hot\r`t c\ Ethan fie abera, fie era psihotic. Numai dup\ ce Ethan termin\ de vorbit privi din nou `n jos, spre m`inile pe care [i le ]inea `ncruci[ate. ~n cele din urm\, muntele de om spuse: – P\i, un lucru e sigur, c\ nu stau acum l`ng\ o fantom\. – Dac\ e s\ alegi un azil `n care s\ m\ internezi, spuse Ethan, a[ prefera unul cu un program bun de arte [i me[te[uguri. – ~n afar\ de faptul c\ ]i-ai f\cut analize de s`nge, ai vreo teorie despre asta? – Adic\ `n afar\ de teoria c\ m\ aflu `n Zona Crepuscular\? Sau c\ poate chiar am murit de la `mpu[c\tura aia [i acum m\ aflu `n iad?

230

DEAN KOONTZ

Hazard pricepu. – Nu prea s`nt multe teorii care-]i vin `n minte, nu? – Nu de genul celor pe care le po]i explora cu ceea ce b\ie]ii \ia de[tep]i de la Academia de Poli]ie le numesc „tehnici investigative conven]ionale“. – Nu mi se pare c\ ai fi s\rit, spuse Hazard. – Nici mie nu mi se pare. Dar nebunul e ultimul care [tie c\ e nebun. – ~n plus, ai avut dreptate cu pistolul din punga de chipsuri. Deci a fost cel pu]in… o experien]\ paranormal\. – Clarviziune, mda. Numai c\ asta nu explic\ s`ngele de sub unghii. Hazard `nghi]ise dezv\luirea asta bizar\ cu o `ncredere t\cut\ [i un calm remarcabil. Cu toate acestea, Ethan nu avea de g`nd s\-i spun\ c\ fusese c\lcat de PT Cruiser [i de camion. Sau c\ murise `n ambulan]\. Dac\ poveste[ti c\ ai v\zut o fantom\, e[ti un tip normal care a avut o experien]\ neobi[nuit\. Dac\ poveste[ti c\ ai v\zut `nc\ o fantom\ `n alt loc [i la alt\ or\, e[ti `n cel mai bun caz un excentric pe care nu prea merit\ s\-l iei `n seam\. – Cel care l-a `mpu[cat pe Reynerd, spuse Hazard, era un bandit care-[i zicea Hector X. ~l chema de fapt Calvin Roosevelt. E un membru de soi `n Crips, a[a c\ `]i dai seama c\ cel care i-a fost complice trebuie s\ fi condus o ma[in\ s\ltat\ chiar `nainte de lovitur\. – Tipic, `ncuviin]\ Ethan. – Dar nu e raportat nici un furt legat de Mercedesul pe care l-au folosit. Am luat num\rul [i n-o s\-]i vin\ s\ crezi cui `i apar]ine. Hazard `[i ridic\ ochii de la m`inile `ncruci[ate. ~nt`lni privirea lui Ethan. De[i Ethan nu [tia ce avea s\ urmeze, [tia c\ nu avea s\ fie de bine. – Cui? – Amicului t\u din copil\rie. Celebrul Dunny Whistler. Ethan nu `ntoarse privirea. Nu `ndr\zni. – {tii ce i s-a `nt`mplat acum c`teva luni, spuse.

CHIPUL

231

– Ni[te tipi l-au `necat `n toalet\, dar nu a murit pe loc. – La c`teva zile dup\ asta, avoca]ii lui m-au contactat, mi-au spus c\ testamentul lui Dunny m\ numea executor, iar testamentul lui f\cut prin viu grai `mi d\ dreptul s\ iau decizii medicale pentru el. – Nu mi-ai spus asta niciodat\. – Nu vedeam de ce. {tii cum era. ~n]elegi de ce nu l-am vrut `n via]a mea. Dar am acceptat situa]ia din… nu [tiu… g`ndindu-m\ la ce a `nsemnat el pentru mine c`nd eram copii. Hazard d\du aprobator din cap. Scoase o caramea din buzunarul hainei, o despachet\ [i `i oferi una [i lui Ethan. Acesta refuz\. – Dunny a murit azi-diminea]\ la Our Lady of Angels. Hazard scoase o caramea din pachet, o v`r` `n gur\. – Nu-i g\sesc cadavrul, spuse Ethan, pentru c\ sim]i brusc c\ Hazard [tia deja toate astea. ~mp\turind cu grij\ h`rtia peste cap\tul desf\cut al bomboanei, Hazard nu spuse nimic. – Cei de la spital jur\ c\ era mort, continu\ Ethan, dar av`nd `n vedere cum func]ioneaz\ lucrurile `n morga unui spital, n-ar fi putut ie[i de acolo dec`t pe propriile picioare. Hazard b\g\ bomboana la loc `n buzunar. Sugea carameaua, plimb`nd-o prin toat\ gura. – S`nt sigur c\ tr\ie[te, spuse Ethan. ~n cele din urm\ Hazard se uit\ la el. – Toate astea s-au `nt`mplat `nainte s\ lu\m masa de pr`nz. – Mda. Ascult\, nu ]i-am spus nimic pentru c\ nu vedeam cum putea Dunny s\ aib\ vreo leg\tur\ cu Reynerd. Nici acum nu v\d cum. Tu ce zici? – Ai fost un filfizon dat naibii de calm la mas\ av`nd `n vedere c\ toate astea `]i treceau prin cap. – Credeam c\ o iau razna, dar nu `mi d\deam seama cum m-ai putea ajuta dac\, s\ zicem, ]i-a[ fi spus c\ `mi pierd min]ile. – Deci ce s-a `nt`mplat dup\ masa de pr`nz? Ethan `i povesti despre vizita `n apartamentul lui Dunny [i nu l\s\ nimic pe dinafar\, cu excep]ia formei stranii, imponderabile din oglinda aburit\.

232

DEAN KOONTZ

– De ce ar ]ine o fotografie a lui Hannah pe birou? `ntreb\ Hazard. – Nu renun]ase niciodat\ la ea. ~nc\ n-a renun]at. Cred c\ de-asta a spart rama [i a luat poza cu el. – Deci iese din garaj `n Mercedes… – Am presupus c\ era el. Nu l-am v\zut bine pe [ofer. – {i pe urm\? – A trebuit s\ m\ g`ndesc la ce s-a `nt`mplat. Pe urm\ am mers la morm`ntul lui Hannah. – De ce? – Un sentiment inexplicabil. Am crezut c\ a[ putea g\si ceva acolo. – {i ce ai g\sit? – Trandafiri. ~i spuse lui Hazard despre cei dou\zeci [i patru de trandafiri Broadway [i despre vizita lui ulterioar\ la Forever Roses. – Flor\reasa l-a descris pe Dunny la fel de bine cum a[ fi f\cut-o eu. Atunci am fost sigur c\ tr\ie[te. – Ce a vrut s\ spun\ c`nd i-a zis flor\resei c\ tu crezi c\ el e mort – [i c\ ai dreptate? – Nu [tiu. Hazard mu[c\ din jum\tatea care mai r\m\sese din caramea. – Po]i s\-]i spargi un dinte, `l preveni Ethan. – De parc\ asta m\ doare pe mine acum. – E doar un sfat prietenesc. – Whistler se treze[te la morg\, `[i d\ seama c\ a fost luat drept mort, a[a c\ se `mbrac\, se duce acas\ f\r\ s\ sperie pe nimeni, face du[. ~n]elegi ceva? – Nu. Dar m-am g`ndit c\ poate are leziuni cerebrale. – Conduce p`n\ la o flor\rie, cump\r\ ni[te trandafiri, viziteaz\ un morm`nt, tocme[te un asasin... Pentru un tip care iese din com\ cu leziuni celebrale, pare s\ se descurce bini[or. – Am renun]at la teoria cu leziunile celebrale. – E bine atunci. Deci ce s-a `nt`mplat dup\ ce ai plecat de la flor\rie?

CHIPUL

233

Merg`nd `n continuare pe teoria c\ dou\ fantome deja submineaz\ credibilitatea oricui, Ethan nu-i pomeni despre PT Cruiser. – M-am dus la un bar, spuse el. – Nu e[ti genul care caut\ r\spunsuri `ntr-un pahar de gin. – A fost scotch. N-am g\sit nici acolo vreun r\spuns. Data viitoare o s\ `ncerc cu votc\. – Deci asta e tot? Mi-ai spus tot acum? Ethan rosti c`t putu de conving\tor: – Cum adic\? Tot rahatul \sta nu seam\n\ `ndeajuns cu Dosarele X? Ce mai vrei s\ auzi, despre extratere[tri, vampiri, v`rcolaci? – Ce faci – evi]i `ntrebarea? – Nu evit nimic, spuse Ethan, regret`nd c\ era obligat s\ mint\ pe fa]\ mai degrab\ dec`t indirect. Da, ]i-am spus totul despre partea cu flor\ria. Beam scotch c`nd m-ai sunat. – Adev\rat? – Da. Beam scotch, [i tu m-ai sunat. – Nu uita, e[ti `ntr-o biseric\. – ~ntreaga lume e o biseric\, dac\ e[ti credincios. – E[ti credincios? – Eram. – Nu mai e[ti de c`nd a murit Hannah, nu? Ethan ridic\ din umeri. – Poate s`nt, poate nu s`nt. Se schimb\ de la o zi la alta. Dup\ ce `l privi cu o c\ut\tur\ care ar fi putut desface o ceap\ foaie dup\ foaie, p`n\ la miezul sidefat, Hazard spuse: – Bine. Te cred. Sim]indu-se at`t de mic c\ putea intra `n gaur\ de [arpe, Ethan replic\: – Mul]umesc. Hazard se `ntoarse `n scaun [i cercet\ naosul, ca s\ fie sigur c\ nici un suflet pierdut nu intrase cumva pe-acolo `n c\utarea vreunei audien]e divine. – Deci mi-ai spus tot, a[a c\ o s\-]i spun ceva, dar trebuie s\ ui]i c\ ]i-am spus. – Nici nu-mi amintesc c\ am fost aici.

234

DEAN KOONTZ

– Nimic prea interesant `n apartamentul lui Reynerd. Mobilier disparat, totul `n alb [i negru. – Tr\ia ca un c\lug\r, dar un c\lug\r cu stil. – {i droguri. Avea o ascunz\toare plin\ cu cocain\ ambalat\ ca s\ fie rev`ndut\ [i un carne]el cu nume [i numere de telefon, probabil o list\ de clien]i. – Nume celebre? – Nu prea. C`]iva actori. Nimeni mare. Ceea ce trebuie s\ [tii `ns\ este c\ s-a g\sit un scenariu pe care-l scria. – ~n ora[ul \sta, spuse Ethan, cei care scriu scenarii `i dep\[esc numeric pe cei care-[i `n[al\ nevestele. – Avea un teanc de dou\zeci [i [ase de pagini l`ng\ calculator. – Nu ajunge nici pentru primul act. – Te pricepi la scenarii, hm? Scrii [i tu unul? – Nu. Mi-a mai r\mas o urm\ de demnitate. Hazard spuse: – Reynerd scria despre un t`n\r actor care merge la un curs special de actorie [i stabile[te ceea ce el nume[te „o leg\tur\ intelectual\ profund\“ cu profesorul lui. Am`ndoi `l ur\sc pe personajul numit Cameron Mansfield, care din `nt`mplare, este cea mai mare vedet\ de cinema din lume, a[a c\ se hot\r\sc s\-l omoare. De oboseal\, Ethan se g`rbovise `n col]ul scaunului. Acum `[i `ndrept\ umerii. – Care e motiva]ia lor? – Nu e clar. Reynerd are o mul]ime de `nsemn\ri scrise de m`n\ pe margine, `ncerc`nd s\ l\mureasc\ treaba asta. Oricum, ca s\-[i dovedeasc\ unul altuia c\ au curajul s\ fac\ a[a ceva, fiecare decide s\ dea celuilalt numele unei persoane pe care s-o ucid\ `nainte de a-l lichida pe starul de cinema. Actorul vrea ca profesorul s\-i ucid\ mama. – De ce chestia asta sun\ ca `n Hitchcock? se `ntreb\ Ethan. – Seam\n\ cumva cu vechiul lui film, Strangers on a Train. Ideea este c\ f\c`nd schimb de crime, fiecare din ei poate avea un alibi perfect pentru asasinatul pentru care altfel ar ajunge s\ fie condamnat. – Las\-m\ s\ ghicesc. Mama lui Reynerd chiar a fost ucis\.

CHIPUL

235

– Acum patru luni, confirm\ Hazard. ~ntr-o noapte `n care fiul ei a avut un alibi mai tare dec`t un hublou de navet\ spa]ial\. Biserica p\rea s\ se `nv`rt\ agale, cu [ase p`n\ la opt rota]ii pe minut, ca [i cum scotch-ul ar fi avut un efect `nt`rziat asupra lui Ethan, dar el [tia c\ ame]eala asta nu era provocat\ at`t de scotch, c`t de dezv\luirile acestea ciudate. – Ce idiot face chestiile astea [i pe urm\ le bag\ `ntr-un scenariu? – Un actor arogant [i idiot. S\ nu-mi spui c\ e singurul. – {i pe cine voia profesorul s\ omoare Reynerd? – Un coleg de la universitate. Dar Reynerd nu apucase s\ scrie partea asta. Nu terminase dec`t scena cu asasinarea mamei. ~n via]a real\, o chema Mina [i a fost `mpu[cat\ o dat\ `n picior [i pe urm\ b\tut\ p`n\ a murit cu o lamp\ din bronz [i marmur\. ~n scenariu o cheam\ Rena [i e `njunghiat\ de mai multe ori, decapitat\, dezmembrat\ [i incinerat\ `ntr-un cuptor. Ethan se `nfior\. – Se pare c\ zilele maic\-sii erau num\rate chiar dac\ Reynerd nu-l `nt`lnea pe profesor. T\cur\. Acoperi[ul bine izolat al bisericii se arcuia at`t de sus peste capetele lor, c\ glasul furtunii abia se mai auzea, nu at`t ca un ropot de ploaie, c`t ca aripile t\cute ale unui stol de p\s\ri. – A[adar, spuse `ntr-un t`rziu Hazard, chiar [i cu Reynerd mort, Chan Man ar cam trebui s\-[i p\zeasc\ fundul. Profesorul – sau orice o fi el `n via]a real\ – e pe undeva [i a[teapt\. – Cine se ocup\ de asasinarea Minei Reynerd? `ntreb\ Ethan. Cineva pe care-l [tiu? – Sam Kesselman. Sam fusese detectiv la Jafuri/Omucideri pe c`nd Ethan mai era `nc\ poli]ist. – Ce-a zis de scenariu? Hazard ridic\ din umeri. – ~nc\ n-a aflat de el. Probabil c\ o s\ primeasc\ un xerox abia m`ine. – E un om bun. O s\-[i arunce ochii pe el imediat. – Poate nu suficient de rapid pentru tine, `l avertiz\ Hazard.

236

DEAN KOONTZ

La intrarea `n biseric\, s`c`ite de curentul de aer, fl\c\rile lum`n\rilor votive se foiau `n geamurile rubinii. Cameleoni de lumini [i umbre viermuiau peste un perete al sanctuarului. – Ce-ai de g`nd s\ faci? `ntreb\ Hazard. – Uciderea lui Reynerd o s\ apar\ m`ine-diminea]\ `n ziare. ~n mod sigur o s\ se pomeneasc\ [i despre asasinarea mamei lui. Asta o s\-mi serveasc\ drept pretext s\ m\ duc la Kesselman [i s\-l pun la curent cu pachetele trimise de Reynerd lui Manheim. Poate p`n\ la ora aia apuc\ [i s\ citeasc\ o parte din scenariu… – Despre care tu habar nu ai, `i aminti Hazard. – … [i o s\-[i dea seama c\ exist\ o amenin]are permanent\ la adresa lui Manheim at`ta timp c`t profesorul nu e identificat. Asta o s\ accelereze investiga]iile [i, poate, `ntre timp o s\ ob]in [i protec]ie de la poli]ie pentru [eful meu. – ~ntr-o lume perfect\, spuse acru Hazard. – Uneori sistemul func]ioneaz\. – Numai c`nd nu te a[tep]i. – Mda. Dar nu am resursele s\-i verific suficient de rapid pe prietenii [i asocia]ii lui Reynerd [i nu am autoritatea s\ sap prin h`rtiile lui. S`nt obligat s\ m\ bazez pe sistem, fie c\-mi place sau nu. – Cum r\m`ne cu pr`nzul de ast\zi? `ntreb\ Hazard. – N-am m`ncat `mpreun\. – Poate ne-a v\zut cineva. {i se mai poate urm\ri [i cartea de credit. – Bine, am luat masa am`ndoi. Dar nu ]i-am pomenit nimic de Reynerd. – Cine o s\ cread\ chestia asta? Ethan nu se putea g`ndi la nimeni suficient de credul. – Lu\m am`ndoi masa, spuse Hazard, eu g\sesc un motiv s\-l vizitez pe Reynerd `n aceea[i zi [i, pur [i simplu, se `nt`mpl\ s\ fie ucis chiar `n timp ce m\ aflu la el. Pe urm\, nu [tiu cum se `nt`mpl\ c\ ma[ina cu care se preg\tea s\ fug\ atacatorul `i apar]ine lui Dunny Whistler, vechiul t\u amic. – M\ doare capul, spuse Ethan. – {i asta nu e nimic. Omule, to]i o s\ se a[tepte ca noi s\ [tim ce se petrece, [i c`nd o s\ pretindem c\ nu [tim…

CHIPUL

237

– Ceea ce e adev\rat. – … o s\ fie siguri c\ min]im. S\ fiu `n locul lor, [i eu a[ crede c\ min]im. – La fel [i eu, recunoscu Ethan. – A[a c\ o s\-[i imagineze un scenariu de rahat care, chipurile, explic\ lucrurile [i o s\ sf`r[im acuza]i c\ i-am f\cut felul mamei lui Reynerd, l-am lichidat pe Reynerd [i am aruncat totul pe Hector X, dup\ care l-am cur\]at [i pe el. ~nainte s\ se termine, tic\lo[ii o s\ `ncerce s\ dea vina pe noi [i pentru dispari]ia dinozaurilor. Biserica nu mai p\rea un sanctuar. Ethan `[i dori s\ se fi aflat `ntr-un bar, poate acolo [i-ar putea `neca amarul, dar nu un bar pe care Dunny, viu sau mort, l-ar putea vizita. – Nu pot s\ merg la Kesselman, hot\r` el. Hazard nu ofta niciodat\ u[urat [i nu recunoa[tea c`t de `ngrijorat este. O oglind\ ]inut\ sub n\ri s-ar fi aburit brusc, dar altfel doar umerii lui masivi, care se l\sar\ u[or, tr\dar\ tensiunea care se risipise. Ethan spuse: – Va trebui s\ iau m\suri suplimentare de protejare a lui Manheim [i sper c\ Kesselman `l g\se[te rapid pe uciga[ul Minei. – Dac\ primele concluzii ale echipei de investiga]ii nu m\ vor obliga s\ nu m\ apropii de cazul Reynerd, spuse Hazard, o s\ `ntorc ora[ul pe dos ca s\-l g\sesc pe Dunny Whistler. Am ajuns s\ cred c\ el e cheia tuturor celor `nt`mplate. – Cred c\ Dunny o s\ m\ g\seasc\ el primul. – Ce vrei s\ spui? – Nu [tiu. Ethan [ov\i, oft\. Dunny era acolo. Hazard se `ncrunt\. – Unde acolo? – La barul hotelului. L-am z\rit numai c`nd a plecat. M-am dus dup\ el, dar l-am pierdut `n mul]imea de afar\. – Ce f\cea acolo? – Bea ceva. Poate se uita la mine. Poate m-a urm\rit p`n\ acolo, a vrut s\ vin\ la mine, pe urm\ s-a r\zg`ndit. Nu [tiu. – De ce nu mi-ai spus de prima dat\? – Nu [tiu. P\rea… c\ s`nt prea multe fantome.

238

DEAN KOONTZ

– Crezi c\, dac\ totul devine prea stufos, nu o s\ mai cred nimic? Ai pu]in\ `ncredere, omule. S\ ne g`ndim la vremurile de demult, da? C`nd se tr\gea `n am`ndoi. Hot\r`r\ s\ ias\ din biseric\ separat. Hazard se ridic\ primul [i plec\. Din cap\tul `ndep\rtat al b\ncu]ei spuse: – Ca pe vremuri, hm? Ethan [tia la ce se referea. – Ne acoperim din nou unul pe altul. De[i era o namil\ de om, Hazard travers\ naosul `ntr-o t\cere aproape deplin\, [i la fel trecu prin pronaos, iar de acolo afar\ din biseric\. S\ ai un prieten de `ncredere care-]i acoper\ spatele poate s\ te consoleze, dar m`ng`ierea [i sprijinul oferite de cel mai bun prieten nu se compar\ cu o so]ie iubitoare sau un so] iubitor. ~n arhitectura inimii, camerele prieteniei s`nt ad`nc [i temeinic zidite, dar refugiul cel mai cald [i mai sigur din inima lui Ethan era cel pe care-l `mp\r]ise cu Hannah, [i unde ea nu mai locuia acum dec`t ca un spirit scump care-i b`ntuia dulce amintirea. Ei ar fi putut s\-i povesteasc\ tot – despre fantoma din oglind\, despre a doua moarte a lui `n fa]\ la Forever Roses – [i ea l-ar fi crezut. Ar fi c\utat s\ `n]eleag\ `mpreun\ ceva. Niciodat\ `n cei cinci ani de c`nd nu mai era nu `i sim]ise lipsa ca acum. Singur `n biseric\, deplin con[tient de ropotul ploii pe acoperi[, de mirosul persistent al t\m`ii, de lumina rubinie a lum`n\rilor votive, dar incapabil s\ detecteze cea mai ne`nsemnat\ [oapt\, adiere sau lic\r al lui Dumnezeu, Ethan t`njea nu dup\ un semn al Creatorului s\u, ci dup\ Hannah, dup\ muzica glasului ei [i frumoasa geometrie a sur`sului ei. Se sim]ea lipsit de c\min, de inim\, de un reazem. Apartamentul s\u din casa lui Manheim `l a[tepta s\ se `ntoarc\, `i punea la dispozi]ie o mul]ime de utilit\]i, dar nu era dec`t o re[edin]\, nu un loc drag. Nu se sim]ise acas\ dec`t o singur\ dat\ `n ziua asta lung\ [i stranie: c`nd st\tuse la morm`ntul lui Hannah, acolo unde ea z\cea l`ng\ un petic gol de p\m`nt al c\rui proprietar era el.

Capitolul 37 De pe globurile [i fl\c\rile de bronz ale rozetelor, de pe panourile de arabescuri, din suli]e [i buc\]i r\sucite de metal, unghiuri drepte, zigzaguri [i frunze, din grifoni [i embleme heraldice, ploaia neagr\ [i argintie se scurgea [i picura de pe poarta Manheim. Ethan fr`n\ l`ng\ un punct de control – o coloan\ de un metru [i jum\tate, p\trat\, `mbr\cat\ `n piatr\ de var, `n care erau `ncastrate o camer\ video cu circuit `nchis, un interfon [i o tastatur\. L\s\ geamul `n jos [i tast\ codul lui personal de [ase cifre. ~ncet, poarta masiv\ `ncepu s\ se dea `ntr-o parte, iar pe suprafa]a ei ornamental\ jucau luminile de la farurile Fordului Expedition. Fiecare dintre angaja]ii re[edin]ei aveau un alt cod. Personalul de paz\ p\stra pe calculator eviden]a fiec\rei intr\ri. Un garaj automat sau emi]\toare codificate, ata[ate de fiecare vehicul, ar fi fost mult mai convenabile dec`t un sistem de tastare digital\, mai ales pe vreme ur`t\; cu toate acestea, astfel de dispozitive ar fi fost la `ndem`na mecanicilor de garaje, a paznicilor de parcare [i a oric\rei persoane aflate `n custodia temporar\ a unui vehicul. O singur\ persoan\ necinstit\ era `ndeajuns s\ compromit\ securitatea re[edin]ei. Dac\ sosea un vizitator f\r\ cod personal de acces la poart\, ap\sa butonul interfonului [i `[i anun]a prezen]a paznicului din biroul de paz\ aflat `n spatele propriet\]ii. Dac\ vizitatorul era a[teptat sau era un prieten de familie aflat pe lista de acces permanent, paznicul deschidea poarta de la panoul de comand\.

240

DEAN KOONTZ

~n timp ce a[tepta ca bariera masiv\ de bronz s\ se dea la o parte din calea lui, Ethan se afla sub supravegherea camerei din punctul de control. Odat\ intrat pe proprietate, avea s\ fie urm\rit de mai multe camere care erau `n a[a fel fixate `n copaci, `nc`t s\ descopere pe oricine ar `ncerca s\ treac\ nedepistat st`nd `ntins pe podeaua jeepului. Toate camerele video erau dotate cu tehnologie de filmare pe timp de noapte, care transforma cele mai slabe raze de lun\ `n adev\rate spoturi de lumin\. Un program sofisticat de software filtra cea mai mare parte a efectelor de deformare [i `nce]o[are datorate ploii [i asigurau o imagine clar\, `n timp real pe ecranele din biroul de monitorizare. Dac\ ar fi fost un reparator sau comisionar care sosea `ntr-un camion sau o dubi]\ `nchis\, Ethan ar fi fost rugat s\ a[tepte `n fa]a por]ii p`n\ c`nd ar fi sosit un paznic. Acesta s-ar fi uitat apoi `n vehicul ca s\ se asigure c\ [oferul nu era cumva constr`ns s\ aduc\ ceva b\ie]i r\i cu el. Palazzo Rospo nu era o fort\rea]\ nici dup\ defini]iile moderne, nici dup\ standardele medievale care cereau pod mobil [i [an] cu ap\. Nu era `ns\ nici o pr\jitur\ l\sat\ pe o farfurie de pe care orice ho] fl\m`nd s\ o poat\ lesne `nh\]a. Poarta putea fi aruncat\ `n aer de explozibili, zidul propriet\]ii putea fi escaladat. Dar altfel, nu era chip s\ te furi[ezi prea u[or `n\untru. Intru[ii erau identifica]i [i depista]i aproape imediat de camere, detectori de mi[care, senzori de c\ldur\ [i alte dispozitive. Poarta lat\ de nou\ metri c`nt\rea peste trei tone jum\tate. Motorul care opera angrenajul cu lan] era `ns\ puternic [i bariera se mi[ca aparent f\r\ efort [i cu o vitez\ mai mare dec`t te-ai fi a[teptat. O suprafa]\ de dou\zeci de mii de metri p\tra]i trecea drept o proprietate financiar\ mare `n cele mai multe comunit\]i reziden]iale. ~n cartierul acesta, unde patru mii de metri p\tra]i puteau aduce de la zece milioane de dolari `n sus, un teren de dou\zeci de mii de metri p\tra]i era echivalentul domeniului unui baron din Anglia. Aleea de acces `nconjura un bazin aflat `n fa]a casei uria[e, care nu era baroc\ precum poarta de bronz, ci un edificiu paladian cu

CHIPUL

241

trei etaje, `mbr\cat `n marmur\, cu ornamenta]ii simple, clasice, gigantic [i totu[i elegant `n propor]ii. Chiar `nainte de bazin, aleea se bifurca, iar Ethan o apuc\ pe drumul care `nconjura casa lateral. La urm\toarea bifurca]ie, una din artere o apuca spre cl\direa intendentului [i biroul de paz\, iar cealalt\, spre o ramp\ care cobora spre garajul subteran. Garajul avea dou\ niveluri. La nivelul superior, Chipul ad\postea treizeci [i dou\ de vehicule din colec]ia personal\, de la un Porsche nou la o serie de Rolls-Royce din anii 1930, un Merces-Benz 500K din 1936, un Duesenberg Model J din 1931 sau un Cadillac din 1933. Nivelul inferior ad\postea vehiculele aflate `n proprietatea re[edin]ei [i folosite ca ma[ini de serviciu, [i oferea locuri de parcare pentru ma[inile personale ale angaja]ilor. Ca [i nivelul superior, [i acesta avea o podea acoperit\ cu dale mate de gresie bej [i pere]i acoperi]i cu pl\ci lucioase de faian]\, `ntr-o culoare asortat\. St`lpii de sprijin erau decora]i cu mozaic `n diverse nuan]e de galben. Pu]ine spa]ii destinate v`nz\rii de automobile de lux erau at`t de frumos amenajate ca acest garaj subteran. Panoul pentru cheile de ma[in\ se afla pe peretele de l`ng\ ascensor, iar Fric st\tea pe podea, sub panou, ]in`nd acela[i roman fantastic pe care `l citea de diminea]\ `n bibliotec\. S\ri `n picioare c`nd Ethan se apropie. Spre surprinderea lui, Ethan se bucur\ mult v\z`ndu-l pe b\iat. Nimic nu-l mai bucurase at`t de mult `n ziua asta lung\, cenu[ie, mohor`t\. Nu era foarte sigur de ce b\iatul `i transmise o stare de bun\ dispozi]ie. Poate pentru c\ te a[teptai ca fiul Chipului, crescut `n at`ta bog\]ie [i cu at`ta indiferen]\, s\ se comporte cu un r\sf\] gre]os sau s\ fie nevrozat, sau am`ndou\ la un loc; [i pentru c\ Fric era un b\iat cuviincios [i timid, care `ncerca s\-[i mascheze timiditatea cu un aer atoate[tiutor, dar nu putea ascunde o modestie `nn\scut\, rar\ `n lumea aceasta str\lucitoare a[a cum rar\ e mila printre locatarii solzo[i ai unei mla[tini de crocodili. Ar\t`nd spre carte, Ethan spuse:

242

DEAN KOONTZ

– A g\sit vr\jitorul cel r\u limba unui om cinstit pentru po]iunea sa? – P`n\ acum a avut ghinion. Dar tocmai l-a trimis pe slujitorul lui cel dur, Cragmore, s\ viziteze un politician mincinos [i s\-i taie testiculele. Ethan se `nfior\. – Chiar c\ este un vr\jitor r\u. – P\i, nu e dec`t un politician. Unii dintre ei mai vin pe aici din c`nd `n c`nd. Dup\ ce pleac\, doamna McBee face inventarul obiectelor de valoare din camerele pe care le-au vizitat. – {i… ce faci aici? Ai de g`nd s\ faci o plimbare cu ma[ina? Fric cl\tin\ din cap. – N-are nici un sens s\ m\ apuc de a[a ceva p`n\ la [aisprezece ani. Trebuie s\-mi iau mai `nt`i carnetul de [ofer, s\ am suficient timp s\ pun deoparte ceva bani ca s\ o iau de la cap\t, s\ descop\r or\[elul perfect unde s\ m\ ascund [i s\ m\ g`ndesc la o serie de deghiz\ri beton [i greu de ghicit. Ethan z`mbi. – Deci \sta e planul, hm? F\r\ s\-i `ntoarc\ z`mbetul, cu o fa]\ lung\ [i serioas\, Fric spuse: – |sta e planul. B\iatul ap\s\ butonul ca s\ cheme ascensorul. Ma[in\ria se puse `n mi[care cu un b`z`it doar `n parte `n\bu[it de pere]ii cabinei. – M-am ascuns de echipa de decoratori, m\rturisi Fric. ~nc\ mai pun pomi [i chestii de-astea prin toat\ casa. E primul t\u Cr\ciun aici, a[a c\ nu [tii, dar to]i poart\ scufiile alea idioate de Mo[ Cr\ciun [i, de c`te ori te v\d, strig\: „Cr\ciun fericit“ [i r`njesc ca nebunii, [i vor s\-]i dea bomboanele astea sc`rboase. Nu vin doar s\ decoreze, le place s\ se dea `n spectacol, ceea ce cred c\ vor mai to]i oamenii, altfel n-ar face o afacere din asta, dar e suficient ca s\ te transforme `n ateu. – Sun\ ca o tradi]ie memorabil\ de s\rb\tori. – E mai bine dec`t colind\torii pl\ti]i din Ajun. S`nt `mbr\ca]i ca personajele din Dickens [i `n pauzele dintre c`ntece `]i vorbesc despre regina Victoria [i domnul Scrooge, [i te `ntreab\ dac\ vrei

CHIPUL

243

g`sc\ [i budinc\ cu untur\ la masa de Cr\ciun. }i se adreseaz\ cu: „domnul meu“ [i „cona[ule“, [i trebuie s\ fii acolo, pentru c\ Fantoma... pentru c\ tat\l meu crede c\ e super. Cam dup\ o jum\tate de or\ cu siguran]\ fie faci pe tine, fie orbe[ti, dar mai ai `nc\ o jum\tate de or\ `n care trebuie s\ rezi[ti. Pe urm\ e ca lumea, pentru c\ dup\ colind\tori vine magicianul care face num\rul \la cu pitici `mbr\ca]i ca spiridu[ii lui Mo[ Cr\ciun, [i mori de r`s. Aelfric p\rea cuprins de o nervozitate evident\, pe care o exprima f\r\ voie `ntr-un torent de cuvinte care se rev\rsau ca un bolborosit. Nu era din fire un mutulic\, dar nu era nici unul pe care s\ nu po]i s\-l mai opre[ti din vorbit. Ascensorul sosi [i se deschiser\ u[ile. Ethan intr\ dup\ b\iat `n cabina placat\ cu lambriuri din lemn. Dup\ ce ap\s\ butonul care ducea la parter, Fric spuse: – Din experien]a dumitale, perver[ii care dau telefoane s`nt chiar periculo[i sau e numai gura de ei? – Perver[ii care dau telefoane? P`n\ `n acest punct al discu]iei, b\iatul `l privise `n ochi pe Ethan. Acum se uita la lumina aprins\ pe panoul cu butoane [i nu-i arunc\ nici m\car o privire lui Ethan. – Tipii care dau telefoane [i respir\ `n receptor. Se mul]umesc doar cu at`t sau c`teodat\ vin dup\ tine [i vor s\ te pip\ie, [i chestii dintr-astea? – Te-a sunat cineva, Fric? – Mda. Un ciudat. B\iatul g`f`i din greu, neregulat, ap\sat, ca [i cum Ethan ar fi putut s\-l identifice pe pervers din semn\tura unic\ a felului `n care respira. – C`nd te-a sunat prima dat\? – Doar azi. Prima dat\ c`nd eram `n camera trenurilor. Pe urm\ a sunat iar c`nd eram `n pivni]\ [i m`ncam. – Te-a sunat pe linia ta personal\? – Mda. Pe panoul cu butoane, becule]ul se aprindea la fiecare etaj. Ascensorul se mi[ca `ncet `n sus.

244

DEAN KOONTZ

– Ce ]i-a spus tipul \sta? Fric [ov\i, frec`ndu-[i u[or picioarele de podeaua cu mozaic. Pe urm\: – Doar respira. {i scotea ni[te... ni[te sunete ca de animal. – Asta e tot? – Mda. Sunete de animal, dar nu [tiu ce putea fi, pentru c\ nu era priceput la a[a ceva. – E[ti sigur c\ nu ]i-a spus nimic? Nici m\car nu ]i-a zis pe nume? Cu privirea fixat\ pe panoul cu butoane, Fric spuse: – Doar respira]ia aia idioat\. Am format stelu]\ [ase nou\, [tii, m-am g`ndit c\ perversul mai locuie[te poate cu mama lui [i ea o s\ r\spund\, dar pe urm\ nu l-am auzit dec`t respir`nd `n receptor. Ajunser\ la parter. U[ile se deschiser\. Ethan p\[i pe hol, dar Fric r\mase `n ascensor. Bloc`nd u[ile cu o m`n\, Ethan spuse: – N-a fost o idee bun\ s\-l suni, Fric. C`nd cineva `ncearc\ s\ te h\r]uiasc\, cel mai mult le place s\ [tie c\ ]i-au intrat pe sub piele. Cel mai bine `nchizi telefonul imediat cum `]i dai seama cine e pe fir, [i dac\ telefonul sun\ iar, nu mai r\spunzi. F\c`ndu-[i de lucru, Fric se uit\ la ceasul de la m`n\, `l r\suci ca s\ potriveasc\ ora [i spuse: – Credeam c\ poate te pricepi s\ afli cine e. – Eu o s\ m\ str\duiesc. Fric? B\iatul continu\ s\ `nv`rteasc\ ceasul. – Ei? – E important s\-mi spui totul despre povestea asta. – Bine`n]eles. – Mi-ai spus tot, nu-i a[a? Duc`nd ceasul la ureche, ca [i cum ar asculta dac\ mai tic\ie, Fric spuse: – Bine`n]eles. N-a fost dec`t respira]ia aia. B\iatul nu spusese tot, dar for]at acum, nu f\cea dec`t s\-[i p\streze secretul cu [i mai mare str\[nicie. Amintindu-[i cum r\spunsese el `nsu[i la `ntreb\rile lui Hazard din biseric\, Ethan se potoli.

CHIPUL

245

– Dac\ e[ti de acord, `n caz c\ sun\ cineva pe linia ta `n seara asta sau m`ine c`nd s`nt eu aici, a[ vrea s\ r\spund eu. – Bine. – Linia ta nu sun\ `n apartamentul meu, dar o s\ intru pe calculator [i o s\ fac modificarea. – C`nd? – Chiar acum. O s\ r\spund imediat ce sun\, dar dac\ sun\ m`ine c`nd nu s`nt aici, las\ s\ intre c\su]a vocal\. B\iatul `l privi `n sf`r[it `n ochi. – Bine. {tii cum sun\ telefonul meu? Ethan z`mbi. – O s\-l recunosc. Cu o privire consternat\, Fric spuse: – Mda, are o melodie t`mpit\. – {i crezi c\ primele acorduri de la Dragnet `mi dau senza]ia c\ primesc un telefon important? Fric z`mbi. – Dac\ vrei s\ m\ suni oric`nd, ziua sau noaptea, spuse Ethan, pe una dintre liniile telefonice de aici sau pe mobil, nu ezita, Fric. Oricum nu prea dorm. ~n]elegi? B\iatul d\du din cap. – Mul]umesc, domnule Truman. Ethan se mai d\du un pas `napoi pe hol. Sfios, Fric `[i mu[c\ solemn buza de jos `n timp ce ap\s\ butonul ascensorului, care-l ducea probabil la etajul al doilea, unde se aflau camerele lui. Din pricina staturii sale micu]e, ascensorul, spa]ios ca orice ascensor dintr-o cl\dire impozant\, p\rea chiar mai spa]ios dec`t de obicei. De[i scund [i sl\bu] pentru v`rsta lui, ]inuta [i atitudinea obi[nuit\ a lui Fric emanau o hot\r`re calm\ [i un curaj surprinz\toare pentru anii lui [i mai mari dec`t trupul lui mic. Copil\ria stranie [i singuratic\ `ncepuse deja s\-l ademeneasc\ spre r\zbunare. ~n pofida bog\]iei, iste]imii [i `n]elepciunii, avea s\ ajung\ mai devreme sau mai t`rziu o fire r\zbun\toare. La urma urmei, era om [i deci avea partea lui de nefericire [i ghinion.

246

DEAN KOONTZ

U[ile ascensorului se `nchiser\. Dup\ ce Fric disp\ru din vedere [i ma[in\ria `ncepu s\ toarc\, Ethan privi t\bli]a de deasupra u[ii. O privi p`n\ c`nd v\zu becule]ul care se aprinse la etajul `nt`i, ascult\ mecanismul care continua s\ scr`[neasc\ al ascensorului. V\zu cu ochii min]ii cum u[ile ascensorului se deschid la etajul al doilea [i las\ o cabin\ goal\, pentru c\ Fric a disp\rut pe vecie `ntre etaje. Astfel de `nchipuiri ciudate, negre nu-i st\teau `n fire. ~n oricare alt\ zi `n afar\ de asta, s-ar fi `ntrebat de unde `i vine un astfel de g`nd tulbur\tor [i l-ar fi alungat pe dat\ din minte, cu u[urin]a cu care calci cuta unei c\m\[i. Ziua de azi era `ns\ cum era, at`t de complet diferit\ de oricare alta, `nc`t Ethan se sim]i `nclinat s\ ia `n serios chiar [i cele mai improbabile presentimente [i posibilit\]i. Ascensorul urca paralel cu sc\rile de serviciu. Era tentat s\ parcurg\ `n goan\ cele patru [iruri de trepte. Ascensorul se ridica at`t de `ncet, c\ l-ar ajunge din urm\ la etajul al doilea. C`nd u[ile s-ar deschide, Fric s-ar speria s\-l vad\ at`t de panicat. Respir`nd din greu din pricina urcu[ului nebun, Ethan nu ar fi `n stare s\-[i ascund\ `ngrijorarea fa]\ de Fric – nici nu ar fi `n stare s\ o explice. Momentul trecu. Nodul din g`t `i disp\ru. ~nghi]i, respir\. Becule]ul se aprinse la etajul `nt`i, apoi la etajul al doilea. Motorul ascensorului t\cu. Cu siguran]\, Fric ajunsese teaf\r sus, `n cas\. Nu fusese consumat [i devorat de ma[in\ria demonic\. Pe c`t putu, Ethan `[i alung\ ideea aceasta bizar\ din minte `n timp ce se `ndrept\ spre apartamentul lui din aripa de vest.

Capitolul 38 Parcurg`nd `n grab\ holul lung din aripa de nord, Fric privi `ngrijorat de mai multe ori `napoi, pentru c\ `ntotdeauna avusese sentimentul c\ fantomele p`ndeau `n ungherele cele mai singuratice ale casei. ~n noaptea asta, era absolut sigur de prezen]a lor. ~n timp ce trecea pe l`ng\ o oglind\ aurit\ a[ezat\ deasupra unei console vechi de c`nd lumea, crezu c\ z\re[te dou\ figuri `n sticla decolorat\ de vreme: el `nsu[i, dar [i cineva mai `nalt, mai `ntunecat, care mergea gr\bit chiar `n spatele lui. Pe o tapiserie care data probabil dinainte de epoca glaciar\, cavaleri cu priviri amenin]\toare, c\lare pe arm\sari negri, p\reau c\-[i `ntorc capetele ca s\-l priveasc\. Cu coada ochiului i se p\ru c\ vede caii – cu ochii lor s\lbatici, cu n\rile frem\t`nd – cum `ncep s\ galopeze prin ]es\tura aceea de c`mpii [i p\duri, ca [i cum ar fi vrut s\ sar\ din urzeala lumii lor `n holul de la etajul al doilea. Av`nd `n vedere starea lui actual\ de spirit, Fric nu era persoana potrivit\ s\ lucreze `ntr-un cimitir, `ntr-o morg\ ori `n unit\]i criogenice unde gr\mezi de mor]i s`nt `nghe]a]i `n a[teptarea zilei `n care vor fi dezghe]a]i [i adu[i din nou la via]\. Tat\l-Fantom\ `l jucase `ntr-un film pe Sherlock Holmes, care se dovedise a fi fost primul om care se l\sase `nghe]at `n mod [tiin]ific dup\ moarte. Holmes fusese adus la via]\ `n anul 2225, unde o societate utopic\ avea nevoie de sprijinul s\u ca s\ rezolve prima crim\ dup\ o sut\ de ani.

248

DEAN KOONTZ

Dac\ eliminai robo]ii r\i sau extratere[trii r\i, sau chiar mumiile rele, filmul ar fi ie[it mai bine. C`teodat\ un film putea fi prea plin de imagina]ie. Dar `n clipa asta, lui Fric nu-i era greu deloc s\-[i imagineze Palazzo Rospo mi[un`nd de fantome, robo]i, extratere[tri, mumii [i o creatur\ f\r\ nume, mai rea dec`t toate celelalte, mai ales aici, la etajul al doilea, unde era singur. Nu singur `n sensul c\ era `n siguran]\, ci singur `n sensul c\ era singura f\ptur\ omeneasc\ prezent\. Dormitorul tat\lui s\u [i apartamentul aferent se aflau la acest etaj, `n aripa de vest [i de-a lungul unei p\r]i din holul nordic. C`nd Tat\l-Fantom\ se afla la re[edin]\, Fric avea companion `n refugiul \sta, dar `n cele mai multe nop]i locuia singur aici, la etajul al doilea. Ca acum. La `ntret\ierea dintre holuri, r\mase nemi[cat ca un cadavru `ntr-un bazin criogenic, ascult`nd zgomotele casei. Fric mai mult `[i `nchipuia dec`t auzea ropotul ploii. Acoperi[ul era acoperit cu pl\ci de ardezie, era bine izolat [i aflat cu mult deasupra acestui hol `nalt. Fo[netul slab [i inconstant al v`ntului nu era dec`t o amintire din alte vremuri, pentru c\ era o noapte aproape lipsit\ de v`nt. ~n afar\ de apartamentul lui Fric, de-a lungul holului se aflau mai multe `nc\peri. Dormitoare de oaspe]i rareori folosite. O debara pentru lenjerii. O camer\ cu scule electrice, plin\ ochi cu echipamente misterioase pentru Fric, dar amintind de laboratorul lui Frankenstein. Mai era un salon mic, bine mobilat [i `ntre]inut, `n care nu st\tea niciodat\ nimeni. La cap\tul holului se afla o scar\ de serviciu care cobora cinci etaje, p`n\ la garajul subteran. Alte sc\ri, aflate la cap\tul holului din aripa de vest, coborau de asemenea p`n\ la subsolul palatului Rospo. Nici una din ele nu erau, bine`n]eles, la fel de largi sau grandioase ca sc\rile principale, care aveau c`te un candelabru de cristal pe fiecare palier. Actri]a Cassandra Limone – pe numele adev\rat Sandy Leaky – care locuise `mpreun\ cu tat\l lui Fric timp de cinci luni, st`nd `n cas\ chiar [i c`nd acesta lipsea, se v`nturase pe sc\ri de cincisprezece ori

CHIPUL

249

pe zi, ca parte a antrenamentului zilnic pe care-l f\cea. O sal\ de gimnastic\ bine dotat\ oferea un StairMaster printre alte numeroase ma[ini, dar Cassandra spunea c\ sc\rile „autentice“ nu erau at`t de plictisitoare ca sc\rile artificiale [i aveau un efect mai natural asupra mu[chilor piciorului [i fundului. Leoarc\ de transpira]ie, gem`nd, uit`ndu-se cruci[, str`mb`ndu-se, `njur`nd ca fata posedat\ din Exorcistul, ]ip`nd la Fric dac\ se `nt`lnea din `nt`mplare cu el pe sc\ri `n timpul c`t le folosea ea, Cassandra alpinista n-ar fi fost u[or de recunoscut de editorii de la revista People. O trecuser\ de dou\ ori pe lista celor mai frumo[i oameni din lume. Din c`te se p\rea `ns\, toat\ str\dania ei fusese `ncununat\ de succes. Tat\l-Fantom\ `i spusese de mai multe ori Cassandrei c\ era o arm\ mortal\, pentru c\ mu[chii picioarelor ei puteau termina un b\rbat, mu[chii coapselor puteau zdrobi orice inim\, iar fundul ei putea `nnebuni pe oricine. Ha, ha, ha! ~n loc s\-]i testeze sim]ul umorului, unele glume `]i testau senza]ia de vom\. ~ntr-una din ultimele ei zile la re[edin]\, Cassandra c\zuse pe sc\rile din aripa de vest [i-[i fracturase o glezn\. Cu adev\rat nostim. Acum Fric mergea pe hol nu spre apartamentul lui, ci spre ultima camer\ pe dreapta `nainte de sc\ri. Spa]iul acesta lipsit de elegan]\, m\sur`nd `n jur de trei metri [i jum\tate pe patru, avea o podea din sc`nduri groase [i pere]i simpli, albi. Goal\ `n momentul de fa]\, `nc\perea servea drept punct de trecere pentru transferul de bunuri dinspre [i `nspre pod. Un lift `nc\p\tor, operat de un motor electric, putea c\ra p`n\ la opt sute de kilograme [i permitea depozitarea de cutii grele [i obiecte mari `n imensitatea de deasupra. O u[\ se deschidea spre o scar\ `n spiral\, care ducea tot `n pod. Fric o lu\ pe sc\ri. Urc\ cu grij\, ]in`ndu-se mereu de bar\, `ngrijorat c\ r`sul copios pe care i-l prilejuise glezna fracturat\ a Cassandrei avea s\ se `ntoarc\ acum `mpotriva lui, drept care se va alege [i el cu un picior rupt.

250

DEAN KOONTZ

Podul se `ntindea pe toat\ lungimea [i l\]imea vilei. Spa]iul era finisat: pere]i tencui]i, du[umea solid\, acoperit\ cu linoleum ca s\ poat\ fi cur\]at\ mai u[or. Coloane din grinzi verticale masive sprijineau o re]ea elaborat\ de c\priori care sus]ineau acoperi[ul. ~ntre grinzi nu fuseser\ construite nici un fel de panouri separatoare, a[a c\ podul r\m`nea o singur\ [i mare `nc\pere. ~n realitate, nu puteai s\ vezi bine dintr-un cap\t al `nc\perii `n cel\lalt, pentru c\ sute de postere enorme erau suspendate cu s`rme de c\priori. Fiecare dintre ele purta numele [i imaginea gigantic\ a lui Channing Manheim. Tat\l lui Fric nu f\cuse dec`t dou\zeci [i dou\ de filme, dar colec]iona articole legate de cariera sa `n toate limbile. Filmele lui erau succese de cas\ `n toat\ lumea, [i fiecare proiect producea zeci de postere. Posterele formau un soi de pere]i [i culoare de trecere, la fel ca [i l\zile a[ezate una peste alta, pline de suvenire ale lui Chaning Manheim, de pild\ tricouri cu chipul s\u [i/sau fraze din filmele sale, ceasuri de m`n\ pe care timpul b\tea `n jurul chipului s\u, c\ni de cafea ilustrate cu cana lui, p\l\rii, [epci, haine, pahare, figurine de plastic, p\pu[i, sute de juc\rii diferite, lenjerie de dam\, medalioane, cutii de sendvi[uri [i mult mai mult\ marf\ dec`t putea Fric s\-[i aminteasc\ sau s\-[i imagineze. Oriunde te `ntorceai, d\deai peste siluete din carton ale Tat\lui-Fantom\, `n m\rime natural\ sau mai mari dec`t `n realitate. Aici era un cowboy tic\los, dincolo un c\pitan de nav\ spa]ial\, aici un ofi]er de marin\, dincoace un pilot, un explorator din jungl\, un ofi]er de cavalerie din secolul al XIX-lea, doctor, boxer, poli]ist, pompier... Diorame de carton mai elaborate `l ar\tau pe cel mai mare star din lume `n decoruri `ntregi din filme. Acestea fuseser\ dispuse `n holurile teatrelor [i multe dintre ele, dac\ le puneai baterii, se mi[cau [i luminau. Obiecte senza]ionale din filmele sale erau aranjate pe rafturi metalice sau sprijinite de perete. Arme futuriste, c\[ti de pompier, c\[ti de soldat, o armur\, un p\ianjen robot de m\rimea unui fotoliu...

CHIPUL

251

Obiecte mai mari, de pild\ ma[ina timpului din Future Imperfect, erau ]inute `ntr-un depozit din Santa Monica. Spa]iul acela [i podul de aici erau ambele dotate cu sisteme de `nc\lzire [i umidificare a aerului ca cele din muzee, pentru a asigura deteriorarea minim\ a articolelor din colec]ie. Tat\l-Fantom\ cump\rase de cur`nd proprietatea vecin\ cu Palazzo Rospo. Avea de g`nd s\ d\r`me casa care se afla pe acel teren, s\ uneasc\ cele dou\ loturi de p\m`nt [i s\ construiasc\ un muzeu `n stilul arhitectural de la Palazzo Rospo ca s\-[i expun\ suvenirele. De[i tat\l s\u nu mersese p`n\ `ntr-acolo, Fric b\nuia c\ inten]iona ca `ntr-o bun\ zi s\ deschid\ re[edin]a pentru public, a[a cum se `nt`mplase cu Graceland1, [i s\-l lase pe Fric `nsu[i s\ conduc\ toat\ opera]ia. Dac\ acea zi avea `ntr-adev\r s\ soseasc\, bine`n]eles c\ va fi nevoit s\-[i zboare creierii sau s\ se arunce de pe o cl\dire `nalt\, sau am`ndou\ la un loc, dac\ nu va fi apucat deja s\ `nceap\ o via]\ nou\, secret\, sub o alt\ identitate, `n Goose Crotch, Montana, sau `n vreun alt or\[el at`t de `ndep\rtat [i simplu, c\ localnicii `nc\ ar mai numi filmele „spectacolele lanternei magice“. C`teodat\, foarte rar, Fric se sim]ea vr\jit c`nd se urca `n pod ca s\ r\t\ceasc\ prin labirintul Manheim. Uneori, era cuprins chiar de entuziasm la g`ndul c\ f\cea parte din proiectul acesta magic, aproape legendar. Alteori, sim]ea c\ nu are dec`t trei centimetri `n\l]ime [i continu\ s\ scad\, c\ nu era dec`t un g`ndac ne`nsemnat, pe care l-ai putea oric`nd c\lca, turti [i uita. ~n seara asta nu se sim]ea nici inspirat, nici descurajat de colec]ie, pentru c\ o o vizita numai `n c\utarea unei ascunz\tori. Cu siguran]\ avea s\ descopere `n labirintul \sta un cotlon `n care s\ se ascund\ [i s\ fie protejat de chipul [i numele omniprezente ale tat\lui s\u, care putea ]ine la distan]\ r\ul a[a cum usturoiul [i crucifixul descurajau vampirii. 1

Graceland este numele propriet\]ii lui Elvis Presley, `n momentul de fa]\ func]ion`nd ca un muzeu deschis pentru public. (n.tr.)

252

DEAN KOONTZ

Ajunse `n fa]a unei oglinzi `nalte de doi metri, cu o ram\ cu [erpi sculpta]i [i picta]i, care se `ncol\ceau `n culori de piatr\ pre]ioas\. ~n Black Snow, tat\l s\u `ntrez\rise imagini din viitorul s\u `n aceast\ oglind\. Fric `l v\zu numai [i numai pe Fric cum `[i mijea ochii la reflexia sa din oglind\, a[a cum mai f\cea c`teodat\, `ncerc`nd s\ vad\ printre gene un Fric mai `nalt [i mai dur. Ca de obicei, nu reu[i s\ se am\geasc\, statura eroic\ nu-l prindea, dar era bucuros c\ oglinda nu-i dezv\luia scene din viitorul lui, care ar confirma poate c\ avea s\ fie acela[i n\t\r\u [i la treizeci, patruzeci sau cincizeci de ani. Dup\ ce Fric se d\du `napoi din fa]a oglinzii [i se `ntoarse s\ plece, sticla p\ru s\ se unduiasc\ [i din ea ie[i un b\rbat, un b\rbat solid, care avea o `nf\]i[are dur\ f\r\ s\ fie nevoit s\ se uite str`mb. Cu un r`njet pe fa]\, bruta se `ntinse dup\ Fric, iar Fric fugi c`t `l ]ineau picioarele.

Capitolul 39 Deranjat ca niciodat\ p`n\ atunci de `ntunericul din spatele ferestrelor, Ethan str\b\tu apartamentul [i trase draperiile, acoperind fa]a nop]ii ploioase de afar\, de parc\ aceasta ar fi avut o mie de ochi. La masa de lucru din biroul s\u, porni calculatorul [i acces\ programul de control al casei. Pe ecran ap\reau pictograme pentru sistemul de `nc\lzire-r\cire, centralele din piscin\, sistemul de irigare [i luminare a gazonului, iluminatul interior, echipamentul audio-video, aparatele de securitate electronic\, telefoane [i alte sisteme. Select\ cu ajutorul mouse-ului telefonul. Calculatorul `i ceru parola, [i Ethan o introduse. Dintre to]i membrii personalului administrativ, numai Ethan putea accesa [i reprograma sistemele de securitate [i telefonie. Ecranul se schimb\, oferindu-i un set nou de op]iuni. Telefoanele din apartamentul s\u aveau toate cele dou\zeci [i patru de linii, dar numai dou\ `i erau accesibile. Nu putea asculta `n secret convorbirile altcuiva, a[a cum nici al]ii nu puteau asculta convorbirile lui. Mai mult, dac\ veneau apeluri pe alte linii, Ethan nu auzea telefonul sun`nd `n camera lui. Becule]ul clipea `ns\ deasupra num\rului liniei respective c`nd aceasta primea un apel, [i r\m`nea aprins p`n\ se termina convorbirea. Dup\ ce intr\ `n programul de telefonie, Ethan oper\ modific\ri care s\ fac\ accesibil\ `n apartamentul lui linia 23, care-i apar]inea lui Fric. Aceasta avea s\ sune cu tonul personal al lui Fric.

254

DEAN KOONTZ

Dup\ ce termin\, se uit\ pe eviden]a convorbirilor telefonice din ziua aceea. Orice apel c\tre [i dinspre Palazzo Rospo era consemnat automat – de[i f\r\ con]inutul propriu-zis al convorbirii. Se consemnau ora la care fusese efectuat fiecare apel [i durata fiec\rei convorbiri. Pentru toate apelurile f\cute din cas\, calculatorul re]inea num\rul care fusese format. ~n cazul apelurilor din afar\, calculatorul re]inea num\rului celui care sunase, cu excep]ia cazurilor c`nd num\rul de telefon era neinformabil. ~[i introduse numele [i v\zu c\ nu primise dec`t un singur telefon c`t timp fusese plecat. Telefoanele primite [i date de pe mobil nu erau incluse aici. Apuc\ telefonul ca s\-[i verifice c\su]a vocal\. Sunaser\ de la spital s\-l informeze `n leg\tur\ cu moartea lui Dunny. C`nd Ethan introduse numele lui Aelfric, calculatorul raport\ c\ b\iatul nu primise nici un fel de apel `n ziua aceea, luni, 21 decembrie. Dup\ spusele lui Fric, perversul care respira greu sunase de dou\ ori. {i cel pu]in o dat\ b\iatul `l sunase `napoi cu *69. Toate cele trei apeluri ar fi trebuit s\ fie consemnate. Ethan se mut\ din fi[ierul lui Fric `n registrul general, care cuprindea toate telefoanele date sau primite de la miezul nop]ii trecute, `n ordinea `n care fuseser\ efectuate. Era o list\ lung\, pentru c\ personalul fusese ocupat cu preg\tirile de Cr\ciun. Parcurg`nd cu grij\ datele, Ethan nu d\du peste nici un apel dat sau primit de Fric. Cu excep]ia cazului `n care sistemul de consemnare avea erori, ceea ce nu se `nt`mplase niciodat\ de c`nd era Ethan aici, concluzia inevitabil\ era aceea c\ Fric min]ise `n leg\tur\ cu telefoanele obscene. Respectul pe care i-l purta b\iatului `l f\cu pe Ethan s\ mai parcurg\ o dat\ registrul de eviden]\ a apelurilor, de data asta de jos `n sus. Acela[i rezultat. Pe c`t de dificil era de crezut c\ sistemul nu consemnase apelurile men]ionate de Fric, pe at`t de greu era pentru Ethan s\ accepte

CHIPUL

255

c\ pu[tiul n\scocise povestea perversului care respira `n telefon. Fric nu obi[nuia s\ dramatizeze lucrurile [i, cu siguran]\, nu `ncerca s\ atrag\ aten]ia. Pe l`ng\ asta, p\rea cu adev\rat tulburat de amintirea apelurilor cu pricina. „Doar respira. {i scotea ni[te sunete... ni[te sunete ca de animal.“ Sesiz`nd cu coada ochiului ceva care clipea, Ethan se `ntoarse de la calculator [i v\zu c\ becule]ul de deasupra liniei 24 era cel care lumina intermitent. ~n timp ce `l privea, cineva r\spunse acestui apel [i becule]ul r\mase aprins. Linia 24, ultima linie de pe tabloul de comand\, era rezervat\ apelurilor primite de la mor]i.

Capitolul 40 Dac\ un tip fioros iese din oglind\ ca printr-o u[\ [i vrea s\ te `n[face [i chiar te apuc\ de c\ma[\ cu v`rful degetelor, ai toate motivele s\-]i dai drumul `n pantaloni sau s\-]i pierzi cu totul controlul sfincterelor, a[a c\ Fric r\mase uimit c\ nu se u[ur\ pe loc prin toate orificiile, c\ reac]ion\ suficient de repede, sc\p\ de degetele care umblau s\-l aga]e [i alerg\ complet uscat prin labirintul de suvenire. O lu\ la st`nga, la dreapta, la dreapta, la st`nga, s\ri peste o gr\mad\ de cutii, trecu dintr-o arip\ a podului `n cealalt\, `mpiedic`ndu-se `ntre dou\ postere uria[e, alerg\ pe l`ng\ un Tat\-Fantom\ `n rol de detectiv din anii 1930, se strecur\ printre alte dou\ postere, se feri de un inorog din polistiren cu o `nf\]i[are realist\, folosit `n singurul film al lui Manheim despre care nimeni nu `ndr\znea s\ vorbeasc\ `n prezen]a tat\lui s\u, o lu\ la st`nga, la st`nga, la dreapta [i se opri c`nd `[i d\du seama c\ nu mai [tia din ce parte venise [i c\ s-ar putea s\ se `nv`rt\ `n cerc `n jurul oglinzii `ncol\cite de [erpi. ~n urma sa, pe o suprafa]\ `nsemnat\ a podului, posterele `nr\mate se leg\nau ca penduluri gigantice. Le mi[case pe unele dintre ele `n timp ce fugea, iar curentul st`rnit de acestea continua s\ le mi[te u[or pe celelalte, perpetu`nd astfel dezordinea. ~n tot acest fream\t era mult mai greu de distins apropierea omului din oglind\ dec`t ar fi fost `ntr-un pod cufundat `n t\cere. Fric nu putea s\-l z\reasc\. Dac\ nu cumva erai vreun diavol iubitor de umbre [i de cotloane `ntunecate, iluminatul de aici l\sa de dorit. Cu toate c\ de jur

CHIPUL

257

`mprejurul podului existau aplice, iar pe unele dintre coloanele care sprijineau c\priorii erau fixate l\mpi, num\rul [i str\lucirea lor erau insuficiente. Palisadele de postere, aranjate precum steagurile unor na]iuni Manheim, `mpiedicau trecerea uniform\ a luminii dintr-o arip\ a podului `n alta. Ghemuit `n bezn\, prudent, Fric inspir\ ad`nc, `[i ]inu respira]ia, ascult\. La `nceput nu auzi nimic `n afar\ de bubuitul ritmic, ca de tobo[ar, al inimii lui, dar spre sf`r[itul respira]iei aceleia lungi, `ncepu s\ aud\ [i b\taia ploii pe ]igl\. Con[tient c\ orice zgomot l-ar ajuta pe animalul de prad\ aflat pe urmele lui s\-l localizeze, Fric l\s\ s\ ias\ respira]ia moart\, ademeni `n\untru una vie, [i o ]inu [i pe aceasta. Se afla sus de tot `n cas\, dar [i sus de tot `n furtun\. Aici, suspinul melancolic al ploii reverbera `n nenum\rate [oapte care schimbau `ntre ele secrete sinistre `n aceast\ mare de bezn\ care scufunda acum Palazzo Rospo. {i totu[i, `n acela[i fel `n care se concentrase s\ aud\ ploaia `n pofida bubuitului inimii, distinse acum pa[ii omului din oglind\. Arhitectura podului, mi[carea de pendul a posterelor gigantice [i [uieratul ploii deformau sunetul, l\sau impresia c\ intrusul se `ndep\rta de Fric, apoi se apropia, pe urm\ iar pleca, c`nd de fapt mai mult ca sigur `nainta spre prada sa. Fric urmase sfatul Musafirului Misterios de a g\si un loc secret, bine ascuns. Crezuse c\ va avea nevoie cur`nd de un refugiu, dar nu `[i d\duse seama c\ va fi chiar at`t de cur`nd. ~nv\]`nd s\ respire [i s\ asculte `n acela[i timp, d\du crezare spuselor insistente [i ]icnite ale mamei lui cum c\ era „un [oricel perfect, aproape invizibil“. Se strecur\ cu repeziciune [i f\r\ nici un zgomot pe l`ng\ turnurile de carton ro[u-auriu ale unui ora[ futurist peste care tat\l s\u – tot de carton – trona cu o pu[c\ laser `nfrico[\toare, gata s\ trag\. R`ndurile se intersectar\, Fric se uit\ [i `ntr-o parte, [i-n alta, apoi o lu\ la st`nga. Continu\ s\ fug\ cu pa[i m\run]i, analiz`nd `n timp ce mergea sunetul greu al pa[ilor din spate, chibzuind care ar fi cel mai bun traseu de urmat ca s\ poat\ sc\pa de omul din oglind\.

258

DEAN KOONTZ

Intrusul nu f\cea nici un efort s\ se ascund\. P\rea c\ voia ca Fric s\-l aud\, oarecum convins c\ b\iatul nu putea sc\pa. Moloch. |sta trebuie s\ fie Moloch. Caut\ un copil s\-l sacrifice, un copil pe care s\-l ucid\, poate chiar s\-l m\n`nce. El este Moloch, cu oase de copii `ntre din]i... Fric se ab]inu s\ nu ]ipe dup\ ajutor, convins c\ nu avea cine s\-l aud\ `n afar\ de omul-fiar\-zeu care `l urm\rea. Pere]ii casei erau gro[i, podelele [i mai groase `nc\, iar cea mai apropiat\ persoan\ era tocmai la etajul `nt`i, `n centrul vilei. Ar fi c\utat o fereastr\ [i ar fi riscat s\ sar\ `n gol dou\ etaje. Podul nu avea `ns\ nici o fereastr\. D\du peste o imita]ie de sarcofag din piatr\, a[ezat `n picioare, sculptat cu hieroglife [i decorat cu imaginea unui faraon mort, care nu mai era de mult locuit de mumia malefic\ ce se luptase odat\ cu cel mai mare star de cinema din lume. Un cuf\r `n care un criminal crud [i inteligent (jucat de Richard Gere) `nghesuise odat\ cadavrul unui splendide blonde (de fapt, trupul viu al mai sus amintitei Cassandra Limone), era acum gol. Fric nu fu ispitit s\ se ascund\ `n containerele acestea, nici `n sicriul negru, l\cuit, nici `n cutia magic\ `n care asistenta unui iluzionist putea fi f\cut\ s\ dispar\ cu ajutorul oglinzilor a[ezate oblic. Chiar [i cele care nu erau sicrie p\reau sicrie, [i, sigur, c\ era moarte curat\ s\ se v`re `n oricare din ele. Singurul lucru `n]elept era s\ se mi[te `n continuare, rapid [i t\cut ca un [oricel, s\ se strecoare, mereu cu vreo c`teva cotituri `naintea omului din oglind\. ~n cele din urm\ ar fi putut s\ se `ntoarc\ la sc\rile `n form\ de spiral\, s\ coboare din pod [i s\ o ia la goan\ spre etajele de jos, unde putea g\si un ajutor. Deodat\ `[i d\du seama c\ nu mai auzea pa[ii celui care venea pe urmele lui. Nici un Tat\-Fantom\ nu era mai nemi[cat, nici o mumie de sub nisipurile egiptene nu z\cea mai lipsit\ de suflare dec`t Fric, pe care `l cuprinse b\nuiala c\ lini[tea aceasta nu vestea nimic bun. O umbr\ pluti pe deasupra, p\[ind prin aer ca pe ap\. Lui Fric i se t\ie respira]ia, se uit\ apoi `n sus.

CHIPUL

259

Grinzile care sus]ineau acoperi[ul se sprijineau pe coloanele podului, la un metru jum\tate deasupra capului s\u. De la o grind\ la alta, peste posterele din filme, zbura o siluet\ f\r\ aripi, dar mai gra]ioas\ dec`t o pas\re, s\rind cu `ncetineala [i imponderabilitatea unui cosmonaut care sfideaz\ gravita]ia. Nu era o fantom\ `nf\[urat\ `n v\luri albe, ci un b\rbat `n costum, acela[i care ie[ise din oglind\ [i care executa acum un balet aerian imposibil. Ateriz\ pe o grind\ orizontal\, f\cu o piruet\ spre Fric [i se n\pusti `n jos, nu ca o piatr\ care cade, ci ca o pan\, r`njind exact a[a cum `[i `nchipuise Fric c\ ar r`nji maleficul Moloch, dornic s\-[i ast`mpere foamea cu un copil. Fric se `ntoarse [i fugi. De[i Moloch cobor`se u[or ca un fulg, acum era aici. ~l `n[f\c\ pe Fric din spate, `i puse un bra] `n jurul pieptului, o m`n\ peste fa]\. Fric `ncerc\ cu disperare s\ se elibereze, dar fu ridicat de la p\m`nt ca un [oricel `n ghearele unui vultur de prad\. Pentru o clip\, crezu c\ Moloch `l va ridica p`n\ grinzile cele mai de sus [i acolo `l va sf`[ia cu o poft\ nebun\. R\maser\ pe podea, dar Moloch `ncepuse deja s\ se mi[te. Aluneca `nainte, ca [i cum cuno[tea fiecare din cotiturile labirintului. Fric se lupt\, d\du din picioare, d\du la nesf`r[it, dar p\rea c\ lupt\ cu ceva care nu era deloc mai consistent dec`t apa, prins `n mrejele ireale ale unui co[mar. M`na care `i astupa fa]a `l ap\sa de sub b\rbie, `i str`ngea maxilarele, oblig`ndu-l s\-[i `nghit\ ]ip\tul [i ]in`ndu-l str`ns de nas. ~l cople[i panica familiar\ a celor mai ur`te crize de astm, groaza c\ se va sufoca. Nu putea s\-[i deschid\ gura ca s\ mu[te, nu putea da cu piciorul ca s\-l doar\ pe cel\lalt. Nu putea respira. O spaim\ mult mai mare `l cuprinse `ns\, `l ]inu `n gheare [i `i sf`[ie mintea `n timp ce trecur\ pe l`ng\ sarcofagul mumiei [i pe l`ng\ un detectiv din carton care avea chipul Tat\lui-Fantom\: g`ndul `nfrico[\tor c\ Moloch `l va duce prin oglind\ `ntr-o lume `n care e o noapte nesf`r[it\, `n care copiii s`nt pu[i la `ngr\[at ca vitele pentru pl\cerea unor zei canibali, `n care nu po]i g\si nici m\car bun\tatea pl\tit\ a doamnei McBee, `n care nu mai e nici o n\dejde, nici m\car aceea de a te face mare.

Capitolul 41 Ethan se uit\ la ceasul de la m`n\, apoi la becule]ul liniei 24, cronometr`nd convorbirea telefonic\. Nu credea c\ la Palazzo Rospo sunase un mort care introdusese monede metafizice `ntr-un telefon public din lumea de dincolo. Cu siguran]\, era vorba fie despre cineva care formase un num\r gre[it, fie de un agent de v`nz\ri at`t de precipitat, c\ `[i debita textele chiar [i robotului care `nregistra aceste mesaje. C`nd Ming du Lac, `ndrum\torul spiritual al Chipului, explicase ra]iunea liniei 24, Ethan fusese destul de perspicace pentru a `n]elege c\ Ming nu va tolera nici m\car o spr`ncean\ ridicat\ [i va respinge orice expresie de ne`ncredere. Reu[ise s\-[i men]in\ o fa]\ impasibil\ [i o voce sobr\. Dintre membrii personalului casei, numai doamna McBee, iar dintre ceilal]i angaja]i ai lui Manheim, numai Ming du Lac aveau puterea de a-l convinge pe marele om s\-l concedieze pe Ethan. {tia exact cu cine trebuie s\ se poarte cu m\nu[i. Telefoane de la mor]i. Tuturor ni s-a `nt`mplat s\ r\spundem la telefon, s\ nu auzim dec`t o lung\ t\cere, s\ spunem din nou: „Alo“, presupun`nd c\ cel care a sunat a fost atent la altceva sau c\ este o problem\ de conectare. Dac\ nimeni nu a r\spuns la al treilea „alo“, punem receptorul `n furc\, convin[i c\ a fost o gre[eal\, cineva care s-a distrat la telefon sau rezultatul unei erori tehnice.

CHIPUL

261

Unii, printre care [i Chipul, cred c\ o parte din aceste telefoane vin de la prietenii deceda]i, de la alte persoane r\posate dragi nou\, care `ncearc\ s\ dea de noi din lumea lor de dincolo. Din anumite motive, conform acestei teorii, mor]ii s`nt `n stare s\-]i fac\ telefonul s\ sune, dar nu reu[esc la fel de u[or s\-[i fac\ auzit glasul peste pr\pastia dintre via]\ [i moarte; ca atare, tot ce auzi nu e dec`t o t\cere sau un f`[`it, rareori fr`nturi de cuvinte, [optite parc\ de la mare dep\rtare. Dup\ ce Ming explicase scopul liniei 24, Ethan se interesase de acest subiect [i aflase c\ cercet\torii fenomenelor paranormale f\cuser\ `nregistr\ri de pe liniile telefonice l\sate deschise pentru astfel de experimente, plec`nd de la premisa c\, dac\ mor]ii pot ini]ia o convorbire, ar putea la fel de bine [i s\ profite de o linie deschis\, special conceput\ pentru a depista mesajele lor. Apoi cercet\torii amplificaser\ [i multiplicaser\ sunetele slabe de pe `nregistr\ri. Descoperiser\ glasuri care vorbeau de multe ori engleza, dar uneori [i franceza, spaniola, greaca [i alte limbi. Cele mai multe dintre entit\]ile care [opteau la telefon nu transmiteau dec`t fr`nturi de propozi]ii sau cuvinte disparate, din care abia puteai `n]elege ceva, oferind material insuficient pentru analiz\. Alt\ dat\ puteau fi puse cap la cap „mesaje“ mai complete, de pild\ previziuni sau chiar avertismente `nfrico[\toare. ~ntotdeauna `ns\ acestea erau scurte [i de cele mai multe ori enigmatice. Ra]iunea `]i spunea c\ `nregistr\rile nu captaser\ dec`t fr`nturi de convorbiri f\cute de cei vii folosind alte linii din sistemul telefonic. De fapt, buc\]ile coerente p\reau s\ se refere la treburi mult prea lume[ti ca s\ motiveze mor]ii s\ vrea s\ intre `n leg\tur\ cu viii: `ntreb\ri despre vreme, despre ultimele note de la [coal\ ale nepo]ilor, fraze ca „... mi-a pl\cut `ntotdeauna pl\cinta de pecan, a ta e cea mai bun\ de pe lume...“ [i „... mai bine str`nge bani pentru zile negre...“ [i „... la cafeneaua care-]i place, proprietarul are o buc\t\rie infect\...“ {i totu[i... {i totu[i, c`teva voci se spunea c\ erau at`t de b`ntuite, at`t de `ntunecate de dezn\dejde sau at`t de pline de dragoste, de grij\ sau disperare, c\ nu puteau fi uitate cu u[urin]\, nu puteau fi explicate,

262

DEAN KOONTZ

mai ales c`nd mesajele erau transmise `ntr-un manier\ precipitat\: „... gaze de la furnal, nu te culca `n seara asta, gaze...“ [i „... nu ]i-am spus niciodat\ c`t de mult te iubesc, at`t de mult, te rog, caut\-m\ c`nd vii pe-aici, nu m\ uita...“ [i „... un b\rbat `ntr-un camion albastru, nu-l l\sa s\ se apropie de micu]a Laura, nu `l l\sa l`ng\ ea...“ Mesajele acestea lugubre raportate de cercet\torii fenomenelor paranormale `l convinseser\ pe Chaning Manheim s\ p\streze linia 24 doar pentru a `nlesni convorbirile cu mor]ii care aveau chef de vorb\. ~n fiecare zi, oriunde s-ar fi aflat `n lume, Manheim [i Ming du Lac obi[nuiau ca `n anumite momente ale medita]iei lor s\ transmit\ mental prefixul regiunii, `mpreun\ cu num\rul de [apte cifre al liniei 24, arunc`nd acul cu momeal\ `n oceanul nemuririi `n speran]a c\ vor prinde un spirit. Chiar [i a[a, dup\ trei ani nu `nregistraser\ dec`t numere formate gre[it, texte debitate de agen]i de v`nz\ri [i mai multe apeluri de la un farsor care, `nainte de sosirea lui Ethan, se dovedise a fi paznic la re[edin]\. I se d\duse o compensa]ie generoas\ dup\ ce fusese demis [i, conform doamnei McBee, o recomandare din partea lui Ming du Lac care, `n mare, sus]inea c\ ar fi `n]elept ca omul s\-[i fac\ ordine `n „casa spiritual\“. Becule]ul se stinse. Apelul durase un minut [i dou\sprezece secunde. C`teodat\ Ethan se `ntreba cum de Channing Manheim, care reu[ise s\ aib\ o carier\ actoriceasc\ at`t de str\lucit\ [i care se dovedise un as al investi]iilor, putea fi acela[i om care `l angaja pe Ming du Lac `mpreun\ cu un consultant feng-shui, un clarv\z\tor [i un cercet\tor al vie]ilor anterioare; acesta din urm\ petrecea patruzeci de ore pe s\pt\m`n\ c\ut`nd s\ identifice re`ncarn\rile actorului `n secolele trecute. Pe de alt\ parte, evenimentele neobi[nuite din acea zi `l f\ceau s\ fie mai pu]in sceptic ca de obicei. Se mai uit\ o dat\ spre ecranul calculatorului, la lista convorbirilor telefonice. Se `ncrunt\, `ntreb`ndu-se de ce Fric ar fi inventat povestea cu tipul care respira `n telefon.

CHIPUL

263

Dac\ cineva chiar d\duse telefoane obscene b\iatului, era foarte posibil ca acestea s\ aib\ o leg\tur\ cu amenin]\rile indirecte la adresa lui Manheim care sosiser\ `n cutiile acelea negre. Altfel, ar fi `nsemnat c\ existau dou\ surse simultane de amenin]\ri. Ethan nu credea `n coinciden]e. Cel care respirase greu `n telefon ar putea fi modelul real al „profesorului“ men]ionat de Reynerd `n scenariul lui neterminat, omul care conspirase la trimiterea cutiilor negre de cadouri [i la uciderea lui Manheim. Dac\ lucrurile st\teau a[a, atunci acesta pusese m`na pe cel pu]in unul dintre numerele secrete ale casei – o descoperire nelini[titoare. {i totu[i, registrul telefoanelor nu d\duse niciodat\ gre[ `n trecut la `nregistrarea apelurilor. {i, cu toate c\ pot ap\rea erori, ma[inile nu mint. Cel mai recent apel c\tre linia 24 era acum ultimul pe registrul din ziua aceea. A[a cum trebuia. Ethan cronometrase convorbirea la un minut [i dou\sprezece secunde. Programul `nregistrase un minut [i paisprezece secunde. Nu se `ndoia c\ cele dou\ secunde erau gre[eala lui. Conform registrului telefonic, cel care sunase avea identitatea protejat\ [i nu se putuse `nregistra nici un num\r de telefon de la care se f\cuse apelul. Era ciudat dac\ apelul fusese f\cut de un agent de v`nz\ri prin telefon, pentru c\ era acum era interzis prin lege s\ foloseasc\ telefoane neinformabile, dar nu era deloc ciudat dac\ cineva formase gre[it num\rul. Nici nu era neobi[nuit pentru cineva care formase num\rul gre[it s\ ]in\ linia ocupat\ timp de un minut sau mai mult. Mesajul `nregistrat pe robotul liniei 24 nu era un salut complicat c\tre cei din lumea duhurilor, ci un simplu „V\ rug\m s\ l\sa]i un mesaj“. Unii dintre cei care sunau nu-[i d\deau seama c\ formaser\ num\rul gre[it [i d\deau ascultare invita]iei. Oricum, nu cine suna pe linia 24 era problema. Problema era dac\ ma[ina, un obiect pe care te po]i `ntotdeauna baza, avusese erori sau min]ise c`nd nu `nregistrase apelurile pe care b\iatul sus]inea c\ le primise.

264

DEAN KOONTZ

Logic, Ethan nu putea dec`t s\ trag\ concluzia c\ ma[ina nu putuse s\ dea gre[. Diminea]\ o s\ aib\ o discu]ie cu Fric. Pe birou, l`ng\ calculator, se aflau cei trei clopo]ei de argint din ambulan]\. R\mase cu privirea la ei mult timp. L`ng\ clopo]ei se afla un plic care `i fusese l\sat de doamna McBee. ~[i scrisese numele cu litere mari, `ntr-o caligrafie impecabil\. Ca tot ce ]inea de McBee, gra]ia cu care m`nuise stiloul `l f\cu pe Ethan s\ z`mbeasc\. Doamna McBee cuno[tea cel mai bun [i elegant mod de a `ndeplini orice fel de sarcin\ [i `[i men]inea `ntotdeauna standardele `nalte. Deschise plicul [i i se confirm\ un adev\r pe care `l [tia deja: Freddie Nielander, mama lui Fric, era o nemernic\.

Capitolul 42 Uluitor de galben din cap p`n\-n picioare, Corky Laputa accept\ punga roz strident de la domnul Chung. Era con[tient c\ smulgea z`mbete clien]ilor din magazin [i presupunea c\ `n galben-rozul \sta ]ip\tor era probabil cea mai vesel\ ]inut\ de anarhist din lume. Punga era plin\ de cutii cu m`ncare chinezeasc\, iar domnul Chung manifesta o bun\voin]\ excesiv\. ~i mul]umi insistent lui Corky pentru fidelitatea lui de cump\r\tor [i `i dori tot binele din lume. Dup\ o zi petrecut\ c\ut`nd s\ provoace colapsul social, Corky rareori avea chef s\-[i preg\teasc\ cina. Venea de trei sau patru ori pe s\pt\m`n\ la domnul Chung, de unde lua m`nc\ruri gata preparate. ~ntr-o lume mai bun\, `n loc s\ apeleze `n mod repetat la preparatele chineze[ti, ar fi preferat s\ ia cina `n restaurante luxoase. Dar dac\ o institu]ie oferea buc\t\rie aleas\ [i serviciu excelent, se g\seau `ntotdeauna clien]i care s\ ruineze tot experimentul. Cu pu]ine excep]ii, oamenii erau ni[te f\pturi plictisitoare, anoste, care se am\geau singure. Putea s\ le tolereze individual sau `ntr-un cadru organizat `n care el impunea regulile, de pild\ `ntr-o clas\, dar mul]imile nu-l l\sau s\ se bucure de o mas\ bun\ sau s\-[i fac\ digestia `n tihn\. Lu\ ma[ina p`n\ acas\ [i l\s\ punga roz nedesf\cut\ pe masa din buc\t\rie. Camera fu inundat\ de arome dup\ care-]i l\sa gura ap\. Dup\ ce se schimb\ `ntr-un halat lejer, dintr-un ca[mir `n carouri, perfect pentru o sear\ de decembrie cu burni]\, Corky `[i f\cu un martini. Doar o urm\ de vermut, dou\ m\sline.

266

DEAN KOONTZ

La asfin]itul sublim al unei zile petrecute cu folos, `i pl\cea de multe ori s\ se plimbe prin casa aceasta spa]ioas\ [i s\ admire bog\]ia arhitecturii [i a mobilelor victoriene. P\rin]ii s\i, provenind am`ndoi din familii `nst\rite, cump\raser\ proprietatea la scurt timp dup\ ce se c\s\toriser\. Dac\ n-ar fi fost oamenii care fuseser\, casa aceasta minunat\ ar fi fost `n]esat\ de amintiri frumoase de familie. Prin urmare, singura amintire frumoas\ de familie pe care o avea [i care `l emo]iona cel mai tare era legat\ de sufragerie, mai ales de spa]iul din jurul [emineului, unde o desp\r]ise pe mama sa de mo[tenirea lui prin manevrarea unui v\trai de fier. R\mase acolo un minut sau dou\, `nc\lzindu-se la foc, `nainte de urca din nou. De data asta, cu paharul `n m`n\, se duse spre camera de oaspe]i din cap\tul holului ca s\ vad\ ce mai face Stinky Cheese Man. ~n ultimele zile, nici m\car nu-[i mai b\tea capul s\ `ncuie u[a. B\tr`nul Stinky nu avea s\ mai plece nic\ieri din proprie ini]iativ\. Camera aceasta era `ntunecat\ pe timpul zilei, pentru c\ cele dou\ ferestre erau acoperite cu sc`nduri. ~ntrerup\torul de l`ng\ u[\ controla veioza de pe noptier\. Becul colorat [i abajurul din m\tase de culoarea piersicii luminau pl\cut `nc\perea. Chiar [i la lumina aceasta cald\, Stinky era mai palid dec`t oric`nd, at`t de cenu[iu c\ p\rea de piatr\. I se vedeau bra]ele, umerii [i capul, restul `ns\ era acoperit cu o p\tur\ [i un cear[af. Mai t`rziu Corky avea s\ savureze `ntreg spectacolul. Stinky fusese un b\rbat de 100 de kilograme, cu o condi]ie fizic\ excelent\. Dac\ s-ar fi putut urca acum pe un c`ntar, ar fi c`nt\rit probabil mai pu]in de 55. Numai oase, piele, p\r [i echimoze, abia avea putere s\-[i ridice capul de pe pern\, era mult prea sl\bit ca s\ se ridice din pat [i s\ se suie pe un c`ntar, iar dezn\dejdea ad`nc\ `i `nfr`nsese cu s\pt\m`ni `n urm\ voin]a de a rezista. Stinky nu mai era sedat. Ochii ad`nci]i `n orbite `nt`lnir\ privirea lui Corky, iar `n ei luci `ntunecat o rug\minte disperat\.

CHIPUL

267

Pe suportul pentru perfuzii, punga cu glucoz\ [i ser fiziologic pentru dou\prezece ore se scursese complet. Solu]ia de glucoz\, vitamine [i minerale care `l ]inea pe Stinky `n via]\ con]inea [i un medicament care provoca obnubilare [i docilitate. Corky l\s\ jos paharul de martini [i scoase dintr-un frigider aprovizionat din bel[ug cu pungi pline cu solu]ii perfuzabile un `nlocuitor pentru punga care se golise. ~ndep\rt\ cu gesturi experimentate punga terminat\ [i fix\ una nou\. Perfuzia de acum nu con]inea nici un medicament. Corky voia ca musafirul lui `mb\tr`nit s\ aib\ mintea limpede mai t`rziu. Dup\ ce `[i lu\ paharul de martini, din care sorbi o `nghi]itur\, spuse: – Ne vedem dup\ cin\. P\r\si apoi dormitorul. Ajuns din nou `n sufragerie, Corky se opri l`ng\ [emineu ca s\-[i termine b\utura [i s\-[i aminteasc\ de Mama. Din p\cate, v\traiul istoric nu era aici ca s\ fie lustruit, ridicat [i admirat. Cu ani `n urm\, `n noaptea acelui eveniment, poli]ia `l luase `mpreun\ cu multe alte obiecte cu inten]ia de a str`nge probe, [i nu-l mai adusese niciodat\ `napoi. Corky fusese prea `n]elept ca s\-l cear\ `napoi, b\nuind c\ poli]ia ar putea suspecta c\ v\traiul avea valoare sentimental\ pentru el. Dup\ moartea mamei, cump\rase alte instrumente pe care s\ le foloseasc\ la foc. De[i nu ar fi vrut, `nlocuise [i covorul. Dac\ detectivii de la Omucideri s-ar fi `ntors din cine [tie ce motive `n lunile care urmaser\ crimei [i ar fi v\zut covorul p\tat de s`nge la locul lui, s-ar fi mirat, cu siguran]\. ~n buc\t\rie, `nc\lzi m`ncarea chinezeasc\ la cuptorul cu microunde. Moo goo gai pan. Mu shu pork. Carne de vit\ cu ardei ro[u. Orez, bine`n]eles, [i varz\ murat\. Nu putea s\ m\n`nce singur toat\ m`ncarea. Chiar de c`nd `ncepuse s\-l `nfometeze metodic pe Stinky Cheese Man, Corky continua s\ cumpere totu[i prea multe semipreparate.

268

DEAN KOONTZ

~n mod clar, spectacolul declinului grotesc al lui Stinky nu era numai distractiv, ci [i tulbur\tor. Incon[tient, `n Corky `ncol]ise o team\ de a nu fi subalimentat. ~n interesul unei bune s\n\t\]i mintale, a[adar, continua s\ cumpere m`ncare `n exces [i s\ se bucure de pl\cerea terapeutic\ de a arunca surplusul la gunoi. ~n seara aceasta, a[a cum se `nt`mplase tot mai des `n ultimele luni, Corky m`nc\ la masa din sufragerie, pe care st\teau `n teancuri planurile detaliate, complete de la Palazzo Rospo. Printurile fuseser\ scoase de pe ni[te dischete realizate de firma de arhitectur\ care supraveghease renovarea de [ase milioane de dolari a vilei la pu]in timp dup\ ce Manheim cump\rase proprietatea. Pe l`ng\ faptul c\ fusese `nzestrat\ cu sisteme electrice, termice, audio-video, instala]ii noi [i aer condi]ionat, uria[a cl\dire fusese computerizat\ [i echipat\ cu cel mai nou model de sistem de securitate, conceput astfel `nc`t s\ poat\ fi `mbun\t\]it u[or [i `n permanen]\. Dup\ spusele uneia din sursele pe care se baza Corky, sistemul de securitate fusese `ntr-adev\r `mbun\t\]it cel pu]in o dat\ `n ultimii doi ani. Ca o f\ptur\ vie [i capricioas\, noaptea se ridic\ din letargia ei umed\ [i st`rni un v`nt ar]\gos care s`s`ia la ferestre, se ag\]a de zidurile casei cu protezele m`inilor f\cute din crengi de copaci, `[i scutura mantia neagr\ [i izbea sticla cu valuri de ploaie. ~n camera aceasta bine `nc\lzit\, `nf\[urat `n ca[mirul `n carouri, cu un osp\] chinezesc `n fa]a lui [i av`nd lucruri vrednice de interes cu care s\-[i ocupe mintea, Corky Laputa rareori se sim]ise mai confortabil [i mai bucuros c\ e viu.

Capitolul 43 Raportul McBee era formal [i detaliat, ca de obicei, [i totu[i pl\cut, prezentat `ntr-o o caligrafie care `l transforma `ntr-o mic\ oper\ de art\ [i `i `mprumuta aura unui document istoric. A[ezat la biroul s\u din camera de lucru, Ethan auzea `n minte ritmul s\lt\re] [i u[orul accent sco]ian cu care vorbea femeia. Dup\ formula de `nceput `n care se spunea c\ n\d\jduie[te c\ Ethan a avut o zi spornic\ [i era la fel de `nsufle]it ca ea de spiritul Cr\ciunului, doamna McBee `i amintea c\ va pleca `mpreun\ cu domnul McBee spre Santa Barbara dis-de-diminea]\. Aveau s\ petreac\ dou\ zile `mpreun\ cu fiul lor [i familia acestuia, [i `[i programaser\ `ntoarcerea pentru ziua de dou\zeci [i patru, la ora 9 diminea]a. ~i amintea mai departe c\ Santa Barbara nu era dec`t la o or\ spre nord [i c\ era gata s\ se `ntoarc\ dac\ aveau nevoie de sfatul ei. Oferea num\rul s\u de mobil, pe care Ethan deja `l [tia, precum [i num\rul de telefon al fiului ei. Mai mult, l\sa [i adresa fiului [i informa]ia c\ la mai pu]in de trei str\zi de casa acestuia se afla un parc mare, minunat. „Parcul are mul]i stejari de California, b\tr`ni [i falnici, precum [i al]i arbori de dimensiuni asem\n\toare, dar pe cuprinsul s\u se mai afl\ [i cel pu]in dou\ terenuri cu gazon, pe oricare dintre acestea put`nd ateriza un elicopter `n cazul `n care s-ar ivi o situa]ie de urgen]\ de propor]ii at`t de `nfrico[\toare, c\ ar trebui s\ fiu adus\ acas\ precum un chirurg militar.“

270

DEAN KOONTZ

Ethan n-ar fi crezut c\ la sf`r[itul acestei zile teribile cineva putea s\-l fac\ s\ r`d\ at`t de tare. Cu umorul ei sec, doamna McBee reu[ise. Administratoarea `i mai amintea c\ `n absen]a ei [i a domnului McBee, Ethan avea s\ serveasc\ in loco parentis, av`nd responsabilitate [i autoritate deplin\ asupra lui Fric. Dac\ `n timpul zilei Ethan era nevoit s\ plece de la re[edin]\, domnul Hachette, buc\tarul-[ef, era urm\torul care prelua comanda. Portarii [i servitoarele puteau s\-l serveasc\ pe b\iat dup\ cum avea nevoie. Dup\ ora cinci, ace[tia plecau. Domnul Hachette pleca [i el dup\ cin\. Deoarece ceilal]i membri ai personalului care locuiau acolo `[i luaser\ vacan]a de Cr\ciun mai devreme, doamna McBee `l sf\tuia pe Ethan s\ se asigure c\ se `ntoarce acas\ `nainte ca domnul Hachette s\ plece la sf`r[itul zilei. Altfel Fric va r\m`ne singur `n cas\, cu nimeni altcineva `n jur `n afar\ de cei doi agen]i de securitate din camera de supraveghere din spatele re[edin]ei. ~n continuare, memorandumul se ocupa de problema principal\ a dimine]ii de Cr\ciun. ~n cursul acelei zile, dup\ ce vorbise cu b\iatul `n bibliotec\ [i `nainte de a pleca `n vestul Hollywoodului pentru a-l investiga pe Rolf Reynerd, Ethan ridicase problema cadourilor de Cr\ciun ale lui Fric. Orice copil ar fi entuziasmat de ideea c\ poate s\ `nm`neze o list\ oric`t de lung\ cu lucrurile pe care [i le dore[te [i c\ poate primi `n diminea]a de Cr\ciun tot ce a cerut, exact lucrurile dorite, nimic mai pu]in, dar [i nimic `n plus. {i totu[i, lui Ethan i se p\rea c\ `n felul acesta diminea]a de Cr\ciun era v\duvit\ de suspansul ei minunat [i chiar de o parte din farmec. Deoarece avea s\ fie primul lui Cr\ciun petrecut la Palazzo Rospo, o abordase pe doamna McBee `n biroul ei de l`ng\ buc\t\rie ca s\ `ntrebe despre posibilitatea de a l\sa un cadou surpriz\ pentru Fric sub pomul de Cr\ciun. – Dumnezeu s\ v\ binecuv`nteze, domnule Truman, spusese ea, dar e o idee rea. Nu chiar at`t de rea ca aceea de a te `mpu[ca `n picior ca s\ observi efectul glon]ului, dar pe-aproape.

CHIPUL

271

– De ce? se mirase el. – Fiecare membru al personalului prime[te un bonus generos de Cr\ciun, plus un mic obiect de la Neiman Marcus sau Cartier, de o natur\ mai personal\... – Da, am citit asta `n caietul cu Standarde [i practici, spusese Ethan. – Iar membrilor personalului le este total interzis s\ schimbe `ntre ei cadouri pentru c\ s`ntem at`t de mul]i, `nc`t cump\r\turile ar lua prea mult timp [i ar impune o corvoad\ financiar\... – {i asta se g\se[te `n Standarde [i practici. – S`nt m\gulit\ c\ a]i memorat con]inutul caietului at`t de bine. Atunci [ti]i, de asemenea, c\ personalului `i este interzis s\ ofere cadouri membrilor familiei, `n primul r`nd pentru c\ familia este destul de `nst\rit\ ca s\ aib\ tot ce `[i dore[te, dar [i pentru c\ domnul Manheim consider\ c\ munca noastr\ asidu\ [i discre]ia de a nu discuta cu str\inii via]a lui privat\ s`nt cadouri pentru care ne e zilnic recunosc\tor. – Dar faptul c\ b\iatul trebuie s\ preg\teasc\ o list\ [i [tie c\ absolut tot de pe acea list\ va fi aici `n diminea]a de Cr\ciun – pare at`t de mecanizat! – Cariera [i via]a unei celebrit\]i se confund\ adesea, domnule Truman. {i `ntr-o industrie at`t de mare [i complex\ cum este domnul Manheim, singura alternativ\ la mecanizare este haosul. – Poate c\ a[a e. Dar e rece. {i trist. Vorbind mai `ncet [i cu oarecare afec]iune, doamna McBee `i f\cu c`teva dest\inuiri: – Chiar este trist. B\iatul e un mielu[el. Dar tot ce putem face este s\ fim extrem de sensibili cu el, s\-l sf\tuim [i s\-l `ncuraj\m c`nd ne cere sau c`nd pare s\ aib\ nevoie, de[i nu cere. Un cadou surpriz\ de Cr\ciun poate fi primit bine de Fric, dar mi-e team\ c\ tat\l lui nu ar accepta. – Din c`te `n]eleg, nu ar aproba acest lucru din alte motive dec`t cele din Standarde [i practici. Doamna McBee c\zu pe g`nduri, ca [i cum ar fi consultat `n minte o versiune mult mai extins\ din Standarde [i practici dec`t cea din caietul pe care-l prezenta fiec\rui angajat.

272

DEAN KOONTZ

~n cele din urm\, spuse: – Domnul Manheim nu e un om r\u sau lipsit de inim\, e doar cople[it de propria via]\... [i poate prea `ndr\gostit de mirajul ei. La un anumit nivel, recunoa[te ceea ce nu a reu[it s\-i dea lui Fric [i, cu siguran]\, `[i dore[te ca lucrurile s\ fie altfel `ntre ei doi, dar nu [tie cum s\ redreseze situa]ia [i `n acela[i timp s\ fac\ tot ceea ce trebuie ca s\ continue s\ fie cine este. A[a c\ `[i alung\ problema asta din minte. Dac\ ar fi s\ pune]i un cadou pentru Fric sub pomul de Cr\ciun, vina domnului Manheim ar ie[i la suprafa]\ [i dumnealui ar fi r\nit de semnifica]iile gestului dumneavoastr\. De[i este un om cinstit cu angaja]ii s\i, nu s`nt `n stare s\ prev\d ce ar putea face. – Uneori, c`nd m\ g`ndesc la pu[tiul \sta singuratic, mi-ar pl\cea s\-l scutur pu]in pe tat\l lui chiar dac\.... Doamna McBee ridicase o m`n\ `n semn de avertizare. – Nici m\car `ntre noi nu-i b`rfim pe cei de la care ne c`[tig\m p`inea, domnule Truman. Ar `nsemna lips\ de recuno[tin]\ [i indecen]\. Ceea ce am spus acum n-a fost dec`t un sfat prietenesc, deoarece am credin]a c\ s`nte]i un membru de valoare al personalului [i un exemplu bun pentru Fric, care v\ ascult\ mai mult dec`t probabil v\ da]i seama. ~n memorandum, doamna McBee aborda din nou subiectul cadoului. Avusese la dispozi]ie o zi ca s\-[i revizuiasc\ sfatul: „~n ceea ce prive[te subiectul delicat al cadoului surpriz\, vreau s\ fac c`teva preciz\ri `n leg\tur\ cu ce am spus de diminea]\. Un obiect mic [i foarte deosebit, ceva mai degrab\ fermec\tor dec`t scump, dac\ ar fi l\sat nu sub pomul de Cr\ciun, ci `n alt\ parte [i anonim, `l va entuziasma pe primitor a[a cum ne amintim am`ndoi c\ eram entuziasma]i `n dimine]ile de Cr\ciun din copil\ria noastr\. B\nuiesc c\, intuitiv, va `n]elege `n]elepciunea acestei discre]ii [i mai mult ca sigur va p\stra numai pentru el existen]a cadoului, m\car [i numai pentru satisfac]ia pur\ de a avea un astfel de secret. Dar obiectul trebuie s\ fie `ntr-adev\r deosebit [i se recomand\ pruden]\. Ba mai mult, dup\ ce a]i citit aceste ultime r`nduri, v\ rog s\ le face]i buc\]i [i s\ le `nghi]i]i“. Ethan r`se din nou.

CHIPUL

273

~n acela[i timp, pe telefon se aprinse lumina intermitent\ a unui becule]: linia 24. Dup\ ce becule]ul clipi de trei ori, robotul intr\ `n func]iune [i lumina r\mase aprins\. Nu putea intra `n calculator [i modifica programul astfel `nc`t linia 24 s\ sune `n apartamentul s\u. Numai primele dou\zeci [i trei de linii `i erau accesibile. ~n afar\ de Manheim, numai Ming du Lac avea acces la linia sacr\ 24. O cerere de schimbare a situa]iei l-ar fi adus pe Ming `n culmea furiei de care e capabil un guru spiritual [i care, de fapt, e aceea[i cu furia unui [arpe cu clopo]ei asmu]it cu un b\] ascu]it, mai pu]in s`s`itul. Chiar dac\ ar fi avut acces la linia 24, Ethan n-ar mai fi putut monitoriza nici un apel odat\ ce r\spundea robotul, pentru c\ sistemul de `nregistrare permitea o singur\ conexiune, `mpiedic`ndu-se astfel posibilitatea ascult\rii convorbirilor. ~nainte nu avusese nici m\car a mia parte din interesul pe care `l avea `n seara aceea pentru linia 24, [i lucrul acesta `l nelini[tea. Dac\ voia s\ `n]eleag\ ceva din ce i se `nt`mplase `n ziua aceasta special\, era nevoit s\ lase deoparte supersti]ia [i s\ g`ndeasc\ logic. Cu toate acestea, dup\ ce `[i lu\ privirea de la becule]ul aprins al liniei 24, se trezi c\ se uit\ la cei trei clopo]ei de argint de pe birou. {i nu putu s\-[i ia u[or privirea de la ei. Ultimul punct din memorandumul doamnei McBee se referea la revista pe care o ata[ase, ultimul num\r din Vanity Fair. Administratoarea scria: „Aceast\ publica]ie a sosit `mpreun\ cu alte materiale `n coresponden]a de s`mb\t\ [i a fost pus\, ca de obicei, pe m\su]a din bibliotec\. Azi-diminea]\, la scurt timp dup\ ce t`n\rul st\p`n a plecat din bibliotec\, am descoperit revista deschis\ la pagina pe care am `nsemnat-o. Aceast\ descoperire se leag\ foarte mult de reconsiderarea sfatului pe care vi l-am dat legat de cadourile de Cr\ciun.“ ~ntre pagina a doua [i a treia a unui articol despre mama lui Fric, Fredericka Nielander, doamna McBee pusese un post-it galben. ~nsemnase cu pixul o sec]iune din text. Ethan citi totul de la cap\t. Aproape de `nceputul paginii a doua g\si o referire la Aelfric. Freddie `i spusese reporterului c\ ea [i fiul ei erau „nedesp\r]i]i“ [i c\ oriunde ar fi dus-o munca ei minunat\,

274

DEAN KOONTZ

]ineau leg\tura, „discut`nd ore `ntregi vrute [i nevrute, ca doi colegi de [coal\, `mp\rt\[indu-[i visele [i secretele mai mult dec`t doi spioni care se lupt\ cu lumea toat\“. De fapt, leg\tura lor telefonic\ era at`t de secret\, c\ nici m\car Fric nu [tia despre ea. Freddie `l descria pe Fric ca pe un „b\iat exuberant, sigur pe el, foarte atletic, ca tat\l lui, un c\l\re] minunat, care se descurc\ de minune pe cai“. Cai? Ethan ar fi pus pariu tot venitul lui pe un an c\, dac\ Fric avusese vreodat\ de-a face cu cai, ace[tia fuseser\ un soi care nu l\sau niciodat\ mizerie [i alergau numai pe muzic\ de fla[net\. N\scocind acest fals Fric, Freddie p\rea s\ sugereze c\ adev\ratele calit\]i ale fiului ei fie nu o impresionau, fie o f\ceau s\ se simt\ de-a dreptul prost. Fric era destul de iste] [i sensibil ca s\ trag\ o astfel de concluzie. G`ndul c\ b\iatul a citit prostiile astea jignitoare st`rni `n Ethan dorin]a nu de a azv`rli revista `n co[ul de gunoi de l`ng\ biroul s\u, ci de a o arunca furios direct spre [emineu, ca s\ poat\ s\ o ard\ mai t`rziu. Freddie s-ar fi justificat probabil spun`nd c\ `ntr-un interviu dat la Vanity Fair era nevoit\ s\-[i c`nt\reasc\ bine cuvintele, ca s\ nu-[i strice imaginea. Ce supermodel magnific ar mai fi fost ea dac\ dintre coapsele ei n-ar fi r\s\rit un superfiu? S\ ard\ paginile din revist\ `n care ap\reau fotografii cu Freddie l-ar fi uns `ntr-adev\r la suflet. Fantezie voodoo. Linia 24 era `n continuare ocupat\. Se uit\ la calculator, pe care registrul telefonic continua s\ fie afi[at. {i acest apel venea de la un num\r de telefon neinformabil. Deoarece conexiunea nu se `ntrerupsese, `n coloana care consemna DURATA APELULUI cifrele continuau s\ se schimbe. Erau deja peste patru minute. Era un mesaj prea lung pentru robot dac\ cel care sunase era `ntr-adev\r un agent de v`nz\ri sau cineva care formase un num\r gre[it. Curios. Becule]ul se stinse.

Capitolul 44 Fric se trezi `nconjurat din toate p\r]ile de o mul]ime de ta]i, o armat\ p\zitoare `n care fiecare soldat avea aceea[i fa]\ celebr\. St\tea `ntins pe spate, dar nu `n pat. De[i era nemi[cat [i `[i lipea aproape cu disperare spinarea de suprafa]a tare de sub el, mintea i se r\sucea alene `ntr-un v`rtej confuz. Erau uria[i ta]ii ace[tia, uneori siluete `nalte, cople[itoare, alteori numai capete f\r\ trup, dar capete gigantice, ca baloanele de la parada de Ziua Recuno[tin]ei. Fric avea impresia c\ `[i pierduse cuno[tin]a din lips\ de aer, ceea ce `nsemna o criz\ grav\ de astm. C`nd `ncerc\ `ns\ s\ respire, nu `nt`mpin\ nici o dificultate. Deseori chipurile acestea enorme de ta]i avea expresii nobile, expresii de hot\r`re ne`nfricat\, de cruzime malefic\, dar uneori z`mbeau. Unul f\cea cu ochiul. Altul r`dea f\r\ zgomot. C`teva priveau cu drag sau vis\toare nu la Fric, ci la femei celebre cu capete la fel de uria[e. Pe m\sur\ ce mintea i se `nv`rtea din ce `n ce mai pu]in, apropiindu-se de normal, Fric `[i aminti brusc de omul care ie[ise din oglind\. S\ri `n fund. Pentru o clip\, mintea i se `nv`rti mai iute. ~l cople[i o nevoie presant\ de a vomita. ~i rezist\ cu succes [i se sim]i aproape un erou. Fric `ndr\zni s\-[i dea capul pe spate [i s\ caute fantoma f\r\ aripi printre grinzi. Se a[tepta s\ z\reasc\ `n zbor un costum gri, de l`n\, [i ni[te pantofi negri, ca ni[te v`rfuri de aripi, patin`nd prin aer cu gra]ia unui dansator pe ghea]\.

276

DEAN KOONTZ

Nu z\ri nici un ciudat zbur`nd pe deasupra, ci peste tot numai ta]i p\zitori – color, alb-negru sau `n perechi de c`te dou\ culori. ~naintau, se retr\geau, `l `nconjurau, se profilau uria[i. Ta]i de h`rtie cu to]ii. F\c`ndu-[i c`t de c`t curaj, se ridic\ `n picioare [i r\mase a[a o clip\, de parc\ ar fi `ncercat s\-[i g\seasc\ echilibrul pe o s`rm\ la mare `n\l]ime. Ascult\ [i nu auzi dec`t ploaia. Nesf`r[ita, cople[itoarea, coroziva ploaie. Prea repede pentru o persoan\ prudent\ [i prea `ncet pentru una curajoas\, Fric `[i f\cu loc prin labirintul de suvenire, c\ut`nd sc\rile de la pod. Inevitabil, probabil, ajunse [i `n fa]a oglinzii `ncadrate de [erpi. Voia s\ o ocoleasc\ de departe. {i totu[i, sticla argintie exercita asupra lui o atrac]ie `ntunecat\ [i irezistibil\. ~nt`mplarea cu omul din oglind\ `i juca pe r`nd `n amintire ca un vis, apoi ca o experien]\ la fel de real\ ca mirosul transpira]iei provocate de groaz\. Sim]i nevoia s\ [tie ce era adev\rat [i ce nu, poate pentru c\ via]a lui `n general p\rea ireal\, [i o incertitudine `n plus era imposibil de suportat. Deloc `ndr\zne], dar mai pu]in la[ dec`t se a[teptase s\ fie, se apropie de sticla protejat\ de [erpi. Convins de evenimente recente c\ universul lui Aelfric Manheim [i cel al lui Harry Potter se ciocneau `n t\cere, Fric ar fi fost alarmat, dar nu foarte surprins dac\ [erpii sculpta]i s-ar fi trezit la via]\ `n mod magic [i s-ar fi n\pustit asupra lui `n timp ce se apropia. Solzii picta]i [i unduirile trupurilor lor r\maser\ nemi[cate, iar ochii din sticl\ verde lucir\ doar cu o r\utate ne`nsufle]it\. ~n sticla reflectorizant\ nu se v\zu dec`t pe sine [i o natur\ moart\ `ntoars\ pe dos a `ntregului peisaj din spatele lui. Nici o urm\ a lumii de dincolo, nici o adiere dinspre Eternitate. {ov\ielnic, m`hnit s\ vad\ c`t de r\u tremura, Fric `ntinse m`na dreapt\ spre imaginea sa din oglind\. Sub v`rfurile degetelor, sim]i sticla rece [i neted\ – [i indubitabil solid\. C`nd `[i lipi palma de suprafa]a argintie, amintirea lui Moloch p\ru mai pu]in o `nt`lnire real\ c`t un vis.

CHIPUL

277

Apoi `[i d\du seama c\ ochii din oglind\ nu erau ochii verzi cu care crescuse, verdele acela pe care `l mo[tenise de la M\mica-Oficial\. Ochii ace[tia erau cenu[ii, un cenu[iu luminos, satinat, cu doar c`]iva stropi de verde. Erau ochii omului din oglind\. ~n clipa `n care Fric recunoscu aceast\ diferen]\ `nfrico[\toare din imaginea sa reflectat\, cele dou\ m`ini ale b\rbatului ie[ir\ din oglind\, `l apucar\ de `ncheietura m`inii [i `i l\sar\ ceva `n palm\. Apoi m`inile b\rbatului se `nchiser\ peste m`na sa [i o str`nser\ `ntr-un pumn, f\c`nd ghem obiectul d\ruit `nainte de a-l `mbr`nci pe Fric. Terorizat, Fric azv`rli lucrul pe care `l avea `n m`n\, orice ar fi fost acela, `nfior`ndu-se de senza]ia `n acela[i timp alunecoas\ [i aspr\ a texturii lui. Alerg\ cu pas s\ltat spre cap\tul podului, acolo unde `ncepeau sc\rile, cobor` spirala lor, iar picioarele i se izbeau cu at`ta for]\ cuprins\ de panic\, c\ `n spatele lui marginile metalice ale treptelor duduiau ca pieile de tob\ care tremur\ la amintirea tunetului. Din holul din aripa de est `n cel din nord, de-a lungul singuraticului etaj doi, se cutremura `n timp ce trecea pe l`ng\ u[i `nchise pe care orice `nchipuire monstruoas\ a min]ii putea s\ le tr`nteasc\ de perete [i s\ le deschid\. Se ascundea de vederea oglinzilor antice, `ntunecate de vreme, aflate deasupra consolelor vechi de c`nd lumea. Se uita mereu `napoi, `n sus, cuprins de o a[teptare `nfrico[at\. Cu siguran]\ Moloch plutea deasupra lui, un incredibil zeu canibal `mbr\cat `n costum de om de afaceri. Ajunse la sc\rile principale f\r\ s\ fie r\nit sau urm\rit de cineva, dar nu se sim]ea u[urat. Bubuitul inimii lui putea acoperi zgomotul copitelor de fier a o sut\ de cai c\l\ri]i de o sut\ de Mor]i cu o sut\ de coase. Oricum, du[manul s\u nu avea nevoie s\-l fug\reasc\ pe p\m`nt a[a cum fug\re[te vulpea un iepure. Dac\ Moloch putea s\ c\l\toreasc\ prin oglinzi, de ce s\ nu poat\ [i prin sticla unei ferestre? De ce s\ nu poat\ prin orice suprafa]\ suficient de lustruit\, `nc`t s\ aib\ reflexii c`t de slabe, cum ar fi bolul urnei aceleia din bronz, cum ar fi u[ile l\cuite `n negru ale dulapului aceluia `nalt, `n stil imperial, cum ar fi, cum ar fi, cum ar fi…?

278

DEAN KOONTZ

~n fa]a lui, rotonda uria[\ de la intrare se scufund\ `n `ntuneric. Sc\rile mari care duceau p`n\ la parter de-a lungul peretului curbat disp\rur\ `n bezna [erpuit\. Se l\sase seara. Echipa care lustruia podeaua [i cea de decoratori `[i terminaser\ treaba [i plecaser\, a[a cum f\cuse [i personalul care st\tuse peste program. So]ii McBee se duseser\ la culcare. Nu putea s\ r\m`n\ singur aici, la etajul al doilea. Imposibil. C`nd ap\s\ un `ntrerup\tor, mul]imea de candelabre de cristal care urmau curba sc\rilor se aprinse pe loc. Sute de pandantive t\iate `n col]uri se leg\nau [i aruncau pe pere]i curcubee prismatice colorate. Cobor` la parter cu un av`nt at`t de furtunos, c\, dac\ actri]a mu[chi-de-terminator, Cassandra Limone, ar fi f\cut exerci]ii pe sc\rile acestea, Fric n-ar fi putut evita s\ o r\stoarne [i s\-i rup\ mai mult dec`t o glezn\. S\rind de pe ultima treapt\, se opri brusc pe podeaua de marmur\ a rotondei dup\ ce z\ri pentru prima oar\ pomul mare de Cr\ciun. ~nalt de aproape cinci metri, `mpodobit numai `n ornamente de cristal ro[u [i argintiu, pomul era de o splendoare paralizant\ chiar [i c`nd ghirlandele de lumini electrice nu func]ionau. Numai spectacolul uluitor al pomului nu ar fi fost suficient s\-l fac\ s\ se opreasc\ mai mult de o secund\ din fuga lui, dar `n timp ce r\mase cu ochii la molidul cu podoabe sclipitoare, `[i d\du seama c\ str`ngea ceva `n m`na dreapt\. Deschiz`nd pumnul, v\zu obiectul pe care i-l d\duse omul din oglind\, lucrul acela bo]it pe care fusese sigur c\ `l aruncase pe podeaua podului. U[or, neted [i `n acela[i timp rugos, nu era nici un g`ndac mort, nici pielea lep\dat\ de vreun [arpe, nici o arip\ strivit\ de liliac, nici oricare dintre ingredientele unei licori vr\jitore[ti, a[a cum `[i imaginase. Doar o fotografie f\cut\ ghemotoc. O desf\cu, o netezi `ntre m`inile care `i tremurau. Franjurat\ la dou\ col]uri, de parc\ ar fi fost rupt\ dintr-o ram\, portretul de 13x15 centimetri `nf\]i[a o doamn\ dr\gu]\ cu p\rul [i ochii negri. Nu o cuno[tea. Fric [tia din experien]\ c\ felul `n care arat\ oamenii `n poze nu are nimic de-a face cu felul `n care se poart\ ace[tia `n via]a de zi

CHIPUL

279

cu zi. {i totu[i, z`mbetul bl`nd al acestei femei `i sugera o inim\ bun\, [i `[i dori s\ o fi cunoscut. O amulet\ blestemat\, o cataplasm\ f\cut\ s\ scoat\ sufletul nemuritor din oricine o ]ine asupra lui, o sperietoare voodoo, un talisman de magie neagr\, o nu-[tiu-ce-chestie satanic\ sau oricare dintre obiectele ciudate [i `nsp\im`nt\toare pe care te-ai fi a[teptat s\ le prime[ti de la o creatur\ ce locuia `n interiorul oglinzilor ar fi fost lucruri mai pu]in surprinz\toare [i misterioase dec`t fotografia aceasta bo]it\. Nu-[i putea imagina cine era femeia aceea, ce voia s\ `nsemne poza ei, cum putea face ca s-o identifice sau ce ar avea de c`[tigat sau de pierdut dac\ i-ar afla numele. Groaza i se mai domolise sub efectul lini[titor al chipului femeii din fotografie, dar c`nd `[i ridic\ privirea din poz\ [i se uit\ la pomul de Cr\ciun, frica i se cuib\ri iar `n suflet. Ceva se mi[ca `n pom. Nu de la o ramur\ la alta, nu p`ndind printre umbrele verzi ale crengilor: mi[carea aceasta se sim]ea `n podoabele din pom. Fiecare minge de argint, trompet\ de argint, pandantiv de argint era o oglind\ tridimensional\. O reflexie amorf\, de consisten]a umbrei, curgea peste suprafe]ele acelea rotunjite [i str\lucitoare, `nainte [i `napoi, `n sus [i `n jos. Numai ceva ce zbura prin rotond\, apropiindu-se [i `ndep\rt`ndu-se `n mod repetat de pomul sclipitor, ar fi putut arunca astfel de reflexii. Cu toate acestea, nici o pas\re mare, nici un liliac cu aripile de m\rimea unui steag, nici un `nger de Cr\ciun [i nici un Moloch nu traversau aerul; p\rea, a[adar, c\ negura av`ntat\ curgea `n interiorul ornamentelor, `ncre]ind p`n\ sus o parte a pomului, pr\v\lindu-se `n cascad\ peste cealalt\ parte. Mai pu]in str\lucitoare, mai `ntunecate dec`t cele de argint, podoabele ro[ii erau [i ele oglinzi. Aceea[i umbr\ palpita [i c\l\torea prin rotunjimile acelea de mere caramelizate [i planurile rubinii, duc`ndu-te inevitabil cu g`ndul la un flux de s`nge care palpit\ prin vene. Fric sim]ea c\ ceea ce `l urm\rea acum – dac\ `l urm\rea cu adev\rat ceva – era acela[i care `l urm\rise [i `n pivni]a de vinuri pu]in mai devreme. Pielea capului i se str`nse [i i se zb`rci pe ceaf\.

280

DEAN KOONTZ

~ntr-unul din romanele fantastice pe care le `ndr\gea, Fric citise c\ fantomele puteau ap\rea prin propria voin]\, dar nu puteau s\-[i men]in\ mult timp forma material\ dac\ nu te uitai la ele, pentru c\ mirarea [i frica ta le d\dea puteri [i le `ntre]inea. Citise c\ vampirii nu puteau s\-]i intre `n cas\ dac\ nu `i invita cineva din\untru s\ `i treac\ pragul. Citise c\ o entitate malefic\ poate s\ scape din lan]urile iadului [i s\ intre `ntr-o persoan\ din lumea aceasta prin tripodul unei mese de spiritism nu prin simplul fapt c\ pui `ntreb\ri mor]ilor, ci numai dac\, din neb\gare de seam\, spui ceva de genul: „Vino l`ng\ noi“ sau: „Al\tur\-te nou\“. Citise o gr\mad\ de lucruri stupide, de fapt, [i majoritatea erau probabil n\scocite de romancieri stupizi care `ncercau s\ c`[tige un ban v`nz`ndu-[i scenariile stupide unor produc\tori stupizi. Cu toate acestea, Fric reu[i s\ se conving\ c\, dac\ nu-[i lua privirea de la pomul de Cr\ciun, apari]ia din globuri avea s\ se mi[te din ce `n ce mai repede, sporindu-[i puterile cu fiecare secund\ care trecea, p`n\ c`nd, precum cartu[ierele de grenade, fiecare podoab\ din pom va exploda dintr-odat\, `nfig`nd `n el zeci de mii de schije, iar fiecare ciob zim]at `i va aduce `n trup o bucat\ din negura asta care palpita [i care avea pe urm\ s\-i `nfloreasc\ `n s`nge [i s\-i devin\ st\p`n\. Fugi pe l`ng\ pom [i ie[i din rotond\. Aprinse un `ntrerup\tor din holul nordic. Teni[ii cu talp\ de cauciuc `i sc`r]`iau pe podeaua de marmur\ proasp\t lustruit\. Pe l`ng\ salon, camera de servit ceaiul, sufrageria mic\, sufrageria mare, camera pentru micul dejun, c\mara, buc\t\ria, p`n\ la cap\tul aripii nordice alerg\ [i de data asta nu se uit\ `napoi, nici la st`nga, nici la dreapta. Pe l`ng\ sp\l\toria echipat\ profesionist [i camera de zi `n care personalul casei `[i petrecea pauzele [i-[i lua masa, parterul aripii de vest ad\postea camerele [i apartamentele membrilor personalului care locuiau la re[edin]\. Doamna Sanchez [i doamna Norbert, menajerele, erau plecate p`n\ `n diminea]a zilei de dou\zeci [i patru. Oricum, nu s-ar fi dus la ele. Erau destul de dr\gu]e, dar una chicotea cam mult, iar cealalt\ `]i povestea tot timpul despre Dakota de Nord, unde se n\scuse,

CHIPUL

281

care lui Fric i se p\rea chiar mai pu]in interesant\ dec`t Tuvalu, poporul care tr\ia pe o insul\ [i avea industria aceea fenomenal\ de export de nuc\ de cocos. Doamna [i domnul McBee se aflau la sf`r[itul unei zile deosebit de grele [i lungi. Probabil dormeau deja la ora asta, iar Fric nu voia s\-i deranjeze. Ajung`nd la u[a apartamentului locuit de domnul Truman, care `i f\cuse pu]in mai devreme invita]ia s\-i cear\ ajutorul la orice or\ din zi sau din noapte [i la care inten]ionase s\ mearg\ din clipa `n care fugise din pod, Fric `[i pierdu brusc cump\tul. Un om care iese din oglind\; acela[i om care zboar\ printre grinzile podului; un duh care tr\ie[te `n globurile din pomul de Cr\ciun, te urm\re[te de acolo [i poate exploda din ele – Fric nu-[i `nchipuia c\ cineva ar putea crede o astfel de poveste fantastic\ [i incoerent\, mai ales un fost poli]ist care devenise probabil cinic dup\ ce ascultase milioane de pove[ti nebune[ti de la nenum\rate javre mincinoase [i nebuni care se am\gesc singuri. Fric era pu]in `ngrijorat s\ nu fie b\gat `ntr-un spital de nebuni. Nimeni nu sugerase vreodat\ c\ locul lui ar fi acolo. Dar cel pu]in un spital de nebuni f\cea parte din istoria familiei. Cineva `[i putea aminti de o anumit\ experien]\ a M\micii Oficiale [i poate s-ar uita apoi la Fric [i s-ar g`ndi: „Uite un nebun care trebuie internat“. Mai r\u, `l min]ise mai devreme pe domnul Truman [i acum ar fi fost obligat s\-[i recunoasc\ minciuna. Nu men]ionase convorbirile bizare cu Musafirul Misterios pentru c\ p`n\ [i chestia asta i se p\ruse prea dubios de ciudat\ ca s\ fie crezut\. Sperase c\, dac\ va vorbi doar despre un pervers care respir\ greu la telefon, domnul Truman va depista apelurile, va da de urma tic\losului – presupun`nd c\ Musafirul Misterios era un tic\los – [i va desc`lci povestea asta bizar\. Domnul Truman `l `ntrebase pe Fric dac\ i-a spus tot, iar Fric spusese: „Bine`n]eles. A fost tipul cu respira]ia“, [i aici fusese minciuna. Acum Fric trebuia s\ recunoasc\ faptul c\ nu fusese ceea ce poli]i[tii numeau un tip „plin de solicitudine“, iar poli]i[tilor de la televizor nu le pl\ceau nemernicii care nu spuneau tot ce [tiau. De

282

DEAN KOONTZ

acum `ncolo, domnul Truman va fi `ndrept\]it s\-l trateze cu suspiciune [i s\ se `ntrebe dac\ nu cumva fiul celui mai mare star din lume nu era dec`t o alt\ javr\ `n devenire. {i totu[i, trebuia s\-i spun\ domnului Truman despre Musafirul Misterios ca s\ poat\ s\-i spun\ apoi despre Robin Goodfellow, care era de fapt Moloch, [i trebuia s\-i spun\ despre Moloch ca s\-l preg\teasc\ pentru povestea evenimentelor total nebune[ti care se petrecuser\ `n pod. Totul p\rea prea aiurea ca s\ poat\ fi explicat dintr-odat\, mai ales unui fost poli]ist cinic, care v\zuse lucruri din astea de prea multe ori [i care `i ura pe dobitocii care nu colaboreaz\. Nespun`ndu-i domnului Truman mai devreme `ntreg adev\rul, Fric `[i s\pase singur groapa, a[a cum pro[tii din serialele poli]iste stupide `[i s\pau `ntotdeauna groapa, vinova]i [i nevinova]i deopotriv\. Minciuna nu-]i va aduce dec`t nenorociri. Da, da, da. Singura dovad\ a pove[tii sale era fotografia mototolit\ a doamnei dr\gu]e cu z`mbet bl`nd, care `i fusese v`r`t\ `n m`n\ de omul din oglind\. Se uit\ lung la u[a apartamentului domnului Truman. Se uit\ la fotografie. Fotografia nu dovedea nimic. Putea s\ o fi luat de oriunde, de la oricine. Dac\ omul din oglind\ i-ar fi dat un inel magic cu care se putea transforma `n pisic\ sau `n broasc\ r`ioas\ cu dou\ capete, care vorbea cu un cap `n englez\ [i cu cel\lalt `n francez\, iar din fund c`nta melodii de Britney Spears, atunci da, ar fi avut dovezi. Fotografia nu `nsemna nimic. Doar o poz\ mototolit\. Nimic mai mult dec`t portretul unei doamne dr\gu]e, cu un sur`s frumos, o necunoscut\. Dac\ Fric ar povesti ce se `nt`mplase `n pod, domnul Truman ar crede c\ a fumat iarb\. {i-ar pierde toat\ credibilitatea pe care o avea. F\r\ s\ cioc\neasc\, se `ntoarse de la u[\. Era singur `n b\t\lia aceasta. S\ fie singur nu era o noutate, dar – cu siguran]\ – devenea obositor.

Capitolul 45 Dup\ ce m`nc\ mult prea multe semipreparate chineze[ti, dup\ ce `[i `mprosp\t\ cuno[tin]ele despre cotloanele mai obscure din Palazzo Rospo, dup\ ce arunc\ la gunoi resturile de m`ncare, Corky Laputa `[i preg\ti `nc\ un martini [i se `ntoarse sus, `n dormitorul de oaspe]i din spatele casei, acolo unde Stinky Cheese Man z\cea `ntr-un asemenea hal de emaciere, c\ p`n\ [i vulturii cei mai fl\m`nzi l-ar fi considerat o prad\ neatr\g\toare [i ar fi refuzat s\-l privegheze. Corky `i spunea Stinky Cheese Man pentru c\, dup\ multe s\pt\m`ni de stat la pat, f\r\ s\ fac\ baie, dob`ndise un miros care amintea de multe lucruri controversate, inclusiv de anumite sortimente deosebit de tari de br`nz\. Trecuse mult timp de c`nd Stinky nu mai avea scaune solide. Mirosurile asociate intestinelor `ncetaser\, a[adar, s\ mai fie o problem\. Dup\ ce `l luase mai `nt`i ostatic, Corky `l cateterizase, prin urmare, lenjeria de pat `mbibat\ de urin\ nu reprezentase niciodat\ o problem\. Sonda era legat\ de un recipient de sticl\ de patru litri [i jum\tate care era a[ezat l`ng\ pat [i nu era plin dec`t pe sfert. Mirosul acru, `n]ep\tor venea de la s\pt\m`ni `ntregi de n\du[eli de fric\ acum uscate, precum [i de la gr\simile naturale ale pielii acumulate de at`ta timp, c\ se r`nceziser\. Sp\larea cu buretele nu se afla printre serviciile oferite de Corky. Dup\ ce intr\ `n dormitor, l\s\ jos paharul de martini [i lu\ de pe noptier\ un flacon de dezinfectant cu arom\ de pin.

284

DEAN KOONTZ

Stinky `[i `nchise ochii, pentru c\ [tia ce avea s\ urmeze. Corky trase cear[aful [i p\tura jos de pe pat [i pulveriz\ spray peste prizonierul scheletic, din cap p`n\ `n picioare. Era un mod rapid [i eficace de a reduce mirosul r\u la un nivel acceptabil pentru durata discu]iei lor nocturne. L`ng\ pat st\tea un taburet `nalt, de bar, c\ptu[it confortabil. Corky se sui pe el. L`ng\ taburet se afla o bucat\ `nalt\ de lemn, sculptat\ din stejar [i slujind drept mas\. Dup\ ce sorbi din martini, Corky `l puse pe masa de lemn. ~l studie un timp pe Stinky, f\r\ s\ spun\ nimic. Bine`n]eles, Stinky nu vorbi, pentru c\ `nv\]ase c\ nu era treaba lui s\ ini]ieze conversa]ii. Mai mult, vocea lui c`ndva puternic\ ajunsese mai slab\ dec`t a unui bolnav de tuberculoz\ `n faz\ terminal\, marcat\ de un h`r[`it [i h`r`it lugubru – o voce ca nisipul b\tut de v`nt care roade piatra antic\, o voce ca pocnetul surd [i sf\r`micios de scarabei pu[i pe fug\. Sunetul acestei voci `l speria pe Stinky, iar vorbitul devenise dureros; sear\ dup\ sear\, vorbea tot mai pu]in. ~n primele zile, ca s\-l `mpiedice s\ ]ipe [i s\-i fac\ pe vecini curio[i, `i lipise gura cu band\ adeziv\. Acum nu mai era nevoie, pentru c\ Stinky nu mai era `n stare s\ ridice glasul. La `nceput, de[i ]inut `ntr-o stare de semiparalizie cu ajutorul medicamentelor, Stinky fusese legat cu lan]uri de pat. Odat\ cu sec\tuirea trupului, cu pr\bu[irea total\ a for]ei sale fizice, lan]urile nu-[i mai aveau rostul. ~n absen]a lui Corky, perfuzia de glucoz\ con]inea `ntotdeauna [i sedative, ca mijloc de prevenire a unei evad\ri pu]in probabile. Seara i se permitea `ntotdeauna s\ aib\ mintea limpede. Pentru sesiunile lor. Acum ochii s\i `ngrozi]i `l evitau pe Corky [i `n acela[i timp erau atra[i spre el cu o spaim\ magnetic\. Corky nu-l lovise niciodat\ pe omul \sta, nu folosise niciodat\ tortura fizic\. N-ar fi f\cut-o niciodat\.

CHIPUL

285

Numai [i numai prin cuvinte `i zdrobise inima prizonierului, `i spulberase speran]ele, `i strivise sim]ul demnit\]ii. Prin cuvinte avea s\-i distrug\ [i mintea, dac\ nu cumva Stinky `[i pierduse deja min]ile. Numele adev\rat al lui Stinky era Maxwell Dalton. Fusese profesor de englez\ la aceea[i universitate la care Corky `nc\ se mai bucura de postul s\u. Corky preda literatura din perspectiv\ deconstructivist\, insufl`ndu-le studen]ilor convingerea c\ limbajul nu poate niciodat\ descrie realitatea, deoarece cuvintele se refer\ doar la alte cuvinte, nu la ceva real. ~i `nv\]a c\, indiferent dac\ o scriere este un roman sau un text de lege, fiecare persoan\ este singurul arbitru a ceea ce scrierea respectiv\ spune sau simbolizeaz\, c\ adev\rul este relativ, c\ toate principiile morale s`nt interpret\ri frauduloase ale textelor religioase [i filozofice, care de fapt nu au alt `n]eles dec`t cel pe care `l vrea fiecare persoan\. Acestea erau idei delicios de distructive, iar Corky se m`ndrea foarte mult cu munca lui de profesor. Profesorul Maxwell Dalton era un tradi]ionalist. Credea `n limbaj, semnifica]ie, scop [i principiu. Timp de decenii, colegii cu concep]ii asem\n\toare celor ale lui Corky controlaser\ Departamentul de englez\. ~n ultimii c`]iva ani, Dalton `ncercase s\ provoace o revolt\ `mpotriva lipsei de sens. Era o pacoste, un parazit, o amenin]are la victoria haosului. Admira opera lui Charles Dickens, T.S. Eliot, Mark Twain. Era un tic\los de ultim\ spe]\. Mul]umit\ lui Rolf Reynerd, Dalton era prizonier `n acest dormitor de mai bine de dou\sprezece luni. C`nd Corky [i Reynerd juraser\ c\ `mpreun\ vor spune ceva lumii lu`nd cu asalt proprietatea p\zit\ p`n\ `n din]i a lui Channing Manheim, se `nvoiser\ ca fiecare s\ comit\ o crim\ capital\ `n numele celuilalt pentru a dovedi seriozitatea f\g\duin]ei lor. Corky avea s-o ucid\ pe mama lui Reynerd; `n schimb, actorul avea s\-l r\peasc\ pe Dalton [i s\ i-l predea lui Corky. Neuit`nd c\ inten]ia lui de a-[i sufoca propria mam\ l\s`nd c`t mai pu]ine urme degenerase at`t de u[or `ntr-o b\taie frenetic\ cu

286

DEAN KOONTZ

v\traiul, Corky f\cuse rost de un revolver f\r\ serie cu care s\ o lichideze pe Mina Reynerd rapid, profesionist, cu un foc tras `n inim\, ca s\ se asigure c\ va fi c`t mai pu]in s`nge. Din p\cate, la acea vreme nu era expert `n folosirea armelor de foc. Primul foc o nimerise nu `n inim\, ci `n picior. Doamna Reynerd `ncepuse s\ ]ipe de durere. Din motive pe care Corky `nc\ nu le `n]elegea pe deplin, `n loc s\ foloseasc\ mai departe arma, se trezise azv`rlind furios `n ea cu o lamp\ veche din marmur\ [i bronz, pe care o stricase r\u. Mai t`rziu `[i ceruse scuze de la Rolf c\ `i redusese valoarea mo[tenirii dragi. Credincios cuv`ntului dat, actorul `l r\pise apoi pe Maxwell Dalton. ~l adusese `n acest dormitor pe profesorul incon[tient, iar aici `l a[tepta Corky cu o rezerv\ de perfuzii ]inute la rece [i una de medicamente necesare pentru a-[i ]ine prizonierul docil `n primele s\pt\m`ni `n care Dalton `nc\ mai avea poten]ialul fizic de a rezista. De atunci `[i `nfometase metodic colegul, oferindu-i prin perfuzii doar at`tea substan]e nutritive c`t s\ r\m`n\ `n via]\. Sear\ de sear\, uneori [i diminea]a, `l supunea pe Dalton unei torturi psihologice extreme. Bunul profesor credea c\ so]ia lui, Rachel, [i fiica lui de zece ani, Emily, fuseser\ [i ele r\pite. Credea c\ s`nt ostatice `n alte camere din casa aceasta. Zilnic, Corky `l r\sf\]a pe Dalton cu relat\ri despre necinstirile, abuzurile [i torturile la care le supunea pe minunata Rachel [i pe frageda Emily. Relat\rile erau vizuale, de o cruzime excesiv\, de o obscenitate ie[it\ din comun. Propriul talent pentru inven]ii pornografice `l surprinsese pl\cut pe Corky, dar fusese `nc\ [i mai surprins c\ Dalton crezuse at`t de u[or pove[tile lui, usc`ndu-se de sup\rare [i dezn\dejde c`nd le asculta. Dac\ pe l`ng\ solicit\rile zilnice s-ar fi ocupat de trei prizonieri, dac\ ar fi comis asupra lui Rachel [i Emily doar o zecime din atrocit\]ile cu care pretindea c\ se desfat\, ar fi fost aproape la fel de sub]ire [i de sl\bit ca omul care murea de foame `n pat.

CHIPUL

287

Mama lui Corky, economista [i campioana luptelor intestine universitare, ar fi fost uluit\ s\ [tie c\ fiul s\u `[i terorizase cel pu]in un coleg mult mai eficient dec`t visase ea vreodat\ s\-[i terorizeze colegii. Ea n-ar fi fost `n stare s\ conceap\ [i s\ execute un plan at`t de complex [i de inteligent ca cel cu care `l ruinase pe Maxwell Dalton. Mama lui fusese motivat\ de invidie, de ur\. Lipsit de invidie, lipsit de ur\, Corky era, `n schimb, motivat de visul unei lumi mai bune prin anarhie. Ea voia s\ distrug\ o m`n\ de du[mani, el voia s\ distrug\ totul. Succesul este adesea mai generos cu vizionarii. Acum, la sf`r[itul unei zile neobi[nuit de bune, Corky st\tea pe taburetul lui, uit`ndu-se de sus la profesorul `mpu]inat [i sorbind c`te pu]in din martini, poate pre] de zece minute, f\r\ s\ spun\ nimic, l\s`nd s\ se adune suspansul. Chiar [i `n ceasurile c`t fusese ocupat, pe ploaie sau nu, g\sise timp s\ urzeasc\ o poveste de o brutalitate inimaginabil\, care putea `n sf`r[it s\ fr`ng\ s\n\tatea mintal\ a lui Dalton ca pe o grisin\. Corky avea de g`nd s\-i aduc\ la cuno[tin]\ c\ o ucisese pe Rachel, so]ia. Av`nd `n vedere s\n\tatea extrem de fragil\ a lui Dalton, poate c\ minciuna aceasta, dac\ era bine spus\, avea s\ precipite un atac de cord care s\-i fie fatal. ~n cazul `n care profesorul ar supravie]ui `ngrozitoarei ve[ti, avea s\ fie informat a doua zi de diminea]\ c\ fiica sa fusese, de asemenea, ucis\. Poate c\ al doilea [oc avea s\-l dea gata. ~ntr-un fel sau altul, Corky se preg\tea s\ termine cu Maxwell Dalton. Storsese toat\ distrac]ia din situa]ia asta. Venise timpul s\ treac\ mai departe. ~n plus, `n cur`nd urma s\ aib\ nevoie de camera aceasta pentru Aelfric Manheim.

Capitolul 46 O noapte petrecut\ `n craterele goale [i `n frigul de pe lun\ nu putea fi mai pustie dec`t aceast\ noapte `n vila Manheim. ~n\untru, nu se auzeau dec`t pa[ii lui Fric, respira]ia lui, sc`r]`itul surd al balamalelor c`nd deschidea vreo u[\. Afar\, un v`nt schimb\tor, pe r`nd amenin]\tor [i melancolic, se lua la har]\ cu copacii, `n\l]a bocete pe sub stre[ini, izbea pere]ii, se v\ita ca unul care fusese izgonit din cas\. Ploaia r\p\ia m`nioas\ `n ferestre, pe urm\ pl`ngea `n t\cere pe geamurile plumbuite. Pentru un timp, Fric crezu c\ va fi mai `n siguran]\ dac\ se mi[c\ dec`t dac\ st\, crezu c\ atunci c`nd se va opri, for]e nev\zute vor `ncepe pe dat\ s\ se str`ng\ `n jurul lui. ~n plus, dac\ era `n picioare [i se mi[ca, `i era mult mai u[or s\ o ia la fug\ [i s\ scape. Tat\l lui credea c\ atunci c`nd un copil `mpline[te [ase ani, nu trebuie s\ i se impun\ o or\ de culcare arbitrar\, ci trebuie s\ i se permit\ s\-[i g\seasc\ propriile ritmuri circadiene. Prin urmare, de ani de zile Fric mergea la culcare c`nd voia, uneori la nou\ seara, alteori dup\ miezul nop]ii. Cur`nd, hoin\rind f\r\ oprire, aprinz`nd luminile `naintea lui [i l\s`ndu-le s\ ard\ `n urma lui, obosi. Crezuse c\ posibilitatea ca Moloch, zeul m`nc\tor de copii, s\ ias\ `n orice clip\ din oglind\ avea s\-l ]in\ treaz pentru tot restul vie]ii sau, cel pu]in, p`n\ c`nd f\cea optsprezece ani [i, potrivit mai tuturor defini]iilor, nu mai putea fi luat drept copil. Dar frica se dovedi la fel de epuizant\ ca truda. ~ngrijorat c\ ar putea pica pe o canapea sau scaun [i adormi `ntr-un loc care l-ar face mai vulnerabil dec`t era cazul, se g`ndi s\

CHIPUL

289

se `ntoarc\ `n aripa de vest de la parter, unde putea s\ se ghemuiasc\ l`ng\ apartamentul domnului Truman. Dac\ domnul Truman sau so]ii McBee l-ar g\si `ns\ dormind acolo, ar p\rea un mucos lipsit de curaj [i o ru[ine pentru numele Manheim. Hot\r` c\ biblioteca oferea cel mai bun refugiu. ~ntotdeauna se sim]ise confortabil printre c\r]i. {i, chiar dac\ biblioteca se afla la etajul `nt`i, care era la fel de pustiu ca [i etajul al doilea, nu avea oglinzi. Pomul cu `ngeri `l salut\. ~l `nfior\ mul]imea aceea `naripat\. Apoi `[i d\du seama c\ pomul acesta nu avea nici m\car o singur\ podoab\ str\lucitoare, din care o entitate din alt\ dimensiune s\ poat\ privi lumea aceasta sau s\ intre `n ea. Mai mult chiar, `ngerii care se leg\nau u[or d\deau impresia c\ aici se afla un spa]iu protejat, un adev\rat sanctuar. Peste tot `n `nc\perea aceasta masiv\, urnele decorative, vasele, amforele [i figurinele erau fie bazalt Wedgwood cu teme din perioada imperial\, fie por]elanuri din dinastia Han. Bazalturile aveau toate un finisaj mat, negru, deloc lucios. Dou\ mii de ani [terseser\ lustrul de pe suprafe]ele pieselor Han, iar Fric nu-[i f\cea probleme c\ o figurin\ antic\ sau un cal ori un vas de ap\ f\cute `nainte de na[terea lui Hristos ar putea servi drept g\uri prin care s\ fie observat pe furi[ de vreo creatur\ malefic\ dintr-o dimensiune `nvecinat\. ~n spatele bibliotecii, o u[\ d\dea `nspre o toalet\ de serviciu. Folosind un scaun cu sp\tarul drept, Fric bloc\ ferm u[a aceasta f\r\ s\ `ndr\zneasc\ s\ o deschid\, pentru c\ deasupra chiuvetei din toalet\ a[tepta o oglind\. M\sura aceasta bine g`ndit\ prezenta un mic inconvenient, pe care `l rezolv\ cu u[urin]\. Trebuia s\ fac\ pipi, a[a c\ se u[ur\ `n ghiveciul unui palmier. ~ntotdeauna dup\ ce folosea toaleta se sp\la pe m`ini. De data asta era nevoit s\ ri[te contaminarea, boala [i ciuma. Cel pu]in dou\zeci de ghivece de palmieri erau distribuite peste tot `n `nc\pere. ~[i propuse s\ ]in\ minte ce plant\ stropise, ca s\ nu distrug\ toat\ p\durea tropical\ din bibliotec\.

290

DEAN KOONTZ

Se `ntoarse la spa]iul destinat discu]iilor, foarte aproape de pomul de Cr\ciun [i de batalionul de santinele `ngere[ti. Cu certitudine, acesta era un spa]iu sigur. Printre fotolii [i tabure]i se afla [i o canapea. Fric se preg\tea s\ se `ntind\ pe patul acesta de ocazie, c`nd lini[tea f\cu loc unui sunet vesel, `ndr\git de copii, potrivit pentru camerele bebelu[ilor sau pentru dormitoarele copiilor mai m\ricei. Ooodelee-ooodelee-oo. Telefonul se afla pe o pies\ de mobilier la care doamna McBee se referea ca la un „escritoire“, dar care pentru Fric tot o mas\ de scris era. R\mase l`ng\ ea, privind becule]ul care clipea pe linia lui privat\ de fiecare dat\ c`nd telefonul suna. Ooodelee-ooodelee-oo. Se a[tept\ ca domnul Truman s\ r\spund\ dup\ ce telefonul sun\ de trei ori. Ooodelee-ooodelee-oo. Domnul Truman nu r\spunse. Telefonul sun\ a patra oar\. A cincea oar\. Nici c\su]a vocal\ nu prelu\ mesajul. Sun\ a [asea oar\. A [aptea. Fric refuz\ s\ ridice receptorul. Ooodelee-ooodelee-oo.

~n apartamentul s\u, Ethan scosese dintr-un dulap obiectele sosite `n cele [ase cutii [i le aranjase pe biroul s\u `n ordinea `n care fuseser\ primite. ~nchisese calculatorul. Avea telefonul la `ndem`n\, astfel `nc`t s\ intercepteze apelurile c\tre Fric `n cazul `n care linia aceea chiar ar suna [i s\ observe becule]ul liniei 24 `n cazul `n care semnaliza alte apeluri. Traficul pe linia aceasta cu mesaje-de-la-mor]i p\rea s\ fie `n cre[tere, ceea ce `l nelini[tea din motive pe care nu le putea articula, [i voia s\ ]in\ sub observa]ie situa]ia. A[ezat `n scaunul de la biroul s\u, cu o cutie de Cola `n m`n\, reflecta asupra elementelor ghicitorii.

CHIPUL

291

Borcanul micu] care con]inea dou\zeci [i dou\ de g\rg\ri]e moarte. Hippodamia convergens, din familia Coccinellidae. Un alt borcan, mai mare, `n care transferase cei zece melci mor]i. O priveli[te dezagreabil\ `n special ziua. Un borcan de mur\turi con]in`nd nou\ prepu]uri `n formaldehid\. Al zecelea fusese distrus de laborator `n timpul analizelor. Faldurile draperiilor trase `n\bu[eau pocnetul ploii de geam, amenin]area v`ntului `nfuriat. G`ndaci, melci, prepu]uri... Dintr-un motiv necunoscut, aten]ia lui Ethan zbur\ c\tre telefon, de[i nu sunase. Becule]ul nu era aprins pe linia 24 la fel cum nu era pe nici una dintre celelalte dou\zeci [i trei. ~nclin\ cutia de Cola, lu\ o `nghi]itur\. G`ndaci, melci, prepu]uri...

Ooodelee-ooodelee-oo. Poate domnul Truman alunecase, c\zuse, se lovise la cap [i z\cea incon[tient, f\r\ s\-[i dea seama c\ sun\ telefonul. Sau poate fusese dus `ntr-un t\r`m de dincolo de oglind\. Sau poate pur [i simplu uitase s\ modifice sistemul astfel `nc`t s\ primeasc\ telefoanele private ale lui Fric. Cel care suna nu se d\dea b\tut. Dup\ ce melodia aceea copil\reasc\ stupid\ se repet\ de dou\zeci [i unu de ori, Fric `[i spuse c\, dac\ nu ridic\ receptorul, va trebui s\ asculte cum sun\ telefonul toat\ noaptea. U[orul tremur pe care `l avea `n glas `l sperie, dar continu\: – Salonul de b\uturi gazoase [i vomitorium-ul lui Vinnie, ]ara tonelor de `nghe]at\, unde `]i faci toate poftele [i te cure]i la linguric\. – Bun\, Aelfric, spuse Musafirul Misterios. – Nu pot s\-mi dau seama dac\ e[ti un pervers sau un prieten, a[a cum spui. ~nclin s\ cred c\ e[ti un pervers. – ~nclini s\ crezi gre[it. Uit\-te `n jurul t\u ca s\ vezi adev\rul, Aelfric. – S\ m\ uit `n jurul meu la ce? – La ce este acolo cu tine, `n bibliotec\. – S`nt `n buc\t\rie.

292

DEAN KOONTZ

– P`n\ acum ar fi trebuit s\-]i dai seama c\ nu m\ po]i min]i. – Locul meu secret [i bine ascuns o s\ fie unul dintre cuptoarele mari. O s\ m\ t`r\sc `n\untru [i o s\ trag u[a dup\ mine. – Mai bine te-ai `nmuia `n unt, pentru c\ Moloch nu va mai trebui dec`t s\ aprind\ gazul. – Moloch a fost deja aici, spuse Fric. – N-a fost Moloch. Am fost eu. La auzul acestei revela]ii, Fric aproape c\ tr`nti telefonul. Musafirul Misterios spuse: – }i-am f\cut o vizit\ pentru c\ am vrut s\ `n]elegi, Aelfric, c\ e[ti `n pericol [i c\ timpul se scurge. Dac\ a[ fi fost Moloch, ai fi acum pr\jit. – Ai ie[it din oglind\, spuse Fric, curiozitatea [i uimirea cople[indu-i pentru o clip\ frica. – {i am intrat din nou `n una. – Cum po]i s\ ie[i dintr-o oglind\? – Dac\ vrei s\ g\se[ti r\spunsul, uit\-te `n jur, fiule. Fric scrut\ biblioteca cu privirea. – Ce vezi? `ntreb\ Musafirul Misterios. – C\r]i. – A? Ai a[a multe c\r]i `n buc\t\rie? – S`nt `n bibliotec\. – A, adev\rat. S`nt speran]e c\ vei evita cel pu]in o parte din nenorociri, la urma urmei. Ce altceva mai vezi `n afar\ de c\r]i? – O mas\ de scris. Scaune. O canapea. – Mai uit\-te. – Un pom de Cr\ciun. – Asta e. – Asta e ce? `ntreb\ Fric. – Ce se balanseaz\ [i ce se leag\n\? – Hm? – {i se scrie aproape ca ungher. – ~nger, spuse Fric, scrut`nd cu privirea turma alb\, radioas\, care se adunase cu tr`mbi]e [i harpe `n pom. – C\l\toresc prin oglinzi, prin cea]\, prin fum, prin ad`ncituri de ape, prin sc\ri f\cute din umbre, pe drumuri urzite de lumina lunii,

CHIPUL

293

prin dorin]\, speran]\ sau o simpl\ a[teptare. Am renun]at la ma[ina mea. Uimit, Fric se `ncle[t\ at`t de tare de telefon, c\ `l duru m`na, de parc\ putea s\ mai stoarc\ vreo c`teva cuvinte revelatoare de la omul din oglind\. Musafirul Misterios r\spunse cu t\cere la t\cere, a[tept\. Dintre toate soiurile de ciud\]enii la care se a[teptase Fric, aceasta nu se afla pe list\. ~n cele din urm\, cu un tremur diferit `n glas, spuse: – Vrei s\ spui c\ e[ti un `nger? – Crezi c\ a[ putea s\ fiu? – ~ngerul meu... p\zitor? ~n loc s\ r\spund\ direct, omul din oglind\ spuse: – Credin]a este cea care conteaz\ `n toat\ treaba asta, Aelfric. ~n multe privin]e, lumea este ceea ce facem din ea, iar viitorul – noi putem s\-l model\m. – Tat\l meu spune c\ viitorul nostru este `n stele, iar soarta ne e dat\ c`nd ne na[tem. – S`nt multe de admirat la tat\l t\u, fiule, dar `n ceea ce prive[te g`ndurile lui despre soart\, m\n`nc\ rahat. – Uau, spuse Fric, `ngerii pot s\ spun\ „rahat“? – Tocmai am spus. Dar s`nt totu[i `ncep\tor, a[a c\ s-ar putea s\ mai fac gre[eli din c`nd `n c`nd. – ~nc\ mai ai aripile de ucenic. – Se poate spune [i a[a. Oricum, nu vreau s\ v\d c\ ]i se `nt`mpl\ ceva r\u, Aelfric. Dar eu singur nu-]i pot garanta siguran]a. Trebuie s\ te salvezi singur de Moloch c`nd vine.

G`ndaci, melci, prepu]uri... Pe biroul lui Ethan, al\turi de celelalte obiecte, st\tea borcanul de biscui]i `n form\ de pisoia[, umplut cu dou\ sute de pl\cu]e, c`te nou\zeci din fiecare liter\ O, W [i E. Owe. Woe. Wee woo. Ewe woo. L`ng\ borcanul de biscui]i se afla G`nduri despre l\bu]e, exemplarul cartonat din cartea lui Donald Gainsworth, cel care dresase

294

DEAN KOONTZ

c`ini care s\-i ghideze pe nev\z\tori [i care s\-i ajute pe cei imobiliza]i `n scaune cu rotile. G`ndaci, melci, prepu]uri, borcan de biscui]i cu pl\cu]e, carte... L`ng\ carte era m\rul cusut, deschis pentru a se vedea ochiul p\pu[ii. OCHIUL DIN M|R? VIERMELE NEADORMIT? VIERMELE P|CATULUI PRIMORDIAL? AU CUVINTELE ALT SCOP DEC~T CONFUZIA? Pe Ethan `l durea capul. Probabil ar fi trebuit s\ fie recunosc\tor c\ avea doar o durere de cap dup\ ce murise de dou\ ori. L\s`nd cele [ase cadouri de la Reynerd pe birou, intr\ `n baie. Lu\ un flacon de aspirin\ din dulapul cu medicamente [i `[i scutur\ c`teva pastile `n palm\. Avea de g`nd s\ ia un pahar de ap\ de la chiuveta din baie [i s\ `nghit\ aspirina. C`nd se uit\ `ns\ `n oglind\, se trezi c\ se uit\ foarte pu]in la imaginea lui reflectat\, c\ut`nd `n schimb o form\ de consisten]a umbrei care nu ar trebui s\ fie acolo, care ar putea s\ alunece departe de ochii lui `n timp ce `ncearc\ s\ o fixeze cu privirea, a[a cum se `nt`mplase `n baia din apartamentul de lux al lui Dunny. Se duse `n buc\t\rie ca s\ ia paharul de ap\, acolo nu erau oglinzi. ~n mod curios, aten]ia `i fu atras\ de telefonul montat pe perete, l`ng\ frigider. Nu era folosit\ nici o linie. Nici lina 24. Nici linia lui Fric. Se g`ndi la perversul care respira greu. Chiar dac\ b\iatul ar fi fost genul care inventa mici drame ca s\ atrag\ aten]ia asupra lui, ceea ce nu era adev\rat, p\rea o inven]ie sl\bu]\, nu merita efortul de a o spune. C`nd copiii n\scocesc chestii dintr-astea, tind s\ dea am\nunte fabuloase. Dup\ ce lu\ aspirina, Ethan se duse la telefon [i ridic\ receptorul. Un becule] se aprinse la prima din cele dou\ linii ale sale. Telefoanele din cas\ puteau fi folosite `n circuit intern. Dac\ ap\sa butonul pe care scria INTERCOM [i apoi butonul pentru linia lui Fric, putea s\ vorbeasc\ direct cu b\iatul `n camera lui. Nu [tia ce avea s\ spun\ sau de ce sim]ise nevoia s\-l caute pe Fric la ora asta t`rzie, [i nu a doua zi de diminea]\. Puse un deget pe buton, dar ezit\ s\-l apese.

CHIPUL

295

Pu[tiul probabil dormea acum. Dac\ nu dormea, ar trebui s\ doarm\. Ethan puse receptorul la loc. Se duse la frigider. Nu putuse s\ m\n`nce mai devreme. Evenimentele din cursul zilei `l l\saser\ cu un stomac mai str`ns dec`t pumnul. Tot ce-[i dorise fusese scotch de calitate. Acum, pe nea[teptate, g`ndul unui sendvi[ cu [unc\ `l f\cu s\-i lase gura ap\. Te sculai `n fiecare zi [i sperai la tot ce e mai bun, dar via]a arunca `n tine cu rahat, erai `mpu[cat `n stomac [i mureai, pe urm\ te trezeai [i mergeai mai departe, [i via]a arunca `n continuare cu rahat `n tine, [i erai c\lcat de o ma[in\ [i mureai din nou, [i c`nd doar `ncercai, pentru numele lui Dumnezeu, s\ o iei de la cap\t, via]a arunca `n continuare cu rahat `n tine, a[a c\ nu era de mirare c\ `n cele din urm\ toat\ activitatea asta obositoare `]i d\dea pofta de m`ncare a unui halterofil olimpic. Privind la `ngeri din sticl\ mat\, `ngeri de plastic, `ngeri sculpta]i `n lemn, `ngeri din tabl\ pictat\, `n timp ce vorbea la telefon cu un posibil `nger, Fric spuse: – Cum pot s\ g\sesc vreodat\ un loc sigur dac\ Moloch poate s\ c\l\toreasc\ prin oglinzi [i lumin\ de lun\? – Nu poate, spuse Musafirul Misterios. Nu are puterile mele, Aelfric. E muritor. Dar s\ nu crezi c\, dac\ e muritor, e mai pu]in periculos. Un demon nu e cu nimic mai prejos dec`t el. – De ce nu vii aici [i nu stai cu mine p`n\ apare, pe urm\ `l ba]i cu toiagul t\u sf`nt p`n\ `i sun\ apa `n cap? – Nu am un toiag sf`nt, Aelfric. – Trebuie s\ ai ceva. Toiag, sceptru, baston, un palo[ sfin]it care e luminat de energie divin\. Am citit despre `ngeri `n romanul \sta fantastic. Nu s`nt fiin]e aeriene [i diafane, fragile ca un p`r]. S`nt r\zboinici. S-au luptat cu legiunile Satanei [i le-au alungat din ceruri `n iad. A fost o scen\ tare `n carte. – |sta nu e cerul, fiule. |sta e p\m`ntul. Aici s`nt autorizat s\ lucrez numai indirect. Cit`ndu-l pe Musafirul Misterios din convorbirile lor anterioare, c`nd vorbiser\ `n pivni]a de vinuri, Fric spuse:

296

DEAN KOONTZ

– ~ncurajeaz\, inspir\, `nsp\im`nt\, convinge, sf\tuie[te. – Ai memorie bun\. {tiu ce va urma, dar nu pot influen]a evenimentele dec`t prin mijloace ocolitoare... – ... subtile [i seduc\toare, complet\ Fric. – Nu m\ pot amesteca direct `n goana lui Moloch dup\ propria damnare. La fel cum nu m\ pot amesteca `n via]a unui poli]ist curajos, care e pe punctul s\-[i sacrifice via]a ca s\-l salveze pe altul, prin urmare, s\-[i c`[tige m`ntuirea. – Cred c\ `n]eleg. E[ti ca un regizor care nu d\ forma final\ a filmului. – Nu s`nt nici m\car regizor. G`nde[te-te la mine doar ca la un func]ionar dintr-o cas\ de produc]ie care d\ note pentru diferite sugestii de revizuire a scenariului. – Genul de note care `i `ntorc `ntotdeauna pe dos pe scenari[ti [i `i transform\ `n be]ivi. Te plictisesc to]i de moarte vorbind despre asta, de parc\ i-ar p\sa unui pu[ti de zece ani, de parc\ i-ar p\sa cuiva. – Diferen]a, spuse cel care era, probabil, `nger, este c\ notele mele s`nt `ntotdeauna bine inten]ionate – [i bazate pe o viziune a viitorului care poate fi [i ea adev\rat\. Fric se g`ndi la toate astea pentru o clip\ `n timp ce trase scaunul de sub birou. A[ez`ndu-se, spuse: – Mam\! Cred c\ e frustrant s\ fii `nger p\zitor. – Nu ai cum s\ [tii. Tu controlezi forma final\ a vie]ii tale, Aelfric. Se nume[te liber arbitru. ~l ai. To]i de aici `l au. {i, `n cele din urm\, nu pot s\ fac nimic `n locul t\u. De-asta te afli aici... ca s\ alegi binele sau r\ul, s\ fii `n]elept sau nu, s\ fii curajos sau nu. – Cred c\ pot `ncerca. – Cred mai mult dec`t tine. Ce ai f\cut cu fotografia pe care ]i-am dat-o? – Doamna dr\gu]\ care z`mbe[te frumos? Am `mpachetat-o [i am pus-o `n buzunarul de la spate. – N-o s\-]i fie de nici un folos acolo. – Ce vrei s\ fac cu ea? – G`nde[te-te. Folose[te-]i creierul, Aelfric. E posibil, chiar [i `n familia ta. G`nde[te-te. Fii `n]elept.

CHIPUL

297

– S`nt prea rupt de oboseal\ ca s\ g`ndesc chiar acum. Cine este – doamna din poz\? – De ce nu faci pe detectivul? F\ cercet\ri. – Am f\cut o cercetare. Cine este? – ~ntreab\ `n jurul t\u. Nu e o `ntrebare la care s\ r\spund eu. – De ce nu? – Pentru c\ trebuie s\ m\ supun regulii ocolitoare-subtile-seduc\toare, care uneori `l face pe `ngerul p\zitor o pacoste. – Bine. Las-o balt\. S`nt `n siguran]\ `n noaptea asta? Pot s\ a[tept p`n\ m`ine s\ g\sesc locul \la secret [i bine ascuns `n care s\ m\ bag? – Dac\ e primul lucru pe care-l vei face m`ine-diminea]\, da, spuse p\zitorul. Dar nu mai pierde timpul. Preg\te[te-te, Aelfric! Preg\te[te-te! – Bine. {i, hm, `mi pare r\u pentru c\ ]i-am spus a[a. – Cum – avocat? – Mda. – Am auzit [i mai rele. – Serios? – Mult mai rele. – {i `mi pare r\u c\ am `ncercat s\ dau de urma ta. – Ce vrei s\ spui? – Pare un lucru viclean pentru un `nger. ~mi pare r\u c\ te-am sunat cu stelu]\ [ase nou\. Musafirul Misterios r\mase t\cut. Ceva greu de definit din t\cerea aceasta o f\cea diferit\ de orice t\cere pe care Fric o auzise vreodat\. ~n primul r`nd, era o t\cere perfect\, [i absorbea nu numai orice sunet de pe linia deschis\, ci [i orice `nceput de sunet din bibliotec\, p`n\ c`nd lui Fric i p\ru c\ a ajuns mai surd dec`t surzii. T\cerea era `n acela[i timp ad`nc\, de parc\ p\zitorul ar fi sunat de pe fundul unei gropi oceanice. Ad`nc\ [i at`t de rece. Fric se cutremur\. Nu `[i auzea din]ii cl\n]\nind sau trupul tremur`nd. Nu `[i auzea nici expira]ia, de[i sim]ea cum respira]ia `i iese cu grab\ din piept, destul de fierbinte ca s\-i usuce din]ii.

298

DEAN KOONTZ

O t\cere perfect\, ad`nc\, rece, da, dar mai stranie dec`t pur [i simplu perfect\, ad`nc\ [i rece. Fric `[i `nchipui c\ o astfel de t\cere poate fi aruncat\ ca o vraj\ de orice `nger cu puteri supranaturale, dar poate fi un truc care s\-l caracterizeze `n special pe ~ngerul Mor]ii. Musafirul Misterios trase aer, `nghi]ind chiar t\cerea [i eliber`nd o dat\ `n plus sunetul pe lume, `ncep`nd cu vocea lui, `n care r\sun\ o not\ de `ngrijorare de r\u augur: – C`nd ai folosit stelu]\ [ase nou\, Aelfric? – P\i, dup\ ce m-ai sunat `n camera cu trenuri. – {i dup\ ce te-am sunat `n pivni]a de vinuri? – Mda. Nu [tii toate astea... dac\ e[ti cine e[ti? – ~ngerii nu [tiu totul, Aelfric. Din c`nd `n c`nd, anumite lucruri... ne scap\. – Prima dat\ telefonul t\u doar a sunat `ncontinuu... – Asta pentru c\ am folosit telefonul din vechiul meu apartament, unde am locuit `nainte s\ mor. Nu am format num\rul t\u, doar m-am g`ndit la tine, dar am ridicat receptorul. ~nc\ `nv\]am... `nv\]am ce pot s\ fac. Devin mai priceput cu fiecare ceas care trece. Fric se `ntreb\ dac\ nu cumva era mai obosit dec`t credea. Conversa]ia nu avea `ntotdeauna `n]eles. – Vechiul t\u apartament? – S`nt un `nger relativ nou, fiule. Am murit azi-diminea]\. M\ folosesc de corpul `n care am tr\it, de[i este... mai flexibil acum, de c`nd am puteri noi. Ce s-a `nt`mplat a doua oar\ c`nd ai folosit stelu]\ [ase nou\? – Chiar nu [tii? – Mi-e team\ c\ [tiu. Dar spune-mi tu. – Am dat de perversul \la. – Ce ]i-a spus? – N-a spus nimic. Doar respira greu... [i pe urm\ a scos ni[te sunete ca de animal. Musafirul Misterios nu spunea nimic, dar lini[tea aceasta se dovedi extrem de diferit\ de t\cerea de moarte de acum un minut. Se asem\na cu un milion de zv`cnete abia auzite, cu tremurul ca de molie al nervilor, cu `ncordarea imperceptibil\ a mu[chilor.

CHIPUL

299

– La `nceput am crezut c\ e[ti tu, explic\ Fric. A[a c\ i-am spus c\ am c\utat s\ v\d cine e Moloch `n dic]ionar. Numele l-a excitat. – S\ nu mai folose[ti niciodat\ stelu]\ [ase nou\ dup\ ce te sun, Aelfric. Niciodat\, ai `n]eles? – De ce? Cu o insisten]\ care sugera o panic\ mult prea muritoare ca s\ caracterizeze un `nger p\zitor nemuritor, acesta spuse: – S\ nu mai suni niciodat\. Ai `n]eles? – Da. – ~mi promi]i c\ n-o s\ mai `ncerci niciodat\ s\ m\ suni cu stelu]\ [ase nou\? – Bine. Dar de ce? – C`nd te-am sunat `n pivni]a de vinuri, n-am folosit un telefon, a[a cum am f\cut prima oar\. Nu mai am nevoie s\ folosesc un telefon ca s\ te sun, a[a cum nu mai am nevoie de ma[in\ ca s\ c\l\toresc. Am nevoie doar de ideea de telefon. – Ideea de telefon? Cum func]ioneaz\ chestia asta? – Postura `n care m\ aflu acum `mi acord\ anumite abilit\]i supranaturale. – Adic\ postura de `nger p\zitor, vrei s\ spui. – Dar c`nd eu folosesc numai ideea de telefon, stelu]\ [ase nou\ te poate conecta cu un loc unde nu ai voie s\ te duci. – Ce loc? Str\inul ezit\. Apoi spuse: – Ve[nicia `ntunecat\. – Nu sun\ prea bine, c\zu Fric de acord [i scrut\ nelini[tit biblioteca. ~n labirintul de rafturi, h\l\duiau mon[tri `ntre coper]ile c\r]ilor. Poate c\ una dintre fiare se t`ra nu prin lumile acelea de h`rtie, ci `n lumea aceasta, respir`nd nu vapori de cerneal\, ci aer, `n a[teptarea unui b\ie]el pe care s\-l g\seasc\ de-a lungul culoarelor t\cute dintre c\r]i. – Ve[nicia `ntunecat\. Abisul f\r\ fund, bezna groas\ [i tot ceea ce locuie[te acolo, continu\ str\inul. Ai fost norocos, fiule. N-a vorbit cu tine. – Cine?

300

DEAN KOONTZ

– Ceea ce tu ai numit „perversul“. Dac\ vorbesc cu tine, te pot ademeni, am\gi, fermeca, uneori `]i pot chiar porunci. Fric se uit\ din nou la pom. ~ngerii p\reau s\ se uite la el cu to]ii. – C`nd ape[i stelu]\ [ase nou\, spuse str\inul, le deschizi o u[\. – Cui? – E nevoie s\ le pronun]\m numele sulfuros? Am`ndoi [tim despre cine e vorba, nu-i a[a? Fiind un b\iat c\ruia `i pl\ceau lecturile fantastice, cu o sal\ de cinema acas\ `n care putea vedea orice, de la filme pentru copii la spectacole cu mon[tri interzise celor sub doisprezece ani, cu o imagina]ie `nfierb`ntat\ de singur\tate, Fric era destul de sigur c\ [tia despre cine era vorba. Str\inul spuse: – Le deschizi o u[\ [i pe urm\, cu un singur cuv`nt gre[it, po]i f\r\ s\ vrei s\... `i invi]i aici. – Aici, la Palazzo Rospo? – Po]i s\ invi]i pe vreunul dintre ei chiar `n tine, Aelfric. C`nd s`nt chema]i, c\l\toresc prin linia telefonic\, prin leg\tura aceea fragil\ dintre spirite, cam a[a cum c\l\toresc eu dintr-o oglind\ `n alta. – Nu m\ min]i? – Nu te mint. S\ nu `ndr\zne[ti s\ folose[ti stelu]\ [ase nou\ dup\ ce `nchid. – Bine. – Sau c`nd mai sun alt\ dat\. – Niciodat\. – Vorbesc foarte serios, Aelfric. – Nu m-a[teptam de la un `nger p\zitor s\ fac\ a[a ceva. – S\ fac\ ce? – S\ m\ bage `n sperie]i. – ~ncurajeaz\, inspir\, `nsp\im`nt\, `i aminti str\inul. Acum dormi `n pace, dac\ po]i. {i m`ine-diminea]\ nu mai pierde timpul. Preg\te[te-te. Preg\te[te-te s\ supravie]uie[ti, Aelfric, preg\te[te-te, pentru c\, dac\ acum m\ uit `n viitor s\ v\d cum se vor desf\[ura cel mai probabil lucrurile... te v\d mort.

Capitolul 47 St`nd cu fa]a `n jos pe canapea, Fric se uit\ debusolat la telefonul de pe podeaua bibliotecii. ~l mutase de pe masa de scris p`n\ la distan]a maxim\ unde ajungea firul. ~l localiz\ din nou pentru mai mult\ siguran]\, `n cazul `n care avea nevoie s\ dea rapid un telefon ca s\ cear\ ajutor. Acest lucru era adev\rat, dar numai par]ial. Se juca [i cu ideea de a forma *69. Fric nu cocheta cu autodistrugerea. Nu era unul dintre copiii aceia de bani gata de la Hollywood care abia a[teapt\ s\ creasc\ [i s\ devin\ ni[te droga]i boga]i. Nu avea nici cea mai mic\ inten]ie s\ se omoare cu o ma[in\ de curse, un pistol, o pu[c\, pilule de sl\bit, alcool, marijuana (deci cancer la pl\m`ni) sau femei. C`teodat\, `n timpul vreunei petreceri, c`nd Palazzo Rospo colc\ia de sute de oameni faimo[i, semifaimo[i [i t`njind-s\-fie-faimo[i, Fric se strecura nev\zut ca s\ poat\ trage mai bine cu urechea. ~ntr-o mul]ime de genul acela te puteai face nev\zut cu u[urin]\, pentru c\ jum\tate dintre invita]i cu greu con[tientizau alte persoane `n afara lor `n[ile, iar cealalt\ jum\tate se concentrau deliberat pe cei c`]iva regizori, agen]i de publicitate [i bo[i de case de produc]ie care `i puteau face fie putred de boga]i, fie mai putred de boga]i dec`t erau. ~n timpul uneia dintre perioadele lui de invizibilitate, Fric auzise pe cineva care spunea despre al treilea – poate chiar al patrulea – star de film din lume c\ „dobitocului \stuia femeile o s\-i vin\ de hac dac\ o ]ine tot a[a“. Fric nu avea nici cea mai mic\ idee cum te

302

DEAN KOONTZ

po]i omor` cu femei sau de ce un sinuciga[ nu se duce s\-[i cumpere un pistol. Afirma]ia aceea `l intrigase [i o ]inuse minte, [i voia s\ fie grijuliu. C`nd `nt`lnea femei necunoscute, le studia pe furi[ ca s\ vad\ dac\ dau semne c\ ar face parte din categoria aceea periculoas\. P`n\ `n noaptea asta ciudat\, nu `[i `nchipuise niciodat\ c\ moartea putea fi sunat\ doar dac\ ap\sai *69. Poate c\ ceea ce venea prin telefon nu `l omora. Poate `i lua captiv sufletul, `i punea st\p`nire pe trup [i `l f\cea s\ se simt\ at`t de mizerabil, `nc`t ajungea s\-[i doreasc\ moartea. Sau poate punea st\p`nire pe el [i `l f\cea s\ alerge cu capul `nainte `ntr-un zid de c\r\mid\, `ntr-o hazna deschis\ (presupun`nd c\ puteai g\si a[a ceva `n Bel Air), de pe acoperi[ul din Palazzo Rospo sau `n bra]ele unei blonde mortale (cu care Bel Air era infestat). ~ncurc\tura `n care se afla era c\ nu [tia dac\ s\ cread\ ceva din cele spuse de Musafirul Misterios. Pe de o parte, textele alea cu `ngerul p\zitor care se plimb\ prin oglinzi [i pe lumina lunii pot fi doar aiureli. Ni[te aiureli mai mari chiar dec`t filmul cu inorogi al Tat\lui-Fantom\. Pe de alt\ parte – [i `ntotdeauna exista o alt\ parte – Musafirul Misterios chiar ie[ise din oglind\. Chiar zburase printre grinzi. Spectacolul oferit `n pod – [i mai t`rziu `n suprafe]ele str\lucitoare ale podoabelor de Cr\ciun – fusese at`t de incredibil, c\ aproape `i c`[tigase lui Fric `ncrederea. {i totu[i, ce fel de `nger p\zitor purta costum [i cravat\ scoase direct din magazine dintre cele mai scumpe, avea o piele mai palid\ dec`t carnea de pe[te, ar\ta mai degrab\ `nfrico[\tor dec`t a sf`nt [i avea ni[te ochi cenu[ii, reci ca scrumul `n ghea]\? Era posibil ca, din motive necunoscute, Musafirul Misterios s\ fi min]it [i s\-l fi `mpins pe Fric s\ trag\ concluzii false, `n[el`ndu-l. ~l auzise odat\ pe tat\l s\u spun`nd c\ aproape toat\ lumea din ora[ul acela `n[ela pe cineva [i `i preg\tea pieirea, c\, dac\ nu o f\cea pentru bani, atunci o f\cea ca s\ se distreze. Musafirul Misterios a spus c\ Fric nu trebuie s\ foloseasc\ *69 pentru c\ ar intra `n leg\tur\ cu ve[nicia `ntunecat\. Poate c\ adev\rul era c\ tipul pur [i simplu nu voia ca Fric s\-i dea de urm\.

CHIPUL

303

St`nd `n continuare cu fa]a `n jos pe canapea, Fric se aplec\ spre telefon [i ridic\ receptorul. Ap\s\ butonul liniei sale private. Ascult\ tonul. ~ngerii din pom ar\tau ca ni[te `ngeri. Puteai s\ ai `ncredere `ntr-un `nger cu o harp\, o tr`mbi]\, aripi albe, cinstite. Ap\s\ *, apoi 6 [i 9. Cineva r\spunse nu dup\ ce telefonul sun\ de patru ori, cum se `nt`mplase `nainte, ci chiar de prima dat\. Nimeni nu spuse: „Alo“. Ca [i mai `nainte, `l `nt`mpin\ doar t\cerea. Apoi, dup\ c`teva secunde, auzi respira]ia. Fric nu avea de g`nd s\ o ia `naintea perversului, voia s\-l lase pe el s\ vorbeasc\ primul. Dup\ dou\zeci sau treizeci de secunde `ns\, deveni at`t de nervos, c\ spuse: – Tot eu s`nt. Concesia pe care o f\cuse nu primi nici un r\spuns. ~ncerc`nd s\ abordeze un ton u[uratic [i cumva glume], dar nepreareu[ind, Fric `ntreb\: – Cum mai merge treaba `n ve[nicia `ntunecat\? Respira]ia se `nte]i. – Ve[nicia `ntunecat\ – ]ii minte? `ntreb\ Fric sfid\tor, dar [i cu un tremur slab `n glas pe care nu putea s\-l controleze [i care `i tr\d\ `ndr\zneala pe care se chinuia s\ o afi[eze. Mai e cunoscut\ pe anumite h\r]i [i ca abisul f\r\ fund. Sau bezna groas\. Ciudatul continu\ s\ respire `n telefon. – Nu-mi place ce aud. Ai o problem\ serioas\ cu sinusurile, spuse Fric. Cu capul aplecat peste marginea canapelei, `ncepu s\ se simt\ ame]it. – ~]i dau numele doctorului meu. O s\-]i scrie o re]et\. O s\ po]i s\ respiri mai u[or. O s\-mi fii recunosc\tor. Un glas care cronc\nea [i scr`[nea, care ie[ea parc\ dintr-un g`tlej `nfundat cu lame de ras, mai uscat dec`t cenu[a cenu[ii arse de dou\ ori, ridic`ndu-se dintr-un ad`nc `nfrico[\tor, prin cr\p\turile din pietrele sparte ale unor ruine stranii, nu spuse dec`t un cuv`nt: „B\iete“. Cuv`ntul se t`ra `n urechile lui Fric ca o insect\, poate ca urechelni]a despre care se spune c\ poate s\-]i ajung\ la creier [i s\

304

DEAN KOONTZ

depun\ acolo ou\, transform`ndu-te `ntr-un mu[uroi ambulant, viermuind de legiuni de g`ng\nii. Amintindu-[i toate posterele `n care tat\l s\u ar\ta nobil, curajos [i cu o voin]\ de fier, Fric se ]inu tare de telefon. ~[i adun\ toate puterile ca s\ striveasc\ zb`rciturile de fric\ din glas [i spuse: – Nu m\ sperii. „B\iete“, repet\ cel\lalt, „b\iete“, [i alte voci se ridicar\ `n telefon, la `nceput doar patru sau cinci, mai slabe dec`t prima, feminine [i b\rb\te[ti, punct`ndu-i bolboroseala cu „b\iete... b\iete.“ Aveau voci frenetice, ner\bd\toare. Disperate. Voci [optite [i line, voci aspre. „... Cine e acolo?“, „... drumul, el e drumul...“, „... carne dulce...“, „... porcu[or prost, u[or de prins...“, „... cheam\-m\ `n\untru...“, „... cheam\-m\ pe mine“, „... nu, cheam\-m\ pe mine“. ~n c`teva secunde num\rul lor crescu la doisprezece, dou\zeci [i patru, mul]ime. Poate pentru c\ vorbeau to]i deodat\, vorbirea lor p\rea s\ se prefac\ `n morm\ituri [i m`r`ieli de fiar\, iar cuvintele care se mai distingeau erau cel mai adesea obscenit\]i adunate `n secven]e incoerente. }ipete `nfior\toare de fric\, durere, frustrare [i m`nie pur\ ]eseau din p`nzele acestea de zgomote r\gu[ite o urzeal\ a dorin]ei. Inima puternic\ a lui Fric i se zb\tea `ntre coaste, `i pulsa `n g`lej, `i palpita `n t`mple. Se pref\cuse c\ nu era speriat, dar era speriat, asta era, prea speriat ca s\ mai scoat\ vreo vorb\ de spirit sau s\ mai deschid\ vreun pic gura. {i totu[i, vocile acelea agitate `l intrigau, `i atr\geau aten]ia. Foamea din ele, pofta neostoit\, disperarea vrednic\ de mil\, melancolia cu care t`njeau alc\tuiau un c`ntec mi[c\tor, care `i atingea corzile singur\t\]ii sale `ndelungate, care `i vorbea [i `l asigura c\ nu era nevoie s\ sufere de singur\tate, c\ depindea de el s\-[i g\seasc\ tovar\[i, c\ rostul [i ]elul `n via]\, [i familia erau ale lui dac\ `[i deschidea inima c\tre ei. Chiar [i f\r\ cuvinte, chiar [i c`nd izbucnea `n obscenit\]i care ar fi trebuit s\-i trezeasc\ numai repulsie lui Fric, corul acela gutural, plin de morm\ieli [i [uier\turi, continua s\-i potoleasc\ groaza. Inima continua s\ `i bat\, dar cu fiecare clip\ care trecea, puterea care `i sus]inea bubuitul frenetic era nu at`t frica, c`t pl\cerea. Totul se putea schimba. Complet. Total. Acum [i pentru totdeauna. Se putea schimba

CHIPUL

305

`ntr-o clipit\. Putea s\ aib\ o via]\ nou\ [i mai bun\ doar dac\ cerea, o via]\ din care singur\tatea avea s\ fie alungat\, `mpreun\ cu tot ce `nsemna nesiguran]\, confuzie [i `ndoial\, [i sl\biciune... Fric deschise gura ca s\ fac\ ceea ce mai mult ca sigur ar fi fost o invoca]ie similar\ celor pe care persoanele str`nse `n jurul unei mese de spiritism erau sf\tuite s\ nu o fac\ niciodat\. ~nainte s\ poat\ vorbi, aten]ia `i fu distras\ de ceva care se mi[ca la marginea c`mpului s\u vizual. C`nd se `ntoarse s\ se uite la ceea ce `i atr\sese aten]ia, Fric v\zu c\ firul elastic, `ncol\cit `ntre receptor [i telefon, care c`ndva fusese un cablu curat, alb, de vinil, era acum roz [i unsuros, o bucat\ de trup precum cordonul ombilical care leag\ mama de nou-n\scut. Cordonul pulsa, `ncet [i gros, dar cu putere, iar pulsul pleca dinspre telefon `nspre receptorul din m`na lui, `nspre ureche, ca o anticipare a invoca]iei care `i tremura pe limb\.

A[ezat la biroul din camera lui de lucru, m`nc`nd un sendvi[ cu [unc\ [i `ncerc`nd s\ dezlege sensul celor [ase cadouri `ngrijor\toare trimise de Reynerd, Ethan se trezi c\ g`ndurile `i zboar\ `n mod repetat c\tre Duncan Whistler. ~n gr\dina de la Our Lady of Angels, c`nd aflase prima oar\ c\ disp\ruse cadavrul lui Dunny, [tiuse intuitiv c\ evenimentele neobi[nuite din apartamentul lui Reynerd [i cascadoria lui Dunny cu mortul-care-umbl\ aveau leg\tur\ `ntre ele. Mai t`rziu, implicarea evident\ a lui Dunny `n uciderea lui Reynerd, de[i nea[teptat\, nu fusese o surpriz\. Ceea ce `ntr-adev\r `l surprindea pe Ethan, cu c`t se g`ndea mai mult la ea, era `nt`lnirea at`t de apropiat\ cu Dunny din barul hotelului. La mijloc era probabil mai mult dec`t simpla coinciden]\. Dunny se aflase `n bar pentru c\ Ethan era acolo. Cineva voise ca el s\-l vad\ pe Dunny. Dac\ cineva voise s\-l vad\ pe Dunny, atunci voise [i s\-l urm\reasc\. Poate c\ cineva voia ca el s\ dea de urma lui Dunny. ~n fa]a hotelului, `n `nghesuial\ [i ploaie, incapabil s\-[i z\reasc\ prada, Ethan primise un telefon urgent de la Hazard. Acum

306

DEAN KOONTZ

se opri s\ se g`ndeasc\ ce ar fi f\cut dac\ n-ar fi fost obligat s\ se `nt`lneasc\ cu Hazard la biseric\. Ob]inu de la informa]ii num\rul hotelului [i sun\. – A[ dori s\ vorbesc cu unul dintre clien]ii dumneavoastr\. Nu [tiu num\rul camerei. Se nume[te Duncan Whistler. Dup\ o pauz\ `n care recep]ionerul verific\ datele din calculatorul hotelului, spuse: – ~mi pare r\u, domnule, dar nu este nici o rezervare pentru domnul Whistler. ~nainte, doar c`teva veioze fuseser\ aprinse pe ici, pe colo prin camera aceasta imens\, dar acum ardeau toate l\mpile, a[a cum ardeau [i lustrele din tavan, luminile din cupol\ [i ghirlandele de becule]e care clipoceau `n pomul de Cr\ciun. Biblioteca fusese aproape cur\]at\ de umbre, a[a cum ar fi fost orice cabinet medical; dar `nc\ nu era destul de luminoas\ pentru Fric. Pusese receptorul `n furc\. ~l scosese din priz\. Presupunea c\ telefoanele sunau `n camerele lui de la etajul al doilea [i c\ aveau s\ s\ mai sune o vreme. Nu avea de g`nd s\ urce ca s\ le asculte. C`nd suna iadul, putea s\ o fac\ extrem de insistent. Tr\sese un fotoliu aproape de pomul de Cr\ciun. Aproape de `ngeri. Poate c\ era supersti]ios, copil\ros, stupid. Nu-i p\sa. Oamenii \ia dispera]i de la telefon, chestiile alea... St\tea cu spatele la pom pentru c\ se g`ndea c\ nimic nu putea veni s\-l ia prin surprindere dinspre ramurile cu `ngeri coco]a]i pe ele. Dac\ nu l-ar fi min]it mai devreme pe domnul Truman, ar fi putut acum s\ mearg\ direct la apartamentul [efului personalului de paz\ ca s\ cear\ ajutor. Aici, `n Fricburg, SUA, era `ntotdeauna miezul zilei, iar [eriful nu se putea a[tepta la ajutor din partea concitadinilor s\i c`nd banda de r\uf\c\tori intra c\lare `n ora[ pentru spectacolul final.

Ethan `[i `ncheie conversa]ia cu recep]ionerul de la hotel [i lu\ ultima buc\]ic\ r\mas\ din sendvi[ul cu [unc\, dar una din cele dou\ linii telefonice ale sale sun\ `nainte ca el s\ apuce s\ mu[te.

CHIPUL

307

Dup\ ce r\spunse, fu `nt`mpinat cu t\cere. Spuse din nou: „Alo“, dar nu reu[i s\ ob]in\ vreun r\spuns. Se `ntreb\ dac\ nu cumva era perversul lui Fric. Nu auzi nici un fel de respira]ie, semnificativ\ sau de alt fel. Doar pustietatea unei linii conectate [i un f`[`it at`t de slab, c\ se afla undeva la limita auzului. Ethan primea rareori telefoane at`t de t`rziu – aproape de miezul nop]ii. Din pricina orei [i a evenimentelor din timpul zilei, g\sea chiar [i t\cerea aceasta plin\ de `n]eles. Nu era sigur ce anume func]iona acum, instinctul sau imagina]ia, dar sim]ea o prezen]\ pe fir. De-a lungul anilor `n care purtase insign\ de poli]ist, plecase `n suficiente misiuni sub acoperire ca s\ `nve]e ce `nseamn\ r\bdarea. ~l ascult\ pe cel care `l asculta, oferind tot t\cere `n schimbul t\cerii. Timpul trecea. {unca a[tepta. ~nc\ fl\m`nd, lui Ethan i se f\cu sete de o bere. ~n cele din urm\ auzi un ]ip\t, care se repet\ de trei ori. Glasul era slab nu pentru c\ era [optit, nici pentru c\ era neputincios, ci pentru c\ venea de la mare distan]\, at`t de fragil, c\ ar fi putut fi numai mirajul unui sunet. Iar\[i t\cere, iar\[i timp care se scurse, pe urm\ din nou glasul acela se ridic\, nu mai pu]in pl\p`nd dec`t `nainte, at`t de scurt c\ Ethan nu putea spune cu siguran]\ dac\ era voce de b\rbat sau de femeie. Putea fi chiar ]ip\tul de jale al unei p\s\ri sau al unui animal, repetat din nou de trei ori, av`nd `n el ceva umed, ca [i cum era filtrat prin cea]\. ~ncetase s\ mai a[tepte respira]ia aceea grea. De[i nu se auzea mai tare dec`t `nainte, f`[`itul t\cut al telefonului dob`ndise ceva amenin]\tor, de parc\ fiecare mic p\c\nit reprezenta impactul unei particule radioactive asupra urechii sale. C`nd se auzi a treia oar\ glasul, nu mai recurse la ]ip\tul acela scurt pe care `l repetase `nainte. Ethan depist\ tipare sonore care `n mod sigur voiau s\ transmit\ un `n]eles. Cuvinte. Aproape incomprehensibile. Ca [i cum ar fi fost trimise `n eterul b`ntuit de furtun\ de la o sta]ie radio aflat\ la mare distan]\, cuvintele acestea erau deformate

308

DEAN KOONTZ

de semnalul slab, de devieri, de condi]iile atmosferice improprii. Un glas venit din afara timpului ar putea suna a[a sau unul trimis de c\l\torii `n spa]iu afla]i pe partea `ntunecat\ a lui Saturn. Nu-[i amintea s\ se fi aplecat mult `n fa]\ pe scaun. Nu-[i amintea nici c`nd bra]ele `i alunecaser\ de pe bra]ele fotoliului, nici c`nd `[i proptise coatele pe genunchi. {i totu[i, st\tea a[a, `n pozi]ia asta, cu capul `n m`ini, una din m`ini ]in`nd telefonul, ca un om umilit de remu[c\ri sau `ncovoiat de dezn\dejde la auzul unei ve[ti teribile. De[i Ethan se str\duia s\ prind\ con]inutul conversa]iei venite din dep\rtare, aceasta se scurgea mereu prin el, inefabil\ ca umbrele norilor proiectate de lumina lunii pe un peisaj acvatic `n continu\ mi[care. ~ntr-adev\r, cu c`t se lupta mai tare s\ g\seasc\ un `n]eles `n acele posibile cuvinte, acestea se `ndep\rtau [i mai mult `n spatele unei bariere de f`[`ieli [i deform\ri. B\nuia c\, dac\ s-ar fi relaxat, fluxul vorbirii s-ar fi limpezit, glasul ar fi devenit mai puternic, dar nu se putea relaxa. De[i `[i ap\sa at`t de tare receptorul de cap c\ `l durea urechea, nu putea s\ se lini[teasc\, ca [i cum o clip\ de lips\ de concentrare s-ar dovedi a fi chiar clipa c`nd cuvintele aveau s\ se limpezeasc\, dar numai pentru cei care le ascultau cu aten]ie. Glasul avea ceva t`nguitor. De[i nu era `n stare s\ `n]eleag\ cuvintele [i s\ le deduc\ `n]elesul, Ethan deslu[i un ton gr\bit [i implorator, [i poate o triste]e plin\ de dor. C`nd crezu c\ `[i petrecuse cinci minute str\duindu-se f\r\ succes s\ pescuiasc\ din marea t\cerii cuvintele acelea, Ethan arunc\ o privire la ceas. 12.26. Fusese ]intuit de telefon de aproape o jum\tate de or\. Pentru c\ st\tuse lipit\ at`t de mult de telefon, urechea `i ardea [i `i pulsa. ~i `n]epenise g`tul, `l dureau umerii. Surprins [i pu]in dezorientat, se a[ez\ `n scaun. Nu fusese niciodat\ hipnotizat; dar `[i `nchipuia c\ a[a ar trebui s\ te sim]i c`nd `ncerci s\ te eliberezi de ultimele efecte ale transei. Puse receptorul `n furc\ f\r\ nici o tragere de inim\. Sugestia unui glas venit din neant putea s\ fi fost at`t [i nimic mai mult, o simpl\ sugestie, o iluzie auditiv\. {i totu[i, o urm\rise cu a[teptarea n\du[it\ [i concentrat\ a unui operator sonar dintr-un

CHIPUL

309

submarin, care ascult\ ecoul unei nave de r\zboi care se apropie [i lanseaz\ grenade de ad`ncime. Nu prea `n]elegea ce f\cuse. Sau de ce. De[i nu era foarte cald `n `nc\pere, `[i [terse fruntea cu m`neca de la c\ma[\. Se a[tepta ca telefonul s\ sune din nou. Poate c\ ar fi mai `n]elept s\ nu r\spund\. G`ndul acesta `l nelini[ti pentru c\ nu `l `n]elese. De ce s\ nu r\spund\ la un telefon care sun\? Privirea `i alunec\ peste cele [ase obiecte de la Reynerd, dar aten]ia `i z\bovi mai mult pe cei trei clopo]ei de argint din ambulan]a `n care nu c\l\torise niciodat\. Trecur\ dou\ sau trei minute [i telefonul nu mai sun\. Deschise calculatorul [i acces\ din nou registrul de eviden]\ a convorbirilor telefonice. Cea mai recent\ intrare era telefonul pe care `l d\duse la hotel ca s\ `ntrebe despre Dunny Whistler. Pe urm\, telefonul pe care `l primise [i care durase aproape o jum\tate de or\ nu fusese `nregistrat. Imposibil. Se uit\ lung la ecran, g`ndindu-se la telefoanele primite de Fric de la pervers. Se gr\bise prea tare c`nd nu d\duse crezare pove[tii spuse de b\iat. C`nd se uit\ din nou la telefon, decoperi c\ becule]ul era aprins la linia 24. Agen]i de v`nz\ri. Num\r gre[it. {i totu[i... Dac\ ar fi fost u[or s\-[i satisfac\ acea curiozitate, s-ar fi dus sus, la etajul al doilea, unde robotul care r\spundea pe linia 24 era izolat `ntr-o `nc\pere special\, `n spatele unei u[i albastre `ncuiate. Simplul fapt de a intra `n acea `nc\pere ar fi `nsemnat `ns\ s\ renun]e la slujba pe care o avea. Pentru Ming du Lac [i Channing Manheim, `nc\perea din spatele u[ii albastre era un loc sacru. Nimeni nu avea voie s\ intre acolo `n afar\ de ei doi. ~n caz de urgen]\, Ethan era autorizat s\-[i foloseasc\ cheia universal\ pentru a intra oriunde `n cas\. Singura u[\ pe care nu o putea deschide nici aceast\ cheie era cea albastr\.

310

DEAN KOONTZ

* Turma de `ngeri, mirosul pl\cut de molid [i fotoliul uria[, confortabil, nu reu[eau s\-l trag\ pe Fric spre somn. Se ridic\ din scaun, se `ncumet\ precaut spre cele mai apropiate rafturi cu c\r]i [i alese un roman. De[i avea zece ani, citea ca un t`n\r de [aisprezece ani. Nu se m`ndrea cu asta, pentru c\ din experien]a sa, cei mai mul]i tineri de [aisprezece ani din ziua de azi nu erau copii minune, poate pentru c\ nimeni nu a[tepta a[a ceva de la ei. Chiar [i doamna Dowd, profesoara lui de englez\ [i `ndrum\torul lecturilor sale, nu se a[tepta ca lui s\-i plac\ ceea ce cite[te; se `ndoia c\ erau c\r]i bune pentru el. Spunea despre c\r]i c\ s`nt relicve; viitorul avea s\ fie al imaginilor, nu al cuvintelor. De fapt, credea `n meme, pe care le pronun]a mim [i pe care le definea ca idei care apar spontan `ntre „oameni informa]i“ [i se r\sp`ndesc `n popula]ie de la om la om, ca un virus mental, cre`nd „noi moduri de g`ndire“. Doamna Dowd `l vizita pe Fric de patru ori pe s\pt\m`n\, [i dup\ fiecare lec]ie l\sa `n urm\ suficient b\legar c`t s\ `ngra[e paji[tile [i florile re[edin]ei pentru cel pu]in un an de zile. Din nou `n fotoliu, Fric `[i d\du seama c\ nu se poate concentra destul de bine ca s\ urm\reasc\ povestirea. Nu `nsemna c\ erau `nvechite c\r]ile, ci c\ era el obosit [i speriat. St\tu o vreme, `n a[teptarea unui meme care s\-i vin\ `n minte [i s\-i ofere ceva radical nou la care s\ se g`ndeasc\, ceva care s\-i alunge din cap toate g`ndurile despre Moloch, copii sacrifica]i [i oameni ciuda]i care c\l\toresc prin oglinzi. Se p\rea `ns\ c\ `n momentul de fa]\ nu era pe drum nici o epidemie de meme. Pe m\sur\ ce ochii `ncepur\ s\-l ard\ [i s\-l road\, f\r\ `ns\ s\-i cad\ grei, scoase din buzunarul de la blugi fotografia care `i fusese dat\ prin oglind\. Desf\cu poza [i o netezi pe picior. Doamna era chiar mai dr\gu]\ dec`t `[i amintea. Nu o frumuse]e de supermodel, ci dr\gu]\ `ntr-un mod real. Bun\ [i bl`nd\. Se `ntreb\ cine era. N\scoci o poveste despre o via]\ a lui, `n care femeia aceasta i-ar fi mam\ [i so]ul ei i-ar fi tat\. Se sim]i un pic vinovat c\ `i d\dea la o parte din via]a lui imaginar\ pe M\mica

CHIPUL

311

Oficial\ [i pe Tat\l-Fantom\, dar ei tr\iau din `nchipuiri, deci nu credea c\ aveau s\-i poarte pic\ pentru o fantezie de noapte. Dup\ un timp, sur`sul femeii din fotografie `i smulse un sur`s [i lui Fric, ceea ce `i f\cu mai bine dec`t prinderea unor meme. Pe urm\, `n timp ce Fric tr\ia cu mama lui cea nou\ [i so]ul ei, pe care nu-l `nt`lnise `nc\, `ntr-o c\su]\ de ]ar\ cochet\ din Goose Crotch, Montana, unde nimeni nu [tia cine fusese el c`ndva, omul cu ochi cenu[ii din oglind\ ie[ea din partea metalic\ lucioas\ a pr\jitorului de p`ine, m`ng`ia c\]elul pe cap [i `i atr\gea aten]ia c`t de periculos ar fi s\ sune dup\ el cu *69. – Dac\ un `nger folose[te ideea de telefon ca s\ m\ sune, spunea Fric, [i dac\ pe urm\ `l sun cu stelu]\ [ase nou\, de ce s\ fiu conectat la iad, [i nu la rai? ~n loc s\ `i r\spund\ la `ntrebare, omul sufla dup\ el cu fl\c\ri de balaur [i disp\rea `napoi `n pr\jitorul de p`ine. Fl\c\rile `i p`rleau hainele, din care ie[eau d`re u[oare de fum, dar nu lua foc. Minunata lui mam\ nou\ `i mai turna un pahar de limonad\ ca s\ se r\coreasc\ [i continuau s\ vorbeasc\ despre c\r]ile lor preferate `n timp ce el m`nca o bucat\ mare de ciocolat\ de cas\ pe care mama o f\cuse pentru el. ~n `ntunericul tumultuos umplut mai `nt`i cu focuri de arm\ [i zgomot de ma[ini care se apropiau, apoi cu un glas care striga din neant, Ethan se `ntorcea pe toate p\r]ile, se rostogolea peste caldar`mul umed, iar c`nd se opri se afla `ntr-un `ntuneric t\cut de cear[afuri jilave [i mototolite. Ridic`ndu-se `n sus `n pat, spuse: „Hannah“, pentru c\ `n somn, acolo unde toate baricadele psihologice erau `ndep\rtate, `i recunoscuse glasul ca fiind cel pe care `l auzise la telefon. La `nceput, repetase acela[i ]ip\t de trei ori, apoi din nou de trei ori. ~n somn recunoscuse cuv`ntul, era numele lui: „Ethan... Ethan... Ethan...“ Celelalte lucruri pe care i le spusese, mesajul urgent pe care se luptase s\-l trimit\ peste pr\pastia dintre ei, continua s\-i scape. Chiar [i `n somn – acea `nc\pere vecin\ cu moartea – nu fusese destul de aproape de Hannah ca s\ aud\ mai mult dec`t propriul nume.

312

DEAN KOONTZ

Pe m\sur\ ce giulgiurile somnului alunecau de pe el, Ethan fu cople[it de convingerea c\ era urm\rit. To]i copiii cunosc bine sentimentul pe care `l ai c`nd te treze[ti dintr-un vis [i ai senza]ia c\ `ntunericul din camer\ ofer\ ad\post unor diavoli, cu nenum\rate pofte [i `nf\]i[\ri. Prezen]a demonilor p\rea at`t de real\, c\ multe m`nu]e ezitau s\ aprind\ veioza de team\ c\ vederea lor avea s\ fie chiar mai rea dec`t imaginile pe care le scornea imagina]ia `nfierb`ntat\; [i totu[i, pe lumin\ spaima terifiant\ disp\rea `ntotdeauna. Ethan nu era sigur c\ de data asta lumina va alunga ira]ionalul. Sim]ea c\ ceea ce `l urm\rea erau bufni]e [i ciori cu pliscuri `ncovoiate, corbi [i vulturi cu ochi fioro[i, c\ se c\]\rau nu pe mobila din camer\, ci `n fotografii sumbre, `n alb [i negru, fixate pe pere]i, imagini care nu se aflaser\ acolo c`nd se dusese la culcare. De[i cu c`teva ceasuri `n urm\ noaptea se topise `n negura premerg\toare zorilor unei noi zile, nu avea nici un motiv s\ presupun\ c\ mar]ea va fi mai pu]in marcat\ de ira]ional dec`t fusese lunea. Nu `ntinse m`na dup\ butonul de la veioz\. Se mai l\s\ o dat\ pe spate, cu capul pe perne, resemnat cu prezen]a a ceea ce ascundea `ntunericul. Se `ndoi c\ va mai fi `n stare s\ a]ipeasc\. Mai devreme dec`t se a[tepta `ns\, ochii i se `ngreunar\. Pe buza v`rtejului de somn, `n timp ce plutea lene[ de jur `mprejur, Ethan auzea din c`nd `n c`nd un tic-tic-tic, care ar fi putut fi ghearele ciorilor-santinele care `[i schimbau pozi]ia pe un gard de fier. Sau poate erau numai ghearele ploii reci care zg`ria la ferestre. ~n timp ce `ncepu s\ se `nv`rt\ tot mai rapid `n jurul g\urii negre care era somnul, atras de o for]\ gravita]ional\ irezistibil\, pleoapele i se mai zb\tur\ o dat\ [i observ\ o lumini]\ `n bezna din camer\. Telefonul. F\r\ s\ cerceteze nimic, nu putea s\ identifice cu siguran]\ num\rul becule]ului, dar [tiu instinctiv c\ trebuia s\ fie linia 24. Alunec\ de pe buza v`rtejului jos, `n v`ltoare, `n visele gata s\ `nceap\.

Capitolul 48 Lipsit de invidie, lipsit de ur\, slujind cu voio[ie haosul, Corky Laputa `[i `ncepu ziua cu o chifl\ de pecan [i scor]i[oar\, patru ce[ti de cafea neagr\ [i dou\ tablete de cafein\. Oricine dore[te s\ r\stoarne ordinea social\ trebuie s\ accepte orice lucru care `i d\ energie `n plus, chiar [i cu riscul de a-[i distruge pere]ii stomacului [i a-[i provoca o inflama]ie intestinal\ cronic\. Din fericire pentru Corky, consumul regulat de cantit\]i uria[e de cafein\ p\rea s\-i sporeasc\ amara capacitate a bilei, f\r\ s\-i provoace arsuri stomacale sau alte simptome regretabile. D`nd pe g`t cafein\ dup\ cafein\, r\mase la fereastra din buc\t\rie, z`mbind la cerul `nnegurat [i la trena de cea]\ a nop]ii, pe care zorile cenu[ii nu reu[iser\ s-o rateze de tot. Vremea rea conspira din nou al\turi de el. Ploaia `ncetase acum, dar nu pentru mult\ vreme. Alerg`nd cu repeziciune pe urmele furtunii care se `ndep\rta, una nou\, mai puternic\, avea s\ spele ora[ul [i s\ justifice purtarea echipamentului de ploaie, indiferent c`t de elaborat era. Corky umpluse deja din nou buzunarele interioare ale pelerinei de ploaie din vinilin galben, care at`rna acum `ntr-un c`rlig din garaj. Se duse cu ultima cea[c\ de cafea sus, `n camera oaspe]ilor, [i o termin\ `n timp ce `l inform\ pe Stinky Cheese Man c\ iubita sa fiic\, Emily, era moart\. Noaptea trecut\ `i adusese la cuno[tin]\ tortura final\ [i asasinarea s\lbatic\ a lui Rachel, so]ia lui Stinky, care era `n continuare `n

314

DEAN KOONTZ

via]\, bine`n]eles, [i nu `n custodia lui Corky. Am\nuntele pe care le n\scocise erau at`t de vii [i pline de imagina]ie, c\ Stinky fusese redus la un [uvoi de lacrimi incontrolabile, la suspine care sunau ciudat de neomene[te – [i destul de dezgust\toare – `n g`tlejul lui uscat. De[i zdrobit de dezn\dejde, Stinky nu suferise un atac de cord, a[a cum sperase Corky. ~n loc s\-l oblojeasc\ cu un sedativ, Corky introduse un halucinogen puternic `n solu]ia perfuzabil\. Spera ca Stinky s\ nu poat\ dormi [i s\-[i petreac\ cele mai `ntunecate ceasuri dintre miezul nop]ii [i zori `ntr-un infern de viziuni induse de medicamente, viziuni `n care protagonist\ era so]ia brutalizat\. Acum, regal`ndu-[i oaspetele cu o poveste `nc\ [i mai revolt\toare a nenum\ratelor abuzuri grosolane [i acte de violen]\ crude f\cute asupra tinerei Emily, Corky se plictisi de lacrimile [i zbuciumul care i se derulau din nou sub ochi. ~n circumstan]ele date, un infarct serios nu p\rea s\ fie o preten]ie prea mare, dar Stinky nu voia s\ colaboreze. Pentru un om care se presupunea c\-[i iube[te so]ia [i fiica mai mult dec`t via]a `ns\[i, `nc\p\]`narea lui Stinky de a supravie]ui p\rea nefireasc\ acum, dup\ ce i se spusese c\ familia lui nu era nimic mai mult dec`t carne `n putrefac]ie. Ca majoritatea tradi]ionali[tilor, `n ciuda credin]ei lor `n limbaj, sens, scop [i principiu, pe care o sus]ineau cu voce tare, Stinky era probabil un impostor. Din c`nd `n c`nd, Corky surprindea furia care mocnea sub durerea lui Stinky. ~n ochii acestuia se str`ngea o ur\ at`t de fierbinte, c\ ar fi putut numai din priviri s\ te ard\, dar care disp\rea apoi brusc sub un puhoi de lacrimi. Poate c\ Stinky se ag\]a de via]\ numai cu n\dejdea r\zbun\rii. Omul se am\gea singur. ~n plus, ura nu face dec`t s\-l distrug\ pe cel care ur\[te. Prin exemplul vie]ii ei irosite, mama lui Corky probase adev\rul acestei afirma]ii. U[or [i eficient, Corky schimb\ pungile de perfuzii dup\ ce introduse `n cea nou\ un medicament care inducea o stare de semiparez\. Stinky mai avea at`t de pu]in ]esut muscular, c\ o parez\

CHIPUL

315

indus\ artificial p\rea inutil\, dar Corky nu suporta s\ lase nimic la voia `nt`mpl\rii. ~n mod ironic, trebuia s\ fie bine organizat pentru a sluji cum trebuie haosul. Avea nevoie de o strategie pentru victorie [i de o tactic\ planificat\ cu grij\, care s\-l ajute s\-[i duc\ la bun sf`r[it demersul. Lipsit de strategie [i tactic\, nu erai un bun agent al haosului. Nu erai dec`t Jeffrey Dahmer sau o dam\ nebun\ care cre[tea o sut\ de pisici [i-[i umplea curtea cu gr\mezi dizgra]ioase de gunoi, sau vreun nou guvernator de California. Cu cinci ani `n urm\, Corky `nv\]ase s\ fac\ injec]ii, s\ introduc\ o canul\ `n vene, s\ pun\ o perfuzie, s\ cateterizeze un b\rbat sau o femeie... [i de atunci se bucurase de c`teva ori de [ansa de a-[i pune `n practic\ aceste cuno[tin]e; prin urmare, acum avea o dexteritate pe care ar fi admirat-o orice asistent\ medical\. De fapt, fusese preg\tit de o asistent\, Mary Noone. Avea chipul unei Madone de Botticelli [i ochii unui dihor. O `nt`lnise pe Mary la o petrecere universitar\ pentru persoanele interesate de bioetica utilitar\. Utilitarienii credeau c\ fiec\rei vie]i i se putea atribui o valoare pentru societate [i c\ `ngrijirea medical\ trebuia g`ndit\ `n func]ie de aceast\ valoare. Filozofia aceasta sprijinea uciderea, prin neglijare, a copiilor cu sindrom Down, handicapa]i fizic, a persoanelor de peste [aizeci de ani care aveau probleme medicale care necesitau tratament costisitor, cum ar fi dializ\ sau opera]ii de bypass, [i multe altele. Petrecerea fusese antrenant\ [i plin\ de discu]ii spirituale – iar el [i Mary Noone `[i c\zuser\ cu tronc din clipa `n care li se `nt`lniser\ privirile. Am`ndoi beau Cabernet Sauvignon c`nd fuseser\ prezenta]i unul altuia [i, dup\ c`teva pahare, se aprinseser\ de dorin]\. La mai multe s\pt\m`ni dup\ aceea, c`nd o rugase pe Mary s\-l `nve]e cum se face o injec]ie [i cum s\ ]ii un pacient pe perfuzii, Corky `i dezv\luise `n mod solemn c\ s\n\tatea mamei lui se deteriora rapid. „Mi-e groaz\ de ziua c`nd va fi ]intuit\ la pat, dar mai bine am eu grij\ de ea dec`t s\ o dau pe m`na unor necunoscu]i dintr-un azil.“

316

DEAN KOONTZ

Mary `i spusese c\ era un fiu minunat, iar Corky se pref\cuse c\ accepta cu smerenie acest compliment, ceea ce nu era deloc greu, av`nd `n vedere c\ min]ea at`t `n leg\tur\ cu s\n\tatea mamei sale, c`t [i `n leg\tur\ cu inten]iile pe care le avea fa]\ de ea. C\]eaua b\tr`n\ era zdrav\n\ ca Matusalem, mai avea [ase secole de tr\it p`n\ s\ ajung\ la groap\, iar Corky se amuza la ideea de a-i injecta ceva letal `n timp ce dormea. Era destul de sigur c\ Mary b\nuia adev\rul. Cu toate acestea, l-a `nv\]at ce dorea s\ [tie. La `nceput, a crezut c\ disponibilitatea ei de a-l `nv\]a lucruri de genul \sta se putea datora atrac]iei sexuale. Felinele s\lbatice nu se `mpreunau cu ferocitatea sau frecven]a cu care o f\ceau Mary Noone [i Corky `n cele c`teva luni `n care fuseser\ `mpreun\. ~n cele din urm\, Corky [i-a dat seama c\ ea `i `n]elegea adev\ratele motive, dar nu le dezaproba. Mai mult, `ncepuse s\ o b\nuiasc\ pe Mary c\ se voia un ~nger al Mor]ii, care `[i punea `n practic\ bioetica ei utilitarist\ ucig`nd `n t\cere pacien]ii ale c\ror vie]i le socotea lipsite de calitate [i de valoare social\. ~n astfel de condi]ii, Corky nu mai `ndr\znea s\ r\m`n\ juc\ria ei sexual\. Mai devreme sau mai t`rziu, Mary avea s\ fie arestat\ [i judecat\, a[a cum se `nt`mpla cu `ngerii de teapa ei. Prin faptul c\ era iubitul ei, Corky era convins c\ avea s\ fie cercetat `ndeaproape de poli]ie, ceea ce `i punea munca de o via]\ [i poate chiar libertatea `n pericol. ~n plus, dup\ trei luni de la `nceperea rela]iei lor, lui Corky i se f\cu din ce `n ce mai team\ s\ doarm\ `n acela[i pat cu Mary Noone. Cu toate c\ fiindu-i iubit, via]a lui putea s\ aib\ valoare `n ochii femeii `n c\lduri, Corky nu [tia c`t de mult – sau c`t de pu]in – `l socotea vrednic de a tr\i `n societate. Spre surprinderea lui, c`nd abordase cu precau]ie ideea unei desp\r]iri amiabile, Mary se sim]ise u[urat\. Se pare c\ nici ea nu dormise prea bine l`ng\ el. Cu timpul, decisese s\ nu-[i mai omoare mama printr-o injec]ie, dar efortul de a se specializa `n aceste aspecte ale asisten]ei medicale nu fusese zadarnic.

CHIPUL

317

~n anii care trecuser\ de c`nd se desp\r]iser\, nu o mai v\zuse pe Mary dec`t de dou\ ori, de fiecare dat\ la petreceri de bioetic\. Vechea atrac]ie sexual\ nu disp\ruse deloc, dar nu disp\ruse nici teama. Cu o eficien]\ [i tandre]e pe care Mary Noone le-ar fi admirat, Corky `[i `ncheie activitatea legat\ de Stinky Cheese Man. Medicamentul paralizant avea s\-l pun\ pe Stinky `n imposibilitatea de a se mi[ca, f\r\ s\-i dea somnolen]\ sau s\-i induc\ st\ri alterate de con[tiin]\. Cu mintea limpede, putea s\-[i petreac\ ziua agoniz`nd la g`ndul mor]ii so]iei [i fiicei sale. – Acum trebuie s\ scap de cadavrele lui Rachel [i Emily, min]i Corky cu un aplomb care `i f\cu pl\cere. Le-a[ da resturile la porci dac\ a[ [ti unde s\ g\sesc o ferm\ de porci. ~[i aminti de o poveste auzit\ de cur`nd la [tiri, despre o t`n\r\ blond\ al c\rei cadavru fusese aruncat `ntr-un canal de deversare. ~mprumut`nd de acolo detalii macabre, n\scoci pentru Stinky o poveste despre b\l]i colc\ind de resturi umane unde aveau s\ ajung\ [i dragele lui. ~n continuare, nici un atac de cord. Spre sear\, c`nd avea s\ se `ntoarc\ aici cu Aelfric Manheim, Corky `l va prezenta pe b\iat nenorocitului acestuia emaciat, ca s\-i dea o idee despre terorile care `l a[teptau. Suferin]a lui Aelfric avea s\ fie cumva diferit\ de cea de care avusese parte c`ndva arogantul iubitor al lui Dickens, Dickinson, Tolstoi [i Twain. Dac\ tocilarul \sta `nc\p\]`nat nu murise `n timpul zilei, Corky avea s\-l ucid\ `nainte de miezul nop]ii. L\s`ndu-l pe Stinky `n voia g`ndurilor ciudate care b`ntuiau, probabil, mintea demodat\ a unui tradi]ionalist aflat `n astfel de circumstan]e, Corky `mbr\c\ pelerina galben\, aprovizionat\ din bel[ug cu tot felul de obiecte utile, `ncuie casa [i ie[i afar\, la BMW-ul lui. Furtuna `[i f\cuse deja sim]it\ prezen]a `n ora[. O turm\ uria[\ de balauri de nori negri clocoteau de la r\s\rit la apus, cozile lor se `ncurcau `ntr-o mas\ de materie grea, colosal\, plin\ de r\cnete `n\bu[ite [i foc alb, gata s\ scuipe cu limbi ascu]ite v\p\i orbitoare. Se porni un `nceput de burni]\, dar, cu siguran]\, aveau s\ urmeze torente, puhoaie, Niagare, un potop.

Capitolul 49 Ap\rat de pomul cu `ngeri [i de fotografia frumoasei doamne necunoscute, Fric se trezi teaf\r, cu trupul [i sufletul `ntregi. ~n mijlocul bibliotecii, cupola din vitralii elaborate se luminase de ziu\, dar culorile erau [terse, pentru c\ zorii r\zb\teau cu o lumin\ pl\p`nd\ [i mohor`t\. Dup\ ce studie pentru o clip\ fotografia mamei lui imaginare, Fric o `ndoi [i o puse la loc `n buzunarul din spate al blugilor. Se ridic\ din fotoliu. C\sc\ [i se `ntinse. Se opri un moment uimit c\ mai era `nc\ via]\. Se duse `n cap\tul bibliotecii [i d\du la o parte scaunul care blocase clan]a de la u[a toaletei de serviciu. Nu intr\ totu[i `n spa]iul acela cu oglinzi ca s\-[i fac\ toaleta de diminea]\. Dup\ ce se uit\ repede `n jur s\ vad\ dac\ nu `l urm\re[te cineva, f\cu pipi `n ghiveciul cu palmierul pe care `ncepuse s\-l omoare seara trecut\. El se sim]i bine, palmierul, cu siguran]\, nu. Nu se putea g`ndi la nici o toalet\ din vil\ la care se putea ajunge f\r\ s\ treci printr-o baie cu oglinzi. Modul acesta neconven]ional de a se u[ura era deocamdat\ suficient, dar numai at`ta timp c`t rezolva problema din picioare. Necazul avea s\ urmeze dac\ ap\rea o problem\ pentru care trebuia s\ se a[eze. Dac\ ploaia se oprea `n cele din urm\ – sau chiar dac\ nu se oprea – se putea aventura afar\, spre cedrii de Himalaia din spatele gr\dinii de trandafiri. Acolo putea s\ fac\ ce f\ceau ur[ii `n

CHIPUL

319

p\dure, ceea ce pentru el nu `nsemna s\ hiberneze sau s\ h\p\ie miere din stupi. Paznicii aveau s\-l vad\ duc`ndu-se spre cedri [i `ntorc`ndu-se de acolo. Din fericire, nu erau a[ezate camere video `n p\duricea aceea. Dac\ l-ar `ntreba cineva de ce plecase prin ploaie `n p\dure, avea s\ spun\ f\r\ s\ ezite c\ se dusese s\ observe p\s\rile. Trebuia s\-[i aminteasc\ s\ ia cu el un binoclu pentru acoperire. Nimeni nu se va `ndoi de povestea lui. Oamenii se a[teptau ca un pu[ti cu o fa]\ n\t`ng\ ca a lui s\ fie pasionat de p\s\ri, s\ fie supradotat la matematic\, s\ construiasc\ mon[tri de plastic din piese la set, s\ citeasc\ pe ascuns reviste de culturism [i s\-[i colec]ioneze mucii usca]i, printre altele. Acum, dup\ ce `[i pusese la punct strategia pentru toaleta de diminea]\, b\g\ iar `n priz\ telefonul din bibliotec\, pe care `l scosese `n seara precedent\. Se a[tept\ ca telefonul s\ sune din nou, dar nu sun\. Trase fotoliul de l`ng\ pomul de Cr\ciun [i `l aranj\ `n pozi]ia ini]ial\. Stinse apoi luminile [i plec\ din bibliotec\. Dup\ ce `nchise u[a, c`]iva dintre `ngerii care se leg\nau `n pom lucir\ u[or `n `ntuneric, abia atin[i de lumina furtunii filtrat\ de cupola cu vitralii. Moloch venea. Trebuiau f\cute preg\tiri. Cobor` sc\rile principale, travers\ rotonda [i merse pe holul care ducea la buc\t\rie. Din drum, stinse luminile pe care le l\sase aprinse pe timpul nop]ii. ~n zori, `n casa aceea uria[\, lini[tea era chiar mai ad`nc\ dec`t t\cerea care, pe timpul nop]ii aceleia lungi, p\ruse vremea perfect\ pentru a fi b`ntuit\ de tot felul de fantome. ~n buc\t\rie, trec`nd pe l`ng\ o fereastr\, observ\ c\ ploaia se lini[tise [i se putea z\ri p\duricea de cedri din dep\rtare. Pe moment `ns\, nu sim]i nici un impuls s\ se duc\ s\ observe p\s\rile. De obicei, Fric evita buc\t\ria `n zilele `n care domnul Hachette, diabolicul buc\tar-[ef, era de serviciu. Aici era b`rlogul bestiei, unde num\rul mare de cuptoare era imposibil s\ nu-]i aminteasc\ de Hansel [i Gretel [i de vizita lor la c\su]a din p\dure, unde ]i se

320

DEAN KOONTZ

amintea c\ un f\c\le] se putea transforma oric`nd `ntr-o m\ciuc\ n\prasnic\, unde te a[teptai s\ descoperi c\ pe sat`re, cu]ite [i furculi]e de carne erau inscrip]ionate cuvintele PROPRIETATEA MOTELULUI BATES. ~n diminea]a aceasta, terenul era sigur, deoarece domnul Hachette – care lucrase p`n\ de cur`nd la {coala de Art\ Culinar\ Cordon Bleu [i care ie[ise `nc\ [i mai de cur`nd dintr-un azil la fel de prestigios – nu era prezent pentru a preg\ti micul dejun pentru familie sau pentru membrii personalului. ~[i `ncepea ziua furi[`ndu-se din pia]\ `n mai multe magazine de specialitate, aleg`nd – [i totodat\ stabilind termenii livr\rii lor – fructele, legumele, carnea, delicatesele [i, f\r\ `ndoial\, otr\vurile de care avea nevoie pentru a preg\ti ospe]ele de s\rb\tori pe care le pusese la cale cu obi[nuita sa secretomanie sinistr\. Domnul Hachette nu avea s\ soseasc\ la Palazzo Rospo p`n\ la amiaz\. De[i scund, Fric putea s\ ajung\ la robinetele de la chiuveta din buc\t\rie. Potrivi apa s\ fie c\ldu]\. Dac\ `n buc\t\rie s-ar fi aflat o oglind\, n-ar fi `ndr\znit s\ se `mb\ieze acolo. Erai at`t de vulnerabil c`nd f\ceai baie, complet lipsit de ap\rare. U[ile de inox ale celor [ase frigidere [i ale numeroaselor cuptoare erau mai degrab\ mate dec`t lucioase. Nu func]ionau ca oglinzi, deci era pu]in probabil s\ reprezinte un mod u[or [i ieftin de a c\l\tori pentru spiritele bune sau rele. Fric se dezbr\c\ de c\ma[\ [i maiou, dar numai at`t. Nu era un exhibi]ionist. {i chiar dac\ ar fi fost, buc\t\ria nu p\rea locul potrivit pentru a[a ceva. Folosind prosoape de h`rtie [i s\pun lichid cu arom\ de l\m`ie, `[i sp\l\ bra]ele [i bustul, insist`nd `n special la subsuori. Folosi [i mai multe prosoape de h`rtie ca s\ se cl\teasc\ [i s\ se [tearg\. Abia opri apa [i se termin\ de [ters, c\ auzi pe cineva apropiindu-se. Pa[ii nu veneau dinspre hol, ci dinspre c\mar\, acolo unde erau depozitate por]elanurile, cristalurile [i tac`murile de argint. ~n[f\c`nd c\ma[a [i maioul, Fric se l\s\ la p\m`nt [i se t`r` departe de c\mar\ cu iu]eala unei [op`rle care-[i face nevoile, dup\ col]ul celui mai apropiat dintre cele trei dulapuri cu blat de granit.

CHIPUL

321

Deasupra acestui dulap se aflau patru aparate de pr\jit cartofi, o tav\ mare c`t s\ po]i face [ase cl\tite una l`ng\ alta [i un pogon de blat de lucru. Ghemuit acolo, descoperit cu un r`njet de domnul Hachette, Fric putea fi jupuit, spintecat, pr\jit l`ng\ cartofi [i m`ncat `n timp ce pu]inii oameni afla]i atunci `n cas\ mo]\iau `n continuare lini[ti]i, ignor`ndu-l cu des\v`r[ire pe gurmetul extraterestru care `[i `ncropea un dejun `nfior\tor. C`nd se `ncumet\ s\ se uite pe furi[ pe dup\ col], nu `l v\zu pe domnul Hachette, ci pe doamna McBee. Era condamnat. Doamna McBee se `mbr\case ca s\ plece la Santa Barbara. Travers\ buc\t\ria `ndrept`ndu-se spre biroul ei, intr\ acolo [i l\s\ u[a deschis\ `n spate. O s\-l miroas\ pe Fric. O s\-l miroas\, o s\-l aud\, o s\-l simt\ cumva. O s\ descopere stropii de ap\ din chiuvet\, o s\ deschid\ capacul la gunoi [i o s\ vad\ prosoapele umede de h`rtie [i o s\ `n]eleag\ pe dat\ ce f\cuse Fric [i unde se ascundea acum. Nimic nu trecea neobservat sau nu sc\pa capacit\]ilor deductive ale doamnei McBee. Nu o s\-l spintece [i n-o s\-l pr\jeasc\, bine`n]eles, pentru c\ era o persoan\ bun\ [i foarte uman\. Dar o s\ insiste s\ afle de ce Fric era dezbr\cat p`n\ la br`u `n buc\t\rie, proasp\t sp\lat [i de ce ar\ta vinovat ca o m`]\ proast\ cu fulgi de canar pe bot. Pentru c\ era angajata Tat\lui-Fantom\, Fric putea spune c\, de fapt, era [i angajata lui [i c\ nu trebuia s\-i dea socoteal\. Dac\ recurgea `ns\ la un astfel de argument, se b\ga singur `n merde, cum ar spune domnul Hachette cu veselie. Doamna McBee [tia c\ ea func]iona in loco parentis [i, de[i nu abuza de autoritatea aceasta `ntr-o manier\ paranoic\, o lua `n serios. Fie c\ scornea o explica]ie fals\, fie c\ `ncerca s\ scape spun`nd o parte din adev\r, doamna McBee avea s\ vad\ prin `n[el\toria lui la fel de bine cum vezi printr-o fereastr\ [i avea s\ [tie intuitiv tot ceea ce pusese el la cale cel pu]in de c`nd se trezise `n fotoliu. Dou\zeci de secunde mai t`rziu, cu o ureche prins\ zdrav\n `ntre degetul mare [i ar\t\torul de la m`na dreapt\ a doamnei McBee, o s\ se

322

DEAN KOONTZ

trezeasc\ `n fa]a palmierului din bibliotec\, cu apele curg`nd de pe el ca de pe ultima otreap\, `n timp ce o s\ `ncerce s\ explice de ce `ncercase s\ asasineze planta cu dou\ jeturi de urin\. ~n numai c`teva minute, o s\ scoat\ de la el toat\ povestea, de la Moloch la omul din oglind\ [i la telefonul din iad. Pe urm\, nu va mai fi cale de `ntors. Nici m\car doamna McBee, cu talentul ei `nfrico[\tor de a depista orice minciun\ sau ambiguitate, nu o s\ recunoasc\ adev\rul din acest caz. Povestea lui era prea gogonat\ ca s\ poat\ fi crezut\. O s\ par\ un nebun mai mare dec`t nenum\ra]ii nebuni din industria de divertisment care, de [ase ani de c`nd vizitau Palazzo Rospo, o uluiser\ pe doamna McBee cu scr`nteala lor. Nu voia s-o dezam\geasc\ pe doamna McBee sau s-o fac\ s\ cread\ c\ nu era `n toate min]ile. }inea la p\rerea ei. ~n plus, cu c`t se g`ndea mai mult, cu at`t `[i d\dea seama c\, dac\ `ncerca s\ conving\ pe cineva c\ fusese contactat de un `nger p\zitor care c\l\torea prin oglinzi, avea s\ fie luat [i dus de m`n\ la o [edin]\ de terapie `n grup. Un grup format din [ase psihiatri, `n care el era singurul pacient. Tat\l-Fantom\ se pricepea aproape la fel de bine la psihoterapeu]i ca la `ndrum\tori spirituali. Doamna McBee ie[i din birou, `nchise u[a [i se opri s\ se uite prin buc\t\rie. Fric se trase dup\ dulapul pe care se aflau un pr\jitor de cartofi [i o tav\ de pl\cinte. ~[i ]inu respira]ia. Ar fi vrut s\-[i poat\ `nchide la fel de u[or porii pielii ca s\ nu r\sp`ndeasc\ nici un miros. Buc\t\ria mare nu era chiar un labirint de m\rimea celui din pod, de[i se putea f\li nu numai cu [ase frigidere mari Sub-Zero, ci [i cu dou\ congelatoare, cuptoare mai multe [i mai variate dec`t ai g\si `ntr-o brut\rie, trei spa]ii pentru g\tit complet separate, prev\zute cu dou\zeci de ochiuri de mare intensitate, un loc pentru preg\tit m`ncarea, unul pentru copt, altul pentru sp\lat, acesta din urm\ cu patru chiuvete [i patru ma[ini de sp\lat vasele, trei corpuri de mobil\, mese de lucru [i o gr\mad\ de unelte [i echipamente de calitatea celor folosite `n restaurante.

CHIPUL

323

Un furnizor de alimente din Beverly Hills [i patruzeci de angaja]i ai acestuia puteau lucra aici al\turi de domnul Hachette [i de personalul casei f\r\ s\ aib\ senza]ia c\ ar sta prea `nghesui]i. ~n aceast\ buc\t\rie se g\tise, se a[ezase m`ncarea pe farfurii [i se servise masa pentru trei sute de invita]i la diverse petreceri. Fric fusese de multe ori marilor la astfel de evenimente, [i niciodat\ nu conteneau s\-l uluiasc\. Dac\ doi sau chiar trei oameni obi[nui]i ar fi plecat s\-l caute prin toat\ buc\t\ria, Fric avea [anse bunicele s\ nu fie prins. Doamna McBee nu era `ns\ deloc o persoan\ obi[nuit\. }in`ndu-[i respira]ia, i se p\ru c\ o aude pe doamna McBee cum trage aer pe nas. Fee-fie-fo-fum. Se bucura c\ nu aprinsese luminile din buc\t\rie, de[i mai mult ca sigur c\ doamna McBee avea s\ observe stropii de ap\ de pe chiuveta din mijloc. Pa[i. Fric aproape c\ s\ri `n picioare, tr\d`ndu-[i prezen]a, ceea ce p\rea un lucru mai `n]elept dec`t s\ a[tepte s\ fie g\sit, ascunz`ndu-se ca un criminal de ultima spe]\, dezbr\cat p`n\ la br`u [i `n mod clar pus pe rele. Apoi `[i d\du seama c\ pa[ii se `ndep\rtau de el. Auzi cum se `nchide u[a de la c\mar\. Pa[ii nu se mai auzir\. Stupefiat [i teribil de m`hnit s\ descopere c\ doamna McBee era supus\ gre[elii, Fric `ncepu s\ respire din nou. Pu]in dup\ aceea, se furi[\ spre u[a dinspre hol, pe care o `ntredeschise. R\mase acolo ascult`nd. C`nd auzi b`z`itul `ndep\rtat al ascensorului de serviciu, [tiu c\ domnul [i doamna McBee coborau spre garaj. ~n cur`nd, aveau s\ plece spre Santa Barbara. A[tept\ c`teva minute `nainte s\ se `ncumete s\ ias\ din buc\t\rie `n sp\l\toria din aripa de vest, unde se afla [i apartamentul so]ilor McBee. Fa]\ de buc\t\rie, care era gigantic\, sp\l\toria nu era dec`t uria[\.

324

DEAN KOONTZ

~i pl\cea cum mirosea acolo. Detergent, `n\lbitor, scrobeal\, mirosul persistent de bumbac fierbinte sub aburii fierului de c\lcat... Fric ar fi purtat f\r\ nici o problem\ aceia[i blugi [i aceea[i c\ma[\ dou\ zile la r`nd. Dar se temea c\ domnul Truman va observa [i `l va lua la `ntreb\ri. Doamna McBee ar fi observat `ntr-o clipit\. Ar fi insistat s\ [tie motivul pentru care arat\ ne`ngrijit. Domnul Truman se prindea mai greu dec`t doamna McBee. Era totu[i un fost poli]ist, a[a c\ nu avea s\ treac\ cu vederea pentru mult timp hainele murdare [i mototolite pe care le purtase [i ieri. Erau slabe [anse ca o creatur\ rea [i de o viclenie neomeneasc\ s\-l a[tepte pe Fric `n apartamentul s\u, dar nu inten]iona totu[i s\ afle prea cur`nd. Nu avea de g`nd s\ se `ntoarc\ acolo ca s\ se schimbe. Lunea era ziua planificat\ pentru sp\lat. Doamna Carstairs, una dintre menajere, de fapt sp\l\toreasa, se ocupa de rufe `ntr-o zi [i a doua zi de diminea]\ le returna prompt membrilor familiei sau personalului. Fric `[i g\si blugii alba[tri, pantalonii [i c\m\[ile c\lcate at`rn`nd de un c\rucior asem\n\tor celor cu care portarii din hoteluri car\ valizele [i bagajele. Chilo]ii [i [osetele erau `mpachetate sub hainele ag\]ate, pe patul c\ruciorului. Ro[u la fa]\, sim]indu-se `n mod cert ca un pervers, se dezbr\c\ p`n\ la piele chiar acolo, `n sp\l\torie. ~[i puse chilo]i noi, blugi [i o c\ma[\ de finet `n carouri albastre [i verzi, stil hawaiian, care putea fi purtat\ pe deasupra. ~[i scoase portofelul [i fotografia `mp\turit\ din blugii vechi `nainte s\-[i arunce hainele murdare `n co[ul de rufe. ~ncurajat de faptul c\ reu[ise s\ se u[ureze, s\ se spele [i s\-[i schimbe hainele `n acele condi]ii-limit\, Fric se `ntoarse `n buc\t\rie. Intr\ cu pruden]\, a[tept`ndu-se s\ o g\seasc\ pe doamna McBee: „A, ce credeai, b\iete, c\ eram chiar at`t de proast\ ca s\ m\ tragi tu pe sfoar\?“ Nu se `ntorsese. Din c\mar\ lu\ un c\rucior mic, de inox, cu dou\ rafturi. Se plimb\ prin buc\t\rie, `nc\rc`nd c\ruciorul cu lucruri care `i putea fi de folos `n acel loc secret, bine ascuns.

CHIPUL

325

Se g`ndi s\ pun\ printre provizii un bax de [ase cutii de Cola, dar o Cola cald\ nu avea nici un gust. Alese `n schimb patru sucuri carbogazoase Stweart’s Diet Orange N Cream, care erau grozave chiar [i la temperatura camerei, [i [ase sticle de jum\tate de litru de ap\. Dup\ ce mai puse c`teva mere [i o pung\ de covrigei `n c\rucior, `[i d\du seama de gre[eal\. C`nd te ascunzi de un criminal psihopat [i dement, care are sim]urile ascu]ite ale unei pantere, s\ m\n`nci alimente care fac zgomot nu era cu nimic mai `n]elept dec`t s\ c`n]i colinde ca s\-]i mai treac\ timpul. Fric `nlocui merele [i covrigeii cu banane, o cutie de gogo[i `nvelite `n ciocolat\ [i c`teva batoane de cereale. Mai lu\ o pung\ de plastic, Hefty OneZip, `n care s\ pun\ cojile de la fructe. L\sate `n aer liber, cojile de banan\ ar emana un miros intens pe m\sur\ ce s-ar `nnegri. ~n toate filmele, criminalii `n serie au un sim] al mirosului mai ascu]it dec`t un lup. Cojile de banan\ ar `nsemna pentru Fric moartea, dac\ nu le-ar ambala `ntr-un recipient ermetic. Un sul de prosoape de h`rtie. C`teva [erve]ele umede. Chiar [i `n ascunz\toare voia s\ fie curat [i `ngrijit. Dintr-un dulap plin cu recipiente din plastic, alese dou\ borcane de un litru, dintr-un plastic moale, cu capace care se `n[urubau. Aveau s\ ]in\ locul palmierului din bibliotec\. Domnul Hachette, fiind o persoan\ profund instabil\, umpluse buc\t\ria cu de zece ori mai multe tac`muri dec`t avea s\ fie vreodat\ nevoie chiar dac\ tot personalul ar fi fost brusc lovit de mania de-a le manipula. Trei rafturi de perete [i patru sertare ofereau destule cu]ite c`t s\ `narmeze tot poporul din Tuvalu. Fric puse ochii pe un cu]it de m\celar. M\sura i se potrivea, dar lama era lat\ c`t a unei macete – o arm\ teribil\, dar greu de m`nuit. Alese `n schimb un cu]it mai mic, dar formidabil, cu o lam\ de 15 centimetri, un v`rf ascu]it la perfec]ie [i un t\i[ care ar fi putut despica firul de p\r. G`ndul de a t\ia un om cu el `i f\cu grea]\. Puse cu]itul pe raftul de jos al c\ruciorului [i `l acoperi cu un prosop de vase.

326

DEAN KOONTZ

Deocamdat\, asta era cam tot ce avea nevoie din buc\t\rie. Domnul Hachette – ocupat cu cump\r\turile [i, f\r\ `ndoial\, schimb`ndu-[i pielea cu un r`nd nou de solzi – urma s\ se t`rasc\ spre Palazzo Rospo abia peste c`teva ore, dar Fric era ner\bd\tor s\ p\r\seasc\ domeniul buc\tarului-[ef. Era prea periculos s\ foloseasc\ ascensorul de serviciu, pentru c\ se afla `n aripa de vest, nu departe de apartamentul domnului Truman. Spera s\ `l poat\ evita pe [eful personalului de paz\. Ascensorul din cap\tul din st`nga al holului nordic era mai sigur. Cu o grab\ subit\ [i vinovat\, `mpinse c\ruciorul prin u[ile batante care d\deau spre hol, o lu\ la dreapta [i aproape c\ se ciocni de domnul Truman. – Te-ai sculat devreme `n diminea]a asta, Fric. – Mmmmm, am treab\, treab\ mult\, [tii, mmmmm, se b`lb`i Fric, blestem`ndu-se `n g`nd pentru c\ vorbea cu un glas fals, vinovat, mai r\u dec`t un hobit distrat. – Ce s`nt astea? `ntreb\ domnul Truman ar\t`nd spre gr\mada de lucruri din c\rucior. – Ei... Pentru camera mea, ni[te lucruri care `mi trebuie, [tii, chestii pentru camera mea, se f\cu Fric de ru[ine; era jalnic, transparent, stupid. Doar ni[te sucuri [i ceva de ron]\it, chestii dintr-astea, ad\ug\ el [i vru s\-[i trag\ o palm\ peste cap. – O s-o la[i f\r\ slujb\ pe una dintre menajere. – Doamne, nu, nu vreau a[a ceva. „Taci din gur\, taci din gur\, taci din gur\!“ se avertiz\ singur, dar nu putu s\ se ab]in\ s\ nu spun\: ~mi plac menajerele. – Te sim]i bine, Fric? – Bine`n]eles. S`nt bine. Dumneata te sim]i bine? ~ncrunt`ndu-se spre lucrurile din c\rucior, domnul Truman spuse: – A[ vrea s\ vorbesc cu tine pu]in despre telefoanele acelea. Bucuros c\ acoperise cu]itul cu prosopul de buc\t\rie, Fric spuse: – Ce telefoane? – De la perversul care respira `n receptor. – A, da. Perversul. – E[ti sigur c\ nu ]i-a spus nimic? – Respira. Doar respira.

CHIPUL

327

– Chestia ciudat\ e c\ nici unul dintre telefoanele despre care mi-ai spus nu e `nregistrat `n calculator. A, desigur! Acum c\ Fric `n]elesese c\ acele telefoane erau date de o f\ptur\ supranatural\, care mergea prin oglind\, care `[i spunea `nger p\zitor [i care folosea doar ideea de telefon, nu se mira c\ nu fuseser\ `nregistrate pe calculator. Nu era mirat nici de faptul c\ domnul Truman nu r\spunsese seara trecut\ la telefon, de[i p\ruse c\ avea s\ sune o ve[nicie: Musafirul Misterios [tia `ntotdeauna unde se afla Fric – camera trenurilor, pivni]a de vinuri, biblioteca – [i, folosindu-[i puterile neobi[nute [i doar ideea de telefon, f\cuse ca linia lui Fric s\ sune nu `n toat\ casa, ci numai `n `nc\perea `n care Fric putea s\ o aud\. Fric t`njea s\-i explice domnului Truman situa]ia asta aiurea [i s\-i dezv\luie toate evenimentele ciudate din seara precedent\. Dar chiar c`nd `[i f\cea curaj s\ scoat\ totul la iveal\, `[i aminti de cei [ase psihiatri ner\bd\tori s\ c`[tige milioane de dolari ]in`ndu-l pe canapea, vorbind despre stresul de a fi unicul copil al celui mai mare star de cinema din lume, p`n\ c`nd fie avea s\ fie f\cut buc\]i-buc\]ele, fie avea s\ evadeze `n Goose Crotch. – Nu m\ `n]elege gre[it, Fric. Nu spun c\ ai inventat telefoanele acelea. De fapt, s`nt sigur c\ nu ai inventat nimic. ~ncle[tat\ de m`nerul c\ruciorului, m`na lui Fric se umezi. ~[i [terse palmele pe pantaloni – [i `[i d\du seama c\ nu ar fi trebuit s\ fac\ a[a ceva. Probabil c\ oric\rui criminal soios [i jegos din lumea asta `i transpir\ palmele `n prezen]a unui poli]ist. – S`nt sigur c\ n-ai inventat, continu\ domnul Truman, pentru c\ noaptea trecut\ cineva m-a sunat pe una din liniile mele personale [i nici acest telefon nu a fost consemnat. Surprins de vestea aceasta, Fric nu-[i mai [terse m`inile de pantaloni [i spuse: – Te-a sunat perversul? – Nu perversul, nu. Altcineva. – Cine? – Era probabil o gre[eal\. Fric se uit\ la m`inile [efului personalului de paz\. Nu-[i d\du seama dac\ erau transpirate sau nu.

328

DEAN KOONTZ

– Evident, continu\ domnul Truman, ceva nu merge la programul de `nregistrare a convorbirilor. – Numai dac\ nu cumva e vorba de o fantom\ sau ceva de genul \sta, se sc\p\ Fric. Expresia care travers\ chipul domnului Truman era greu de descifrat. Spuse: – Fantom\? De ce te-ai g`ndit la o fantom\? Aflat `n punctul critic de a divulga totul, Fric `[i aminti c\ mama lui fusese odat\ internat\ `ntr-un spital de nebuni. St\tuse acolo doar zece zile, [i nu pentru c\ era o nebun\ care s\ te tran[eze cu toporul sau altceva de genul \sta. Cu toate acestea, dac\ Fric `ncepea s\ b\lm\jeasc\ despre evenimentele dubioase care se petrecuser\, domnul Truman cu siguran]\ avea s\-[i aduc\ aminte c\ Freddie Nielander petrecuse ceva zile `ntr-o clinic\ pentru persoanele cu accese de nebunie. {i avea s\ se g`ndeasc\: „A[a mam\, a[a fiu“. Cu certitudine avea s\-l sune pe cel mai mare actor din lume la platoul din Florida. Pe urm\, Tat\l-Fantom\ avea s\ trimit\ trupele speciale de psihiatri. – Fric, insist\ domnul Truman, ce-ai vrut s\ spui cu fantoma? ~ngr\m\dind gunoi peste s\m`n]a de adev\r care `i sc\pase, n\d\jduind s\ ob]in\ o minciun\ pe jum\tate conving\toare, Fric spuse: – P\i, [tii, tata are un telefon special pentru mesajele de la fantome. Voiam s\ zic c\ poate una dintre ele a sunat din gre[eal\ pe alt\ linie. Domnul Truman se uit\ lung la el, ca [i cum ar fi `ncercat s\-[i dea seama dac\ b\iatul era a[a de prost pe c`t p\rea. Fric nu era un actor de talia tat\lui s\u [i [tia c\ nu avea s\ reziste mult unui interogatoriu luat de un fost poli]ist. Era at`t de nervos, c\ `ntr-un minut era musai s\ se u[ureze `ntr-unul din bidoanele de plastic. – Mmmm, bine, trebuie s\ plec, am treab\, am treab\ `n camer\, morm\i el cu acela[i glas de rubedenie a hobi]ilor slabi la minte. ~l ocoli pe domnul Truman cu c\ruciorul [i-[i continu\ drumul. Nu se uit\ `napoi.

Capitolul 50 Lumina din cupola spitalului Our Lady of Angels era un far auriu. Deasupra cupolei, `n v`rful antenei radio, becul ro[u, de avertizare a avioanelor, clipea `n cea]a cenu[ie, de parc\ furtuna era o fiar\ vie [i acesta era ochiul ei malefic de ciclop. ~n ascensor, pe drumul de la garaj la etajul patru, Ethan ascult\ o versiune bogat orchestrat\ a unei melodii clasice a lui Elvis Costello, cu viori [i cornuri de armonie din bel[ug. Cabina aceasta at`rnat\ de cabluri, care urca [i cobora dou\zeci [i patru de ore pe zi, era un mic avanpost al iadului `n perpetu\ mi[care. Biroul medicilor de la etajul patru, spre care fusese `ndrumat prin telefon, nu era altceva dec`t o `nc\pere mohor`t\, f\r\ ferestre, cu automate de cafea [i dulciuri, [i `n mijloc cu dou\ mese acoperite cu mu[ama. Obiectele din plastic portocaliu care st\teau `n jurul mesei nu meritau numele de scaun mai mult dec`t `[i merita `nc\perea denumirea pompoas\ `nscris\ pe u[\. Ethan ajunsese cu cinci minute mai devreme, a[a c\ introduse c`teva monezi `ntr-unul din automate [i `[i alese o cafea neagr\. C`nd sorbi din ea, `n]elese cam care ar trebui s\ fie gustul mor]ii, dar b\u mai departe pentru c\ nu dormise dec`t patru sau cinci ore [i avea nevoie de pu]in av`nt. Doctorul Kevin O’Brien ajunse exact la ora stabilit\. ~n jur de patruzeci [i cinci de ani, ar\tos, avea privirea u[or h\ituit\ [i nervozitatea bine strunit\, dar totu[i frapant\, a celui care `[i petrecuse dou\ treimi din via]\ `nv\]`nd zi [i noapte, ca s\ descopere `ns\ c\

330

DEAN KOONTZ

menghina organiza]iilor de s\n\tate, a birocra]iei guvernamentale [i a avoca]ilor lacomi `i degrada zilnic profesia [i distrugea sistemul medical c\ruia `[i dedicase via]a. Avea ochii rida]i la col]uri. ~[i lingea des buzele. Stresul d\dea o nuan]\ cenu[ie palorii de pe chip. Din p\cate pentru lini[tea sa sufleteasc\, p\rea un om inteligent, care nu avea s\ mai fie `n stare mult\ vreme s\ se iluzioneze c\ nisipurile mi[c\toare de sub picioarele lui erau de fapt p\m`nt solid. De[i nu era medicul curant al lui Duncan Whistler, doctorul O’Brien fusese de gard\ c`nd Dunny decedase. Supraveghease procedurile de resuscitare [i anun]ase sf`r[itul acelor eforturi eroice. Certificatul de deces purta semn\tura lui. Doctorul O’Brien aduse fi[ele pacientului, aflate `n trei dosare groase. ~n timpul discu]iei, `ntinse `ncetul cu `ncetul pe mas\ tot con]inutul dosarelor. St\teau unul l`ng\ altul `n a[a-zisele scaune portocalii, ca s\ poat\ examina mai bine documentele `mpreun\. Coma lui Dunny fusese provocat\ de o hipoxie cerebral\, o lips\ prelungit\ de oxigen `n creier. Rezultatele oferite de electroencefalogram\, tomografie, RMN [i angiografie duceau inevitabil la concluzia c\, dac\ Dunny [i-ar fi rec\p\tat vreodat\ cuno[tin]a, ar fi r\mas cu multiple handicapuri. – Chiar [i printre pacien]ii afla]i `n com\ profund\, explic\ O’Brien, c`nd s`nt semne foarte slabe sau chiar inexistente ale unei activit\]i cerebrale, de obicei trunchiul cerebral func]ioneaz\ la un nivel minim, care le permite pacien]ilor s\ prezinte anumite reflexe. Ei continu\ s\ respire f\r\ s\ fie asista]i. C`teodat\ tu[esc, clipesc din ochi, chiar casc\. Pe toat\ durata spitaliz\rii, Dunny respirase singur. Cu trei zile `n urm\, starea lui se deteriorase [i fusese nevoie s\ fie conectat la un aparat. Nu mai fusese pe urm\ `n stare s\ respire f\r\ asisten]\ mecanic\. ~n primele s\pt\m`ni de spitalizare, de[i aflat `n com\ profund\, mai tu[ea, str\nuta, c\sca sau clipea. De c`teva ori chiar prezentase mi[c\ri circulare ale globilor oculari.

CHIPUL

331

Treptat, frecven]a acestor reflexe sc\zuse p`n\ c`nd `ncetaser\ cu totul. Lucrul acesta sugera o pierdere constant\ a func]iilor din trunchiul cerebral inferior. ~n diminea]a precedent\, inima lui Dunny se oprise. Defibrila]ia [i c`teva injec]ii cu epinefrin\ o f\cuser\ s\ bat\ din nou, dar numai pentru scurt timp. – Func]ia automat\ a sistemului circulator este men]inut\ de trunchiul cerebral inferior, spuse doctorul O’Brien. Era limpede c\ inima `i cedase pentru c\ func]iile trunchiului cerebral se deterioraser\. Nimeni nu `[i revine dup\ ce a suferit leziuni ireparabile ale trunchiului cerebral. Urmeaz\, inevitabil, moartea. ~n astfel de cazuri, pacientul nu mai era conectat la un aparat care s\ ofere respira]ie [i circula]ie artificial\ dec`t dac\ insista familia. Familia trebuia s\ aib\ resursele financiare s\ pl\teasc\, deoarece companiile de asigur\ri refuzau astfel de cheltuieli, pe motivul c\ pacientul putea s\ nu-[i mai recapete niciodat\ cuno[tin]a. – ~n ceea ce `l prive[te pe domnul Whistler, spuse O’Brien, era]i `mputernicitul lui `n probleme de `ngrijire medical\. – Da. – {i a]i semnat cu ceva timp `n urm\ o not\ prin care specifica]i c\ nu urmau s\ se foloseasc\ alte metode de a-l ]ine `n via]\ `n afar\ de un ventilator. – A[a e, spuse Ethan. {i nu am nici cea mai mic\ inten]ie de a v\ da `n judecat\. Asigurarea aceasta sincer\ nu `l f\cu deloc pe O’Brien s\ se simt\ mai u[urat. Evident, de[i `ngrijirea medical\ con[tiincioas\ oferit\ lui Dunny nu putea fi atacat\ `n tribunal, era convins c\ o adun\tur\ de avoca]i erau totu[i `n stare s\-l aduc\ la sap\ de lemn. – Domnule doctor, orice s-ar fi `nt`mplat cu Dunny dup\ ce a ajuns la morga spitalului este o chestiune complet diferit\, care nu are leg\tur\ cu dumneavoastr\. – Asta nu m\ lini[te[te cu nimic. S`nt la fel de tulburat de acest lucru a[a cum s`nte]i [i dumneavoastr\. Am discutat de dou\ ori cu poli]ia. S`nt… stupefiat.

332

DEAN KOONTZ

– Vreau doar s\ [ti]i c\ nu `i socotesc deloc responsabili nici pe angaja]ii spitalului pentru dispari]ia lui. – S`nt oameni de treab\, spuse O’Brien. – S`nt convins de asta. Oricare ar fi sensul celor `nt`mplate, nu este vina spitalului. Explica]ia ]ine… de domeniul extraordinarului. Medicul `ng\dui unui fir de n\dejde s\-i coloreze u[or chipul. – Extraordinarului? {i care ar fi aceast\ explica]ie? – Nu [tiu. Dar `n ultimele dou\zeci [i patru de ore mi s-au `nt`mplat lucruri uluitoare, toate legate `ntr-un fel de Dunny, cred. A[a c\ voiam s\ vorbesc cu dumneavoastr\ pentru c\… – Da? C\ut`ndu-[i cuvintele, Ethan se `ndep\rt\ cu scaunul de mas\. Se ridic\ `n picioare, sim]ind c\ dup\ treizeci [i [apte de ani lungi `n care avusese `ncredere `n ra]iune [i ra]ionalitate nu putea rosti ceea ce avea pe suflet. ~[i dori o fereastr\. Ploaia ar fi fost un pretext de a privi `n alt\ parte dec`t la O’Brien `n timp ce punea `ntrebarea inevitabil\. – Doctore, nu a]i fost medicul lui Dunny… S\ vorbeasc\ `n timp ce se uita g`nditor la un automat plin cu ciocolat\ p\rea un lucru excentric. – … dar a]i fost implicat `n `ngrijirea lui. O’Brien nu spuse nimic, a[tept\. Dup\ ce `[i termin\ cafeaua, Ethan apuc\ paharul de h`rtie de pe mas\ [i `l mototoli `n pumn. – {i dup\ cele `nt`mplate ieri, pun pariu c\ `i cunoa[te]i dosarul mai bine dec`t oricine. – Pe dinafar\, `ncuviin]\ O’Brien. Duc`nd paharul de h`rtie la gunoi, Ethan spuse: – A]i g\sit ceva `n dosar pe care s\-l considera]i neobi[nuit? – Nu am g\sit nici m\car o singur\ gre[eal\ `n ceea ce prive[te diagnosticul, tratamentul sau protocolul de eliberare a certificatului de deces. – Nu asta am vrut s\ spun. Arunc\ paharul de h`rtie la gunoi [i m\sur\ camera cu pa[i mari, uit`ndu-se `n p\m`nt.

CHIPUL

333

– S`nt sincer c`nd spun c\ dumneavoastr\ [i spitalul s`nte]i complet nevinova]i. C`nd spun „neobi[nuit“ m\ refer la ceva…. bizar, straniu. – Straniu? – Mda. Nu [tiu cum a[ putea s\ m\ exprim mai potrivit. ~n `nc\pere se l\s\ o t\cere at`t de lung\, `nc`t Ethan se opri din mers [i ridic\ privirea din p\m`nt. Cu ochii pironi]i la teancul de documente, medicul `[i mu[ca buza de jos. – A fost ceva, ghici Ethan. Se `ntoarse la mas\ [i se a[ez\ pe scaunul acela portocaliu. Ceva straniu, desigur. – E consemnat aici, `n dosar. N-am inventat eu. E complet lipsit de sens. – Ce? – Ar putea fi interpretat ca o dovad\ c\ a ie[it o perioad\ din com\, dar nu a ie[it. Unii au pus acest lucru pe seama unei defec]iuni a aparatului. Dar n-a fost o defec]iune. – Defec]iune? Ce aparat? – Pentru electroencefalogram\. – Aparatul care `nregistreaz\ undele cerebrale. O’Brien `[i mu[c\ buza. – Domnule doctor? Medicul se uit\ `n ochii lui Ethan. Oft\. ~[i trase scaunul de la mas\ [i se ridic\ `n picioare. – Ar fi mai bine s\ vede]i singur despre ce e vorba.

Capitolul 51 Corky parc\ ma[ina pe o strad\ din apropiere [i fu nevoit s\ mearg\ pe jos prin ploaia rece p`n\ la casa monstrului cu trei ochi. Furtuna de acum, care sufla mai puternic dec`t cea de luni, smulse frunzele ofilite ale palmierilor, rostogoli un co[ de gunoi gol p`n\ `n mijlocul str\zii, sf`[ie copertina de deasupra unei vitrine [i lovi cu zgomot p`nza de un verde crud. Arbu[tii de mirt [fichiuiau aerul cu ramurile lor ml\dioase, de parc\ `ncercau s\ se flageleze p`n\ se f\ceau buc\]i. Pinii erau despuia]i de acele cafenii moarte, care se zburleau prin v\zduhul agitat [i `l f\ceau s\ pi[te, s\ orbeasc\. Apa care curgea cu repeziciune `n [an]uri scoase la iveal\ un [obolan mort. Curen]ii de ap\ `l `ntoarser\ cu fa]a `n sus, [i Corky v\zu un g\van gol, negru [i un ochi albicios. La vederea acestui spectacolul grandios [i `nc`nt\tor, `[i dori s\ fi avut timp s\ se al\ture celebr\rii dezordinii [i s\ r\sp`ndeasc\ el `nsu[i pu]in haos r\ut\cios. ~i era dor s\ mai otr\veasc\ vreo c`]iva copaci, s\ `ndese `n cutiile de po[t\ texte `nveninate, s\ `mpr\[tie cuie pe sub ro]ile ma[inilor parcate, s\ dea foc la o cas\… Aceasta era `ns\ o zi diferit\, `n care trebuia s\ rezolve nenum\rate treburi pe care [i le programase. Luni fusese un punga[ diabolic, un nihilist amuzant, dar ast\zi trebuia s\ fie un soldat de isprav\ al anarhiei. Cartierul `n care se afla era o amestec\tur\ de case cu dou\ etaje [i porticuri ridicate, [i case clasice, cu un singur nivel, care foloseau

CHIPUL

335

elemente din stiluri arhitectonice diferite. Se vedea c\ toate erau `ntre]inute [i `nfrumuse]ate cu alei din c\r\mid\, palisade [i straturi de flori. Spre deosebire de acestea, `n fa]a casei cu un singur etaj a monstrului cu trei ochi se `ntindea o peluz\ aproape moart\, `mprejmuit\ de gr\mezi de tufe ne`ngrijite, printre care [erpuia o alee din beton cr\pat [i umflat. Pe sub acoperi[ul din ]igl\ mexican\ curgeau resturi murdare din cuiburile de mult p\r\site de p\s\ri, iar pere]ii cu stucuri erau cr\pa]i, sf\r`ma]i [i cu vopseaua cojit\. Cl\direa ar\ta ca locuin]a unui trol1 care se s\turase s\ mai tr\iasc\ pe sub poduri, lipsit de orice confort, dar care nu avea nici cuno[tin]ele, nici h\rnicia sau sentimentul de m`ndrie necesare pentru a construi o cas\. Corky sun\ la u[\, dar nu r\sun\ o melodie dulce, ci zgomotul invadator al unui mecanism stricat, ruginit. Iubea acest loc. Deoarece Corky telefonase mai `nainte [i `i promisese bani, monstrul cu trei ochi a[tepta deja l`ng\ u[\. R\spunse la tusea tuberculoas\ a soneriei chiar `nainte ca sunetul s\ termine de zg`riat urechea lui Corky. Smucind u[a, se profil\ o namil\ grizonat\, cu o grimas\ pe fa]\, o burt\ mare, picioare goale m\sura 47, `mbr\cat `n pantaloni de trening gri [i un tricou cu trupa Megadeth `n concert. Ned Hokenberry spuse: – Ar\]i ca un borcan de mu[tar. – Plou\, observ\ Corky. – Ar\]i ca un co[ de pe curul Godzillei. – Dac\ ]i-e fric\ s\ nu-]i ud covorul… – La naiba, la c`t de soios e covorul \sta, ni[te haimanale bete, gata s\ vomite [i s\ se pi[e pe ele, n-o s\-i mai fac\ nici un r\u. Hokenberry se `ntoarse [i se mi[c\ greoi prin camera de zi. Corky intr\ [i `nchise u[a dup\ el. Covorul ar\ta de parc\ `nainte ar fi servit pe post de mochet\ `ntr-un grajd. 1

F\ptur\ mitologic\ scandinav\, care tr\ia `n pe[teri sau `n mun]i. (n.tr.)

336

DEAN KOONTZ

~n ziua `n care mobila din furnir de mahon `mbr\cat `n plastic formica [i cu tapiserie din poliester cu dungi verzi [i albastre avea s\ fie pre]uit\ de colec]ionari [i muzeografi, Hokenberry urma s\ fie un un om bogat. Cele mai bune obiecte din camer\ erau un scaun plin cu chipsuri de porumb sf\r`mate [i un televizor mare. Ferestrele mici erau pe jum\tate acoperite de perdele. Nici o veioz\ nu era aprins\; doar ecranul televizorului `mpr\[tia lumin\. Corky se sim]ea bine pe `ntuneric. ~n ciuda afinit\]ii sale pentru haos, spera c\ nu va fi nicic`nd obligat s\ vad\ interiorul acestei case la lumina zilei. – Ultima tran[\ de informa]ii pe care mi le-ai dat se verific\, at`t c`t am fost `n stare s\ verific, spuse Corky, [i mi-au fost de mare ajutor. – }i-am zis c\ [tiu proprietatea mai bine dec`t `[i cunoa[te actorul \la poponar fundul. P`n\ s\ fie concediat cu un salariu compensator generos pentru c\ se ]inea de farse [i l\sa mesaje pe robotul telefonului pe care patronul s\u `l dedicase apelurilor de la mor]i, Ned Hokenberry fusese paznic la Palazzo Rospo. – Ai zis c\ personalul de paz\ are un [ef nou. Nu garantez c\ nu a schimbat ceva proceduri. – ~n]eleg. – Ai adus \ia dou\zeci de mii pentru mine? – ~i am aici. Corky `[i retrase m`na dreapt\ din m`neca voluminoas\ a pelerinei [i o duse spre un buzunar interior unde se afla un pachet de bani, a doua tran[\ pe care i-o pl\tea lui Hokenberry. Chiar [i `ncadrat de gulerul galben, `ncheiat p`n\ la ultimul nasture, [i de marginea l\sat\ a p\l\riei sale de ploaie, pe chipul lui Corky se citea probabil mai mult dispre] dec`t inten]iona. Ochii injecta]i ai lui Hokenberry se `nce]o[ar\, iar pe fa]a lui ca de coc\ se ad`ncir\ pliuri groase c`nd spuse: – N-am fost `ntotdeauna un nenorocit am\r`t ca acum, s\ [tii. N-aveam burta asta. M\ b\rbieream `n fiecare zi, eram `ngrijit,

CHIPUL

337

frumos. Iarba din fa]a casei era verde. M-a dat afar\ tic\losul \la [i m-a terminat. – Mi s-a p\rut c\ ai zis c\ Manheim ]i-a dat o gr\mad\ de bani drept compensa]ie. – Erau bani de cump\rat suflete, acum `mi dau seama. Oricum, Manheim n-a avut curaj s\ m\ dea afar\ el singur. L-a pus pe guru \la dubios. – Ming du Lac. – |la. Ming m-a dus `n gr\dina de trandafiri, mi-a turnat ceai, pe care am fost destul de politicos ca s\-l beau, chiar dac\ avea gust de pi[at. – E[ti un domn. – Am stat la masa aia, `nconjura]i de trandafiri, cu o fa]\ de mas\ din dantel\ alb\ [i por]elanuri scumpe… – Sun\ minunat. – … `n timp ce `mi el `mi vorbea despre cum s\-mi fac ordine `n casa spiritual\. Nu numai c\ m\ plictiseam de moarte, dar m\ g`ndeam c\ e mai nebun dec`t mi-am `nchipuit vreodat\, c`nd dup\ cincisprezece minute mi-am dat seama c\ s`nt dat afar\. Dac\ mi-ar fi spus din prima, nu mai trebuia s\ beau ceaiul \la de rahat. – Pare c\ ai suferit o traum\, spuse Corky, pref\c`ndu-se c\-l comp\time[te. – N-a fost nici o traum\, dobitocule. Cine crezi c\ s`nt eu, un f\t\l\u care face `n pantaloni doar pentru c\ se uit\ unul str`mb la el? N-am fost traumatizat, am fost desc`ntat. – Desc`ntat? – Desc`ntat, blestemat, fermecat, deocheat – spune-i cum vrei. Ming du Lac \sta lucreaz\ cu dracul, pipernicitu’ naibii, [i m-a terminat pentru totdeauna `n gr\dina aia de trandafiri. De-atunci `mi merge din ce `n ce mai r\u. – Din ce `mi spui, mi se pare impostorul tipic de la Hollywood. – ~]i spun eu, nev\stuica aia pitic\ e [efu’ acolo, [i mi-a f\cut vr\ji. Corky scoase pachetul cu bani, dar apoi `l trase `napoi c`nd nenorocitul legat prin desc`ntece `ntinse m`na dup\ el.

338

DEAN KOONTZ

– ~nc\ ceva. – Nu te pune cu mine, spuse Hokenberry, d`ndu-se la Corky [i `ncrunt`ndu-se de parc\ ar fi cobor`t de pe vrejul de fasole, furios s\-l g\seasc\ pe cel care i-a furat ou\le de la g\ina de aur. – O s\ ai [i banii, `l asigur\ Corky. Vreau doar s\ [tiu cum ]i-ai c\p\tat al treilea ochi. Hokenberry avea doar doi ochi ai lui, dar `n jurul g`tului, pe un medalion, at`rna ochiul unui necunoscut. – }i-am spus deja de dou\ ori. – Pur [i simplu `mi place s\ aud din nou, spuse Corky. Poveste[ti foarte bine. M\ `nfior de pl\cere. ~ncre]indu-[i fa]a p`n\ ajunse s\ semene cu un c\]el Shar-Pei, Hokenberry se g`ndi la conceptul de povestitor [i p\ru s\-i plac\. – Acum dou\zeci [i cinci de ani m-am apucat s\ lucrez ca bodyguard pentru forma]ii rock, [i s\ le ofer protec]ie `n turnee. Nu vreau s\ spun c\ am pus la cale chestia asta. Nu e specialitatea mea. – ~ntotdeauna ai fost carne de tun, spuse Corky, anticip`nd povestea. – Mda, totdeauna am fost carne de tun, am fost acolo, `n fa]\, s\ intimidez fanii cei mai sminti]i, droga]ii \ia surescita]i de la prafuri. Am fost carne de tun pentru turneele Rollin’ Stones, Megadeth, Metallica, Van Halen, Alice Cooper, Meat Loaf, Pink Floyd… – Queen, Kiss, ad\ug\ Corky, chiar [i pentru Michael Jackson c`nd `nc\ mai era Michael Jackson. – … Michael Jackson c`nd `nc\ mai era Michael Jackson, dac\ a fost vreodat\, `ncuviin]\ Hokenberry. Oricum, am fost la turneul \sta de trei s\pt\m`ni cu… Nu-mi mai amintesc prea bine. Cred c\ au fost ori The Eagles, ori poate Peaches and Herb. – Sau poate Captain and Tennille. – Da, se poate. Unu’ din \[tia trei. Mul]imea se `nghesuie, hormonii o iau razna, b\utura curge... – Sim]eai c\ o s\ dea buzna pe scen\. – Sim]eam c\ o s\ dea buzna pe scen\. N-ai nevoie dec`t de un punkist idiot cu sperm\ `n loc de creier, care s\ se hot\rasc\ s\ sar\ la forma]ie [i s\ porneasc\ debandada.

CHIPUL

339

– Trebuie s\ fii prev\z\tor, `l `ncuraj\ Corky. – S\ fii prev\z\tor, s\-l pui la p\m`nt `n clipa `n care face prima mi[care, altfel al]i o sut\ de dobitoci o s\-l urmeze. – Deci punkistul \sta cu p\r albastru… – Cine spune povestea? morm\i Hokenberry. Tu sau eu? – Tu. E povestea ta. Ador povestea asta. Ca s\-[i arate dezgustul pentru astfel de `ntreruperi, Hokenberry scuip\ pe covor. – A[a c\ punkistul \sta cu p\r albastru se `ncordeaz\ s\ fac\ prima mi[care, s\ urce pe scen\, s\ `ncerce s\ ajung\ la Peaches and Herb… – … sau la Captain. – Sau Tennille. A[a c\ `l strig, m\ arunc pe el rapid [i t`mpitul `mi arat\ degetul, ceea ce `mi d\ autoritate deplin\ s\-l pocnesc. Hokenberry ridic\ un pumn de m\rimea unei h\lci de carne. – L-am plasat pe Bullwinkle `n mutra lui c`t de tare am putut. – Pumnul drept se nume[te Bullwinkle. – Mda, [i st`ngul Rocky. Nici m\car n-am avut nevoie de Rocky. I-am tras un Bullwinkle de i-a s\rit un ochi. M-am speriat, dar l-am prins `n aer. Punkistul a c\zut la p\m`nt rece, da’ eu am p\strat ochiul, l-am f\cut medalion. – E un medalion teribil. – Ochii de sticl\ nu s`nt chiar de sticl\, s\ [tii. S`nt `nveli[uri din plastic sub]ire, iar irisul e pictat de m`n\ pe din\untru. Tare de tot. – Tare, `ncuviin]\ Corky. – L-am pus pe un prieten artist s\-mi fac\ globul \sta mic de sticl\ ca s\ p\strez ochiul `n el, s\ nu se mai deterioreze. Asta e povestea, d\-mi \ia dou\zeci de mii. Corky `i d\du pachetul de bani `nvelit `n plastic. A[a cum f\cuse [i c`nd primise primii dou\zeci de mii la prima din cele trei `nt`lniri ale lor, Hokenberry se `ntoarse cu spatele la Corky [i se duse cu pachetul la masa de al\turi, unde m`nca de obicei, ca s\ numere fiecare bancnot\ nou\ de o sut\ de dolari. Corky `l `mpu[c\ de trei ori `n spate. C`nd Hokenberry c\zu la p\m`nt, se zgudui casa.

340

DEAN KOONTZ

C\derea namilei f\cu un zgomot mai mare dec`t focurile de arm\, deoarece pistolul era prev\zut cu un amortizor de sunet pe care Corky `l cump\rase de la un anarhist survivalist, av`nd leg\turi profunde cu un grup agresiv de activi[ti din grupurile de protec]ie a animalelor care fabricau amortizoarele at`t pentru ei, c`t [i pentru o ac]iune de colectare de fonduri. Fiecare foc tras fusese `nso]it de un sunet slab, ca un s`s`it care ar pronun]a sup\. Era arma cu care o `mpu[case pe mama lui Rolf Reynerd `n picior. Av`nd `n vedere dimensiunile `nfrico[\toare ale lui Hokenberry, Corky nu se bazase pe piolet pentru treaba asta. Se apropie de carnea de tun [i mai trase trei focuri, doar ca s\ se asigure c\ Rocky [i Bullwinkle nu mai aveau nici o putere.

Capitolul 52 Dou\ ferestre l\sau s\ se vad\ un cer solubil [i un ora[ care se dizolva `n picuri, burni]\ [i vapori. Cea mai mare parte a Registraturii din Our Lady of Angels era `mp\r]it\ `n culoare lungi, formate de r`nduri `nalte de dulapuri pline cu dosare. L`ng\ ferestre se afla un spa]iu mai larg, cu patru puncte de lucru, dintre care dou\ erau ocupate. Doctorul O’Brien se a[ez\ la unul din birourile libere [i porni calculatorul. Ethan `[i trase un scaun l`ng\ el. Introduc`nd un DVD `n calculator, medicul spuse: – Domnul Whistler a `nceput s\ aib\ dificult\]i de respira]ie acum trei zile. A trebuit s\ fie conectat la un aparat pentru ventila]ie mecanic\ [i dus la sec]ia de terapie intensiv\. C`nd DVD-ul fu accesat, pe ecran ap\ru scris: WHISTLER, DUNCAN EUGENE, `mpreun\ cu num\rul de pacient al lui Dunny [i alte informa]ii importante care fuseser\ consemnate la internare. – ~n timp ce se afla la terapie intensiv\, continu\ O’Brien, respira]ia sa, b\t\ile inimii [i func]iile cerebrale erau monitorizate `n permanen]\ [i trimise prin telemetrie `n biroul asistentelor de pe sec]ie. Este procedura noastr\ standard. Ap\s\ cu mouse-ul pe mai multe pictograme de pe ecran. – Restul este relativ nou. Sistemul `nregistreaz\ digital date colectate de dispozitivele electronice de monitorizare pe toat\ durata [ederii pacientului la terapie intensiv\. Pentru a putea fi consultate mai t`rziu.

342

DEAN KOONTZ

Ethan `[i `nchipui c\ `nregistr\rile digitale erau p\strate ca probe `n caz c\ li se intentau procese de malpraxis. – Aici este electroencefalograma lui Whistler c`nd a fost dus prima dat\ la terapie intensiv\, la ora 4.20 p.m. vinerea trecut\. Un ac nev\zut desena o linie continu\ de la st`nga la dreapta, pe un grafic care se desf\[ura f\r\ oprire. – Acestea s`nt impulsurile electrice ale creierului m\surate `n microvol]i, continu\ O’Brien. O serie monoton\ de sui[uri [i cobor`[uri `nf\]i[a activitatea cerebral\ a lui Dunny. Sui[urile erau joase [i late; cobor`[urile erau prin compara]ie abrupte [i `nguste. – Undele delta s`nt modelul tipic al unui somn normal, explic\ O’Brien. Ce vede]i aici s`nt unde delta, dar nu acelea asociate cu odihna obi[nuit\ de peste noapte. Sui[urile acestea s`nt mai largi [i mai joase dec`t undele delta obi[nuite, cu o u[oar\ oscila]ie `n\untrul [i `n afara sinusoidei. Impulsurile electrice s`nt `n num\r mic, atenuate, slabe. Acesta este domnul Whistler `n com\ profund\. Bine. Acum s\ derul\m rapid p`n\ `n seara zilei de dinaintea mor]ii sale. – Duminic\ noaptea. – Da. Pe ecran, pe m\sur\ ce ore `ntregi de monitorizare se derulau cu repeziciune `ntr-un minut, undele delta speciale se estompau [i s\reau u[or, dar foarte u[or, pentru c\ diferen]a de la o und\ la alta era foarte mic\. O or\ de informa]ii comprimate, vizionate `n secunde, se asem\na foarte mult cu oricare minut con]in`nd acelea[i informa]ii studiate `n timp real. ~ntr-adev\r, asem\narea modelelor era at`t de frapant\, c\ Ethan nu [i-ar fi dat seama c`te ore sau zile de monitorizare `i curgeau prin fa]a ochilor dac\ ora [i data nu ar fi fost afi[ate pe ecran. – Evenimentul s-a petrecut cu un minut `nainte de miezul nop]ii, duminic\, spuse O’Brien. Ap\s\ din nou pe afi[ajul electronic al minutelor [i se opri la 11.23.22, duminic\ noaptea. Mai derul\ cu repeziciune de dou\ ori, p`n\ c`nd ajunse la 11.58.09. – A r\mas mai pu]in de un minut.

CHIPUL

343

Ethan se trezi c\ se apleac\ `nainte `n scaun. Rafale de ploaie se izbeau de ferestre, de parc\ v`ntul turbat de durere [i-ar fi scuipat din]ii spar]i. Una din persoanele de la cel\lalt punct de lucru plecase din `nc\pere. Femeia care mai r\m\sese vorbea `n [oapt\ la telefon. Avea un glas moale, c`ntat, u[or lugubru, a[a cum trebuie s\ fi fost vocile care l\sau mesaje pe robotul liniei 24. – Aici, spuse O’Brien. La 11.59, undele delta `ncepeau s\ se `nte]easc\ violent [i s\ devin\ ceva diferit – sui[uri [i cobor`[uri ascu]ite, asimetrice. – Acestea s`nt unde beta, ni[te unde beta aproape extreme. Oscila]ia joas\, foarte rapid\ indic\ faptul c\ pacientul se concentreaz\ pe un stimul extern. – Ce fel de stimul? `ntreb\ Ethan. – Vede, aude, simte ceva. – Ceva extern? Ce poate s\ vad\, s\ aud\ sau s\ simt\ `n com\? – Nu este electroencefalograma unui om aflat `n com\. Este un individ deplin con[tient, treaz [i deranjat de ceva. – {i e vorba de o defec]iune a aparatului? – Exist\ medici care cred c\ trebuie s\ fie la mijloc o defec]iune de acest gen. Dar… – Nu s`nte]i de acord. O’Brien ezit\, uit`ndu-se lung la ecran. – Da, poate n-ar trebui s\ o iau `naintea pove[tii. ~n primul r`nd… c`nd asistenta de la terapie intensiv\ a v\zut datele care `i veneau prin telemetrie, s-a dus direct la pacient, crez`nd c\ [i-a revenit din com\. Dar acesta era `n continuare inert, lipsit de orice reflex. – Poate c\ visa? `ntreb\ Ethan. O’Brien cl\tin\ din cap `n]eleg\tor. – Modelul de unde al celor care viseaz\ este diferit [i u[or de recunoscut. Cercet\torii au identificat patru stadii ale somnului, fiecare prezent`nd unde cu o identitate specific\. Nici una nu se aseam\n\ acestora.

344

DEAN KOONTZ

Undele beta `ncepeau s\ urce [i s\ coboare tot mai abrupt. Capetele extreme ajungeau s\ semene cu ni[te v`rfuri de ac, spre deosebire de platourile neregulate de dinainte, cu pante ad`nci `ntre ele. – Asistenta a chemat un doctor, spuse O’Brien. Acesta a chemat alt doctor. Nici unul nu a observat vreun semn fizic care s\ arate c\ Whistler [i-ar fi revenit c`tu[i de pu]in din com\. Respira tot cu ajutorul ventilatorului. Inima `i b\tea `ncet, u[or neregulat. {i totu[i, conform electroencefalogramei, creierul lui producea unde beta caracteristice unei persoane con[tiente [i `n stare de veghe. – {i a]i spus „deranjate“. Traseul de unde beta de pe ecran s\rea violent `n sus [i `n jos, cobor`[urile se `ngustau, distan]a dintre v`rfurile de sus [i de jos ale fiec\rui model de unde se m\rea vertiginos, p`n\ c`nd `ncepu s\ aminteasc\ de modelele produse de un cutremur puternic pe un seismograf. – ~n anumite puncte po]i spune cu precizie c\ pare „deranjat“, `n altele „entuziasmat“, iar `n por]iunea la care privi]i acum, a[ spune f\r\ grija de a deveni melodramatic c\ acestea s`nt undele cerebrale ale unui individ `ngrozit. – ~ngrozit? – Total. – Co[mar? suger\ Ethan. – Un co[mar nu este dec`t un vis mai `ntunecat. Poate produce un model de unde radicale, dar cu toate acestea s`nt recognoscibile ca fiind ale unui vis. Nimic de felul \sta. O’Brien derul\ iar\[i cu repeziciune fluxul de date, parcurg`nd opt minute din timp real `n doar c`teva secunde. C`nd pe ecran ap\ru din nou ora, Ethan spuse: – Pare la fel… [i totu[i diferit. – S`nt undele beta ale unei persoane con[tiente, [i a[ zice c\ tipul \sta e `n continuare `nsp\im`ntat, de[i se poate spune c\ teroarea s-a transformat `n anxietate profund\. {uierul de [arpe al v`ntului [i tic\itul ghearelor ploii pe geam p\reau muzica perfect\ care s\ acompanieze imaginile neregulate de pe ecran. – De[i tiparul general este tot al unei anxiet\]i con[tiente, continu\ doctorul O’Brien, `n cadrul lui exist\ grupurile acestea neregulate de

CHIPUL

345

unde ascu]ite mai `nalte, fiecare urmate de un grup de unde ascu]ite mai joase. Ar\t\ cu degetul spre ecran, atr\g`ndu-i aten]ia lui Ethan spre c`teva exemple. – Le v\d, spuse Ethan. Ce `nseamn\? – Indic\ o conversa]ie. – O conversa]ie? Vorbe[te cu el `nsu[i? – ~n primul r`nd c\ nu vorbe[te tare cu nimeni, nici m\car cu el `nsu[i, deci nu ar trebui s\ vedem astfel de modele. – ~n]eleg. M\ g`ndesc. – Dar ce reprezint\ acestea nu poate fi pus la `ndoial\. Pe perioada reprezentat\ de grupurile de unde ascu]ite mai `nalte, probabil vorbe[te. Pe perioada reprezentat\ de undele ascu]ite mai joase, probabil ascult\. Un subiect care are un schimb mental minim cu el `nsu[i, chiar [i c`nd e treaz, nu produce astfel de grupuri de unde. La urma urmei, c`nd vorbe[ti cu tine [i conduci o mic\ dezbatere l\untric\… – Tehnic, vorbe[ti `ncontinuu, spuse Ethan. E[ti de ambele p\r]i ale dezbaterii. Niciodat\ nu ascul]i cu adev\rat. – Exact. Grupurile acestea indic\ o conversa]ie con[tient\ `ntre individ [i o alt\ persoan\. – Care alt\ persoan\? – Nu [tiu. – Se afl\ `n com\. – Da. ~ncrunt`ndu-se, Ethan spuse: – Atunci cum poate s\ discute cu altcineva? Prin telepatie? – Credem `n telepatie? `ntreb\ O’Brien. – Eu nu. – Nici eu. – Atunci de ce nu poate fi la mijloc o defec]iune a aparatului? se mir\ Ethan. O’Brien acceler\ fluxul de date p`n\ c`nd tiparele de unde cerebrale disp\rur\ de pe ecran, `nlocuite de cuvintele DATE ~NTRERUPTE.

346

DEAN KOONTZ

– L-au deconectat pe Whistler de la aparatul EEG, crez`nd c\ e defect, spuse doctorul. L-au conectat la alt aparat. Transferul a durat [ase minute. Derul\ cu repeziciune por]iunile goale, p`n\ c`nd ap\rur\ din nou grupurile de unde. – Arat\ la fel pe aparatul nou, spuse Ethan. – Mda, a[a e. Unde beta care reprezint\ starea de con[tien]\, mult\ anxietate [i grupuri de unde care sugereaz\ o conversa]ie `nsufle]it\. – Al doilea aparat e tot defect? – S`nt unii care cred asta. Eu nu. Undele acestea s-au v\zut timp de nou\sprezece minute la primul EEG, se pare c\ `nc\ [ase minute c`t a durat transferul `ntre aparate, [i pe urm\ treizeci [i unu de minute pe al doilea aparat. ~n total cincizeci [i [ase de minute, `nainte s\ se opreasc\ brusc. – Cum v\ explica]i? `ntreb\ Ethan. ~n loc s\ r\spund\, O’Brien tast\ ceva pe calculator [i deasupra primului set de date ap\ru afi[at un al doilea: `nc\ o linie alb\ care se mi[ca pe fond albastru, produc`nd unde ascu]ie de la st`nga la dreapta. Aici toate undele ascu]ite se aflau deasupra liniei de baz\, nici una dedesubt. – Aici e respira]ia lui Whistler sincronizat\ cu datele despre undele cerebrale, spuse O’Brien. Fiecare und\ ascu]it\ reprezint\ o inspira]ie. Expira]ia se produce `ntre unde. – Foarte regulat\. – Foarte regulat\. Pentru c\ ventilatorul respir\ `n locul lui. Medicul ap\s\ iar c`teva taste, [i un al treilea set de date fu afi[at pe ecran al\turi de celelalte dou\. – Aici este func]ia cardiac\. Mi[care standard, `n trei faze. Diastol\, sistol\ atrial\, sistol\ ventricular\. U[oare neregularit\]i, dar nimic periculos. Privi]i acum la undele cerebrale. Undele beta aveau din nou aspectul s\ltat, de mic cutremur. Ethan spuse: – Din nou e `ngrozit. – Dup\ p\rerea mea, da. Cu toate acestea, nu apare nici o schimbare `n func]ia cardiac\. Acela[i ritm `ncet, cumva slab, cu

CHIPUL

347

neregularit\]i tolerabile, exact tiparul de unde specifice comei profunde, prezent `nc\ de c`nd a fost internat `n spital acum trei luni. Se afl\ `ntr-o stare de teroare… [i totu[i, inima lui e lini[tit\. – Inima e lini[tit\ pentru c\ pacientul e `n com\. Corect? – Gre[it. Chiar [i `n com\ profund\, domnule Truman, nu exist\ separa]ia aceasta complet\ `ntre minte [i trup. C`nd ave]i un co[mar, teroarea este imaginar\, nu real\, dar func]ia cardiac\ este afectat\ `n acela[i fel. Inima bate cu putere `n timpul unui co[mar. Pentru o clip\, Ethan studie salturile violente ale undelor beta [i le compar\ cu b\taia `nceat\, constant\ a inimii. – Dup\ cincizeci [i [ase de minute de genul \sta, activitatea cerebral\ revine la undele delta lungi, lente? – Exact. P`n\ a doua zi diminea]\, c`nd moare. – Atunci, dac\ nu e vorba de dou\ aparate defecte, cum v\ explica]i cele petrecute, domnule doctor? – Nu mi le explic. Nu pot. M-a]i `ntrebat dac\ a existat ceva neobi[nuit `n dosarul pacientului. A]i precizat c\ v\ intereseaz\ ceva… straniu. – Da, dar… – Nu am un dic]ionar la `ndem`n\, dar cred c\ straniu `nseamn\ ceva care nu e normal, ceva extraordinar, ceva care nu poate fi explicat. V\ pot spune doar ce s-a `nt`mplat, domnule Truman, dar habar nu am de ce. Limbi de ploaie lingeau ferestrele. Cu rug\min]i forn\ite, m`r`ite [i arz\toare, v`ntul cer[ea s\ intre. Peste ora[ul legendar se rostogoli un bubuit prelung, surd. Ethan [i O’Brien se uitar\ spre ferestre, iar Ethan presupuse c\ medicul avusese [i el viziunea unui atac terorist petrecut pe undeva, cu femei [i copii uci[i de radicalii islamici fasci[ti, care se hr\neau cu ur\ [i b`ntuiau lumea modern\ cu o perseveren]\ demonic\. Ascultar\ cum sunetul se `ndep\rteaz\ treptat [i, `n cele din urm\, doctorul O’Brien spuse u[urat: – Tunet. – Tunet, `ncuviin]\ Ethan.

348

DEAN KOONTZ

Tunetul [i fulgerul nu erau fenomene obi[nuite `n timpul furtunilor din sudul Californiei. ~n locul unei explozii nucleare, dang\tul acesta sugera apropierea unei zile turbulente. Unde beta, zim]ate ca un fulger, loveau repetat ecranul calculatorului. Aflat `n com\, Dunny avusese experien]a unei `nt`lniri terifiante, care nu se petrecuse nici `n lumea aceasta, nici `n ]ara viselor, ci `ntr-un t\r`m misterios. Se angajase `ntr-o conversa]ie f\r\ cuvinte, ca [i cum odat\ cu aerul ar fi tras `n piept o fantom\ care `i p\trunsese `n pl\m`ni, de acolo `n artere, din s`nge ajunsese la creier, iar acolo `i b`ntuise prin `nc\perile obscure ale min]ii timp de cincizeci [i [ase de minute.

Capitolul 53 Ca un [eic arab cu turban galben [i pelerin\ galben\, adus aici prin vr\jile unui duh dintr-o lamp\ veche, Corky Laputa era un v`rtej str\lucitor `n casa – altfel mohor`t\ – a monstrului cu trei ochi. C`nt`nd Reunited [i pe urm\ Shake Your Groove Thing, am`ndou\ hituri ale forma]iei Peaches and Herb, cotrob\ia prin harababura din camerele acelea, pe care le evalu\ `n func]ie de gradul de mizerie – sc`rboase, [i mai sc`rboase, `ngrozitor de sc`rboase – `n timp ce c\uta s\ g\seasc\ ce mai r\m\sese poate din primii dou\zeci de mii de dolari pe care i-i d\duse lui Hokenberry cu c`teva s\pt\m`ni `n urm\. „Carnea de tun“ poate scrisese numele lui Corky `n vreo agend\ telefonic\, pe vreo cartel\ – chiar [i pe un perete, av`nd `n vedere c`t de mult sem\nau pere]ii ace[tia jerpeli]i cu pere]ii din cea mai jegoas\ toalet\ public\. Lui Corky nu `i p\sa. Oricum nu-i spusese lui Hokenberry numele lui adev\rat. Cu siguran]\, cu o memorie aproape la fel de bun\ ca aceea a unei buc\]i fripte de pui, Hokenberry m`zg\lise num\rul de telefon al lui Corky pe o bucat\ de h`rtie pe undeva, prin cas\. Lui Corky nu `i p\sa nici de acest lucru. Dac\ `n cele din urm\ `l g\sea poli]ia, num\rul respectiv oricum nu i-ar fi pus pe urmele lui. ~n fiecare lun\ sau la o lun\ [i jum\tate, Corky `[i cump\ra un telefon mobil nou. Acesta avea un num\r nou [i un cont nou, pe un nume [i o adres\ false. Folosea acest num\r pentru convorbirile legate de munca sa `n slujba haosului.

350

DEAN KOONTZ

Telefoanele acestea `i erau oferite de un hacker f\r\ pereche [i anarhist multimilionar pe nume Mick Sachatone. Mick i le vindea pentru [ase sute de dolari bucata. Le garanta validitatea pentru treizeci de zile. De obicei, compania de telefonie nu-[i d\dea seama c\ cineva manipulase sistemul [i nu identifica mai devreme de dou\ luni conturile cu pricina. Dup\ care opreau serviciul respectiv [i porneau `n c\utarea f\pta[ului. Dar `ntre timp, Corky aruncase deja telefonul `ntr-un tomberon [i f\cuse rost de altul nou. Nu urm\rea s\ c`[tige bani, ci s\-[i asigure anonimatul c`nd era angajat `n activit\]i `mpotriva legii. Faptul c\ aducea mica lui contribu]ie la ruinarea financiar\ a companiei de telefonie era un bonus care `i f\cea pl\cere. Acum Corky localiz\ comoara lui Ned Hokenberry `ntr-un dormitor ceva mai civilizat dec`t b`rlogul unui urs care se preg\te[te de hibernare. Pe podea erau `mpr\[tiate [osete murdare, reviste, pungi goale de [unc\ pr\jit\, pungi goale de h`rtie de la Kentuchy Fried Chicken [i oase de pui cur\]ate cu l\comie de carne. Banii erau `nghesui]i sub pat, `ntr-o cutie goal\ de frig\rui. Din cei dou\zeci de mii r\m\seser\ doar paisprezece. Celelalte [ase mii fuseser\ evident cheltuite pe m`ncare nes\n\toas\ de la fast-food. Corky lu\ banii [i l\s\ cutia de frig\rui. ~n separeul din sufragerie unde lua de obicei masa, Hokenberry era tot mort [i nu mai pu]in ur`t dec`t `nainte. ~n timpul celor trei `nt`lniri anterioare, Corky dedusese c\ Hokenberry era `nstr\inat de familie. Nu era c\s\torit, nici partenerul ideal pentru `nt`lniri romantice sau genul de persoan\ cu o gr\mad\ de prieteni care s\ pice neanun]a]i `n vizit\. Fostul rocker bodyguard nu avea probabil s\ fie g\sit p`n\ c`nd FBI-ul nu venea s\-i bat\ la u[\ dup\ ce t`n\rul Manheim era r\pit. Cu toate acestea, ca s\ evite posibilitatea ca vreun vecin mai b\g\cios s\ descopere cadavrul din `nt`mplare, Corky lu\ cheile lui Hokenberry dintr-un cuier din buc\t\rie [i `ncuie u[a din fa]\ dup\ ce ie[i. Azv`rli cheile `n tufele ne`ngrijite din preajm\.

CHIPUL

351

Ca un dul\u turbat al iadului sc\pat `n ograda raiului, tunetul l\tr\ [i m`r`i prin cerul cenu[iu, jos. Inima lui Corky s\lt\ de bucurie. Privi `n sus, spre ploaia care c\dea, `ncerc`nd s\ vad\ fulgerul, pe urm\ `[i aminti c\ trebuie s\ fi fulgerat `nainte de tunet. Dac\ ar fi fulgerat, tr\snetul n-ar fi str\puns norii sau ar fi c\zut undeva departe, pe `ntinsul ora[ului. Tunetul trebuie s\ fie un semn. Corky nu credea `n zei sau demoni. Nu credea `n nici o for]\ supranatural\. Nu credea dec`t `n puterea haosului. Cu toate acestea, vru s\ cread\ c\ tunetul trebuia `n]eles ca un semn c\ `n seara aceasta vizita lui la Palazzo Rospo se va desf\[ura potrivit planului [i se va `ntoarce acas\ cu b\iatul sedat. Universul poate fi o ma[in\rie stupid\, deplas`ndu-se f\r\ direc]ie, de[i rapid, f\r\ alt scop dec`t autodistrugerea final\ `ntr-un cataclism. Dar chiar [i a[a, din c`nd `n c`nd mai arunca vreun [urub sau vreun mecanism stricat, din care o persoan\ chibzuit\ putea deduce urm\toarea mi[care a ma[in\riei. Tunetul era un astfel de mecanism stricat [i, baz`ndu-se pe intensitatea [i durata lui, Corky prev\zu `ncrez\tor succesul planului s\u. Dac\ cea mai mare vedet\ de film din lume, care tr\ie[te `n dosul unor ziduri fortificate [i al unui [an] de ap\rare electronic, cu paznici [i sisteme de securitate func]ion`nd de diminea]\ p`n\ seara, nu putea s\-[i protejeze familia, dac\ unicul fiu al Chipului putea fi smuls din re[edin]a din Bel Air [i f\cut s\ dispar\, de[i actorul fusese avertizat `n mod explicit prin cele [ase pachete `nf\[urate `n negru, atunci nici o famile nu era `n siguran]\ nic\ieri. Nici s\raci, nici boga]i. Nici necunoscu]i, nici celebrit\]i. Nici oamenii f\r\ nici un Dumnezeu, nici cei cu frica lui Dumnezeu. Mesajul acesta avea s\ fie transmis publicului ceas de ceas, zi de zi, pe m\sur\ ce supliciul lung [i `nfior\tor al lui Channing Manheim avea s\ fie `n plin\ desf\[urare. Corky inten]iona s\-l distrug\ pe b\iatul luat ostatic mai `nt`i la nivel emo]ional, apoi mental [i, `n cele din urm\, fizic. Avea s\ `nregistreze pe band\ video procesul acesta, care probabil avea s\ dureze

352

DEAN KOONTZ

s\pt\m`ni `ntregi. Avea s\ monteze `nregistrarea, s\ fac\ mai multe copii cu ajutorul echipamentului pe care `l achizi]ionase special pentru acest proiect [i s\ pun\ periodic pe jar anumite publica]ii [i canale de [tiri trimi]`ndu-le dovada brutaliz\rii lui Aelfric. Unele canale de televiziune vor refuza s\ difuzeze astfel de `nregistr\ri, dar altele vor recunoa[te avantajul competitiv de a ac]iona f\r\ pic de scrupule sau bun-sim] [i vor justifica prin cuvinte nobile senza]ionalul cel mai grosolan. Pe urm\ le vor urma [i unii a[a-zi[i sensibili. Chipul terorizat al b\iatului avea s\ b`ntuie na]iunea [i `nc\ o lovitur\ dintr-o lung\ serie avea s\ fie dat\ ordinii [i stabilit\]ii pe care se `n\l]a America. Milioane de cet\]eni vor fi v\duvi]i de sentimentul lor de siguran]\, oricum [ubrezit. La dou\ str\zi de casa lui Hokenberry, `n timp ce Corky se apropia de BMW-ul s\u, un fulger br\zd\ norii, tunetul bubui [i cerul `ncepu s\ fiarb\. Ploaia moc\neasc\ `ncepu acum s\ se reverse `n torente, at`t de grele c\ scoteau v`ntul din min]i. Dac\ un singur tunet fusese un semn al triumfului, alte tunete precedate de fulger `i confirmau c\ interpretase corect primul bubuit. Cerul se aprinse din nou [i morm\i. Stropi gra[i de ploaie rece, plesnind frunzele, r\cnir\ prin copaci [i lovir\ asfaltul, `l lovir\ cu sete. Timp de o dulce jum\tate de minut, Corky zburd\ ca Gene Kelly, c`nt`nd Shake Your Groove Thing, f\r\ s\-i pese c\ l-ar putea vedea cineva. Se urc\ apoi `n ma[in\ [i plec\ de acolo, pentru c\ avea multe de f\cut `n cea mai important\ zi de p`n\ acum din via]a lui.

Capitolul 54 ~n timp ce a[tepta ascensorul spitalului cu muzica aceea care te seac\ la suflet, telefonul mobil al lui Ethan `ncepu s\ sune. – Unde e[ti? `ntreb\ Hazard Yancy. – Our Lady of Angels. M\ preg\tesc s\ plec. – E[ti `n garaj? – Cobor `ntr-acolo. – La primul sau al doilea nivel? – Al doilea. – Ce ma[in\ ai? – Un Ford Expedition alb, ca [i ieri. – A[teapt\-m\ acolo. Trebuie s\ vorbim. Hazard `nchise. Ethan cobor` singur `n ascensor [i f\r\ s\ aud\ nici o muzic\. Din c`te se p\rea, sistemul de sonorizare se defectase. Din difuzorul montat `n tavan nu ie[eau altceva dec`t [uier\turi, p\c\nituri [i p`r`ieli. Cobor`se deja un etaj c`nd i se p\ru c\ detecteaz\ o voce slab\ `n spatele f`[`itului din difuzor. Vocea c\p\t\ rapid consisten]\, de[i era `nc\ prea slab\ ca s\ transmit\ un sens. C`nd ajunse pe la etajul al doilea, se convinse c\ era vocea aceea stranie pe care o ascultase timp de o jum\tate de or\ la telefon noaptea trecut\. Se str\duise at`t de mult s\ `n]eleag\ ce spunea, c\ aproape c\zuse `ntr-un fel de trans\. C\z`nd din tavan u[or, ca o z\pad\, din f`[`itul difuzorului se auzi numele lui. ~l auzi ca de la mare dep\rtare, dar distinct.

354

DEAN KOONTZ

– Ethan… Ethan… ~n zile ce]oase de iarn\, undeva pe o plaj\ sau `ntr-un port, pesc\ru[i `n zbor, sus de tot, `n cea]a care [tergea totul, se strigau uneori cu ]ipete din dou\ silabe, care p\reau `n parte un semnal de alarm\, `n parte semnul unei c\ut\ri, al n\dejdii t`nguitoare dup\ un r\spuns, cel mai singuratic sunet din lume. Chemarea aceasta „Ethan, Ethan“, ca ecoul unui pisc `ntr-o pr\pastie, r\suna cu aceea[i melancolie [i panic\. Ascult`nd totu[i pesc\ru[ii, nu-[i `nchipuise niciodat\ c\-[i auzea numele `n glasurile lor decep]ionate. Nici nu se g`ndise vreodat\ c\ bocetul lor `n cea]\ sem\na cu glasul lui Hannah, a[a cum suna acum vocea din spatele difuzorului care f`[`ia. Nu `l mai chema pe nume, ci striga ceva greu de deslu[it. Avea acela[i ton cu care ]ipi la cineva care st\ pe trotuar [i habar nu are c\ din v`rful cl\dirii pe l`ng\ care trece, o bucat\ uria[\ de corni[\ spart\ cade spre el. C`nd mai avea doar o jum\tate de etaj p`n\ la destina]ie, Ethan ap\s\ butonul STOP de pe panoul de comand\. Liftul se opri brusc, l\s`ndu-se u[or [i apoi s\lt`nd `ncet din cabluri. Dac\ `ntr-adev\r era o voce care `i vorbea lui [i numai lui prin difuzorul de deasupra, [i nu dovada unui dezechilibru mental, nu putea s\-[i permit\ s\ se lase hipnotizat a[a cum f\cuse la telefon. Se g`ndi la nop]ile pierdute `n cea]\ [i la marinarii nes\bui]i care au auzit c`ntecul lui Lorelei. {i-au `ntors vasele `n direc]ia vocii, `ncerc`nd s\ `n]eleag\ f\g\duielile am\gitoare ale cuvintelor ei, au c`rmit vasul spre st`nc\, au naufragiat [i s-au `necat. Vocea pe care o auzea acum era mai probabil s\ fie aceea a lui Lorelei dec`t a so]iei lui moarte. S\-]i dore[ti ceea ce este mereu imposibil de atins, s\ cau]i acel ceva `n dispre]ul ra]iunii este st`nca fatal\ din cea]a f\r\ sf`r[it. Oricum, nu oprise ascensorul ca s\ `n]eleag\ acel posibil avertisment. Cu inima b\t`ndu-i tare `n piept, ap\sase pe STOP pentru c\ fusese dintr-odat\ cople[it de convingerea c\ atunci c`nd u[ile se vor deschide, dincolo de ele nu se va afla garajul.

CHIPUL

355

Se a[tepta nebune[te s\ vad\ o cea]\ deas\ [i o ap\ neagr\. Sau o pr\pastie [i un h\u care se casc\. Vocea s\ vin\ de undeva de acolo, de dincolo de ap\, de dincolo de h\u, iar el s\ nu aib\ `ncotro dec`t s\ o urmeze. ~ntr-un alt ascensor, luni dup\-amiaz\, urc`nd spre apartamentul lui Dunny, avusese un atac de claustrofobie. Acum cei patru pere]i se str`ngeau din nou `n jurul lui, mai tare dec`t atunci c`nd se urcase. Plafonul se l\sa jos, tot mai jos. Avea s\ fie presat ca o bucat\ de carne `ntr-o conserv\. ~[i puse m`inile la urechi ca s\ opreasc\ vocea fantomatic\. Pe m\sur\ ce aerul p\rea s\ se `nfierb`nte, s\ se `ngroa[e, Ethan auzea cum se chinuie s\ respire, g`f`ind de fiecare dat\ c`nd inspira, [uier`nd de fiecare dat\ c`nd expira, [i `[i aminti de crizele de astm ale lui Fric. Amintindu-[i de b\iat, inima `i bubui mai tare dec`t oric`nd [i `ntinse o m`n\ spre butonul START de pe panoul de comand\. Pe m\sur\ ce zidurile continuau s\ se `nchid\ peste el, p\reau s\-i `nfig\ `n creier idei tot mai nebune[ti. ~n locul apei negre [i a ce]ii, poate c\ atunci c`nd va ie[i din ascensor se va trezi `n apartamentul alb [i negru cu p\s\ri vigilente pe pere]i, cu Rolf Reynerd viu, sco]`nd un pistol dintr-o pung\ de chipsuri. ~mpu[cat din nou `n stomac, de data asta Ethan nu va mai fi p\suit. Ezit\, nu ap\s\ butonul. Poate pentru c\ respira]ia greoaie `i amintea de astmul lui Fric, lui Ethan i se n\z\ri c\ printre cuvintele slabe [i greu de deslu[it care veneau din difuzorul de deasupra auzea numele b\iatului. „Fric...“ C`nd `[i ]inu respira]ia [i se concentr\, nu-l mai auzi. C`nd `ncepu s\ respire, numele reveni. Sau poate nu? ~n cel\lalt ascensor, luni dup\-amiaz\, atacul trec\tor de claustrofobie fusese sublimarea unei alte frici pe care nu dorise s\ o `nfrunte – frica ira]ional\ [i totu[i persistent\ c\ `n apartamentul lui Dunny avea s\-[i g\seasc\ vechiul prieten mort, dar `nsufle]it, rece ca un cadavru, dar viu. B\nuia c\ momentul de claustrofobie prin care trecea acum [i frica de un Reynerd `nviat ascundea o alt\ anxietate pe care nu voia s\ o recunoasc\, pe care nu prea reu[ea s\ o dibuiasc\ `n subcon[tient.

356

DEAN KOONTZ

Fric? Din punct de vedere emo]ional, Fric era vulnerabil, [i nu era de mirare, dar nu se afla `n pericol. La re[edin]\ se aflau acum aproape zece angajate, pun`ndu-i la socoteal\ [i pe buc\tarul-[ef Hachette [i pe intendentul, domnul Yorn. Protec]ia re[edin]ei era impresionant\. Pericolul real la adresa lui Fric r\m`nea acela ca vreun nebun s\ ajung\ la Channing Manheim [i s\-l lase pe b\iat f\r\ tat\. Ethan ap\s\ butonul START. Ascensorul se puse din nou `n mi[care. ~n c`teva clipe, se opri la nivelul al doilea al garajului. Poate avea s\ ias\ din ascensor [i s\ se trezeasc\ `ntr-o strad\ ploioas\, `n calea unui PT Cruiser sc\pat de sub control. U[a se d\du `n l\turi, iar el v\zu zidurile de beton ale unui garaj subteran [i r`nduri de vehicule `ngr\m\dite sub luminile fluorescente. ~n timp ce intra `n ma[in\, respira]ia `i reveni la normal. Inima care p`n\ atunci `i b\tuse mai s\-i sparg\ pieptul nu numai c\ se domoli, dar `i cobor` din g`t `n piept, acolo unde `i era locul. A[ezat la volanul jeepului, ap\s\ butonul care bloca toate u[ile ma[inii. Prin parbriz nu vedea nimic altceva dec`t un zid de beton p\tat de ap\ [i depuneri de gaze de e[apament. Din loc `n loc, varul `nflorise la suprafa]\ de-a lungul timpului. ~nchipuirea voia s\ caute imagini printre petele acestea, a[a cum uneori v`na animale mari [i colec]iona menajerii printre formele schimb\toare ale norilor. Aici nu vedea dec`t fe]e descompuse [i cadavrele r\sturnate, `ngr\m\dite ale celor uci[i cu cruzime. St\tea, poate, `n fa]a unei fresce `nsp\im`nt\toare a victimelor `n numele c\rora, ca detectiv la omucideri, c\utase s\ fac\ dreptate. ~[i l\s\ capul pe spate, `[i `nchise ochii [i `ncerc\ s\ se relaxeze. Dup\ un timp, se g`ndi s\ dea drumul la radio ca s\ mai treac\ timpul p`n\ sosea Hazard. Sheryl Crow, Barenaked Ladies, Chris Isaak, f\r\ instrumente cu coarde, timpane [i cornuri de armonie, ar fi putut s\-i ridice moralul. {ov\i `nainte s\ porneasc\ radioul. B\nuia c\ `n locul muzicii, al [tirilor [i discu]iilor obi[nuite, avea s\ descopere, de la un cap\t

CHIPUL

357

la cel\lalt, numai vocea aceea care putea fi a lui Hannah, `ncerc`nd inutil s\-i vorbeasc\ pe toate frecven]ele. Cioc\nituri `n geam – toc-toc-toc – `l speriar\. Purt`nd o [apc\ de marinar [i cu o c\ut\tur\ care `]i `nghe]a s`ngele `n vine, Hazard Yancy se uita prin geamul din dreapta [oferului. Ethan debloc\ u[ile. Umpl`nd jeepul a[a cum ar fi umplut o ma[inu]\ de carnaval, Hazard se urc\ pe scaunul din fa]\ [i `nchise u[a. De[i de-abia avea loc s\-i `ncap\ genunchii, nu d\du scaunul mai `n spate. P\rea nervos. – L-au g\sit pe Dunny? – Cine? – Spitalul. – Nu. – Atunci de ce e[ti aici? – Am vorbit cu doctorul care a semnat certificatul de deces, am `ncercat s\ m\ l\muresc. – Ai ajuns la vreo concluzie? – M-am `ntors de unde am plecat, dar m\ `nv`rt `n jurul cozii. – O priveli[te care nu ar atrage turi[tii, spuse Hazard. Sam Kesselman are grip\. Ethan ar fi vrut ca Kesselman – detectivul care se ocupase de cazul asasin\rii mamei lui Rolf Reynerd – s\ citeasc\ scenariul neterminat al lui Reynerd [i s\ dea de urma celui care-i inspirase acestuia personajul profesorului criminal descris `n acele pagini. – C`nd se `ntoarce la serviciu? `ntreb\ Ethan. – So]ia lui spune c\ nici sup\ de pui nu poate s\ m\n`nce. Se pare c\ n-o s\-l vedem p`n\ la Cr\ciun. – Are vreun partener? – Chiar la `nceput s-a ocupat pu]in [i Glo Williams, dar cazul s-a r\cit rapid [i Williams n-a mai fost interesat. – ~l coopt\m iar? – Are acum pe cap violul [i ciop`r]irea fetei de unsprezece ani de care se vorbe[te la toate [tirile, n-are timp de altceva. – Omule, lumea e tot mai bolnav\ cu fiecare s\pt\m`n\.

358

DEAN KOONTZ

– Cu fiecare or\. Altfel am [oma. Au numit Vampa [i Lampa cazul Minei Reynerd, pentru c\ `n pozele ei din tinere]e ar\ta ca vampele din filmele alea vechi cu Theda Bara sau Jean Harlow. Cazul se afl\ pe biroul lui Kesselman, al\turi de alte cazuri nerezolvate. – Deci s-ar putea ca nici dup\ Cr\ciun s\ nu se apuce de el imediat. Hazard r\mase cu privirea la zidul de beton de dincolo de parbriz, ca [i cum [i-ar fi v`nat [i el menajeria proprie. Poate vedea gazele [i canguri. Dar, cel mai probabil, nu se putea ab]ine s\ nu vad\ copii b\tu]i, femei strangulate, trupuri de b\rba]i sf`[iate de gloan]e. Amintiri despre victime inocente. Familia lui fantom\. Mereu cu el. Pentru el erau la fel de reali ca insigna pe care o purta, mai reali dec`t pensia pe care poate nu va tr\i s\ o apuce. – Dup\ Cr\ciun e cam t`rziu, spuse Hazard. Am visat ceva. Ethan se uit\ la el. – Ce ai visat? `l `ntreb\. Ridic`nd din umerii lui de Paul Bunyan, schimb`ndu-[i pozi]ia `n scaun ca s\-[i mai fac\ loc la picioare, ar\t`nd st`njenit ca Babe, Taurul Albastru `ntr-o colivie de canar, Hazard se uit\ lung la zidul de beton `n timp ce spuse pe un ton obi[nuit: – Erai cu mine `n apartamentul lui Reynerd. Te-a `mpu[cat `n stomac. Pe urm\ eram `ntr-o ambulan]\. Nu o mai duceai mult. Aveau podoabe dintr-alea de Cr\ciun `n ambulan]\. Beteal\, clopo]ei. Mi-ai cerut un set de clopo]ei. Iau un set, `ncerc s\ ]i-l dau, dar te-ai dus, e[ti mort. Ethan `[i `ntoarse `nc\ o dat\ privirea spre zidul parc\rii din garaj. Printre cadavrele `n descompunere pe care imagina]ia lui le identifica `n petele de acolo, se a[tepta s\-[i vad\ propriul chip. – M\ trezesc, continu\ Hazard, cu privirea `nc\ pironit\ pe betonul pestri], mai e cineva `n camer\ cu mine. Aplec`ndu-se peste pat. O figur\ mai `ntunecat\ dec`t `ntunericul. Un tip. M\ scol, m\ duc spre el, nu mai e acolo. Acum e `n partea cealalt\ a camerei. M\ duc dup\ el. Se deplaseaz\. E rapid. Nu merge, alunec\. Am pistolul `n toc, at`rnat de un scaun. ~l iau. El continu\ s\ se mi[te, rapid, foarte rapid, alunec`nd, ca [i cum s-ar juca cu mine. Facem `nconjorul camerei. Ajung la un `ntrerup\tor, aprind veioza. St\

CHIPUL

359

l`ng\ u[ile de la dulap, cu spatele la mine. U[ile de la dulap au oglinzi. Intr\ `ntr-o oglind\. Dispare `ntr-o oglind\. – Asta e tot din vis, suger\ Ethan. – }i-am spus, m\ trezesc, mai e cineva `n camer\ cu mine, `i aminti Hazard. Nu l-am v\zut prea bine, era cu spatele la mine, doar l-am z\rit pu]in `n oglind\, dar cred c\ era Dunny Whistler. Deschid u[ile de la dulap. Nu e acolo. Unde naiba este – `n oglind\? – Uneori te treze[ti c`nd visezi, spuse Ethan, dar asta face parte din co[mar, [i de fapt tu visezi `n continuare. – Caut prin apartament. Nu g\sesc pe nimeni. M\ `ntorc `n dormitor [i g\sesc asta. Ethan auzi dulcele clinchet argintiu al clopo]eilor. ~[i lu\ privirea de la zidul de beton. Hazard ]inea `n m`n\ un [ir de clopo]ei a[eza]i concentric, ca aceia care at`rnaser\ `n ambulan]\. Ochii li se `nt`lnir\. Ethan [tiu c\ Hazard citise `ntr-o clipit\ nu natura secretelor sale, ci faptul c\ avea secrete. ~nt`mpl\rile uluitoare care se petrecuser\ cu Ethan `n mai pu]in de treizeci de ore, [i acum [i cu Hazard, plus cazul inexplicabil al lui Dunny care se duce [i probabil pune la cale asasinarea lui Reynerd – toate astea trebuiau probabil s\ aib\ cumva de-a face cu con]inutul celor [ase cutii negre [i cu amenin]area la adresa lui Manheim. – Ce-mi ascunzi? `ntreb\ Hazard. Dup\ o pauz\ lung\, Ethan spuse: – Am [i eu un set de clopo]ei. – Tot dintr-un vis? – I-am luat chiar `nainte s\ mor `ntr-o ambulan]\, ieri dup\-amiaz\, t`rziu.

Capitolul 55 Lipsite de muzic\ insipid\ [i de voci venite de dincolo, patru [iruri de trepte duceau la cel mai de jos dintre cele trei niveluri subterane ale spitalului. Ethan [i Hazard merser\ de-a lungul coridorului familiar, alb, bine luminat, pe l`ng\ morg\, spre un set de u[i duble. Dincolo de ele se afla garajul serviciului de ambulan]\. Printre alte vehicule care apar]ineau spitalului, patru ambulan]e tip dubi]\ erau a[ezate una l`ng\ alta. Locurile goale din parcare ar\tau c\ alte vehicule din dotarea spitalului erau plecate pe teren `n ziua aceea ploioas\. Ethan se duse spre cea mai apropiat\ ambulan]\. Ezit\, apoi deschise u[a. ~n\untru, o beteal\ ro[ie era `ntins\ de ambele p\r]i ale plafonului. {ase seturi de clopo]ei, unul la `nceputul, altul la mijlocul [i al treilea erau prin[i la cap\tul fiec\rei ghirlande din beteal\. De l`ng\ a doua ambulan]\, Hazard spuse: – Aici. Ethan se apropie [i el de u[a deschis\ din spatele ambulan]ei. Dou\ ghirlande de beteal\ ro[ie. Numai cinci seturi de clopo]ei. Setul care lipsea din mijlocul ghirlandei din dreapta era cel care `i fusese dat `n timp ce tr\gea s\ moar\. Un tremur u[or, aproape o ap\sare, `i cobor` `ncet pe spinare, ca [i cum v`rful desc\rnat al unui deget scheletic i-ar fi atins coloana, de la vertebrele cervicale p`n\ la coccis. Hazard spuse:

CHIPUL

361

– Lipse[te un set de clopo]ei, dar noi avem dou\ seturi. – Poate c\ nu. Poate avem acela[i set. – Cum adic\? ~n spatele lor, un b\rbat spuse: – Pot s\ v\ ajut cu ceva? ~ntorc`ndu-se, Ethan `l z\ri pe paramedicul care `l `ngrijise `n ambulan]a care gonise cu mai pu]in de dou\zeci [i patru de ore `n urm\. Descoperirea clopo]eilor dup\ ce ie[ise din Forever Roses fusese deja o demonstra]ie prea `nfrico[\toare de magie neagr\. S\ stea acum fa]\ `n fa]\ cu omul acesta, pe care nu-l v\zuse `nainte dec`t `n vis, f\cea ca moartea din ambulan]\ s\ par\ real\ chiar dac\ el continua s\ respire [i s\ tr\iasc\. {ocul nu era reciproc. Paramedicul nu-l privea pe Ethan cu un interes mai mare dec`t ar fi ar\tat oric\rui necunoscut. Hazard `i flutur\ prin fa]a ochilor insigna de poli]ist. – Cum v\ numi]i, domnule? – Cameron Sheen. – Domnule Sheen, trebuie s\ [tim ce apeluri a preluat aceast\ ambulan]\ ieri dup\-amiaz\. – La ce or\ mai exact? `ntreb\ paramedicul. Hazard se uit\ la Ethan, iar acesta `[i reg\si glasul. – ~ntre cinci [i [ase. – Eram atunci `n tur\ cu Rick Laslow, spuse Sheen. La c`teva minute dup\ ora cinci, am primit un telefon de la poli]ie, care ne-a informat despre un accident cu r\niri grave, Westwood Boulevard col] cu Wilshire. Era la o distan]\ considerabil\ fa]\ de locul unde Ethan fusese lovit de PT Cruiser. – O Honda s-a ciocnit de un Hummer, spuse Sheen. L-am dus pe tip `n ma[in\. Ar\ta de parc\ s-ar fi izbit de un Peterbilt, nu de un Hummer. L-am dus direct la chirurgie, c`t de repede am putut, [i din c`te am auzit o s\ scape cu bine din chestia asta, gata s\ ]op\ie din nou. Ethan numi cele dou\ str\zi care se intersectau la c`teva sute de metri de Forever Roses. – Prelua]i apeluri [i din partea de vest?

362

DEAN KOONTZ

– Bine`n]eles. Dac\ g\sim o cale de a str\punge ambuteiajele, ne ducem oriunde curge s`nge. – A]i preluat ieri vreun apel din zona aceasta? Paramedicul cl\tin\ din cap. – Eu [i Rick – nu. Poate una dintre celelalte ambulan]e. Pute]i verifica registrul de veniri [i plec\ri. – ~mi p\re]i cunoscut, spuse Ethan. Ne-am mai `nt`lnit undeva? Sheen se `ncrunt\, p\ru c\ scotoce[te prin amintiri. Apoi: – Poate, dar nu `mi amintesc. Dori]i s\ verifica]i registrul de veniri [i plec\ri? – Nu, spuse Hazard, dar mai e ceva. Ar\t\ `nspre una dintre ghirlandele de beteal\ din spatele ambulan]ei: – Lipse[te setul de clopo]ei din mijloc. Uit`ndu-se `n dubi]\, Sheen spuse: – Lipsesc clopo]ei? Serios? Se pare c\ da. {i, ce e cu asta? – Ne `ntrebam ce s-a `nt`mplat cu ei. Nedumerirea de pe chipul lui Sheen `l f\cu s\ mijeasc\ ochii. – Da? Cu clopo]eii \ia? Nu-mi amintesc s\ se fi `nt`mplat nimic cu ei `n timpul schimbului meu. Poate b\ie]ii din alte ture [tiu ceva. C`nd `i arunc\ o privire, Ethan ridic\ doar din umeri. Hazard tr`nti cu zgomot u[a ambulan]ei. Nedumerirea lui Sheen se transform\ `n uimire. – Doar nu vre]i s\ spune]i c\ au trimis aici doi detectivi pentru c\ s-a furat o podoab\ de Cr\ciun de doi dolari? Nici Ethan, nici Hazard nu aveau un r\spuns. Sheen ar fi trebuit s\ o lase balt\, dar ca o mul]ime de oameni din ziua de azi, ignoran]a fa]\ de adev\rata natur\ a meseriei de poli]ist `l f\cu s\ se simt\ net superior unuia care purta o insign\. – De c`]i e nevoie ca s\ da]i jos din copac un pisoi – de o echip\ antitero? Hazard spuse: – Podoaba care lipse[te nu e doar o chestiune de doi dolari, nu-i a[a, detectiv Truman? – Nu, `ncuviin]\ Ethan, revenind la vechiul lor stil, este chiar miezul chestiunii. {i e o crim\ motivat\ din ur\.

CHIPUL

363

– Categoric, o crim\ grav\, motivat\ de ur\, conform Codului Penal al Californiei, continu\ Hazard cu o fa]\ inexpresiv\. – Pe toat\ durata s\rb\torilor, spuse Ethan, facem parte din Echipa de Urm\rire a Distrugerii Podoabelor [i Ieslei de Cr\ciun. – Este o divizie, ad\ug\ Hazard, a For]ei Responsabile de Spiritul Cr\ciunului, `nfiin]at\ conform Actului Antidiscrimare din 2001. Un `nceput de sur`s travers\ chipul lui Sheen `n timp ce `[i `ntoarse capul de la Ethan la Hazard. – R`de]i de mine, nu? Ca `n Dragnet. Folosindu-se de privirea aceea intens\ [i dezaprobatoare cu care putea `nghe]a orice, de la criminali duri la aranjamente florale, Hazard spuse: – Ur`]i cre[tinii, domnule Sheen? Z`mbetul insinuant al lui Sheen se stinse `nainte s\ `nfloreasc\ deplin. – Poftim? – Crede]i `n libertatea religiei, `ntreb\ Ethan, sau s`nte]i dintre aceia care cred c\ de fapt Constitu]ia Statelor Unite le garanteaz\ libertatea fa]\ de religie? Clipind din ochi ca s\-[i alunge z`mbetul [i [terg`ndu-l apoi [i de pe buze, paramedicul spuse: – Desigur, cum s\ nu, libertatea religiei, cine nu crede `n ea? – Dac\ ar fi s\ ob]inem un mandat de perchezi]ie al locuin]ei dumneavoastr\ chiar acum, spuse Hazard, o s\ g\sim o colec]ie de literatur\ anticre[tin\, domnule Sheen? – Poftim? La mine? Nu ur\sc pe nimeni. S`nt un tip de treab\. Ce tot vorbi]i? A[a cum sur`sul afectat al lui Sheen `nghe]ase [i cr\pase sub privirea rece a lui Hazard, tot astfel `i pieri acum culoarea de pe chip, l\s`ndu-l cenu[iu ca zidurile nezugr\vite de beton ale garajului ambulan]ei. D`ndu-se `napoi, ridic`ndu-[i m`inile ca [i cum ar fi cerut o pauz\, Sheen spuse: – Ce `nseamn\ asta? Vorbi]i serios? E o nebunie. Cum adic\ – trebuie s\-mi chem avocatul pentru c\ lipse[te un ornament de doi dolari?

364

DEAN KOONTZ

– Dac\ ave]i avocat, spuse Hazard solemn, poate a]i face bine s\-i da]i un telefon. ~nc\ ne[tiind ce s\ cread\, Sheen se mai d\du `napoi un pas sau doi, apoi se `ntoarse brusc [i se gr\bi spre `nc\perea `n care echipajele ambulan]ei a[teptau s\ fie trimise `n misiune. – Rahat, trupe antitero, morm\i Hazard. Ethan z`mbi. – E[ti dat naibii. – Tu e[ti dat naibii. Ethan uitase c`t de infinit mai u[oar\ putea fi via]a c`nd spatele `]i era asigurat, mai ales de cineva cu sim]ul umorului. – Ar trebui s\ te `ntorci `n poli]ie, spuse Hazard `n timp ce traversau garajul spre u[ile dinspre coridorul care ducea la morg\. Am putea salva lumea, am putea s\ ne mai distr\m. Urc`nd treptele c\tre nivelul superior al garajului public, Ethan spuse: – S\ presupunem c\ toat\ nebunia asta o s\ se termine mai devreme sau mai t`rziu – faptul c\ e[ti `mpu[cat sau nu `n stomac, clopo]eii, vocea de la telefon, tipul care intr\ `n oglinda dulapului t\u. Crezi c\ e posibil s\ m\ `ntorc pur [i simplu la vechea slujb\ de poli]ist ca [i cum nimic straniu nu s-ar fi petrecut? – {i ce-ai vrea s\ fac – s\ m\ c\lug\resc? – Poate c\ a[a…. lucurile s-ar schimba. – S`nt fericit a[a cum s`nt, spuse Hazard. Oricum s`nt deja c`t se poate de rece. Nu crezi c\ s`nt rece din fire? – E[ti ghea]\ ambulant\. – Asta nu `nseamn\ c\ nu s`nt [i cald. – Nu `nseamn\, `ncuviin]\ Ethan. – S`nt foarte cald. – Mda, e[ti de-a dreptul fierbinte. – Exact. {i n-are nici un sens s\ m\ schimb dec`t dac\ m-a[ `nt`lni, poate, cu Isus [i mi-ar da una peste cap. Nu se aflau `ntr-un cimitir, nu fluierau, dar glasurile lor, care r\sunau `ntre pere]ii reci ca de cript\ ai sc\rilor, `i aduse lui Ethan `n minte imagini din filme vechi, cu b\ie]i care braveaz\ ca s\-[i ascund\ frica `n timp ce str\bat un cimitir la miezul nop]ii.

Capitolul 56 Pe piatra de moar\ a austerit\]ii autoimpuse, cu perseveren]a unui adev\rat maniac, Brittina Dowd se sub]iase ca o lam\. C`nd mergea, hainele p\reau gata s\ fie sf`[iate de mi[c\rile ca de foarfec\ ale trupului. {oldurile i se ascu]iser\ p`n\ c`nd deveniser\ aproape la fel de fragile ca oasele de pas\re. Picioarele sem\nau cu ale unui flamingo. Bra]ele nu aveau mai mult\ consisten]\ dec`t ni[te aripi cu penele smulse. Brittina p\rea decis\ s\ se `mpu]ineze p`n\ c`nd o adiere u[oar\ ar putea-o ridica pe sus [i duce `n ]inutul pitulicilor [i al vr\biilor. Nu era doar lama de ea, ci un briceag `ntreg care-[i punea la b\taie toate v`rfurile ascu]ite [i toate marginile t\ioase. Corky Laputa ar fi putut s\ o iubeasc\ dac\ nu ar fi fost [i at`t de ur`t\. De[i nu o iubea pe Brittina, f\cea dragoste cu ea. Dezordinea care `[i pusese pecetea pe trupul scheletic `l tulbura. Era ca [i cum ar fi f\cut dragoste cu Moartea. Avea numai dou\zeci [i [ase de ani, dar se preg\tise cu r`vn\ pentru o osteoporoz\ timpurie, de parc\ t`njea s\ se fac\ buc\]i la prima c\dere, s\ se sf\r`me ca o vaz\ de cristal tr`ntit\ de o podea de piatr\. ~n toiul pasiunii, Corky se a[tepta `ntotdeauna s\ fie perforat de un genunchi sau un cot, ori s\ o aud\ pe Brittina trosnind l`ng\ el. – Hai, spunea ea, hai, [i cuvintele ei reu[eau s\ sune nu at`t ca o invita]ie la sex, ci ca o cerere de sinucidere asistat\.

366

DEAN KOONTZ

Patul ei str`mt, potrivit numai pentru cineva care ar dormi `n el f\r\ s\ se `ntoarc\ [i f\r\ s\ se suceasc\, care ar sta nemi[cat precum locatarul obi[nuit al unui co[ciug, era de departe prea `ngust pentru `mperecherea s\lbatic\ la care se dedau am`ndoi. Nu avea dec`t un singur pat `n camer\, deoarece nu avusese niciodat\ un iubit [i se a[tepta s\ r\m`n\ virgin\. Corky o vr\jise la fel de u[or cum ar fi zdrobit o pas\re colibri `n pumn. Patul str`mt se afla `ntr-o camer\ de la ultimul etaj al unei case victoriene, cu etaj. Terenul era lung, dar prea `ngust ca s\ se poat\ construi o locuin]\ dup\ legile `n vigoare. ~n urm\ cu [aizeci de ani, chiar dup\ r\zboi, un iubitor excentric de c`ini concepuse [i construise cl\direa aceasta stranie. Locuise acolo `mpreun\ cu doi dul\i cenu[ii [i doi ogari. ~n cele din urm\, r\m\sese paralizat `n urma unui atac cerebral. Dup\ c`teva zile `n care st\p`nul nu le d\duse nimic de m`ncare, c`inii `nfometa]i `l m`ncaser\ pe el. Asta se `nt`mpla cu patruzeci de ani `n urm\. ~n timp, povestea acestei locuin]e fusese la fel de pitoreasc\ [i uneori la fel de `nsp\im`nt\toare ca via]a [i moartea macabr\ a primului ei proprietar. Atmosfera ciudat\ a casei `i atr\sese aten]ia Brittinei a[a cum ]ip\tul ascu]it al unui fluier ar fi f\cut un ogar s\ ciuleasc\ urechile. Cump\rase casa cu o parte din banii mo[teni]i de la bunica ei patern\. Brittina absolvise aceea[i facultate unde `[i c`[tigaser\ p`inea c`teva genera]ii la r`nd ale familiei Laputa. Peste `nc\ optsprezece luni avea s\-[i ia doctoratul `n literatur\ american\, pe care o dispre]uia aproape `n totalitate. De[i nu-[i f\cuse praf toat\ mo[tenirea pe casa aceasta, era nevoit\ s\-[i suplimenteze venitul din alte surse de c`[tig. Lucrase ca asistent universitar ca s\-[i poat\ cump\ra `n continuare ipecac1 [i alimente dietetice cu arom\ de ciocolat\. Apoi, `n urm\ cu [ase luni, asistentul personal al lui Channing Manheim `l abordase pe [eful departamentului de englez\ din universitate [i `i explicase c\ fiul faimosului actor avea nevoie de un nou tutore. Numai universitari de cel mai `nalt calibru puteau candida. 1

Sirop care provoac\ voma `n cazul inger\rii de substan]e otr\vioare sau `n diete extreme. (n.tr.)

CHIPUL

367

{eful de departament `l consultase pe Corky, care era adjunct `n departament, iar Corky o recomandase pe domni[oara Dowd. {tiuse c\ va fi imediat angajat\, `n primul r`nd pentru c\ starul idiot avea s\ fie impresionat de `nf\]i[area ei dramatic\. Paloarea cadaveric\, chipul usc\]iv [i trupul de c\lug\ri]\ anorexic\ aveau s\ fie considerate dovezi c\ Brittinei pu]in `i p\sa de pl\cerile c\rnii, c\ se bucura `n principal de pl\cerile min]ii, prin urmare, era o intelectual\ autentic\. ~n industria divertismentului, doar imaginea conta. Manheim avea s\ cread\, a[adar, c\ `nf\]i[area coincidea cu realitatea [i `n alte profesii. ~n plus, Brittina Dowd era genul de intelectual snob care `[i pres\ra discursul cu un jargon academic mai greu de deslu[it dec`t limbajul tehnic al microbiologilor. Dac\ emacierea tinerei femei nu l-ar convinge pe starul de film de calit\]ile ei intelectuale, cuvintele mari aveau s-o fac\ `n mod sigur. Cu o sear\ `nainte ca Brittina s\ mearg\ la interviu, Corky o cople[ise cu vorbe vr\jite groase ca sm`nt`na, iar ea se dovedise avid\ nu numai de m`ncare, ci [i de lingu[eli. Se compl\cuse `n pofta de a fi adorat\, iar Corky se culcase atunci cu ea pentru prima oar\. ~n cele din urm\, devenise profesoara particular\ de limb\ [i literatur\ englez\ al lui Aelfric Manheim [i mergea regulat la Palazzo Rospo. ~nainte de asta, Rolf Reynerd [i Corky discutaser\ `n termeni generali lovitura pe care aveau s-o dea `n numele dezordinii sociale, pentru a dovedi c\ p`n\ [i o celebritate de renume mondial era vulnerabil\ `n fa]a agen]ilor haosului. Nu reu[iser\ s\ se hot\rasc\ asupra unei ]inte ideale p`n\ c`nd iubita lui Corky nu fusese angajat\ de Channing Manheim. De la Brittina, `n pat sau nu, Corky aflase o mul]ime de lucruri despre proprietatea Manheim. ~ntr-adev\r, Brittina `i dezv\luise existen]a liniei 24 – [i, mult mai important, `i spusese despre paznicul Ned Hokenberry, vajnicul ap\r\tor al trupei Peaches and Herb, care, dup\ spusele lui Fric, fusese concediat pentru c\ l\sase false mesaje de la mor]i pe robotul liniei 24.

368

DEAN KOONTZ

Brittina `i f\cuse lui Corky [i un portret psihologic detaliat al fiului lui Channing. Acesta urma s\ fie de nepre]uit dup\ r\pirea lui Aelfric, c`nd b\iatul avea s\ fie distrus emo]ional. ~n momentele pl\cute care urmau partidelor de sex `n care se `mperecheau cu frenezia unor insecte, Brittina nu b\nuise nici m\car o dat\ c\ pe Corky `l interesa tot ce era legat de Manheim din alt motiv dec`t simpla curiozitate. Era un complice lipsit de iste]ime, o fat\ naiv\ [i `ndr\gostit\. – Hai s-o facem, insist\ acum Brittina, hai, iar Corky se conform\. V`ntul se izbea de zidurile casei [i ploaia grea `[i plesnea coastele sl\b\noage, iar pe patul str`mt, Brittina se zv`rcolea ca o l\cust\ agitat\. De data asta, `n `mbr\]i[\rile lor vis\toare postcoitale, Corky nu mai avea nevoie s\ pun\ `ntreb\ri legate de Manheim. Avea mai multe informa]ii dec`t `i trebuiau. A[a cum f\cea c`teodat\, Brittina se lans\ `ntr-un monolog despre inutilitatea literaturii: natura `nvechit\ a cuv`ntului scris; victoria apropiat\ a imaginii asupra limbajului; ideile acelea pe care ea le numea meme, care, chipurile, se r\sp`ndeau precum viru[ii de la o minte la alta, cre`nd moduri noi de g`ndire `n societate. Corky se g`ndi c\ o s\-i explodeze creierul, dac\ Brittina nu t\cea, dup\ care chiar va avea nevoie de un mod nou de a g`ndi. ~n cele din urm\, Brittina se scul\ turuind din cuibul dragostei cu inten]ia de a se duce zglobie spre baie. Corky b\g\ m`na sub pat [i recuper\ pistolul pe care `l ascunsese acolo mai devreme. Dup\ ce o `mpu[c\ de dou\ ori `n spate, aproape c\ se a[tept\ ca oasele Brittinei s\ se sf\r`me [i s\ se fac\ praf, ca o mumie devenit\ casant\ dup\ dou\ sute de ani de deshidratare, dar femeia nu f\cu dec`t s\ se pr\bu[easc\ moart\, ca un morman palid [i desc\rnat.

Capitolul 57 De-a lungul anilor `n care fuseser\ parteneri oficiali, Ethan [i Hazard lucraser\ ca la carte, at`t c`t fusese posibil s\ lucreze ca la carte c`t\ vreme cartea era scris\ `n mare parte de oameni care nu practicaser\ niciodat\ meseria asta. ~ns\ `n ziua aceasta de decembrie erau parteneri neoficiali [i jucau rolul de b\ie]i r\i. Pozi]ia aceasta `l st`njenea pe Ethan, dar `i d\dea sentimentul confortabil c\ cel pu]in puneau st\p`nire pe situa]ie. Un bilet de pe u[a apartamentului lui Rolf Reynerd avertiza c\ apartamentul 2B era locul unei investiga]ii `n curs a poli]iei. Accesul `n locuin]\ era interzis oricui cu excep]ia personalului autorizat al departamentului de poli]ie [i al biroului procurorului de district. Ignorar\ avertismentul. Yala de la u[a apartamentului lui Rolf Reynerd era acoperit\ de sigiliul poli]iei. Ethan `l rupse, `l `ndep\rt\. Hazard avea cu el un Lockaid, un model de [peraclu v`ndut exclusiv c\tre unit\]ile de poli]ie. ~n `mprejur\ri obi[nuite, l-ar fi ob]inut cu documente `n regul\, specific`nd exact motivul pentru care are nevoie de el, f\c`nd aproape `ntotdeauna referire la un mandat de perchezi]ie existent. Acestea nu erau `ns\ `mprejur\ri obi[nuite. Hazard pusese m`na pe un astfel de [peraclu din dotarea poli]iei prin metode neconven]ionale [i avea s\ fie nevoie s\ apeleze la toate tertipurile posibile c`nd avea s\ `napoieze obiectul `n dulapul de echipamente de unde `l luase.

370

DEAN KOONTZ

– C`nd e[ti pe urmele unui [aman care se face nev\zut `n oglinzi, spuse el, oricum sp`nzuri deasupra unei pr\p\stii. Hazard strecur\ v`rful sub]ire al [peraclului `n broasc\ [i dup\ c`teva manevre reu[i s\ descuie yala. Ethan `l urm\ pe Hazard `n apartament [i `nchise u[a. ~ncerc\ s\ ocoleasc\ [i s\ dep\[easc\ petele – s`ngele lui Reynerd – care m`njeau covorul alb chiar pe prag. R`uri de s`nge curseser\ [i din el pe acest covor. Murise acolo. ~nt`mplarea `i reveni `n memorie, prea vie ca s\ fi fost un vis. Mobila, obiectele de art\ [i decora]iunile `n alb [i negru se dovedir\ a fi `ntocmai dup\ cum [i le amintea. Pe pere]i, un stol de porumbei era `nghe]at `n mijlocul unui v`rtej. Ca ni[te carouri albe de cret\ pe dale cenu[ii, c`teva g`[te zburau pe un cer sumbru [i un parlament de bufni]e st\teau coco]ate pe acoperi[ul unui hambar, deliber`nd asupra sor]ii unor [oricei. Hazard fusese prezent aici noaptea trecut\, `n timpul primei perchezi]ii a apartamentului. {tia ce probe fuseser\ ridicate [i ce nu. Se duse direct spre col]ul sufrageriei `n care se afla un birou l\cuit `n negru, cu m`nere de sertare din imita]ie de filde[. – Avem nevoie de ceva care se g\se[te probabil aici, spuse el [i scotoci sertarele de sus p`n\ jos. Ciori pe un gard de fier, un vultur pe o st`nc\, un b`tlan cu privire aprig\, preistoric ca un pterodactil – to]i priveau sufrageria aceasta parc\ din alte timpuri [i din alte t\r`muri. De[i nu se sinchisea prea mult, Ethan sim]ea c\ atunci c`nd `[i lua privirea de la fotografiile mari, p\s\rile `[i `ntorceau [i ele capetele ca s\-l priveasc\, con[tiente toate c\ el ar fi trebuit s\ fie mort, iar omul care le colec]ionase imaginile trebuia s\ fie viu ca s\ le admire. – Aici, spuse Hazard, sco]`nd o cutie de pantofi dintr-unul din sertare. Extrase bancare, cecuri anulate. Se a[ezar\ la masa din inox [i plastic formica negru ca s\ analizeze documentele financiare ale lui Reynerd. L`ng\ mas\: o fereastr\. Dincolo de fereastr\: ziua tumultuoas\, numai nuan]e cenu[ii, biciuit\ de v`nt, sp\lat\ de ploi, acum lipsit\ de tunete [i fulgere, `nc\ plin\ de presim]iri negre [i funeste.

CHIPUL

371

Lumina era prea slab\ ca s\ le u[ureze munca. Hazard se ridic\ [i aprinse lampa mic\, din ceramic\ alb\ [i neagr\ de pe mas\. Unsprezece teancuri de cecuri fuseser\ legate cu elastice, c`te unul pentru fiecare lun\ a anului `n curs, din ianuarie p`n\ `n noiembrie. Cecurile anulate ale lunii curente nu aveau s\ fie expediate de banc\ p`n\ la mijlocul lui ianuarie. Dup\ ce terminau, trebuiau s\ pun\ totul la loc `n cutia de pantofi [i s-o pun\ `n sertar exact a[a cum o g\siser\. Sam Kesselman, detectivul desemnat s\ se ocupe de asasinarea Minei Reynerd, avea s\ analizeze f\r\ `ndoial\ acelea[i cecuri c`nd se va `ns\n\to[i, se va `ntoarce la serviciu dup\ Cr\ciun [i va citi scenariul neterminat al actorului mort. Dac\ `l a[teptau `ns\ pe Kesselman, Channing Manheim putea fi [i el mort. La fel [i Ethan. Trebuiau s\ se uite numai pe cecurile scrise `n primele opt luni ale anului, `nainte de asasinarea Minei Reynerd. Hazard lu\ patru teancuri de cecuri. ~i `mpinse [i lui Ethan patru teancuri. ~n scenariu, un actor f\r\ slujb\ [i subapreciat luase lec]ii de actorie la o universitate unde `nt`lnise un profesor `mpreun\ cu care pusese la cale un plan de a-l ucide pe cel mai mare actor din lume. Dac\ universitarul fictiv fusese inspirat de un profesor criminal real, cecul unei taxe de [colarizare putea sugera o institu]ie de `nv\]\m`nt superior de unde ar putea `ncepe investiga]ia. Descoperir\ cur`nd c\ Rolf Reynerd fusese un adept al educa]iei continue. ~nsemn\rile sale de pe fiecare cec erau meticuloase [i utile. ~n primele opt luni din an, participase la dou\ cursuri de actorie, la un altul de tehnica scenariilor, la un seminar de o zi de publicitate [i autopromovare [i dou\ cursuri op]ionale de literatur\ american\. – {ase posibilit\]i, spuse Hazard. Cred c\ ne a[teapt\ o zi grea. – Cu c`t le verific\m mai repede, cu at`t mai bine, `ncuviin]\ Ethan. Dar Manheim nu se `ntoarce din Florida p`n\ joi dup\-amiaz\. – {i? – Mai avem [i ziua de m`ine.

372

DEAN KOONTZ

Hazard se uit\ pe l`ng\ Ethan, spre fereastr\, [i r\mase cu privirea la furtun\, ca [i cum ar fi citit ploaia, a[tept`nd s\ deslu[easc\ `n]elesuri a[a cum ar deslu[i un ghicitor `n]elesuri `n frunzele clocotite de ceai. Dup\ ce se g`ndi, spuse: – Poate c\ nu ar trebui s\ ne baz\m total pe ziua de m`ine. Am sentimentul c\ nu mai avem timp.

Capitolul 58 Gr\mada de oase sub]irele, sumar `mbr\cate, `n[irate pe podea, nu scoase nici un ]ip\t de surpriz\, nici un suspin, nici m\car ni[te meme. Ca s\ fie sigur c\ Brittina e moart\, Corky vru s\ o mai `mpu[te o dat\, de data asta `n ceaf\. Din p\cate, pistolul `ncepuse s\ latre. Chiar [i cel mai performant amortizor de sunet se deterioreaz\ dup\ folosiri repetate. Indiferent de materialul folosit ca amortizor `n extensia ]evii, acesta se preseaz\ cu fiecare foc tras [i-[i pierde calit\]ile. ~n plus, Corky nu beneficia de un amortizor de calitatea celor folosite de agen]ii CIA. Nu te puteai a[tepta la materiale [i execu]ie comparabil\ cu cele de la marile firme produc\toare de arme c`nd `]i cump\rai amortizorul de la activi[tii din grupurile de protec]ie a animalelor. Tr\sese `n Hokenberry de [ase ori [i `n Brittina de dou\ ori. Dup\ doar opt focuri, pistolul `ncepuse s\-[i recapete vocea. Poate c\ ultimul foc nu fusese auzit de afar\, dar urm\torul avea s\ se aud\ mai tare. Era un om care-[i calcula riscurile, dar pe acesta nu-l luase `n calcul. ~n portbagaj, `n trusa cu scule, ]inea un amortizor nou, precum [i o pereche de ochelari pentru vedere pe timp de noapte, [i o trus\ de seringi hipodermice, cu fiole de sedative [i otr\vuri. {i dou\ grenade de m`n\. Dar, ca `ntotdeauna, parcase la c`teva str\zi de casa Brittinei. Deoarece Corky `i era profesor, iar ea student\, se str\duiser\ s\ fie c`t mai discre]i `n leg\tur\ cu rela]ia lor romantic\.

374

DEAN KOONTZ

S\ se duc\ [i s\ se `ntoarc\ de la BMW ca s\ fac\ rost de amortizor p\rea o complica]ie inutil\. Se ghemui l`ng\ iubita lui ciuruit\ [i `i puse m`na la g`t, `ncerc`nd s\ depisteze o urm\ de puls `n carotid\. Era moart\ de-a binelea. ~n baie, Corky `[i sp\l\ organele genitale, m`inile [i fa]a. Ca s\ iube[ti haosul nu trebuia s\ dispre]uie[ti o bun\ igien\ personal\. Din dulapul cu medicamente scoase o sticl\ mare de ap\ de gur\ Scope. Acum c\ Brittina era moart\ [i practic incapabil\ s\ se simt\ ofensat\, Corky lu\ o `nghi]itur\ direct din sticl\ [i f\cu gargar\. S\rut\rile ei `i l\sau un gust nepl\cut. Ca urmare a obiceiului Brittinei de a posti `n cea mai mare parte a timpului, fusese adesea `ntr-o stare de ketoz\, timp `n care trupul ei fusese obligat s\ ard\ ne`nsemnatele depozite de gr\sime pe care le p\zea cu str\[nicie. Printre simptomele ketozei se num\r\ grea]a [i vomitatul, dar un simptom mai pl\cut este respira]ia dulce, cu miros de fructe. Lui Corky `i pl\cea aroma respira]iei ei, dar dup\ ce schimbau prea mult\ saliv\ de la o limb\ la alta, r\m`nea uneori cu un gust acru. Ca toate lucrurile unei lumi imperfecte, sexul `[i are `ntotdeauna pre]ul lui. ~n acest caz, desigur, pre]ul fusese mai mare pentru Brittina dec`t pentru el. Se `mbr\c\ repede. Cobor` `n [osete sc\rile `nguste, p`n\ la buc\t\ria `nghesuit\ din spatele casei. Pelerina lui galben\ [i p\l\ria de ploaie erau ag\]ate `ntr-un cuier de perete, `n porticul `nchis cu geamuri din afara buc\t\riei. Ghetele negre `l a[teptau l`ng\ pelerin\. Ploaia se rostogolea `n cascade at`t de puternice pe acoperi[ul porticului, `nc`t r\suna aidoma unui torent dintr-o jungl\ tropical\. Aproape c\ se a[tepta s\ vad\ crocodili r`njind s\lbatic `n curtea din spate [i pitoni [erpuind prin copaci. D\du drumul pistolului `ntr-unul din buzunarele `nc\p\toare ale pelerinei. Din alt buzunar scoase un tub flexibil de cauciuc [i un

CHIPUL

375

obiect care sem\na cu o cutie mic\ de iaurt, neagr\, cu capac ro[u, dar f\r\ a avea desenat vreun fruct delicios pe ea. Nu mai avea nici un motiv s\ mai respecte podelele curate ale Brittinei, a[a c\ `[i trase ghetele [i se `ntoarse `n cas\. Urma ud\ a t\lpilor de cauciuc sc`r]`ia pe linoleumul din buc\t\rie. Nu-[i terminase `nc\ treaba. L\sase `n urm\ probe care `l puteau condamna la moarte. Sperm\, p\r, amprente – toate trebuiau eliminate. Din prima zi `n care `ncepuse s\ viziteze locul \sta scheletic, nu purtase obi[nuitele m\nu[i de latex pe care le purta de obicei la locul crimelor capitale. Chiar dac\ Brittina Dowd nu era dec`t o excentric\, cu siguran]\ ar fi devenit b\nuitoare fa]\ de un iubit care purta mereu m\nu[i chirurgicale. Sc\ri mai abrupte [i mai `nguste dec`t oricare altele din cas\ duceau din buc\t\rie `ntr-un garaj `n care trei din cei patru pere]i se aflau la subsol. Aici `ntunericul se aduna cu opulen]a cu care se `ncol\cea `n catacombe sau `nchisori. Corky aproape c\ auzea o mul]ime de p\ianjeni care ciupeau corzile de m\tase ale harpelor lor. ~ntr-o zi obi[nuit\, patru ferestruici de pe u[a garajului ar fi l\sat s\ intre `n\untru pu]in soare. Acum `ntunericul cenu[iu al furtunii nu putea str\bate prin sticla plin\ de praf. Aprinse un bec deasupra capului, c\p\t`nd un pic de lumin\ la care s\-l poat\ goli pe „zeul zoroastrismului“. Zeul zoroastrismului este Ahura Mazda. Ma[ina Brittinei era o Mazda, f\r\ Ahura, dar oricum, lui Corky `i pl\cea glumi]a. Din portbagaj scoase patru pulverizatoare de m\rimea unor sprayuri de p\r, cu care un [ofer r\mas `n pan\ putea umfla [i `n acela[i timp lipi gaura dintr-o anvelop\ perforat\. Le puse deoparte [i lu\ din portbagaj dou\ canistre goale de benzin\, fiecare a c`te zece litri. Cump\rase toate acestea pentru Brittina, pe l`ng\ reflectorizante [i un panou galben, pe care scria cu litere mari, negre URGEN}|, [i insistase pe l`ng\ ea s\ le ]in\ mereu `n portbagajul zeului ei zoroastrian. Ea fusese mi[cat\ de grija lui [i `i spusese c\ diamantele nu i-ar fi dovedit mai mult c\ o iube[te dec`t acele daruri umile. Nu erau,

376

DEAN KOONTZ

de fapt, dec`t o parte din preg\tirile pe care Corky le f\cea pentru a se debarasa de cadavrul ei c`nd va veni ziua s\ o omoare. Corky nu ar fi negat niciodat\ c\ putea fi extrem de romantic c`nd era nevoie, dar mai mare dec`t flerul lui pentru aventuri era talentul s\u pentru preg\tiri meticuloase. Fie c\ pr\jea un curcan de s\rb\tori, fie c\ ucidea o iubit\ incomod\, fie c\ pl\nuia s\-l r\peasc\ pe fiul celui mai mare star de film din lume, aborda fiecare situa]ie cu maximum de grij\ [i r\bdare, rezerv`ndu-[i tot timpul de care avea nevoie ca s\ pun\ la punct o strategie f\r\ cusur, precum [i procedura care s\ asigure succesul. Brittina nu `ntrebase niciodat\ de ce dou\ canistre de benzin\, c`nd una era suficient\ [i putea fi c\rat\ foarte u[or. El [tiuse c\ ea nu va `ntreba [i nici m\car nu se va mira, pentru c\ era o femeie interesat\ de imagini, meme [i vise utopice, nu de matematic\ sau logic\. Puse jos canistrele goale. V`r` pu]in furtunul de cauciuc `n rezervorul de benzin\ al ma[inii. Nu trebui dec`t s\ trag\ pu]in din tub ca s\ amorseze curgerea. Avea o `ndelungat\ practic\ de acest gen, a[a c\ [tia cum s\ se asigure c\ va trage c`t mai pu]ine gaze `n pl\m`ni [i c\ nici o pic\tur\ din cea mai bun\ benzin\ Shell Oil nu-i va intra `n gur\. Lichidul `ncepu s\ curg\ repede `n timp ce v`r` `n prima canistr\ cap\tul r\mas afar\ al furtunului. Dup\ ce scoase dou\zeci de litri [i umplu ambele canistre, Corky c\r\ recipientele la primul etaj. L\s\ cap\tul liber al furtunului s\ `mpr\[tie o d`r\ de benzin\ pe podeaua garajului. Se `ntoarse dup\ cele patru pulverizatoare. L\s\ dou\ dintre ele `n buc\t\rie, pe ultimul gr\tar al cuptorului de jos. Pe celelalte dou\ le puse pe ultimul gr\tar al cuptorului de sus. Urc`nd sc\rile cu una din canistre, opri termostatul de la parter, apoi [i pe cel de la etaj. Acest lucru avea s\ `mpiedice declan[area dispozitivului de aprindere electric\ al arz\torului cu gaze naturale de acolo, ceea ce putea declan[a explozia vaporilor de benzin\ acumula]i `n\untru `nainte ca el s\ p\r\seasc\ locul. L\s`nd capacul la canistr\ [i folosindu-se numai de gura de scurgere, Corky stropi cu generozitate trupul palid [i gol al Brittinei

CHIPUL

377

Dowd. P\rul ei lung va ajuta la aprinderea focului, dar nu avea prea mult\ gr\sime ca s\-l [i `ntre]in\. Dup\ ce turn\ nu mai mult de un sfert din benzin\ `n baie, `mpr\[tie vreo cinci litri peste lenjeria mototolit\ de pat. Nu mai stropi `n celelalte c\m\ru]e de la etaj, pentru c\ nu fusese niciodat\ acolo [i nu era nevoie s\ umple p`n\ la refuz fiecare ungher pentru a ob]ine ceea ce dorea. Din dormitor l\s\ s\ picure o d`r\ continu\ de benzin\ p`n\ `n holul str`mt de la etaj [i `n jos pe sc\ri, spre parter. Ajuns la cap\tul treptelor, arunc\ deoparte canistra goal\ [i o lu\ pe cea plin\. Continu\ s\ se plimbe `n zigzag prin sufragerie, camera de zi, p`n\ `n pragul buc\t\riei. Aici puse canistra jos. Desf\cu rapid capacul [i `l azv`rli. Dintr-un buzunar al hainei scoase cutiu]a neagr\ cu capac ro[u, cea de m\rimea unui iaurt mic – un detonator chimic. Ambalajul detonatorului era cumva flexibil. ~l f\cu s\ intre prin orificiul care fusese acoperit de capac [i astup\ canistra `n care mai r\m\seser\ aproximativ cinci litri. Trase inelul de la capacul ro[u. Acesta declan[a un proces chimic care avea s\ genereze rapid c\ldur\ [i, `n patru minute, o explozie suficient de puternic\ pentru a aprinde resturile de benzin\ din canistr\ [i d`ra de combustibil care ducea p`n\ la dormitorul de la etajul `nt`i [i la cadavru. Nu era un moment potrivit ca cineva s\ sune la u[\. Nu se auzi soneria, bine`n]eles, pentru c\, pe l`ng\ strategia rafinat\, tactica solid\ [i preg\tirea meticuloas\ se puteau baza `ntotdeauna pe norocul Laputa. ~ngerul lui p\zitor era haosul, [i Corky se afla `ntotdeauna sub ochiul calm [i protector al acestei for]ei nimicitoare. Se `ntoarse la cuptoare [i leg\ ambele u[i, a[a cum trebuia pentru a ini]ia ciclul de autocur\]are. Pe fiecare ap\s\ butonul pe care scria CUR|}|. C\ldura avea s\ dilate rapid con]inutul sub presiune al pulverizatoarelor, care urmau s\ explodeze. Deoarece u[ile erau legate, suflul exploziei nu se putea elibera prea u[or. Distrugerile care rezultau

378

DEAN KOONTZ

puteau fi suficient de severe pentru a provoca o scurgere de gaze [i deci o nou\ explozie, mai puternic\. Distrugerea complet\ a casei nu avea nevoie de trucul cu cuptoarele ca s\ reu[easc\. Cei dou\zeci de litri de catalizator de mare putere pe care `i turnase prin toat\ cl\direa aceea mic\, precum [i litrii cu care stropise podeaua garajului aveau s\ alimenteze focul [i s\ [tearg\ orice urm\ a ADN-ului s\u, de la sperm\ la fire de p\r, chiar [i fiecare amprent\ l\sat\ `n urm\. Cu toate acestea, credea `n redundan]\ ori de c`te ori se ivea ocazia. Ajuns la intrarea din spate, Corky `[i trase pe umeri pelerina voluminoas\ de ploaie. ~[i `ndes\ p\l\ria cu marginile l\sate pe cap. ~mpinse u[a cu oblon [i cobor` sc\rile. ~n cap\tul cur]ii, ie[i `n drum pe o poart\ [i nu mai arunc\ nici o privire `napoi spre casa `ngust\. Ploaia `l `nvior\. Din cer ]`[neau cascade. Torentele repezi din [an]uri se rev\rsau peste borduri. Aversele de ploaie nu aveau s\ sting\ focul pe care-l me[terise. Fl\c\rile de benzin\ aveau s\ devasteze interiorul structurii din lemn `nainte ca zidurile s\ se pr\bu[easc\ [i s\ fac\ loc ploii. ~ntr-adev\r, furtuna era aliatul lui. Intersec]iile inundate [i traficul blocat aveau s\ `nt`rzie ma[inile de pompieri. Tocmai d\duse col]ul [i-[i z\rise BMW-ul, c`nd auzi `n dep\rtare prima explozie. Sunetul era slab, plat, `n\bu[it, dar dezagreabil. ~n cur`nd avea s\ dispar\ orice persoan\ [i orice lucru care ar fi putut conduce poli]ia pe urmele lui dup\ asaltul de la Palazzo Rospo.

Capitolul 59 Din camerele mai `ndep\rtate ale casei, Fric adun\ `ntr-un co[ de picnic lanterne de urgen]\. Vila [i cl\dirile aferente fuseser\ consolidate pentru protec]ie antiseismic\, iar structura fusese `nt\rit\ astfel `nc`t s\ asigure distrugeri minime chiar [i `n cazul unui cutremur de 8 grade pe scara Richter, care s\ dureze dou\ minute. ~n general, 8 era considerat num\rul la care puteai s\-]i iei adio de la via]\. Cutremure at`t de puternice se produceau numai `n filme. Dac\ un cutremur uciga[, desprins din filme de groaz\, ar fi distrus instala]ia de curent electric a ora[ului, Palazzo Rospo putea s\ se bazeze pe generatoarele alimentate cu gaz dintr-o galerie subteran\, cu plafon [i ziduri groase de jum\tate de metru, turnate din beton [i prev\zute cu arm\turi de o]el. ~n urma unei catastrofe regionale, vila trebuia s\ r\m`n\ complet iluminat\, calculatoarele trebuiau s\ continue s\ func]ioneze, ascensoarele s\ mearg\, frigiderele s\ r\m`n\ reci. ~n gr\dina de trandafiri, din f`nt`na artezian\ sculptat\ `n granit, cu `ngera[i care fac pipi, trebuia s\ continue s\ ]`[neasc\ ve[nic ap\. Sistemul acesta de rezerv\ nu mai era de nici un folos dac\ vulcani p`n\ atunci necunoscu]i ar fi erupt sub Los Angeles [i ar fi rev\rsat r`uri de lav\ topit\, care s\ transforme sute de kilometri p\tra]i `ntr-un de[ert mocnit, ori dac\ un asteroid s-ar fi pr\bu[it `n ora[. Dar nici m\car o vedet\ faimoas\ [i bogat\ ca Tat\l-Fantom\ nu se putea proteja de cataclisme la scar\ planetar\.

380

DEAN KOONTZ

Dac\ generatoarele de produc]ie elve]ian\ aflate `n bunc\r erau avariate, atunci intrau automat `n func]iune adev\rate castele Frankenstein de baterii vechi de dou\zeci de ani [i mari c`t un sicriu a[ezat `n picioare. Acestea asigurau iluminatul de urgen]\, calculatoarele, sistemul de securitate [i alte instala]ii vitale timp de nou\zeci [i [ase de ore. ~n eventualitatea `n care centrala electric\ a ora[ului se defecta, generatoarele erau distruse [i uria[ele baterii nu mai func]ionau, `n toat\ casa se distribuiau lanterne de urgen]\. Din punctul lui de vedere, Fric socotea c\ o astfel de serie de nenorociri era posibil\ numai `n cazul unei invazii extraterestre cu arme magnetice. Oricum, dup\ spusele doamnei McBee, existau 214 lanterne de urgen]\, ceea ce `nsemna c\ puteai lini[tit s\ pui r\m\[ag pe via]a ta c\ nu erau 213 sau 215. Lanternele acestea mici, dar cu o lumin\ extrem de puternic\, care func]ionau cu baterii, erau `n permanen]\ conectate la prizele fixate `n plint\ [i se `nc\rcau `ncontinuu. Dac\ se oprea curentul, lanternele de urgen]\ porneau automat, lumin`nd suficient de bine drumul prin cas\ astfel `nc`t toat\ lumea s\ ias\ afar\ `n siguran]\ la orele cele mai `naintate din noapte. Mai mult, puteau fi scoase din priz\ [i m`nuite ca lanternele obi[nuite. Ca [i pl\cu]a fiec\rei prize `n care era a[ezat\, `nveli[ul de plastic al fiec\rei lanterne se asorta cu plinta pe care st\tea: bej pe plinta de culoarea pietrei de var, maro-`nchis pe mahon, negru pe marmur\ neagr\... ~n timpuri normale, trebuiau s\ nu sar\ `n ochi. C`nd tr\iai cu ele zi de zi, `ncetai cur`nd s\ le mai observi. ~n afar\ de doamna McBee, nimeni nu [i-ar fi dat seama c\ lipseau dou\sprezece lanterne din cele 214. Dar doamna McBee nu se `ntorcea din Santa Barbara p`n\ joi diminea]\. Cu toate acestea, Fric [terpelise numai lanternele de urgen]\ din camerele `ndep\rtate [i mai pu]in umblate, unde dispari]ia lor era mai pu]in probabil s\ st`rneasc\ curiozitatea. Avea nevoie de ele pentru locul lui secret, bine ascuns. ~ndes\ lanternele `n co[ul de picnic pentru c\ avea capac cu balamale. Dac\ se `nt`lnea pe nea[teptate cu un membru al personalului

CHIPUL

381

casei, nimeni n-ar fi v\zut ce are `n co[ at`ta timp c`t capacul r\m`nea `nchis. Dac\ era `ntrebat ce avea `n co[, avea s\ mint\ [i s\ spun\: „sendvi[uri“. O s\ spun\ c\ are de g`nd s\ stea `n sala de biliard `ntr-un cort f\cut dintr-o p\tur\, unde o s\-[i `nchipuie c\ este un indian Blackfoot de la anul 1880. ~ntreaga idee de a se juca de-a indienii `n sala de biliard era de o prostie monumental\, desigur. Dar cei mai mul]i oameni mari credeau c\ b\ie]ii prostu]i, de zece ani, f\ceau lucruri prostu]e, de soiul \sta, a[a c\ probabil avea s\ fie crezut [i, la fel de probabil, comp\timit. S\ te comp\timeasc\ lumea era mai bine dec`t s\ cread\ c\ erai nebun ca pisica cu dou\ capete a Barbrei Streisand. Asta era una dintre expresiile Tat\lui-Fantom\. C`nd credea c\ cineva nu era `n toate min]ile, spunea: „Tipul e nebun ca pisica cu dou\ capete a Barbrei Streisand“. Cu ani `n urm\, Tat\l-Fantom\ semnase un contract ca s\ joace `ntr-un film regizat de Barbra Streisand. Ceva mersese `ngrozitor de prost. ~n cele din urm\, se retr\sese din proiect. Nu o vorbise niciodat\ de r\u pe doamna Streisand. Dar asta nu `nsemna c\ erau prieteno[i [i dornici de aventuri reciproce ca anim\lu]ele din V`ntul prin s\lcii1. ~n industria de divertisment, to]i se pref\ceau c\ erau prieteni, chiar dac\ poate se urau de moarte. Aveau fe]e dulci, siropoase, se `mbr\]i[au [i se b\teau prietene[te pe spate, se l\udau unul pe altul at`t de conving\tor, c\ Sherlock Holmes `nsu[i n-ar fi ghicit care din ei voia cu adev\rat s\-l ucid\ pe cel\lalt. Din spusele Tat\lui-Fantom\, nimeni din industria de divertisment nu `ndr\znea s\ spun\ adev\rul despre altcineva, deoarece fiecare [tia c\ oricare dintre ceilal]i erau `n stare s\ porneasc\ o vendet\ s`ngeroas\ [i at`t de terifiant\, c\ l-ar fi b\gat `n sperie]i pe cel mai nenorocit mafiot. 1

Filmul (1996), `n regia lui Terry Jones, este o ecranizare a unei pove[ti clasice pentru copii, scrise de Kenneth Grahame (1859–1932), amintite de Dean Koontz [i-n alte romane ale sale. (n.tr.)

382

DEAN KOONTZ

Barbra Streisand nu avea de fapt o pisic\ cu dou\ capete. Era doar o „metafor\“, a[a cum spunea tat\l lui Fric, din cauza unui detaliu sau a unui personaj pe care Barbra voise s\ le adauge la film dup\ ce Tat\l-Fantom\ semnase contractul pentru scenariu f\r\ pisica cu dou\ capete. Channing fusese de p\rere c\ pisica cu pricina era o idee total nebuneasc\, iar doamna Streisand socotea c\, dimpotriv\, va aduce filmului o gr\mad\ de Oscaruri. A[a c\ au c\zut de acord s\ nu fie de acord, s-au pupat, s-au `mbr\]i[at, s-au l\udat reciproc [i s-au desp\r]it f\r\ s\ lase cu v\rsare de s`nge. ~n diminea]a aceasta, `n holul care ducea spre buc\t\riei, c`nd Fric fusese pe punctul s\-i spun\ domnului Truman despre omul din oglind\, Moloch [i toate celelalte, se apropiase amenin]\tor de punctul `n care putea fi considerat nebun ca pisica cu dou\ capete a Barbrei Streisand. Nu avea s\ fac\ din nou aceea[i gre[eal\. Mama lui fusese internat\ odat\ `ntr-un spital de nebuni. To]i aveau s\ cread\: A[a mam\, a[a fiu. Mama lui fusese externat\ dup\ zece zile. Dac\ Fric `ncepea s\ vorbeasc\ despre oameni din oglind\, nu aveau s\-l lase niciodat\ s\ mai ias\ de acolo. Nici dup\ zece zile, nici dup\ zece ani. Mai r\u, dac\ ar sta `ntr-un spital de nebuni, Moloch ar [ti exact unde s\-l g\seasc\. Nu aveai unde s\ te ascunzi `ntr-o celul\ capitonat\. Duc`nd co[ul de picnic de parc\ ar fi c\utat ou\ de Pa[ti, adun`nd pe furi[ lanterne din spatele sc\rilor, din spatele holului, din camera unde se servea ceaiul, din camera de medita]ie, Fric nu `nceta s\-[i aminteasc\: „sendvi[uri, sendvi[uri“, pentru c\ se temea c\ atunci c`nd se va `nt`lni cu o menajer\ sau un portar, o s\ i se lege limba [i o s\ uite ce minciun\ inten]ionase s\ spun\. Nu se pricepea s\ mint\. ~ntr-o vreme [i `ntr-un loc `n care erai nevoit s\ min]i doar ca s\ fii considerat normal, `ntr-un loc [i `ntr-o vreme `n care el era nevoit s\ mint\ ca s\ supravie]uiasc\, s\ nu se priceap\ la min]it putea s\-i aduc\ moartea. „Sendvi[uri, sendvi[uri.“

CHIPUL

383

Era un mincinos de o nepricepere de-a dreptul idioat\. {i era singur. Chiar [i cu un soi de `nger p\zitor bun doar de gur\, era tot singur. De fiecare dat\ c`nd trecea pe l`ng\ o fereastr\, `[i amintea c\ ziua furtunoas\ se topea cu repeziciune [i c\ Moloch avea s\ vin\ cel mai probabil noaptea. Scund pentru v`rsta lui, slab pentru v`rsta lui, un mincinos nepriceput, singur, tic-tic-tic – nu-i mai r\m`nea nimic. „Pendvi[uri, murmur\. Ni[te pendvi[uri cu unt [i gem de arahide.“ Era pierdut.

Capitolul 60 Palmierii reginei, palmierii regelui, palmierii regali, palmierii de toate soiurile `[i scuturau acele precum copacii b\tu]i de furtun\ din Key Largo1. Autobuze, ma[ini, camioane [i jeepuri blocau str\zile, [terg\toarele nu reu[eau s\ ]in\ pasul cu ploaia toren]ial\, geamurile laterale erau pe jum\tate aburite, claxoanele sunau de zor, fr`nele sc`r]`iau, s\lt`nd pe loc, acum ]`[nind `nainte, acum oprindu-se brusc, [oferii erau cuprin[i de o frustrare v\dit\, amintind de prima scen\ din Falling Down2, minus c\ldura de var\ din acel film, minus Michael Douglas, de[i Ethan b\nuia c\ Michael Douglas s-ar putea s\ fie [i el pe undeva, prin nebunia asta, pierz`ndu-[i `ncet min]ile ca personajul din film. ~n fa]a unei libr\rii, sub o copertin\, st\tea un grup de rockeri punki[ti vopsi]i, cu p\rul numai ]epi, cu cercel `n spr`ncene, nas sau limb\, sau punki[ti pur [i simplu, `mbr\ca]i `n negru, unul dintre ei purt`nd p\l\rie rotund\, ceea ce `l f\cu s\ se g`ndeasc\ la „tavari[ii“ din Portocala mecanic\. Sosi apoi un grup de liceene, toate frumoase, bucur`ndu-se de vacan]a de s\rb\tori, plimb`ndu-se f\r\ umbrele, cu pletele lipite de cap, toate r`z`nd, fiecare juc`nd rolul z`nei, toate `ncerc`nd s\ fie Holly Golightly `ntr-un remake dup\ Mic dejun la Tiffany, de data asta filmat la patru mii de kilometri de loca]ia originar\, undeva pe 1

Film din 1948 cu Humphrey Bogart (n.tr.) ~n C\dere liber\ (Falling Down), 1993, Michael Douglas joac\ rolul unui om obi[nuit care, frustrat de c\ldura zilei [i de absurdul evenimentelor prin care trece, se transform\ `ntr-un criminal. (n.tr.) 2

CHIPUL

385

coasta cea mai s\lbatic\ a ]\rii. ~ntunericul furtunii transform\ miezul zilei `n amurg, ca [i cum vreun regizor turna scene nocturne. Luminile magazinelor, neonul, tuburile cu catod rece, ghirlandele luminoase de felinare colorate [i vag asiatice, farurile [i luminile de pozi]ie ale ma[inilor – toate unduind [i arz`nd cu v`lv\taie peste asfaltul ud, `n vitrinele magazinelor, `n pere]ii cl\dirilor de sticl\ care se `n\l]au sfid`nd nebune[te viitoare cutremure, sc`nteiau ca banii de argint `n fuioarele sclipitoare ale gazelor de e[apament, amintindu-i lui Ethan de atmosfera din Blade Runner.1 Ziua era extrem de real\ [i `n acela[i timp o simpl\ `nchipuire, c\ci visele Hollywoodului luminaser\ ora[ul `n c`teva locuri, `l `ntunecaser\ `n multe altele, `i schimbaser\ fiecare cotlon, p`n\ c`nd toate `[i pierduser\ consisten]a. Se aflau `n Fordul lui Ethan, dup\ ce l\saser\ la spital ma[ina lui Hazard. De vreme ce Ethan nu mai lucra `n poli]ie, nu putea s\ stoarc\ informa]ii de la nimeni, dar, pe de alt\ parte, partenerul lui nu putea conduce `n timp ce `ncerca s\ stoarc\ `nforma]ii. Pentru a verifica cele [ase piste, aveau s\ intre `n alte jurisdic]ii dec`t cele aflate strict sub autoritatea Poli]iei din Los Angeles. F\r\ s\ preg\teasc\ dinainte terenul, Hazard nu avea, de fapt, legitimitate deplin\. Dar acum nu aveau timp pentru protocol. Hazard st\tea `n scaunul din dreapta [oferului [i d\dea telefoane. Vocea lui c`nd curgea `n [oapte politicoase [i aproape romantice, c`nd tuna [i pretindea r\spunsuri, dar, cel mai adesea, r\m`nea familiar\ [i prietenoas\, apel`nd necontenit la statutul s\u de detectiv de omucideri pentru a convinge-`mpinge-for]a colaborarea birocra]ilor din `nv\]\m`ntul universitar. Fiecare colegiu [i universitate din marele Los Angeles se `nchisese pe perioada ultimelor dou\ sau trei s\pt\m`ni din an. Puteai num\ra pe degetele de la o m`n\ personalul care se ocupa de studen]ii care nu plecaser\ acas\ de s\rb\tori. La fiecare institu]ie la care suna, `[i folosea [armul personal, apela la calitatea de cet\]ean a interlocutorului, amenin]a [i persevera 1

Blade Runner, film science-fiction din 1982, cu Harrison Ford `n rolul principal (n.red.)

386

DEAN KOONTZ

s\ treac\ de la un nu-[tiu-nimic la altul, p`n\ c`nd `n cele din urm\ d\dea peste un [tiu-ceva care le putea ajuta investiga]ia. Deja aflaser\ c\ profesorul de dram\ – Dr. Jonathan Spetz-Mogg – organizase ambele conferin]e de sf`r[it de s\pt\m`n\ despre actorie, pentru care Rolf Reynerd scrisese am`ndou\ cecurile. Aveau programat\ o `nt`lnire cu Spetz-Mogg la casa acestuia din Westwood, spre care se `ndreptau f\r\ sirene sau girofare. ~ncerc`nd s\ dea de urma lui Gerald Fitzmartin, care organizase cursul de trei zile despre tehnica redact\rii scenariilor, Hazard se `nfurie at`t de tare din pricina discursului ocolit la care se pricepeau at`t de bine toate tipurile de universitari, `nc`t `[i `ncet\ pentru un timp v`n\toarea, `nainte ca frustrarea s\-l fac\ s\-[i zdrobeasc\ de frunte telefonul. – To]i demagogii \[tia universitari `i ur\sc pe poli]i[ti. – P`n\ c`nd au nevoie de tine, spuse Ethan. – Mda, pe urm\ `i apuc\ dragostea. – Nu-i apuc\ niciodat\ dragostea, dar dac\ au nevoie de tine ca s\-i sco]i din rahat, atunci te tolereaz\. – {tii citatul \la din Shakespeare? `ntreb\ Hazard. – S`nt mai multe. – Despre cum s\ faci o lume mai bun\… – S\ omori to]i avoca]ii. – Mda, \la, spuse Hazard. Shakespeare nu s-a g`ndit `ns\ [i la cine `i preg\te[te pe avoca]i. – Demagogii din universit\]i. – Mda. Dac\ vrei o lume mai bun\, du-te la surs\. Traficul era `n continuare dificil. Fordul Expedition se tampon\ u[or de un Mercedes negru 4x4 [i reu[i s\ nu se aleag\ cu nici o zg`rietur\ doar datorit\ intermedierii alunecoase a ploii. Tres\rind, lui Ethan i se p\ru c\ `l vede pe Fric pe trotuar, plimb`ndu-se printre necunoscu]i. La o privire mai atent\, `[i d\du seama c\ b\iatul era mai mic dec`t mo[tenitorul Manheim [i `[i t`ra picioarele `n urma p\rin]ilor. Nu era primul Fric fals pe care `l v\zuse [i `n fa]a c\ruia tres\rise de c`nd ie[ise din spital. Nervii `i erau `ntin[i la maximum dup\ at`tea experien]e stranii.

CHIPUL

387

– Ce se mai aude cu Blonda din Balt\? `ntreb\ Ethan. Ai luat analizele de la laborator azi-diminea]\? – N-am verificat. Dac\ g\sesc probe `mpotriva consilierului meu municipal, pur [i simplu o s\ m\ furnice pielea c`nd o s\ fiu nevoit s\-l las s\ se `nv`rt\ plin de aere, de parc\ ar fi fost votat pentru func]ia de Dumnezeu, ceea ce e [i mai strig\tor la cer dac\ te g`nde[ti c`te voturi false au `ndesat `n urne buldogii lui. O s\ sun la laborator m`ine, poim`ine, c`nd se mai limpezesc lucrurile. – ~mi pare r\u, spuse Ethan. – Dac\-]i pare r\u pentru nasul t\u, du-te [i trateaz\-te, altfel n-are de ce s\-]i par\ r\u. – Un pr`nz [i c`]iva mamouli nu pot r\spl\ti toat\ nebunia asta `n care te-am b\gat. – Nu tu m-ai dat peste cap. C`nd apare un tip care-mi d\ ni[te clopo]ei pe care i-am visat `ntr-un co[mar, dup\ care dispare `ntr-o oglind\, m\ tulbur [i f\r\ ajutorul t\u. Hazard `[i v`r` am`ndou\ m`inile sub hain\ [i trase de puloverul de bumbac. Ethan spuse: – Te-ai umflat de ieri? – Mda. Am luat un mic dejun cu Kevlar1. – N-am [tiut niciodat\ c\ por]i vest\ antiglon]. – M\ g`ndeam c\ poate am evitat mai multe gloan]e dec`t are dreptul un om. Nu `nseamn\ c\ nu s`nt `n continuare un curajos. – N-am spus c\ nu e[ti. – S`nt speriat de moarte, dar s`nt `n continuare un curajos. – Asta e psihologia corect\. – Psihologia supravie]uitorului, spuse Hazard. – Dar n-am `n]eles, ce nu-]i place la nasul meu? – Da’ ce-ai vrea s\-mi plac\ la el? Ploaia `ncepu s\ cad\ brusc `n torente [i Ethan porni [terg\toarele de parbriz la vitez\ maxim\. Hazard spuse: – Parc-ar fi sf`r[itul lumii. 1

Kevlar este o fibr\ textil\ industrial\ cu propriet\]i deosebite de rezisten]\ la t\iere [i c\ldur\. Este folosit\, printre altele, [i la fabricarea vestelor antiglon]. (n.tr.)

Capitolul 61 Dup\ ce primi un telefon turbat de la C\pitanul Queeg von Hindenburg, Corky Laputa fu nevoit s\ fac\ o c\l\torie nea[teptat\ p`n\ `n col]ul cel mai `ndep\rtat al regiunii, `n Malibu. Omul din Malibu `[i spunea `n mod curent Jack Trotter. Trotter avea ferm\, carnet de [ofer valabil [i pl\tea c`t mai pu]ine taxe cu putin]\ sub numele de Felix Greene. Greene, alias Trotter, folosise c`ndva numele de Lewis Motherwell, Jason Barnes, Bobby Domino [i altele. C`nd Jack-Felix-Lewis-Jason-Bobby se n\scuse, cu patruzeci [i patru de ani `n urm\, p\rin]ii m`ndri s\ aib\ un fiu `l numiser\ Norbert James Creezel. ~l iubeau, f\r\ `ndoial\, [i cum erau simpli ]\rani din Iowa, nu [i-ar fi imaginat vreodat\ c\ atunci c`nd va cre[te Norbert mare va ajunge un maniac precum C\pitanul Queeg von Hindenburg. Corky `i spunea C\pitanul Queeg pentru c\ tipul manifesta paranoia [i megalomania personajului cu acela[i nume din romanul Revolta de pe Caine al lui Herman Wouk. Von Hindenburg i se potrivea `n parte deoarece – precum zepelinul german care provocase moartea a treizeci [i [ase de persoane `n Lakehurts, New Jersey, `n 1937 – era arogant [i, l\sat de capul lui, avea s\ se pr\bu[easc\ [i s\ ard\ spectaculos `ntr-o bun\ zi. ~n drum spre Malibu, Corky se opri la un garaj pe care `l `nchiriase `n Santa Monica. Era unul din acelea cu patruzeci de `nc\peri duble [i ajungea la el printr-un drum de acces din zona industrial\.

CHIPUL

389

~nchiriase garajul sub numele de Moriarity [i pl\tea factura lunar\ cu bani ghea]\. Un Land Rover negru ocupa primul spa]iu. Vehiculul `i apar]inea lui Corky, dar era `nscris cu acte `n regul\ pe numele unei companii inexistente, Kurtz Ivory International. Parc\ BMW-ul l`ng\ Land Rover, ie[i din ma[in\, `nchise u[ile garajului [i aprinse luminile. Mirosul tare de var al betonului rece, parfumul dulce-acri[or al petelor vechi de ulei de motor [i izul astringent slab, dar `nc\ persistent, al insecticidului cu care fusese f\cut\ dezinsec]ia de furnici cu o lun\ `n urm\, f\ceau din spa]iul acesta monoton esen]a magiei [i a aventurii pentru Corky. Aici, la fel ca Bruce Wayne c`nd d\duse de bucluc `n Batcave, Corky devenea un cavaler al `ntunericului, de[i cu o agend\ care ar fi fost mai mult pe placul lui Joker dec`t al unui Bruce `mbr\cat `n costum de superman. ~n r\zboiul dintre Cer [i P\m`nt, armate de ploi m\r[\luiau peste acoperi[ul din tabl\ ondulat\ [i, `n zgomotul cumplit al b\t\liei, Corky nu s-ar fi putut auzi dac\ ar fi avut chef s\ c`nte Shake Your Groove Thing. Dup\ ce porni un radiator electric, `[i scoase p\l\ria [i pelerina de ploaie. Le ag\]\ `ntr-un cuier de perete. Pe partea st`ng\ a garajului, spre cap\t, patru dulapuri `nalte de metal erau montate `n perete. Corky `l deschise pe primul. De o bar\ at`rnau dou\ pungi din vinilin, `nchise cu fermoar. Pe un raft de deasupra, `ntr-o cutie mare de plastic se g\seau [osete, cravate, c`teva bijuterii ieftine pentru b\rba]i, un ceas de m`n\ [i alte accesorii personale ale unei false identit\]i. Jos se aflau mai multe perechi de pantofi. Dup\ ce `[i scoase cizmele de ploaie [i o pereche de [osete groase, dup\ ce se dezbr\c\ [i r\mase doar `n lenjeria de corp, Corky se `mbr\c\ `n reia]i gri, un pulover negru pe g`t, [osete negre [i pantofi Rockport negri. Combina]ia ingenioas\ de mas\ de lucru [i dulap pentru scule din spatele garajului dublu avea un sertar secret spa]ios, pe care

390

DEAN KOONTZ

Corky `l concepuse singur. Sertarul con]inea mai multe tipuri de pistoale [i pachete de c\r]i false de identitate pe [ase nume. Leg\ peste pulover un toc de pistol. ~ndes\ `n el un Glock de 9 mm. ~[i schimb\ portofelul cu unul nou, `n care avea tot ce-i era de trebuin]\ ca s\ porneasc\ la drum sub o alt\ identitate: carnet de [ofer, card de asigurare social\, dou\ c\r]i de credit pe numele nou [i fotografii ale unei so]ii [i familii care erau n\scocire pur\. Portofelul era dinainte burdu[it cu cinci sute de dolari bani ghea]\. Pachetul includea [i un certificat de na[tere, un pa[aport [i un portdocument din piele care con]inea o legitima]ie fals\ FBI. Pentru ceea ce se preg\tea s\ fac\ acum nu avea nevoie de nimic din toate astea. Lu\ totu[i cu el un al doilea portdocument din piele sub]ire, care con]inea legitima]ii false, dar credibile, care `l identificau drept agent al Agen]iei Na]ionale de Securitate1. ~n aceast\ identitate a lui Corky credea [i Queeg von Hindenburg. Identitatea de agent NSA putea s\-i provoace oric\rui civil de r`nd un le[in cooperant, dar nu rezista unei verific\ri intransigente din partea vreunei autorit\]i. Corky n-ar fi `ndr\znit vreodat\ s\ o fluture `n fa]a unui poli]ist. Deoarece era real, carnetul de [ofer pe acest nume fals putea trece prin orice verificare am\nun]it\ a oric\rui ofi]er de poli]ie care `l oprea pe Corky. Mai mult, `i atribuia un cazier f\r\ pat\. Cu ani `n urm\, statul California pierduse controlul multor institu]ii, inclusiv al Registrului Auto. C`]iva func]ionari corup]i de acolo v`nduser\ `n fiecare an zeci de mii de carnete de [ofer valabile c\tre oameni ca Mick Sachatone, anarhistul multimilionar care `i furniza lui Corky [i telefoane mobile de unic\ folosin]\ pe nume false. Mick – [i al]i intermediari ca el – c`[tigau bani frumo[i f\c`nd rost de carnete de [ofer pentru imigran]ii ilegali, pentru delincven]ii care f\cuser\ pu[c\rie [i care sperau din tot sufletul s\ `nceap\ o via]\ infrac]ional\ nou\, f\r\ povara cazierelor, pentru anarhi[ti precum era Corky [i pentru mul]i al]ii. 1

National Security Agency

CHIPUL

391

Av`nd asupra sa suficiente acte de identitate, cu pistolul `n toc sub bra]ul st`ng, Corky trase pe el o hain\ de piele neagr\, elegant\, croit\ astfel `nc`t s\ ascund\ protuberan]ele armei. V`r` dou\ `nc\rc\toare de muni]ie `n buzunarele hainei. ~nchise dulapul, `ncuie sertarul secret din masa de lucru [i opri radiatorul. A[ezat la volanul Land Roverului, ap\s\ telecomanda ca s\ ridice u[a de la garaj. Ie[i cu spatele `n aleea m\turat\ de ploaie. Ajunsese `n Santa Monica sub numele de Corky Laputa. Cel care pleca acum era Robin Goodfellow, agent NSA. Dup\ ce se asigur\ c\ u[a de la garaj se `nchide complet, ap\s\ un al doilea buton de pe telecomand\ [i puse `n func]iune un al doilea dispozitiv de `ncuiere electric, care securiza locul. La CD playerul din Land Rover nu asculta dec`t simfoniile [i operele lui Richard Wagner, muzica lui preferat\ c`nd se d\dea drept Robin Goodfellow. Puse Gotterdammerung [i porni prin furtun\ spre Malibu, pentru a avea o discu]ie serioas\ cu omul care `l va duce `n seara asta pe proprietatea Manheim f\r\ s\ fie depistat. C`t `[i mai iubea Corky via]a pe care o ducea!

Capitolul 62 „Sendvi[uri“, spuse Fric. Stupid, de trei ori stupid. Dup\ ce l\sase duzina de lanterne de urgen]\ `n locul secret, bine ascuns, Fric se hot\r`se s\ duc\ `napoi co[ul gol de picnic, `n debaraua de unde `l luase. Se apucase s\ fac\ treaba asta dintr-un motiv care p\ruse logic `n clipa respectiv\, de[i acum nu-[i mai amintea despre ce fusese vorba. Domnul Devonshire, unul dintre portari – cel cu accent englezesc, spr`ncene stufoase [i un ochi care `i fugea `ntr-o parte – d\duse peste Fric `n holul vestic de la parter, la cap\tul c\ruia se afla debaraua cu pricina. Din vorb\ `n vorb\, domnul Devonshire `ntrebase: – Ce-ai acolo, Fric? „Sendvi[uri“, spusese Fric. Acum spuse din nou: – Sendvi[uri. Era o prostie, o mare prostie s\ spun\ a[a ceva, darmite s\ mai [i repete, pentru c\ atunci c`nd domnul Devonshire `l v\zuse prima dat\, Fric leg\na co[ul `n timp ce mergea pe hol, `l leg\na `n a[a fel `nc`t oricine ar fi putut realiza `ntr-o clip\ c\ era prea u[or – deci, probabil, gol. – Ce fel de sendvi[uri? `ntreb\ domnul Devonshire. – Cu [unc\, spuse Fric, deoarece era un r\spuns simplu, pe care nu-l putea poci `n nou\zeci de mii de feluri, a[a cum probabil ar fi f\cut cu gem [i unt de arahide.

CHIPUL

393

– Deci te duci la picnic, nu? `ntreb\ domnul Devonshire, iar ochiul st`ng `i fugi `ntr-o parte, de parc\ ar fi vrut s\ se uite [i `n spate `n timp ce `l studia pe Fric. C`nd portarul venise prima oar\ la Palazzo Rospo ca s\ se angajeze, Fric crezuse c\ avea un ochi malefic, cu care putea arunca blesteme dintr-o singur\ c\ut\tur\. Doamna McBee `i corectase teama copil\reasc\ [i `i sugerase s\ cerceteze pu]in problema. Fric [tia acum c\ domnul Devonshire suferea de ambliopie. Era un cuv`nt pu]in cunoscut. Lui Fric `i pl\cea s\ cunoasc\ lucruri pe care cei mai mul]i nu le cuno[teau. De mult timp Fric `nv\]ase s\ se uite la ochiul bun al domnului Devonshire c`nd vorbea cu el. Chiar `n clipa asta `ns\ nu era `n stare s\ se uite `n ochiul bun al portarului, pentru c\ se sim]ea vinovat c\ min]ise; ca atare, se trezi c\ fixeaz\ proste[te ochiul ambliop. Pentru ca nici el, nici domnul Devonshire s\ nu se simt\ prost, `[i mut\ privirea pe podea [i spuse: – Da, la picnic, numai eu, e ceva diferit, [ti]i, mmm, nu ca de obicei. – Unde faci picnic? `ntreb\ domnul Devonshire. – ~n gr\dina de trandafiri. Surprins, domnul Devonshire spuse: – Pe ploaia asta? Stupid, de trei ori stupid. Fric uitase de ploaie. Spuse: – Mmm, voiam s\ spun camera trandafirilor. Camera trandafirilor, a[a cum continuau s\-i spun\ membrii personalului, era un mic salon de la parter. Ferestrele lui d\deau `nspre vechea gr\din\ de trandafiri. Cu c`]iva ani `n urm\, la insisten]ele consultantului feng-shui, gr\dina de trandafiri fusese mutat\ mai departe de cas\. Pe locul unde se aflase vechea gr\din\ de trandafiri cre[tea iarba, iar din iarb\ se `n\l]a o sculptur\ contemporan\ masiv\, pe care M\mica Oficial\ i-o d\ruise Tat\lui-Fantom\ la a noua aniversare a nun]ii lor, ei fiind pe atunci divor]a]i de opt ani.

394

DEAN KOONTZ

M\mica Oficial\ descrisese sculptura ca fiind `n stil „Zen organic [i futurist“. Lui Fric i se p\rea c\ este un morman uria[ de baleg\ produs\ de o herghelie de cai Clydesdale. – Camera trandafirilor nu pare un loc tocmai potrivit pentru un picnic, spuse domnul Devonshire, care, f\r\ `ndoial\, se g`ndea la gr\mada de sc`rn\ Zen de sub ferestre. – |\\, m\ simt mai aproape de mama acolo, spuse Fric, g\sind un pretext at`t de neconving\tor, c\ devenea aproape iste]. Domnul Devonshire t\cu o clip\, apoi spuse: – E[ti bine, Fric? – Mmm, sigur c\ da, s`nt pu]in balonat, [ti]i, m-a pleo[tit ploaia asta. Dup\ o alt\ t\cere, din fericire mai scurt\, portarul spuse: – P\i, atunci poft\ bun\ la sendvi[urile alea. – Mul]umesc, domnule. Le-am f\cut singur. F\r\ nimic aproape. Era cel mai mare mincinos din lume. – Cu [unc\. Domnul Devonshire se `ndrept\ spre holul din aripa de nord, iar Fric r\mase acolo, ]in`nd proste[te `n m`n\ co[ul de parc\ ar fi fost greu. Dup\ ce portarul disp\ru la intersec]ia holului din nord cu cel din vest, Fric continu\ s\ se uite dup\ el. Era convins c\ domnul Devonshire doar se ascundea pe undeva [i c\ ochiul lui sinistru avea s\ se `ntoarc\ at`t de mult `ntr-o parte, c\ o s\-i ias\ din cap c`nd se va uita pe furi[ de dup\ col]. Debaraua spre care se `ndrepta acum Fric era f\cut\ pentru depozitarea obiectelor de gr\din\. Pernu]ele pentru cele o sut\ [i ceva de scaune [i [ezlonguri – [i uneori chiar [i mobila – fuseser\ mutate aici pentru a le ad\posti de vremea rea. ~n `nc\perea aceasta larg\ se mai aflau umbrele de soare, seturi de crochet, jocuri de aer liber [i alte accesorii de acest gen, cum ar fi co[uri de picnic. ~n urma conversa]iei avute cu portarul, Fric nu mai putea s\ duc\ `napoi co[ul ca [i cum nimic nu s-ar fi `nt`mplat. Dac\ domnul Devonshire l-ar fi v\zut f\r\ co[, ar fi fost limpede ca lumina

CHIPUL

395

zilei c\ era un mare mincinos [i punea la cale ceva care nu mirosea deloc a bine. Dac\ ar deveni b\nuitor, membrii personalului l-ar fi putut urm\ri pe furi[, chiar [i a[a pu]ini cum erau acum. F\r\ s\-[i dea seama, ar fi putut s\ dezv\luie unui observator agil locul s\u secret, bine ascuns. Acum c\ inventase povestea cu picnicul, trebuia s\ mearg\ `nainte cu ea. Trebuia s\ trag\ de co[ p`n\ `n camera trandafirilor [i s\ se a[eze l`ng\ ferestre, uit`ndu-se afar\ la gr\dina de trandafiri care nu mai exista, pref\c`ndu-se c\ m\n`nc\ sendvi[urile cu [unc\ – care nici ele nu existau. ~n cele din urm\, hot\r` c\ portarul [i ochiul s\u lene[ nu p`ndeau, la drept vorbind, de dup\ col]. Convins c\ p\rea mult prea `ncr`ncenat pentru cineva plecat la picnic, dar incapabil totu[i s\ afi[eze un z`mbet, c\r\ afurisitul de co[ din col]ul sud-estic al casei p`n\ `n col]ul nordic, `n camera trandafirilor.

Capitolul 63 Jack Trotter, cunoscut de ceilal]i sub diverse nume, numai de Corky cunoscut sub numele de Queeg von Hindenburg, nu locuia `n cea mai luxoas\ zon\ din Malibu. St\tea departe de toate acele dealuri [i plaje unde actori, vedete rock [i fondatori putred de boga]i de companii de software falimentare st\teau la soare, se jucau [i schimbau `ntre ei re]ete de pr\jituri cu canabis. Locuia departe de mare, dincolo de dealuri, `ntr-unul din canioanele rustice `ndr\gite nu numai de cei care cre[teau cai [i iubeau via]a simpl\, ci [i de bolnavi, excentrici [i amatori de iarb\ cu nume ca Boomer [i Moose, care cultivau marijuana `n hambare [i bunc\re, la lumina felinarelor, de ecoterori[ti care pl\nuiau s\ arunce `n aer afacerile cu automobile `n numele veveri]elor periclitate, precum [i de adoratorii religio[i ai OZN-urilor. Un gard de ferm\ nevopsit de mult `mprejmuia cele patru pogoane ale lui Trotter. De obicei ]inea poarta `nchis\, ca s\-i descurajeze pe vizitatori. Ast\zi poarta era larg deschis\, c\ci se temea ca nu cumva Corky – pe care `l [tia drept Robin Goodfellow, agent federal violent – s\ treac\ cu ma[ina prin poart\ [i s\-i zboare balamalele, a[a cum mai f\cuse o dat\. La cap\tul aleii cu pietri[, se afla casa construit\ `n stil hacienda, cu stucuri de un galben-pal [i lemn\ria la vedere. Nu era suficient de d\r\p\nat\ ca s\ fie socotit\ o ruin\, nici `ndeajuns de

CHIPUL

397

murdar\ ca s\ fie socotit\ o cocioab\, dar proprietatea suferea de lipsa unei m`ini de gospodar. Trotter nu cheltuia bani mul]i pentru `ntre]inerea casei, deoarece se a[tepta s\ fie nevoit s\ fug\ `n orice moment. Un om cu capul v`r`t sub ghilotin\ nu tr\ia `ntr-o tensiune mai mare dec`t cea `ndurat\ de Jack Trotter. Teoretician al conspira]iilor, credea c\ na]iunea era condus\ de o cabal\ secret\, care `n cur`nd avea s\ se dispenseze de democra]ie [i s\ impun\ un control dictatorial brutal. Era mereu la p`nd\ dup\ primele semne ale apropiatei ofensive. ~n momentul acela, Trotter credea c\ lucr\torii de la po[t\ aveau s\ fie avangarda represiunii. Dup\ aprecierile sale, ace[tia nu erau func]ionarii care p\reau s\ fie, ci membri ai unor trupe de [oc cu preg\tire superioar\, deghiza]i `n nevinova]i c\r\u[i de scrisori. Preg\tise o serie de refugii, fiecare mai `ndep\rtat dec`t cel precedent. N\d\jduia s\ scape treptat de civiliza]ie c`nd avea s\ `nceap\ baia de s`nge. F\r\ `ndoial\ c\ ar fi fugit dup\ prima vizit\ a lui Corky dac\ n-ar fi crezut c\ acesta, sub numele de Robin Goodfellow, cuno[tea loca]iile fiec\ruia dintre refugiile sale [i ar fi cobor`t dup\ el `n ascunzi[ `nso]it de po[ta[i criminali [i f\r\ scrupule. Spre partea de est a propriet\]ii, departe de cas\, se afla un hambar vechi, nevopsit, [i o cl\dire din prefabricate de o]el, de dat\ mai recent\. Corky cuno[tea doar par]ial ce punea la cale Trotter `n acele construc]ii, dar se pref\cea c\ [tie totul `n am\nunt. Vara, pe ar[i]\, adev\rata amenin]are la adresa lui Trotter avea s\ fie focul, nu o nenorocit\ de cabal\ guvernamental\. Pov`rni[urile abrupte din spatele propriet\]ii sale, precum [i jum\tate din valea `ngust\ din susul [i josul canionului, erau pline de tufe s\lbatice care, p`n\ la sf`r[itul lui august, aveau s\ fie gata s\ ia foc precum casa Brittinei Dowd dup\ ce fusese stropit\ cu benzin\. Bine`n]eles, pov`rni[urile abrupte erau acum at`t de umflate de ploaie, c\ riscul era o alunecare de teren. ~n zona aceasta, peretele unui canion putea s\ se n\ruie ca un val de noroi cu at`ta repeziciune, c\ nici m\car un paranoic cu ochi s\lbatici [i nervii pr\ji]i nu ar fi

398

DEAN KOONTZ

fost `n stare s\ i-o ia `nainte. Dac\ ar fi luat-o la goan\ de la primul zgomot, Trotter ar fi putut s-o sf`r[easc\ `ngropat de viu, `mp\r]ind morm`ntul cu o `ntreag\ arc\ de s\lb\ticiuni zdrobite [i sufocate. Corky iubea California de sud. ~nc\ nezdrobit [i nesufocat, Trotter `[i a[tepta musafirul pe verand\. Spera s\-l poat\ ]ine pe Corky afar\ din cas\ dac\ s-ar fi putut. ~ntr-una din vizitele sale precedente, identificat profund cu rolul s\u de agent guvernamental f\r\ maniere, care folosea Constitu]ia Statelor Unite pe post de h`rtie igienic\, Corky se purtase ur`t. Nu ar\tase pic de respect pentru drepturile de proprietar ale lui Trotter. Fusese o brut\. ~n ziua aceasta de dou\zeci [i doi decembrie, Corky nu se sim]ea `mbl`nzit de spiritul s\rb\torilor. Era un spiridu[ de spe]\ joas\. De[i parcase la zece pa[i de verand\, nu se gr\bea din pricina averselor, pentru c\ Robin Goodfellow, un tip prea bine pentru cizme sold\]e[ti, nu era omul care s\ ia aminte la ploaie c`nd era prost dispus. Urc\ cele trei trepte de la verand\, scoase pistolul Glock din toc [i `l ap\s\ de fruntea lui Trotter. – Repet\ ce mi-ai spus la telefon. – La naiba, spuse Trotter. {tii c\ e adev\rat. – T`mpenii, spuse Corky. P\rul lui Trotter era portocaliu precum pisica din Cheshire care se jucase cu Alice `n }ara Minunilor. Avea ochii bulbuca]i [i holba]i ca P\l\rierul Nebun. Nasul i se mi[ca nervos, amintind de Iepurele Alb. Chipul buh\it [i musta]a enorm\ aminteau de faimoasa Mors\, [i `n general era friglind, linsos [i stifos1 precum multe dintre personajele lui Lewis Carroll `ngem\nate `ntr-unul singur. – Pentru Dumnezeu, Goodfellow, se smiorc\i Trotter, furtuna, furtuna! Nu putem s\ ne facem treaba a[a. E imposibil pe o vreme ca asta. }in`nd `n continuare pistolul la fruntea lui Trotter, Corky spuse: 1 Cele trei cuvinte s`nt preluate din dou\ versiuni române[ti ale poeziei The Jaberwocky a lui Lewis Carroll. Versiunile române[ti apar]in Fridei Papadache [i Ninei Cassian. (n.tr.)

CHIPUL

399

– Furtuna o s\ se termine p`n\ la ora [ase. V`ntul n-o s\ mai sufle deloc. O s\ avem condi]ii ideale. – Mda, zic ei c\ o s\ se termine, dar de unde [tiu c\ e-a[a? Se adeveresc vreodat\ prezicerile lor? – Nu m\ bazez pe meteorologii de la televizor, cretinule. M\ bazez pe sateli]ii supersecre]i ai Departamentului Ap\r\rii, care nu numai c\ studiaz\ tiparele meteo ale planetei, ci le [i controleaz\ prin emisiuni de energie cu microunde. O s\ facem furtuna s\ se opreasc\ atunci c`nd o s\ avem nevoie. Afirma]ia aceasta smintit\ prinse de minune la paranoicul Trotter, ai c\rui ochi holba]i se c\scar\ [i mai mult. – Controlul vremii, [opti el tremur`nd. Uragane, tornade, viscole, secete – o arm\ invizibil\, la fel de `ngrozitoare ca bombele nucleare. ~n realitate, Corky nu se baza dec`t pe faptul c\ haosul avea s\-i fie aliat ca s\ pun\ cap\t furtunii c`nd va avea nevoie de un cer lini[tit. Haosul nu-l `n[ela niciodat\. – Pe ploaie sau f\r\ ploaie, pe v`nt sau f\r\ v`nt, `i spuse el lui Trotter, ai s\ fii la [apte fix `n Bel Air, la punctul stabilit, a[a cum am pl\nuit la `nceput. – Controlul vremii, murmur\ Trotter `ntunecat. – Nici s\ nu te g`nde[ti s\ nu vii. {tii c`]i ochi stau pe noi chiar acum – sus, pe dealurile alea, departe, pe c`mpiile de-acolo? – Mul]i, `[i d\du Trotter cu p\rerea. – Am oameni peste tot `n canionul \sta, gata s\ te scape sau s\-]i zboare creierii, depinde ce preferi. De fapt, singurii ochi care-i cercetau erau cei ai ciorilor [i vulturilor, ai vr\biilor [i ai altor reprezentante ale comunit\]ii `naripate adunate `n stejarii b\tr`ni de California care f\ceau umbr\ casei. Jack Trotter c\zuse `n plasa acestor minciuni nu din pricina legitima]iilor de NSA contraf\cute, nici din pricina faptelor de vitejie ale agentului Robin Goodfellow, ci deoarece Corky cuno[tea mult prea multe despre diversele identit\]i ale lui Trotter [i cel pu]in c`teva lucruri despre cariera lui deocamdat\ `nfloritoare ca sp\rg\tor de b\nci [i distribuitor de Ecstasy. Credea c\ acesta auzise despre el prin intermediul serviciilor secrete omnisciente ale cabalei aflate la putere.

400

DEAN KOONTZ

~ns\ Corky aflase informa]iile despre Trotter de la Mick Sachatone, hackerul [i anarhistul multimilionar care f\cea comer] cu documente false, telefoane mobile piratate [i alte acte, obiecte, substan]e [i informa]ii ilegale. Mick `i oferise lui Trotter identit\]ile pe care mai apoi i le dezv\luise lui Corky. ~n mod obi[nuit, Mick nu dezv\luia nici unui client afacerile celuilalt. Av`nd `n vedere genul de oameni cu care lucra, o astfel de lips\ de discre]ie `l putea duce, dac\ avea noroc, la moarte, iar dac\ avea ghinion, la extirparea ochilor, t\ierea limbii, retezarea degetelor [i castrarea cu cle[tele. Deoarece Mick avea motive s\-l urasc\ pe Trotter cu o intensitate aproape ucig\toare, riscase s\-i dezv\luie lui Corky diverse informa]ii. Gelozia furibund\, de propor]ii cosmice `l f\cuse s\-[i calce standardele obi[nuite de confiden]ialitate. C`t despre Trotter, acesta `[i c`[tigase du[m\nia lui Mick, [i nu p\rea c\-[i d\dea seama. ~i furase prietena. Prietena lui Mick fusese o vedet\ de filme porno, renumit\ `n anumite cercuri pentru flexibilitatea neomeneasc\ a corpului ei. Probabil c\ Trotter nu se g`ndise c\ cineva poate s\ se ata[eze emo]ional, seara [i la sf`r[it de s\pt\m`n\, de o femeie care [i-o tr\gea cu doi, [ase sau chiar zece oameni `n fa]a camerei de filmat `n timpul programului obi[nuit de munc\. De la v`rsta de treisprezece ani `ns\, cel mai mare vis al lui Mick fusese s\ aib\ prieten\ o vedet\ porno. Sim]ea c\ Trotter `l lipsise de singurul lucru pe care [i-l dorise din tot sufletul [i c\ se pusese de-a curmezi[ul destinului s\u. Dup\ o rela]ie de patru luni cu Trotter, femeia disp\ruse. Mick era de p\rere c\, plictisindu-se de ea, Trotter o ucisese fie pentru c\ femeia aflase prea multe despre activit\]ile lui ilegale, fie din pur\ pl\cere, [i c\ o `ngropase undeva ad`nc, `n canion. Acum femeia nu mai era de folos nim\nui, [i risipa aceasta inutil\ a excep]ionalei ei flexibilit\]i `l `nfuria [i mai mult pe Mick. Cobor`nd pu]in pistolul de pe fruntea lui Trotter, Corky spuse: – Hai `n\untru. – Nu, te rog, zise Trotter.

CHIPUL

401

– Mai trebuie s\-]i amintesc, spuse Corky, min]ind cu o dezinvoltur\ `nc`nt\toare, c\, dac\ e[ti de acord s\ colaborezi cu mine, o s\ ]i se [tearg\ cazierul, o s\ fii scutit de toate taxele [i o s\ devii cel mai liber om care a tr\it vreodat\, un om complet necunoscut guvernului? – O s\ fiu acolo disear\. La [apte fix. Indiferent dac\ e v`nt sau nu. Jur. – Vreau totu[i s\ intru, spuse Corky. Vreau s\ l\muresc lucrurile cu tine. Ochii de P\l\rier Nebun ai lui Trotter fur\ cuprin[i de triste]e. Chipul lui de Mors\ se lungi. Resemnat, `l l\s\ pe Corky s\ intre `n cas\. G\urile l\sate `n pere]i de gloan]e data trecut\, c`nd Corky fusese nevoit s\-i dea lui Trotter o lec]ie, nu fuseser\ reparate; cu toate acestea, rafturile din camera de zi fuseser\ umplute cu o nou\ colec]ie de bibelouri Llardo – statuete de balerine, prin]i [i prin]ese dans`nd, copii zbenguindu-se cu c\]elu[i, o `nc`nt\toare ]\r\ncu]\ hr\nind un c`rd de g`[te adunate la picioarele ei… Faptul c\ un paranoic obsedat de conspira]ii, sp\rg\tor de b\nci, traficant de droguri, cu case de refugiu p`n\ la grani]a canadian\, avea sl\biciune pentru bibelouri nu `l surprindea pe Corky. Indiferent c`t de duri am p\rea la suprafa]\, cu to]ii avem o inim\ de om. Corky `nsu[i avea sl\biciune pentru filmele vechi cu Shirley Temple, cu care se delecta o dat\ sau de dou\ ori pe an. F\r\ s\ se simt\ st`njenit. Sub privirile lui Trotter, Corky `[i goli `nc\rc\torul pistolului [i f\cu ]\nd\ri c`te un bibelou la fiecare `mpu[c\tur\. ~n lunile care trecuser\ de c`nd o r\nise f\r\ s\ vrea la picior pe Mina Reynerd, devenise extrem de priceput la pistoale. P`n\ de cur`nd nu dorise s\ foloseas\ o arm\ de foc `n slujba haosului, i se p\ruse prea rece, prea impersonal\. Acum `ns\ `ncepuse s\-[i intre `n m`n\. Puse al doilea `nc\rc\tor [i ispr\vi cu bibelourile Llardo. Aerul umed era plin de praf de cret\ [i miros de gloan]e. – La [apte, spuse el. – O s\ fiu acolo, r\spunse h\ituitul Trotter.

402

DEAN KOONTZ

– O s\ trebuiasc\ s\ faci o plimbare cu covorul fermecat. Dup\ ce `nlocui al doilea `nc\rc\tor cu al treilea, Corky v`r` pistolul la loc `n toc [i ie[i pe verand\. Se `ndrept\ `ncet prin ploaie spre Land Rover, `ntorc`nd sfid\tor spatele casei. P\r\si canioanele din Malibu [i se `ndrept\ spre coast\. Cerul era un pocal deschis din care curgea nu ploaie, ci solventul universal pe care zadarnic `l c\utaser\ alchimi[tii medievali. De jur `mprejurul lui, dealurile se topeau. {esurile se dizolvau. Marginea continentului se lichefia `n marea tumultoas\.

Capitolul 64 Aflat `n camera trandafirilor, a[ezat pe un scaun de l`ng\ o fereastr\, Fric se uita afar\, la mormanele de baleg\ de bronz f\cute cadou de mama lui `n numele iubirii. Co[ul de picnic st\tea jos, l`ng\ scaun, cu capacul `nchis. De[i avea s\ petreac\ ceva timp aici pentru a face credibil\ povestea pe care i-o debitase proste[te domnului Devonshire, n-avea cum s\ se prefac\ totu[i c\ m\n`nc\ ni[te sendvi[uri cu [unc\ inexistente, asta pentru c\, dac\ l-ar fi v\zut cineva, s-ar fi g`ndit cu siguran]\: „A[a mam\, a[a fiu“, dar mai ales pentru c\ nu avea mur\turi inexistente care s\ mearg\ drept la sandiviciuri. Ha, ha, ha! La vremea aceea, cu aproape doi ani `n urm\, impresarul ei le explicase n\p`rcilor din presa de scandal c\ Freddie Nielander fusese internat\ `ntr-un spital particular undeva, `n Florida. Se spusese c\ suferea de epuizare fizic\. Supermodelele se internau cu o frecven]\ surprinz\toare invoc`nd acest motiv. Din c`te se p\rea, dou\zeci [i patru de ore pe zi de str\lucire te puteau solicita fizic ca pe un cal care trage la plug [i te puteau stoarce emo]ional la fel de mult ca `ngrijirea unui bolnav `n faz\ terminal\. M\mica-Oficial\ pozase de prea multe ori pentru coperta de la Vanity Fair, mai mult dec`t ar fi fost `n]elept pentru un poster din Vogue, ceea ce dusese la o pierdere temporar\, dar total\, a controlului asupra mu[chilor `ntregului corp. Aceasta p\rea s\ fi fost versiunea oficial\, din c`te `n]elesese Fric.

404

DEAN KOONTZ

Nimeni nu credea versiunea oficial\. Ziarele, revistele [i reporterii b`rfitori de la emisiunile de [tiri [i divertisment de la televizor vorbeau sumbru de o „c\dere nervoas\“, un „colaps emo]ional“. Unii chiar `l numiser\ un „episod psihotic“, ceea ce suna ca un episod din O iubesc pe Lucy, `n care Lucy [i Ethel doborau la p\m`nt cu pu[ti-mitraliere o gloat\ de oameni. Se refereau la spitalul ei ca la un „sanatoriu pentru cei mai boga]i dintre boga]i“ [i ca la o „clinic\ psihiatric\ exclusiv\“, iar Howard Stern, animatorul radio, `l numise, chipurile, „un spital de nebuni pentru o tip\ care are mai multe balcoane dec`t creiere.“ Fric se pref\cuse c\ nu [tia ce spune mass-media despre mama lui, dar pe ascuns citise [i ascultase fiecare fr`ntur\ de emisiune sau articol pe care le g\sise. Se speriase. Se sim]ise inutil. Reporterii nu c\zuser\ de acord `n care institu]ie se afla Freddie, iar Fric nu avea adresa nici uneia. Nu putea s\-i trimit\ nici m\car o vedere. ~n cele din urm\, tat\l s\u `l luase deoparte `n gr\dina de trandafiri, care deja fusese mutat\ departe de cas\, [i-l `ntrebase dac\ auzise ceva pove[ti ciudate despre mama lui. Fric se pref\cuse c\ habar nu avea. Tat\l s\u `i spusese: „Ei bine, mai devreme sau mai t`rziu o s\ auzi fel de fel de lucruri, [i vreau s\ [tii c\ nici unul nu e adev\rat. Este obi[nuitul rahat aruncat `n c`rca vedetelor. O s\ se spun\ c\ mama ta a avut o c\dere nervoas\ sau ceva de genul \sta, dar n-a avut. Adev\rul nu e prea frumos, dar nu e nici pe jum\tate at`t de ur`t cum o s\ auzi, a[a c\ Ming [i doctorul Rudy o s\-]i comunice mici tehnici care te vor ajuta s\-]i p\stezi pacea min]ii `n toat\ agita]ia asta“. Doctorul Rudy era Rudolph Kroog, un psihiatru faimos `n cercurile de la Hollywood pentru terapia lui neconven]ional\ legat\ de trecut. ~i vorbise o vreme lui Fric, `ncerc`nd s\-[i dea seama dac\ `ntr-o `ncarnare anterioar\ acesta ar fi putut fi un rege-copil din Egipt `n secolele `n care domniser\ faraonii, [i `i oferise un flacon de capsule `mpreun\ cu indica]iile de a lua una la pr`nz [i una la culcare. Amintindu-[i c\ regii-copii fuseser\ uneori otr\vi]i de sfetnicii lor, ceea ce aflase de la desenele animate de s`mb\t\ diminea]a, Fric se dusese cu capsulele direct `n apartamentul lui de la etajul al doilea, unde le aruncase `n toalet\ [i tr\sese apa. Dac\ `n toaleta lui tr\ia un monstru verde, plin de solzi, `n acea zi `l ucisese cu o supradoz\.

CHIPUL

405

Pe c`t de u[or de suportat fusese doctorul Rudy, pe at`t de greu fusese Ming. Dup\ dou\ zile de „comunicare“, Fric preferase s\ se lase pe m`na domnului Hachette, buc\tarul-[ef bolnav la cap, chiar dac\ avea s\-l fac\ friptur\ cu mere [i s\-l dea de m`ncare de Ziua Recuno[tin]ei la vagabonzii din cartierul r\u famat al ora[ului. ~n cele din urm\, to]i `l l\saser\ `n pace. Tot nu [tia dac\ fusese un spital, un sanatoriu sau un spital de nebuni. De atunci, mama lui nu mai venise la Palazzo Rospo dec`t o singur\ dat\, dar nu men]ionase incidentul. Era vorba despre vizita `n care `i spusese lui Fric c\ era un [oricel invizibil, aproape perfect. C\l\riser\ apoi `mpreun\ pe doi arm\sari negri, foco[i, iar Fric fusese exuberant, sigur de sine, atletic precum tat\l s\u, [i un c\l\re] grozav. Ha, ha, ha. Aici, `n camera trandafirilor, cu privirea pierdut\ pe fereastr\, se l\sase at`t de absorbit de trecut, c\ nici nu observase c`nd ap\ruse `n peisaj domnul Yorn, intendentul. ~mbr\cat `n haine verzi de ploaie [i `nc\l]at cu cizme de cauciuc, domnul Yorn probabil c\ verifica [an]urile de scurgere din spa]iile verzi sau c\uta vreo ]eav\ astupat\. Acum se uita fix la Fric prin ferestrele camerei trandafirilor, de la o distan]\ de doi metri, cu o privire confuz\, probabil `ngrijorat\. Poate c\ domnul Yorn `i f\cuse cu m`na, iar Fric, pierdut `n amintiri, nu `i r\spunsese, a[a c\ domnul Yorn f\cuse din nou cu m`na, iar Fric nu-i r\spunsese nici de data aceasta; [i acum pesemne c\ domnul Yorn credea c\ Fric e `n trans\. Ca s\-i dovedeasc\ domnului Yorn c\ nu era nici nepoliticos, nici hipnotizat, Fric f\cu cu m`na, ceea ce p\rea cel mai bun lucru de f\cut, chit c\ domnul Yorn st\tuse acolo neb\gat `n seam\ timp de cinci sau zece minute. Fric f\cu cu m`na un pic cam tare, [i poate din acest motiv intendentul se apropie de ferestre [i spuse: – E[ti bine, Fric? – Da, domnule. S`nt bine. Tocmai m`ncam ni[te sendvi[uri cu [unc\.

406

DEAN KOONTZ

Din c`te se p\rea, geamurile aburite [i zgomotul ploii filtraser\ o parte din cuvintele lui Fric, deoarece domnul Yorn se apropie [i mai mult [i vorbi din nou: – Ce-ai spus? – Sendvi[uri cu [unc\! explic\ Fric, aproape ]ip`nd. Pentru o clip\, domnul Yorn continu\ s\-l iscodeasc\ cu privirea, de parc\ studia un g`ndac ciudat `nchis `ntr-un borcan. Apoi cl\tin\ din cap, ceea ce f\cu marginile p\l\riei sale de ploaie s\ se zbat\ `ntr-un mod comic, dup\ care se `ntoarse [i plec\. Fric privi cum intendentul trece pe l`ng\ sc`rn\via de bronz. Domnul Yorn se pierdu `n furtun\ [i se mic[or\ tot mai mult pe `ntinderea aceea imens\ de iarb\ verde, p`n\ c`nd nu fu mai mare dec`t un pitic de gr\din\, iar apoi se f\cu nev\zut ca o fantom\. Fric crezu c\ [tie exact ce-i trecuse prin cap domnului Yorn: „A[a mam\, a[a fiu“. Ridic`ndu-se din scaun, `ntinz`ndu-se, scutur`ndu-[i amor]eala din oase, Fric lovi din gre[eal\ co[ul de picnic [i `l r\sturn\. Capacul se deschise [i l\s\ s\ se vad\ `n\untru ceva alb. Co[ul fusese gol. F\r\ lanterne de urgen]\, f\r\ sendvi[uri cu [unc\, f\r\ nimic. Cotrob\i prin salon. Nu v\zu nici un loc `n care vreun `nso]itor ne[tiut s\ se ascund\. U[a c\tre hol r\m\sese `nchis\, a[a cum o l\sase. Se aplec\, pu]in [ov\itor. ~ntinse prudent m`na c\tre co[. Scoase de acolo un ziar `mp\turit [i `l desf\cu tremur`nd. Los Angeles Times. Titlul era prea mare, prea negru, prea incredibil ca s\ nu-l observi: „FBI SE IMPLIC| ~N R|PIREA MANHEIM“. Se `nfior\ din cap p`n\ `n picioare. Brusc, o n\du[eal\ `i umezi palmele, de parc\ [i-ar fi b\gat m`inile `ntr-o mare supranatural\, iar degetele i se lipir\ de h`rtie. Verific\ data de pe ziar. 24 decembrie. Poim`ine. Pe prima pagin\, sub titlul `nfrico[\tor, se aflau dou\ fotografii: o imagine publicitar\ a Tat\lui-Fantom\ [i poarta din fa]\ a re[edin]ei. Ezit\ s\ parcurg\ articolul de team\ c\, dac\ l-ar citi, s-ar putea adeveri ce scrie, [i arunc\ o privire la cap\tul coloanei. V\zu c\ povestea continua la pagina 8. Deschise la pagina 8, c\ut`nd fotografia cea mai important\ pentru el.

CHIPUL

407

{i iat-o acolo. Sub fotografia lui scria: „Aelfric Manheim, 10 ani, disp\rut de joi noaptea“. ~n timp ce privea [ocat fotografia, imaginea sa alb-negru se transform\ `n aceea a omului din oglind\, Musafirul Misterios, `ngerul s\u p\zitor – chipul rece, ochii cenu[ii. Fric `ncerc\ s\ arunce ziarul, dar nu fu `n stare s\-i dea drumul, nu pentru c\ avea m`inile transpirate de fric\, ci pentru c\ ziarul p\rea s\ fi dob`ndit o `nc\rc\tur\ magnetic\, care i-l lipea de m`ini. ~n fotografie, Musafirul Misterios `ncepu s\ se mi[te, de parc\ ceea ce vedea nu era o poz\ dintr-un ziar, ci un ecran mic de televizor, [i `l avertiz\: – Moloch vine. Apoi, f\r\ s\-[i aminteasc\ s\ se fi mi[cat vreun pic, Fric se trezi c\ traversase camera [i se afla l`ng\ u[\. Sim]ea c\ se sufoc\, dar nu din pricina astmului. Inimia `i b\tea mai tare dec`t tunetul care cutremurase mai devreme cerurile. Ziarul z\cea la p\m`nt, l`ng\ co[ul r\sturnat. Sub privirile lui, ziarul se r\suci `n aer ca purtat de un v`nt s\lbatic, de[i nu se sim]ea nici cel mai mic curent de aer. Paginile se desf\cur\, `nflorir\; `n c`teva secunde fo[nir\, se rotir\ [i formar\ o siluet\ `nalt\, de parc\ un om invizibil ar fi stat acolo tot timpul [i tip\ritura care zbura s-ar fi lipit de o form\ p`n\ atunci nev\zut\. Acesta nu avea aura unui `nger p\zitor, de[i, `n mod cert, asta era. ~nf\]i[area lui era... amenin]\toare. Omul de h`rtie se `ntoarse cu spatele la Fric [i se arunc\ `nspre ferestre. C`nd ziarul fo[nitor lovi sticla, `ncet\ s\ mai fie o h`rtie, deveni o umbr\, o negur\ zbur\toare care mi[una prin sticla geamului la fel cum noaptea trecut\ vibrase prin podoabele din pomul de Cr\ciun. Fantoma disp\ru treptat, p`n\ nu se mai v\zu deloc, de parc\ trecuse prin sticl\ `n ploaie, [i apoi c\l\rise pe ploaie spre un loc `ndep\rtat [i greu de imaginat. Fric r\mase `nc\ o dat\ singur. Sau a[a p\rea.

Capitolul 65 Doctorul Spetz-Mogg locuia `ntr-un cartier scump din Westwood, `ntr-o cas\ stil Nantucket, cu pere]ii acoperi]i cu [indril\ de cedru at`t de albit\ de vreme, c\ nici m\car ploaia nu putea s-o `nnegreasc\, ceea ce sugera c\ suprafa]a aceea argintie era probabil o patin\ aplicat\. Accentul britanic al lui Spetz-Mogg era destul de excentric pentru a fi captivant [i destul de inconsecvent ca s\ fie dob`ndit prin na[tere [i educa]ie, [i nu `n timpul unei lungi vizite pe acele meleaguri. Profesorul `i pofti pe Ethan [i pe Hazard `n casa sa, dar mai mult slugarnic dec`t amabil. Le r\spunse la `ntreb\ri nu cu chibzuiala celui care `ncearc\ s\ ajute, ci cu un torent nervos de cuvinte. Purta o c\ma[\ larg\ Fubu1 [i pantaloni largi, cu talie joas\ [i buzunare cu capse, ar\t`nd ridicol ca orice alb care `ncearc\ s\ se `mbrace ca un b\iat de ga[c\, cu at`t mai ridicol cu c`t avea patruzeci [i opt de ani. De fiecare dat\ c`nd st\tea picior peste picior, ceea ce se `nt`mpla frecvent, n\dragii `i fo[neau suficient de tare c`t s\ `ntrerup\ conversa]ia. Probabil c\ obi[nuia s\ se plimbe prin cas\ cu ochelari de soare. Cel pu]in acum `i purta. Spetz-Mogg ridica [i cobora obloanele aproape la fel de des cum `[i punea un picior peste altul, de[i ticurile acestea dou\ nu erau sincronizate. P\rea incapabil s\ hot\rasc\ dac\ avea mai multe 1

Numele unei linii de `mbr\c\minte sport (n.tr.)

CHIPUL

409

[anse s\ supravie]uiasc\ interogatoriului prezent`nd o imagine sincer\ [i inocent\ sau ascunz`ndu-se `n spatele unor lentile colorate. De[i profesorul credea `n mod v\dit c\ to]i poli]i[tii erau ni[te fasci[ti brutali, nu fusese niciodat\ genul care s\ se urce pe baricade [i s\ strige. Nu era furios c\ doi agen]i ai statului poli]ienesc represiv se aflau `n casa sa. Era pur [i simplu `ngrozit. Ca r\spuns la orice `ntrebare, vomita o gr\mad\ de informa]ii `n speran]a c\ r\spunsurile gure[e aveau s\-i `mping\ pe Ethan [i pe Hazard afar\ din casa lui `nainte s\ scoat\ m\nu[ile de fier [i bastoanele. Nu acesta era profesorul pe care `l c\utau. Spetz-Mogg putea s\-i `ncurajeze pe al]ii s\ comit\ crime `n numele unui ideal, dar era prea lispit de vlag\ ca s-o fac\ singur. ~n afar\ de asta, nu avea timp de crime. Scrisese zece lucr\ri [i opt romane. Pe l`ng\ cursuri, organiza conferin]e, ateliere [i seminare. Scria piese de teatru. Din experien]\, Ethan [tia c\ persoanele productive, indiferent de calitatea muncii lor, rareori comiteau crime violente. Numai `n filme vedeai oameni de afaceri de succes care, pe l`ng\ responsabilit\]ile din firm\, se mai `ndeletniceau `n mod curent cu asasinate [i mutil\ri. Criminalii erau de obicei rata]i la locul de munc\ sau doar ni[te lene[i. Ori `[i dob`ndiser\ averile prin mo[tenire sau alte mijloace facile. Lipsa de ocupa]ie le d\dea timp s\ fac\ planuri. Doctorul Spetz-Mogg nu-[i amintea deloc de Rolf Reynerd. ~n medie, trei sute de actori aspiran]i participau la una dintre conferin]ele lui de sf`r[it de s\pt\m`n\. Pu]ini `i l\sau o impresie de durat\. C`nd Ethan [i Hazard se ridicar\ s\ plece f\r\ s\ dea de `n]eles c\ o s\-l tortureze pe profesor cu fire electrice legate de organele genitale, Spetz-Mogg `i `nso]i p`n\ la u[\ vizibil u[urat. Dup\ ce `nchise u[a `n urma lor, f\r\ `ndoial\ c\ ]`[nise spre baie, tr\dat `n pref\cutul lui calm britanic de intestinele aflate sub presiune. ~n ma[in\, Hazard spuse: – Ar fi trebuit s\-l pocnesc pe tic\los c`nd vorbea de principiile generale. – Te-ai f\cut ]`fnos acum, la mijlocul carierei, spuse Ethan.

410

DEAN KOONTZ

– {i ce era cu accentul \la? – Adam Sandler juc`ndu-l pe James Bond. – Mda. Cu un aer de Schwarzenegger. De la casa lui Spetz-Mogg din Westwood pierdur\ mult prea mult timp `ncerc`nd s\-l repereze pe dr. Gerald Fitzmartin, care organizase conferin]a la care participase Reynerd. De la universitatea la care preda aflaser\ c\ Fitzmartin st\tea acas\ de s\rb\tori, nu pleca la drum. C`nd Hazard `i telefon\, nu r\spunse dec`t robotul. Fitzmartin locuia `n Pacific Palisades. Traversar\ bulevarde care p\reau mai pu]in potrivite pentru jeepuri [i mai mult pentru gondole. Nimeni nu r\spunse la sonerie acas\ la Fitzmartin. Poate `[i f\cea cump\r\turile de Cr\ciun. Poate era prea ocupat s\ vin\ la u[\ deoarece `mpacheta un cadou pentru Channing Manheim. Vecinul le spuse alt\ poveste: Fitzmartin fusese dus de urgen]\ la Centrul Medical Cedars-Sinai luni diminea]\. Nu era sigur de ce. C`nd Hazard sun\ la Cedars-Sinai, afl\ c\ intimitatea pacientului era mai important\ pentru spital dec`t rela]iile cu poli]ia. Sub un cer v`n\t ca trupul b\tut al unui boxer, Ethan se `ntoarse cu ma[ina `n ora[. V`ntul se lupta cu copacii [i uneori ace[tia era `nfr`n]i, l\s`nd s\ cad\ crengi pe str\zi [i `mpiedic`nd traficul. Traficul era la fel de zbuciumat ca vremea. La o intersec]ie, o ma[in\ lovise alt\ ma[in\ [i am`ndou\ se f\cuser\ zob. Cinci str\zi mai `ncolo, un camion intrase `n plin `ntr-o dubi]\. Ethan conducea cu o pruden]\ care se transform\ `ntr-o team\ inhibant\. Nu se putea ab]ine s\ nu se g`ndeasc\ la faptul c\, dac\ a fost c\lcat [i omor`t `n trafic o dat\, putea muri din nou pe alt\ strad\. De data ceasta, poate nu avea s\ se mai scoale din mor]i. Pe drum, Hazard butona telefonul ca s\ dea de numele profesorului de la o alt\ institu]ie universitar\ care organizase seminarul de o zi despre publicitate [i autopromovare. F\r\ s\-[i ia m`inile de pe volan, Ethan se uit\ la ceas. Ziua se scurgea mai repede dec`t ploaia.

CHIPUL

411

Trebuia s\ se `ntoarc\ la Palazzo Rospo `nainte de 17.00. Fric nu putea fi l\sat singur `n casa aceea uria[\, mai ales `ntr-o zi at`t de bizar\. Centrul Medical Cedars-Sinai se afla pe Beverly Boulevard, `ntr-o zon\ a Los Angelesului care voia s\ semene cu Beverly Hills. Ajunser\ la 14.18. ~l localizar\ pe doctorul Gerard Fitzmartin la terapie intensiv\, dar nu li se permise s\ intre. ~n sala de a[teptare, fiul profesorului era `nc`ntat s\ aib\ cu cine s\-[i petreac\ timpul, de[i nu-[i `nchipuia de ce voiau ni[te ofi]eri de poli]ie s\ discute cu tat\l s\u. Profesorul Fitzmartin avea [aizeci [i opt de ani. Dup\ o via]\ tr\it\ cinstit, oamenii `n v`rst\ rareori se apucau de crime la pensie. ~[i petrecea timpul `ntre gr\din\rit [i eliminarea pietrelor de la rinichi. ~n afar\ de asta, Fitzmartin suferise patru opera]ii bypass de inim\. Dac\ el era complicele lui Rolf Reynerd, nu avea s\ ucid\ vedete de film prea cur`nd. Ethan se uit\ in nou la ceas. 14.34. Tic, tic, tic.

Capitolul 66 Mick Sachatone, multimilionarul anarhist, nu locuia `ntr-un cartier opulent de multimilionari, deoarece nu dorise niciodat\ s\ fie nevoit s\ explice celor care `ncasau taxele originea averii sale. C`nd c`[tigi bani ghea]\, o faci f\r\ ostenta]ie. Sp\la destule parale ca s\ justifice o cas\ `nc\p\toare de dou\ etaje, cu patru dormitoare, cu o arhitectur\ comun\, dintr-un cartier curat [i pl\cut al claselor de sus `n Sherman Oaks. Numai o m`n\ de oameni, clien]ii cei mai vechi [i mai de `ncredere ai lui Mick, `i cuno[teau adresa. ~n cea mai mare parte, f\cea afaceri pe litoral [i `n parcurile publice, `n cafenele [i biserici. F\r\ s\ se opreasc\ la garajul din Santa Monica pentru a-[i schimba costumul de Robin Goodfellow cu hainele lui obi[nuite [i a-[i pune pelerina galben\, Corky plec\ din locuin]a muced\ a lui Jack Trotter din Malibu direct `n Sherman Oaks. Gra]ie lui Queeg von Hindenburg, colec]ionar de bibelouri sparte, planul lui Corky era dat peste cap. Mai avea `nc\ multe de f\cut `n aceast\ zi – cea mai important\, dar [i cea mai iute-trec\toare a vie]ii lui. Parc\ pe aleea de acces [i alerg\ prin ploaie c`]iva pa[i, spre acoperi[ul porticului de la intrare. De la un interfon aflat l`ng\ sonerie se auzi vocea lui Mick: „A[teapt\-m\ acolo“, [i Mick Sachatone `nsu[i veni la u[\ cu un zel neobi[nuit. Uneori trebuia s\ a[tep]i aici, pe trepte, dou\ sau trei minute, poate chiar mai mult, din clipa `n care Mick `]i vorbea la

CHIPUL

413

interfon p`n\ c`nd sosea s\ te salute personal, a[a de preocupat era de munca lui sau de alte treburi. Ca de obicei c`nd st\tea acas\, Mick era descul] [i `mbr\cat `n pijama. Ast\zi avea pijamale ro[ii, cu chipul lui Bart Simpson. Pe unele le cump\ra din magazin, dar avea altele f\cute pe comand\. Chiar `nainte ca Mick s\ ajung\ la pubertate, fusese `nc`ntat de povestea lui Hugh Hefner, fondatorul revistei Playboy. Hef descoperise o modalitate de a deveni un adult de succes [i de a r\m`ne totu[i un copil mare, satisf\c`ndu-[i toate mofturile sau dorin]ele, f\c`nd din via]a sa o lung\ petrecere, tr\ind `n cea mai mare parte a timpului `n pijamale. Mick, care lucra `n principal de acas\, avea mai mult de 150 de astfel de ]inute nocturne. Dormea dezbr\cat, dar `n timpul zilei st\tea `n pijamale. Se considera un acolit al lui Hef. Un mini-Hef. Mick avea patruzeci [i doi de ani [i mergea pe treisprezece. – Salut, Cork, mi[to ]oale, declar\ Mick dup\ ce deschise u[a [i `l v\zu pe Corky `mbr\cat ca Robin Goodfellow. Un necunoscut ar fi crezut c\ `[i bate joc de el; dar prietenii lui Mick [tiau c\ `ncetase de mult s\ mai adopte cuvinte noi de argou, `n efortul lui de a sem\na c`t mai mult cu Hef. – ~mi pare r\u c\ am `nt`rziat, spuse Corky intr`nd `n cas\. – Ia-o u[or, omule. A[ sta f\r\ ceas `ntre pere]ii \[tia dac\ a[ putea. Camera de zi avea strictul necesar de mobil\. Canapeaua de plu[, fotoliile moi, tabure]ii, m\su]a, veiozele [i mesele fuseser\ cump\rate la set de la un depozit. Erau de bun\ calitate, dar toate fuseser\ alese pentru confort, nu pentru aspect. Mick nu era preten]ios. ~n pofida averii sale, r\m\sese un om cu nevoi simple, chiar dac\ uneori obsedante. Decorul de baz\ din Casa Sachatone nu avea de-a face nici cu arta, nici cu moblierul. Cu excep]ia unui [ir de camere de lucru pe care Mick le ad\ugase la structura originar\, aproape doi pere]i erau acoperi]i cu rafturi pe care se afla o colec]ie de casete video [i DVD-uri porno. Ad\ugase rafturi chiar [i pe pere]ii sc\rii [i ai holului. Mick prefera casetele video `n locul DVD-urilor pentru c\ aveau cutii cu cotoare mari, viu colorate, pe care str\luceau titluri

414

DEAN KOONTZ

obscene [i uneori fotografii obscene. Efectul era de mozaic erotic continuu, care se `ntindea de la un cap\t la altul [i de sus `n jos, realiz`nd un impact aproape psihedelic. Numai aripa de lucru, camera aceasta de zi [i dormitorul mare aveau mobilier. Celelalte `nc\peri, inclusiv camera `n care lua masa, erau c\ptu[ite doar cu r`nduri lungi de rafturi, ca `ntr-o bibliotec\. Mick `[i lua masa fie la calculator, fie `n pat: o mul]ime de preparate `nc\lzite la cuptorul cu microunde, pizza livrat\ acas\, m`ncare chinezeasc\. Dintre cei doi pere]i care nu erau plini cu rafturi de sus p`n\ jos, unul se afla aici, `n camera de zi. Acest spa]iu fusese rezervat pentru patru televizoare cu plasm\ super performante [i pentru echipamentul aferent. Cel\lalt perete de acest fel se afla `n dormitor. Dou\ ecrane cu plasm\ st\teau al\turate [i `nc\ dou\ deasupra primelor. Un DVD player [i un videocasetofon erau ata[ate la fiecare ecran. Echipamentul acesta, plus opt boxe [i amplificatoarele aferente, erau aranjate `n dulapuri joase, sub ecrane. Mick putea s\ dea drumul la patru filme simultan [i s\ comute volumul de la unul la altul, dup\ cum avea chef. Sau putea – [i se `nt`mpla adesea – s\ le asculte pe toate patru deodat\. C`nd intrai `n camera de zi Sachatone, erai de regul\ `nt`mpinat de o simfonie grosolan\ de suspine, gemete, g`f`ieli, sc`ncete, sc`r]`ieli, [uier\turi [i ]ipete de pl\cere, de [oapte [i morm\ieli obscene, precum [i de ritmul accelerat al unor respira]ii grele, de intensit\]i diferite. Dac\ `nchideai ochii, puteai crede c\ te afli `ntr-o jungl\ suprapopulat\, o jungl\ `n care toate speciile tropicale se `mperecheau `n acela[i timp. ~n dup\-amiaza aceasta, nici unul dintre cele patru filme porno nu avea sonor. – Janelle era at`t de deosebit\, spuse tandru Mick, ar\t`nd cu capul spre peretele video [i referindu-se la prietena lui pierdut\. O puicu]\ bun\, cioc\nea mai mul]i odat\. De[i pijamalele cu Bart Simpson puteau p\rea ridicole, Mick era `ntr-o dispozi]ie sumbr\, nostalgic\. Toate cele patru ecrane prezentau buc\]i clasice din filmografia extins\ a lui Janelle.

CHIPUL

415

Ar\t`nd spre ecranul din col]ul dreapta sus, Mick spuse: – Chestia asta pe care o face aici, nimeni – nimeni – n-a mai f\cut-o `n vreun film `naintea ei sau dup\ ea. – M\ `ndoiesc c\ ar putea cineva s\ fac\ asta, spuse Corky, pentru c\ faza uluitoare `n care Janelle era cu totul antrenat\ se baza pe legendara ei flexibilitate, pentru care pesemne c\ numai ea singur\ pe lumea asta avea gena necesar\. Referindu-se la partenerii fetei din filmul care rula pe ecranul din dreapta sus, Mick spuse: – Tipii \ia patru o iubesc. Vezi? Fiecare tip de-acolo o iube[te. B\rba]ii o iubeau pe Janelle. Era cu adev\rat tare. Glasul lui Mick se umfl\ de dor mistuitor. ~n ciuda stilului hefnerian, era un sentimental. – Tocmai m-am `ntors de la Trotter, din Malibu, `i dezv\lui Corky. – L-ai omor`t pe tic\los? – ~nc\ nu. {tii c\ mai am nevoie de el un timp. – Ah, uit\-te la asta. – Chiar e tare tipa. – Poate crezi c\ o durea. – Poate, spuse Corky. – Janelle spunea c\ nu, `i pl\cea. – F\cea multe exerci]ii de extensie? – Munca ei erau exerci]iile de extensie. O s\-l omori? – }i-am promis, nu? – Credeam c\ o s\ `mb\tr`nesc al\turi de ea, spuse Mick. – Serios? – Bine, hai s\ zicem ceva mai b\tr`n. – I-am g\urit toat\ colec]ia de bibelouri. – Scump\? – Llardo. – O s\-l torturezi `nainte s\-l omori? – Bine`n]eles. – E[ti un bun prieten, Cork. E[ti un camarad de n\dejde. – P\i, ne [tim de mult.

416

DEAN KOONTZ

– Mai mult de dou\zeci de ani, spuse Mick. – Lumea era mai rea pe atunci, spuse Corky, vorbind din punct de vedere anarhist. – O gr\mad\ de lucruri s-au pr\bu[it `n zilele noastre, `ncuviin]\ Mick. Dar nu at`t de repede pe c`t visam noi c`nd eram ni[te copii nebuni. ~[i z`mbir\. Dac\ ar fi fost al]i oameni, poate s-ar fi `mbr\]i[at. ~ns\ Mick spuse: – S`nt gata s\ execut pachetul Manheim. ~l conduse apoi pe Corky `n camerele de lucru din spatele casei. ~n loc de casete video, pere]ii erau acoperi]i de calculatoare, o ma[in\ de tip\rit, ma[ini de laminat, un imprimator laser de holograme [i alte echipamente de `nalt\ tehnologie necesare produc]iei de documente contraf\cute de cea mai bun\ calitate. La biroul principal, Mick a[ezase deja dou\ scaune `n fa]a calculatorului. Se puse chiar `n scaunul din fa]a tastaturii. Corky `[i scoase haina de piele, o ag\]\ pe sp\tarul celui de-al doilea scaun [i se a[ez\. Z\rind pistolul din toc, Mick spuse: – Cu \sta o s\-i faci seama lui Trotter? – Mda. – Pot s\-l p\strez eu dup\ aceea? – Pistolul? – O s\ fiu discret, promise Mick. N-o s\-l folosesc niciodat\. {i o s\ dau o gaur\ `n ]eav\ ca s\ nu poat\ fi asociat cu nici una dintre `mpu[c\turile cu care o s\-l ucizi. Nu `l vreau ca arm\, m\-n]elegi? O s\ fie doar un obiect sacru pentru mine. Parte din peretele meu memorial pentru Janelle, pe raftul unde ]in toate filmele ei. – Bine, spuse Corky. E al t\u dup\ ce termin. – E[ti un tip stra[nic, Cork. Ar\t`nd `nspre calculator [i datele din el, p\str\torul fl\c\rii lui Janelle spuse: – M-a b\gat `n boal\ chestia asta.

CHIPUL

417

Ca hacker cu performan]e extraordinare, Mick d\dea de obicei de `n]eles sau afirma r\spicat c\ pentru el, autoproclamatul St\p`n Universal al Informa]iilor Digitale [i Conduc\tor al Universului Virtual, totul era floare la ureche; a[adar, dac\ recuno[tea `n clipa aceasta c\ treaba legat\ de Manheim `i pusese la `ncercare talentul `nsemna c\ `ntr-adev\r fusese o munc\ formidabil\. – Exact la ora opt jum\tate `n seara asta, continu\ Mick, calculatorul companiei telefonice va `nchide toate cele dou\zeci [i patru de linii care deservesc re[edin]a Manheim. – Asta n-o s\ alerteze Paladin Patrol, compania de securitate din afara re[edin]ei? O linie special\ men]ine leg\tura dintre Paladin [i re[edin]\ dou\zeci [i patru de ore pe zi, pentru transmisiuni urgente. – Mda. Dac\ linia pic\, Paladin o s\ ia `ntreruperea asta drept un semnal de alarm\. Dar n-o s\ [tie nimic. – Este o companie de securitate `narmat\, se `ngrijor\ Corky. Agen]ii lor nu s`nt Barney Fife1 [i nu lucreaz\ cu sprayuri paralizante. R\spund rapid, cu pu[tile. – Din pachetul pentru care am lucrat f\cea parte [i defectarea calculatorului companiei Paladin chiar `nainte ca telefoanele Manheim s\ nu mai func]ioneze. ~ntregul lor sistem e deconectat. – Au un sistem de rezerv\. – Le cunosc sistemul de rezerv\ a[a cum `mi cunosc perineul, spuse Mick ner\bd\tor. Deconectez [i sistemul de rezerv\. – Impresionant. – Nu trebuie s\-]i faci griji `n leg\tur\ cu compania asta de securitate. Dar ce se va `nt`mpla cu paznicii de la re[edin]\, cu b\ie]ii lui Manheim? – S`nt doi `n schimbul de noapte, spuse Corky. Le cunosc programul. M-am ocupat de asta. Dar cu telefoanele mobile? – Fac parte din pachetul pe care-l cumperi de la mine. Am verificat informa]ia pe care ai primit-o de la Ned Hokenberry, [i Manheim folose[te acela[i furnizor de telefonie mobil\ pe care-l folosea [i pe vremea c`nd lucra Hokenberry acolo. 1 Personaj dintr-un serial de comedie american, interpret`nd rolul unui ajutor de [erif (n.tr.)

418

DEAN KOONTZ

Corky spuse: – Paznicii de serviciu folosesc dou\ telefoane mobile. Al treilea e luat peste tot cu el de [eful personalului de paz\, Ethan Truman. Mick d\du din cap aprobator. – O s\ fie `nchise la opt [i jum\tate `mpreun\ cu telefoanele fixe. Cuplul care are `n grij\ proprietatea are de asemenea telefoane mobile primite de la patron… – So]ii McBee. – Mda, spuse Mick. {i Hachette, buc\tarul-[ef, [i domnul William Yorn… – Intendentul. Nici unul dintre ei n-o s\ fie acolo disear\, observ\ Corky. Nu s`nt dec`t Truman [i pu[tiul. – Nu vrei s\ ri[ti, nu-i a[a, ca cineva s\ hot\rasc\ s\ lucreze p`n\ t`rziu sau poate s\ se `ntoarc\ mai devreme din vacan]\? Dac\ le `nchid pe toate, e imposibil ca cineva din re[edin]\ s\ sune la 911. ~n acela[i timp, se vor `ntrerupe [i pagerele personale ale membrilor personalului care au a[a ceva. Discutaser\ `nainte despre internet [i despre modalit\]ile de a-l folosi pentru a cere ajutor. Anticip`nd `ntrebarea lui Corky, Mick spuse: – Accesul prin cablu la internet se va opri la re[edin]a Manheim tot la opt jum\tate. – {i paznicii de serviciu n-o s\ [tie c\ s-a `nt`mplat ceva din toate astea? – Numai dac\ o s\ `ncerce s\ foloseasc\ telefonul sau s\ intre pe internet. – N-o s\ apar\ un avertisment de `ntrerupere a sistemului pe calculatoarele lor? – M-am ocupat de asta. Dar a[a cum te-am avertizat, nu pot s\ `nchid camerele video, senzorii de c\ldur\ din teren sau detectorii de mi[care din cas\. Atunci ar fi evident c\ ceva nu e `n regul\ [i le va da de g`ndit. Corky d\du nep\s\tor din umeri. – C`nd intru `n cas\, oricum vreau ca senzorii de mi[care s\ func]ioneze. S-ar putea s\ am nevoie de ei. C`t despre camere [i senzori de c\ldur\, Trotter o s\ aib\ grij\ de astea.

CHIPUL

419

– {i pe urm\ o s\-l omori, spuse Mick. – Nu chiar atunci. Mai t`rziu. Deci ce-]i mai r\m`ne de f\cut? Ridic`nd ceremonios m`na dreapt\, Mick spuse: – Numai asta. ~ncet, teatral, `[i puse ar\t\torul direct pe tasta ENTER. Datele de pe calculator disp\rur\. Un albastru pur acoperi ecranul. Corky se `ncord\. – Ce n-a mers bine? – Nimic. Am ini]iat livrarea pachetului. – C`t timp o s\ dureze? Mick ar\t\ cu degetul dou\ cuvinte care ap\ruser\ `n centrul ecranului: ~N DERULARE. – C`nd dispar cuvintele astea, treaba e `ncheiat\. Vrei o Cola, ceva? – Nu, mul]umesc. Niciodat\ nu m`nca sau bea `n casa Sachatone [i `ncerca s\ nici nu ating\ ceva. Trebuia s\ te g`nde[ti c\ Mick atinsese totul la un moment dat [i nu [tiai niciodat\ unde fuseser\ ultima oar\ m`inile lui. De fapt, cam [tiai unde fuseser\ ultima oar\ m`inile lui Mick, ceea ce era o problem\. Cei mai mul]i dintre prietenii lui Mick ar fi evitat s\ dea m`na cu el dac\ acesta ar fi `ntins-o; dar el p\rea s\ le `n]eleag\ preocuparea, m\car [i numai subcon[tient, [i nu sugera niciodat\ s\ dea m`na cu ei. Bart Simpson alerga [i s\rea prin pliurile materialului de pijama, schimb`nd fe]e-fe]e `n timp ce Mick lu\ o Cola dintr-un frigider [i se `ntoarse `n scaunul lui din fa]a calculatorului. Vorbir\ despre un film video rar, produs probabil `n Japonia, care era legendar printre `mp\timi]ii vulgarit\]ii ieftine: filmul era despre doi b\rba]i, dou\ femei [i un hermafrodit, to]i costuma]i ca Hitler. Mick v`nase filmul \sta timp de doisprezece ani. Lui Corky nu i se p\rea deloc interesant, dar nu avu timp s\ se plictiseasc\ de conversa]ie pentru c\ `n mai pu]in de patru minute cuvintele de pe ecran ~N DERULARE se schimbar\ `n lapidarul EFECTUAT. – Pachetul este livrat, spuse Mick. – Asta a fost tot?

420

DEAN KOONTZ

– ~h`. Semin]ele au fost plantate `n calculatoarele companiei de telefonie, ale companiei de cablu [i `n ale companiei de securitate. Mai t`rziu, c`nd vrei tu, totul intr\ `n func]iune. – F\r\ s\ mai fie nevoie de tine? Mick r`nji. – De[tept, nu? – Uimitor, spuse Corky. Mick l\s\ capul pe spate ca s\ ia o `nghi]itur\ bun\ de Cola, Corky scoase pistolul [i, c`nd Mick `nclin\ iar capul, `i zbur\ creierii.

Capitolul 67 Profesorul care organizase seminarul de o zi de publicitate [i autopromovare era dr. Robert Vebbler. Prefera s\ fie numit dr. Bob, a[a cum era cunoscut `n circuitul discursurilor motiva]ionale, unde promitea s\-i transforme pe oamenii obi[nui]i, care nu au `ncredere `n ei `n[i[i, `n motoare lipsite de `ndoieli, sigure pe sine [i cu realiz\ri supraumane. Ethan [i Hazard `l g\sir\ pe profesor `n biroul s\u din campusul aproape pustiu, preg\tindu-se pentru un turneu de conferin]e pe care avea s\-l ]in\ `n luna ianuarie. Pere]ii biroului cu dou\ camere erau acoperi]i cu postere ale lui dr. Bob de ni[te dimensiuni care aminteau de Iosif Stalin [i Mao Tzedun. Avea capul ras, musta]a `n furculi]\, un bronz ro[u-ar\miu care era m\rturia dispre]ului s\u fa]\ de melanom, [i din]i albi]i cu laser, mai str\lucitori dec`t clapele unui pian. Cu excep]ia ghetelor sale ro[ii din piele de [arpe, tot ce purta – la fel ca `n postere – era alb, inclusiv ceasul de m`n\, care avea o curea alb\ [i un cadran complet alb, f\r\ cifre sau linii care s\ indice orele. Dr. Bob reu[i at`t de bine s\ transforme fiecare r\spuns `ntr-un minicurs despre `ncrederea `n sine [i g`ndirea pozitiv\, c\ Ethan `[i dori ca Hazard s\-l poat\ aresta pentru infrac]iunea de recurgere la cli[ee [i practicarea filozofiei `n lipsa ideilor. P\l\vr\gea la fel de mult ca Donald, dar nu era mai criminal dec`t r\]oiul acela exaltat. Era `nsetat de faim\, nu de infamie. E adev\rat c\ Donald `ncercase de c`teva ori s\ le ucid\ pe Chip [i pe Dale,

422

DEAN KOONTZ

afurisitele alea de veveri]e, dar dr. Bob ar fi [tiut s\ le motiveze s\ renun]e la apuc\turile lor de roz\toare [i s\ devin\ antreprenori de succes. Le oferi lui Ethan [i Hazard `ntr-un autograf pe dou\ exemplare din cea mai recent\ colec]ie de discursuri motiva]ionale [i le declar\ c\ ar fi primul care s\ propun\ pentru premiul Nobel pentru literatur\ o serie de c\r]i de autoservire. C`nd sc\par\ din biroul doctorului Bob, g\sir\ un co[ de gunoi `n care s\ arunce c\r]ile [i se `ntoarser\ la Fordul Expedition. At`t ceasul de la bord, c`t [i cel de la m`na lui Ethan ar\tau c\ se f\cuse 15.41. La ora cinci, ultimul membru al personalului avea s\ plece. Fric r\m`nea singur la Palazzo Rospo. Ethan se g`ndi s\-i sune pe agen]ii din biroul de paz\ din spatele re[edin]ei. Unul dintre ei putea sta cu b\iatul `n cas\. Asta `nsemna c\ un singur om va r\m`ne s\ monitorizeze camerele video [i celelalte sisteme de securitate, [i nu va patrula nimeni. Date fiind condi]iile curente, Ethan nu voia s\-[i `mpr\[tie resursele. Continua s\ cread\ c\ partenerul necunoscut al lui Reynerd, dac\ `nc\ mai era decis s\ ac]ioneze, nu avea s-o fac\ p`n\ joi dup\-amiaz\ cel mai devreme, c`nd Chipul se va `ntoarce de la film\rile din Florida. Programul lui Manheim era de interes public [i se scria mult despre el. Orice obsedat care ar fi vrut s\-l omoare pe actor [tia probabil c`nd trebuia s\ se `ntoarc\ acesta `n Bel Air. Probabil... dar nu absolut sigur. Elementul acesta de `ndoial\ [i intui]ia lui Hazard c\ nu trebuia s\ a[tepte p`n\ joi `l nelini[teau pe Ethan. Se g`ndea cu `ngrijorare c\ cineva avea s\ descopere o modalitate de a trece de cordonul de securitate al re[edin]ei, indiferent c`t de bine ar fi fost pus la punct, [i s\ p`ndeasc\ ne[tiut `ntoarcerea lui Manheim. Chiar [i cel mai mig\los plan de securitate era o `ntreprindere omeneasc\, la urma urmei, [i orice `ntreprindere omeneasc\ era, prin natura lucrurilor, imperfect\. Un nebun suficient de inteligent, m`nat de obsesie [i de impuls criminal, putea g\si o bre[\ chiar [i `n zidul de protec]ie al pre[edintelui Statelor Unite. Din c`te `[i d\duse seama Ethan, Reynerd nu fusese un tip prea de[tept, dar persoana care inspirase personajul profesorului din scenariu putea fi un smintit de calibru.

CHIPUL

423

– Du-te acas\, insist\ Hazard c`nd ie[ir\ din campusul universitar. Las\-m\ la spital ca s\-mi iau ma[ina [i o s\ verific singur ultimele dou\ nume. – Nu mi se pare corect. – Nu mai e[ti poli]ist, oricum, spuse Hazard. Ai renun]at la tot pentru bani [i ca s\ pupi `n fund o vedet\. ~]i aminte[ti? – Te-ai b\gat `n treaba asta doar din cauza mea. – Gre[it. M-am b\gat din cauza \stora, spuse Hazard [i sun\ cei trei clopo]ei de argint. Sunetul lor f\cu s\-l treac\ fiori pe [ira spin\rii. – S\ fiu al naibii dac\ o s\ m\ las cople[it de chestii de-astea morbide sau de tipi care intr\ `n oglinzi. O s\ g\sesc o explica]ie, o s\-mi alung toate g`ndurile astea hoodoo1 din cap [i o s\ m\ `ntorc la cel care am fost, a[a cum am fost. Cele dou\ nume care mai r\m\seser\ era ale unor profesori de literatur\ american\ de la o alt\ universitate. Fuseser\ pu[i la sf`r[itul listei pentru c\ scenariul neterminat al lui Reynerd sugerase c\ respectivul complice era un profesor de actorie sau un universitar legat `n vreun fel de lumea divertismentului. Profesori posaci de literatur\, care umbl\ `n haine de tweed peticite cu piele `n coate, care fumeaz\ pipe [i discut\ despre participiul verbelor, nu aduceau a criminali sau obseda]i de celebrit\]i. – Oricum, spuse Hazard, cred c\ \[tia doi n-o s\ fie mai cu mo] dec`t ceilal]i. Citea din `nsemn\rile pe care le f\cuse `n timpul convorbirilor telefonice pe care le purtase `n ma[in\ dup\ ce plecaser\ de la profesorul Fitzmartin [i se `ndreptau spre dr. Bob. Furtuna se mai potolise. V`ntul care `ndoise copacii nu le mai st`rnea acum dec`t o u[oar\ `ngrijorare [i `i f\cea s\ tremure `n a[teptarea re`ntoarcerii nea[teptate a furtunii. Ploaia c\dea cu eficien]\, m\surat, la obiect, f\r\ s\ mai aib\ for]a distructiv\ anterioar\, ca [i cum o revolu]ie `n ceruri transformase r\zboinicii de la putere `n oameni de afaceri. 1

O form\ de magie popular\ din sudul Statelor Unite (n.tr.)

424

DEAN KOONTZ

– Maxwell Dalton, continu\ Hazard dup\ un moment. Evident, plecat `n concediu sau `n sabat de la universitate. Femeia cu care am vorbit era un administrator temporar, pe timp de vacan]\, n-a fost prea limpede, a[a c\ o s\ m\ duc s\ m\ `nt`lnesc cu so]ia lui Dalton. {i cel\lalt este Vladimir Laputa.

Capitolul 68 Lui Corky `i p\ru r\u pentru ce `i f\cuse chipului lui Mick Sachatone. Un bun prieten merita s\ fie executat cu mai mult\ demnitate. Deoarece pistolul nu avea amortizor, fusese nevoit s\ ]inteasc\ exact de prima oar\. Poate c\ nimeni dintre vecinii apropia]i nu era acas\, iar dac\ era, ropotul ploii avea s\ mascheze destul de bine focul acela [i s\ nu le st`rneasc\ interesul. De un tir sus]inut nici nu putea fi vorba. ~n Malibu, Corky nu dorise s\ reduc\ la t\cere vocea pl\cut\ a pistolului. Bubuitul fiec\rui glon], punct`nd corul casant al bibelourilor sf\r`mate, `l buim\cise pe Trotter. De[i avea la el un amortizor, ]eava extins\ a pistolului nu-i permitea s\ stea a[ezat perfect `n toc. Iar cei c`]iva centimetri `n plus nu permiteau s\ ]inteasc\ perfect, a[a cum `i pl\cea. Pe l`ng\ asta, dac\ s\rmanul Mick ar fi v\zut pistolul din toc prev\zut cu amortizor, s-ar fi putut nelini[ti `n ciuda non[alan]ei lui Corky. Dup\ ce v`r` pistolul la loc `n toc, Corky `[i trase pe el haina neagr\ de piele [i scoase dintr-un buzunar o pereche de m\nu[i de latex. Trebuia s\ se fereasc\ s\ lase amprente, bine`n]eles, dar `n acest sanctuar al m`inii p\c\toase era mai pu]in preocupat de ce putea l\sa `n urm\ c`t de ce putea lua de acolo. ~n restul locuin]ei, rafturile cu casete video ]ineau loc de ferestre, pref\c`nd casa `ntr-o grot\, dar `n camera de zi chipul mohor`t al

426

DEAN KOONTZ

zilei care se scurgea se lipea de geamul p\tat de ploaie. Corky trase draperiile. Avea nevoie de timp ca s\ scotoceasc\ prin cas\ dup\ banii bine ascun[i ai lui Mick, care erau probabil mul]i la num\r, [i avea nevoie de timp ca s\ deconecteze calculatoarele [i s\ le `ncarce `n Land Rover, pentru a se asigura c\ informa]iile con]inute nu aveau s\ cad\ pe m`ini ostile. Avea s\ `nf\[oare cadavrul `ntr-o prelat\ [i s\-l scoat\ de-acolo, apoi s\ cure]e s`ngele. Pentru a evita o anchet\ care, `n pofida tuturor precau]iilor sale, ar putea conduce poli]ia pe urmele lui, Corky inten]iona s\-l fac\ pe Mick s\ dispar\. Ar fi putut s\ stropeasc\ locul cu benzin\ [i s\-i dea foc pentru a elimina orice prob\, a[a cum f\cuse `n casa str`mt\ a Brittinei Dowd. Miile de casete video ar arde cu v`lv\taie, `mpr\[tiind nori grei de fum toxic care s\ pun\ piedici pompierilor. Nici o prob\ nu ar r\m`ne `n zgura mocnit\. ~i displ\cea totu[i ideea de a distruge arhiva de senzualitate smintit\ Sachatone, c\ci locul acesta era un m\re] monument al haosului, a[a cum Corky nu mai v\zuse vreodat\. Masa aceasta malign\ emitea vibra]ii care aveau puterea s\ `mpr\[tie disolu]ia [i dezordinea la fel de sigur ca un munte de plutoniu care elibereaz\ radia]ii mortale, c\rora nici o f\ptur\ vie nu le poate rezista `n timp. Banii lui Mick, deconectarea calculatoarelor lui [i `ndep\rtarea cadavrului `n pijamale trebuiau `ns\ s\ a[tepte p`n\ c`nd Aelfric Manheim avea s\ fie smuls din s`nul cald al gloriei [i `nchis `n camera ocupat\ `n prezent de Stinky Cheese Man. Corky avea s\ se `ntoarc\ aici `n dou\zeci [i patru de ore. ~ntre timp, `nchise calculatoarele [i celelalte televizoare care mergeau `n camerele de lucru. Lu\ apoi la picior toat\ casa, de sus p`n\ jos, ca s\ se asigure c\ nu r\m\sese pornit nici un aparat electric care putea s\ se supra`nc\lzeasc\ [i s\ fac\ flac\r\, aduc`nd pompierii `nainte ca el s\ fi localizat comoara [i s\ fac\ nev\zut cadavrul. Ajuns din nou `n sufragerie, Corky se opri un minut s\ priveasc\ cele patru ecrane unde incomparabila Janelle era prins\ `n contorsion\ri erotice, apoi l\s\ s\ cad\ `ntunericul pe peretele de

CHIPUL

427

carne tremur`nd\. Se `ntreb\ dac\ Jack Trotter profitase de flexibilitatea ei uimitoare ca s-o `mpacheteze [i s-o v`re `ntr-un morm`nt de dimensiuni reduse, sc\p`nd `n felul \sta de o parte din efortul de a s\pa p\m`ntul. Acum c\ Mick s-a dus, Romeo [i Julieta pornografiei erau am`ndoi mor]i. Trist. Corky ar fi preferat s\ nu-l omoare pe Mick, dar bietul de el semnase propria condamnare la moarte c`nd i-l v`nduse pe Trotter. Cuprins de un acces de gelozie, bolnav de r\zbunare, `i dezv\luise lui Corky nenum\ratele identit\]i false pe care le crease de-a lungul anilor pentru Trotter. Dac\ `[i tr\da un client, `ntr-o zi ar fi putut s\-l tr\deze [i pe Corky. S\ distrugi ordinea social\ e o munc\ singuratic\. Corky ie[i pe veranda din fa]\ [i `ncuie u[a cu cheia lui Mick, pe care o luase dintr-un cuier din buc\t\rie. R\coarea zilei se ad`ncise. De[i sp\late [i cl\tite de multe ori, rufele cerului erau de un cenu[iu mai murdar dec`t fuseser\ de diminea]\, [i lumina lor nu arunca nici raze, nici cea mai mic\ umbr\. Se `nt`mplaser\ at`tea de c`nd se trezise s\ `nfrunte lumina zilei! Dar partea cea mai bun\ `nc\ nu sosise.

Capitolul 69 ~n buc\t\rie, discut`nd cu domnul Hachette despre cin\, Ethan `l g\si pe buc\tarul-[ef f\r\ chef de vorb\ [i `necat de o m`nie pe care refuza sec s\ o explice. Nu spunea dec`t at`t: – P\rerea mea despre aceast\ problem\ se afl\ `n coresponden]\, domnule Truman. Nu descria „problema“ la care se referea. – Declara]ia mea de suflet se afl\ `n coresponden]\. Refuz s\ fiu atras `ntr-un scandal, ca un buc\tar de r`nd. S`nt maestru buc\tar [i `mi anun] dispre]ul ca un domn, prin scris, nu pe fa]\, ci `n spate. Engleza lui Hachette era mai pu]in `mpiedicat\ c`nd nu era furios sau agitat, dar rareori aveai ocazia s\-l auzi vorbind mai fluent. ~n doar zece luni, Ethan `nv\]ase s\ nu-l for]eze niciodat\ pe buc\tarul-[ef `n chestiuni legate de buc\t\rie. Calitatea m`nc\rurilor sale chiar justifica insisten]a de a i se acorda statutul de artist temperamental. Furtunile lui veneau [i treceau, dar nu l\sau nici o stric\ciune `n urm\. R\spunz`ndu-i domnului Hachette cu o ridicare nep\s\toare din umeri, Ethan plec\ s\-l caute pe Fric. Doamnei McBee nu-i pl\cea deloc ca `n `ntreaga cas\ s\ r\sune intercomul. O considera o ofens\ la adresa atmosferei nobile din locuin]\, un afront la adresa familiei [i o distragere a aten]iei personalului. „Nu muncim `ntr-o cl\dire de birouri sau `ntr-un depozit de marf\ cu pre] redus“, explicase ea.

CHIPUL

429

Membrii importan]i ai personalului aveau asupra lor pagere, la care puteau fi contacta]i [i chema]i din orice col] al re[edin]ei. S\ te r\]oie[ti la ei prin sistemul intercom era rareori necesar. Dac\ voiai s\ dai de un paznic sau de o menajer\, sau dac\ de]ineai o pozi]ie care `]i permitea s\ cau]i un membru al familiei de c`te ori voiai – ceea ce nu aveau dreptul dec`t doamna McBee, domnul McBee [i Ethan – atunci trebuia s\ folose[ti intercomul unei singure camere o dat\. ~ncepeai cu cele trei locuri `n care era cel mai probabil s\ se afle persoana respectiv\. Pe m\sur\ ce se apropia ora cinci, r\m\seser\ pu]ine persoane c\rora li se mai putea distrage aten]ia [i to]i se preg\teau s\ plece `n c`teva minute. Fric era singurul membru al familiei Manheim aflat la re[edin]\. So]ii McBee erau pleca]i la Santa Barbara. Cu toate acestea, Ethan se sim]i obligat s\ urmeze procedurile standard din respect fa]\ de tradi]ie, din respect fa]\ de doamna McBee [i cu convingerea c\, dac\ i-ar fi transmis lui Fric mesaje `n toate camerele deodat\, scumpa doamn\ din Santa Barbara ar fi [tiut de`ndat\ ce se petrecuse [i [i-ar fi stricat scurta vacan]\ din cauza unui stres inutil. Folosind intercomul de la unul dintre telefoanele din buc\t\rie, Ethan `ncerc\ mai `nt`i camerele lui Fric de la etajul al doilea. ~l c\ut\ apoi pe b\iat `n camera trenurilor: „E[ti acolo, Fric? S`nt domnul Truman“, `n sala de spectacole, apoi `n bibliotec\. Nu primi nici un r\spuns. De[i Fric nu fusese niciodat\ moroc\nos [i, cu siguran]\, nici nepoliticos, probabil c\ din motive ne[tiute prefera s\ nu r\spund\ la intercom, de[i `l auzea. Ethan alese s\ str\bat\ toat\ casa, de sus p`n\ jos, `n primul r`nd ca s\-l g\seasc\ pe b\iat, dar [i ca s\ se asigure c\ totul era `n regul\. ~ncepu de la etajul al doilea. Nu intr\ `n fiecare camer\, dar deschise fiecare u[\ [i arunc\ o privire `n mai toate `nc\perile, strig`ndu-l pe copil de mai multe ori pe nume. U[a de la apartamentul lui Fric era deschis\. Dup\ ce se prezent\ de dou\ ori [i nu primi nici un r\spuns, Ethan hot\r` c\ `n seara aceasta problemele de securitate erau mai importante dec`t eticheta casei [i intimitatea familiei. Str\b\tu camerele lui Fric, dar nu-l g\si nici pe b\iat, nici ceva lips\.

430

DEAN KOONTZ

~ntorc`ndu-se prin aripa de est `n holul nordic, `ndrept`ndu-se c\tre sc\ri, Ethan se opri de trei ori ca s\ se `ntoarc\, s\ asculte, pironit de un fior, de presim]irea c\ lucrurile nu erau `n regul\ cum p\reau s\ fie. Lini[te. Nemi[care. }in`ndu-[i respira]ia, nu-[i auzea dec`t inima. ~ncerc`nd s\ prind\ ritmul acela l\untric, nu reu[i s\ aud\ nimic real, numai absurdit\]i pe care [i le imagina – o mi[care furi[\ `n oglinda veche de deasupra unui bufet din apropiere; un glas slab, ca cel de la telefonul primit noaptea trecut\, dar mai slab dec`t `nainte, strig`nd la el nu de la etajul al doilea, ci din cap\tul `ndep\rtat al unei fund\turi de pe autostrada ve[niciei. Oglinda nu-l reflecta dec`t pe el, nici o siluet\ `nce]o[at\, nici un prieten din copil\rie. C`nd `ncepu s\ respire din nou, glasul `ndep\rtat care exista numai `n `nchipuirea sa `ncet\ s\ se mai fac\ auzit chiar [i acolo. Cobor` la etajul `nt`i, unde `l g\si pe Fric `n bibliotec\. Citind o carte, b\iatul st\tea `n fotoliul pe care-l mutase din pozi]ia lui obi[nuit\. Sp\tarul atingea pomul de Cr\ciun. C`nd Ethan deschise u[a [i intr\, Fric tres\ri, apoi `ncerc\ s\-[i ascund\ reac]ia pref\c`ndu-se c\ doar `[i c\uta o pozi]ie mai confortabil\ `n fotoliu. P`n\-[i d\du seama c\ persoana care intrase era Ethan, b\iatul f\cu ochii mari [i `[i `ncle[t\ f\lcile de groaz\. – Bun\, Fric. E[ti bine? Te-am c\utat pe intercom aici acum c`teva minute. – N-am auzit, mmm, nu, n-am auzit intercomul, spuse b\iatul min]ind at`t de prost, c\, dac\ ar fi fost conectat la un poligraf, aparatul ar fi explodat. – Ai mutat fotoliul. – Fotoliul? Mmm, nu, a[a l-am g\sit, era aici, uite, a[a era. Ethan se a[ez\ pe bra]ul unui alt fotoliu. – S-a `nt`mplat ceva, Fric? – Ceva? `ntreb\ b\iatul, ca [i cum `i sc\pa sensul acelui cuv`nt. – Ai vrea s\-mi spui ceva? Te preocup\ ceva? Pentru c\ nu pari `n apele tale. Pu[tiul `[i mut\ privirea de la Ethan la carte. O `nchise [i o puse `n poal\.

CHIPUL

431

Ca poli]ist, Ethan `nv\]ase de mult ce `nseamn\ r\bdarea. Uit`ndu-se din nou la Ethan, Fric se aplec\ `n scaun. P\rea pe punctul s\ [opteasc\ ceva complice, dar ezit\ [i-[i `ndrept\ spatele. Orice ar fi vrut s\ dezv\luie, l\s\ nespus. D\du din umeri nep\s\tor. – Nu [tiu. Poate s`nt `ncordat pentru c\ se `ntoarce tata joi. – |sta e un lucru bun, nu-i a[a? – Bine`n]eles. Dar e [i pu]in stresant. – De ce? – P\i, o s\ vin\ cu el c`]iva amici, [tii. ~ntotdeauna se `nt`mpl\ a[a. – Nu-]i plac prietenii lui? – N-am nimic cu ei. To]i joac\ golf [i s`nt mari amatori de sport. Lui tata `i place s\ vorbeasc\ despre golf, fotbal [i chestii dintr-astea. A[a se relaxeaz\ el. El [i amicii lui s`nt ca un club. „Un club din care tu nu faci parte [i nici n-o s\ faci vreodat\“, se g`ndi Ethan, surprins de simpatia pe care o sim]ea fa]\ de copil. I se puse un nod `n g`t. Vru s\-l `mbr\]i[eze pe b\iat, s\-l scoat\ la un film, la un film `n ora[, nu aici jos, `n miniteatrul Pantages din Palazzo Rospo, ci la un cinematograf obi[nuit, plin de copii [i p\rin]i, unde plutea `n aer miros de floricele de porumb, unde trebuia s\ te ui]i dac\ nu cumva era gum\ lipit\ pe scaun `nainte s\ te a[ezi, unde la scenele comice `]i auzeai nu numai propriul r`s, ci pe al mul]imii. – {i o s\ mai fie o fat\ cu el, continu\ Fric. ~ntotdeauna e o fat\. De ultima s-a desp\r]it `nainte s\ plece `n Florida. Nu [tiu cine e prietena cea nou\. Poate e dr\gu]\. C`teodat\ s`nt dr\gu]e. Dar e nou\, [i va trebui s\ o cunosc, ceea ce nu e u[or. Conversa]ia lor ajunsese pe un teren periculos pentru raporturile dintre un membru al familiei [i unul al personalului administrativ. Din compasiune pentru copil, Ethan nu putea s\ spun\ nimic care s\-i dezv\luie adev\rata lui p\rere despre Channing Manheim ca tat\ sau care s\ sugereze c\ priorit\]ile vedetei de film nu erau corect stabilite. – Fric, oricine va fi prietena cea nou\ a tat\lui t\u, o s\ fie u[or s\ o cuno[ti, pentru c\ o s\ te plac\. Toat\ lumea te place, Fric, ad\ug\ el, [tiind c\ pentru b\iatul acesta dulce [i f\r\ preten]ii, cuvintele lui aveau s\ fie o adev\rat\ revela]ie [i cel mai probabil nu le va da crezare.

432

DEAN KOONTZ

Fric r\mase cu gura c\scat\, de parc\ Ethan tocmai declarase c\ era o maimu]\ care se d\duse drept om. Obrajii i se `mbujorar\ [i se uit\ `ncurcat spre cartea din poal\. Ethan `[i `ndrept\ aten]ia spre pomul din spatele b\iatului. Podoabele at`rnate `n pom se mi[cau: `ngeri care se roteau, d\deau din cap, dansau. Aerul din bibliotec\ era nemi[cat precum c\r]ile de pe rafturi. Dac\ ar fi avut loc un cutremur de mic\ intensitate care s\ influen]eze podoabele din pom, fusese prea subtil ca s\-l fi sim]it [i Ethan. Mi[carea `ngerilor se domoli, de parc\ ar fi fost pu[i `n mi[care de un scurt curent de aer produs de vreo prezen]\ trec\toare. Ethan fu cople[it de o a[teptare stranie, de senza]ia c\ o poart\ a `n]elegerii e pe cale s\ se deschid\ `n inima lui. ~[i d\du seama c\ `[i ]inea respira]ia [i c\ p\rul de pe dosul m`inilor i se ridicase ca la apropierea de un obiect `nc\rcat cu electricitate static\. – Domnul Hachette, spuse Fric. ~ngerii erau la locurile lor [i momentul semnificativ trecuse f\r\ s\ se `nt`mple ceva. – Poftim? `ntreb\ Ethan. – Domnul Hachette nu m\ place, spuse Fric `ncerc`nd s\ resping\ ideea c\ lumea ar putea avea despre el o p\rere mai bun\ dec`t credea. Ethan z`mbi. – Bine, nu s`nt convins c\ domnul Hachette place pe cineva `n mod special. Dar e un buc\tar-[ef pe cinste, nu? – {i Hannibal Lecter este. De[i, f\r\ `ndoial\, nu era prea frumos s\ te amuzi pe seama unui membru marcant al personalului [i coleg `n acela[i timp, Ethan r`se. – Poate e[ti de alt\ p\rere, dar s`nt absolut sigur c\, dac\ domnul Hachette `]i spune c\ ]i-a pus carne de vi]el `n farfurie, atunci e carne de vi]el, [i nu altceva. Se ridic\ de pe bra]ul fotoliului. – Ei bine, te-am c\utat din dou\ motive. Am vrut s\ te avertizez s\ nu deschizi nici o u[\ exterioar\ tot restul serii. Imediat ce m\

CHIPUL

433

asigur c\ a plecat ultimul membru al personalului, o s\ pornesc alarma de perimetru. Fric se ridic\ iar drept `n fotoliu. S\ fi fost c`ine, [i-ar fi ciulit urechile, at`t de atent era la implica]iile acestei schimb\ri de rutin\. C`nd tat\l lui Fric se afla la re[edin]\, alarma de perimetru era pornit\ numai c`nd dorea proprietarul. ~n absen]a lui Manheim, Ethan activa de obicei sistemul seara, c`nd se retr\gea `n apartamentul lui, `ntre zece [i dou\sprezece noaptea. – De ce at`t de devreme? `ntreb\ Fric. – Vreau s\ o monitorizez pe calculator `n seara asta. Cred c\ avem o problem\ la fluctua]iile de tensiune electric\ la anumite u[i [i ferestre. Nu e `nc\ ceva care s\ declan[eze alarme false, dar trebuie reparat. De[i Ethan era un mincinos mai bun dec`t Fric, expresia nedumerit\ de pe fa]a b\iatului era probabil aceea[i cu care privea carnea de vi]el a domnului Hachette. Ethan continu\ gr\bit: – Dar te-am c\utat [i pentru c\ voiam s\ lu\m cina `mpreun\, mai ales c\ s`ntem numai doi aici `n seara asta, ca doi burlaci f\r\ nici o treab\. Standarde [i practici nu con]inea nici o interdic]ie referitoare la posibilitatea ca un membru senior al personalului s\ ia cina cu b\iatul `n absen]a p\rin]ilor. ~n cea mai mare parte a timpului, Fric lua de fapt masa singur, fie pentru c\ `i pl\cea s\ m\n`nce singur, fie pentru c\ se g`ndea c\ ar fi neobr\zare din partea lui s\-i roage pe al]ii s\-i ]in\ companie. Din c`nd `n c`nd, doamna McBee `l `ndemna pe b\iat s\ ia masa cu ea [i cu domnul McBee, dar acum era prima oar\ c`nd Ethan [i Fric f\ceau acest lucru. – Chiar a[a? `ntreb\ Fric. N-o s\ fii prea ocupat cu monitorizarea voltajului? Ethan recunoscu `n]ep\tura abil\ din `ntrebare, vru s\ r`d\, dar se pref\cu pe urm\ c\ nu se `ndoia de faptul c\ Fric `nghi]ise minciuna legat\ de alarm\. – Nu, domnul Hachette a preg\tit tot. Tot ce trebuie s\ fac este s\ `nc\lzesc cina la cuptor, dup\ instruc]iunile pe care mi le-a l\sat. C`nd ]i-ar pl\cea s\ m`nc\m?

434

DEAN KOONTZ

– Mai bine mai devreme, spuse Fric. {ase jumate? – S-a f\cut, [ase jumate. {i unde s\ pun masa? Fric d\du indiferent din umeri. – Unde dore[ti? – Dac\ vrei s\ aleg eu, atunci o s\ m`nc\m `n camera de zi, spuse Ethan. Celelalte spa]ii de luat masa s`nt strict pentru familie. – Atunci aleg eu, spuse b\iatul. ~[i fr\m`nt\ o clip\ buza de jos, apoi spuse: – M\ mai g`ndesc [i `]i spun. – Bine. O s\ fiu `n apartamentul meu, pe urm\ la buc\t\rie. – Cred c\ avem vin `n seara asta, nu? `ntreb\ Fric. Un merlot bun. – Da, serios? Atunci s\-mi fac bagajele, s\ chem un taxi, s\ scriu o scrisoare de demitere `n numele tat\lui t\u [i s\ fiu gata s\ plec de `ndat\ ce pici jos beat? – Nu trebuie s\ afle, spuse Fric. {i chiar dac\ ar afla, o s\-[i `nchipuie c\ e un lucru normal printre odraslele vedetelor de la Hollywood. {i oricum, mai bine b\utur\ dec`t cocain\. O s\ m\ duc\ s\ vorbesc cu doctorul Rudy, s\ vad\ dac\ nu cumva mi se trage de c`nd eram fiul unui `mp\rat din Roma antic\ [i am fost traumatizat de spectacolul leilor stupizi care m`ncau oameni stupizi `n Coloseumul \la stupid. P\l\vr\geala asta obraznic\ poate i s-ar fi p\rut caraghioas\ lui Ethan dac\ n-ar fi crezut c\, `ntr-adev\r, acesta era cel mai probabil modul `n care ar fi reac]ionat Chipul v\z`ndu-[i fiul beat. – Poate c\ tat\l t\u n-o s\ afle niciodat\. Dar o ui]i pe Cea-Care-Nu-Poate-Fi-~n[elat\. Fric [opti: – Doamna McBee. Ethan d\du din cap afirmativ. – Da, doamna McBee. Fric spuse: – O s\ beau un pepsi. – Cu ghea]\ sau f\r\? – F\r\. – Bun b\iat.

Capitolul 70 De[i speriat\, chinuit\ de `ndoieli [i lupt`ndu-se cu dezn\dejdea, Rachel Dalton r\m\sese o femeie pl\cut\, cu un p\r castaniu str\lucitor [i ochi alba[tri, ad`nci [i misterio[i. Din experien]a lui Hazard, era [i neobi[nuit de atent\ cu cei din jur. Dup\ ce c\zuse de acord la telefon asupra interviului, `l a[teptase pe Hazard cu cafeaua preg\tit\. I-o servise `n sufragerie, al\turi de o farfurie cu brio[e [i biscui]i cu unt. ~n timpul serviciului, detectivilor de la Omucideri rareori li se ofereau gust\ri, [i niciodat\ cu [ervete de damasc. {i mai ales nu din partea so]iilor unor b\rba]i disp\ru]i, pentru care poli]ia f\cuse surprinz\tor de pu]ine eforturi. Maxwell Dalton, a[a cum a reie[it `n timpul conversa]iei, disp\ruse `n urm\ cu trei luni. Rachel declarase la poli]ie dispari]ia sa c`nd acesta `nt`rziase patru ore de la un curs pe care `l ]inuse dup\-amiaz\ la universitate. Bine`n]eles, poli]i[tii nu ar\taser\ interes fa]\ de dispari]ia unui adult care lipsea doar de patru ore, [i nici faptul c\ nu ap\ruse dup\ o zi, dou\ sau trei nu `i pusese pe g`nduri. – Dup\ c`te se pare, `i spuse Rachel lui Hazard, tr\im `ntr-o epoc\ `n care un num\r [ocant de so]i – [i so]ii – fug de-acas\ la orgii cu droguri, se hot\r\sc subit s\ petreac\ o s\pt\m`n\ `n Perto Vallarta cu vreo t`rf\ pe care au cunoscut-o la Starbucks de zece minute sau pur [i simplu `[i p\r\sesc via]a de p`n\ atunci f\r\ nici un avertisment. C`nd am `ncercat s\ le explic cum e Maxwell, nu

436

DEAN KOONTZ

au putut s\ cread\ c\ poate exista un so] at`t de onest. Erau convin[i c\ o s\ apar\ la un moment dat sp\[it, cu ochii injecta]i [i cu o boal\ veneric\. ~n cele din urm\, c`nd Maxwell Dalton lipsise destul de mult pentru ca p`n\ [i autorit\]ile din zilele noastre s\ considere neobi[nuit\ absen]a lui, se `ntocmise un dosar la poli]ie. Ac]iunile de c\utare a b\rbatului fuseser\ minime sau inexistente, ceea ce o frustrase pe Rachel, deoarece presupusese `n mod gre[it c\, `n cazul unei persoane disp\rute, investiga]ia este doar cu pu]in mai redus\ dec`t `n cazul unei omucideri. – Nu atunci c`nd disp\rutul este un adult, spuse Hazard, [i c`nd nu exist\ urme de violen]\. Dac\ i-ar fi g\sit ma[ina abandonat\… Dar nu-i g\siser\ ma[ina, nici portofelul aruncat [i golit de bani, nici un obiect care s\ poat\ sugera un joc murdar. Disp\ruse f\r\ s\ lase mai multe urme dec`t un vapor care plecase `n Triunghiul Bermudelor [i nu mai ie[ise niciodat\ de acolo. Hazard spuse: – S`nt sigur c\ vi s-a pus deja `ntrebarea aceasta, dar so]ul dumneavoastr\ avea du[mani? – E un om bun, spuse Rachel, a[a cum se a[tepta Hazard. Ad\ug\ apoi ceva la care el nu se a[tepta: – {i ca to]i oamenii buni din lumea asta complet\, bine`n]eles c\ avea du[mani. – Pe cine? – O band\ de tic\lo[i din troaca aceea care se nume[te universitate. Hm, nu ar trebui s\ fiu at`t de aspr\. Din p\cate, Catedra de englez\ se afl\ `n m`inile unor nemernici [i sminti]i. – Crede]i c\ cineva de la Catedr\ ar fi putut… – Pu]in probabil, recunoscu Rachel. Nu [tiu dec`t s\ vorbeasc\, [i `ntotdeauna f\r\ nici un `n]eles. ~i mai oferi cafea, [i c`nd Hazard refuz\, ea spuse: – Cum se numea b\rbatul a c\rui moarte o investiga]i? Hazard `i spusese doar c`teva lucruri, suficiente pentru a o face pe Rachel s\-i deschid\ u[a; [i nu avea acum nici o inten]ie s\ dezvolte

CHIPUL

437

povestea. Nu men]ionase nici m\car faptul c\ `l urm\rise deja [i `l `mpu[case pe asasinul lui Reynerd. – Rolf Reynerd. A fost `mpu[cat ieri, `n vestul Hollywoodului. – Crede]i c\ acest caz poate avea vreo leg\tur\ cu acela al so]ului meu? Vreau s\ spun, mai mult dec`t am\nuntul c\ omul acela a urmat cursul de literatur\ al lui Max? – Posibil, spuse Hazard. N-a[… Destul de straniu, un sur`s trist o f\cu s\ par\ [i mai dr\gu]\. – Eu a[ exclude aceast\ posibilitate, domnule detectiv, spuse ea, r\spunz`nd vorbelor pe care el ezitase s\ le rosteasc\. Nu o s\ `ncep acum s\-mi fac speran]e de[arte. Dar jur c\ nici nu le voi l\sa s\ piar\. ~n timp ce Hazard se ridic\ s\ plece, se auzi soneria. Femeia care sunase era o negres\ mai v`rstnic\, cu p\rul alb [i av`nd cele mai elegante m`ini pe care le v\zuse el vreodat\, sub]iri [i cu degete lungi [i suple ca ale unei fete tinere. Era profesoara de pian [i venise pentru lec]ia cu pu[toaica de zece ani a familiei Dalton. Atras\ de glasul melodios al profesoarei ei, Emily, feti]a, cobor` de la etaj la timp pentru a fi prezentat\ lui Hazard `nainte de a pleca. Avea frumuse]ea mamei, dar nu aceea[i t\rie, pentru c\ buza de jos `ncepu s\-i tremure [i ochii i se `mp\ienjenir\ c`nd spuse: – O s\-l g\si]i pe tata, nu-i a[a? – O s\ ne str\duim, o asigur\ Hazard `n numele departamentului, n\d\jduind c\ cele spuse nu se vor dovedi o minciun\. Dup\ ce p\[i pragul [i ie[i pe verand\, se `ntoarse spre Rachel Dalton care r\m\sese `n u[\. – Urm\torul nume de pe lista mea este al unui coleg de-al so]ului dumneavoastr\, de la Catedra de englez\. Poate `l cunoa[te]i. Vladimir Laputa. A[a cum triste]ea nu-i mic[orase frumuse]ea, nici furia nu i-o ur`]i. Rachel spuse: – Dintre toate hienele de acolo, el este cel mai r\u. Max `l dispre]uia... `l dispre]uie[te. Acum [ase s\pt\m`ni, domnul Laputa mi-a f\cut o vizit\ ca s\-[i arate simpatia [i `ngrijorarea pentru dispari]ia lui Max. Jur... n\p`rca `mi d\dea t`rcoale ca s\ vad\ dac\ nu m\ simt singur\ `n pat.

438

DEAN KOONTZ

– Dumnezeule! spuse Hazard. – Grosol\nia este o calitate a universitarului de r`nd la fel de mult ca a unui membru dintr-o ga[c\ de strad\, detectiv Yancy. A apus de mult vremea c\rturarului gentil, izolat `n turnul lui de filde[ [i interesat numai de art\ [i adev\r. – Am `nceput de cur`nd s\ b\nuiesc acela[i lucru, `i spuse Hazard, de[i nu i-ar fi dezv\luit niciodat\ c\, `n lipsa unui candidat mai bun, so]ul ei ajunsese `n capul listei de suspec]i `n cazul amenin]\rilor la adresa lui Channing Manheim. I se p\rea greu s\ cread\ c\ o femeie ca Rachel [i o fat\ ca Emily ar putea iubi un om care nu era exact ceea ce p\rea s\ fie. Cu toate acestea, dispari]ia lui Maxwell Dalton putea, de fapt, s\ `nsemne c\ acesta chiar `ncepuse o via]\ nou\, o via]\ dement\, din care f\ceau parte amenin]\rile la adresa celebrit\]ilor, f\cute fie cu scopul de a face r\u, fie `n speran]a naiv\ c\ intimidarea s-ar putea l\sa cu sume fabuloase de bani. Chiar [i l\s`nd deoparte clopo]eii din vis [i pe omul din oglinzi, Hazard v\zuse `n via]a lui lucruri mai ciudate dec`t un profesor c`ndva onest, un om cu judecat\ s\n\toas\, lu`nd-o dintr-odat\ razna, `nnebunit de invidie [i l\comie. Familia Dalton locuia `ntr-un cartier bun, dar Laputa locuia `ntr-unul [i mai bun, la mai pu]in de un sfert de or\ de casa lor. ~n timp ce Hazard luase cafeaua cu Rachel Dalton, amurgul timpuriu de iarn\ se furi[ase `n urma furtunii. Acum, `n timp ce Hazard mergea cu ma[ina spre casa profesorului Laputa, asfin]itul sec\tui ziua de lumin\, p`n\ c`nd din norii jo[i, cenu[ii [i lumina]i din spate, nu r\mase dec`t un galben strident, luminat de dedesubt de becurile ora[ului. Parc\ ma[ina peste drum de casa celui renumit a fi cea mai rea dintre hienele universitare, stinse farurile [i opri [terg\toarele de parbriz, dar l\s\ motorul pornit ca s\ p\streze c\ldura din ma[in\. Pu[tii din zon\ nu construiau fort\re]e din z\pad\, dar odat\ cu venirea serii, se f\cuse prea frig pentru sudul Californiei. Nu reu[ise s\ dea de profesor la telefon. Acum, de[i casa lui Laputa era cufundat\ `n `ntuneric, mai `ncerc\ o dat\.

CHIPUL

439

~n timp ce asculta telefonul sun`nd, Hazard z\ri un trec\tor care ap\ru de dup\ col], la cap\tul `ndep\rtat al str\zii [i care venea `n direc]ia re[edin]ei lui Laputa. Ceva nu era `n regul\ cu tipul. Nu avea nici umbrel\, nici hain\ de ploaie. Torentele de ploaie se reduseser\ la un ropot constant, de o precizie matematic\, dar nu era totu[i o vreme pe care s\ pleci la plimbare. {i mai era ceva – tipul nu se gr\bea. Aerul lui arogant `i atrase aten]ia lui Hazard Yancy. Dac\ tipul ar fi fost un burete, ar fi fost at`t de plin de arogan]\, `nc`t n-ar mai fi r\mas loc pentru un strop de ploaie. Mergea ]an]o[ printre felinarele de pe strad\, nu cum mergeau uneori tipii cu adev\rat duri, ci a[a cum mergeau vedetele de cinema c`nd credeau c\-i imit\ la perfec]ie pe tipii duri. Pantalonii cenu[ii, puloverul negru pe g`t [i haina de piele neagr\ erau `mbibate de ap\, dar omul p\rea s\ sfideze ploaia. Teatral. Nici un alt trec\tor nu mai era `n strad\ pe o vreme ca asta [i deocamdat\ nu trecea nici o ma[in\ pe strada aceasta lini[tit\, [i totu[i tipul p\rea s\ ofere un spectacol f\r\ public, pentru amuzamentul propriu. Plictisit s\ mai asculte cum sun\ telefonul lui Laputa, Hazard ap\s\ TERMINA}I pe tastatura mobilului s\u. Trec\torul p\rea c\ vorbe[te singur, de[i de peste drum Hazard nu putea fi sigur de acest lucru. C`nd l\s\ geamul `n jos [i `[i scoase capul ca s\ asculte, fu `mpiedicat de ropotul ploii. Prinse c`teva fr`nturi de voce [i se g`ndi c\ poate tipul c`nt\, de[i nu recuno[tea nici melodia, nici versurile. Spre surpriza lui Hazard, omul care mergea ]an]o[ p\r\si trotuarul [i o lu\ pe aleea de acces c\tre casa Laputa. Avea probabil la el o telecomand\, pentru c\ u[a garajului se ridic\. Tipul intr\, iar u[a se `nchise imediat. Hazard ridic\ geamul de la ma[in\. Privi casa. Dup\ dou\ minute, o lumin\ slab\ ap\ru `n cap\tul locuin]ei, acolo unde probabil se afla buc\t\ria. Cam dup\ `nc\ o jum\tate de minut se aprinse alt\ lumin\ la etaj. Fie c\ iubitorul de ploaie era Vladimir Laputa, fie c\ nu, cuno[tea bine casa profesorului.

Capitolul 71 Din rotonda de la intrare, de la o fereastr\ de l`ng\ u[a principal\, Ethan privi cum ma[ina domnului Hachette se `ndep\rteaz\ pe aleea de acces, prin cuiele ploii [i `ntunericul ciuruit. Buc\tarul-[ef fusese ultimul membru al personalului de zi care plecase. A[ezat la acela[i nivel cu unul dintre pere]ii rotondei, fixat discret `ntr-un col], un ecran negru se lumin\ instantaneu c`nd Ethan ap\s\ u[or cu degetul pe el. Era un dispozitiv Creston controlat digital, prin care puteai avea acces la toate sistemele computerizate ale casei: c\ldura [i aerul condi]ionat, sistemul audio, `nc\lzirea cu gaze pentru bazinele de `not [i jacuzzi, iluminatul din cas\ [i din curte, sistemul telefonic [i multe altele. Tablouri Creston erau montate `n toat\ vila, dar acelea[i sisteme puteau fi controlate de la orice calculator, a[a cum era cel din camera de lucru a lui Ethan. Dup\ ce activ\ ecranul, ap\rur\ trei coloane de pictograme. Ap\s\ pe cea care reprezenta camerele video de supraveghere exterioar\. Deoarece pe toat\ proprietatea se aflau optzeci [i [ase de camere exterioare, Ethan avea acum tot at`tea numere la dispozi]ie. ~n general, pentru a ob]ine rapid o imagine a unui loc anume, trebuia s\ ai introduse `n memorie numerele – cel pu]in cele pe care era cel mai probabil s\ le folose[ti frecvent, `n func]ie de pozi]ia ta `n cadrul personalului. Ap\s\ 03, [i pe ecranul Creston ap\ru `ndat\ imaginea por]ii principale v\zute din afara zidului re[edin]ei. Era aceea[i camer\

CHIPUL

441

care `l surprinsese pe Rolf Reynerd livr`nd pachetul care con]inea m\rul [i ochiul de p\pu[\. Poarta se deschise. Ma[ina domnului Hachette ie[i `n strad\, f\cu dreapta [i disp\ru din cadru. ~n timp ce poarta se `nchidea, Ethan atinse ecranul [i ie[i din meniul camerei exterioare. Ap\s\ pictograma pentru sistemul de alarm\ al casei. Nu to]i membrii pesonalului erau autoriza]i s\ activeze [i s\ deactiveze alarma; prin urmare, lui Ethan i se ceru parola. O introduse, ob]inu accesul [i porni alarma de perimetru. Toate zonele publice ale vilei – aproape toate, `n afara dormitoarelor, b\ilor [i apartamentelor personalului – aveau senzori de mi[care care `nregistrau orice trecere prin hol sau prin camer\. Senzorii erau activa]i 24 de ore din 24, [apte zile din [apte, dar nu erau practic conecta]i la alarm\ dec`t `n cazul `n care nu era nimeni acas\, un eveniment care se petrecea rar. Cum Fric [i Ethan se aflau `n re[edin]\, dac\ senzorii de mi[care ar fi fost conecta]i la alarm\, sirena ar fi pornit de fiecare dat\ c`nd treceau printr-un spa]iu monitorizat sau f\ceau un simplu gest cu m`na. Ethan nu voia dec`t s\ se asigure c\ sirena va porni dac\ s-ar deschide o u[\ sau un geam. Aceast\ m\sur\ preventiv\, la care se mai ad\uga echipa de paznici care monitoriza zonele suplimentare de senzori din curtea casei, garanta c\ nimeni nu putea s\-l ia pe el sau pe Fric prin surprindere. Cu toate acestea, nu voia ca Fric s\ doarm\ singur la etajul al doilea. Nu `n seara asta, nu m`ine-sear\, nici la orice alt\ or\ din aceste zile. Fie va aranja ca b\iatul s\ se mute la parter, fie Ethan `[i va petrece noaptea `n sufrageria din apartamentul de la etajul al doilea al lui Fric. ~ntre timp, pentru prima oar\ de c`nd se `ntorsese acas\, se duse `n apartament, `n camera de lucru, la biroul unde l\sase cei trei clopo]ei argintii. Disp\ruser\.

442

DEAN KOONTZ

~n garajul cel mai `ndep\rtat de la Our Lady of Angels, c`nd descoperise c\ din ambulan]\ lipsea un singur set de clopo]ei, b\nuise c\ setul aflat `n posesia lui Hazard era acela[i cu cel cu care se trezise `n m`n\ la Forever Roses. Fantoma pe care o v\zuse `n oglinda de la baia din apartamentul lui Dunny, fantoma care disp\ruse `n oglinda din dormitorul lui Hazard, venise aici peste noapte, `n timp ce Ethan dormea, luase clopo]eii [i i-i d\duse lui Hazard, din motive care r\m`neau misterioase, dac\ nu cu totul dincolo de puterea lui de `n]elegere. Iar fantoma, cel mai probabil, era Dunny Whistler, care murise, dar `nviase. Ethan se mir\ c\ era `n stare s\ stea acolo, s\ nutreasc\ astfel de g`nduri bizare [i s\ mai fie `ntreg la minte. Cel pu]in el credea c\ e `ntreg la minte. Se putea `ns\ s\ gre[easc\. De[i clopo]eii disp\ruser\, obiectele din cutiile negre erau `nc\ la vedere. Se a[ez\ la birou [i studie cele [ase p\r]i ale ghicitorii, n\d\jduind s\ se lumineze. G\rg\ri]e, melci, un borcan cu zece prepu]uri, borcanul de biscui]i plin de piese de scrabble – OWE, WOE –, o carte despre c`ini, ochiul din m\r... ~n zile mai bune, mai bine dispus, nu ar fi fost `n stare s\ deslu[easc\ aceste mesaje. Spera ca `n starea actual\ de `ncordare [i epuizare mental\, barierele sale intelectuale s\ pice [i s\-l lase s\ vad\ totul dintr-o nou\ perspectiv\ [i s\ `n]eleag\ ceea ce p`n\ atunci p\ruse indescifrabil. Nici o [ans\. Le telefon\ paznicilor din biroul aflat `n spatele re[edin]ei, `n cl\direa intendentului. Fiind de serviciu de la patru dup\-amiaza p`n\ la miezul nop]ii, ace[tia erau deja la curent cu faptul c\ Ethan activase alarma de perimetru mai devreme dec`t de obicei, deoarece acest lucru ap\ruse pe computerele lor. F\r\ s\ le dea o explica]ie, le ceru s\ fie deosebit de vigilen]i `n seara aceasta. – {i am aceea[i rug\minte [i pentru b\ie]ii din schimbul de noapte, c`nd ajung acolo.

CHIPUL

443

~l sun\ pe Carl Shorter, [eful echipei de bodyguarzi care-l `nso]ea pe Chip `n Florida. Shorter nu avea de raportat nimic suspect. – Te sun m`ine, spuse Ethan. Va trebui s\ discut\m c`teva schimb\ri pe care le voi face legate de sosirea voastr\ de joi `n L.A. Mai mult\ securitate la aeroport [i pe drumul spre cas\, proceduri noi, o rut\ diferit\, `n caz c\ cineva s-a prins de rutina noastr\ obi[nuit\. – E[ti sigur c\ nu-]i fileaz\ nici o lamp\? `ntreb\ Shorter. – ~nc\ nu, `l sigur\ Ethan. – Atunci ce se `nt`mpl\? – }i-am spus despre cadourile ciudate din cutiile negre. Avem o problem\ legat\ de ele, asta e tot. O ]inem sub control. Dup\ ce termin\ convorbirea cu Carl Shorter, Ethan se duse la baie s\ se b\rbiereasc\ [i s\ se preg\teasc\ pentru cin\. ~[i scoase puloverul [i-[i puse o c\ma[\ curat\. C`teva minute mai t`rziu, aflat l`ng\ biroul din camera de lucru, se mai uit\ o dat\ la cele [ase obiecte enigmatice. Aten]ia `i fu atras\ de unul dintre becule]ele de pe telefon – becule]ul liniei 24 clipi de c`teva ori, apoi r\mase aprins.

Capitolul 72 ~n proprietatea firmei Kurtz Ivory International [i servind drept mijloc principal de transport pentru Robin Goodfellow, Land Roverul nu trebuia v\zut niciodat\ `n fa]a casei lui Corky. ~l putea pune prea u[or `n leg\tur\ cu activit\]i criminale comise de alter ego-ul s\u fascist. Parc\ ma[ina dup\ col] [i merse prin ploaie c\tre cas\, c`nt`nd fr`nturi din Das Rheingold de Richard Wagner, e drept, nu cu talent, dar cu sentiment. ~n garaj se dezbr\c\ [i-[i l\s\ hainele ude pe podea. Lu\ cu el `n cas\ portofelul, portdocumentul cu legitima]ia Agen]iei Na]ionale de Securitate [i pistolul Glock, pentru c\ `nc\ mai avea nevoie s\ fie Robin Goodfellow pe ziua de azi. Se [terse cu prosopul `n dormitorul mare. Trase pe el o lenjerie de corp c\lduroas\. Din dulap scoase un costum negru Hard Corps din goretex, f\cut pentru schiori. Impermeabil, c\lduros, permi]`nd mi[c\ri din cele mai variate, avea s\ fie perfect pentru asaltul asupra Palazzo Rospo.

Hazard ar fi putut s\-l sune pe Vladimir Laputa sau pe cel care tocmai intrase `n casa profesorului prin garaj, dar dup\ ce reflect\ un minut la cea mai `n]eleapt\ cale de a aborda lucrurile, se hot\r` s\ apar\ la u[a lui neanun]at. Surpriza – sau din contr\, lipsa de surprindere – cu care omul din ploaie ar reac]iona la vederea lui Hazard [i a legitima]iei lui ar putea spune ceva.

CHIPUL

445

Opri motorul, ie[i din ma[in\ [i d\du nas `n nas cu Dunny Whistler. Palid ca o ]east\ decolorat\ de soare, cu tr\s\turile supte ca `n zilele `n care se aflase `n com\ vecin\ cu moartea, Dunny st\tea `n ploaie f\r\ s\ fie totu[i p\truns de ea, mai uscat dec`t oasele, dec`t nisipul lunii, dec`t sarea. – Nu intra acolo. Hazard tres\ri [i se f`stici c`nd sim]i c\ i se taie picioarele. ~ncerc\ s\ se dea `n spate, dar nu avea unde s\ se duc\, pentru c\ ma[ina era chiar `n spatele lui, pantofii `i alunecau `ns\ pe asfaltul ud `n timp ce picioarele `ncercau s\ treac\ prin ma[in\. – Dac\ tu mori, spuse Dunny, nu te pot aduce `napoi. Nu s`nt `ngerul t\u p\zitor. ~n carne [i oase pentru o clip\, dar lichefiat `n clipa urm\toare, Dunny se scurse f\r\ zgomot `n balta `n care st\tea, ca [i cum ar fi fost o apari]ie format\ din ap\, r\sfr`ng`ndu-se `n asfaltul ud `n [iroaie verticale, f\c`ndu-se nev\zut `ntr-o clip\, mai fluid dec`t atunci c`nd alunecase `n oglind\.

Costumul impermeabil avea o glug\ care se putea str`nge, genunchiere [i mai multe buzunare dec`t haina f\cut\ pe comand\ a unui cleptoman, toate cu fermoare. Dou\ perechi de [osete, bocanci negri [i m\nu[i din piele [i nailon – aproape la fel de flexibile ca m\nu[ile chirurgicale, dar care d\deau mai pu]in de b\nuit – completau ]inuta. ~nc`ntat de imaginea sa r\sfr`nt\ `n oglind\, Corky travers\ holul spre camera de oaspe]i din spate, ca s\ vad\ dac\ Stinky Cheese Man murise [i, `n caz contrar, s\-l sperie pu]in. Lu\ cu el pistolul de 9 mm [i un amortizor nou. La u[a camerei `ntunecate, mirosul greu al ostaticului neputincios putea fi sim]it `nc\ de pe hol. Odat\ trecut pragul, ceea ce fusese doar un miros greu devenea o miasm\ pe care nici m\car Corky, admiratorul fervent al haosului, nu o g\sea deloc pl\cut\. Aprinse veioza [i se duse spre pat.

446

DEAN KOONTZ

La fel de `nc\p\]`nat, pe c`t era de r\u mirositor, Cheese Man `nc\ se mai ag\]a de via]\, de[i credea c\ so]ia [i fiica lui fuseser\ torturate, violate [i ucise. – Ce fel de nemernic egoist e[ti? `ntreb\ Corky cu un glas plin de dispre]. Sl\bit, primind p`n\ acum lichid numai prin perfuzii, ]inut periculos de aproape de o deshidratare fatal\, Maxwell Dalton nu ar fi putut r\spunde dec`t cu o voce fragil\ [i spart\, aproape comic\. Prefer\, de aceea, s\ r\spund\ cu o privirea `nc\rcat\ de ur\. Corky ap\s\ ]eava armei de buzele cr\pate ale lui Dalton. ~n loc s\-[i `ntoarc\ capul, iubitorul de Dickens, Twain [i Dickinson `[i deschise cu `ndr\zneal\ gura [i mu[c\ arma, de[i gestul acesta avea ceva din Hemingway. Ochii `i ardeau sfid\tori.

Aflat la volanul sedanului, parcat peste drum de casa Laputa, `ncerc`nd s\-[i vin\ `n fire, Hazard se g`ndi la bunica Rose, mama tat\lui s\u, care credea `n mojo1, de[i nu `l practica, care credea `n strigoi, de[i nici unul nu `ndr\znise s\-i calce casa, care credea `n fantome, de[i nu v\zuse niciodat\ vreuna, care putea povesti cu lux de am\nunte mii de apari]ii celebre `n care fuseser\ implicate spirite benigne, maligne [i Elvis. Acum `n v`rst\ de optzeci de ani, bunica Rose – Hoodoo Rose, a[a cum o alinta mama lui Hazard – era respectat\ [i foarte iubit\, dar r\m\sese un personaj comic `n familie din pricina convingerii ei c\ lumea nu era numai ce ne spuneau [tiin]a [i cele cinci sim]uri. ~n ciuda a ceea ce tocmai v\zuse `n strad\, Hazard nu putea `nc\ s\ se obi[nuiasc\ cu ideea c\ bunica Rose putea `n]elege mai bine realitatea dec`t to]i cei pe care `i cuno[tea el. Nu fusese niciodat\ omul care s\ stea prea mult la `ndoial\ `nainte s\ fac\ ceva, fie `n via]a de zi cu zi, fie `n momentele periculoase, dar a[a cum st\tea acum `n ma[in\, `n ploaie, tremur`nd tot, avu nevoie de ceva timp ca s\-[i dea seama c\ ar trebui s\ porneasc\ 1

Cuv`nt de origine african\, desemn`nd un tip de vr\jitorie (n.tr.)

CHIPUL

447

motorul [i c\ldura. S\ sune sau nu la u[a lui Vladimir p\rea `ns\ cea mai dificil\ hot\r`re a vie]ii sale. „Dac\ tu mori, nu te pot aduce `napoi“, spusese Dunny, accentu`nd cuv`ntul tu. Un poli]ist nu putea da `napoi numai pentru c\ `i era fric\ s\ nu moar\. Putea la fel de bine s\ azv`rle insigna, s\-[i ia o slujb\ `n v`nz\ri sau s\ `nve]e un me[te[ug ca s\-[i umple ceasurile goale. „Nu s`nt `ngerul t\u p\zitor“, spusese Dunny, accentu`nd t\u, ceea ce era, bine`n]eles, un avertisment, dar avea [i conota]ii care `i d\deau dureri de cap lui Hazard. Voia s\-i fac\ o vizit\ bunicii Rose [i s\ stea cu capul `n poala ei, s\ o lase s\-i pun\ comprese reci pe frunte. Poate f\cuse biscui]i cu l\m`ie. Putea s\-i preg\teasc\ [i o ciocolat\ cald\. Peste drum, prin perdeaua de ploaie, casa lui Laputa nu mai avea aceea[i `nf\]i[are ca prima oar\ c`nd o v\zuse. Atunci i se p\ruse o cas\ victorian\ frumoas\ cu o curte mare, cald\ [i primitoare, genul de cas\ care proteja familiile ai c\ror copii ajungeau cu to]i doctori, avoca]i [i astronau]i, [i se iubeau unul pe altul. Se uita acum la ea [i se g`ndea c\ `ntr-unul din dormitoarele de acolo plutea probabil `n aer o fat\ legat\ de un pat, vomit`nd din greu, blestem`ndu-L pe Isus [i vorbind `n limbi diavole[ti. Ca poli]ist, nu trebuia s\ lase niciodat\ frica s\-l cople[easc\, dar ca prieten, nu putea s\ ias\ din joc [i s\-l lase pe Ethan f\r\ nici un ajutor. Informa]ii. Din experien]a lui Hazard, `ndoiala venea din lipsa de informa]ii care s\ permit\ luarea unei decizii inteligente. Avea nevoie de cineva care g\seasc\ r\spunsurile la c`teva `ntreb\ri. Problema era c\, oficial, nu avea nici un motiv s\ mearg\ pe pistele acelea. Dac\ demagogul \sta avea vreo leg\tur\ cu vreo infrac]iune, aceea era asasinarea Minei Reynerd, care era cazul lui Sam Kesselman, nu al lui Hazard. Nu putea c\uta informa]ii pe canalele obi[nuite din departament. O sun\ pe Laura Moonves de la Sec]ia de Asisten]\ Criminalistic\. Ie[ise cu Ethan, `nc\ mai ]inea la el [i `l ajutase s\ dea de urma

448

DEAN KOONTZ

lui Rolf Reynerd pornind de la pl\cu]ele de pe Honda care fuseser\ filmate de una dintre camerele video ale re[edin]ei. Hazard se temu c\ Laura plecase deja de la birou, dar aceasta r\spunse [i el spuse u[urat: – E[ti acolo. – Serios? De fapt, plecasem. Eram `n drum spre cas\, m\ oprisem s\ iau o por]ie de pui pr\jit [i dou\ de salat\ de varz\. Nu, s`nt tot aici, dar ce mai conteaz\ dac\ nu am via]\ social\. – I-am spus c\ e un idiot c\ te las\ s\-i scapi. – I-am spus [i eu c\ e un idiot, spuse ea. – Toat\ lumea `i spune c\ e idiot. – Mda? Atunci poate c\ ar fi bine s\ ne str`ngem to]i [i s\ punem la punct o strategie nou\, pentru c\ nu merge chestia asta cu vezi-c\-e[ti-un-idiot. ~mi place at`t de mult de el, Hazard! – Nu a uitat-o `nc\ pe Hannah. – S`nt cinci ani, omule. – C`nd a pierdut-o, a pierdut mai mult dec`t o so]ie. {i-a pierdut ]elul `n via]\. N-a mai fost `n stare s\ vad\ rostul lucrurilor. Trebuie s\ ajung\ s\-l vad\ iar, \sta e el. – Lumea e plin\ de tipi sexi, de[tep]i [i plini de succes, care nu ar fi `n stare s\ vad\ rostul vie]ii dac\ Dumnezeu nu i-ar pocni `n fa]\ [i nu le-ar r\m`ne imprimate pe frunte ini]ialele inelului S\u. – Asta e probabil versiunea ta plin\ de oftic\ a Dumnezeului din Vechiul Testament. – De ce trebuie s\ `mi cad\ cu tronc un tip care are nevoie de sensuri? – Poate pentru c\ [i tu ai nevoie. G`ndul acesta o amu]i pe Laura, [i Hazard spuse: – ~]i aminte[ti de tipul \la pe care te-a rugat Ethan ieri-diminea]\ s\-l g\se[ti – Rolf Reynerd? – Lup vestit, spuse ea. Rolf `nseamn\ „lup vestit“. – Rolf `nseamn\ mort. Nu te ui]i la [tiri? – Doar nu s`nt masochist\, tu ce crezi?

CHIPUL

449

– Verific\ [i tu ultimele nout\]i de la Omucideri. Dar nu acum. Chiar acum am nevoie s\-mi faci un serviciu, de fapt, pentru Ethan, dar neoficial. – Ce vrei? Hazard arunc\ o privire c\tre cas\. Locul `nc\ mai radia de atmosfera aceea dubioas\. Era ca [i cum Brady Bunch1 `[i construise casa peste drum de poarta iadului. – Vladimir Laputa, spuse Hazard. ~i spuse Laurei numele pe litere. – D\-mi de [tire c`t mai repede dac\ e cineva cu numele \sta care are dosar penal, chiar [i amenzi pentru conducere `n stare de ebrietate, care nu [i-a pl\tit biletele de parcare, orice.

~n loc s\ apese tr\gaciul, Corky scoase ]eava din gura lui Dalton, aproape zg`riindu-i cu o]elul armei din]ii c\zu]i de malnutri]ie. – Un foc ar fi prea u[or pentru tine, spuse Corky. C`nd o s\ fiu gata s\ termin cu tine, o s-o fac `ncet… [i memorabil. Puse pistolul deoparte, `i spuse lui Dalton c`teva minciuni delicioase despre cum sc\pase de cadavrele lui Rachel [i Emily [i alese `n cele din urm\ o pung\ nou\ de perfuzie din frigiderul de al\turi. – ~n seara asta o s\ aduc pe cineva cu mine, spuse Corky `n timp ce lucra. Un spectator al suferin]ei tale finale. Pe fa]a supt\, `nconjura]i de o masc\ de racun de piele livid\, lucind `n g\vanele ad`ncite, ochii se rostogoleau ca s\ urm\reasc\ mi[c\rile lui Corky. Nu mai erau globurile lucioase `mp\nate cu ur\, ci din nou p\trunse de fric\, ochii b`ntui]i ai unui om care credea `n sf`r[it `n puterea haosului [i `i `n]elegea groz\via. – Noul meu proiect e un b\iat de zece ani. O s\ fii surprins de identitatea lui c`nd o s\ ]i-l prezint. Dup\ ce `nlocui perfuzia, se duse spre dulapul cu medicamente, din care scoase o sering\ hipodermic\ nou\ [i dou\ fiole mici. 1

Sitcom american din anii 1960, av`nd ca subiect familia Brady (n.tr.)

450

DEAN KOONTZ

– O s\-l leg de un scaun l`ng\ patul t\u. {i dac\ nu poate s\ se uite la ce am de g`nd s\-]i fac, o s\-i lipesc ochii ca s\ nu i se mai `nchid\. Laura Moonves nu g\si nici un dosar penal pe numele Vladimir Laputa, nici m\car o referire la amenzi de parcare nepl\tite. Dar c`nd, dup\ mai pu]in de cincisprezece minute, `l sun\ pe Hazard, avea ve[ti interesante. Departamentul Jafuri/Omucideri avea un caz deschis pe numele Laputa. Investiga]ia nu era activ\ `n momentul de fa]\ din pricina lipsei de probe. Cu patru ani `n urm\, o femeie pe nume Justine Laputa, `n v`rst\ de [aizeci [i opt de ani, fusese ucis\ `n propria cas\. Adresa la care se petrecuse crima se dovedi a fi locuin]a pe care o supraveghea acum Hazard. Privind casa `n timp ce vorbea cu Laura, Hazard spuse: – Cum a murit femeia? – Pe calculator nu e tot dosarul, doar un rezumat. Din ce scrie aici, a fost b\tut\ cu un v\trai p`n\ a murit. Mina Reynerd fusese `mpu[cat\ `n picior, dar cauza real\ a mor]ii ei fusese b\taia cu o veioz\ din marmur\ [i bronz. V\trai. Veioz\ grea. ~n ambele cazuri, criminalul recursese la un instrument dur aflat la `ndem`n\. Putea s\ nu fie o dovad\ suficient\ a unui singur modus operandi, a unui singur criminal, dar era un `nceput. – Asasinarea lui Justine a fost s\lbatic\, neobi[nuit de violent\, spuse Laura. Medicul legist estimeaz\ c\ asasinul a aplicat `ntre patruzeci [i cincizeci de lovituri cu v\traiul. Moartea Minei Reynerd fusese la fel de brutal\. – Cine au fost detectivii care s-au ocupat de acest caz? `ntreb\ Hazard. – Unul dintre ei a fost Walter Sunderland. – ~l [tiu. – Am avut noroc, spuse Laura, l-am prins la telefon acum cinci minute. I-am spus c\ nu pot s\-i explic chiar acum de ce trebuia s\

CHIPUL

451

[tiu, pe urm\ l-am `ntrebat dac\ avuseser\ un suspect `n acest caz. N-a ezitat. A zis c\ fiul lui Justine a mo[tenit tot. Walt spune c\ era un tic\los `nfumurat. – Numele fiului e Vladimir Laputa, ghici Hazard. – Vladimir Ilici Laputa. Pred\ la aceea[i universitate de unde a ie[it la pensie mama lui. – Atunci de ce nu e la pu[c\rie, d`nd la schimb romane pentru ]ig\ri? – Walt spune c\ Vladimir a avut un alibi f\r\ nici o fisur\, c\ un astronaut putea s\ se duc\ [i s\ se `ntoarc\ de pe lun\ `n el. Nimic din lumea asta nu era perfect. Un alibi cusut cu trei r`nduri de a]\ st`rnea suspiciunea unui poli]ist tocmai pentru c\ p\rea f\cut, nu g\sit. Casa st\tea `n ploaie ca o f\ptur\ vie, atent\, cu cele c`teva ferestre luminate ca ni[te ochi asimetrici.

~n sering\, Corky amestec\ un cocktail paralizant de medicamente care s\ ]in\ ostaticul docil, imobil, dar treaz. – P`n\ `n zori o s\ fii mort ca Rachel [i Emily, [i pe urm\ asta o s\ fie camera b\iatului [i patul lui. Nu-i administr\ nici un sedativ, nici un halucinogen. C`nd se va `ntoarce `nainte de miezul nop]ii, nu voia ca Dalton s\ fie ame]it sau pierdut `n iluzii. Sc`rboasa f\ptur\ trebuia s\ fie cu mintea limpede ca s\ resimt\ toate nuan]ele subtile ale mor]ii sale `ndelung pl\nuite. Corky introduse acul hipodermic `n picur\torul din perfuzie. – Mi-a dat at`tea idei bune, idei mult mai bune. Cu degetul mare ap\s\ `ncet dopul de presiune [i l\s\ con]inutul seringii s\ se scurg\ `n solu]ia salin\ pe care o absorbeau venele lui Dalton. – Experien]ele b\iatului din camera asta vor fi cumva la fel ca ale tale, dar mai vii, mai [ocante. Dup\ ce `i administr\ toat\ doza, scoase acul [i `l arunc\ la gunoi. – La urma urmei, toat\ lumea o s\ se uite la casetele video pe care o s\ le trimit. Filmule]ele mele o s\ fie extrem de valoroase dac\ o s\ ]in milioane de oameni fascina]i `n fa]a lor.

452

DEAN KOONTZ

Din]ii [ubrezi ai lui Stinky Cheese Man `ncepuser\ deja s\ cl\n]\ne. Amestecul de medicamente paralizante `i d\dea frisoane spasmodice. – S`nt sigur c\ b\iatul o s\ fie entuziasmat de rolul principal pe care i-l ofer [i `n care o s\ fascineze masele mai mult dec`t o face tat\l lui. Furtuna `[i pierdu puterea [i se transform\ `ntr-o burni]\ lipsit\ de v`nt. Cea]a se r\sucea pe str\zi ca respira]ia rece a lunii ascunse. Acum, c\-[i f\cuse o idee despre individul cu care avea de-a face, Hazard st\tea `n ma[in\ g`ndindu-se care ar fi cea mai bun\ modalitate de a-l aborda pe Vladimir Laputa. Telefonul mobil sun\. C`nd r\spunse, recunoscu vocea pe care o auzise cu pu]in timp `n urm\ `n strad\, venind dinspre apari]ia fantomatic\. Dunny Whistler spuse: – S`nt `ngerul lui Ethan, nu al t\u, nici al lui Aelfric. Dar dac\ `l salvez – dac\ pot – n-o s\ mai aib\ nici un rost, `n caz c\ tu sau b\iatul muri]i. Capabil s\ turuie `ntruna f\r\ s\ oboseasc\, Hazard se trezi subit sec\tuit. Nu mai vorbise niciodat\ cu o fantom\. Nu voia s\ `nceap\ acum. – O s\ se simt\ vinovat pentru pierderea voastr\, continu\ Whistler. {i pe urm\ umbra din inima lui se va transforma `ntr-un `ntuneric f\r\ cap\t. Nu intra `n casa aceea! Hazard `[i reg\si o voce cu pu]in mai slab\ [i tremur\toare dec`t cea pe care se baza de obicei: – E[ti mort sau viu? – S`nt mort [i viu, `n acela[i timp. Nu intra `n casa aceea. Vesta antiglon] nu `nseamn\ nimic. Dou\ gloan]e `n cap, at`t. {i nu am autoritate s\ te readuc la via]\. Dunny `nchise. ~mbr\cat elegant pentru asaltul asupra regelui Hollywoodului, Corky se uit\ la ceasul de perete din buc\t\rie [i v\zu c\ r\m\sese mai pu]in de o or\ p`n\ la `nt`lnirea cu Jack Trotter `n Bel Air.

CHIPUL

453

Crima [i confuzia `i m\reau pofta de m`ncare. Din picioare, f\c`nd drumuri `ntre frigider [i c\mar\, `[i `ncropi o gustare din br`nz\, fructe uscate, o jum\tate de gogoa[\, o lingur\ de crem\ de zah\r ars, pu]in din asta, pu]in din cealalt\. O astfel de cin\ haotic\ se potrivea de minune cu omul care adusese at`ta dezordine `n lume `ntr-o singur\ zi [i care mai avea `nc\ mult de lucru p`n\ s\ se culce. Pistolul Glock, la care ata[ase amortizorul, st\tea pe masa din buc\t\rie. Avea s\ intre perfect `n buzunarul cel mai ad`nc al costumului s\u. ~n alte buzunare avea `nc\rc\toare, mult mai mult\ muni]ie dec`t ar fi avut nevoie, av`nd `n vedere c\ nu se a[tepta s\ fie nevoit s\ omoare azi pe altcineva `n afar\ de Ethan Truman.

Dac\ Hazard nu ar fi fost dec`t un om care voia s\ tr\iasc\, ar fi plecat de acolo f\r\ s\ mai traverseze strada ca s\ sune la sonerie. Era `ns\ [i un bun poli]ist, [i prietenul lui Ethan. Credea c\ meseria de poli]ist nu era doar o meserie, ci o voca]ie, [i c\ prietenia necesita devotament exact c`nd acesta era mai greu de oferit. Deschise u[a. Ie[i din ma[in\.

Capitolul 73 ~n momentul `n care este chemat, Dunny r\spunde imediat, de data aceasta f\r\ s\ se mai deplaseze cu automobilul, ci pe autostr\zi de cea]\ [i ap\, [i prin ideea de San Francisco. ~ntr-un parc din Los Angeles se `nf\[oar\ `ntr-o mantie de nori p\m`nte[ti [i ajunge la sute de kilometri spre nord prin pliurile moi ale unei alte ce]i, dup\ ce a schimbat aleea din parc cu sc`ndurile unui debarcader. Pentru c\ e mort, dar nu a plecat `nc\ din lumea aceasta, `[i locuie[te `n continuare propriul cadavru, o condi]ie stranie. Dup\ ce murise `n com\, sufletul lui ajunsese pentru scurt timp `ntr-un loc care p\rea salonul de a[teptare al unui doctor, `ns\ un loc lipsit de reviste `ndoite [i speran]\. Fusese apoi primit din nou `n lume, `n carapacea lui muritoare care `i era familiar\. Nu este o simpl\ fantom\, nici un `nger p\zitor obi[nuit. Este un cadavru ambulant, dar trupul s\u e capabil acum de orice performan]\ pe care i-o cere sufletul s\u. ~n ora[ul acesta mai nordic [i mai rece nu plou\. Apa clipoce[te pe st`lpii debarcaderului, un clipocit nepl\cut, care te duce cu g`ndul la batjocur\, conspira]ie [i o foame neomeneasc\. Probabil c\ ceea ce `l surprinde cel mai mult `n leg\tur\ cu moartea lui este persisten]a fricii. Ar fi crezut c\ odat\ cu moartea vine [i eliberarea de anxietate. Tremur\ la sunetul apei de sub debarcader, la boc\nitul pa[ilor lui pe sc`ndurile ude de condens ale docului, la mirosul de s\m`n]\ s\rat\ al m\rii fertile, la ochiurile `nghe]ate, fluorescente prin cea]\,

CHIPUL

455

care s`nt ferestrele mari ale restaurantului cu vedere la mare `n care `l a[teapt\ Typhon. Aproape toat\ via]a lui nu a g\sit nici un rost `n nimic. Mort, percepe rosturile fiec\rui am\nunt al lumii fizice, [i prea multe dintre rosturile acestea au un sens `ntunecat. Un bra] al debarcaderului merge pe l`ng\ ferestrele restaurantului, iar la o mas\ st\ Typhon, aflat cu treburi `n ora[, dar singur acum, `mbr\cat frumos ca `ntotdeauna, cu o atitudine nobil\, f\r\ s\ par\ preten]ios. Ochii li se `nt`lnesc prin sticla geamului. Pentru o clip\, Typhon `l prive[te sobru, chiar sever, cu o nepl\cere care cu siguran]\ va avea urm\ri la care Dunny nu vrea s\ se g`ndeasc\. Apoi, fa]a lui rotofeie se `ncre]e[te [i las\ s\ i se vad\ sur`sul acela de `nving\tor. Cu degetul mare [i ar\t\torul `nchipuie o pu[c\ pe care o `ndreapt\ spre Dunny, ca [i cum ar zice: „Te-am prins“. Prin cea]\, sticl\ [i lumina de lum`nare de pe mas\, Dunny ar putea ajunge `ntr-o clipit\ de pe debarcader pe scaunul din fa]a lui Typhon. Cu at`]ia oameni `n restaurant `ns\, intrarea aceasta neconven]ional\ ar fi culmea indiscre]iei. ~nconjoar\ cl\direa ca s\ ajung\ la u[a din fa]\ [i `l urmeaz\ pe [eful de sal\, care `l conduce la masa lui Typhon. Acesta se ridic\ gra]ios ca s\-l salute pe Dunny, `i `ntinde m`na [i spune: – Drag\ b\iete, `mi pare r\u c\ te-am chemat `ntr-un moment at`t de critic al acestei nop]i de pomin\. Dup\ ce se a[az\ am`ndoi pe scaune [i dup\ ce Dunny refuz\ politicos invita]ia [efului de sal\ de a comanda o b\utur\, hot\r` c\ lipsa de sinceritate nu va ajuta mai mult aici, poate chiar dimpotriv\, dec`t o f\cuse noaptea trecut\ `n barul hotelului din Beverly Hills. Typhon `i ceruse `n mod explicit integritate, sinceritate [i franche]e `n rela]ia dintre ei. – ~nainte de a spune orice, domnule, trebuie s\ v\ spun c\ [tiu c\ mi-am permis din nou lucruri care nu ]ineau de autoritatea mea abord`ndu-l pe Hazard, spuse Dunny. – Nu abord`ndu-l, Dunny. Ci abord`ndu-l prea direct. Typhon face o pauz\ ca s\ soarb\ din martini.

456

DEAN KOONTZ

Dunny `ncepe s\ se justifice, dar b\rbatul cu p\r alb `i solicit\ r\bdare cu m`na ridicat\. Cu ochii sclipind de veselie, mai ia o sorbitur\ de martini [i o savureaz\. C`nd vorbe[te, Typhon abordeaz\ prima oar\ o chestiune de maniere: – Fiule, vocea ta e o idee cam ridicat\ [i are `n ea o nelini[te care s-ar putea s\ li se par\ interesant\ celor care iau masa aici [i s`nt mult prea curio[i din fire. Clinchetul tac`murilor [i por]elanului, sunetul cristalin al paharelor de vin ciocnite u[or `n cinstea cuiva, muzica gra]ioas\ a unor clape de pian mai degrab\ m`ng`iate dec`t lovite [i murmurul conversa]iilor nu ating intensitatea aceea care acoperise at`t de convenabil discu]ia dintre Dunny [i Typhon `n barul hotelului. – ~mi pare r\u, spune Dunny. – Este admirabil c\ vrei s\ te asiguri nu numai de supravie]uirea fizic\ a domnului Truman, ci [i de echilibrul s\u emo]ional [i psihologic. Asta ]ine de autoritatea ta. Dar `n interesul clientului, un p\zitor ca tine trebuie s\ ac]ioneze indirect. S\ `ncurajeze, s\ inspire, s\ `nsp\im`nte, s\ conving\, s\ sf\tuiasc\... – ... [i s\ influen]eze evenimentele prin orice metod\ ascuns\, subtil\ [i seduc\toare, `ncheie Dunny. – Exact. }i-ai for]at limitele autorit\]ii prin felul `n care te-ai purtat cu Aelfric. Le-ai for]at, dar `nc\ nu le-ai dep\[it. Atitudinea lui Typhon este a unui profesor preocupat de un student problem\, c\ruia g\se[te de cuviin]\ s\-i ]in\ o prelegere. Nu pare nici m`nios, nici exasperat, [i Dunny e recunosc\tor. – Dar c`nd i-ai spus `n fa]\ domnului Yancy s\ nu intre `n casa aceea, continu\ Typhon, c`nd l-ai informat c\ va fi `mpu[cat de dou\ ori `n cap, ai intervenit `n cel mai probabil destin al s\u din acel moment. – Da, domnule. – Yancy poate acum supravie]ui nu datorit\ ac]iunilor [i deciziilor sale, nu datorit\ liberului arbitru, ci pentru c\ tu i-ai dezv\luit viitorul apropiat.

CHIPUL

457

Typhon ofteaz\. D\ din cap. Pare trist, ca [i cum cuvintele pe care tocmai le va pronun]a `l m`hnesc: – Nu e bine, dragul meu. Nu e bine pentru tine. Cu c`teva clipe `n urm\, Dunny `i fusese recunosc\tor mentorului s\u pentru c\ nu se m`niase. Acum i se face team\ din pricina m`hnirii t\cute [i a expresiei de regret de pe fa]a lui Typhon, pentru c\ l\sau s\ se `n]eleag\ c\ a luat o hot\r`re. Typhon spune: – Erau multe trucuri prin care puteai s\-l `ntorci din drum pe domnul Yancy [i s\ lucrezi indirect. Firea vesel\ a b\tr`nului nu poate fi `n\bu[it\ mult timp. Z`mbe[te din nou. Ochii alba[tri lucesc cu at`ta bucurie c\, dac\ ar avea o barb\ fals\ care s\ se potriveasc\ la p\rul alb [i un costum mai pu]in elegant, peste doar dou\ nop]i ar putea s\ conduc\ o sanie [i s\ m`ne `n zbor reni f\r\ aripi. Aplec`ndu-se conspirativ peste mas\, Typhon spune: – Fiule, erau mii de chestii macabre care l-ar fi putut face s\ plece de acolo, la bunica Rose sau `ntr-un bar. Nu era nevoie s\ fii at`t de direct. {i dac\ mai continui `n maniera asta, `n mod sigur n-o s\-]i aju]i prietenul, pe Ethan, ba poate chiar vei fi cauza mor]ii sale [i a b\iatului. Se uitar\ lung unul la altul. Dunny ezit\ s\ `ntrebe dac\ i se va permite s\ se mai ocupe de cazul acesta, pentru c\ se teme c\ [tie deja r\spunsul. Dup\ ce Typhon gust\ din nou din martini, spune: – Vai de mine, dar e[ti un foc de artificii, Dunny. ~nd\r\tnic, impetuos, nelini[tit – dar [i simpatic. M\ distrezi. Serios. Ne[tiind cum s\ interpreteze afirma]iile acestea, Dunny a[teapt\, t\cut [i nemi[cat. – Nu vreau s\ fiu nepoliticos, spune Typhon, dar `n cur`nd vor sosi invita]ii mei la cin\. C\ut\tura ta fl\m`nd\ [i sl\b\noag\ – ca s\-l citez pe Marele Bard – [i `nfl\c\rarea ta i-ar putea alarma. S`nt ni[te persoane precaute [i sperioase. Un politician [i doi dintre agen]ii s\i. Dunny `ndr\zne[te s\ `ntrebe:

458

DEAN KOONTZ

– Pot s\-l protejez `n continuare pe Ethan? – Dup\ gre[elile dumitale repetate, a[ fi `ndrept\]it s\ te `nl\tur. Trebuie s\ existe reguli [i pentru `ngerii p\zitori, nu? Ceva mai mult dec`t bunele inten]ii. ~n pozi]ia aceasta, s-ar cuveni s\ d\m dovad\ de mai mult\ etic\ dec`t vedem la senatorii americani [i la tri[ori. Typhon se ridic\ de pe scaun [i Dunny sare [i el `n picioare. – Cu toate acestea, dragul meu, `nclin s\ te mai `ng\dui o ultim\ oar\. Dunny accept\ m`na `ntins\ de mentorul s\u. – Mul]umesc, domnule. – Dar `n]elege c\ e[ti supravegheat `ndeaproape. Dac\ nu po]i opera `n limitele pe care le-am convenit, atunci autoritatea [i puterile tale vor fi de `ndat\ retrase, iar tu vei fi trimis acas\ pe vecie. – Am s\ m\ conformez `n]elegerii noastre. – {i c`nd vei fi trimis acas\, Ethan o s\-[i poarte singur de grij\. – N-o s\ mai calc str`mb. Pun`nd o m`n\ pe um\rul lui Dunny [i str`ng`ndu-l afectuos, ca un tat\ pe fiul s\u, Typhon spune: – Dragul meu, ai c\lcat at`ta timp str`mb, c\ nu-]i va fi u[or s\ mergi drept. Ai grij\ ce faci, fiecare minut conteaz\. Dunny pleac\ din restaurant pe jos [i merge spre debarcader, `n ce]urile care r\sun\ de notele joase, g\unoase ale sirenelor ambarca]iunilor. C\l\torind prin cea]\, prin lumina lunii [i prin ideea de Palazzo Rospo, pleac\, se `ndep\rteaz\ [i ajunge `n Bel Air `n acela[i timp.

Capitolul 74 Dou\ gloan]e `n cap. Purt`nd vesta antiglon] [i con[tient ce ]int\ u[oar\ avea s\ fie capul lui de taur, Hazard `nchise u[a de la ma[in\ [i travers\ strada. Casa uciga[ului de mam\ p\rea s\ atrag\ cea]a care se forma [i care se mi[ca nu ca un `ntreg monolitic, ci `n v`rtejuri [i fuioare – veneau una dup\ alta feline vaporoase, cozi de cea]\ de Angora, ca [i cum aici s-ar fi aflat o mie de pisici momite de mirosul proasp\t de conserv\ de ton. Aura casei `l vr\jea pe Hazard, a[a c\ traversase strada [i mergea pe aleea din fa]\ f\r\ s\-i pese de ploaie. Numai c`nd ajunse l`ng\ treptele de la verand\ `[i d\du seama c\ se apropiase cu at`ta `nver[unare, `nc`t se udase p`n\ la piele. Urc`nd sc\rile, sim]i ceva `n m`n\ – [i descoperi mobilul de care vorbise cu Dunny Whistler. „S`nt mort [i viu `n acela[i timp“, spusese Dunny, iar Hazard avea `n clipa aceea aproape acela[i sentiment. La cap\tul treptelor, `n loc s\ mearg\ drept spre u[\ [i s\ sune la sonerie, se opri. ~[i d\duse seama c\, dup\ ce primise telefonul de la Dunny, uitase s\ fac\ ceea ce se face de regul\, c`nd prime[ti un telefon de amenin]are de la cineva care nu ar trebui s\ aib\ num\rul t\u. Form\ *69. Nu trebui s\ sune dec`t de dou\ ori, [i cineva r\spunse, dar nu spuse nimic. – E cineva acolo? `ntreb\ Hazard. Auzi o voce groas\:

460

DEAN KOONTZ

– Da, e cineva aici. E cineva aici, bine`n]eles, negrotei ciumec. Limbaj de ga[c\ – ciumec `nsemna [mecher. – S`nt aici, afumat de tine, g\urit de dou\ ori [i tot cu gust de creion pe limb\. Creion `nsemna plumb, adic\ gloan]e. Hazard nu mai auzise vocea asta `nainte, dar [tia cui putea s\-i apar]in\. Nu era `n stare s\ vorbeasc\. – Dac\ mai vii dup\ mine, cioar\ renegat\, preg\te[te-te pentru un milion de ur`ciuni de co[mar. {tii ce-s alea ur`ciuni, omule? – Mda. O persoan\ ur`t\, spuse Hazard, surprins c\ vorbise, sim]ind imediat c\ fusese o idee proast\ s\ r\spund\, c\ fusese o invita]ie. – Mai r\u dec`t ur`t\, omule. Ur`t\ ca dracu’. ~n cuibul \sta nu s`nt dec`t ur`ciuni. O s\ fiu aici c`nd vii, cioar\ renegat\. O s\ fiu `n prima linie. Hazard vru s\ apese TERMINA}I, s\-[i aga]e telefonul de curea, dar o fascina]ie morbid\ `l f\cea s\ ]in\ aparatul lipit de ureche. St\tea la trei metri de u[a lui Vladimir Laputa. Nu era cel mai bun loc ca s\ se angajeze `n convorbiri telefonice cu un mort care nu-[i g\sea lini[tea. – Cioar\ renegat\, [tii c\ trebuia s\ te fi spart cu un patru-cinci noaptea trecut\? ~l v\zu cu ochii min]ii pe Calvin Roosevelt, alias Hector X, pe iarba din fa]a blocului lui Reynerd, cu am`ndou\ m`inile pe un .45, tr\g`nd un glon], iar ]eava scuip`nd foc `n ploaie. – Ascult\ la mine, poponautule. Dac\ vii aici, am ceva mai mare dec`t patru-cinciul cu care s\-]i g\uresc fundul, [i pe urm\ toate ur`ciunile pot s\ sar\ pe tine. Ne vedem cur`nd. Hazard ap\s\ TERMINA}I [i telefonul `i sun\ imediat `n palm\. Nu era nevoie s\ r\spund\, nu trebuia sub nici o form\ s\ r\spund\, [tia prea bine cine era. Era ud. ~i era frig. Era speriat. Telefonul continua s\ sune. Trebuia fie s\ se g`ndeasc\ serios la ce se `nt`mplase, fie s\ nu se mai g`ndeasc\ niciodat\, [i nu putea s\ se hot\rasc\ acum, `n timp ce st\tea pe veranda uciga[ului de mam\. V`r` la loc `n buzunar telefonul care suna, se `ntoarse [i cobor` treptele, din nou `n ploaie.

Capitolul 75 Apa care circula u[or `n piscin\ tulbura lumina care se ridica prin ea, provoc`nd sclipiri de aurore [i umbre care tremurau f\r\ sf`r[it pe pere]ii acoperi]i cu marmur\ [i pe plafonul arcuit. Fric aduse o fa]\ de mas\ de in la una dintre mesele de l`ng\ piscin\ [i aranj\ tac`murile de argint [i farfuriile din por]elan de calitate. Era gata s\ pun\ [i lum`n\ri, dar se g`ndi c\ doi b\ie]i nu pot lua masa la lumina lum`n\rilor. Poate la v\paia unei gropi cu foc sau a unor tor]e polineziene, poate l`ng\ un foc de tab\r\ dintr-o p\dure `n care mi[un\ lupii, dar nu la lumina lum`n\rilor. De la un `ntrerup\tor care ajusta lumina, mic[or\ str\lucirea aplicelor de pe coloanele acoperite cu marmur\ p`n\ c`nd acestea `mpr\[tiar\ o lumin\ bl`nd\, aurie. Lui Fric `i pl\cea s\ m\n`nce l`ng\ piscin\ c`nd era vreme bun\, c`nd era singurul membru al familiei prezent la re[edin]\ [i c`nd prietenele Tat\lui-Fantom\ nu se `nv`rteau pe acolo `n costume de baie, unse cu straturi groase de crem\ de plaj\ cu factor cincizeci, ca ni[te ra]e jumulite [i v`r`te `n marinat\. Piscina acoperit\ nu se compara cu cea de-afar\ – doar dou\zeci [i patru de metri lungime [i cincisprezece l\]ime, destul de mic\ dac\ voiai s\ organizezi curse de b\rci cu motor. ~nc\perea era `ns\ cald\ iarna [i r`nduri nesf`r[ite de palmieri afla]i `n ghivece uria[e creau o pl\cut\ atmosfer\ tropical\. Pe trei dintre pere]ii `nc\perii se aflau ferestre largi, care d\deau `nspre parc. Ferestrele de pe al treilea perete erau [i ale serei, [i prin ele puteai z\ri jungla care se `ntindea acolo.

462

DEAN KOONTZ

Fric era `nc`ntat de ideea de a lua masa l`ng\ piscin\, deoarece `n sera de al\turi `[i preg\tise cu grij\ locul lui secret, bine ascuns. La cel mai mic semn c\ Moloch s-ar apropia, ar ]`[ni `n ascunz\toare [i s-ar face nev\zut mai iute dec`t un iepure. Ciudat, dar b\nuia c\ [i domnul Truman `l a[tepta pe Moloch. Povestea cu testarea fluxului de curent era o scorneal\. Ceva se `nt`mpla. Spera ca domnul Truman s\ nu-l caute prin intercom, a[a cum f\cuse mai devreme, c`nd era `n bibliotec\. Nici dac\ era str`ns cu u[a, Fric n-ar fi ap\sat butonul R|SPUNDE}I, pentru c\ se temea c\, la fel ca atunci c`nd formase *69, s-ar putea trezi conectat cu locul acela din care o creatur\ f\r\ nume `ncercase s\ se suie prin firul de telefon [i s\-i intre `n ureche. Termin\ preg\tirile pentru mas\ mai devreme dec`t de obicei [i se uit\ la ceas. Domnul Truman mai avea probabil zece minute p`n\ s\ vin\ cu masa. ~nmuiat de ap\, `nf\[urat `n cea]\, terenul de sub ferestre era luminat de mai multe reflectoare, care l\sau s\ se vad\ un peisaj de farmec [i poveste, st\p`nit de umbre. Dac\ Moloch escaladase zidul re[edin]ei f\r\ s\ fie detectat de sistemul de securitate, putea fi deja acolo, afar\, `nv\luit `n bezn\, st`nd la p`nd\. Fric se g`ndi s\ se duc\ repede la buc\t\rie sub pretextul c\ vrea s\ dea o m`n\ de ajutor la mas\, dar nu voia s\ par\ nevolnic, prost\nac, n\t`ng. Dac\ chiar voia ca `ntr-o bun\ zi s\ fug\ de-acas\ [i s\ intre `n Marin\, `n loc s\ se ascund\ `n Goose Crotch, Montana, trebuia s\ `nceap\ de acum s\ g`ndeasc\ [i s\ se comporte ca un ofi]er de marin\. Un ofi]er de marin\ nu s-ar fi speriat de `ntunericul de afar\. Un ofi]er de marin\ i-ar r`de `n nas `ntunericului [i ar face ceva pe el. Bine`n]eles, mai `nt`i ar deschide fereastra, ca s\ nu murd\reasc\ geamul. Fric nu ajunsese `nc\ la nivelul acela de siguran]\ de sine. Se a[ez\ la mas\, dorindu-[i ca minutele s\ se scurg\ c`t mai repede. Ca s\ uite de noaptea care p`ndea afar\, scoase fotografia din buzunarul de la spate, o desf\cu [i r\mase cu privirea la doamna aceea dr\gu]\, care z`mbea `ntr-un fel aparte. Mama lui `nchipuit\.

CHIPUL

463

P`n\ acum nu-l ascultase pe Musafirul Misterios, nu `ntrebase pe nimeni cine era femeia aceea. ~n primul r`nd pentru c\ nu fusese `n stare s\ n\scoceasc\ o poveste credibil\ ca s\ explice de unde avea fotografia sau motivul pentru care era at`t de interesat de identitatea ei. Era un mincinos jalnic. Pe l`ng\ asta, cu c`t am`na mai mult cercet\rile, cu at`t mai mult o p\stra numai [i numai pentru el. ~ndat\ ce ar fi aflat cine era, femeia ar fi `ncetat s\ mai fie mama lui `nchipuit\. Ceva b\tu `n geam. Fric s\ri din scaun [i sc\p\ fotografia. Chipul de la fereastr\ era hidos [i acoperit cu o glug\, dar gluga era un echipament de ploaie, iar chipul era al unuia din paznicii de serviciu, domnul Roma. Fiindc\ avea buza superioar\ mai lung\ [i nasul mai mic, domnul Roma putea s\-[i acopere nasul cu buza [i s\ r\m`n\ a[a, cu chipul str`mb [i din]ii uria[i. }inea sub b\rbie o lantern\ cu raza `ndreptat\ `n sus, ceea ce m\rea efectul grotesc. – ’au! spuse domnul Roma, pentru c\ f\r\ buza de sus nu putea s\ pronun]e b-ul din bau. C`nd Fric se duse la fereastr\, chipul domnului Roma reveni la tr\s\turile obi[nuite. Paznicul spuse: – Ce mai faci, Fric? – S`nt bine, r\spunse Fric, ridic`nd vocea ca s\ se fac\ auzit prin geam. Am crezut pentru o clip\ c\ e[ti Ming. – Ming e `n Florida, cu tat\l t\u. – S-a `ntors mai devreme, spuse Fric. E pe acolo pe undeva, se plimb\ prin ploaie. Z`mbetul domnului Roma `nghe]\. – Voia s\ m\ plimb cu dumnealui, spuse Fric, ca s\ m\ `nve]e cum spal\ ploaia spiritul planetei sau cam a[a ceva. Z`mbetul care `nghe]ase cr\p\, se n\rui. Domnul Roma `i `ntoarse spatele lui Fric [i l\s\ `n jos lanterna, m\tur`nd noaptea cu lumina ei. – O s\ dai probabil peste el, spuse Fric. D`ndu-[i seama c\ m\nunchiul de lumin\ `i identifica pozi]ia, domnul Roma o stinse.

464

DEAN KOONTZ

– La revedere, Fric, spuse el [i disp\ru `n bezna ce]oas\. De[i Fric era un mincinos jalnic [i nu vorbise conving\tor nici pentru el `nsu[i, domnul Roma nu `ndr\zni s\ nu se lase dus de nas dac\ exista o c`t de mic\ [ans\ ca Ming, cu chef de vorb\ [i `ntr-o dispozi]ie de guru, s\ fie prin preajm\.

Capitolul 76 ~n ma[in\, la ad\post de ploaie, tremur`nd l`ng\ radiatorul care sufla c\ldur\, `nc\ b`ntuit de r\posatul Hector X, Hazard ascult\ ]`r`itul care nu mai contenea al telefonului p`n\ c`nd sim]i nevoia s\ deschid\ geamul [i s\ zv`rle mobilul `n strad\. }`r`itul se opri exact `n clipa `n care el observ\ mi[care `n locuin]a lui Laputa. Din cas\ ie[i un om care se opri s\ `ncuie u[a de la intrare [i cobor` treptele de la verand\. Chiar [i prin ploaie [i prin cea]a care se `nchega f\r\ oprire, Hazard `l recunoscu pe b\rbatul care intrase mai devreme `n cas\ prin garaj. Mai mult ca sigur, acesta era Vladimir Laputa. La `ntret\ierea aleii din fa]a casei cu trotuarul public, Laputa f\cu dreapta [i o lu\ pe drumul pe care venise. Mergea la fel de ]an]o[, dar nu p\rea s\ mai vorbeasc\ singur sau s\ c`nte. Se schimbase `ntr-o costuma]ie complet neagr\, care p\rea impermeabil\, de parc\ se preg\tea s\ plece `n nord, la Mammoth sau `n alt\ sta]iune de iarn\ din Sierra. Ca o prevestire a z\pezii, mase albe de cea]\ se adunau `n jurul lui, aproape estomp`ndu-l, `nainte s\ fac\ dreapta dup\ col] [i s\ ias\ din c`mpul lui vizual. Hazard deja eliberase fr`na de m`n\ [i b\gase ma[ina `n vitez\, a[a c\ aprinse farurile [i porni spre intersec]ia `n care disp\ruse b\rbatul [i unde ma[inile treceau `n vitez\. Se uit\ `n dreapta [i `l v\zu pe Laputa merg`nd spre nord. C`nd profesorul aproape ie[ise din raza lui vizual\, Hazard d\du col]ul [i `l urm\ri.

466

DEAN KOONTZ

De c`te ori se apropia la jum\tate de strad\ de Laputa, tr\gea l`ng\ bordur\ [i a[tepta, l\s`ndu-[i prada s\ ajung\ c`t mai departe, acolo unde abia putea s\-l mai z\reasc\. Apoi pornea din nou ma[ina. Pornind [i oprind `n ritmul acesta, Hazard `l urm\ri pe profesor dou\ str\zi [i jum\tate. Apoi, f\r\ s\ se fi uitat vreodat\ `napoi, Laputa se urc\ `ntr-un Land Rover negru. R\mas mult prea `n urm\ ca s\ poat\ citi num\rul de `nmatriculare, l\s`nd alte ma[ini s\ se interpun\ pentru a nu-[i tr\da prezen]a, Hazard `nso]i nev\zut Land Roverul pe un drum care ducea direct c\tre Beverly Center, pe Beverly Boulevard [i La Cienega. De[i cam ciudat `mbr\cat pentru un drum la mall, Laputa p\rea c\ vrea s\ mearg\ la cump\r\turi. S\ continue urm\rirea `n garajul unei parc\ri era mult mai dificil dec`t pe strad\. Hazard urm\ri Land Roverul `n sus, ramp\ dup\ ramp\, etaj dup\ etaj, pe l`ng\ [iruri de ma[ini parcate, p`n\ c`nd Laputa g\si un loc de parcare. Aproape de cap\tul garajului, se afla un loc liber [i pentru sedanul lui Hazard. Parc\ ma[ina, opri motorul, ie[i [i `[i urm\ri cu privirea omul peste capotele ma[inilor parcate. Se a[tepta ca profesorul s\ urmeze panourile care semnalizau cea mai apropiat\ intrare `n mall. Dar Laputa se `ntoarse pe jos pe rampa pe care tocmai urcase. De[i se mai aflau [i al]i cump\r\tori `n garaj [i de[i numeroase ma[ini umblau `n c\utarea unor locuri de parcare sau c\i de ie[ire, Hazard se ]inu c`t mai departe cu putin]\ de prada sa. Se temea c\ profesorul avea s\-l z\reasc\ [i s\ [tie `ntr-o clipit\ cine era. Laputa cobor` o ramp\ lung\, apoi `nc\ una. La dou\ etaje mai jos de locul unde `[i l\sase Land Roverul, se duse spre o Acura coupe care era deja parcat\ [i care piui c`nd Laputa debloc\ u[ile cu telecomanda. Luat prin surprindere, Hazard se opri `n timp ce profesorul se urc\ `n scaunul [oferului. Tipul nu venise aici la cump\r\turi. Schimba ma[ina. Ori Land Roverul, ori Acura era mai mult ca sigur o ma[in\ Kleenex, adic\ o ma[in\ folosit\ la comiterea unei crime [i pe urm\ abandonat\. Poate am`ndou\ vehiculele erau Kleenex.

CHIPUL

467

Hazard se g`ndi s\-l aresteze pe baza comportamentului dubios. Nu. Nu putea s\ ri[te. Nu `n cazul unui profesor universitar respectabil. Nu cu Blonda din Balt\ care era pe cale s\ explodeze [i cu un consilier municipal plin de rela]ii [i pe punctul de a-i deveni du[man de moarte. Devenise deja subiectul unei investiga]ii pentru c\ `l `mpu[case pe Hector X. ~n aceste condi]ii, orice gre[eal\ avea s\ `ngroa[e funia cu care urma s\ fie sp`nzurat. Nu avea nici un motiv `ntemeiat ca s\-l urm\reasc\ pe Laputa. Asasinarea Minei Reynerd nu era cazul lui. C`t fusese ziua de lung\ nu f\cuse dec`t s\ se foloseasc\ de timpul s\u pl\tit din bani publici [i de autoritatea de poli]ist ca s\ ajute un prieten `ntr-o problem\ personal\. ~[i prinsese fundul `n menghin\ [i str`nsese singur [urubul. Acum nu putea face nici o mi[care precipitat\ `mpotriva profesorului f\r\ s\-[i pricinuiasc\ o durere insuportabil\. Dup\ ce se urc\ `n Acura, f\r\ s\-[i dea seama c\ era urm\rit, Laputa `nchise u[a de la ma[in\. Porni motorul. P\rea s\ caute un post de radio. Hazard alerg\ pe drumul pe care venise, dou\ etaje, p`n\ la sedan. P`n\ c`nd parcurse `ntr-un suflet drumul spre ie[irea din garaj, n\d\jduind s\ ajung\ din urm\ Acura, Laputa disp\ruse.

Capitolul 77 – {tii sucul \la cu ciocolat\ care se nume[te yo-hoo? `ntreb\ Fric. – Am b\ut de c`teva ori, spuse domnul Truman. – E tare de tot. {tiai c\ po]i s\ ]ii sucul \sta [i o ve[nicie f\r\ s\ se acreasc\? – N-am [tiut. – Se folose[te un proces special de sterilizare la aburi, `i dezv\lui Fric. C`t timp nu e deschis, e la fel de steril ca, s\ zicem, un flacon cu solu]ie pentru lentilele de contact. – N-am b\ut niciodat\ solu]ie pentru lentile de contact, spuse domnul Truman. – {tiai c\ zibeta se folose[te la o mul]ime de parfumuri? – Nici m\car nu [tiu ce e o zibet\. Fric se lumin\ la auzul acestei m\rturisiri. – P\i, e o secre]ie groas\, galben\, ob]inut\ din glandele anale ale pisicilor zibete. – Ai zice c\ s`nt ni[te pisici extrem de cooperante. – Nu fac parte chiar din familia felinelor. S`nt mamifere din Asia [i Africa. Produc mai multe secre]ii c`nd s`nt agitate. – ~n aceste condi]ii, trebuie s\ fie agitate tot timpul. – Zibeta miroase de te tr\sne[te c`nd e foarte concentrat\, spuse Fric. Dar dac\ o diluezi cu solu]ia potrivit\, miroase chiar foarte bine. {tiai c\ atunci c`nd str\nu]i, toate func]iile organismului se opresc pentru o clip\? – Chiar [i inima?

CHIPUL

469

– Chiar [i creierul. E ca o mic\ moarte. – Atunci de-acum `ncolo s-a zis cu piperul din salatele mele. – Un str\nut solicit\ `ngrozitor organismul, explic\ Fric, mai ales ochii. – ~ntotdeauna str\nut\m cu ochii `nchi[i, nu? – Mda. Dac\ ai str\nuta suficient de tare cu ochii deschi[i, unul din ei ]i-ar putea s\ri din orbit\. – Fric, nu mi-am dat seama niciodat\ c\ e[ti o enciclopedie de lucruri neobi[nuite. Z`mbind, mul]umit de sine `nsu[i, Fric spuse: – ~mi place s\ [tiu lucruri pe care al]ii nu le [tiu. Masa se desf\[ura infinit mai bine dec`t se temuse Fric. Pieptul de pui cu sos de unt [i l\m`ie, orezul cu ciuperci de p\dure [i sparanghelul erau delicioase, [i nici el, nici domnul Truman nu muriser\ `nc\ otr\vi]i, de[i domnul Hachette putea servi crim\ ca desert. La `nceput conversa]ia decursese greu, pentru c\ `ncepuser\ s\ vorbeasc\ despre filme, ceea ce dusese inevitabil discu]ia la filmele Manheim. Nu se sim]eau bine c`nd vorbeau despre Tat\l-Fantom\. Chiar dac\ spuneau numai lucruri bune, li se p\rea c\-l b`rfesc pe la spate. Fric `ntrebase cum era s\ fii detectiv la Omucideri [i c\utase s\ afle `n special detalii despre crime grote[ti, trupuri monstruos mutilate [i criminali psihopa]i pe care `i `nt`lnise domnul Truman. Domnul Truman spusese c\ nu era un subiect potrivit pentru o discu]ie la mas\ [i c\ parte din aceste lucruri nu erau pentru un pu[ti de zece ani. ~i spusese totu[i pove[ti cu poli]i[ti, cele mai multe dintre ele comice; c`teva fuseser\ sc`rboase, dar nu `ntr-at`t `nc`t s\-]i vin\ s\ vomi]i puiul cu unt [i l\m`ie, dar suficient de sc`rboase ca s\ fac\ din discu]ia aceea una dintre cele mai stra[nice pe care le purtase vreodat\ Fric la mas\. C`nd domnul Truman pomeni de faptul c\ domnul Hachette preg\tise o pr\jitur\ cu cire[e [i nuc\ de cocos, Fric d\duse drumul cuno[tin]elor sale despre poporul de pe insula Tuvalu, exportator de nuc\ de cocos, pentru a `ntre]ine conversa]ia.

470

DEAN KOONTZ

Tuvalu dusese apoi discu]ia spre o groaz\ de alte lucruri despre care avea cuno[tin]\, cum ar fi cea mai mare pereche de pantofi care fusese confec]ionat\ vreodat\. Aveau m\rimea o sut\ [aptezeci [i fuseser\ c`rpi]i pentru un uria[ din Florida pe nume Harley Davidson, care nu avea nimic de-a face cu compania de motociclete. M\sura o sut\ [aptezeci are 56 de centimetri lungime! Domnul Truman era `ntr-adev\r uluit. Pantofii uria[i duseser\ `n cele din urm\ conversa]ia spre Yoo-hoo, zibet\ [i str\nut, [i tocmai c`nd terminau desertul – f\r\ s\ dea p`n\ acum semne c\ au ingerat arsenic – Fric spuse: – {tiai c\ mama a fost la spitalul de nebuni? – Hm, nu da aten]ie unor b`rfe ur`te ca asta, Fric. Este o exagerare nedreapt\. – Da, dar mama n-a dat `n judecat\ pe nimeni care a zis chestia asta. – ~n ]ara noastr\, celebrit\]ile nu pot s\ porneasc\ procese de calomnie [i insult\ numai pentru c\ oamenii spun minciuni despre ei. Trebuie s\ dovedeasc\ faptul c\ aceste calomnii au fost spuse cu rea-voin]\. Ceea ce e greu. Mama ta pur [i simplu n-a vrut s\-[i piard\ timpul prin tribunale. ~n]elegi? – Cred c\ da. Dar [tii ce ar putea crede oamenii. – Nu cred c\ te `n]eleg. Ce ar putea crede oamenii? – A[a mam\, a[a fiu. Domnul Truman p\ru s\ se amuze. – Fric, nimeni dintre cei care te cunosc n-ar putea crede c\ ai fost vreodat\ `ntr-un spital de nebuni sau c\ ar trebui s\ fii. ~mping`nd `ntr-o parte farfuriu]a goal\ de desert, Fric spuse: – P\i, s\ zicem c\ `ntr-o zi v\d o farfurie zbur\toare. Adic\ chiar v\d una, plus o [leaht\ de extratere[tri mari [i soio[i. {tii? – Mari [i soio[i, spuse domnul Truman, d`nd din cap atent. – A[a c\, dac\ spun cuiva, primul lucru la care o s\ se g`ndeasc\ o s\ fie: „A, da, mama lui a fost la spitalul de nebuni“. – Ei bine, fie c\-[i amintesc sau nu pove[tile alea despre mama ta, unii oameni nu te-ar crede nici dac\ ai veni cu un extraterestru mare [i soios `n les\.

CHIPUL

471

– Mi-ar pl\cea s\ vin, murmur\ Fric. – Nu m-ar crede nici pe mine dac\ a[ avea unul prins `n les\. – Dar tu e[ti poli]ist. – Mul]i oameni nu s`nt `n stare s\ vad\ tot felul de adev\ruri pe care le au `n fa]a ochilor. Nu ai de ce s\-]i faci griji din pricina lor. S`nt iremediabili. – Iremediabili, `ncuviin]\ Fric, dar se g`ndea mai pu]in la ceilal]i, c`t la situa]ia `n care se afla el. – Dar dac\ ai veni la mine sau la doamna McBee, am l\sa orice [i am alerga s\ vedem ciud\]eniile alea soioase, pentru c\ [tim c\ po]i fi crezut pe cuv`nt. Afirma]ia aceasta `l `nc\lzi nespus pe Fric, care se `ndrept\ `n scaun. ~n minte `i n\v\lir\ toate lucrurile pe care voia s\ i le spun\ domnului Truman – Musafirul Misterios care iese din oglind\ [i zboar\ printre grinzile podului, spiritele care `ncearc\ s\ se suie prin firul de telefon p`n\ la tine `n ureche dac\ ape[i *69, `ngerii p\zitori cu regulile lor stranii, Moloch m`nc\torul de copii, Los Angeles Times cu povestea r\pirii sale – dar [ov\i prea mult `ncerc`nd s\ pun\ ordine `n toat\ povestea asta, ca s\ nu se reverse din el ca un torent isteric. Domnul Truman vorbi primul: – Fric, p`n\ c`nd nu rezolv problema cu fluxul de curent din sistemul de alarm\, nu m\ simt prea lini[tit. Cuvintele [efului personalului de paz\ puteau la fel de bine s\ fie c`rligul cu trei ]epu[e al unei momeli bine lansate de un pescar, at`t de deplin captar\ aten]ia lui Fric. Din nou povestea aceea scornit\ despre fluxul de curent. – N-o s\ se `nt`mple nimic, dar eu `mi fac griji de felul meu. La urma urmei, tat\l t\u m\ pl\te[te s\-mi fac griji. A[a c\, p`n\ rezolv problema, a[ vrea s\ nu dormi singur la etajul al doilea. ~n ochii domnului Truman se citea o `ncordare care te f\cea s\ crezi c\ [i el v\zuse extratere[tri mari [i soio[i sau se a[tepta s\-i vad\ `n orice clip\. – A[ vrea s\ dormim peste noapte `n sufrageria din apartamentul t\u, continu\ el. Sau po]i s\ vii la mine `n apartament, s\

472

DEAN KOONTZ

dormi `n patul meu [i eu o s\ m\ mut pe canapeaua din camera de lucru. Ce zici? – Sau a[ putea s\ dorm eu pe canapea, [i `n felul \sta n-o s\ fii nevoit s\ renun]i la patul t\u. – E frumos din partea ta s\ g`nde[ti a[a, Fric. Dar deja am schimbat lenjeria la patul meu pentru eventualitatea c\ alegi s\ dormi `n pat. Dac\ se dovede[te c\ le-am schimbat f\r\ nici un temei [i am folosit un set de lenjerie care nu era programat, va trebui s\-i dau socoteal\ doamnei McBee. Nu m\ pune `n situa]ia asta, te implor. Fric [tia c\ domnul Truman voia canapeaua dintr-un singur motiv – inten]iona s\ stea a[ezat `ntre u[a de la intrarea `n apartamentul s\u [i dormitorul `n care avea s\ doarm\ Fric, nu pentru c\ Fric ar fi putut s\ cad\ pe sc\ri `n timp ce mergea `n somn, ci pentru c\ ni[te asasini ar putea da buzna prin u[a de la apartament ca s\ pun\ m`na pe Fric, caz `n care ar trebui s\ treac\ mai `nt`i peste domnul Truman. ~n mod sigur, ceva se `nt`mpla. – Bine, spuse Fric, `ngrijorat [i, `n acela[i timp, `nc`ntat. O s\ vin la dumneata [i po]i s\ dormi pe canapea. Grozav. N-am stat niciodat\ departe de cas\ peste noapte. – P\i, n-o s\ fii chiar departe de cas\. – Nu, domnule, dar n-am fost niciodat\ `n apartamentul dumitale, spuse Fric. Nici m\car `nainte s\ vii aici. Este un teritoriu necunoscut, ca partea `ntunecat\ a Lunii – [tii? – a[a c\, `ntr-adev\r, este o noapte petrecut\ departe de cas\. De[i ar fi trebuit s\ mediteze la modul cum putea evita s\ fie r\pit [i ucis, Fric se trezi g`ndindu-se c\, dac\ ar sta treji p`n\ t`rziu, ar putea s\ fac\ s’more1 [i, a[eza]i pe jos la lumina lum`n\rilor, s\ spun\ pove[ti cu fantome. {tia c\ e o idee t`mpit\, totul, de la s’more la pove[tile cu fantome, dar g`ndul acesta `l ungea la suflet. Uit`ndu-se la ceas, domnul Truman spuse: – E aproape ora opt. 1

S’more este un desert tradi]ional american al focurilor de tab\r\, const`nd `ntr-un sendvi[ f\cut din doi biscui]i cu graham `ntre care au fost puse o bucat\ de ciocolat\ [i o bezea. (n.tr.)

CHIPUL

473

Se ridic\ `n picioare [i `ncepu s\ mute farfuriile de pe mas\ pe c\ruciorul de inox cu care le adusese. – Duc astea la buc\t\rie [i pe urm\ te instal\m la mine. – A[ vrea s\ m\ duc `n bibliotec\ s\ iau o carte, spuse Fric, de[i voia de fapt s\ fac\ pipi `n ghiveciul cu palmier. Chiar [i `n apartamentul [efului personalului de paz\, ap\rat de un fost poli]ist `narmat, Fric nu agrea prea mult ideea de a folosi baia, unde se aflau cu siguran]\ oglinzi. C`nd faci pipi e[ti extrem de vulnerabil. Domnul Truman ezit\, arunc`nd o privire spre ferestre, la noapte, la ploaie, la cea]\. – ~ntotdeauna adorm citind, insit\ Fric. – Bine. Dar s\ nu stai mult, da? {i dup\ ce ai luat cartea pe care o vrei, vino direct la mine `n apartament. – Da, domnule. Se `ndrept\ spre ie[irea din piscina acoperit\, dar se opri dup\ doi pa[i. – Poate mai t`rziu spunem pove[ti cu fantome. ~ncrunt`ndu-se de parc\ Fric sugerase s\ arunce `n aer aripa de vest a cl\dirii, poate chiar p\lind pu]in, domnul Truman spuse: – Pove[ti cu fantome? De ce spui asta? – P\i, mmm, pentru c\, [tii, asta fac oamenii, cum s\ zic, c`nd nu dorm acas\. Cel pu]in a[a am auzit. „Stupid.“ Dar nu se putea opri din vorbit: – Stau pe jos, mmm, la lumina lum`n\rilor, [tii, [i spun pove[ti cu adev\rat `nfrico[\toare [i pe urm\, \\\, c`teodat\ fac s’more. „Stupid, stupid.“ – Sau putem s\ facem floricele de porumb [i, \\\, s\ spunem secrete. „Stupid, stupid, stupid.“ ~ncruntarea domnului Truman se transform\ `ntr-un z`mbet. – Vrei s\ spui c\ dup\ tot ce ai m`ncat la cin\ mai po]i s\ bagi `n tine [i ni[te s’more? – Nu chiar acum, domnule, nu, dar poate peste o or\. – {i ai ni[te secrete mari s\-mi spui, nu?

474

DEAN KOONTZ

– Mmmm, a[ avea ceva, mda, ni[te experien]e pe care le-am avut. – Experien]e. Cu extratere[tri mari [i soio[i? – Nu, domnule. Nimic care s\ fie at`t de simplu. – Atunci dup\ ce duc farfuriile astea `n buc\t\rie, fac rost de ingrediente pentru un castron de s’more. M-ai f\cut curios. ~ntr-un fel u[urat, `ntr-un fel sim]ind nevoia s\ se u[ureze, Fric se duse `n bibliotec\ s\ mai dea o lovitur\ palmierului care tr\gea s\ moar\.

Capitolul 78 Din nou `n ma[ina lui, Hazard se sim]ea `n voia v`nturilor, ca fantoma unui marinar de pe un vas abandonat [i putrezit, `nl\n]uit de b`rlogul lui plutitor doar prin `nc\p\]`narea de a tr\i. Dezorientat, f\r\ nici un rost. Prin ploaie [i cea]\, str\zile p\reau apa unei m\ri stranii, b`ntuite, [i era u[or de `nchipuit – [i chiar de crezut – c\ multe dintre vehiculele diafane care alunecau pe l`ng\ el erau conduse de duhuri care renun]aser\ la trup, dar nu [i la ora[. Sunase ca s\ afle informa]ii despre num\rul de `nmatriculare al Land Roverului [i aflase c\ era `nregistrat pe numele firmei Kurtz Ivory International. Condorm eviden]elor Registrului Auto, singurul vehicul `nregistrat pe numele Vladimir Laputa era un BMW 2002, nu [i un Acura ca cel cu care plecase din parcare. Acum c\ ob]inuse aceast\ informa]ie, Hazard nu [tia ce s\ fac\ `n continuare. Nu-i pl\cea s\ se afle `ntr-un astfel de impas. ~ns\ ori de c`te ori `ncerca s\ se decid\ asupra urm\toarei mi[c\ri, `i venea `n minte imaginea lui Dunny Whistler, care se pref\cuse ca prin farmec din trup `ntr-o cascad\ de ap\ [i se topise `ntr-o clipit\ `n balta `n care st\tea, execut`nd o dispari]ie perfect\, f\r\ nici un strop de ap\ azv`rlit aiurea. ~n urma acestei viziuni, `nc\ h\ituit de ecoul rece al conversa]iei cu r\posatul Hector X, Hazard se sim]i p\r\sit de logic\. G`ndurile i se `nv`rteau la nesf`r[it [i i se afundau `n spirala sumbr\ a unei carapace de groaz\.

476

DEAN KOONTZ

De[i s\rise masa, nu `i era foame. De[i nu avea poft\ de m`ncare, se opri la un fast-food [i lu\ o por]ie dubl\ de cheeseburger [i cartofi pr\ji]i. Por]ia dubl\ se dovedi a fi, bine`n]eles, o pung\, iar pocalul de cafea, o cea[c\ de polistiren plin\ cu o zeam\ amar\, fiart\ cu scoar]\ de copac. Probabil m\tr\gun\. Era `n continuare prea agitat ca s\ r\m`n\ `n parcarea restaurantului [i s\ ia masa. M`nc\ `n timp ce conducea. Nu trebuia s\ se opreasc\. Ca un rechin, sim]ea c\ ar muri dac\ ar `nceta s\ se mai mi[te. ~n cele din urm\ se `ntoarse `n cartierul elegant `n care locuia profesorul. Parc\ peste drum de cas\. St`nd acolo, `i veni `n minte avertismentul lui Dunny: „Dou\ gloan]e `n cap“ [i [tiu f\r\ doar [i poate c\ ar fi sf`r[it exact a[a dac\ ar fi sunat la u[a lui Laputa. Deocamdat\ hiena, a[a cum `l numise Rachel Dalton, era plecat `ntr-o aventur\ cu Acura. Nelocuit\ de demon, casa era o simpl\ cas\, nu un loc ucig\tor. Hazard sun\ la Jafuri/Omucideri [i ob]inu telefonul de acas\ al lui Sam Kesselman. Acum c\ avea num\rul, cuget\ la ceea ce avea de g`nd s\ fac\. {tia c\ mi[carea aceasta avea s\ le pun\ du[manilor lui `n bra]e toate armele de care aveau nevoie ca s\-l distrug\. Bunica Rose `i spusese odat\ c\ `n urzeala lumii e ]esut\ [i o p`nz\ invizibil\ de r\utate [i c\ peste aceast\ vast\ construc]ie, p\ianjeni uciga[i tremur\ pe aceea[i tainic\ [i seduc\toare melodie [i `ndeplinesc aceea[i munc\ fioroas\, fiecare `n felul lui. Dac\ nu te ]ii tare ori de c`te ori p`nza asta lipicioas\ te apuc\ [i te trage spre ea, atunci o s\ ajungi unul din sufletele str`mbe, cu opt picioare, care d\n]uiesc acolo. {i dac\ p\ianjenii otr\vitori nu s`nt strivi]i de fiecare dat\ c`nd se ive[te prilejul, nenum\ra]i p\ianjeni se vor aduna `n scurt timp, iar omenirea va pieri. Hazard form\ num\rul. R\spunse chiar Sam Kesselman, mai `nt`i tu[ind, str\nut`nd [i `njur`nd, apoi cu o voce at`t de spart\ [i r\gu[it\, `nc`t p\rea produsul

CHIPUL

477

`ncruci[\rii dintre om [i broasc\ realizat `ntr-un laborator de inginerie genetic\. – Omule, ai o voce `ngrozitoare. Ai fost la doctor? – Mda. Gripa e viral\. Antibioticele n-au nici un efect. Doctorul mi-a dat ceva pentru tuse. A zis s\ m\ odihnesc c`t pot de mult, s\ beau multe lichide. Am b\ut zece beri azi, dar cred c\ oricum o s\ mor. – Bea dou\sprezece. Kesselman [tia c\ Hector X `l asasinase pe Rolf Reynerd [i [tia c\ Hazard `l `mpu[case la r`ndul lui pe criminal. – Cum te descurci cu echipa de investiga]ii? – O s\-mi fac\ un raport bun. Se aude c\ s`nt gata s\ mi-l dea. Ascult\, Sam, am s\-]i spun ceva legat de asasinarea mamei lui Reynerd, [i \sta e cazul t\u. – O s\-mi spui c\ Reynerd era implicat. – Ai mirosit [i tu c\ ceva nu e `n regul\ cu el, nu? – Avea un alibi prea perfect. – Se `nt`mpl\ cam multe lucruri dintr-astea pe-aici. Hazard `i spuse lui Kesselman despre scenariul neterminat, dar schimb\ datele pove[tii. ~i relat\ partea despre schimbul de crime, ca `n filmul lui Hitchcock Strangers on a Train, dar nu [i partea referitoare la planul de a asasina o vedet\ de cinema. – Deci crezi c\… Reynerd avea un… tovar\[ de crime, spuse Kesselman `ntre dou\ accese de tuse. – {tiu bine. S`nt destul de sigur c\ e vorba despre tipul \sta, Vladimir Laputa. {tiu c\ Vampa [i Lampa e cazul t\u, Sam, dar a[ vrea s\ merg pu]in mai departe aici, s\ pun m`na pe Laputa dac\ pot. Poate c\ Sam Kesselman chiar avea nevoie s\ expectoreze o cantitate de flegm\ care putea bate recordurile, sau poate c\ tusea era o strategie prin care c`[tiga timp de g`ndire. ~n cele din urm\ spuse: – De ce? Adic\, ai [i tu cazul t\u. – Ei bine, cred c\ `ncep`nd de noaptea trecut\, cazul \sta e [i pe masa mea. P`n\ acum nu-l min]ise `n mod direct pe Kesselman. ~ncepu acum:

478

DEAN KOONTZ

– Pentru c\ s`nt convins c\ Laputa nu numai c\ a omor`t-o pe Mina Reynerd, ci l-a [i angajat pe asasin, Hector X, care i-a f\cut seama lui Rolf. – Atunci chiar dac\ dosarul e pe masa mea, practic e [i cazul t\u. Dup\ cum m\ simt acum, cred c\ cel pu]in p`n\ s\pt\m`na viitoare o s\ stau `n permanen]\ la mai pu]in de dou\zeci de pa[i de baie, a[a c\ po]i s\ te bagi. – Mersi, Sam. {i `nc\ ceva. Dac\ e[ti `ntrebat vreodat\ despre convorbirea asta dintre noi doi, po]i s\ spui c\ am trecut pe la tine, nu c\ ]i-am dat telefon, [i c\ am avut discu]ia asta mai devreme, s\ zicem acum dou\sprezece ore? Kesselman t\cu. Apoi spuse: – Ce nenorocire infernal\ ai de g`nd s\ aduci peste noi? – C`nd o s\ termin, spuse Hazard, o s\ te scoat\ `n [uturi din departament, o s\ te lase f\r\ pensie [i o s\ spele un closet public cu reputa]ia ta, dar probabil o s\ te lase `n continuare s\ fii evreu. Kesselman izbucni `n r`s [i r`sul se transform\ `n tuse, dar c`nd tusea se opri `ntr-un sf`r[it, Kesselman r`se din nou. – At`ta vreme c`t o s\ sf`r[im `n acela[i [an], cel pu]in s\ ne distr\m. Dup\ ce `ncheie convorbirea, Hazard r\mase un timp `n ma[in\, cu privirea la casa Laputa, g`ndindu-se ce s\ fac\. Era adeptul ac]iunilor `n for]\, dar nu voia s\ ac]ioneze nes\buit. S\ intre `n cas\ era partea u[oar\ – chair dac\ nu [i legal\ – a problemei. Avea `nc\ la el dispozitivul Lockaid pe care `l folosise ca s\ desfac\ yala de la apartamentul lui Reynerd. S\ perchezi]ioneze casa f\r\ s\ lase nici o urm\, s\ ias\ de-acolo viu [i nev\t\mat, cu u[urin]a unui duh care vine [i pleac\ `napoi `n lumea lui de duhuri – aceasta era partea grea. ~n toat\ cariera sa se purtase `ntotdeauna ca la carte, oric`t de incoerent fusese uneori textul. Acum trebuia s\ se conving\ c\ exista un motiv absolut necesar s\ ac]ioneze brutal. Scoase dintr-un buzunar setul de clopo]ei de argint. ~i `ntoarse pe toate p\r]ile. La opt [i zece ie[i din ma[in\.

Capitolul 79 Dup\ ce se opri pu]in `n buc\t\rie, Ethan se `ntoarse `n apartamentul s\u cu inten]ia de a ascunde obiectele care sosiser\ odat\ cu cele [ase cutii negre. Dac\ le-ar vedea Fric, ar pune f\r\ doar [i poate `ntreb\ri la care nu putea r\spunde f\r\ s\-l fac\ s\ se `ngrijoreze f\r\ motiv `n leg\tur\ cu siguran]a tat\lui s\u. ~n camera sa de lucru, ecranul calculatorului str\lucea. Ethan nu `i d\duse drumul de c`nd venise acas\. Cercet\ rapid apartamentul, dar nu g\si nici un intrus. ~ns\ cineva trebuie s\ fi fost acolo. Poate cineva care venise [i plecase prin oglinzi. ~ntorc`ndu-se la birou [i uit`ndu-se mai atent la ecran, Ethan v\zu c\ cineva `i l\sase un mesaj: „}i-ai verificat e-mailul din re]ea?“ E-mailul din re]ea – pe scurt, re]eaua – se referea la calculatoarele de pe proprietate, la cele din birourile lui Channing Manheim de pe platou [i la cele aflate la `ndem`na personalului de securitate aflat la film\ri `n Florida. E-mailul de re]ea sosea separat de cel primit de la al]i coresponden]i. Ethan nu avea dec`t trei mesaje `n c\su]a de re]ea. Primul era de la Archie Devonshire, unul dintre portari. Domnule Truman, dup\ cum [ti]i, nu m\ aflu printre aceia care socotesc c\ le revine datoria de a-l supraveghea pe Aelfric [i a comenta purtarea lui. ~n orice caz, este un b\iat cuminte at`t c`t poate fi un copil [i de obicei aproape invizibil. ~ns\ `n aceast\ dup\-amiaz\ a f\cut ni[te treburi dubioase, pe care s-ar fi

480

DEAN KOONTZ

cuvenit s\ le discut cu doamna McBee, dac\ aceasta s-ar fi aflat prin preajm\. Prietenul dumitale care a trecut pe aici, domnul Whistler, mi-a adus la cuno[tin]\ c\ Aelfric…

Ethan citi cuvintele acestea surprinz\toare f\r\ s\ le `n]eleag\ pe deplin [i fu nevoit s\ reia [irul [i s\ le citeasc\ din nou. Prietenul dumitale care a trecut pe aici, domnul Whistler, mi-a adus la cuno[tin]\…

Fantoma sau mortul viu, oricine ar fi fost el, dac\ a[a ceva chiar exista, `ncetase s\ mai ac]ioneze misterios, la limitele percep]iei umane, [i str\b\tuse cu `ndr\zneal\ culoarele vilei, vorbind cu angaja]ii. … Mi-a adus la cuno[tin]\ c\ Aelfric a scos din priz\ lanternele de urgen]\ din locuri ciudate [i le-a adunat `ntr-un co[ de picnic. Doamna McBee cu siguran]\ ar dezaproba acest lucru din pricina riscului ca, `n cazul unei urgen]e de noapte, unii membri ai personalului sau ai familiei s\-[i g\seasc\ cu greu sc\parea din cas\ sau s\ fie de-a dreptul `mpiedica]i s-o fac\ tocmai prin absen]a lanternelor cu pricina, care s`nt cruciale `n astfel de situa]ii.

Departe, `n Santa Barbara, doamna McBee era f\r\ `ndoial\ con[tient\ c\ ceva se schimbase. E-mailul lui Archie Devonshire continua: Mai t`rziu, c`nd m-am `nt`lnit cu Aelfric care ducea co[ul cu el, mi-a spus c\ avea acolo sendvi[uri cu [unc\, pe care pretindea c\ le-a f\cut singur, [i c\ avea de g`nd s\ ]in\ un picnic `n camera trandafirilor. Mai t`rziu am g\sit `n aceea[i camer\ co[ul gol, f\r\ nici o urm\ de firimituri sau amabalaje de sendvi[. Toate acestea mi se par foarte ciudate, deoarece Aelfric este `n general un b\iat de `ncredere. Domnul Yorn a avut [i dumnealui o `nt`lnire neobi[nuit\ cu Aelfric [i vrea s\ v\ scrie separat despre acest lucru. Al dumneavoastr\, mereu `n slujba familiei, A.F. Devonshire.

CHIPUL

481

E-mailul de la William Yorn, intendentul, se dovedi a avea un ton diferit de cel trimis de Devonshire. Fric `[i face o ascunz\toare `n ser\ [i [i-a adunat acolo m`ncare, b\utur\ [i lanterne de urgen]\. Prietenul dumitale Whistler mi-a adus acest lucru la cuno[tin]\. Nu e treaba mea sau a domnului Whistler. B\ie]ii se joac\ de-a Robinson Crusoe. E normal. Sincer, prietenul dumitale Whistler m\ calc\ pe nervi. Dac\ o s\ v\ spun\ c\ l-am luat tare, v\ rog s\ `n]elege]i c\ n-a fost `nt`mpl\tor. L-am v\zut mai t`rziu pe Fric la ferestrele din camera trandafirilor. P\rea s\ fie `n trans\. Pe urm\ a strigat ceva la mine despre ni[te sendvi[uri cu [unc\. Mai t`rziu, `mbr\cat `n echipament de ploaie, s-a dus `n p\duricea care se afl\ dincolo de gr\dina de trandafiri. Avea binoclu la el. Zicea c\ merge s\ se uite dup\ p\s\ri. Pe ploaie. A stat acolo zece minute. Are dreptul s\ fie excentric. Drace, dac\ a[ fi `n locul lui, a[ fi nebun de-a binelea. ~]i scriu numai pentru c\ Archie Devonshire a insistat. Archie m\ calc\ [i el pe nervi. M\ bucur c\ lucrez afar\. Yorn.

Un fior `l trecu pe Ethan la g`ndul c\ Duncan Whistler, viu sau mort, b`ntuie prin Palazzo Rospo [i `l urm\re[te `n secret pe Fric. B\nuia c\ mintea unui detectiv nu era potrivit\ pentru rezolvarea acestui puzzle tot mai bizantin. Ra]ionamentele deductive [i inductive s`nt neputincioase `n fa]a unor lucruri care umbl\ prin noapte.

Capitolul 80 ~nainte s\ intre ilegal `n cas\, Hazard sun\ la sonerie. Nu r\spunse nimeni, a[a c\ mai sun\ o dat\. ~ntunericul din casa Laputa nu `nsemna c\ locul era pustiu. Dec`t s\ se furi[eze prin spatele re[edin]ei [i s\ atrag\ astfel aten]ia vreunui vecin, Hazard intr\ cu `ndr\zneal\ prin fa]\. Cu ajutorul [peraclului desf\cu ambele `ncuietori. ~mping`nd u[a, strig\: – E cineva acas\ sau s`ntem numai noi, \[tia mai frico[i? Era pruden]\, nu comedie. Chiar [i c`nd `ntrebarea lui fu `nt`mpinat\ cu t\cere, trecu precaut pragul. Imediat dup\ ce intr\, localiz\ `ntrerup\torul de pe perete [i aprinse lustra din foaier. ~n ciuda ploii [i a ce]ii, era posibil s\ fi fost v\zut de vreun [ofer sau de vreun trec\tor. Lumina aprins\ f\r\ ezitare avea s\ dovedeasc\ min]ilor b\nuitoare legitimitatea prezen]ei sale. Pe l`ng\ asta, dac\ Laputa venea acas\ pe nea[teptate, avea s\ fie alertat dac\ vedea aprins\ o lumin\ pe care el o l\sase stins\ sau raza iscoditoare a unei lanterne care str\pungea `ntunericul, dar avea s\ fie cu totul dezarmat dac\ vedea luminile aprinse `n toat\ casa. Succesul unei astfel de opera]iuni depindea de `ndr\zneal\ [i rapiditate. Hazard `nchise u[a, dar nu o `ncuie. Voia s\ poat\ ie[i cu u[urin]\ `n cazul unei confrunt\ri nea[teptate. Era mai mult ca sigur c\ nu la parter se afla dovada incriminatoare pe care o c\uta. Criminalii ]ineau de obicei `n dormitoare suvenirurile macabre ale crimelor comise.

CHIPUL

483

Al doilea loca[ favorit al comorilor lor era subsolul, adesea `n `nc\peri ascunse sau `ncuiate, unde puteau s\-[i viziteze colec]iile f\r\ teama de a fi descoperi]i. Acolo, `ntr-o atmosfer\ de demen]\ calculat\, puteau retr\i vis\tori scena s`ngeroas\ f\r\ teama de a fi descoperi]i. Av`nd `n vedere cutremurele [i alunec\rile de teren, casele din sudul Californiei aveau rareori subsoluri. {i aceasta fusese ridicat\ direct pe funda]ie, f\r\ nici o u[\ care s\ se deschid\ spre `ntunericul de jos. Hazard f\cu un tur al parterului, f\r\ s\-[i piard\ timpul scotocind prin dulapuri [i sertare. Dac\ nu g\sea nimic la etaj, o s\ mai treac\ o dat\ prin camerele acestea, cercet`ndu-le cu mai mult\ luare-aminte. ~n momentul de fa]\ nu voia dec`t s\ se asigure c\ nimeni nu p`nde[te prin aceste `nc\peri. L\s\ luminile aprinse peste tot `n urma lui. Nu era prieten cu `ntunericul. ~n buc\t\rie, descuie u[a din spate [i o l\s\ `ntredeschis\, asigur`ndu-[i astfel o a doua ie[ire liber\. Atras\ de c\ldur\, cea]a `[i arunca prin u[a deschis\ tentaculele, dar se risipea pe loc. Toat\ casa p\rea s\ fi fost lustruit\, frecat\, scuturat\ de praf, m\turat\ [i aranjat\ cu o s`rguin]\ aproape obsedant\. Colec]ii de obiecte decorative – sticl\ Lalique, cutii de ceramic\, figurine mici de bronz – erau aranjate nu cu ochiul unui artist, ci cu un sentiment rigid al ordinii, ca `ntr-un joc de [ah. Fiecare carte de pe fiecare raft st\tea la exact doi centimetri [i jum\tate de margine. Casa p\rea s\ fie un refugiu `mpotriva mizeriei lumii de dincolo de zidurile ei. Cu toate acestea, `n ciuda bog\]iei de facilit\]i, `n ciuda mobilierului confortabil, `n ciuda ordinii [i cur\]eniei, locul nu era primitor, nu avea nimic din c\ldura unui c\min. F\r\ nici o leg\tur\ cu tensiunea pe care o resim]ea Hazard din pricina perchezi]iei sale ilegale, locul avea un aer de a[teptare anxioas\ [i o disperare greu de definit. Masa din camera de zi era singurul loc aflat `n dezordine de la parter. Cinci seturi de schi]e sau planuri detaliate, rulate [i legate cu

484

DEAN KOONTZ

bande elastice. O lup\ cu m`ner lung. Un carnet de noti]e galben, liniat. Pixuri cu tu[ – unul ro[u, unul negru. De[i obiectele acestea nu erau la locul lor, st\teau frumos aranjate unul l`ng\ altul. Mul]umit c\ `nc\perile de la parter nu ad\posteau nici o surpriz\ nepl\cut\, Hazard urc\ la etaj. Era sigur c\ mi[c\rile lui de p`n\ acum ar fi provocat o a doua persoan\ care s-ar fi aflat `n cas\, a[a c\ `naint\ f\r\ s\ se mai fereasc\ [i aprinz`nd luminile de pe holul de la etaj. Dormitorul mare era chiar l`ng\ capul sc\rilor. {i acesta se dovedi de o cur\]enie aseptic\ [i o ordine aproape lugubr\. Dac\ Laputa [i-ar fi omor`t mama [i pe Mina Reynerd, [i dac\ ar fi p\strat suvenire, nu ale femeilor, ci ale violen]ei, cel mai probabil ar fi ales bijuterii de-ale lor, br\]\ri sau coliere, ori inele. Cea mai bun\ dovad\ la care spera erau probabil articole de `mbr\c\minte p\tate de s`nge sau [uvi]e de p\r. Adesea, cineva care avea pozi]ia lui Laputa `n comunitate, cineva cu o slujb\ prestigioas\ [i avere mare, dac\ era `mpins s\ comit\ una sau dou\ crime, nu p\stra nici un obiect. Motivat nu de frenezie psihopat\, ci mai degrab\ de gelozie sau perspectiva unui c`[tig, genul acesta de asasini nu `[i doreau cu ardoare s\ retr\iasc\ `n mod repetat crimele f\cute, cu luxul de am\nunte `nlesnit de obiecte-simbol. Hazard avea o presim]ire c\ Laputa se va dovedi o excep]ie de la regul\. S\lb\ticia neobi[nuit\ cu care fuseser\ b\tute Justine Laputa [i Mina Reynerd l\sa senza]ia c\ `nl\untrul respectabilului cet\]ean se afla ceva mai r\u dec`t o hien\, un domn Hyde care `[i retr\ia crimele brutale cu pl\cere, dac\ nu cu veselie. Interiorul [ifonierului era aranjat cu o precizie militar\. C`teva cutii aflate deasupra hainelor at`rnate pe umera[e `i atraser\ privirea. Le studie bine pozi]ia `nainte s\ le mi[te, n\d\jduind c\ va putea s\ le pun\ din nou `n exact aceea[i pozi]ie `n care le g\sise. ~n timp ce se mi[ca, asculta casa. Se uita la ceas mult prea des. Sim]ea c\ nu e singur. Poate pentru c\ peretele din spate al [ifonierului era acoperit de o oglind\ mare, care `i atr\gea mereu aten]ia cu imaginile r\sfr`nte ale propriilor mi[c\ri. Sau poate c\ nu din aceast\ pricin\.

Capitolul 81 Pe ploaie [i cea]\, ruinele acestei case `i aminteau lui Corky de scena final\ din Rebecca lui Maurier: conacul, cunoscut sub numele de Manderlay, `n fl\c\ri `n noapte, cerul de culoarea cernelei, „stropit cu purpur\, ca o pat\ de s`nge“ [i cenu[a purtat\ de v`nt. Nici un incendiu nu atinsese aceste ruine din Bel Air, nu b\tea v`ntul [i nici nu zbura cenu[\, dar scena `l excita pe Corky. ~n gr\mada de moloz vedea un simbol [i mai mare al haosului. C`ndva aici fusese o re[edin]\ splendid\, unde se ]ineau petreceri grandioase pentru cei din lumea bun\. Casa, construit\ `n stilul unui conac francez, era frumos propor]ionat\, dovedea gust pentru detaliu [i reprezentase un monument al stabilit\]ii [i rafinamentului, [lefuit de-a lungul a secole de civiliza]ie. ~n ziua de azi, arhitectura clasic\ francez\ era de domeniul trecutului printre noii prin]i ai Hollywoodului, de fapt era de-a dreptul istorie. Deoarece trecutul era demodat [i chiar incomprehensibil, proprietarul actual al locuin]ei decretase demolarea casei existente [i `nlocuirea ei cu o locuin]\ lung\-lat\-lucioas\-cu-geamuri, mai pe gustul sensibilit\]ii contemporane, mai la mod\. ~n aceast\ comunitate, valoarea const\, la urma urmei, `n p\m`nt, nu `n ceea ce se afl\ pe p\m`nt. Orice agent imobiliar ar confirma acest lucru. Casa fusese mai `nt`i golit\ de toate detaliile arhitectonice de valoare. Arhitrava din piatr\ de var de la intrarea principal\, frontoanele

486

DEAN KOONTZ

sculptate ale ferestrelor [i numeroase coloane din piatr\ de var fuseser\ salvate. Pe urm\ fusese adus\ echipa de demolare. Jum\tate din treaba lor fusese terminat\. Erau arti[tii distrugerii. Cu c`teva minute `nainte de ora [apte, Corky ajunsese aici pe jos, dup\ ce parcase Acura aceea veche de patru ani cu c`teva str\zi mai `ncolo. O cump\rase ieftin, sub un nume fals, cu singurul scop de a o folosi `n aceast\ opera]iune. Avea de g`nd s\ o mai foloseasc\ o singur\ dat\, dup\ care o va abandona cu cheile `n contact. La intrarea pe terenul acesta de dou\sprezece mii de metri p\tra]i, drumul era blocat de o poart\ de [antier f\cut\ din dou\ t\blii, un cadru metalic [i gard de s`rm\. Cele dou\ t\blii fuseser\ legate cu un lan] [i protejate cu un lac\t greu, care avea o carcas\ aproape indestructibil\ [i un inel din o]el [i titaniu, extrem de rezistent la un cle[ti de t\iat. Corky ignor\ lac\tul [i t\ie lan]ul. Imediat dup\ aceea, `n fa]a por]ii deschise, d`ndu-se drept agent NSA Robin Goodfellow, purt`nd un rucsac mic pe care `l luase din Acura, `l salut\ pe Jack Trotter [i echipa lui format\ din doi oameni, care sosiser\ `ntr-un camion lung de unsprezece metri [i jum\tate. Corky `i direc]ion\ de-a lungul drumului `n curb\ [i ace[tia parcar\ aproape de cas\. – Asta e nebunie curat\, spusese Trotter cobor`nd din camion. – Deloc, `l dezaprob\ Corky. Nu mai bate deloc v`ntul. – Tot mai plou\. – Nu cu putere. {i pu]in\ ploaie ne d\ un zgomot de fond care s\ ne acopere, exact ce ne trebuie. Ca un adev\rat Queeg von Hindenburg, Trotter `[i exprim\ pesimismul cu aerul sumbru al unui Nostradamus `n cea mai proast\ dispozi]ie. Fa]a lui puhav\ se l\s\ ca un balon dezumflat, iar ochii bulbuca]i `i erau r\v\[i]i de viziuni apocaliptice. – Am b\gat-o pe m`nec\ cu cea]a asta. – Deocamdat\, nu e chiar at`t de groas\. Suficient\ c`t s\ ne acopere. E perfect\. C\l\toria e scurt\, iar obiectivul u[or de identificat chiar [i pe o cea]\ obi[nuit\.

CHIPUL

487

– O s\ fim v\zu]i cu mult `nainte s\ fim gata s\ plec\m. – Casa asta e a[ezat\ pe un deal. Din nici o cas\ nu se vede p`n\ aici. S`ntem `nconjura]i de copaci, nu putem fi v\zu]i din strad\. Trotter insist\ pe ideea de dezastru: – ~n mod sigur o s\ ne vad\ cineva. – Poate, recunoscu Corky. Dar ce-o s\ `n]eleag\ din ceea ce v\d printre palisade de cea]\? – Palisade? – ~mi place literatura, frumuse]ea limbajului, spuse Corky. Oricum, misiunea ta nu va dura dec`t [apte sau opt minute. Pe urm\ o s\ te `ntorci aici [i o s\ pleci la drum `nainte ca cineva s\-[i dea seama ce ai f\cut. ~n afar\ de asta, am agen]i pe toate dealurile astea [i n-o s\ permit\ nici unei poli]ii s\ se apropie de tine. – {i dup\ ce m\ car din Malibu, dispar din toate analele guvernamentale. Eu [i toate numele pe care le-am folosit. – Asta e `n]elegerea. Dar ai face bine s\-]i mi[ti fundul mai repede. Minutele trec. Str`mb`ndu-se ca `ntr-o reclam\ pentru remediu contra diareei, Trotter `l m\sur\ pe Corky de sus p`n\ jos, apoi spuse: – Cum naiba `i zici la costumul \sta de pe tine? – Impermeabil, spuse Corky. Acum, dup\ mai bine de o or\, Trotter [i oamenii s\i aproape sf`r[iser\ preg\tirile. ~n tot acest timp, Corky se delectase studiind din toate unghiurile ruinele conacului pe jum\tate demolat. Bine`n]eles, nu lucrase al\turi de Trotter [i oamenii lui. ~n calitate de Robin Goodfellow, era o arm\ uman\ supercalificat\, un agent valoros al guvernului. Robin jurase s\ caute adev\rul, dreptatea [i aventura, dar nu era de acord s\ fac\ vreo munc\ `njositoare. James Bond nu [terge praful [i nu spal\ geamurile. Balonul era `ns\ gata umflat [i f\r\ ajutorul s\u.

Capitolul 82 Al treilea e-mail era de la domnul Hachette: Inspector Truman, ]in s\ `mi exprim profunda nemul]umire fa]\ de faptul c\ se a[teapt\ de la mine s\ dau dovad\ pe loc de cea mai `nalt\ art\ culinar\ de care s`nt capabil pentru stomacul f\r\ fund al unui musafir de a c\rui prezen]\ `n cas\ nu s`nt `n[tiin]at p`n\ c`nd nu `mi apare `n buc\t\rie, lu`ndu-m\ prin surprindere ca o g\rg\ri]\ din provizia de f\in\. Gustul magnific `n materie de m`ncare al domnului Whistler [i laudele aduse unicelor mele coquilles St. Jacques, precum [i fiec\rui fel special de m`ncare preparat cu dificultate, s`nt pl\cute, dar nu m\ ajut\ s\-mi refac nervii, care, v\ avertizez, s`nt la p\m`nt [i uza]i la maximum. Dac\ `mi mai face]i a[a ceva, s`nt obligat s\ demisionez cu consecin]e extreme, greu de pronun]at. M\ aflu de asemenea `n pozi]ia nepl\cut\ de a v\ anun]a c\ b\iatul pretinde c\ a f\cut sendvi[uri cu [unc\ `n buc\t\ria mea, f\r\ s\-i dau permisiunea, [i c\ `n acest moment fac un inventar la s`nge al c\m\rii ca s\-mi dau seama de dimensiunile catastrofei. ~n speran]a c\ aceste samavolnicii nu se vor mai repeta vreodat\, al dumneavoastr\, buc\tar-[ef Hachette.

R\posatul Dunny se mutase la ei. {i cu o poft\ de m`ncare grozav\. Era o nebunie. Lui Ethan `i veni s\ r`d\, dar nu reu[i s\ schi]eze nici m\car un z`mbet. Gura i se uscase. Palmele i se umeziser\.

CHIPUL

489

Citi din nou mesajul lui Yorn: „Fric `[i face o ascunz\toare `n ser\… Prietenul dumitale Whistler mi-a adus la cuno[tin]\… B\ie]ii se joac\ de-a Robinson Crusoe… Whistler m\ calc\ pe nervi…“ C`t timp Hannah se luptase cu cancerul, Ethan se sim]ise mai neajutorat ca oric`nd. ~ntotdeauna putuse s\ aib\ grij\ de oamenii la care ]inea, s\ fac\ tot ce trebuia pentru ei. Dar nu putuse s-o salveze pe Hannah, ea, care `i fusese cea mai drag\. Sim]i `nc\ o dat\ c\ totul `i scap\ de sub control. Cu un sistem de securitate ultraperformant, cu paznici afla]i `n permanen]\ la datorie [i cu protocoale de securitate bine puse la punct, cu s`rguin]\ extrem\, nu putea s\-l ]in\ pe Dunny departe de proprietate, departe de cas\. Om, fantom\ sau for]\ greu de numit, Dunny avea `ntr-un fel leg\tur\ cu Reynerd [i, probabil, cu profesorul despre care Reynerd scrisese `n scenariul s\u. Dunny f\cea probabil parte din amenin]are [i `[i b\tea joc de Ethan cu fiecare apari]ie nedorit\, dovedind c\ nimeni din cei afla]i `n cas\ nu era `n siguran]\. Dac\ Ethan `n[ela a[tept\rile lui Channing Manheim, dac\ cineva ajungea la actor `n ciuda tuturor precau]iilor luate, `n[ela de fapt nu numai a[tept\rile [efului s\u, ci mai ales ale b\iatului, care avea s\ r\m`n\ f\r\ tat\. Fric ar fi fost nevoit s\ cer[easc\ mila mamei sale, care era preocupat\ numai de propria persoan\, ar fi tr\it [i mai mult la voia `nt`mpl\rii [i ar fi fost condamnat la o singur\tate mai ad`nc\ dec`t cea pe care o `ndura acum. Ethan se ridicase din fa]a calculatorului. Era agitat, cople[it de nevoia de a se mi[ca, de a face ceva, dar incapabil s\ `n]eleag\ ce trebuia f\cut. La telefon, ap\s\ butonul INTERCOM [i num\rul de la bibliotec\. – Fric, e[ti acolo? A[tept\. – Fric, m\ auzi? Vocea b\iatului se auzi `nv\luit\ de o pruden]\ curioas\: – Cine e? – Nimeni `n afar\ de noi, fo[ti poli]i[ti, b\tr`ni [i ramoli]i. Ai g\sit vreo carte? – ~nc\ nu.

490

DEAN KOONTZ

– Nu sta mult. – Mai stau c`teva minute, spuse Fric. ~n timp ce Ethan `[i lua degetul de pe butonul intercomului, pe telefon p`lp`i o lumini]\ care apoi `ncepu s\ ard\ constant: linia 24. Studie obiectele aranjate pe mas\, `ntre calculator [i telefon: g\rg\ri]e, melci, prepu]uri... Aten]ia `i zbur\ `napoi la telefon. Becule]ul. Linia 24. Vocea pe jum\tate auzit\ care venea de pe fa]a nev\zut\ a lunii, pe care o ascultase timp de jum\tate de or\ la acest telefon noaptea trecut\, `i r\sunase mereu `n suflet de atunci. {i vocea slab\ pe care crezuse c\ o auzise venind din difuzorul aflat `n ascensorul spitalului chiar `n acea diminea]\. Un borcan de biscui]i plin cu piese de scrabble, cartea G`nduri despre l\bu]e, m\rul cusut [i ochiul din el... ~n ascensor ap\sase STOP nu numai pentru a asculta vocea aceea, ci [i pentru c\ avusese sentimentul c\ atunci c`nd va ajunge la garajul spitalului, nu-l va mai g\si acolo. Doar clipocitul unei ape negre. Sau un h\u. Crezuse atunci c\ reac]ia aceea absurd\, fobic\ era probabil sublimarea unei frici mai reale, pe care nu voia s\ o `nfrunte. Acum era pe punctul s\ priceap\ care era natura adev\ratei terori. Brusc, `n]elese c\ realitatea, a[a cum o percepea el, era la fel ca imaginea de sticl\ colorat\ `nf\]i[at\ de buc\]ile de oglind\ ale unui caleidoscop. Realitatea pe care se obi[nuise s\ o vad\ dintotdeauna era pe cale s\ se schimbe `naintea ochilor lui, s\ se prefac\ `n ceva cu mult mai n\ucitor [i mai `nsp\im`nt\tor. G\rg\ri]e, melci, prepu]uri... Linia 24, ocupat\. Vocea `ndep\rtat\ `i persista `n amintire, precum ]ip\tul pesc\ru[ilor, precum melancolia unei seri ce]oase: „Ethan, Ethan...“ Telefoane de la mor]i. G\rg\ri]e, melci, prepu]uri... Becule]ul – o versiune `n miniatur\ a luminii de pe cupola spitalului Our Lady of Angels, ultima linie de pe tabloul telefonic, ultima linie, ultima [ans\, ultima speran]\.

CHIPUL

491

Ethan sim]i un parfum de trandafiri. ~n apartamentul lui nu se afla nici un trandafir. ~n mintea lui – trandafiri Broadway pe morm`ntul ei, eflorescen]e ro[ii-aurii pe iarba ud\. Parfumul trandafirilor se `nte]i. Mirosul era real, nu imaginat, mai puternic aici dec`t `n Forever Roses. I se f\cu p\rul m\ciuc\ nu at`t din pricina unei frici obi[nuite, c`t a unei groaze umile. Un fior rece `n ad`ncul stomacului. Nu avea cheia camerei interzise care se `ntindea dincolo de u[a albastr\, unde se `nregistrau apelurile liniei 24. Brusc, sim]i c\, de fapt, cheile nu aveau nici o importan]\. Cu un sim] intuitiv al urgen]ei pe care nu `l putea explica, dar `n care se `ncredea, Ethan p\r\si apartamentul [i alerg\ spre sc\rile din spate, iar de acolo p`n\ la etajul al doilea.

Capitolul 83 Legat cu dou\ funii u[or zdren]uite de ramurile butuc\noase ale unei perechi de copaci b\tr`ni [i cu o sfoar\ str`ns\ de camion, balonul de observa]ie p\rea s\ se opinteasc\ precum un pe[te prins `n undi]\ [i priponit aici, `n vadul v\zduhului, dar disperat s\ se `nal]e iar `n ad`ncimile cerului. Cenu[iu [i asem\n\tor unei balene, av`nd probabil nou\ metri `n lungime [i `n jur de trei metri diametru, zepelinul era o ro[ioar\ fa]\ de balonul de Anul Nou. Dar lui Corky i se p\rea uria[. Leviatanul se profila imens, luminat de dedesubt de dou\ felinare Coleman la lumina c\rora se lucra. Beteala argintie a ploii se scurgea pe rotunjimile laterale. Balonul atr\gea aten]ia mai mult dec`t ar fi l\sat s\ cread\ dimensiunile sale, poate pentru c\ aici, `n Bel Air, `n primul deceniu al noului mileniu, un balon p\rea s\ apar]in\ altui timp [i altor locuri. Pe l`ng\ faptul c\ era un suprevie]uitor, un fanatic al teoriei conspira]iei mondiale [i un smintit de multe [i periculoase feluri, Jack Trotter era [i un adept entuziast al baloanelor umplute cu aer cald. At`ta vreme c`t r\m`nea suspendat, agen]ii r\ului nu puteau pune m`na pe el [i nu-l puteau azv`rli `ntr-o celul\ jilav\, lipsit\ de orice lumin\ `n afar\ de str\lucirea ro[ie a ochilor de [obolan. Avea echipament tradi]ional – `nveli[ul colorat, `n dungi, arz\torul cu propan, nacela pentru pilot [i pasageri – `n care se urca uneori singur, unicul zbur\tor cu balonul `ntr-o diminea]\ dulce de prim\var\ sau `ntr-o sear\ aurie de var\. Participa [i la concursurile de

CHIPUL

493

naviga]ie aerian\, c`nd dou\zeci sau treizeci, sau poate chiar mai multe baloane viu colorate porneau `n zbor cu o sincronizare perfect\ [i pluteau `n grup `n v\zduh. Un balon cu aer cald plute[te aproape `n `ntregime `n voia v`ntului. Pilotul nu putea nici s\ pl\nuiasc\ o destina]ie final\, nici s\ estimeze ora de sosire cu o aproximare de c`teva minute sau chiar un sfert de or\. Pentru asaltul asupra re[edin]ei Palazzo Rospo era nevoie de un aerostat extrem de dotat, care s\ se poat\ deplasa `n direc]ii diferite cel pu]in pe un v`nt u[or. Trebuia, de asemenea, s\ se poat\ ridica f\r\ uruitul p\c\tos al unui arz\tor cu propan, care f\cea s\ latre to]i c`inii de pe o raz\ de cinci sute de kilometri. Mai mult, trebuia s\ coboare din cer, u[or ca un porumbel, dac\ nu chiar mai u[or, [i s\ pluteasc\ precum o pas\re colibri. Trotter savura uimirea [i entuziasmul cu care ceilal]i navigatori `i priveau aerostatul f\cut pe comand\ `n pu]inele ocazii c`nd `[i l\sa acas\ balonul cu aer cald [i venea cu cel de observa]ie. F\r\ s\ fie vorb\re] din fire sau sociabil, Trotter se a[tepta ca balonul lui s\ fie revela]ia concursului. Corky b\nuia c\ Trotter, `n mintea lui ve[nic febril\, considera balonul de observa]ie mijlocul de transport la care ar fi apelat cu o ultim\ sfor]are pentru a se salva dac\ vreo dictatur\ brusc instalat\ ar fi `ncercat, din vreun motiv sau altul, s\ blocheze traficul pe autostrad\ dinspre [i `nspre zonele metropolitane importante, cum ar fi Los Angelesul [i `mprejurimile lui. Se vedea probabil sem\n`nd confuzia printre adep]ii regimului totalitar `ntr-o noapte cu lun\ nou\, la a c\rei lumin\ ar putea s\ navigheze f\r\ s\ fie v\zut prea u[or, plutind sus, deasupra barajelor [i lag\relor de concentrare, spre nord, spre fermele [i colinele din Sierra, unde putea `n sf`r[it s\ coboare [i s\ o ia pe jos, pe uscat, spre una dintre ascunz\torile lui dinainte preg\tite. Dup\ ce `l trase pe Corky departe de ruinele conacului, Trotter spuse: – Plec\m de aici `n mai pu]in de cinci minute. Echipajul de doi oameni f\cea ultimele verific\ri la sistemele [i echipamentul aerostatului.

494

DEAN KOONTZ

Erau ni[te trafican]i implica]i `mpreun\ cu Trotter `n distribu]ia de Ecstasy. Dup\ ce `l l\sa pe Corky la Palazzo Rospo [i se `ntorcea la conac `n balon, dup\ ce cei doi `[i terminau treaba, Trotter avea s\-i ucid\. – Nu te-am auzit `nc\rc`nd bateriile, spuse Corky. – Erau deja `nc\rcate c`nd am venit aici. – C`nd o s\ fim `n aer n-o s\ putem folosi motorul nici m\car un minut. – {tiu, [tiu. Omule, nu m-ai frecat destul pe tema asta? N-o s\ avem nevoie de motor pentru c\l\toria asta a[a de scurt\ [i cu aerul \sta a[a de lini[tit. Elicele gemene, montate pe structura balonului, suspendate de partea din spate a nacelei, erau `n mod normal propulsate de motorul unei ma[ini de t\iat iarba. Lamele care se `nv`rteau scoteau un zgomot slab, dar motorul f\cea imposibil\ o c\l\torie secret\. – Cu pu]in v`nt potrivnic sau chiar deloc, spuse Trotter, pot s\ merg dou\ ore cu bateriile astea, poate chiar mai mult. Dar m\ enerveaz\ ploaia asta. – Nu e dec`t o burni]\. – Fulgerul, spuse Trotter. Ideea unui fulger m\ face s\ `mi dau drumul `n pantaloni, [i cred c\ [i pe tine la fel. – E umflat cu heliu, nu? `ntreb\ Corky ar\t`nd spre trei cilindri de gaz comprimat azv`rli]i `ntr-o parte, fiecare de m\rimea unui rezervor de oxigen din spital. Hindenburgul avea hidrogen. Am crezut c\ heliul nu explodeaz\. – Nu mi-e fric\ de o explozie. Mi-e fric\ s\ nu fiu lovit de un fulger! Chiar dac\ nu g\ure[te `nveli[ul [i nu `l aprinde, pe noi ar putea s\ ne pr\jeasc\. – Furtuna se domole[te. Nu e nici un fulger, observ\ Corky. – Ieri a fulgerat. – Pu]in. }i-am spus, Trotter, noi, cei de la guvern, control\m furtuna. C`nd vrem fulgere, fulger\ acolo unde avem nevoie, [i c`nd nu vrem fulgere, nici unul nu ]`[ne[te din tolb\. Pe l`ng\ faptul c\ era umflat cu heliu neinflamabil `n loc de hidrogen, balonul de observa]ie se deosebea de un zepelin [i prin faptul

CHIPUL

495

c\ nu avea o structur\ intern\ rigid\. ~nveli[ul Hindenburgului – o nav\ lung\ c`t `n\l]imea Turnului Eiffel, aproape c`t patru avioane Boeing 747 a[ezate unul dup\ altul – fusese `ntins pe un cadru complicat din o]el, care con]inea [aisprezece celule gigantice umplute cu gaz, saci mari de bumbac lipi]i etan[ de un `nveli[ de plastic, precum [i un `ntreg hotel de lux. Balonul de observa]ie al lui Trotter, la fel ca orice alt balon de acest fel, nu era dec`t o pung\ oarecare dup\ ce se dezumfla. Pentru c\ nu disp\ruse nici una dintre c\p[une [i pentru c\ nu avea nici bile de rulment pe care s\ le manevreze obsesiv `n m`n\, cum f\cea Bogart `n Revolta de pe Caine1, C\pitanul Queeg von Hindenburg studia cea]a care fierbea u[or deasupra capului, mijindu-[i ochii ca s\ z\reasc\ norii de deasupra. Ar\ta `ngrijorat. Ar\ta furios. Cu p\rul portocaliu lipit de cap din pricina ploii, cu ochii bulbuca]i [i musta]a de mors\, p\rea un personaj de desene animate. – Nu-mi place deloc, bomb\ni el.

1 C\pitanul Queeg din filmul Revolta de pe Caine este un personaj paranoic [i plin de ticuri sau obsesii. Printre acestea se afl\ [i obsesia pentru c\p[une, a c\ror dispari]ie din frigider declan[eaz\ nebunia de pe vasul pe care `l conduce. (n.tr.)

Capitolul 84 La etajul trei, la cap\tul de nord al aripii de vest, vizavi de apartamentul de o mie de metri p\tra]i `n care se afla dormitorul lui Fric, Ethan ajunse la u[a albastr\. Nu sem\na cu nici o alt\ u[\ din cas\. Ming du Lac v\zuse `ntr-un vis nuan]a de albastru adecvat\ acestui loc. Dup\ spusele doamnei McBee, designerul de interior `ncercase patruzeci [i [ase de amestecuri de vopsea, p`n\ c`nd `ndrum\torul spiritual fusese satisf\cut c\ realitatea se potrivea visului. Dup\ cum a reie[it apoi, albastrul de care aveau nevoie era exact la fel cu cel de pe orice cutie de paste Ronzoni. Faptul c\ dedicaser\ o linie telefonic\ apelurilor de la mor]i [i un robot care s\ preia mesajele acestei linii nu era de-ajuns: Ming [i Manheim inten]ionau s\ investigheze serios fenomenul. Fusese nevoie de un spa]iu aparte pentru echipamentul aferent – ini]ial doar un robot telefonic – care devenise tot mai complex. {i mai hot\r`ser\ c\ atmosfera acestei `nc\peri trebuie s\ fie lini[tit\, `ncep`nd de la culoarea u[ii. Ming `l numea un loc sacru. Sacrosant, `nv\]ase Channing Manheim. Broasca era simpl\ – nu avea nici o yal\ – avea o gaur\ de cheie `n m`nerul rotund al u[ii. Dac\ nu reu[ea s\ desfac\ `ncuietoarea, avea s\ sparg\ u[a. O carte de credit `mpins\ `ntre u[\ [i u[orul ei f\cu ca bariera albastr\ s\ se dea `n l\turi pentru a dezv\lui o camer\ de cinci pe patru metri, `n care ferestrele fuseser\ tencuite. Tavanul [i pere]ii fuseser\

CHIPUL

497

acoperi]i cu un strat de grund [i apoi `mbr\ca]i `n m\tase alb\. Covorul era [i el alb. Partea interioar\ a u[ii nu era albastr\, ci alb\. ~n mijloc, se aflau dou\ scaune albe [i o mas\ lung\, alb\. Pe mas\ [i sub o parte din ea se afla ceea ce Fric ar fi numit o gr\mad\ de echipament de tehnologie `nalt\, care servea un calculator cu o capacitate de procesare uria[\. Toat\ aparatura era din plastic alb; logourile fuseser\ pictate pe deasupra cu oj\ alb\. Chiar [i cablurile erau albe. Puteai s\ orbe[ti aici dac\ lumina era prea puternic\. Tuburile de neon se aprindeau automat c`nd intra cineva [i erau fixate la un nivel de intensitate confortabil, care f\cea s\ sclipeasc\ pere]ii de m\tase ca ni[te `ntinderi de z\pad\ `ntr-un amurg de iarn\. Ethan mai intrase o singur\ dat\ `n camera aceasta, `n ziua c`nd se angajase. Calculatorul [i echipamentul aferent func]ionau dou\zeci [i patru de ore pe zi, [apte zile pe s\pt\m`n\. Ethan se a[ez\ `ntr-unul din scaunele albe. Pe robotul alb, becule]ul se stinsese. Linia 24 nu mai era folosit\. Ecranul albastru, de o nuan]\ diferit\ fa]\ de u[\, era singura culoare vibrant\ din `nc\pere. Pictogramele erau albe. Nu folosise niciodat\ calculatorul acesta. Programul de software care prelua apelurile era `ns\ acela[i cu cel folosit pentru sistemul telefonic din restul vilei. Din fericire, literele, numerele [i simbolurile de pe taste nu fuseser\ pictate `n alb [i astfel estompate. Chiar [i tastele cu nuan]e de gri erau cele originale. ~n compara]ie cu restul camerei, tastatura era o explozie de culoare. Ethan solicit\ exact acelea[i date pe care le-ar fi cerut dac\ s-ar fi interesat de celelalte linii, de la 1 la 23, folosind calculatorul din camera sa de lucru. Voia s\ [tie c`te apeluri sosiser\ pe linia 24 `n ultimele patruzeci [i opt de ore. I se spusese c\ s\pt\m`nal erau primite `n jur de cinci sau [ase mesaje pe linia 24. Majoritatea erau numere formate gre[it sau telefoane promo]ionale. ~n cap\tul listei cu apelurile de luni [i mar]i se afla cifra actualizat\: 56. ~n doar dou\ zile fuseser\ primite apeluri c`t `n zece s\pt\m`ni.

498

DEAN KOONTZ

~[i d\duse seama c\ traficul de pe linia 24 era neobi[nuit de mare, dar nu realizase c\, `n medie, se suna mai mult de o dat\ pe or\. Temperatura din zona aceasta `n care se st\tea de vorb\ cu mor]ii era men]inut\ cu mare efort la dou\zeci de grade, iar\[i o cifr\ din visul lui Ming. ~n seara aceasta, p\rea c\ s`nt mai pu]in de dou\zeci de grade. Derul`nd lista convorbirilor telefonice, Ethan observ\ c\ `n dreptul nici unuia dintre cele cincizeci [i [ase de apeluri nu ap\rea num\rul de la care se sunase. Ceea ce `nsemna c\ nici unul nu venise din partea unor agen]i de v`nz\ri, c\rora le era acum interzis prin lege s\ blocheze accesul la num\rul de pe care sunau. Poate unele dintre ele erau apeluri de la persoane care gre[iser\ num\rul [i care aveau telefon neinformabil. Poate. Dar ar fi pariat pe orice c\ nu era a[a. Apelurile veniser\ dintr-un loc `n care compania telefonic\ nu putea oferi servicii. La sf`r[itul listei sublinie apelul cel mai recent, cel care fusese primit c`nd se afla jos, `n camera de lucru, [i `ncerca s\ `n]eleag\ ce simbolizau g\rg\ri]ele, melcii [i prepu]urile. ~n col]ul din dreapta sus al ecranului ap\ru caseta de dialog „op]iuni“. Putea s\ scoat\ la imprimant\ transcrierea apelului; putea s\ o citeasc\ pe calculator; putea s\ asculte. Alese s\ asculte. Dac\ apelul era asemenea celui la care `[i plecase urechea timp de aproape treizeci de minute noaptea trecut\, un [ir nesf`r[it de [uier\turi [i p\c\nituri `ntrerupte de o voce slab\, pe jum\tate `nchipuit\ [i deloc u[or de deslu[it, avea s\ aud\ acum ceva mai bine datorit\ echipamentului performant. Analizatorul audio computerizat filtra zgomotul de fond, identifica tiparele sonore care se potriveau profilului discursului, clarifica [i amplifica vorbirea, [i, `n cele din urm\, elimina pauzele, pentru a condensa apelul `nainte de a-l memora. Persoana care sunase p\rea c\ striga de la mare dep\rtare, peste un h\u. Vocea fragil\ `l f\cu pe Ethan s\ se aplece `n scaun, de team\ s\ nu o piard\. Cu toate acestea, datorit\ amplific\rii computerizate, putea auzi fiecare cuv`nt, de[i mesajul `l l\s\ perplex. Era vocea lui Hannah.

Capitolul 85 Corky fredona `n minte Die Walküre de Richard Wagner, `n special ariile muzicale despre fuga Valkiriilor. Prin burni]\ [i cea]\, prin Bel Airul lipsit de v`nt, minibalonul lui Queeg naviga lin, ca un vis care se destram\ `n alt vis. {uieratul [i sf`r`itul ploii mascau cu des\v`r[ire pu]inul zgomot f\cut de motoarele electrice, [i p\rea c\ at`t Corky, c`t [i pilotul s\u cu fa]\ acr\ c\l\toreau `ntr-o t\cere deplin\, f\r\ murmur de v`nt sau muget de mare. Nici soarele, nici luna nu str\b\teau cerurile cu mai mult\ lini[te. Suspendat\ sub balon, nacela deschis\ aducea cu o barc\, lipsit\ `ns\ de pupa [i de pror\. Pe cele dou\ locuri sub form\ de b\nci puteau s\ `ncap\ patru persoane. A[ezat cu fa]a `n direc]ia de mers, Trotter st\tea la echea rotund\, pe banca cea mai apropiat\ de pupa. Era pozi]ionat\ chiar `n fa]a motorului, a aliment\rii cu heliu [i a celorlalte dispozitive de control. La `nceput, Corky se a[ez\ cu fa]a la Trotter, uit`ndu-se `n urma balonului. Se `ntoarse apoi cu fa]a `nainte, aplec`ndu-se destul de des `ntr-o parte sau alta pentru a observa punctele de reper ale traseului prin bezn\ [i cea]\. Alunecau la numai c`]iva metri deasupra v`rfurilor copacilor. ~n lipsa lunii [i a stelelor, nu f\ceau nici cea mai mic\ umbr\ [i `naintau at`t de discret, tulbur`nd at`t de pu]in aerul, c\ p\s\rile care se ad\posteau de ploaie pe ramurile cele mai `nalte nu-[i luar\ nici m\car o dat\ zborul, speriate.

500

DEAN KOONTZ

Comunitatea aceasta `nst\rit\ fusese construit\ `ntr-o p\dure de stejari, ficu[i [i conifere, metrosideros1, podocarpus2 [i arbori de piper californian3. Mai precis, fusese importat\ o `ntreag\ p\dure care s\ `mbrace dealurile, v\ile [i canioanele acestea, care p`n\ nu de mult fuseser\ doar p\[uni semiaride pe care iarba cre[tea `n voie, [i r`pe sterpe pe care cre[teau de-a valma tufe. Pentru a trece neobserva]i pe deasupra tihnitului Bel Air, trebuiau s\ se men]in\ la cea mai joas\ altitudine posibil\. Pe dealuri, cele mai multe str\zi erau destul de `nguste [i `n serpentine, flancate [i adesea cu totul acoperite de copaci uria[i, care le ofereau conduc\torilor auto o vedere extrem de limitat\ a cerului. At`ta vreme c`t balonul trecea rareori pe deasupra str\zilor [i, prin urmare, profita din plin de p\durea care avea s\-l fereasc\ de ochii tuturor, mai pu]in ai celor care se uitau direct `n sus, putea s\ alunece a[a tot drumul p`n\ la Palazzo Rospo [i `napoi f\r\ s\ fie observat, c\ci pu]ini, dac\ nu cumva nici unul dintre reziden]i, nu st\teau afar\ pe o vreme ca asta, [i cu at`t mai pu]in `ntr-o pozi]ie din care s\ priveasc\ drept `n sus. Ruta direct\ pe care plutea balonul, de la conacul `n ruin\, peste colina care d\dea `nspre Palazzo Rospo, apoi `n josul ei, m\sura mai pu]in de opt sute de metri. Pe o vreme lipsit\ de v`nt ca acum, func]ion`nd pe baterii, balonul putea atinge o vitez\ maxim\ de dou\zeci de kilometri pe or\. Pentru a tulbura c`t mai pu]in posibil cea]a care `i acoperea cu v\lurile ei bine-venite, mergeau doar cu [aisprezece kilometri la or\, ceea ce avea s\-i duc\ la destina]ie `n aproximativ trei minute. Corky accesase pe internet nu numai h\r]i [i schi]e ale ora[ului, ci [i un site care era o adev\rat\ min\ de aur – fotografii aeriene care ofereau o panoram\ a acestor enclave selecte [i izolate. Majoritatea caselor din aceast\ comunitate erau adev\rate domenii, mai ales `n zona peste care zburau `n acel moment; iar Corky memorase 1 2 3

Plant\ din Australia, cu un lemn foarte tare (n.tr.) Specie de conifere (n.tr.) Plant\ tropical\ ve[nic verde, cu fructe asem\n\toare piperului (n.tr.)

CHIPUL

501

profilul acoperi[urilor [i tr\s\turile proeminente ale fiec\rei cl\diri impozante care se `ntindea de-a lungul rutei lor. Trotter `[i f\cuse [i el temele. El consulta `ns\ punctele de reper mai rar dec`t Corky, pentru c\ se baza mai mult pe busol\. Singura lumin\ care `nso]ea balonul era luminescen]a slab\ a busolei, a altimetrului [i a altor c`teva aparate de m\sur\ de la bord. Erau fixate pe un montant cu pivot, care `i permitea lui Trotter s\ le pozi]ioneze dup\ cum voia. Str\lucirea combinat\ a acestor instrumente nu reu[ea s\ arunce nici cel mai slab reflex pe suprafa]a curbat\ de deasupra. ~ntr-adev\r, mai mult\ lumin\ venea dinspre vilele peste care lunecau dec`t dinspre bordul aerostatului. Reflexe aurii [i argintii ale incandescen]ei de dedesubt sc\p\rau peste p`ntecul balonului, care p\rea `ncrustat cu licheni fosforescen]i. Navigau peste co[uri, trec`nd razant, la doar c`]iva metri de acoperi[urile ude. Erau suficient de aproape pentru a distinge [indrilele [i ]iglele fiec\rui acoperi[ chiar [i pe o noapte cu cea]\. Vreun copil f\r\ ast`mp\r aflat la fereastra dormitorului, a[tept`nd cu ner\bdare Cr\ciunul, uit`ndu-se pe cer [i vis`nd o sanie tras\ de reni, putea z\ri prin ploaie bazaconia lui Trotter plutind [i putea crede c\ Mo[ Cr\ciun a venit cu dou\ nop]i mai devreme [i cu un mijloc de transport neconven]ional. {i aici, acum, dup\ at`tea planuri f\cute – domeniul lui Manheim. F\r\ s\ fie depista]i, trecur\ cam la doisprezece metri deasupra zidului securizat. Trecur\ peste senzorii de mi[care care sesizau orice intrus la nivelul solului. Trecur\ de o mul]ime de camere de supraveghere, dintre care nici m\car una nu era `ndreptat\ spre cer. Corky nu voia s\ fie l\sat l`ng\ cas\. Trebuia s\ coboare cu mare grij\ din nacel\ pe acoperi[ul cl\dirii intendentului aflate `n spatele propriet\]ii. P`n\ `n acest punct Trotter nu f\cuse prea multe pentru pilotarea balonului, c\ci drumul fusese drept [i sigur. Acum trebuia s\ manevreze balonul spre cl\direa-]int\, s\ `l alinieze cu mare grij\ la o

502

DEAN KOONTZ

anumit\ por]iune a acoperi[ului [i s\ planeze cu minimum de deriv\ lateral\ [i fa]\-spate. Cele patru aripioare stabilizatoare din spatele balonului aveau fiecare c`te o c`rm\. Acestea erau operate de comutatoare electrice care erau comandate de la bord prin cabluri de voltaj sc\zut. Trotter putea s\ piard\ din altitudine eliber`nd o cantitate de heliu din balon. Dac\ voia s\ c`[tige altitudine, putea s\ o fac\ introduc`nd mai mult heliu sau, mai rapid, golind ap\ din rezervoarele de balast de pe ambele laturi ale nacelei. Cu gra]ie, aproape maiestuos, aerostatul `[i corect\ traiectoria c\tre cl\direa intendentului [i ajunse acolo f\r\ pic de zgomot, precum stelele care str\bat cerul de la amurg la rev\rsatul zorilor. Cu o gra]ie asem\n\toare unor pa[i de balet perfect executa]i, cu `ndem`narea necesar\ construc]iei unui castel din c\r]i de joc, Jack Trotter cobor` balonul [i `l pozi]ion\ exact unde trebuia. Potrivit ceasului preferat al anarhi[tilor iste]i – un Rolex de `ncredere – timpul scurs era de trei minute [i dou\zeci de secunde. 20.33. Toate telefoanele de pe proprietatea Manheim, mobile sau fixe, `ncetaser\ s\ mai func]ioneze `n urm\ cu trei minute.

Capitolul 86 „Fric s-a n\scut… `ntr-o miercuri.“ ~n camera alb\ din spatele u[ii albastre, Ethan st\tea vr\jit de vocea so]iei sale moarte. „Fric s-a n\scut… `ntr-o miercuri.“ Pentru el era muzic\ pur\, des\v`r[it\ [i emo]ionant\. Efectul unei rug\ciuni pioase asupra unei inimi credincioase ori al imnului na]ional asupra uneia profund patriotice n-ar fi putut da na[tere nici unei frac]iuni din emo]ia puternic\ pe care i-o smulgea lui Ethan vocea aceasta. – Hannah? [opti el, de[i o `nregistrare nu-i putea r\spunde. Hannah? Lacrimile care `i `nce]o[ar\ privirea erau `n mare parte lacrimi de bucurie, smulse nu pentru c\ `i fusese un dor mistuitor de ea `n to]i ace[ti cinci ani, ci pentru c\ mesajul acesta curios transmis de vocea ei `nsemna c\ undeva, esen]a lui Hannah supravie]uise, c\ boala necru]\toare c`[tigase o b\t\lie, dar nu [i un r\zboi. Pierderea lui Hannah nu era mai pu]in zdrobitoare, dar acum [tia c\ nu era ve[nic\. Repetase acelea[i [apte cuvinte de dou\ ori. Ascult\ apelul 56 de trei ori `nainte s\ fie `n stare s\-[i mute aten]ia de la sunetul miraculos al vocii ei la con]inutul mesajului. „Fric s-a n\scut… `ntr-o miercuri.“ De[i Hannah socotise c\ aceast\ informa]ie era important\, Ethan nu `n]elegea de ce ziua `n care se n\scuse Fric era relevant\ pentru situa]ia de acum.

504

DEAN KOONTZ

Lu`nd lista apelurilor de jos `n sus, acces\ apelul 55. Ca [i mai `nainte, alese varianta audio `n locul imprim\rii apelului. Din nou Hannah. De data aceasta nu spunea dec`t un singur cuv`nt, de dou\zeci sau treizeci de ori. „Ethan… Ethan… Ethan…“ Dorul tulbur\tor din vocea ei r\spundea celui din inima lui Ethan. ~n timp ce asculta, abia reu[ea s\-[i mai men]in\ pu]inul s`nge rece care `i mai r\m\sese `n vine. Prin telefon, prin difuzorul din ascensor, poate [i altfel, Hannah se zb\tuse s\ ajung\ la el, dar nu reu[ise s\ se fac\ auzit\. Ironic, `n spatele u[ii Ronzoni, `n camera aceasta ridicol de alb\, cu ajutorul acestui echipament elaborat, izbutise s\ r\zbat\ p`n\ la el. Dumnezeu lucra, `ntr-adev\r, pe c\i stranii c`nd lucra prin cei de teapa lui Ming du Lac. Ethan sosise aici m`nat de sentimentul unei crize, sentiment care se domolise pentru scurt timp, dar care acum `l cople[i din nou. ~napoi la apelul 54. Din nou Hannah. „Luni: copil cu chip frumos…“ Lui Ethan i se opri respira]ia `n g`tlej. Se l\s\ pe marginea scaunului. „Mar]i: copil mult gra]ios…“ {tia versurile. Un c`ntec de copii. {opti cuvintele celui de-al treilea vers odat\ cu Hannah. „Miercuri: plin de jale e copilul...“ Borcanul de biscui]i `n form\ de pisoia[ era plin cu piese de scrabble care formau de nou\zeci de ori cuv`ntul WOE, jale. Pisoia[ul era o pisic\ mic\. Pisoia[ul era un copil. Ca Fric. De ce nou\zeci? Poate nu avea importan]\. Nou\zeci de piese din fiecare liter\, dou\ sute [aptezeci de piese `n total, era num\rul necesar pentru a umple borcanul. Copilul de miercuri e plin de jale. Apelul 53. Hannah. Chiar [i cu zgomotul de fond filtrat [i cu cuvintele amplificate, mesajul ei nu putea fi `n]eles, de parc\ fluviul dintre via]\ [i moarte se l\]ise de aceast\ dat\ p`n\ c`nd malul cel\lalt ajunsese ]\rmul nev\zut al unui ocean. Apelul 52. La fel de neclar.

CHIPUL

505

Apelul 51. Hannah, din nou cu un c`ntecel de copii. „G\rg\ri]\-ri]\, zboar\ de pe loc…“ Ethan s\ri `n picioare [i r\sturn\ scaunul. „Copiii-au pierit, casa ]i-a luat foc.“ Channing Manheim nu avea s\ se `ntoarc\ acas\ p`n\ `n dup\-amiaza zilei de 24 decembrie. Teoria cu care lucraser\ era c\ Chipul nu avea s\ fie `n pericol p`n\ la acea dat\ cel mai devreme. Poate c\ Chipul nu fusese nici o clip\ `n primejdie. Poate ]inta fusese de la `nceput Fric. Dou\zeci [i dou\ de g\rg\ri]e `ntr-un borcan mic de sticl\. De ce nu dou\zeci [i trei sau dou\zeci [i patru? Spre deosebire de borcanul de biscui]i, recipientul cu insecte nu era nici pe jum\tate plin. A[adar, de ce nu cincizeci de g\rg\ri]e `ndesate p`n\ la v`rf? Erau `ntr-o mar]i, 22 decembrie.

Capitolul 87 ~n timp ce Corky se ridic\ de pe banca pe care st\tea, pornind c\tre poarta nacelei, Trotter spuse: – U[or, u[or. Deplasarea brusc\ a celor 77 de kilograme ale lui Corky putea face balonul s\ se legene, poate chiar s\ se balanseze, un risc pe care nu [i-l puteau asuma acum, c`nd se aflau at`t de aproape de acoperi[. ~n timp ce Corky se mi[ca `ncet, echilibr`ndu-se cu pieptul `n jos pe rama pun]ii, cu un picior `n nacel\ [i cu unul afar\, Trotter `[i folosi propriul corp pe post de contragreutate, mi[c`ndu-se la dreapta pe banc\, [i corect\ de la bord pozi]ia vasului. Balonul se leg\n\, dar nu periculos. La un semnal al lui Trotter, Corky `[i strecur\ [i restul corpului afar\ din nacel\, dar nu brusc. Mai `nt`i at`rn\ cu ambele m`ini de rama pun]ii, `n timp ce pilotul compensa aceast\ nou\ schimbare a centrului de greutate. Pe m\sur\ ce balansul aeronavei se reduse, Corky `[i lu\ m`na st`ng\ de pe ram\ [i apuc\ suportul tancului de balastare, apoi f\cu acela[i lucru [i cu m`na dreapt\. Metalul era rece [i ud, dar se ]inea bine datorit\ m\nu[ilor din piele [i nailon. Uit`ndu-se `n jos, v\zu c\ picioarele `i at`rnau la jum\tate de metru de acoperi[. Nu `ndr\zni s\ `[i dea drumul a[a de sus. De[i mai mult ca sigur nu s-ar fi dezechilibrat, ar fi aterizat cu prea mult zgomot [i i-ar fi

CHIPUL

507

alertat pe cei doi paznici din camera de supraveghere care ocupa jum\tate din etajul `nt`i al cl\dirii intendentului. Evident, Trotter pricepu care era problema. L\s\ s\ r\sufle pu]in heliu [i balonul cobor` p`n\ c`nd Corky sim]i acoperi[ul sub picioare. {ez`nd `n v`rful acoperi[ului cu dou\ pante, cu un picior `ntr-o parte [i cu altul `n cealalt\, d\du drumul suportului metalic al tancului de balast. Aterizase aproape la fel de u[or ca Peter Pan. Eliberat de greutate, balonul se `n\l]\ de `ndat\ trei-patru metri. Partea din spate `ncepu s\ se ridice, ceea ce nu era bine, dar cu o mi[care a c`rmei, Trotter redres\ partea din fa]\ [i reveni la pozi]ia orizontal\ chiar `n timp ce `ntorcea balonul pentru c\l\toria `napoi peste deal, pe care avea de data aceasta s-o fac\ singur. Dup\ ce va pune m`na pe b\iat, Corky avea s\ plece din Palazzo Rospo elegant, folosind unul dintre automobilele din colec]ia de lux a lui Manheim. Dup\ ce ajungea la conacul p\r\sit [i lega bine balonul cu funii de copaci [i camion, Trotter avea s\-i `mpu[te pe cei doi b\rba]i care serviser\ pe post de echipaj de sol. De[i abandonarea aerostatului `l f\cea s\ sufere, avea s\ `l lase aici [i s\ se `ndrepte spre o ma[in\ pe care o parcase mai devreme cu dou\ str\zi mai `ncolo. Imediat dup\ ce se va `ntoarce la el acas\, `n canionul din Malibu, avea s\ ia o alt\ ma[in\ [i s\ porneasc\ la drum, l\s`nd pentru totdeauna `n urm\ via]a [i numele de Jack Trotter. Poate c\ nu avea s\ realizeze niciodat\ faptul c\ fusese tras pe sfoar\ [i f\cut s\ cread\ c\ un agent NSA f\cuse o `n]elegere cu el s\-l [tearg\ din toate analele guvernamentale [i s\-i permit\ s\ tr\iasc\ dup\ aceea ca o fantom\ `n ma[in\ria Americii; deoarece avea de g`nd s\ tr\iasc\ oricum ca o fantom\, ar fi putut de fapt s\ scape ochiului oficial numai [i numai prin propriile eforturi. Autorit\]ile care vor investiga r\pirea lui Aelfric Manheim aveau probabil s\ se `mpotmoleasc\ atunci c`nd, lu`nd urma balonului, ajungeau la Trotter din Malibu. Nu vor avea cum s\ descopere noua identitate pe care [i-o asumase, noua lui `nf\]i[are sau noul domiciliu.

508

DEAN KOONTZ

Dac\ `ntr-o bun\ zi, `mpotriva tuturor probabilit\]ilor, d\deau de Trotter, acesta nu putea da numele nici unui colaborator, cu excep]ia lui Robin Goodfellow, agent secret extraordinar. ~nc\ pe coama acoperi[ului, Corky f\cu prudent doi pa[i `nainte. Avea ghete de iarn\, pentru z\pad\ [i ghea]\ periculoas\. Ni[te ]igle alunecoase din pricina ploii nu puneau nici o problem\. Cu toate acestea, s\ alunece acum ar fi un dezastru, chiar dac\ ar evita c\derea sau i-ar supravie]ui. De vreme ce paznicii se aflau chiar `n camerele de sub el, ploaia ar face prea pu]in ca s\ mascheze zgomotele, iar lini[tea r\m`nea esen]ial\. Conducta de ventila]ie pe care o c\uta era chiar acolo unde ar\taser\ planurile, la mai pu]in de jum\tate de metru de v`rful acoperi[ului, pe partea sudic\. Sim]indu-se ca un spiridu[ pornit s\ fac\ o boroboa]\, lui Corky i-ar fi pl\cut s\ murmure un c`ntec de spiridu[i sau s\ se distreze cu alte bufonerii. Recuno[tea `ns\ c\ de data aceasta trebuia s\-[i `nfr`neze mai mult ca niciodat\ exuberan]a. Urc`nd dealul spre r\s\rit, C\pitanul Queeg von Hindenburg [i inven]ia sa á la Jules Verne `[i f\ceau drum prin cea]a groas\, care se `nchidea `n urma lor ascunz`ndu-i deplin, a[a cum marea conspirase s\-i ascund\ pe Nemo [i al s\u Nautilus. Corky st\tea pe coama acoperi[ului, cu fa]a la ]eav\. Conducta de ventila]ie, care se ridica deasupra acoperi[ului p`n\ la o `n\l]ime de treizeci de centimetri, ajungea prin pod [i baie p`n\ `n biroul de paz\. Duc`ndu-[i m`na la spate, Corky desf\cu fermoarul buzunarului de sus al rucsacului. Scoase de acolo o pung\ de gunoi de treizeci [i opt de litri [i o rol\ de band\ izolatoare. Un capac metalic `n form\ de con fusese fixat de cap\tul conductei pe picioru[e de zece centimetri. Acesta `mpiedica ploaia [i mizeria adus\ de v`nt s\ intre prin conduct\, [i `n acela[i timp permitea aerului s\ circule `n camera de dedesubt. Corky trase punga de gunoi peste capacul metalic, [i cu o singur\ m`n\, o `nf\[ur\ c`t putu de str`ns `n jurul ]evii. Dac\ ventila]ia din baie ar fi func]ionat, ar fi umplut cu aer punga [i Corky ar fi fost obligat s\ `nt`rzie aceast\ etap\ critic\ a

CHIPUL

509

misiunii p`n\ c`nd era oprit\ ventila]ia. Plasticul moale nu se umfl\ `ns\ ca un balon. Cu ajutorul benzii izolatoare, lipi de conduct\ gura de la pung\ [i form\ un cordon relativ etan[. Duc`nd din nou m`na la spate, scoase un un spray de m\rimea unui fixativ pentrui p\r. Nu era `ns\ un spray obi[nuit, ci un „aerosol militar, `nc\rcat la mare presiune“, conceput de un coleg de al lui de la universitate care primise o burs\ generoas\ de la armata Chinei. Aerosolul `[i golea tot con]inutul `n [ase secunde. Moleculele substan]ei active erau legate de un gaz care prezenta un factor de dilatare at`t de mare, `nc`t ambele etaje ale cl\dirii intendentului aveau s\ fie contaminate `n cincizeci p`n\ la [aptezeci de secunde. Aerosolul fusese astfel conceput `nc`t s\ poat\ con]in\ orice, de la sedative la neurotoxine mortale, care ucideau de la prima inhala]ie. Corky nu reu[ise s\ pun\ m`na pe un dispozitiv care s\ con]in\ o neurotoxin\. Trebuise s\ se mul]umeasc\ cu un gaz sedativ. ~i convenea sedarea celor doi paznici. De[i era profund devotat colaspului [i rena[terii societ\]ii, nu era omul care s\ ucid\ f\r\ discern\m`nt. E drept, `n ultima vreme fusese necesar s\ ucid\ mai mult dec`t de obicei de dragul nobilei sale cauze. Dar `i pl\cea s\ se considere un om capabil s\ practice `nfr`narea cu aceea[i u[urin]\ cu care putea s\ dezl\n]uie fiara din\untru. Cu un deget f\cu o gaur\ `n sacul de plastic, o m\ri [i strecur\ partea de sus a aerosolului `n pung\. Folosind banda izolatoare, sigil\ punga `n jurul aerosolului. }in`nd cu m`na st`ng\ partea r\mas\ `nafar\ a acestuia, `[i v`r` `n pung\ m`na dreapt\ p`n\ c`nd reu[i s\ apuce bine `ntre degetul mare [i ar\t\tor inelul, care func]iona aproape la fel ca un inel de grenad\. Trase inelul [i `l l\s\ s\ alunece `n pung\. Cele zece secunde scurse `ntre activarea [i dispersia con]inutului permiteau ca aerosolul s\ poat\ fi aruncat printr-o u[\ deschis\ sau o fereastr\. Corky `l ]inu str`ns [i a[tept\. C`nd con]inutul erupse din recipientul revolu]ionar, flaconul `i vibr\ `n m`na st`ng\ [i deveni brusc rece ca ghea]a, `nc`t putea s\

510

DEAN KOONTZ

simt\ prin m\nu[\ schimbarea radical\ de temperatur\. Dac\ l-ar fi ]inut cu m`na goal\, pielea i-ar fi `nghe]at pe aluminiu. Puf! Punga de gunoi se umfl\ brusc, ca airbagul dintr-un automobil `n timpul unei ciocniri frontale. Corky se g`ndi c\ ar putea s\-i pocneasc\ `n fa]\ [i s\-l scalde `n gaz sedativ. Dar conducta de aspira]ie `i oferea o cale de dilatare, a[a c\ `n loc ca plasticul s\ se umfle [i s\ se sparg\, gazul cobor` pe ]eav\, trecu de ventila]ia care l-ar fi `mpins afar\ dac\ era activat\, de acolo `n baia biroului de paz\ [i apoi `n toat\ cl\direa. U[ile `nchise nu `mpiedicau `mpr\[tierea gazului. Vaporii care aduceau somnul aveau s\ se infiltreze prin spa]iul dintre u[\ [i prag, dintre u[\ [i u[ori, prin cele mai mici cr\p\turi [i fisuri, prin sistemul de `nc\lzire [i filtrele de la instala]iile sanitare. ~nainte de rondul de la ora nou\, ambii paznici se aflau `n biroul de sub Corky. Sedativul ac]iona at`t de repede, c\ `n zece secunde de la golirea aerosolului, cei doi aveau s\ se pr\bu[easc\ incon[tien]i. A[tept\ mai mult de jum\tate de minut `nainte s\ treac\ de pe coama acoperi[ului pe panta nordic\. Acoperi[ul nu era abrupt [i cobor` cu u[urin]\. ~n fa]a cl\dirii, care era mare c`t o cas\ luxoas\ din zonele reziden]iale, se afla un pridvor acoperit cu o `mpletitur\ groas\ de sequoia, pe care se `nf\[ura de zeci de ani o vi]\-de-vie. S\ri de pe acoperi[ pe `mpletitur\. De acolo s\ri pe iarb\, `[i `ndoi genunchii ca un para[utist, c\zu, se rostogoli [i s\ri `n picioare. Se sim]i ca Vin Diesel. Dup\ ce `[i d\du jos rucsacul, scoase din el o masc\ de gaze. Azv`rli rucsacul [i `[i puse masca. Intrarea principal\ `n cl\direa intendentului nu era `ncuiat\. Intr\ `n foaierul de serviciu. Exact ca `n planul cl\dirii. ~n dreapta: o u[\ care d\dea `nspre depozitul de unelte pentru gr\din\rit, suficient de mare pentru a ad\posti trei ma[ini de t\iat iarba, precum [i cele dou\ c\rucioare electrice cu care Yorn [i echipajul lui mutau `ngr\[\mintele [i alte materiale pe terenul imens.

CHIPUL

511

~n st`nga: o u[\ care d\dea `nspre biroul spa]ios al lui Yorn, `nc\ o u[\ care d\dea spre baia folosit\ de gr\dinari. Drept `n fa]\ erau sc\rile care duceau la etajul `nt`i. La etaj, Corky `i pe g\si cei doi paznici din schimbul de noapte c\zu]i f\r\ cuno[tin]\ `n camera de supraveghere. Unul era `ntins pe podea, cel\lalt pr\bu[it `n scaun `n fa]a unui grup de monitoare video. Aveau s\ r\m`n\ `n starea asta `ntre [aizeci [i optzeci de minute. Timp suficient pentru Corky s\-[i termine treaba [i s\ plece. ~[i trase un scaun `n fa]a calculatorului. Nici alimentarea cu curent, nici re]eaua local\ nu fuseser\ afectate de `ntreruperea grijulie a serviciilor telefonice dinspre [i `nspre proprietate. ~n masca de gaze, respira]ia lui sem\na cu cea a lui Darth Vader. Ca `ntotdeauna, la `nceputul turei unul din paznici accesase sistemul de securitate cu o parol\ personal\. Afi[ajul complicat de pe ecran `i d\dea de `n]eles lui Corky c\ fusese activat\ alarma de perimetru, ceea ce f\cea imposibil\ p\trunderea `n Palazzo Rospo pe fereastr\ sau u[\ f\r\ s\ porneasc\ sirenele. Dup\ spusele lui Ned Hokenberry, monstrul cu trei ochi – acum monstrul cu doi ochi, r\posatul monstru cu doi ochi – alarma de perimetru nu era de obicei activat\ p`n\ la ora unsprezece sau chiar p`n\ la miezul nop]ii. ~n seara aceasta o porniser\ devreme. Corky se `ntreb\ de ce. Poate `i speriaser\ ni[te cutii negre [i lucrurile g\site `n ele. ~nc`ntat c\ i-a pus pe jar [i c\ a reu[it totu[i p`n\ acum s\ treac\ de sistemele lor de ap\rare, Corky `ncepu s\ c`nte aria lui Grinch din Grinch care a furat Cr\ciunul1. Masca de gaze d\dea melodiei un aer cumplit de fantomatic, chiar s\lbatic. Mick Sachatone, s\rmanul Mick `n pijamaua lui cu Bart Simpson, piratase sistemul de securitate Manheim conect`ndu-se la el prin calculatorul companiei de securitate care deservea proprietatea [i 1

Cum a furat Grinch Cr\ciunul este una dintre cele mai cunoscute c\r]i de copii scrise de Dr. Seuss. Grinch, o f\ptur\ r\ut\cioas\ care tr\ie[te pe un v`rf `nz\pezit de munte, pl\nuie[te s\ coboare `n ora[ [i s\ fure toate cadourile [i podoabele de Cr\ciun. (n.tr.)

512

DEAN KOONTZ

care era `n permanent\ leg\tur\ cu `nc\perea aceasta. ~i d\duse lui Corky c`teva instruc]iuni de baz\ despre aceast\ opera]ie. Mai `nt`i Corky verific\ statutul celor dou\ camere de panic\ din vil\. Nu func]iona nici una. Folosind calculatorul, activ\ sistemul de alarm\ din ambelele camere [i le `ncuie cu telecomanda. Nu mai puteau fi deschise folosind `ncuietorile ascunse cu care erau prev\zute. Nimeni nu se mai putea refugia acolo. Alarma de perimetru putea fi pornit\ sau oprit\ doar select`nd DA sau NU `ntr-un meniu. ~n clipa aceea pe ecran era aprins DA. Corky se folosi de mouse ca s\ selecteze NU. Cu o cheie putea acum s\ intre `n Palazzo Rospo ca [i cum ar fi fost c\minul lui drag. La cureaua fiec\rui paznic pr\bu[it `n somn at`rna un [ir de chei. Desf\cu unul, `l zorn\i [i sur`se. C`nd ridic\ telefonul, nu auzi nici un ton. ~ncerc\ unul din telefoanele mobile ale paznicilor. Nu func]iona. Dragul de Mick! L\s`ndu-i pe paznici s\ viseze `n continuare, Corky cobor` sc\rile [i se `ntoarse la pridvorul de sub `mpletitura de sequoia [i vi]\-de-vie. ~[i scoase masca de gaze [i o arunc\. Printr-un paravan de copaci [i ploaie neagr\, uria[a cas\ putea fi v\zut\ de la 180 de kilometri spre nord. Deoarece `n re[edin]\ nu se aflau dec`t Ethan Truman [i b\iatul, nu erau luminate multe ferestre, [i totu[i vila `i amintea lui Corky de un gigantic vas de lux care-[i croie[te drum noaptea pe mare. Iar el era aisbergul. Trase fermoarul de la cel mai ad`nc buzunar al costumului s\u [i scoase de acolo pistolul Glock la care ata[ase mai devreme un amortizor.

Capitolul 88 „G\rg\ri]\-ri]\, zboar\ de pe loc... copiii-au pierit, casa ]i-a luat foc…“ Dup\ ce ascult\ apelul 51, Ethan nu se mai `ndoi c\ [i o parte din celelalte cincizeci de apeluri con]ineau mesaje importante pentru el, dar nu se mai g`ndi s\ mai piard\ timp ascult`ndu-le [i [tiu c\ nu avea nevoie s\ le aud\ ca s\ dezlege ghicitoarea. Dou\zeci [i dou\ de g\rg\ri]e. Dou\zeci [i dou\ decembrie. Azi. {i nu mai erau dec`t trei ore p`n\ c`nd se f\cea 23 decembrie. Dac\ avea s\ se `nt`mple ceva `ngrozitor, avea s\ se `nt`mple cur`nd. Pistolul era `n apartament. Fric trebuie s\ fie deja acolo, a[tept`ndu-l. P\r\si `n fug\ camera alb\, l\s`nd u[a albastr\ deschis\ `n urm\. Nu era nevoie s\ intre `n panic\. Alarma de perimetru avea s\ ]ipe la prima `ncercare a cuiva de a p\trunde `n cas\ pe u[\ sau fereastr\. ~ntre bocetele sirenei, un modul vocal avea s\ anun]e cu o voce limpede, computerizat\, camera `n care se petrecuse efrac]ia. Pe l`ng\ asta, oamenii din biroul de paz\ aveau s\ [tie c\ cineva trecuse de zidul propriet\]ii cu mult `nainte ca intrusul s\ ajung\ `n cas\. La primul semn c\ proprietatea fusese violat\, aveau s\ sune la 911 [i la firma privat\ de securitate care fusese angajat\. Cu toate acestea, f\r\ s\ mai piard\ timp cu ascensorul, se n\pusti spre sc\rile de serviciu, cobor` iute ca fulgerul c`te [ase trepte odat\, tr`nti u[a de la cap\tul sc\rilor [i p\trunse `n aripa de vest a parterului.

514

DEAN KOONTZ

Smuci u[a de la apartamentul s\u, `l strig\ pe Fric [i nu primi nici un r\spuns. Evident, b\iatul era tot `n bibliotec\. Nu era bine. ~[i petrecuse zece ani din via]\ mai mult singur, dar `n noaptea asta nu avea s\ supravie]uiasc\ tot a[a. Ethan se gr\bi spre biroul lui din camera de lucru. ~[i l\sase pistolul `n sertarul din dreapta sus. Tr\g`nd sertarul, se a[tept\ s\ descopere c\ arma `i fusese furat\. Dar era acolo. Un lucru minunat. ~n timp ce-[i fix\ tocul de la pistol, Ethan `[i trecu privirea peste obiectele aflate pe birou, `ntre calculator [i telefon. C`ntece de copii. „Copiii-au pierit, casa `]i ia foc.“ „Miercuri: plin de jale e copilul …“ C`ntece de copii. Prepu]uri circumcise de la zece b\rba]i. Zece pentru c\ Fric avea zece ani. Ce s`nt prepu]urile? F`[ii de piele. Buc\]i. T\ieturi. Iar melcii s`nt melci. Cartea cu pove[ti despre c`ini, G`nduri despre l\bu]e, o colec]ie de pove[ti despre c\]elu[i. Se scrie diferit, dar se aude la fel. Pove[ti – cozi.1 Din ce s`nt f\cu]i b\ie]eii? „T\ieturi [i melci [i cozi de c\]elu[i.“2 Din asta s`nt f\cu]i b\ie]eii. Biletul care sosise `mpreun\ cu m\rul se afla pe birou: Ochiul din m\r? Viermele neadormit? Viermele p\catului originar? Au cuvintele alt scop dec`t confuzia? ~n acest caz, al [aselea obiect fusese cel mai u[or de interpretat, a[a c\ profesorul, cine naiba era el, amestecase subiectul cu cuvinte [i batjocoritoare, [i care s\ distrag\ aten]ia. Ochiul din m\r este albastru, la fel cu ochii celebri ai lui Channing Manheim. Nu ochiul din m\r. M\rul ochiului lui.3 1

~n englez\, poveste (tale) [i coad\ (tail) se pronun]\ la fel. (n.tr.) Vers dintr-o poezie pentru copii. (n.tr.) 3 Expresie englezeasc\ desemn`nd lucrul cel mai scump pe care `l ai pe lume. (n.tr.) 2

CHIPUL

515

Nu c\ bunul Fric ar fi fost vreodat\ m\rul ochiului pentru tat\l s\u. Era pata alb\ din ochiul tat\lui s\u, prea des trecut cu vederea, niciodat\ v\zut `n deplin\tatea caracterului s\u. ~n privin]a asta, expeditorul cutiilor negre f\cuse o presupozi]ie gre[it\. Channing `nsu[i era m\rul din ochiul propriu, [i nu mai era loc pentru altul. Cine cuno[tea adev\rata rela]ie dintre tat\ [i fiu, putea fi iertat pentru a nu fi f\cut leg\tura dintre ochiul p\pu[ii cuib\rit `n m\rul cusut cu a]\ neagr\ [i b\iatul acesta minunat. {i totu[i, Ethan se blestem\ pentru c\ nu `n]elesese aluzia. Ap\s\ INTERCOM pe tastatura telefonului [i apoi num\rul liniei de la biroul de paz\ din spatele re[edin]ei. – Pete? Ken? Trebuie s\ punem ceva la punct. Nu r\spunse nimeni. – Pete? Ken? S`nte]i acolo? Nimic. Ethan smuci receptorul. Nu avea ton.

Capitolul 89 Hiena dormea `ntr-un b`rlog curat, nem`njit de suvenire ale crimelor comise. Nici o hain\ p\tat\ de s`ngele victimei pe care s\ [i-o poat\ lipi de fa]\ ca s\ savureze parfumul mor]ii. Nici o bijuterie de dam\ pe care s-o dezmierde. Nici o fotografie la minut a Justinei Laputa sau a Minei Reynerd, luate dup\ ce le pusese la `ncercare nemurirea cu un v\trai [i o lamp\ de marmur\ cu incrusta]ii de bronz. Nimic. Dup\ o examinare rapid\, dar meticuloas\, a [ifonierului, a sertarelor, a noptierelor [i a celorlalte locuri din dormitorul `n care Laputa ar fi putut ascunde genul de pornografie care satisf\cea nu poftele, ci obsesia violen]ei, Hazard nu d\du peste nici o dovad\ a vreunei crime sau psihopatii. Ca [i mai `nainte, lucrul cel mai remarcabil era cur\]enia scrupuloas\, care rivaliza cu cea dintr-un laborator de arme biochimice, sigilat ermetic [i dezinfectat cu con[tiinciozitate, precum [i geometria [i alinierea feti[ist\ a tuturor obiectelor, fie ele mari sau mici. Nu numai obiectele aflate la vedere, ci [i con]inuturile sertarelor p\reau aranjate cu ajutorul micrometrului, raportorului [i dreptarului. {osetele [i puloverele p\reau s\ fi fost `mp\turite [i stivuite de un robot programat pentru lucr\ri de fine]e. Hazard sim]i iar\[i c\ aceast\ cas\ era pentru Vladimir Laputa un refugiu disperat din mizeria lumii de dincolo de zidurile ei. P\r\si dormitorul [i intr\ pe holul de la etaj, unde r\mase o clip\ nemi[cat, ascult`nd concentrat, auzind numai b\t\ile molcome `n acoperi[ ale ploii care se oprea. Arunc\ o privire la ceas [i se `ntreb\

CHIPUL

517

c`t timp mai avea la dispozi]ie, dac\ `ntr-adev\r mai avea, ca s\ mai cerceteze [i celelalte camere de la etajul `nt`i. Instinctul `l `n[ela rareori pe Hazard, dar acum nu-i spunea nimic. Profesorul se putea `ntoarce `n orice clip\ sau dup\ c`teva ore, poate zile. ~ncerc\ prima u[\ de l`ng\ dormitorul mare, pe aceea[i parte a holului; aprinse lumina. Judec`nd dup\ aparen]e, era o magazie. Cutii de carton simple, pe care erau imprimate cu [ablonul doar numere ro[ii, st\teau stivuite c`te trei, `n [iruri bine r`nduite. Un fream\t de interes `l f\cu pe Hazard s\ treac\ pragul `nc\perii. ~[i d\du apoi seama c\ toate acele cutii erau sigilate cu benzi de plasture foarte precis aplicate. Dac\ ar fi rupt c`teva ca s\ le deschid\, nu ar mai fi fost `n stare s\ le pun\ la loc `n a[a fel `nc`t s\-[i ascund\ investiga]iile neautorizate. Apropiindu-se de ultima camer\ de pe partea aceea a holului, sim]i un miros nepl\cut. C`nd ajunse la u[a deschis\, mirosul r\u devenise duhoare. Lucrul cel mai important acum era c\ Hazard recunoscuse `n duhoarea aceasta mirosul de carne putred\ pe care `l `nt`lnise nu de pu]ine ori `n cariera lui de poli]ist la Jafuri/Omucideri. B\nui c\ aici avea s\ g\seasc\ cel pu]in unul dintre suvenirele lui Laputa, care o s\-l fac\ s\ regrete c\ a m`ncat mai `nainte cheeseburger [i cartofi pr\ji]i. Lumina de la aplicele de pe hol p\trundea foarte pu]in `n camer\. Nu vedea nimic. Dup\ ce trecu pragul [i ap\s\ `ntrerup\torul de perete, se aprinse o veioz\ de pe o noptier\. Pentru o clip\ crezu c\ omul din pat, acoperit mai pu]in de jum\tate cu un cear[af, era un cadavru. Pe urm\ ochii injecta]i, fixa]i asupra lui cu o privire care cer[ea mil\, clipir\. Hazard nu mai v\zuse nicodat\ cu ochii lui o f\ptur\ omeneasc\ ajuns\ `ntr-o stare at`t de nenorocit\. A[a ar\tau sclavii `nfometa]i din lag\rele de concentrare c`nd, dobor`]i `n cele din urm\ de munc\, erau azv`rli]i `n gropi comune. ~n ciuda perfuziei [i a borcanului care colecta urina prin sond\, Hazard `n]elese imediat c\ profesorul Laputa nu era `n acest caz

518

DEAN KOONTZ

`ngrijitorul unei rude bolnave. Omul din pat nu avusese parte de nimic din grija cuvenit\ unui pacient, ci de toat\ brutalitatea care putea fi rev\rsat\ de un gardian dement asupra unui prizonier. Ambele ferestre fuseser\ b\tute `n sc`nduri [i sigilate pentru a `mpiedica s\ p\trund\ lumina [i s\ se aud\ zgomotele din\untru. ~ntr-un col] al camerei erau aruncate pe jos lan]uri [i c\tu[e de m`ini [i de picioare. Cu siguran]\, erau leg\turi folosite `n primele zile ale prizonieratului, c`nd omul din pat fusese destul de puternic pentru a avea nevoie de constr`ngere corporal\. Hazard vorbea cu voce tare de ceva vreme, dar abia acum reu[i s\ se aud\. Nu mai era `n stare dec`t s\ murmure rug\ciunile din copil\rie, pe care bunica Rose `l `nv\]ase cu mult timp `n urm\. Aici se afla r\ul `n stare pur\, a[a cum nu-l mai v\zuse niciodat\, a[a cum va trece `ntotdeauna dincolo de puterile de `n]elegere ale unui p\c\tos de r`nd ca el. Pe aici trecuse o creatur\ malefic\, un demon sc\pat din iad, [i avea s\ revin\. Ordinea [i cur\]enia nefireasc\ din restul casei nu reprezentau nevoia lui Laputa de a se refugia din dezordinea lumii din afar\. Erau o negare disperat\ a haosului apocaliptic care `l m\cina pe din\untru. Pe m\sur\ ce se apropia de pat, fiecare gur\ de aer pe care o tr\gea `n piept `i sporea grea]a. S\pt\m`ni lungi de transpira]ie uscat\, gr\simi corporale r`ncezite [i escare purulente formau o duhoare care te `ngre]o[a. Cu toate acestea, Hazard apuc\ u[or m`na fragil\ a necunoscutului. Omul nu avea suficient\ putere ca s\-[i ridice bra]ul [i abia reu[i s\ str`ng\ m`na salvatorului s\u. – Totul e bine acum. S`nt poli]ist. Necunoscutul `l privea de parc\ vedea un miraj. De[i instinctul `l p\r\sise pe Hazard cu un minut `n urm\ pe hol, func]ion\ acum irepro[abil. R\mase surprins, dar surprinderea se risipi imediat, s\ se aud\ spun`nd: – Profesorul Dalton? Maxwell Dalton? Ochii urduro[i ai omului aceluia uscat se f\cur\ mari, confirm`ndu-i astfel identitatea. Prizonierul se c\zni s\ vorbeasc\, dar vocea `i era at`t de sub]ire, de uscat\, de cr\pat\ [i de strident\, c\ Hazard fu nevoit s\ se aplece ca s\ deslu[easc\ sensul cuvintelor:

CHIPUL

519

– Laputa… mi-a omor`t so]ia… fata. – Rachel? Emily? `ntreb\ Hazard. Dalton `[i str`nse ochii de durere, `[i mu[c\ buza de jos [i d\du din cap tremur`nd. – Nu [tiu ce v-a spus, dar nu s`nt moarte, `l asigur\ Hazard. Dalton `[i deschise ochii cu iu]eala diafragmei unui aparat de fotografiat. – Le-am v\zut chiar azi, la dumneavoastr\ acas\, continu\ Hazard. Acum c`teva ore. S`nt `ngrozitor de `ngrijorate, dar n-au p\]it nimic. Pre] de o clip\, prizonierul p\ru c\ nu vrea s\ cread\ vestea, de parc\ era convins c\ asista la o nou\ cruzime care venea s\-i sporeasc\ tortura. Pe urm\ `n]elese sinceritatea din privirea deschis\ a lui Hazard. M`na osoas\ str`nse u[or m`na salvatorului [i din cine [tie ce str\funduri, trupul lui deshidratat g\si fluidele care s\-i umple ochii de lacrimi. Emo]ionat [i deopotriv\ `ngre]o[at, Hazard examin\ solu]ia perfuziei care at`rna pe stativ, tubul, canula din vena lui Dalton. Vru s\ le smulg\ pe toate, pentru c\ `n mod cert nimic din toate acestea nu `i f\ceau bine omului acela. Dar se temu s\ nu-l r\neasc\ f\r\ s\ vrea pe Dalton. Cel mai bine era s\ lase paramedicii s\ rezolve problema. Ini]ial, Hazard intrase `n cas\ cu inten]ia de a face o perchezi]ie ilegal\ [i clandestin\, dup\ care urma s\ lase totul cum era [i s\ plece cuget`nd la posibilele dovezi incriminatorii, pe care le l\sa `n urm\ f\r\ nici cel mai mic semn c\ ar fi trecut pe acolo. Planul acela nu mai func]iona. Trebuia s\ sune la 911, [i foarte repede. Existau `ns\ judec\tori, [i nu pu]ini, care l-ar elibera pe Laputa deoarece Dalton fusese g\sit `n timpul unei perchezi]ii ilegale, f\cute f\r\ mandat sau cauz\ `ndrept\]it\. Mai mult, cazul Blondei din Balt\ nefiind `nc\ rezolvat, Hazard nu-[i putea permite s\ se aleag\ cu o mustrare sau alt\ m\sur\ disciplinar\. – O s\ v\ scot de aici, `i promise prizonierului. Dar am nevoie de c`teva minute. Dalton d\du aprobator din cap. – M\ `ntorc imediat. Omul usc\]iv `i d\du drumul la m`n\ f\r\ tragere de inim\.

520

DEAN KOONTZ

St`nd `n prag, pe punctul s\ ias\ din camer\, Hazard se opri, se d\du `napoi [i scoase pistolul. C`nd porni spre hol, `naint\ cu pruden]\. Parcurse astfel toate treptele p`n\ la parter [i apoi buc\t\ria. ~nchise u[a pe care o l\sase mai devreme deschis\ pentru o ie[ire `n caz de urgen]\. O `ncuie. Al\turi de buc\t\rie se afla o sp\l\torie micu]\. U[a din cap\tul sp\l\toriei d\dea `n garaj. ~n garaj nu era nici o ma[in\. Un morman de haine ude era `ntins pe podeaua de ciment: costuma]ia purtat\ de Laputa c`nd se `ntorsese acas\ cu aer ]an]o[. Se mai g\seau aici scule de calitate, aranjate `n sertare [i pe pere]i. Erau la fel de curate [i ordonate cu aceea[i obsesie ca seturile de cristal Lalique din sufragerie. Hazard alese un piolet [i alerg\ `napoi pe sc\ri, bucuros c\ aprinsese at`tea lumini c`nd intrase `n cas\. Se sim]i u[urat c`nd v\zu c\ prizonierul era `nc\ `n via]\. Dalton p\rea s\ se afle pe buza unei pr\p\stii care ducea la moarte [i de pe care p\rea c\ st\ s\ alunece `n fiece clip\. Hazard `[i puse pistolul pe podea [i scoase cu pioletul cuiele dintr-unul din paravanele groase de sc`ndur\ cu care Laputa sigilase ferestrele. Erau ]inte groase de 7 centimetri [i ie[ir\ greu, sc`r]`ind [i uruind. Smulse sc`ndura de la geam [i o puse deoparte, rezem`nd-o de perete. Perdeaua `mpletit\ fusese prins\ `ntre sc`ndur\ [i geam. De[i bo]it\ [i plin\ de praf, era exact lucrul de care avea nevoie ca s\-[i [tearg\ amprentele de pe piolet `nainte s\-i dea drumul pe podea. ~nc\perea aceasta era dormitorul de serviciu numai pentru c\ era cea mai `ndep\rtat\ camer\ de sc\ri. Ca [i dormitorul mare, avea vedere la strad\. Putea s\-[i vad\ prin fereastr\ sedanul parcat peste drum. Hazard se `ntoarse l`ng\ pat [i spuse: – Am venit aici pentru c\ am avut o b\nuial\, nu am mandat, [i acum trebuie s\ pun totul la punct ca s\-mi salvez pielea [i s\ m\ asigur c\ `l prindem pe Laputa. ~n]elege]i? – Da, h`r`i Dalton.

CHIPUL

521

– A[adar, o s\ spune]i c\ s-a `nt`mplat a[a, Laputa era at`t de sigur de neputin]a dumneavoastr\, de incapacitatea total\ de a scoate cel mai mic sunet care s\ se aud\ de afar\, c\ tic\losul a scos sc`ndura `n seara asta numai ca s\ v\ tortureze cu perspectiva libert\]ii. Pute]i s\ spune]i asta? Ie[ite cu o [oapt\ uscat\, cuvinte rugoase zg`riar\ g`tlejul lui Dalton. – Laputa a zis… c\ m\ omoar\… `n seara asta. – Bine. Am `n]eles. Atunci e un pic plauzibil s\ fac\ a[a ceva. Hazard `n[f\c\ de pe noptier\ spray-ul dezinfectant cu arom\ de pin. Era pe jum\tate plin, destul de greu. – Pe urm\, `i spuse lui Dalton, trebuie s\ le spune]i c\ a]i `ncercat cu ultimele puteri s\ g\si]i `nl\untru energia, voin]a, m`nia necesar\ pentru a trage spray-ul \sta de pe noptier\ [i a-l arunca `n geamul de acolo. – Fac asta, promise Dalton tremur`nd, de[i ar\ta ca un om care nu mai putea face altceva `n afar\ de a clipi din ochi. – Spray-ul a spart geamul [i s-a rostogolit pe acoperi[ul porticului `n timp ce eu treceam pe acolo. Am auzit un strig\t slab de ajutor, a[a c\ am for]at intrarea. Povestea era cusut\ cu a]\ alb\. Primii ofi]eri sosi]i la fa]a locului aveau s\-[i dea seama c\ era o gogoa[\, dar av`nd `n vedere groz\via chinurilor lui Dalton, avea s\ fie o gogoa[\ acceptabil\, pe care o puteau `nghi]i. P`n\ c`nd Laputa avea s\ ajung\ la tribunal, Dalton `[i va fi revenit `n mare parte, iar jura]ii nu vor [ti c`t de `ngrozitor de sl\bit fusese `n noaptea `n care fusese salvat. Timpul `i putea da acestei pove[ti [ubrede suficient lustru ca s\ o fac\ mai atractiv\. Mut`ndu-[i privirea de la u[a deschis\ la Hazard, Dalton spuse nervos: „Gr\bi]i-v\“, de parc\ se temea de `ntoarcerea iminent\ a lui Laputa. Hazard arunc\ sprayul dezinfectant `n geam. Sticla se sparse cu un zgomot mul]umitor.

Capitolul 90 Dup\ ce continu\ s\ usuce r\d\cinile palmierului din ghiveci cu vajnica urin\ Manheim, pe care probabil ar fi putut s-o `mbutelieze [i s-o v`nd\ celor mai sminti]i fani ai tat\lui s\u, Fric `[i plimb\ privirea peste rafturile bibliotecii `n c\utarea unei c\r]i, f\r\ s\ uite c\ domnul Truman `i spusese s\ nu piard\ vremea. ~[i d\dea osteneala s\ g\seasc\ o carte pe care s\-i fac\ pl\cere s-o citeasc\ `n eventualitatea `n care nu f\ceau s’more [i nu st\teau pe jos ca s\ spun\ pove[ti de groaz\. Se g`ndea c\ o s\ stea treaz `n cea mai mare parte a nop]ii aceleia, [i nu pentru c\ era entuziasmat c\ peste dou\ zile avea s\ vin\ Cr\ciunul. Dac\ n-ar citi o carte ca s\ mai treac\ timpul, ar lua-o razna ca pisica cu dou\ capete a Barbrei Streisand. Tocmai g\sise un roman care ar\ta bine, c`nd auzi zgomot deasupra: o muzic\ str\lucitoare, zglobie, cumva asem\n\toare clinchetului moale a o sut\ de fluiere de v`nt micu]e, z\ng\nite toate deodat\. C`nd se uit\ `n sus, la cupola de vitraliu, v\zu sute de buc\]ele de sticl\ care s\reau dintre ramele de plumb [i c\deau spre el. Nu. Nu era sticl\. Mozaicul din vitraliu era la locul lui pe tot arcul cupolei de nou\ metri. Din sticl\ c\deau cioburi de umbr\ [i culoare f\r\ s\ o sparg\, c\deau prin ea, din noaptea de deasupra sau poate dintr-un loc infinit mai ciudat dec`t noaptea. Cioburile c\deau `ncet, nesupuse gravita]iei, [i, pe m\sur\ ce se apropiau plutind de el, `[i schimbau culoarea. Pe m\sur\ ce `[i

CHIPUL

523

schimbau culoarea, se rostogoleau unul peste altul [i se uneau. Pe m\sur\ ce se uneau, dob`ndeau dimensiuni [i form\. Cioburile adunate la un loc c\p\tar\ `nf\]i[area Musafirului Misterios pe care Fric `l v\zuse de cur`nd `n poza din Los Angeles Times `n dup\-amiaza aceasta `n camera trandafirilor, [i pe care `l `nt`lnise ultima oar\ `n m\rime natural\ noaptea trecut\, `n labirintul de suvenire din pod. A[a cum `ngerul p\zitor plutise atunci din grinzile podului p`n\ pe podea f\r\ ajutorul aripilor, tot a[a cobor` acum cu o gra]ie mut\ pe covor, la numai c`]iva metri de Fric. – Te pricepi s\ intri peste tot, spuse Fric, dar glasul tremur\tor `i contrazicea atitudinea de copil obraznic al unui superstar de la Hollywood. – Moloch e aici, declar\ p\zitorul lui pe un ton at`t de `nsp\im`nt\tor, c\ l-ar fi f\cut pe Fric s\-i sar\ inima din piept chiar dac\ mesajul ar fi fost numai o c`time la fel de `nfrico[\tor. Fugi `n locul t\u bine ascuns, Fric. Fugi acum. Ar\t`nd spre cupola cu vitralii, Fric spuse: – De ce nu m\ sco]i de aici pe acolo pe unde ai venit [i unde o s\ fiu `n siguran]\? – }i-am spus, b\iete, trebuie s\ alegi singur, s\-]i folose[ti liberul arbitru [i s\ te salvezi. – Dar eu… – ~n plus, tu nu po]i merge `n locurile `n care merg eu [i nu po]i c\l\tori `n felul `n care o fac eu p`n\ c`nd nu mori. P\zitorul se apropie [i se aplec\ `n fa]\, `mping`ndu-[i chipul palid la c`]iva centimetri de al lui Fric. – Vrei s\ mori `ngrozitor numai ca s\ fii `n stare s\ c\l\tore[ti mai convenabil? Inima care `i b\tea s\-i sparg\ pieptul `i izgoni lui Fric toate cuvintele din g`tlej `nainte s\ le poat\ rosti [i, `n timp ce se c\znea s\ `mproa[te cu ele t\cerea, ciudatul lui p\zitor `l ridic\ de la p\m`nt [i `l pironi `n v\zduh. – Moloch este `n cas\. Ascunde-te, b\iete, pentru numele lui Dumnezeu, ascunde-te!

524

DEAN KOONTZ

Cu aceste cuvinte, Musafirul Misterios `l azv`rli pe Fric ca pe un ghem de zdren]e, dar o f\cu cu o `ndem`nare care `mpiedic\ o izbitur\ puternic\ de mobil\. Fric se rostogoli cu `ncetinitorul peste bibliotec\, peste scaunele de bar [i mese, pe l`ng\ rafturile izolate de c\r]i. ~n timp ce se rotea pe o ax\ curioas\, cu capul peste c\lc`ie, Fric v\zu fotografia doamnei aceleia dr\gu]e, mama lui `nchipuit\, care `i alunecase din buzunar [i plutea acum lene[\ al\turi de el `n v\zduh, `n sfera lui de influen]\. Ca un astronaut care se `ntinde dup\ un tub plutitor de m`ncare `n spa]iul lipsit de gravita]ie al unei navete spa]iale aflate pe orbit\, vru s\ apuce fotografia, dar nu reu[i s\ o prind\ cu degetele. Lovi brusc podeaua cu am`ndou\ picioarele, aproape de pomul de Cr\ciun `n care at`rnau `ngeri, lovi podeaua `n fug\, fie c\ voia s\ fug\ sau nu, de parc\ picioarele `i erau vr\jite s\ `l scoat\ de acolo `n goan\. Trecu de pom, ajunse la u[a deschis\ a bibliotecii, se uit\ `napoi. P\zitorul disp\ruse. Fotografia nu mai era de g\sit. Moloch este `n cas\. Fric ie[i din bibliotec\ [i o lu\ la goan\ spre ser\ pe cea mai scurt\ rut\.

Capitolul 91 Ajuns la una din u[ile franceze din bronz [i sticl\ care d\deau `nspre terasa de dou\ mii de metri p\tra]i, f`nt`n\ [i piscin\, Corky Laputa folosi cheile paznicilor ca s\ intre `n salonul mare. Se [terse c`t putu de bine cu perdelele din brocart fin. C`nd va `ncepe s\ umble pe culoarele cu pardoseli din marmur\, nu trebuia s\ lase nici o urm\ pe care ar putea s\ o g\seasc\ Truman `nainte s\-l g\seasc\ el pe Truman. Aprinse luminile. Nu se temea c\ va fi observat. Nu erau dec`t trei in[i `ntr-o cas\ mai mare chiar dec`t unele supermarketuri. Era pu]in probabil s\ se ciocneasc\ unul de altul. Un pom de Cr\ciun splendid decorat `mpodobea `nc\perea. Fu ispitit s\ b`jb`ie dup\ comutatorul care aprindea podoabele, pentru a vedea minun\]ia aceasta `n toat\ splendoarea ei de lumini. Dar haosul era uneori un st\p`n nemilos [i fu nevoit s\ se concentreze pe misiunea care `l adusese aici cu balonul. ~n timp ce traversa `nc\perea, `[i [terse cu mi[c\ri repetate picioarele de covoarele persane pentru a-[i usca cum trebuie ghetele. Dou\ r`nduri de u[i duble d\deau `nspre holul din aripa de nord. L`ng\ una din aceste ie[iri era montat pe perete un dispozitiv digital Creston. Atinse ecranul cenu[iu. Tabloul prinse deodat\ via]\ [i `i `nf\]i[\ trei coloane de pictograme.

526

DEAN KOONTZ

Mick Sachatone `i d\duse lui Corky instruc]iunile de baz\ ca s\-l poat\ folosi. Mick nu `l f\cuse st\p`nul absolut al sistemului, dar c`t [tia era suficient ca s\ se descurce. Ap\s\ cu degetul pictograma pentru senzorii interni de mi[care [i ap\ru o list\ cu nou\zeci [i [ase de loca]ii. Dup\ Ned Hokenberry, `n dormitoare, b\i sau `n camerele lui Channing Manheim din apartamentul de la etajul al doilea nu erau instala]i senzori de mi[care. La cap\tul listei se afla cuv`ntul SCAN, pe care `l ap\s\. Acesta `i oferea posibilitatea s\ scaneze orice mi[care de la etajul al doilea, `nt`i, de la parter, de la primul nivel subteran [i de la al doilea. Avea s\ foloseasc\ mai t`rziu posibilitatea aceasta de a-l g\si pe b\iat. Trebuia mai `nt`i s\-l localizeze pe Ethan Truman [i s\-l ucid\. Ar fi putut s\ `n[face b\iatul [i s\-l ridice din cas\ chiar de sub nasul [efului personalului de paz\. Avea s\ se ocupe `ns\ mult mai bine de Fric dac\ [tia c\ fostul poli]ist era mort de-a binelea. Etajele vilei erau prea mari ca s\ apar\ `n `ntregime pe ecranul Creston la o scar\ u[or de citit. Ca atare, jum\tatea estic\ a parterului ap\ru prima. Clipi o singur\ lumini]\, care indic\ pozi]ia lui Corky `n salonul cel mare. Nu se mi[ca, dar senzorii de mi[care erau de fapt senzori de mi[care [i c\ldur\. Chiar [i `n costumul lui din material termoizolant, producea suficient\ c\ldur\ ca s\ fie perceput\ de senzorii fini. F\cu doi pa[i la dreapta. Pe ecran lumini]a care `i corespundea lui Corky se mut\ pu]in de tot la dreapta, odat\ cu el. C`nd reveni `n fa]a tabloului, lumini]a se mut\ [i ea. Pe ecran ap\ru planul complex al jum\t\]ii vestice de la parter, de asemenea cu o singur\ lumini]\ clipind `n toate `nc\perile [i culoarele de acolo: f\r\ `ndoial\, Ethan Truman, aflat `n sufrageria apartamentului s\u. Acolo sperase [i acolo se a[tepta Corky s\-l g\seasc\. Plec\ de l`ng\ ecranul care afi[a senzorii de mi[care, se duse spre cele mai apropiate u[i duble [i intr\ `n lini[te `n holul nordic. ~n fa]a lui se `ntindea rotonda de la intrare [i un alt pom de Cr\ciun spectaculos. Locatarii [i personalul din Palazzo Rospo erau p\trun[i de spiritul Cr\ciunului.

CHIPUL

527

Corky se `ntreb\ ce fel de biscui]i rafina]i le plac oamenilor care au at`]ia bani. Dup\ ce-l omora pe Truman [i punea m`na pe b\iat, poate o s\ `ndr\zneasc\ s\ mai r\m`n\ c`teva minute `n buc\t\rie ca s\ cerceteze proviziile de dulciuri. Poate o s\-[i pun\ la pachet c`teva bun\t\]i f\cute `n cas\, pe care s\ le savureze mai apoi singur. O lu\ la dreapta [i merse de-a lungul holului nordic, pe l`ng\ camera de ceai, sufrageria mic\, sufrageria mare, spre buc\t\rie [i `n cele din urm\ spre holul vestic, unde Truman a[tepta s\ fie ucis `n apartamentul s\u.

Capitolul 92 Telefonul de pe biroul lui Ethan nu avea ton [i, c`nd `ncerc\ s\ foloseasc\ mobilul, descoperi c\ nu avea semnal. Liniile terestre sufer\ c`teodat\ defec]iuni dup\ o ploaie `n averse care s\ dureze dou\ zile. Nu [i telefoanele celulare. ~n dormitor, c`nd `ncerc\ telefonul de pe noptier\, nu auzi dec`t o linie moart\. Nici o surpriz\. Scoase din sertarul noptierei un al doilea `nc\rc\tor pentru pistol. Preg\tise rezerva aceasta `n seara primei zile petrecute la Palazzo Rospo, acum zece luni. La acea vreme p\rea c\-[i ia m\suri inutile. Mai mult de zece focuri trase `ntre pere]ii ace[tia bine proteja]i era o probabilitate infim\, care nici nu merita luat\ `n calcul. Ethan d\du drumul `nc\rc\torului `ntr-un buzunar de la pantaloni [i se gr\bi spre camera de lucru. M\rul ochiului. Fric. Fric trebuie s\ fie tot la etajul `nt`i, `n bibliotec\, aleg`ndu-[i o carte pe care s\ o citeasc\ peste noapte. Bine. Ce trebuia s\ fac\ acum era s\ ajung\ `n bibliotec\. S\ duc\ valv`rtej b\iatul `n cea mai apropiat\ camer\ de refugiu. S\-l v`re `n subsolul acela confortabil, blindat, echipat cu tot ce trebuia. Pe urm\ s\ dea de cap\t situa]iei, s\ vad\ ce naiba se `nt`mpla. Ie[i din apartament, o lu\ la st`nga pe holul vestic [i alerg\ spre sc\rile de serviciu, pe care urcase mai devreme la etajul al doilea, `n camera alb\. *

CHIPUL

529

Pierz`nd timpul, distr`ndu-se mai mult dec`t permitea legea, `naint`nd uneori cu o pruden]\ exagerat\, pe vine, ca un lupt\tor de comando care se strecoar\ prin fort\rea]a inamicului, alteori p\[ind cu un aer m`ndru, ca Vin Diesel care [tie din scenariu c\ n-o s\-l nimereasc\ nici un glon], Corky se deplas\ de-a lungul holului nordic, pe l`ng\ sala pentru micul dejun, c\mar\ [i buc\t\rie. ~[i dori s\ fi fost la fel de eficient `n pelerina lui galben\ de ploaie [i cu p\l\ria cu boruri l\sate pe cap. Ar fi fost o `nc`ntare s\ vad\ figura uluit\ a lui Truman confruntat cu un asasin lucios ca o banan\ [i scuip`nd moarte. ~n holul vestic, u[a de la apartamentul [efului personalului de paz\ era deschis\. Corky deveni brusc mai serios. Se apropie prudent de apartament. R\mase cu spatele lipit de peretele holului, l`ng\ u[a deschis\, [i ascult\. Dup\ ce trecu pragul, `naint\ aplecat [i rapid, ]in`nd pistolul cu am`ndou\ m`inile [i m\sur`nd cu el camera de la st`nga la dreapta [i `napoi. ~n camera de lucru nu era nimeni. Rapid, dar prudent, c\ut\ [i `n restul apartamentului, dar nu mai era nici urm\ de prada sa. ~ntorc`ndu-se `n camera din fa]\, z\ri cutiile negre pe birou [i obiectele din ele scoase afar\. ~n mod clar, Truman `ncerca `n continuare s\ rezolve ghicitoarea. Amuzant. ~i atraser\ aten]ia r`ndurile scrise de pe ecranul calculatorului. Truman p\rea s\ fi ie[it chiar `n timp ce citea un e-mail. Satisf\c`ndu-[i curiozitatea care `l caracteriza [i care `l slujise extraordinar de bine de-a lungul anilor, Corky v\zu scris „Yorn“ la sf`r[itul e-mailului. William Yorn, intendentul. Citi mesajul de la `nceput: „Fric `[i face o ascunz\toare `n ser\…“ cea mai mare parte a pl`ngerii lui Yorn nu `i spunea nimic lui Corky, dar r`ndurile referitoare la ascunz\toare `l interesau f\r\ doar [i poate. Corky sc\pase de sub control ambele ]inte, care umblau libere pe undeva prin cas\, a[a c\ fu nevoit s\ ajung\ la alt panou Creston, [i `nc\ repede. Unul dintre ele era fixat aici, `n peretele dormitorului

530

DEAN KOONTZ

din apartamentul [efului personalului de paz\, dar Truman se putea `ntoarce `n orice moment `n timp ce Corky era ocupat `n alt\ camer\. V\zu ceva pe jos, l`ng\ canapea. Un telefon mobil. Ca [i cum ar fi fost azv`rlit, nu sc\pat din `nt`mplare. Se `ntoarse prudent pe holul vestic. Merse p`n\ la u[a apartamentului so]ilor McBee. Schi]ele cl\dirii indicau un panou Creston `n sufrageria de aici. Din fericire, cei doi erau pleca]i `n Santa Barbara. Dup\ spusele lui Ned Hokenberry, pentru a `nlesni cur\]enia [i alte servicii de menaj, membrii personalului care locuiau permanent la re[edin]\ rareori `[i `ncuiau u[ile locuin]elor c`nd erau pleca]i. Bunul, b\tr`nul [i r\posatul Hokenberry, monstrul, se dovedi la fel de `ncredere ca schi]ele cl\dirii. Corky intr\ `n apartamentul so]ilor McBee [i `nchise u[a dup\ el. Al\turi de u[a de la intrare, panoul Creston se lumin\ c`nd `l atinse. Nu-[i mai b\tu capul s\ mai aprind\ o veioz\. O scanare rapid\ a parterului cu ajutorul senzorilor de mi[care nu indic\ nici o alt\ prezen]\ `n afar\ de a lui Corky, aici, `n sufrageria so]ilor McBee. La etajul unu, cineva intr\ din holul vestic `n aripa nordic\ [i se `ndrept\ spre bibliotec\. Poate Truman. Poate t`n\rul Manheim. Oricare din ei ar fi fost, se vedea c\ se gr\be[te. Nici o mi[care [i nici o urm\ de c\ldur\ corporal\ la etajul al doilea. Cercet\ cele dou\ niveluri subterane. Nimic. Silueta de la etajul `nt`i ajunsese `n bibliotec\. Lumini]a era probabil Ethan Truman. Trebuia s\ fi ajuns acolo pe sc\rile de serviciu din aripa vestic\. Unde era b\iatul? Nedepistat. Nu se mi[ca. Nu producea c\ldur\ `n raza de percep]ie a senzorilor. Pu[tiul putea fi `n dormitorul lui sau `n baie. Acolo nu existau senzori. Sau putea sta ghemuit `n ascunz\toarea din ser\. Chestia asta cu ascunz\toarea era ciudat\. Judec`nd dup\ mesajul lui Yorn, [i personalul socotea c\ era ceva neobi[nuit. Truman care alerga spre bibliotec\. Pu[tiul care lipsea. Telefonul mobil azv`rlit pe jos `n apartamentul lui Truman.

CHIPUL

531

Corky Laputa credea `n planurile meticuloase [i `n executarea fidel\ a acestora. Dar era [i prietenul haosului. Recunoscu `n aceast\ clip\ m`na haosului. B\nui c\ Truman [tia c\ cineva p\trunsese `n re[edin]\. L\s`nd deocamdat\ balt\ planurile, cu inima zv`cnind din pricina acestei `ntors\turi nea[teptate, Corky se l\s\ `n m`inile haosului [i alerg\ spre ser\. Dup\ ce `l l\s\ pe Maxwell Dalton singur, asigur`ndu-l c\ se va `ntoarce `ntr-un minut, Hazard Yancy cobor` `n goan\ sc\rile `nainte ca sprayul dezinfectant cu arom\ de pin care sp\rsese fereastra s\ ajung\ de pe acoperi[ul porticului pe iarba din fa]a casei. U[a de la intrare era flancat\ de geamuri `nguste [i `nalte, dar nici unul nu era destul de lat ca s\ poat\ intra prin el un om, mai ales unul de dimensiunile lui Hazard. Mai mult, pozi]ia geamurilor laterale fa]\ de `ncuietoarea u[ii f\cea imposibil de sus]inut afirma]ia c\ intrase `n cas\ [i descuiase u[a dup\ ce sp\rsese unul dintre geamurile laterale. ~[i puse pistolul `n toc, deschise u[a [i Hazard se a[tept\ brusc s\ dea nas `n nas cu Laputa. Sau cu Hector X. ~l `nt`mpin\ numai noaptea, rece [i umed\. P\[i pe veranda din fa]\. Dup\ c`t `[i d\dea seama, zgomotul de sticl\ spart\ nu scosese din cas\ nici un vecin curios. Cineva se putea afla `ns\ la fereastr\. ~[i asumase un mare risc. Pe verand\ se aflau c`teva ghivece cu plante. Lu\ unul mic. Dup\ ce a[tept\ s\ treac\ o ma[in\, arunc\ ghiveciul de teracot\ cu plant\ cu tot `ntr-una din ferestrele sufrageriei. Scr`[nitul-z\ng\nitul-zorn\itul de sticl\ f\cut\ ]\nd\ri care urm\ ar fi trebuit s\ atrag\ aten]ia cuiva chiar [i `n cel mai vezi-]i-de-treaba-dumitale cartier. Scoase arma [i sf\r`m\ patul ei c`teva cioburi mai `nd\r\tnice care r\m\seser\ `n cerceveaua ferestrei. Urc\ apoi `n cas\ pe fereastr\, trase `n l\turi perdeaua, tr`nti un suport [i o vaz\, poticnindu-se de parc\ n-ar mai fi c\lcat niciodat\ `n casa Laputa. Povestea era gata. ~n urma strig\tului de ajutor care se auzise prin fereastra spart\ a dormitorului, sunase la sonerie, b\tuse la u[\.

532

DEAN KOONTZ

Pentru c\ nu primise nici un r\spuns, sp\rsese geamul, urcase la etaj [i `l g\sise pe Maxwell Dalton. Gogoa[a asta nu aducea cu adev\rul bl`nd [i dulce, ci cu o baleg\ de vac\; era `ns\ balega lui [i avea s-o serveasc\ plin de entuziasm. Dup\ ce se `ntoarse pe verand\ folosind calea mai conven]ional\ a u[ii, av`nd `n vedere starea limit\ `n care se afla Dalton, Hazard sun\ de pe telefonul mobil la 911. ~[i spuse num\rul insignei [i explic\ situa]ia. – Am nevoie de paramedici [i de ni[te sticle]i c`t mai urgent. Ad\ug\ apoi repede: Sticle]ii s`nt ofi]eri `n uniform\. – {tiu, spuse telefonista. – ~mi cer scuze, spuse el. – Nu-i nimic, spuse ea. – Am nevoie de o echip\ de criminalistic\… – {tiu, spuse ea. – ~mi cer scuze, spuse el. – S`nte]i nou, domnule detectiv? – Am patruzeci [i unu de ani, spuse el, realiz`nd pe loc c\ `n felul acesta candida la un premiu pentru prostie. – Voiam s\ spun nou la Jafuri/Omucideri, spuse ea. – Nu, doamn\. S`nt trecut prin ciur [i prin d`rmon. Era `ns\ primul lui caz `n care era implicat\ o fantom\ sau ce naiba o fi fost Dunny Whistler, care era `n stare s\-]i modeleze visele [i s\ dispar\ `ntr-o oglind\. Era [i primul caz `n care avea de-a face cu un telefon primit de la un asasin mort, [i primul `n care era implicat un r\uf\c\tor care-[i `nfometa [i tortura victima ]in`nd-o `n acela[i timp `n via]\ cu perfuzii. Dup\ ce `ncheie convorbirea la 911, ]`[ni prin ploaie spre sedan. V`r` [peraclul special sub scaunul [oferului. P`n\ s\ se `ntoarc\ pe verand\, auzi sirenele care se apropiau.

Intr`nd `n bibliotec\, Ethan v\zu fotografia cr`mpo]it\ [i mototolit\ de pe podea. Hannah. Aceea[i poz\ care se aflase c`ndva pe biroul din apartamentul lui Dunny [i care fusese smuls\ din rama de argint.

CHIPUL

533

Dispari]ia setului de clopo]ei de pe biroul lui Ethan l\sa s\ se `n]eleag\ c\ Dunny fusese la Palazzo Rospo. E-mailurile de la Devonshire, Yorn [i Hachette veneau s\ `nt\reasc\ ceea ce sugerau clopo]eii disp\ru]i. ~n ceea ce `l privea pe Ethan, fotografia aceasta era o dovad\ irefutabil\. Mort, mort de-a binelea, dup\ spusele doctorului O’Brien de la Our Lady of Angels, Dunny era liber `n lume, dar cu puteri care sfidau ra]iunea [i care descriau o f\ptur\ supranatural\. Fusese `n Palazzo Rospo. Era acum aici. Ethan nu ar fi crezut `ntr-un mort care umbla dac\ n-ar fi fost `mpu[cat drept `n stomac, dac\ n-ar fi murit [i n-ar fi `nviat, dac\ n-ar fi fost c\lcat de un PT Cruiser [i de un camion, dac\ n-ar fi fost din nou pe picioare sale imediat dup\ ce murise a doua oar\. El `nsu[i nu era o fantom\, dar dup\ cele `nt`mplate `n ultimele dou\ zile, ajunsese s\ cread\ `n fantome [i `ntr-o gr\mad\ de alte lucruri pe care nu d\duse doi bani `nainte. Poate nici Dunny nu era o fantom\. Poate era altceva, ceva pentru care Ethan nu avea nici un nume. Orice ar fi fost Dunny p`n\ la urm\, nu mai era un simplu om. A[adar, motivele lui nu mai puteau fi identificate prin deduc]ie sau prin intui]ia pe care se baza un poli]ist. Cu toate acestea, Ethan sim]ea acum c\ prietenul lui din copil\rie, de care se `nstr\inase de at`ta timp, nu reprezenta o amenin]are pentru Fric, sim]ea c\ rolul lui Dunny `n `nt`mpl\rile acestea bizare era mai degrab\ pozitiv. Un om care a iubit-o pe Hannah, care `i p\strase poza dup\ cinci ani de la moartea ei, trebuia s\ aib\ `nl\untrul lui cel pu]in o bun\tate poten]ial\ [i, cu siguran]\, nu putea fi s\la[ul r\ut\]ii aceleia pure de care e nevoie pentru a face r\u unui copil nevinovat. ~mp\turind fotografia [i pun`nd-o `n buzunar, Ethan strig\: – Fric! Fric, unde e[ti? Pentru c\ nu primi nici un r\spuns, `ncepu s\ alerge prin bibliotec\, de-a lungul canioanelor de c\r]i, de la Esop [i Conrad Aiken la Alexandre Dumas, de la Gustave Flaubert la Victor Hugo, de la Somerset Maugham la Shakespeare, speriat c\ avea s\-l g\seasc\ pe b\iat mort sau c\ nu avea s\-l g\seasc\ deloc.

534

DEAN KOONTZ

Nici urm\ de Fric. ~n col]ul de lectur\ aflat cel mai departe de intrarea `n bibliotec\ nu erau numai fotolii, ci [i o m\su]\ cu un telefon [i un calculator. De[i liniile telefonice nu mai func]ionau, intercomul local era o func]ie a sistemului separat\ de serviciul de telefonie. Numai o pan\ de curent putea s\-l dezactiveze. Ethan ap\s\ butonul pe care scria INTERCOM, ap\s\ apoi CAS| [i `nc\lc\ una dintre regulile fundamentale ale doamnei McBee c\ut`nd b\iatul `n toate `nc\perile, de la etajul al doilea p`n\ `n garajul subteran. Apelul lui se auzea `n difuzorul fiec\rui telefon din vil\: – Fric? Unde e[ti, Fric? R\spunde-mi, oriunde e[ti. A[tept\. Cinci secunde erau un timp chinuitor de lung. Zece `nsemnau o ve[nicie. – Fric? Vorbe[te, Fric! L`ng\ telefon, calculatorul se aprinse. Ethan nu `l atinsese. Fantoma care lucra la calculator acces\ programul de supraveghere a casei. ~n loc s\ vad\ cele trei coloane obi[nuite de pictograme, pe ecran ap\ru imediat planul parterului, jum\tatea estic\. F\r\ s\ solicite aceast\ informa]ie, `n fa]a ochilor lui ap\rur\ afi[a]i senzorii de mi[care. O lumini]\, care `nsemna mi[care [i c\ldura unui corp, p`lp`i `n ser\.

Cu un diametru de dou\zeci [i doi de metri [i o `n\l]ime de cincisprezece, sera era o jungl\ cu ferestre [i panouri `nalte de vitralii, salvate dintr-un palat din Fran]a care fusese aproape distrus `n timpul Primului R\zboi Mondial. ~n acest loc, domnul Yorn [i oamenii s\i `ntre]ineau [i `nnoiau `ncontinuu o colec]ie de palmieri exotici, tulipieri, frangipani, mimoze, multe specii de ferigi, spatifilium, smitiantas, orhidee [i o gr\mad\ de alte plante pe care Fric nu le putea identifica. Alei `nguste acoperite cu pietri[ [erpuiau printre ghivecele curbate. ~ndat\ ce p\[eai `n labirintul acesta verde, iluzia s\lb\ticiei tropicale era deplin\. Puteai s\ te prefaci c\ te-ai r\t\cit `n Africa, pe urmele unei gorile albino rare ori `n c\utarea piedutelor mine de diamant ale regelui Solomon.

CHIPUL

535

Fric o numea Giungla Rospo, ceea ce `n italian\ `nsemna „Jungla Broa[tei R`ioase“ [i sim]ea c\ are toat\ splendoarea unei p\duri tropicale, mai pu]in aspectele ei nepl\cute. Nu existau insecte monstruoase, [erpi, maimu]e care ]ip\ prin copaci [i-]i fac caca `n cap. ~n mijlocul s\lb\ticiei ei bine organizate, Giungla Rospo avea un foi[or construit din bambus [i lemn de bubinga. Acolo puteai lua masa sau te puteai `mb\ta cri]\ dac\ erai destul de mare, sau, pur [i simplu, puteai s\ zici c\ e[ti Tarzan `nainte s\ o `nt`lneasc\ pe pacostea de Jane. Cu un diametru de patru metri, ridicat la un metru jum\tate fa]\ de podeaua serei, foi[orul la care duceau opt trepte de lemn ad\postea o mas\ rotund\ [i patru scaune. O trap\ secret\ `n podea l\sa s\ se vad\, dac\ o tr\geai `ntr-o parte, u[a unui frigider mic, umplut cu Coca-Cola, bere [i sticle de ap\ natural\ de izvor, de[i nu at`t de natural\ `nc`t s\ provoace dizenterie, febr\ tifoid\, holer\ sau parazi]i lacomi care s\ te m\n`nce de viu pe din\untru. O alt\ trap\ secret\, dac\ era dat\ la o parte, ducea spre un spa]iu `nalt de un metru [i jum\tate, aflat sub foi[or. Aici putea fi reparat frigiderul dac\ se strica [i tot aici puteau b\ie]ii care veneau `n fiecare lun\ cu dezinsec]ia s\ intre sub foi[or [i s\ se asigure c\ nici un p\ianjen sc`rbos sau [oarece purt\tor de boli nu-[i face cuibul `n refugiul acesta pl\cut [i `ntunecos. C\ci era `ntunecos. Pe timp de zi, nici o raz\ de lumin\ nu p\trundea `n b`rlogul de sub foi[or, ceea ce `nsemna c\ pe timp de noapte lanternele de urgen]\ nu aveau s\ fie observate de afar\ nici dac\ toate felinarele din ser\ erau stinse. Aduc`nd aici gogo[i, alte alimente care nu erau crocante, [erve]ele umede [i oli]e de plastic, Fric hot\r`se mai devreme c\ acesta era locul lui secret, bine ascuns. Acum c\ Moloch era `n cas\, ajunsese s\ stea ghemuit, cu picioarele `ncruci[ate, `n bunc\rul acesta din lemn de bubinga, despre care `ngerul lui p\zitor credea, dup\ c`t se p\rea, c\ avea s\-l salveze de m`nc\torul de copii. Se afla `n ascunz\toare de mai pu]in de dou\ minute [i asculta cum inima `i galopa ca o herghelie pus\ pe fug\, c`nd auzi ceva care nu sem\na cu h\rm\laia obi[nuit\ din pieptul lui. Pa[i. Care urcau `n foi[or.

536

DEAN KOONTZ

Pesemne era domnul Truman, care-l c\uta. Domnul Truman. Nu Moloch. Nu o fiar\ care m\n`nc\ copii [i le rupe oasele cu din]ii. Doar domnul Truman. Pa[ii f\cur\ `nconjurul platformei, mi[c`ndu-se la `nceput spre trapa ascuns\, apoi `ndep\rt`ndu-se. Pe urm\ din nou apropiindu-se. Fric `[i ]inu respira]ia. Pa[ii se oprir\. Sc`ndurile `mbinate `i sc`r]`ir\ deasupra capului c`nd omul se mut\ de pe un picior pe altul. Fric expir\ t\cut aerul st\tut din pl\m`ni, trase `n piept la fel de t\cut aer proasp\t [i `[i ]inu din nou respira]ia. Sc`r]`itul `ncet\ [i fu urmat de ni[te sunete u[oare: ceva ca un periat, apoi un zg`riat, un clic. „Nu e cel mai potrivit moment pentru o criz\ de astm.“ Fric aproape c\ url\ la el `nsu[i c\ putea fi at`t de prost ca s\ se g`ndeasc\ la o chestie at`t de prosteasc\ `ntr-un moment a[a de periculos ca cel de acum. Stupid, de trei ori stupid. Numai `n filme copiii astmatici, diabetici sau epileptici fac o criz\ `n cele mai proaste momente posibile. Numai `n filme, nu [i `n via]a real\. Asta chiar era via]\ real\ sau cel pu]in ceva care voia s\ semene cu ea. A sim]it o m`nc\rime `ntre umeri? Care se `ntinde spre ceaf\? O m`nc\rime real\ ar fi semnul unei crize iminente de astm. O m`nc\rime imaginar\ ar fi semnul c\ era un prost\nac nevolnic, neputincios [i cu inima c`t un purice. Trapa secret\ se deschise chiar deasupra capului s\u. Se trezi fa]\ `n fa]\ cu Moloch, care `n mod clar era mai de[tept dec`t `ngerul p\zitor al lui Fric – un tip cu o fa]\ pistruiat\, ochi de [acal [i un r`njet uria[. F\r\ urme de oase de copii printre din]i. Flutur`nd lama lat\ de cincisprezece centimetri pe care o sustr\sese din sertarul cu tac`muri al domnului Hachette, Fric `l avertiz\: – Am cu]it. – Iar eu am asta, spuse Moloch sco]`nd un recipient micu], de m\rimea unui spray paralizant. Pulveriz\ spre Fric o solu]ie rece, care avea gust de nuc[oar\ [i care mirosea a[a cum trebuia probabil s\ miroas\ zibeta nediluat\.

Capitolul 93 Noaptea, sera era iluminat\ magic: nimburi aurii, sclipiri de stele [i e[arfe m\t\soase de lumin\ artificial\ de lun\, de o frumuse]e pe care numai vr\jitorii holywoodieni ai luminii de scen\ puteau s\ o creeze. Dup\ apusul soarelui, doar cu un p\c\nit de comutator, o simpl\ jungl\ de buzunar devenea o Shangri-la1 tropical\. Ethan intr\ `n ser\ ]in`nd ambele m`ini pe pistol. Nu-l strig\ pe Fric. Lumini]a pe care o v\zuse pe ecranul cu senzori de mi[care din bibliotec\ putea s\ nu fie a b\iatului. Nu era `n stare s\-[i imagineze cum putuse cineva s\ intre pe proprietate [i apoi `n cas\ f\r\ s\ declan[eze nenum\ratele alarme existente. Dar ideea unui intrus `n Palazzo Rospo `l stupefia cu mult mai pu]in dec`t alte lucruri la care fusese recent martor. Pietricelele de pe alei `i trosneau sub picioare [i f\ceau imposibil\ `ncercarea lui de a `nainta pe furi[. P\[ea cu grij\, ca s\ reduc\ la minimum zgomotul. Buc\]elele instabile de piatr\ nu-l l\sau s\ calce drept. Nu-i pl\ceau nici umbrele. Umbre, peste tot umbre, `n straturi complexe, calculate pentru a ob]ine un efect spectaculos, nefiresc [i, prin urmare, de dou\ ori `n[el\tor. Apropiindu-se de centrul junglei, Ethan auzi un sunet ciudat, tttuppp, pe urm\ din nou tttuppp, dar nu `[i d\du seama c\ cineva trage `n el p`n\ c`nd un glon] nu str\punse trunchiul unui palmier la c`]iva centimetri de fa]a lui [i stropi de ]esut verde `l `mpro[car\. 1

}ar\ imaginar\ din romanul Lost Horizon de James Hilton (n.tr.)

538

DEAN KOONTZ

Se arunc\ instantaneu la p`m`nt. Se rostogoli de pe alee [i se t`r` printre ferigi [i pitosporum, printre mimulu[i `neca]i de flori ro[ii-violete, `n `ntunericul ocrotitor, unde se sim]i recunosc\tor pentru toate umbrele de acolo, naturale sau nu.

Sticle]ii sosir\ `naintea ambulan]ei, [i dup\ ce Hazard `i puse la curent cu tot ce se `nt`mplase [i le spuse s\ cheme paramedicii, urc\ la etaj s\ vad\ ce face Maxwell Dalton. Omul usc\]iv, a c\rui emaciere p\rea mai hidoas\ acum, c`nd o vedea pentru a treia oar\, `[i rostogoli ochii ad`nci]i `n orbite [i se str`mb\ foarte agitat, c\znindu-se s\ tu[easc\ cuvinte ghimpoase din g`tlejul lui, f\r\ `ndoial\, cr\pat [i s`nger`nd. – U[urel, u[urel, spuse Hazard. Calma]i-v\. Totul o s\ fie bine acum. S`nte]i `n siguran]\, profesore. Marginile ascu]ite ale cuvintelor `l r\nir\ pe Dalton `n timp ce le scuip\, dar insit\ s\ spun\: – Se… `ntoarce. – Foarte bine, spuse Hazard, mul]umit s\ aud\ sirena ambulan]ei sun`nd `n noaptea care se `ntindea dincolo de fereastra spart\. {tim exact ce s\ facem cu nemernicul \sta bolnav c`nd o s\ apar\. Profund tulburat, Dalton reu[i s\-[i mi[te capul dintr-o parte `n alta [i s\ scoat\ un sc`ncet chinuit. Crez`nd c\ Dalton ar putea fi `ngrijorat de soarta so]iei [i a fiicei sale, Hazard `i dezv\lui c\ tocmai trimisese doi ofi]eri `n uniform\ acas\ la ele nu numai ca s\ o informeze pe Rachel c\ so]ul ei tr\ia, ci [i ca s\ le protejeze p`n\ c`nd Laputa avea s\ fie localizat [i arestat. Cu un glas [uierat, Dalton spuse: – Se `ntoarce cu… [i se chirci de durere `n timp ce cuvintele i se oprir\ `n g`t. – Nu v\ for]a]i, `l sf\tui Hazard. S`nte]i foarte sl\bit. La cap\tul str\zii, ]ip\tul ambulan]ei d\du col]ul. Noaptea ploioas\ linse [i `nghi]i ultima not\ ascu]it\ a sirenei `n timp ce fr`nele scr`[nir\ pe caldar`m [i se oprir\ `n fa]a casei. – Aduce cu el… un b\iat, spuse Dalton. – Un b\iat? `ntreb\ Hazard. Vorbi]i de Laputa?

CHIPUL

539

Dalton reu[i s\ dea din cap aprobator. – V-a spus el asta? Din nou Dalton d\du aprobator din cap. – A spus c\ aduce aici un b\iat `n seara asta? – Da. ~n timp ce paramedicii trop\iau pe sc\ri, Hazard se aplec\ mai aproape de omul usc\]iv [i spuse: – Ce b\iat? Ghemuindu-se printre mimulu[i, spatifilium Mauna Loa [i ferigi, Ethan auzi o a doua rafal\, trei sau patru focuri trase cu un pistol dotat cu amortizor, iar dup\ trei minute de lini[te auzi o a treia rafal\. Nici una dintre ele nu p\rea s\-l nimereasc\. Pistolarul `i pierduse probabil urma. Sau poate c\ tipul de la bun `nceput nu [tiuse unde se afla Ethan, tr\sese orbe[te prin jungl\ [i `l nimerise prima oar\ numai din `nt`mplare. Pistolar – deci unul singur. Persoan\ – una singur\. Bunul-sim] spunea c\ un asalt al acestei propriet\]i necesita o `ntreag\ echip\, c\ un singur om nu putea s\ sar\ zidul, s\ `n[ele m\surile electronice de siguran]\, s\ treac\ de paznici [i s\ `ncalce proprietatea. Asta suna deja a Bruce Willis pe marile ecrane. A Tom Cruise deghizat. A Channing Manheim juc`nd un rol negativ. Nu suna a om `n carne [i oase. Dac\ `ns\ o echip\ coordonat\ de r\pitori intrase `n Palazzo Rospo, trebuiau s\ fie mai mul]i tr\g\tori care s\ deschid\ foc de nimicire. Ar fi trebuit s\-l ciuruiasc\ pe Ethan cu una, dou\, trei arme automate. Pistoale-mitralier\ Uzi sau poate mai r\u. P`n\ acum trebuia s\ fie la p\m`nt, mort [i d\n]uind `n rai. Pentru c\ a treia rafal\ fu urmat\ de o t\cere prelung\, se ridic\ din ascunzi[ [i `ncepu s\ umble atent printre ferigi [i palmieri p`n\ la marginea aleii. ~n toate filmele a c\ror ac]iune se petrecea `n jungle, o t\cere ca cea de acum le avertiza pe personajele obi[nuite cu via]a `n s\lb\ticie c\, sub o form\ sau alta, mi[elia p\[ise `n lumea naturii [i amu]ise deopotriv\ crocodilii [i greierii.

540

DEAN KOONTZ

Miros de suc verde, de plant\ strivit\ se ridica de sub t\lpi. Glasul `n\bu[it al instala]iei de aer cald torc`nd `n pere]i. Un ]`n]ar, o musculi]\ plan`nd `n v\zduh `n fa]a ochilor s\i. Gust de s`nge `n gur\, descoperirea c\ `[i mu[case limba c`nd se tr`ntise la p\m`nt, durerea care `i pulsa abia acum `n ran\. Fream\tul frunzi[ului `l f\cu s\ se r\suceasc\ [i s\ `ndrepte pistolul spre zgomot. Nu frunzi[. Aripi. Prin jungl\, sus, deasupra aleii, zbura un stol de papagali viu colora]i, albastrul, ro[ul, galbenul [i verdele irizat al unor asfin]ituri stranii. ~n ser\ nici o pas\re nu-[i f\cea cuib. Nici un stol de papagali, nici o singur\ vr\biu]\. Plonj`nd `n fa]a lui Ethan, apoi av`nt`ndu-se iar `n v\zduh, p\s\rile colorate trecur\ f\r\ s\ scoat\ nici cel mai mic c`r`it sau ]ip\t [i, `n timp ce se `n\l]au, se pref\cur\ `n porumbei albi. Vedea fantoma din oglinda aburit\. Vedea setul imposibil de clopo]ei `n m`na lui, `n fa]a flor\riei. Vedea parfumul tare al trandafirilor Broadway `n camera lui de lucru, de[i acolo nu se aflase nici un trandafir, auzea glasul scump al so]iei lui pierdute vorbind despre g\rg\ri]e `n camera alb\. O for]\ supranatural\ `i `ntindea m`na [i era dornic\ s\-l c\l\uzeasc\. Dup\ ce se `n[urub\ `ntr-un f`lf`it frenetic, puzderia de porumbei se l\s\ din nou `n jos, b\t`nd aerul spre el, pe l`ng\ el, cu un vrum care `l `nsufle]i [i `l `nfrico[\ `n acela[i timp, care `i smulse note de uimire din inim\, dar `n acela[i timp lovi cu putere toba groazei primitive. Ei zburau. El fugea. Ei deschideau drumul. El `i urma.

– Numai pu]in, le spuse Hazard paramedicilor care se `ndreptau gr\bi]i spre pat `n pofida mirosului greu [i care r\m\seser\ cu ochii fic[i [i gura c\scat\ `n pofida tuturor ororilor pe care le v\zuser\ zi de zi `n munca lor. – Un b\iat, cronc\ni Dalton. – Ce b\iat? `ntreb\ Hazard apuc`nd din nou cu am`ndou\ m`inile sale m`na ofilit\ a bolnavului.

CHIPUL

541

– Zece, spuse Dalton. – Zece b\ie]i? – Zece… ani. – Un b\iat de zece ani, spuse Hazard, care nu reu[ea s\ `n]eleag\ de ce Dalton credea c\ Laputa voia s\ se `ntoarc\ aici cu un b\iat. Se `ndoia c\ interpreta corect vorbele omului-epav\. Dalton se c\znea s\ vorbeasc\ `n ciuda durerii din g`t care amenin]a s\-l zguduie: – A spus… celebru. – Celebru? – A spus… b\iat celebru. Iar Hazard [tiu. ~n ascensor, Moloch `i d\du drumul lui Fric [i Fric c\zu de-a dura ca o c`rp\ pe podea, ne[tiind prea bine ce i se `nt`mplase. Nu era numai piper `n sprayul \la paralizant. Putea s\ vad\, dar nu reu[ea s\-[i roteasc\ ochii cu iu]eala obi[nuit\, putea s\ clipeasc\, dar foarte `ncet. Putea s\-[i mi[te m`inile [i picioarele, dar ca [i cum s-ar fi `mpotrivit presiunii dintr-o ap\ ad`nc\, ca un `not\tor obosit, tras mereu `napoi de un curent submarin. ~n timp ce coborau spre garaj, Moloch r`nji la Fric [i `i flutur\ pe dinaintea ochilor sprayul. – Un inhalant semiparalizant cu durat\ scurt\, conceput de un coleg cu ajutorul unei burse generoase a poli]iei secrete iraniene. Voiam s\ fii docil, dar con[tient. Fric `[i auzi respira]ia. Nu era h`r`itul astmatic. – Foi[orul \la nu ap\rea pe planul cl\dirii, spuse Moloch. Dar `n clipa `n care l-am v\zut, am [tiut. Copilul din mine nu a murit `nc\, spiritul liber din fiecare e viu, [i am [tiut. Fric nu auzi nici sunetul acela de respira]ie s\n\toas\. Un u[or fluierat `n g`tlej, limpede, dar superficial. Cu fa]a contorsionat\ de spasme `nsp\im`nt\toare de veselie, care l-ar fi f\cut pe Fric s\-[i goleasc\ pe dat\ vezica dac\ nu s-ar fi u[urat cu pu]in timp `nainte `n ghiveciul palmierului, Moloch spuse:

542

DEAN KOONTZ

– Am vrut s\ fii con[tient ca s\ tr\ie[ti toat\ teroarea de fi smuls din cuibul t\u cald, de a [ti c\ t\ticul t\u mare [i tare nu poate s\-[i fac\ apari]ia `n costum de superman sau pe o motociclet\ care zboar\, a[a cum credeai odat\ c\ poate. Nici toate vedetele pline de mu[chi din lume [i, cu siguran]\, nici toate supermodelele, nici m\car to]i bodyguarzii din Bel Air la un loc nu-]i pot salva fundul c\c\cios. ~n acel moment, Fric [tiu c\ avea s\ moar\. Nici o [ans\ s\ plece pe furi[ `n Goose Crotch, Montana. Nici o n\dejde s\ ajung\ `ntr-o bun\ zi s\ duc\ o via]\ normal\. Dar poate, `n sf`r[it, o s\ aib\ parte de pu]in\ lini[te.

Ca oile dup\ p\stor, ca turma dup\ dul\u, ca cerceta[ii `n urma cavaleriei, Ethan urma porumbeii care `i ar\tau drumul, afar\ din ser\, `n holul de est, pe l`ng\ piscina acoperit\, spre holul nordic [i pe urm\ spre vest, spre rotond\. O priveli[te neobi[nuit\ – treizeci sau patruzeci de p\s\ri albe str\lucitoare zbur`nd de-a lungul coridorului, un fluviu `naripat `n canionul somptuos al decorului, ca un grup de spirite eliberate `n\l]`ndu-se spre Walhalla. Zburau `n rotonda de la intrare [i se `nv`rteau de parc\ erau prinse `n v`rtejurile unui ciclon `n formare, p`n\ c`nd Ethan le ajunse din urm\, [i atunci p\s\rile roir\ mai aproape una de alta, tot mai aproape, p`n\ c`nd alc\tuir\ un `ntreg agitat. Se rev\rsar\ de la `n\l]imea etajului al doilea spre podea, schimb`ndu-[i culoarea `n timp ce coborau, schimb`ndu-[i din nou forma, pref\c`ndu-se `n prietenul acela din copil\rie care-[i r\t\cise drumul `n via]\. St`nd la mai pu]in de trei metri de Ethan, apari]ia aceea care devenise Dunny Whistler spuse: – Dac\ mori acum, nu te mai pot aduce `napoi. Am ajuns la limita autorit\]ii. ~l duce pe Fric jos, `n garaj. Aproape au plecat. ~nainte ca Ethan s\ poat\ vorbi, r\posatul Dunny nu mai era Dunny, ci din nou un stol de porumbei care explodar\ `ntr-o splendoare de aripi luminoase, ]intind direct uria[ul pom de Cr\ciun. Zburar\ nu spre ramurile pline de ace, ci spre sclipirile argintii [i

CHIPUL

543

stacojii ale podoabelor, f\r\ s\ mai fie p\s\ri, ci doar umbre de p\s\ri sting`ndu-se peste rotunjimile lucioase, apoi disp\r`nd cu totul.

Tras cu m`na de c\ma[\, pe jum\tate paralizat, Fric era t`r`t pe podeaua garajului, cu fa]a `n direc]ia opus\ agresorului, privind spre ascensorul care r\m`nea `n urm\. Moloch `n[f\case cheile de la ma[in\ din cuierul unde fiecare set de chei at`rna sub o etichet\ care specifica marca ma[inii, modelul [i anul. P\rea s\ cunoasc\ bine locurile, de parc\ ar fi locuit la Palazzo Rospo. Tot `n urma lui Fric r\m`nea [i inhalantul medicinal, medicamentul lui indispensabil `ntr-o criz\ de astm. Flaconul se desf\cuse de la curea. ~ncercase s\ apuce inhalantul c`nd se desprinsese pu]in prima oar\, dar m`inile `i erau ca de gelatin\. Moloch s-ar putea s\ fie nebun sau doar r\u. Dar Fric nu-[i putea `nchipui ce avea poli]ia secret\ iranian\ cu el. {tiuse ce e frica `n to]i ace[ti zece ani. De fapt, fusese aproape o permanen]\. Dar frica familiar\ care `l `nso]ea de at`ta vreme era de alt gen, o for]\ s`c`itoare mai degrab\ dec`t amenin]\toare, mai asem\n\toare cioc\nitului persistent al unor p\s\rele dec`t ferocit\]ii cu care te sf`[ie un pterodactil. Teama c\ absen]ele tat\lui s\u aveau s\ devin\ tot mai lungi, p`n\ c`nd se vor face ani `ntregi, a[a cum erau absen]ele mamei. ~ngrijorarea care `l m\cina c\ toat\ via]a avea s\ r\m`n\ prost\nacul de acum, c\ n-o s\-[i dea niciodat\ seama ce s\ fac\ cu via]a lui sau cu el `nsu[i, c\ o s\ `mb\tr`neasc\ [i n-o s\ fie nici atunci altceva dec`t fiul lui Channing Manheim, Chipul. Cu toate acestea, cu fiecare secund\ care trecea `n timp ce parcurgea drumul dintre ser\ [i garaj, o groaz\ ap\s\toare, `ntunecat\ `[i zb\tea aripile tari ca pielea `n colivia inimii lui, se n\pustea prin v\g\unile trupului [i sufletului, `i cutremura carnea, s`ngele [i oasele. Ca s\ fug\, Moloch [i-ar fi putut alege din colec]ia de ma[ini orice model clasic mai vechi, care valora sute de mii de dolari. Alese `ns\ un model mai nou, preferatul lui Fric – un Buick Super 8 de culoarea cire[ei, model 1951, cu muchii cromate [i ap\r\tori la ro]i.

544

DEAN KOONTZ

~l `mbr`nci pe Fric pe scaunul de l`ng\ [ofer, tr`nti u[a, ocoli `n grab\ ma[ina [i se a[ez\ la volan. Motorul porni imediat, pentru c\ toate automobilele din colec]ie erau men]inute `n stare perfect\ de func]ionare. Dup\ toate aparen]ele, la nevoie nu te puteai baza pe `ngerii p\zitori. Oricum, Musafirul Misterios nu p\ruse niciodat\ c\ aduce prea mult cu un `nger – figura lui `]i d\dea fiori, avea un aer de r\u augur, iar ochii `i erau plini de durere. ~n timp ce Moloch ie[ea cu spatele din parcare, Fric se `ntreb\ ce se `nt`mplase oare cu domnul Truman. Probabil era mort. La g`ndul c\ domnul Truman era mort, Fric descoperi c\ sprayul semiparalizant nu `l `mpiedica s\ pl`ng\.

Urc`nd pe sc\ri p`n\ la primul nivel al garajului, Ethan auzi uruitul unui motor [i sim]i miros de fum de e[apament. Buickul era punctul de a pleca de la cap\tul rampei de ie[ire, acolo unde u[a garajului aproape c\ se ridicase de tot. Un om la volan. Un singur om. Nici un complice pe scaunele din spate. Nici un alt agresor `n garaj. Cum alerga spre ma[in\, Ethan era mai aproape de partea dreapt\ a ma[inii. Capul ciufulit al lui Fric era sprijinit de geamul de l`ng\ [ofer. Nu reu[i s\ vad\ fa]a b\iatului, dar capul p\rea s\ se legene, ca [i cum Fric era incon[tient. Ethan aproape ajunse din urm\ Buickul `nainte ca u[a s\ se ridice [i s\-i fac\ loc. Dar ma[ina ]`[ni spre u[\ [i dincolo de ea cu o vitez\ at`t de mare, `nc`t n-avea cum s\ o prind\ alerg`nd. S\rind din fug\ `ntr-o pozi]ie de tragere, cu fa]a drept spre ]int\, cu piciorul drept `mpins `n spate pentru echilibru, cu genunchiul st`ng `ndoit, cu am`ndou\ m`inile pe arm\, Ethan risc\ trei focuri scurte, trase la `n\l]ime joas\, de team\ s\ nu-l loveasc\ pe Fric cu un rico[eu, lu`nd ]int\ roata dreapt\ din spate. Aproape jum\tate din roat\ era protejat\ de ap\r\toare [i `i l\sa prea pu]in loc ca s\-[i trimit\ gloan]ele. Un plumb g\uri metalul, unul trecu pe al\turi, dar unul nimeri direct `n roat\.

CHIPUL

545

Ma[ina se l\s\ `ntr-o parte. Nu se opri. Aceea[i vitez\ mare, greu de urm\rit. Lip\itul cauciucului dezumflat o `nso]i `n timp ce urc\ ultima parte a rampei. Pavajul de cuar]it oferea o trac]iune bun\, fie c\ era umed sau uscat, dar ro]ile din spate ale Buickului se `nv`rtir\ pu]in `n gol, `mpr\[tiind ap\ murdar\ [i fum albastru, poate din pricin\ c\ era `nclinat\ spre dreapta. Ethan ajunse `nc\ o dat\ din urm\ ma[ina, dar aceasta se redres\, se n\pusti `nainte [i `n sus. Cauciucul zdren]uit cl\mp\nea mai tare dec`t `nainte [i marginea care se vedea a ro]ii mu[ca din cuar]it cu zgomotul f\cut de un fer\str\u de t\iat piatr\. C`nd Ethan ajunse `n v`rful rampei, v\zu ma[ina `ndep\rt`ndu-se pe aleea de l`ng\ vil\. ~ndrept`ndu-se `nainte. La doisprezece metri dep\rtare. Acceler`nd, `n ciuda faptului c\ era lovit\. Nu era nimic care s-o opreasc\ din scr`[netul ei nest\vilit spre poarta care se deschidea automat din interior ori de c`te ori senzorii `ngropa]i `n asfaltul pistei de ie[ire semnalizau existen]a traficului. Ethan renun]\ s\ o mai urm\reasc\. Nu putea prinde ma[ina. Nici o n\dejde. Oricum, o urm\rise pentru c\ altceva nu putea face. Prea t`rziu s\ se mai `ntoarc\, s\ ia cheile [i alt\ ma[in\. P`n\ c`nd avea s\ ias\ el din garaj, Buickul ar fi trecut de poarta principal\ [i ar fi disp\rut. Alerg\, alerg\, c\lc`nd `n b\ltoace reci, alerg\, d`nd din m`ini ca s\ compenseze greutatea pistolului din m`na dreapt\, pentru c\ s\ alergi bine era o chestiune de echilibru, alerg\, alerg\, pentru c\, dac\ Fric era ucis, atunci Ethan Truman avea s\ fie [i el un om mort, mort pe din\untru, [i avea s\-[i petreac\ restul zilelor c\ut`ndu-[i morm`ntul, un cadavru ambulant, a[a cum cu siguran]\ fusese Dunny Whistler dintotdeauna.

Capitolul 94 Corky Laputa, mul]umit c\ Robin Goodfellow se dovedise la fel de `ndr\zne] [i formidabil ca un agent NSA adev\rat, `[i dorise `ntotdeauna s\ plece de pe proprietate `ntr-una din ma[inile scumpe ale actorului. Complica]ia care ap\ruse cu roata dezumflat\ nu `l obliga s\-[i schimbe planurile; se chema c\ e o simpl\ nepl\cere. C\l\toria nu era deloc u[oar\, tr\gea cu `nc\p\]`nare de volan, dar ca un cunosc\tor al haosului [i st\p`n al dezordinii, `nt`mpin\ provocarea cu `nc`ntarea pe care o cunoa[te orice copil care s-a luptat s\ controleze o ma[inu]\ mecanic\ `ntr-un parc de distrac]ii. Fiecare zdruncin\tur\ [i hurduc\tur\ `l umplea de fiori de pl\cere. Nu trebuia dec`t s\ scoat\ ma[ina pe poart\ [i s\ ajung\ peste trei str\zi, acolo unde l\sase Acura. De acolo, drumul p`n\ acas\ avea s\ fie scurt. ~n mai pu]in de jum\tate de or\, b\iatul c\c\cios avea s\-i fie prezentat lui Stinky Cheese Man, avea s\ priceap\ oroarea pe care se preg\tea s\ o mo[teneasc\ [i avea s\-[i `nceap\ lungul chin [i totodat\ propria carier\ de vedet\ media. Dac\ ceva nu mergea bine, dac\ pentru prima oar\ haosul `l p\r\sea pe Corky, mai degrab\ `l ucidea pe b\iat dec`t s\-l predea altcuiva. Nu voia nici m\car s\-l foloseasc\ pe t`n\rul Manheim ca obiect de schimb pentru propria supravie]uire. La[itatea nu-[i avea locul `n vie]ile ne`nfricate ale acelora care preg\tesc colapsul societ\]ii [i ridicarea unei noi lumi din d\r`m\turi.

CHIPUL

547

– Dac\ m\ opre[te cineva, `i promise copilului, `]i zbor creierii – pac, pac, pac – [i o s\ fii cel mai pl`ns om din lume dup\ Prin]esa Diana. D\du col]ul la cas\. Pu]in mai `ncolo, `n st`nga, se `ntindea iazul din fa]a vilei. ~nc\ se mai afla pe aleea de acces, dar de drumul principal nu-l mai desp\r]eau dec`t patruzeci sau cincizeci de metri. Chiar acolo unde se sf`r[ea b\taia farurilor se ivi ceva at`t de straniu, `nc`t Corky ]ip\ de uimire, [i c`nd razele gemene dezv\luir\ adev\rata natur\ a obstacolului din fa]a sa, `l cuprinse groaza. Piciorul `i zv`cni at`t de tare pe fr`ne, c\ ma[ina se r\suci pe loc.

Moloch spusese c\ avea s\-i zboare creierii lui Fric, dar pe Fric `l preocupau alte probleme mai presante, pentru c\ m`nc\rimea dintre umeri era de data aceasta real\, nu imaginar\, [i se `ntinse cu iu]eal\ spre ceaf\. Se a[teptase s\ sufere o criz\ `n clipa `n care i se d\duse cu spray-ul `n fa]\, dar probabil c\ solu]ia administrat\ de Moloch avusese ca efect secundar `nt`rzierea reac]iei astmatice. Venea `ns\ acum, [i venea r\zbun\toare. Fric `ncepu s\ h`r`ie. Pieptul i se `ncord\ [i sim]i c\ nu mai are aer. Nu avea la el inhalantul. La fel de r\u, poate chiar mai r\u era c\ r\m\sese semiparalizat, pr\bu[it `n scaun [i incapabil s\ se ridice `ntr-o pozi]ie normal\. Trebuia s\ stea drept ca s\-[i poat\ folosi mu[chii pieptului [i ai g`tului pentru a da afar\ fiecare respira]ie `mpotmolit\. {i mai r\u – efortul de a sta drept `l f\cea s\ alunece tot mai jos. Practic, era pe punctul s\ cad\ de pe scaun. Picioarele i se `ncovoiau [i i se r\suceau, `ndoindu-se `n spa]iul dintre scaun [i bordul ma[inii, iar fundul `i at`rna `n gol. De la talie p`n\ la g`t, st\tea `ntins pe scaun, cu capul sprijinit de sp\tar. Sim]ea c\ i se `ngusteaz\ c\ile respiratorii. H`r`i, inspir\, sfor\i dup\ aer, trase pu]in, scoase [i mai pu]in. Oul \la fiert tare, pe care `l cuno[tea at`t de bine [i care i se a[ezase `n trahee, piatra aia, ghemul \la afurisit. Nu putea s\ respire pe spate.

548

DEAN KOONTZ

Nu putea s\ respire. Nu putea s\ respire. Moloch c\lc\ fr`nele. Ma[ina se dezechilibr\, pe urm\ se r\suci.

Alerg`nd spre Corky care conducea cu vitez\ spre ei, pe alee `[i f\cur\ apari]ia Roman Castevet, pe care `l omor`se [i `l acoperise cu un cear[eaf `n camera rece de la morg\, [i Ned Hokenberry, venit s\-[i ia `napoi medalionul cu al treilea ochi, [i anorexica Brittina Dowd, goal\ [i osoas\ cum o l\sase pe podeaua din dormitor, dar f\r\ s\ fie ars\, [i Mick Sachatone `n pijamalele lui cu Bart Simpson. Ar fi trebuit s\ [tie c\ s`nt miraje, ar fi trebuit s\ le calce cu `ndr\zneal\, dar nu mai v\zuse nicic`nd ceva asem\n\tor, nici nu visase c\ a[a ceva era posibil. Nu erau transparen]i, ci solizi ca un v\trai sau ca o lamp\ de bronz [i marmur\. Ap\s`nd pedala fr`nei, o strivi prea tare [i probabil trase de volan f\r\ s\ vrea. Ma[ina se `nv`rti cu at`ta vitez\, c\ pistolul din poal\ `i zbur\ pe podea, la picioare, [i Corky se lovi cu capul de parbriz, suficient de tare c`t s\ crape geamul. De[i ma[ina se r\sucise la 360 de grade, cele patru victime nu disp\ruser\, ci se profilau amenin]\tor chiar acolo, [i toate se n\pusteau spre ma[in\, smulg`nd de la Corky un ]ip\t mult prea femeiesc pentru un Robin Goodfellow. Unu, doi, trei, patru, mor]ii furio[i se sp\rgeau de parbriz, de geamul cr\pat, dornici s\-l apuce, dar se sp\rgeau, la urma urmei nu erau adev\ra]i, doar siluete de ploaie [i umbr\, fuioare de ap\ `mpro[cat\ `n pulberi amorfe, care se scurgeau [i se f\ceau nev\zute. R\sucirea aceea nu diminu\ viteza ma[inii, [i atunci o mai `nv`rtir\ nou\zeci de grade, izbind-o de unul dintre copacii care str\juiau aleea, f\c`nd-o astfel s\ se opreasc\ bruc, `n timp ce u[a din dreapta [oferului s\ri din balamale [i parbrizul se f\cu ]\nd\ri. R`z`nd haosului `n fa]\, Corky `ntinse m`na pe l`ng\ volan, c\ut`nd pistolul care `i c\zuse la picioare. Atinse m`nerul armei, o apuc\, o ridic\ [i vru s\-l `mpu[te pe b\iat. U[a de l`ng\ el se deschise cu un sc`r]`it metalic ascu]it [i Ethan Truman se `ntinse dup\ Corky, a[a c\ `n loc s\-l `mpu[te pe b\iat, `l `mpu[c\ pe b\rbat.

CHIPUL

549

* Ajung`nd la Buick `n clipa `n care intrase `n copac, Ethan `[i tr`nti pistolul pe capot\ [i `l l\sase acolo pentru c\ nu voia s\ trag\ `n ma[in\, nu cu Fric `n\untru. F\r\ s\-i pese de riscuri, smuci u[a str`mbat\ [i-[i b\g\ capul `n\untru. {oferul `ndrept\ spre el o arm\ – poc – [i nu numai c\ v\zu sc`nteia de pe ]eav\, ci `i adulmec\ [i mirosul. Nu sim]i nimic `n clipa `n care fu `mpu[cat, prea preocupat s\ se lupte pentru arm\ ca s\ mai poat\ aprecia dac\ a fost lovit sau nu. Ar fi putut s\ jure c\ sim]i cum a doua `mpu[c\tur\ `i despic\ p\rul [i c\ pe urm\ puse m`na pe pistol. Azv`rli imediat arma afar\, `n noapte, [i l-ar fi tras [i pe [ofer afar\ din ma[in\, dar tic\losul ie[i f\r\ s\ fie rugat [i se repezi la el. C\zur\ am`ndoi la p\m`nt cu o for]\ care o `ntrecea pe cea gravita]ional\, Ethan dedesubt, izbindu-se cu capul de pietri[ul de cuar]it. ~n momentul impactului, c`nd u[a zbur\ `ntr-o parte, Fric se trezi c\ alunec\ de pe scaun, afar\ din ma[in\, pe asfaltul plin de ap\. Culcat pe spate, cea mai rea dintre pozi]ii, pozi]ia `n care nu putea s\ respire. Ploaia care `i c\dea pe ochi `i `nce]o[\ privirea, dar nu asta `l `ngrijor\ at`t de mult, ci nuan]a purpurie care se prelingea `n noapte [i pref\cea `n rubine pic\turile de ploaie. Mintea `i era la fel de confuz\ ca privirea – prea pu]in oxigen ajungea la creier –, dar mai avea at`ta discern\m`nt c`t s\-[i dea seama c\ efectul porc\riei pe care o inhalase `ncepea s\ dispar\. ~ncerc\ s\ se mi[te [i reu[i, dar f\r\ gra]ie sau control, mai mult ca un pe[te care se zbate pe uscat. Acum, st`nd pe-o parte, avea mai mult\ putere s\-[i `ncordeze [i s\-[i relaxeze mu[chii g`tului, pieptului [i ai abdomenului, ceea ce era obligatoriu dac\ voia s\ dea afar\ aerul `mb`csit care i se condensase `n pl\m`ni ca un sirop. Mai mult\ putere, dar nu suficient\. Dac\ h`rtia ar fi un sunet, nu ar fi a[a de sub]ire ca h`r`itul acesta, a[a cum nu ar fi nici un fir de p\r, de praf sau de a]\. Trebuia s\ stea `n fund. Nu putea. Avea nevoie de inhalant. Care nu mai era.

550

DEAN KOONTZ

Totul `n jurul lui era purpuriu, dar [tia c\ el, probabil, ar\ta albastru, pentru c\ avea una dintre crizele acelea cu adev\rat grave, cea mai rea din c`te avusese vreodat\, un caz de urgen]\, de competen]a doctorilor [i a asistentelor, cu toat\ p\l\vr\geala lor despre filmele lui Manheim. Nu mai respira. Nu mai respira. Treizeci [i cinci de mii de dolari ca s\-i redecoreze camerele, dar el nu mai respira. G`nduri caraghioase i se `mbulzir\ `n minte. Nu caraghioase gen ha-ha-ha. Caraghios de `nfrico[\toare. G`nduri ro[ii. De un ro[u at`t de `ntunecat, c\ se confunda cu negru.

Nu era deloc `n cea mai bun\ dispozi]ie de a preda deconstructivismul `n literatur\, dar avea dispozi]ie s\ „deconstruiasc\“ tot ce-i ie[ea `n cale cu o furie de animal care `i urla `n ]east\. Corky trebuia s\ scoat\ ochii, s\ mu[te din fa]a celui de sub el, s\ o rup\ cu din]ii, s\ o zg`rie [i s\ o sf`[ie. Desf\c`ndu-[i f\lcile ca s\ mu[te, `[i d\du seama c\ Truman ame]ise c`nd se lovise cu capul de asfalt [i opunea o rezisten]\ mai slab\ dec`t se a[tepta. ~n frenezia lui s\lbatic\, Corky avea `n acela[i timp vaga senza]ie c\, dac\ ar ceda impulsului animalic de a ispr\vi totul cu unghiile [i din]ii, ceva avea s\ se rup\ `n el, o ultim\ fr`n\ ordonatoare, [i avea s\ fie g\sit dup\ ore `ntregi tot aplecat peste trupul m\cel\rit al victimei, cu botul [i f\lcile `n resturile de carne, scormonind dup\ buc\]ele de gr\sime ca porcul dup\ trufe. Ca Robin Goodfellow, nu fusese de fapt preg\tit pentru a deveni o arm\ mortal\, dar citise o gr\mad\ de romane poli]iste la via]a lui, [i [tia c\ o lovitur\ puternic\ dat\ cu podul palmei `n nasul du[manului `i putea sf\r`ma piramida nazal\ [i `nfige buc\]ile nenorocite `n creier, provoc`nd moartea instantanee, a[a c\ asta f\cu, [i ]ip\ de pl\cere c`nd s`ngele lui Truman ]`[ni plin de culoare `n urma loviturii. ~l rostogoli `ntr-o parte pe poli]istul neputincios, se `ntoarse spre Buick [i plec\ s\-l caute pe b\iat. Corky se aplec\ l`ng\ u[a [oferului ca s\ se uite `n\untre, `ns\ Fric, dup\ toate aparen]ele, ie[ise pe u[a `ndoit\ din dreapta.

CHIPUL

551

Efectul inhalantului semiparalizant `nc\ nu se evaporase. Pu[tiul nu putea s\ se fi t`r`t prea departe. Sco]`nd capul din ma[in\, Corky v\zu un pistol pe capota ma[inii, chiar `n fa]a ochilor lui. Ploaia str\lucind ca o incrusta]ie de diamant pe seria m`nerului. Arma lui Truman. S\ g\seasc\ b\iatul. S\-l `mpu[te, dar numai `n picior. Ca s\ nu mai poat\ pleca nic\ieri. Pe urm\ s\ alerge spre garaj dup\ un alt set de chei, dup\ o alt\ ma[in\ cu care s\ fug\. Corky mai putea `nc\ s\ salveze planul, c\ci era fiul haosului la fel de sigur cum Fric era fiul celui mai mare star de cinema din lume, iar haosul nu avea s\-[i p\r\seasc\ progenitura a[a cum actorul [i-o p\r\sise pe a lui. Ocoli ma[ina [i-l v\zu pe b\iat c\zut pe o parte, d`nd din picioare pe solul `mbibat de ap\, c\znindu-se s\ `nainteze ca un rac [chiop. Corky se duse dup\ el. De[i Fric recurgea la cea mai bizar\ form\ de locomo]ie pe care o v\zuse Corky vreodat\, sco]`nd un sunet sub]ire, [uier\tor, care amintea de protestul de arc-smuls-mecanism-stricat al unei juc\rii defecte cu cheie, pu[tiul ie[ise de pe alee pe iarb\. P\rea s\ `ncerce s\ ajung\ la o banc\ de piatr\ cu aspect de pies\ antic\. Apropiindu-se de el, Corky ridic\ pistolul.

William Yorn, intendent harnic, inspecta fiecare copac [i tuf\ `n c\utarea semnelor de boal\ [i `[i trata protejatele verzi de la primul semn de ciuperci, man\ sau epidemie. Se `nt`mpla `ns\ uneori ca o plant\ s\ nu mai poat\ fi salvat\ [i atunci comanda de la un comerciant de r\saduri o alta, care s-o `nlocuiasc\. Copacii mari erau `nlocui]i cu exemplare similare, transportate `n cele mai mari cutii cu putin]\. Noua frumuse]e era fie livrat\ cu un camion [i apoi pozi]ionat\ la locul ei de o macara `nchiriat\, fie adus\ cu un elicopter mare, industrial, cu dou\ rotoare [i pozi]ionat\ din aer. Exemplarele mai mici erau plantate recurg`ndu-se la strategii [i tactici mai pu]in militare, [i `n cazul celui mai mic dintre copacii noi,

552

DEAN KOONTZ

munca trudnic\ a c`torva oameni era suficient\ ca s\ rezolve problema. Uneori c`te un copac mai mic trebuia s\ fie proptit cu araci timp de un an sau doi pentru a cre[te drept [i a nu fi `ndoit de v`nt. ~n timp ce al]i intenden]i `nc\ mai foloseau araci `nal]i de lemn ca s\ propteasc\ vl\starele tinere, domnul Yorn prefera bare de o]el de doi centimetri [i jum\tate, lungi de doi sau trei metri, pentru c\ nu putrezeau, erau mai rezistente [i puteau fi refolosite. Dup\ ce smulse o bar\ de doi metri din p\m`nt [i rupse leg\turile de plastic care o legau de copac, Ethan se `ndrept\ cl\tin`ndu-se spre descreieratul `n costum impermeabil, roti b\]ul deasupra capului acestuia a[a cum numai el [tia [i `l tr`nti la p\m`nt. R\sturn`ndu-se, agresorul trase din instinct cu pistolul. Glon]ul rico[\ de banca de granit [i [uier\ `n ploaie [i `ntuneric. Criminalul se pr\bu[i [i se rostogoli pe spate. Ar fi trebuit s\ fie mort sau incon[tient, dar ar\ta doar confuz, ame]it. }inea `nc\ pistolul `n m`n\. Ethan se arunc\ asupra lui cu am`ndoi genunchii, t\indu-i respira]ia, cu pu]in noroc rup`ndu-i c`teva coaste [i f\c`ndu-i splina zob. Trase cu unghiile de m`na `nm\nu[at\ care ]inea arma, `n[f\c\ pistolul, nu-l prinse prea bine [i v\zu cu stupoare cum cade cu zgomot departe de el. De[i ]easta `i vuia probabil precum clopotele de la Notre Dame, javra se azv`rli spre Ethan, `l apuc\ cu m`inile de p\r, `l r\suci cu putere [i `ncerc\ s\-i trag\ fa]a `n jos, spre din]ii dezgoli]i care `i cl\n]\neau. Ethan se temu de din]ii b\rbatului [i, cu toate acestea, `[i `nfipse m`na dreapt\ `n g`tul lui, pe urm\ `l pocni cu `ncheieturile degetelor st`ngi `n ochiul drept, `l pocni din nou, dar degetele de fier continuau s\-l trag\ de p\r [i s\ i-l smulg\ din r\d\cini. Sim]i un lan] gros de aur `n jurul g`tului maniacului [i se g`ndi s\-l r\suceasc\, `l r\suci [i `l pocni, iar `l r\suci [i iar `l pocni, p`n\ c`nd `l duru m`na st`ng\, iar lan]ul str`ns, care `i zdrelise degetele de la m`na dreapt\, se rupse `n cele din urm\ ca un [nur ieftin. Din]ii `ncetar\ s\ mai cl\n]\ne. Ochii r\maser\ fixa]i pe ceva dincolo de Ethan, dincolo de noaptea `ns\[i. Degetele lipsite de vlag\ d\dur\ drumul [uvi]elor r\sucite de p\r.

CHIPUL

553

G`f`ind, ridic`ndu-se de l`ng\ mort, Ethan privi lan]ul din m`n\. Un medalion. Un glob de sticl\ `n care plutea un ochi de veghe.

Moloch p\rea mort, dar [i mai devreme p\ruse mort. Fric privea b\taia ca un spectator de film, printr-o cea]\ purpurie, `ntreb`ndu-se de ce directorul de imagine alesese s\ turneze o scen\ de ac]iune folosind lentile deformatoare plus filtru ro[u. Se mira [i se `ngrijora de toate acestea nu pe deplin con[tient, ci ca prin vis, de parc\ adormise [i avea dou\ co[maruri `n acela[i timp, unul despre doi oameni lupt`ndu-se pe via]\ [i pe moarte, [i altul despre sufocare. Era din nou `n vechiul sufocatorium, h`r`ind ca un b\tr`nel bolnav de pl\m`ni dintr-o min\ de c\rbune, ca `n filmul \la pe care Tat\l-Fantom\ f\cuse bine c\-l refuzase, iar mama primului proprietar de la Palazzo Rospo `ncerca s\-l asfixieze cu o hain\ de blan\. Domnul Truman `l ridic\ [i `l duse la banca din gr\din\. Domnul Truman [tia c\, `n timpul unei crize, Fric trebuia s\ stea `n fund ca s\-[i foloseasc\ mai bine g`tul, pieptul [i mu[chii abdomenului pentru a scoate aerul din pl\m`ni. Domnul Truman [tia ce trebuia f\cut. Domnul Truman `l sprijini de banc\. ~l ]inu `n sus. C\ut\ inhalantul la cureaua lui Fric. Domnul Truman izbucni `ntr-un ropot de cuvinte vulgare [i obscene, pe care Fric le mai auzise de-a lungul anilor petrecu]i printre cei din lumea divertismentului, dar pe care nu le mai auzise niciodat\ rostite de domnul Truman. Totul era din ce `n ce mai ro[u, un ro[u care b\tea tot mai mult spre negru, [i at`t de pu]in aer care p\trundea prin blana de nurc\, samur, vulpe sau ce-o fi fost.

Respir`nd pe gur\ pentru c\ nasul i se `nfundase cu ghemotoace de cartilaje [i cheaguri de s`nge, Ethan nu [tia dac\ `i mai r\m\sese suficient\ putere s\ duc\ b\iatul `n cas\, p`n\ `n biroul doamnei McBee, unde erau depozitate inhalantele de rezerv\.

554

DEAN KOONTZ

Un glon] `i crestase urechea st`ng\ [i, de[i rana era superficial\, s`ngele `i curgea prin pliurile urechii p`n\ la timpan, pe jum\tate asurzindu-l [i, `n acela[i timp, scurg`ndu-se pe trompa lui Eustache p`n\ `n g`t, unde `i provoca accese de tuse. Dup\ o scurt\ ezitare, `[i d\du seama c\ Fric trecea printr-o criz\ de astm mai pu]in obi[nuit\ [i c\ via]a `i era pus\ `n pericol, lu\ b\iatul `n bra]e, se `ntoarse spre cas\... [i d\du nas `n nas cu Dunny. – Stai jos cu el, spuse Dunny. – D\-te la o parte, pentru Dumnezeu! – O s\ fie bine. Stai jos, Ethan. – ~i e r\u, nu l-am v\zut niciodat\ `n starea asta. Ethan sesiz\ `n glasul lui r\gu[it o emo]ie mai ad`nc\ [i mai bun\ dec`t frica [i m`nia – dragostea pur\, dragostea plin\ de griji [i pentru o alt\ f\ptur\ omeneasc\, o dragoste de care nu se mai credea `n stare. – Nu mai are nici o putere s\ lupte, e at`t de sl\bit. – Este din pricina spray-ului paralizant, dar efectul e pe sf`r[ite. – Spray? Ce tot spui? Cu o singur\ m`n\ [i o for]\ bl`nd\, dar mai puternic\ dec`t a unui simplu muritor, Dunny Whistler `i `mpinse pe Ethan [i pe b\iat `napoi, p`n\ la banca ud\ din gr\din\. St`nd deasupra lor, palid [i pu]in tras la fa]\, `mbr\cat `ntr-un costum bun, Dunny nu avea o `nf\]i[are special\, de[i umbla prin oglinzi, se pref\cea `n papagali care se transformau la r`ndul lor `n porumbei sau disp\reau `n podoabele din pomul de Cr\ciun. Ethan `[i d\du seama c\ vechiul lui prieten [i costumul de pe el nu se udau de la ploaie. Burni]a p\rea s\-l loveasc\, dar f\r\ efect. Oric`t de atent se uit\ Ethan, nu reu[i s\ vad\ ce se `nt`mpla cu stropii care c\deau pe costumul [i pe fa]a lui Dunny, nu reu[i s\ dezlege secretul acestui truc. C`nd Dunny `[i puse m`na pe capul lui Fric, respira]ia `nc\tu[at\ `n pl\m`nii suferinzi ai b\iatului se eliber\. Fric se scutur\ `n bra]ele lui Ethan, `[i d\du capul pe spate [i respir\, trase f\r\ nici o piedic\ aer rece `n piept [i expir\ u[or f\r\ nici un h`r`it astmatic.

CHIPUL

555

Uit`ndu-se cu ochi mari la Dunny – sl\bit de com\, cu o figur\ de cear\ – Ethan nu fu mai pu]in uluit dec`t atunci c`nd, ucis `n trafic, se trezise viu `n fa]a u[ilor de la Forever Roses. – Ce? Cum? – Ethan, crezi `n `ngeri? – ~ngeri? – ~n ultima noapte din via]a mea, spuse Dunny, c`nd eram pe patul de moarte, am primit o vizit\. Era un spirit care `[i spune Typhon. Ethan se g`ndi la doctorul O’Brien de la spitalul Our Lady of Angeles cu care discutase `n diminea]a acelei zile. La DVD-ul pe care erau `nregistrate undele cerebrale ale lui Dunny. Inexplicabilele unde beta ale unei persoane con[tiente, treze [i agitate, care s\ltaser\ pe ecran `n timp ce Dunny se afla `n com\ profund\. – ~n ceasurile dinaintea mor]ii, continu\ Dunny, Typhon a venit la mine ca s\-mi dezv\luie soarta celui mai bun prieten. Adic\ tu, Ethan. ~n ciuda anilor de `nstr\inare dintre noi [i a drumului pe care am apucat-o eu, tu e[ti tot acela. Prietenul meu… [i so]ul lui Hannah. Typhon mi-a ar\tat c`nd, unde [i cum aveai s\ fii ucis de Rolf Reynerd, `n camera aceea `n alb [i negru, plin\ de p\s\ri, [i mi-a fost cumplit de team\ pentru tine… [i m-am m`hnit. De c`teva ori EEG-ul `nregistrase un traseu beta cu unde s\lbatic de ascu]ite, care conform doctorului O’Brien reprezentau undele cerebrale ale unui individ `ngrozit. Grupuri mai mici de unde beta indicaser\ derularea unei conversa]ii. Dunny spuse: – Mi s-a f\cut o ofert\… mi s-a dat [ansa… s\ fiu p\zitorul t\u `n aceste dou\ zile. Printre puterile cu care am fost `nzestrat pentru aceast\ scurt\ misiune a fost [i aceea de a da timpul `napoi. C`nd l`ng\ tine st\ un tip care spune c\ poate da timpul `napoi [i tu `l crezi imediat, [i pe deasupra `ncepi s\ te uime[ti tot mai pu]in de faptul c\ r\m`ne uscat `n ploaie, te-ai schimbat pentru totdeauna – [i probabil `n bine, cu toate c\ sim]i c\ p\m`ntul `nsu[i ]i-a fugit de sub picioare, iar tu ai c\zut `ntr-o gaur\ de iepure mai ad`nc\ [i mai ciudat\ dec`t a visat vreodat\ Alice.

556

DEAN KOONTZ

– Am hot\r`t s\ te las s\ tr\ie[ti moartea din apartamentul lui Reynerd, destinul t\u planificat, apoi s\ te duc `napoi, `n momentul de dinaintea acestui eveniment. Am crezut c\ o s\ te caci pe tine de fric\ [i o s\-]i insuflu suficient av`nt ca s\ treci cu bine prin cele ce urmau s\ se `nt`mple – [i b\iatul odat\ cu tine. Dunny `i z`mbi lui Fric [i `[i ridic\ o spr`ncean\. {tia c\ b\iatul ar fi vrut s\ spun\ ceva. ~nc\ sl\bit, dar cu mintea din nou ager\, Fric `i spuse lui Ethan: – Poate e[ti surprins c\ `ngerii pot s\ spun\ „s\ te caci“. {i eu am fost. Dar, p`n\ la urm\, e un cuv`nt din dic]ionar. Ethan `[i aminti o scen\ cu Fric `n bibliotec\, ceva mai devreme `n seara aceea, c`nd `i spusese b\iatului nec\jit c\ toat\ lumea `l pl\cea. Ne`ncrez\tor, dezarmat, de o umilin]\ nesf`r[it\, Fric nu [tiuse ce s\ spun\. ~n spatele lui Fric, `ngerii din pomul de Cr\ciun se `ntorseser\, d\duser\ din cap [i dansaser\ f\r\ s\ fie mi[ca]i de vreun curent de aer. Ethan fusese cople[it de o ciudat\ senza]ie de a[teptare, senza]ia c\ o poart\ a `n]elegerii era pe cale s\ se deschid\ `n inima lui. Nu se deschisese atunci, dar se deschisese larg acum.

Dunny `[i vede prietenul ]in`nd b\iatul `n poal\, `n bra]e, [i `l vede pe b\iat ]in`ndu-se c`t poate de str`ns de Ethan, dar vede mai mult dec`t mirarea lor `n fa]a prezen]ei sale supranaturale [i mai mult dec`t u[urarea lor de a se [ti `n via]\. Vede un tat\ al\turi de fiul pe care `l va adopta `n mod neoficial, vede dou\ vie]i salvate de la dezn\dejde prin devotamentul total al unuia pentru cel\lalt, vede anii care se `ntind `n fa]a lor, plini de bucuria care se na[te dintr-o iubire lipsit\ de egoism, dar marca]i [i de zbuciumul vie]ii pe care, `n cele din urm\, tot iubirea poate s\-l vindece. {i Dunny [tie c\ ce a f\cut acum este cel mai bun [i mai curat lucru pe care l-a f\cut vreodat\ sau, ironic, `l va mai face. – PT Cruiserul, camionul, se mir\ Ethan. – Ai murit a doua oar\, spune Dunny, pentru c\ destinul se lupt\ s\ impun\ ce ]i-a fost h\r\zit. ~n apartamentul lui Reynerd moartea a venit prin voin]a ta, a fost rezultatul alegerilor tale. D`nd

CHIPUL

557

timpul `napoi, am `mpiedicat destinul f\cut de tine. Nu trebuie s\ `n]elegi tot. Nu po]i. E de ajuns s\ [tii c\ acum… destinul nu va mai impune acel drum. Prin alegerile [i faptele tale, ]i-ai f\cut un alt destin. – Clopo]eii din ambulan]\, `ntreb\ Ethan, toate jocurile acelea...? Dunny `i z`mbe[te lui Fric. – Care s`nt regulile? Cum trebuie s\ lucr\m noi, `ngerii? – Indirect, spuse b\iatul. ~ncurajezi, inspiri, `ngroze[ti, convingi, sf\tuie[ti. Influen]ezi evenimentele prin orice mijloc ascuns, subtil [i seduc\tor. – Vezi, acum [tii un lucru pe care cei mai mul]i oameni nu-l [tiu, spune Dunny. Mai important poate dec`t s\ [tii c\ zibeta se ob]ine prin stoarcerea glandelor anale ale pisicilor zibete `n flacoane de parfum. B\iatul are un sur`s care arunc\ `n umbr\ sur`sul de manechin al mamei sale [i o lumin\ interioar\ care str\luce[te f\r\ ajutorul `ndrum\torilor spirituali. – Oamenii aceia care… care s-au ridicat din alee [i s-au aruncat spre ma[in\, spune Ethan cu o uimire nedomolit\. – Imagini ale victimelor lui Moloch, pe care le-am chemat din ap\ [i le-am trimis alerg`nd spre ma[in\ ca s\-l `nsp\im`nte, explic\ Dunny. – La naiba, asta n-am prins-o! spune Fric. – Mai mult, noi, `ngerii p\zitori, nu ne tragem pe noi robele albe [i nu ne plimb\m c`nt`nd la harfe de colo-colo, a[a cum vede]i prin filme. Cum c\l\torim noi, Fric? B\iatul `ncepe bine, pe urm\ se `ncurc\: – C\l\tori]i prin oglinzi, prin cea]\, prin fum, prin ad`ncituri… – Ad`ncituri de ap\, prin sc\ri f\cute din umbre, pe drumuri ]esute de lun\, `l ajut\ Dunny. Fric apuc\ din nou firul memoriei: – Prin dorin]\ [i speran]\, [i o simpl\ a[teptare. – N-ai vrea s\ vezi o ultim\ demonstra]ie a felului `n care un `nger zboar\ cu adev\rat? – Cum s\ nu! spune b\iatul.

558

DEAN KOONTZ

– Stai, spune Ethan. – Nu mai pot sta, spune Dunny, care acum prime[te telefonul [i trebuie s\ r\spund\. Trebuie s\ plec acum pentru totdeauna. – Prietene, spune Ethan. Recunosc\tor pentru aceste dou\ vorbe, recunosc\tor mai presus de cuvinte, Dunny `[i transform\ trupul prin puterea ce i-a fost dat\ [i se preface `n sute de fluturi aurii, fosforescen]i, care se `nal]\ plini de gra]ie `n ploaie [i unul c`te unul, b\t`nd din aripi, se `nf\[oar\ `n noapte, departe de ochii muritorilor.

Capitolul 95 C`nd `n urma telefonului primit, Dunny se materializeaz\ la etajul al doilea al vilei, Typhon p\[e[te prin u[ile duble ale apartamentului personal al lui Channing Manheim `n holul nordic [i d\ din cap uimit. – B\iete drag\, ai f\cut turul camerelor astea? – Nu, domnule. – Nici m\car eu nu m-am bucurat de at`ta lux. Vezi, s`nt mereu pe drumuri [i stau mai mult prin hoteluri, dar nici cele mai scumpe dintre ele nu ofer\ apartamente care s\ se compare cu acesta. Afar\ se aud sirenele. – Domnul Hazard Yancy [i-a trimis b\ie]ii un pic cam t`rziu, spune Typhon, dar s`nt sigur c\ s`nt bine-veni]i. Merg `mpreun\ spre lift, care se deschide `n timp ce ei se apropie. Cu gra]ia sa obi[nuit\, Typhon `i face semn lui Dunny s\ intre el primul. ~n timp ce u[ile se `nchid `n spatele lor [i ei `ncep s\ coboare, Typhon spune: – Splendid\ treab\. ~ntr-adev\r magnific\. Cred c\ ai ob]inut tot ce doreai [i chiar mai mult dec`t at`t. – Mult mai mult, recunoa[te Dunny, pentru c\ din ei doi, lui i se cere s\ spun\ numai adev\rul. Cu ochi veseli, juc\u[i, Typhon spune: – Trebuie s\ recuno[ti c\ am onorat toate condi]iile pe care le-am convenit [i de fapt le-am interpretat cu o flexibilitate considerabil\.

560

DEAN KOONTZ

– S`nt profund recunosc\tor, domnule, pentru [ansa pe care mi-a]i acordat-o. Typhon `l bate afectuos pe um\r pe Dunny. – Timp de c`]iva ani, dragul meu, am crezut c\ te-am pierdut. – Nicidecum. – O, ba da, mai mult dec`t crezi, `l asigur\ Typhon. Erai aproape un dezertor. S`nt at`t de bucuros c\ lucrurile s-au rezolvat a[a! Typhon `l bate `nc\ o dat\ pe um\r, iar trupul lui Dunny cade pe podeaua ascensorului, `n timp ce spiritul lui r\m`ne acolo, `n costum [i cravat\, imagine fidel\ a cadavrului de la picioarele sale, dar cu o `nf\]i[are mult mai inconsistent\ dec`t trupul lipsit de via]\. Dup\ o clip\, trupul dispare. – Unde? se mir\ Dunny. Cu un chicotit de satisfac]ie, Typhon spune: – {tiu ni[te oameni care o s\ fie [oca]i [i deruta]i la morga din spatele spitalului Our Lady of Angels. Cadavrul gol pe care l-au pierdut este g\sit pe nea[teptate bine `mbr\cat [i cu bani `n buzunare. Au ajuns la parter. Dedesubt `i a[teapt\ garajul. Cu nota aceea de `ngrijorare dulce care `i este at`t de caracteristic\, Typhon `ntreab\: – Dragul meu, ]i-e fric\? – Da. Fric\, dar nu groaz\. ~n clipa aceasta, `n inima lui nemuritoare nu mai e loc pentru groaz\. Cu c`teva minute `n urm\, privindu-i pe Ethan [i pe b\iat pe banca aceea de piatr\, con[tient de dragostea [i de viitorul pe care-l vor avea `mpreun\, ca tat\ [i fiu `n toate privin]ele `n afar\ de nume, Dunny fusese p\truns de o p\rere de r\u mai crunt\ dec`t tr\ise vreodat\. ~n noaptea `n care murise Hannah `l cople[ise o am\r\ciune care aproape `l nimicise, nu numai pentru ea, nu numai pentru pierderea ei, ci pentru mizeria de via]\ pe care o ducea. M`hnirea aceea `l schimbase, dar nu suficient, pentru c\ trecuse mai departe de o simpl\ p\rere de r\u. Suferin]a care `l cuprinde acum, c`nd coboar\ spre garaj, nu este `ns\ doar un regret mai profund, ci o remu[care at`t de cumplit\,

CHIPUL

561

c\ se simte mu[cat [i sf`[iat de vin\, iar vina este izvorul remu[c\rii, se simte m\cinat de ceva f\r\ nume. Tremur\, se scutur\, se scutur\ violent `n]eleg`nd pentru prima oar\ impactul nefast pe care via]a lui am\gitoare o avusese asupra celorlal]i. ~[i aminte[te chipuri, chipuri de oameni pe care i-a r\nit, de femei pe care le-a tratat cu o cruzime incredibil\, de copii care au pornit pe drumul drogurilor, crimei [i ruinei c\l\uzi]i de el [i, de[i s`nt chipuri dureros de familiare, pare c\ le vede pentru prima oar\, pentru c\ acum vede `n fiecare, a[a cum nu i se `nt`mplase `nainte, o persoan\ cu speran]e, vise [i o bun\tate latent\. ~n via]\, to]i ace[ti oameni nu fuseser\ dec`t mijloace cu care s\-[i satisfac\ propriile dorin]e [i nevoi, nu i se p\ruser\ oameni, ci instrumente [i simple surse de pl\cere. Ceea ce crezuse c\ fusese o transformare fundamental\ a inimii sale dup\ moartea lui Hannah fusese mai degrab\ o autocomp\timire sentimental\ dec`t o schimbare adev\rat\. Cunoscuse am\r\ciunea, f\r\ `ndoial\, [i o anumit\ p\rere de r\u, dar nu cunoscuse remu[carea aceasta cumplit\ [i umilin]a devastatoare care vine odat\ cu ea. – Dragul meu, `]i `n]eleg starea de spirit, spune Typhon `n timp ce trec de primul nivel al garajului. Se refer\ la groaza care crede c\ `l macin\ acum pe Dunny, dar pentru Dunny groaza este o parte nesemnificativ\. Remu[carea este un cuv`nt inadecvat, pentru c\ ceea ce tr\ie[te el este o remu[care at`t de pustiitoare, o suferin]\ at`t de mistuitoare, c\ trece dincolo de cuvinte. Chipurile `l cotropesc, chipurile dintr-o via]\ risipit\, [i Dunny le cere iertare, fiec\reia `n parte, implor\ iertare cu o umilin]\ profund\, care este de asemenea nou\, strig\ dezn\d\jduit c\tre ele, de[i e mort [i nu mai poate schimba nimic, de[i multe chipuri au murit `naintea lui [i nu mai pot auzi cu c`t\ disperare `[i dore[te s\ poat\ schimba trecutul. Ascensorul a trecut de cele dou\ niveluri ale garajului subteran [i ei continu\ s\ coboare. Nu mai s`nt `n ascensor, ci doar `n ideea de ascensor, [i `nc\ una destul de stranie. Pere]ii s`nt p\ta]i de mucegai, de mizerie. Aerul duhne[te. Podeau arat\ ca... o pardoseal\ de oase.

562

DEAN KOONTZ

Dunny este con[tient c\ [i chipul lui Typhon se schimb\, c\ tr\s\turile dulci, androgine [i ochii veseli se preschimb\ `n ceva care reflect\ mai bine spiritul care [i-a asumat p`n\ acum `nf\]i[area unui bunic. Dunny `[i d\ seama de acest lucru numai tr\g`nd cu ochiul, pentru c\ nu `ndr\zne[te s\ priveasc\ direct `ntr-acolo. Nu `ndr\zne[te. Coboar\ etaj dup\ etaj, de[i numerele de pe pl\cu]a de deasupra u[ii nu merg dec`t p`n\ la cinci. – Am o poft\ teribil\, `l informeaz\ Typhon. Din c`te `mi amintesc – [i am o memorie destul de bun\ – n-am fost niciodat\ at`t de fl\m`nd. Am o poft\ de lup. Dunny refuz\ s\ se g`ndeasc\ ce ar putea s\ `nsemne asta [i, de fapt, nu `i mai pas\ de nimic. – Tot ce se va `nt`mpla este numai din pricina mea, spune el `n timp ce chipurile `nt`lnite `n via]\ continu\ s\-l b`ntuie, legiuni `ntregi de chipuri. – Mai e pu]in, spune Typhon. Spiritul lui Dunny st\ plecat, privind spre podeaua de pe care `i disp\ruse trupul, gata s\ primeasc\ orice fel de suferin]\ dac\ aceasta va `nsemna sf`r[itul chinului acestuia insuportabil, al remu[c\rii acesteia care `l macin\. – Oric`t de `ngrozitor va fi, spune Typhon, ar fi fost probabil [i mai `ngrozitor dac\ mi-ai fi refuzat oferta [i ai fi ales s\ a[tep]i o mie de ani `n purgatoriu `nainte s\ te mu]i... mai sus. Nu erai preg\tit s\ mergi direct spre lumin\. Mica afacere pe care ]i-am propus-o te-a scutit de o a[teptare plictisitoare. Ascensorul `ncetine[te, se opre[te. Un ping semnalizeaz\ c\ au ajuns, de parc\ nu fac nimic mai neobi[nuit dec`t s\ se `ndrepte spre biroul care-i a[teapt\ pentru o nou\ zi de munc\. C`nd u[ile se deschid, intr\ cineva, dar Dunny nu vrea s\ ridice ochii din p\m`nt ca s\ se uite la cel nou-sosit. Groaza `[i face loc tot mai mult `n sufletul lui, dar `nc\ nu `l st\p`ne[te. La vederea persoanei care a intrat `n ascensor, Typhon izbucne[te `ntr-un potop de `njur\turi, cu o furie neomeneasc\, f\r\ s\-[i schimbe prea mult glasul lui obi[nuit, dar total lipsit de umorul

CHIPUL

563

[i [armul de dinainte. Se v`r\ `n fa]a lui Dunny [i `l `mproa[c\ cu repro[uri amare: – Am f\cut o `n]elegere. Mi-ai v`ndut sufletul t\u, b\iete, [i ]i-am dat mai mult dec`t ai cerut. Prin for]a voin]ei sale de ne`nvins, prin puterea teribil\ care `i e dat\, Typhon `l face pe Dunny s\ se uite la el. Fa]a aceasta. Ah, fa]a aceasta. Fa]a aceasta ca mii de co[maruri la un loc. Fa]a aceasta pe care mintea nici unui muritor nu [i-ar putea-o imagina. S\ fi fost viu, vederea acestei fe]e l-ar fi ucis pe Dunny, iar acum `i pustii spiritul. – Mi-ai cerut s\-l salvezi pe Truman [i l-ai salvat, `i aminte[te Typhon cu o voce care cu fiecare cuv`nt rostit devine tot mai gutural\ [i mai plin\ de ur\. ~nger p\zitor, i-ai spus. ~nger al `ntunericului era mai aproape de adev\r. Nu mi l-ai cerut dec`t pe Truman, dar ]i i-am dat [i pe pu[ti, [i pe Yancy. E[ti la fel ca grangurii din barul hotelului \luia, ca politicienii [i agen]ii lor pe care i-am prins `n la] `n San Francisco. To]i crede]i c\ s`nte]i destul de de[tep]i ca s\ v\ fofila]i c`nd se apropie clipa s\ v\ `mplini]i angajamentele, dar to]i pl\ti]i p`n\ la urm\. Aici nu ne `nc\lc\m `n]elegerile. – Pleac\, spuse persoana nou-sosit\. Dunny preferase s\ nu se uite la persoana aceasta. Dac\ exist\ priveli[ti mai cumplite dec`t cea pe care o ofer\ acum Typhon – [i cu siguran]\ exist\ o progresie infinit\ a r\ului – nu se va uita la ele din proprie ini]iativ\, ci numai for]at, a[a cum l-a for]at Typhon. {i mai insistent: – Pleac\. Typhon iese din ascensor [i Dunny vrea s\ mearg\ dup\ el, spre soarta pe care [i-a meritat-o [i acceptat-o, u[ile se `nchid, bloc`ndu-i ie[irea [i se afl\ singur cu persoana nou-sosit\. Ascensorul se pune din nou `n mi[care, iar Dunny tremur\ la g`ndul c\ ar putea exista t\r`muri [i mai afunde dec`t h\ul `n care plecase Typhon. – ~n]eleg prin ce treci acum, spune persoana din ascensor, ca un ecou al vorbelor lui Typhon rostite mai devreme, `n timp ce coborau din Palazzo Rospo spre locuri `nc\ [i mai bizare.

564

DEAN KOONTZ

C`nd rostise: „Pleac\“, nu-i recunoscuse vocea. Acum o recunoa[te. {tie c\ trebuie s\ fie o fars\, o tortur\ [i nu vrea s\-[i ridice privirea. Ea spune: – Ai dreptate c`nd crezi c\ remu[care nu este un cuv`nt care s\ descrie chinul care te-a cuprins, lacrimile at`t de dureroase pentru sufletul t\u. Nici am\r\ciune, p\rere de r\u sau m`hnire. Dar gre[e[ti c`nd crezi c\ nu [tii cuv`ntul potrivit, Dunny. L-ai `nv\]at c`ndva [i `nc\ `l mai [tii, de[i p`n\ acum a fost un sentiment care nu [i-a g\sit loc `n via]a ta. Iube[te at`t de mult glasul acela `nc`t nu poate s\-[i fereasc\ o ve[nicie privirea de cea care vorbe[te. Preg\tindu-se s\ descopere c\ glasul bl`nd vine de la o fa]\ la fel de hidoas\ ca a lui Typhon, `[i ridic\ ochii [i este surpins s\ vad\ c\ Hannah este la fel de frumoas\ cum era `n via]\. Supriza este urmat\ de stupefac]ie: a judecat gre[it direc]ia `n care merge ascensorul. Nu coboar\ `ntr-un `ntuneric mai ad`nc dec`t noaptea. Urc\. Pere]ii nu mai s`nt p\ta]i de mucegai [i murd\rie. Aerul nu mai duhne[te. Mirat, ne`ndr\znind `nc\ s\ spere, Dunny spune: – Cum e posibil? – Cuvintele s`nt lumea, Dunny. Au `n]eles, [i `n]elesul le d\ putere. C`nd faci loc `n inima ta am\r\ciunii, spune Hannah, c`nd dup\ am\r\ciune urmeaz\ p\rerea de r\u [i apoi remu[carea, atunci dincolo de remu[care se afl\ c\in]a, [i acesta este cuv`ntul care descrie chinul t\u. Este un cuv`nt cu o putere teribil\, Dunny. Av`nd acest cuv`nt cu adev\rat `n inima ta, nici un ceas nu e prea t`rziu, nici un `ntuneric nu e ve[nic, nici o `n]elegere stupid\ nu mai leag\ un om preschimbat ca tine. Ea sur`de. Un sur`s radios. Fa]a. Fa]a ei este frumoas\, dar `nl\untrul ei Dunny vede o alt\ Fa]\, a[a cum [i `n Typhon locuise o alta, de[i chipul aflat acum `n fa]a lui nu pare desprins dintr-un noian de co[maruri. ~ntr-un mod mai presus

CHIPUL

565

de `n]elegere, Fa]a aceasta – Fa]a `ns\[i – care se reflect\ pe chipul ei este `nc\ [i mai frumoas\, este izvorul str\lucirii lui Hannah, de o frumuse]e nesf`r[it\, `nc`t i s-ar t\ia respira]ia dac\ n-ar fi un spirit care a renun]at la respira]ie c`nd trupul i-a fost smuls. Fa]a de o frumoas\ [i infinit\ complexitate este [i Fa]a unei compasiuni pe care – nici m\car acum, c`nd urc\ – nu o poate `n]elege pe deplin, dar pentru care simte o recuno[tin]\ dincolo de cuvinte. {i `nc\ un prilej de uimire – `n]elege din expresia lui Hannah c\ [i ea recunoa[te aceea[i Fa]\ maiestuoas\ pe chipul lui, c\ el este la fel de luminos `n ochii ei cum este ea `n ochii lui. – Via]a este un drum lung, Dunny, chiar c`nd se `ncheie devreme. Un drum lung [i adesea plin de greut\]i. Dar toate au r\mas acum `n urm\. Z`mbe[te. – Preg\te[te-te pentru o alt\ c\l\torie, mai pl\cut\. N-ai v\zut `nc\ nimic, omule. Ping!

Capitolul 96 Ethan [i Fric st\teau unul l`ng\ altul la o fereastr\ din salonul de la etajul `nt`i, salon cunoscut [i sub denumirea de „camera verde“ din motive evidente pentru to]i, cu excep]ia daltoni[tilor. Ming du Lac credea c\ nici o re[edin]\ de aceste dimensiuni nu putea fi locul unei armonii spirituale f\r\ o camer\ mobilat\ [i decorat\ `n `ntregime `n nuan]e de verde. Consultantul feng-shui `ncuviin]ase aceast\ decizie, poate pentru c\ propria filozofie includea o astfel de no]iune, dar mai mult ca sigur pentru c\ avea lucruri mai bune de f\cut dec`t s\-l enerveze pe Ming. Toate nuan]ele de verde care fuseser\ aplicate aici pe pere]i, tapiserie, covor [i finisaje de lemn fuseser\ z\rite de Ming `n vis. Nu puteai s\ nu te `ntrebi ce m`ncase `nainte s\ se culce. Doamna McBee numea aceast\ camer\ „sc`rboasa grot\ cu licheni“, de[i nu c`nd era Ming de fa]\. Domeniul care se `ntindea dincolo de fereastr\ `nf\]i[a nuan]e de verde cu mult mai frumoase, iar deasupra tuturor acestora se arcuia un cer de un albastru maiestuos, cur\]at de cea din urm\ amintire de ploaie. Din locul `n care se aflau, puteau s\ vad\ poarta principal\ [i mul]imea de jurnali[ti din strad\. Lumina soarelui str\lucea cu putere pe ma[ini, care de reportaj [i camioane mari de la diferite posturi de televiziune, cu antene parabolice pe acoperi[uri. – O s\ fie un t\mb\l\u! spuse Fric. – O s\ fie ca la circ, `ncuviin]\ Ethan.

CHIPUL

567

– O s\ fie ca la parad\. – O s\ fie ca la gr\dina zoologic\. – O s\ fie Halloween `n ajunul Cr\ciunului, spuse Fric, dac\ te g`nde[ti ce o s\ se spun\ la [tiri. – Atunci mai bine nu te g`ndi, suger\ Ethan. La naiba cu [tirile de la televizor. Oricum, o s\ se uite la fel de repede. – O ocazie rar\, spuse Fric. O s-o ]in\ s\pt\m`ni `n [ir cu povestea cu micul prin] de la Hollywood [i cu tic\losul care aproape c-a pus m`na pe el. – Deci te consideri micul prin] de la Hollywood? Fric se str`mb\ dezgustat. – A[a `mi spun ei. Deja am auzit. N-o s\ mai pot ie[i `n lume p`n\ la cincizeci de ani, [i chiar [i atunci o s\ m\ ciupeasc\ de obraji [i o s\-mi spun\ ce team\ le-a fost pentru mine. – Nu [tiu, spuse Ethan. Cred c\ exagerezi crez`nd c\ e[ti at`t de interesant pentru publicul larg. Fric cutez\ s\-l priveasc\ plin de n\dejde. – Crezi? – Mda. Adic\, nu e[ti unul dintre pu[tii \ia de la Hoolywood care vor s\ continue afacerile familiei. – Mai bine m\n`nc viermi. – Nu joci roluri m\runte `n filmele tat\lui t\u. Nu c`n]i, nu dansezi. Nu faci pantomim\, nu? – Nu. – Jonglezi sau ]ii `n aer `n acela[i timp dou\sprezece farfurii care se `nv`rt pe dou\sprezece be]e de bambus? – Nu toate `n acela[i timp, nu, spuse Fric. – Faci scamatorii? – Nu. – E[ti ventriloc? – Nu eu. – Vezi, deja m\ plictise[ti. {tii ce `i entuziasmeaz\ de fapt `n toat\ povestea asta? – Ce? `ntreb\ Fric. – Balonul.

568

DEAN KOONTZ

– Balonul, aprob\ Fric, e super tare. – Nu vreau s\ te jignesc, dar un pu[ti de v`rsta ta, cu lipsa ta de experien]\… ~mi pare r\u, dar nu po]i concura cu un balon `n Bel Air. Afar\, la cap\tul nordic al propriet\]ii, por]ile `ncepur\ s\ se deschid\. – Vine ga[ca, spuse Fric `n timp ce prima limuzin\ neagr\ `[i f\cea apari]ia dinspre [osea. Crezi c\ o s\ opreasc\ acolo [i o s\ le dea reporterilor [ansa s\-l vad\ la fa]\? – L-am rugat s\ nu fac\ asta, spuse Ethan. Nu avem nic\ieri pe aproape suficiente efective ca s\ ]inem din scurt o mul]ime de jurnali[ti cum e cea de aici, [i lor nu le place s\ fie ]inu]i din scurt. – O s\ se opreasc\, prev\zu Fric. Pariez un milion de dolari pe o gr\mad\ de b\legar. ~n ce limuzin\ se afl\? – A cincea din cele [apte. Pe poart\ intr\ a doua limuzin\. – O s\ vin\ cu o prieten\ nou\, se `ngrijor\ Fric. – O s\ te `n]elegi bine cu ea. – Poate. – Ai subiectul perfect pentru o conversa]ie. – Care? – Balonul. Fric se lumin\ la fa]\. – Daaa. Ap\ru a treia limuzin\. – S\ nu ui]i ce am convenit. N-o s\ povestim la nimeni… p\r]ile mai stranii. – Eu, unul, cu siguran]\ nu, spuse Fric. Nu vreau s\ ajung la spitalul de nebuni. Intr\ a patra limuzin\, dar a cincea se opri `n afara por]ilor. De la distan]\, f\r\ binoclu, Ethan nu vedea c\ de fapt Channing Manheim cobor`se din limuzin\ ca s\ dea ochi cu camerele [i s\ farmece presa, dar, cu toate acestea era convins c\, m\car teoretic, `i datora lui Fric o gr\mad\ de b\legar. – Nu prea seam\n\ cu ajunul Cr\ciunului, spuse Fric `ncet. – O s\ semene, promise Ethan.

CHIPUL

569

* ~n diminea]a de Cr\ciun, Ethan ascult\ `nc\ o dat\ toate cele cincizeci [i [ase de mesaje care fuseser\ `nregistrate pe linia 24. ~nainte ca Manheim [i Ming du Lac s\ se `ntoarc\ la Palazzo Rospo, Ethan copiase `nregistr\rile amplificate pe un CD. Le [tersese apoi din calculatorul aflat `n camera alb\ [i le scosese [i din registrul de convorbiri telefonice. Numai el avea s\ [tie c\ astfel de mesaje fuseser\ recep]ionate. Erau ale lui, numai ale lui, o inim\ vorbind c\tre alta peste ve[nicie. ~n unele Hannah dezlega fiecare element al ghicitorilor n\scocite de maniac. ~n altele, nu f\cea dec`t s\ repete numele lui Ethan, uneori cu dor mistuitor, alteori cu afec]iune bl`nd\. Nici nu-[i mai amintea de c`te ori ascultase apelul 31. Acolo Hannah `i amintea c\ `l iubea, [i c`nd o asculta, cinci ani p\reau c\ trecuser\ ca un fum, nici m\car cancerul sau morm`ntul nu mai aveau putere. Tocmai deschidea o cutie cu biscui]i de la doamna McBee c`nd sun\ telefonul. Fric punea `ntotdeauna s\ sune ceasul `n diminea]a de Cr\ciun, nu pentru c\ era ner\bd\tor s\ descopere obiectele l\sate sub pom, ci pentru c\ voia s\ deschid\ cadourile acelea stupide [i s\ termine odat\ cu ele. {tia ce ascundeau ambalajele acelea fanteziste: tot ce se afla pe lista pe care i se ceruse s\ o `nm`neze doamnei McBee pe cinci decembrie. Niciodat\ nu `i fusese refuzat ceva din ceea ce ceruse [i, de c`te ori ceruse mai pu]in, fusese rugat s\-[i revizuiasc\ lista p`n\ c`nd ajungea cel pu]in la fel de mare ca cea din anul precedent. Cu un etaj mai jos, sub pomul din salon, avea s\ g\seasc\ o gr\mad\ de chestii formidabile [i nici o surpriz\. Dar `n diminea]a aceasta de Cr\ciun, c`nd se trezi d\du cu ochii de ceva ce nu mai v\zuse p`n\ atunci. ~n timp ce dormise, cineva se strecurase `n camera sa [i l\sase pe noptier\, l`ng\ ceas, un cadou. O cutiu]\ `nvelit\ `n h`rtie alb\ [i legat\ cu o fund\ la fel de alb\. Biletul era mai mare dec`t cutia. Nu era semnat, dar pe el scria:

570

DEAN KOONTZ

„Vraja spune a[a: Dac\ nu clipe[te, mari aventuri vei tr\i. Dac\ nu vars\ lacrimi, lung\ [i fericit\ `]i va fi via]a. Dac\ nu se `nchide niciodat\, c`nd vei cre[te, vei ajunge omul care vrei s\ fii“. Era un bilet at`t de neobi[nuit, at`t de misterios [i putea fi interpretat `n at`tea feluri, c\ Fric `l citi de c`teva ori, d`ndu-[i cu presupusul `n privin]a semnifica]iei sale. {ov\i `nainte s\ deschid\ cutia, pentru c\ nu credea c\ ceea ce se afla `n\untru putea s\ `mplineasc\ promisiunea din bilet. C`nd, `n cele din urm\, desf\cu h`rtia lucioas\, scoase capacul [i despachet\ celofanul, descoperi – Doamne! – c\ darul era pe m\sura biletului. Pe un l\n]i[or nou de aur at`rna un medalion de sticl\, un glob, iar `n glob plutea un ochi! Nu mai v\zuse niciodat\ a[a ceva [i [tia c\ nici nu avea s\ mai vad\. Un suvenir din continentul disp\rut al Atlandidei, poate, giuvaierul unui vr\jitor sau talismanul protector purtat de cavalerii Mesei Rotunde care luptau pentru dreptate sub protec]ia lui Merlin. „Dac\ nu clipe[te, mari aventuri vei tr\i.“ Nu clipea, nu avea s\ clipeasc\ niciodat\, pentru c\ nu avea pleoap\. „Dac\ nu vars\ lacrimi, lung\ [i fericit\ `]i va fi via]a.“ Nici o lacrim\, nici o lacrim\ de acum [i p`n\ `n vecii vecilor, pentru c\ ochiul acesta nu putea pl`nge. „Dac\ nu se `nchide niciodat\, c`nd vei cre[te vei ajunge omul care vrei s\ fii.“ Nu dormea, nici m\car nu a]ipea, pentru c\ ochiul acesta st\tea mereu deschis [i plin de un `n]eles magic, pentru care nu avea nevoie de odihn\. Fric examin\ medalionul la lumina soarelui, la lumina l\mpii, la lumina unui breloc `n `ntunericul din [ifonier. Studie globul cu o lup\ puternic\ [i apoi indirect, `ntr-un aranjament de oglinzi. ~l puse `n buzunarul de la pijama [i [tiu c\ nu era orb. ~l ]inu `n pumnul drept [i `i sim]i privirea `n]eleapt\ pe buricele degetelor str`nse deasupra lui, [i [tiu c\, dac\ `[i p\streaz\ inima

CHIPUL

571

curat\ [i `[i dedic\ mintea ap\r\rii binelui, a[a cum trebuie s\ fi f\cut cavalerii de demult, atunci, `ntr-o bun\ zi, ochiul acesta avea s\-i arate viitorul, dac\ voia, [i avea s\-l c\l\uzeasc\ pe drumul spre Camelot. Dup\ ce Fric se g`ndi la o mie de lucruri pe care le-ar putea spune [i respinse nou\ sute nou\zeci [i nou\ din ele, puse medalionul la loc `n cutie [i, cu ochii la privirea aceea de pirat-cu-ochi-bandajat, form\ un num\r de telefon. Z`mbi amintidu-[i primele acorduri ale temei muzicale de la Dragnet. C`nd receptorul se ridic\ la cel\lalt cap\t al firului, Fric spuse: – Cr\ciun fericit! domnule Truman. – Cr\ciun fericit, Fric! F\r\ s\ mai rosteasc\ alt cuv`nt, `nchiser\ am`ndoi telefonul, pentru c\ `n clipa aceea nu mai era nimic de spus.

Not\ ~n capitolul 32, domnul Typhon `l sf\tuie[te pe Dunny Whistler s\-l ia ca model pe Sf`ntul Duncan, al c\rui nume `l poart\. Nu a fost canonizat niciodat\ un Sf`nt Duncan. Nu putem dec`t s\ specul\m asupra motivelor pentru care domnul Typhon face aceast\ aparent mic\ gre[eal\. D.K.