Daphne Du Maurier - Golful Francezului

GOLFUL FRANCEZULUI

www.dacoromanica.ro

Versiunea romdneascci a acestei aril este proprie-

tatea Editurii VATRA S. A. R. Orice reproducere, corn-

pilatie sau rezurnat al acestei opere, faro autorizatior scrisci a Editurii, va fi urnairita" conform legit.

Copyright by Vatra S. A. R., Bucure§ti.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

GOLFUL FRANCEZULUI Traducere : 11LICE IONESCU

AR

V EDITURA VATRA S. A. R. BUCUREST1 www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 1.

Cand vantul de Rasarit sufla in susul raului Helford, apele lucioase se tulbura si valurile mici bat furioase malurile nisi poase. Ape le marl se sparg de bancurile de nisip in timpul refluxului, iar batlanti, chemandu-se unii pe altii, isi fac drum prin mat, aripile for lasand in urma dara adan-

ca. Deasupra marii inspumate raman numai

pescarusii, plonjand din cand in cand in cautarea hranei, cu penajul for cafeniu scan-

teind de stropii sarati. Venind de dincolo de capul Lizard, apele canalului se rostogolesc urcand din grew spre gura raului. Talazurile din adancul marl se contopesc cu apele intunecate ale fluviului umflat de ultimele ploi si salciu din cauza malului, purtand pe el ramuri moarte

si paie, obiecte ciudate, frunze cazute de timpuriu, pui de pasarele, boboci de floH.

Rada deschisa e pustie, vantul dinspre Rasarit lngreunand ancorajul si data n'ar fi www.dacoromanica.ro

6

DAPHNE DU MAURIER

cele cateva case presarate ici si colo deasupra Helfordului, precum si grupul de bungalowuri in Port Navas raul ar fi acelas ca si acuin un veac, timp care lasase putine amintiri.

In zilele acelea dealurile si vaile st5teau singure in. minunatia lor, nu erau case sä profaneze campiile aspre si falezele, nici hornuri cari sa rasbata peste inaltimea crangurilor. Erau cateva casute in catunul Helford, dar ele nu afectau viata raului care apartinea numai pasarilor: corlelor, prigoriilor, pufinilor. Yachturile nu pluteau purtate de fluviu asa cum fac ast5.zi, iar fasia de apa senina,

acolo unde raul, se imparte inspre Constantine si Gweek era linistita si netulburata. Raul era putin cunoscut, numai catorva marinari care-si gaseau acolo un ad5.-

post cand furtunile de sud-vest ii impingeau spre farm din drumul for In susul canalului, dar ei socoteau locul singuratec si aspru, infricosator din cauza linistei; iar cand

vantul se imbuna iarasi, erau veseli sa-si ridice ancora si sä intinda panzele. Catunul Helford nu atragea pe marinarii debarcati, ;cei cativa locuitori ai bordeelor fiind tristi Si neospitalieri, iar eel care a stat multa vreme deparle de caldura si femei nu prea

vrea sa hoinareasca prin cranguri sau sa www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

7

se amestece cu batlanii. A§a ca §erpuitul rau ramanea nevizitat, crangurile §i dealurile

necalcate §i toata ametitoarea frumusete de miez de vary care-i da Helfordului un farmec ciudat, n'a fost niciodata vazuta §i nici cunoscuta.

As lazi, tacerea e sfa§iata de multe voci. Vapora§ele de placere vin §i pleaca, lasand

o toads de spuma; yachtsmen-ii se viziteaza reciproc; excursionistul, cu ochiul p1M de o trumusete nedigerata, cerceteaza apele

scazute cu o plasa de raci in mina. Cateodata, intr'un automobil mic §i gafaind, excursionislul urmeaza drumul granjos §i noroios care duce drept in afara Helfordului, uncle is ceaiul impreuna cu tovara§ii de ex-

cursie in bucataria de piatra a vechii cladiri ce-a fost °data. Navron House. Si-acum

mai are ceva maret in ea. 0 paite din patrulaterul original mai sta §i acum, euprin-

zand in el actuala curte a fermei; iar cele doua coloane care formau °data intrarea in casa, acum ina'bu§ite de iedera §i incrustate cu licheni, servesc numai drepl sprijin hambarului modern. Bucataria fermei, uncle excursionistul 1§i

is ceaiul, este o parte din sufrageria Navron-ului, iar inceputul de scars ce se termina acum in zidul de ctu-amida, era scara care ducea spre balcon. Restul easel trebue www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

8

sa se fi sfaramat sau a fort daramat, intrucat cladirea patrata a fermei de§i destul de alragatoare are putina asemanare cu Navron de pe vechile stampe, in forma literei

E; iar din. gradina §i parcul de altadata nu mai este astazi nicio urma.

Excursionistul I§i mananch boabele de mazare, iii bea ceaiul §i zanabe§te peisagiului, ne§liind nimic de femeia care statuse acolo

in alta yard, °data de mult, care privea

printre pomi luciul raului ca §i el acuma care-si ridica spre cer capul s'o bath' soarele.

El aude sgomotele obi§nuite unei ferme, z'anganitul galetilor, mugetul vitelor, vocile

aspre ale fermierului §i fiului sau strigandu-se In curte; dar urechile lui sunt surde la ecoul timpurilor trecute, cand din lantul intunecat al pomilor cineva fluera inceti§or, cu mainile facute cups la gura, §i i se raspundea imediat de cel ghemuit langa zidurile tacute ale casei; in timp ce deasupra se deschidea o ferestruica §i. Dona veghea §1 as-

culta, degetele ei cantau pe pervaz o melodie fat% nume, iar buclele ii mangaiau obrazul.

Raul i§i poarta apele mereu, vantul de

vara §uera prin pomi, iar jos pe terenul malos batlanii a§teapta refluxul sa caute stridii pentru hrana, pe cand corlele tipa ascutit.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

9

Barbatii si femeile de alta data sunt uitati, pietrele de hotar sunt Incrustate cu licheni si muschi, iar numirile de pe ele indescifrabile.

Acolo unde era porticul dela Navron House

si unde altadata cand batea miezul noptii statea cu sabia in many un barbat cu fata zambitoare scaldata in lumina unui opait, astbzi catch' vitele si uda pamantul. Primavara, copiii fermierului culeg brebenei si ghiocei pe falezele de deasupra golfului, ghetele for Inglodate d'aramand ramu-

rele uscate si frunze cazute, iar golful insusi, umflat de ploile unei ierni indelungi pare trist si cenusiu. Pomii se mai ingramadesc Inca deli si intunecati spre marginea apei, iar muschiul mai este zemos si verde pe cheiurile unde Dona

facea focul si prin valvatai se uita razand la amantul ei. Astazi nu mai ancoreaza nicio

oorabie in bazin, catarge nu mai amenint5 cerul, lanturi nu mai zangane, aerul nu mai

are miros de tutun lute si de peste ape

nu mai vine zvon de voci melodioase de limba straina. Yachtsman-ul singuratec carp -si lasa vasul in rada libera a Helfordului si se aven-

tureaza in susul raului in caiacul lui, in vreo noapte de vary plin5. de tipatul lastunilor, ezita cand ajunge la intrarea golfului; www.dacoromanica.ro

10

DAPHNE DU MAURIER

pentruca §i astazi acest san de mare mai poarta In el ceva de mister §1 vraja. Yachts-

man-ul se opre§te aplecat pe vasle, prive§te in urma, peste umar, la yachtul din rada, la apele intinse ale raului, is deodata cuno§tinta. de tacerea adanca a golfului, de canalul ingust .i §erpult §i se simte fara sa-§i dea seama dece un intrus, un pangaritor. Aventurandu-se mai departe dealungul tarmufui stang al golfului pleschitul ramelor in ape pare prea sgomotos §i da un

ecou ciudat venind din pomii de pe tarm. Mai departe golful se ing,usteaza §i mai mull,

iar pomii se ingrilmadesc mai de§i spre marginea apei §i simte cum it inlantue vraja, ceva fascinant, ciudat, o atatare stranie, neInteleasa. deplin. E singur. $i totu§i... nu se and ni§te §oapte

pe tarm? Nu se vede o silueta cu catara-

mele pantofilor lucind in lumina lunei §1 cu un pumnal in mana? $i nu pare A. fie o fe-

meie langa el cu pelerina pe umeri §i cu

buclele negre date dupd urechi?... Dar se in-

§ala desigur; nu sunt decat umbrele pomilor, iar §oaptele nu-s mai mult decat fo§netul frunzelor sau falfaitul vreunei pasari. Yachtsman -u'1

ramane nemi§cat deodata ;

simte ca nu trebue sa mai Inainteze, fiindu-i

oprit sa viziteze fundul golfului. A§a ca isi indreapta caiacul spre rada .i vaslind,

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULU!

11

sgomotele si soaptele ii yin mai mutt la urechi, se aude par'ca tropait de cal, un strigat, un fluerat slab $i indepartat, un cantec

ciudat si melodios. El isi incordeaza privirea

in intuneric si din masa umbrelor se des-. prinde, dur i clar, silueta unei corabii, frumoasa si plina de gratie, ceva nascut in alle vremuri, o corabie fantoma.

Inima lui Incepe sa bath mai tare .i

yachtsmanul se incordeaza la vasle, iar caiacul aluneca sprinten pe apele intunecate, departe de vraja, departe de ceeace nu apartine acestei lumi, fiindea ceeace el a auzit, e dincolo de Intelegerea lui. Ajuns din nou in siguranta corabiei lui, el

priveste inapoi pentru ultima data la intrarea golfului Si vede luna plina, alba si

stralucitoare in toata splendoarea ei de vara, ridicandu-se deasupra pomilor Si scaldand

golful in lumina ei. Un lastun ciripeste prin ferigi, un pesle tasnesle din apa cu un sunet surd, iar corabia se pregateste sa primeasca fluxul. Yachtsman-ul coboara spre securilatea confortabila a corabiei lui si frunzarind printre carti &este in fine ceeace cautase. Este o harta a Cornwalului, ran desenath §i neexacta, culeasa prin vreo librarie din Truro. Pergamentul e uzat si ingalbenit, iar Insemnarile neclare. Scrierea apartine unui www.dacoromanica.ro

12

DAPHNE DU MAURIER

alt secol. Raul He lford este trasat destul de

bine si tot aStfel catunele Constantine si Gweek, dar yachtsman-ul nu le is in seamd, el priveste desprinzandu-se din raul principal

un canal scurt, curgand serpuit spre apus intr'o vale. Cineva a scrijelat cu litere sterse acum, o numire: Go lful Francezului". Yachtsman-ul sta nedumerit catva timp,

apoi ridica din umeri si face harta sul. Adoarme imediat. Ancorajul e linistit. Vantill a incetat si lastunii au tacut. Fluxul creste usor in jurul corabiei, luna lumineaza raul linistit, soapte matasoase it Invalue pe corabierul care viseaza, iar trecutul devine prezent. Un veac uitat se iveste din colb si panze de paianjen si el paseste in alte timpuri. Aude sgomotul copitelor galopand

pe drumul spre Navron House, vede usa cea mare data in laturi si fata alba, impietrita, a servitorului uitandu-se in sus la calaretul cu pelerina. 0 vede pe Dona aparand in capul scarilor, imbracata lute° rochie veche, cu un sal in jurul capului,

in

limp ce jos in golfuletul ascuns un barbat se plimba pe puntea corabiei lui, cu mainile la spate si buzele zambind ciudat. Bucataria fermei dela Navron House este din nou sufragerie si cineva se fur4eaza pe sari,

cu un culit in in'ana, in timp ce tipatul de groaza al unui copil se aude de sus, un scut desprins din zidurile galeriei se www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

13

prabusesle peste barbatul depe scary si doi pechinezi creti si parfumati se reped chelalaind spre corpul depe parchet. Intr'o noapte de vary arde un foe pe che-

iurile pustii, iar un barbat si o femee se privesc

zambese constienti de secretul

tor. In zori, o corabie isi intinde panzele, soarele stralucesle arzator depe cerul senin si albastru, iar pescarusii tipa ascutit. Toate soaptele si ecourile din trecut renasc in mintea cor5bierului adormit, el este cu ele, o parte din ele: marea, corabia, zidurile dela Navron House, trasura hurducata pe drumurile grunjoase ale Cornwalului, parti din Londra de altadata cu artificialiLatile ei, cu paji puriand faclii aprinse, cu rasete sensuale de oampni ametiti la coltu-

rile strazilor cu case ruinate si stropite cu

noroi. II vede pc Harry in haina lui de satin, cu pechinezii dupa el, and buzna in dorinitorul Donei care-si fixeaza in urechi cerceii de rubine. 11 vede pe William cu gura incleslata si fata-i de nepiltruns. In sfarsit, vede La Mouette ancorata in canalul

ingust si serpuit, vede pomii pans in marginea apelor, aude tipetele corlelor si prigoriilor, si asa intins pe spate si adormit, el trileste nebunia de dragosle a acelui uitat miez de vary cand pentru prima data golful a losl un refugiu si un simbol al evadarii din cotidian. www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

Ceasornicul bisericii batea jumatate toemai cand diligenta hurduca prin Launceston. si se opri la han. Surugiul mormai i tova-

rasul lui sari jos si alerga spre capelele tailor. Surugiul vari cloud degete in gura si suera. Din han ie§i imedial un randa§ frecandu-si somnoros ochii mirati. Nu-i timp de zabovit; adu imediat apa i nutret pentru cai, spuse surugiul ridicandu-se de pe capra si intinzandu-se. Ajutorul lui batea pamantul cu picioarele sa §i le desmorteasca zambi surugiului. Bine ca nu. le-au pocnit spinarile Inca; spuse el inceti§or, poale ea valoreaza guineele platite de Sir Harry pentru ei. Surugiul ridica din umeri. Era prea obosit §i lntepenit ca sä mai discute. Drumurile erau

blestemate, iar daca rotile s'ar rope §i call ar crapa, va fi raspunziltor el, nu ajutorul

lui. Ei, daca s'ar fi putut sa ealatoreasca lini§til, drumul sa fi durat o saptamana, www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

IS

dar nu in graba asta draceascA, sa-ti frangi gatul, netinand seamy nisi de om, nici de animal, numai din cauza proastei dispozitii a stapanei. Slava Domnului ca pentru moment ea adormise in trasuril si era liniste inauntru. Rugile lui InsA II inselasera,

fiindca de indata ce randasul se intoarse purtand cate o galeata cu apA in fiecare mina, iar caii incepura sa bea cu lacomie, fereastra diligentei fu deschisa si stapAna lui se apleca in afarA, ochii magi si clari Para urma de somn, iar vocea reee si poruncitoare de care ajunsese sa se teama in decursul ultimelor zile

comandand ca

totdeauna.

Ce naiba-i intarzierea asta, spuse ea, n'ai adA'pat caii acum trei ceasuri? Surugiul isi facu truce cu limba si cobo-

rand de pe capra se apropie de fereastra deschisa a diligentei.

Caii nu sunt deprinsi cu pasul Asta, rnylady; uitati ca in ultimele doua zile am parcurs aproape douA sute de mile. Pe langa asta, drumurile nu sunt potrivite pentru animale de rasa ca ale dumneavoastrA'..

Prostii, raspunse ea. Cu cat sunt mai de rasa cu atilt rezistenta e mai mare. De aici lnainte vei opri caii numai la ordinul meu. Plateste Ce datorAm aici si sa ne continuam calatoria. www.dacoromanica.ro

16

DAPHNE DU MAURIER

Omul aproba si se Intoarse cu gura stransa a incapatanare, mormaind Incetisor. Fact'

un semn du capul tovar6sului sau si se catilr5 la locul lui pe capra. Galetile de apa

flirt' dale in laturi, randasul casca gura fara sa priceapa, caii aburind mai scormohill ()data pamantul, sforilirA si parasira satul adorinit luand-o din nou pe drumul aspru si stricat. Cu barbia prinsa in maini Dona se uila prost dispusa pe fereastrA afara. Din fericire copiii mai dormeau Inca, si. chiar Prue, guvernanta lor, cu gura deschisa si aprinsa

la fatri nu se miscase de doua ore. Biata Henriette fusese bolnava pentru a patra oarI ti acum zacea istovita si. paha, cu capul

auriu sprijinil pe umarul guvernantei. Cat ii semana lui Harry! James nu se miscase deloc; somnul lui era cu adevaral copilaresc si probabil ca nu se va trezi pand vor ajunge la deslinatie. Si-apoi, ce contrast ii astepta! Paturi .urnede, lard 'ndoiald, obloane Inchise, aerul Inchis si muced al indaperilor nefolosite, enervarea servit orilor sur-

prinsi si nemultumiti. Si toate aceslea din cauza unui impuls ascullat orbeste, a unei treziri brusce a resentimentului impolriva superficialitatii vietii ei, impotriva acelor su-

peuri fara sfarsil, a dineurilor, partidelor de carti, a farselor prostesli, bune pentru un www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

17

licean in vacanta. Resentirhent impotriva flirtului cu Rockingham, Impotriva lui Harry insusi, atat de lens, de lasa-ma s5 to las, indeplinindu-si prea bine rolul de sot perfect cu toleranta lui, cu cascatul lui obisnuit inainte de miezul noptii, cu adoratia lui adormita si placida. Sentimentul acesta de

nimicnicie crescuse in ea de multe luni,

dandu-i tarcoale din cand in cand ca o dnrere de masele adormita, ca sa trezeasc5 in noaptea de Vineri, mai mult un sentiment de auto-dispret si exasperare. Si acum se ra-

sucea pe pernele acestei diligente blestemate calatorind spre o casa despre care nu stia nimic, desi o vazuse °data, ducand cu ea pe cei doi copii mirati si pe guvernanta for revoltata. Ascultase de un indemn launtric, fireste, asa cum Meuse intotdeauna In toga viata ei,

dela inceput, urmand o soapta, o sugestie, ce se iveau de-aiurea §i-si r'a'deau de ea dupa aceia. Se casatorise cu Harry dintr'un impirls, din cauza rasului lui lenea lui o atrasese §i pentruca crezuse ca expresia ochilor lui albastri vrea s5. spuna mai mult decat era in fapt. Acuma Isi dadea seama ca in definitiv... dar toate acestea erau lucruri pe care cineva nu §i be marturise§te nici chiar sie-si; si ce folds mai aveau toate acestea acum cand ce nu trebuia s'a facut 2

www.dacoromanica.ro

18

DAPHNE DU MAURIER

§i ea se trezise Cu doi copii maxi, iar luna viitoare va implini treizeci de aril Nu, bie-

tul Harry nu era de vind, nici viata fara sells pe care o duseserd, nici escapadele proste§ti, nici prietenii lor, nici flecareala fard. rost, nici atmosfera Indbu§itoare a verii

prea timpurii cazute asupra Londrei prdfuite §i noroiului copt, nici fleacurile obscene §i u§uratece §optite urechilor ei de Rockingham. Numai ea singura era de villa. Jucase prea indelung un joc nedemn de ea_ Consimtise sä fie Dona ceruta de lumea ei:-

o fiinta dragutd, superficial., care se plimba, flecarea §i radea acceptand cu o ridica-

tura din umeri lauda §i admiratia ca un

omagiu firesc adus frumusetii ei; Dona nein limp pdsdtoare, insolent., indiferenta,

ce cealalta Dona, ciudata, fantomatica, o privea cercetdtor §i ru§inata dintr'o oglinda Intunecata. Celalalt eu §tia ca viata J-1' are nevoe sd. fie

amara, nedemna,sau Intenuiltata, ci putea fi nelimitata, imensa, iar aceasta insemna suferinta §i dragoste, pericol, suavitate §i chiar mai mult decal atat, mult mai mult. Da, dispretul adanc §i deplin Ltd de ea In-

sa§i venise in acea seard de Vineri; iar

acum chiar stand in diligent. §i aerul dulceag de lard saldandu-i fata, putea evoca Incaodath mirosul strazilor Infierbantate riwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

19

dicandu-se din rigolele Londrei, un miros de sfar§eala §i extenuare care se amestecase

in -mod inexplicabil cu cerul greoi §i za-

duful, cu cascatul lui Harry, cu surasul

ascuit al lui Rockingham ca §i cum totul ca-

racleriza o lume obosita §i muribunda de care trebuia sä scape, sä evadeze inainte ca cerul sa cada peste ea §i s'o prinda. Iii aduse aminle de cer§etorul orb" dela un colt de strada ale carui priviri se aprindeau la ivirea unei monede, de negustorul ambulant din Haymarket calcand cu pa§i marunti, cu lava pe cap, strigandu-§i marfa cu o voce ascutita §i dezolata §i cum impiedicandu-se I§i impra§tiase continulul tavii, pe caldaramul plin cu praf. SI, Doamne, sala aglomerata a teatrului, mirosul greu al cor-

purilor incalzite, rasetele proste§ti, societatea din loja regala Regele insu§i era de fata multimea nerabdatoare de pe locurile ieftine tropaind §i strigand sa se ridice cortina, in limp ce aruncau spre scena

coji de portocale. Apoi Harry razand din to miri ce, cum ii era obiceiul, se ametise de

spirilul piesei sau Muse prea mult inainte de plecare, in orice caz incepuse sa sforae a§ezal pe scaunul lui, iar Rockingham profitase de ocazie sa-§i alipeasca piciorul de al ei §i sa-i §opteasca la ureche. Neobrazarea lui, aerul lui de posesiune, familiaritawww.dacoromanica.ro

20

DAPHNE DU MAURIER

tile lui,

§i acestea pentruca intr'un mo-

ment de lene §i pe o noapte frumoasd ii

Ingaduise s'o sarute. $i apoi se duseserg.' sg supeze la Swan" pe care ajunsese sa-1 deteste, neinai amuzand-o deloc sa fie singura

sotie inteo multime de amante. ()data o

atrasese, ii satisfacuse humorul ei ascutit, sg manance cu Harry in aceste locuri unde niciun sot nu-§i aducea sotia, sa stea in apropierea demi - mondenelor metropolei, sg-i vada pe prietenii lui Harry la inceput scandalizati, mai apoi fascinati, §i'n fine infierbantati ca ni§te §colari savar§ind fapte interzise. Totu§i chiar §i atunci, dela inceput, simtise o intepatura de ru§ine, un sentiment ciudat de degradare, ca §i cum se imbracase pentru carnaval §i hainele nd i se potriveau.

liasul cam naiv al lui Harry §i expresia spaimei lui cand ii spusese: Ai ajuns sa to vorbeasca lumea in ora§§i sa flecareasca des-

pre tine prin taverne", ii fusese mai mult un indemn decat o mustrare. Ea dorise sa-1 infurie, sa strige la ea, s'o insulte chiar,

dar el ridicase numai din umeri §i rase, alintand-o in felul lui greoi §i stangaciu,

astfel cg. ea 1§i dada seama ca nebuniile, ei nu-1 rg'niserg. *1. ca in. sinea lui el era

foarte multumit ca lumea vorbea despre sotia lui §i ca era admirata, fiinda ii cre§tea §i importanta lui in ochii lor. Diligenta www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

21

se zdruncind trecand peste un sant adanc

si James se misca in soma. Obrazul lui micut se contracts, gata sd tipe §i Dona Ii puse langd gurd jucAria care-i alunecase din stransoare; ¢i adormi din nou. Sem Ana cu Harry cand 1i cerea o confirmare a afectiunei ei si Dona se intreba dece aceasta caracteristica i se pare atat de miscatoare

i atractiva la James, pe and la Harry i

se 'Area mai mult decat absurda ¢i un izvor secret de enervare. Imbrdcandu-se in acea noapte de Vineri

fixandu-si rubinele in urechi sd se potriveascd pandantivului din jurul gatulul, ea asst

amintise cum James apucase pandantivul 1i-1 varase in gull. Gandindu-se la el Dona zambi pentru sine, iar Harry, in picioare langd ea, prinse zambetul ¢i crezu cd-i o chemare. Ce naiba, Dona, spuse el, dece to uiti la mine in felul Asta? Mai bine sd nu mergem la teatru, sd-1 lasAm pe Rockingham, sd renuntam la ceilalti i sd ramanem acasa!"

Bietul Harry, cat de caracteristic pentru el

sa cadd in adoratie pentru un zambet care nu-i era destinat lui. Dar esti ridicol, ii spuse ea ferindu-se

sa nu-i atingd umerii goi cu mainile lui grosolane aoeia posacd

¢i ¢i

imediat gura lui cdpata linia Incapatanata ce i-o cunostea

www.dacoromanica.ro

22

DAPHNE DU MAURIER

alat de bine. Asa ea pornira la teatru, cum mai fusesera la altele si alte supeuri de nenum.arate ori, rau dispusi §i in dezacord,

terminand o seara Inainte de a o incepe. Apoi el iii chemase pechinezii: Duke si Duchess §i ei scancira dupa bonboane,

umpland camera cu latratul for ascutit, sarind spre mainile lui. Ei Duke, ei Duchess, striga el; apporte, apporte li le arunca o bonboana toe-

mai in patul ei asa ca ei se agatau de feuverlura li incercau sä sara, latrand ingrozitor, in timp ce Dona cu degetele in urechi li palida de furie d5dea fuga in jos pe sari. Diligenta se scutura din nou trecand peste vreun cant al drumului de Zara, iar de data aceasta se misca guvernanta, biata Prue cu fata ei °fiesta si naiva, trasa de oboseala, cat trebue sa-i reproseze stapanei ei aceasta calatorie, brusca §i de neinteles si Dona se Intrebil daca lasase sau nu vreun tismar

dezolat in Londra, care. probabil ca o va Insela si se va casatori cu o alta. Iar viata lui Prue va fi ruinatasi totul din cauza ei, a Donei, a capriciilor 1i imaginatiei ei si a

proastei ei dispozitii. Ge va face' biata Prue

la Navron House decal. sa plimbe copiii prin gradina

1i

sa ofteze dupa strazile Lon-

drei la stile de mile departare. Erau gradini la Navron? Nu-si putea aminti. Parea www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULU!

23

eat de mult de atunci dela prima ei vizita scurta, imediat dupa casatorie. Desigur ca erau arbori §i un rau, §i. o camera lung5 cu ferestre mari, dar uitase data era ceva mai mult deck atat, pentruca in acel limp fusese bolnava, a§tepta venirea pe lume a Henriettei, iar viata parea ca.' nu se mai ter-

anina cu flacoanele cu saruri, greturile §i -odihna pe sofa. Deodata diligenta trecu pe

Tanga o livada cu meri infloriti §i Donei facandu-i-se foame §tia ca trebue sa manance imediat, fart alts zabava, pe marginea drumului in lumina soarelui, a§a ca scoase capul pe fereastra §i-i striga surugiului. Vom opri aici o clips sa mancam. Vino

§i ajuta-mi sa intindem paturile langa tufi§uri.

Omul se "ilia zapacit inspre ea.

Dar, mylady, pamantul poate sa fie

umed, o sa raciti.

Fleacuri, Thomas, ini -e foame, ne este foame la toti, trebu8 sa mancam. El se cobori de pe capra, cu fata ro§ie de incurcatura, iar tovara§ul Iui tu§i in pumni.

Este un han in Bodwin, mylady, inklrazni surugiul; acolo ati putea manta mai ,00mod §1 chiar sa va odihniti; ar fi mai potrivit, desigur. Daca ar trece cineva pe aici §i. v'ar vedea pe marginea drumului... cred ca nu i-ar face placere lui Sir Harry. www.dacoromanica.ro

24

DAPHNE DU MAURIER

Ge naiba, Thomas, nu poti asculta de ordin, spuse stapana lui deschizand singura u§a diligentei; §i coborand in noroiul drumului l§i ridicA cu neru§inare rochia mai sus de glezne. Bietul Sir Harry, gandi surugLul, trebue s5. infrunte lucruri d'astea In fiecare zi". In mai putin de cinci minute ea

ii adunase pe toti pe iarba din marginea

drumului, guvernanta clipind din ochii somnoro§i, copiii facand ochi marl de mirare. $i bem toti bere, spuse Dona, avem In

cowl de sub scaun. Mor sa beau bere acuma. Da, James, o sa-ti dau §i tie. Si se a§ezA jos cu fustele strAnse sub ea, cu firimi-

turi de mancare pe fata, (land berea du§ca peste cap ca o tiganca, varandu-i baetelului in gura sa manance, zambindu-i surugiului tot timpul, ca sA4 arate ca nu-i purta necaz pentru incapatanarea lui §i felul brutal cum a manat diligenta. Trebue sa beti §i voi amandoi, -este §i oamenii destula pentru toti, spuse ea, furs obligati sä bea cu ea, evitand privirea guvernantei. Ea socotea, ca §i ei dealtfel, ca toata procedura asta era nefireasca §i dorea sa fie intr'o sail lini§titl a unui han,. sa aibA apA calda de spalat pentru ea §i copii.

Uncle ne ducem, Intreba Henriette pentru a douasprezecea oara, uitandu-se nemulwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

25

tumita in jurul ei §i tinandu-§i rochia stransh sa n'o pateze noroiul. Mai avem de calatorit mult, o sa fim in curand acasa? Ne ducem spre alta cask spuse Dona_ Una mult mai frumoasa. Veti putea sä alergali prin cranguri in toata voia, s5. va mur-

dariti hainele, iar Prue nu va va mai dojeni, pentruca e fara importanta. Eu nu vreau sa-mi murdaresc hainele, vreau sä ma due acasa, spuse Henriette cu buzele tremurande §i se uita mustrator in sus la Dona. Apoi, din cauza oboselii, sau a ciudateniei calatoriei, sau fiindca ie§ise din cursul monoton al existentii ei, incepu sa planga; iar James "Ana atunci fericit §i lini§tit Incepu sa-i tiny isonul. Of, dragii de ei, pui§orii mei scumpi, spuse Prue strangandu-i in brate, nu le-a

placut groapa asta murdara §i tufi§urile

ghimpoase. Iar in glasul ei era atata repro§ pentru stapana ei, cauza acestei tulburari, Inca Dona se ridica Intepata §1 izbi cu piciorul resturile pranzului. Hai veniti sa ne continuum calatoria,

dar fara lacrimi, pentru numele lui Dumnezeu §i eamase in picioare in timp ce guvernanta ingramadea in diligenta copiii §i hrana. Da, era aroma florilor de mar in aer §i miros de mace§ de mu§chi §i de turba din mla§tinile nu prea departate, iar cu www.dacoromanica.ro

26

DAPHNE DU MAURIER

-siguranta ca undeva, peste dealurile din depArtare, mirosul umed de mare. Ulla lacri-

mile copiilor, uita tristetea lui Prue, uita gura ca o pung5. a surugiului, uita pe Harry -§i ochii lui alba§tri inceto§ati §i tri§ti cand

ea ii anuntase hotarirea ei. ( Dar Dona

draga, ce-am facut, ce ti-am spus, nu §tii oh' to ador?) Ulla toate aceste lucruri, pentrued asat-i libertatea, sa staff acolo o clipA cu fata in soare §1 vant; iar viata adevArat5

e s5. zambe§ti §i sa fii singur. Incercase s5.-i explice asta lui Harry, in acea noapte de Vineri dupA escapada prosteased §i caraghioasA dela Hampton Court. Incercase s5.-i spunA ceeace gandea §i simlea: ca farsa ridicolA jucatA contesei nu era decal o intelegere n.eroada a humorului, o trAdare a felului ei adevarat de-a fi; ca, in realitate, ea voia o evadare, o evadare din ea insa§i; CA ajunsese la o criza a existentii

ei, la un impas in timp, iar calatoria prin aceastA criza trebue s'o faca singurA.

Du-te la Navron, data tii neapArat, spuse el. Voi trimite vorbA imediat sa fac5

pregAtiri pentru tine, sa deschida casa, sa fie gata servitorii. Dar nu inteleg, totu§i. Dece totul a§a din senin, dece nu ti-ai exprimat aceastA dorintA niciodatA inainte, de-

ce nu vrei sa yin §i eu cu tine? www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

27

Pentruca vreau sa fiu singura, pentrucA starea mea de spirit e astfel ca to -as ine-

buni si pe tine si pe mine, spuse ea. Nu inteleg, continua el cu privirea posaca gi gura stransa. Disperata, ea incerca sa-i dea o imagine

a starii ei de spirit: Iti amintesti de crescatoria de pasaTele a tatii in Hampshire? Pasarelele erau bine hranite gi puteau sa sboare in jurul

coliviilor. Intr'o zi am dal drunful unui scatiu care sbura din mina mea drept spre soare. Ei

gi ce-i cu asta? spuse el punandu-si mainile la spate. Pentruca tot astfel ma simt gi eu. Asemenea scatiului inainte de-a sbura. Apoi ea se intoarse zambind in ciuda sinceritatii

-el, fiindca el parea atat de nedumerit2 atat de

tulburat, uitandu-se fix la ea in camasa lui

alba de noapte; apoi el ridica din umeri $i se urea in pat intorcandu-se cu fata la perete, sa n'o vada.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

Dona rasuci o clipa ivArul intepenit, care nu fusese folosit de luni intregi, apoi deschise larg ferestrele sa intre aer proaspat §i lumina soarelui. Camera avea miros de cavou. 0 raza de soare izbi geamul si imaginea servitorului se oglindi in el. Putea jura ca zambea, dar cand se Intoarse spre el era lini§tit §i solemn cum fusese din primal moment al sosirii lor. Era un om slab, cladit cu economic, cu gura cat un nasture §i un obraz mic §i ciudat. Nu-mi aduc aminte sa to fi vazut and am fost prima oara aici. Nu, mylady.

Era un batran, i-am uitat numele avea reumatism la incheeturi si abea putea sa umble. Unde-i acuma? In mormant, mylady. Ea 1si muscA buzele §i se Intoarse din nou spre fereastra. Omul asta 10 batea joc de ea? www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

29

Atunci 1-ai inlocuit dumneata, spuse ea

peste umar §i privind pomii de-afara. Da, mylady.

Cum to cheama? William, mylady. Ea uitase ca cei din Cornish au un mod ciudat de a vorbi, aproape strain, un accent curios, cel putin banuia sa. fie Cornish, iar cand se intoarse sa-1 priveasca din nou, el avea zambetul acela pe care 11 observase reflectat in oglinda geamului.

Mi-e teama ca am produs tulburare mare prin sosirea noastra brusca §i deschiderea casei. Fire§te ca incaperile au fost inchise mult prea indelung. Pretutindeni e

praf; ma mir ca n'ai bagat de seama. Ba am vazut, mylady; dar intrucat

dumneavoastra nu veneati niciodata la Navron parea ca nu merita osteneala sa cura-

tim camerele. E greu sä ai mandria unei actiuni care nu-i nici vazuta, nisi apreciata. In fapt, spuse Dona, amuzata, cum e stapanul a§a-i §i servitorul. raspunse el gray. Fire§te, mylady,

Dona se plimba prin camera in sus §i'n jos, atingand cu degetele stofa trista §i decolorata a scaunelor. Atinse gravura §emineului §i se uita in sus la portretele de pe zid: tatal lui Harry pictat de Vandyke, ce fata trista avea, iar miniatura awww.dacoromanica.ro

30

DAPHNE DU MAURIER

ceia era Insusi Harry, facuta In anal casatoriei lor. I,si amintea acum cat de tanar §i maret parea. 0 puse deoparte, constienta de privirea servitorului, ce fiinta ciudata mai era si ehsi apoi Iii reveni,niciodata nu se lasase dominata de un servitor. Vezi to rog, spuse ea, ca fiecare camera

sa fie maturata $i praful sters, argintaria curatata, flori prin catnere, totul la locul lui, ca 3i cum stapana casei n'ar fi fost lenesa ci prezenta aici de multa vreme. Va fi o placere pentru mine, mylady, spuse el inclinandu-se §i parasind camera, iar Dona, vexata, Iii dadu seama ca -ti batuse joc de ea Inca odata, nu pe fata, dar In ascuns, In dosul privirii lui. Esi afara pe pajistea din fata casei. Gradinarii, eel putin, lucrasera. Iarba era tuna proaspat, gardurile vii aranjate, poate ca deabea ieri, in grata, sau alaltaeri, cand sosise vestea ca stapana lor se Intoarce.. Bietli oameni, ea le Intelegea tembelismul; ce pacoste trebue s5. le par5. ea, rasturnandu-le cursul linistit al vietii lor, patrunzand in rutina lor lenesa, tulburandu-1 pe ciudatul William, era accentul lui inteadevar din Cornish? gi punand capat dezordinei.

De undeva, din alta parte a casei, prin fereastra deschisa, se auzi glasul lui Prue www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

31

cerand apa calda pentru copii si plansul bietul copilas, dec trebuia sa fie desbracat si Imbracat, in be sgomotos al lui James,

sa fie Invelit Intr'o patura si lasat sa cloarma

intr'un colt oarecare? Apoi, pasi mai departe printre copaci, amintindu-si ca acolo jos era raul stralucitor si linistit. SoareleIl mai lumina Inca colorandu-1 cu verde si auriu si o briza usoara incretea fata apei. salt Trebuia sa fie o barca pe undeva, sa reaminteasca sa-1 Intrebe pe William! sa imbarce si sa se lase plutind spre mare.

Absurd, dar ce aventura! Il va lua si pe

James, iar amandoi isi vor Inmuia mainileIn apa, se vor stropi, pestii vor sari din apa si pasarile vor tipa ascutit. 0, Doamne,

par'ca nu e de crezut sa fi putut pleca, sa

fi evadat, sa fii la cel putin trei Bute de miledeparte de St. James's Street, de Imbracatul

pentru supeu, de Swan si de mirosul din Haymarket, de zambetul odios al lui .Rockingham si de cascatul lui Harry si privirea lui mustratoare. La sute de mile depar-

taee de Dona pe care o dispretuia, Dona care din plictiseala sau spirit dracesc,

sau

poate din amandoua ate putin, ii jucase farsa aceia prosteasca contesei la Hampton_ Court, cand imbracata cu pantalonii lui Rockingham, cu o pelerina si mascata, Insotita pe cai de Rockingham si altii, lasandu-1 pewww.dacoromanica.ro

32

DAPHNE DU MAURIER

Harry la Swan (era prea plin de alcool sa-¢i

dea seama de ce se intampla) facusera pe talharii de drumul mare, inconjurasera trasura contesei §i o silisera sd coboare pe §osea.

Gine. sunteti §i ce vreti? strigase biata

batrand tremurand de spaima, in timp ce Rockingham trebuise sa-§i ingroape fata In coama calului, sä-§i inabu§e rasul. Ea, Dona, facuse pe §eful bandei Si strigase cu vocea puternica §i clard: 0 suta de guinee sau viata!,

Iar nenorocita contesa, §asezeci de ani batuti pe muche, cu sotul inmorrnantat de doudzeci de ani, se scotoci in pang pentru

lire, de teams ca tandrul talhar sd n'o arunce in §ant. Gaud Ii inmand banii §i se

nita la fata mascata a Donei, colturile gurei ii tremurau: Pentru nuinele Domnului, fie-vd mils

de mine, suit atat de Maraud §i obosita. A§a ca Dona, inundatd imediat de un val de ruine Si degradare, ii inapoid punga §i into arse calul calarind inapoi spre ora§,

plina de dispret fata de ea insti§i, orbitd de lacrimile umilintei, in timp ce Rockingham o urma de-aproape strigand: Ce dracu ti-a venit, ce s'a intamplat?" Harry caruia

i se spusese ca aventura va fi numai o plimbare alare pe lurid la Hampton Court, www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

33

se duse acasa sa se culce, cu mersul nesigur, iar in pragul uiii fu intampinat de solia lui imbracata cu pantalonii celui mai bun prieten al lui. a fost vreun bal InasAh, uitasem, cat, a fost si regele de fata? spuse el uitandu-se prosteste la ea si frecandu-si ochii. Ei, la naiba, spuse Dona orice mascarada ar fi fost s'a terminat acum, s'a dus pentru totdeauna. Plec din Londra! Iar mai tarziu, sus in dormitor, discutiile faro sfarsit urmate de o noapte de insomnie, alte discutii dimineata, Dona refuzand sa-1 primeasca pe Rockingham, apoi cineva ca.Wind spre Navron sa dea de veste, pregatirile de calatorie, calatoria insasi si in fine aici in singruratate, tacere si o libertate Inca de necrezut.

Soarele sta sa apund in dosul p-omilor lasand o slralucire rosiatica pe raul din vale. Ciorile se ridicara in aer si se gramadira ciorchine pe cuiburile lor. Fumul hornurilor se rasucea in sus in valaluci albastrii. William aprindea luminile in hall.

Manta tarziu, isi aranja timpul dupa voe, iar cinele timpurii apartineau, slava Cerului, trecutului, cu o pofta si bucurie

noun, stand singura de tot in capul unei mese lungi, in timp ce William astepta iticut in spatele scaunului ei. 3

www.dacoromanica.ro

34

DAPHNE DU MAURIER

Ce contrast formau: el, in hainele lui negre, sobre, cu obrazul lui mic §i de nepatruns, cu gura cat un nasture; ea, In

rochie alba, cu pandantivul de rubine in jurul gatului, cu parul prins dupa urechi, in bucle la moda.

Lumanari In sfe§nice inalte strajuiau pe masa, iar curentul venit dela fereastra deschisa, facand sa tremure flacara, juca urn-

bre pe fetele lor. Inteadevar, se gandea

valetul, stapana mea e frumoasa dar nelini§tila §i trista. In jurul gurei ei e sapata nemultumirea §i intre sprancene e o linie

de incruntare". El li umplu din nou pa-

harul §i compara realitatea din fata lui cu imaginea ci atarnand pe peretele din dormitor. Abea saptamana trecutrt statu.se el acolo cu cineva langa el, iar acesta, uitandu-se in sus la porlretul ei spusese glumind:

O vom vedea-o vreodata, William, sau va ramane deapururi un siinbol, o necunoscuta?" Iar apoi, privind mai de-aproape, adaugase zambind: Ochii sunt mari §i foarte frumo;i, William, dar au §i umbre in ei;

iar sub pleoape sunt pete par'ca ar fi pus cineva un deget murdar". Sunt struguri? intreba stapana deodata sfa.5iincl tacerea. Imi plat strugurii negri §i zemo§i cu bruma pe ei. Da, mylady", spuse servitorul trezit la realitate, §i-i aduse www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

35

struguri, Mind ciorchinii cu foarfeci de ar-

gint si punandu-i pe o farfurie. Gura fui ca un nasture, se framanta, gandindu-se la vestile ce va trebui sa le ducts maine sau poimaine cand odatd cu fluxul de primayara se intorcea corabia. William?! spuse ea: Da, mylady.

Guvernanta imi spune ca servitoarele

sunt noui venite, ca dunmeata ai trimis

dupa ele cand ai auzit de venirea noastra. Spume e, una vine dela Constantine, cealaltO dela Gweek ai ea chiar bueatarul e nou venit, cä este din Penzance. Foarte adevarat, mylady. Care-i cauza, William? Sir Harry si cu mine am crezut intotdeauna ca Navron are servitori destui. Mi s'a parut, mylady,

si rdmane sh holariti data pp drept sau nu, ca un servitor lenes era destul pe langa cash. Anul trecut am locuit aici absolut singur. Ea se uitA la el peste umdr, continuand sh mananee struguri. Slii ca to -as putea concedia pentru asta, William? Da, mylady.

$i poate ea asta voi face maine. Da, mylady. Continua sd manance strugurii sh se www.dacoromanica.ro

36

DAPHNE DU MAURIER

gandeasca, enervala si cam intrigata ea un servitor putea fi atat de greu de cunoscut. Stia totusi ca n'are de gand sa-1 concedieze.

Sa presupunem ca nu to dau afara,

William, ce se intampla? V5 voi servi cu credinta, mylady.

Cum pot fi eu sigura de asta? Am servit totdeauna cu credinta pe cei care ii iubesc, mylady.

La acestea ea nu putu raspunde nimic, gura lui mica fiind rigida ca intotdeauna si privirea nespunand nimic; dar in inima ei ea simtea ca de data asta el nu-si batea foe i ca vorbise adev5rul. S5 iau asta drept un compliment, William?" spuse ea in

cele din urma, ridicandu-se in picioare de pe scaunul tras la oparte de el. el,

Avesta a lost gan.dul meu, mylady" spuse i ea para'si camera Vara vorba, stand

ca in omul putin la trup, ciudat, en felul lui de-a fi jumatate curtenitor, jumatate fa-

miliar, iii gasise un aliat, un prieten. .Ea rase incetisor gandindu-se cat de neintelegator ar privi.el chesliunea: ,,Ce obraznicie,

omul ar trebui biciuit'. Fireste ca William nu s'a purtat cum Irebuia; sa nu fi locuit singur in casa, sa nu fie praf pretutindeni i miros de cavou. 5i cu toate acestea ea 1.1 intelegea, n'ar fi facut si ea la fel? Poate ca William avea www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR ANCEZULUI

37

o nevasta galcevitoare si viata lui plina de griji in vreo parte a Cornwalului; poate ca

el dorea o evadare? Se intreba, stand in salon cu o carte in poala, carte pe care n'o citea si uitandu-se la focul aranjat de el, data nu cumva printre cearceafuri si cuverturi statuse el mai inainte si data nu o invidia acuma pentru folosinta si

camerii.

Ah, luxul acesta minunat al linistei, sä poti trai singura de tot, cu o perina sub cap si parul inviat de curenlul patruns prin fereastra deschisa. SA ai siguranta ca ni-

meni nu-ti va tulbura prezenta cu rasul

lui puternic si vocea haraita, toate acestea apartineau unei alte lumi, o lume cu pietre prafuite, cu strati mirosind urat, cu negustorasi ambulant!, taverne, prietenie falsa si superficialitate. Bietul Harry, proba-

bil ca pe timpul asta cina cu Rockingham la Swan, jelindu-si soarta, sau juca vreun jot de carp si bea cam prea mult, tot spu-

nand: Imi tot vorbea de o pasare, ca se

simte ca o pasare, ce dracu o fi vrut sa inteleaga?" Iar Rockingham, cu surasul lui ascutit si rautilcios si cu ochii lui mici cari intelegeau sau pareau sa inteleaga raspun-

dea: Ma intreb si en resc!"

si nu ma dumi-

Focul se stinse si camera se racise. Se www.dacoromanica.ro

38

DAPHNE DU MAURIER

duse sus in dormitorul ei, tre,cand mai Intai

prin camera copiilor sa vada data total 'e cum trebue. Henriette arata ca o papule de ceara, cu buclele ei blonde Ineadrandu-i fata, cu gura catand a nemultumire, in timp ce James in leaganul lui dormea incruntat,

bucalat si bataios, ca un catelus. Ea li saruta pumnul varandu-1 sub euvert-ura, iar el deschise un ochi 1i -i zilmbi. Se departa repede, rusinata de tandretea ei ascunsa fata era ceva primitiv 1i vrednic de dispret sa fii atat de emotionata numai pen-

de el;

truca era baiat. Fara Indoiala ca se va ingrasa, va fi lipsit de atractie i va nenoroci vreo femeie.

Cineva 11 barmia pe William taiase o ramura de liliac ai o pusese in camera ei, pe semineu, sub portretul ei. Umpluse camera cu un, parfurn ametitor i dulce. Slava Domnului, se &idea ea in timp ce se desbrAca, ea nu va fi lipait de pechinezi, nici sgomotc asculite, nici miros de caine, iar patul mare gi adanc va fi numai al meu. Portretul ei o privea cu interes. Am inteadevar gura atbst

de ursuza, se gandea ea, acea incruntare nervoasil? Asa aratam acum case -sapte ani? Mai anti. acum tot astfel? Iii puse peignoarul de matase, alb si rece, intinse mainile deasupra capului si se aple-

ca prin fereastra. Ramurile se miscau. Jos www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

39

in vale, departe, raul alerga sa intalneasca fluviul. Isi imagina apa dulce fierband de ploile primavaralece navalind spre valurile serrate, ca apoi amestecate si devenind tot una, sa acopere plaja. Trase perdelele ca lumina sä inunde camera si se intoarse In pat punand sfesnicul pe masuta de laugh* ea. Atipita, pe jumatate adormita, privea cum Luna broda parchetul si se intreba ce par-

fum se amesteca cu cel de liliac, o aroma mai puternica si intepatoare, ceva at carui nume li scapa. Ii intepa narile chiar si acuma intorcandu-si capul pe perna. Parea si villa din sertarul mesei si intinzand bratul trace sertarul si se uita inauntru. Era o carte si un vas de Omani cu tutun. Fireste ca lutunul mirosise atilt de tare. Ridica

continutul era inchis, tare, thiat proaspat. Desigur ca William n'a avut indrazneala sa doarma in patul ei, sa stea avasul,

colo intins, .fumarml si privindu -i portretul?

Ar fi prea molt, de neiertal. Tutunul avea ceva atilt de personal, neasemanator lui William, ca se insela, fireste, si totusi dach

William locuise aici la Navron, singur, un an Intreg? Deschise cartea, atunci era si cititor? si fu mai nedumerita decat inainte, cartea flind un volum de poeme franceze ale lid Ronsard, iar pe prima paging purta initialele Finisterre", iar I.B.A. dedesubt desenat un pescarus. www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

Cand se trezi a doua zi, primul ei gand fu sa trimita dupe William si confruntandu-1 cu vasul de tutun si volumul de poeme,

sa -1 intrebe data nu dormise rau pe noua lui saltea si dacd nu ducea dorul patului ei confortabil. Se juca cu aceasta idee, amuzandu-se la imaginea fetei lui de nepatruns, aprinzandu-se insfarsit, iar gura lui cat un nasture, strang.andu-se de spaima. Apoi, cand

servitoarea li aduse dejunul, cu inersul ei greoi impiedicandu-se si inrosindu-se, in

ea se hotari sa asteple inomentul prielnic, sa mai slangacia ei de fate dela lard',

amine cu cateva zile, intrucat ceva parea s'o

previna ca orice indicare a descoperirii ei ar fi premature si nelalocul ei.

Asa ca lase vasul cu tutun si cartea in sertarul mesei de langa patul ei, iar cand se. cladu jos din pat, se imbraca si cobori, gasi sufrageria si salonul maturate si curate asa cum ordonase, flori proaspete erau

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

41

prin eamere, ferestrele erau larg deschise si William insusi lustruia candelabrele 1nalte

de pe perei. El Intreba imedial dach dormise bine, iar ea raspunse Da", gandindu-se imediat ca

acum ar fi momentul $i nu se putu impiedica sa nu adauge : si dumneata la fel, sper, n'ai fost obosit de sosirea noastra", la care el In perrnisese sa zambeasca spunand: sunteti foarte grijulie, mylady. Da; am dormit bine, ca intotdeauna. L-am auzit pedomnisorul James plangand in somn, dar guvernanta 1-a lini1tit imediat. Ali s'a parul ciudat sk and planset de copil in cask, duple o tacere atat de lunga". Nu te-a deranjat? spuse ea. Nu, mylady. Mi-a amintit de copilaria

mea. Eram cel mai mare din treisprezece; mereu se ivea un altul. Esti aproape de cask, William? Nu, mylady, ti in vocea lui era o nola noun, de finalitate, casicum ar fi spus:

viata unui servitor e un bun al lui. Nu to ainesteca ". Ea avu intelegerea sa nu-1 mai

intrebe. Se uita la mainile lui. Erau curate

si de un alb de ceara, nepatate de tutun, iar fiinta lui toata raspandea un miros de sapun, total diferit de mirosul de tutun intepalor si negru din vasul de sus. Poate di 11 nedreptatea, poate vasul era

www.dacoromanica.ro

42

DAPHNE DU MAURIER

acolo de trei ani, dela ultima vizita a lui Harry la domeniu, child ea nu -1 insotise.

Totusi Harry nu fuma tutun tare. Se Indrepta spre rafturile pline cu randuri de carpi legate in piele, carti pe care nu le citea nimeni, §1 lua un volum pe care-1 rasfoia in tiinp ce servitorul continua sa lustruiasca candelabrele.

Esti cetitor, William? intreba ea de°data.

Ati banuit ca nu sunt, mylady, spuse el, cartile din rafturi fiind prafuite. N'am umblat niciodata la ele, dar o voiu face fruline, cand le voiu da jos pe toate si le voiu curd #a bine de praf.

Dar n'ai nicio pasiune? Ma intereseaza fluturii de noapte, mylady. Am in camera mea o colectie foarte frumoasa. Padurile din jurul Navronului sunt pline de ei. Dona ie§i afaril in gradind unde se auzeau vocile copiilor. Inteadevar, gandea ea, omuletul acesta era tare ciudat, nu stia cum sa-1

descopere si desigur ca, data el 11 citea pe

Ronsard, atunci trebuie sa fi frunzarit si cartile celclalte, cel putin din curiozitate. Copiii o chemara incantati la ei, Henriette dansand ca o zana, iar James rota nesigur pe picioare rostogolindu-se dupa

ea ca un marinar beat

$i

toti trei se

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

43

plimbara prin chunbrava culegand clopotei albastri. Printre vendele crud al ierbei, florile se iveau timide albastre; intr'o saptamania sau cloud' vor forma un covor albastru

peste tot, sa tot stai pe el. Asa trecu prima zi apoi alta alta, Dona sburdand in libertatea ei nou gasita. Putea acum sa tralasca faro program, fail sa is hotariri, sa is zilele asa cum veneau, sa se trezeasca, fie la amiaza, fie la ,case dimi-

neata data asa-i placea, era tot una, mancand orieand sub imboldul foamei, culcandu-se cand voia, in miezul zilei sau tarziu

in noapte. Era cuprinsd de o lenevie placuta. Statea intinsa in grading ore intregi privind fluturii sbenguindu-se in razele soa-

relui, alergandu-se unii pe altii, bucurandu-se de scurta for existents; asculta pasarile foarte ocupate cu viata for casnica printre ramuri, atat de active, de entuziasmate

ca o lanara pereche mandra de primal ei camin curat ca un pahar lustruit. Soarele o cuprindea in stralucirea lui calda i nourasi se goneau pe albastrul cerului, iar jos in vale, dincolo de crang, era 111.11, raul pe

care nu-1 cercetase Inca, fiindca era prea lenesa, fiindca avea prea mult timp liber. Dar inter) zi, nu peste multa vreme, intr'o dimineata in zori se va duce ea si va sta va cu picioarele goale in apa scazutit www.dacoromanica.ro

44

DAPHNE DU MAURIER

lasa apa s'o stropeasca si va mirosi aroma intepatoare si dulceaga a malului. Zile le erau stralucitoare si lungi, iar copiii se bronzau ca niste tiganusi. Chiar Henriette incepuse sa-si mai uite manierele de

ora.s si sa alerge cu piciorusele goale prin

iarba, sa se joace de-a capra si sa faca

tumbe pe jos cu James, ca un catelus. Astfel se jucau intro dupa amiaza, rostogolindu-se pang spre Dona, intinsa pe spate in iarba, cu rochia ridicata la intamplare, cu buclele intr'o dezordine nebuneasca (severa si desaprobatoarea Prue era in casa) si se bombardau cu margarete si caprifoi, incalzita 5i amecand la urechile Donei tita de soare veni sunetul sinistru al unor copite de cai pe aleie, iar, imediat, vuet in curtea din fata casei si danganitul clopotul-ui. Groaza crescu vazandu-1 pe William

Maintand spre ea pe iarba, urmat de un strain limit si gros, cu o fata infloritoare si ochi bulbucati, Cu peruca incretita. si izbindu-si cismele in timpul mersului, cu un

baston cu maciulie de aur. Lordul Godolphin doreste sä va vada, mylady,

spuse William nepierzandu-si de-

loc cumpatul in fata aparitiei ei atat de dezordonate si disgratioase. Ea sari in picioare imediat, tragandu-§i rochia in jos, aranjandu-§i buclele. Intrusul o Infuriase, iar

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

45

atom se uila tinter la ea, ca incremeniL; poate era mai bine, asa, va pleca mai curand, gandi ea. Apoi facu o reverenta si-i spuse: Incantata sa va cunosc", la care el se incline solemn dar nu raspunse nimic. Il conduse in cases aruncand o privire fugara in oglinda. 0 margareta ii ramase dupes

urechea stange dar o lases nepasilloare acolo.

Se asezard pe niste scaune tari si se privira In timp ce Lordul Godolphin isi musca machilia de our a bastonului. Am aflat ca sunteti la domeniu, spuse el in cele din urma, si am consideraL

de datoria mea, salt mai curand o placere, sa va prezint omagiile mete cat mai curand. Sunt multi ani decand dumneavoastra si sotul dumneavoastra ati venit sa vizitati Navronul. In fapt am devenit strAini, data fmi permiteti sa spun asa. L-am cunoscut

pe Harry foarte bine Cand locuia aid ca

haiat. Asa?! spuse Dona fascinatil deodata de

tunflatura de langa nasul lui; deabea atunci

o bagase de seama. Bietul om, trebuc c5 era tare nefericit; si apoi isi feri brusc privirea in laturi de frica sa nu observe directia

privirii ei... Da, continua el, pot spune c5 obisnuiam s5.4 socotesc pe Harry printre cei mai dragi prieteni ai mei. Dar de tend www.dacoromanica.ro

46

DAPHNE DU MAURIER

s'a casatorit 1-am vazut foarte putin,

i§i

petrece vremea la oral ". Asta-i o mustrare adresata mie, Vara Indoiala, gandi ea; §i-apoi, tare: Imi pare rail

ca. Harry nu-i cu mine, sunt singurA cu copiii".

spuse el, iar ea ,nu rasMare pacat, pause nimic, -,- ce ar fi putut spune? Sofia mea m'ar fi Insotil.", continua el

dar nu se simte prea bine in momentul de lap. Pe scurt..." Se opri incurcat, ne§tiind cum s5. mai continue, iar Dona zambi:

Inteleg foarte bine, §i eu am doi oopila§i". El se InclinA, continuand s5. ramana

stingherit. A§teptam un mo§tenitor", spuse el. Fire§te", spuse Dona, fascinatA mereu de umflalura aceia de lang5. nas. Cat

de greu lrebue s5.-i fie nevestii lui, cum o fi indurand? Dar Godolphin se pornise s5.-i vorbeasca de sotia lui, cat de bucuroasa ar fi s'o primeascA oricand, ca erau atat de

putini vecini §i a§a mai departe. cat de

greoi §i plictisilor este, gandea Dona; oare sA nu fie o mijlocie intre solemnitatea §i pompositatea acestuia §i superficialitatea vicioasA a lui Rockingham? A§a ar deveni §i

Harry data ar locui la Navron? Un cartof enorm cu ochii ce nu-ti spuneau nimic §i o gurA ca o tAetura Intr'o bucata de seu! Speram, spuse Godolphin mai dewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

47

parte, c5. Harry va vrea sa ne ajute in necazurile tinutului. Ali auzit de ele, Virg indoiala". N'arn auzit nimic,

spuse Dona.

Nu? Poate ca sunteti prea retrasa sa va ajunga tlirite, deli pAlavrageala i svonul

s'au intins pana departe. Am fost tulburati pradati de pirati, de nu stim ce sä. mai facem. Bunuri in valoare considerabila au fost pierdute la Penryn dealungul coastei. Domeniul unuia din vecinii mei a fost jefuit acum o saptamana, doua". Vai, ce trist, spuse Dona.

E mai mult decal trist, e insultator,. spuse Godolphin aprinzandu-se mai mult In fata bulbucandu-si ochii, si nimeni nu stie cum sa -I facem fat5. M'am plans la Londra i n'am primit niciun rAspuns. Au trimis, o mina de soldati dela garnizoana din Bristol, dar mai mult strica decat aduc folds. Nu, v5d ca eu §i ceilalti mosieri din tinut trebue sa ne strangem laolalta sa facem fata primejdiei. E mare

pacat ca Harry nu e la Navron, mare pacat".

Pot face ceva sa va ajut? intreba Dona infigandu-si unghiile in palma sa-si opreasca zambetul provocat de indignarea lui grozavA casicum ar fi fost ea vinovata de actele de piraterie. www.dacoromanica.ro

48

DAPHNE DU MAURIER

My dear lady, spuse el, nu puteti face nimic decat sa va chemati sotul sl alatu.randu-se prietenilor lui sa-1 infruntam impreuna pe francezul acela blestemat. Francez? spuse ea. Da, asta-i nenorocirea, spuse el aproape strigand in furia lui; blestematul asta e un strain spurcat care se pare sa cunoasca

tarmul nostru ca propria lui palmy si o

Merge de partea cealalta in Bretagne inainte

de a putea pune mana pe el. Vasul lui e ca argintul viu, niciuna din corabiile noastre de aici nu-1 poate prinde. Se furiseaza in

puterea noptii in porturile noastre, acosteaza in tacere ca un sobolan scarbos ce este si clispare dimineata odata cu fluxul, in limp ce ai nostri isi freaca somnorosi ochii.

Cu alte cuvinie, e Area iscusil pentru d-voastr5, spuse Dona. Asa ar fi, madam, dacia vreti sa puneti astfel chestiunea, raspunse el de sus, simtindu-se insultal.

Mi-e teama c5' Harry nu-1 va prindc niciodat5, c mutt prea lenes pentru asta, ..puse ea.

Nu ma gandesc nici un moment ea ar putea, spuse Godolphin, dar avem nevoe de

creere in actiunea asta, cu cat mai multe capete cu atat e mai Nine. Trebue sa-1 prinwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

49

dem pe individul asta chiar data asta insemneaza sa ne pierdem tot timpul §i banii.

Poate ca nu va dati seama de seriozitatea situatiei. Aici suntem pradati continuu, iar femeile dorm cu frica in san pentru viata lor, §i nu numai pentru viata. Oh, a§a dar astfel de pirat este?! murmura Dona. Pana acuin n'au fost pierdute vieti ome-

ne§ti §i nicio femeie rapita, spuse Godolphin Intepat, dar intrucat individul e francez ne dam seama cu totii ea nu va trece multa vreme §i se va intarnpla ceva Ingrozitor.

spuse Dona ridicanduse In picioare, cuprinsa deodata de rg..s §i Vai,

a§a.!?

Indreptandu-se spre fereastra, neputanduli stapani rasul intrueat gravitatea §i solemnitatea lui depa§eau marginile suportarii. Slava Domnului ca el interprets ridicatul ei in picioare drept un semn de plecare §i se inclina sarutandu-i mana intinsa de ea. In viitoarele d-voastra mesagii adresate sotului d-voastra imi place sa cred ca-i veti

reaminti de mine §i-i veti arata necazurile noastre, spuse el. Iar Dona: Da, fire§te",

de§i era hotarata ca, orice s'ar Intarnpla, Harry nu trebuia sa ving. la Navron sa se amestece in chestiunea cu piratii §i sa-i tulbure scumpa ei libertate. Dupa ce-i promise 4

www.dacoromanica.ro

50

DAPHNE DU MAURIER

ca va face o vizita sotiei lui §i mai utilizase cateva formalitati, Dona 11 sund pe William, iar lordul se retrase. Tropotul calului se auzi din cc in ce mai slab pierzandu-se pe §oisea. Spera ca acesta sii-i fie ultimul oaspete,

fiindca. -nu intra in vederile ei sa stea pe scaun in mod solemn §i sa intretina o conversatie neinsemnata cu un caraghios; i se 'Area mai groaznic deeat un supeu la Swan.

Trebuia sa-1 in§tiinteze pe William ca io viitor nu mai era acasa pentru oaspeti. Trebuia s'o scuze in vreun fel: ca -i la pliinbare,

sau doarme, sau e bolnavd, ca a innebunit

chiar, ca e in cama§a de forth in camera ei, orice era mai bine decal sa mai dea ochi cu toti Godolphinii tinutului in grandoarea §i solemnilatea lor.

Ce greoae la minte trebue sa fie loat5

aceasta nobiliine locala ca sa fie jefuita In felul acesta; bunurile §i marfurile lor luate in putsxea noptii, Med a fi capabili sa impiedice ceva, fie chiar cu ajutorul soldatilor. cat de inceti §i neputincio§i! Daca ar pune un p'andar care sa dea alarma, cu siguranta ca s'ar putea sa -i intinda o cursa strainului la ancorarea in porturile lor. 0 corabie nu era doard o fantoma, depindea

de vant §i flux, iar oamenii faceau §i

ei

zgomot, ecoul pa§ilor lor pe cheiuri, vocile

lor rasunand fn aer. In ziva aceia Dona www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Gina devreme, la case,

3i -i

51

comunica lui 'Wil-

liam care sta in picioare in spatele scaunului ei, sä inchida usa musafirilor, in viitor. Vezi, William, spuse ea am venit

la Navron sä ocolesc oamenii, sa fiu singura. Vreau sa fiu ca o pustnica, atat cat -voiu sta aici. Da, mylady,

spuse el. Am fdcut o

gresald dupd ainiaza asta. Nu se va mai Intampla. VA veti bucura de singuratatea d-voastra $i veti folosi evadarea" d-voastra. Evadarea? Da, mylady, rdspunse el. Cred ea am priceput dece sunteti aici. Ati fugit de dum-

neavoastra Insiva din Londra, iar Navron este sanctuarul d-voastra.

Ea tacu un moment, miratd, putin ingrozild,

iar apoi: Ai o intuitie primejdi-

oasa, William, de unde ti-a venit?" Ultimul meu stapan, mylady, imi vorbea multe, adeseori; multe din ideile mele i mull din filosofia mea sunt imprumutate dela el. Ca si el, practic si eu observarea oamenilor. $i-mi vine sa cred ca el ar con-

sidera sosirea dumneavoastril aici drept o evad are.

$i dece 1-ai parasit pe ultimul dumitale stilphn, William?

Viata lui de acuma, mylady, este de asa nalurA ca serviciile mele i-ar fi de putin www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

52

folos. Am hotarat impreuna ca bun in alts parte. A§a ca ai venit la Navron?

fi mai

Da, mylady.

Si ai trait singur §i ai \rang tluturi de no apte ?

Cum spune mylady! Atunci se poate ca Navron sa fie un refugiu §i pentru dumneata? Se poate, mylady.

Dar ultimul dumitale stapan ce face? Calatore§te, mylady.

Face voiajuri din loc in loc? A§a cum spuneti, mylady. Atunci §i el este un evadat", William. Cei cari calatoresc iii cauta intotdeauna un refugiu.

Stapanul meu facea adeseori aceasta constatare, mylady. In fapt, pot spune, ca viata lui este o evadare" continua. Ce placut trebue sa-i fie, spune Dona curatinduli un mar not ace§tia puteni sa disparein numai din cand in cand §i or-cat am pretinde ca suntem liberi, §tim totu§i

ca-i numai pentru o clipa, funded ne sunt legate §i mainile §i picioarele. Foarte adevarat, mylady.

Dar stapanul dumitale, gaturi de loc? Niciuna, mylady. www.dacoromanica.ro

el n'are le-

GOLFUL FRANCEZULUI

53

A§ vrea sa.-1 intalnesc pe stapanul dumitale, William.

Cred ca aveti multe in comun, my1 ady.

Poate ca intr'o zi, in calatoriile lui, va trece §i pe aici? Poate,

mylady.

In fapt, 1mi voiu retrage ordinul privitor la oaspeti, William. Dach stapanul du-

mitale ar cere vreodata sa fie prima, nu voiu simula vreo maladie, nebunie sau alts afectiune, ci-1 voiu primi. Foarte bine, mylady.

Ridicandu-se fn picioare §i uitandu-se la el 11 vazu zambind, dar zambetul i se stinse

iinediat cand 1ntalni privirea ei, iar gura lui se stranse din nou ca o punga. Dona ie§i in grading. Aerul era dulceag, bland §i cal-

dut, iar departe catre apus soarele broda

cerul cu motive uriase. Se auzeau glasurile copiilor dui la culcare de Prue. Era numai bine de plimbare, singura, departe. Luandu-§i un sal §i punandu-1 pe umeri ea ie§i din grading, traversa parcul, dadu peste o bariera, apoi un camp §i o poteca noroioasa

care o duse la un drum de caruta, iar aoesta la o intindere mare de iarba salbatea si aspra, un tinut plin de burueni care ducea la faleze §1 mare. Simti imboldul sa mearga pang la mare,

www.dacoromanica.ro

54

DAPHNE DU MAURIER

nu numai la rau -- iar soarele scapatand la orizont §i seara racola marea deschisa

rindu-se ajunse in cele din urma pe un teren

in panta unde pescaru§ii tipara furio§i la aparitia ei, fiind timpul clocitului. Lasandu-se sa alunece pe parnantul ierbos §i piese uita departe la tricelele suparatoare mare.

Deparle, in stanga, era raul: lat §i straincitor, logodindu-se cu marea; marea insa§i, foarte lini§tita, cu soarele de apus colorand-o in aramiu §i ro§cat. Sub ea, in jos, valuri mici stropeau stancile. Apunand in spatele Donei soarele facea pe mare o potecit intinzandu-se pang departe la orizont. Cum stalea §i se uita cu spiritul putin amortit dar multumita, cu inima impacata, Dona vazu

o pats la orizont, §i imediat umbra lua

forma §i aparura panzele albe ale unei corabii. Catva timp nu innainta deloc, nesufland nici-o briza pe apa §i 'Area sa atarne acolo departe intre cer §i mare, ca o jucarie pictata. Acum putea vedea puntea superi°aril §i prora §i catargele curioase. Oamenii de pe ea trebue sa fi avut noroc la pescuit, pentrucil in jurul corabiei se ingramadeau nenumilrati pescaru§i, tipand, rotindu-se §i plonjand in apa. Un tremurat u§or de vant

se ivi in larg §i Dona vazu cum panzele prinsera briza §i se umflara ca un stomac www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

55

iar pescdru§ii se ridicara gramadd roind in jurul catargelor. Apusul prinse corabia dandu-i un colorit auriu §i a§a inainta spre farm tdcuta, furi§andu-se, lasdnd in urmd o poteca neagra. Pe Dona o cuprinse un sentiment ciudat, ca§icum o many i-ar fi atins inima §i o plin, albe §i libere,

voce i-ar fi §optit: imi voiu aminti de

asta". 0 presimtire de teamd ciudatd, de minune, de exaltare, o cuprinse deodatd, Se intoarse repede zambindu-§i fard motiv, murmurand o melodie §i urea dealurile spre Navron House, sdrincl §anturile ca un cop §i tardndu-si fusta prin noroi, in timp ce cerul se intuneca, luna incepuse sd rdsard §i vantul de noapte sa sopteasca printre ramurile pomilor inalti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

Dona se gala. Indata dupa Inapoiere, obosita de plimbare si adormi imediat, In ciuda

perdelelor date la o parte si a lunii stralucitoare. Pe la miezul noptii Insi. se trezi,

auzind pasi scartaind pe pietrisul de sub fereastra ei. Toata casa era cufundata in somn, iar Dona, alarmata de pasii auziti in noapte se ridica din pat si se uita prin fe-

reastra in gradind. Nu putu vedea nimic, si oricine ar fi stat casa fiind In umbra acolo jos ar fi putut trece neobservat. Astepta veghiind,

si deodatd, din braul

de arbori de dincolo de pajiste, se ivi in lumina lunii un barbat care privi In sus spre cash. II vdzu ducandu-si mainile facute

cupa la gura si scotand un suerat u.sor. Imediat se furisa altcineva dinsprecasa umbrita nude se adapostise probabil si tra-

versa repede pajistea spre barbatul dintre pomi, cu mina ridicata in sewn de prevenire; iar omul acesta era William. Dona se www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

57

apleca Inainte, incadrata de draperii, cu buc-

lele acoperindu-i fata. Respira mai repede decal de obiceiu si inima ii batea violent fiindca In ceeace vedea era primejdie,lera o atatare. Degetele ei tamburinau pervazul cu o melodic fara name. Cei doi barbati stateau acum in lumina lunii si Dona fl vazu pe William gesticula'nd cu mainile §i ardtand

spre casa; iar ea de teama de a nu fi observata se trase mai Inapoi in umbra. Cei doi continuara convorbirea, strdinul uitandu-se §i el in sus spre casa si imediat ridica din umeri §i intinse bratele in ldturi, casi-

cum problema depasea puterile lui de rezolvare; apoi se retrasera amandoi printre braul de arbori si disparurd. Dona astepta, asculta, dar ei nu se mai intoarsera. Briza racoroasa urnflandu-i cdmasa ei

subtire de noapte o facu A. se infioare,

asa ca se reintoarse spre pat. Dar nu putu adormi, aceasta noua plecare a lui William fiind un mister care se cerea lamurit. Daca 1-ar fi vazut plimbandu-se singur printre copaci, in lumina lunii, nu i-ar fi dat prey mult de gandit, caci ar fi banuit fie existenta unei femei care-i placea in catunul Helford de pe rau, fie ca expeditia lui tacuta ar fi putut fi mai nevinovata'. Inca: o vandtoare de fluturi in miez de noapte. Dar mersul acesta pe furis, casicum ar fi asteptat

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

58

un semnal, omul acela din intuneric cu mainile cups la gura si sueratul acela usor, cum si felul cum. William a traversat pajistea cu acestea erau mina ridicata a instiintare,

probleme mai grave, fiind prilej de neli-

niste. Se intreba chiar data nu fusese proasta sit alba incredere in William. Oricine, in afara de ea, 1-ar fi. concediat

chiar din prima seam, afland ce serviciu Meuse si cum traise singur in casa fara' sa aiba ordine in aceasta privinta. Chiar felul lui de-a fi, atat de nepotrivit cu al servitorilor obisnuiti, aceasta purtare care o fara Inintriga si o amuza totdeodata,

doiala ca ar fi suparat pe cele mai multe stapane, pc o Lady Godolphin de pilda. numai Harry 1-ar fi dat afara imediat, ea William s'ar fi purtat cu totul altfel fats de el; asa, eel putin, simtea ea instinctiv. Iar vasul acela cu tutun si volumul de era ceva dincolo de puterea ei de poezii, intelegere, ceva mistificator, dar dimineata trebuia sa fats ceva, sa is o hotarare. Fara sä fi hotarit Inca nimic si cu mintea tulburata, ea adormi in cele din urmd, pe cand lumina cenusie a zorilor piltrundea in camera.

Ziva era fierbinte si strdlucitoare ca si acea precedents, soarele auriu agatat pe un

cer far(' nouri, and Dona se trezi. Prima www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCF,ZULUI

59

ei miscare fu spre braul de pomi uncle vorbise William cu strainul si disparusera cu o noapte mai inainte. Asa cum se asteptase urmele pasilor for Meuse poteca printre dopoteii albastri, poteca lesne de urmat, du-

cand drept spre poteca principals a dumbr5vii, printre pomii deli. Urma catva timp drumul coborand tot mereu, serpuil, grunjos, greu de urmat si isi dadu deodataseama ca poteca ducea spre rau, sau mai curand un brat al lui, fiindca prinse in departare lucirca apei pe care nu se aslepla s'o afle atat de aproape. Raul propriu zis cu siguranta ca trebuia sa fie in stanga ei, iar acea-

sta facie de apa peste care da'duse ii era necunoscuta, era o descoperire. Ezita un moment, nehotarata dad". sa mearga mai departe sau nu, iar apoi amintindu-si de ora inaintata si de copiii cari o vor cauta, de William chiar, asteptandu-i ordinele, se intoarse urcand din nou grin padure si traversa pajistile spre Navron House. Trebuia sa amane plimbarea pentru alts data, poate pentru mai tarziu, dupa amiaza. Asa ca se juca cu copiii si apoi ii scrise lui Harry o scrisoare, groomul urmand sa piece peste cloud zile sa-i clued vesti la Londra. Statea in salon langa fereastra deschisii

si musca varful penei. Ce putea sa-i scrie decal ca era fericita in libertatea ei, absurd www.dacoromanica.ro

60

DAPHNE DU MAURIER

§i asta 1-ar fi durut. Bietul de fericita? Harry, el nu va Intelege niciodata...

Godolphin prietenul tau din copildrie", ii stria ea, mi-a facut o vizitd. L-am gasit cam solemn §i antipatic §i nu ya pot vedea sbenguindu-va prin campii ca baietii

mid. Dar poate ca to nu to sbenguiai ci stateai pe vreun scaun aurit jucandu-te de-a

Imparatul §i supu§ii". El are o crescatura de came pe varful nasului; sotia lui a§teapta un baby. Era agitat §i tuna in privinta unor

pirati, sau mai bine zis a unui pirat, un

francez, care vine in puterea noptii §i-i pradd. casa lui §i ale vecinilor lui, dar cu toti soldatii nu-1 pot ?prinde, ceeace mi se pare

destul de nedibaci din partea lor. Mi-am propus sa pornesc singura o actiune, cu un cutit in dinti §i cand voiu da peste bandit-

care dupa spusele lui Godolphin e foarte fioros, un individ care-i macelare§te pe bar11 voiu lega bati §1 le rape§te pe femei cu franghii tari §i ti-1 voiu trimite in dar".

Cased. §i-§i ciocani dintii cu pana. Era lesne sa scrie o astfel de scrisoare in care

sa is totul in gluma, dar trebuia sa alba grija sa nu scape vreun cuvant tandru, fiind-

ca Harry ar lua primul cal sa villa la ea; dar nici prea rece nu trebuia sa fie, fiindca asta 1-ar 1nfierbanta §i tot ar veni.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

61

Distreaza-te cum vrei", continua. ea sä si gandeste-te cum vei arata cand bei al cincilea pahar, iar data vrei fa curie primei femei pe care o intalnesti fiindca eu scrie,

nu to voiu socri cand ne vom vedea din nou. Copiii sunt sanatosi ti -ti trimit dragostea lor, iar eu iii trimit... tot ce-ai vrea to " .

Soda to afectuoasa", Dona.

Indoi scrisoarea pecetlui. Acuma era libera din nou t incepu sa reflecteze cum sa scape de William dupa amiaza asta, fiind-

ca voia sa-1 stie departe cand va porni in expeditie. La ora 1 mancandu-si pranzul rece, §tia cum trebuia sa procedeze. spuse ea. William, My lady?

Ridica privirea spre el. Nu mai avea nimic din caut5.tura de soim in el, ci era ca de obiceiu, atent la ordinele ei. William, spuse ea, as vrea ca dupa masa sä pleci calare la conacul lordului Godolphin sa-i duci flori sotiei lui care nu-i tocmai bine.

I se paru ca in privirea lui trecu un fulger de plictiseala,. de refuz momentan, de e zit are.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

52

Doriti sa duc florile chiar azi, mylady? Daca vrei, William.

Cred ca groomul n'are nici-o treaha, mylady.

Vreau ca groomul s'o is pe domnisoara

Henriette si domnisorul James cu guvernanta la un pic-nic cu trasura. Foarte bine, mylady. Vei spune gradinarului sa taie flori. Da, mylady. Ea nu mai spuse nimic si zambi, ghicind

ca el nu voia sa se duca. Poate ca avea o alto intalnire cu prietenul sa-u, in padure jos. Spune-i uneia din servitoare sa-mi facg

patul si sa traga perdelele, ma voiu odihni dupa amiaza asta spuse ea iesind din camera; iar William se Indina fara sa raspunda.

Era si aceasta o siretenie, sa-i adoarma lui orice banuiala ar putea sa alba, desi era sigura ca n'avea niciuna. Si astfel, jucandu-si rolul, se, duse sus si se intinse pe pat. Mai tarziu auzi trasura oprindu-se in curie si vocile copiilor ciripind atatate de brusca idee a unui pic-nic, iar apoi trasura hurducilind pe drum. Dupa caleva clipe auzi tropolul unui singur cal batand pietrele cal-

daramului. Esi din camera, traversa o sala spre fereastra ce privea in curte §i-1 vazu www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

63

pe William incalecand i plecand cu un mare buchet de flori in fata lui, pe sea. 0 stratagems plina de succes, gdndi ea, razand ca un copil prostut in pragul unei aventuri. Iii puce o rochie uzata care

putea sa se strice fdra parere de rau, un batist de matase pe cap si se furisa afar din propria ei cash. ca un hot. Urma aceiasi potecd pe care o gasise dimineata, dar de data aceasta se infunda adam in padure fard ezitare. Pasarile erau

din nou active, dupa tacerea for dela amiaza; fluturi tacuti dantuiau si se sbenguiau in aer; albine somnoroase zumzuiau

in aerul fierbinle sburand spre ramurile de sus ale pomilor. Dhdu din nou peste firul

de apa stralucitoare care o surprinsese dimineata. Pomii se rareau i ajunse la mal; si-atunci, pentru prima data vazu golfuletul, linislit 1i netulburat, ocrotit de pomi, ascuns

de privirile oamenilor. Il cercetd mirata, caci ea nu stiuse de exislenta lui, de aceast5 ramura a raului principal furisandu-se in domeniul ei, atat de adapostild si ascunsa de padurea insasi. Era reflux si apa se scurgea

din bancurile indloase. Golful serpuia in jurul unui grup de pomi si Dona incepu sa umble dealungul malului uilandu-si de tinla ei, aceasta nouil descoperire fiind o bucurie neasteptata. Golful era un isvor de www.dacoromanica.ro

64

DAPHNE DU MAURIER

vraja, o evadare" noun, mai bunk decal Nauron House, un Joe de visare §i somn, o Lark a fAgAduintii. Un erete cenu§iu §i solemn, cu capul afundat in umerii cocarjati,

stAtea in apa putin adanca, iar in spatele lui un batlan cerceta malul duple stridii. 0 prigorie tip5. ciudat §i-§i 1u5. sborul in- josul

golfului. Ceva, dar nu ea l'nsa§i, tulburase pasArile, fiindcA §i uliul se ridica incel

batanduli greoi aripile §i urmA prigoria. Dona se opri o clipl fiindcA auzise §i ea un sunet, ceva ca sgomotul unuiciocan. I§i continua drumul §i ajunse la o rAsucire a golfului. Acolo se opri §i instinctiv se retrase la adapostul pomilor, pentrucA inaintea ei, acolo uncle golful se lArgea brusc, era ancorata o corabie; atat de aproape era ca putea s5. arunce o monedk pe puntea ei. 0 recunoscu imediat. Aceasta era corabia pe care o vazuse cu o searA mai Inainte pictata la orizont cu ro§u §i auriu de soarele apunand. Doi oameni atarnau intr'o parte a ei infundand calti; de aici veneau loviturile de ciocan auzite. Unde ancorase corabia trebue sA fie apa adanca fiindcA de amandoua pArtile erau bancuri de mal §i refluxul fAcea

bulboace §i spumA. Cativa metri departe de corabie era un chei pe care zriceau scripeti, macarele §i odgoane. Se pare cA reparau ceva. 0 barca era trasa Tanga vas dar www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

65

nu era nimeni in ea. In afara de cei doi oameni cari infundau cu calti o parte a cora-

biei, totul era linistit, tacerea adormita a unei dupa amiezi de vara. Nimeni nu slia, .gandea Dona, nimeni nu putea spune numai dacti ar fi coborit direct dela Navron House asa cum Meuse ea ca o corabie

era ancorata in acest san de mare ocrotit de pond si ascuns de rani deschis. Alt om Iraversa puntea si se apleca peste bord uilandu-se la camarazii lui. Un om mic

si zarnbilor, ca o maimutica, si care purta

in mina o lauta. Sari pe balustrada, isi

aduna picioarele sub el si incepu sa sune coardele. Ceilalti doi ridicara privirile spre el si rasera. El zdrangani nepasator o arie melodioasa si apoi incepu sa ante; mai intai incelisor, dupa aceia mai tare. Dona caula sa prinda cuvintele si-si dadu seama deodala ca omul canta frantuzeste. Inima incepu sa-i galopeze, mainile se incleiara si gura i se usca. Intelese deodata ca aici era ascunzatoarea francezului si asta ii era corabia. Penlru prima data in viata ei simti un spasm ciudat de teama. Trebuia sil reflecleze repede, sa-si faca un plan, sa foloseasca ceeace aflase. Cal de evident era totul acuma: golfuletul acela linistit era o ascunzatoare perfecta, atat de linistita, de indepartata; nimeni n'ar ba5

www.dacoromanica.ro

66

DAPHNE DU MAURIER

nui vreodata. Dar trebuia sa fach ceva, va trebui sa vorbeasch. cuiva. Dar trebuia neaparat? Plecand acurna, sa spund ca a vazut corabia sau sa pretindh ca

nu stie nimic? Sa uite totul, sa nu fie nevoe sa fie implicath; allfel ar insemna sa se termine cu linistea ei, ar insemna soldati !Aland padurea, lume sosind, Harry venit complicatir nesfarsite si Nadin Londra, vron desfiintal ca loc de refugiu. Nu, nu va spune nimic. Se va furisa prin padure Inapoi acash, nespunand la nimeni; pastrandu-si vinovath secretul, va Msa jafurile sa continue. Ce-i pasa ei de Godolphin si prietenii lui caraghiosi, de tinutul care suferea?!

Apoi, cum se intoarse sa dispara printre pomi, cineva iesi din padure din spatele ei, ii arunch o hainh peste cap si astfel o orbi; ii prinse mainile asa ca nu se mai pulu sbate si ca'zu la picioarele lui, sufocalh, nepulincioasa, stiind eh' era pierduta

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

Primul ei sentiment fu de furie; o furie oarbd. Cum indrdznea cineva sa se poarte

astfel cu ea, s'o lege ca pe o gaind §i s'o poarte la chei? Fu aruneata brutal in fundul barcii §i cel care o legase lud vaslele §i vasli spre corabie. Omul scoase un tipdt de pescaru§ §1 strigd ceva ceeace nu putu inte-

camarazilor lui de pe punte. Ea li auzi razand, iar cel cu lauta struni o melodie sallareatd. Se liberd din haina in care o infd§urasera §i-§i ridied privirea spre cel care o izbise. El li vorbea frantuze§te §i radea. Purta in ochi o licarire de veselie, ca§icum rapirea ei era un jot, o glumd a unei dupa amiezi de yard; iar cand ea se Incrunta la el §i se uitd de sus, hotaratd sä fie demi* el se trase inapoi simuland frica §i pretinzand ca tremurd. Dona se intreba ce s'ar Intampla data ar ridica vocea §i ar striga dupa ajutor; ar auzi-o cineva, sau ar fi zadarnic? lege

www.dacoromanica.ro

68

DAPHNE DU MAURIER

Stia totusi ca nu pulea face asta; femeile ca ea nu tipau, ci asteptau momentul salvarii. Stia sa inoate Si poate ca va fi posibil

mai tarziu, in intuneric, sa coboare de pe corabie in apa. Ce proasta a fost, gandi ea, sa zaboveasca acolo, cand stia ca era corabia francezului. In definitiv merita sa fie captiva, s5. fie in situatia asta absurd5 i ridico15, eand o retragere pc furis, la adapostul pomilor, spre Navron House, ar fi fost atat de usoara. Treccau acum sub pieptul corabiei, uncle era puntea superioar5

si ferestruicile rotunde, iar numele ei: La Mouette" era scris cu litere aurii inflorate. Se Intreba ce o fi insemnand franceza ci era atat de cetoasa deodata dar nu-si putu aminti.

Barca se opri la scara atarnand Inteo

parte a corabiei ¢i oarnenii de pe punte se Ingram5dira ranjind sa vada cum se urea, Reusi sa se urce cu dibacie, nevoind a le

da prilej de ras si sari pe punte refuzand

ajulorul lor. Incepura sa-i vorbeasca in dialectul for pe care nu-1 1ntelegea. Trebuia sa fie Breton, par'ca Godolphin ii spusese ceva

despre corabia care se refugia pe tarmul opus. Ei continuau sa-i zambeasch i sa rada in felul for prostesc, ceeace o infuria fiindca nu se potrivea cu rolul demo ai www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

69

eroic pe care ea ar fi vrul sa-1 joace. Isi Incrucisa bratele

intoarse privirea dela

ei nespunand nimic. Apoi, primal barbat reaparu, se dusese probabil st1-1 instiinteze pe conducatorul tor, capitan-ul acestui vas fantastic, facu semn cu capul sa-1 urmeze.

Era cu totul altfel decal se asteptase ea. Oamenii acestia erau ca niste copii, incanlati de prezenta ei, zambind si fluerand, iar ea crezuse ca piratii sunt niste creaturi fioroase, cu inele in urechi si cutile in dinti. Corabia era curata, ea isi imaginase un vas murdar si spurcat si rau mirositor,

nu era nicio dezordine, vopseaua era

proaspata si vesela, puntea frecala ca pe un

vas de razboi, iar dinteo parte a corabiei, unde ea banuta ca vietuia echipajul, venea

aroma datatoare de pofta de mancare a unei supe de zarzaval. Omul o conduse prin-

leo 110. rotaliva, in jos pe caleva trepte si balm la o use dincolo de care o voce pofti sa intre. Dona se opri in prag clipind des din ochi, fiindca soarele patrunzand prin fereastra broda stralucitor captusala de lemn deschis a cabinei. Din nou se simti prost, dezechilibrata, fiindca. Incaperea nu era deloc gaura intunecoasa ce-si Inchipuise, plina de slide goale si pumnale,

ci era o camera ca in orice casa: CU www.dacoromanica.ro

70

DAPHNE DU MAURIER

scaune, o masa lustruita §i picturi de pasari. Avea In ea ceva odihnitor, odihnitor §1 totu§i auster, camera cuiva care se mut-

tumea cu el insu§i. Cel care o condusese la cabina se retrase Inchizand u§a lini§tit, iar omul dela masa lustruita continua s5 scrie neluand in seama intrarea ei. I1 cerceta pe furi§, con§tienta de o brusca sfiiciune §i urandu-se Insa§i din aceasta cauza. Sfioasa, tocmai ea, Dona, care nu era nici-

odata timida, careia nu-i pasa de nimic §i nimeni. Se intreba cat o s'o mai Vila In picioare acolo; era o mojicie; dar ea nu putea sa Inceapa vorba. Se gandi deodath la Godolphin cu ochii lui bulbucati §i protube-

ranta earnoasa in varful nasului; ce-ar

spune el daca ar putea-o vedea acum singull in cabina teribilului francez, Godolphin

care ducea frica femeilor din tinut. Francezul continua sa scrie §i Dona sä stea in picioare langa u§5.. 1§i dadu seama acum ce-1 deosebia de ceilalti barbati. El purta propriul lui par, ca adevaratii barbati, in. locul perucilor buclate §i ridicole, la moda; iar ea vazu imediat cat de bine fi venea, cat de imposibil 1-ar fi lui s5. S2 poarte altfel. Cat de concentrat era, cat de deta§at, ca un student pregatinduli examenele. Nici nu s'a ostenit sa -ti ridice capul In prezenta ei. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

71

Dar, in definitiv, ce lucru important tot mazgalea el acolo? Ea se aventura un pas, 4:101., mai aproape de masa ca sa poata yedea, si-si dadu seama ca nu stria deloc, el desena; fin, cu mare grip', un uliu stand

pe un bane malos asa cum vazuse si ea

cu cateva minute mai inain.te. Fu Inmarmurita, nu-si putu gasi nici gandul nici cuvintele, caci piratii nu erau ast-

fel, cel putin pirati,i inchipuirii ei. De ce nu juca el rolul pe care imaginatia ei i-I dase: a unui individ rau, cu privirea sasie, murdar, 'injurand grozav, cu mainile unsuroase, iar nu acest om stand la o mass lustruita si neluand-o pe ea In seama? Insfar§it el li vorbi incetisor cu un usor accent strain, dar continua sa-si deseneze uliul neuitandu-se la ea. Se pare ca-mispionaicorabia, spuse el.

Ea 'simti imediat o Intepatura de furie: ea sa spioneze! Doamne, ce acuzare! Dimpotriva, se pare ca oamenii dumitale mi-au pangarit domeniul.

El se uita in sus si sari in picioare. Era Walt, mult mai inalt decat isi inchipuise, In ochii lui negri trecu un fulger de recunoastere si, apoi, zambi usor, discret. Cele mai umile scuze ale mele, spuse el, n'as fi crezut ca. Insasi stapana domeniu-

lui sa ma viziteze In persoana. www.dacoromanica.ro

72

DAPHNE DU MAURIER

El ii oferi un scaun si ea se aseza far5 vorbd. Continua s'o priveasca cu aceiasi licArire de recunoastere in ochi, cu aceiasi secreta desfatare in privire. Se ldsa pe spate in scaun, picior peste picior, muscand pana cu care desemnase. Din ordinul dumitale am lost prinsa si adusd aici? spuse ea; landea ceva lrebuia A. fie vorbit, iar el ar fi continual s'o cer-

celeze de sus pang jos in felul lui ciudat. Oamenii mei au ordin sä lege pe orieine se a.ventureazd pang la golf, spuse el. De obiceiu nu ne lulbura nimeni. Dum-

neata insa ai lost mai cutezdtoare cleat locuitorii de aici si acum suferi din pricina asta. Nu esti ranila sau invineita, nu-i asa? Nu, raspunse ea scurt. Alunci deco to plangi?

Nu sunt obisnuita sa fin tratald astfel, spuse ea manioasti iarasi, fiindca o facea sd se simta caraghioasa. Nu, firesle ca nu, spuse el linistit, dar nu -ti strica deloc. Doamne Dumnezeule, ce obraznicie, ce insolenta. Furia ei insa II amuza si el continua sd balii toba in scaun, sa zambeasca si sa -si muste pana de desemn.

Ce-ai de gand sä faci cu mine?

spuse ea. Ah, vezi, aici i-aici, raspunse el punand www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

73

jos pana. Trebue sa cercetez regulamentul, Trase un serlar al mesei sff scoase un volum ale carui pagini incepu sa le intoarca incet, cu o mare solemnitate. Despre prizonieri... Metode de capturare... Interogalorii... Detinerea 'or.... Tratarea lor... etc. etc.", cell el cu glas tare. Hm,... da,... e totul aici, dar din neferi-

cire aceste note se refers numai la capturarea, detinerea sff tratarea prizonierilor barbati. Nu m'am ganclit sa stipulez nimic relativ la femei. 0 mare scapare din vedere din partea,mea. Ea se gandi din nou la Godolphin si te-. merile lui si in ciuda sacaelii ei se trezi zarn-

bind amintindu-si cuvintele lui: avand in vedere ca individul e francez, e numai o chestiune de timp sa...". Vocea lui ii franse linia gandurilor: Vezi, asa-i mai bine. Nu-ti sta bine cand esti furioasil. Acum incepi sa arati mai mult asa cum esti inteadevar. Ce stiff dumneata despre mine?

El zambi iarasi continuand sa tamburineze scaunul. Lady St. Columb,

spuse el, rasfatata Curtii. Lady Doria care bea prin ta-. verne in tovarasia prielenilor barbatului ei. Vezi, esti o celebritate. www.dacoromanica.ro

74

DAPHNE DU MAURIER

Ea se Inrosi ca focul, ranita de ironia vorbclor lui §i dispretul lui lini§tit. S'a terminat cu asta acuma, spuse ea, s'a sfarsit totul. Vrei sa spui, pentru moment. Nu, pentru totdeauna. El incepu sa fluere incelisor §i apropiindu-se de desemn continua sa se joace cu el facand umbre. Cand vei fi stat la Navron ceva mai indelungat, te vei plictisi, spuse el, §i te vei simti din nou chemata de sgomotul §i mirosul Londrei. Iar de capriciul de acuma iti vei reaminti ca de ceva trecator. Nu,

spuse ea.

Dar el nu ra'spunse si continua sa. deseneze.

Prinsa de curiozitate ea II supraveghia. Desena bine, iar ea incepu sa uite ca era o prizoniera §i ca ar putea fi dusmani. Until statea pe bancurile maloase la capul golfului, spuse ea, 1-am vazut mai adineauri inainte de venirea pe corabie. Da, raspunse el e totdeauna acolo in thnpul refluxului. E unul din terenurile lui

de hrana, desi iii are cuibul mai departe, spre Gweek, In susul canalului principal. Ce-ai mai vazut altceva? Un batlan §i o alta pasare; cred ca. era .0 prigorie. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Da, da, spuse el,

75

trebue sa fi fost

,acolo. Cred ca i-a indepartat ciocanitul. Da, spuse ea. El i§i continua flueratul lui farce melodie,

desenand in acela§ timp; iar ea D. privea i &idea cat de natural era, simplu §i farce

efort, sa stea acolo in cabina, alaturi de francez pe corabia lui, in timp ce soarele patrundea prin fereastra §i refluxul facea bulboace in jurul prorei. Era ciudat; ca un vis, ca ceva ce §tiuse intotdeauna ea o sa

se intample, ca§icum ar fi fost o scen5 dintr'o drama in care avea §i ea un rol; corlina se ridicase acuma §i cineva ii §op-

tise: hai, pe aici trebue sa intri", Au inceput ldstunii de noapte sä piece, spuse el, seara se cuibaresc in dealu-

rile de dincolo de golf. Sunt atat de prudenti ca-i aproape imposibil sa to apropii ,de ei. Da.

SLR ca golful e refugiul meu, spuse el privind-o o clipa §i apoi intorcand capul.

Vin aici sa stau degeaba. 5i-apoi, nand lenea ma cuprinde prea mult am taria sa ma desprind §i sa o pornesc din nou in larg.

$i sa comiti acte de piraterie contra celor din tinutul meu. $i sa comit acte de piraterie contra cewww.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

76

for din tinutul dumitale,

spuse el ca un

ecou.

El ispravi desenul, it puse deoparte §i apoi se ridica In picioare intinzand bratele deasupra capului. Intr'o zi te vor prinde, spuse ea. Intr'o zi... poate; §i se duse spre ferestruica uitandu-se afara, cu spatele intors spre ea. Vino §i te uita, spuse el, iar ea se

ridica de pe scaun §1 se duse sa stea in

picioare langa el, amfa'ndoi privind in jos spre apa unde plutea un card mare de pescaru§i cautand hrana cu ciocurile in apa. Vin totdeauna cu duzinile aici; se pare ca afla imediat de intoarcerea noastra. Oamenii mei ii hranesc §i eu nu-i pot impiedica. Ca §i ei de rau, sunt §i eu. Le arunc totdeauna resturi de mancare de aici dela fereastra. El rase, §i luand o coaja de paine, o 'rause §i le-o arunca, iar pescaru§ii sarira asupra ei tipand asc-utit §i luptandu-se intre ei. Poate ca se simt atra§i spre not dintr'un sentiment de camaraderie; e gre§ala mea sa-mi fi botezat corabia: La Mouette" La Illouette":. Pescaru§u1"... da, desigur, cum de uitasem ce insemneaza?1"... §i continuara sh priveasca pescaru§ii aplecandu-se prin fereastra. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

77

ceeace fac Ce absurd, reflecta Dona acum, nu-i ceeace aveam de gaud. Acum cu

siguranta ca a§ fi fost legata cu franghii :§i aruncata in intunecimea calei, Invinctita §1 zdrobita; cand colo, not aruncam firimi-

turi pescaru§ilor §i am uitat ca trebue sa ma aral manioasa". Dece te-ai facut pirat? rupse Dona Cacereu, in cele din urma. D.ece calare§ti cai nar5.'va§i?

Intre-

ba el. Din cauza primejdiei, din cauza iutelii

tor, pentruca a§ putea fi trantita la pamant.

De asla m'am facut §i eu pirat. Da, dar... Nu existri nici un dar". Totul, in rea-

Male, e foarle simplu; nicio problema intunecata. Nu urasc societatea omeneasca §i n'am simtaminte amare impotriva semenitor mei. Se intampla c5. problemele de piraterie sa ma intereseze, sa se potriveasc5

lnclinatiei mele de gandire. Nu e numai o chestiune. de brutalitate §i cruzime sangeroasil, vezi bine. Organizarea imi rape§te multe ceasuri, in multe zile; fiecare am5nun!.

al unei debarcari trebue sa fie re-

flectat §i pregatit. Detest dezordinea sau vreo metoda de atac stangace. Totul e ca o problem5." de geometrie, hrana din bel§ug www.dacoromanica.ro

78

DAPHNE DU MAURIER

pentru creer. $i in afara de asta,... ei bine, am si eu amuzamentul meu, grauntele de excitare, infrangerea semenului meu. E. ceva foarte atragator, foarte multumitor. Da, spuse ea. Da, inteleg acuma_ Nu-i asa eh' esti nedumerita, fiindca nu m'ai gasit beat pe podea, Inconjurat de sange pumnale, de sticle cu alcool si femei galagioase? rase el uitandu-se in jos la ea. Ea ii intoarse zambetul, dar nu raspunse. Cineva batu la use si cand francezul

striga: intra", unul din oameni se ivi en

un castron cu mph pe o tavh. Aburul bierbinte se ridica in aer si aroma era placuth.

Omul incepu sa pund masa intinzand o

Path alba de masa pe un colt. Scoase apoi dintr'un dulapior din perete o sliclh de vin. Dona se uita. Mirosul supei o tenta era foame. Vinul phrea sh fie rece in sticla lui svelta. Omul se retrase. Ridicand privirea vazu eh stapanul corhbiei o studia cu privire zambitoare. Vrei sh iei ceva?

spuse el.

Ea aproba dand din cap; oare el ii citea gandurile? Aduse alta farfurie ssi lingura ssi inch un pahar din bufet. Apoi Impinse doul scaune spre masa. Dona vazu ca era si paine proaspata, coapta dupd felul francez, cu www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

coaja inchis5 la culoare

79

urme de unt

galben.

Mancard in tacere; apoi el turna vinul limpede si nu prea dulce. Tot timpul ea se &idea di' era ca Intr'un vis de care-si aminlea, ceva linistit, familiar, un vis recurece

gannoscul. Nu-i pentru prima oara", am mai facut asta mai Inadea Dona, inte". Si totusi era absurd, el era un strain

pentru ea si WW1 se intampla pentru prima

data. Se intreba cat o fi ceasul. Copia se vor fi inapoiat dela pic-flit §i trebue s5 bata la usa ei, dar nu le va raspunde nimeni. Dar nu-i pasa; ce importanta aveau lucrurile astea? Continua sa-si bea vinul uitandu-se la picturile cu pasari, iar din cand in cand arun.candu-i lui o privire fugara cand stia ca ti -a in,tors capul dela ea.

El intinse bratul, lua un vas cu tutun de $i incepu sä sfarme amestecul in podul palmei. Era tutun taiat scull., inchis la culoare, intepator la aroma. Deodata adevarul i se 1nfatisa cu iuteala de fulger; viizu vasul cu tutun in dormitorul ei 5i volumul de poeme frantuzesti cu un

pe un raft

pescarus desenat pe scoarta; 11 vazu pe William alergand spre braul de pomi, Wil-

liam si stapanul lui care calatorea din be www.dacoromanica.ro

80

DAPHNE DU MAURIER

in loc, stapanul lui 'in permanenta eautare a unui refugiu. Dona se ridica de pe scaun §i se uila fix la el. Doamne Dumnezeule! El o privi. Ce s'a intamplai? Dumneata, spuse ea,

exclamil ea.

dumneata ai lasal un vas cu tutun §i volumul lui Ronsard in dormitorul meu. Dumneata e§ti cel care a dormit in patul meu. El zthnbi, amuzat de mirarea ei, de confuzia §i groaza ei. Le-am liisat acolo? Uitasem. ,Si William asta, ce distrat §i nepasator sa nu be observe el.

Pentru dumneata a slat William la

de dragul dumitale i-a indepartat pe ceilalti servitors. Tot timpul acesta cand not eram in Londra, dumNavron,

spuse ea,

neata ai fost la Navron. nu tot timpul. Numai din cand in and, cand planurile mele cereau asta. Si -apoi, vezi, iarna plute§te o atmosfera umeda asupra golfului §i era o sehimbare luxurianta sa gasesc confortul dorrnitorului duinitale. Intr'un fel, am simtil Intotdeauna ca nu te-ar suparal Continua s'o priveasca, mereu cu. aceia§i licarire de amuzare in ochi. Nu,

spuse el,

$tii ca am stat de vorba cu portretul www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUT

81

dumitale de mai multe ori; si-i spuneam: My lady, vreti sa cedati patul dumneavoastrA

unui francez ostenit? Si mi se parea c5. te Inclinai cu grade Mani cladeai voie. Cate°data zambeai chiar. Era foarte rau si neobisnuit, din partea dumitale;

spuse ea.

*Liu.

Pe langa asta era si primejdios. Aici era punclul de atractie. Daca as fi banuit catusi de putin... Ce-ai fi f5cut? As fi venit la Navron imedial. Si-apoi? As fi lacatuil casa, 1-as fi concediat pe William si as fi pus un paznic pe domeniu. Toate acestea?

Da.

Nu te cred. Dece nu?

Pentruca stand in patul dumitale si privindu-ti portretul din perete nu te purtai tot asa. Cum ma purtam? Cu totul altfel. Dar ce faceam? Mu lte.

Ce, adica?

In primul rand te alaturai echipajului corabiei, Iti inscriai numele printre ale ace6

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

82

lora credincio§i mie. Erai prima §1 ultima femeie care sd facd asta. Spunand acestea, el se ridica dela masa,,, se indreptd spre un sertar §i aduse o carte de bord. 0 deschise §i pe prima paging ea vdzu scris: La Marlette", urmat de un §ir de nume: Edmond Vacquier,... Jules Thomas,... Pierre Blanc,... Luc Dumont §i altiir El lug tocul, 11 inmuid in cerneald §i i-1 intinse ei. Ei bine, ce spui? Dona lug tocul, it balansd in Juana' o clip&

ca§icurn ar fi vrut sa cantareasca intrebarea, §i nu §tiu data gandul la Harry in Londra cascand asupra vreunui jot de carti, sau Godolphin cu ochii lui bulbucati sau supa bung pe care tocmai o mancase, sau vinul bout care o incalzise §i ametise §i o Meuse nepdsdloare ca un fluture in soar; sau poate pentrucd el ramasese in picioare langa ea, o facu sa rada deodala §i sd semneze in mijlocul paginei sub numele celorlalti: Dona St. Columb.

Si-acum, spuse el, trebue sa to Inapoiezi; copiii se vor intreba ce ti s'a Intamplat.

0 petrecu afard din cabind, pe punte. Se aplecd peste bard §i striga oamenii.

In primul rand trebue sd fii prezenlaid, spuse el. Si strigd ceva In dialectul www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

83

breton, ceeace ea nu putu intelege Inteo clipa echipajul se adund uitandu-se In sus

la ea cu curiozitate in priviri. Le voi spune ca de azi Inainte vei putea veni la corabie fdra a da parola; esti libera sä vii sa pleci cand vrei. Golful e al dumitale; corabia e a dumitale; faci parte dintre noi.

Le vorbi scurt 1i apoi venird unul cate unul, se inclinard sdrutandu-i mana, iar ea le zambea. Era atata nebunie, atdta frivolitate in toate acestea, ca un vis insorit. Jos,

pe apd, unul din oameni o astepta lute° bared. Ea sari bara cobori scara ce atarna lute° parte a cord.biei. Francezul n'o ajuta, ci se Indira peste bard si-o urmarea cu privirea. Mai ai de gand sd-1 concediezi pe William si sd pui lacate la Navron House? o Intrebd el. Nu, fireste. Trebuie intorc vizita; e o chestiune de politeta. Desigur.

Care e ora potrivita? Cred ca dupa amiaza intre trei ai patru, iar dumneata imi vei oferi o ceased de ceai.

Ea se uita la el, rase si dddu din cap..

Nu, asta e pentru lordul Godolphin si nobletea. Corsarii nu fac vizite doamnelor www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

84

dupa amiaza. Di vin pe furis, noaptea, bat la fereastra, iar stapana conacului temaloare

pentru buna ei reputatie cineaza cu ei la lumina opaitelor.

Cum vrei, spuse el; pe Wane alunci la 10 seara? D a.

Noapte bunti. Noapte bung.

El continua sa se sprijine de bail uitandu-se cum se departeaza barca spre farm. Soarele scapalase dupa pomi si golful era in umbra. Apa era linistita. 0 prigorie neVazula tipa ascutit.

Corabia cu calargele ei Inalle si coloritul ei viu, parea departe, departe, ireala, fantomatica. Dona se intoarse si grabi pasul spre casa, printre pomi, zambindu-si vino-

vata ca un copil desmierdand un secret al dui.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII.

Ajungand acasa 11 gasi pe William Tanga o fereastra a salonului, pretextand ca aranjeaza camera; dar ea stiu imediat ca o a§teptase. Nu voia spund nimic deocam-

data, ca sd se mai amuze. Intrand in camera Isi arunca balicul de pe cap 1i -i spuse: William, m'am plimbat §i mi-a trecut durerea de cap. Se vede, mylady, spuse el privind-o atent.

M'am plimbat pe langa rau. E atata lini§te §i racoare acolo. Nu stiam de exislenta golfului mai Inainte. E fermecator ca o poveste cu zane. Si un bun loc de ascuns, William, pentru cei dornici de izolare Ca mine.

Foarte posibil, mylady. L-ai vazul pe lordul Godolphin? Domnia-Sa nu era acasa, mylady. L-am

rugal pe servilorul lui sa dea florlle §i mesagiul d-voastra doamnei. www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

86

Multumesc, William.

Ea se opri un

moment facandu-se ca aseaza crengutele de iliac in vaza lor, si-apoie Ah, William,

sa nu uit. Am maine seam pe cineva la dna% Ora e cam tarzie, la 10 seara".

Foarte bine, mylady. Cati yeti fi? Numai doi, William. Eu si altcineva,.., un domn. Domnul va veni pe jos, asa ca nu-i nevoe ca groomul sa slea sa pazeasc5 calul. $tii sa &esti William? Ma pricep oarecum, mylady.

Atunci vei avea grip sa-i trimiti pe servilori sä se culce si vei pregati singur cina pentru mine si oaspete. Da, mylady.

$i nu-i nevoe sa mentionezi nimanui aceasta vizita, William. Nu, mylady.

In fapt, William, cred c5. ma port ingrozitor;

gi

dumneata trebue sa fi con-

Irariat. Nu, mylady. Dece nu, William? Pentruca nimic din ceeace dunmea-

voastra sau stapanul meu ati filcut vreodata, nu m'a putut impresiona in rAu. Ea izbucni in ras si batu din palme. Ah, William, solemnule William, atunci

ai §tiut tot timpul? Cum de-ai putut afla, cum de-ai ghicil? www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

87

Era ceva in mersul dumneavoastr5 cand ati intrat mai adineauri, care v'a Iradat. $i privirea dumneavoastra, dadi imi era foarle vie. $i dati voe sa spun a§a, vazandu-va venind dinspre rau, am f5.cut o regula de trei simpla §i mi-am spus: S'a Intamplat ce trebuia; s'au intalnit insfar§it". Dece Insfar§il", William? Pentruca, mylady, eu de felul meu sunt

fatalist §i am §tiut intotdeauna ca mai curand sau mai tarziu intalnirea trebuia sa alba loc. De§i eu sunt stapana conacului, casaThrita, respectata §1 mama a doi copii, iar stapanul dumitale un francez Vara lege i un corsar? In ciuda tuturor acestor lucruri, mylady.

Foar le rau din partea mea, William. Actionez impotriva intereselor tariff mele. A§ putea fi inchisa din cauza asta. A§a este, mylady.

De data asta hisa, el null mai ascunse

zambetul, gura lui cat un nasture se destinse

§i Dona §tiu ca el nu va mai fi

t5.'cut §i

tuisterios, ci prielenul, aliatul ei §i ca putea

sa alba incredere nemarginita in el. Aprobi profesia stapanului dumitale, William ?

A aproba §i dezaproba sunt doua cuwww.dacoromanica.ro

88

DAPHNE DU MAURIER

vinte inexistence in vocabularul meu. Pirateria ii convine stapanului meu, ai asta-i tot ceeace are importanta. Corabia lui e regatul lui; vine si pleaca dupa cum ii place si nu-i nimeni care sa -i comande. El e legea pentru el. N'ar fi posibil sa fie liber, sa facd ce-i

place si totusi sa nu fie pirat? Slapanul meu crede ca nu. Are credinta

eh' acei care duc o viatd normala in lumea asta a noastra sunt siliti sa capete obiceiuri, sa trdiasca dupa reguli cari ucid, eventual, once initiative, orice spontaneitate. Un om devine un dinle la o rotitd, o parte dintr'un

sistem. Piratul insd, fiind un rebel si un izgonit, poate sa scape de lume; el n'are legatirri, nici .prejudecati, nici principii.

In fapt, are timpul necesar sa fie el

Da, mylady. Dar ideia ea piraleria e o fardelege nu-1 chinueste?

-- El pradd pe cei care pot suporta sa

fie pradati si mull din ceeace la, darueste. Populatia sdracd din Bretagne trage profit deseori. Desnodamintele morale nu-1 pri-. vesc.

BAnuesc ca nu-i casittorit? Nu, mylady. Casilloria 1i pirateria nu duc trai bun laolaltil.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

89

Dar data nevestei lui i-ar place inarea? Femeile asculta de legile naturii, si fac copii, mylady. far femeile care fac copii au inclinatie pentru vatra lor; nu le mai place

sa vagabondeze. Asa incat un barbat ire, bue sa aleaga: sa stea acasa sa se plicti, seasca, sau sa place si sa duca dorul. In amandoua cazurile, el e pierdut. Ca a fie intr'adevar liber, un barbat trebue sa navigheze singur. Asta-i filozofia stapanului dumitale, William? 1)a, mylady. As vrea sa fiu barbat, William: Sa-mi gasesc corabia si sa plat, sa-mi fiu lege mie insumi.

Pe cand vorbea se auzi un sirigat puternic dela etaj, urmat de un planset si glasul dojenitor al lui Prue. Dona dadu

din cap si zambi:- ,,Stapanul dumitale are clreptate, William, nu suntem decat dintii unei rolite, mai ales mamele. Numai cor, sarii sunt liberi"... Si urea sus la copii sa-i linisteasca si sa le stearga lacrimile. In noap-

tea aceia, stand in pat, intinse mina si lua de pe masutil volumul de poezii al lui Ronsard si se gandea cat de ciudat era ea francezul statuse si el acolo, cu capul pe perna ei, cu acelas volum In mama, cu pipa in gura. Si-1 inchipui punand volumul deo, www.dacoromanica.ro

90

DAPHNE DU MAUR=

a§a cum parte dupes ce cetise indeajuns sufland in lumanare ,§i facea ea acum, apoi intorcandu-se pe o parte ca sa doarma.

Se intreba dacti el o fi dormind acuma,

acolo in cabina lui rdcoroasa §i lini§titd de pe corabie, cu apa clipocind la prora; sau poale ca statea intins pe spate, cu mainile sub cap, ca ea acuma, cu ochii des-

chi§i in intuneric, somnul nevenind, brodand asupra viitorului. A doua zi dimineata, scotand capul pe fereastra dormitorului ei §i lasand soarele sa -i scalde fata, vazu un cer senin §i stralucitor mdturat de vantul de rasarit. Primul ei Wand fu pentru corabia din golf. I§i aminti apoi cat de bun era ancorajul acolo in

fundul golfului ocrotit de pomi, incest ei deabea aveau cuno§tinta de curentul furios ce incretea raul prin,cipal, de mugetul valurilor care venind dinspre mare se spargeau in spume la gura esluarului. I§i aminti de seara ce sta sä vines, de cind, §i incepu sä zambeascd vinovat, ca un conspirator. Instisi ziva 'Area un preludiu, un gust anlicipat al celor ce vor veni. E§i in grading sa taie flori, de§i cele din cases nu erau Inc d Ve§tejite. Taiatul florilor era o activilate padnicit, lini§tindu-i spiritul. Senzatia atingeril

petalelor §i a cozilor verzi, apoi a§ezarea florilor in co§ §i mai apoi punerea for una www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

91

ate una in vazele umplule de William, ii .goni nelinistea. $i William era un conspirator. II observase in sufragerie curatind argintaria si se privira cu intelegere, fiindca ea stia dece lucreaza el cu atala tragere de inima. Sa dam Navroriului ce-i al lui, spuse Dona. Sa scoti toata argintaria si sä aprinzi toate luminile. $1 ne vei servi in serviciul acela cu marginea trandafirie tinut inchis pentru banchete". Era atat de amuzant si .atatator. Scoase serviciul chiar ea si spala singura farfuriile prafuite. Apoi impodobi mijlocul mesei cu boboci de trandafiri proaspat taiati. Cobori odata cu William in pivnita, lumina cu opaitul sticlele acoperite de o plasa de paianjeni, iar el alese un vin mull pretuit de stapanul lui. Schimbara zambete, I i vorbira in soapte, iar Dona simti toata dulcea vinovatie a unui copil care face ceva ra'u, ceva oprit si se inabuse de ras, ascuns in spatele parintilor lui.

Ce ne vet servi la masa?

intrebA

Dona.

Fiti linistita, mylady. Nu va voiu dezamagi.

Dona iesi in grading din nou, canland, cu inima absurd de vesela. Amiaza fierbinte trecu

gi

orele lungi ale dupa amiezei;

luase ceaiul`cu copiii sub dud, apoi veni www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

92

ei se dusera la culcare. Vantul incetase pe la apusul soarelui si prima stea seara

§i

aparu. Casa era dorninata de tacere, iar

servilorii, crezand-o ostenita ji ca se retrase in dormitor fard sa cineze, se felicitara singuri pentru libertatea data de sta.-

'Ana for si se retrasera Si ei in camerile lor. Undeva, singur, William pregatea supeul. Dona nu-1 intrebase nimic °data in dormilorul ei se opri in rata garderobului reflectand asupra rochiei ce urma imbrace. Alese una de culoarea lamaii, pe care

o mai purlase i alle on $i stia ca-i vine foarte bine; Isi puse cerceii de rubin cari apartinusera mamei lui Harry in. urechi si un pandantiv de rubine in jurul gatului.

Nici nu va baga de searna, gandea ea,

nu-i el omul sa-i pese de haine sau

giuvaeruri, 1i totusi continua sa se imbrace cu multa grija, rasucindu-si buclele pe

asezandu-le dupa urechi. Auzi deodata ceasornicul grajdului batand ora 10 si cuprinsa de panica puse pieptenul deoparte si cobori scara in sufragerie. degete

Il vazu pe William care aprinsese toate. luminile asa cum i se spusese, iar argintaria stralueea pe masa lunga. William aseza felurile de mancare pe bufet ea se dusesesa vada ce pregatise. Zambi: Ah, William,, www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

93

acuma stiu dece te-ai dus la Helford dupti amiaza asta si te-ai intors cu un cos-. Pe bufet erau crabi pregatiti Si aranjati .dupa moda francez5., cartofi noui copti in coaj5, saladA verde stropita cu usturoi si ridichi roil. Gasise limp sa faca si patiserii: placinte subtiri umplute cu crema. Intr'un

bol alalural erau fragi proaspeti, primii

fragi ai anului. William, esti un geniu, ii spuse ea. 'mei se inclina si zambi: Simi fericil ca sunteti multumita, mylady". Cum aril? Ii va place stapanului dumitale? intreba ea ra.sucindu-se pe tocuri. El nu va face niciun comenlariu, mylady, dar nu cred ca infatisarea dumneavoastra ii va fi indiferenta. Multumesc, William, ii spuse ea gray si se duse in salon sa-si astepte oaspetele. Pentru inai multi siguranta William trasese

perdelele, dar ea le dadu in parti lasand ski intre noaptea de vara. Tocmai atunci

francezul traversa pajistea, o umbra inalta, intunecata, umbland fara zgomol. Ea vazu imediat ca el se dase dup5 felul ei de-a fi i stiind ca va voi sa joace rolul de stapana cum Ma domeniului, el se imbracase

euse si ea ca si cum ar fi o receptie. Raze le lunii luminau ciorapii lui albi si

scanteiau in cataramele de argint ale pantowww.dacoromanica.ro

94

DAPHNE DU MAURIER

filor. Haina lunga §i braul erau de culoarea vinului, iar la gat §i man§ete avea dantela. Totu§i null pusese peruca la moda §i purta parul dupa maniera cavalerilor. Dona ii intinse mana; iar de data aceasta ca orice oaspete el se apleca asupra ei atingand-o u§or cu buzele. Apoi se opri in pragul sa-

lonului, langa fereastra inalta §i o privi

zambind. Gina to a§teapta, spuse ea .sfioasa Vara.

motiv; dar el nu raspunse nimic §i o urma In sufragerie unde William sta in picioare In dosul scaunului ei. Oaspetele se opri un

moment, se uita In jurul lui la luminila

orbitoare, la argintaria stralucitoare, la farfuriile lucioase cu bordura trandafirie, iar

apoi se intoarse spre gazda §I cu acel

zambet u§or ironic pe care ea Invatase sa i-1 cunoasca:

Credeti ca-i intelept sa puneti atata tentatie in fata unui pirat? E vina lui William, raspunse Dona, of a facia totul. Nu cred; William n'a pregatit nicioclata astfel pentru mine mai inainte, nu-i a§a William? Imi gateai un cotlet, mi-1 serveai

pe o farfurie oarecare §i-mi spuneai sa fiu multumit.

A§a este, spuse William, cu privirea scanteind In fata-i mica §i rotunda. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

95

Dona se aseza. Sfiiciunea ii pierise, pre-

zenta lui William rupand jena dintre ei.

El iii intelegea perfect rolul de maitre d'h8tel, gata sa raspunda iinediat gandului sta.panel lui, acceptand cu un zambet qi o ridicare din umeri zeflemelele stapanului lui. Crabii erau buni, salada excelenti, placintele usoare ca aerul, fragii ca nectarul, vinul Vara cusur. Eu sunt bucdtar mai bun ca William,

spuse el, si intr'o zi vei gusta pui de primilvarh facuti la frigare de mine. Nu cred; in cabina dumitale ca o celula de pustnic n'au fost niciodata fripti pui, Bucataria gf filozofia nu duc trai bun. laolalla.

Dimpotriva, se potrivesc foarte bine, dar n'o sa frig puii in cabinii. Vom clhdi un foc din lemne in aer liber, pe tarmurile golfului 0i voiu frige un pui pentru dumneata acolo. Dar va trebui sa-1 mananci cu mainile. Si nu va fi lumina de opaite, ci numai a focului. Si poate ca prigoriile de care-mi vorbeai nu vor tacea, spuse ea. Poate!

El li zambi peste masa, iar ea avu de°data imaginea focului ce-1 vor face pe tarm in apropierea apei, si cum flacari vor pocni 0i suera,..iar aroma puiului fript le va umple www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

96

narile. Va fi tot. atat de concentrat asupra gatitului, cum a fost eri asupra desenAului acelui uliu ki cum va fi maine absorbil de planurile lui corsare. Dona observa ca William ii lasase singuri masa stinse lumanarile

gi

ridicandu-se dela preceda in salon.

Fumeaza, data vrei, spuse ea; iar pe semineu inaintea lui, el recunoscu vasul lui cu tulun. 0 adevarala gazda!

Ea se aseza, dar el ramase in picioare

langa §emineu, umplandu-si pipa i privind

In jurul lui. To lul e altfel deck iarna; cand veneam

atunci, mobila era imbracala si nu erau flori. Era ceva sever in aspectul camerii:

spuse el. Dumneala ai schimbal total, Toate casele nelocuite sunt ca niste cavouri.

Da, dar nu vreau sa spun ca. Navron House ar fi ramas un cavou, data altcineva ar fi sfasiat Ea nu raspunse, nefiind sigura ce vroia el sa spuna.

Un moment domni tacerea intre ei, jar apoi el .spuse:

In definiliv, ce te-a adus la Navron? Ea se juca cu ciucurele pernei de sub cap. Mi -at spus eri ca Lady St. Columb era

vestita, ea ai auzit sporovaindu-se despre www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

97

escapadele ei. Poate ca am obosit sa mai fiu

Lady St. Columb si am dorit sa devin o .alta.

Cu alte cuvinte, ai vrut sa evadezi? Tocmai ceeace-mi sptinea William ca vei zice. William are experienta. M'a svazut fa-

cand acelas lucru. A fost ()data un om numit Jean-Benoit Aubery care avea domenii In Bretagne, bani, prieteni, raspunderi, iar William era servitorul lui. Si stapanul lui William ostenise de-a mai fi Jean-Benoit Au-

bery, asa ca se facu pirat si construi La Mouette".

E posibil, inteadevar, sa devii un a1tu1? Am gasit ca se poate.

Si esti fericit? Sunt multumit. Care-i. diferenta?

Intre fericire si multumire? Ei, vezi, aid m'ai prins. Nu-i prea usor de pus in cuvinte. Multumirea o avem cand spiritul si trupul lucreaza armonios fall a fi vreo fric-

tiune intru ele. Atat spiritul cat si trupul

sunt in pace. Nu. doresc nimic altceva. Fericirea e mai greu de prins; iti scapa si vine poate numal °data in cursul unei vieti, apropiindu-se de extaz. Nu-i ceva continuu, ca inultumirea? Nu, nu-i ceva continuu. Dar, in defini7

www.dacoromanica.ro

98

DAPHNE DU MAURIER

tiv, suet diferite grade de fericire. Mi-aduc aminte, de pilda, de anume clipe dupa ce am ajuns pirat. Prima mea actiune impotriva unui vas de comert englez a lost incunu.nata de succes duceam prada in port. A fost o clipa bung, bucuroas5., fericia Savarsisem ceeace uni propusesem; implinisem ceva de care nu cram sigur. Da, spuse ea; da, inteleg asta. Si au mai lost si alte momente. Place-

rea simtita dupa ce terminasem un desen cand uitandu-mil la el avea forma voita. Dar asta-i alt grad de fericire.

E mai usor atunci pentru un barbat, spuse ea. Barbatul e tin creator; fericirea lui

ii vine din lururile pe care le silvttrseste, din ceeace creiazil cu inainile lui, cu creerul

lui, prin talentul lui. Posibil, spuse el, dar nici femeile nu stau degeaba. Ele fac copii. Asta-i o isprava mai mare decal. realizarea unui desen sau plAnuirea unei actiuni. Asa crezi? Fireste. Nu m'am crandit niciodata la asta mai inainte. Ai copii, nu-i asa? Da; doi.

Si nand pentru prima oara i-ai tinut in brate nu erai constienta de isprava" duwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

99

mitale? Nu ti-ai spus: Am facut i eu ceva". $1 nu erai aproape de fericire? Ea se gandi o clipa si-i zambi apoi. Poate, spuse ea. El se Intoarse §i incepu sä atinga lucrurile de pe semineu. Nu trebue sa uiti ca sunt pirat. Iti lasi comorile depuse cu nepasare. Caseta asta,

de pilda, valoreaza mai mune sute de lire sterline.

Da, dar eu am incredere in dumneata. Nu-i intelept.

Ma las cu totul la mila dumitale. Sunt cunoscut ca nemilos. El puse caseta la loc §i ridica miniatura

lui Harry. 0 studie cateva clipe suerand incetisor. Sotul dumitale? Da.

Nu Mei' niciun comentariu, dar puse mi-

niatura inapoi la locul ei, iar felul in care facu asta, nespunand nimic despre Harry, despre miniatura insasi, ii produse Donei un simtamant ciudat de incurcatura. Simtea instinctiv cat de putin se gandea el la Harry pe care trebuie ca-1 considera drept un pro-

stanac; iar ea ar fi vrut ca miniatura sä nu fi fost acolo sau ca Harry sa fi fost altfel de om.

A fost facuta de multi vreme; www.dacoromanica.ro

se

DAPHNE DU MAURIER

100

trezi ea spunand, ca§icum s'ar fi aparat cu mult inainte de-a ne casatori. Hm, da, spuse el. 0 clipa de tacere §i-apoi...

Dar portretul dumilale, din camera de sus, a fost facut in acela§ timp? Da, sau eel putin tot cam pe atunci. Curand dupa ce m'ain logodit cu Harry.

Si de and e§ti casatorita? De §ase ani. Henriette are cinci ani. Si ce te-a facut sa to casatore§li? Se uita tinta la el, incurcata o clipa; inlrebarea lui venise pe nea§teptate. Si-apoi, pen-

truca el vorbise atat de lini§tit, atat de a§ezat, ca§icum ar fi intrebat-o dece prefera un fel de mancare alluia §i nepasandu-i prea mull de raspuns, ea li spuse adevarul nedandu-§i seama ca mai inainie vreme n'ar fi admis asta.

Harry era amuzant, spuse ea; §i-mi plateau ochii lui.

Vorbind, Donei i se 'Area ca vocea ei venea de departe, ca§icum n'ar fi fost a ei, ci a altcuiva.

El nu raspunse. Se departa de rang §emineu, se a§eza pe un scaun §i scoase o foaie de hartie dintr'un buzunar at hainei. Dona continua s5. priveasca in fata ei, ganiiindu-se deodata la Harry, la trecutul ei, la casaloria for la Londra, la marea multime www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

101

de oameni, cum bietul Harry atat de tandr si ingrozit de rdspunderile ce-1 asteptau Mu-

se prea mult in noaptea nuntii for ca sd para mai Indraznet, dar reusind numai sä a-

?ar6 urt mai mare prostanac. Apoi au calatorit prin Anglia, vizitand prietenii si locuind mereu prin casele altora, intr'o atmosferd incordata. si artificiala. Iar ea concepand-o pe Henriette aproape imediat dupa nunta devenise nervoasti, prost dispusd, asa cum nu era felul ei neobisnuit cu maladia de orice fel. Imposibilitatea de a caldri, de a face plimbari lungi, de a face

tot ceeace ar fi vrut o irita si mai mult.

I-ar fi ajutat data ar fi putut sa-i vorbeascd Iui Harry, sa-i ceard s'o Inteleagd, dar Intelegerea lui", nu insemna nici tdcere, nici tandrete, nici calm, ci mai curand o violentd, o veselie fortata, atata agitatie dandu-si osteneala s'o invioreze; si pe deasupra

o risipa de mangaieri cari nu-i ajutau cu nimic.

Privi in sus la oaspetele ei si vazu ca o deseneaza.

Te superi? spuse el. Nu, fireste cd. nu, rdspunse ea Intrebandu-se cum o fi desendnd-o, in Limp ce-i

urmarea mainile dibace si repezi; dar nu putu vedea hartia pe care o sprijinea pe genunchi.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

102

Cum a ajuns William sa fie servitorul dumitale? Mania lui era din Bretagne.

dar asla

tiai, nu-i asa? Nu.

Tatal lui era un fel de mercenar, un soldat in solda altora, care intr'un fel sau altul a ajuns in Franta s'a casatorit acolo. Credeam ca-i din Cornwall. Cei din Cornwall §i Bretagne se aseamana foarte mult. Atat unii, cat §i ceilalti, cunt celti. L-am descoperit pe William alergand, descult cu pantalonii suflecati, pe strazile din Quimper. Era intr'o Incurcatura

oarecare din care am reusit sä-1 scap mi-a devenit credincios. Fireste ca englezeste a invdtat dela tatal lui. Cred ca a locuit multa vreme la Paris inainie de a-I intalni en din intamplare. N'am patruns niciodata in povestea vietii lui William. Trecutul lui ii apartine. $i

dece a refuzat William sa se facti

pirat? Motivul e foarte prozaic §i lipsit de romantism. Are stomacul debil si canalul ce separd Cornwalul de coasta Bretagne-ului e prea mult pentru el. Asa ca li -a facia drum sere Navron care este cel mai minunat ascunzis pentru stapanul lui? www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

103

Absolut! Si barbatii din Cornwall suet pradati,

iar femeile traesc cu frica in sax' pentru vie ile for dupes cum imi relateaza Lord Godolphin, mai mult decat pentru vietile lor. Femeile din Cornwall se lauda.

Asta-i ceeace voiam sa-i spun

si eu

lordului Godolphin. Dece nu i-ai spus-o? N'ain avut inima sA-1 ranesc. Francezii au reputatia ca stmt galanti,

repulatie care n'are nicio baza serioasa. Suntem mai tirnizi decat ne credeti. Dar, cite, ti-am terminat portretul. El ii inmana desenul si se lases mai adanc in fotoliu, cu mainile in buzunarele hainei. Dona privi desenul in tacere. Vazu ca figura

care o privea de pe foaia de hartie apartinea unei alte Dona, o Dona pe care nu vroia s'o admita nici fata de ea insasi. Tra'satmile, ochii, parul, erau neschimbate,

dar expresia ochilor era asemenea aceleia observale de ea in oglinda uneori, cand era singura. Era expresia unei dezamagite, a aceleia care uitandu-se asupra lumii dela fereastra, o gaseste altfel decat sperase, amara oarecum nedemna.

Nu ma prea lauzi prin acest desen, spuse ea in cele din urma.

Nu asta era intentia mea. www.dacoromanica.ro

104

DAPHNE DU MAURIER

M'ai Meat mai batrana decat sunt. Posibil.

Si totu§i e ceva sburdalnic in jurul guril, iar intre sprancene o incruntare. Nu cred sa -mi placa prea mult. Nu. Mi-era teama ca nu-ti va place.

Ce pacat ca nu m'am apucat de portre-

tistica in loc de piraterie. Ea i-1 dada inapoi §i el zambi. Femeilor nu le place sa auda adevaruI despre ele, spuse el. Cui u place? Dar ea nu mai vroi sa continue discutia. \rad acuma dece ai

izbanzi ca pirat; te dai cu totul lucrulai

dumitale. Aceia§i calitate se intrevede §i in desenurile dumitale. Mergi drept la inima subiectului tratat.

Poate ca n'am fost °nest.. Am prins i se 0glindea pe fata. Daca te-a§ mai desenal odata, cand te vei juca cu copiii, sau pur subiectul nepregatit, cand sufletul

§i simplu and ai trai bucuria de a fi libera,

atunci desenul ar fi cu total altul.

Atunci ma vei putea acuza ca te flatez.

Chiar atat de schimbatoare sunt? N'am spus c5. e§ti schimbatoare. Se intampla numai ea fata dumitale oglinde§te ceeace iti trece prin minte; §i asta-i ceeace dore§te un artist. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

105

Foar le nedemn din partea artistului. Cum adichi?

SA copieze o emotie pe socoteala modelului. SA' prindh o grimasa, s'o realizeze

pe hartie, sh ru§ineze astfel pe posesorul grimasei.

Posibil. Dar pe de alta parte posesorul grimasei poate hothri intre a se vedea reflectat pentru prima oara §1 astfel sh se scape de grimash ca fiMd nedemna, §i intre a pierde vremea zadarnic. Vorbind, el rupse desenul intai in doua, apoi in bucatele. Hai, spuse el, sh uitam asta. In orice caz, e de neertat ce-am facut. Erimi-ai spus

eh ti-am incalcat domeniul. E o vina a mea In multe directii. Pirateria to duce la obiceiuri urate. Se ridica §i Dona vazu ca are de gaud sa piece.

Iarta-ma, spuse ea. Am parut poate cam thinoasa §1 alintata. Adevarul este, eh uitandu-ria la desenul dumitale mi-era ru-

vine ca pentru prima oara ma vedea altcineva a§a cum va vazusem eu adeseori. Ca§icum a§ avea un defect corporal §i m'ai

fi desenat goall Da. Dar presupunilnd ca artistul are §i el un defect asemanator, numai ca e www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

106

mai groaznic, mai trebue modelul_ sa se simta rusinat? Vrei s5. spui ca asla ar putea fi o legatura intre ei? Exact.

El rase din.nou si se intoarse indreptandu-se spre u§a. Cand vant-ul de rasarit incepe sa sufle asupra coastei, tine vreo cateva zile, spuse el. Corabia mea e legata de vreme §1 pol sa lenevesc si sa desenez. Poate ca-mi vei da voe sä te mai desenez? Avand o alter expresie?

Asta trebue sa stii dumneata. Nu uita ca ti-ai inscris numele in cartea de bord i cand te va cuprinde dorinta sa-ti faci evadarea mai totala, golful e obisnuit cu evadati.

Nu voiu uita.

Stint piisari de privii, pe§ti de pries, curente de explorat. Toate acestea cunt melode de evadare.

Pe care le-ai gasit de succes? Da, foarte bune. Multumesc pentru cina. Noapte band. Noapte bung. De data asla francezul nu-i atinse maim, iesi pe user Vara sa priveasca Inapoi, iar ea

it urmari cu privirea pang disparu printre pomi, cu. mainile adanc varate in buzunarele hainei. www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII.

In cases aerul era iriabu§itor, dar din cauza starii sotiei lui, Lordul Godolphin ordonase ca ferestrele sa fie inchise §i perdelele trase

ca un paravan in rata soarelui. Stralucirea amiezii de vara ar obosi-o §i aerul ar da o paloare mai evidenta obrajilor ei vestejiti. Intinsa pe sofa §i sprijinindu-§i spatele in perne, schimband amabilitati cu prietenii, camera semi obscures zumzuind de fle-

careala §i mirosul cald al celor ce mancau astea toate nu o puteau obosi. prajituri, Acestea erau cel putin ideile lordului Godol-

phin §i ale sotiei lui in privinta odihnei. Niciodata, niciodala,

gandea Dona,

nu. ma voiu mai lasa convinsa fie de dragul lui Harry, fie din obligatie, sa-mi vizilez vecinii.

Se apleca §i simuland ca mangle un eatelu§ de salon cocolo§it la picioarele ei, Ii dadu prajitura luata la insistentele lui Godolphin. Cu coada ochiului vazu ca actiuwww.dacoromanica.ro

108

DAPHNE DU MAURIER

nea ei fusese observata li, colac peste pupaza, gazda se indrepta spre ea cu o noun provizie, iar ea trebui sa zambeasca fals dar stralucitor, sa multumeasca 1i sa vare in

gura o alta bucata, deli buzele o respingeau.

Daca l-ati putea convinge pe Harry sa lase placerile orasului, spuse Godolphin, am putea avea multe adundri de acestea. 0 adunare mai mare i-ar prejudicia sotiei mele in slarea ei de acuma, dar

cativa prieteni, asa cum suntem azi, nu-i poate face decal bine. Regret mull ca Harry nu-i aici. El se uita in jur satisfacut de ospitalitatea lui, dar Dona, lancezind pe scaun, mai numara odata cele cincisprezece sau saisprezece persoane din incapere, fiecare obosit

de prezenta celuilalt dupa atatia ani; de-

aceia toti o priveau. cu un interes bolnavicios. ,Doamnele ii studiau rochia, manusile-

ei lungi la'sate in poalii, palaria cu pana ce-i acoperea obrazul drept. Barbatii o priveau in tacere li numai unul sau doi o intrebau despre viata la Curie, despre placerile Regelui, casicum simplul fapt al ve-

nirii ei din Londra i-ar fi dat cunostinta

totala asupra vietii si obiceiurilor lui. Dona

ura flecareala numai de dragul flecarelii; i desi ar fi putut sa le povesteasca multe www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

169

lucruri, daca ar fi vrut

despre artificiaMaple si frivolilatea Londrei, despre curtezanii stalpi ai u§ilor tavernelor, cantand prea tare si prea mult, prefera totusi sa taca

sau sa le spuna cat de mult iubea viata la Cara.

E mare pacat, 'spuse cineva, ca Navron

e alit de izolat. Trebue ca-1 gasii grozav

de pustiu venind dela oral. Daca am fi mai aproape de dumneavoastra ne-am putea intalni mai des. Ce amabili sunteti, spuse Dona.

Harry ar aprecia

lt bunele voastre intentii. Dar drumurile spre Navron sunt ingrozitor de stricat3. Mi-a venit foarte greu sä yin pang aici. Apoi, sunt o mama foarte devotata. timpul.

Copiii imi rapesc aproape tot

Ea zambi, cu ochii mari si inocenti, iar in limp ce vorbea ii veni in mince imaginea barcii care o a§tepta poate la Gweek, cu unditele ,de pescuit incolacite pe fund, si

a barbatului care lenevea acolo cu haina aruncata deoparte si manecile suflecate deasupra coatelor. Gasesc ca dovediti un curaj deosebit, ofta doamna gazda, locu.nd acolo sin-. gura §1 sotul fiMd absent. Eu sunt neli-

nistita daca al meu e plecat pentru cateva ceasuri in timpul zilei. www.dacoromanica.ro

110

DAPHNE DU MAURIER

E ceva lesne de inteles in imprejurdrile de fatii, murmurs Dona, in5busindu-si o dorinta nebund sa rada, sa spund ceva monstruos, caci imaginea lady-ei Godolphin lancezind pe sofaua ei si suferind

pentru lordul ei cu protuberanta, atat de nenorocit remareabila, pe nas, o impingea spre un ras nelegiuit. Sper ca sunteti bine ocrotita'. la Navron, spuse lordul Godolphin intorcan-

du-se spre ea cu solemnitate. Este atata

nelegiuire si usurinta in zilele noastre. Aveti

servitori in can sa vs puteti Increde? Desigur!

E bine; alifel, m'as fi bizuit pe vechea

rhea prietenie cu Harry si v'as fi trimis unul sau doi din oamenii mei. Va asigur ca nu-i nevoe.

Asa vd place sa credeti. Unii dintre not insd, au alts parere. Se uita la cel mai apropiat vecin al lui, Thomas Eustick, proprietarul unui domeniu intins de dincolo de Penryn, un om cu buze

subtiri si ochi mici si care o privise pe Dona tot timpul dintr'un colt al camerii. Insotit de Robert Penrose traversd camera spre ei si spuse brusc: Godolphin v'a povestit ca suntem amenintati dinspre mare! De un francez care vs stapes mereu.. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Ill

Dar care n'o sa ne mai scape multa replica Eustick. Asa? Ati chemat si mai multi soldati din Bristol? El se inrosi Si se uita enervat la Godolvreme,

phin.

De data aceasta nu-i vorba de mercenari. Am fost impotriva acestei idei dela inceput, dar, ca de obiceiu, am lost pus in

inferioritate. Nu, propunem sa avem deaface singuri cu strainul Si cred ca metodele noastre vol' fi eficace. Numai sa ne unim in numar indestuspuse Godolphin cu amardciune. i cel mai capabil dintre not sa ia conducerea, spuse Penrose din Tregony. Tacura, toti trei barbatii privindu-se banuitor. Dintr'un motiv sau altul, atmosfera devenise Incordata. lator,

zista,

0 familie neunita strans nu poate remurmura Dona. Ce-ati spus, va rog? intreba Thomas

Eustick.

Nimic. Mi-am reamintit de ceva din Bib lie. Dar vorbeati despre pirat. Unul im-

potriva atatora. Va fi prins cu siguranta. Care e planul dumneavoastra? E deabea in fasa, madam, si natural ea nu poate fi 'Inca desvaluit. Dar va histiintez

si-mi vine sa cred ca la asta www.dacoromanica.ro

112

DAPHNE DU MAURIER

s'a gandit Godolphin, cand v'a intrebat de va Instiintez servitorii dumneavoastra, ca banuim pe cineva din populatia, districtului ca este in solda francezului. Ma faced sa ma mir. Fireste ca-i de neertat, iar daca banuelile noastre se confirma vor fi spanzurati toti ca si el. In fapt, credem ca francezul' are o ascunzatoare dealungul coastei; §i mai credem ca. sunt locuitori care trebue sa §tie asta, dar iii tin gura. Draga Lady St. Columb batem mereu tot tinutul. Dar, dupa cum ati auzit, individul, ca toti francezii, e alunecos ca un tipar si se pare ca cunoaste coasta noastra mai bine decat noi. Presupun ca n'ati vazut nimic suspect in jurul Navronului? Nimic, pang acum. Conacul are vedere spre rau, nu-i asa? 0 priveliste foarte frumoasa.

Asa ca ati fi vazut orice vas strein intr and s au par sind estuarul ? Cu siguranta.

N'as vrea sa va alarmez, dar, vedeti, e posibil ca francezul sa fi folosit in trecut Helfordul §i poate ca o va face din nou. Ma'nspaimantati!

Si trebue sa va. Instiintez ca e un, om www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

113

care ar avea prea putin respect lapa de persoana dumneavoastra.

Vreti sA spunetif ca-i fara scupule? MA tem c5. da.

Iar oamenii lui suet salbateci §i cruzi? Sunt pirati, madam, iar peste toate §i francezi.

Atunci voiu avea cea mai mare grip posibila de gospodaria mea. Credeti c5. sun! §i.

canibali? Baetelul meu n'are nici doi

=if

Lady Godolphin scoase un tipat de groazA §1 incepu sä-§i faca vAne cu. evantaiul. Sotul

ei pocni plictisit din limbh.

Lady St. CoLini§te§te-td Lucy, lumb a glumit desigur. VA asigur totu§i, spuse el intorcan.du-se spre Dona, ca situatia nu trebue luatA in glumA §1 nici tratata cu u§urinta. M5 simt raspunzator pentru siguranta locuitorilor acestui tinut; §i Intrucat Harry nu este cu dumneavoastr5 la Navron trebue sa admit ca sunteti inclusa.

Dona se ridica in picioare intinzandu-i maim. §i zambi cu zambetul special folosit In ocazii grele:

Sunteti foarte bun §i nu voiu uita

amabilitatea dumneavoastra; dar va pot asigura ca nu e motiv de nelini§te. Daca e nevoe pot bara. §i lacAtui casa. Si cu vecini www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

14

ca dimmeavoastr'a.

phin la Eustick

§i

§i se uita dela GodolPenrose, imi dau

seama ca nimic rau nu mi se poate Intampla. Toti trei imi inspirati atata incredere, sunteti atat de puternici, a§ putea spune: atat de englezi. incat ma pot bizui pe dumneavoastrd.

Toti trei se aplecard pe rand asupra mainii ei, iar ea le zambi. Poate, le spuse, ca francezul a abandonat coastele noastre pentru totdeauna §i nu trebue sa va mai ganditi la el". A§ vrea sa putem crede asta, spuse Eustick dar ne place sa credem ca am Inceput sa-1 cunoa§tem pe ticdlosul asta. Cu cat e mai lini§tit, cu atat e mai periculos.

Nu va trece multa vreme §i vom mai auzi de el.

Si, adauga Penrose, va lovi tocmai unde ne a§teptam mai putin, chiar sub nasurile noastre. Dar va fi ultima lui isprava.

Voiu fi fericit sa-1 pot spanzura, la apusul soarelui, de cel mai inalt porn din parcul lui Godolphin, spuse Eustick inceti§or. Si lava pe toti cei prezenti sa asiste la ceremonial.

Sir, spuse Dona, sunteti foarle sangeros.

Tot astfel ati fi §i dumneavoastra, mawww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

115

dam, daca ati fi Post jefuita de tablouri, argintarie, porcelanuri, toate de o considerabila valoare.

Dar ganditi-va cat de bucuros veti fi inlocuindu-le!

Ma tern ca eu vad situatia in alta spuse el. Apoi se inclina aprins la fata si se Indeparta. Godolphin o insoti pe Dona la trasura. Remarca dumitale a fost cam nefericita, ii spuse el. Eustick e in mare lipsa baneasca.

Sunt vestita prin remarcele mele nefericite.

Fara 'ndoiala ca 'n Londra sunt a-

predate. Nu cred. Asta a lost una din cauzele plecarii mele de-acolo. El o privi fara sa inteleaga §i-i ajuta sa se urce in trasura. E dibaci vizitiul dumitale?, o Intreba el privind in sus la William care Linea singur

haturile In many neajutat de vreun valet. Foarte dibaci, spuse Dona, i-as Incredinta viata mea. Are o figura inoapatanata.

Da, dar atat de amuzanta. Si are o

gura adorabila.

Godolphin se intepeni si se departa de scara trasurii. www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

116

In cursul saptamanei ace§tia trimit scrisori la ora§, spuse el cu raceala; aveti vreun mesagiu pentru Harry? Numai ca- sunt bine §1 grozav de fericita.

Imi voiu lua Indra'zneala sa-i scriu despre nelini§tea mea in ce va prive§te.

Nu va necajiti, va rog. Socotesc, ca-i de datoria mea. In plus,

prezenta lui Harry in vecinatate ne va fi de un imens ajutor. Nu pot trade asta. Eustick e un Incurca lume, Penrose e dictatorial, iar eu trebue sa-i impaciuesc mereu.

.

i-1 vedeti pe Harry In rolul de mediator?

Il vad pe Harry pierzanda-§i vremea In Londra cand ar trebui salt ingrijeasca domeniul din Cornwall. Domeniul a stat §i fail Ingrijirea lui atatia ani de zile. Asta depa§e§te situatia actuala. Fapt este ca avem nevoe de orice mans de ajutor clisponibill Si cand Harry §tie ca pirateria bantue pe coasta...

I-am mentionat situatia asta de mai "(mite ori. Da, dar nu en destula energie, banuesc.

Daca Harry s'ar gandi numai o clipa ca www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

117

Navron House e amenintata, bunurile lui furate, sotia lui In pericol, cred ca i-ar

veni greu sa stea in oral. Daca a§ fi eu In pielea Dar nu sunteti!

Daca a§ fi eu in pielea lui, nu v'a§ fi Ingdduit niciodata sd cdlatoriti singura incoace, in apus. Se §tie ca femeile, Vara sotil lor, Isi pierd capul. Numai capul? Repet: se §tie ca -si pierd capul intr'un

moment de criza. Va socoteste destul de curagioasa acuma, far% Indoiald, dar dacd

ati fi fatl'n fata cu un. corsar, as jura. cS ati tremura §i le§ina, ca toate semenele dumneavoastra.

Cu siguranta c'as tremura. N'am putut vorbi prea multe in prezenta sotiei mele, nerve ei find foarte elkbiti acuma, dar svonuri rele au ajuns la

urechile mele si ale lui Eustick. Ce fel de svonuri? Femei... hm,... nenorocite... Din ce cauza nenorocite? Taranii sunt ca muti; nu vor sd mar-

turiseasca nimic, dar ni se pare ca unele femei din catunele invecin.ate au avut de suferit In mainile acestor ticdlosi blestemati.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

118

N'ar fi mai in elept sä cercetati serios chestiunea? De ce?

Se poate c'ati afla ca ele n'au suferit deloc, ci dimpotriva s'au amuzat grozay... Porneste, to rog, William".

$i Lady St. Columb se apleca din tra-

zambi lordului Godolphin fluturand un la revedere" cu mina inmanusata. Trilsura sbura pe aleia lunga a conacului, trecand pe langa pannii depe pajisti cerbii din pare, pang ie,Si afara in drumul sura

mare. Acolo Dona 10 scoase palaria, 10

facu vant cu ea si uitandu-se in sus la spa-

tele teapan al lui William rase Incetisor. M'am purtat foarte urat, William. Asa ma gandeam

1i eu.

Era grozav de cald in casa lordului Godolphin si doamna lui inchisese toate ferestrele. $i niciunul din cei prezenti nu era pe gus:ul meu. Eram gata, gata sa spun

ceva ingrozitor. Era unul numit Euslick

alt individ Penrose. Nu mi-a placut niciunul. In fapt, William, acesli oameni au inceput sa se trezeascrt. S'a vorbit prea mult de piraterie. L-am auzit si eu pe lord Godolphin vorbind, mylady.

Vorbesc de planuri de prindere, de o unire a for inteun grup puternic, de span-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

119

zuratoare, de cel mai Malt porn. 5i -apoi, au banueli in privinta raului. 5tiam ca-i numai o chesliune de limp, mylady.

Crezi ca stapanul dumitale iii da seama de primejdie? Cred mai curand ca. da, mylady. Si lotusi continua sa ancoreze in golf?! Da, mylady.

Este acolo de aproape o hind. Tot-

deauna sta atat de mult? Nu, mylady.

Cat dureaza, de obiceiu, vizita lui? Cinci sau sase zile. Timpul a trecut atat de repede. Poate c5. nu Si -a dat seaina ca este de atata vreme.

Poate ca nu.

Stii, William, ca am inceput sa ma pricep la pasari. Am bagat de seama, mylady. Am inceput sa le deosebesc dupd canter, sbor, penaj, William. Inteadevar, mylady. Am devenit 1i experta in undite. Si asta am observat, mylady. Stapanul dumitale e un admirabil profesor. Asa se pare, mylady.

Nu-i asa, William, ca-i ciudat ca Ina-

inte de venirea la Navron m'am gandit www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

120

foarte putin la pasarii cu atat mai ,putin la pescuit? Cam ciudat, mylady. Ba'nuesc ca dorinta de a cunoa§te a°ate lucruri a existat in mine intotdeauna, dar era adormita, data Intelegi ce vreau sa spun. Inteleg foarte bine, mylady.

Nu crezi ca-i greu pentru o femeie

sä capete cuno§tinte despre pasari §i pescult, prin ea, Insa§i? Aproape imposibil,

mylady.

Un profesor este inteadevar necesar. Fara 'ndoiala, mylady. Dar fire§te c5. profesorul trebue sa fie atragator.

In primul rand, mylady. Si sa alba dragoste... sa-§i. imparta§easca §tiinta elevului sau. Asta-i dela sine'nteles, mylady. 5i poate ea datorita elevului, profesorul i§i perfectioneaza ceeace §tie, ca§tig5

ceva care-i lipsea mai inainte. Intr'un fel, ei invata unul dela celalalt. Ali exprimat totul intr'o fraza, mylady.

Dragul William, ce bun tovara§ era el. Intelegea intotdeauna; era ca un confesor care niciodata nu condamna sau dezaproba. Ce poveste ai mai spus la Navron, William?

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

121

Am spus c5. ramaneti la cina la lord Godolphin §i yeti intlrzia, mylady. Unde ai sa adaposte§ti caii? Totul e aranjat, mylady. Am prieteni la Gweek.

Carora le vei In§ira o alt.5. poveste? Da, mylady.

Si unde-mi voiu schimba rochia? M'am gandit cal doamna n'o sa se opuna s'o schimbe dupa un. pom. La toate to gande§ti William. Ai ales pomul? Am niers pang acolo incat 1-am insemnat, mylady. Drumul coti brusc la stanga §1. se gasu-5 din nou langa rau. Luciul apei se in.trezarea

printre copaci. William opri caii, I§i duse mana la gura §i scoase tipatul unui pescA-

ru§. De pe malul raului se auzi un altul, ca un ecou, §i servitorul se lntoarse spre stapana lui. VA a§teaptil, mylady. Dona scoase o rochie mai purtata de dupa

perna trasurii §i o ha pe brat.

De care pom vorbeal, William? Cel gros, mylady. Stejarul acela cu ramuri intinse. Crezi ca's nebuna, William? Sa spunem,... nu tocmai sanatoasa, my.1 ady.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

122

E un sentiment atat de stump, Wil-

liam! Es Li fericita 'Ara motiv special, as

spune: ca un fluture.

Exact, mylady. Ce tii despre obiceiurile fluturiloi? Dona se intoarse ssi stapanul lui William

era in picioare in fata ei, mainile fiindu-i ocupate cu inodatul unei indite pe care o petrecu prin urechea unui carlig 1i taincl cu dintii capatul liber. Umbli foarte usor, spuse ea. Un obicei datorit unei lungi practici. Tocmai ii spuneam ceva lui William.

Mi se pare ca despre fluturi. Si ce to face sä Ili atat de sigurd de fericirea lor? E suficient sa.4 privesti! Vrei sa spui de felul cum se sbengue in soare? Da.

Si simti c'ai face la fel? Da.

Atunci mai bine sa-ti schimbi rochia. Nobile doamne care iau ceaiul cu lordul Godolphin nu stiu nimic despre fluturi. Te voi astepta in bared. Raul misuna de pesti. Se intoarse si se duse din nou spre rail; iar Dona, adapostita dupa stejar, isi scoase rochia de matase si-si puse cealalta, razand pentru sine. Buclele, scapate din stransoare, ii cazura acoperindu-i fata. Cand fu gata, ii

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

123

dada rochia de matase lui William care-§i ascundea fata dupa capetele tailor. Vom cobori in josul raului, William, iar dela golf voiu urea spre Navron. Foarte bine, mylady. Voiu fi pe aleie imediat dupa ora zece, William; §i ma vei putea duce acasa cu trasura ca§icum tocmai ne-am fi inapoiat dela lordul Godolphin. Da, mylady. Ce to face sa zambe§ti? Nu §tiam ca trasaturile fetei mele exprima acest lucru, mylady. E§ti un mincinos. Good bye. Good bye, mylady. Dona i§i ridica rochia de muslin deasupra gleznelor, stranse mai tare cordonul in jurul

taliei ca sa tina rochia In sus, §i-apoi alerga cu picioarele goale, printre pomi, spre barca ce-o a§tepta pe rau, sub mal.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

Francezul punea un vierme in unclip... Se uita In sus zambind: N'ai prea intarziat. N'am avut oglinda sa ma intarzie. Vezi acuma cat de simple devine viata,.

tend lucruri ca oglinzile sunt uitate. Ea sari in bared langa el. Lasa-ma pe mine sa a§ez viermele in carlig.

El ii dadu undita §1 pun.and mana pe rame vasli in josul curentului uitandu-se cum statea ea pe arcul barcii. Se incruntase concentrate asupra a ceeace facea §i viermele mi§candu-se mereu, isi Intepa dege-

tele cu carligul. Blestema In surdina,

§i

ridicand privirea it vazu razand ironic. Nu pot §i pace, spuse ea suparata,

dece sunt femeile atat de nepricepute la astfel de lucruri? Lasa ca it voiu ,a§eza eu imediat cene vom departa de curent www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

125

Asta-i altceva; dar eu vreau s'o fac singura; O. nu ma dau invinsa. El nu-i raspunse, ci lncepu sä fluere Incetisor ca pentru el, nemai privind-o, preocupat de sborul unei pasari deasupra capu-

lui lui. Ea Isi continua lucrul ei si imediat

scoase un strigat de triumf: Am relusit,

uite, am reusit!", si-i intinse undita s5 vada si el. ii spuse Foarte bine, faci progrese,

el odihnindu-se pe vasle si lasand barca In voia curentului. Curand el se apleca si luand o piatra de sub picioarele ei, o legs cu o franghie lung5

si o arunca peste bord ca sa ancoreze. Se asezara fiecare cu o undita in mans, ea spre margine, el in mijlocul barcii. Apa era usor Incretita si refluxul purta cu el mici somoioage de ierburi si frunze vestede. Era o li-

niste deplina. Undita uda din mina Donei era trasa usor de curent, iar ea, nerabdatoare, tragea din cand in cand undita sä cerceteze carligul, dar viermele era neatins,

in afara de o panglica de plante marine agitate la capul unditei. O Iasi sa atinga

fundul" ii spuse el. Ea mai rasuci ata my. ditei °data, de doua oH, sa-i tale din lun.gime §1 uitandu-se la el cu coada ochiului, vazu ca el nu-i critica metoda de pescuit .1i ca nu se amesteca deloc in ceeace Ikea www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

126

ea, ci continua s5. fie linistit, preocupat de propriul lui pescuit; ea lash din nou ata

unditei s5.4 alunece printre degete si Incepu s5.4 studieze linia maxilarului, largimea umerilor, forma mainilor. Probabil ca desenase ca de obiceiu,

banuia ea,

in

limp ce o asteptase, fiindca sub uneltele de pescuit era o foae de hartie, mototolita arum si udata, prezentand desenul unui lastun luandu-si sborul de pe un bane de nisip. Isi reaminti de desenul ce-1 Meuse pentru ea mai deunazi, cat de diferit era de eel care-1 Meuse pentru prima data cel pe care-1 rupsese in bucatele fiindca noul desen o prinsese razand, aplecata pe

parapetul corabiei si .ascultand until din cantecele picante ale caraghiosului Pierre Blanc. Mai apoi francezul prinsese desenul in cue in cabina lui in lemnul de deasupra semineului si insemnase data in josul hartiei.

De ce nu-1 rupi ca pe primul?

iI

intrebase ea.

Pentruca asta e felul in care am vrut sä to prind si sa-mi aduc aminte de dumspuse el.

neata,

fiindca aceasta bung dispozitie e mai potrivita unui membru al echipajului lui ,,La Marlette"? i

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Poate,

127

raspunse el, dar nu vroi sa

spuna mai multe... Si-aeum era aici, langa. ea, uitand de de-

sen, concentrat numai asupra pescuitului, in limp ce numai la cateva mile departare cativa barbati planuiau cum sa -1 prind5 §i spanzure. Poate ca in aceasta clipa chiar oamenii lui Eustick, Penrose §i Godolphin cercetau locuitorii din catunele imprastiate dealungul coastei. Ce s'a intamplat?, spuse el lini§tit rupand cursul gandurilor ei... Nu mai vrei sa pescue§ti?

Ma gandeam la dupa amiaza asta. Da, §tiu, am putut vedea asta pe fata dumitale. Spune-mi ce s'a mai Intamplat? N'ar trebui sa mai stai aici. Au inceput sa banuiasca. Vorbesc toti despre asta, planuind prinderea dumitale. Nu ma ingrijoreaza asta. Cred ca e ceva serios. Eustick pare un tip incapatanat §i dur. El nu-i ca Godolphin, un p5.un umflat in pene. Vrea sa to spanzure de cel mai inalt porn din parcul lui Godolphin. Asta-i un compliment, in definitiv.

Vezi, razi de mine acuma. Crezi ca

ma iau dupa flecareli, ca toate femeile. Dar Ili place, ca tuturor femeilor, sä drarnatizezi faptele. www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

128

Si dumneata sa le ignorezi. Dar ce-ai vrea sa fac?

In primul rand te-a§ raga sa fii prudent. Eustick spunea ca taranii §tiu ca ai o ascuniatoare. Foarte posibil.

$i lute° zi to va trada unul din ei,

iar golful va fi inconjurat. Sunt bine pregatit pentru asta.

Cum to -ai pregatit? Ti-au spus Eustick §i Godolphin cum

I§i propun sä ma ,prinda? Nu.

Nici eu nu -ti voiu spune cum imi pro-

pun sa le scap. Crezi vreun moment ca a§ putea sa... dar stint sigur ca Nu cred nimic, ai tin peste in carligul -unditei. MA atati cu tot dinadinsul.

Deloc. Dar data nu vrer sa scoti pe uscat pe§tele, da-mi mie undita. Ba vreau sa-1 scot eu.

Bine, atunci trage afara undita. Ea Incepu sa actioneze Inceti§or, putin cam morocanoasa §i apoi, simtind deodata smucitura pe§teltii in carlig, Incepu sa traga mai repede, sfoara uda cazandu-i In poala rochiei §i pe picioarele goale. Itazand se uita la el peste umar §i-i spuse: www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

129

I-aici, iI siml, i-aici la capatul carligului.

spuse el linistit, Nu atat de repede, ,sh nu-1 scapi. Adu-1 usor, usor, pang la

marginea barcii. Dar ea nu vru sa -1 asculte. In entuziasmul ci se ridica in picioare, ata aluneca o clips

inapoi, apoi trase mai puternic ca Ina-

tocmai cand pestele lucios aparu sbatandu-se aproape de rata apei, sari peste inte,

si

ata unditei, tasni intr'o parte si dus a fost. Dona scoase un strigat de clezamagire si Intoarse privirea plina de repro§ spre el: .,L'am pierdut,

spuse ea,

a fugit".

El o privi razand, scuturandu-si pa'rul

cazut pe ochi. Ai lost prea entuziasta!

Nu m'am putut stapani. Svacnirea aceia la capatul unditei imi placea atat de mull; si voiam sa-1 prind mai repede. Nu-i nimic. 0 sa prinzi altul. Mi s'a incurcat toga sfoara unditei. Da-mi-o mie. pot s'o descurc si singura. Lasa,

El isi relua undita, iar Dona se apleca sa

adune ghemul de sfoard incurcata al unditei, din poala. Se rasucise si se inodase de nenumarale on si luptandu-se s'o descurce cu degelele o incurca mai tare decat inainte. Se uita la el incruntata, iar fran9

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

130

cezul intinse mana fara sä o spriveasca lua undita. Ea crezuse ca o sh rada de ea,

dar el nu spuse nimic; 'iar Dona se lasa

pe spate in arcul barcii §i privea cum mainile lui desnodau incurcatele noduri ale unditei ei lungi §i ude. Soarele, departe la apus, arunca panglici dealungul cerului si petite aurii pe fata apei. Refluxul ducea apa care facea bulboane pe laugh. barca. Departe in josul curentului o

corla singurateca pasea in noroi, deodata se ridica in aer, tipa ascutit §i disparu. Cand o sa facem focul? Intreba Dona_ Cand ne vom prinde" cina.

Si data presupunem ca n'o prindem? Atunci nu putem face focul. Continua sa-i priveasca mainile cari tran-

sformau nodurile intr'o sfoara din nou in-

linsa sau incolacita in mod natural, pie care o arunca in apa din nou,

§i-i dadu el sa tina batul. Ea ii multumi cu vocea slaba,

supusa aproape. Uitandu-se la el vazu ca ochii-i zambeau ciudat, in felul in care. ajunsese sa4 cunoasca la el. Si in felul acesta ciudat, iii dadu seama ca zambetul era pentru ea desi nu-i spusese nimic, §i se simti cu inima usoara §i nespus de vesela.

Continuara sa pescuiasch, in timp ce o mierla ascunsa in padurea de pe malul rauwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

131

lui i§i fluera cu intreruperi cantecul ei meditativ §i duke. A§a cum stateau ei acolo unul langa altul §i Vara sa rosteasca o vorba, i se paru ca niciodata nu cunoscuse o lini§te mai deplind ca pana in acea clipa, §i ca toti demonii cari se sbateau in ea fail odihna §i se straduiau sl iasa la lumina, se lini§tisera acum in prezenta lui §i a tacerii a-

danci. Se simtea, inteun fel, ca cel cazut in vraja sub forta unei incantari ciudate, pentruca senzatia aceasta de pace nelulburata ii era straind ei, care traise 'Dana atunci in valtoarea sgomotului §i agitatiei... $i to-

tu§i vraja aceasta trezea in ea ecouri pe cari le recuno§tea, ca,icum ajunsese intr'un loc pe care-1 cunoscuse intotdeauna §i-1 dorise din adancul fiintei ei, dar '11 pierduse din neglijenta ei proprie, sau din cauza

imprejurarilor sau a senzatiei ei tocite.

Stia ca de lini§tea aceasta avea nevoe cand plecase din Londra §i venise s'o gaseaca la Navron; §i mai §tia ca gasise numai o parte din ea in padure, in rau, in albastrul

cerului; dar plink tqtala, nu devenea decat cand era cu el, ca in acel moment, sau cand el i se furi§a in gandurile ei. Fie

ca se juca la Navron cu copiii, fie ca ratacea prin gradina sau umplea vazele cu flori,

in timp ce el era jos in golf, §tiinwww.dacoromanica.ro

DAPHNE DU M WRIER

132

du-1 acolo, sufletul si trupul i se umpleau de crildura i viath, o senzatie ametitoare

pe care n'o mai cunoscuse mai inainte,.

Suntem atat de legati pentruca amandoi suntem ni5te evadati,", gandea ea. I5i reaminti ce-i spusese el in prima sear* cand cinase la Navron, cg, asupra for plutea acela5 blestem. Vazu deodala ca el tragea afara undita 5i ea se apleca din bared, umitrul ei atinganclu-1 pe al lui i striga entuziasmata: Ai prins ceva?" Da, vrei sit tragi undita? N'ar fi drept; e pe5tele dumitale, dar dorea mult, totu5i. El ii dridu razand undita, iar ea trace pang la bared pe5tele cc se sbatea, it scoase din carlig 5i-1 depuse pe fundul barcii uncle mai fricu vren cateva salturi 5i se incolaci in sfoara unditei. Dona ingenunchie, cu rochia uda si murdara de noroiul raului, cu buclele cazandu-i pe fata 5i Ina pe5tele in mina.

Nu e gat de mare ca cel pierdut de

mine,

spuse ea.

Desigur ca nu! rase el. Dar nu-i a5a. el 1-am prins eu si scos la uscat cu dibricie? Da, ai lucrat foarte bine.

1-am

Era Inca ingenunchiatil, crmtand sá scoatil

carligul din gura pe5telui. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

233

Oh, bietul de el, moare; 1-am rilnit. Ce sa fac acuma? zise ea si-1 privi indurerata. Francezul ingenunchie Tanga ea, lu-

andu-i peslele din many si liberand carligul cu o smucitura. Apoi ii vari doua degete in gura, i-o cased, ii dadu capul pe spate, asa ca pestele se mai svarcoli un mo-

ment si ramase mort.. spuse ea cu trislete. Nu vroiai sa fac asta? Ea nu raspunse, acum ca entuziasmul i dandu-si seama pentru prima se racise, data cal de aproape era el de ea, umerii for atingandu-se, mina lui Tanga a ei. El zambea iarasi in felul lui ciudat ;;i o lumina L-ai omorit,

necunoscuta ei pada atunci o inunda, o diorinta grozava, nerusinata si indrazneata

de a fi mai aproape de ea, cu buzele lui atingandu-le pe ale ei si mainile sa-i cuprinda mijlocul. Se uita intr'o parte, privind tacula in departare, cuprinsa de o flacara noun ce crestea in ea si lemandu-se ca el ar pulea s5. eiLeasca aceasta chemare in ochii ei si aslfel s'o dispretuiasca asa

cum Harry si Rockingham le delestau pe femeile de la Swan. Incepu aranjeze buclele la local tor, sa-si nelezeasca rochia; mici gesluri mecaniee cari, simtea ea, nu -1 puteau insela, dar o protejau oare-

cum rata de goliciunea cului ei. Cand se www.dacoromanica.ro

134

DAPHNE DU MAURIER.

linisti din nou, ii arunca o privire peste Wear si vAzu ca el stransese unditele

luase vaslele in mans. intreba el. Ti-e foame? raspunse ea cu vocea nesigura, Da,

casicum n'ar fi fost a ei.

Atunci vom face focul §i vom pregati spuse el. Soarele disparuse i umbrele incepura sa se adune pe apa. Refluxul era puternic, iar cina,

el impinse barca in canal unde curentul o prinse ai o purta cu repeziciune in jos.

Dona se ghemui ii arcul barcii, cu picioa.rele sub ea, cu barbia sprijinita in maini, cerul era mai Lumina aurie disparuse palid acuma, in timp ce apa parea mai In-

tunecata ca inainte. In aer plutea miros de muschi, de verdeata cruda din padure

argaseala amara a clopoteilor-albaslri. Odata In mijlocul curentului, el se opri sa iar Dona Intorcandu-si capul asculte, spre mal auzi pentru prima oara un ciripit aspre, dar fascinante ciudat, note joase In monotonia for domoala. spuse el priLaslunul de noapte, gi

vind-o un moment si apoi uitandu-se in laturi.

In acea clipa ea-si dadu seama ca el intelesese chemarea de mai 'nainte din ochii ca n'o dispretuia fiindca si el simtea www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

13S

aceiasi flacara aceiasi dorinta puternica. Dar, fiind femeie fi barbat, acestea nu erau chestiuni sa fie exprimate liber unul celui-

lalt; erau amandoi legati de o sfiiciuno

ciudata pana va sosi clipa, poate maine, sau poimaine, sau niciadata; nu depindea de ei.

El vasli in josul apei fara sa scoata o vorba si ajunsera imediat la intrarea in

golf, unde pomii se ingramadeau la marginea apei. Navigand in canalul ingust ajunserh.' la o poiana In padure unde fusese

()data un chei, iar el se odihni pe vasle zise: Aici? Da,

raspunse ea; iar el impulse botul barcii in malul moale urcara pe tam. Trase barca in afara fluxului scotandu-si cutitul, ingenunchie langa apa si

curata pestele, strigand-o peste umar pe

Dona sa faca focul. Ea gasise ramurele us-

cate sub pomi si le rupse pe gen,unchi. Rochia-i era mototolita

1i

sfasiata

xi,

ra-

zand ca pentru sine, se gandi cat de zapaciti ar fi lordul Godolphin si sotia lui data ar vedea-a acuma: aratand cab zlatareasa, cu sentimentele primitive ale unei tiganci si in plus tradatoare a patriei sale. Ea sprijini lemnele unul de celalalt, asezand pentru foc. Terminand de curatat pe -www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

136

el veni dela marginea apei si Inge-

tele

nunchie aprinzand focul cu amnar si iasca. Imediat lemnele uscale troznira si se aprinseril cu o flacare din ce in ce mai straluciloare. Printre valvatai ci se priveau razand.

Ai Wait vreodata pee in aer Tiber ?, o IntrebA'. el.

Ea dildu din cap, iar el curati un locusor In cenusa sub lemne, puse o piatra turlita in mijloc si aseza pestele pe ea. Isi sterse cutitul de pantaloni, apoi se ghemui langa foc asteptand cateva ,clipe pang ce pestele lncepu sä se rumeneasca. Apoi it intoarse cu cutitul sa.-1 prinda dogoarea pe toate partile.

Acolo in golf era mai intuneric decal pe rau, iar pomii aruncau timbre lungi

pans pe cheiuri. Cerul avea totusi o stralucire caracteristica noptilor de miez de vara, scurte si placute ca o soapta. ice dureaza o clipa si se stinge pentru totdeauna. Dona urmarea miscarile mainilor lui ocupate cu pestele si se uita la fata lui, atenlii, la prajit, cu sprancenele putin incruntate din cauza concentrarii si cu pielea Inrosita de dogoarea focului. Aroma placuta a hranei le umplu narile si el o privi zam-

bind si fara vorba, iar apoi mai intoarse odala pestele in billain flacarilor. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

137

Cand socoti ca ,pestele e destul de rumenit, francezul it lua cu cutitul si it puse pe

o frunza. Taia pestele in doua si impinse o jumatate spre marginea frunzei dandu-i ei cutilul, iar cealalta jumatate o lua cu mana si Incepu sa 'parlance razand. E pricat, spuse Dona infigand cutilul in peste, ca n'avem nimic de haul. Drept raspuns, el se ridicp. in picioare, se

duse spre barca dela marginea apei si se inLoarse intr'o clipa cu o sticla svelta in Juana.

Uitasem ed esti deprinsd sa cinezi la Swan", spuse el. Ea nu raspunse imediat, ranita, pe moment, de vorbele lui, dar mai apoi cand el ii turna yin in paharul ee i-1 adusese, II intreba:

Ce sill de supeurile mete la Swan?

El isi linse degetele lipicioase dela peste

si si turna yin in pahar. Lady St. Columb c,ineaza in tete-a-tete cu clemi-miondenele,

iar mai tarziu pro-

voaca sca.ndaluri pe strazi si drumul mare,

umbla cu pantaloni ca un Mat si se Intoarce acasa cand paznicii de noapte se due, sa se culce. Dona Linea paharul in mand far. sa bea si se uita in jos la apa intunec ata. Ii trecu deodata prin mince ca el o socotea vulgard, www.dacoromanica.ro

138

DAPHNE DU MAURIER

obsoena, ca pe. femeile din taverne; iar. faptul cO acuma stOtea langl el in aer liter, in noapte, cu. picioarele incrucipte sub ea, ca o tiganca, nu -1 considera, poate, decat un scurt interludiu lute° serie de escapade; §i credea, poate, a.' tot astfel s'a purtat cu nenumarati altii, cu Rockingham, cu toti prietenil §i cuno§tintele lui Harry; socotea, poate, ca nu era decat o Urfa dornica de noui senzatii, lard a avea macar justificarea saraciei, ca tarfele. Se intreba dece gandul ca el ar putea crede asta despre ea ii producea atata suferinta insuportabila. I se paru ca s'a dus toata bucuria dulce a noptii. Dori deodata sä fie la Navron, acasa, in. camera ei, cu James venind spre ea pe picioarele lui grasute §i nesigure, a§a ca s5.-1 poatl ridica in brate, s5.-1 tina straps, s5.-§i Ingroape fata in 0,brajiorii lui grasuti §i catifelati §i sO uite de aceasta noun §i ciudata tortura sufleteasca care-i umplea inima, sä uite de aceasta durere §i ratacire. --Ce, nu mai ti-este sete?, spuse el; iar ea in.torcandu-se spre el cu privirea rata cita: Nu, cred c5. nu!, §i tacu din mu, jucandu-se cu capetele cordonului. I se paru Donei c5. se destramase multu.mirea de-a fi impreun5. §i c5. Intre ei interwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

139

venise o. incordare. Cuvintele lut o ranisera

§i el i§i dadea seama (IQ asta; §i cum se uitau in foc fara sa vorbeascA, toate gandurile nerostite se ridicara in au- ereiand o atmosfera de nelini§te. In cele din urma el rupse tacerea cu glasul lui gros §i domol. Cand stateam asta iarna in camera dumitale la Navron §i ma uitam la portretul dumitale, imi creiam in minte o imagine a mea despre dumneata. Te vedeam pescuind ca in dupa amiaza de azi, sau privind marea de pe puntea lui La Mouette. oricum, a§a cum mi to inchipuiam nu se potrivea cu flecarelile servitorilor auzite din

cand in and. Cele dou5. infati§ari n'aveau nimic comun. Foarte putin intelept din partea dumitale sA-ti formezi imagini despre cineva pe care nu 1-ai vazut niciodata. Se poate, spuse el, dar nu era cuminte sa-ti la§i portretul singur §i nep5.-

zit in dormitorul dumitale, cand pirati ca mine acostau pe tarmul englez. Puteai sa-1 intorci cu fata la perete,

sau sa pui altul in locul lui, al adevaratei Dona St. Columb: facand scandal la Swan, Imbracand pantalonii prietenilor sotului ci2

calarind in miez de noapte cu. o masa pe www.dacoromanica.ro

140

DAPHNE DU N1AURIER

fata ca sa 'nsp5imante o batrand singuratecd,

Asia face parte din treculul dumitale? Din cel mai, recent, inainte de-a evada_ Pfa

mir ca n'ai auzit si de asta printre fle-

cdrelile servitorilor. El isbucni deodala in ras si inlinzandu-se

spre gramada de lemne din spatele lui,

arunc5 pe roc combuslibil proaspilt, iar flä-

cdrile troznira si se indltard in aer. Pacat ca nu Le-ai nascut baiat, spuse el, ai fi descoperit alunci savoarea primejdiei.

In inima dumitale esti o rebeld, ca si mine, iar faptul ca to -ai imbnIcat cu pantaloni si ai infricosat o femeie batranti a fost actiunea cea mai apropiata de piraterie, ce ti ,al puLut-o inchipui. Adevaral, dar dumneata, dupd ce ti-,ai

luat prada sau ai facut acostarea, o pornesti iar in' larg cu senLimentul unei realizari, pe cand eu in nenorocita inea incercare de piraterie, am fost plina de urd fata de mine insumi si de un sentiment de degradare. pesti.

Esti femeie si ti-e mild sa omori si

Uitandu-se printre valv5tdi la el, it vazu zambind, de data aceasta, in felul lui ironic;

i se Om ca incordarea dintre ei a trecut, www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

141

ca erau din nou ei insti§i si putu st se sprijine in cot sit se odihneasca. Gaud eram baiat, obipuiam sit ma joc de-a soldatii §i A. lupt pentru regele meu.

Dar and cu prilejul unei furtuni fulgera §1 bubuia tunetul, imi ascundeam fata in poala mamei §i-mi vdram degetele in urechi.

Deasemeni, ca sa dau mai mult sens real jocului de-a soldatii, imi vopseam mainile dar cu row pretinzand ca stint ranit, cand am vazut pentru prima oars singe la un caine care trAgea sit moart, am fugit .5i mi s'a facut silt. tot a§s am Ca §i mine, spuse ea, simtiL §i eu dupd mascarada aceia. Da; de asLa ti-am §i spus. i-acum nu-ti mai past de singe. Acum c§ti pirat §i to bati pentru viata dumitale,

omorand, jefuind §i ranind. De tot ceeace pretindeai numai ca faci §i ti-era teams, acum nu-ti mai past. Dimpotrivd, mi-e learnt foarte adeseaori.

Da, spuse ea, dar nu in acela§ ie. Nu ti-e teams de dumneata. Nu ti-e teams de-a fi infrico§at.

Nu, asta s'a dus pentru

Lotdeauna,

cand am devenit pirat. Rainurile lungi de pe foc incepurt O. se www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

142

Indoaie §i cazura rupandu-se in bucatele. Flacarile scazura §i spuza se inalbise. Maine, spuse el, trebue sa incep sa planuesc din nou. Se uita la el, dar focul nu-1 mai lumina §i rata lui era in umbra. Vrei sa spui ea trebue sa pled in larg? Am lenevit prea mult, spuse el; §i numai golful e de villa; iar eu i-am dat voe sa ma stapaneasca. Ei bine, prietenii dumitale Eustick §i Godolphin vor trebui sa se straduiasca din greu. Voiu vedea data -1 voiu putea scoate in larg. Ai de gaud sa intreprinzi ceva periculos? Fire§te.

Vei acosta iarasi pe tarm? A§a cred.

$i astfel sa ri§ti sa fii prins §i poate

omorat? Da. Dece,

care-i motivul?

Pentruca trebue sa-mi dovedesc mie insumi ca am creer mai bun ca al lor. 0 satisfactie a mea. Dar e un motiv ridicol. Totu§i, este motivul meu.

E un egoism, o forma sublima a inchipuirii. Stiu asta. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

143

Ai face mai bine sa to inapoiezi in Bretagne.

/hal inteiept! 0 sa-ti duct oamenii la nenorocire. N'o sa le pese. Iar La Mouette" poate fi vatamata in loc sä fie pasnic ancorata inteun. port de dincolo de canal. Lu Mouette n'a fost construita sa zacg linistita in port. Mu

Se privira peste ramasitele focului si ochii

lui purtfind o flacare noua in ei o fixara indelung. In cele din urma se intinse, casca si spuse: E pacat, inteadevar, ca.' nu esti baiat; ai fi putut veni cu mine. Trebue sä fiu neaparat baiat ca sa fac asta?

Da, pentruca feineile carora le este frich sa ucida pesti sunt prea delicate si pretioase pentru corabiile de pirati. Se uita o clipa la el muscandu-si varful degetului si apoi spuse: Crezi asta cu adevarat? Fara 'ndoiala! Vrei sa ma Iasi sa yin °data ca sa-ti; dovedesc eh te'nseli? Vei suferi de rail de mare. Nu.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER.

444

Iti va fi frig, vei Ii stramiorata." si infricosata. Nu.

nIa vei ruga s5. te las la thrin tocmai nand planurile mele se vor realiza cu succes. Nu.

Ea it privea .dusmanoasa., suparata, iar el sari deodath in picioare si razand risipi cu piciorul ultimii taciuni asa ca stralucirea se stinse noaptea fu mai neagra. Pe cal te prinzi ca ri o sh-mi fie greata, nici frig, nici Erica? spuse ea.

Depinde de ce ne-am putea oferi. Cerceii' mei; poti lua cerceii meal de rubine. Cei purtati cand ai cinat la mine la Navron. Inteadevar ca cunt pretiosi. Daca-i posed ma poi lasa de piraterie. Si ce ceri dela mine dach. vei castiga prinsoarea? Stai sa ma gandesc... Tacu un moment, in picioare langa el, uitandu-se in apa. Cu-

prinsa de o bucurie draceasca spuse: O bucla din peruca lui Godolphin!" Vei avea peruca toata! ii spuse el. Foarle bine, spuse ea intorcandu-se atunci nu gi indreptandu-se sere barca; -mai e nevoe sh mai discutam. Totul e axanjat. Cand plecam? Cum am Bata planurile. Si incepi sh lucrezi de maine? www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

145

De maine!

Voiu avea grija sa nu to deranjez. ,Si eu trebue sh-mi fixez planurile. Va trebui sh ma imbolnavesc, sa cad la pat in urma unei maladii febroase asa eh guvernanta si copiii sh fie tinuti deparle de camera mea. Numai William ma va servi. $i'n fiecare zi credinciosul William va duce hran'a si bautura pacienlei care... care nu va fi acolo. Esti foarte ingenioash.

Sarird in barch si apucand lopetile el vasli (lent in susul golfului pang ce scheletul coral3iei se ivi inaintea for in lumina

cenusie. 0 voce de pe corabie ii soma,

el raspunse in bretond si lrecand inainte duse corabia la debarcader, la caphtul. gol&tut.

Pornira in sus prin padure frira o vorba, iar cand ajunserh in gradina casei, ceasornicul curtii Witu jumatate. Pe aleie, mai in

jos, William o astepta cu trasura asa ca putea s'o duch acasa dupes cum planuise.

Sper ca ti-a plhcut dineul cu lord Godolphin, spuse francezul. Foarte mult. $i pestele era bine pregatit? A fost delicios.

0 sa-ti pierzi pofta de mancare cand vei fi pe mare. 10

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

146

Dimpotriva, aerul marii ma face near tioasa.

Iti dai seama ca va trebui s'o pornese dupa vant si flux? Asta va insemna o plecare inainte de ivirea zorilor. Cel mai potrivit timp. Poate ca voiu trimile dupa dumneata fail sä to mai Instiintez? Voiu fi gata. Isi continuara calea printre pomi si ajungand la aleie vazu trasura astep Vand cu William in picioare langa cai. Te las acuma, spuse el si se opri o clipa in umbra pomilor uitandu-se in jos la ea. Vei veni intfadevar? spuse ea. Da, Isi zambira, constienti de o noun intensitate a sentimentului dintre ei, ceva atatator, casicum viitorul Inca necunosaut amandorura detinea un secret si o fagaduiala. Francezul se intoarse si disparu In

padure, iar Dona iesi in aleie, sub fagii

Inalti stand goi in noaptea de vara, cu ra-

murile miscandu-se usor ca o soapta a lucrurilor ce stau sä via..

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X.

William scuturandu-i bratul o trezi soptindu-i la ureche: Iertati-ma, mylady, dar v'a trimis vorbd Monsieur a porneste corabia Intr'un teas ". Dona se ridicd imediat, orice dorinta de somn pierindu-i. Multumesc, William; voiu fi gata In douazeci de minute. Ce ord-i acum? Patru lara un sfert, mylady. Dona trase perdelele §i vazu ca -era Inca intuneric. Incepu sa se Embrace in grata, batandu-i inima de emotie, cu mainile neIndemanatece, simtindu-se tot timpul ca un copil poznas gata sa facd un lucru oprit. Trecuserd cinci zile decand cinase cu francezul pe tarmul golfului §i nu-1 mai vazuse de-atunci. 0 voce interioard ii spunea CA el voia sa nu fie tulburat cand avea de lucru; iar ea 'Asa sa treaca zilele lard sa se plimbe prin padure spre rau, lard sa-i trimild niciun mesagiu prin William, fiindca

stia ca va trimite dupd ea and va fi pus www.dacoromanica.ro

148

DAPHNE DU MAURIER

la punct planurile. Prinsoarea nu era rezultatul unei clipe de nebunie,. n5scocita intr'o noaple de vary si uitata pang dimineata, ci era o piatra de incercare, o prob5 a energiei si curajului ei. CateodatA

se gandea la Harry ducandu-si viata lui In Londra; contin-uand sa calareasca, s5 joace, sa frecventeze tavernele, casele de joc, partidele de carti Cu. Rockingham; dar aceste imagini evocate pAreau din alt5 lume, o lume care n'avea nimic C01131111 cu ea. Apartineau unui trecut dus si mort,

in timp ce Harry Insusi devenise un fel de fantoma, un spectru calcand in alt5 lume. Cealalta Dona murise si ea, iar femeia care-i luase locul traia cu mai mult5 intensitate si adancime, (land fiecarui gand si fiecarei actiuni o noua bogatie de senti-

ment si o apreciere pe jumatate senzual5 micilor lucruri din cari se alcAtuia o zi.

Vara era prin ea insasi o bucurie si o

sarbatoare: culegand flori cu copiii diminetile si ratacind cu ei prin paduri si cam-

pii; in dupa amiezile lungi, lenevind intins5

pe spate sub copaci si mirosind clopoteii albastri, volbura si ciinbrul. Chiar simplele

acte cotidiane: mancatul, bautul si dormilul deveniser5, clecand era la Navron un isvor de bucurie, de linistita voluptate. Nu, Dona din Londra se dusese pentru www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

149

totdeauna. Sofia care sta intinsa langa sotul

ei in patul larg din St. James's Street, cu doi pechinezi in cosul for pe parchet, cu fereastra deschisa sa intre aerul greu ca plumbul i vocile ragusite ale negustorilor ambulanti,

acea Dona apartinea unei alte

lumi.

Ceasornicul din curie Mtn ora patru cand noua Dona, inleo rochie veche, lunges push' deoparte spre a fi ddruita vreunei jaranci, cu un sal pe umeri si o legaturich in manes, se furisa pe scara ce cobora in sufragerie, unde o astepta William eu o Riche in manes.

Pierre Blanc e afard in pildure, mylady.

Bine, William.

Voiu avea eu grip' de cases in lipsa dumneavoastril, mylady, i vain vedea ca Prue srt nu neglijeze copiii. Am. toata increderea in dumneata, William.

Am de gand sa instiintez personalul, in dimineata asta, ca nu va simtiti bine, o stare febroasa; iar de teama unei eventuale molipsiri ati prefera sä nu intre in camera dumneavoastrA nici copiii, nici ser-

vilorii. Toldeodatti mi-ati poruncit sa va servesc numai eu. Minunat, William. ySi fata dumitale atat www.dacoromanica.ro

350

DAPHNE DU MAURIER

de solemna va fi tocmai potrivit6 in astfel de imprejurari. A§ putca spune ca e§ti un In§elator innascut. Femeile m'au invatat sa fiu a§a, mylady.

Cred ca e§ti farce inima, William. E§ti sigur c5. Le pot 15.sa singur printre atatea femei flu§turatece?

Le voiu fi ca un tala, mylady. S'o mai dojene§ti pe Prue, dac5. vrei, cand o vei vedea lenevind. A§a voiu face. $i sa to mai incrunti la Miss Henriette

data vorbe§te prea mull

Da, mylady. $i dae5. domni§orul James mai vrea o portie de cap§uni... Sd-i dau, My lady.

Da, William, dar nu and e Prue de fata; ci mai tarziu, cand e numai cu dumneata, in camarl Inteleg perfect situatia, mylady. $i-acum trebue sä plec. N'ai vrea sa poti veni cu mine? Din nenorocire, mylady, stomacul meu

nu prea se impaca bine cu mi§carile unei coralii pe ap5.. Intelege, doamna, ce vreau sä spun? Cu alte cuvinte, William, ti-e greats grozav? www.dacoromanica.ro

,aGOLFUL FRANCEZULUI

151

Doamna a exprimat in mod fericit

gandul meu. In fapt, deoarece discutam ceasta chestiune, imi iau libertatea s5. va propun sa luati cu dumneavoastra aceasta

cutiuta cu pastile pe care le-am apreciat foarte mult in trecut §i cari se vor dovedi de mare ajutor data veti simti vreo senzatie neplacuta. E§ti foarte amabil, William. DA-mi-le,

te rog, §i le voiu pune in legaturica. Am fAcut prinsoare cu staptmul dumitale c5 voilf putea rezista. Crezi c'o sä ca§lig? Depinde la ce vA referiti? Ca o s5. rezist la balansurile corabiei,

fire§te. Dar la ce te &ideal? Va rog sä ma iertati, mylady. Imi 11tacise mintea pe la alte lucruri. Da, cred ca. veti ca§tiga prinsoarea aceasta.

E singura prinsoare facuta, William. Inteadevar, mylady! Se pare ca te'ndoe§ti, William.

Gaud doi oameni fac o calAtorie, my-

lady, §i unul din ei e un barbat ca stapanul meu, iar celalalt o femeie ca dumneavoastra, situatia mi se pare plina de posibilitati. E§ti cam IndrAznet, William.

VA cer ierlare, mylady. Si... cam francez in ideile dumitale. Mama e de villa, mylady. www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

152

Uiti ca sunt casatorita de case ani -cu Sir Harry, ca am doi copii 1i ca voiu implini treizeci de ani tuna viitoare. Dimpolriva, mylady, tocmai acesle trei

lucruri le-am avul in vedere. Cu atat mai mult, atunci, sunt indig-

nata. Deschide usa imediat sa ies in gra-

dina.

Da, mylady.

El impinse obloanele si trase la o parte draperiile grele. Ceva falfai la geam cautand o scapare si cand William deschise

fereastra, tasni in aer un fluture care se

incurcase in faldurile draperiilor. Altul care cauta sh evadeze, mylady. Asa e, William. Dona zambi oprindu-se o clips in prag i trase pe nas aerul racoros al diminetii. Privi apoi spre cer si vazu strecurandu-se primele raze de lumina. Good-bye, William. Au revoir, mylady.

Tinand in many legaturica, cu §aiul pe cap, ea traversa pajislea si se mai uita °data

inapoi la conturul cenusiu al casei solide i adormile, cu William stand de sentinels Tanga usa. Flulurandu-i cu mina un adio, ea it urma In padure spre corabia piratilor din golf, pe Pierre Blanc, cu ochii lui vewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

153

seli i cu fata de maimuta negricioasri cu

cercei in urechi. Intr'un fel, se a§tepta sa gaseasca zarva, sgomotul si InvAlmAsala plecArilor, dar tend'

traserh Fang La Mouette" era aceia§i to -. cere obisnuita. Numai tend urcase scara pe punte §i privi in jurul ei iii dadu seama ca corabia era gata de pornire, cu puntilecurate §i toti oamenii la posturile Tor. Unul

dintre oameni veni spre ea si se incline adanc:

Monsieur va roaga sa va duceti pe puntea de comanda.

Urea scara spre puntea de sus a pupei

k;i'n acest timp auzi zanganitul lantului deancora, scartaitul scripetelor si sgomotul oamenilor alergand. Pierre Blanc isi Incepu cantecu,1 §i vocile joase' i dulci ale oame-

nilor se ridicaril In aer, asa eh ea se'n-

toarse si se apleca peste balustrade sa-i priveasca. Sunelul continuu al pasilor Tor, pe punte, scartaitul scripetilor i cantecul lor

monoton formau un ritm placut, un fel

de poezie plutind in aer, §i totul parea o parte intrinseca a acelei dimineti proaspete, o parte a aventurii. Auzi deodata un ordin strigat In spatele. ei, clar §i hotarit, §i-1 vazu pe francez stand In picioare langa timonierul dela carma, cu fata vigilenta si incordatd, cu www.dacoromanica.ro

154

DAPHNE DU MAURIER

mainile la spate. Ardta acum cu totul altfel ,decat tovard§ul de pe rau, stand Fang ea in bared §i reparandu-i undita §i care, mai tarziu, cu manecile suflecate mai sus de coate §i cu pdrul cazut pe frunte, Meuse focu] §i preparase pe§tele. Se. simti o intrusa, o femeie netoata ,prin-

tre barbali care aveau de lucru. A§a c5. se retrase §i se sprijini de bard, de unde nu-I putea incurca iar el continua sd-§i strige comenzile privind tot timpul cerul, apa §i tarmurile canalului. Venind dinspre dealuri vantul de dimineata umfla p'dnzele marl §i corabia luneca u§or §1 fantomaticd pe apa lini§titd a golfului. Din and in cand, acolo unde canalul se ingusta mai tare, pomii aproape ca maturau vasul cu ramurile Tor. Francezul statu tot timpul Tanga timonier indicand cursul §1 supraveghiind malurile collie ale golfului. Raul principal se deschise larg, deodatd, in

fata for §i-acuma vantul venea cu putere dinspre apus incretind fata apei. Intarnpinand forta apei La Mouette" dansa u§or cu puntile aplecate §i 'spuma laptoasa sari peste prora. Din rdsdrit aparur5 zorile §i cerul era acoperit de o ceata subtire §i o luminozitate prevestitoare de vreme fru-

moasa. In aer plutea o aroma saratd, o

prospetime care yenea dinspre marea des-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

155

chisel de dincolo de estuar, iar and corabia intra in canalul principal al raului, pescarusii se ridicara sa urmeze corabia. Oamenii se oprisera din cantat si acum stateau privind marea, avand toti aerul ca

asleapta ceva; casicum ar fi lenevit prea multa vreme si se inflacarasera deodala. E-

sind pe gura estuarului corabia intra in

marea agitata, iar valurile maturara iarasi puntea. Dona simti gustul sarat pe buzele ei si zambind se uita in sus spre francezul care-1 lasase singur pe timonier si venise langa ea. Trebue ca spuma 11 atinsese si pe

el, fiindca avea sare pe buze si parul ud. Iti place? o intreba el. Iar ea dada din cap si rase, iar el zambi si privi din nou marea. Facand asta, Dona se simti cuprinsa deordata de extaz, de un triumf hotarltor,

fiinda isi dadea seama ca el era al ei si ca 11 iubea. far asta o, stiuse dela 1nceput

de tol, cand intrase pentru prima oars In

cabina lui si-1 gasise la masa desenand un uliu. Sau, poate, chiar inainte de asta, cand

vazuse Ia orizont corabia lunecand spre tarm, ea stiuse ca asta se va intampla, ca nimic nu putea sa-i stea in tale. Ea era o parte .a trupului si spiritului lui, isi a-, partineau unul altuia, alhandol ratacitori, amandoi evadati", amandoi topiti in aceiasi forma. www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI.

Pe la saple seara Dona iesi pe punte si conslata ca vasul isi schimbase cursul si se indrepta din nou spre farm. La orizont, coasta aparea stearsa ca un pale de nouri. Fusesera pe mare toala ziva fara sa intalneasca o alta corabie, iar n briza puternica ii manase mai bine de douasprezece ceasuri fdcand-o pe La Moue tie

sa topae si. sa danseze par'ca ar fi avut viata. Dona intelese ca planul era sa stea deparle de coasta pana'n amurg, iar apoi, la caderea noptii, sa se furiseze spre farm sub protectia inlunericului. Toala ziva, asa dar. nu fusese decal o trecere de vreme, intrevazand a-se posibilitatea intalnirii unui vas de comert, care sal cada prada. 0 astfel de corabie, insa, n'a lost intalnita, iar echipajul inviorat de iesirea in larg avea poftele

biciuile penlru avenlura ce sta sa Irina si riscul noptii asteptale. Dela primul la altimul pareau posedati de un sentiment de www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

157

ientuziasm, de un spirit dracesc, ca niste baeti pornind intro aventura temerara. Dona se apleca peste parapetul puntii superioare sa-i vada razand, cantand si tinandu-se de farse. Din cand in cand isi ridicau privirile in directia ei, zambindu-i galant, adanc constienti de prezenta pe bord

a unei femei care nu navigase cu ei mai nainte.

Soarele fierbinte, briza dinspre apus, apele albastre,

toate o influentau pe Dona,

ii dadeau un dor ridicol de a fi si ea barhat printre ei, sa traga la franghii, O. se ratere in, varful catargelor ca sa 'ntinda panzele sau s =i manuiasea spitele carmei.

Din cand in cand tin val matura puntea udandu-i fata si mainile si muiandu-i rochia, dar ei nu-i pasa, fiindea soarele ii va usca repede imbrileamintea, asa ca-si gasi un locusor uscaL pe punte, in partea opusa carmei, uncle se aseza- cu picioarele incrucisate, ca o tiganca, cu salul varat in cor-

don si cu vantul sburlindu-i parul. Pe la

amiaza; i se Meuse grozav de foame, iar din

pantecul corabiei se urea aroma de paine prajita §i cafea, si iinediat 11 vazu pe Pierre Blanc urcand scara spre pupa, pur-

land o tava in mana.

Ea i-o lua din mana, aproape rusinata de laeomia ei, iar el li facu cu °chilli cu www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

158

o familiaritate ce-o ram sa rada), 1§i /idled ochii spre cer §i-§i freed stomacul. spuse el Monsieur va veni Indatd, zambind ca un complice. Iar Dona se gandi ca toti, ca §i William, li socoteau uniti, pe ei doi, §i acceptau aceasta ca inima uwar5 §i bucurie, ca pe ceva firesc.

Dona se repezi la bucata de paine ca o pWtre de prada, tain4u-§i o bucata groasd. Mai era unt, branzd §i laptuci. Auzi

un pas in spatele .ei §i ridicandu-§i pri-

virea 11 vazu pe capitanul lui La Mouette

uilandu-se la ea. Se a§eza rang ea §i inr tinse mans dupa paine. corabia poate avea grip., de ea §i sinspuse el, §i oricum, vremea-i bund §i ea 1§i va mentine cursul toga ziva, numai atingand cand §i cand carma. Dd-mi putind cafea. gurd,

Ea turnd in cloud ce§ti licoarea fumeganda §i bdurd cu lacomie, privindu -se peste buza cestilor.

Ce parere ai de corabia mea?

In-

treba el.

Cred ca e vrajita, par'cd n'ar fi cora,, iar eu ma simt ca nou nascutd. Ace la§ efect 1-a avut la Inceput §i asupra mea, cand m'am facut pirat. Cum e

bie,

branza? www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR A NCEZULUI

l39

Minunatd.

Nu ti-e greatd? Niciodata nu m'am simtit mai bine ca acuma.

Mknanca acuma cat poti, pentruca diseara vei avea prea putin timp pentru mancare. Mai vrei patina coaja de paine? Te rog!

Vantul va tine toatd ziva, dar se va domoli diseara asa ca trebue sd ne furisAm

pe langd coasta si sd profitam din plin de reflux. Esti fericita? Da... Dece ma intrebi? Pentruca §1 eu sunt fericit. Mai da-mi to rog cafea. Oamenii sunt foarte veseli azi,

spuse

ea intinzandu-se dupa calla; din cauza noptii ce se anunta sau pentruca sunt din

nou pe mare?

Un amestec din amandoud. i-apoi mai

sunt veseli si din cauza dumitale. Intrucat i-a§ impresiona eu? Esti un stimulent. Vor lucra mai binela noapte din cauza dumitale. Cum de n'ai avut nicio femeie pe bord mai inainte? El zambi cu gura plind de paine §1 branza,

dar nu raspunse.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

160

Am uitat sa-ti povestesc,

zise ea.

Ce mi-a spus Godolphin mai deunazi. $1 ce-a spus?

Imi spunea ca prin tinut circula svohuri din pricina oamenilor corabiei dumitale. Spunea ca auzise de cazuri de femei ,.nenorocite ".

Nenorocite! Din ce cauza? Tocmai asta I -am intrebat si eu. Si, spre incantarea mea, mi-a raspuns ca.'

se temea ea unele femei din tinut au avut de suferit in mainile ticalosilor duinitale: Ma indoesc at an suferit. $i eu. Continua sa-si meslece perinea si branza,

uilandu-se din cand in cand in sus la dichisul panzelor. 0 am en i i mei ni ci od a ta nu fug dup a femeile voastre; nenorocirea este ca. In general femeile nu vor sa-i lase in pace. calla

banuesc ca La Mouetle" este ancorata in apropiere de coasia lor, ele isi par5sesccasutele si ratacesc pe dealuri. Chiar credinciosul nostru William are de lucru, in felul Asia. dupa cafe aflu. William e foarte... galic.

Asa suet si eu, asa unt toti oamenii mei, dar urm,arirea asta to cam incurca uneori. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

161

ca tarancile au ii spuse ea, soli foarte morocano§i. Ar trebui sa-i invete pe sotii for cum Uiti,

sä se poarte. Taranul englez nu prea se pricepe la dragoste.

A§a am auzit §i eu, dar farce Indoiala

ca poate face progrese data este instruit de cineva. Cum poate o femeie sa-1 instruiasca pe sotul ei in privinta unor lucruri pe care nici ca nu le §tie §i n'are nici intuitia necesara?

Dar are instinct! Instinctul nu e totdeauna suficient. Atunci imi pare rau pentru tarancile dumitale.

Francezul se lasa Intr'un cot §i IncepU sa-§i pipae buzunarul cautand pipa, iar Dona it privea cum 1§i umplea bulbul cu tutun negru §i iute (care fusese odata in vasul din dormitorul ei) §i cum incepfu sa fumeze Viand bulbul ascuns in podul palmei.

Iti spuneam alt5datd,

observa el

uitandu-se In sus la capriorii catargutui mare,

ca francezii

null merita reputatia

galantd ce-o au. In definitiv, nu se poate ca de-o parte a canalului sa fim toti stralucitori, iar toti nepriceputii §i neghiobii sa

lie de partea d-voastra. 11

www.dacoromanica.ro

162

DAPHNE DU MAURIER

Poate ca ceva din clima noastra engleza ucide imaginatia? Clima si diferentele rasiale n'au nimic

de-a face en aceasta chestiune. 0 femeie sau un barbat se naste sau nu cu o inter legere naturala a acestor lucruri. Si sa presupunem ea intr'o casatorie unul dintre parteneri are aceasta Intelegere iar celalalt nu?

Atunci fara 'ndoiala ea mariajul e

foarte monoton, asa cum cred dealtfel ca sunt mai toate easatoriile. Un nouras de fum mangae obrazul Donei, si uitandu-se in sus vazu ea el radea de ea. Dece razi? R.Ifitreba. Pentruca aveai o figura atat de grava, casicum to gandeai sa scrii un tratat despre incompatibilitate.

Poate ea voiu face asta la batranete. Dar ca Lady St. Columb sa-si scrie

tratatul trebue sä cunoasca subiectul, asta-i baza oricarui tratat. Poate ca am eunostintele necesare...

Se poate sa le ai. Dar ca sa desavarsesti acest studiu cu adevarat, trebue sa adaugi un cuvant final despre compatibilitate. Dupa cum stii, se Intampla din cand

In cand ca un oxn sa gaseasca o femeie care sa corespunda si celor mai pretenwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

163

tioase visuri ale lui. $i se inteleg amandoi

perfect in clipele usoare ca Si in clipele grele.

Dar nu se 'ntampla prea des? Nu, nu destul de des.

Atunci studiul meu va ram'ane incomplet.

Din nefericire pentru cetitorii dumitale si mai ales pentru dumneata. Dar sa spunem ca in loc de un cuvant c-uml sau doua despre compatibilitate

as putea scrie o iti place s'o munesti paging sau doua despre insusirea de-a fi, mama. Esti? Sigur. Intreaba-1 pe William; el §tie.

Daca esti o mama atat de excelenta, ce cauti pe puntea lui La Mouette, cu picioarele stranse sub dumneata, cu parul fluturat de vant i discutand caracteristicile casatoriei cu un corsar? De data aceasta era randul Donei sa rada si ridicand mainile incerca sa-si aranjeze buclele dezordonate, legandu-le cu o panglica dupa urechi. Stii ce face acuma Lady St. Columb? Intreba ea. A tine mult sa stiu. Zace In pat doborata de febra §i o raceald la stomac si nu vrea sa primeasca www.dacoromanica.ro

164

DAPHNE DU MAURIER

pe nimeni in camera ei in afara de William, credinciosul ei servitor, care-i aduce din cand in sand struguri, sa-i scada febra. 0 plang pe saraca Lady, mai ales data stand acolo, se mai trudeste Si asupra incompatibilitatii dintre soli.

Ea e molt prea echilibrata mintal ca sa faca asta. Daca Lady St. Columb e atat de echilibrata dece a facut pe talharul de drumul mare, cand era la Londra, si s'a imbracat cu pantaloni? Pentructi era suparata. Suparata, dece? Pentruca n'a facut din viata ei ceeace voise. Si fiindca n'a reusit, a eautat sa. evadeze:. Da.

,Si data Lady St. Columb se svarcoleste cuprinsa." de febra acuma, in patul ei, regretand trecutul, tine este femeia care sta. pe punte langa mine? Un elev marinar (mousse), cel mai neinsemnat membru al echipajului.

Elevul asta are o pofta de mancare extraordinara; a mancat toata branza trei sferturi din paine. Imi pare rau. Credeam c'ai terminat Asa si este. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

165

El li zambi si ea privi in Mari ca el sä, nu-i citeascd. In ochi cat de usoard era. Apoi francezul iii goli pipa pe punte 1i spuse

Ai vrea sa cal-mesh corabia? Ea II privi cu ochi scanteetori. Imi dai voe? N'o sa se scufunde? 1i ridicandu-se in picioare o El rase, tidied* 1i pe ea, ducandu-se impreund spre canna mare 1i -i spuse ceva timonierului. intrebd Dona. Ce trebue sa fac? Apuci mustatile" cu arnandoua maiasa! 'iii corabia neclintita In drumul nile asa! N'o Risa sä se apiece prea mult, ei

sa nu to trezesti cu panza cea mare la catarg. Simti vantul in ceafd? Da.

Tine-o tot asa, atunci. Si nu lam vantul sa-ti bald spre obrazul din dreapta. Dona stdlea in picioare langa canna tinand mainile pe spite si dupes un moment simti cum corabia se ridica $i tangajul vasului alunecand pc creste de valuri. Van-

tul suera printre pa'nze si catarguri, iar mica panza triunghiulard de deasupra capului ei zumzuia ca o albind, in timp ce marele capestan se umfla si tragea de frailghii par'ca ar fi avut viatd.

Jos In burta cordbiei oamenii simtisera schimbarea timonierului si facandu-si semwww.dacoromanica.ro

166

DAPHNE DU MAURIER

aratand-o cu degetul radean $i se strigau in dialectul bretoin. nene Cu coatele

Inteles de ea; iar capitanul, in picioare 15n-

ga ea, cu mainile adanc varate in buzunarele hainei sale lungi, cu buzele tuguiate

a fluerat, cerceta marea cu privirea atintit5. In directia de plutire. Asa dar, spuse el in cele din urma,

e ceva pe care elevul meu marinar poate sa-1 faca din instinct. Cc anume? intreba Dona cu parul catut pe obraz. Poate sa conduca o corabie. Si

se departs razand, lasand-o singurd

cu La Mouette.

0 ors Intreaga ramase Dona la carma, tot asa de fericita

gandea ea

ca James

cu o jucarie noun; dar, intr'un sfarsit, cu bratele ostenite, se uita peste umar la timonierul pe care-1 inlocuise si care ra.masese in picioare langa ea privind-o zambitor. Carmaciul inainta, ii lua roata din 'liana,

iar Dona cobori in cabina capitanului, se Intinse in culcusul lui gi adormi. °data, deschizand un ochi, it vazu intrand notandu-si niste calcule pe o foaie de hartie, aplecat deasupra hartilor marine. Apoi, trebue ca adormise din nou, fiinda trezindu-se nu mai era nimeni in cabina; si se scula, se Intinse si se urca din nou www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

167

pe punte, oarecum ru§inata ca-i era din nou foame.

Era §apte seara §i corabia se indrepta spre 'Arm, cu francezul la canna. Dona nu spuse nimic §i ramase in picioare langa el privind linia coastei la orizont. Francezul striga un ordin oamenilor lui §i ei incepura sä se catere imediat pe funii, punand mana dupa mina, ca ni§te maimute mladioase, iar apoi Dona vazu panza cea mare superioara cazand §i fa§Aind in timp ce ei 43 InfA§urau in jurul prAjinilor.

Cand o corabie ajunge in limita yederii de pe coasta,

spuse el

panza cea

mare superioara e primul lucre ce poate

fi observat de cei de pe tarm. Mai sunt doug:

ore 'Ana la caderea intunericului §i nu vrem sA fim vazuti.

Ea privi spre coasta departata, cu inima

palpitanda de o *tare eiudata, cuprinsa ca §1 tot echipajul de un superb spirit de

aventura. Cred ca ai de gAnd sA intreprinzi ceva foarte nebunesc §i periculos, spuse ea.

Mi-ai spus ca vrei peruca lui Godolphin

Il privi cu coada ochiului, intrigatA de sangele lui rece, de vocea lui lini§titA §i sigura, ca §i atunci cand se duceau impreuna sA pescuiasca in ran. www.dacoromanica.ro

I68

DAPHNE DU MAURIER

Ce-o sa se intample? Ce-ai de gand srA faci?, intreba ea.

El nu raspunse imediat. Mai striga oamenilor un ordin §i o alta panza fu infa§urala.

Il cuno§ti pe Philip Rashleigh?, o inIrebit el dupa o clipa.

L-am auzit pe Harry vorbind des-

pre el.

E casatorit cu sora lui Godolphin, -dar Infine, asta-i Fara importanta. Philip Rashleigh a§teapta o corabie din India, informatie care mi-a survenit prea tarziu, alt fel i-a§ fi ie§it In..Intampinare. Banuesc ca

a ajuns la destinatia ei in cursul ultimelor cloud zile. Intentionez s'o capturez a§a ancorata in port, sä pun un echipaj pe bordul eL §i s'o Indrept spre coasta de apus.

Dar data oamenii depe ea sunt mai

nu.mero§i ca ai dumitale?

Acesta e un risc pe care-1 am totdeauna. Elementul esential e surpriza, prin care n'am dat gre§ niciodata Inca. Francezul o privi amuzat de Incurcatura ei §i ridicarea din nmeri, ca§icum ea 11 considera nebun cu adevarat. Dar ce banue§ti ca fac, inchizandu-m5

In cabina §i pregatind planurile? Crezi c5 ma bizui numai pe noroc? Si-apoi nici oamenii mei nu stau degeaba cand cautam

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

169

odihnd In adapostul golfului. Unii dintre ei cutreerd tinulul, asa cum ti-a spus §i Godolphin, dar nu cu gandul sa nenoroceased femeile. Ele au un rol minor. Vorbesc engleza?

Fireste. De asta i-am si ales pentru misiuni de felul Asta. La toate to gandesti, Detest dezorganizarea.

spuse ea.

Coasta se preciza din ce in ce mai mull intrara curand intr'un golf ospitalier. Departe spre vest ea putu distinge intinderilealbicioase ale plajei devenind din ce in cemai cenusii in puterea intunericultii. Co§i

rabia naviga spre nord, indreprandu-se spre

un intunecat intrand in mare, si totusi se 'Area ca nu-i nici-un sOn de mare sau bazin. care sd ingadue ancorarea. Stu incotro mergem?, intreba el. Nu.

El zambi, dar nu rdspunse. Incepu sa fluere incetisor, in surdind, privind-o in tot acest limp. In cele din urma ea iii intoarse privirea dandu-si seama ca ochii o tradau, ca §i pe el; iii vorbeau fArA. cuvinte. Dona privi peste marea lini§tita spre coasta,

iar briza de seam Ii aduse mirosul vegetatiei Inedlzite de pe faleze, a muschiului

§1

copacilor, a nisipului infierbantat de soarele de peste zi. $i §tiu ca asta-i fericirea, www.dacoromanica.ro

170

DAPHNE DU MAURIER

=ca asta-i viata pe care Intotdeauna dorise s'o traiasca. In curand va veni primejdia, nelinistea luptei reale, iar dupa toate a.cestea vor fi Impreuna, in lumea for si numai a lor, unde nimic n'avea importanta in afara de lucrurile dragi ce §i le puteau

impartasi, in afard de liniste si pace a-

-danca.

Apoi, Intinzandu-si bratele deasupra capului §i privindu-1 zthnbind peste .unar, Dona li spuse francezului: Incotro navigam, in definitiv? Spre Fowey Haven.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII.

Noaptea era lini§tita

§i

intunecata ca

smoala. Briza -u§oara ce mai era venea din-

spre nord, dar nu se facea simtita la adapostul intrandului in mare. Numai §ueratul u§or, cand i cand, printre franghii, §i o u§oara ineretitura a fetei lini§tite a apei mai dovedeau ca nu mai departe de o mila sau ,clouii, pe coasta, mai dainuia vantul. La Mouette era ancorata intFun golfulet in imediata apropiere atat de aproape ca puteai asvarli o plated pang pe stand

a falezelor Inane care se proectau nepreeise, ca o umbra, in intuneric. Corabia se strecurase nesimtita pang la locul sortit, neauzindu -se nici-o voce, nedandu-se nici-o comanda. Numai lantul ancorei 15.sate provoca un sunet infundat. Colonia de pesca-

ru§i cuibariti cu sutele in falezele dominante, se trezi o clipa §i deveni nelini§tita, scotand strigate ascutite purtate departe pe Intinsul apelor, dar ineetand orice mi§www.dacoromanica.ro

172

DAPHNE DU MAURIER

care, pescdru§ii se domolira §i lini§tea nu mai fu tulburatd. Dona stdtea sprijinita de rampa puntii dela pupa privind istmul §i i se .parea ca lini§tea are ceva magic, ceva ciudat, ca§icum s'ar fi apropiat pe nesimtite de un tinut ai carui locuitori sunt adormiti prin vrajd, iar pescdru§ii treziti la apropie-

rea cordbiei ar fi sentinelele puse sa dea de veste. I§i aminti apoi ca acest tinut §i aceste faleze can ormau o alta parte a tdrmului ei, trebuia sa fie in noaptea asta un loc du§man. Ea venise in teritoriul inamic, iar ord§enii din Fowey Haven cari dormeau in paturile lor, In acest moment erau §i ei du§mani.

Echipajul lui La Mouette era strans in pantecul corabiei; Dona ii putea vedea umdr la umar, nemirati i tacuti, §i pentru prima data de cand pornise In aceasta aventura ea simti pirdtura unei presimtiri rele §i o rece infiorare de teamd. In fapt, ea era Dona St. Columb, sotia unui mo§ier §i baronet englez, dar din cauza unui impuls nebunesc se Intovara§ia cuun grup de, bretoni despre can u §tia nimic cleat ca erau pirati sco§i din lege, fall scrupule §i periculo§i, condu§i de un barbat care nu-i spusese niciodata nimic despre el insu§i §i pe care 11 iubea ridicol, card sä. se Intrebe dece", fapt care data ar sta sa -1 aprewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

cieze Cu sange rece

173

ar face-o sa roseasca

de rusine. S'ar putea ca planul lui sa dea grey, ca el si oamenii lui si ea odata cu ei sa fie prinsi, iar toata banda for sa fie dus5 In fata justitiei; si-atunci idenlitatea ei va fi repede stabilita, iar Harry adus din Londra. Intrevazu fulger5.tor toata aceasta poveste intinzandu-se in toata Cara §i scandalul

ingrozilor ce 1-ar provoca. Un renume de josnicie murdara ar pluti in jurul ei, prietenii lui Harry ar face glume obscene pe socoteala ei, iar Harry probabil ca si-ar sbura creerii §i copiilor orfani le-ar fi interzis s5.-i pronunte numele ei, al mamei for care fugise dupa un pirat francez ca o servitoare dupa un grajdar. Gandurile se goneau in capul ei, in Limp ce privea tAcutul echipaj de pe La Marlette, vazand, in mintea ei, patul ei confortabil dela Navron, gradina 1ini tita, siguranta §i cursul normal al vietii cu copiii. Si-apoi, ridicand privirea,

vazu ca francezul era in picioare langa ea si se intreba cat de mult putuse ceti el pe fata ei. Vino jos, spuse el linistit; si ea II urma supus5., ca un elev care urma sä primeasca o pedeapsa dela profesorul lui, In-

trebandu-se ce-i va rAspunde and o va mustra pentru temerile ei. In cabina era

Intuneric, cele doua luman5ri dand o lumin5 www.dacoromanica.ro

174

DAPHNE DU MAURIER

anemia.' §i francezul se a§eza pe marginea mesei §i o scrula pe Dona stand In picioare 14 rata lui, cu mainile la spate.

Ti-ai reamintit ca e§ti Dona St. Cospuse el. lumb, Da.

Si stand acolo sus pe punte, ai fi vrut sa fii acasa in siguranta §i sa nu fi dat nici°data ochi cu La Mouette.

Ea nu. raspunse; prima parte a frazei

putea fi adevarata, dar nu Si ultima. TacurA

amandoi, iar Dona se Intreba data toate

fcmeile indragostile erau sfasiate Mire doua

imbolduri: dorinta de a arunca la o parte modestia §i rezerva §i astfel sa marturiseasca totul,§i hotararea de a ascunde mereu dragostea, de a fi rece, distanta, de a muri mai degraba decat a admite ceva atat de personal, atat de intim. Ar fi vrut sa fie altcineva, sa fluere fara grije, cu mainile infipte adanc in buzunarele

pantalonilor, sa discute cu capitanul corabiei planurile §i posibilitatile noptii ce se apropia; sau ar fi vrut ca el s5. fie o altfel de fiinta, cineva de care putin sa-i pese, in loc sa fie singurul barbat din lume pe care-1 iubea §i-1 dorea.

0 cuprinse un fulger de mane, ca ea,

tocmai ea care-§i batuse joc de dragoste

§i zeflemisise pe sentimentali, sa fie adusa www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

175

in numai cateva saptamani la o degradare §i slabiciune atat de ru§inoase. El se ridica de pe masa si deschizand dulapiorul din perete scoase o slicla §i doua pahare. spuse el, Nu e bine niciodata, sa porne§ti intr'o aventura cu stomacul gol §i ferry entuziasm, fireste, daca cineva n'are practica aventurii.

El turner vin intr'un pahar lasandu-1 gol pe celalall §i-1 dadu pe cel plin Donei. spuse el, Eu voiu bea mai tarziu, cand ne vom inapoia.

Ea bags de seamy pentru prima data ca pe bufetul de langa u§a era o tava acoperita cu un §ervet si el se duse si-o aduse la masa. Era came rece, paine §i branza. Asta-i pentru dumneata, spuse el, man'anca repede ca n'avem vreme. El se intoarse catre o harts de pe o masa alaturata §i incepu s'o studieze, iar ea incepu sa manance §i s5. bea, dispretuindu-se pentru

indispozitia ce-o cuprinsese sus pe punte. Si duper ce mancase putina carne §i-§i taiase o felie de paine si branza si Muse vinul ce-1 turnase francezul, Dona simti ca teme-

rile §1 indoelile nu se vor mai reintoarce, ca toate acestea nu. fusesera, in definitiv, decat consecinta picioarelor inghetate §i stomacului gol, fapt de care el i§i (Muse seams www.dacoromanica.ro

176

DAPHNE DU MAURIER

dela inceput intelegand reaua ei dispozitie, In felul lui ciudat §i incalculabil. El Se intoarse la sgomotul facut de scau.nul ei cand se ridicase §i-i zambi, iar ea ii Intoarse zambetul si se inrosi vinovata ca un copil sburdalnic. Acum e mai bine, nu-i asa?, spuse el.

Da; dar cum de-ai stiut?

Pentruca stapanul Unei corabii are datoria sa §tie aceste lucruri, spuse el §i un elev marinar trebue invAtat cu pirateria mai bland decal restul echipajului meu, $i-acum, la treaba. El 'idled harta pe care o studiase, o aseza

pe masa in fata ei

§i

vazu ca era un plan

al Fowey-Haven-ului.

1666 este ancorajul principal, in apele adanci, opuse orasului, spuse el punand degetul pe plan §i vasul lui Rashleigh va fi cam pe-aici, unde sunt ancorate totdeauna ccrabiile lui, legata de vreo geamandura la intrarea golfului asta.

0 cruciulita rosie trasatd pe plan indica geamandura. Voiu 15.sa pe La Mouetie o parte a echi-

pajului, spuse el, mane cu ei.

§i

data vrei, poti ra-

Nu, as fi spus da." acum un sfert de ora, dar acuma nu se mai poate. Esti sigura de asta? www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

177

N'am fost de nimic mai sigura, ca de asta, in. toata viata mea.

El o privi in lumina palpainda a lumanarii, iar Dona se simti deodata vesela, cu inima u§oara, ca§icum nu-i pasa de nimic,

absolut de nimic; §i chiar data ar fi fost prin§i, adu§i in fata justitiei §i spanzurati

de eel mai inalt porn din parcul lui Godolphin, tot §i-ar plati pretul, fiindca ar fi con-

secintele aventurii pe care o traisera impreuna pentru prima data. Vei remarca, ii spuse el, ca la intrarea In port e un fort bine inarmat, iar pe ambele parti ale canalului sunt doua metereze, dar acestea nu sunt pazite. De§i Yi cunosc

destul de bine pe oamenii dumitale din Cornwall §i §tiu ca trag la somn, nu pot totu§i garanta ca fiecare om din fort va tine ochii inchi§i de dragul meu. A§a ca n'arn altceva de facut decat sa ajung acolo pe uscat. Se opri §i incepu sa fluere inceti§or, continuand sa studieze planul. Aici vom ancora, spuse el aratand cu

degetul un bazin mic la o mica sau doua est de port, §i-mi propun sa debarcam aici pe plaja asta. De aici o poteca.' abrupt

urea In sus pe faleze §i-apoi duce la un golfulet cam ca acela dela Helford dar mai putin fehnecator

la intrarea caruia, 12

www.dacoromanica.ro

.

178

DAPHNE DU MAURIER

in fata targblui Fowey, vom gasi corabia lui Rashleigh.

Esti foarte sigur de dumneata,

spuse

Dona.

Altfel n'as putea fi 'pirat. Poti urea faleze?

Daca imi impruniuti o pereche de pan-

taloni de-ai dumitale as putea urea mai bine.

La asta ma gandeam si eu, ii spuse el,

aici e o pereche apartinandu-i lui Pierre Blanc, ii tine pentru sarbatori si spovedanie, asa ca stint destul de curati. Poti sh-i incerci imediat. Poate sa-ti imprumute si o eamase, ciorapi si pantofi. De haina n'ai lievoe; noaptea e prea calda. Sa-mi tai parul cu foarfecile? 11 intreba ea. Poate ca atunci ai ardta maimult a elev marinarr dar as prefera sa fiu prins decal sa to las sa faci asta, rAspunse el. Dona nu spuse nimic catva Limp, fiindca el se uita la ea. Si apoi: Cand ajungem pe tarmul golfului, cum patrundem pana la corabie? SA ajungem la golf mai intai si-atunci 111 voiu spune. Francezul luA planul, 11 impaturi si-1 a-

runca in dulap za.mbind in felul lui dudes www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR ANCEZULUI

179

Cdt iti trebue sA-ti schimbi hainele? Cel putin cinci minute, spuse ea.

Te las atunci! Cdnd esti gala vino pe pante. Ai nevoe de ceva sä-ti legi buclele In sus. El Erase un sertar, bajbdi o clipa si scoase

cingAtoarea roscatA pe care o purtase In jurul taliei cand cinase la Navron. Lady St.' Columb devise tdlhar de drumul mare si saltimbanc pentru a doua oars in viata ei, spuse el, dar de data aceasta nu va mai fi o batrana pe care s'o inspaimante.

Apoi iesi din cabina tr5gand usa dupa et.. Cand Dona 11 gasi, zece minute mai tar-

ziu, el era langa scara ce fusese aruncatA peste bord. Primul grup acostase in limp ce al doilea era strans in barca de pe apa. Se indrepla spre el putin cam nervoasa si simtindu-se atat de mica si ratacita in pantalonii lui Pierre Blanc, In timp ce pandar acesta era tofii ii sdrobeau cslcaile, un secret pe care trebuia sA-1 tins pentru ea. El o tercets cu privirea aproba cu

o miscare scurta a capului: O sa meaarga, numai sa nu vii in bataia luminii lunei". Ea rase si cobori in bare,/ langa ceilalti. Pierre Blanc se ghemuise in fundul b5rcii, ca o maimuta, iar cand o vazu Yi facu cu ochiul

si duse o mans la inima. 0 unda de rds www.dacoromanica.ro

180

DAPHNE DU MAURIER

strhbatu barca §i toti zambira cu admiratie

§i o familiaritate ce nu putea ofensa, iar Dona le intoarse zambetul lasandu-se pe spate pe scheletul barcii §i prinzanduli genunchil cu mainile cu o draga libertate, nemai fiind impiedicata de fuste §i panglici. Capitanul lui La Mouette cobori ultimul, se a§eza laugh Dona, tinand carma, oamenii

se aplecara pe vasle §i barca sburh spre .arm. Dona i§i. lash mana sa fach dara in apa calduta, catifelata §i fosforescenth ca o

ploaie de stele §i se gandea, zambind, ca putea juca insfar§it rolul unui baiat, rol atat de mult dorit in copilhria ei and tathl §i fratii ei plecau lasand-o acash cu o papu§e trantith pe covor alhturi de ea. Prora bArcii atinse thrmul §i primul grup de oameni care a§tepta pe mal, apucA barca de amandoua partile §i trase barca afard din apa. Din nou tulburasera peschru§ii, cateva perechi ridicandu-se in aer cu tipete asculite §i falfait de aripi. Dona simti prundi§ul scartaind sub pantofii ei grei §i mirosul de iarbh de pe faleze Si veni in nari. Oamenii se indreptara spre.

poteca ingusth care brazda faleza ca un §arpe §i incepura sa urce. Dona stranse din dinti pentruca urcu§ul era greu cu pan-

tofii can nu-i se potriveau, dar francezul veni langh ea, o lua de mana §i a§a. urcara www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

181

faleza impreuna, ea tinandu-se de el ca un copil de tatal lui. and se oprird, °data, sa n:ai respire, ea se uita inapoi, peste umdr, §i vazu linia §tearsd a lui La Mouette ancorata in bazin, iar sunetul infundat al vaslelor bdrcii care-i adusese la farm se facea auzit pang la ei. Peschru§ii se domoliserd; §i

acum, nu mai era niciun sunet in afard

de scartaitul picioarelor oamenilor urcand poreca §1 clipocitul apei spdland plaja. Poti merge mai departe? o intreba francezul, iar Dona aproba cu o mi§care a capului. Strdusoarea mainii lui pe a ei se iar Dona se infiord §i se gandi, fedelta, cu neru§inare, ca era prima oard ca o atinsese §i ca era atat de bine sa simta forta mainii lui. Cand faleza In escaladata, mai era totu§i. urcu§ de suit prin ferigile Inane

pang la genunchi, a§a ca el continua s'o cluea de mand, in timp ce oamenii lui se impra§tiard ca un evantaiu, iar Dona nu-i mai putu numara. El trebue cd-§i studiase harta cu mare grijd Si deasemeni §i oamenii lui, banuia Dona, fiindcd. In pa§ii lui §i-ai for nu era nicio ezitare, nicio pauza pentru recunoa§terea terenului. Pantofii ei grosolani ii rodeau picioarele §1 la calcaiul slang Meuse o ba§ica cu apd cat un galben de mare.

Dupa ce traversard un drum de carute www.dacoromanica.ro

182

DAPHNE DU MAURIER

care servea drept sosea, incepura sa coboare si, infine, el li dadu drumul mainii si se departs putin mai inainte urmat de Dona ca de-o umbra. I se paru Donei ca a prins o licarire a raului, mult departe, in stanga, dar In pierdula din nou, asa cum mergeau ei la ada'postul unui gard viu, coborand prin-

tre ferigi, tufe si maces

dand gust de

miere aerului. Ajunsera insfarsit intr'un desis de pond piperniciti ce se incolaceau pe marginea apei, de unde se vedea panglica

Ingusta a plajei, golful ce se asternea in fata for si se largea intr'un port strajuit de un orasel. Se asezara la adapostul pomilor si asteptard. Oamenii corabiei se strangeau ,unul cate unul ca niste umbre ta'cute lunecand spre ei prin intuneric. Capitanul lui La Mouette" ii striga usor pe nume si cand raspunsesera toti pe rand

si el stiu ca sunt stran0 toti, incepu sa le vorbeasca in bretona, rielnteleasa de Dona. Le arat'a ceva dincolo de golf, iar Dona vazu conturul unei corabii ancorata in port. Vasul se balansa sub puterea primelor valuri

ale fluxului. Sus de vintre atarna o lamps aprinsa, singurul semn de viata de pe si din cand in cand venea un corabie, scartail de peste ape, corabia batandu-se de geamandura la care era ancorata. Era www.dacoromanica.ro

.

GOLFUL FRANCEZULUI

183

ceva dezolant in sunetul acesla, ceva jalnic,

casicum corabia fusese abandonata si era un lucru ratacit; sunetul veni purtat de o briza usoara dinspre golf, iar francezul ridica atent capul si privi spre orasel, se Incrunta o clipa Intoarse obrazul impotriva vantului.

Ce s'a intamplat?, intreba Dona in -scapt5, simtind instinctiv ca ceva nu era cum ar trebui sa fie, iar francezul mai statu o clipa sau doua. Inainte de-a raspunde, adulmecand aerul ca un copoiu. Vantul bate catre sud-vest,

raspuhse

,e1 scurt.

Dona I i intoarse obrazul in directia vantului gi vazu si ea ca briza care incetase sa mai sufle in ultimele doudzecisipatru de ore, venea acuma dinspre mare, in rafale, pur-

tand cu ea un gust sarat

ai

umed. Ea se

gandi la La Mouette ancorat5. In bazinul ei micut, se gandi la cealalta corabie in golful

din fata lor, se gandi ca singurul for aliat Actium, era fluxul, fiindca vantul trecuse de

partea dusmanului. Ce-ai de gand sä faci? 11 intreba ea. Dar francezul nu raspunse, ci se ridica in picioare si se indrepta spre plaja golfului, In jos pe stancile alunecoase umeda vege-

tatie marina, iar oamenil it urmara far www.dacoromanica.ro

184

DAPHNE DU MAURIER

vorba, nitandu-se toti, pe rand, In sus la cer §i spre sud-vest, unde sufla vantul.

Se oprira toti pe plaje, privind spre ta-

cuta corabie ancorata In port. Vantul sufla impotriva fluxului formand valuri mai marl, iar sunetul lantului de ancora izbindu-se de geamandura, crestea din ce in ce mai puternic. Apoi capitanul lui La Mouette se departa cativa pasi ram semn lui Pierre Blanc care se duse spre el si ascultandu-si stapanul, capul lui de maimutit sc balansa

mereu in semn de aprobare 1i intelegere_ and terminara, francezul veni spre Dona spuse: I-am ordonat lui Pierre Blanc sa to is inapoi la La Mouette". Dona isi simti inima batand violent in

piept si se Infiora. Dece", intreba ea, ,;(lece vrei sa ma due ?" Francezul se uila din nou in sus spre cer, iar de data aceasta un strop

de ploaie ii cazu pe obraz. Vremea are de gand sa-si bata joc de noi, spuse el. La Mouette este adapostita de Taleze, iar oamenii de pe bordul ei o vor pregati s'o scoata din bazin. Dumneata

si Pierre Blanc aveti timp sa va intoarceti i s'o ajungeti inainte de-a porni. Inteleg, spuse ea, in ceeace priveste vremea. Iti va fi greu sa scoti corabia din bazin. Nu La Mouette, fireste, vreau s5 spun corabia asta. Vantul fluxul nu-ti

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

185

mai stau in ajutor. De asta vrei sä ma ina-

poiez pe La Mouette, nu-i a§a? In caz ca -i pericol.

Da, spuse el. Nu ma duc.

El nu raspunse §i Dona nu-i putu vedea expresia fetii, fiindca el se uita spre port. Dece vrei sa ramai? spuse el in cele din urma, iar in vocea lin. era ceva care facu sa-i bata inima Donei, reamintinduli de seara aceia cand pescuisera pe rau, iar el pronuntase lastunul de noapte" cu aceiasi dulceata §i vibratie in voce. Un val de nepasare o cuprinse §i se gandi: Ce importantil are? Dece ne tot ascundem, cand poate vom muri diseara impreuna, sau §i' au fost atatea ce nu le-am facut maine, impreuna". Si infigandu-§i unghiile in podul

palmclor se uita §i ea dincolo de golf §i-i spuse cu caldura: La naiba cu toate proshiile astea; §tii foarte bine dece vreau sa raman".

Ea simti cum el se intoarse s'o priveasca §i-i auzi glasul: Acela§ motiv ma indeamna §i pe mine sä to rog sa pled". Tacura din nou amandoi, fiecare cautand

cuvinte potrivite, §i data ar fi fost ginguri ar fi fost nevoe sa-§i vorbeascd, fiindca sfiiciunea care fusese o bariera intre ei se topise ca§icum n'ar fi fost niciodata. El rase,

www.dacoromanica.ro

186

DAPHNE DU MAURIER

ii lua mina, ii saruta palma 04

spuse:

Ramai, atunci, vom lupta impreuna §i tot

.astfel vom fi spanzurati de acelas porn". 0 rasa din nou facu seinn cu capul

lui Pierre Blanc a carui fata ranjea toga

!Uncial ordinele fusesera schimbate. Picaturile de ploaie se in.desira, norii se adunara

mai compact pe cer, iar vantul de 'sudvest sufla in rafale mai violente dinspre

port. Dona, o striga el pe mune pentru prima oara (atat de simplu, de natural, casicum ar fi facul-o o viata intreaga). Da, ce este, ce vrei sä fac? Nu-i timp de pierdut, trebue sa scoatem corabia in ape navigabile inainte do intarirea vantului. Dar mai Intai trebue sa-I

avem pe stapanul ei pe bord.

Ea se uila la el casicum ar fi fost nebun. Ce vrei sa spui? (Mild vantul sufla numai peste marea deschisa, am fi putut scoate corabia afara din Fowey Haven inainte ca lenetii 5stia somnorosi de pe tarm sa se fi frecat bine

is ochi. Acum va trebui sa ne straduirn s'o trecem prin canalul ingust dintre cele

cloud castele intarite. Philip Rashleigh ar fi mai inofensiv pe bordul corabiei lui, decal

sa trezeasca pe diavolii de pe coasta §i sa www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

187

.ne trimita o ghiulea de tun In pantece, card vom trece pe la fort. Nu crezi ca sunt masuri disperate? In ()rice caz nu sunt mai disperate dee& planul Insusi!

Francezul o privea za.mbind, ca si cum nimic nu avea importantA si nu-i 'Asa de nimic.

Frei sa faci ceva cu gust de pericol? o intreba. el. Da, spune-mi cc sa fac.

As vrea sa te duci cu Pierre Blanc sa gasesti o bared_ DacA mergeti putin pe tar-

mul golfului acesta, spre intrarea in port, yeti ajunge la, cateva cocioabe pe versantul dealului si la un cheiu. Acolo yeti gasi bArci

priponite. As vrea ca dumneata si Pierre Blanc sa luati prima bared ce-o gasiti, sa traversati spre Fowey. Acolo te vei duce la Philip Rashleigh. Da, spuse Dona.

Nu vei gresi casa; e langa biserica in

fata cheiurilor, pe care le poti vedea de .aici; acolo unde vezi lumina aceia. Da.

A5 vrea sa-i spui ca prezenta lui e urgent ceruta pe bordul corabiei. Injghebeaza orice poveste Iti trece prin minte si

joaca ce rol vei voi. Dar vezi sa stai in umbra. In inluneric mai poti fi luata. drepi www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

188

un elev marinar, dar in lumina se vede ca esti femeie.

Si data refuza sa vina? N'o sä refuze data esti dibace. 5i dacd ma suspecteaza si ma opreste acolo?

Va avea de-aface cu mine. Francezul se indreptd spre marginea apei urmat de oamenii lui. Dona iii (Fain seama deodata dece niciunul nu purta haina cu el, dece erau toti in capul gol si gi lucea p n-

tofii prinsi unul de catarama celuilall pe dupd gat. Se uit5." la corabia din golf sbatandu-se in ancorajul ei, lampa balansandu-se in bataia vantului, in timp ce oamenii

de pe bord dormeau adanc; se gandi

ssi

la cei cari vor navali pe ea, venind din intuneric. Noaptea asta nu va fi scartait de vasle, nici umbre de barci, ci o mand uda intinzandu-se din apd sa apuce lantul, urma uitui picior descult pe prora, cateva umbre mladioase pc punte, soapte, un .uerat, un strigat inabusit de-o strangulare. Ea se cutremura fara motiv sau, poate, iar francezul, intorpentruch era femeie candu-se spre ea ii spuse zambind: Du-te acuma, intoarce-te cu spatele la not si du-te. Dona it asculta impiedicandu-se de stanci §i ierburile marine, isi vazu de drum cu Pierre Blanc, tinandu-se de cal-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

189

cane ei ca un caine credincios. Nu se uita Inapoi niciodata, dar §tia ca Inotau toti spre

corabie, ca vantul sufla din ce In ce mai puternic, iar fluxul crestea repede. Isi ridica

obrazul In bataia ploii care cadea mai repede si mai deasti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII.

Dona se strecura intr'o bared si Pierre Blanc pipai dupa vdsle in intuneric. Ploaia continua sa le bath umerii. Bazinul unde barcile erau ancorate era agitat si spuma alba broda treptele cheiului. Dela casutele de pe versantul dealului nu venea niciun semn de viata i ei luasera prima barca ce le cazuse sub mdna, fara dificultate. Pierre Blanc vdsli spre mijlocul canalului si indata ce esira din port la marea deschisa simtira toata forta vdntului, care, laolalta cu fluxul, ridicau o mare furioasa care patrundea In barca peste prora. Ploaia chdea salbatec, ascunz'and dealurile

dupa perdeaua ei. Dona tremura in camasa ei subtire, simtind o desnadejde in inimA,

si se intreba data nu era vina ei, data nu ea le adusese ghinion, fiindch se parea c5 asta va fi ultima aventura a lui La Mouette care nu mai navigase niciodata Inainte cu o femeie pe bord. Se uita la Pierre Blanc care www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

191'

se incorda la vasle. Zambetul lui pierise §i

se uita peste umar la gura portului. Se apropiau de ora§elul Fowey, se putea vedea un grup de case pe Tanga chei §i turra unei biserici ridicandu-se deasupra Tor. Toata aventura se transformase pared de-

°data intr'un vis urat din care nu se mai trezea, iar micutul Pierre Blanc cu fats lui de maimuta ii era partener. Se apleca spre el, iar Pierre Blanc se odihni o clipa aplecat pe vasle.

Voiu gasi singura casa, spuse ea, §i trebue sal ma a§tepti In barca langa cheiu.

E singura posibilitate; §i data nu sunt inapoi intr'o jumatate de oral trebue sal to duci la corabie imediat. El parea sal rasuceasca vorbele Donei in minte, apoi aproba cu o inclinare a capului, dar tot nu zambi, bietul Pierre Blanc care nu fusese niciodata serios mai 'nainte. Se parea ca §i el era dominat de sentimentul

de desnadejde al acestei aventuri. Trasera mai aproape de cheiu §i lumina lanternei le lumina fetele. Apa se agita in jurul scarii, iar Dona se ridica din barca §i apuca balustrada cu mina. Nu uita, Pierre Blanc, ca. nu trebue sa ma a§tepti. Acorda-mi numai o jumatate de oral, spuse Dona, §i se intoarse www.dacoromanica.ro

192

DAPHNE DU MAURIER

repede sa nu-i mai vada fata lui rava§it5 de nelini§te.

Trecu vreo cateva case §i ajunse la cea de Tanga biserica pe versantul dealului. Prin-

tre perdelele trase se vedea lumina la parterre, dar strada insii§i era pustie. Dona se opri sub fereastra, nehotarata, suflandu-§i in pumnii inghetati §i i se paru, nu pentru prima °aril, ca planul acesta de a-1 chema afard pe Philip Rashleigh era cel mai nebunesc din toata actiunea, fiindca desigur -c5. trebue s5. se fi culcat §i n'o sa se deran-

jeze. Ploaia continua sa cada puternic, iar Dona nu se simtise niciodata mai singurateed, mai lipsita de ajutor §1 mai nehotarath

fn fata unei actiuni. Auzi deodatd o ferestruica deasupra capului ei deschizandu-se §i se lipi de zi,d. Auzi pe cineva care-§i sprijinea coatele de pervazul ferestrei §i isunetul unei respiratii adanci, scuturatul cenu§ii 'dinteo pipes cazand pe umerii ei, un cascat §i apoi un. oftat.

Dinauntrul camerii se 'auzi scartaitul unui scaun, iar cel care mi§case scaunul probabil ca pusese o intrebare fiindca dela fereastrd se auzi raspunsul dat de o voce cunoscuta Donei. E un vant grozav dinspre sud-vest, spue pacat ca n'ai ancorat se Godolphin,

corabia mai inauntrul canalului. Daces vrewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

193

mea o tine tot asa, vor avea de furca maine cu vasul.

In tacerea care urrna Dona iii putu auzi anima batand. Ea uitase de Godolphin si ca era cumnatul lui Philip Rashleigh. Godolphin in casa caruia luase ceaiul cu o stiptarnana mai 'nainte. Jar acum era la un cot departare de ea scuturand eenusa pipei pe umarul ei. Dona iii aminti de prinsoarea aceia nebuneasca asupra perucii dada seama ca francezul trebue sa fi §tiut Ca Godolphin va fi la Philip Rashleigh in Fowey, in noaplea asta, ca °data cu capturarea vasului planuise sa-i is lui Godolphin peruca.

Cu toata frica si nelinistea ei ea i,i zOmbi, fiindca, data exista vreo nebunie apoi asta

intrecea; auzi, un om sa-si puny viata in primejdie de dragul unei peruci carao

ghioase. Gandul acesta o f5cu sa-1 iubeasca

si mai mull, caci pe lOnga calitatile lui de de care fusese atrasa el avea si aceasta to

intelegere si tacere, spre el la inceput

ta1c indiferenta fata de valorile lumii, o nebunie nestapanita.

Godolphin mai era Inca la fereastra desrhisa, ea putea sa-i auda respiratia greoaie §i cascaturile, in timp ce cuvintele roslite

de el cu putin mai inainte, privitoare la

13

www.dacoromanica.ro

Y4

DAPHNE DU MAURIER

miscarea vasului mai in susul canalului, ii mai sunau in minte. 0 ideie incepu s5. se precizeze in mintea ei, prin care chemarea stapanului pe bordul corabiei sa pard legilima; apoi cealalta voce dinauntrul camerii spuse ceva si ferestruica se inchise brusc. Dona se hotari cu repeziciune, nepasatoare data va fi prinsa, nebunia noptii acesteia lrezincl in ea vechea senzatie de incantare pe care o cunoscuse cu luni in urma, cand superb indiNrenta fata de barfeli facea galtigie pe strazile Londrei.

Numai ca de data aceasta aventura era reala, nu o simpla gluma inventata sa goneasca plictiseala cand aerul Londrei era sufocant si Harry prea pretentios. Se deparla de fereastra Indreptandu-se spre us5 unde, fara ezilare, trase de clopotul care atarna af ara.

Sunelul fu salutat de latralul prompt al cainilor, apoi se auzira pasi, zavoare inde-

partate si, spre marea ei consternare, in

fata ei aparu Insusi Godolphin, cu o tort& In mana, acoperind intrarea cu corpul lui greoi.

Ce vrei, spuse el suparat; nu stii ca-i aproape de miezul noptii si toata lumea e in pat? Dona se feri inapoi din bataia luminii, www.dacoromanica.ro

195

GOLFUL FRANCEZULUI

casicum ar fi fost intimidate de primirea facuta.

E nevoe de Mr. Rashleigh; m'au. trimis ,dupe dansul. Capitanul vrea &á porneasca vasul Inainte ca vantul sa se luteteasca.

Cine-i acolo? striga diniluntru Philip Rashleigh. Si 'n tot acest timp cainii Miran si se dadeau la picioarele Donei, iar Godolphin ii gonea inapoi. Mars tu, Ranger; inapoi, Tancred, dia-

vole. Si apoi: Vino inauntru Miele. Ce,

nu poti?" Nu, domnule, sunt ud pane la piele si mai bine clack' voiti sa-i spuneti D-lui Rashleigh ca au trimis dela corabie dupe dansul. Si incepu sa paseasca inapoi, fiindca el se uita fix la ea, cu sprancenele incruntate a nedumerire, casicum era ceva in felul ei de-a fi ce nu putea intelege, ceva neobisnuit, Vocea enervates a lui Philip Rashleigh se auzi Inca odata dinauntru. Cine dracu-i acolo? E baiatul lui Dan

Thomas din Polonan, e tanruml Jim?

Ei, nu to grabi asa tare,

,..spuse

Godolphin punand o many pe umarul Donei, d-1 Rashleigh vrea sa-ti vorbeasca; tu esti Jim Thomas? Da, domnule, raspunse Dona apucand firul salvator ce-i se oferea, si siwww.dacoromanica.ro

156

DAPHNE DU MAURIER

tuatia e urgenta, capitanul spune ca e nevoe ca d-1 Rashleigh sa se cluea imediat pe bord, nu-i timp de pierdut, corabia e in primejdie.

Lasati-ma sa plec, domnule, mai am 5i o alta misiune, mama e bolnava gray 5i trebue sa ma duc dupa doctor. Dar Godolphin continua s'o tind do umar ai apropie torta de fata ei. Ce-ai in jurul capului? spuse el. E5ti bolnav ca maica-ta? Ce-s prostiile astea? striga Rashleigh venind in hall. Mama lui Jim Thomas c In groapa de zece ani. Cine-i acolo? Ce s'a Intamplat cu corabia? Dap Dona se libera de mina ce-o Linea pe umar strigan.du-le peste umar sa grabeasca iiindca vantul se intarea, o lua la goana in jos spre chei, cu unul din cainii lui Rashleigh la calcaile ei, in timp cerasete isterico 1 se ridicau in gatlej.

Se opri in apropiere de chei adapostindu-se in cadrul usii unei case, fiindca langa

cara unde nu era nimeni inainte, statea acuma cineva cu o lanterna, privind care intrflrea in port. Dona banui ca cel cu Ianterna e paznicul de noapte al ora5ului care-5i facea rondul i i se parea ca se oprise acolo pe cheiu dintr'un fel de perversitate. Ea nu mai 1ndraznea sä mai inainteze panO ce nu va pleca el de-acolo; orice caz, www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

197

trebue ca Pierre Blanc s'a mai departat

cu barca la vederea paznicului de noapte. Adapostita in cadrul usii casei si muscandu-si unghiile din pricina nelinistii, Dona urmiirea cum omul continua sh se uite spre intrarea in golf, ca§icum vreo miscare acolo

i-ar fi atras atentia. Se simti cuprinsa de o senzatie de sfarseala, caci, poate ca in definitiv abordarea vasului n'a decurs con-

form planului si poate ca echipajul La

Mouette-i" continua sa se luple in apa in frunte cu capilanul lor; sau rezislenta fusese mai puternica decat i§i inchipuisera, iar acuma se bateau pe puntea vasului lui Rashleigh si tocmai aceste sgomote poate ea le auzea paznicul de noapte ce-§i incorda pri-

virea peste fata apei. Ea nu putea face nimic sa-i ajute, fiindca ar fi atras balmiala §i asupra ei. Stand acolo in prag, auzi

sunet de voci si pasi si de dupa Coltul

stra4ii aparura Rashleigh si Godolphin imbracati cu mantale lungi de ploaie, iar Rashleigh cu o lanterna in mans. Ei, to de colo, striga el, si paznicul

se intoarse si se grabi spre el. Ai vazut un Whelan alergand pe drumul usta? intrebil Rashleigh; iar paznicul &Au din cap. N'am vazut pe nimeni; dar e ceva rat' www.dacoromanica.ro

19B

DAPHNE DU MAURIER

acolo, domnule, se pare ca vasul dumneavoastra s'a smuls din ancora. Dar ce-i acolo? spuse Rashleigh mergaud spre cheiu, iar Godolphin urmandu-1 deaproape spuse: Se pare ca n'a mintit flacaul acela.

Dona se ghemui si mai mull in cadrul

usii. Trecura mai departe de ea, in directia

cheiurilor, Vara sa se uitie spre cash. Stdteau

ea spatele la ea, uitandu-se peste bazinul portului asa cum Meuse i paznicul. P51driile le fluturau in ba'taia vantului iar ploaia

li se scurgea pe obraz. Uitati, domnule, strigd paznicul,

c'a-

pitanul o porneste, trebue c5. are de gand sa urce in susul golfului. Omul 51a e nebun,

strigd Rashleigh,

nu §tiu dac5. este o duzind de oameni pe bord, trei sferturi din echipaj dormind pe farm. 0 s'o abordeze cat ai clipi din ochi. Du-te Joe §i scoald cativa oameni, trebue sa dam toti o many de ajutor. Batd-1 Dumnezeu sa -1 bath pe nepricepulul asta de Dan Thomas, ce Dumnezeu crede ca face.

Iii Buse mainile la gura §i striga .peste port: Heeeii Merry Fortune, heeeiii! Iar paznicul traversa cheiul in goan5.' gi apuca franghia unui clopot de corabie care Marna langa lanterna gi sunetul rasund puwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

199

ternic §i insistent in aer, destul sa trezeasca

pe oricine ar fi dormit in Fowey. Imediat

se deschise o fereastra la o casa mai In

susul strazii §i aparu un cap: Ce to doare, Joe, ti s'a intamplat. ceva?

Rashleigh umbla incoace §i incolo, cuprins de-o furie oarba. Striga: Puneti nadragii ticalosule §i is -1 §i pe frati-tu; nu vedeti ca. Merry Fortune e In voia valurilor in port?

In portalul unei alte case aparu cineva straduin.du-se sa-§i imbrace haina din mers;

un altul veni alergand din josul strazii §i'n tot acest timp clopotul danganea, Rash-

leigh urla furios, iar ploaia §i vantul ii

umflau mantaua §i balansau lanterna din mama. Acura aparura lumini la toate ferestrele caselor mai jos de biserica. Voci strigau §i se chemau, aparura oameni ca din pamant, toti alergand spre cheiu. Dati-mi o barca, n'auziti? Dati-mi o barcal Duceti-ma la corabie, unul din voi, dar hai °data, duceti-ma la corabie! strig5 Rashleigh.

In casuta in portalul careia se ascunsese Dona se mi§ca cineva, se auzira pa§i pe scari, a§a ea ea parasi portalul §i ie§i pe chei. In. 'intunericul §i Invalma§eala aceia, In vantul care §uera §i torentele de ploaie, ea era o umbra in plus, uitandu-se spre cowww.dacoromanica.ro

200

DAPHNE DU MAURIER

rabia care Isi 1ntinsese panzele si se in-, drepta spre mijlocul canalului, cu prora spre gura portului. Uitati-vil, c pierduta,

strig5. cineva

curentul o duce spre stand; cei de pe bord trebue s5. fie nebuni sau morti beti cu totii.

Dece n'o fi intepenind canna si s'o

lase dupa want? striga un. altul. Uite, a prins-o curentul,

tipa cineva

chiar la urechea Donei. Curentul e mai puternic cleat vantul; face ce vrea cu ea. Cativa din oameni se luptau s5. desprinda barcile ancorate sub cheiuri, injurand cand vreun odgon le dildea prea mult de lucru, iar Rashleigh si Godolphin ii suduiau pentru 1ntarziere. Cineva si-a filcut de lucru pe-aici Si -a thiat odgonul cu un cutit, striga unul din oameni,; iar Dona avu deodata imaginea

maruntului Pierre Blanc ranjind in intuneric in timp ce clopotul se Mlang5nea si danganea pe cheiuri. Sri inoate unul din voi si sa-mi aduca o bared. 0 s5.-1 talc in picioare pe cel care ne-a jucat festa asta; 11 voiu spanzura.

Corabia se apropiase mai mull si Dona putu vedea oamenii cocotati pe trapeze, panza cea mare fluturfind, iar la canna era cineva care &idea ordine, cineva cu capul www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

201

lasat pe spate si supraveghiind desfasurarea panzei Heeiii! Heeiii! striga Rashleigh, iar Godolphin isi amesteca strigatele cu ale cumnatului sau. Fixeaza bara carmei, omule, fixeaz-o inainte de-a fi prea tarziu.

Dar Merry Fortune isi vedea de drumul ei: in josul canalului dealungul portului, despicand fluxul. E nebun, striga cineva, = uitati-va

cum se Indreapta spre gura portului. Corabia putea fi vazuta acuma foarte clar, cu trei barci pe aceiasi linie legate cu lantul

de ea, cu oamenii din ele impingand cu toga forta din vasle, cu toale panzele umflate si dansand sub forta rafalelor de vant venind dinspre dealurile de dincolo de oral. 0 duce spre mare, striga Rashleigh, Doamne Dumnezeule, o scoate in larg. Godolphin se intoarse brusc si ochii lui bulbucati cazura asupra Donei care se apropiase prea mull de marginea cheiului, Uite pe baiatul care-i vinovat de toate astea, striga el; prindeti-I, puneti mana pe flacaul asta.

Dona se rasuci cu repeziciune pe suh

bratul unui Miran care o privea Incremenit si Incepu sit alerge la intamplare, departe

de chei, pe dupa casa lui Rashleigh, dewww.dacoromanica.ro

202

DAPHNE DU MAURIER

parte de biserica §i targ, spre adapostul dealurilor, in timp ce in spatele ei se auzea

tropait de pa§i §i un om strigand: Vino Inapoi, baiete, vino inapoi; n'auzi?" La stanga ei se deschidea o poteca intortochiata prihtre ferigi §i mace§ §i Dona o lua pe-acolo impiedicandu-se la tot pasul cu

pantofii ei grosolani. Ploaia ii curgea §iroaie pe fata. Apa portului se intrevedea mai jos §i ea putu auzi clipocitul fluxului izbindu-se de zidul falezei. Singurul ei gaud,

pentru moment, era sa scape de ochii bulbucati §1 cercetatori ai lui Godolphin, fiinda

§tia c5. pe Pierre Blanc 11 pierduse, iar Merry Fortune era ocupata cu propria ei 11105. in port.

Continua sa alerge prin vant §i'n intuneric, poteca ducand-o pe versantul dealului spre gura portului. Si-acumta i sje parea

ea mai aude danganitul oribil al clopotului de pe cheiu, trezind populatia targului; §iacuma mai putea vedea fata furioasa a lui Philip Rashleigh injurand oamenii care se

straduiau sä prinda o barca. Poteca incepea s5. coboare §i Dona se opri din goana ei §i-§i §terse ploaia de pe lath. Vazu cum drumul cobora spre un golfulet langa port §i-apoi §erpuia iara§i in sus spre fort. I§i Incorda privirea cautand sa patrunda intunericul §i sa vada unde-i Merry Fortune. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

203

Apoi, privind Inapoi vazu o Nrninita cobo-

rand poteca spre ea §i auzi scartaitul pa§ilor.

Se arunca la pamant printre ferigi, iar sand pa§ii se apropiara tnai mult vazu un barbat cu o lanterna in mana. Umbla repede neuitandu-se nici la dreapta, nici la stanga, trecu pe laugh' ea, cobori spre golfulet §i apoi urma poteca in sus spre fort; ea putu sd-i vada lumina lanternei cum urea dealul. Dona intelese ca se ducea spre fort

trimis de Rashleigh sa avertizeze soldatii de paza acolo. Daca ii trecuse vreo banuiara prin minte, sau data credea numai ca capitanul lui Merry Fortune 1§i pierduse mintile §i ducea corabia la dezastru, ea nu putea spune §i nici ri'avea importanta. Rezultatul

era acela§: cei cari pazeau intrarea In port vor deschide focul asupra lui. Merry Fortune.

Incepu sa coboare in goana poteca spre

golfulet, dar in loc sa apuce pe urcu§ul spre fort a§a cum Meuse omul cu Ianterna ea o lua la stanga dealungul plajei alunecand pe stancile ude §i plantele marine, spre gura portului insu4i. Putu vedea acuma

In fapt ceeace studiase pe planul Fowey Haven-ului. Vazu intrarea Ingusta, fortul, §irul de stanci ie§ind din golfuletul unde se

gasea acuma §i in mintea ei era un singur www.dacoromanica.ro

204

DAPHNE DU MAURIER

gand: ca trebuia sa ajunga la stancile acelea inainte ca vasul sa ajunga la gura portului

i sa-1 avertizeze, intfun fel sau altul, pe francez ca fusese data alarma in fort. Pentru moment. era adapostita de faleze si nu mai trebuia sa se lupte cu ploaia vantul, dar picioarele ii fugeau pe stancile alunecoase udate de apa fluxului. Cazuse, iar mainile si barbia ii erau ranile, in limp ce parul ii cazuse pe fats, liberal. de stransoarea panglicei. Un pescarus incepu sa ripe ascutit undeva. Tipatul lui persistent era reprodus de faleze, iar Dona incepu sa-1 blesteme salbatic gi

zadarnic; i se parea ca fiecare pescarus era o sentinels ostila ei Si tovarasilor ei, iar aceasta pasare care se jeluia in intuneric isi batea joc de ea, strigandu-i ca toate incer-

carile ei de a ajunge la corabie erau zadarnice.

Intr'o clips sau cloud va ajunge la colanul

de stand, putea auzi cum se spargeau valurile de ele. Uit'andu-se inainte o vazu pe Merry Fortune navigand dealungul portului, despicand valurile. Barcile cari o remor-

casera fusesera ridicale pe punte, iar oamenii cari le manuisera erau adunati intr'o parte a corabiei, fiindca, prin minune par'ca, vantul iii schimbase directia spre vest, iar Merry Fortune naviga puternic pur-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

205

tata de reflux spre marea deschisa. Pe apil

erau alte bard acurna, vase mici can ur-

mareau corabia, tar oamenii din ele strigau Injurau §i cu siguranta ca Godolphin si

Rashleigh erau intr'una din ele. Dona 10

iziadu la o parte parul cazut in ochi

¢i

rase,

fiindca acuma nu-i mai pasa de furia lui Rashleigh sau data Godolphin o recunoscuse, intrucat Merry Fortune naviga departe de ei, voioasa §i neptisatoare in vantul de

vara. Pescarusul mai tipa odata, de data aceasta aproape de ea; se uita in jurul ei dupa o piatra sa arunce in el, dar, in loc de asta, vazu o barca venind de dincolo de

stand spre ea, cu Pierre Blanc la \Taste. Fata lui privea in sus spre falez5 si mai

tipii Inca odata ca un pescarus. Razand, Dona ridica bratele deasupra capului $i -I striga, tar el trase barca langa ea.

Se urea Tanga el si niciunul nu intreba nimic, tar Pierre Blanc Impinse barca spre corabie. Singele ii curgea din taietura dela barbie hainele u erau muiale, dar Donei nu-i mai pasa de nimic. Barca sari pe creste de val ji spuma sarata Ii izbi fata °data cu vantul si ploaia. Vazu un fulger de lumina, bubuilul unui tun si ceva pleschi in

apa la zece metri in fata Tor, dar Pierre

Blanc, ranjind ca o maimuta, vasli inainte spre mijlocul canalului uncle Merry Fortune www.dacoromanica.ro

206

DAPHNE DU MAURIER

calca marea spre ei, cu panzele umflate de vant sa plezneasca.

Un alt fulger de lumina., un alt bubuit asurzitor si parailul lemnului care se despica. Dar Dona nu mai putu vedea nimic; stiu numai ca cineva aruncase o franghie in barca tragea mai aproape de cora-

bie; apoi fete care radeau, brate care o

ridicau, varlej de apa jos sub ea si o barca rasturnata inghitita de intuneric.

Francezul era in picioare la canna pe

Merry Fortune §i el avea o tactura la barbie,

iar parul ravasit ii acoperise fata si siroae de apa. curgeau din camase. 0 clipa privirile zambira. Apoi el spuse: for se intalnira

Arunca-te pe burta, Dona, o sa traga din Dona se intinse cu fata in jos pe nou". punte, istovita, tremurand, cu dureri in tot trupul. Dar acum nu-i mai pasa de nimic. De data aceasta lovitura fu prea scurla.. Economisiti-va praful de pusca baeti", le striga francezul razand n'o sa ne prindeti de randul acesla". Iar Pierre Blanc cu apa curgandu-i siroaie din haine si tremurand ca un chine se apleca poste para-

pet si le dadu cu tifla. Merry Fortune se ridica si cobora pe lamele valurilor, cu panzele pocnind si vintrele troznind. Cineva dirr barcile urmaritoare striga si impusca cu o muscheta. www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

20T

Asta-i prietenul dmnitale, Dona. E ochilor bun? Ea se Earl pang la parapet §i vazu barca conducatoare cu Rashleigh §i Godolphin du-

cand o muscheta la umdr. Uite, e o femeie pe bord, slriga Rashleigh.

Godolphin trase din nou §i glontul §uerd pe deasupra capului ei, iar apoi Dona vazu cum francezul lasti carma in grija lui Pierre Blanc §i razand se apleca peste parapetul corabiei cu o sabie in mina. Va salut, domnilor, strigd el §i va doresc reintoarcere bung la Fowey; dar

inainte de toate am vrea ceva ca sa ne amintim de dumneavoastra. $i intinzand sabia, svarli in apd palaria lui Godolphin §i cu varful sabiei apucd peruca ondulatd a acestuia, ridieand-o trium-

fator in aer. Godolphin, chel ca un nou

ndscut, cu ochii bulbucati in fata-i aprinsd, cazu in fundul barcii cu muscheta aldturi. Un nou ropot de ploaie ii ascunse vederii for §i marea milturd din nou puntea arun-

cand-o pe Dona in scurgatori. Cand putu