De Unde Vine Iubirea -LORNA BYRNE

A u to a r e a b e s t s e l l e r u l u i I N G E R I IN PA RU L M EU

LORN A BYRNE

Kmc

imirai

editura rao

CUPRINS 1 Suntem to^i iubire p u ra / 7 2 Inva^and sa te iubesti din n o u / 21 3 Legaturile iubirii fra^esti / 37 4 P rietenia este iubire / 53 5 Iubirea fa^a de straini / 72 6 Iubeste-^i parin^ii / 80 7 Iubirea fa^a de anim ale / 95 8 Iubirea fa\a de copii / 108 9 Luati decizia sa va iubiti viata / 115 10 Iubirea fa^a de planeta / 131 11 A steptarile noastre nerealiste fa^a de iubirea rom antica / 142 12 Iubeste-ti dusm anii si pe cei pe care lji vine greu sa-i iubesti / 158 13 De u n d e vine iubirea / 177

5

1

Suntem to^i iubire pura S u n tem to^i iubire p u ra . D a r cei m ai m ulfi d in tre n o i am intem ni^at aceasta iubire in no i insin e si refu zam sa o eliberam . Totusi, iu b irea aceasta c o n tin u a sa existe. O p u te m in ch id e, d ar n -o p u te m d istru g e si avem in to td e a u n a poten^ialul de a o elibera. M ai in ta i de toate, o elib eram inva^and c u m sa ne iu b im d in nou. D aca n u ne p u te m iubi, n u -i p u te m iubi nici pe al^ii. Iu b irea este cea m ai p u te rn ic a for^a d in lum e; v in e d in su fletu l n o stru . Iu b irea este cea care ne aduce b u c u ria si fericirea in via^a; iu b irea este cea care ne ajuta sa alegem calea cea b u n a si care ne im p in g e in ain te, in d ifere n t ce se n i se in ta m p la in via^a; iu b irea este cea care d a valoare vie^ii. Iu b irea este p re c u m soarele; este for^a noastra vitala, care tra n sc e n d e totu l. Si to tu si, in gerii c o n tin u a sa-m i arate cat de mul^i o am en i n u se iubesc destul, si, p rin u rm a re , cat de 7

LORNA BYRNE

p u |in a iu bire exista cu ad ev arat in via^a n o a stra - si cat de m u lta ar p u te a fi. Starea lu m ii in care tra im este o d o v ad a a absen^ei acestei iubiri. O a m en ii co n sid e ra ca iubirea a r tre b u i sa fie n u m a i lapte si m iere - d a r ad ev aru l este ca iu b irea adesea doare. A tu n ci c an d n e desch id em in fa{a iubirii, ne d e sch id em §i in fa{a d u rerii. A tat de mul^i d in tre n o i am inva^at inca de c an d e ram copii sa n e im p ie trim in im a, sa in tem ni^am iu b irea de te am a sa n u fim rani^i! !n te m n ip m d u -n e iubirea, d ev en im si noi, si lu m e a in care tra im m ai rai, m ai egoisti §i m ai tristi. In c h iz a n d u -n e iu b irea p ro fu n d in a d an c u ri, ne d im in u a m u m a n ita tea . Inca de can d eram copii, in g erii m -a u in va^at to tu l despre iu b ire si m -a u aju tat sa v ad fizic for^a iubirii. V ad in g e ri to t tim p u l. !i v ad de c a n d m a stiu. D in p rim a clipa in care am deschis ochii, d u p a ce m -a m n ascu t, in g erii erau acolo ch iar daca a tu n c i n u stiam ca su n t ingeri. In ca li vad la fel de clar cu m im i vad fiica sta n d in fa{a m ea, la m asa d in sufragerie. N u a existat zi in care sa n u fi v azu t ingeri. In g erii su n t cei m ai b u n i p rie te n i ai m ei, inso^itorii si dascalii m ei. P rim a d a ta c a n d am in^eles ca in g e rii m a inva^a d e sp re iu b ire aveam cin ci ani. State a m la m asa d in b u catarie, acasa, in O ld K ilm ain h am , D u b lin , cu parin^ii si su ro rile 8

De unde vine iubirea

mele. La n o i venise u n m u safir care adusese un d e se rt m in u n a t: u n to rt de ciocolata. N oi, copiii, eram fo arte entuziasm a^i, p e n tru ca p arin fii m ei ra re o ri isi p e rm ite a u sa cu m p ere u n to rt. M asa era in c o n ju ra ta de ingeri. U nul d in tre in g eri m i-a spus sa-m i u rm a re sc tatal cu aten^ie. A m facut ce m i-a cerut. U itan d u -m a cu aten^ie, am o b serv at ceea ce p area sa fie o cea\a catifelata, care iesea b la n d d in tatal m eu. Parea sa iasa d in fiecare p o r al fiin^ei lui, d in in treg tru p u l, d e p lasa n d u -se spre m a m a m ea. A m p riv it-o p e m a m a si m i-am d at seam a ca si d in ea iesea o ceafa sim ilara. C ele d o u a cepari se a tin sera si se im p letira. Cea{a n u avea culoare, d a r stralu cea asa c u m ghea^a stralu ceste in lu m in a soarelui. Si atu n ci a fost p rim a d a ta c a n d m i-am d at seam a ca p o t v ed ea fizic for^a iu b irii si ca n -as fi v azu t-o far a a ju to ru l ingerilor. Tata ta ia to rtu l si in cep u se sa m a serveasca p e m in e p rim a , d a r m a m a 1-a o p rit, sp u n a n d u -i cu asp rim e ca sora m ea ar tre b u i sa p rim easca p rim a felie. T ata a rid ica t p riv irea, ca si cu m il in^epase ceva, ia r ceaja a p a ru t sa se retraga, in to rc a n d u -se la el. For^a iu b irii pe care o v azu sem in tre ei disparuse. In g erii m i-au spus ca acel c o m e n ta riu m an io s al m a m ei il facuse sa-si re tra g a iu b irea si s-o intem ni^eze. Tata era ra n it si confuz, p e n tru ca n u alesese in m o d vo it u n copil in defavoarea celuilalt; m a 9

LORNA BYRNE

servea pe m in e p rim a d o a r p e n tru ca eram m ai ap ro ap e de el decat sora m ea. Iar acesta avea sa fie d o a r p rim u l d in tr-o serie de cazu ri n u m e ro a se can d aveam sa v ad aceasta for|;a a iubirii. O v ad atu n ci can d cineva are g a n d u ri iu b ito are fa^a de o alta p e rso a n a sau de u n lucru. D a r n -o v ad la o ricin e sau o rican d . Sa fiu sincera, n -o vad p e cat de des m i-as d o ri. O vad, pro b ab il, la o p e rso a n a d in cele douazeci cu care m a in ta ln e sc in tr-o zi o b isnuita. j In ca n u §tiu sa d escriu m ai d e p a rte cu m ara ta aceasta for^a a iubirii. N u seam an a deloc cu o a u ra sau cu o energie, nici cu o raza de lu m in a. D esi u n e o ri este to ta l d iferita, eu reusesc sa o vad. In g erii n u m -a u inva^at d o a r sa v ad fo r|a iub irii, ci si cu m sa-i v a d si sa-i m a so r in te n sitatea - asa cu m m a so ri te m p e ra tu ra .

Iubirea e cel nnai p u tern ic lucru de pe p am an t

In g e rii m -a u !nva|;at to t ceea ce stiu. In g eru l M ihail si In g e ru l H o su s su n t, pro b ab il, in g erii care m -a u invafat cele m ai m u lte lu c ru ri - in afara in g e ru lu i m e u pazitor, d esp re care n u am voie sa vorbesc. Pe In g eru l M ihail 1-am in ta ln it p e n tru p rim a d ata c a n d eram copil. A proape to

De unde vine iubirea

m to td eau n a im i apare sub infa^isarea u n u i b.u bat atragator. Pe In g eru l H osus 1-am cunoscut atu n ci can d am v a zu t p e n tru p rim a data for^a fizica a iubirii. El im i apare ca u n Init ran dascal de m o d a veche, im b rac at cu o m ba si p u rta n d o palarie ciu d ata. Este fo arte m valat si in^elept si se p ric e p e de m in u n e sa ma inveseleasca si sa-m i re d e a in c re d erea in m ine. A in c e p u t sa m a ajute cu m u l|i an i in urm a, cand, eleva fiind, d in cauza dislexiei mele, aveam p ro b lem e la in v a fa tu ra si m a consideram fo arte p ro asta, si m a ajuta si acu m , can d scriu si d a u in te rv iu ri. M ai exista u n inger, al c aru i n u m e nu-1 cunosc si pe care n u 1-am v azu t prea b in e n icio data, care este in p reajm a m ea can d m i se p red au lec^ii despre iubire. A cest in g er era in b u catarie c an d am v a zu t iu b irea d in tre m a m a si tata, si este cu m in e acum , c an d scriu despre for^a iubirii. In g e ru l pare in to td e a u n a sa stea la d re a p ta m ea, pu^in in spatele m eu, din co lo de raza p riv irii m ele; ca si cu m atat m i-a r fi p e rm is sa vad. A m p u s in tre b a ri despre acest inger, d a r n u m i s-au d at alte a m an u n te. II c o n sid er u n tip special de inger-dascal, trim is sa m a ajute sa in^eleg m ai m u lte despre iubire, p e n tru a im p a rta si aceste c u n o stin le cu voi. D u p a ce in g e ru l fara n u m e m i-a a ratat cu m sa v a d fizic for^a iubirii, m -a invafat cu m sa-i m a so r in ten sitatea. C u m pe atu n ci n u aveam d ecat sase sau sapte ani, acest in g e r m -a invafat 11

LORNA BYRNE

fo lo sin d u -m i degetele. C a n d d o re a sa-m i in ­ dice ca forfa iu b irii pe care o v ed eam avea g ra d u l tre i de in ten sitate, im i in d o ia d o u a degete de la m an a, ca sa le lase p e celelalte trei ridicate. In tim p ce-si p re d a lecjia, statea in spatele m eu si, o ri de cate o ri in c erca m sa m a in to rc sa-1 privesc, im i era fizic im p o sib il, ca si c an d o forfa m -a r fi im piedicat. D aca as fi invafat sa m a so r for^a iu b irii ca adult, cred ca in g e ru l ar fi ales alte m e to d e de p red are. D a r asa am inva^at si to t asa m aso r in te n sitatea iu b irii si astazi. M ai to a ta iu b irea pe care o vad m a so a ra in tre 1 si 10, d a r u n e o ri am p riv ileg iu l de a m i se a ra ta o iubire care depaseste lim ita; cred ca este de o rd in u l 100. A cest n u m a r - 100 - este cel m a i m are n u m a r pe care 1-am p u tu t inlelege copil fiind, c an d in g e ru l fara n u m e m a inva^a sa m asor. Este atat de fru m o s sa vezi o iu b ire de o asa in ten sitate, de 100! A ceasta reflecta p u rita te a iu b irii care v ine d in p ro fu n zim e a fiin^ei. T otusi, este atat de g reu de descris; este tra n sp a re n ta p re c u m c ristalu l si p lin a de o lu m in a calda, ia r for^a iu b irii stralu ceste in ju ru l p erso an ei si se p ro p ag a d in ea. M a b u c u ra e n o rm c an d v ad iu b ire de o asem e n e a in ten sitate. M a copleseste e m o tio n a l si m a lasa fara cuvinte. M a atinge in a d an c u rile fa p tu rii m ele si im i trezeste in treag a iubire. Ii p o t sim fi efectele sap ta m a n i d e-a ran d u l. 12

D e unde vine iubirea

Nu stiu daca sim t forfa iu b irii altfel d ecat Ingerii m i-a u spus ca o ric in e p o ate sim p iubirea. T otusi, p e n tru ca in g e rii m -a u aju tat ■>.i co n stientizez iubirea si m -a u inva^at c u m sa o vad fizic, su n t m ai sensibila d ecat alpi. Ingerii m i-a u spus ca D u m n e z e u m i-a dat d aru l de a v edea for^a iu b irii ca sa p o t trezi iubirea care se afla in n o i to p . C u to p i su n tem n a sc u p iu b ire p u ra. C a bebelus in pantecele m am ei, iu b im n eco n d ip o n at. La n astere, fiecare d in tre n o i straluceste de iu bire p u ra, fie ca su n te m d o rip sau nu, fie ca m am ele n o a stre au sau n u o sarcin a u§oara. C a n o u -n a s c u p , stim ca su n tem p erfecp si ca m e rita m iubire si sim p m iubire p u ra p e n tru n o i si p e n tru to p cei d in ju ru l n o stru . Totusi, ap ro ap e im ed iat, aceasta for^a a iubirii in c ep e sa se atenueze. A vand c h iar si cei m ai iu b ito ri p a rin p , b e b elu su l incepe sa sim ta raceala si lipsa de iubire d in lu m e si in cep e sa se p rotejeze, in tem n i^an d aceasta iu bire in stra fu n d u l fiinfei. In g e ru l fara n u m e m -a inva^at sa vad cu m arata fizic in c arce ra re a iubirii. A veam cam o p t ani c an d m -a inva^at asta. T raiam in casa veriso ru lu i m e u d in B allym un, p e n tru ca acop e risu l c am in u lu i n o s tru d in O ld K ilm ain h am se p rabusise. E ra o zi fru m o a sa de p rim av a ra si m a in to rc e a m de la m agazin, de u n d e c u m p a ra se m lap te p e n tru m am a. In g eru l fara n u m e si-a facut a p a rip a langa m ine. U n g ru p 13

LORNA BYRNE

de baiefi se ju ca pe strad a, ia r in g e ru l m i-a a ra ta t u n b a iat costeliv, de v reo cinci ani, im b ra c a t in p a n ta lo n i scurpi si cu o cam asa care ii a ta rn a afara d in p a n ta lo n i, s p u n a n d u -m i sa-1 p riv esc c u aten^ie. Pe c a n d il u rm a re a m cu p riv irea, b aiatu l s-a in to rs spre m in e si m -a privit. In g e ru l m i-a p e rm is sa vad ceva ce sem an a cu o b a n d a in ju ru l tru p u lu i b aiatu lu i, la nivelul in im ii. Este g reu de descris; era tra n sp a re n t^ , ca o pojghi^a de ghea^a, d ar d u ra si rece. E ra ca si c an d iu b irea d in el era intem ni^ata, ca sa n u p o a ta fi ra n it d in no u . In g erii m -a u in tre b a t d aca sim t ceva. Sim^eam tra u m a si d u re re a baiatu lu i, d a r si iu b irea care n u p u tea evada, ia r asta m a d istrugea. A m v ru t sa-1 im bra^isez; m -a m in d re p ta t spre el si, a p ro p iin d u -m a , am v azu t ca avea lac rim i in ochi. L-am salu tat si am in tin s m an a, d a r b aiatu l a fugit. In g e ru l m i-a spus ca isi in te m n i|a se iubirea si ca ii era te am a de afec^iune, de a m ea sau de a o ric u i altcuiva. M i-a p a ru t ra u ca n u aveam d u lc iu ri in b u z u n are, ca sa-i p o t da. C a u n copil ce eram , l-a m in tre b a t p e in g er daca o b o m b o a n a a r sch im b a situafia. N u -i v ed eam c h ip u l in g e ru lu i - n u l-am v azu t n ic io d a ta - , d a r am sim fit ca im i zam bea, ra sp u n z a n d u -m i ca b u n a ta te a , u n gest de iubire, d in p a rte a o ricu i, c h ia r si a u n u i strain , 1-ar p u te a ajuta sa-si elibereze o p a rte d in iubire. 14

De unde vine iubirea

IJneori, in c o n stien t, e lib eram o p a rte d in mI>ire. C an d au zim de o tra g e d ie care a avut lot in alta p a rte a lum ii, ne sim ^im cu p rin si de o c n o rm a triste^e si c o m p asiu n e . N u c u n o asicin p ersoanele afectate, d a r n e p a r e rau p e n tru d e . S untem im presiona^i. Iu b irea d in n o i prinde v ia |a si o elib eram p artial. Im i am in tesc faptul ca m -a m in ta ln it cu o I'emeie pe strad a, ch iar d u p a ce auzisem stirile tlespre ts u n a m i-u l d in 2004, d in A sia de SudHst. N u aflasem n im ic despre d ezastru , asa ca am fost in m a rm u rita de p u te re a iu b irii pe care o vedeam v e n in d d in sp re ea si n u stiam ce o d eterm inase. E ra ca o to rn a d a de iubire care exploda d in fiecare p artic ic a a tru p u lu i ei; de parca to ate zid u rile pe care le c o n stru ise in ju ru -i ca sa se apere de d u re re a iu b irii fusesera d istru se de p u te re a e m o |iilo r si a iu b irii pe care o sim fea. Sim^im iu b irea p rin emo^ii, iar acestea n e tu lb u ra, a ju ta n d u -n e sa elib eram iubirea d in noi, pe care in cercam sa o fin e m inlan^uita. M ulji d in tre n o i facem to t ce ne sta in putin^a sa im p ie d ic am tre z ire a la via^a a iu b irii d in noi, sa n u n e p e rm ite m sa sim {im aceasta c o m ­ p asiu ne. D ecid em ca, daca u n e v en im en t n u n e afecteaza p erso n al, n u ar tre b u i sa ne em o lio n eze - d o a r n u ne afecteaza viafa. Si to tu si, o face. A tu n ci c an d n u ne p e rm ite m sa sim ^im co m p asiu n e si iubire p e n tru sem enii n o stri, ch iar si p e n tru strain i, d ev en im m ai p u |in 15

LORNA BYRNE

u m a n i, ia r asta p e rm ite em o^iilor p re c u m u ra si m a n ia sa p ro sp ere. D ev en im m ai reci, ch iar fa^a de cei la care ^inem . Se p are ca u ita m sa ne pese de n o i si sa ne iubim . In g erii im i sp u n ca este fo arte im p o rta n t p e n tru fericirea n o a stra sa n e iubim . M i se a ra ta ca m a jo rita te a o a m e n ilo r n u se iubesc suficient, de p arca am fi u ita t i m p o r t a n t iu b irii de sine. D in n o u , in g e ru l fara n u m e, care m -a in va{at atat de m u lte despre iubire, m -a inva^at si c u m sa re c u n o sc for{a iu b irii a tu n c i c an d este in d re p ta ta spre sinele in d iv id u lu i. Sa fiu sincera, n -a m v azu t-o fo arte des in fam ilia m ea. P rim a d ata can d im i am in tesc sa o fi v azu t aveam cam sap te -o p t ani. Im i a m in tesc ca am m e rs la o p e tre ce re de C ra ciu n acasa la b u n ica. A colo erau fo arte m u l|i oam en i. In g eru l fara n u m e m i-a spus sa fiu aten ta la cam era de zi. U n ch iu l m e u P eter statea acolo coco^at pe bra^ul u n u i fotoliu m are si co n fo rtab il. A m v azu t fo r|a iu b irii n a sc a n d u -se d in el, in a in ta n d si apoi a p ro p iin d u -se d in n o u de el, ca u n val. V edeam ca este for^a iu b irii, aceeasi pe care o v azu sem in tre m a m a si tata, d a r care era scald ata in iu b irea care venea d in in terio r. U n c h iu l p area atat de fericit, fericit ca exista. Iu b irea lui de sine era atat de atragatoare; im i d o re a m sa fiu langa el. In acel m o m en t, m -a v azu t si m -a c h em at la el. M -am asezat fericita p e g en u n ch iu l lu i si, in acelasi tim p, 16

De unde vine iubirea

Im(111 i Iu i de sine, ceea ce m a facea d in c an d in ■ iml sit chicotesc, iar u n c h iu l m a privea in treIniloi, ca si can d s-a r fi g a n d it la ce era in in11ilea acestui copil ciudat. Iubirea p e n tru n o i sau p e n tru al^ii ne ajuta .1 lie co n ectam m ai p ro fu n d cu p ro p ria sp irilmilitate, cu sufletul n o stru . D aca sin g u ru l 1111 111 pe care il v e p d e sp rin d e d in cartea aceasl.i va fi c u m sa inva^a^i sa va iubi^i m ai m u lt, .u esta va sch im b a atat via^a v oastra, cat si p e a i elor d in jur. In u rm a to ru l capital, va voi spune m ult m ai m u lte despre i m p o r t a n t acestei mbiri, despre m o d u l in care va pute^i iubi m ai m ult. Toate fiinfele u m a n e, in d ife re n t de religie .si de credinfe, au u n suflet. D u m n e z e u ne iube§te pe to^i atat de m u lt, in c a t n e-a d a t fiecaru ia o scanteie d in el. A ceasta scanteie d in lam in a lui D u m n e z e u este sufletul n o s tru , cu care ne c o n ectam m ai p ro fu n d atu n ci c a n d ne d esch id em in fa^a iubirii. Iu b irea e iubire; este in to td e a u n a la fel, d ar in g eru l fara n u m e m i-a a ra tat ca mul^i o a m en i au o p ersp ectiv e foarte in g u sta despre iubire o c o n sid e ra ceva care se naste d o a r in tre d o u a p e rso an e sau in tr-o fam ilie. In taln esc atat de mul^i o a m e n i care isi doresc iubirea cu disp erare, d a r care cred ca sin g u ru l m o d de a o avea este p rin tr-o poveste de dragoste si d in cauza aceasta n u reusesc sa v ad a ca iu b irea 17

LORNA BYRNE

sau m a c a r sansa de a iubi - se afla deja in via^a lor. Ei n u reusesc sa in^eleaga ca exista m u lte m o d u ri in care p u te m iubi. In tr-o zi, pe can d aveam u n sp rezece ani, m a aflam in garajele vechi d in spatele m arelu i m o tel d in C o u n ty C lare, in care lu c ra b u n ic a m ea. In g eru l fara n u m e si-a facut ap arifia si m i-a spus sa-m i u rm a re sc b u n ic u l, d a r pe furis, ca sa n u m a vada. B un icu l m e u era u n o m ta cu t, care isi p ie rd u se u n p ic io r lu p ta n d p e n tru in d e p e n d e n t irlan d e zilo r si care, d re p t u rm a re , se deplasa cu g reutate. L-am u rm a rit in liniste si l-a m v azu t cu m a in tra t in tr-u n u l d in tre so p ro a n e si a tra s cu o ch iu l in a u n tru . V edeam cu m iu b irea se rev arsa d in b u n ic u l m eu , d a r in acelasi tim p , l-a m v azu t socat si nefericit. M -am in tre b a t ce se petrece. L -am v azu t s c o t n d u - s i o b a tista alba d in b u z u n a r si ap lecan d u -se cu m are greutate. C a n d am v azu t ce a rid icat, am in^eles ce se in tam plase. In b a tista erau d o u a pasarele doi p u i de ra n d u n ic a. Pe zid, u n d e v a sus, se afla u n cuib de ra n d u n ic i si, cum va, h a b ar n -a m cu m , acesti doi p u i cazusera. E xpresia p lin a de iu bire de p e ch ip u l b u n icului m e u si for^a iu b irii care se rev arsa d in el spre cele d o u a p a sa ri m -a u em o^ionat n espus de m u lt. In g e ru l fara n u m e de langa m in e m i-a spus: „A ceasta este iubirea. El §i-a in ch is d ragostea, d in cauza vie^ii d u re p e care a d u s-o “. M -am g a n d it cu t r i s t e t la cei do i copii ai lui 18

De unde vine iubirea

. I. \|>re care m i se spusese ca m u rise ra de tin e ri mil un m o d tragic. „Iubirea p e care o sim te p n itr u aceste p a sa ri este aceeasi iubire pe care if vazut ca si-o ara ta p a r i n g ta i u n u l altuia. Ii ist este ca b u n ic u lu i ta u i se p are m ai u so r sa .irate iubire u n e i p asari decat p ro p rie i fam ilii.“ B unicul m e u s-a a p ro p iat cu g reu de usa, cu bastonul in tr-o m an a, iar in cealalta, ^inand grijuliu pasarile. La pu^in tim p d u p a aceea, c a n d am in tra t i n b u catarie, am v a zu t ca b u n ic u l p usese cu m ulta grija p u is o rii in tr-o cutie, sa le fie cald si ca ii h ra n e a cu lapte caldu{ fo lo sin d o p ip eta. A avut grija de p a sa ri cateva sap tam an i, n n eo ri d a n d u -m i si m ie voie sa-1 ajut sa le b ran easca, p a n a can d au fost su ficien t de p u tern ice in c a t sa se d escurce sin g u re, iar atu n ci le-a eliberat. In g eru l fara n u m e m i-a spus ca iubirea e iubire, d a r ca p u te m iubi in m u lte m o d u ri. To^i avem in n o i aceasta iu bire p u ra . C a n o u nascu^i, su n te m p lin i de iu bire si, in d ifere n t ce ni se in ta m p la de atunci, acea iubire este in ca in noi. In d ife re n t ce am tre c u t p rin via^a sau ce am facut n o i altora, iubirea d in n o i n u se dim in u eaza; in sa n o i to^i intem n i^am o m are p a rte d in aceasta iubire, daca n u ch iar pe to ata, u n d ev a ad an c in sinea n o a stra. Si treb u ie sa inva^am d in n o u cu m s-o aratam . A sim^i iubire, in d ifere n t p e n tru ce anu m e, ne ajuta sa a n im a m si sa elib eram si m ai m u lta 19

LORNA BYRNE

iubire. Iubirea este a n im a ta p rin ex p erien ja p e rso n a la a iubirii: sim p n d -o , av an d g a n d u ri iu b ito a re sau v azand-o. Inva^am sa iu b im u n u l de la celalalt. In g erii m i-a u spus ca to p p u te m sa invaf:am sa iu b im m ai des si m ai in ten s. D e aceea am scris aceasta carte.

20

2

Invafand sa te iubesti din nou Fiecare n o u -n a s c u t pe care il v ad straluceste de iubire, o stralu cire pe care o vad cu m se naste d in suflet. !n tr-u n n o u -n a sc u t, care de abia a v e n it d in ceru ri, v ad sufletul m u lt m ai avansat in tru p , ia r sufletul si tru p u l p a r sa fie m ai ap ro a p e u n u l de celalalt. A cest lu c ru face ca sufletul u n u i bebelus sa p a ra m ai stra lu cito r si m ai lu m in o s. D u m n e z e u a creat leg atu ra d in tre suflet si iubire, p e n tru a ne sp o ri u m a n ita tea . D a r d aca n u n e iu b im pe noi, to a ta iu b irea n o a stra p e n ­ tru ceilal^i este diluata. D e aceea Isus C risto s a spus: „Iubeste-^i aproapele ca pe tin e insu^i“. D aca n o i n u ne iubim , n u su n tem capabili sa-i iu b im pe ceilal^i. To^i b eb elu sii su n t iubire p u ra. Ei se iubesc in in treg im e si stiu ca su n t perfec^i, u n ic i si ca m e rita iubire. Si to tu si, c h iar d in p rim ele lu n i ale vie^ii u n u i bebelus, v ad cu m aceasta s tra ­ lucire se atenueaza, ia r p a n a la v arsta de zece 21

LORNA BYRNE

an i - si, u n e o ri, c h ia r m ai d ev rem e de a tat stra lu cirea se d im in u e a z a fo arte m u lt, o b u n a p a rte d in aceasta iubire fiin d intem ni^ata de copii d in dorin^a de a se p ro teja, p e n tru a n u m ai fi ra n ip . D u m n e z e u n u n e p e rm ite sa d istru g e m , sa p ie rd e m sau sa d im in u a m iubirea. D a r p u te m sa a sc u n d e m m u lt d in ea, ca si cu m am p u n e -o in tr-o cusca si am azvarli cheia. D aca to p am stralu ci de iu b ire p u ra , asa cu m o faceam can d eram n o u -n a s c u p , am tra i in tr-o lu m e co m p let diferita. T op am fi in crez ato ri in n o i in sin e si n e -a m c u n o aste d aru rile. A te iu b i pe tin e n u e van itate, egoism sau n arcisism . Iubirea de sine se refera la evaluarea p o zitiv a a p ro p rie i fiin^e si la iu b irea o m u lu i care esti. N im e n i n u este p e rfe ct - n ici eu, nici tu - , dar, daca n e -a m iubi, n e -a m c o n c e n tra pe ceea ce ne face placere si p e ceea ce p u te m face m ai b in e si n u n e -a m m ai face p ro b lem e cu p riv ire la d o m en iile la care n u ne p ric e p em sau care ne depasesc. N u n e -a m m ai critica atat de m u lt si n ici n u n e -a r m ai face p lacere sa-i calcam pe a lp i in picioare. A r fi m u lt m ai p u p n a gelozie, egoism sau lacom ie pe lum e. V ieple n o a stre ar fi m ai sim ple §i m ai vesele. A m fi cu a d ev arat in treg i, n e -a m atinge p o te n p a lu l cu care ne nastem , am d ev en i o am en ii care ar v rea D u m n e z e u sa fim . N e-am p u te a tra n s fo rm a via^a p e p a m a n t in tr-o im ag in e a 22

De unde vine iubirea

i .liului. Poate crede^i ca este u n vis de neatin s, dar D u m n ezeu m i-a d o v ed it ca se poate. Inca de can d eram copil, m i s-a p e rm is sa vftd ceea ce eu n u m esc „bebelusi stra lu c ito ri11. Acestia su n t copii care n u si-au intem ni^at iubirea, ci §i-au p a stra t acea iubire p u ra pe i are o aveau ca bebelusi. P robabil ca ar tre b u i sa-i n u m e sc „copii stra lu c ito ri11 sau „ tin e ri stralu cito ri11, insa xi asociez in to td e a u n a cu hebelusii p e n tru ca, a tu n c i can d vad sufletul unui „bebelu§ s tra lu c ito r11, acesta e m an a lum ina speciala a u n u i n o u -n a sc u t. Vad c u m „bebelusii stra lu c ito ri“ lu m in e a za atat de p u te rn ic , in c at m a in tre b daca n u -i p o t vedea si al^ii - d a r se p are ca nu. O a m en ii su n t incredibil de atrasi de ei, desi n u stiu de ce, si i§i d oresc sa se afle to t tim p u l in p reajm a lor. „Bebelu§ii stra lu c ito ri“ su n t m ai evolua^i d in p u n c t de vedere sp iritual; le vad sufletele si tru p u rile inlan^uite; ei s u n t o dovada a ceea ce to^i p u te m deveni. D in n efericire, p e n tru ca aceasta lu m e n u e p re g a tita p e n tru p e rso a n e p re c u m b ebelu sii stralu cito ri, D u m n e z e u n u le p e rm ite sa tra iasca p re a m ult. To^i „bebelusii stra lu c ito ri“ pe care i-am v azu t - cam doisprezece p a n a a cu m - s-au n a sc u t cu defecte fizice. C el m ai in v a rsta pe care l-am v a z u t avea 16 ani; si asta se in ta m p la a cu m ca^iva an i si stiu ca s-a in to rs in c eru ri. T otusi, cat tim p su n t aici p e p a m a n t, „bebelusii stra lu c ito ri1' n u -si sesizeaza 23

LORNA BYRNE

im perfec^iunile - ei su n t iu b ire p u ra si, in d iferen t ce li se in ta m p la , n u -si intem ni{eaza n ic io d a ta iubirea. „B ebelusii stralu cito ri" su n t u n sim bol al speran^ei p e n tru v iito r; ei ne ara ta cu m am fi daca n u n e -a m in a b u si iubirea. U n e o ri si cel m ai sim p lu lu c ru li p o ate face p e copii sa-si p ia rd a stra lu cirea si sa-si in te m ni^eze iubirea. A m v a zu t de cateva o ri acest fen o m en . Im i am in tesc ca m i-a m dus b aiatu l m ai m are, C h risto p h er, la an iv ersarea u n u i vecin, pe can d avea sapte sau o p t ani. A m ajuns tarziu , ia r p e tre ce re a era in p lin a desfasurare. L ocul era p lin de copii e n tu ziasti si de ingeri. Eu si alte m am e b e am ceai si d iscu tam , u rm a rin d u -i pe copii. M am a sarb ato ritu lu i o rg an iza jo c u ri de p e tre ce re si, p e n tru castig ato ri, exista u n cos cu prem ii. U nul d in tre baie^ei a fost in cu lm e a fericirii can d a castigat u n p rem iu . In g erii d in c am era 1-au in co n ju rat; stra lu cin d de iubire, si-a bagat m a n a in cosul cu p re m ii si a d e sp a c h eta t em o^ionat p re m iu l pe care il castigase, insa p re m iu l ales era d istru s, iar el a fost fo arte dezam agit. S usp in an d , p a re a sa-si re tra g a to a ta iu b irea in interior. In g erii m i-au p e rm is sa v ad ceva ce sem an a cu o b a n d a de a rg in t care a a p a ru t in ju ru l tru p u lu i copilului, la nivelul inim ii; era tra n sp a re n ta , ca o pojghi^a de ghea^a, d a r d u ra si rece. U n in g e r s-a aplecat si a atins b an d a. Stiu ca in cerca sa o p reasca b a iatu l d in a-si in c h id e iubirea. A m u rm a rit c u m stra lu cirea iu b irii care e m an a d in b aiat 24

D e unde vine iubirea

•Ir.pitrea tre p ta t. M i-a p a ru t a tat de rau; in im a me,i a plans si am ro stit o ru g a c iu n e p e n tru el. M am a p ro p iat de fiul m e u C h risto p h e r si I .mi in treb a t daca n -a r v rea sa im p a rta p remml castigat cu baie^elul. C h risto p h e r a spus < i da §i a m an d o i am m ers sa-i v o rb im b aiatu 1111. Din pacate, era p rea tarziu ; b aiatu l retrasese ...... . in eliberarea iubirii. C an d vad cu m , 1111u■iubirea, v ad u n e o ri c u m i se m isca suIh itil acelei p erso an e, to c m a i d a to rita acestei li i-.iitiri.

I am c eru t In g e ru lu i H o su s o ru g a c iu n e t|>1 intre copii, cu grija si iubire. Sa va explic cateva lu c ru ri despre ingeri. Ingerii n u su n t nici barba^i, n ic i fem ei, d ar uneori im i p a r a fi fie barba^i, fie fem ei. V ad mgeri asa cu m v ad o a m en i si ii v a d to t tim p u l. Ingerii m i se ara ta sub chip de o a m en i p e n tru .1 m i fi m ai u s o r sa-i d escriu, dar, ca sa fiu sincera, este d estu l de greu sa o fac, deoarece sunt in cred ib il de fru m o si. Pe ing erii p a zito ri i i vad o a re cu m diferit de ceilalfi ingeri. Pana la varsta de cinci ani, vedeam cate u n inger pazitor in spatele fiecarei p erso an e, d ar p e n tru ca ingerii p a zito ri su n t extrem de stralu cito ri m ult m ai lu m in o si decat orice alt in g er - to tu l mi se p a re a fo arte straniu. A sa ca, atu n ci can d am im p lin it cinci ani, in gerii m i-a u spus ca p e viitor voi vedea in g eri p a zito ri sub fo rm a u n o r coloane de lu m in a stralu cito are in spatele persoanei. In g e ru l p a zito r se va deschide si se va revela in d e p lin a sa slava n u m a i daca va exista u n m o tiv sa o faca. V ad in co n tin u a re al^i ingeri, fizic si in to talitate; n u m a i in g erii p azitori m i se a ra ta m ai m u lt sub fo rm a coloanei de lu m in a. In acea zi, in g erii le im ita u pe fete, invartin d u -se in cere si, c an d u n a d in tre fete ame^ea $i cadea, cad ea si u n in g e r langa ea. U n eo ri, 39

LORNA BYRNE

u n u l d in tre in g eri cadea o ricu m . La fel cum picioarele u n u i in g e r n u atin g p a m an tu l, nici in g e ru l cazu t n u atin g ea cu ad ev arat p am an tu l. U neori, u n in g e r d o a r p re tin d e a ca ar fi ame^it si ca si-ar fi p ie rd u t ech ilib ru l si m erg ea p rin tre fete d e-ai fi spus ca era beat. In g erii aveau o d e o seb ita grija fafa de cea m ai m ica d in tre fete; o p rin d e a u o ri de cate o ri se p ra b u sea la p a m a n t, a m o rtiz a n d u -i cad erea ca sa n u se loveasca. S tateam lin istita acolo, b u c u ra n d u -m a de jo c u l lo r si m u l^um ind fara cu v in te in g erilo r p a zito ri ai fetelor care, bineinfeles, erau langa ele si n u le p a ra se au n icio clipa si p e n tru ca leau p e rm is celorlalji in g eri sa aiba grija de copile. H osus m -a in tre b a t d aca am o b serv at ceva c iu d a t - i-a m ra sp u n s ca nu. A tu n ci m i-a spus sa m a u it d in n o u la fata cea m ai m ica. In g eru l ei p a z ito r s-a deschis si a cap atat o infa^isare fem in in a. In g e ru l p a z ito r al m icu^ei era im b ra c a t in tr-o ro c h ie p lu tito a re m in u n a ta , c o lo rata in to a te cu lo rile c u rcu b eu lu i. E ra ap lecata p este feti^a, in c o n ju ra n d -o cu bra^ele. In g e ru l avea m a in i fru m o a se si aurii, p e care si le ^inea stran se la piept. A m stat acolo pre{ de cateva m in u te si, to c m a i c an d m a g a n d ea m sa m a ridic, u n in g er a v e n it in spatele m eu , in d reap ta. E ra in g eru l fara n u m e si, ca in to td e a u n a , n u am p u tu t, fizic, sa m a in to rc p e n tru a-1 v ed ea m a i bine. 40

De unde vine iubirea

Mi i spus sa le u rm aresc in c o n tin u a re pe h It I Mi surori. I ■ .im u rm a rit pe cele d o u a su ro ri m ai m il i t .ire se d istra u foarte bine; vedeam cu m fm ^>i m birii pluteste in tre ele. A m sim^it cu m lii|it i ill imi atinge am bele m a in i si im i in ch id e tit i ilrgete la u n a d in ele, la sa n d sapte degete iniiii.e. Im i sp u n e a ca in te n sitatea iubirii .11mI ic aceste d o u a su ro ri era sapte. AI unci, in g e ru l m i-a spus sa o privesc atat I" >ca mai m are d in tre su ro ri, cat si pe cea m ai m n .i Asta am facut si am inteles ca in tre cele •limit nu v edeam for^a iubirii. U rm a rin d , am nit .ci vat p e n tru p rim a d a ta ca fata m ai m ica i i i ignorata de celelalte d oua, desi alerga d u p a • It si facea to t p o sib ilu l sa ia p a rte la distrac^ie. I )e aceasta data, in g eru l m i-a atins d o a r o in.Imi si m i-a in d o it tre i degete, la sa n d in tin se tlnar doua degete. A stfel, in g e ru l im i sp u n ea ■ i iloi era in te n sitatea iu b irii d in tre sora m ai iim a $i su ro rile m ai m ari. M -a in tris ta t fo arte m u lt ca se iubeau atat (Tsoanei excluse si in treg ii fam ilii. D e m u lte nii se in ta m p la asa p e n tru ca leg atu ra de iu b ire mi s-a creat can d eram copii, d a r avem si posiI»iIitatea de a alege. Im i am in tesc de o p e rso a n a Iie care am c u n o sc u t-o o d ata, c a n d eram in tr-o ..ilii de a step tare ag lo m erata d in spitalul Jervis Street d in D u b lin . A veam saisprezece an i si o I.Inara de d ouazeci de an i s-a asezat langa mine. A in c e p u t sa-m i v o rb easca de p arca m -ar fi c u n o sc u t, s p u n a n d u -m i cat de m u lt li clisplacea sa i se recolteze sange si p lan g an clu-se ca tre b u ie sa astepte atat de m ult. In gerul fara n u m e a a p a ru t in spatele m eu; c a in to td e a u n a, nu-1 p u te am v ed ea p rea bine. I )oi in g eri au a p a ru t langa fem eie. Im b racaji in a rm u ri de cu lo are rosiatica, stateau in cremeni^i, ca solda^ii in asteptare. M -am in tre b a t ce se in ta m p la . T anara a c o n tin u a t sa-m i vorbeasca. M i-a spus ca isi u ra fratele si so ra si ca d e-ab ia a ste p ta sa piece de acasa si sa scape de ei. A m fost socata de lim b aju l pe care il folosea, d a r in g e ru l care o in so je a m i-a spus sa lac abstrac^ie de cuvinte: era sin g u ru l m o d in care stia sa-si co m u n ice fru strare a . T anara m i-a v o rb it in c o n tin u a re despre fratele si so ra ei, sp u n a n d ca n ici m a ca r n u 11

45

LORNA BYRNE

su p o rta sa-i vada. A m fost s u rp rin sa de cat de m u lt ii u ra. In g eru l fara n u m e m i-a ceru t, fara cuvinte, sa-i p u n u rm a to a re a in treb are: „Ii iubesti m a c a r puf:in?“ A m in sp ira t p ro fu n d , c o n stie n ta ca s-ar p u te a sa m a c o n fru n t cu u n to re n t de invective, §i am in treb at-o . T anara s-a u ita t n e m u lfu m ita la m in e si a m o rm ait: „A bsolut d elo c“. E ra fo arte su p arata pe ei si, acum , si pe m ine. C ei doi in g eri de langa ea si-au p u s m a n a pe u m e rii ei, ca s-o linisteasca. In acel m o m e n t, o a siste n ta a strig at-o pe n u m e. M -a p a ra sit fara sa m a priveasca si fara sa-si ia m a ca r la revedere.

Legatura d in tre frati si surori este co m p let d iferita de cea d in tre p rieten i si exista p e to t parcursul v ie tii, chiar daca n u se in ta ln esc foarte des.

In g e ru l fara n u m e m i-a spus ca fratele si so ra ei o iu b eau si ca n u in te n fio n a sera vreod ata sa o raneasca. Lipsa ei de iu b ire m -a in trista t fo arte m u lt. „N u se p o ate sch im b a situafia? am in tre b a t eu. N u p o ate invafa sa iu b easca?“ 46

De unde vine iubirea

In g erul fara n u m e m i-a rasp u n s: „Stii ca are dragostea in ea, d a r a blocat-o. Trebuie sa-si dea seam a de acest lu c ru si sa aleaga sa o clibereze. P u n a n d u -i acea in treb a re , ai obligat-o sa con stien tizeze lipsa de iubire si de aceea s-a su p arat atat de ta re pe tin e. D a r acu m este co n stien ta de c o m p o rta m e n tu l ei si are posibilitatea de a alege; p o ate alege sa incerce sa lase iu b irea sa creasca in tre ea si cei doi fra^i sau p o ate c o n tin u a sa se p o a rte ca si p a n a acum . Este alegerea ei“. In g erul m -a ru g a t sa in te rv in si s-o ajut pe lanara sa elibereze o p a rte d in iu b irea pe care o intem ni^ase. In g erii ne ro ag a deseo ri sa Iran sm item m esaje u n e i p e rso an e , in sa in acest caz este v o rb a despre ceva m ai m u lt decat atat. In aceste ocazii, can d n i se cer servicii, iara ca sinele n o s tru c o n stie n t sa §tie, p e rm item iu b irii sa avanseze si sa atinga iubirea m chisa in in im a celuilalt. Este ca si cum , p rin alingerea lo r cu iubirea n o a stra, in to a rc em « .icel b u n p rie te n in orice m o m e n t d in v ia|a. ' and aceasta in c re d ere dispare, ca in acest i,i/, p rieten ia se p o ate d e stram a , lasan d oamt iiii im plica^i cu in im a fran ta. I’rieten ia este atat de pre^ioasa si, c h ia r ,l,ii ,i s-a ru p t in circum stance dificile p re c u m a casta, am bii p rie te n i tre b u ie sa p astreze in ill let ceea ce a fost special in relaCia lor. Poate , a nu vor reusi sa re in n o a d e p rie te n ia , d a r n u lu buie sa uite sau sa d ezo n o reze ce au avut. Iiici au o ra sp u n d e re fa^a de p rieten ie, o obliI'.ipe de in cred ere. N u tre b u ie sa se vo rb easca ilc rau. T rebuie sa-§i a m in teasca in to td e a u n a mbirea pe care au avut-o si sa o p astreze in in im,i, chiar d aca in im ile le su n t fran te, tra ta n d -o • ,i pe lu cru l special care este. Hste im p o rta n t sa ai g a n d u ri iu b ito are despre p rieteni, m ai ales d u p a o ru p tu ra . In g erii mi -au spus ca, atata tim p cat su n tem in via^a, prietenia p o a te fi relu ata - ch iar daca la o m lensitate m a i m ica. C u tim p u l, p o ate d u p a ihiild ani, aceste fem ei s-a r p u te a in ta ln i d in nou, in circum stance diferite, si sa desco p ere • a, in tim p , cea faCa de care s-a gresit a ie rta t-o pe cealalta, ca p rie te n ia , c h iar si la u n nivel mai m ic, p o a te in tra d in n o u in vieCile lor. (hneCi u sa deschisa p e n tru ca p rie te n ii pierduCi sa p o a ta in tra d in n o u in viaCa voastra. I’rietenii su n t p re a preCiosi ca sa ii ig n o ram . I )aca v-aCi in d e p a rta t de-a lu n g u l an ilo r de u n p rieten b u n , in g erii im i sp u n ca ar tre b u i sa 69

LORNA BYRNE

re lu a p legatura, m ai ales daca se iveste o p o r tu n ita te a. In tin d e p m an a, d a r n -o lu a p p e r­ sonal si n u va sim p jig n ip d aca ten ta tiv a ip este respinsa. T op p u te m avea m a i m u lp p rie te n i decal avem la acest m o m e n t. Via^a se sch im b a cu ra p id ita te si v in m o m e n te in care p rieten ii tre b u ie sa m earg a m ai d ep arte, u n e o ri p e n tru ca p rie te n ii se m u ta , alteo ri p e n tru ca u n p rie te n cu care am lu c ra t m u lt tim p isi s c h im ­ b a serviciul. L um ea a d ev en it m ai m ica p e n tru to p . U n eo ri c irc u m sta n |e le ii d e te rm in a p e p rie te n i sa se in d e p artez e . A deseori se in ta m p la asa, de exem plu, c an d o p rie te n a devine m a m a si are copii care ii o c u p a to t tim p u l si to a ta energia. In d ife re n t ce n i se in ta m p la in via^a, treb u ie sa p n e m u sa d eschisa p e n tru n o ii p rieten i; tre b u ie sa realizam ca o cunostin^a, p e care d e-ab ia d e -a m observ at-o , p o ate d ev en i u n b u n p rie te n ; ca u n s tra in pe care in ca n u 1-ai c u n o sc u t ar p u te a deveni u n p rie te n fo arte im p o rta n t. P rie te n ia p o ate in se m n a si m u lta m u n ca u n e o ri. P oate solicita fo arte m u lt efort. D aca esti u n sin g u ratic, tre b u ie sa d ep u i m u lt efo rt p e n tru a -p dep asi tim id ita te a si lip sa de in c re d ere in sine ca sa in ta ln e sti o a m en i si sa d e sc o p e ri p o te n p a li p rieten i. P rieten ia ip cere sa faci ce n u vrei sa faci, sa faci e fo rtu ri de a iesi si in ta ln i u n p rie te n atu n ci can d n u vrei

De unde vine iubirea

il» i ,il sa te u i|i la televizor. Tot ceea ce m e rita ...... efort, ia r p rie te n ia n u face excep^ie. Nu §tiam c u m sa in ch ei capitolul, d a r i n ­ i', ml m eu p a z ito r m i-a spus ca to t ceea ce in In lie sa fac este sa va a m in tesc ca p rie te n ia . ■.! ivein o le g a tu ra speciala, d a r in m ajo rilif. i . azurilor, aceasta p e rso an a n u este p a r­ ti... ml nostru, si nici n u e o b lig ato riu sa-1 ini .1min vreodata. L um ea in care tra im ar fi mi In. m ult m ai b u n daca in loc sa ne cau tam .ill. ini pereche in p a rten erii rom antici, n e-am .| l. . i asupra ideii ca u n stra in in nevoie ar Imi. .1 Ii, de fapt, sufletul n o s tru pereche. IV cand lu cram la acest capitol, m i s-au pus m ii.'bari despre diferen^a d in tre a d e v e n ilip sit .1. iimna si a-^i intem ni^a iubirea. A c e ste a su n t ilmi.i aspecte cu to tu l diferite. D e obicei, n u nt>i alegem sa ne intem ni^am iubirea. D e cele ..in m ulte o ri este reac^ia in v o lu n ta ra la lu. unite care se in ta m p la in ju ru l n o stru . I'.uoala in im ii, pe de alta p arte, este ceva ce it. gem sa in c h id e m sau sa d esch id em . D in ii. Icricire, tre b u ie sa sp u n ca, acu m , vad m ai inn lie p e rso an e care aleg sa fie distante. Vorl.. '.c m ereu desp re sp eran fa pe care o v ad in In me, d espre d o m en iile u n d e v ad ca lu c ru rile inerg m ai bin e, d a r cred ca su n tem m u lt in m ma in p riv in fa iu b irii p e n tru stra in i si v reau ii lac pe o a m en i sa fie c o n stien fi de alegerile I>i.lira, c an d lu a m co n stien t decizia de a n u n e 1111 plica, acest lu c ru n u afecteaza d o a r p e rso a n a in o am en ii pe care refu zam sa-i ajutam ; ne .ilecteaza si pe noi, si pe cei d in ju ru l n o stru . 77

LORNA BYRNE

B ineinjeles, n u v reau sa sp u n ca oanieffl tre b u ie sa ajute pe o ricin e - n u e posibil «bit u n e o ri D u m n e z e u si in g erii te v o r atinge siHl te v o r im p in g e sa aju^i u n s tra in si te v o r I'm i sa-^i fie m ila de acea p e rso a n a sau ch iar de j a n u m ita cauza. C a n d sim^i aceasta nevoie de >i ajuta, te-as ru g a sa a ju |i cu to t ce po^i, inch feren t cat de p u |in ; fie m a ca r si cu u n zambel, d a r n u te lasa coplesit si n u te in ch id e, pent i u ca aceasta duce la indiferen^a. U n eo ri n u p u te m face n im ic ca sa ajutam u n stra in si a tu n c i p u te m sp u n e o rugaciune Im i a m in te sc ca, o d a ta, p e la p ra n z , eram in tr -u n p u b d in K ilkenny, u n d e se serve.i m an care. E ram cu fiica m ea M egan, care, pe atu n ci, avea cam n o u a ani. T elevizorul era des chis si, can d au in c e p u t stirile, in p u b s-a lasal o tacere b ru sca. U n a u to b u z sco lar fusesc im p licat in tr-u n accid en t si cateva adolescente m u rise ra , in ca m ai m ul^i fiin d grav rani^i. A u zin d stirile, am stiu t ca n u su n t singura careia ii v en ea sa planga. C u to^ii eram atinsi de iu b irea si co m p asiu n e a p e n tru cei in suferin |a , c h iar d aca n ic iu n u l d in tre n o i n u cunostea p e rso n a l ad o lesc en p i im p lic a |i sau fam iliile lor. V edeam explozia forfei iu b irii care em ana d in fiecare d in tre noi, ca ra sp u n s la aceasta u n d a de com pasiune. A tu n ci can d iubim stra in ii si c a n d ne p asa de ce li se in tam p la, elib e ram m ai m u lt d in iu b irea de sine p e care am intem ni^at-o. 78

De unde vine iubirea

I* dl.im la d istan fa m a re de locul accilliiltn ,i nu eram in pozi^ia de a face ceva ca i|11i.im la nivel fizic, d a r v e d ea m u n n o r de h i d i u gaciunii care c u rg ea ca o cascada h i ;pre ceruri; asadar, in acel m o m en t, iinl ca mul^i d in tre o a m e n ii de acolo m i it il.ilurat in tr-o ru g a c iu n e m u ta p e n tru n i l afecta^i. 11im Iul cu incetul, o a m e n ii au in c ep u t sa • nil- in tre ei cu p e rso a n e care, p a n a acu m i' i m inute, le erau strain e; cu to^ii fuseseiii im presiona^i de aceasta trag ed ie si 1'iindeam tra n s fo rm a n d u -n e in tr-o co m u hilc iubitoare. .1 .icest lu c ru se in ta m p la peste to t in lum e; ifori la nivel local, alteo ri la nivel global, ul m i sim^i aceasta conectivitate, aceasta iun >• Sim^im ca, stra in i fiind, to |i su n tem p a rte mil un in tre g m ai m are.

79

6

Iubeste-fi pdrinfii A tat de m u lti o a m en i pe care ii in taln esc n u -si cu n o sc parin^ii ca p erso an e, ca individ u alitafi cu p e rso n a lita te si viefi p ro p rii! Nu au p e rm is relafiei sa evolueze de la stadiul c o p il-p a rin te la stad iu l de r e la te ad u lta, in care fiecare il cu n o aste p e celalalt. R ecent, m a aflam in tr-o cafenea d in D u b lin , u n d e n u fusesem p a n a atu n ci n icio d ata. A m in cercat sa gasesc cafen eau a fran^uzeasca pe care m i-o re c o m an d a se fiica m ea M egan, d ar in g erii n u m -a u lasat. D u p a ce am cau tat in z ad a r ceva tim p , in g erii m i-a u spus ca tre b u ie sa m erg la alta cafenea. In tra n d , in g erii care m a inso^eau m i-au spus sa salut u n b a rb a t an u m e. A cesta statea cu capul plecat si cu c e rtitu d in e n u p area sa fie in teresat de vreo co n v ersa|ie. L e-am spus ingerilor: - D aca il salut, in g e ru l sau p a z ito r va tre b u i sa-i sp u n a sa rid ice privirea. 80

De unde vine iubirea

Nici n -a m apucat sa te rm in si in g e ru l lui I'.r/.itor s-a deschis. In g e ru l p a zito r avea infa(i ..irea u n u i b a rb a t si era im b rac at in ro su si .hii iu. E ra in picioare, aplecat peste b a rb a t, de p.irca in cerca sa-i citeasca fa|;a (stiu ca u n om mi poate sta in p o z ijia aceasta, de aceea e cam I1,iell de im aginat). in g eru l p a z ito r s-a in d re p ta t c a n d a auzit ..ilutul m eu, iar b a rb a tu l si-a rid ica t p riv irea si mi-a raspuns. Mesele erau aran jate in s iru ri lu n g i si m -a m n$ezat la o m asa de d o u a p e rso an e , langa perete. B arbatul era asezat in u rm a to ru l ran d , cAleva m ese m ai d e p arte, cu fa |a spre m ine. S-a u ita t la m in e si am p u tu t sa-1 v a d b ine p en tru p rim a data. Avea in ju r de p a tru z e c i de ani si era b ine im b racat, d a r ochii ii erau ini o§i{i. In g eru l lui p a z ito r m i-a c eru t sa-1 in treb m m se sim e. A§a am si facut si, m u lt tim p, do ar s-a u ita t la m in e fara sa sp u n a u n cuvant. M i-am re p e tat in treb area. D e d ata aceasta, s-a ridicat de la m asa lui si s-a ap ro p iat de m ine, lu an d u -si > cu el si > cana de cafea. N u s-a asezat > la aceeasi m asa, ci la cea de langa m ine. M i-a spus ca n u era bine. M i-a spus ca m a m a sa m u rise cu cateva sap ta m a n i in u rm a si ca d o a r atu n ci cand a m u rit a realizat cat de pu^in o cunostea. L -am lasat sa v o rb easca fara sa-1 in tre ru p ; m i-a v o rb it despre „acele scu rte sase sap ta m a n i in care am invafat atat de m ulte despre ea“. E ra 81

LORNA BYRNE

de p a rc a n -o cu n o sc u se in ain te. N u apreciasc ca m a m a lui avea o via^a; ca avea p rie te n i pc care ii cu n o sc u se in diverse m o m e n te ale vie^ii si ca avea p re o c u p a ri pe care le im p a rta se a cu acesti p rie te n i - n u stia n im ic d esp re ea. M i-a spus ca era atat de tris t p e n tru ca n -o cu n o scu se pe fem eia care avea acei p rieten i; ca nu-si gasise tim p u l sa afle ce o in te re sa si sa p a rtic ip e la aceste p re o c u p a ri a latu ri de ea. M i-a spus ca d o a r in aceste sase sap ta m a n i realizase cat de m u lt o iubea. El v o rb ea si eu ascultam . A c o n tin u a t sa v o rb easca fara re^ineri. Ii v ed eam in g eru l paz ito r cu m se apleaca d e asu p ra lui si stiu ca acest in g e r il ajuta sa ex p rim e ceea ce sim^ea, ca-1 ajuta sa-si depaseasca inhibi^iile p e care le avea in a conversa astfel cu u n strain . D u p a circa d o u azeci de m in u te , m i-a spus ca tre b u ie sa piece. I-am d o rit to ate cele bune. Stiu ca n u va u ita n ic io d a ta aceste pre^ioase „sase saptam ani", can d ochii lui au v a zu t-o in sfarsit p e m a m a ca p e rso a n a , ca in d iv id u a litate, n u d o a r ca m am a. C at tim p traiesc, n ic io d a ta n u e p re a ta rz iu sa in cercam sa ne c u n o a ste m parin^ii ca p erso an e. A m inteste-^i ca-^i alegi parin^ii in a in te de a fi co n cep u t. A legi sa le c u n o sti p u n c tele ta ri si slabiciunile. C a bebelus, i-ai iu bit necondi^ionat. A m p rim it in tre b a ri pe te m a aceasta can d am v izitat o in c h iso are irlan d eza. F usesem in v ita ta sa vorbesc u n u i g ru p de de^inute. Ne 82

De unde vine iubirea

illl.un in tr-o zo n a deschisa, inso^ite de cateva i n.liene, iar lo c u l era p lin de ingeri. V orbeam 1. .pie cum ne alegem parin^ii. S prijinita de /id era o de^inuta. In fa^a ei a a p a ru t u n in g e r . .11 e se in d re p ta spre m in e; cu infa^isare de I. meie, era im b rac ata cu o ro ch ie de u n (i.ilben-verzui. Bra^ele sale e ra u aduse la p iept, i ii palm ele deschise spre m ine. Lorna, e u n caz dificil! a spus ingerul. Am tra s ad an c aer in p iep t, stiin d ca voi uvea nevoie de curaj si p u te re , iar fem eia a i .duifnit cu o voce p u tern ica: Nu se poate sa-m i fi ales eu m am a; isi imgea ^igarile pe tru p u l m eu; era b e ata to t llm pul si m a lasa sa flam anzesc. A m u rat-o! lece de langa ei. C at a stat la L ondra, a p ie rd u t c o n tac tu l cu parin^ii ei. M am a ii scria, d a r ea n u i-a ra sp u n s niciodata. U neori, si sora ii scria si, o d a ta p e an, ii ra sp u n d ea , d a r in to td e a u n a avea g rija sa nu in treb e n im ic despre p a rin g , d a ra m ite sa le li im ita d ra g o stea ei. In ce o privea, in tre p a ­ rin g si ea n u era nicio legatura. M i-a spus ca, in u rm a c u o p t luni, p rim ise o invita^ie de n u n ta de la so ra sa. La invita^ie era atasata o noti^a de la so ra ei in care o im p lo ra sa v in a la n u n ta , sp u n a n d u -i ca d o rea fo arte m ult ca Lesley sa fie acolo, sa-i c u n o asca v iito rul s o | si ca parin^ii o iu b eau si voiau si ei sa vina. Lesley a ig n o ra t invita^ia; nici m acar n u s-a sin ch isit sa ra sp u n d a. Lesley plangea la celalalt capat al firu lu i, s p u n a n d u -m i ca, a cu m o sap tam an a, p rim ise poze de la sora ei si d e la n u n ta, si niste fotografii de fam ilie m in u n a te . La acestea era atasata o scriso are in care so ra d escria c u m parin^ii au plans in ziua nun^ii 85

LORNA BYRNE

p e n tru ca Lesley n u era acolo si cat de m u lt o iu b eau si ca le era d o r de ea. In g eru l de langa m in e m i-a spus ca parin^ii o iu b isera in to td e a u n a si ca n u ii favorizasera pe copiii m ai m ici in fafa ei, d a r ca Lesley, fiin d cel m ai m a re d in tre copii, n u a s u p o rta t sa im p a rta lu c ru rile cu fratele si so ra m ai m ica. Lesley m i-a spus ca ii era ru sin e de to |i acesti an i in care refuzase sa aiba c o n ta c t cu m a m a sa; ca o d u re a in im a la id eea ca parin^ii p la n se sera in ziua nun^ii su ro rii ei, p e n tru ca ea a fost p re a incapa^anata sa se g an d easca la asta. M i-a spus ca d o rea sa ia d in n o u leg atu ra cu parin^ii ei, d a r ca ii era p re a frica. In g eru l m i-a spus sa-i tra n s m it lui Lesley sa-si su n e parin^ii si sa o asig u r ca parin^ii a step tau acest telefon; ca o a step tau si se ru g a u p e n tru ea de zece ani, de c an d plecase la L ondra. I-am m ai spus si ca in g e ru l im i spusese ca o iu b eau fo arte m ult. C a n d a inchis, am spus o ru g a c iu n e p e n tru ea. M -a m ru g a t sa aiba cu raju l sa faca ea p rim u l pas si sa sune. Stiam d in ce-m i sp u sesera in gerii ca parin^ii o a step tau cu bra^ele deschise ca sa rezolve aceasta neinfelegere care d u ra de p rea m u lt tim p . N u astepta^i p re a m u lt sa va rezolva^i nein^elegerile cu parin^ii. D aca ave^i d iv er­ gence, faceCi to a te d e m ersu rile sa le rezolvaCi. A m in ta ln it m u lt p re a m u lte p e rso an e care n u 86

De unde vine iubirea

IJceau asta si apoi reg retau c a n d era p rea tftrziu. D eseori, p ro b lem ele cu p a r i n g se nasc d in sen tim en tal ca acestia li iubesc m ai m u lt pe Ira|i sau pe su ro ri decat pe ei. im i am in tesc ca eram la spital in vizita can d m am a so p ilu i m eu, Liz, era pe m o arte. Se afla m aceeasi clinica de sase sap ta m a n i, asa ca ajunsesem sa cu n o sc u n ii p acien fi si sa le recunosc fam iliile. In p a tu l d in p a rte a cealalta a salonului era o fem eie m ai in varsta. P rim a data cand am in tra t in salon, era sin g u ra si ii vedeam in g e ru l p a z ito r sta n d la capul p atu lu i, in spatele ei, { inandu-i sufletul cu m u lta com pasiune. M i-am d a t seam a ca in g e ru l p azito r urm a s-o ia in c u ra n d acasa, in ceru ri. D ata u rm a to a re c an d am v en it in vizita era in co n ju rata de p a tru p e rso a n e de v arsta m ijlocie. V edeam firu l circ u lar care ii u n ea, asa ca m i-a m d at seam a ca su n t copiii ei. U n inger m i-a spus sa m a u it cu aten^ie la aceasta fam ilie, ceea ce am si in cercat sa fac fara sa fiu observata. P riv in d , u n a d in tre fete s-a m iscat am p u tu t v ed ea ca, pe langa firu l care u n e a in treaga fam ilie, exista si u n fir care u n e a m a ­ m a si aceasta fiica. A cest fir era m ai in tu n e c a t la culoare. In g e ru l m i-a spus ca era acolo ca sa in tareasca leg atu ra de iubire d in tre aceasta fiica si m am a. M am a isi iubise to |i copiii in m o d egal c a n d erau m ici, dar, d in tr-u n m o tiv o arecare, le g atu ra cu aceasta fata slabise in 87

LORNA BYRNE

tim p. In g erii m i-a u spus ca m a m a d o rea cu a d ev arat ca, in a in te de a m u ri, fiica ei sa afle ca o iubise. D u m n e z e u p erm isese fo rm area acestei leg atu ri su p lim en tare, p e n tru a aju ta fiica sa sim ta d rag o stea m am ei. M a aflam d in n o u in salon, ia r fam ilia era d in n o u langa m a m a si v ed eam in ca acest fir d in tre fem ei si fiica sa. F iru l avea o culoare m u lt m ai lu m in o a sa, de p arca era ap rin s de iu b irea care curgea in tre ele. A m zam b it in sinea m ea si le-am spus ingerilo r: - C re d ca func^ioneaza, sp er sa func^ioneze. A deseori can d u n p a rin te este p e m o arte, fiii sau fiicele p o t sim (i o explozie de iubire p e n tru p a rin te , im p re u n a cu o m are triste(e u n s e n tim e n t devastator. M ulte p e rso a n e co n stien tizeaza ca n u le-au spus n ic io d a ta p a rin (ilo r ca-i iubesc; ca n u au avut n ic io d a ta c u raju l acesto r cuvinte, „Te iu b e sc “. N u presupune^i ca parin^ii stiu ca-i iubi^i; tre b u ie sa le-o spune^i; treb u ie sa p ro nun^a^i cuvintele. N u astepta^i p a n a e p rea tarziu. Binein^eles, d aca p a rin te le s-a rid ica t deja la ceru ri, pute^i in ca sa le s p u n e p ca-i iubi^i si va v o r auzi. Experien^a de a avea u n p a rin te (sau o perso an a a p ro p iata) boln av a de A lzh eim er sau d em en (a p o ate fi p ro fu n d tra u m a tiz an ta . O fem eie pe care o cu n o steam , M aeve, m i-a v o rb it desp re asta. M am a ei, care lo cu ia cu ea, 88

De unde vine iubirea

ii i|ul ei si cei tre i copii adolescen^i, incepuse i lie d ezo rien tata. U n eo ri n ic i m a ca r n u -i h i unostea. M aeve m i-a d escris cum , in tr-o ilupa-am iaza, m a m a ei a strig a t la n e p o tu l ei, i .n o venise de la scoala, acuzandu-1 ca e u n lu>\ $i s p u n a n d u -i sa iasa d in casa ei. C an d a incercat sa-si calm eze bunicu^a, 1-a lovit cu 1'iistonul. Pe c a n d M aeve im i povestea toate uestea, in g eru l ei p azito r s-a deschis. Avea in lab? area u n e i fem ei si era im b ra c a t in au riu •a alb. Se in fasu rase in ju ru l lui M aeve, de | >arca in cerca sa o im b race in tr-u n co co n p ro lector. A cest in g e r p a zito r m i-a spus ca M aeve va trebui in c u ra n d sa o in te rn e ze pe m am a sa m lr-un azil; e ceea ce treb u ie facut, ia r m am a sa va fi in siguran^a si fericita acolo. Maeve era atat de in g rijo ra ta si stresata d in . uuza situa^iei; d o rea sa faca ce era b in e p e n tru m am a sa, d a r si p e n tru so p il sau si copii. Se slm^ea de p a rc a ii sm ulgea cineva in im a d in piept.

N u p resu p u n eti ca p a rin tii stiu ca-i iubiti; treb u ie sa le -o spuneti; treb u ie sa p ron u n tati cu vin tele „Te iubesc"

89

LORNA BYRNE

Pe m a su ra ce m in te a m a m e i ei se d eterio ra, M aeve se te m e a to t m ai m u lt p e n tru ea. In cele d in u rm a , a luat decizia sa isi d u ca m a m a la u n azil. M aeve m i-a v o rb it d espre asta la cateva lu n i d u p a ce m a m a sa se m u tase in n o u l cam in . M i-a spus ca se sim te b in e si p area m ul^um ita. In g eru l p a z ito r al lu i M aeve m i-a zis ca m a m a avea condi^ii b u n e, d a r ca u n e o ri se xntrista p e n tru ca n u stia cine erau stra in ii care stau langa p a tu l ei si se in tre b a can d v or v eni s-o viziteze fiica si nepo^ii. N u stiu de ce o a m e n ii sufera d e A lz h eim er si de dem en^a, d a r stiu ca in g e rii lo r p a z ito ri s u n t in to td e a u n a lan g a ei, fa c an d to t ce le sta in p u te ri p e n tru a-i aju ta si a-i p ro teja. Stiu ca p e m a s u ra ce li se a p ro p ie tim p u l sa m earg a acasa, in c e ru ri, in g e ru l p a z ito r se ap ro p ie m a i m u lt de su fle tu l p e rso a n e i, ia r in m o m e n tu l m or^ii, v o r sti to tu l si isi v o r re c ap a ta a m in tirile . A m in ta ln it o d a ta u n b a rb a t care m i-a spus ca ta ta l sau suferea de dem en^a si, p e n tru ca ii era a ta t de greu sa-1 v a d a in sta re a aceea, renun^ase sa-1 m ai viziteze. Nu-1 m a i vazuse de tre i ani, la sa n d p e seam a p e rs o n a lu lu i sa-1 in g rijeasca. I-am su g erat b la n d ca d o a r p e n tru fap tu l ca ta ta l lui nu-1 re c u n o aste , asta n u in s e a m n a ca nu-1 iu b este si ca ar tre b u i sa aiba c u ra ju l sa-si viziteze tatal. A m spus o ru g ac iu n e sa-si d ep aseasca te m e rile si sa m earg a la ta ta l sau. 90

De unde vine iubirea

C h iar daca s-a r fi m u lfu m it d o a r sa stea langa tatal sau c itin d ziarul, prezen^a lui ar fi fast im p o rta n ta . Stiu ca, daca b a rb a tu l n u -si gaseste c u raju l sa-si viziteze tatal, va reg reta p ro fu n d d u p a ce-i va m u ri p arin tele. C an d a m u rit ta ta l m eu , am fo st d e v asta te §i m i-e d o r de el si astazi. A veam peste tre izeci si cinci de a n i si e ra m c asa to rita , cu copii, cand s-a in ta m p la t si n ic i n u v reau sa-m i im aginez cat d o a re sa-^i p ie rz i p a rin te le m ai devrem e in viafa. Totusi, parin^ii n o stri, desi su n t in ceru ri, sunt si langa n o i atu n ci can d avem nevoie de ei. In cele m ai m u lte zile, daca su n t pe afara cu treburi, v ad cel pu^in o p e rso a n a in so lita de sufletul u n u i p a rin te deja u rc a t la ceru ri. A cest suflet este in c eru ri, d a r D u m n e z e u ii da voie sa fie langa cel iu b it can d are nevoie de sp rijin §i ajutor. Sufletul m i se a ra ta sub o fo rm a u m an a difuza, d in care ra d ia za lu m in a. II v ad in ju ru l u n u i fiu sau al u n e i fiice, v o rb in d u -le sau atin g a n d u -le b ra p il ca sprijin. O ric a t ar parea de ciudat, ne este m ai u so r sa sim fim prezen^a u n u i suflet decat p rezen fa in g e ru lu i p azito r sau a altu i inger, si acesta e u n u i d in tre inotivele p e n tru care in g erii p a zito ri p e rm it sufletului u n u i p a rin te sau al altei p e rso an e iubite care este in c e ru ri sa v in a sa ne ajute. La o sedin^a de autografe, o fem eie in ju r de cincizeci si cinci de an i m i-a spus ca m a m a ii m urise c an d avea sapte ani. M i-a spus ca in ca 91

LORNA BYRNE

isi m ai a m in te a cu m m a m a ii stergea fafa cu u n servefel u m e d d u p a ce m a n ca sen d v isu ri cu gem . In tim p ce v o rb ea d esp re m a m a sa, sufletul acesteia a a p a ru t - stan d lan g a ea. M am a sa era atat de fru m o asa, cu m tre b u ie sa fi fost in tinerefe, si p area o v ersiu n e m ai ta n a ra a fiicei care statea p e scau n si d iscu ta cu m ine. - M am a ta este in tin e si in p reajm a ta, este aici c a n d ai nevoie de ea. Sunt sig u ra ca si tu sim ji u n e o ri, i-am spus, fara a-i v o rb i d espre ce vedeam . Fiica a incu v iin fat. S unt sig u ra ca sem en i fo arte m u lt cu m a m a ta, am adaugat. Ea a rid ica t privirea: - T oata lu m ea sp u n e asta. - M am a ta este langa tin e de fiecare d ata can d te g an d esti sau v o rb esti d esp re ea, i-am spus, im b ra fisa n d -o de ra m a s-b u n . E ra fru m o s sa vezi forfa iu b irii care d u ra de cincizeci de ani si m o d u l in care aceasta fem eie p a stra vii in sine cele cateva a m in tiri p rejio ase pe care le avea despre m a m a sa. U n eori, unele p e rso a n e im i sp u n ca au avut o r e la te cu ad ev arat n efericita cu u n p a rin te care a cu m este m o rt. A tunci can d cineva m oare, to a te aceste divergence dispar, to ate im perfecCiunile u m a n e care au co n d u s la c e rtu ri si m a n ie dispar, ia r sufletul p a rin te lu i sim te d o a r iu b ire p u ra p e n tru copiii lasafi in u rm a. N u va fie frica sa d iscu tafi cu ei. P u tefi cere u n u i p a rin te , o ric a ru i suflet de altfel, sa 92

D e unde vine iubirea

in terv in a la D u m n e z e u p e n tru voi, sa va ajute cu orice in viafa. M i-e inca d o r de tatic u l m eu , d ar m a co nsoleaza foarte m u lt fap tu l ca este in ceruri, ru g a n d pe D u m n e z e u si in g erii Lui sa ne ajute, pe m in e si fam ilia m ea. R ecent am vizitat R epublica C eha si Slovacia. C an d e ra m in avion, in g erii in so fito ri m i-au spus ca voi e x p erim en ta ceva ce-m i va atinge inim a. D a r n u au v ru t sa-m i d ea a m an u n te. E ram la ju m a ta te a b in e cu v a n ta rii pe care o ofeream u n e i m u lfim i de peste o m ie de p ersoane d in fru m o a sa sala a P alatului L ucerna din P raga cand, d in tr-o d a ta , am realizat ce se intam pla. V eneau fo arte m u l|i tin e ri sa fie binecuvanta^i, u n e o ri si in g ru p u ri, d a r ce era n eo b isnuit era cat de mul^i d in tre acesti tin e ri im i cereau, in engleza lo r stricata, sa le b in ecuvantez parin^ii, n u pe ei. A cest lu c ru se m ai intam plase si in ain te, d a r n ic io d a ta in n u m a r atat de m are. U n ta n a r de apro x im ativ saptesprezece an i m i-a spus, cu lacrim i in ochi: - Parin^ii m ei su n t atat de necajiji si as d o ri sa-i b in ecu v an tezi. M -as b u c u ra sa-m i v ad parin^ii fericifi. In g eru l p a z ito r al ta n a ru lu i se afla in spatele lui, { inandu-se de el, si m i-a spus sa m a u it in ochii ta n a ru lu i. M -am u ita t si am vazut cata iubire ii stralu cea in p riviri. A cest b aiat isi m bea p a rin fii p ro fu n d si sp era cu ad ev arat ca aceasta b in e cu v a n ta re sa-1 ajute sa le ad u ca 93

LORNA BYRNE

m ai m u lta b u c u rie in via^a lo r co m u n a. A m spus si o ru g a c iu n e sa fie asa in tim p ce-1 b in e cu v a n ta m . A m fost fo arte m iscata de m arele n u m a r de tin e ri care se p re o c u p a u de fericirea parin^ilor lor. A cesti tin e ri erau interesa^i de ce se in ta m p la in vie^ile p arin filo r, o via^a im p artasita. Isi c u n o ste a u m ai b in e parin^ii ca in d iv id u a ­ l i t y , iar aceasta c o n stien tizare le ad an cea iubirea. N u am n icio e x p lic a te de ce am in ta ln it acest fe n o m e n atat de des in R epublica C eh a si Slovacia, p o a te are ceva d e-a face cu isto ria re c en ta a acesto r {ari. Tot ce stiu este ca m i-a r p lacea sa v ad m ai m u lta iubire si apreciere p e n tru p a r i n g de pe to t globul.

7

lubirea fa$a de animale A m iu b it in to td e a u n a anim alele si ch iar acum c an d va scriu su n t m a n d ra p ro p rie ta ry a unei iep u ro aice care are o sarcin a fantom a, a unei p e re ch i de canari, a u n u i cafelus care se num este H olly si care n u p o a te m erge fo arte bine si to c m a i am fost ru g a ta sa gazduiesc douazeci de gaini clocitoare. A nim alele au fost in to td e a u n a o p a rte im p o rta n ta a vie^ii m ele. Pe c a n d eram copil de sap te -o p t ani, p etreceam fo arte m u lt tim p sin g u ra si u n e o ri iugerii ju c au v-a^i-ascuns-anim alul, eu tre luiind sa cau t u n anim al. In g erii im i lasau indicii, o m iscare u so ara in iarba, su n etu l u n e i I'runze ru p te sau u n peste sa rin d d in apa. U neori o p asare izb u cn ea d in iarb a si z b u ra atat de jo s si lent, in c at o p u te am u rm a ri si aj unge. In tr-o d u p a-am iaza, in g erii n -a u ju c a t v-a^i ascunselea cu m ine, ci m i-a u spus sa fug repede - p e n tru ca u n an im a l avea nevoie de 95

LORNA BYRNE

m ine. In g erii m i-a u a ra tat calea. C a n d m -a m a p ro p iat de lo cu l u n d e voiau sa ajung, m i-au spus sa in cetin esc si sa m a m isc in tacere. A sa am si facu t si acolo, sub u n tufis, am v a zu t u n iep u re in c o n ju ra t de sase in g eri care il atin g eau si in cercau sa-1 linisteasca. Isi p rin sese labu^a in tr-o b u c ata de sarm a g h im p a ta a ru n c a ta si n u m ai p u te a scapa. A n im a lu l era fo arte speria t si m -a m a p ro p iat cu m u lta grija, in g ro z ita ca ar p u te a m u ri de frica. In g erii 1-au lin istit, am reu sit sa ajung la el si 1-am m an g aiat, vorb in d u -i pe u n to n calm . A fost destu l de greu sa eliberez labu^a iep u relu i d in g ard u l de sarm a, d a r i-a m ru g a t pe D u m n e z e u si pe in g eri sa m a ajute. C an d am reu sit sa eliberez iepurele, eram p lin a de ta ie tu ri si zg arietu ri p e m aini. Iepurele s-a in d e p a rta t pu^in fo p a in d si apoi s-a in to rs sa se uite la m in e o clipa in ain te de a se face nevazut. E ram atat de fericita ca era in sfarsit liber! Il eliberasem d in b u n a tate, d a r in g e rii inso^itori m i-a u spus ca acest s e n tim e n t p e care il n u m im u n e o ri „ b u n ata te “ este de fap t „ iu b ire“. A m v a zu t asta si m a i clar ca^iva an i m ai tarziu , can d m a aflam la |a r a cu tatal m eu. Ne aflam in tr-u n satuc cu u n ra u u n d e ad eseo ri m erg eam sa p e sc u im si aju n sesem sa cu n o sc cateva d in tre ferm ele de pe-acolo. E ra o fem eie pe care in to td e a u n a am c o n sid e ra t-o b a tra n a. Im i d au a cu m seam a ca p ro b a b il n u era atat de 96

De unde vine iubirea

b a tra n a, d a r p u rta in to td e a u n a u n sorf, iar p a ru l il avea facut p e rm a n e n t. P area foarte fu rio asa si n u am v azu t n ic io d a ta u n sem n de b u n a tate la ea, desi ingerii m -a u asig u rat ca era o fem eie b u n a. In tr-o zi am oco lit h a m b a ru l d in c u rte a ei si la usa h a m b a ru lu i am v a zu t-o rid ic a n d u n pisoi; atu n ci am v azu t si forfa iu b irii care v en ea d in sp re ea spre pisoi. E ra de p a rc a in im a i se d eschisese si to a ta iu b irea p e care o in ch isese acolo curgea in afara. A m v a zu t sange pe m an a ei si m i-a m d at seam a ca p isoiul era ranit. - J i- a m spus ca e o fem eie b u n a , m i-au spus in g erii in so fito ri si au co n tin u at: N u vrea sa v ad a n im e n i aceasta p a rte a ei, deoarece crede ca iu b irea o face v u ln e ra b ila si n u vrea sa sufere, d a r c an d a v azu t piso iu l ran it, n u a m ai p u tu t c o n tro la iu b irea d in ea, care a exp lo d a t in afara. D u p a ce in g e rii au ro stit aceste cuvinte, fem eia m -a v azu t si a spus cu asprim e: - Ce cau^i aici? A m ig n o ra t in tre b a re a si m -a m apro p iat de ea, in tre b a n d ce face pisoiul. Si-a c o b o ra t p riv irea spre pisoi o arecu m in d iferen ta, sp u n an d : - Incerc d o a r sa fiu b u n a , c u m a r face oricine cu u n a n im a l ran it. Isi m in im a liz a sen tim en tele; d a r ingerii m i-au spus ca b u n a ta te a este iubire. 97

LORNA BYRNE

Este im p o rta n t sa intelegem cu to^ii ca b u n a ta te a este iubire. D aca su n te m m ai b u n i si > elib eram m a i m u lta iubire, p u te m sch im b a atat de m u lte in lum e! Pe c an d era m p ro a sp a t c asato rita si lo c u ia m in M ay n o o th , vedeam u n e o ri u n b a tra n care in to td e a u n a cara u n bra{ de v reascu ri. E ra m e re u u rm a t in d e a p ro a p e de u n caine m are si n eg ru , cu u n ba^ in gura. D in n u se stie ce m otiv, cainele m erg ea in to td e a u n a in stan g a b a rb a tu lu i. C a si om ul, cainele era b a tra n si era ev id en t ca u n e o ri in ta m p in a u am an d o i greuta^i in m ers.

In gerii m i-au spus ca bu natatea e iubire.

P u te a m vedea forfa iu b irii c u rg a n d d in sp re b a rb a t spre cainele lui. E ra fo arte p u te rn ic a si n u v en ea d o a r d in bra^ul sau d in tr-o p a rte a lui; ven ea d in fiecare p a rte a lui. Stiu o m ul|:im e de o a m e n i care-si iubesc anim alele de com p anie, d a r n -a m v a zu t n ic io d a ta iu b irea p e n tru u n a n im al c u rg a n d cu a tata inten sitate. C ainele p u te a sim fi p ro fu n z im e a iu b irii o m u lu i si de aceea m e rg e a atat de ap ro ap e de el, de p arca ar fi fost lip it de b a tra n . M erg an d in tr-o zi spre m agazin, am v azu t b a tra n u l a d o rm it in ia rb a pe p a rte a cealalta a 98

D e unde vine iubirea

canalului. C ainele era langa el, o d ih n in d u -si capul pe g en u n ch iu l b a tra n u lu i. A m fost su rp rin sa sa v a d for^a iu b irii v e n in d din sp re om spre caine, c h iar daca om u l d o rm e a . F oarte ra r pofi vedea fo r|a iu b irii c u rg a n d de la o perso ana ad o rm ita ; am v azu t-o d o a r in cateva ocazii foarte speciale; iu b irea acestui om p e n tr u cainele lui era atat de in te n sa in c at curgea spre caine co n sta n t, 24 de ore d in 24. M a g an d eam sa m a in to rc de la m ag azin pe d ru m u l m ai scu rt, p e n tru ca aveam bagaje, d ar In g eru l H o su s m i-a spus ca tre b u ie sa m a in to rc to t d e -a lu n g u l canalului. B atran u l si cainele d o rm e a u in ca in acelasi loc, d ar a cu m erau in c o n ju ra fi de ingeri. In g eru l H osus m i-a spus ca era tim p u l ca b a tra n u l sa se scoale, ca n u era b in e p e n tru el sa d o a rm a atat de m u lt pe p a m a n tu l tare. C h iar c an d m i-a spus acestea, u n u l d in tre in ­ geri s-a aplecat si a in c e p u t sa m angaie cainele; an im alu l s-a trezit, si-a rid ic a t capul si apoi, delicat, a in c e p u t sa-1 linga pe b a tra n , sa-1 trezeasca. A te n d a im i fusese a trasa de ceva ce n u vazu sem p a n a a tu n c i v reo d ata, ceva ce n u in^elegeam pe deplin. C e a |a asta fin a pe care o v ad v e n in d d in sp re caine spre b a tra n este forfa iubirii? 1-am in tre b at eu pe In g e ru l H osus. 99

LORNA BYRNE

H osus a aprobat. N u vazusem n ic io d a ta aceasta fo r|a v e n in d de la u n a n im al la o fiinj:a u m an a. - C u m este p o sib il ca u n a n im al sa iu b easca u n om asa? m -a m m in u n a t eu. Sa va explic cate ceva despre diferen^ele d in tre iu b irea a n im a lelo r si iu b irea oam en ilo r. N oi, fun^ele u m a n e, su n te m iubire p u ra si su n te m capabili sa o ferim o can titate e x tra o r­ d in a ry de iubire, daca n -o in te m n ifa m . O am e n ii p o t sch im b a lum ea. C ea m ai m a re p a rte a iu b irii care v in e de la an im ale este iu bire u m a n a reflectata. A tu n ci can d priv esti in o ch ii u n u i a n im al p e care il iubesti, vezi iubire. Este iu b irea pe care ai rev arsat-o a su p ra an im a lu lu i reflectata in a p o i spre tine. A ceasta iu b ire reflectata reco n fo rteaza fo arte m u lt, d a r este d iferita de iu b irea u m a n a si m ai p u |in intensa. S ingura d a ta can d am v azu t iu b irea u n u i a n im al ca o for^a fizica a fost in cazul acestui b a tra n si al cainelui lui si stiu ca s-a in ta m p la t asa p e n tru ca b a tra n u l n u revarsa d rag o ste a su p ra cainelui n u m a i c an d era treaz, ci si can d d o rm ea. C ainele a lins fa |a o m u lu i si o m u l s-a tre z it m eet; apoi s-a rid ic a t si s-a in d re p ta t spre m in e pe celalalt m a i al canalului. B atran u l m i-a facut u so r d in m an a, ia r cainele si-a in to rs capul sa se u ite la m ine. Ca^iva an i d u p a aceea,

too

De unde vine iubirea

am c o n tin u a t sa-i vad can d si cand, si m a b u c u ra m in to td e a u n a sa vad aceasta fo r|a a iu b irii c u rg a n d de la caine spre b a tra n ; era ceva cu to tu l special. A nim alele su n t foarte sensibile si v o r sim|;i e m o p ile n o a stre m ai p u te rn ic d ecat mul^i o am eni. D e aceea u n an im al de co m p an ie iub it va veni langa tin e si va in cerca sa te m angaie can d esti su p a ra t sau trist, oferindu-^i o consolare u lu itoare. U n eo ri asta li face p e o am en i sa sim ta ca a n im a lu l de co m p an ie ii in^elege m ai b ine decat o a m e n ii d in via^a lor. A nim alele su n t u n d a r de la D u m n e ze u si ne ofera o placere im en sa si su n t fo arte im p o rta n te in viefile n o astre. A n im alele n o a stre de c o m p an ie n u se c ea rta cu no i si acesta este u n u l d in tre m otivele p e n tru care este o b u c u rie sa le ai alaturi. N iciu n u l d in tre n o i n u este perfect: nici eu, nici tu, n im eni. D e aceea rela^iile u m a n e ajung p an a la u rm a la rascru ce. Totusi, n u tre b u ie sa confu n d a m lo ialitatea si afec^iunea u n u i an im al cu iu b irea u m a n a. D e la v a rsta de o p t ani, o b isn u iam sa m a plim b pe lan g a o casa u n d e tra ia u n golden retriever. A cest caine isi a step ta in to td e a u n a stap an u l - u n ta n a r - sa v in a acasa. A m urm arit acest fapt an i de zile. La in c ep u t, cainele astep ta b aiatu l sa v in a de la scoala, apoi astepta a d u ltu l sa v in a de la facultate sau de la lu cru . U neori il v ed eam pe ta n a r in m icu^a g ra d in a 101

LORNA BYRNE

ro sto g o lin d u -se p rin iarb a, ju c a n d u -se cu cainele. E ra o p rie te n ie a tat de p u te rn ic a in tre ei! Si in tr-o zi, cainele n u a m ai fost acolo. N u stiam ce se in tam p lase cu el. A m in tre b a t ingerii, d a r n u m i-a u ra sp u n s si m -a m u ita t d u p a caine in ca o sap ta m a n a, d a r n u 1-am vazut, nici n -a m aflat nim ic. !n tr-o zi, tre c a n d pe lan g a casa, 1-am v azu t pe ta n a r sta n d pe ia rb a d in g ra d in a d in fa^a, in c o n ju ra t de ingeri. In g erii inso^itori m i-a u spus sa m e rg m ai incet. In g erii care il in c o n ju ra u pe ta n a r il co nsolau si atu n ci am stiu t ca bietu l caine m u rise. M -a m in trista t si nici m a ca r n u ii stiam num ele, d a r stiam ca ta n a ru l avea in im a franta. C u m statea el acolo, u n in g er s-a in d re p ta t spre el si, im p re u n a cu el, fa n to m a cainelui sau. A nim alele n u au suflete, d a r ing erii m i-a u spus ca, d aca iu b im cu ad ev arat u n a n im al care a re p re z e n ta t o p a rte im p o rta n ta d in via^a n o a stra, a tu n c i D u m n e z e u va ch em a an im a lu l in c e ru ri sa ne astepte. Binein^eles, ta n a ru l n u p u te a vedea fa n to m a cainelui. A m spus o m ica ru g a c iu n e ca ta n a ru l sa sim ta prezen^a cainelui sau sa-i sim ta atin g erea si sa stie astfel ca este langa el. Stiu ca u n o ra le v in e g re u sa cread a ca a n i­ m alele n u au suflet. D a r n u au! Va p o t sp u n e d o a r ce am v a z u t si ce m i-a u spus D u m n e z e u si ing erii. D u m n e z e u a d a t fie c aru ia d in tre 102

D e unde vine iubirea

n o i - fie c aru i b a rb a t, fem eie sau copil u n suflet. D u m n e ze u n -a d at suflet n ic iu n u i anim al. N u stiu de ce, si stiu ca voi dezam agi pe u n ii d in tre voi, d a r va p o t sp u n e d o a r ce m i s-a spus. C h iar daca iu b esti cu a d ev arat u n anim al, an im alu l n u va cap ata b ru sc u n suflet. In gerii aju ta anim alele, d a r n ic iu n anim al n u are in g e r pazitor. N i s-au d a t in g e ri p azito ri p e n tru ca avem suflete; in g erii n o s tri p azito ri su n t p azn icii sufletelor no astre. V ad ingerii a ju ta n d anim alele, d a r n u -i v a d atat de des ca in cazul o am en ilo r, daca m a u it peste o p o a rta , sa sp u n em , p ro b a b il ca n u voi v edea n ic iu n in g er in tr-o tu rm a de vaci. C a n d v a d ingeri inso^ind anim alele, acest lu c ru in d ic a in m o d n o rm a l fie ca tre b u ie sa aju tam anim alul, fie ca acel a n im al este am enin^at de oam eni. Pe can d eram copil, in gerii m a lasau sa v ad scene p re c u m o vu lp e p rin z a n d u n iep u re ca sa-1 m anance. In g erii n u in te rv in in astfel de situa^ii. Im i sp u n ea u ca v u lp ea treb u ie sa m an ance ca sa-si h ra n e asca puii. Ingerii n u m i-au spus n ic io d a ta sa n u m a n an c carne. Intr-adevar, pe c an d eram copil la bu n ici, in g erii im i sp u n ea u ca p o rcii e ra u ingrasa^i ca sa fie m ancafl. Im i am in tesc ca aveam o p t ani si m a u ita m la o felie de su n ca d in farfurie, in tre b a n d d aca era de la u n p u rcel pe care-1 cu n o steam . A m fost asig u rata ca nu. 103

LORNA BYRNE

A nim alele n u au in g eri p a zito ri in d iv id u a ls d a r in g e rii in cearca sa le p ro tejeze si n e ch eam a pe n o i sa fim in g erii p a zito ri ai anim alelor. M a aflam re c e n t la g rajd u rile u n d e calareste si ajuta fiica m ea R uth. M a sp rijin eam de m a sin a p a rc a ta lan g a p a d o c a ste p ta n d -o p e R uth. Langa grilajele p a d o c u lu i erau vreo d o u azeci de ingeri. N u faceau n im ic, d o a r statea acolo, u ita n d u -se la u n om care isi in seu a calul in padoc. L anga om m ai erau p a tru ingeri. Sa fiu sincera, n u m -a m g a n d it p re a m u lt la acesti ingeri. L e-am v a zu t pe R uth si A nne, p ro p rie ta ra g ra jd u rilo r de calarie, sco fan d u n cal m in u n a t d in grajd. G ru p u l era in c o n ju ra t de cajiva in ­ geri, care to t m u rm u ra u fetelor la ureche. N u su n t sig u ra ca fetele le a co rd au aten^ie. C h icoteau si d isc u ta u in tre ele si d in can d in can d se o p reau d in m ers. C an d se opreau , v ed eam cate u n in g e r care p u n e a m a n a p e capul calului, de p a rc a il in c u ra ja sa se in to a rc a in p ad o c. A m fo st socata can d am v a zu t ca, d in tr-o data, to^i in g e rii care in c o n ju ra u grilajul p a ­ d o cu lu i au sarit peste b alu strad e. E rau in so liji de u n c u re n t de aer, care le-a facu t p e R u th si A n n e sa p riv easca spre c e n tru l p ad o cu lu i. Si acolo 1-au v a zu t pe b a rb a tu l d in p a d o c in cep a n d sa b iciu iasca b ietu l cal cu o ferocitate si o m a n ie so can ta. O m u l e ra in c o n ju ra t de in g eri care ii sopteau, d a r n u p u te a u sa-1 faca sa asculte si fizic 104

D e unde vine iubirea

nu erau capabili sa in te rv in a fara aju to r u m an . A nne a alergat spre b arb at, strig a n d d in toate puterile: - O preste-te! N im e n i n -o sa b a ta u n cal in grajdul m eu. S-a ca^arat peste gard si a alergat spre cen tru l p a d o cu lu i, sm u lg an d biciul d in m an a om ului. C alul era in c o n ju ra t de in g eri care incercau sa-1 linisteasca. A n n e a lu at fraiele si a in c ep u t sa p lim be calul, v o rb in d u -i cu blande^e in acest tim p. I-a spus lui R uth sa ad u ca si celalalt cal in p ad o c, p e n tru ca p re z en ja lui sa lin is­ teasca bietu l an im a l care fusese b atu t. N u am aflat n ic io d a ta ce a n u m e il determ in ase pe o m u l acela sa-si tra te ze calul cu atata cruzim e; R u th m i-a spus ca n u m ai vine la g rajd u rile lui A nne, d a r stiu ca in g erii au lu crat d in greu in acea zi ca sa p rotejeze calul. C ru z im e a fa^a de an im ale este in accep tabila, in d ifere n t de circum stance; n o i su n tem cei care tre b u ie sa in te rv e n im in cazurile in care anim alele su n t p ro st tratate. N i se cere sa acflo n am ca in g e ri p a zito ri p e n tru toate a n i­ m alele, n u d o a r p e n tru anim alele de com panie. La sc u rt tim p d u p a ce M egan si cu m in e n e -a m m u ta t la Jo h nstow n si in ca m ai aveam de lu c ru la casa, u n b a tra n a v e n it sa m a vada. N u stiam de u n d e stia ca su n t acolo, d a r a p a rc at pe alee si a in tra t in ceea ce era in esen^a u n san tier de construcCii. E ra m icu^ de statu ra 105

LORNA BYRNE

si ro tu n jo r si se folosea de u n b a sto n p e n tru a m erge. E ra in c o n ju ra t de ingeri. Pe c a n d se ap ro p ia de m ine, lu m in a u n u i in g e r p a zito r s-a deschis si am p u tu t v ed ea ca era lip it de sufletul lui. In g eru l p a z ito r se u ita in jo s la el cu o c o m p asiu n e in fin ita. N u tre b u ia sa-m i sp u n a n im e n i ca zilele ii erau n u m a ra te. D u p a o sc u rta conversa^ie despre lu crarile de c o n s t r u e ^ - am d e sc o p e rit ca o m u l cun o stea b a tra n a cab an a de pe tim p u l fo stu lu i p ro p rie ta r - b a rb a tu l si-a a d u n a t cu raju l sa-m i sp u n a de ce era cu ad ev arat aici. M i-a spus ca stia ca sfarsitul ii este ap ro ap e si ca ii era fo arte frica. In g e ru l p a z ito r m i-a spus ca n u avea cu cine sa-si im p a rta sea sc a tem erile. In g e ru l sau p a z ito r m -a ru g a t sa-1 in treb daca avusese v re o d a ta u n a n im al de c o m p an ie pe care sa-1 iubeasca fo arte m ult. L-am in tre b a t si m i-a ra sp u n s ca avusese u n caine, u n collie pe n u m e Rex, mul^i ani de zile si ca iubise acel caine fo arte m ult. - Rex a m u rit in bra^ele m ele cu do i an i in u rm a . M i-as fi d o rit sa fie si el lan g a m in e acum , c a n d m i se apropie sfarsitul. L-am in tre b a t daca 1-a sim^it v re o d a ta pe Rex in preajm a. In acelasi m o m e n t, si-a facut apari^ia u n in g e r inso^it de u n fru m o s collie b ej-ciocolatiu. In g e ru l si-a dus degetul la gura, in d ic a n d ca n -a r tre b u i sa-i sp u n b a rb a tu lu i ca si cainele este acolo. 106

D e unde vine iubirea

- U n eo ri m i se p are ca-1 au d pe Rex, m i-a spus b a rb a tu l p riv in d u -m a ciudat. N icio d ata nu i-a p la cu t sa i se taie ghearele, asa ca am anam sa-1 d u e la v eterinar. Ii a u d p a su l h arsait in apro pierea m ea un eo ri. In g erul p a z ito r m i-a spus sa-i tra n s m it ca D u m n ezeu 1-a lu a t pe Rex in ra i si ca asteapta si este in to td e a u n a langa el sa-1 m angaie atu n ci cand are nevoie. B arbatul a plecat m u lt m ai fericit, stiin d ca-si va revedea iu b itu l collie. D aca ai o ri ai avut u n a n im al de com panie, un a n im al care a in se m n a t m u lt in via^a ta si pe care 1-ai iubit cu adevarat, D u m n e z e u il va lua in rai u n d e te va astepta sa fi|i im p re u n a si acolo.

8

lubirea fafa de copii F iecare g e n e r a te a o m e n irii tre b u ie sa fie m ai iu b ito are decat cea d in a in te a ei. A cesta e p lan u l lui D u m n e z e u p e n tru evolu(ia n o astra. S in g u ru l m o d in care se p o ate p ro d u c e aceasta evolu(ie este ca vlastarele n o a stre sa fie m ai iu b ito a re si m ai m ilo ase decat noi. In g erii im i sp u n ca asta se in ta m p la de genera(ii, d a r ca aceasta evolu(ie a fost in c e tin ita in ultim ele d o u a genera(ii. M i se ara ta ca acesti copii su n t in p e ric o lu l de a d eveni m ai rai, in loc de m ai iu b ito ri, in genera(ia u rm a to a re . Si va fi v in a

noastra! C o piii (si a m in ti(i-v a ca ad o lescen (ii su n t in ca niste copii) ii u rm a re sc si inva(a de la adulfi to t tim p u l. C u m lu m ea n o a stra d evine d in ce in ce m ai m a te ria lists si m ai p u (in m ilo stiva, copiii nu au suficien ta d rag o ste in fam ilie, in c o m u n ita(i si in lu m ea n o a stra ca intreg. T raim in secolul XXI. A m v azu t atat de m u lte p ro g rese in n u m e ro a se arii si to tu si in 108

D e unde vine iubirea

/o n a in care locuiesc eu, in Irlan d a , avem copii i are m erg la scoala flam anzi, copii fara casa, i opii privafi de servicii de p sih ia trie sau dezavantaja^i in privin^a educa^iei. In lu m ea mai larga, avem copii care m o r de foam e, d in i auza u n o r bo li tratabile, copii u cisi in razb o aie inutile. Este de m irare ca acesti copii care reproduc u n astfel de c o m p o rta m e n t a d u lt dev in lipsi^i de inim a? Este p o sib il sa lasam situa^ia sa ne d ep aseasca, sa d ecid em ca este o p ro b le m a atat de mare in c at n u p u te m , ca indivizi, face nim ic? I )a^i-mi voie sa sugerez tre i d e m e rsu ri despre care in g erii m i-a u spus ca le p o a te face, treb u ie sa le faca, fiecare d in tre noi, ca indivizi: • Sa p e tre c e m m ai m u lt tim p cu copiii. • Sa fim u n exem plu p e n tru copii. • Sa-i ap aram pe copii si sa cerem ca guvernul, lid e rii si institu^iile in te rn a fio n a le sa faca tot ceea ce tre b u ie p e n tru copii si sa le consid eram ra sp u n z a to a re p e n tru c o n se c in |e daca nu o fac. - Tati, d aca-fi dau b a n ii d in p u scu lija, p eIreci si cu m in e p u fin tim p? U n ta ta m i-a spus ca a fost o rip ilat can d fiul lui de sapte an i 1-a in tre b a t asta. A fost atat de !?ocat si ru s in a t ca fiul sau cred ea ca treb u ie sa-1 p lateasca sa p e tre ac a tim p cu el! Socul a tost atat de m a re incat, m i-a spus tatal, in cei 109

LORNA BYRNE

doi ani de c an d se in ta m p la se asta, facuse m u lte sch im b ari in via^a-i ca sa p o a ta p etrece m ai m u lt tim p cu copiii lui. In g erii im i sp u n ca noi, adul^ii, am d ev en it m ai preocupa^i si m ai c o n c e n tra ji pe im p lin ire a p erso n ala. C opiii au d ev en it m ai p u fin im ­ p o r t a n t in lu m e a n o a stra si ne p e tre c e m m ai p u |in tim p cu ei. Si n u e v o rb a d o a r de p a rin g , este v o rb a de noi to t- C u to p i tre b u ie sa facem u n efort c o n stie n t sa p e tre c e m m ai m u lt tim p cu copiii. T rebuie sa ne o p rim si sa v o rb im c o p iilo r pe care ii in ta ln im in via^a n o a stra co tid ian a, sa facem to t ce p u te m p e n tru a sti n u m ele si interesele co p iilo r vecinilor. C u to |ii avem talen te, in terese si h o b b y -u ri, si cu tofii treb u ie s a im p a rta s im aceste in terese si acest en tu ziasm cu copiii d in ju ru l n o stru . N u ne angajam su ficien t in rela^ia cu copiii de to a te varstele - de la cei fo arte tin e ri la a d o le s c e n t- C o piii inva^a sa co m u n ice si este fo arte im p o rta n t sa le d am tim p sa-si dezvolte aceasta capacitate. C an d copiii doresc sa vorbeasca, tre b u ie sa ne o p rim d in orice facem si sa-i asc u lta m in tr-u n m o d c o n ce n tra t, acord a n d u -le to t tim p u l de care au nevoie. M u l|i o a m e n i se tern sa se im plice in relafia cu a d o le s c e n ti- Se te m de m a n ia sau de fap tu l ca acestia ii p o t rid ic u liz a si u n e o ri se te m fizic de ei. In g e rii im i s p u n ca astazi a d o les­ c e n t i s u n t m a i izolafi d ecat cei d in g e n e ra tile 110

De unde vine iubirea

anterioare. Iar acesta este rez u ltatu l tim p u lu i prea sc u rt p e tre c u t cu fam ilia, a tim p u lu i prea lung p e tre c u t in m e d ia sociala si a reticen^ei si te m e rii de a n g ajam en t in rela^ia cu a d o les­ c e n t , resim ^ite de adul^i. A d o le s c e n t au nevoie de re sp ec tu l n o stru , de an g ajam en tu l n o stru . Ei privesc lu m e a si o p arte d in tim p aceasta li se p are u n loc de nein^eles. T rebuie sa v o rb im cu ei si sa le d am tim p u l si sansa de a explora aspectele acestei lum i. E xista m u lta b u c u rie in a p e tre ce tim p cu tin e rii si, can d n u facem asta, ne p riv am si pe noi, si pe ei.

D aca nu li ajutam pe co p iii d in intreaga lu m e, co stu rile vor fi in c a lc u la b le , iar p retu l va fi p la tit de viito a rele gen eratii ale u m an itatii.

In g erii im i sp u n ca adolescen^ii si copiii de astazi v ad m ai p u |in a b u n a ta te si iubire la adul^i, si m ai m u lt egoism si rautate. D aca acesta este exem plul pe care il vad, cu m ar p u tea sa dev in a o a m en i b u n i si iubitori? To^i adulfii tre b u ie sa constientizeze ca su n t m o d ele de u rm a t p e n tru copii si p e n tru tin eri. ill

LORNA BYRNE

C o p iii isi re sp ec ta p a rin fii si se a ste a p ta ca acestia sa fie m o d ele, d a r m u lt p re a p u |in i p a rin g s u n t c o n stien fi de acest lu c ru . F recven t, re p re z in ta d o a r m o d e le d eficitare, c h ia r daca fac to t ce le sta in p u tin fa . P rea ad esea, copiii u m p lu aceasta lipsa c a u ta n d la „celeb r ita |i“ aceste m odele. Pe m a su ra ce co p iii au acces to t m a i larg la m e d ia si de la o v a rsta frageda, fe n o m e n u l se o b serv a m u lt m ai des. M ajo rita tea acesto r m o d e le se b azeaza p e u n succes m a i m are, pe o faim a m ai larga, p e u n asp e c t m a i p la cu t si boga^ie. Ele creeaza u n set de a ste p ta ri p e n tru copii, pe care le v o r im p lin i in p re a p u rin e cazuri, ad eseo ri fu rn iz a n d u n exem plu negativ. C o piii tre b u ie sa se id e n tifice cu m odelele d in fam iliile largite sau d in com unita^i - o a m en i care traiesc vie^i im p lin ite si p lin e de iubire, p lin e de diverse p a siu n i si b u cu rii. D e fiecare d ata c an d facem u n gest - d a m lo cu l cuiva in autobuz, zam b im cuiva, in ju ra m u n sofer care n e -a ta ia t calea sau ad u cem o in su lta rasiala - d am u n exem plu copiilor. T rebuie sa c o n stien tiz a m m ai b in e acest im ­ p a c t si sa ne in tre b a m daca fu rn iz a m u n exem plu b u n g en erafiilo r viitoare. S unt fo arte fru stra te de lipsa de p ro g res a o m e n irii in rela^ia cu copiii. C o p iii n u se p o t apara, deci tre b u ie sa-i ap aram noi. N u am re u sit s-o facem . C u m p u te m tra i cu n o i in sin e c an d m a i exista copii care m o r de foam e, m o r 112

De unde vine iubirea

de b o li care p o t fi tratate, lu creaza ca sclavii, su n t ucisi in razboaie inutile? In g erii im i sp u n ca su n tem m u lt in u rm a n iv elului la care ar tre b u i sa fim p e n tru ca am c o n fe rit a u to ritate u n o r p e rso an e care p u n p u te re a si b an ii m ai presus de grija fa^a de copii. D u m n e z e u si in g erii m i-a u a ra ta t te ro a re a m u lto ra d in tre acesti copii. M i s-a p e rm is sa sim t d u re re a si suferinfa pe care le traiesc acesti copii si sen tim en tele lo r de n eaju to rare si lipsa de speran^a c an d n u v ine n im e n i sa-i ajute. Im agina^i-va ca este v o rb a despre u n u l d in tre copiii v o stri - ca n u pute^i sa-i ajuta^i si n im e n i n u o face. C opilul v o stru este lasat sa sufere. Si to tu si, n u lu a m atitu d in e , n u cerem lu m ii sa tre a ca la fapte si sa opreasca o ro a re a si suferin^a in u tila care afecteaza copiii. Sunt to tu si o a m en i care iau atitu d in e , care vorbesc in n u m ele lo r si in cearca sa schim be lu cru rile, d a r su n t p rea pu^ini si celorlalfi n u le o ferim sp rijin u l n o stru . D e p re a m u lte ori, apelul la astfel de p e rso an e ajunge la u re c h i su rd e o ri li se ra sp u n d e ca acea sch im b are n u e o s o lu te favorabila d in p u n c t de vedere e co ­ nom ic. D a^i-m i voie sa va asigur ca orice decizii in le g atu ra cu copiii care su n t luate pe baze in p rin c ip a l econom ice su n t gresite. D aca n u -i a ju tam p e copiii lu m ii n o astre, costul va fi in calcu lab il si va fi p la tit de generafii si genera^ii ale um anita^ii. Va pute^i im ag in a ce 113

LORNA BYRNE

ad u lji v o r deveni acesti copii, care au su ferit in tim p ce lu m e a a p riv it si n u a facu t nim ic? T rebuie sa ne m a tu riz a m si sa n e p u n e m priorita^ile in ord in e. F iecare p o a te alege. Ne iu b im copiii? Si aceasta n u e o in tre b a re sau o decizie d erizorie. D aca iu b im copiii, tre b u ie sa lu a m a titu d in e si sa ac^ionam . T reb u ie sa ne ju c a m ro lu l si sa ne a sig u ra m ca to a te guvernele si in s titu p ile in tern a ^ io n a le fac ceea ce tre b u ie ; §i, d aca n -o fac, tre b u ie sa ra sp u n d a .

114

Luafi decizia sa va iuhi^i viafa T anara se in to rcea la slujba d u p a p a u za de pran z. D in fiecare p a rte a ei izb u cn ea o ceafa fina care era tran sp aren t;!, d a r p area electrificata cu m in u sc u le scantei argintii. For^a care p area sa em ane d in ea era atat de p u te rn ic a in cat u n e o ri ajungea la o raza de peste u n m e tru in ju ru l ei, in c o n ju ra n d -o ca o b u la fo arte fina. A ceasta cea^a p area sa li ofere energie m in ta la si fizica; a p ro p iin d u -m a de ea, cu in g e ru l fara n u m e pu^in in spatele m eu , p u te a m v edea ca aceasta cea^a p area sa-i lim p ezeasca m in tea, ca o g u ra de aer p ro asp at, a ju ta n d -o sa gandeasca clar. T recan d pe langa fata, am atins cea^a si o fracfiu n e de sec u n d a am sim ^it-o pe b rab P area as fi fost in fep ata de ace m ici, d a r sen zajia era u n a foarte placuta. A ceasta energie n u era iubire, ci era ceea ce as n u m i iu b irea de via^a. A ceasta fata c h ia r isi iu b ea via^a si era c o n stien ta de to t ceea ce se

LORNA BYRNE

p e tre ce a in ju ru l ei. N im ic n u d o rea m ai m u lt pe lum e d ecat sa m earg a pe aceasta stra d a si sa se in to a rc a la lucru. In g e ru l fara n u m e m i-a spus ca aceasta energie n u se afla acolo, p e n tru ca in acea d u p a -a m iaz a u rm a sa se in ta m p le ceva interesan t la serv iciu sau p e n tru ca se in to rce a la slujba v isu rilo r ei - n u era asa. A cest lu c ru se in ta m p la p e n tru ca avea obiceiul sa iu b easca to ate aspectele b an ale care i se in ta m p la u in via^a. V enind d in sp re ea, sep arata si d estu l de d iferita de iu b irea ei de via^a, ii v ed eam iu b irea de sine. C u rg ea m ai delicat si m ai le n t d ecat orice alta en erg ie v ed eam si avea m ai m u lta su b sta n ja d e ca t ce a\a fin a a energiei aso ciata iu b irii ei de via^a. Iu b irea p e n tru ea in sasi v en ea de la ea si apoi se in to rce a ca u n val care se revarsa a su p ra ei. A ceasta ta n a ra se iubea si iu b ea via^a. F oarte pu^ini d in tre n o i iubesc su ficien t via^a; fo arte pu^ini d in tre n o i o iubesc a tat cat o iubeste fata aceasta. C ei m a i m ulfi d in tre n o i p e rm ite m u n o r lu c ru ri m in o re sa ne im p ied ice sa ne b u c u ra m de v ia |a si n u reu sim sa v ed em to ate lu c ru rile m in u n a te care exista in v ia |a n o a stra. C a n d v ad u n copil c aru ia n u i se face pe plac, il v a d c ateo d ata a b so rb it in en erg ia iu b irii de v ia |a . N u d u re a za m u lt in cazul u n u i copil m ic, ia r in cateva m in u te voi vedea aceasta en erg ie iz b u c n in d d in nou. 116

De unde vine iubirea

C a adul^i, daca n u su n tem o b isn u ip sa lasam aceasta energie sa se reverse, ne ia ceva tim p sa ne a m in tim cu m s-o facem . C u cat d ev en im m ai constien^i de fap tu l ca iu b im viafa, cu atat a cu m u lam m ai m u lta energie, care ne ajuta fizic si m ental. Este im p o rta n t sa ad u cem iu b irea de v ia |a la lo cul de m u n c a - in d ifere n t care este el. N u treb u ie sa va iubifi slujba - ar p u te a fi d e p arte de aspirafiile v o astre - , d a r c an d o facefi cu iubire de viafa, va vefi p u tea b u c u ra de ea, ve^i face o tre a b a b u n a si ve^i p ro fita de to ate op o rtunita^ile pe care vi le ofera. C an d tre c ea m p rin a ero p o rtu l d in Z urich , recent, in g erii m i-a u atras atenfia a su p ra a do i tin e ri care lu c ra u ca o a m en i de serviciu in aero p o rt. U rcam cu u n lift, iar ei c o b o rau in direc^ia opusa, cura^and ascensorul. D e la u n u l d in ei p u te am vedea cu m se rev arsa energia iu b irii de viafa. D e la celalalt n u venea nim ic, iar u n u l d in in g eri m i-a spus ca, de fapt, ii era ru sin e sa fie o m de serviciu si isi u ra slujba. O m u l care se b u c u ra de slujba lui facea to t ce p u te a sa-si ajute colegul. V orbeau germ an a, d a r in gerii care ii inso^eau m i-a u spus despre ce d iscu tau . Langa ta n a ru l care era n em u l^um it de slujba lui se afla u n in g e r dascal. Avea o c arp a de cura^at in tr-o m a n a si il ajuta fizic in activitate. Si el facea to t ce p u tea, fara m are succes, sa-1 faca pe ta n a r sa zam beasca. 117

k

LORNA BYRNE

C a n d ab o rd ezi serviciul sau orice sarcin a cu iu bire de via^a, sarcin a devine m u lt m ai u so ara, cape^i m ai m u lta in c re d ere in tin e si in cep i sa vezi lu c ru rile pozitive in activitatea pe care o faci. R ealizezi cat de m u lt te b u c u ri de prezen^a colegilor sau cat de dragu^i su n t mul^i d in tre clien^ii tai, sau, p u r si sim plu, apreciezi ca te in to rc i acasa cu u n cec. C an d ab o rd ezi slujba cu aceasta iubire de via^a, ai m ai m u lta energie fizica si m e n ta la si esti capabil s a -|i execu^i sarcin a m ai bine. A i desch id erea sa vezi si sa profi^i de o p o rtu n ita |i p e n tru a inva^a lu c ru ri n o i sau p e n tru a p relu a o slujba noua. Te ajuta sa p ro g resezi in via^a. O a m e n ii care iubesc cu ad ev arat via^a ad eseo ri n u se gasesc in cele m ai im p o rta n te p o stu ri. P oate ca n u au nevoie de atat de m u lte p re c u m ceilal^i in ceea ce p riveste stim u larea, recom p en sa, d a r adeseori, to tu si, traiesc vie^i m u lt m ai satisfacatoare si m u lt m ai fericite d ecat cei care cau ta u n „ sta tu t m ai in a lt“. C u p a tru ani in u rm a , co n d u ceam de la M a y n o o th la N ass si m a aflam cam la p a tru z ec i de k ilo m e tri de casa m ea. U n ta n a r facea au to sto p u l, ia r langa el se afla u n inger. R areori tra n s p o rt strain i, d a r in g e ru l H osus, care era in spatele m e u in m asin a, m i-a spus sa opresc. A sa am si facut. A m c o b o ra t g eam ul si i-am spus ta n a ru lu i u n d e m erg, iar el a urcat. N u a spus n icio v o rb a, n ici m a ca r u n salut, m ulfum in d u -se sa stea in tacere. C o n d u c e a m de 118

De unde vine iubirea

vreo zece m in u te, can d in g e ru l care il inso^ea m i-a c e ru t sa-i vorbesc. L -am in tre b a t daca ii convenea N ass, p e n tru ca p a n a acolo m ergeam . - M i-e in d ifere n t u n d e m a Iasi, m i-a rasp u n s el cu voce d ep rim ata. N im ic m ai m ult. In cep eam sa m a nelinistesc, iar can d in g e ru l m i-a spus sa opresc im ed iat ce am p o sibilitatea, m -a m b u c u ra t s-o fac. A m tras in p a rc are a u n u i su p e rm a rk e t cam la ju m atatea d ru m u lu i spre N ass. T anarul a rid ica t privirea. - N u m a i p a n a aici m ergi? in tre b a el. A m crezut ca m erg i la N ass. M -am u ita t la el si i-a m raspuns: - P arca ai spus ca n u conteaza. - N im ic n u m ai conteaza! a izb u cn it baiatul. Ce sens are v ia|a, n im ic n u m i se intam pla! Si a in c e p u t sa planga. In g eru l sau p a z ito r s-a deschis p e n tru o sec u n d a si 1-a im bra|:isat. Am stat acolo in tacere, in tim p ce in g e ru l lui pazitor si ceilalp in g eri il in c u ra jau b la n d sa co ntinue sa d iscu te cu m in e; in cele d in u rm a , o facu. - A m u rm a t F acultatea de m anag em en t; ini-am lu a t d ip lo m a si apoi am avut o slujba ca^iva ani, spuse el. A m fost d at afara si acu m n u -m i gasesc de lucru. Ingerul lui in so lito r m i-a spus ce sa-1 intreb. - C a n d te-ai b u c u ra t u ltim a d ata ca traiesti? am in treb at. 119

LORNA BYRNE

S-a u ita t la m in e de p a rc a aveam d o u a capete, dar, d u p a cateva secu n d e, m i-a rasp u n s: - M i-a p la c u t la scoala si la facultate. L -am in tre b a t daca ii placuse la serv iciu si a in c u v iin |a t. In g eru l lui in s o p to r c o n tin u a sa-m i sp u n a ce sa-1 in treb , atat de m u lt in cat aveam p ro b lem e sa {in p a su l cu el. M i-a spus sa-i tra n s m it ta n a ru lu i ca tre b u ie sa-si a m in ­ teasca si cat de m u lt i-a p la c u t la facu ltate si la lu c ru c an d era in c au tarea u n e i slujbe. C a n u c o n ta ce slujba avea; c o n ta sa aiba o activitate si sa-si a m in teasca si cat de m u lt ii p lacu se in tre c u t sa m u n ceasca. C el m ai im p o rta n t lu c ru pe care mi-1 re p e ta in g eru l, c h iar daca in cuvinte d iferite, era ca tre b u ia sa-si am in teasca m o m e n te le in care sim^ise energ ia iu b irii de v ia |a si sa re a d u ca aceasta p o zitiv itate in via{a sa de acum . A m spus to t ceea ce m i s-a c eru t sa sp u n si apoi l-a m dus la N ass si l-a m lasat acolo u n d e m i-a cerut. N u am idee daca m a ascu ltase sau n u, dar, sa fiu sincera, e ra m in g rijo ra ta in leg atu ra cu v iito ru l lui, de ce a n u m e i s-a r fi p u tu t in ta m p la daca n u -si re c u p era iu b irea de v ia|a; in u rm a to a re le lu n i m -a m ru g a t ad eseo ri p e n tru el. C u u n an in u rm a , am o p rit la u n hotel p e n tru o cafea si o p a u za de la co n d u s. U n in g e r m i-a spus sa tre e p rin h o i la plecare. A m facut c u m m i s-a c eru t si am sim ^it cu m cineva m a u rm a re a . La usa, u n alt in g e r m i-a 120

De unde vine iubirea

spus sa m erg m ai incet. A sa am si facut si u n ta n a r s-a ap ro p ia t de m ine. M -a in treb a t daca mi-1 am in team ; am d at d in cap ca nu. E ra tan a ru l - care a cu m lu cra in acest hotel. N u 1-as fi re c u n o sc u t nicio d ata; p area atat de fericit si p u te am vedea acea cea\a fin a a iu b irii de viaja e m a n a n d d in el. M i-a spus ca n u a crezu t ca m a va m ai v ed ea v re o d a ta si d o a r dorea sa-m i m u lp im e a sc a p e n tru ca i-a m a m in tit sa se g andeasca la m o m en tele can d iubise via|:a. A m fost b u c u ro a sa sa-1 rev ad si atat de fericita ca m a ascultase! Sa te b u c u ri de viaja este o decizie pe care treb u ie sa o lu a m to{i, in d ife re n t cat de rau se p re z in ta lu cru rile. T rebuie sa iei decizia constienta sa iu b esti v ia|a. N -o sa se intam p le de la sine si n im e n i n -o p o ate face p e n tru tine. U n m o d de a te ajuta sa devii co n stien t de p ro p ria iubire de via^a este sa p ro ced ezi precu m ta n a ru l acesta si sa-^i a m in te sti de m o ­ m en tele in care te-ai b u c u ra t de via|a. C a si el, mul^i o a m en i si-au facut obiceiul de a n u iubi via^a. N u cred ca acest lu c ru se in ta m p la in m o d deliberat, d a r pare sa fie u n obicei pe care ni-1 fo rm am usor. Totusi, este u n obicei care are u n efect d istru c tiv asu p ra vie^ilor n o a stre si care ero d eaza atat de m u lt d in p o te n fia lu l n o s tru p e n tru fericire. T rebuie sa re n u n fa m la acest obicei in c e p a n d sa ved em m icile b u c u rii d in via^a n o a stra. A m in ta ln it m am e care isi percep via^a ca pe u n sir de 121

LORNA BYRNE

p o v eri si u ita de acele m o m e n te c an d a d o ra sa fie m am e. C an d ne d e sch id em spre iu b irea de viafa, d ev en im m ai energiza^i m in ta l si fizic si in c ep e m sa v ed em u n scop p e n tru v ia |a no astra. D ev en im m ai ferici^i si m ai sanatosi, m ai capabili sa facem fa^a greuta^ilor cu care ne provoaca via^a. D ev en im m ai m ilo si si m ai iu b ito ri, m ai p u jin critici. Si n u vo rb esc d o a r desp re a te b u c u ra de „ apogee", de e v en im en tele speciale, de v a ­ c a t e , de w eek en d u ri. M a refer la b u c u ria a d u sa de fiecare m o m e n t al zilei, p e n tru ca v ia |a n o a s tra este a lca tu ita d in lu c ru ri m aru n te . N u exista su ficien t de m u lte „ apogee" in via^a u n u i o m care sa ne faca p e d e p lin ferici^i. Si o ric u m , „apogeele“ d ev in si ele o ru tin a p lic tisito a re si a tu n c i tre b u ie sa c au tam lu c ru ri noi. D aca ne o b isn u im sa ne b u c u ra m de via^a si sa v ed em lu c ru rile b u n e d in ea, e m ai u so r sa ne re v e n im d u p a o p e rio a d a m ai grea. Vib rafia fizica si m e n ta la care vine d in im b ralisa rea viefii va va co n feri o rezisten^a care va va aju ta sa m ergefi m ai d e p a rte c an d va s i m ^ i n e p u tin c io si si d e p rim a |i. A d eseo ri can d su n t in D u b lin , m erg la b iserica de pe stra d a C la ren d o n , in ap ro p iere de stra d a G rafton, ca sa sp u n o sc u rta ru g aciune. C u cateva lu n i in u rm a , can d m a aflam acolo, am o b serv at u n ta n a r care statea la cateva ra n d u ri de m ine. M otivul p e n tru care 122

De unde vine iubirea

1-am o b serv at era ca fru m o su l sau in g e r p azitor, care era deschis, era m a i ap ro ap e de el decat stau de obicei in g e rii pazitori. A cest in g er ii ara ta ta n a ru lu i atat de m u lta iu b ire ...

A n e bucura de viata este o d ecizie pe care n o i to ti treb u ie sa o luam , in d iferen t cat de dure par lucrurile.

^

In g eru l s-a u ita t la m in e si m -a ru g a t sa sp u n o ru g a c iu n e p e n tru tanar. La p u fin tim p d u p a aceea, ta n a ru l m -a p riv it si m -a su rp rin s urm arindu-1; i-am zam bit. S-a rid ica t si a v e n it si s-a asezat langa m ine. M i-a spus ca stia cine su n t si m -a in tre b a t daca p o a te sa-m i v o rb easca d o a r p e n tru cateva m o m e n te . M i-a spus ca era fo arte n e fericit si ca-si p ie rd u se to a ta drag o stea de v ia|a. M i-a v o rb it d espre o fosta p rie te n a care se casato rea - cu altcineva. A sta il su p arase, fap tu l care-1 su p ara si m ai m u lt si-1 in fricosa era ca se tem ea ca, d u p a ce se va casatori, isi va v ed ea m ai ra r fiica de cinci ani, pe care o iu b ea fo arte m ult. A m v o rb it ceva tim p. In g e ru l sau pazitor, care a ram as deschis to t tim p u l, m i-a c e ru t sa-1 in treb daca avea p e altcineva. El m -a p riv it si a ra sp u n s ca are o p rie te n a, pe care o in ta ln ise la sc u rt tim p d u p a 123

LORNA BYRNE

ce se despar^ise de fosta si ca erau im p re u n a de tre i ani. N u p a re a sa se b u c u re ca are o p rie te n a; se c o n su m a atat de m u lt ca-si va p ie rd e fiica, iar acest se n tim e n t era d u b lat de pu^ina gelozie la ideea ca fosta lui p rie te n a se casatorea. Si-a lu at ra m a s-b u n si s-a rid icat; v ed eam ca e in ca fo arte d e p rim a t. M i s-a spus sa ra m a n pe loc, ru g a n d u -m a . C eva fo arte fru m o s s-a in ta m p la t atunci. U n g ru p de in g eri in fo rm a de V a stra b a tu t biserica in d re p ta n d u -s e spre el. E rau cate sase in g e ri in fiecare bra{ al literei V; to |i ara tau la fel, de u n alb stra lu c ito r si fo arte inal^i, cu aripi ascu^ite care erau p lin e de lu m in a . V -ul era p e rfe ct fo rm at si p area sa straluceasca, cu fiecare in g er m e rg a n d pe c ararea de lu m in a deschisa de ceilal^i ingeri. In g e rii 1-au in c o n ju ra t, ia r el s-a asezat la loc, sa m ai sp u n a o sc u rta ru g aciu n e. C ateva m in u te m ai tarziu , s-a in to rs si s-a u ita t la m in e si m i-a zam bit larg. L-am in tre b a t pe in g e ru l lui p a z ito r ce s-a in tam p lat. El m i-a spus ca b ru sc gasise n u n u m a i solu^ii, ci si op o rtu n ita^i. C onversa^ia cu m in e si in terven^ia in g e rilo r il facu sera sa-si dea seam a ca isi iu b ea n o u a p rie te n a si ca fosta lu i p rie te n a n u era sin g u ra care avea o n o u a san sa la fericire. D in tr-o d a ta ii d isp aru se o m are p a rte d in te am a de a-si p ie rd e fiica si in cep ea sa c re ad a ca aceste sch im b ari n u v o r fi n e ap a ra t u n lu c ru rau. A cum ii v ed eam iu b irea de via^a

De unde vine iubirea

v e n in d d in sp re el - n u era ch iar o explozie si n u ajungea la m ai m u lt de cafiva c e n tim e tri de tru p u l lui, d a r acum v ed ea m u lt m ai m u lte aspecte pozitive ale vielii. To^i tre b u ie sa ne a m in tim sa ne b u c u ra m de via^a. A d o lescen ^i m ai ales treb u ie sa-si am inteasca. M a sim t fru stra te can d o am en ii im i sp u n ca n u v o r in cerca o experien^a p e n tru ca ei cred ca va fi p lictisitoare. To^i tre b u ie sa in cercam lu c ru ri noi si sa n e a step tam sa ne b u c u ra m de ele, in c erca n d sa gasim aspectele placute. M a b u c u ra sa scriu aceasta carte, in p o fid a faptului ca am u n te rm e n -lim ita . Ingerii m -a u inva^at, in c a de can d e ra m copil, sa sim t b u curie si explozii de energie, in d ifere n t ce fac. C h ia r daca am d u re ri si su n t in g rijo ra ta de ceva, in g e rii im i sp u n ca tre b u ie sa m a b u c u r de via^a. Mul^i o a m en i se sim t chem a^i sa p reia o cauza pe care al^i o a m en i ar p u te a-o c o n sid era o povara. A deseori, an g ajam en tu l lo r fa^a de cauza le h ra n e ste iu b irea de via^a si aceasta, la ra n d u l ei, ii energizeaza si le da p u te re a de a depasi greuta^ile si barierele pe care le-ar p u te a intaln i. In M ay n o o th , pe can d copiii m ei erau in ca m ici, era o fem eie fo arte dragu^a care n u era casato rita si n u avea copii, d a r care era h o ta ra ta sa o rganizeze u n loc de jo a ca in care sa p o a ta veni copiii d in zona sa se jo ace d u p a te rm in a re a 125

LORNA BYRNE

orelor, u n loc u n d e sa m earg a in w eek en d si u n d e sa inve^e a n u m ite m estesu g u ri p e langa ceea ce inva^au in sala de clasa. Im i am intesc ca am u rm a rit-o in tr-o zi a S fantului P atrick in p a ra d a de la M ay n o o th . M ergea lan g a u n g ru p m a re de copii, u n ii d in tre ei e ra u in u n ifo rm e de cercetasi. Ved e am iu b ire a de viafa iz b u c n in d d in ea si din copii. E ra ca si c u m in tre g u l g ru p e ra scald at in tr-o ceafa fin a de iu b ire de via^a, am p lificata de m ic ile scan tei de lu m in a . E ra u n sp ectaco l atat de fru m o s! T otusi, p a re a fo a rte sev era si z am b e a ra re o ri. E ram n e d u m e rita , p e n tru ca iu b ire a ei de via^a ex p lo d a efectiv d in ea si ar fi tre b u it sa stra lu c e a sc a de fericire. In g e ru l ei p a z ito r m i-a spus ca p a re re a acestei fem ei era ca u n a d u lt n u tre b u ie sa fie p re a e x u ­ b e ra n t. Se stra d u ia d in g reu sa-i faca ferici^i pe ace§ti copii, sa-i p u n a in r e la te cu iu b irea lo r de via^a, d a r e ra de p a re re ca adul^ii n u tre b u ie sa fie cu a d e v a ra t ferici^i si, m ai ales, sa o arate. A sta m -a in tris ta t pu^in. D ev o tam e n tu l ei p e n tr u co p ii sp o rise si-i h ra n ise d ra g o ste a de v ia |a , d a r ii era frica sa ara te cat de fe ric ita este. D u m n e z e u m i-a spus ca su n te m destina^i sa fim ferici^i, ca su n te m destina^i sa iubim fiecare pas pe care-1 facem , fiecare rasuflare. U n ii o a m en ii ra s p u n d la aceasta sp u n a n d ca, daca e adevarat: „D e ce n u ne face D u m n e ze u 126

De unde vine iubirea

via^a m ai u so ara, ca sa ne fie m ai u so r sa o iu b im ?“ N u stiu de ce u n ii p a r sa aiba o via^a fo arte grea, de ce sufera de boli, de ce ii p ie rd pe cei pe care ii iubesc. N u am u n ra sp u n s p e n tru asta. C red, to tu si, ca D u m n e z e u n e -a in lesn it iubirea de viafa m ai m u lt d ecat intelegem si ca, fie si atu n ci can d via^a este grea, inca m ai su n t atat de m u lte de iubit. To^i avem ra sp u n d e re a de a ne ajuta sa ne b u c u ra m de via^a p rin ac^iunile n o a stre (ar pu tea ac^iunile tale sa aiba u n im p a c t negativ asu p ra b u c u rie i de viafa a altei persoane?) si p rin a ju to ru l aco rd at altora, sa c o n stien tizam b u c u ria care exista in viefile lor. Este im p o rta n t sa in c erca m sa ajutam o p e rso a n a care a avut o dezam agire, care s-a certat, care se sim te dep rim ata. S u n tem cu tofii conecta^i, asa ca este im p o rta n t sa ne a su m am ra sp u n d e re a p e n tru cei pe care ii in ta ln im , n u d o a r p e n tru p rie te n ii apropia^i sau p e n tru ru d e. In g erii im i sp u n ca, daca ar exista m ai m u lta apropiere, atu n ci m ai pu rin e p e rso a n e ar ajunge in p u n c tu l de a-si lua via^a, ca sin g u ru l m o d de scapare. A d ev aru l este ca to^i p u te m atinge acest apogeu al d isp erarii, acest v a rf de in tu n e c im e u n d e iu b irea n o a stra de via^a a d isp aru t. D aca voi cred efi ca nu vi se p o ate in ta m p la n icio d ata, voua sau celor pe care-i iubi^i, gresi^i, iar u n a d in tre cele m ai b u n e cai de a evita sa atin g eji aceasta culm e este sa i n v a ^ i sa iubi^i via^a, sa 127

LORNA BYRNE

v ed eti lu c ru rile b u n e d in ea, ch iar atu n ci cand este greu. N im e n i n -a r tre b u i sa-si ia via^a. C an d se in ta m p la asa ceva, este ca si c u m s-a r ru p e o veriga d in tr-u n lanf, iar p ro g resu l u m a n ita jii este in c etin it. A vem nevoie u n u l de altul. Sunte m cu to |ii co nectafi, p e n tru ca fiecare d in tre n o i are u n suflet si to ate sufletele n o a stre su n t p a rte d in D u m n e ze u . Fiecare d in tre n o i are u n rol u n ic de ju c a t in lum e. N im e n i n u p o ate ju c a acest rol p e n tru noi. Fiecare sin u cid ere d in lu m e n e d im in u eaza. N u conteaza ca n u c u n o sti p e rso an a , fam ilia sau d aca au tra it in cealalta p a rte a lum ii; decizia lo r de a-si p u n e capat vie^ii p re m a tu r te afecteaza. D istru g e o p a rte d in tin e, ch iar daca n u esti c o n stie n t de acest lucru. C an d cineva se g andeste sa-si p u n a capat vie{ii> v ad ca in g e ru l p a z ito r al p e rso an e i se im p leteste cu fa p tu ra sa, in c e rc a n d sa-i in sp ire iu b irea de via^a. In g e ru l pazitor, aju tat de ceilal^i ingeri, va face to t ce p o ate p e n tru a o o p ri pe acea p e rso a n a sa se sinucid a. D a r acesti oam e n i dispera^i au nevoie si de a ju to ru l n o stru . A vem u n rol im p o rta n t de ju c at in a ajuta la re sta u ra re a iu b irii de via^a a alto ra, in a ajuta la a cu m u lare a acestei energii si vibra^ii care le va co n fe ri p o zitiv itate si cu raju l de a c o n tin u a sa traiasca. U n eori, ch iar c u to t aju to ru l si to a ta d ragostea o ferita de fam ilie si de p rie te n i, de 128

De unde vine iubirea

pro fesionisti si de ingeri, p e rso a n a se sim te incapabila sa iasa d in in tu n e ric sau sa sim ta fie si cea m ai slaba scanteie de iubire de v ia|a. D u rerea este p rea m are - si, n e p u ta n d u -se abline, aceste p e rso an e isi iau via^a. D u p a c u m sp u n eam , n im e n i n u treb u ie sa-si ia via^a. D aca, to tu si, cineva se sinucide, ingerii m i-a u spus ca acesti sinucigasi su n t inveli^i in tr-o p a tu ra facu ta d in iu b irea lui D u m n ezeu si su n t lua£i in rai. M u l|i d in tre noi c o n sid e ra m ca toate n i se cuvin si ad eseo ri n u m a i c an d p ie rd e m ceva ne dam seam a ca apreciam acel ceva. R ecent, eram in tr-u n a e ro p o rt d in Elve^ia si m a in d re p ta m spre baie, can d in g e ru l fara n u m e a a p aru t in spatele m eu, pe p a rte a d reap ta. In tra n d in hoi, am v azu t o fem eie atragato are, in ju r de treizeci si cinci de ani, care m erg ea pu^in in fa^a m ea. Se afla in tr-u n scau n cu rotile. In g e ru l fara n u m e m i-a spus sa m a ofer sa o ajut, d a r fara sa m a apropii. N u in^elegeam de ce sa n u m a apropii, d a r am in tre b a t-o daca p o t sa o ajut. In g eru l ei p a z ito r s-a deschis si pe fiecare la tu ra a fem eii au a p a ru t in g eri m a ri cu arip i d in aripi. In g eru l d in d re a p ta s-a in tin s si a a tin s-o pe braf, iar ea si-a in to rs scau n u l cu r o ­ tile spre m ine. A m a u z it in g e ru l fara n u m e in tre b a n d u -m a : 129

LORNA BYRNE

- Ii po fi vedea iubirea de via^a? E ra im p o sib il sa n -o vad. E xplo d a p u r si sim plu d in ea. In g eru l ei p a z ito r m i-a c e ru t sa o in tre b d in n o u daca o p o t ajuta. A sta am si facut si am ob^inut u n zam b et u lu ito r si u n sc u tu ra t d in cap ca rasp u n s. Iubirea ei de via^a p area sa explodeze d in ea p re tu tin d e n i. E ra de p area d in o ferirea a ju to ru lu i m e u si d in in cap a ta n a re a ei de a se d escu rca singura, iu b irea ei de via^a p rin d e a si m ai m u lta p u tere. P area sa o invaluie, v e n in d d in fiecare p a rtic ic a a ei, e n erg iza n d u -i tru p u l u m a n , d a n d u -i p u te re sa traiasca v ia |a la m a x im u m , ch iar d aca avea lim itele ei. A m u rm a rit-o d in n o u pe fem eie. Ii v e d ea m iu b ire a de sin e c u rg a n d d in ea si in to rc a n d u -se in a p o i la ea ca u n val care o cu p rin d e a. Se iu b ea si iu b ea viafa, si acestea d o u a o h ra neau, tra n s fo rm a n d -o in tr-o fem eie p o zitiv a si fericita, care era capabila sa in fru n te p ro v o carile fizice cu care se c o n fru n ta cu p u tere, b u c u rie si curaj. C an d n e p e rm ite m sa iu b im v ia|a, elib eram si m ai m u lta iu b ire de sine si crestem in iubire.

130

10

lubirea fa$a de planeta - Ce este asta? a in tre b a t co pilul de cinci ani si a ara tat spre u n fluture d in tr-o fotografie a u n ei m in u n a te p ajisti cu flori. E ra o serie de fotografii, ia r copiii se m in u n a u si p u n e a u in tre b a ri dascalu lu i despre toate tip u rile de c re a tu ri fantastice, c u m ar fi caprioarele si p asarile si u lu ito r de fru m o asele flori. C o p iii in tre a b a to t tim p u l „D e ce?“ A sa cu m fac copiii. „D e ce n u au avut grija de ele p e n tru n oi?“, „D e ce au p e rm is sa se in tam p le asta?“. A m u rm a rit u ltim ele clipe d in ora, iar c o ­ p iii au iesit sa se joace. O feti^a alerga de ju rim p re ju r cu m a n a in aer, im a g in a n d u -si ca fuge d u p a u n flu tu re pe o floare, in tim p ce al^i do i copii se ju c au cu leg an d flori. In g erii m i-a u a ra ta t u n v iito r in care neglijasem si d istru se se m cea m a i m a re p a rte d in p lan eta. M i-a fost atat de ru sin e si m -a m in tris ta t a ta t de ta re u rm a rin d aceasta viziune, 131

LORNA BYRNE

s tiin d ca m i se a ra ta ceva ce se p u te a intam pl.i d aca vo m c o n tin u a sa c o n sid e ra m p la n e ta ca d a tu l n o s tru si n u ne v o m o p ri d in d istru g e rea ei. S unt fo arte trista c an d scriu acest capitol. D u m n e z e u i-a d at p a m a n tu lu i u n in g er care il protejeaza, p a z n ic u l sau. D u m n e z e u n e-a dal acest in g e r p e n tru ca p la n eta sa p o a ta in flo ri §i sa ne ofere o s c u rta viziune a raiu lu i. D a r acesl inger, Jim azen, ne da sem ne, in stanga, in d re a p ta si p e c e n tru , d a r atat de m u lte p erso an e ig n o ra aceste sem n e - c o n sid e ra n d ca, daca n u i-a afectat direct, n u treb u ie sa se p reo cu p e. D ezastrele n a tu ra le, sch im b arile in tiparele vrem ii, rin o c e ru l n e g ru pe cale de d isp arip e p o a te n u n e -a u afectat direct, in ca - d a r fara in d o ia la daca n u ne tre z im fo arte c u ra n d , in viitor, n o i si fam iliile n o a stre vom sim p im pactu l a cesto r sem ne. Im i am in tesc de can d aveam zece an i si m a b alaceam in m are pe coasta de est a Irlandei. M a ju c a m sin g u ra, cum o faceam adesea pe c an d era m copil. M a b u c u ra m de sen z a p a apei in ju ru l gleznelor, c an d sim |e a m cu m tre m u ra n isip u l sub picioarele m ele si v ed eam valurelele ca n iste c ercu ri m ari. A m v azu t m ai in ta i p erso n alu l p e care il are in to td e a u n a cu el, apoi p e Jim azen. Jim azen este u n in g er e n o rm , ca u n gigant. E ra im b ra c a t in tr-o a rm u ra p ro tecto a re a u riu cu ro su , cu o m arg in e neagra. 132

De unde vine iubirea

Ma p rivea cu dragoste, d a r ca in to td e a u n a i and il v a d pe Jim azen, ii p u te a m sim fi m a n ia si fru stra re a cu p riv ire la m o d u l in care tra leaza o a m e n ii p lan eta. In acea zi anum e, cu circa cincizeci de ani in u rm a , in g e ru l m i-a spus ca d istru g e m m area cu p o lu area. N u am infeles cu vantul, asa ca el mi 1-a explicat: - O m u l a ru n c a to n e de gun o aie si lu c ru ri rele in m are. O am en ii cred ca este o g ro ap a fara fu n d si p u te m p u n e orice acolo fara sa n e afecteze, d a r ne inselam . O a m en ii au o m o ra t deja o m u lfim e de form e de viafa d in m are si nu le v o r m ai invia. U ita-te! A sta este ce au facut. A m p riv it in jos la ceea ce fusese o d a ta o apa de m are tra n s p a re n ta care im i in v alu ia gleznele si am v azu t ca de fapt stateam in tr -u n lich id vascos, de co n sisten fa crem ei de ou, care avea o dezg u stato are culoare v erd ein ch is. M i se in fa su ra pe degetele de la p ic io a re si era cu to tu l n e p lac u t sa stai in acel lic h id oribil. - U ite ce fac oam enii! a c o n tin u a t Jim azen, p lin de fru stra re si m anie. C u m sa su p ra v iefuiasca viafa in asa ceva? Si acestea fiin d spuse, Jim azen a d isp aru t. C a n d m -a m u ita t in jos d in n o u , stateam ia r in apa tra n s p a re n ta de m are, d a r n u m a m ai sim feam asa de bine. 133

I.ORNA BYRNE

Toti treb u ie sa ne trezim > si sa d even im c o n stie n ti 5 > > de fru m u setea si darurile n atu rii care n e in con joara. ?

D aca n u apreciem si n u iu b im fru m u se te a in c red ib ila a n a tu rii, n u v o m fi p re g a ti|i sa facem to t ceea ce tre b u ie facu t p e n tru a o proteja. Mul^i o a m en i cred ca p ro te ja re a m e d iu lu i n u are n im ic d e-a face cu ei. Ei cred ca este ceva care tin e de g u v ern si de activistii p e n tru m ed iu . U nul d in tre lu c ru rile pe care m -a ru g a t Jim azen sa vi le sp u n este ca, cu cat lo v im m ai m u lt in n a tu ra , cu atat lovim m ai m u lt in noi. Ingerii m i-a u spus sa va tra n s m it ca n u d o a r u rsii p o la ri si anim alele pe care le c o n sid e ra m exotice, n u o a n u m ita p a rte a vietii n o a stre c o tid ien e v o r fi afectate de abu zu l la care s u p u n e m plan eta, ci ch iar m ijloacele n o a stre de su p rav ietu ire. Jim azen m i-a spus ca epid e m ia care a izb u cn it cu cativa an i in u rm a in E u ro p a a fost d e te rm in a te de om si ca era u n exem plu a ce s-ar p u te a in ta m p la daca n u ne in g rijim de p la n e ta n o a stra. Im ag in ati-v a o lu m e in care n u avem carne, n u avem lapte sau oua. D aca n u lu a m m asu ri, n e p o tii n o s tri o ri copiii n e p o tilo r n o s tri ne v o r intreb a: „C um 134

De unde vine iubirea

a |i p u tu t sa facefi asta?“, „C um a^i p erm is sa se in tam p le acest lu c ru ? “ V iito ru l acestei p lan ete este in m ain ile n o astre. A cest p a m a n t este u n d a r de la D u m n e z e u si a fost d a t fiecaru ia d in tre n o i si tu tu ro r ca sa-1 utilizam cat tra im . N u apar^ine c o m p an iilo r p etro liere, c o n ce rn e lo r m u ltin a ­ t i o n a l sau guvernelor. N e apar^ine. N e-a fost d ata aceasta p la n eta sa tra im pe ea, sa o iu b im si sa ne b u c u ra m de ea cat tra im , d a r n e -a fost d ata si sarcin a sacra de a o tra n sm ite ge­ n e r a t o r viitoare. M ult p re a m ulte decizii care ne afecteaza m ed iu l su n t p a tate de lacom ie si de susfinerea u n o r in terese financiare. N i se cere tu tu ro r sa lu am a titu d in e si sa ne asig u ram ca lid erii n o stri de la nivel de cartier, co m u n itate, regiune, lara, p la n eta stiu ca ne pasa de aceasta p la n eta si de m e d iu l n o s tru si ca ra sp u n d e re a ie apar^ine. D eja unele rele su n t ireversibile, deci n u e tim p de p ierd u t. Tofi b a n ii d in lum e n u v o r reu si sa ne rep are p la n eta daca v o m c o n tin u a ca p a n a acum . B anii n u p o t in lo c u i speciile de p la n te si anim ale, sa ne cure^e apa, sa ne faca a eru l suficient de sanatos ca sa p o a ta fi respirat. N u tre b u ie sa u ita m nici sa ne ru g a m p e n tru p la n eta n o a stra , sa ne ru g a m ca lid erii n o stri sa ne asculte si sa faca ce treb u ie, ca aceste co m p an ii m ultina^ionale sa n u m ai caute p ro fitul n ecin stit, ci sa caute m odalita^i de a face 135

LORNA BYRNE

lu c ru rile ce v o r ajuta tu tu ro r; ca o a m en ii de s trin g , in g in e rii si sp e c ia lists in m e d iu vor ascu lta si v o r face d e sc o p e ririle de care este nevoie p e n tru a elab o ra m o d alitafi altern ativ e ecologice de a rezolva problem ele. G a u ra d in stra tu l de o zo n este acolo, ch iar daca o a m en ii cred sau n u, si se dezvolta p e n tru ca n o i c o n tin u a m sa p o lu a m m ed iu l. In g erii m i-a u a ra tat g au ra d in stra tu l de ozon. Era cam cu cincisprezece an i in u rm a ; stateam la soare p e ia rb a de langa canal can d am sim^it ca u n in g e r im i atinge u m a ru l. A m v azu t p erso n alu l In g e ru lu i Jim azen, d a r n u l-a m vazut si p e el, apoi m -a m gasit in c o n ju ra ta de o cea{a fo arte fina. E ra de u n m in u n a t a lb astru , de t r a n s p a r e n t cristalului. A m rid icat p riv irea si d e asu p ra m ea m i s-a a ra tat ce in g eru l d in spatele m e u sp u n ea ca e g au ra in stra tu l d e ozon. N u stiu de ce m i s-a p e rm is sa vad asta. P re su p u n ca m i-am im ag in at in to td e a u n a g au ra d in stra tu l de ozon ca fiin d ro tu n d a , d a r in realitate era fo arte m a re si alungita. A poi, m i s-au a ra ta t in d etaliu m arg in ile gaurii, de p arca le v ed eam p rin lentilele u n u i bin o clu . M arginile erau fo arte inegale si p a re au ca se rostogolesc si fum ega, de p arca lu asera foe - si to tu si n u p u te a m vedea nicio flacara. M arginile se e ro d a u tre p ta t, ia r g au ra c o n tin u a sa se m areasca. A m auzit in g e ru l sp u n a n d u -m i ca aceasta g au ra a fost facuta de o am en i. M i-a explicat ca 136

De unde vine iubirea

ceaja fin a a lb astra care m a in c o n ju ra a fost creata de p la n eta in e fo rtu l de a se v in d eca singura. M i s-a spus ca, daca atacu l ar fi v en it d in spafiul ex tra terestru , Jim azen ar fi fost in stare p o ate sa protejeze p la n eta, d a r p e n tru ca u m a n ita tea este cea care a fa c u t acest d ezastru , d in p ro p ria voinfa, Jim azen n u p o ate acfiona. M i s-a spus ca avem capacitatea de a o p ri d ezvoltarea gau rii d in stra tu l de ozon si de a re p a ra d a u n a daca d o rim . N u stiu cu m vom re p a ra gaura, d a r m i se. sp u n e ca va reclam a im p licarea tu tu ro r p ro fesiu n ilo r - o am en i de stiin^a, in g in e ri, sp e c ia lis t in m ed iu , sp e c ia lis t IT - care tre b u ie sa lucreze im p re u n a p e n tru binele n o s tru com un. Si p ro b le m a n u se va rezolva daca pe o am en i n u -i va interesa decat p ro p riu l b ine si vor u rm a ri n u m a i o ty in e re a de p ro fitu ri n ecin stite d in exploatarea p ro cesului. C u n o sc p e rso an e care v o r fi su rp rin se sa au d a ca m i se spune ca guvernele lum ii si institufiile in te r n a tio n a l treb u ie sa acorde o p rio ritate m ai in a lta re p a rarii stra tu lu i de ozon, m ai m are decat re c u p era rii econom ice, ch iar si decat co m b aterii saraciei si bolilor, d a r daca n u rezolvam aceasta p ro b lem a, celelalte p ro blem e v o r d eveni sem n ificativ m ai grave. T rebuie sa in c etam sa m ai p o m p a m ch im icale in atm osfera. Sunt o rip ilata de accelerarea p ro cesu lu i de extragere a gazelor de sist cun o sc u ta sub d e n u m ire a de fractu rare. In g eru l 137

LORNA BYRNE

H osus im i sp u n e ca, desi creeaza slujbe pe te rm e n scu rt, acestea v in cu p rep rl se m n a rii certificatelo r de deces ale altora. In g e rii im i sp u n ca fra c tu ra re a tre b u ie sa inceteze. N e o tra v im p a m a n tu l si h ra n im g au ra d in stra tu l de ozon. N iciu n g u v ern n -a r tre b u i sa sus^ina fin a n c iar o c o m p an ie care extrage gaze de sist p rin frac tu ra re , ia r o a m en ii treb u ie sa ia a titu d in e si sa sp u n a nu, daca acest p ro ces este im p le m e n ta t o riu n d e in lum e. O a m en ii su n t ingrijora^i de ce se va in ta m p la c an d vom fi ep u izat to t p e tro lu l de p e p lan eta. In g erii im i sp u n , to tu si, ca, daca scoatem to t p e tro lu l d in p a m a n t, asta va avea consecin^e catastrofice p e n tru p la n eta n o astra. O m u l n u in^elege rolul p e tro lu lu i in p a m an t, asa cum , in epocile tre c u te, n u in^elegeam ca p a m a n tu l este ro tu n d . D a r m i se sp u n e ca p e ­ trolul, ca si apa, jo a ca u n rol crucial si ca, daca su n te m laco m i si golim p la n eta de to t p e tro lu l care o lubrifiaza, acest lu c ru va avea efecte catastrofice a su p ra stabilita^ii p a m an tu lu i, ceea ce va d e te rm in a c u tre m u re si ch iar m ai m a ri catastrofe, p rin m o d ifica re a tip a re lo r m eteorologice. C u cateva sap ta m a n i in u rm a , m a p lim b a m p rin tr-o p a d u ric e d in Irlan d a. C u m m a p lim ­ b am , am sim ^it ca e ra m u rm a ta de u n sir lu n g de ingeri. M -a m in tre b a t ce p u n la cale, d a r n u le-am a co rd at p re a m u lta aten^ie, p e n tru ca 138

D e unde vine iubirea

p riv eam copacii si ascultam pasarile. M -am o p rit in tr-u n lu m in is, u n d e o fam ilie de pitulici isi facuse cuib in tr-u n tufis sub copaci. P a tru p u i inva^au sa zboare. U nul d in p a rin g zb u ra de la o ra m u ra la alta si astep ta ca p u ii sa-1 ajunga, p ra c tic a n d u -si zborul. Lecfiile erau a co m p an iate de u n cirip it c o n tin u u . In fa^a m ea era o zona m a re de copaci cu d o u a carari, u n a la stanga si alta la dreapta. In g erii care m a inso^eau m i-au spus sa ra m a n u n d e eram . Sirul- de in g eri care m ersese in spatele m eu a tre c u t de m in e si a m ers pe cara re a d in dreap ta, o carare care atu n ci p a re a sa faca ocolul copacilor. In sir erau sute de ingeri si a d u ra t cateva m in u te p a n a au reu sit sa m a depaseasca. C ateva m in u te m ai tarziu , am v azu t u n u l d in tre in g eri v e n in d spre m in e d in sp re stanga. A cum am vazut ca acei ingeri fo rm asera u n cere u rias care in c o n ju ra copacii. In p icioare, in g e rii priveau copacii, iar bra^ele le erau in tin se, cu varfurile a tin g an d u -li-se. D in tr-o d a ta , in u n u l d in tre copaci am vazut in g e ru l copacului. C a si alta d ata can d il vazusem , in g e ru l c o p acu lu i p area sa u m p le fiecare p a rte d in copac si sa se m iste cu fiecare ra m u ra si fiecare fru n za . N u stiu daca in g eru l se m isca im p re u n a cu co p acu l sau daca co p acu l se m is­ ca im p re u n a cu in gerul. D e d ata aceasta, ce m -a su rp rin s la in g e ru l c o p acu lu i a fost cat de trist era. D aca ar fi fost u m a n , ar fi plans. 139

LORNA BYRNE

In g erii m i-a u spus d in n o u sa ra m a n locului, sa n u m a m isc. A m v a zu t m ai in ta i p e rso n alu l si am stiu t ca v ine si Jim azen. L -am v azu t p e n tru sc u rt tim p pe Jim azen si atu n ci s-a sim jit de p arca ar fi atins to ji copacii si a izb u cn it o flacara u ria sa sau o explozie si to{i copacii au d isp aru t. A colo u n d e , cu o clipa in ain te, fu sesera sute de copaci m a tu ri, a cu m era te re n dezolat si sterp; to a ta v iaja d isp aru se d in zona aceasta m are d in fa |a m ea. A m fost oripilata. A cum stiu de ce in g eru l c o p acu lu i era atat de devastat. M i se arata ce s-a r p u te a in tam p la, c u m a r arata to a te daca n u inva^am sa ne pese de m ediu. S cena s-a m e n jin u t cam u n m in u t, tim p in care am p riv it cu oroare. Langa m in e, pitulicile c an ta u si m i-a m d at seam a ca, d aca asa ceva s-a r in ta m p la cu p la n e ta n o astra, n u a r afecta d o a r copacii, ci o m a re p a rte d in n a tu ra - p itu ­ licile si alte p asari, ia r anim alele n u ar m ai avea u n d e sa traiasca. In g erii m i-a u spus ca tre b u ie sa p la n ta m m ai m u lji copaci - ca tre b u ie sa p la n ta m m ilioane, ca tre b u ie sa fie copaci cu fru n z a lata si planta^i ca o c o n tr ib u te a n o a stra p e te rm e n lu n g p e n tru m e d iu l viito ru lu i. Stiu ca este fo a rte d e sc u ra ja n t si u s o r sa te Iasi p ra d a d e p re sie i c a n d te g a n d esti cate su n t de facut. D a r v a d si m u lte lu c ru ri care im i d a u sp eran ja . M i s-a a ra tat cu m ar p u te a fi 140

De unde vine iubirea

p a m an tu l daca am lua deciziile corecte si am in tre p rin d e pasii necesari. In g e rii m i-a u a ra tat u n v iito r in care p a m a n tu l este a tat de verde, de stra lu c ito r si de v ib ran t. C a n d am avut acea viziune, am realizat cat de m u lta p o lu a re a sters cu lo rile lu m ii in care tra im acum . In acest viitor, florile su n t atat de p lin e de culoare, ra u rile su n t cu ra te p re c u m cristalu l, iar ceru l este de u n m in u n a t alb astru . M i s-a p erm is sa v ad p u rita te a a e ru lu i pe care 1-as respira. P ro asp at, im i d ad ea energie. L um ea p area atat de c u ra ta si atat de im p ro sp atata! Stiu ca n u m i s-a r fi a ra tat acest v iito r daca n -a r fi fo st o p o sib ilitate realista, u n a care ar p u tea fi fru ctificata.

11

A steptarile noastre nerealiste fafa de iubirea romantica In g erii iu b irii ro m a n tic e arata d iferit fa$a de al{i ingeri. S unt in a l|i si zvel^i si su n t in to td e au n a im braca^i d in cap p a n a -n p icio are cu o {esatura fina, cu fo rm e de patra^ele, ca u n joc de sah de culoare au rie si de u n c h ih lim b a r pastelat si p o t v edea lu m in a acesto r in g eri fru m o si ra d iin d p rin to a te aceste patra^ele. R ecu n o sc u n in g e r al iu b irii ro m a n tic e nu n u m a i d u p a roba, d a r si d u p a firu l au riu , lum in o s, care este atasat im b ra c a m in |ii. Pozi^ia sa variaza. O ri a ta rn a de um ar, o ri de b rau , ori de m a n ec a vesm an tu lu i. A m v azu t acest fir a u riu a ta rn a n d ch iar si d e asu p ra d eg etelo r de la picioarele goale. A cest fir a u riu este p a rte a in g e ru lu i iubirii ro m an tice. Este co n ec ta t la in g eri si ei utili zeaza acest fir p e n tru a lega im p re u n a un cuplu, p e n tru a-1 ajuta sa sim ta m ai bine 142

De unde vine iubirea

d rag o stea reciproca. C an d in g e rii utilizeaza acest fir, in cu rajeaza cuplul sa-si arate m ai p u te rn ic dragostea. Iu b irea ro m a n tic a este sin g u ra fo rm a de iubire care are p ro p riu l tip de in g e r care ajuta. In g erii im i sp u n ca iubirea ro m a n tic a exista p e n tru a ne ajuta sa in te m e iem fam ilii care sa creasca copii ferici^i, p lin i de iubire de sine si in stare sa-i iubeasca pe alp i, p e rso an e care su n t capabile sa-si im agineze si sa creeze u n v iito r m ai b u n p e n tru lu m ea no astra. C o p iii n o s tri si, la ra n d u l lor, copiii lo r au v iito ru l lu m ii n o a stre in m ain ile lor. Iu b irea ro m a n tic a este fo arte dificila p e n tru m ajo ritatea oam enilor, p e n tru ca ne cere sa p u n e m nevoile altei p e rso an e pe acelasi p lan cu ale n o astre. N u este, c o n tra r o p iniei p o p u lare, n u m a i lapte si m iere. Sursa de fericire si b u cu rie, p o a te fi si o provocare si m u n c a grea.

U na din tre cele m ai m ari bariere in calea iu b irii rom an tice este ca atat de m u lte persoan e n u se iub esc su ficien t.

R epet - daca nu te iubesti pe tine, nu esti capabil sa iubesti pe deplin pe un altul. A tat de inulte p e rso a n e cauta u n p a rte n e r ro m a n tic 143

LORNA BYRNE

care sa-i com pleteze; d a r su n tem comple^i. To^i su n te m aceeasi iu bire p u ra , ca atu n ci can d eram copii, d a r p ro b le m a este ca am in tem n i^at atat de m u lta iubire in stra fu n d u rile n o astre. Sim^im aceasta absen^a a iu b irii de sine in vie^ile n o astre, d a r in lpc de a o elib era - si n u m a i n o i p u te m face acest lu c ru - c au tam pe cineva special care sa ne iubeasca si sa com p en seze lipsa n o a stra de iu bire de sine. Im i am in tesc ca v ara tre c u ta m a u ita m la u n om v arstn ic, care se b u c u ra de o ceasca de ceai sub soarele care lu m in a ex terio ru l castelului K ilkenny. O m u l u rm a re a cu aten^ie m e m b rii u n u i cu p lu de ap ro x im ativ p a tru z ec i de ani, care stateau in ap ro p iere fin a n d u -se de m a n a si im p ar^in d o inghe^ata. In g eru l p a zito r al b a rb a tu lu i se deschisese si era aplecat asupra lui, im bra^isandu-1, scaldandu-1 in iu b ire §i alinandu-1. A ripile in g e ru lu i il invaluiau, iar v a rfu rile a rip ilo r p a re au sa atinga m ain ile barbatu lu i, care |in e a u stra n s ceasca de ceai din care sorbea. P area atat de trist! N u p u team v edea n ici stro p de iu bire de sine care sa vina d in sp re el. In g e ru l H osus era cu m in e si m i-a spus cd acest b a rb a t avea fo arte pu^ina iubire de sine $i ca era gelos pe iu b irea acelui cuplu. T oata viaja sa cautase d ragostea, d a r cred ea ca n -o va gasi n icio d ata. In g e ru l H osus a co n tin u at: - E ra acolo, d a r n -a vazut-o! 144

D e unde vine iubirea

P roblem a era cS acest bS rbat cred ea cS sing u ra iubire posibilS era iu b irea ro m a n tic s, iar, ca rezultat, risipise to ate sansele de iubire care il in co n ju rau ; p ie rd u se iu b irea de fam ilie si iu b irea de p rie te n i p e n tru ca n u le-a co n sid erat de valoare. Si incS g an d ea asa. H o sus m i-a spus ca acest b a rb a t iesise cu m u lte fem ei, d a r ca a cre zu t ca n ic iu n a n u e cea aleasS. N u realizase, la fel ca m ul^i al^i o a m e n i in p ro c e su l de invSfare a iu b irii de sine, ca n u este p erfect. C re d ea ca este p e rfe ct si ca fem eia de care se va in d ra g o s ti ar tre b u i sS fie p e rfe cta si ca via^a lo r im p reu n S u rm a sS fie p e rfe c ts. El credea, ca m ul^i al^ii, in fSgSduin^ele p o v e stilo r si ale can te c elo r de d rag o ste. Avea asteptS ri legate de iu b irea r o ­ m a n tic s p e care n icio r e la te n u le p u te a im p lin i, asa cS rSm Ssese sin g u r, fSrS iu b irea fam iliei sau a p rie te n ilo r o ri cea a u n u i p a rtener. R id ic an d u -m S sS plec, in g e ru l sSu pS zitor s-a aplecat spre el si i-a so p tit ceva o m u lu i, ia r acesta s-a u ita t la m in e . I-a m zam bit. N u m i-a rS spuns. Iu b irea de sine n u exista acolo, n ic i iu b ire a de via^S, n ic i fericirea - si era in c ap a b il sS vadS sau sS rS spundS zam b e tu lu i iu b ito r al u n u i strSin. M i s-a spus cS in g erii iu b irii ro m an tice erau cu el in diferite m o m e n te ale viefii, in cercan d sS-1 facS sS devinS m ai realist si sS se deschidS inai m u lt in fa |a iubirii, si sS-si acorde lui, d a r 145

LORNA BYRNE

si fetei, sansa la fericire. E xistase u n d e v a o iubire ro m a n tic a p e n tru el, d a r o lasase sa tre a ca pe langa el. Ingerii iu b irii ro m a n tic e su n t acolo, sa ne ajute c an d avem nevoie in rela^iile ro m an tice. N u i-a m v azu t n ic io d a ta sa inso$easca pe cineva p e n tru alt m otiv. A cum d o i ani, eram in tr-o cafenea d in tr-u n c e n tru cu g ra d in a , d in ap ro p ierea casei m ele. P la tin d u -m i cafeaua la casieria au to serv irii, am o b serv at u n in g e r al iu b irii ro m an tice sta n d lan g a u n b a rb a t in ju r de p a tru z e c i de ani care b ea sin g u r o cafea. S tateam de ceva v re m e la m asa, can d b a rb a tu l a v e n it la m in e si s-a p re z e n ta t. M i-a spus ca m -a re c u n o s c u t de la o e m isiu n e care fusese de c u ra n d d ifu z a ta la TV. S-a asezat la m a sa m e a si am d is c u ta t cateva m in u te . Stanje n it, m i-a spus ca n u iesise n ic io d a ta cu o fem eie. L -am p riv it cu s u rp rin d e re si 1-am in tre b a t de ce n u. El m i-a spus ca e ra tim id si ca n u stia n ic io d a ta ce sa sp u n a. A m s tiu t ca in g e ru l iu b irii e ra acolo ca sa-1 ajute sa aiba c u ra ju l sa se a p ro p ie de cineva. I-a m spus ca in g e rii il v o r ajuta, d a r ca va tre b u i sa-si ad u ne to t c u ra ju l si sa in v ite o fem eie, p e n tru ca in g e rii n u p o t face asta p e n tru el, c h iar d aca a r v rea. B arb atu l s-a in d e p a rta t cu u n pas vioi, fericit ca va p rim i a ju to ru l necesar.

D e unde vine iubirea

A m fost in c a n ta ta sa-1 re in taln esc u n an m ai tarziu , cu o ta n a ra pe care a p re z en ta t-o ca fiin d Jennifer. C u ei erau doi in g eri ai iu b irii ro m an tice si in ju ru l lo r era u n fir de au r la nivelul b rau lu i. V orb in d to^i trei, ingerii m i-au zam bit si au stra n s p u jin m ai ta re firul. El m i-a spus ca n u n u m a i ca isi a d u n ase curajul de a o invita, dar, d u p a cateva luni, o ceruse si in casatorie, ea acceptase si u rm a u sa se casato reasca in v a ra u rm a to a re . M a rog lui D u m n e z e u sa-f in taln esc can d v a d in n o u si sa aiba cu ei u n copil in carucior. A m u n p rie te n d in C an a d a pe care il cheam a P atrick si, recent, si-a a d u s p a rte n e ru l, pe R ichard, la m in e, in Irlan d a, sa m a cunoasca. E ra m in u n a t sa vezi in g erii iu b irii ro m an tice im p re u n a cu cei doi b a rb aji, pe can d acestia se ap ro p iau de m in e |in a n d u -s e de m ana. Ingerii in cercau sa-i faca pe fiecare sa fie si m ai deschis la nevoile celuilalt si sa se asigure ca erau am an d o i ferici^i si m ul^um i^i cu deciziile pe care le luau. C h ia r can d v o rb eau despre ceva atat de n e se m n ifica tiv p re c u m ce vor face a d o u a zi, p u te a m vedea ing erii iubirii so p tin d in u rech ile lor, ca sa aiba in vedere si d o rin jele celuilalt. Si asta, binein^eles, este ceva ce toate cu p lu rile tre b u ie sa aiba in vedere; si, ca sa fiu cin stita, c re d ca acesti b a rb a p aratau m ai m u lta considera^ie u n u l a ltu ia decat m u lte alte cu p lu ri pe care le-am in taln it. 147

LORNA BYRNE

A m in ta ln it n u m e ro si h o m o se x u a ls in special b a rb a p tin e ri, care se sim ^eau izola^i si sin g u ra tic i p e n tru ca se tem eau ca este inacceptabil sa fii h o m o sex u al. Le sp u n in to td e a u n a ca D u m n e z e u le-a dat, ca o ricu i, u n suflet si u n in g er p a z ito r si ca D u m n e z e u si in g e ru l lo r p a z ito r stiau d in a in te de a se naste daca v o r fi h o m o sex u a li sau h etero sex u ali. V ad in g erii iu b irii ro m a n tic e a ju ta n d cu p lu ri de acelasi sex si stiu ca p o t fi si p a rin fi excelenfi. U n eori, o a m en ii c o n fu n d a p a tim a cu iubirea. C u c e rtitu d in e , n u su n t acelasi lu cru . A m in tre b a t in g erii c u m sa ab o rd ez acest su b iect si ei m i-a u spus sa d escriu p a siu n e a ca p e o dorin^a care ofera placere te m p o ra ra , d a r lipsita de substan^a. Sa faci d rag o ste e o b u cu rie, u n d a r d at de D u m n e ze u , u n d a r m in u n a t, care este u n act de iubire, n u d o a r o su rsa de placere fizica. Sexul fara alegere este um ilitor, p e n tru to ate p a ro le im plicate. S u n tem fiin^e sp iritu ale, in aceeasi m a su ra in care su n tem fizice, ch iar daca ad ese o ri u ita m asta. Sufletul n o s tru este u n it cu tru p u l n o stru . C an d abuzam de tru p u l n o s tru p rin sex la in tam p lare, c o n su m u l excesiv de alcool sau c o n su m u l de d ro g u ri, ne u m ilim sufletul. Exista o leg atu ra in tre iubire si activitatea sexuala in so cietatea m o d e rn a si acesta este u n u l d in tre m otivele am plificarii fe n o m en u lu i prostitu^iei. In g erii m i-a u a ra tat cat de im oral 148

D e unde vine iubirea

cste p e n tru o p e rso a n a sa utilizeze astfel o alta fiinfa u m a n a si cat de d e g ra d a n t este p e n tru tofi cei im plicafi. Iu b irea ro m a n tic a este aici sa ne ajute sa avem o r e la te iu b ito are si tra in ic a in care sa crestem copiii. N u o ricin e p o ate avea copii, d ar m ulfi p o t ad o p ta, gazd u i sau p o t d o a r sa fie a latu ri de copii. Tot re p e t cat de im p o rta n t este sa fii p a rin te si sa susfii copii si tin e ri. Ei su n t v iito ru l n o stru , v iito ru l om enirii. A m fost ru g a ta sa cu n o sc u n cuplu aflat in dificultate. A u ajuns la in ta ln ire a care avea loc in tr-o cafenea. P rim u l lu c ru pe care l-am observat a fost ca erau insofifi de doi in g eri ai iubirii si ca in gerii aveau d o u a fire de a u r le ­ gate in ju ru l lo r la in alfim ea m ijlocului. Este n e o b isn u it p e n tru m in e sa v ad m ai m u lt de u n fir in ju ru l u n u i cuplu, asa ca am stiu t ca in tr-a d e v a r ceva era in neregula. A m a n d o i s-au asezat, iar soful a in c e p u t sa vorbeasca. M i-a spus ca su n t casatori^i de cinci an i si ca-si iu b ea sofia foarte m ult. S punand asta, s-a in tin s sa-i atinga m a n a si am auzit-o sp u n a n d pe u n to n scazut ca si ea il iubea. Sofia s-a in to rs spre m in e si m -a p riv it cu o ch ii in lacrim i, sp u n a n d u -m i ca este incapabila fizic sa aiba copii si sim fea ca tre b u ie sa-1 p araseasca si sa gaseasca u n b a rb a t cu care sa aiba copii. - D a r ce parere avefi despre adopfie? am in treb a t-o .

LORNA BYRNE

A respins ideea d in capul locului. - V reau sa am copilul m eu. A m m ai v o rb it pu^in. Im i p area rau p e n tru ei; ea era atat de sigura ca tre b u ie sa paraseasca aceasta casatorie, ia r el n u stia cu m s-o op reasca, in p o fid a p ro te stu lu i ca o va iubi to a ta via^a. C an d sa piece, u n u l d in in g erii iu b irii ro m a n tic e a in d e p a rta t u n fir, desi celalalt a ram as legat. L-am in tre b a t pe in g er de ce. - Este atat de h o ta ra ta , a spus el. N u p u te m in te rfe ra cu lib e ru l ei a rb itru si, daca refu za sa asculte re c o m a n d a rile no astre, n u p rea p u te m face m are lucru. Este tris t ca ea il iubeste, a c o n tin u a t in g eru l, c h ia r il iubeste si, d aca ar in cerca sa a d o p te u n copil, ar fi o san sa b u n a sa aiba succes si sa form eze o fam ilie fericita si iubitoare. Sa m e n fii o casato rie p lin a de iu b ire este dificil. T raim in tr-o so cietate care a creat aste p ta ri c o n fo rm c aro ra iu b irea ro m a n tic a ar tre b u i sa fie n u m a i m ie re si fericire to t tim p u l - si a tu n c i c an d n u este asa, cu p lu rile decid ad eseo ri ca v o r sa d iv o r|eze. M ulte c u p lu ri se desfac, desi in g erii im i sp u n ca n -a r tre b u i s-o faca. C u p lu rile tre b u ie sa lucreze n e c o n te n it sa-si re a m in te asca de ce s-au in d ra g o stit la in c e p u t si sa revada acele a m in tiri si sa se conecteze d in n o u la acea iubire. C u p resiu n ile 150

De unde vine iubirea

vie^ii m o d e rn e , casatoria devine ad eseo ri o corvoada, ia r iu b irea este d a ta deo p arte, cuplurile c o n sid e ra n d ca isi apar{in pe vecie. A m bele par^i im plicate treb u ie sa faca e fo rtu l de a m en^m e iubirea vie. Si acesta este u n u l d in tre lu c ru rile pe care ii v ad frecvent p e in gerii iu b irii ro m a n tic e facandu-le - in cu rajeaza cu plurile sa-si arate iubirea. A deseori ii vad in c u ra ja n d p erso an ele sa faca m ici g estu ri sau sa rezerve zece m in u te in tr-o zi ag lo m erata in care sa se aseze alatu ri si sa d iscute u n u l cu altul. A m in ta ln it de cateva o ri in u ltim ii cinci ani u n cuplu. C an d i-am in ta ln it p rim a d ata, erau casatori^i de tre i ani si aveau u n baie^el de u n an si ju m atate. T anarul m i-a spus ca d o re a sa divor^eze; ca era p ro fu n d nefericit. L-am in treb a t ce r e la te avea cu fiul. M i-a spus ca n u avea n iciu n a. C an d a spus asta, l-am v azu t s tra n g a n d u -si si m ai m u lt iubirea de sine, chiar b lo can d -o . U nul d in tre ing erii iu b irii ro m a n tic e care ii inso^eau m i-a spus ca nici m acar n u d o re a sa |in a copilul in bra^e, p e n tru ca fiul sa n u fie ra n it atu n ci can d va pleca. T an aru l m i-a spus ca so^ia sa n u se in to rsese la lu c ru d u p a ce se nascuse copilul si ca n u se gandise ca va tre b u i sa intre^ina fin a n c iar in treag a fam ilie. Si m i-a m ai spus ca n u se astep ta sa-si p ia rd a lib ertatea si ca refu za sa 151

LORNA BYRNE

p u n a nevoile so^iei, ba c h iar si p e ale fiului, m ai p resu s de ale lui. M i-a spus ca n u -si iu b ea so^ia, desi in g erii iu b irii ro m a n tic e im i ziceau ca n u e adevarat. In g erii iu b irii ro m a n tic e d e p u n ea u stra d a n ii m a ri sa m e n fin a cu plul im p reu n a , d a r im i to t sp u n ea u ca b a rb a tu l m ai avea m u lt p a n a sa dev in a adult. M i-au spus ca isi a sc u n d e a iubirea p e n tru ca era coplesit de responsabilita^i. A cesti in g eri m i-a u tra n sm is sa-1 in cu rajez sa ra m a n a, cel pu^in inca u n tim p , si sa-1 con v in g sa-si c u n o asca m ai b in e fiul - sa-1 ia in bra^e si sa-1 stra n g a la piept; iu b irea se va dezvalui in sufletul lui. A m in ta ln it cu plul de m ai m u lte o ri in d ecu rsu l a n ilo r si u n e o ri p a re au a fo rm a o fam ilie, alteori p a re au d in n o u p e p u n c tu l de a se despar^i. D ar, cu a ju to ru l in g e rilo r iu b irii ro m a n tic e si cu sp rijin u l celorlal^i - inclusiv al m eu, au ram as im p reu n a . Stiu ca su n t m eni^i sa ra m a n a im p re u n a si sp er ca, aju tat d e ingeri, ta n a ru l va inva^a sa v ad a si iubirea, si b u c u ria d in in te rio ru l fam iliei, n u n u m a i resp o n sabilita^ile. D aca su n tem pregati|:i cu a d ev arat sa in c erca m sa salvam o r e la te , in g erii iu b irii ro m a n tic e si ceilal^i in g eri ne v o r aju ta fo arte m ult. U n eo ri, in tr-o casatorie, iu b irea este lasata d e o p a rte si am arac iu n e a si u ra se streco ara. A m a ra ciu n e a si u ra su n t p re c u m c an ceru l care 152

D e unde vine iubirea

m a n an c a iubirea. C an d se in ta m p la asa ceva in tr-u n cuplu, vad u n scu t sub^ire, d a r p u te rn ic si de o cu lo are in tu n e c a ta care le aco p era in im ile, im p ie d ic a n d u -i sa sim ta dragoste sau co m p asiune. Este o im ag in e oribila. U n cu p lu ca acesta devine ca p ia tra si incepe sa caute razb u n are. R azb u n area este o dorm ^a in sid ioasa si p o a te nuan^a c o m p o rta m e n tu l o am en ilo r an i de zile, fa c an d u -i d in ce in ce m ai co m p etitiv i si ra z b u n a to ri - frecvent, u tilizan d u -si copiii ca m uni^ie. T o |i avem p o sib ilitatea de a o p ri aceasta am arac iu n e si ura. L u an d c o n stien t decizia de a n e o p ri c an d ne sim ^im provoca^i, de a alege c o n stie n t sa n u ac^ionam . Trebuie sa facem aceasta alegere m e re u §i m e re u si sa in c erca m sa ne calm am o ora, o z i... M ulte casatorii si rela|;ii se destram a, desi n -a r tre b u i sa-o faca si ar fi m ai b ine p e n tru to{i cei im plica^i daca acel cu p lu ar persevera, ar ra m a n e im p re u n a si ar inva^a d in n o u sa se iu beasca. U neori, to tu si, m i s-a a ratat ca u n cu p lu tre b u ie sa se separe, in special daca a fost v o rb a de u n abuz m e n ta l sau fizic. In aceste cazuri, copiilor le va fi m ai b ine cu p arin fii separafi. Parin^ii tre b u ie sa c o n stien tizeze co stu l m are p e care il p latesc copiii la d espar^irea parin^ilor. In g e rii m i-a u spus ca desfacerea casato riei parin^ilor p o ate reduce sansele 153

LORNA BYRNE

cop iilo r de a avea su ficien ta in cred ere in c at sa aiba o r e la te de iubire sta to rn ic a atu n ci can d v o r ajunge adulfi. !i p o a te face p e copii sa se sim ta neiubi^i si sa le rap easca in c re d erea in sine. U nii copii cred ca parin^ii s-au despar^it d in v in a lor. Im i am in tesc de o ta n a ra de ap ro ap e treizeci de ani pe care o ch em a O livia si care a v e n it sa-m i v orbeasca. M i-a spus ca iesise cu ca|iv a barba^i, d a r ca sim^ea ca n ic iu n b a rb a t n u e de in cred ere. C an d a spus asta, in g e ru l fara n u m e a a p a ru t in spatele m e u si m i-a so p tit la u rech e sa o in treb de ce sim te asa. A sta am si facut. - Tatal m e u n e -a a b a n d o n a t can d aveam zece ani, a ra sp u n s ea. Se c e rta u si se b ateau to t tim p u l si-m i era team a to t tim p u l. O ch ii i s-au u m p lu t de lacrim i. - A m crezu t ca e v in a m ea, ca gresisem cu ceva si ca, daca voi fi b u n a, n u se v o r m ai certa to t tim pul. M i-a spus ca n u -si m ai vazuse tatal de can d plecase si ca in ca sim^ea ca e v in a ei ca plecase. II si invinova^ea p e n tru ca a a b a n d o n a t-o si n u a {inut leg atu ra cu ea. M i-a spus ca m a m a n u v o rb ea n ic io d a ta de ta ta l ei. C a n d am sug erat ca ar tre b u i sa d iscu te cu m a m a ei despre el, a c latin at d in cap. - M am a a fost fu rio asa ani de zile d u p a ce a plecat. In ca m ai este. A p lan s atat de m u lt §i 154

4

D e unde vine iubirea

era fu rio asa pe m in e si pe oricin e in tra la noi in casa. N u p o t sa-i aduc a m in te d in n o u de to ate acestea. N -a r fi co rect fa^a de ea. In g eru l fara n u m e im i sopti in u rech e o alta ru g am inte: - C an d ajungi acasa, intreaba-^i m a m a daca ta ta l {i-a trim is v re o d a ta o felicitare de ziua ta ... S-a u ita t la m in e stran iu , de p a rc a ru g am in te a ar fi fost ciudata. I-am spus sa p u n a in treb a re a b la n d si sa n u se certe sau sa se m an ie pe m a m a ei, d a r nici sa n u lase in treb a re a fara rasp u n s. Trei lu n i m ai tarziu , O livia m -a su n at si m -a in tre b a t daca n e p u te m in ta ln i d in nou. M i-a spus ca de fiecare d ata c an d in c ep e a s-o in tre b e pe m a m a sa despre ta ta l sau, m am a reac^iona cu m an ie, sp u n a n d ca il uraste. In cele d in u rm a , O livia a ob^inut de la m a m a sa re c u n o aste rea fa p tu lu i ca in fiecare an tatal ii trim ise se O liviei o felicitare de ziua ei si ca in fiecare an, m a m a o rupsese. E ra a tat de m istu ita de dorin^a ei de ra zb u n are, in c a t n u s-a g a n d it n ic io d a ta la im p actu l pe care c o m p o rta m e n tu l ei il avea a su p ra fetei. O livia n -a reac^ionat cu m a n ie si n ici n u s-a c e rta t cu m a m a ei c an d aceasta i-a dezvaluit to tu l. Si-a in tre b a t m a m a daca era v in a ei ca se d e sp a r|ise ra . 155

LORNA BYRNE

- C u m ai p u te a crede asa ceva - n u erai d e ­ cat u n copil! a ra sp u n s cu o ro are m a m a sa. Fusese atat de p rin sa in p ro p ria d u rere, in c at n u co n sid erase ca a r fi nevoie sa-si consoleze m icu^a fata. In cele d in u rm a , O livia o d e te rm in a t-o pe m a m a ei sa a d m ita ca, desi ea n u m ai avusese nicio leg atu ra cu tatal ei, so ra ei, m a tu sa O liviei, p astrase legatura. P e n tru p rim a d ata de c an d p arasise casa, p e c an d avea zece ani, O livia si-a p u tu t v ed ea d in n o u tatal. A descop e rit ca, d e p a rte de a o fi a b an d o n a t, o b isn u ia sa v in a si sa o u rm a re a sc a atu n ci can d p leca de la scoala, sta n d la o distan^a su ficien t de m a re ca sa nu-1 vada. M am a O liviei n u -i p e rm ite a sa se apropie si, p e n tru a m en^ine lin istea in fam ilie, se ^inuse d eo p arte, d a r p astrase in to td e a u n a leg atu ra cu m a tu sa O liviei, p e n tru a sti ce m ai face. O livia a spus ca p o ate acu m se sim te p regatita sa aiba in cred ere in barba{i. In g eru l fara n u m e m i-a spus ca-i va v en i fo arte g reu sa tre a ca peste tra u m a tu tu ro r acelor an i in care crezuse ca u n b a rb a t o ab an d o n ase; ch iar daca a cu m stia ca n u e adevarat. A m in tre b a t in g eru l fara n u m e daca p a rin ^ i O liviei ar fi p u tu t re p a ra rela^ia, ia r el m i-a spus ca da, d a r am b ii au p e rm is ca a m arac iu n e a si u ra sa p rim eze. im b ra^isan d -o pe O livia de ra m a s-b u n , m -a m g a n d it ce d iferita ar fi fost 156

D e unde vine iubirea

via^a ei daca parin^ii s-ar fi s tra d u it sa-si m en $ina rela^ia si ar fi ram as im p reu n a. U n eo ri o casato rie n u m erge si, la sfarsit, am bele par{i tre b u ie sa accepte d u re re a si tra u ­ m a si sa-si refaca viaja. N -a r tre b u i sa renun^e la via$a - sau iu bire - si tre b u ie sa ra m a n a deschisi p e n tru a p e rm ite iu b irii ro m a n tic e sa in tre d in n o u in via^a lor. D aca iu b irea ro m a n tic a a p a tru n s deja in via^a voastra, face^i to t ce pute^i p e n tru a o p re p ii si a m en^ine floarea rela^iei. D aca n u exista acum , ra m a n efi deschisi si fi|i realisti in asteptari. O feri^i-va voua si c elo rlal|i sansa de a p rim i b u c u ria care vine o d a ta cu iubirea ro m an tica.

157

12 Iubeste-fi dusm anii si pe cei pe care ifi vine greu sa-i iubesti F iecare d in tre n o i este u n ic si p erfect. To{i avem u n rol u n ic de ju c a t in aceasta lum e, u n rol pe care nu-1 p o ate ju c a n im e n i altcineva. Si to tu si, iro sim atat de m u lt d in via^a co m p ara n d u -n e cu ceilal^i. Poate p area inofensiv, d a r este u n a d in tre sem in^ele urii. U ra se p o ate s tre c u ra atat de u so r in via£a n o a stra daca n u o co n stien tizam ! Tofi tre b u ie sa d ev en im constien^i de m o m en tele in care su n tem tenta^i sa ced am u rii, ch iar in aspectele care p o t p a re a nesem nificative. T rebuie sa lasam in stin c tu l au to m a t sa reac^ioneze. In d iferen t cat de p u te rn ic am fost loviji, in g erii im i sp u n ca, daca v o m lasa sen tim en tele de u ra sa ne d o m in e si v o m cauta sa ne ra z b u n am , vom in ra u ta |i situafia. To^i tre b u ie sa lu c ra m ca sa n e d e p asim ura. Este o p ro b le m a de lib e r-a rb itru . N im e n i n u ne p o ate face sa iu b im p e cineva, d a r n ic i sa 158

De unde vine iubirea

u ram ; avem lib e r-a rb itru si tre b u ie sa constien tizam m ai b in e alegerile pe care le facem . U ra si ra z b u n a re a n e {in pe tra ie c to ria negativa si exista u n sin g u r m o d de a in tre ru p e aceasta traiecto rie: c o n stien tiz a n d se n tim e n tu l de ura, renegandu-1, alegand in lo c u l lui sa a ra tam co m p asiu n e - atat celor im plica^i, cat si n o u a insine. R ecent, stateam in tr-o cafenea si la o m asa d in ap ro p ierea m ea era u n g ru p de sase studen^i. M asa era in c o n ju ra ta de ingeri, iar in g erii m i-a u spus sa ascult ce se sp u n ea la m asa. A u in c e p u t sa vo rb easca despre o fata care n u era acolo, o fata n u m ita G loria, d in N igeria. O p o recleau in fel si chip si o calcau in p icio are inveninafi. In g erii m i-au spus ca u n u l d in tre m otivele p e n tru acest c o m p o rta m e n t era faptul ca G lo ria era fo arte in teligenta si atragatoare. C elalalt era ca o displaceau p e n tru ca era d iferita, o o p in ie b azata pe ig n o ran^a. In g erii im i sp u n m e re u cat de im p o rta n t este sa tra ta m o am enii, g ru p u rile de o a m en i p e care n u -i in^elegem cu iu b ire si com pasiu n e. N e g rab im sa ju d ecam . A cesti tin e ri n u s-au lasat p a tru n s i de in^elegerea vie^ii fetei si a lo cu lu i de u n d e venea. N u d o re a u sa inve^e si n u reu seau sa pro fite de sansele pe care stu d iile in tr-u n colegiu cu studen^i de diverse n a tio ­ n a l i t y le-ar p u te a aduce. A cest in c id e n t se referea la n atio n alitate, p o ate si la culoare, d a r la fel de b in e s-ar fi p u tu t referi la religie, la 159

LORNA BYRNE

o rie n ta re a sexuala, la credinfele p o litice sau la oricare aspect al m iria d e lo r de lu c ru ri p e baza c aro ra am ales sa ju d e c a m oam enii. In g e ru l p a z ito r d in spatele u n e ia d in tre fete s-a deschis. E ra m asiv, o d o m in a si era im b racat in tr-u n alb astru stra b a tu t de lu m in a. Bra^ele o c u p rin d e a u pe fata, de p a rc a in g eru l d o rea sa-i dea ta rie si o p rivea cu m are d rag o ste si com p asiu n e, d a r si cu in g rijo rare. S-a u ita t la m in e si m -a ru g a t sa sp u n o ru g a c iu n e ca fata pe care o p azea sa asculte de el si sa aiba cu raju l sa faca ceea ce tre b u ia sa faca. B rusc, u n u l d in tre baie^i s-a in to rs spre fata al carei in g e r p a z ito r se deschisese, sp u n an d u -i: - Tu o cu n o sti, te -a m vazu t cu ea. C u m po^i sa stai cu u n a c a ... Si ab u zu l v erbal la ad resa G loriei a co n tin u a t, ia r fata de la m a sa a in c ep u t sa p lan g a to tu si, n u a co m en tat. Ingerii se m iscau in ju ru l m esei cu viteza, in c e rc a n d sa-i faca pe tin e ri sa-si ad u ca in in im a co m p asiu n e si iubire, sa-i ajute sa v ad a c at de rau este sa d istru g i o fiin^a u m an a. In d ife re n t ce faceau ingerii, ceilal^i n u ascultau. A u c o n tin u a t sa o agreseze p e absenta. E rau fo arte negativ isti si fo arte d u ri si se asm u^eau u n ii p e al^ii. C an d u n u l sp u n ea ceva negativ, ad au g a si celalalt ceva. E rau m ul^um ifi de ei si p lin i de in c re d e re de sine. E rau p rin si in p ro p riu l discu rs p o m p o s. 160

De unde vine iubirea

U ra se h ra n e ste d in ea in sasi m u lt m ai u so r decat iubirea. Se p o ate a cu m u la si se p o ate ra sp an d i cu iu^eala, c o n s tru in d u n cere de u ra. C an d u ra este lasata sa se acum uleze, d ev in e fo arte dificil p e n tru iu bire si co m p asiu n e sa p a tru n d a . A tunci can d p e rm ite m ca u ra sa ne in tre in suflet, ea in lo c u ie ste iubirea si ne face sa in tem ni^am si m ai m u lta iubire in strafu n d u ri. La s c u rt tim p d u p a aceea, p a tru d in tre tin e ri au plecat, la sa n d -o pe fata si pe u n u l d in tre ceilalp baie^i acolo. Ingerii au ram as to^i cu p erech ea de la m asa. M -am in tre b a t de ce. - P an a la u rm a , cat de b in e o cuno sti? a in tre b a t-o b aiatu l pe fata. C re d ca se asteptase ca ea sa ra sp u n d a ca m ai deloc. Ea 1-a p riv it si im i am in tesc m o d u l in care in g e ru l s-a in d re p ta t si si-a pus p alm ele pe u m e rii ei. Fata s-a in d re p ta t si ea si i-a a ru n c a t ta n a ru lu i o privire de o triste^e adanca, spun a n d cu am araciune: - G lo ria este cea m ai b u n a p rie te n a a m ea si am a b an d o n a t-o . T an aru l a ram as socat. E ra ca si c u m realizase b ru sc ca fusese si el p a rte d in ceea ce se in tam p lase. D e p arca auzise, in sfarsit, to ate m esajele p e care in cercasera ingerii sa li faca sa le a u d a in tim p u l conversa^iei. A ra m a s nem iscat, coplesit de rusine. 161

LORNA BYRNE

Fata a m ai ram as cateva m in u te lan g a el. Si ea era d ev astate - a m a n d o i de c o m p o rta m e n tu lu i g ru p u lu i lo r de p rie te n i si de p ro p ria frica de a o ap ara pe G loria. In g e ru l p a z ito r al fetei a p riv it spre m in e si m i-a spus ca incercase sa-i dea cu raju l de a lua a titu d in e si de a-si ap ara p rie te n a. In g eru l m i-a zis si ca, d aca ar fi sarit m ai devrem e sa-si apere p rie te n a, conversa^ia s-a r fi oprit; ca n u ar fi ajuns sa acum uleze a tata ura. Tofi tre b u ie sa lu am a titu d in e a tu n c i can d se sp u n lu c ru ri d u re ro a se sau p lin e de u ra despre alte p erso an e. C u tofii avem resp o n sabilitatea de a o p ri a cu m u lare a c e rc u rilo r de ura. Si o bservafia se aplica fiecaru ia d in tre noi, ca indivizi, in relafie cu barfa sau n egativ ism ul fa^a de alte p erso an e. In u ltim a vrem e, m ed ia a a lim e n ta t p re a m u lt flacarile u rii, se m a n a n d d isen siu n i in tre diversele g ru p u ri. M ijloacele m e d ia su n t ex trem de im p o rta n te si au u n rol crucial in c o n stru ire a u n e i lu m i m ai b u n e , d a r m u lt p re a des fac exact invers, se m a n a n d d isen siu n i, gelozii si u ra - c au ta n d senza^ionalul in loc de a ex p u n e adevarul. G elozia p o ate fi o sam an fa de u ra si p o ate d istru g e b u c u ria d in via^a. E ra o d a ta u n b a rb a t pe care il in ta ln e a m u n e o ri §i care lo c u ia in tr-o casa m are ap ro ap e de m ine, in M ay n o o th . Avea fo arte m u lp b a n i si o casa m in u n a ta , dar, de fiecare d a ta c a n d il in ta ln e a m , ad u cea v o rb a de v e riso ru l lui care m o sten ise o m ica 162

»

'*

I* De unde vine iubirea

afacere de la unchi. C red ea ca afacerea ar fi tre b u it sa-i ra m a n a lui si sugera ca acel v e riso r o ty in u se afacerea sub p retex te false. P area cu to tu l in capabil sa co n sid ere m a c a r po sib ilitatea ca acel u n c h i sa fi lasat afacerea v eriso ru lu i, si n u lui, p e n tru ca el avea deja mul^i b an i, iar v eriso ru l lui, nu. A c o n tin u a t sa-si calce fam ilia in picio are si p e v e riso ru l lui, n u m in d u -i n iste risipitori. S punea ca n u s u n t b u n i de n im ic si ca sp era ca afacerea sa.dea falim ent. D e fiecare d ata cand il vedeam , in g eru l lui p a zito r se d esch id ea to t. A cest in g er avea m u lta iubire si co m p asiu n e p e n tru el si in cerca in m o d c o n sta n t sa-1 faca sa-si in m o aie in im a si sa renun^e la gelozie si am araciu n e. D ar el n u voia sa asculte; era m a n c a t de gelozie. P area cu to tu l o b sed a t si in capabil sa d iscute despre altceva. U n eo ri, ii vedeam in g e ru l p a zito r gesticu land, in c e rc a n d sa-1 faca sa renun^e; d a r in zadar. D e-a lu n g u l an ilo r am in ta ln it atat de m u lte p e rso an e care au fost co n su m a te de gelozia faja de al|ii! A deseori cealalta p e rso a n a fie n u este c o n stie n ta de gelozia iscata, fie n u este in te re sa ta si c o n tin u a sa-si v ad a de via{a ei, in tim p ce p e rso a n a geloasa este paralizata de ura. U n eori, an i m ai tarziu , p e rso a n a geloasa se trezeste si realizeaza ca v ia |a a tre c u t pe langa ea in tim p ce ea era o c u p ata cu gelozia si resen tim en tele. 163

LORNA BYRNE

G elozia n u se m anifesto d o a r in tre p erso an e, ci si in tre organizafii, religii si {ari. C h ia r si organiza^iile p o t sa p e rm ita u n e o ri geloziei sa le c u p rin d a ; re c en t am in ta ln it m e m b rii u n ei societa^i de binefacere care erau gelosi ca o a m en ii d a ru ia u m ai m u lt altei s o c ie ta l de binefacere decat lor! Si n u vo rb esc desp re co m p etilie. C om peti^ia si gelozia su n t for^e co m p let d iferite. C o m p eti^ia aju ta o a m e n ii sa fie m ai creativi, m ai deschisi, sa se stra d u ia sc a sa d esco p ere cai no i de a face lu c ru ri si de a le face m ai bine. C o m peti^ia aju ta la c o n stru ire , u n e o ri im b u n a ta lin d lu c ru rile p e n tru to a ta lum ea. G elozia in se a m n a sa tra g i in jos p e cin ev a sau ceva. C om peti|;ia ne im b o ld e ste spre lu c ru ri m ai b u n e , gelozia ne co b o ara. L um ea n o a stra ar fi u n loc m u lt m ai b u n daca ar exista m ai pu^ina gelozie si invidie in tre lid e ri si institu^ii. G elozia sau te am a ca o alta |a ra , u n alt p a rtid p o litic sau o alta in ­ s titu te s-a r p u te a d escu rca m ai b in e d ecat ei ii im p ie d ic a pe o am en ii de la p u te re sa caute solu^ii p ro b le m e lo r - so lu ^ i care sa ajute tu tu ro r. N u p e r m ite t u rii sa se streco are in via^a voastra! Se p o a te in ta m p la atat de usor! O p e rso a n a se p o a te c e rta cu seful in leg atu ra cu ceva fo arte b a n a l - c u m ar fi ziua lib era pe care seful n u vrea s-o aprobe. M an io asa si ep u izata, p e rso a n a in cep e sa se g an d easca la 164

De unde vine iubirea

to ate lu c ru rile rele pe care seful le-a facu t v re o d a ta (n ic io d a ta despre lu c ru rile pozitive), iar u ra se stre co a ra in a u n tru si se acum uleaza. Tofi tre b u ie sa fim vigilenfi si sa n u p e rm ite m u rii sa p a tru n d a in noi. M an ia este u n u l d in tre m ijloacele p rin care h ra n im u ra. Este u n obicei p e n tru m u lfi oam eni, u n obicei rau, si p o ate deveni u n m o d de viafa. Im i am intesc de u n ferm ier pe care 1-am in ta ln it can d aveam ap ro ap e douazeci de ani, pe c an d eram la p e sc u it cu tatal m eu. R areori am in ta ln it pe ceva atat de m a n io s p re c u m acest om . E ra m a n io s pe o ric in e si orice; se p area ca, d in p u n c tu l lui de v edere, n im e n i n u facea n im ic b u n . Era m an io s p a n a si pe ia rb a ca n u crestea asa cu m voia el. C red ea ca are d re p ta te to t tim p u l si ca to^i ceilal^i gresesc si folosea acest lu c ru ca scuza p e n tru a ju stifica faptul ca in via^a n u i se in ta m p la se ra n ic io d a ta lu c ru ri b une. F erm a sa era in tr-o stare d ep lo rab ila si, d in p u n c tu l lui de vedere, era v in a altora. E ra trist sa vezi cu m m a n ia ii invadase in trea g a fam ilie si ferm a. Sofia era p lin a de n eg ativism si frica. A m v azu t-o a ru n c a n d cu m a n ie u n scau n care ii statea in cale. E ra u n gest in u til si, can d am in tre b a t in g erii de ce facuse asta, m i-a u spus ca preluase o biceiu l de a fi to t tim p u l m a n io a sa pe to t ce-i statea in jur. D evenise u n m o d de viafa, u n m o d de viafa pe care am an d o i il tra n sm isesera copiilor. 165

LORNA BYRNE

C o piii lor, in special fiul m ai m are, n u stiau altceva d ecat sa fie m a n io si si sa invinovafeasca in treg u l univers. O b isn u iam sa m a g andesc a d eseo ri la acea fam ilie si sa sp u n o ru g a c iu n e ca m a c a r copiii sa ru p a acest cere al m a n ie i si urii. N u am rev azu t fam ilia n ic io d a ta, d a r tatal m e u ii m ai v ed ea si 1-am in tre b a t o d a ta - cam la zece ani d u p a ce i-a m in ta ln it p rim a d a ta - d aca avusese loc vreo schim bare. La acel m o m e n t n u avusese loc, m i-a tra n sm is tata. M an ia rap este b u c u ria si placerea viefii si este u n obicei u so r de preluat. O a m en ii m a ­ n io si cau ta to t tim p u l p e cineva p e care sa dea vina, o scuza p e n tru ce n u m erge b in e in viafa lor. Iro n ic este ca unele d in tre p erso an ele m a n io ase au su ficien t de m u lte in viafa, d a r n u v ad asta. Focul m a n iei a rz an d in ei este h ra n it de m icile greutafi; lu c ru rile m in o re p o t deveni p e n tru ei m a ri obstacole - cin ev a care n u ra sp u n d e la telefon, cineva care ii ig n o ra, u n a rtic o l in tr-u n ziar. A lim e n ta n d aceasta flacara a m an iei in in terio r, ii p e rm it sa-i co nsum e, ia r asta blo ch eaza si m ai m u lta iubire. E xista si u n tip d iferit de m an ie care este o rie n ta t la n e d re p ta jile d in lum e, o m a n ie care susfine si ajuta la o sch im b are pozitiva. D aca ne ex am in am sen tim en te le p ro fu n d si cu o n estitate, vom re c u n o aste diferen^a d in tre 166

De unde vine iubirea

m a n ia p a ta ta cu u ra si m a n ia d reap ta, care este in tre p a tru n s a cu c o m p asiu n e si iubire. M ania d re a p ta i{i da cu raju l sa-fi susfii p a re rea si, daca este necesar, sa te aperi, sa-i ap eri pe cei pe care ii iu b esti si lu c ru rile d espre care crezi tu ca su n t corecte. In g erii im i sp u n ca a cu m exista m ai m u lta m an ie d re a p ta in lum e; ca o a m en ii solicita in stitu fiilo r si liderilo r sa isi asu m e ra sp u n d ere a . A ceasta cerere sp o rita p e n tru t r a n s p a r e n t p o a te crea senzafia ca in p re z en t lu m ea se d e stram a , d a r su n t asig u ra ta in c o n tin u u de catre in g eri ca este u n pas spre m ai bine. C a o a m en ii si o rg an izad ile ra sp u n za to a re rep re zin ta u n stad iu n ecesar in d ru m u l spre u n v iito r m ai lu m in o s. D in nefericire, totusi, m a n ia d re a p ta se p o ate tra n sfo rm a in m anie de ura. far o am en ii care preiau o cauza ju sta tre b u ie sa isi am in teasca in to td e a u n a m otivele p e n tru care su n t m obilizafi de m an ia d reapta. Astfel, n u vor p ierd e leg atu ra cu sursa m an iei drepte. T rebuie sa caute in to td e a u n a focarul o rig in ar - n ed rep tatea, faradelegea, iubirea si com pasiunea p e n ­ tr u ceilalfi - care au aprins acea m anie dreapta. P rea des ceea ce p o rn e s te ca o m an ie d re a p ­ ta avand ca fin ta vreo n e d re p tate scapa de sub control, tra n sfo rm a n d u -se in tr-o m an ie p lin a de u ra si d o rin fa de razbunare. Ingerii im i spun, totusi, ca, in contextul u n ei co n stien tizari p e rm a n e n te si a u n ei p ro b lem atizari co n tin u e, m a n ia d reap ta poate ram an e p u ra , 167

LORNA BYRNE

n e p a ta ta de u ra, si ca re p re zin ta o im p o rta n ta for^a a bin elu i in lum e.

D in n efericire, m an ia dreapta care a fo st patata de ura si razbunare > este o cauza m ajor a de razb oi si > v io len ta > in lu m ea noastra.

A nul tre c u t, am fost la Z agreb in tr-u n tu r de p re z en ta re a u n e i card- Pe c an d n e aflam in a e ro p o rtu l d in D u b lin , in gerii m i-a u atras a ten jia a su p ra u n u i g ru p de o p t barba^i cu varste c u p rin se in tre treizeci si cincizeci de ani, care b e au in tr-u n bar. A e ro p o rtu l era destu l de a g lo m erat si n u le-am aco rd at fo arte m u lta atenfie. U rc a n d u -m a in avion si m erg an d spre lo cu l m e u d in spate, am v a zu t acelasi g ru p de barba^i, in c o n ju ra d de ingeri. L u m in a in g e ru lu i p a z ito r in spatele u n u ia d in tre b arb a d s~a deschis. A cest in g e r s-a aplecat peste el si p a re a sa-si in faso are bra^ele in ju ru l b arb atu lu i cu m are d rag o ste si co m p asiu n e. M i-a v o rb it fara cuvinte, sp u n a n d u -m i sa-m i {m capul in jos si sa n u m a u it la ei, sa n u le atrag atenfia. N -a m infeles de ce, d a r am facu t exact cu m m i-a spus in gerul. M -a m asezat p e lo cu l m eu. 168

De unde vine iubirea

Langa m ine, pe locul de la fereastra, statea u n ta n ar care era in c o n ju ra t de in g eri mal^i si zvelp. E ra g reu sa evi^i sa te ui^i la g ru p u l de b arba^i care se asezase cu cateva ra n d u ri in fa\a m ea, pe cealalta parte. E rau fo arte galagiosi, v o rb eau cu voci de o a m en i be^i si in tr-o lim b a pe care n -o in^elegeam . Pe can d e ra m in zbor, in g e rii d in ju ru l ta n aru lu i de p e scaunul de la fereastra m i-au spus ca as p u te a incepe o conversance cu el. A m vorbit d espre destina^ia lui si serviciul pe care-1 avea. N u era o discufie u so ara, p e n tru ca p area iritat si enervat. Ingerii m -a u asig u rat ca n u eu eram cauza si m i-au spus sa c o n tin u i sa vorbesc. L -am in tre b a t daca era sp eriat de z b o ru l cu avionul. C h ia r atunci, u n in g e r m i-a spus sa aru n c o p riv ire la g ru p u l de barba^i. A sta am si facut si atu n ci lu m in a in g e rilo r p azito ri d in spatele tu tu ro r b a rb a filo r s-a deschis. M -a m in to rs im ed iat la ta n a r si in g eru l lui p a zito r se deschisese si el. A cest inger p azito r avea infa^isarea u n u i b a rb a t si ^inea u n fascicul de lu m in a lu n g si sub^ire in fa |a b arb atu lu i, la nivelul p iep tu lu i, de p arca d o rea sa-i m angaie in im a. V edeam o lu m in a m in u n a ta v e n in d d in sp re m a n a in g e ru lu i pazitor. Pe fa$a sa se vedea o expresie de e n o rm a iubire si com p asiune. 169

LORNA BYRNE

T an aru l s-a in to rs spre m in e si a in c e p u t sa v o rb easca incet, d a r ferm . N u d o re a sa au d a n im e n i ce spunea. - N u te u ita la o a m en ii aia! S unt putregai! A nim ale! D aca ai p u te a infelege ce sp u n , ai fi oripilata. J a r a m ea a fost in razb o i cu ei m u lt tim p si n u s-au schim bat. In tim p u l razb o iu lu i, se stre c u ra u in cate u n sat n o a p tea si u cid eau pe to a ta lum ea. E rau atat de Iasi in c at o m o ra u p a n a si copiii neajutora^i. N u au m ila. D o am n e, cat ii urasc! M -am u ita t la m a in ile ta n a ru lu i si am v azu t ca-si stran sese p u m n ii atat de tare in c at in ch eietu rile ii erau albe ca zapada. In g eru l p a zito r m i-a v o rb it atu n ci fara cuvinte, sp u n a n d u -m i ca acest ta n a r se lu p ta cu u ra si dorm ^a de razb u n are. T an aru l m i-a spus povestile te rifian te pe care i le spusese b u n ic u l sau can d era copil. Povesti oribile desp re m o a rte , p ie rd e re si distru g e re a p ro p rie ta jii. M i-a spus d esp re evenim en te c aro ra le fusese m a rto r el in su si p e can d era copil. V edeam ad an c im e a u rii si a dorin^ei de ra z b u n a re in in te rio ru l acestui tanar. In g e ru l lui p a z ito r m i-a spus sa-1 in treb daca avea copii. M i-a ra sp u n s ca n u - n u era casato rit, d a r ca sp era sa se in so are candva. L-am in tre b a t daca si-a r d o ri ca in im ile c o p iilo r lui sa ad ap o steasca asa o u ra si dorin^a de ra z b u n are . T an aru l m -a p riv it cateva m om en te. 170

D e unde vine iubirea

- C um p o t z d ro b i u ra si dorin^a de razb u nare? C u m o p o t eu face c a n d ei le arata la fiecare ocazie? C h ic o tin d si la u d a n d u -se cu voce tare? N u in^elegi cat de in fa m i sunt. !i urasc. I-as u cid e daca as putea. In im a m ea era a latu ri de ta n a ru l acesta. E ra atat de c o n su m a t de u ra, in c at n u v edea n icio cale de iesire. I-am zis ce-m i spusese In g eru l Ilie cu ani in u rm a: - E u so r sa faci razboi, d a r p acea este cel m ai dificil lu c ru de m en fin u t. M -a p riv it de p area ideea i se p area fo arte p lacuta, d a r to ta l nerealista. A m c o n tin u a t to tu si sa d iscu tam . A m v o rb it despre lu m ea in care i-a r placea sa creasca u rm asii lui si a fost de aco rd ca n u d o rea ca vlastarele lui sa creasca in c o n ju ra te de razb o i si violen^a. A m v o rb it despre m u n c a sa. C an d am m en^ionat ie rta re a si p u te re a care ar p u tea veni d in ea, si-a rid ica t o ch ii spre cer exasperat. In g eru l sau p a z ito r s-a deschis in spatele lui si m i-a spus sa m en^in conversa^ia - chiar daca m i se p are ca e p ierd ere de tim p , m esajul p atru n d e p a n a la el. In p o fid a e fo rtu rilo r pe care le facea, auzea ce sp u n ea m si in cep ea sa se g an d easca la u n v iito r fara u ra , p e n tru el si copiii lui. C onversa^ia p a re a sa ajunga la u n sfarsit n atu ral. T a n a ru l p area sa fie ad an c it in gan d u ri. In cetase sa se m ai lase d e ra n jat de b arb afii galagiosi; p a re a sa n u -i m ai auda, desi e ra u la 171

LORNA BYRNE

fel de zg om otosi ca in ainte. Stiu ca vorbele m ele ii d a d u se ra de gandit. E ra p lin de u ra $i m anie. C eea ce fusese p ro b a b il m a n ie in d rep ta jita cu genera^ii in u rm a fusese p a ta ta cu ura, ia r aceasta u ra era alim e n tata de h a rp iia la si p ro v o carea pe care le sunrise in avion. Este atat de g reu p e n tru o a m en i sa iasa d in cercul urii, sa d ecid a sa n u m ai caute razb u n area! C u m statea p ie rd u t in g an d u ri, am a ru n c at o p riv ire la g ru p u l de barba^i. U n u l m ai ta n a r m -a su rp rin s. Spre u so a ra m ea su rp riz a , nu am v azu t sfidare si m a n ie acolo, ci, m ai c u ra n d , o p riv ire ru sin a ta , de parca, te m a n d u -se ca p u te a m vedea ce p u n la cale el si to v arasii sai, i-a fost ru sin e ca face p a rte d in acel g rup. Ing eru l sau p a z ito r era deschis in spatele lui si de d ata aceasta m i-a vorbit. M i-a spus ca b a rb a tu l care v o rb e a cel m ai ta re d in g ru p era u n c h iu l ta n a ru lu i si ca el il crescuse - ca acest ta n a r crescuse cu povestile u n c h iu lu i d esp re u ra si slavirea actelo r de ra z b u n a re si ag resiu n e pe care le com isese. In g e ru l lui p a zito r m i-a c eru t sa m a ro g p e n tru acest tanar, sa ru p a si el cercul violen^ei si urii. M i s-a spus de catre u n ele p e rso a n e ca p o v estirea li se p are d e p rim a n ta . D ar eu o c o n si­ d e r o poveste a speran^ei, p e n tru ca to t ce m i s-a ara ta t era ca acesti d o i tin e ri erau constien^i ca au lib e rta te a de a d ecide sa se re tra g a d in acest cere, ca stiau ca au poten^ialul de a ru p e cercul u rii si ra z b u n a rii d in p ro p riile fam ilii, 172

D e unde vine iubirea

deci acesta n u va fi tra n sm is c o p iilo r lor asa cu m le fusese tra n sm is lor. A tat de des u ra cu ra d a c in i in trecu t, ch iar si in tre c u tu l in d e p a rta t, este ta ra ta in viitor, b lestem an d g en erap ile viitoare! Mul^i d in tre no i su n tem su ficien t de n o ro c o si sa n u fi tra it in lo c u ri care su n t d istru se de razboaie sau violen^a, insa m a jo rita te a d u c em in ca u ra care isi are rad acin ile in trecu t; credinfele ca al^ii ne su n t in fe rio ri d in cauza religiei, a educafiei, a clasei, a c u lo rii pielii, a o rie n ta rii sexuale sau a nafionalita^ii; u n e o ri este v o rb a de o u ra ch iar in in te rio ru l aceleiasi fam ilii. Trebuie sa fim m e re u vigilen^i, sa n u c o n se rv a m a titu d in i de u ra d in tre c u t, b a ch iar sa le si tra n sm ite m g e n e r a t o r viitoare. N u am m ai avut sansa co n v ersa|iei eu ta n aru l care statea langa m in e, de la care m i-am luat ra m a s-b u n can d am p a ra sit avionul. El si celalalt ta n a r au ram as p e rm a n e n t in ru g aciunile m ele. M a rog sa aiba c u raju l si p u te re a sa ru p a cercu l si sa-si creasca vlastarele fara p a ta urii. U ra este u n se n tim e n t p u te rn ic negativ.

U ra n e intra in in im i p rin in term ed iu l g elo ziei, am araciu n ii si m a n iei > si are o viata a ei, h ran in d u -se d in to t ce se in tam p la negativ. 173

T

LORNA BYRNE

O a m en ii p o t tra i to a ta v ia |a u ra n d p e cineva p e n tru u n fapt cat se p o ate de n esem n ificativ care s-a in ta m p la t pe can d erau copii. O p rim cercul u rii d o a r d aca vom c o n stien tiz a a p arip a u rii in noi, in c e p a n d sa o b serv am de u n d e v ine si ce a provocat-o. C u to p i in ta ln im in v ia |a av ersiu n e si atacu ri; cu to p i su n te m te n ta p sa ced am urii, iar cei m ai m u lp d in tre no i c h iar o facem u n e o ri, d a r in to td e a u n a avem o p p u n e a sa rezistam . C an d alegem sa n u ced am u rii, sa n u o h ra n im cu g a n d u ri negative, v iep le n o a stre d ev in im plin ite. C a n d avem u ra in in im i, n u p u te m elibera iu b irea care se afla acolo. D aca realizam ca am cedat u rii, in ca p u te m sa avem co m p asiu n e de sine si sa n e iertam . C a n d in c erci sa d e zrad acin ezi ura, c an d te p rivesti si-i priv esti si pe ceilalp p e care-i u ra sti cu co m p asiu n e, se sch im b a fo arte m ulte. In cep i sa vezi binele d in p e rso a n a sau p ersoanele pe care le urasti, d a r si b u n a ta te a si iu b irea d in tine. Ie rta re a are o p u te re colosala si, daca am realiza d a ru l care v ine d in ie rta re a de sine si d in ie rta re a celorlalp, am ie rta m ai repede. C heia spre ie rta re este sa te p riv esti p e tin e si pe a lp i cu c o m p asiu n e si in^elegere. Sa va d e sc riu ce am v azu t sap ta m a n a tre c u ta , can d fiica m ea adolescenta, M egan, si-a c eru t scuze de la o p rie te n a d u p a ce se certasera. 174

D e unde vine iubirea

C an d M egan a spus „Im i pare ra u “, am v azu t o izb u cn ire de iu bire d in sp re am bele fete, care se revarsa peste ele scald an d u -le in iubire. In acel m o m e n t, in te n sitatea iu b irii era fo arte rid icata, chiar daca fetele n u erau p rieten e d eo seb it de apropiate. A m vazut fiecare in g er p a z ito r avansand, a d u n a n d u -si bra^ele in ju ru l fetelor de p arca in c erca u sa le in cercuiasca. Ingerii au d ev en it m ai lu m in o si in acel m o m en t; p e n tru m in e a fost de p a rc a sarb a to re au si c im e n tau actul iertarii. M i s-a a ratat ca c eran d ie rta re si d a ru in d iertare, am bele fete eliberasera si m ai m u lta iu b ire in tem ni^ata in la u n tru l lor. Si aceasta se in ta m p la de fiecare d ata can d cineva sp u n e ca-i pare ra u si o crede cu adevarat; de fiecare d ata can d cineva ia rta p e altcineva. C a n d o a m en ii se ia rta pe ei insisi, se in ­ ta m p la acelasi fenom en. For^a iu b irii explod eaza d in sp re ei si-i scalda, ilu m in a n d u -i. A ceasta lu m in a pare sa se in to a rc a in ei, u m p la n d u -i cu lu m in a si iubire. Ie rta re a este u n d a r d eo seb it facut n o u a p e n tru a ne ajuta sa ru p e m cercul geloziei, m a n ie i sau urii. Este m are ru sin e ca, im i sp u n in g erii, m ul^i o am en i su n t p rea incapa^ana^i si p rea m a n d ri ca sa accepte acest dar. C a n d ne ie rta m p e n o i insin e si pe al^ii, zd ro b im u ra, ia r actu l ne p e rm ite sa elib eram iubirea in te m n ifata in noi, la sa n d u -n e m ai ferici^i si m ai

LORNA BYRNE

capabili sa vedem si sa apreciem lu c ru rile b u n e d in vie{ile no astre. Iubirea ne face m e m b ri m ai b u n i ai fam iliilo r si societafii. U ra sadeste atat de m u lte sem in^e de in d ritu ire ! P ersoanele care au m u lta u ra in suflet co n sid e ra ca su n t in d ritu ite la ea si n u v ad n ic iu n m o tiv sa faca v re u n dem ers d aca n u le iese nim ic. Sunt atat de m u lte lu c ru ri pe care le p u te m face ca sa tra n sfo rm a m lu m e a aceasta in ceva m ai b u n p e n tru u n vecin, u n strain , m e d iu l n o stru , p e n tru to^i. A tunci c an d p e rso an e le su n t co n su m a te de m anie, gelozie, ura, le lipseste iu b irea si n u o b serv a sansele de m ai b ine si traiesc o via^a m u lt m ai lim itata. S entim entele de u ra ne im p ied ica p e noi, fam ilia n o a stra, com unita^ile n o a stre si lu m ea n o a stra , sa fim ferici^i si sa ne atin g em p o te n lialu l d e p lin al viepi.

176

13

De unde vine iubirea C u m u lt, m u lt tim p in u rm a , can d D u m n e z e u a creat p rim ele fiin^e u m an e, s-a in d ra g o stit de noi si d in cauza aceasta, a h o ta ra t sa d a ru ia sc a tu tu ro r fiinfelor u m a n e u n suflet. A rh an g h elu l M ihail m i-a spus aceasta cu u n zam bet. M i-a explicat ca atu n ci can d crea via^a, D u m n e ze u a p riv it la ce c o n stru ia si s-a in d ra g o stit de fun^ele u m an e. S-a in ­ d ra g o stit de to t ceea ce era legat de noi, inclusiv de im p e rfe c liu n ile n oastre. N e iubeste in tr-u n m o d care era d iferit de iu b irea p e n tru to ate celelalte crea^ii. D in cauza aceasta, a decis sa ne ofere ceva un ic, ceva care sa ne diferen^ieze, p e fiecare in parte, de orice alta via^a pe care o crease. D u m n e z e u n e-a dat, fiecaru ia d in tre noi, o p a rte d in El insusi, acea scanteie de lu m in a d u m n ezeiasca, sufletul n o stru . N u p u te m in jelege pe d e p lin cat de in fin ita este iu b irea lui D u m n e ze u , cat de p u ra si fara de sfarsit. 177

LORNA BYRNE

D a ru in d fiecaru ia d in tre n o i u n su flet care este o scanteie d in El insusi, D u m n e z e u n e-a d at u n d a r p u te rn ic si un ic, al capacitafii de a iubi. D e aici vine iubirea. In g e ru l M ihail m i-a spus ca u rm a sa m a ajute sa infeleg m ai m u lte d esp re n asterea iubirii. M i-a lu at sufletul si d in tr-o d a ta , eram in ra i si in tr-o m are de suflete, cate u n suflet p e n tru fiecare m e m b ru al rasei u m an e. M i s-a spus ca acolo erau to ate sufletele care v o r fi n ecesare v re o d a ta p e n tru u m a n ita te. N ici n u p u te a m vedea u n d e in c ep e a u si u n d e se sfarseau sufletele. P u r si sim plu, am fost p u sa in tre ele. Sentim e n tu l era u n u l de d ragoste coplesitoare. M a aflam in p rezen fa tu tu ro r sufletelo r care erau, fiecare in p a rte , scanteie d in lu m in a lui D u m n e z e u si m a aflam , deci, in p rezen fa lui D u m n e ze u . Sufletele a step tau ca D u m n e z e u sa n u m easca u n in g er p a z ito r p e n tru fiecare d in tre ele. A m u rm a rit u n in g e r p a z ito r care se deplasa p rin m a re a de suflete. M ergea p rin tre m ilio an e de suflete, d a r stia u n d e m erge. A m ers d irect spre sufletu l al c aru i p a zito r fusese n u m it. In g e ru l p a z ito r a d e sc o p e rit su fletu l pe care fusese n u m it sa-1 ghideze, iar in tre suflet si in g e ru l p a z ito r a ex p lo d at iubirea, c an d acestia s-au in ta ln it p e n tru p rim a data. In g eru l p azito r 178

De unde vine iubirea

si sufletul s-au im bra^isat strans; au p asit u n u l in celalalt. A m u rm a rit cu m acest in g e r p a z ito r si sufletul s-au in d re p ta t spre D u m n e ze u , o calato rie lunga, lunga, pe care m i-a fost p e rm is sa o u rm a re sc pas cu pas. In acest tim p, su fletu l si in g e ru l p a zito r discu tau in tre ei, im p a rta s in d cu m are d ragoste si b u c u rie , p e n tru a se cun o aste u n u l pe altul. In sfarsit, sufletul si in g e ru l p a z ito r s-au aflat in fa^a lui D u m n ezeu . D u m n e z e u a im b rafisat sufletul si 1-a n u m it „copilul m e u “. S tand in fa{a lui D u m n e ze u , s-a realizat leg atu ra ad ev arata in tre in g e ru l p a zito r si suflet. D a to rita iu b irii cople§itoare a lui D u m n e z e u p e n tru n oi, copiii Sai, a n u m it u n in g er p a z ito r ca p a zn ic al sufletelor n o a stre si 1-a in sarcin a t sa ne a d u ca acasa in siguran^a, la El in c eru ri. D u m n e z e u ne asteap ta pe fiecare sa v e n im acasa. In g e ru l p a z ito r n u te p o a te p a ra si n ic io d ata. N u vrea sa te p ara se asc a; este m e re u in p re z e n fa su fle tu lu i tau , care este o scan teie d in lu m in a lui D u m n e z e u , astfel ca in g e ru l ta u p a z ito r este in c o n tin u u in p rezen fa lui D u m n ezeu . A cesta este d a ru l lui D u m n e z e u p e n tru in g e ru l ta u p a z ito r - sa-i p e rm ita sa ra m a n a p e n tru e tern ita te in prezen^a sa. S tan d in fafa lui D u m n e ze u , sufletulu i i s-a p e rm is sa-si aleaga p arin fii. Si-a ales p a rin |ii (stiin d to tu l despre ei) si i-a iu b it n eco n d ifio n at. 179

LORNA BYRNE

D u m n e z e u a v o rb it in g e ru lu i pazitor, spun a n d u -i sa ia sufletul p e n tru a fi c o n ce p u t in tru p u l u m a n al m am ei sale alese. In g e ru lu i p a z ito r i s-a a m in tit ca acest suflet in fo rm a u m a n a a p rim it lib e rta te a de a lua decizii si a face alegeri, ia r in g e ru l p a z ito r u rm e a z a a resp ecta acest lib e r-a rb itru care a fost d a ru it fiin^elor u m a n e si n u va d epasi g r a n u le . In g eru l p a z ito r {ine su fletu l in m a in i si il aduce de la c e ru ri pe p a m a n t, asa c u m o va face la sfarsitul vie^uirii, a d u c a n d su fletu l in ap o i in rai. In m o m e n tu l concep^iei, in g eru l p a z ito r am plaseaza delicat sufletul in m icu fu l tru p u m a n si sta acolo in p an tec, ^inand in m a in i sufletul p a n a la nastere. In g eru l p a zito r se naste o d a ta cu copilul, ^in an d u -i in ca su fle­ tu l in m ain i, d a r im e d ia t d u p a nastere, elibereaza sufletul, p erm i^an d fiin^ei u m a n e lib e rta te a de a face p ro p riile alegeri si de a lua p ro p riile decizii. In g eru l ta u p a z ito r te iubeste necondi^ionat, p e n tru ca tu esti iubire p u ra; in d ifere n t cata iubire ai in tem ni^at in tim p u l vie^ii, in g e ru l p a z ito r te c u n o aste in to td e a u n a ca iu b irea p u ra care erai c an d te -a in ta ln it p e n tru p rim a d ata in ceru ri. In g e ru l ta u p a z ito r stie deja ca p a rte d in im p erfec^iunea n o a stra u m a n a este fap tu l ca intem n i^am o c an titate u ria sa de iu b ire - desi face to t ce p o a te sa ne im piedice. 180

De unde vine iubirea

In g eru l ta u p a zito r te ajuta si sa eliberezi iubirea pe care ai intem ni^at-o. D e fiecare d ata can d in g e ru l ta u p a zito r te face sa razi sau sa te b u c u ri de ceva, te ajuta sa m a i eliberezi o b u cajica de iu b ire si te p o a te aju ta sa faci asta to a ta via^a. In g e ru l ta u p a z ito r n u ren u n ^a n ic io d a ta la tine. A stat in fafa lui D u m n e z e u can d D u m n e ze u te -a n u m it „copilul m eu “ si a fost n u m it p a z ito ru l p o r^ lo r su fletu lu i tau. In g eru l tau p azito r este in co n tac t p e rm a n e n t cu D u m n ezeu . D in p ersp ectiv e u m a n a , ne este greu sa ne im ag in am , d a rm ite sa inlelegem , ca lui D u m n e z e u ii pasa foarte m u lt de b u c u ria si fericirea, d a r si de tra u m a si d u re re a pe care tu, si fiecare d in tre noi, o sim te can d traieste o via^a u m a n a. Iu b irea lui D u m n e z e u este atat de in cred ib ila, este de n eim ag in at. M i se sp u n e ca u n ii d in tre cei care citesc aceasta carte se v o r in tre b a „Vorbeste d espre « D u m n ezeu l m eu»? sa fie D u m n e z e u l catolic, islam ic, iudaic?“. Si as p u te a c o n tin u a sa en u m a r to ate religiile si credin^ele. A sa de m u lte p erso an e, de diverse credin^e, doresc sa cread a ca D u m n e ze u l lo r este su p e rio r D u m n e ze u lu i altei religii sau ca D u m n e ze u l lo r este cel real.

D u m n ez e u e D u m n ezeu ! E xista u n sin gu r D u m n ez e u si n e im p artasim cu to tii de El. 181

*

LORNA BYRNE

D u m n e z e u a stat in fa{a fiecaru ia d in tre sufletele n o astre, in a in te de a fi asocia^i v re u n e i religii, si n e -a n u m it, pe fiecare in p arte, „copilul m e u “. S untem cu to^ii copiii lui D u m n e ze u , in d ife re n t u n d e si cu m n e ru g a m o ri daca ne ru g am . M i se to t sp u n e ca, cu cat realizam m ai rep ed e ca to a te religiile su n t u n a si ca a r fi m ai b ine daca n e -a m a d u n a cu to |ii sub aceeasi u m b rela, cu atat m ai rep ed e am p u te a in cep e sa ne ru g a m im p reu n a , cu atat m ai iu b ito are si m ai b u n a va fi lu m e a in care tra im . D u m n e z e u ne iubeste atat de m u lt in c at L-a trim is pe Fiul Sau, Isus, sa traiasca p rin tre no i si sa e x p erim en teze via^a ca fiin^a u m a n a. Stiu ca am spus ca su n te m cu tofii copiii lui D u m n e ze u , asa c a l-a m in tre b a t p e A rh an g h elu l M ihail c u m p o t descrie diferen|;a d in tre Fiul Isus al lui D u m n e z e u si noi, to^i ceilal^i. Si asa m i-a spus sa va explic. S untem cu to^ii copiii lui D u m n e ze u . F iecaru ia d in tre n o i i s-a d a ru it o scanteie d in lu m in a lui D u m n ezeu , sufletul n o stru . Isus este m u lt m ai m u lt de atat. El este o p a rte m u lt m ai m a re d in D u m n ezeu . Isus p o ate in tra in D u m n e z e u si deveni u n a cu El, d a r n ic iu n suflet n u p o a te in tra in D u m n e z e u si d ev en i u n a cu El. D u m n e z e u ne iubeste foarte m ult. In ain te de a-Si trim ite pe Fiul Isus sa tra ia sc a p rin tre n o i si sa e x p erim en teze b u c u ria si d u re re a vie^ii u m a n e, n u n e -a in^eles pe d ep lin . N u a 182

De unde vine iubirea

p u tu t injelege cu m noi, care eram facu^i d in iubire p u ra , p u te am intem ni^a atat de m u lta iubire. C u m noi, caro ra n i se dad u se o lu m e p lin a de frum use^e si boga^ie, p u te m crea si p e rm ite fo am etea si razboiul. M i se sp u n e ca p e n tru ca D u m n e z e u sa n e injeleaga, Isus a tre b u it sa tre a ca p rin to ate em o^iile p rin care tre e fiin^ele u m a n e - b u c u riile si durerea. M i se spune ca Isus a in te m n i|a t iubirea in sufletu-I, ca S-a p ro tejat de tra u m a ca si noi. D u m n e ze u n u a in te rv e n it si n ici n u L-a m a n tu it de aceste emo^ii d u rero ase. Isus L-a chem a t in G ra d in a G h etsim an i, cu o n o ap te in a in te de crucificare, in tre b a n d u -S e de ce Tatal Lui d in ceru ri a lasat sa se in tam p le asta. Si, in u ltim a instan^a, p rin ru g aciu n e, a gasit ta ria si c u raju l sa-Si elibereze iubirea. D u m n e z e u avea nevoie ca Isus sa m o a ra in tr-u n m o d atat de trag ic p e n tru a a juta la dem o n stra re a iu b irii im ense pe care D u m n e ze u o are p e n tru noi; p e n tru a ne oferi o fra n tu ra d in aceasta iubire care este de nein^eles p e n tru noi, o am en ii. Isus a v en it sa ajute pe to^i d in to ate credin^ele sau d in n iciu n a; S-a n a sc u t in credin^a iudaica, a crescut cu ea si to tu si a fost acolo p e n tru n o i to^i. S-a rid ica t d in m or^i ca in trea g a u m a n ita te sa p o a ta tra i p e n tru to td e a u n a. Isus a lu a t in a p o i la c e ru ri to a ta experien^a tra iu lu i ca fiin^a u m a n a, iar acu m D u m n e z e u n e infelege m u lt m ai bine. A re m ai m u lta 183

LORNA BYRNE

c o m p asiu n e si infelegere p e n tru lu c ru rile care ne fac sa ne lu p ta m u n ii cu alfii si p e n tru m o d u l c u m ne in te m n ifa m si ne im p ie trim inim ile. D e aceea D u m n e z e u l V echiului T esta­ m e n t este atat de diferit de D u m n e z e u l N o u lu i T estam ent. D u m n e z e u vede to t ceea ce facem . N u -I p u te m a sc u n d e nici cel m ai m ic gest. C an d facem lu c ru ri bune, su n te m b u n i cu n o i sau cu al^ii, D u m n e z e u zam beste d e asu p ra n o a stra si asta n e ajuta sa eliberam si m ai m u lta iubire d in iu b irea intem ni^ata. M i se sp u n e ca, atu n ci can d ne facem lu c ru ri oribile u n u l altuia, D u m n e z e u plange. Si to tu si, daca ne cerem ie rta re si c h ia r cred em in ce sp u n em , n e ia rta in to td e a u n a. A rh a n g h e lu l M ihail m i-a p o v estit d esp re u n lu c ru fru m o s care se in ta m p la fo a rte rar. Se m an ifesto o ri de o ri to fi o a m e n ii d in lu m e ara ta iubire; n u tre b u ie sa fie acte m a jo re de iubire, a r p u te a fi d o a r u n zam b e t a d resat u n u i s tra in sau cu v in tele b u n e de san atate spuse altu ia. C e este im p o rta n t este ca fiecare d in lu m e sa p a rtic ip e . C an d se in ta m p la aceasta, e ca u n val de iu b ire care trav erseaza lu m e a si, ca ra sp u n s la aceasta iu b ire u m a n a, D u m n e z e u o m u ltip lica , s p u n a n d in g e rilo r p a z ito ri sa ajute la elib e rarea u n u i val m ai p u te rn ic de iu b ire d in iu b ire a in te m n ifa ta in in im a fiecaru ia. 184

De unde vine iubirea

In g eru l M ih ail im i sp u n e ca u ltim a d ata can d a a p a ru t u n val de iubire p re c u m acesta a fost in al D oilea R azboi M o n d ial si ca a avut u n im p act m a jo r asu p ra o m en irii. N u stiu exact can d s-a in tam p lat; d o a r m i s-a spus ca in tim p u l celui d e-al D oilea R azboi M ondial. O m en este, am p re su p u s in to td e a u n a ca era v o rb a de in c ep u tu l sfarsitu lu i razbo iu lu i, d a r In g eru l M ihail n u m i-a c o n firm a t asta. N u stiu de ce s-a in tam p lat. Este te n ta n t sa sp u n em ca s-a in ta m p la t p e n tru ca o m e n ire a se c o n fru n ta cu u n abis, iar D u m n e z e u a in terv en it sa ne o p reasca sa d istru g e m to ta l lum ea. D ar In g e ru l M ihail m i-a spus ca n u este adevarat, ca D u m n e z e u n u va incalca lib e ru l n o s tru a rb itru - nici ch iar c an d ne autod istru g em . S-a in ta m p la t p e n tru ca fiecare p e rso a n a d in lu m e a a ra tat iubire sau a avut g a n d u ri p lin e de iubire; p o ate ca a fost declan sata p rin ru g aciu n e, p o a te p e n tru ca o a m en ii se satura sera de razboi, p o ate p e n tru ca au ascu ltat in sfarsit de in g e rii lo r p azito ri. In d iferen t de m otiv, to |i o a m en ii au facut acte de iub ire si, ca rasp u n s, D u m n e z e u a spus in g e rilo r p a zito ri sa ajute pe to a ta lu m ea sa elibereze m ai m u lta iu b ire in lum e, m u ltip lica n d efectul fap telo r de iu b ire p e care le facea fiecare p erso an a. Im i doresc fo arte m u lt ca acest lu c ru sa se in tam p le d in n o u , in c u ra n d . Si s-ar p u te a in ta m p la daca fiecare d in tre n o i ar intelege ca 185

LORNA BYRNE

este copilul lui D u m n e ze u , ca to ji su n tem iu bire p u ra si ca p u te m alege sa elib eram m ai m u lt d in iu b irea pe care am intem ni^at-o. Sa d ev en im constien^i de asta, sa cau ta m sansele de a arata iubire, n o u a , fam iliilor, p rieten ilo r, strain ilo r, p lan etei, anim alelor, copiilor, p erso an e lo r care ne p a r dificile. Sa elib eram u n val de iubire in lum e.

186

La Editura RAO de aceeasi autoare: IN G E R I IN PARUL M E U

Ingeri in parul meu este o cronica detaliata a pove^tii vietii Lornei. Cu mult calm ji intelegere, ea povestejte despre copilaria traita intr-o Irlanda saraca, despre locurile unde a muncit in Dublin, §i despre viata ei alaturi de barbatul visurilor ei - o viata in doi care a fost marcata de tragedii personale. Povestea ei le ofera cititorilor o privire unica asupra ajutorului angelic care ne inconjoara §i ne sta la dispozitie oricand pentru a-1 cere. Lorna ne indeamna: „Nu trebuie decat sa cerem“. O autobiografie plina de inspiratie, in care o femeie mistica din Irlanda zilelor noastre ne imparta^ejte intalnirile, trairile ji conversatiile ei alaturi de ji cu ingerii §i spiritele care au insotit-o intreaga viata.

IN G E R IIN E DAU SPERANTA

Ingerii ne dau speranta este o carte foarte diferita de tot ce a scris Lorna Byrne pana acum. In trecut, ea s-a concentrat asupra propriei vieti. In aceasta carte, Lorna se concentreaza pe viata cititorilor ei. Lorna vede ingeri in fiecare zi, intr-un mod foarte ciudat, li vede fizic, ca §i cum ar £i persoane care stau in fata ei. Aceasta ii confera o perspectiva foarte diferita, inspirationala §i plina de speranta asupra lumii. In Ingerii ne dan speranta, ea ne poveste^te cum vede in fiecare zi ingeri ajutand §i ne imparta§c§te ce i-au comunicat ingerii despre diversele lucruri care afecteaza viata oamenilor, inclusiv singuratatea, depresia, stresul profesional sau sentimentul de a nu fi iubit.

biblioteca rao NONFICJIUNE ISTORIE, RELIGIE,

SOCIOLOGIE, ARTA

POLITICA,

GEOGRAFIE,

Benedict a l X V l - l e a ...............................Isus din N azaret Grigore A r b o r e ....................................... Libertatea fara dem ocratic si „glontul de aur“ Stefan A u s t ............................................Complexul Baader-M einhoff R ichard B a s s e t t ..................................... Spionul-sef al lui Hitler A n to n y B e e v o r ....................................... Berlin: C aderea 1945 M a r k Benecke ....................................... Pe urm ele crim elor D ieter Breuers ....................................... O istorie putin altfel a vrajitoarelor

si a prigonirii lor Jean-Louis B ru g u ire ...............................Ceea ce n-am putut spune. 30 de ani de lupta

im potriva terorism ului Leo B u tn a ru ..........................................Ruleta rom aneasca V a l B u tn a ru ..........................................Cartea nom azilor din B A u g u stin B u z u r a ................................... N ici vii, nici morti M a rcu s Tullius C ic e ro .......................... Cum se conduce o tara Serban F ilip C io c u le sc u ........................ V iitorul nu ia prizonieri B ill C l i n t o n ............................................A rta de a darui A le x a n d ra C r is tia n ............................... Intre elefant, urs si dragon Vasile D d n c u ..........................................Patrie de unica folosinla ♦ Mitologii, fantasme si

idolatrie N o r m a n D a v ie s ......................................V arsovia lo a n D rdgan ..........................................Com unicarea Veronica D um itra$cu .......................... Frontiere si civilizatii M o h a m e d Elbaradei ............................ Epoca dezam agirii R ichardJ. E v a n s ....................................Al T reilea R eich (2 volum e) N ia llF e r g u s o n ........................................R azboiul lumii - Epoca urii B ogdan F ic e a c ........................................ D e ce se ucid oam enii Jo h n L ew is G a d d is ................................. R azboiul Rece Cristopher H a l e ......................................C ruciada lui Him m ler Jo n a th a n H a r r ........................................ Tabloul pierdut Jo elF . H a r r in g to n ..................................Calaul credincios G. T. K ir ile a n u ....................................... M artor la istoria Rom aniei (2 volum e) Joelle K u n t z ............................................ Scurta istorie a Elvetiei Vasile M aierean, D a n D u lc iu ............. O istorie a criptologiei rom anesti K laus-Rudiger M a i ...............................Societati secrete. M it, putere si adevar Irene M a i n g u y ........................................Simbolurile gradelor de peifectiune si ale ordinelor de

intelepciune ♦ Simbolurile gradelor capitulare in francmasonerie George C ristian M a io r ........................ D espre in te llig e n c e George C ristian M a io r & Sergei K onoplyov ...............................Cunoasterea strategic^ in zona extinsa a M arii Negre George C ristian M a io r ........................ Incertitudine. Gandire strategics si relatii

intem ationale in sec. XXI

George Cristian M a i o r ........................... Nout aliat. Regandirea politicii de aparare a Romaniei

in sec. XXI M ircea M a l i( a ....................................... Hom o Fraudens ♦ Istoria prin ochii diplom atului Virgil M a g u r e a n u ................................. Declinul sau apoteoza puterii? ♦ Sociologie politica

♦ De la regimul comunist la regimul Iliescu Stefan M d$u ..........................................M aestrul m ason si arta regala ♦ M arele arhitect al

U niversului ♦ Puterea econom ica in istoria lum ii B o r Sugarjav & Ion M ih a il I o s if . . . . M ongolia lui G inghis H an M . Baigent & 1Ion M ih a il I o s i f ......... M ostenirea m esianica ♦ Sangele sfant si Sfantul

Graal Eugen M ihaescu ................................... Strigate in pustiu Peter M o llo y ............................................Lum ea disparuta a com unism ului M a ria n N a z a t ....................................... Rom ania oranj ♦ Romania taras ♦ Pe talpile Romaniei K einhhold N iebuh r ...............................Ironia istoriei am ericane lonel N i(u ..............................................Analiza de intelligence B arack O bam a ..................................... tndrazneala de a spera loan M ircea P a $ c u ................. .'.............Jurnal de... „Front“ Sidney Pike ............................................CNN - N oi am schim bat lum ea L y n n Picknet & Clive Prince ............. Giulgiul de la Torino ♦ M isterul tem plierilor L y n n Picknet & Clive Prince & Stephen P rio r ....................................... Cazul R udolf Hess. Dezertor sau m esager? M ih a i R e te g a n ....................................... Povestea unei tradari ♦ 1968 din prim avara

pana in toam na A le xa n d er S tille ..................................... Jaful Romei A le x M ih a i Stoenescu ........................... Istoria loviturilor de stat in Rom ania (vol. 4, partea I)

♦ Istoria loviturilor de stat in Romania (vol. 4, partea II) ♦ Interviuri despre revolutie ♦ In sfarsit, adevarul M a riu s S t o i a n ........................................Proiectul Rom ania Jam es T a b o r ............................................Dinastia Isus Frederick T a y lo r ..................................... Dresda M a riu s T u c d ..........................................Astenii de buzunar ♦ Pam flete cu rom ani O lim pian U n g h m a .............................. Sayonara. Confesiunile unui criminalist ♦ D ex m asonic (vol. 1 si 2) Joyce Tyldesky ....................................... Egipt D u m itru Z a m f i r ...................................Respectarea drepturilor omului in activitatea serviciilor de informatii MEDICINA A u relia n C u r i n .....................................Reiki nontradi(ional

M EM ORII,

JURNALE,

BIOGRAFII

A y a a n H irsi A l i ................................... N ecredincioasa George B eabm ..................1................... iSteve - Steve Jobs despre Steve Jobs C arl B e r n s te in ....................................... O fem eie la putere B e n a zir B hutto ..................................... R econcilierea A h e r A r o p B o l ..................................... Baiatul pierdut

R odney B o l t ............................................Lorenzo da Ponte. A venturile libretistului lui

M ozart Gyles B r a n d r e th ..................................... Philip si Elisabeta - Portretul unei casatorii Jean D o m inique B r ie r r e ........................ Edith P iaf Ja red C a d e .............................................. A gatha Christie: M isterul celor 11 zile E dm onde C h a r k s -R o u x ........................ Coco Chanel A g a th a C h r is tie ......................................Autobiografia E ric Clapton ..........................................A utobiografie Eleanor Coppola ................................... Insem nari de viata Jo h n C u r r a n ............................................ A gatha Christie. Jum alul secret Stanislao D z i w i s z ................................. O viata cu Karol C iprian E n e a ..........................................Jum alul unui calator boem Corneliu Filip ....................................... Ion Ghitulescu, om ul de la m icrofonul radio B ill G a te s .................................................U n optim ist nerabdator A l G o r e ...................................................A salt asupra ratiunii M ireille G u ilia n o ................................... Frantuzoaicele nu se ingrasa A g n es H u m b e r t ......................................Resistence. Razboiul nostra J u lio Ig le sia s ............................................ Intre paradis si infern Cheryl Ja rv is ..........................................Colierul. T reisprezece fem ei si experim ental care

le-a schim bat viata A n g ela L a m b e r t ......................................V iata irosita a Evei Braun E n rik L a u e r ............................................M ozart si femeile G erd L a n g g u th ........................................ A ngela M erkel Pierre L e p r o h o n ..................................... V incent van Gogh L iv iu M a io r ..........................................A lexandra V aida V oevod Ja vier M a rq u ez ..................................... R at Pack - Frank Sinatra si prietenii lui in anii de

glorie ai lui K ennedy si ai M afiei la n a M a te i ............................................De vanzare: M ariana, 15 ani Thierry de M o n th r ia l .............................Jum al rom anesc Hie N dstase ............................................ M r Nastase (contine colita filatelica) Jacqueline Pascarl ................................. Candva am fost o printesa lo a n P a u l a l I I - l e a .................................M em orie si identitate O ana Popescu ....................................... Ciobit - Interviuri cu M aia M orgenstem H a n n es R a s t a m ..................................... Cazul Thom as Quick Ursul R ic h te r ..........................................Surasul gheisei D a v id R o c k e fe lk r ................................... M em orii Jose A . R odriguez j r ...............................M asuri extrem e Joshua R u b e n s te in ................................. L ev Trotki - O viata de revolutionar A n n a M a r ia S ig m u n d ........................ Dictator, dem on, dem agog E m il T o c a c i ............................................ Ultim ul protest Valerie T r ie r w e ik r ................................. M ultum esc pentru acest m om ent R o x a n a V a l e a ........................................Prin p ra f si vise K u r t V o n n e g u t ....................................... Un om fara de tara R egina M a r ia a R o m d n ie i ....................Povestea vietii m ele (3 vol.)

www.raobooks.com . www.facebook.com/rao.editura [email protected] . [email protected]