Daniel Goleman - Inteligenţa emoţională

DANIEL GOLEMAN esteredactor laThe New YorkTimes.Principalele teme pe carele abordeazd in articolele sale sint inspirate din gtiinlele comportamentale gi ale funclionirii creierului. A predat la Harvard (unde 9i-a luat 9i doctoratul) 9i la inceputul carierei sale de zianst a fost redactor principal la PsychologyToday.

DAMEL GOLEMAN

Emte$sgwm$n ermLol+ibrrali

Tiaducere de IRINA-MARGARETA NISTOR

, BUCUREgTI,2ool

*

DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale GOLEMAN, DANIEL Inteligenla emolionalli / Daniel Goleman trad.: Irina-Margareta Nistor Bucuregti:Curtea {eche Publishing, 2001 424p.;20 cm (CXgi cheie;28) ISBN 973-8120-57-5 L Nistor, Irina-Margareta (trad.) r59.9M

Coperta colecliei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCru

DANIELGOLEMAN EMOT IONAL INT ELLIGENCE Why it can matter more than IQ Copyright @ 1995by Daniel Goleman Published by arrangements with Bantam Books @Curtea VechePublishing,200L, pentru prezenta versiune in limbglromAnd , ol

ISBN 973-8120-67-5

ts.

Pentru Tara, izuor detnlelepciune emolionald

Provocarealui Aristotel Oricinepoatedeoeni furios- e simplu.Dar sdte infurii pe cinetrebuie,cit trebuie,ctndtrebuie,pentru ceeacetrebuiegi cumtrebuie- nu estedelocugor. ARISTOTEL, Etiu niconuhicd

Era o dupd-amiaz6. de august insuportabil de cXlduroasd la y York, o zi din acelea cind tofi oamenii transpiri,abundent, i'ce ii face sd se simttr extrem de inconfortabil 9i de ursuzi. firtorceam la hotel gi, urcindu-md intr-un autobuz de pe MaAvenue, am fost luat prin surprindere de gofeq,un bbrbat de virsttr mijlocie, care dvea tirn zimbet plin de entugi'Care m-a intimpinat cu un prietenos: ,,Bund ziua! Ce faceli?" Cu acest salut ii intimpina pe toli cei care urcau in strecuriddu-se apoi prin aglomeralia din mijlocul oraFiecare pasager era la fel de mirat ca gi mine, dar fiind indigpozilie mofoclnoasl datoritd vremii mult prea cdlduroa-

ini ii rlspundeau. weme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu inceavu loc o transformare aproape magici. $oferul ne-a Prezenspl€ binele nostru, un monolog, un comentariu plin,de viaceea ce se intimpla in jurul nostr.u: era o virzare extrala un magazin, o superbX expozilie la un'muzeu sau ali'auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la ciI din col!? tncintarea sa referitoare la,nenumdratele ili pe care le oferea acest orag era contagioasd. PinI si din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapaceursucare urcase, iar cfird goferul le striga: ,,Cu bine gi si aveli o ,zav6l", fiecare r5spirndea zimbind. Lirea acestei inflniri o pdstrez de aproape douXieci de Fe vremea cind am mers cu acel'autobuz din Madison Avetocmai imi terminasem doctoratul in psihologie - dar psi' de la aceavreme dddea foarte pulind atenlie felului cum

hryutea'produce o asemeneatransformare.$tiinfa psihologiei dh d" fapt foarte pu,ure sau aproapenimic despre mecanica lthotiilor. pi totugi, imaginindu-mi rXspirdirea unui virus al

9

Pronocarealui Aristotel

Proaocarea lui Aristotel

unei stSri de bine ce trebuie sd fi flcut valuri prin orag, incepind cu pasagerii acestui autobuz, am constatat cd soferul era un fel de impiciuitor urbary un soi de vr5jitor, cdci ii stitea in putere sd transforrne acegti oameni posaci 9i iritabili in fiinle deschise la suflet si imblinzite. Printr-un contrast clar, iatd citeva gtiri din ziarele siptdminii resPective:

in ultimii zece ani, s-a inregistrat o revfusare constantd de asemenea incidente, care portretizeazh trbsdtttrile unei stupiditdfi emolionale, ale disperdrii gi neglijenlei ir familii, comunit5li sau ln viafa in comun. in ultimii ani s-au cronicizat minia 9i disperarea, fie ci e vorba de tdcuta singuritate a copiilor incuiali fur casl cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiilor abandonati, neglijali, maltratafi sau de atmosfera violmlelor conjugale. O stare emolionali proastd ce se rispindegte continuu poate fi constatati in statisticile ce indicd o crizh in lumea intreagd, precum gi din amintirile valurilor de agresiune - adolescenli inarmafi la gcoal6,neinfelegeri pe gosele,care sfirgesccu schimburi de focuri, fogti angajali nemullumili care i9i masacreazdfogtii colegi. Maltratareaanofionald,atacularmat 9i strexi posttraumaticsirt sintagme ce au intrat itr vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ari' precum gi urarea care din vesela: ,,Yd urez o zi bun5!" s-a translormat intr-una lipsiti de gust: ,,Fd-md sd am o zibwld.!" Aceastd carte este un ghid ce urmdregte si dea sensla ceeace nu are sens. Ca psiholog 9i ca ziarist in ultimii zece ani la New YorkThnes,am urmXrit progresele gtiinlifice legate de infelegerea iralionalului. De la acest nivel am fost izbit de doud tendinte opuse, una care portretizeazd creqterea dezastrului din viala noaitrX emoflonald 9i cealalt5 care oferd citeva remedii pline de speran!5.

8

r La o gcoalSdin cartier, un pugti de noud ani a fost cuprins de furie gi a umplut cu vopsea toate bdncile gcolii, calcuLtoarele gi imprimantele, vandalizind totodatd gi o magini din parcarea gcolii. Motivul: ciliva colegi din clasa a treia il fdcuserd ,,bebelug", iar el a vrut s5-i impresioneze. . Opt tineri au fost rdnili in urma unei altercalii dintr-un club de rap din Manhattan, unde, dupd o serie de imbrirceli, s-a tras in mullime cu pistoale automate de calibrul 38. Raportul ardta cd asemeneaincidente ce pornesc de la lucruri aparent minore, percepute ca o lipsd de respect, au ajuns sd fie tot mai des irtilnite in ultimii ani in intreaga !arX. o Conform unui raport, in cazul victimelor minore sub doisprezece ani, 57"/" dintre criminali sint pirinfii lor naturali sau pdrinlii vitregi. in aproape jumltate d.in cazuri, pdrinlii suslin cd ,,ei incearcX doar sd-gi disciplineze copiii". Bitaia fatald pornegte de la ,,infracfiuni" cum ar fi faptul cd acel copil e blbcat in fala televizorului, plinge sau gia murddrit scutecele. r Un tindr german este judecat pentru cI a omorit cinci turcoaice mai tinere sau mai pulin tinere intr-un incendiu pe care l-a provocat in timp ce acesteadormeau. Aparlinind unei grup5ri neonaziste, el s-a justificat spunind cd nu-9i gdsea niciodatd o slujbd, bea prea mult gi totul din vina striinilor. Cu o voce care abia se attzea, el a pledal ,,tmi pare cumplit de rdu pentru ceeace am ficut 9i mi-e ingrozitor de rusine.,, in gtirile de fiecare zi apar o mullime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizaliei 9i a siguranfei, despre atacuri violente datorate unui impuls mirgav, ce aclioneazd sub influen!a furiei ucigage. $tirile doar reflectd la scarX mai mare acel sentiment cutremurdtor cE emoliile au fost scdpate de sub control atit in propria noastri viafd, cit gi in a celor din jur. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de iegiri necontrolate gi regrete; el pbtrunde in viala noastrd intr-un fel sau altul.

DE CETOCMAI ACIIM ACEASTA EXPLORARE Ultimii zece ar:ri,in ciuda lucrurilor rele, reprezintd irsX 9i un progres firi egal in privinla studiilor gtiinlifice asupra emofiilor. Cel mai important este faptul ci putem sd vedem cum lucreaze creierul, gi ista datoritd unor rnetode inovatoare, cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima datd in istoria omenirii a devenit vizibil ceea ce era un mister profund: felul in care opereazi masa de celule complicate atunci ctrd gindim 9i simtim, ne imagin5m sau visdm. Fluxul de date neurobiologice ne face sI inlelegem mai clar felul in care centrii de emofie ai creierului duc la minie sau la lacrimi 9i cum alte pirfi ale creierului ne irndeamnd sd ne rdzboim sau sd iubim, canalieindu-ne spre bine sau spre r5u. Aceasti claritate fdrd precedent in privinla felului cum funclioneazd emoliile 9i egecurile aduce ir prim plan noi remedii pentru crizele noastre emolionale colective'

11

Proaocarealui Aristotel

Prooocarealui Aristotel

A trebuit si agtept pind acum pentru ca recolta gtiinlificd sd - suficient fie de bogatd ca se scriu Jceastdcarte. Acesie puncte de vedere vin atit de tirziu, in parte pentru cI locul sentimentelor in viala mintali a fost surprinzdtor de neglijat de cdtre cercetdtori de-a lungul anilor, ldsind emotiile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei gtiintifice. in acest spaliu gol s-au grlbit si apard o mulgime de c5rli pline de intenliibune, cu sfaturi bazate pe pdreri dovedite clinic, dar lipsite de orice bazd gtiinfificd. In prezent, gtiinfa este in sfirgit caplbild sh aibl o vo_ ce autoritartr in privinta acestor intrebdri insistente gi complica_ te despre pdrlile cele mai irafionale ale psihicului gi sd realizeze o hartd de o anumitX precizie a sufletului omenesc. Aceastd realizare a hdrlii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinga inteligenlei, susfi nind cd IQ-ul [de la IntelligenceQuotient - coeficient de inteiigenldl este un dat genetic ce nu poate fi schimbat ir funcfie de experienla de viald 9i cI destinul nostru estein mare misurd determinat de aceastd aptitudine. Acest argument ignorl problema cea mai provocatoare: ce putem schimba pentru a-i ajuta pe copiii nogtri sX le fie mult mai bine in viafi? Ce factori sini in joc, de exemplu, atunci cind o persoand cu un Ie mare se zbate din greu, fur vreme ce o alta, cu un IQ modest, se descurcd surprinzdtor de bine? A9 susfine cd diferenla constd cel mai adesea in capacitatea numitd aici inteligenld emofionald,care include auto_ controlul, zelul, perseverenta ;i capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini, ata cum vom vedea, te pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda o ganstrmai mare, independent de potenlialul intelectual primit pe linie geneticd. Dincolo de aceastd posibilitate, se deslugegte o necesitate morald presantS. Acestea sint vremuri in care strucfura societilii pare a se descilci cu o vitezd mai mare ca niciodatd, acum cind egoismul, violenla 9i slrlcia spiritului par sd i9i aibd rddicinile in bundtatea vielii noastre comune. Iati un argument pentru importanla inteligenfei emofionale, element esenlial al legdturii dintre sentimente, caracter si instincte morale. Existd t6t mai multe dovezi ci aptitudinile fundamental etice din viatd igi au originea in capacitSlile emofionale pe care le au la bazX. pentru unii, impulsurile sint emolii de nivel mediu; s5minfa impulsurilor este o dorin!5 aizdtoare de exprimare prin acfiune. bei care sint sclavii impulsurilor - agadar, cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitateade a

controla impulsurile std la baza voinlei 9i a caracterului' In mod timilar, rddlcina altruismului se gXsegtein empatie, in capacitatca de a citi emoliile celorlalfi: a nu simli nevoia sau disperarea celuilalt inseamnd o lips6 de afecliune. $i dacXexistd doud atitudini morale de care timpurile noastre ar avea nevoie, ele sint cu riguran!5 autoinfrinarea gi compasiunea.

10

CALATORIA NOASTIU{ ln aceastdcarte eu sint cdlduza intr-o cdldtorie ce va scoate la lveali idei nebdnuite despre emolii - un voiaj ce are ca scoP o mai bund inlelegere a momentelor celor mai compliclte d-i1 existenla noastr5 gi a lumii care ne inconjoard. sfirgitul cdlitoriei consti in inlelegerea a ceeace inseamni - 9i a felului cum - sI ddm inteligenld emoliitor noastre. Aceastd inlelegere in sine poate ajuta-intr-o oarecare mdsurd; cunoaqtereaacestui tdrim al ientimentelor are un efect similar cumva cu acela al impactului pe care il are un observator la nivel cuantic in fizici, modificind ceeace e de observat. Cdldtoria noastrd incepe in Partea intii cu noi descoperiri despre arhitectura emolionald a creierului, care oferi o explicalie pentru momentele cele mai nefavorabile *in viala noastrd, aceiea cind sentimentele coplegescraliunea- Itrlelegerea interacliunii structurilor creierului care comandd momentele de furie 9i fric6 - sau de pasiune 9i bucurie - dezvdluie multe despre felul in care dobindim obiceiurile emolionale ce pot submina cele mai bune intenfii, Precum 9i ceea ce Putem face pentru a ne stdpini impulsurile emolionale cele mai distrugdtoare 9i mai demoializatoare. Cel mai important este ce datele neurologice sugereazd cd ar exista o adevdratd fereastrd de oportunitdli pentru formarea obiceiurilor emolionale ale copiilor. Urmdtorul popas important din cSldtoria noastr5, Partea a doua a acestei cir,ti, constX in a vedea felul furcare datul neurologic joacX un rol esenlial in flerul fundamental de a trdi numit inleligenldemofionald:de exemplu, faptul cd sintem capabili sd ne stdpiirim un impuls emolional; sd ghicim sentimentele cele mai as.nt s" ale celuilalt; si tratdm cu cel mai mare tact o relalie sau cum sPunea Aristotel, capacitatea tard' ,,sd te infurii pe cine trebuie, cii trebuie, cind trebuie, pentru ceea ce trebuie 9i cum trebuie." (Cititorii carehu sint atragi de detaliile neurologice s-ar putea sd doreascdsd treacddirect la acestcapitol')

12

Proaocarealui Aristotel

Proaocarealui Aristotel

Acest model ldrgit a ceea ce inseamnd sd fii ,,inteligent" pune emoliile in centrul aptitudinilor necesarepentru viald. Partea a treia examineaze citeva diferenle-cheie pe care le genereazd aceaste capacitate: felul in care aceste calitlfi pot intreline cele mai de pre! relalii ale noastre sau cum inexistenla lor Ie poate coroda; felul in care forlele pielei care remodeleazd stilul nostru de muncX pun un pre! fdri precedent pe inteligenla noastrd emofionald, pentru cd de ea depinde succesul la slujbd; 9i cit de otrdvitoare pot fi emoliile noastre atunci cind ne pun in pericol sdnitatea fizicil, de exemplu fumatul tigard de la figard, sau cum ne poate ajuta echilibrul emolional sI ne ap5r6m sdndtatea 9i binele personal. Mogtenirea geneticd il inzestreazd pe fiecare dintre noi cu o serie de emolii care determind temperamentul. Circuitul creierului presupune insd o maleabilitate extraordinard; temperamentul nu este un destin. Aga cum se arate in Partea apatra,lecliile emolionale pe care le invilim in copildrie, acasd9i la gcoalS,modeleazd circuitele emofionale, ficindu-ne mai ugor adaptabili - sau inadaptabili - la fundamentele inteligenlei emofionale. Aceasta inseamni cX adolescenfa gi copiltrria sint ferestre de oportunitate pentru a forrnA obiceiurile emolionale esenliale care ne vor domina intreaga existenfd. Partea a cincea exploreazi hazardul care ii agteaptd pe cei ce au eguat in stdpinirea domeniului emoliilor - felul in care deficienlele de inteligenli emolionald sporesc spectrul de risc, ceea ce duce la depresii sau violenld ori la tulburdri de alimentalie sau consum de droguri. De asemenea,sint prezentate date concrete in legiturd cu primele gcoli care ii invald pe copii ce inseamnd capacitd,tileemolionale gi sociale de care au nevoie pentru a rdmine pe calea cea bunl in via!5. Poate cd lucrul cel mai tulburdtor din intreaga carte este sondajul efectuat asupra unui mare numdr de pdrinli 9i profesori gi care indicd tendinla mondialtr a generaliei actuale de copii de a avea mai multe probleme emolionale decit tr trecul sint mai singuri 9i mai deprimali, mai furiogi gi mai nestdpinili, mai emotivi gi mai inclinafi sd se ingrijoreze din orice, mai impulsivi 9i mai agresivi. Daci existd intr-adevir un remediu, eu cred cd el consti in felul in care ii pregdtim pe tineri pentru via!5. in prezent, l5sdm la intimplare educafia emolional5 a copiilor nogtri, ceea ce duce la rezultate 9i mai dezastruoase.O solulie ar fi o noutr viziune in

privinla a ceea ce pot face gcolile spre a forma complet elevii, punind la treabd in acelagi timp mintea 9i sufletul. CdlStoria noastr5 se sfirgegte prin vizitarea unor gcoli unde se lin cursuri inovatoare, ce vizeazd str le ofere copiilor datele esenfiale referitoare la inteligenla emofional5. Eu prevestesc c5 va veni o zi cird invdldmintul va include in programa sa obignuitd studierea acestor calitdli umane incalculabile cum ar fi congtiinla de sine, autocontrolul gi empatia, precum gi arta de a asculta, de a rezolva conflictele 9i de a coopera. InEtica nicomahicd,Aristotel igi pune irtrebdri filozofice referitoare la virfute, caracter gi o viald mai bund, provocarea sa constind in stipinirea prin inteligenli a vielii noastre emofionale. Pasiunile noastre, atunci cind sint bine exercitate, sint in!elepte; ele ne cdlSuzesc gindirea, valorile 9i supraviefuirea. Din pdcate, pot irsi sd o ia razna cu ugurin!5, ceea ce se 9i intimpl5 deseori. Aga cum constata gi Aristotel, problema nu constd in existenla emofiilor, ci in felul in care adecadrnemoliile 9i exprimarea lor. Intrebarea este cum putem sX ddm inteligenld emofiilor noastre - gi sX readucem civilizalia pe strXzi gi afecliunea in viata comund?

13

PARTEAlNriI

Creierul emotional

Pentru ce existi sentimentele? Binenu poli aedu ilecitcu sufletul;ceeaceesteesenlial esteinoizibilpentruochi. . ANTOINEDE SAINT-EXUPrtRY, M\CUIPrtNT

SAanalizdm ultimele clipe ale lui Gary gi Mary JaneChaun, uh cuplu complet devotat fetilei lor de unsprezeceani, Ancare era condamnatd la un scaun rulant, in urma unei pai. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a prdinh-un riu, dupd ce un glep lovise gi sldbise un pod de cadin Louisiana. Gindindu-se mai intii la fiica lor,cei doi

ftrcut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind au ntrvtrlit in trenul scufunda! ei au reugit sdo impingd pe astrtr cdtre salvatori, dupd care, cind vagonul s-a dus la pieritr. d, au pierit'. Povestea Andreei gi a ptrrinlilor ei, al cdror ultim act eroic a

si igi salveze copilul, surprinde un moment al unui curaj mitic. Ftrrtrindoialtr, asemeneadovezi de sacrificiu ptrpentru copii s-au repetat de nenumtrrate ori in istoria nirii sau irnpreistorie 9i de nenumdrate ori de-a lungul evoi specieinoastre2.Privit dih perspectivabiologilor eVolufioun asemeneasacrificiu de sine ptrrintesc stil labaza ,,suclui feproducerii" in trecerea genelor la,o noud generafie. din perspectiva pdrintelui care ia o decizie disperatd intr-un

de crizl nu estenimic altceva decit iubire. Ca privire aruncati asupra scopului gi puterii emofiilor, un eneaact exemplar de eroism plrintesc std mtrrturie pentru altruist al iubirii - gi pentru toate celelaltesentimmte pe le trdim - intr-o viaftr de om3, Acest lucru sugereazi,cd noastre cele mai profunde, pasiunile sau lucrurile care tir{im sint cdlSuzeesenlialegi ctrspecianoastrtrigi dair mare parte existenla capacitdlii umane de a iubi. r esteo putere extraordinartr:doar o iubire puternicl * absolutdde a salvacopilul iubit: poate determinaun s5-gi anuleze instinctul de conservare. Din punct de ve-

18

Creierul emolional

Pentru ce existd sentimentele?

dere al intelectului, sigur cd sacrificiul lor de sine a fost unul irafional; din punct de vedere sufletesc, a fost singura alegere pe care o puteau face. Sociobiologii subliniazd intiietatea sufletului fald de minte in asemenea momente cruciale, afunci cind se pune intrebarea de ce, de-a lungul evolufiei, emoliei i-a fost incredinlat un rol atit de important in psihicul uman. Ei spun cd emoliile ne c5leuzesc in hfruntarea situaliilor dificile 9i a indatoririlor mult prea importante spre a fi ldsate doar in grija intelectului - primejdia, o pierdere dureroas5, perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrdrilor, legdtura cu un partener de via!5, clddirea unei familii. Fiecare emolie tr parte oferd o dorinld distinctd de a acliona; fiecare ne aratd direclia cea bund in abordarea provoclrilor inerente ale vieliia. Cum aceste situalii s-au repetat mereu de-a lungul istoriei evoluliei noastre, valoarea supraviefuirii repertoriului nostru dmofional a fost atestatd de faptul ce s-au imprimat in structura noastri nervoasd ca nigte tendinfe automate, innescute ale suflefului omenesc. Acea perspectivi asupra nafurii umane care ignori puterea emofiilor este una intristitor de ingust6. Denumirea in sine de Hogo sapiens,specia care gindegte, duce pe un figas gregit in aprecierea locului pe care il au emofiile in viala noastrS, agacum constate recent gtiinla. Dupi cum gtim cu tolii din experienfi, atunci cird trebuie si ne modeldm hotdririle gi acfiunile, sentimentele conteazd in egald mdsurd - gi uneori chiar mai mult decit gindurile. Am mers mult prea departe cu sublinierea importanlei ralionalitdlii pure - adicd a ceea ce m5soard IQ-ul in viala omului. La bine sau la rXu, inteligenfa poate sd nu mai aibd nici o importanld atunci cird sentimentele ii iau locul.

Frica este o adevdrati mogtenire emotionald in evolufia omului. Ea ne mobilizeazd sX ne apdrim familia de primejdii; acest impuls l-a indemnat pe Bobby Crabtree sd pund mina pe armi 9i se caute intrusul pe care il bdnuia cd bintuie pe acolo. Frica a primat atunci cind Crabtree a tras inainte s5-gi dea seama exact in ce trage, inainte de a recunoagte vocea fetilei sale. Asemenea reaclii devenite automatisme sint deja gravate fir sistemul nostru neryos/ spun biologii specialigti in evolulia specii' lor, deoarece pentru o lungd 9i cruciali perioadd din preistoria umani ele au asigurat supraviefuirea. Chiar mai important este faptul cd ele stau labaza principalei sarcini a evolufiei: a putea da nagtere unor urmagi ce vor putea duce mai departe aceste predispozilii genetice - o tristd ironie, acest lucru a dus la marea tragedie a familiei Crabtree. Dar in vreme ce emoliile noastre au fost ghidate inteligent in lunga perioadd a evoluliei, noile realitdli ale civilizaliei prezente au apdrut cu o asemenearepeziciune, incit evolulia nu mai !ine pasul cu ceeace se intimplS in jur. Intr-adevdr, primele legi gi date etice, cum ar fi: Codul Hammurabi, CeIezeceporunci ale evreilor sau EdicteleimpfuatuluiAshoknpol fi descifrate ca incerciri de a sttrpini, a supune 9i a domestici viala emolionald. Sau, agacum descria Freud in Disconfort tn culturd, societateaa trebuit sd intdt€ascd anumite legi pentru a stlpini excesele emofionale, care altfel ar fi mult prea nesdbuite. ln ciuda acestor constrirgeri sociale, pasiunile coplegescra|iunea iar gi iar. Aceste date ale naturii umane apar din insigi arhitectura fundamentald a vielii mintale. in termenii biologici carc stau la baza descrierii circuitului neuronal al emoliiloq, ne nagtem cu ceea ce a funclionat cel mai bine pentru ultimele 50 000 de generalii umane 9i nu pentru ultimele 500 - 9i categoric nu doar pentru ultimele cinci. Evolufia deliberat lentd carc a modelat emoliile noastre gi-a fdcut datoria de-a lungul a milloane de ani; ultimii 10 000 de ani, chiar dac5 au fost martorii unei rapide forme de civilizalie umand gi ai unei explozii demografice de la cinci milioane la cinci miliarde - au ldsat puftre urme in tiparul biologic al vielii noastre emolionale. De bine, de rdu, evaluarea fiecdrei intilniri personale gi reac|iile noastre fir raport cu aceastasint modelate nu doar de judeclti ralionale sau de propria noastrd istorie a vielii, ci gi de trecutul nostru irdepdrtat ancestral. Aceasta ne face uneori sd rvem porniri tragice, ca in cazul tristei intimpliri din casa fami-

cfND pAsruNrrE copLEFEscRArTUNEA A fost o adevdratd tragedie a erorilor. Matilda Crabtree, o fetild depaisprezece ani, i-a fdcut o glumd tatilui ei: a sdrit dintr-o debara gi a lipat ,,Bau" atunci cind pirinlii ei s-au intors la unu noaptea dintr-o vizit6, la nigte prieteni. Bobby Crabtree gi solia sa gtiau cd Matilda a rdmas la nigte prieteni peste noapte. Auzind zgomote prin cas5, Crabtree a scos pistolul de calibru 35 9i s-a dus in dormitorul Matildei, sd vadX despre ce e vorba. Cind fetila a sdrit din debara, Crabtree a impugcat-o in git. Matilda Crabtree a murit doudsprezece ore mai tirzius.

19

20

Creierul emofional

Pentru ce existd sentimentele?

liei Crabtree. Pe scurt, ne confruntSm mult prea des cu dileme postmoderne, cu un repertoriu emolional modelat de nevoile imediate ale Epocii pleistocene. Aceastd afirmalie std la baza subiectului pe care il tratez.

descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emofie pregdtegte corpul pentru o reacfie dif.erltd7:

Impulsurile care duc la fapte lntr-o zi de primdvard timpurie, pe cind mergeam cu magina pe o gosea/printr-o trecdtoare montand din Colorado, dintr-odatd un val de fulgi de zdpadi mi-a acoperit magina. Nu mai vedeam nimic in fa!d, fulgii de zdpadd md fdceau ca orb. Apdsind piciorul pe frin5, am simlit curh mi cuprinde teama 9i am inceput si aud cum imi bate inima. Teama s-a transformat intr-o adeviratd fricd: am tras pe dreapta, agieptind sd treaci ninsoarea. O jumdtate de ori mai tirziu ninsoarea s-a oprit, vizibilitatea a revenit gi mi-am continuat drumul - oprindu-md citeva sute de metri mai incolo, unde o ambulanld il ajuta pe un pasager dintr-o magind ce intrase in plin in automobilul din fafd, care mergea prea incet; ciocnirea blocase goseaua.Dacd a9 fi continuat sX merg prin zdpada aceea orbitoare, probabil cd ag fi intrat 9i eu in ei. Frica preventivd m-a obligat atunci si md opresc 9i poate cd mi-a salvat viafa. Ca in cazul unui iepure ce impietregte de groazd atunci cind zdregteo vulpe trecftrd - sau ca un mamifer preistoric speriat de un dinozaur -, drn fost cuprins de o teamd interioari care m-a fdcut sX md opresc, sd fiu mai atent 9i sd mi feresc de o posibil5 mare primejdie. . In esenfd,toate emoliile sint impulsuri ce te determind sd acfionezi, planuri imediate de abordare a viefii, planuri pe care le avem inndscute. Rddicina cuvintului emolie este motere,verbul latinesc care trseamnd ,,a misca" plus prefixul ,,e", adicd.,,a te da la o parte", sugerind cX tendinla de a acliona este implicitd in orice emolie. Aceste emolii duc la fapte, lucru ce poate fi cel mai ugor observat la animale gi copii. Doar la adullii ,,civilizali" 96sim aceastl mare anomalie pentru regnul animal, emoliile - rIddcina impulsurilor de a acfiona - desprinse de reacfia cea mai fireascS6. in repertoriul nostru emofional, fiecare emolie joacd un rol unic, asa cum relevd semndtura biologicd distinctivd (vezi Anexa A pentru detalii in legdturi cu emoliile ,,fundamentale".). Cu noile metode de a pdtrunde in trup gi in creier, cercetdtorii au

21

r Cind te mtnii, singele circuld mai repede ir:rmiini si ili este mai ugor sd ingfaci o arml sau si lovegti un dugman; bXt5ile inimii cresc 9i se degajd hormoni precum adrenalina, ceea ce genereazd un plus de energie suficient de puternic pentru o faptd in fortd. r Cind ,ti-efricd, singele stribate mugchii cei mari, cum ar fi cei din picioare, 9i ili este mai ugor sd fugi - gi sI te albegti la fafd, pentru cd singele ipi opregte Sursul (creindu-li senzalia cX ,,!i-a inghelat singele in vene"). In acelagi timp, trupul paralizeazd, chiar dacd doar pentru o clip5, poate gi pentru a l6sa timp ca omul sd evalueze situafia 9i sd constate dacd nu cumva cea mai buni solulie este o ascunzdtoare. Circuitele din centrele emolionale ale creierului aclioneazi un flux de hormoni ce pune trupul in stare de alertd, fdcindu-l gata sd aclioneze, iar atenlia se fixeazd asupra ameninld.rii imediate, pentru a vedea mai bine ce reaclie trebuie adoptatS. r Printre schimbdrile biologice cele mai importante din starea de fericire se numdrd o activitate sporitd a centrului creierului, care inhibd sentimentele negative gi fircurajeazd cregterea energiei, linigtind ceeace ar putea genera ginduri de ingrijorare. Nu existd insi o modificare fiziologicd radical6 care sI duci la pasivitate, ceea ce face ca trupul sd-gi revind mai rapid din aparilia emoliilor supdritoare. AceastX configuralie ii oferd trupului un fel de odihnd general5, precum gi dispozilia 9i entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri gi de a se strXdui pentru o mare varietate de scopuri. t lubirea,sentimentele de tandrele gi de satisfaclie sexualS determintr o trezire parasimpaticd - contrariul psihologic al acelei mobilizdri de tipul ,,luptd sau fugi" provenite din fricd sau minie. Modelul parasimpatic, dublind ,,reaclia de relaxare", reprezint5 un set de reacfii ale corpului ce genereazi o stare de calm 9i mulfumire care faciliteazd cooperarea. r Ridicarea sprincenelor a surprinderepermite mdrirea razei vizuale gi totodatd pltrunderea luminii in retind in cantitate mai mare. Acest fapt oferd informalii suplimentare despre un eveniment neagteptat, fdcind sd fie mai ugor de firleles exact ceea ce cc intimplS 9i punerea la cale a celui mai bun plan de acfiune. I In lumea intreagd, exprimarea dezgusttth.riarati la fel, transmifind acelagimesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau me-

22

Creierul emolional

Pentru ce existd sentitnentele?

taforic. Expresia de dezgust a felei - buza de sus curbatd intr-o parte, in vreme ce se strimbd ugor din nas - sugereazd o incercare primordiald, aga cum observase Darwin, de a inchide ndrile atunci cind apare un miros nepldcut sau de a scuipa o mincare nocivi. r Principala funclie a tristelii este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamdgire. Tristelea aduce o scddere a energiei gi a entuziasmului fafd de activitdlile viefii, in special fald de divertisment sau fa!5 de pldceri, iar adincimea ei 9i intrarea in depresie duce la o scddere a metabolismului. Aceastd retragere introspectivi creeazd ocazia de a jeli o pierdere sdu o speranld goald ;i de a congtientiza consecinlele acestora pentru viata cuiva, iar pe mdsurd ce energia revine, se confur€aze noi inceputuri. Aceasti pierdere de energie se poate sd-i fi tinut pe oameni trigti - gi vulnerabili - in apropierea casei, unde erau mai in siguran!5.

la armele automate pind 9i al copiilor de treisprezeceani a transformat acest fapt intr-o reaclie prea adesea dezastruoasSs.

Aceste irclinalii biologice de a acliona sint modelate ulterior de experienla noastrd de viald 9i de cultura ngastrd. De exemplu, pierderea unei persoane dragi duce oriunde la tristele 9i mihnire. Dar felul cum ne manifestdm mihnirea - cum sint etalate emoliile sau cum sint ele relinute pentru clipele de singurdtate - e structurat de culturd gi tot a9a anumite persoane din viala noastrd intrd in categoria ,,foarte dragi", fiind jelite. Perioada de inceput a evolufiei, fir care acestereaclii emolionale prindeau form5, a fost fdrd indoiald o realitate asprd, pe care majoritatea oamenilor au indurat-o ca specie incd din zorii istoriei noastre consemnate. Era o perioadX cind pulini sugari supravieluiau 9i pulini adulli treceau de treizeci de ani, cind animalele de pradX puteau ataca in orice moment, cind varialiile intre secetd gi inundalii reprezentau diferenla dintre foamete 9i supraviefuire. Dar odatd cu progresele din agriculturd, chiar gi in societdlile umane cele mai rudimentare gansele de supraviefuire au crescut enorrn. in ultimii zece mii de ani, ae cina acesteprogrese s-au inregistrat in lumea intreagS, ameninldrile feroce care au linut populalia umand in gah au inceput sd fie stdpirite. Toate aceste ameninldri au creat gi reacliile noastre emofionale atit de prelioase pentru supraviefuire; pe misurd ce ele au pilit, a inceput sd dispari insi gi armonia pdrtilor repertoriului nostru sentimental. Dacd in vremurile trecute declangareafuriei putea constitui un moment crucial pentru supraviefuire, accesul

23

Cele doui minti ale noastre O prigtend imi povestea despre divorlul ei, o despdrlire dureroasi. Solul ei se indrigostise de o femeie mai tindri, de o colegi de la birou, gi brusc a anunlat-o ce o va pdrdsi pentru a se muta cu cealalti. Au urmat luni amare de dispute nesfirgite pentru casd,bani 9i copii. Acum, la citeva luni dupi evenimente, ea tocmai imi declara cd a inceput sd-i placd aceistd ipdependenld gi cd se bucuri si fie iar pe propriile-i picioare. ,,Pur gi simplu nu md mai gindesc la el - nu imi mai pasd", a mdrturisit ea. Dar cind tocmai spunea asta, ochii i s-au umplut de lacrimi. Acel moment al ochilor inldcrimafi ar putea trece usor neobservat. Dar printr-o inlelegere empaticd, ?!i dai seama imediat cd atunci cfird cineva ldcrimeazd inseamnd cd este trist, in ciuda a ceeace spune,9i lucrurile sint la fel de ugor de priceput ca atunci cind citegti cuvintele de pe o pagind tipdritS. Unul este un act al minlii emofionale, celdlalt esteun act al minlii ralionale. De fapt, avem douA rninfi, una care gindegte 9i una care simte. Aceste doui moduri fundamental diferite de cunoagtere interaclioneazX pentru a crea viata noastr6 mintali. Mintea rafionald este modul de comprehensiune de care sintem cel mai congtienfi: mai proeminent in starea de trezie, operind cu ginduri, capabil sd cintdreascd gi sd reflecteze. Dar pe lingi acesta mai existd gi un alt sistem de cunoagtere, unul impulsiv gi foarte puternic, chiar dacd uneori ilogic - mintea emofionald. (Pentru o descriere mai detaliat5 a caracteristicilor minlii emofionale, vezi Anexa B.) Dihotomia emolional/rafional aproximeazi distinclia populari intre ,,inim5" si ,,minte"; atunci cind stii ,,in inima ta" cd un lucru este bun ai o altfel de convingere - cumva un tip mai profund de convingere - decit atunci cind gtii cd un lucru este bun din punct de vedere al minlii ralionale. Exist5 o varialie stabild a raportului rafiune-emofie in controlul asupra minlii; cu cit un eentiment este mai intens, cu atit mintea devine mai dominant emolionald - 9i deci mai ineficientd din punct de vedere rafional. Aceasta este o ordine a lucrurilor care pare sd dureze din erele indepdrtate ale evolufiei - a avea emofii, gi anume intuifii care cilduzesc reacfia instantanee in situatiile in care viala ne estein pericol gi in care a ne opri sX ne gindim Ia ce sd facem ne Poate costa viala este un avantaj.

24

Creierul emolional

Aceste doud minfi, cea emolionald 9i cea rafionald, acfionea_ zd de cele mai multe ori in strinsd armonie, impletindu-gi cdile atit de diferite pentru a ne cdlduzi prin lume. be obicei, existi un echilibru intre mintea emo,tionilX 9i cea rafional5, in care emoliile alimenteazd gi informeazi operaliile minlii ralionale gi mintea ra,tionald rafineazi gi uneori se opune emofiilor. $i totqi minlile noastre, cea emofionald 9i cea rafionali, sint facultdfi semi-independente, a9a cum vom vedea, fiecare reflectind o operafiune distinctS, dar conectati a circuitului creierului. In multe sau in majoritatea momentelo{, aceste doud minti distincte sint extrem de rafinat coordonate; sentimentele sint esentiale pentru gindire, iar gindirea pentru sentimente. insi atunci citrd intervine pasiunea, se creeazXun dezechilibru: min_ tea emolionali preia controlul, inecind mintea rafionald. Uma_ nistul din secolul al XVI-lea Erasmus din Rotterdam scria satirizind tensiunea perenl dintre rafiune gi emoflee: Iupiter a impirlit mult mai multd pasiune decit raliune _ poli cal_ cula raportul ca fiind cam de 24 la i. El a fdcut sd existedoi tirani furiogi ce s_eopun puterii solitare a Rafiunii: minia 9i dezmigul. ln ce mdsurd Rafiuneapoate preveni forlele acestoradoui in viafa de zi cu zi a omului, estedestulde limpede. Ragiuneaface singurul lucru de careestein stare,izolindu-se .sirepetindu-piformule d! virtute, in vreme ce ceilalli doi o-trimit la naiba 9i sirt tot mai zgomotogigi mai agresivi,pind ce Conducdtorul lor obosegte,renunld 9i capituleazi. CUM S-A DEZVOUTAT CREIERUL a inlelege mai bine puterea emoliilor asupra gindirii fe1tru - gi de ce sentimentele gi raliunea sint vegnic gata d^e,eiboi _, sx luim in considerare felul in care a evoluat-creierul. creierul omului, cu kilogramul sdu gi jumdtate de celule gi de neuroni, este de trei ori mai mare decit al verilor nogtri de pe ,"uru "rroluliei, primatele non-umane. Dupi milioane de ani de evolufie, creierul a crescut de la baz6 spre virf, centrii superiori s-au dez_ voltat ca prelucrare a centrilor de jos, pXrli mult mai vechi ale creierului. (Dezvoltarea creierului in embrionul uman reface traseul evolulionist.) Partea cea mai primitivi a creierului este comune tuturor ce_ lorlalte-spec,ii care au un sistem nervos peste minim, trunchiul creierului aflindu-se in jurul virfului mlduvei spindrii. Aceastd rdddcind a creierului regleazd,funcliile debaz| ale viefii, cum ar fi respiralia gi metabolismul celorlalte organe ale corpului, con-

Pentru ce existd sentintentele?

25

trolind totodati reacliile stereotipe 9i migcirile. Acest creier primitiv nu poate fi ficut sI gindeasci sau sd invefe; el este programat dinainte si regleze funclionarea corpului ca atare 9i sI reacfioneze pentru a asigura supravieluirea. Acest tip de creier a fost unicul in Epoca Reptilelor: imaginafi-vd un garpe care sisiie pentru a semnaliza ameninlarea unui atac. Din forma cea mai primitiv5, trunchiul creierului, au apdrut centrii emolionali. Milioane de ani mai tirziu, in plan evolutiv, din acestezone emolionale s-au dezvoltat zonele de gindire sau ,,neocortexul", respectiv, bulbul cu circumvoluliuni care formeazi straturile superioare ale creierului. Faptul cd creierul care girdegte s-a dezvoltat pomind de la trdsltura emolionald spune multe despre relalia dintre gindire gi sentiment; a existat un creier emolional cu mult inainte sd existe cel rafional. Cea mai veche ridlcind a vielii noastre emolionale sti in simful olfactiv sau, mai precis, in lobul olfactiv, in celulele care preiau qi analizeazd.mirosurile. Orice entitate vie, fie cd este vorba de ceva nutritiv, otrdvitor, de un partener sexual, de un animal de pradd sau de o victimtr, totul are o anumitd semnXturd moleculartr distinctd ce poate fi purtati de vint. ln acele vremuri primitive, mirosul era un sim! de o importanld capitalS pentru supraviefuire De la lobul olfactiv au irceput sb evolueze centrii strivechi ai emofiei, dezvoltindu-se suficient pentru a inveli in final partea de sus a creierului. In fazele sale rudimentare, centrul olfactiv era format din straturi foarte subliri de neuroni care impreuntr analizau mirosul. Fiecare strat de celule absorbea mirosul, il analiza, impXrfindu-l pe diverse pategorii relevante: comestibil eau otrtrvitor, disponibil din punct de vedere sexual, dugman aau hrand. Un al doilea strat de celule transmitea mesaje prin gistemul neryos, informind trupul ce are de ftrcut ca reacfie: sd mugte/ str scuipe, sI se apropie, si fugd sau sI urmtrreascdlo. Odat5 cu aparifia primelor mamifere, au aplrut noi straturi cheie de creier emofional. Acestea au inf5gurat trunchiul creierului, artrtind ca un fel de inele cu partea de la bazd lipsd, unde lgi ftrceacuib trunchiul creierului propriu-zis. Pentru cd aceasti Parte a creierului se infigoard in cercuri 9i mlrginegte creierul se mai numegte gi sistem limbic, de la ,,limbus", care in latind inteamne ,,inel". Acest nou teritoriu neural a adus emolii tipice pentru aceast5dezvoltare a repertoriului creieruluill. Cind setea e puternicd sau intr-un moment de furie, cind strtem indrdgos-

Creierul emofional

Pentru ce existd sentimentele?

tili pind peste urechi sau morfi de fricd, sistemul limbic este cel care preia de fapt comanda, prinzindu-ne in strinsoarea sa. Pe mdsurd ce a evoluat, sistemul limbic gi-a rafinat doud instrumente extrem de eficiente: invilatul 9i memoria. Acest progres revolulionar a permis unui animal sX fie mult mai degtept in alegerile sale de supravieluire ;i sd i9i modeleze cu grijd reacfiile, pentru a se adapta cerinlelor mereu in schimbare, flrd a reacliona de fiecare datd invariabil gi automat la fel. Dacd un anumit aliment ducea la imbolnXvire, el putea fi evitat data viitoare. Decizii cum ar fi ce anume trebuie mincat gi ce nu continuau sd depindd in mare mdsurd de miros; conexiunile dintre bulbul olfactiv 9i sistemul limbic au preiluat sarcina de a face distinclie intre mirosuri 9i de a le recunoagte, comparind un miros acfual cu unul din trecut, disting?nd astfel intre bine 9i rdu. Acest lucru s-a fXcut prin ,,rinocefalon", intr-o traducere exactd: ,,creierul nasului", parte din circumvoluliunile limbice qibazd rudimentard pentru neocortex, creierul care gindegte. .Acum 100 de milioane de ani, creierul mamiferelor a evoluat spectaculos. Situate deasupra celor doud straturi subliri de cortex - regiunile care planificd 9i i:rfeleg ceea ce este simlit, coordonind migcdrile -, alte citeva noi straturi de celule neryoase s-au ad5ugat spre a forma neocortexul. Spre deosebire de cortexul cel vechi in doui straturi, neocortexul oferea o laturi extraordinard, intelectuald. Neocortexul luiHomo sapiens,mult mai mare decit la orice altd specie, a dat trdsitura distinctiv umani. Neocortexul este locul in care sildgluiegte gindirea; aici se afli centrii care pun cap la cap gi inleleg ceea ce percep simlurile. Acest lucru adaug5 unui anumit sentiment ceea ce gindim despre - 9i ne permite sd avem sentimente in legdfurX cu diverse idei sau cu arta, simbolurile, imaginile. De-a lungul evoluliei, neocortexul a permis o fini ajustare judicioasd, care fdrd indoialS ctr a creat enorme avantaje in capacitatea organismului de a supravielui in condilii potrivnice, fdcind posibil ca urmagii sdi sd transmitd prin gene acelagi circuit neural. Supravieluirea se datoreazi talentului neocortexului de a crea strategii .siplanificdri pe termen lung, precum si alte tertipuri mintale. In afard de asta, triumful artelor, al civilizaliei gi al culturii sint la rindul lor rodul neocortexului. Aceasti noud addugire la creier a permis nuanldri in viala emofionald. De exemplu, iubirea. Structurile limbice genereazl sentimente de pldcere 9i de dorinll sexuald - emolii care hrd-

nesc pasiunea sexuald.Dar addugarea neocortexului 9i a conexiunilor sale la sistemul periferic au permis gi dezvoltarea legiturii dintre mamd 9i copil, lucru ce stl,labaza unitdlii familiei gi a implicdrii pe termen lung in ingrijirea copilului, fapt ce a fricut posibild dezvoltarea umand. (Speciile care nu au neocortex, cum ar fi reptilele, nu au instinct matern; cind ies din oud, puii trebuie sd se ascundd pentru a evita sd nu fie cumva mincati de membrii propriei specii.) ln cazul oamenilor, legitura protectoare pdrinte-copil permite o maturizare ce dureazd pe toatd perioada copildriei - timp fir care, de altfel, creierul continud si se dezvolte. Pe mdsurd ce avansim pe scara filogenetici de la reptile la maimule 9i la oameni, cregtegi volumul neocortexului; odatd cu aceasti cregtere,se formeazd o anumitd geometrie a conexiunilor circuitului creierului. Cuicit aceste legdturi sint mai numeroase la nivelul creierului, cu atit sint posibile mai multe reacfii. Neocortexul permite subtilitali 9i complexitili ale vielii emofionale, cum ar fi capacitatea de a avea sentimentefald de sentimentele noastre. La primate existd o mai mare legdturd intre neocortex 9i sistemul limbic decit la orice alte specii - dar 9i mai semnificative sint legdturile de la oameni -, care sugereazi de ce sintem capabili sd ddm dovadd de o mult mai mare gamd de reacfii in raport cu emoliile noastre, reugind sd le nuanfim. In vreme ce un iepure sau o maimuld au doar citeva reaclii tipice restrinse la fricd, neocortexul uman, mai mare ca dimensiune, permite 9i un repertoriu mai larg - inclusiv sunatul la Polilie. Cu cit sistemul social este mai complex, cu atit flexibilitatea este mai importantd - 9i nu existi un sistem social mai complex decit cel al lumii in care trdimlz. Acegti centri superiori nu stdpinesc insi intreaga noastri viaemolionald; ir chestiunile sufletegti esenliale - 9i mai ales tr fd urgenlele emolionale - se poate spune ci ele sint lXsate in grija sistemului limbic. Avind in vedere cd partea cea mai mare a centrilor superiori ai creierului au inmugurit din zona perifericd sau s-au extins in funclie de ea, creierul emolional are un rol crucial in arhitectura neurald. Fiind rlddcina de la care s-a dezvoltat noul creier, zonele emolionale sint intrepdtrunse de miriade de circuite legate intre ele gi care strdbat neocortexul. Acest lucru dh o enormd putere centrilor emofionali, putind astfel sd influenleze funcfionarea restului creierului - inclusiv a centrilor gindirii.

26

27

Anatomia unui blocaj emorional

Anatomiaunui blocai emotional Vidla esteo comediepentru ceicaregjndescAi o tragediepentr.uceicareau sentimente. HORACEWALPOLE

Era o dupi-amiazi fierbinte de august drnl963,chiar ziua in care reverendul Martin Luther King, ]r. gi-a linut discursul inceput cu ,,Eu am un vis" in cadrul margului din Wbshington, organizat ir favoarea drepturilor omului. lh acea zi, Richard Robles, un sptrrgltor inrdit care tocmai fusese eliberat condifionat dupd o pedeapsi de trei ani, luatl in urma a peste o sutX de spargeri, a incercat si facX rost de nigte heroinX, spunea el ch pentru ultima datd. Voia sd renunle la viafa de delincvent, va susline el ulterior, dar avea nevoie disperati de bani pentru iubita lui 9i pentru fetila lor de trei anigori. Apartamentul pe care l-a spart in aceazi aparlinea lui Janice Wylie, o tindrd de doutrzeci gi unu de ani, documentarist la revista Neu,tsweek,gilui Emily Hoffert, doutrzeci 9i trei de ani, invdfdtoare. Degi Robles aleseseun apartament aritos din cartierul de est al New York-ului tocmai gindindu-se cd nu este nimeni acasi, Wylie era acolo. Robles a ameninlat-o cu un culit 9i a legat-o. Cind sX plece, a venit Hoffert. Ca s5 reugeascdsd fugd, Robles a legat-o 9i pe ea. Ani de zile mai tirziu Robles povestea cd atunci ci:rd o lega pe Hoffert, Janice Wylie l-a avertizat cX n-are scdpare: i9i va aminti cum aratl gi va ajuta polilia str-i dea de urmd. Robles, care promisese cI este ultima lui spargere,a intrat in panicd tr asemenea mdsurd, incit 9i-a pierdut complet controlul. Intr-un moment de nebtmie, a inLgficato sticld de suc gi le-a lovit in cap pe femei pind au leginat, dupl care, prins de o cumplitd furie, dar gi de fricd, le-a injunghiat de nenumdrate ori 9i le-a hlcuit cu un culit de bucitirie. Amintindu-9i de acest moment, doudzeci gi cinci de ani mai tirziu, Robles se pliragea: ,,Pur 9i simplu o luasem razna. Am simlit ci-mi explodeazd creierul."

29

Pini in ziua de azi, Robles a avut tot timpul sd regrete aceste citeva minute de furie dezlXnfuit5. $i in prezent el este tot in inchisoare, dupi treizeci de ani, pentru ceea ce a ajuns sd fie cunoscut drept,,crimele impotriva fetelor cu studii". Asemenea explozii emofionale sint o formX de blocaj neural. ^ In acesteclipe, dupi cum sugereazd dovezile, un anumit centru din creierul limbic declarl cd este vorba de o urgen!5, concenhind tot restul creierului asupra acestei realitdli care nu suferd amfirare. Blocajul apare firtr-o clipX, declangind o reaclie dramaticd inainte ca neocortexul, creierul care gindegte, sd aibl vreo gansi sI analizeze complet irtr-o fracliune de secundi ce se furtimpld 9i str hotirasci ce e de ficut. Tlrtrsdturaprincipal5 a acestui blocaj este cd odatd cu trecerea momentului respectiv cei astfel posedafi nu-gi mai dau seama ce li s-a intimplat. Aceste blocaje nu sirt izolate. Ele sint incidente irgrozitoare, care duc la crime violente, ca in cazul omoririi fetelor cu studii. ln aceastXformd catastrofald - dar mai pufin intmsi - se petrec multe, in mod similar, destul de frecvent in mintea noashe. lncercagisd vd amintili cind ,,v-a!i pierdut busola" pentru ultima dattr, descdrcindu-v5 pe cineva - pe partenerul de viali sau pe copil sau pe goferul altei magini - intr-o asemeneamlsurd, 'lncit ulterior, dupd un moment de reflecfie gi de gindire, vi s-a ptrrut nepotrivit. Mai mult ca sigur cd era tot o formd de blocaj, o preluare neurald a controlului/ care/ aga clun vom vedea, i9i are originea in nucleul amigdalian, un centru al creierului limbic. Nu toate blocajele limbice sint tulburtrtoare. Atunci cind cineva este atit de impresionat de o glumd incit il cuprinde un ris aproape exploziv, aceastaeste tot o reaclie limbictr. Acest lucru re manifesttr gi in momentele de bucurie intensi: cind Dan fanren, dupd mai multe egecuri care l-au marcat profu1rd, a luat in rfirgit medalia de aur olimpicd la patinaj vitezd (ceeace jurase si frctr promilindu-i acest lucru surorii sale aflate pe patul de moarte), in cursa de 1000 de metri la Olimpiada din Norvegia din 1994,sofia sa a fost atit'de coplegitl de emolie gi de fericire, incit r trebuit dusd de urgen!tr la cabinetul medical al patinoarului. L O CUL TUTUROR PA SITIAIIL OR La oameni, nucleul amigdalian (de la cuvintul grecesc ,,amygdala", care inseanrnd ,,migdald"), are forma unui mtrnunchi de migdale, fiind alcdtuit din structuri conectate ce se

Creierul emolianal

Anatomia unui blocaj emofional

afld in creiel, in spatele inelului limbic. Existd doud amigdale, cite una de ambele pdr,ti ale creierului, localizate ir interiorul capului. Nucleul amigdalian uman este relativ mare tr comparalie cu cel al rudelor noaske mai apropiate de pe scara evoluliei, primatele. Hipocampul 9i nucleul amigdalian erau cele douS zone cheie ale primitivului ,,creier al nasului" gi care, pe misurd ce au evoluat, au dat nagtere cortexului 9i apoi neocortexului. Acum, aceste structuri periferice stau la baza invdldrii gi a memoriei: nucleul amigdalian este specializat in chestiuni emofionale. Dacd nucleul amigdalian este despdrlit de restul creierului, rezultatul este incapacitatea de a mai distinge semnificalia emolionald a evenimentelor; aceastdstare se numegte uneori ,,orbire afectiv5". Lipsa trdsiturii emolionale duce la disparilia sentimentelor. Un tinSr al cdrui nucleu amigdalian au fost indeptrrtat chirurgical pentru a putea stdpini severe atacuri de apoplexie a devenit complet neinteresat de cei din jur, preferind si se izoleze fdrd nici o relalie umand. Degi era perfect capabil sd converseze, el nu-gi mai recunogtea prietenii apropiali, rudele, nici mtrcar mama 9i rdminea perfect calm 9i senin atunci cind vedea tulburarea lor in fala indiferenlei lui. FXri nucleul amigdalian el pdrea sd-gi fi pierdut sentimentul recunoagterii, precum gi toate sentimentele fald de sentimentel. Nucleul amigdalian aclioneazd la nivelul memoriei afective, lucru foarte important in sine; viala fird nucleul amigdalian este o viald lipsitl de un sens personal. De nucleul amigdalian se leagd nu numai afecfiunea; orice pasiune depinde de el. Animalele ctrrora le-a fost scos nucleul amigdalian sau le-a fost secfionat.nu se mai tem gi nu se mai infurie, igi.pierd dorinla de a se intrece sau de a fi cooperante, nu-gi mai gisesc locul in cadrul speciei lor; emoliile sint tocite sau absente. Lacrimile, o caracteristici exclusivd a oamenilor, sint declangatede nucleul amigdalian gi de o structurd apropiatd, girusul cingular; fiind refinute, lovite sau in vreun alt fel atinse ugo1 acestezone ale creierului pot determina oprirea plinsului. Ftrri nucleul amigdalian nu existd lacrimi de tristele care sa fie domolite. foseph LeDoux, un neurospecialist de la Centrul de $tiin!5 Neurald al Universittrlii din New York, a fost primul care a descoperit rolul cheie jucat de nucleul amigdalian in creieful emolionalz. LeDoux face parte dintr-o noud generalie de neurospecialigti, care au pus bazele irnor metode inovatoare Si unor teh-

nologii pe mdsurd, acesteaaducind o mare precizie in stabilirea organizdrii creierului in funcfiune, dind la lumind adev5'rate mistere ale minlii omenegti, ce pdreau impenetrabile celorlalte generalii de oameni de gtiin!5. Descoperirile sale referitoare la circuitul creierului emofional aveau sd indepirteze o idee preconceputd in leglturd cu sistemul limbic, punind nucleul amigdalian fur centrul acliunii 9i plasind celelalte structuri periferice in roluri cu totul diferite3. Cercetdrile lui LeDoux explicd felul in care nucleul amigdalian poate prelua controlul asupra a ceea ce facem, chiar in vreme ce creierul care gindegte, neocortexul, este inci pe cale sd ia o hotdrire. Aga cum vom vedea, sufletul inteligenlei emolionale consti in felul in care funclioneaz5 nucleul amigdalian gi cum interaclioneazd cu neocortexul.

30

31

RETEAIIANEURALA Ceea ce intrigX in infelegerea puterii emoliilor la nivelul viemintale sint acele.momente pasionale pe care le regretlm ulfii terior, de indati ce lucrurile reintrd pe un fdga; normal; intrebarea este cum de am devenit iralionali atit de u9or. De exemplu, o tindrd a mers doud ore pind la Boston ca sd ia o gustare gi s6-9i petreacdziua cu iubitul ei. In timpul gustdrii, el i-a oferit un cadou pe care ea 9i-l dorea de luni de zile, o gravuri greu de g6sit gi cumpdratd tocmai din Spania. Dar incintarea ei a dispirut complet ctrd, la sugestia ei ca dupd masd sd meargl impreund la un matineu la cinema pentru ctr-gi dorea si vadl in mod special un film, prietenul ei a uluit-o de-a dreptul spunindu-i cd nu-9i va putea petrece ziua cu ea pentru cI are antrenament la fotbal. |ignitX gi neincrezdtoare, ea s-a ridicat in lacrimi, a iegit din regtaurant 9i, dintr-un gest impulsig a aruncat gravura la gunoi. Luni de zile mai tirziu, reanalizind incidentul, nu a regretat cd a plecat, ci cd a rdmas flrd gravurS. S-a descoperit recent cI in asemeneamomente - ctrd reacfia impulsivd o coplegegtepe cea logici - nucleul amigdalian are un rol crucial. Semnalele ce sint receplionate de cXtre simfuri ii dau nucleului amigdalian posibilitatea sE scaneze fiecare experien!5 in parte, distingind problemele. Astfel, nucleul amigdalian are un rol extrem de important in viala mintalS, este un fel de santineld psihologicS, ce infruntd toate situaliile, toate percepfiile, avind in gind doar o singurd intrebare, dintre cele

32

Creierul emolional

Anatornia unui blocaj emofional

mai primitive: ,,E oare ceva ce nu-mi place? Care mi jignegte? De care md tem?" DacI lucrurile stau aga - dacd in momentul respectiv apare un da" -, nucleul amigdalian reacfioneazi instantaneu asemeni unor cabluri de transmisie neurald ce telegrafiazd un mesaj de crizi cltre celelalte ptrrli ale creierului. In arhitectura creierului, nucleul amigdalian este un fel de serviciu de urgenld: este mereu gata sX transmitl apeluri de urgenld cdtre pompieri, polilie sau vecini cind sistemul de alarmd al unei case semnaleazl probleme. Cird se aude semnalul, si spunem, de fricd, se transmit urgent mesaje citre toate pdrlile importante ale creierului: acest lucru genereazd secrelii de hormoni de tipul ,,luptd sau fugi,,, mobilizind centrii migcdrii gi activind sistemul cardio-vascular, mugchii 9i organele internea. in urma semnalului nucleului amigdalian, sint activate gi alte circuite, cum ar fi secrefia unui hormon pentru stlrile de crizd,,norepinefrina, care sporegte reaclia zonelor cheie ale creierului, inclusiv a celor care determini ca simfurile sI fie mai treze, punind practic creierul in alertd. Semnale suplimentare ale nucleului amigdalian determinl kunchiul cerebral sd transforme fa!a, dindu-i o expresie de teamd, sd inghele celelalte migctrri ale mugchilor, str sporeasctrritmul cardiac, sd creasci tensiunea arterialtr gi str incetineasctr respiralia. Alte semnale indreapttr atenlia asupra sursei propriu-zise a fricii gi pregdtesc mugchii si reacfioneze ir conformitate cu aceasta. Simultan, memoria corticaltr este determinatl sd gdseascd orice informalie util5 in acea stare de crizd, reaclionind in conformitate cu precedentele existente. $i toate acesteasint doar o parte a unui irtreg gir de schimbtrri atent coordonate, pe care le orcheskeazd nucleul amigdalian prin zonele de comandd de la nivelul creierului (pentru o prezentare mai detaliat6,, vezi Anexa C). Reteaua extinsd a nucleului amigdalian, formatd din conexiunile neurale, permite ca . in timpul unei crize emofionale sicapteze gi sd direclioneze mare parte a restului creierului - inclusiv mintea rafionald.

nal, dintr-odati a vizut o fatd ce privea fix spre apd cu o expresie de groaz5 pe chip. ihainte de a-9i da seama ce face, s-a aruncat in apd - cu haina gi cravata pe el. Doar dupX ce a ajuns in aptr a realizat cd fata se uita gocatd la un comis voiajor care cXzuse fir canal - gi pe care astfel el l-a putut salva. Oare ce l-a fdcut sd sard furapi inainte si ;tie de ce? Rdspunsul este mai mult ca sigur nucleul amigdalian. Printr-una dintre cele mai frapante descoperiri din ultimii zece ani, cercetirile lui LeDoux au aritat c5, in privinla emoliilo1, arhitectura creierului oferd o pozilie privilegiatd nucleului amigdalian, care devine un fel de santineld emolionalS capabilX sXblocheze creieruls. Studiul sdu a aritat cd semnalele senzoriale de la ochi sau de la ureche merg mai itrtii in creier la talamus 9i apoi - printr-o unicl sinapsX- la nucleul amigdalian; un al doilea semnal de la talamus este indreptat spre neocortex aceaparte a creierului care gindegte. Aceste increngdturi ii permit nucleului amigdalian sXinceapd sd reaclionezeinainteaneocortexului, care aranjeaztr informaliile ce trec prin mai multe niveluri de circuite ale creierului, inainte de a fi percepute pe de-a-ntregul gi de a inilia un rdspuns mult mai fin decupat. Cercetdrile lui LeDoux sint revolulionare in ceea ce privegte lnlelegerea vielii emofionale, pentru cd sint primele care pun in eviden!6 cdile neurale ale sentimenteloq, care inconjoarl neocortexul. Aceste sentimente care iau calea directd a nucleului amigdalian sint de obicei cele mai primitive 9i mai puternice; aceit circuit explicd puterea emoliei de a coplegi rafionalul. Conform teoriei convenfionale, in neurogtiinfd, ochiul, urechea 9i alte organe senzitive transmit semnalele la talamus gi de acolo la zonele de prelucrare senzoriald din neocortex, unde gemnalele sint reunite in obiectele asa cum le percepem noi. Semnalelesint triate dupX semnificafie, astfel incit creierul recunoagte ce este fiecare obiect in parte gi ce inseamnd prezenla sa. Din neocortex, susline vechea teorie, semnalele sint trimise c5tre creierul limbic gi de acolo este radiati reaclia potrivitd cdtre creier gi restul trupului. Cam aga funclioneazd de cele mai multe ori - dar LeDoux a descoperit un mic grup de neuroni care duce de la talamus direct la nucleul amigdalian, adaugindu-se celor care ajung pe drumul mai larg al neuronilor cdtre cortex. Aceasti potecd mai ingust5 gi mai scurtd - un fel de alee 15turalnicd neurald - ii permite nucleultii amigdalian sd primeascd

SAMflNETA

EMOryONALA

Un prieten povestea despre faptul cX a fost in vacanftr in Anglia 9i ci a luat o gustare la o cafenea de pe malul unui canal. Mergind apoi la plimbare gi coborind treptele ce dldeau spre ca-

33

34

Creierul emolional

informalii directe de la simluri ;i si aibd o reaclie tnainte ca ele sd fie inregistrate complet de cdtre neocortex. Aceasti descoperire detroneazd ideea ci nucleul amigdalian . depinde integral de semnalele de la neocortex pentru fo"rmula_ rea reacliilor emolionale. Nucleul amigdalian poate declanga o reacfie emolionald prin intermediul ciii de urgenfi, chiar daci este trregistrat gi un circuit reverberativ paralel intre nucleul amigdalian gi neocortex. Nucleul amigdaliin este cel care ne in_ deamnl s5 trecem la fapte, in vreme cl neocortexul, mai lent _ dar mai bine informat -, desfdgoarEun plan mult mai aminun_ lit de reacfie. LeDoux a rdsturnat vechea conceplie privind cdile strdbXtu_ te de emofii prin cercetdrile sale asupra fricii la animale. in ca_ drul unui experiment crucial, el a dis1rus cortexul auditiv al so_ bolanilor, dupd care i-a expus la un sunet similar insolit de un goc electric. $obolanii au invilat repede sd se teamd de acest su_ net, chiar dactr el nu putea fi inregistrat de neocortexul lor. in schimb, sunetul a luat drumul direct de la ureche la talamus si apoi la nucleu-l amigdalian, sdrind peste nivelurile superioare. Pe scurt, gobolanii au invilat si aibd o reacfie emolionali fdrtr vreo implicare corticald: nucleul amigdalian a perceput, relinut gi orchestrat independent frica lor. punct de vedere anatomic, sistemul emolional poate _,,Din acliona independent de neocortex", rrri-a spus LeDoux. ,,0nele reaclii emolionale 9i memoria emolionald pot fi formate fird nici o participare congtientd cognitivd.,, Nucleii corticali pot add_ posti amintirea 9i repertoriul de reaclii pe care le u,ou-, fe.I se ne ddm prea bine seama de ce aqlionim astfel, pentru cd scurtd_ tura de la talamus la nucleul amigdalian ocolegte complet neo_ Acest ocol pare si-i permiti nucleului amigdalian sX lo.tglll: devind depozitul unor impresii emolionale 9i amint'iri despre care n-am gtiut niciodatd totul in mod constient. LeDoux avanseazr ideea.cd rolul subteran al nucleului amigdalian la nivelul memoriei este cel ce explicd, de exemplu, un experiment uluitor, fur care oamenii au dobindit o anumitd preferinfd pentru forme geometrice ciudate ce le-au fost trecute atit de rapid prin fala ochilor, incit n-au ajuns si fie congtienti citugi de pugiri cd le-ar fivdzut6l Alte cercetdri au ardtat cd in primele miimi de secundd din momeltul in care percepem ceva nu numai cd inlelegem incong_ tient despre ce este vorba, dar gi hotdrim dac6 ne pluce suu r,.,;

Anatomia

unui blocai etnotional

35

Thlamus

Nucleul amigdalian

REACTIE: LUYTA SAU FUGI Rltmul cariliac si tensiuneaarteiald. cresc.

Mugchiiceimai sepregdtesc pen*u o acliuterupiild. Un semnaloizunl ajungede la retind mai intti la talamus,unde estetradus in Iimbajul creierului. Mare parte a mesnjului mergeapoi Ia cortexul t:izual, undeesteanalizatgi naluat ca ?nlelesSi rdspunspotioit; dacdacestrdspunseste emofional,semnalulmergeIa nucletLlamigdalian,pentru a actiaacentrii emolionali. Dar o parte mai micda semnaluluiinilial mergede Ia talamusdirect la nucleulamigdalianintr-o transmisierapiild, earepermiteo reacliernpidd (degi maipulin precisd).Astfel, nucleul amigdalianpoatedeclangao ruclie emolionnldinainte ca respectirsii centri corticalisdfi inlelesin totnlitateceseintimpld.

,,incongtientul cognitiv" participd nu nurnai la congtientizarea identitdlii a cdea ce vedem, dar gi la opinia despre acel lucruT. Emoliile noastre au o minte proprie, una care susline puncte de vedere independent de mintea noastrd rafional5.

SPECIALISTLflN MTMONrc EMOTTONALA Opiniile incongtientesint o formd de memorie emofionald; cle sint inmagazinatein nucleul amigdalian.Cercetdrilelui LeDoux 9i ale altor specialigtiin neurologiepot sd sugerezeacum

36

Creierul emolional

cd hipocampul, care a fost considerat multi vreme structura cheie a sistemului limbic, este mai implicat in inregistrarea gi in crearea unei semnificafii pentru tiparul* perceptiv decit in reacliile emofionale. Principalul rol al hipocampului este si asigure o memorie cit mai ascufitd a contextului, ceeace este absolut vital pentru semnificafia emofionaltr; hipocampul este cel care rec-unoagte semnificalia diferitf,, si zicem, a unui urs aflat la grtrdina zoologicd fafi de a unuia ce se gtrsegtein propria-fi curte. In vreme ce hipocantpul igi amintegte fapte seci, nucleul amigdalian reline partea emolionaltr care inSofegte acele lucruri. Dactr incerctrm se trecem cu o magintr de pe o bandtr pe alta pe gosea, abia reugind si evitiim_o ciocnire frontaltr, hipothmusul refine datele specifice ale iniidentului; ca, de p" ." """'*pl.r, misind. bandi ne aflam, cine era cu noi sau crrn arlta cealalti Nucleul amigdalian va fi insd cel care va da oricir{ mai apoi senzalia de"teamtr, tr momenhrl in care vom mai treee prinfr-o situalie similari. Sau cum spunea l,eDoux: ,,hipocampul este extrern de important ir recunoagterea unui chip ca fiiru:l al unei verigoare, de exemplu. Dar nucleul amigdalian este cel care va adiuga gi ideea c5, de fapt, nu ne place persoana respectivtr.,, Creierul folosegte o rnetodX simpld, dar foarte abill de a inzes. tra registrul emolional al amintirii cu o potenfd specialtr: acelagi sistem de alarmtr neurochimici care determini corpul str reacfioneze prin luptd sau fuge in si{pliile ameninfltoare inregistreazd in memorie qlipa respectivi c;it m poate de viu8. lntr-oltare de stres (anxietate sau emolie intensX, respectiv bucurie), un nery carepomegte de la creier ajunge la glandele suprarenale, determinind o secrclie de hormoni, epinefrine gi norepinefrine, care circultr prin corp, dind semnalul ctr este o stare limitl. Acegti hormoni activeazi receptorii nervului vag; in vreme ce nervul vag transmite mesaje de la creier pentru a regla inima, el le hansmite gi inapoi la creier, generind epinefrine gi norepinefrine.,Nucleul amigdalian estelocul principal din creier unde se duc acestesemnale; aceste semnale achveazd neuronii din nuileul amigdalian, care semnaliznazd altor regiuni ale creierului, 'ur a9a fel ftrcit str sporeascl amintirea a ceea ce se itrtimpltr. Aceastd trezire a nucleului amigdalian se pare cI impriml in memorie majoritatea momentelor de intensd activitate emofionald cu un grad suplimentar de forld - di aceea ne amintim * ln original: pattern (N . red.).

Anatomia unui blocaj emolional

37

utor, de exemplu,unde am mersla prima intilnire saucefiatunci cind am auzit la gtiri cX a explodat nava spalial5

. Cu cit trezireanucleului amigdalian estemai intenstr, atit amintirea este mai puternicS; experienlele care ne sperie i ne ingrozesc cel mai mult in viagtr sint dintre cele mai d-enearnintiri. Aceasta inseamnd cI ir creier existi, prin unnare, bisteme de memorie, unul pentru faptele oarecare gi unul

cele cu incirc5turtr emolionald. Un sistem specialpentru emolionale are o logicl bine ginditd tn evolufe, bineinzestrind animalul cu amintirile vii a ceea ce-l amenin-

ii place.Dar amintirile emofionalepot fi ctrlduzegregitetr

ALAKMELE NEURALE DEM ODATE dintre dezavantajele acestor alarme neurale este ce meurgent pe care il transmite nucleul amigdalian este uneori, nu chiar foarte des, iegit din uz - mai ales in raport cu

socialtr fluidd in care trtrim noi, oamenii. Ca sediu al i emolionale, nucleul amigdalian scaneaze experienla deci o analiznazd comparird ceea ce se intimplX ir prezent cu ceea ce s-a intimplat in trecut. Metodele

rcompararesfurtde tip asociativ:atunci cind un elementcheie pitualiei prezente seamdndcu ceva din trecqt, putem str nuAcestfapt explici de ce circuitul e acestlucru -potrivire". inainteaunei confirmXri complete.Seco[uz: reaclia apare rdtrin grabi o reacliela prezent in funclie de amintiri intipldehult, impreuni cu gindurile, ernoliile 9i reacliile dobfirdite abordare a unor evenimente ce sint doar vag asemdnitoare, rl sirficient de apropiate pentru a alarma nucleul amigdalian. 'Astfel, o fostd infiimieri din cadrul armatei, traumatizatd de

ndratelertrni oribile pe carele ingrijise ii vreme de rdzboi, cuprinsd dintr-odatd de un fel de groazd,urd 9i panicd ;are a reacliilor ei de pe terenul de luptd, declangatX duptr zile pe neagteptateatunci cind a deschis uga de la o deba-

ln care copilul ei ascunseseun scutec urit mirositor. Citeva te disparate ale aCelei'situafii au fost suficiente pentru a similitudini'cu o primejdie trecuti gi astfel nucleul amigsi proclame starea de urgenfi. Problema este cd pe lingi emofionale care au puterea necesare de a genera asel crire, reaclia poate veni in egald mdsurtr de la felul cum abordatd o astfel de situatie in trecut.

38

Creierul emotional

Imprecizia creierului emolional in asemeneamomente se adaugd faptului cd multe amintiri emofionale puternice provin din primii ani de viafd, din relalia copilului fbarte mic cu cei care ii poartX d-eeriid. Acest lucru este adevdrat in special in cazul eve_ nimentelor traumatizante, cum ar fi bdtdile sau indiferenla. tn primii ani de viald, alte structuri ale creierului, in special hipo_ campul, care are un rol crucial in amintirile noastre narative. si neocortexul, locul ln care,sirt addpostite gindurile ra,tionale, ire_ buie sd se dezvolte in totalitate. La nivelul riemoriei, nucleul amig_ dalian gi hipocampul lucreaz5 in colaborare;fiecare inmaeazinei_ zd gi recupereazdinforrnafiile speciale de sine stdtitor. fi .,r.u.rru recupereazi informafiile, nucleul amigdalian ho_ :: lif*."*pul tdrd;te dacd informafiile au 9i valenle emofionale. dar nucleul 3migdalian, care se maturizeazd.foarte rapid in creierul sugaru_ lui,este format de fapt in totalitate ince de la nagtereacopihirui. LeDoux se intoarce la rolul nucleului amigdalian in copildrie pentru a susline o idee care a stat la baza gindirii pslhanilitice: gi anume cd interacliunile primilor ani de iiula for*"uzd un set de lectii emolionale bazaie pe deprinderi gi nemultumiri din contactele copilul foarte mic gi cei care u., gil;a de ele. .dintre lectii emolionale sint atit de puternice totufi utit a" ai_ fcgsle 9i ficil de inleles din punctur de vedere al adultuiui, inc'it, crede LeDoux, ele sint inmagazinate in nucleul amigdalian sub o forme neprelucratd, fiind un fel de tipare ferd cuvi_ite ale vielii emolio_ nale. Pentru cd aceste prime amintiri emolionale se fixeazd inarnte ca respectivii copii s6 aibd cuvinte pentru experienla lor, atunci cind acesteamintiri emolionale sfiri declangaie ulteiior in via!5, nu mai exist5 o potrivire cu gindirea articulatd in ceea ce privegte reaclia care ne cuprinde. Unul dintre motivele pentru care.putem fiingelali de iegirile noastre emolionale este faptul ce ele dateazd adeseadinh-o perioadi timpurie a existenlei nbastre, cind lucrurile erau neclare gi nu aveam-incd vocabulaiul necesar pentru a inlelege evenimentele petrecute. putem avea un senti_ ment haotic, dar nu 9i cuvinte plntru amintirile care l_au creat.

ciND EMoTULEsfNT RArTDE sr goNFUZE Era cam trei dimineala cind un obiect enorm a cd,zutprin ta_ vanul din colful {ormitorului meu, imprdgtiind in incdpere ceea ce se afla in pod. intr-o secundd,am sdrit din pat gi am iesit din

Anatomia unui blocaj emolional

39

cnmeri ingrozlt, ca nu cumva si cadd intregul tavan' Apoi, dindu-mi seama cX sint in siguran!5, am tras prudent cu ochiul in dormitor, pentru a vedea ce a dus la acest dezastru - 9i aveam aI descopdr cd lucrul ce mi s-a pdrut a fi fost tavanul ddrimat nu era altceva decit o grimadi de cutii pe care solia mea le inghetuise intr-un col! cu o zi inainte, dupd ce le triase din debara, 9i care acum cdzuserl pe jos. Nu cdzuse nimic din pod: pentru ci nu aveam pod. Tavanul era intact, ca 9i mine, de altfel' Faptul cd am sdrit din pat pe jumdtate adormit - ceeace Poate ctr m-ar fi salvat si nu fiu rinit dacd intr-adevlr ar fi cdzut tavanul - ilustreazX puterea nucleului amigdalian de a declangao anumite acliune la care recurgem in situaliile de urgenfd, in momentele vitale, inainte ca neocortexul sX aibi timp sX inregistreze in intregime ce s-a intimplat. taseul stdrii de urgen!5 care merge de la ochi sau de la ureche la talamus gi apoi la nucleul amitdahan este crucial: se economisegte timp intr-o situalie de urgenld, mai ales cfird este necesard o reaclie instantanee' Dar acestcircuit de la talamus la nucleul amigdalian nu transmite declt o micl parte din mesajul senzorial, partea cea mai mare din el luind drumul principal cItTe neocortex. Deci, ceea ce se inregistreazXin nucleul amigdalian aia drumul direct estein cel mai fericlt caz un semnal brut suficient doar pentru un avertisment. Sau cum sublinia LeDoux: ,,Nu e nevoie sd gtii exact ce este un anumit lucru pentru a-!i da seama cd poate fi periculos."lo Drumul direct prezintd un enorm avintaj la nivelul timpului creierului, care se mdsoard in miimi de secundi. Nucleul amigdalian al gobolanului poate genera o reaclie in raport cu o perceplie in douisprezece miimi de secundd. Drumul de la talamus la neocortex gi apoi la nucleul amigdalian dureaz5 cam dublu. Ilebuie inci si se faci mdsuritori similare in cazul creierului uman, dar in mare, ritmul este mai mult ca sigur acelagi' ln termeni evolugionigti, supravieluirea depinde de acest drum direct, pentru ci astfel s-a ajuns ca ea si fie de mai lungl duratd, permilind reaclii rapide 9i opliuni care economisesc citcva miimi de secundd cruciale in reacfia fald de pericol. Aceste miimi de secundd ar fi putut tot a9a de bine sd salveze vielile rtrtrmogilor nogtri protomamifere gi probabil de aceea existi aceste tipare in creierele mamiferelor, inclusiv in al dvs. 9i al meu. De fapt, in vreme ce acbst circuit poate juca un rol relativ limitat in viala mintal5 a oamenilot redus doar la crizele emo|lonale, mare parte din viala mintald a pdslrilor, pegtilor gi rep-

40

Creierul emolional

Anatomia unui blocaj emo[ional

tilelor graviteazd in jurul lui, pentru ci insigi supraviefuirea lor {epinde de o analizare perrnanentd a priddtoriior sau a pfi,zilor. .Acest creier primitiv minor la mamifere este creierul-principal la nemamifere", spune LeDoux",,El oferd o cale foarie rapidd de declangarea emofiilor. Este insd un proces rapid gi dezordonat celulele sint rapide, dar nu foarte precise.,, O asemeneaimprecizie, de exemplu la o veverigd, e.bgntr deoarece o determind str se ascundd, fugind la cel mai mic semn cI ar putea fi vreun dugman, sau se se arunce pe orice I Preajma lucru comestibil. Dar in cazul viefii,emofionale a oamenilor, a1ea1!e imprecizie poate avea coasecinfe dezastruoase pentru relafiile noastre/ deoarece inseamni, vorbind la figura! ie putem sd ne repezim la cineva sau si fugim de cineva de carsnu este cazul (de exemplq o chelnerifi a sctrpat din mine tava cu gasecomenzi atunci cind a ztrrit o femeie care avea o claie de ptrr rggu gi cref asemeni celei pentru,care o ptrrisise fostul ei so!). - gregeli Asemenea emofionale aflate i:l qtadiu inilial se bazeazd pe sentimente prioritare in raport cu gindirea. LeDoux numegte acest luc-ru ,,emo!ie precognitivi", o reactie bazatd pe informafii fragmentare senzoriale, care nu au fost stocate cohplet gi nu ay fost integrate intr-un obiect recognoscibil. Este o folpd bruti de informalie senzoriald, ceva de gehulCum seeheam meIo4ia,in care, in loc str se factr o judecati rapidd a bucifii muzicale pe baza a doar citorva note, se ajunge la o perceplie integrald prin citeva incercdri. Daci nucleul arnigdalian simte aperlnd ll ttpu. senzorial de import, el trage o anumiti concluzle, declangind reaclii incd inainte de a-i confirma realitatea pe de-a-ntregul - sau chiar deloc. Nu e, deci, de mirare ctr de fapt nu putem pdtrunde suficient de bine in intunericul emoliilor noastre explozivg, mai ales atunci cind incd sintem sclavii lor. Nucleul amigdalian poate reacfiona intr-o crizl de furie sau de frici inainte ca insugi cortexul s5-gi dea seama ce se intimpl5 g! de ce o asemenea emolie este declangatdindependent sau anterior gindirii.

apogeul a fost atins la miezul noplii, cind se pregitea de culcale s.i a auzit telefonul sunfird. A aruncat perigla de dinli gi s-a rcpezit la telefon, cu inima b[tindu-i si-i sarl din piepf imagi ni4du-gi-o pe Jessicain tot felul de ipostaze cit se poate de ingrozitoare. -,,,,Mama a ingfdcat receptorul gi a strigal ,,]essica!" - in timp CFo voce de femeie tocmai spunea: ,,& cred cI am gregit num5-

MANAGEREMOYONAL Fetila unei prietene, Jessica,de gaseanigori, dormea pentru prima dattr la o prietentr de joaci, 9i nici mdcar lu era pria limpede care era mai emolionatd, mama sau fiica. in vreme ce mama se strtrduia sd nu se bage in seaml faptul ci este ntilinigtitd,

4l

ruI..." ln acelmoment,mama gi-arevenit 9i, politicoas5,pe un ton etlptrit, a intrebah ,,Cenurntrr,cduta!?" , Atunci cind nucleul amigdalian funclioneazl pregednd o reacfie impulsivtr nelinigtitd, o altl parte a creierului emofional permite o rpactie mai potrivitd gi mai corecttr.Amortizorul creierului trece de-la nucleul amigdalian, careparcl a pinlit, la celllalt capit al circuitului major,spre neocortex,la lobii prefrontall carese afl5 chiar in dreptul frunfii.,Cortexul prefrontal;parc cd funcfioneazi atunci cind cineva e speriat sauinfuriat, linigfndu-se sau stlpinind sentimentul pentry a acfionamai eficient h situalia dati sau alunci cind o noui ingtiinlare cereun cu tolul alt rdspuns, ca in cazul mamei ingrijorate care rtrspunde la ielefon. Aceastl zond neocorticalda creierului are o reactiemai gr.ralitici sau mai potrivitii ir raport cu impulsurile emolionale, podulind nucleul amigdaliangi alte zone limbice., ". De obicei, zonele prefrontale guverneazdreacfiile noastre pmolionale incd de la inceput. Nu uitali ci ceamai mare proiecfie a informaliei senzorialeceprovine de la talamus nu mergela nUcleulamigdalian, ci la neocortexgi la numerogii centri de prelq+re Ci de analizare a ceeace a fost percepuf acesteinformalii ;,i reaclia noastrXin raport cu ele sint coordonate de lobii prefpontali,caresirt locul in carese planificX9i se organizeazdacfrunile in raport cu un scopl inclusiv celeemofionale.ln neocortex, o serie de circuite in cascadtrinregistreazdgi analizeaz5intgrmaliile, le infeleg,gi, prin intermediul lobilor prefrontali, orCfestreazdo reaclie.Dacdin timpul acestuiprocgsse simte neVpia'Uneireactiremotionale,ea estedictati de lobii prefrontali, Cerelucreazein strinsd legtrturi cu nucleul amigdalian 9i cu alp circuitedin creierulemofional. ,. , Aceastdprogresie care face loc discerntrmintului in cazul relcliei emolionaleesteun aranjamentstandard,cu o singurtrexoepliesemnificatiVi,in cazulurgenfeloremofionale.Cind sedegfangeazf,o emolie, in citeva clipe lobii prefrontali analizeazl.

Creierul emolional

Anatornia unui blocaj emolional

proportia riscuri/avantaje tt, din miliarde de reaclii posibile, este aleasd cea mai bunXll. in cazul animalelor, cind sd atace gi cind sd fug5. ln cazul oamenilor... cind sd atace, cind sX fugi 9i, de asemenea,c?nd sd fie impdciuitori, cind sd convingd, cind si caute simpatie, cind sd fie ca un zid, cind si creeze sentimente de vinovifie, cind si plingd, cind sd braveze, cind sd fiO dispreluitori - g.a.m.d.,intreg repertoriul de posibilitdfi emofionale. Reaclia neocorticald este mai lentd in creier decit in mecanismul de deturnare, pentru cd presupune mai multe circuite. De asemenea/poate sd fie mai judicioasd 9i mai atenti, avind in vedere ci sentimentul este precedat de o gindire mai profundi. Cind suferim o pierdere gi ne intristdm sau sintem fericili dupd un triumf, o reugitd sau cuget5m la ceva ce a spus sau a ficut cineva, iar apoi ne simfim jignili sau ne infuriem, inseamnd cd neocortexul este la datorie. Ca 9i in cazul nucleului amigdalian, fird funclionarea lobilor prefrontali, in mare parte viala emolionald s-ar ndrui; dacd lipsegte inlelegerea faptului cd un anumit lucru meritd o reacfie emotionald, nu va mai exista nici o emofie. Rolul lobilor prefrontali in emolii a fost bdnuit de cdtre neurologi incd din anii 1940, atunci cind se ajunsesela o vindecare disperatd - gi din pdcate prost utilizat5 - printr-o ,,rezohare" chirurgicalS a bolilor mintale: lobotomia prefrontald care (adeseala intimplare) indepdrta o parte din lobii prefrontali sau, altfel spus, legdtura dintre cortexul prefrontal 9i creierul inferior. Atunci cird incd nu exista nici un fel de medicalie eficienti pentru bolile mintale, lobotomia era incurajatd ca solufie a gravelor tulbur5ri emofionale respectiv, tdierea legdturilor dintre lobii prefrontali gi restul creierului pentru ,,indepdrtarea" disperdrii pacienfilor. Din pdcate, aceastdmetodd avea s5-i coste pe pacienfii regpectivi viala emofionald, pentru cd aceastapur 9i simplu dispirea 9i ea. Circuitul cheie fusese diskus. Detumarea emolionali presupunea doud dinamici: declangareanucleului amigdalian 9i incapacitatea de a activa proceseIe neocorticale care de obicei echilibreazd reacfia emolionali sau restabilirea zonelor neocorticale in cazul unei urgenle emo!ionale12.ln asemeneamomente, mintea ralionalS est-ecoplegitl de cea emofionald. Felul in care acfioneazd cortexul prefrontal ca manager eficient al emoliei - cintdrind reacliile inainte de a trece la fapte - este tocmai potolirea semnalelor de activare transmise de nucleul amigdalian 9i de alli centri periferici - asemd-

nltor cu felul in care un pdrinte opregte un copil impulsiv si se agite, spunindu-i sd se poarte cum trebuie (sau sd agtepte cu rdbdare) ca sd i se dea ceeace dorestel3. Se pare cd lobul prefrontal stirg este comutatorul cheie care poate ,,inchide" emoliile tulbur5toare. Neuropsihologii care studiazd dispoziliile pacienlilor care au suferit accidente la lobii frontali au ajuns la concluzia cX una dintre sarcinile lobului frontal sting este se aclioneze ca un termostat neural, reglind emofiile neplScute. Lobii prefrontali drepfi sint locul in care se gdsesc sentimentele negative cum ar fi frica gi agresivitatea, in vreme ce lobii stingi reusescsd stlpileasci acesteemolii primitive, probabil inhibind lobul dreptla. ln grupul nostru de pacienli care suferiserd atacuri cerebrale/ de exemplu, cei ale cdror leziuni se aflau in cortexul prefrontal sting erau inclinati sd vadd numai nenorociri gi sd se teamd permanenf cei cu leziuni in partea dreaptd erau ,,exagerat de veseli"; in timpul examenelor neurologice, glumeau 9i pdrea cX nu le pasd de nimic1s.Apoi a apdrut cazul solului fericit un bdrbat al cdrui lob prefrontal drept fusese parlial indepirtat in urma unei operalii la care s-a recurs datoritd unei malformalii a creierului. Solia le-a spus doctorilor cX dupd operalie soful a suferit o schimbare radicald de personalitate, in sensul ci nu se mai supdra aga ugor gi, in plus, ea se bucura 9i pentru faptul ci era mai afectuosl6. Pe scurt, lobul prefrontal stirg pare a fi parte a circuitului neural care poate bloca sau incetini orice, ir afard de emoliile negative prea puternice. Dacd nucleul amigdalian aclioneazd adeseaca o supapd de urgenli, in schimb lasd lobii prefrontali sd fie parte a comutatorului creierului care poate ,,inchide" emofiile neplicute: nucleul amigdalian propune, lobii prefrontali dispun. Aceste legdturi prefrontal-limbice sint extrem de importante pentru viala mintald nu numai in reglarea fini a emoliilor; ele sint esenliale pentru o navigare la nivelul deciziilor celor mai importante din viali.

42

.

43

ARMONIZAREAEMOTIILOR

FrAGrNDURIIOR

Legdturile dintre nucleul amigdalian (gi structurile limbice aferente) 9i neocortex sint centrul luptelor sau al tratatelor de cooperare dintre minte 9i suflet, dintre gind 9i sentiment. Acest circuit explicd de ce emolia este atit de importantd intr-o gindire

M

Creierul emolional

eficientd, atit tr luarea hotdririlor infelepte, cit gi in ingtrduirea unei gindiri limpezi. SI ludm in considerare puterea emoliilor de a intrerupe gindirea. Neurologii folosesc termenul de ,,memorie funcfionald" pentru capacitatea de atenlie care reline in minte faptele esenliale pentru a rezolva o anumitd insdrcinare sau problemtr, indiferent dactr este vorba de anumite trXsdturi ideale pe care le-ar ctruta cineva atunci cind viziteaztr mai multe locuinfe posibile ori despre elementele de ralionament in rezolvarea unui test. Cortexul prefrontal este acea regiune a creierului care rtrspunde tn mod direct de memoria funcflonaltrl7. Circuitele de la creierul limbic la lobii piefrontali mai dau beamX 9i de faptul ctr semnalele de emolie puternicd - nelinigtea, mi:nia 9i altele asemenea - pot crea o stare neurali ce poate sabota capacitatea lobilor prefrontali de a menline actlvtr memoria. De aceea, atunci cind sintem suptrra;i din punct de vedere emofional, spunem: ,,Nu mai pot gindi limpede" - gi din acelagi motiv o stare permanentI de disconfort emofional poate crea deficienle in capacitatea intelectualX a copilului, schilodindu-i posibilitllile de a inv5fa. Aceasttr deficien!tr este mai subtiH gi nu poate fi intotdeauri5 inregistratl prin testele de inteligenti, chiar daci ele ne indictr prin unele mtrsurtrtori neuropsihologice precise agitalia gi impulsivitatea continud a unui copil. lntr-un studiu, de exemplu, s-a dovedit ctr problema unor blieli de gcoaltrprimard, care degi aveau un coeficient de inteligenld peste medie, totugi nu dddeau rezultate prea bune la gcoalX,putea fi explicattr prin testele neuropsihologice care au indicat o proastE funcfionare a cortexului frontalls. Ei erau impulsivi 9i nelinigtili, adesea distrugdtori 9i cu probleme * ceed ce sugera o proasttrfunclionare a lobilor prefrontali in raport cu nevoile limbice. In ciuda potenlialului lor intelectual, acegtiasint copiii cu cele rnai mari riscuri, in sensul ci pot avea egecuri profesionale, pot aiunge alcoolici gi delincvenfi * nu pentru cd intelectul lor ar fi deficitar, ci pentru cd nu reugesc si.gi stdpineascl viafa emofional5. Creierul emofional, separat de zonele corticale inregistrate in testele IQ, controleazd in egalS mdsurd momentele de furie 9i de compasiune. Aceste circuite emolionale sint modehte de experienle1e din copildrie :9i acesteexperienle sint cele care stau labaza reacliilor noastre in momentele de pericol. Trebuie str ne gindim gi la rolul emoliilor in cazul hotdririlor celor mai ,,rafionale". In citeva lucrtrri cu implicalii multiple in

Anatomia unui blocaj erholional

45

vielii mintale, dr. Antonio Damasio, un neurolog de Universitatea din lowa, de la Colegiul. de Medicind, a fdcut

i atente asupra felului furcarepacienlii au de suferit in caunor probleme de circuit prefrontal.amigdalle. Hotirirea lor profund viciati * chiar dacd nu apare nici o deteriorare la lul IQ-ului sau al capacit5lii lor cognitive. In ciuda inteli-

i lor intacte, ei fac alegeri dezastruoasein cariertr sau i:r personaldsau chiar pot zlbovi obsedantde mult asupra hotdriri cit se poate de simple, flrm ar fi btabilirea unei inDr. Damasio susline cd hotlririle lor sirnt atit de nefericite rtru ci au pierdut accesul la invdldtura de Ep emofionnt. Tn

de legtrturtrdintre gind gi emofie, circuitul prefrontal-aI este o poart2i extrem de importanttr pentru ceeace ne sau ne displacede-a lungul unei intregi viefi. Odattrintrememoria emofionaldde la nivelul nucleului amigdalian, ferentce glndegteneocortexul,nu mai sint declangatereacemofionale asociatetr trecut imprejurtrrii respective- todevenind de o neutralitate absolutd. Un stimul cum ar fi un favorit sau o cunogtinlX antipaticl nu mai genereaztr nici nici aversiune; acegti pacienli au ,,uitat" aceste leclii pentru cd nu mai au acces la locul in care sirt irunain nucleul amigdalian. Asemenea dovezi l-au determinat pe dr. Damasio sd ia o poneintuitivd, conform cdreia sentimentele sint practic indis-

sabilepen|ru deciziilerafionale;ele ne indreapte pe drumul bun, iar logica seactrva putea faceapoi cum e mai bine. Ir ce lumea ne confruntl adesea cu o mare posibilitate de i (Cum ar trebui si vi investili fondul de pensii? Cu cine

trebui sI vf, ctrstrtorili?),lecliile emofionalepe careni le-a dat (cum ar fi amintirea unei inv'estifii dezastruoase sau a unei [giri dureroase) ne trimit semnale care ne determind sX

o hottrrire, eliminind unele posibiliHli 9i scolindu-le in evii pe altele.Astfel, dr. Damasiosuslinectr acestcreieremoI esteimplicat in ralionamentein aceeagimdsurdca 9i creil gindirii. Aeldar, emoliile conteazdintr-un rafionament.in acestbalet lentimentelor 9i al gindurilor, capacitatea emolionald ne cdhotdririle de moment, lucrind in colaborare cu mintea ajutind - sau dimpotrivd - gindirea. Tot aga, creieglndirii joac5 un rol de conducltor la nivelul emoliilor - in

46

Creierul emolional

afari de acele momente ir care emofiile scapl de sub control 9i creierul emolional o ia razna. Intr-un fel, avem doud creiere, doui minfi - 9i doud feluri diferite de inteligen!5:.cea ralionald 9i cea emofionali. Felul cum reugim in via!5 este determinat de ambele - nu conteazd,doar IQ-ul, ci gi inteligenfa emofionald.intr-adevi1, intelectul nu poate funcliona la capacitate maximd fdr5 inteligenla emolional5. De obicei, complementaritatea dintre sistemul limbic gi neocortex, dintre nucleul amigdalian 9i lobii prefrontali dd seamd de faptul cd fiecare este partener egal in viala mintald. Atunci cind acegti parteneri interaclioneazi bine, inteligenla emolionald iese la suprafald - 9i totodatd gi capacitatea intelectuald. Acest lucru ristoamd vechea teorie a existenlei unei tensiuni intre fafiune 9i simfire: noi nu vrem sd renun!trm la emolii gi sd ii dim raliunii locul care i se cuvine, ata cum a procedat drasmus, ci sd des-coperimun echilibru inteligent intre cele doud. Vechea paradigmd suslinea cd existd o raliune ideald care a sclpat de emolie. Noua paradigmd ne irdeamnd sI armonizlm mintea gi sufletul. Pentru a face asta aga cum.se cuvine la nivelul existenlei noastre, trebuie ca mai intii si inlelegem mai exact ce trseamnd str-fi folosegti ir mod inteligent emofiile.

PARTEAA DOUA

Natura inteligenfei emotionale

Cind a fi degtept e o prostie

De ce anume David Pologruto, profesor de fizicd la un liceu,

injunghiat cu un cufit de bucXtdriede unul dintre elevii lui rezultateexcelentela invdtiturd esteinc[ un lucru discutabil. faptele, agacum au fost ele prezentate pe larg, sint urmdtoalason H., elev in anul doi, cu zecepe linie, invlfa la liceul Coings, Florida, gi era ferm hottrrit sd meargd mai departe la nultatea de Medicintr. $i nu la orice facultate - visa sd ajungl Harvard. Dar Pologruto, profesorul lui de hzicl,,iididuse lui doar 80 de puncte din 100 la un chestionar. Crezftrd ci noun biet 9 - i-ar putea pune in primejdie visul de o via,tA, a luat un culit de bucdttuie,l-a adus la gcoaltrgi in timpul confruntrdri cu Pologruto in laboratorul de fizictr gi-a infat profesorul in clavicultr, inainte de a se fi pornit o lupti cei doi.

Un judecdtorl-a gdsitpe ]asonnevinovat,pentru cI ar fi sude o crizl de nebunie temporard in timpul acestui incident cornisie formattr din patru psihologi 9i psihiatri au declarat

jurdmint cI in timpul confrunttrrii biiatul fusesenebun. fa-

a susfinut cd el intenlionase sd se sinucid5 din pricina rezullui de la test 9i se dusesela Pologruto s5-i spund cd se omoa-

n pricina notei proaste.Pologruto a povestit altceva:,,Eu cd a irncercatsXmd omoarecu cufitul" pentru ch era furios pricina notei proaste. pupd ce a fost transferatla o 9coal5particulard,Jasona terFatliceul doi ani mai drziu ca 9efde promofie.Luind numai a terminat cu medie maxim6. Degi |ason a oblinut asemenea spectaculoase,fostul lui profesor de fizicd David Polos-a plins cd |ason nu gi-a cerut niciodatd scuze 9i nici nu asumat rdspunderea pentru faptul cd l-a atacatl.

f:fatura inteligenfei emolionale

Ctnd afi degtepte oprostie

Intrebarea este cum a fost cu putinld ca.o persoand atit de inteligentd sd comiti un act iralional - atit de prostesc? Rdspunsul: inteligenla academici are foarte pulin de-a face cu viala emofionali. Cei mai degtepfi dintre noi pot cddea pradd unor patimi cumplite 9i unor impulsuri necontrolate; persoanele cu un IQ ridicat pot deveni piloli uluitori de progti atunci cind se afl6 la cirma propriei lor vieli. Unul dintre secretele psihologiei este relativa incapacitate a notelor, a IQ-ului sau a altor evaludri in ciuda popularitdlii lor aproape mistice, de a prevedea fdrd greg cine va reugi in viafd. Cu siguran!5 cd existd o legXturd intre IQ 9i performanlele in viald, in cazul unor grupuri largi de persoane. Mulfi dintre cei cu un IQ scXzut sfirgesc prin a ocupa slujbe modeste, iar cei ca. re au un IQ mare au tendinla si devinX persoane bine pl5tite Iucru care insd nu este valabil intotdeauna. Existi foarte multe exceplii la regula conform cdreia IQ-ul determini succesul - de obicei, fiind mai multe exceplii decit cazuri care se potrivesc cu regula. in cel mai fericit ciz, IQ-ul contribuie cam cu 20"/. la factorii care determind reugita in via!5, fapt care ii lasd pe ceilalfi 80% pradd altor forfe2. Aga cum nota un observator: ,,Cea mai mare parte a locurilor pe care gi le gdsegtecineva in societate este determinatd de factori care nu au legdturi cu IQ-ul, pornind de la clasele sociale 9i ajungind pini la noroc." Chiar gi Richard Herrnstein gi Charles Murray, a cdror carte, The BeIICurae(Curba lui BeII), acordl o importanlX capitald IQ-ului, recunosc acest lucru; cei doi subliniazd: ,,Pe un elev in anul intii de liceu care are peste 500 de puncte la testul SAI de matematici poate sXnu-l impingi inima sd devinl matematician, dar dacl vrea sd se ocupe de o afacere, si devind senator american sau si cigtige un milion de dolari poate n-ar trebui sd-gi lase la o parte visurile. .. Legdtura dintre punctajele la tesfe gi acestereugite este diminuattr de totalitatea altor caracteristici pe care el le aduce la viatd,.'3 Eu sint preocupat de cheia acestor ,,alte caracteristici", respectiv, de inteligenla emofionald:capacitatea de a fi in stare sd se motiveze 9i sX perseverezein fala frustrdrilor; de a-9i stdpini impulsurile gi de a amina satisfacfiile; de a-gi regla stlrile de spirit 9i de a impiedica necazurile s5-i intunece gindirea; de a fi stdruitor 9i de a spera. Spre deosebire de IQ, care are o istorie de aproape 100 de ani de cercetlri aplicate pe sute de mii de oa-

nreni, inteligenla emolionald este un concept nou. Nimeni nu poate spune exact in ce m5surd variazd. de la o persoand la alta de'a lungul unei viefi. Dar din datele existente reiese cd poate fi ,la fel de puternicd 9i uneori chiar mai puternici decit IQ-ul, iar {n mdsura ir care existi mulli care suslin cd IQ-ul nu poate fi tctrimbat prin experienld sau studii, in Partea a Cincea voi ar5fa cd acele competenle emofionale de o importanti crucial5poJ.

50

51

copil4riei- cu f 9_e|,rlaitepilmbr45t5!i!9pg$utd deJa'v,lrala iondilia se facemefortul sEii inv5ldm pe copii. TNTELTGENTA EMOTTONALA

trDEsTrNur rl imi amintesc de un coleg de an de la Colegiul Amherst care fgase 800 de puncte la testul SAT gi la altele similare inainte de l;intra la facultate. In ciuda extraordinarelor sale capacitdli intefpctuale, mai tot timpul igi pierdea vremea, se culca tirziu gi liplga de la cursuri, pentru cI dormea pind la prinz. I-au trebuit tproape zece ani ca sd-gi ia diploma. : IQ-ul explicd furtr-o mic6 mdsuri destinele diferite ale celor promit in egald mdsuri, urmeazd cam aceleagistudii 9i au aceleagiganse.Cind 95% dintre fogtii studenli la Haward ai iilor anilor 1940: vremuri ir care cei care aveau un IQ mergeau la gcolile Ivy League mai mult decit fir prezent fost analizali la virsta matur6, s-a constatat cd aceia care avucele mai bune rezultate la testele de la facultare nu?u reit cel mai,bine gi in viafd, comparativ cu colegii lor cu rezultamai proaste, mai ales cird a fost vorba de salariu, de producsau de statuhrl lor in domeniul respectiv. N-au avut nici mai mari satisfaclii fir vialX gi nici cele mai fericite relalii cu cu familia sau in dragostea.

Un studiu similar pentru virsta adultl s-a fdcut gi asupraa de biiefi, majoritateacopii de imigranli, doul treimi prcvedin familii care trtriau din aiutor social si care au crescut in Massachusetts,pe vremea cind ,,cumplita mahala" la doi pagi de Harvard. O treime dintre ei avea un IQ sub 90.

nou, IQ.ul a avut o micd relevanlXpentru felul in cares-au cu slujba sau ir restul existenlei lor; de exempltr, T% cei cu IQ-ul sub 80 au fost gomeri zece ani sau chiar 9i mai 'dar asta s-a intimplat 9i cu7o/" dintre cei cu IQ-ul de peste . Bineinleles ci a e$stat o legSturd (a9acum existd, de altfel,

52

Natura inteligqnlei emolionale

intotdeauna) intre IQ gi nivelul socio-economic la virsta de pakuzeci gi gapte de ani. Dar capacitatea dobinditd in copildrie de a gestiona frustririle, de a-gi stdpini emoliile gi de a se furlelege cu ceilalfi a fost factorul de diferenliere cel mai important'. . Sd ne aplecim insd gi asupra datelor unui studiu in burs, efectuat asupra a 81 de absolvenfi ai promofiei 1981 ai liceelor din Illinois. Evident c5 ei au avut media cea rnai mare. Dar ir vreme ce au continuat sd se descurce bine gi la facultate, luind note excelente, cam pinl la treizeci de ani rul au ajuns sI atingi decit un nivel mediu de reugitd. La zeceani dupd absolvirea liceului, doar unul din patru se afla la cel mai inalt nivel in profesia pe care gi-o alesesegi mulli nu se descurcasertrprea grozav. Karen Arnold, profesor de pedagogie la Universitatea din Boston, unul dintre cercetdtorii care au urmdrit destinul absolvenfilor, dddea urrnStoarea explicafie: ,,Cred cd am descoperit persoanele cafe gtiu str reugeascdin acest sistem. Absolvenlii se zbat la fel ca.noi to!i. Atunci cffrd gtim despre o persoantr ctr a absolvit o facultate, gtim doar cd a,reugit cu bine acolo unde tot ce a fdcut s-a mdsurat ir note. in schimb, nu gtim nimic despre felul in care reacfioneazAla vicisitudinile vie!ii.,,6 $i aceasta este problema: inteligmla la invi!trturd nu te pregtrtegte pentru viltoarea - sau pentru ocaziile - cu care te itrtilnegti la nivelul vicisitudinilor viefii. Un IQ ridicat nu este o garanlie de prosperitate, prestigiu sau fericire tr viald, pentru ctr gcolile noastre 9i cultura noastrtr se concentreazd, asupia capacittrlilor de ftrvdfdturd, ignorind inteligenla emofionali, un set de trdstrturi - unii l-ar putea ntrmi caracter - eare conteazd imens in destinul nostru perscinal. Viala emolionali este o dominanti care poate fi, precurn matematica sau cititul, gestionatd cu mai mult sau mai pulin talent 9i care presupune un set unic de competenle. Mdsura in care cineva abordeaztr aceste competmte este de o importanld majord pentru infelegerea faptului cI o persoanA poate reugi fur viafi, in weme ce o altd persoand, cu o inteligenld egal5, sfirgegte intr-o funddturtr: aptitudinile emofionale sint meta-abilitdfi,:cedetermind cit de bine putem folosi talentele pe care le avem, inclusiv inteligenfa pur5. Desigur cd exist5 multe cdi spre reugita in viald gi multe domenii in care celelalte aptitudini sint rtrsplitite. tn societatea noastrtr bazatd,tot mai mult pe cunoastere, capacitatea de a stdpini tehnica este categoric importantd. Existd gi o gluml pe care o spun copiii: ,,Cum va fi strigat peste cincisprezece ani nesufe-

Ctnd afi degtept e o prostie

53

tl de acum?" Rispunsul: u$efu"'. Dar chiar gi in ce-i privegte ,,nesuferifi" inteligen,ta emofionaltr oferd o altl falet5 la locul munc6, aga cum vom vedea ir Partea a treia. Dovezile aratd care se descurci din punct de vedere emolional igi cunosc ai igi stiptnesc bine sentimentele gi care deslugesc rdeazd eficient sentimentele celorlalfi - sint in avantaj in domeniu al vielii, fie cd este vorba de relatiile sentimenta-

ryi"intime,fie de respectarearegulilor nescrisecare guvemeatbugita in politica organizatoricd.Cei careau capacitdliemole bine dezvoltate au gi mai multe ganse sd fie mutlumili in gi eficienli, si-gistiipineasci obiceiurile mintale care stau la

propriei lor productivittrfi; cei carenu-gi pot controla Via,ta ionali gi duc bdtdlii inteme hfungs5-9isabotezecapacitatea ls€concentraasulra muncii gi asupra unei gindiri clare. IIN ALT FELDE INTELIGENTA ,Pentru un observatorinfiimpldtor, micula Judy de patru ani-

poate pdrea o fiinf5 izolatd prinke colegii ei de joactr mai soili. Ea std deoparte, nu participd intens la joacd gi nu este rdat6in centrul atenFei. ln schimb, este un fin observator al sociale din grldinila ei gi poate este chiar cea mai sofisdintre copii atunci cind este vorba sd arializeze felul cum ceilal!i. 6ofisticarea ei nu a fost evidentd pird ce educatoarea lui fudy d-a adunat pe tofi copilagii.de patru ani pentru a intra in Jo-

Clasei,JgculClasei- un fel de casda pdpugilorcarecopiazd I de grddinild 9i unde aparfigurine caretr loc de cap aumici

ale copiilor de grddinild 9i ale educatorilor - este de un test asupra percepliei sociale. Cind educatoarea i-a cerut fudy sA ageze fiecare fetifd 9i fiecare blielel in acea parte a tperii in care le place lor cel mai mult si se joace - coltul ar-

cel cu cuburi g.a.m.d.- Iudy a ftrcut-o cu o acuratele inari. Atunci cind i s-a cerut str agezefiecarebtrietel 9i

nre fetitd alituri de cei cu care le place cel mai mult sI se joafudy a dovedit cd ii poate gisi pe cei mai buni prieteni ai fie-

Iui Judy dezvdluie faptul cI ea d'efine o harti soperfectd a grupei sale de la gridinild 9i un nivel de perceppentru o fetild de patru ani. Acestea sint capacicare ulterior ir viald ii vor permite lui ]udy sX devind o ve-

54

Natura inteligenlei emoliorfrIe

detd in orice domeniu in care sfultnecesare,,cahteli in abordarea oamenilor" - de la vinzdri la management gi diplomalie. Acest talent strtrlucit al lui judy in domeniul social a fost remarcat atit de timpuriu gi datoriti faptului cd ea a invSlat la grddinila Eliot-Pearson din campusul Universitdlii Tufts, unde a fost aplicat Proiectul Spectrum, o programd de invd!5mint la nivel internalional pentru descoperirea diverselor tipuri de inteligen!5. Proiectul Spectrum recunoagteci repertoriul capacitd.tilor ,urnane merge cu mult dincolo de cei trei & adicl dincolo de limitata impdrlire asupra cdreia gcolile se concentreazd in mod tradilional, de abilitatea fu:rprivinfa cuvintelor 9i a cifrelor. Acest proiect scoatein evidenli faphrl cd talente precum cel al lui ]udy - o perceplie a socialului - sint extrem de importante, iar educalia trebuie sd le hrtrneasci in loc sd le ignore sau si le frustreze. tncurajindu-i pe copii sX-gidezvolte o intreagd gam5 a capacitdlilor de care va depinde reugita lor sau incurajindu-i doar sd le foloseascdpentru a se implini in indiferent ce ar face, ;coala devine un factor important gi ir ,,predarea" capacitililor de a se descurca in viafd. Spiritul vizionar gi cdlduzitor al Proiectului Spectrum_este Howard Gardner, psiholog la Harvard School of EducationT.,,A sosit timpul", mi-a spus Gardner, ,,si, ne lirgim noliunea'de spectru al talentelor. Cea mai importanti contribulie 9i unica pe clre educalia o poate aduce la dezvoltarea copilului este sd fl ajute sd se indrepte spre un domeniu in care talentele sale si fie cit mai in favoarea lui, in care sd fie mu$umit 9i competent. Am pierdut complet din vedere acestlucru. In schimb, am suPus Pe loatd lumea unei educalii conform ctrreia nu pofi reugi altceva decit sd fii profesor universitar. li evalulm pe toli conform unor standarde extrem de inguste ale succesului. Ar trebui si petrecem mult mai pulin timp pentru a-i inregimenta pe copii 9i mult mai mult ajutindu-i sX-giidentifice talentele date de Dumnezeu 9i sd 9i le cultive. Existd sute gi sute de modalit5li de a reuqi 9i capacitili total diferite ce pot ajuta la asta."sBiheinleles ci Gardner vede cel mai bine limitele vechii gindiri asupra inteligenlei. El subliniazi faptul ci epoca de glorie a IQ-ului a inceput itr perioada primului rdzboi mondial, cind doud milioane de americani au fost alegi prin intelmediul primului test in scris, inventat chiar iIr vremea aceea de Lewis Terman, un psiholog de la Stanford. Acest lucru a durat decenii, care au fost etichetate de Gardner drept ,,felul de a gindi la nivelul IQ-ului": ,,acegti

Ctnd a fi degtept e o prostie

55

fie cd sint degtepfi sau nu, aga s-au ndscut. Nu putem prea mult situafia, iar testul nu spune altceva decit dafaci sau nu parte dintre cei degtepfi. Testul de admitere la fa-

te Sebazeaztrpe un singur tip de aptitudine, careili deterd viitorul. Aceastd modalitate de gindire a pus stdpirire pe etatea noastrd." ; Cartea lui Gardner din 1983,care a avut un mare imp act,Frames Mind (Cadreleminfii), a fost un manifest impotrivfle-ului; ea opunea ideea cX nu existd un singur tip monolitic de inteligencare si stea la baza reugitei in viafd, ci un spectru larg de inteenle cu gapte posibilitdfi. Lista lui includea gi cele doud tipuri inteligenfi standard, respectiv cel al invfi5rii, inteligenla ver{ 9i logica matematicd, dar includea gi capacitatea spafiald, de esenlialX ir cazul unui artist plastic sau al unui arhig geniul chinestezic era evident in flexibilitatea fizicb gi in graMarthei Graham sau a lui Magic Johnson; gi talentul muzical lui Mozart sau YoYo Ma. Completind aceastdlist5, apar cele ,utrfalete a ceeace Gardner numegte ,,inteligenfele perionale,,: interpersonale,cum ar fi cele ale unui mareterapeut Carl Rogers sau ale unui lider mondial precum Mirtin King, Ir., gi capacitdlile,,intrapsihice",care pot apdrea, pe o parte, in intuiliile lui Sigmund Freud sau, mai pulin eviir mulfumirea interioard ce se poate obline atunci cind cireugegte si fie in aconCcu adevdratele lui sentimente.

Cuv?ntul operativ irr privinla irfteligenlelor este multiplu: delul lui Gardner merge mult mai departe decit conceptul ndardde IQ, ca factor singular gi invariabil. El recunoagtecd care ne-au tira4izat cit arn fost la scoali - de la cele de fFcitate, care ne-au implrlit intre cei care au fost indreptali k gcoli tehnice gi facultate gi pinl la cele preuniversitare, care Stabilit ce colegiu vom putea urma - sebazeazdpe o nofiullmitati a inteligenlei, care este desprinstr de adevdratele ca$tl!i 9i abilitXli ce conteazd in viali peste gi dincolo de Ie. Gardner recunoagte cX cifra gapte este una arbitrard in prifa tipurilorde inteligenfX; nu existd un numdr magic referila multiplele talente umane. La un moment dat, Cardner si lpa sa de cercetdtori au extins cele gapte posibilitdli la douAi de tipuri de inteligenli. Inteligenla interpersonald, de

a fostimpirliti in patru capacit5fidistincte:spiritul de tcere, capacitatea de a cultiva relaliile gi de a pdstra prieteaceea de a rezolva conflictele si de a face analize sociale.

Natura inteligenlei emolionale

Cind a fi deptepte o prostie

adici aceeain care fudy excela la doar patru ani. Acest punct de vedere care prezintd multele falete ale inteligenlei oferd o imagine mai ampl5 asupra capacitdfii copilului gi asupra potenfialului stru pentru reugit5 decit IQ-ul standard. Atunci cind elevii Programului Spectrum au fost evaluagi conform Scalei de Inteligenld Stanford-Binet - cirdva, standardul de aur al testelor IQ - gi, din nou, conform unui set de intrebXri ce urmdrea str mdsoare spectrul de inteligenle aga cum le definise Gardne{, nu au existat legituri semnificative intre rezultatele copiilor la cele doud testee.Cei cinci copii cu cel mai mare IQ (intre 125 9i 133) au dezviluit diverse profiluri ir raport cu cele zece trdslturi importante misurate de testul Spectrum. De exemplu, dintre cei cinci copii ,,cei mai degtepli", conform testelor IQ, unul era foarte bun in trei domenii, trei in doud 9i cel de-al cincilea coresPundea doar uneia dintre tris5turile importante ale Spectrum. Aceste puncte tari erau impdrlite astfel patru dintre punctele tari ale acestor copii erau plasate irn domeniul muzical, doud in domeniul artelor vizuale gi unul in inlelegerea sociali, unul in logictr 9i doud in limbaj. Nici unul dintre ceipinci copii cu IQ-uri mari nu erau ,,tari" in ce privegte migcareaTizicd, cifrele sau tehnica; migcarea fizicd 9i cifrele erau chiar punctele slabe in cazul a doi dintre cei cinci. Concluzia lui Gardner a fost ci: ,,scala de inteligenld Stanford-Binet nu putea prezice reugita la nivelul activit5lilor Spectrum." Pe de alti parte, rezultatele la Spectrum le-au dat pirinlilor 9i profesorilor un indiciu clar referitor la domeniile fali de care copiii vor arlta un interes spontan gi in care se vor descurca indeajuns de bine, incit sd dezvolte o pasiune care intr-o buntr zi sI ajungd dincolo de pricepere, ctrtre mdiestrie. Gindirea lui Gardner referitoare la multiplicitatea inteligencontinui sd se desfdgoare.La zeceani dupi publicarea teoriei lei sale, Gardner a oferit aceste rezumdri pentru inteligenlele personale:

Intr-o altAinterpretare,Gardnerobservaci miezul inteligentei interpersonalepresupune,,capacit5filede a discernegi de a rdspundein modul cel mai nimerit la st5rile, temperamentele, motivaliile gi dorinlele altora". La inteligenla intrapersonali, cheia cunoagteriide sine, el mai include ,,accesulla propriile Fentimente,capacitateade a discerne intre ele gi de a le stipini h cilduzirea comportamentului"ll.

56

Inteligenla interpersonaldestecapacitateade a-i inlelege pe ceilalfi: ce anumeii motiveazi, cum lucreazd,cum se poate cooperacu ei. Agenfii de vinziri, politicienii, profesorii, medicii de clinicd 9i liderii ieligiogi cu o influenli clari cel mai adeseasint indivizi cu un grad ridicat de inteligenli interpersonald.Inte[genta intrapersona1i... esteo capacitatecorelat{,orientatdspre interior. Esteaceacapacitatede a iorma un model plin de acuratele9i de veridicitatea sinelui 9i de a fi in staresdfolosegtiacestmodel Pentru a ailiona eftcientin viatd.lo

57

SPOCKVS.DATA: ATUNCI

cf^rDcrrNoAtrEREANu ESTE DE4 rNs Exist5 o dimensiune a inteligenlei personaleindelung scoaedin evidenfd,dar pulin explorati in studiile lui Gardner:rolul Tmofiilor. Asta sedatoreaztrpoate gi faptului cd, agacum imi sugeraGardner,lucrdrilesalesint determinateprofund de un model al minlii cognitiv-gtiinfific.Astfel, punctul stru de vedere Bsuprainteligenlelor pune accentul pe cognitiv -tnfelegerea de tine gi a altora in ce privegte motivafiile, obiceiurile de munci gi folosirea acestorinformafii in conducereapropriei vieli 9i pentru a te ftrlelegecu ceilalfi. Dar ca gi in cazui domeniului chineslpzic, unde excelenlafizicd se manifesti nonverbal, domeniul gmoJiilorseextinde la rindul s5u,dincolo de limbaj gi de cogpitiv. ; Degi se acordtrun spafiu amplu descrierilorintetigentelor personaledin perspectivarolului pe careacesteailjoaci la nivelul lmoliilor gi al sttrpiniriilor, Gardnergi cei careau lucrat cu el nu gu urmiritin detaliurolul sentimentuluiincazul acestorinteligenS, concentrindu-seasupracunogtinlelordespresentiment.Aceasftr concentrarepoateneintenfionattrlasdneexploratvastul ocean d emofiilor, care fac ca viala interioar5 gi relafiile str fie atit de de constringtrtodre gi adeseafircurcate. De asemenea,

hsd loc descoperirilor atit in sensul in care existtrinteligen!tr in fiFolii, dar gi tr sensulin careinteligenla poate fi datil enofiilor. Accentul pus de Gardner pe elementelecognitive la nivelul lelor personale reflectd zeitgeist-ul psihologiei care i-a

t punctelede vedere.Accentulexageratpe carepsihologia p-une pe cunoattere chiar gi in domeniul emoliilor este in part datorat unor capricii din istoria acesteigtiinfe. Pe la iumitltea secol, psihologia la nivel universitar a fost dominati de viorigti, duBd modelul lui B. F. Skinner, care considera cd comportafirentul poate fi perceput obiectiv din exterior 9i, prin grmare, poate fi studiat cu acuratefe gtiinfificd. Behaviorig-

58

Natura inteligenlei emolionale

tii au reglementat toatd viala interioard, inclusiv emofiile, care nu era la indemitra gtiinlei. Apoi la sfirgitul anilor L960,a apdrut ,,revolufia cognitivtr", accentul in psihologie indreptindu-se asuPra registrelor minta}e, al stocdrii de informafii gi al naturii inteligenlei. In continuare ins[ emoliile nu puteau fi abordate. Teoria tradilionalI accePtatl de savanfii cognitivigti considera inteligenfa ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul este hiper-rafional, precum Mr Spock dtn Star Trek, arhetrpul octelilor informafionali lipsili de orice fel de sentimente 9i care trtrupeazi ideea ci emoliile nu au ce cduta la nivelul inteligenlei, ele doar stricind imaginea unei vieli mintale. Savanlii cognitivigti care au imbr6li9at acest punct de vedere au fost sedugi de calculator ca model operativ al minlii, uitind cd in realitate materia creierului este scXldatd intr-o budinci dezordonatd pulsind de produse neurochimice gi nu se apropie in nici un fel de siliciul ordonat gi aseptic din care a lignit metafora cdlduzitoare pentru minte. Modelele predominante care circuli printre savanlii cognitivigti referitor la felul in care mintea proceseaztrinformalia au fost lipsite de recunoagterea faptului ctr ralionalitatea este ghidatd - 9i poate fi biruitd - de sentimente. Modelul cognitiv este in acest sens'o privire sirlcittr a minfii, adicd una care nu reugegtesd explice Sturm und Drang'ul sentimentelor care dau savoare intelectului. Pentru a rlmine la aceastl viziune, savanlii cognitivigti au fost hevoifi, ei in9i9i, sf, ignore relevanfa pentru modelele minlii create de ei a sPeranlelor personale gi a temerilor, a neinlelegerilor in cisnicie sau a invidiilor profesionale - ei au indeptrrtat sentimentele care dau savoare vielii dar 9i momentele de criztr gi care, in fiecare clipd, influenfeazd exact iir mdsura in care (cit de bine sau cit de slab) sint prelucrate informaliile. Versiunea gtiinlificl unilaterali conform cdreia ar exista o care a clliuzit ultimii via!6 mintali fdri influenle emolionale optzeci de ani de cercettrri asuPra inteligenlei - se schimbi treptat, pe misurd ce psihologia a inceput sX recunoascl rolul esenfial al sentimentelor in gindirg. Precurh personajul Data din Star Tiek:generaliaurmdtoare,psihologia incepe sd aprecieze puterea gi virtulile emoliilor la nivelul vielii mintale, dar 9i primejdiile pe care le reprezinti. La urma urmei, a9acum vede Data lucrurile (spre marea lui mirare, in mXsura in care poate simli a9a ceva), logica lui rece nu reugegtesI glseascd solulii umane'Urfla'

Cind a fi deptept e o prostie

59

ul nostru este cel mai evident la nivelul sentimentelor. Datncearcd sd simt5, dindu-gi seama cd rateazd,ceva esenlial. El a p.rietenie 9i loialitate; precum Omul de Tinichea dnVrdjitodin Oz,lui ii lipsegte o inimd. Lipsindu-i simpl liric ce insosentimentele, Data poate cinta sau scrie poezii cu o mare rzitate tehnicd, dar fird a trdi pasiunea. Lec,tia dupd care tinjegte sint tocmai valorile mai inalte, cele ale sufletului ic - credinfa, speranfa, devotamenful, iubirea -, care cu desdvirgire unui punct de vedere rece, strict cognitiv.

imbogdfesc;un model mintal care le ignortr este unul Atunci cind l-am trtrebat pe Gardner despre accentulpe catlpune pe gtrdurile asuprasmtirrrentelor siu pe metacunoagmai mult decit pe emolii insele, el a recunoscutctr a avut sd abordeze inteligenla din perspectivi cognitivtr, dar r spus totodatd: ,,Cind am scris prima dat5.despre inteligenpersonale, de fapt aorbeamdespre emofii, in special potrivit mele de inteligenld intrapersonald - una dintre compofiind acordarea din punct de vedere emofional cu'sine. sentimentelor viscerale sint cele care devin esenliale inteligenta interpersonald. Dar atunci cind a fost dezvolin,practicd, teoria multitudinii inteligenlelor a evoluat, conmai mult pe metacunoagterel'7 adiia pe congtienprocesului mintal al cuiva - ,,gi mai pulin asupra irtregame a capacitdlilor emolionale." Chiar 9i aga,Gardner apreciazd importanla cruciald a acestor itdli emolionale gi relalionale aflate labaza vielii. El sublicd: ,,Mulfi dintre cei care au un IQ de L60 lucreazd pentru

cu un IQ de 10Oin cazul in care cei dintii au o slabtrintelitd intrapersonald,iar a celor din urmtr esteridicat5. ln lumea .nu existd o inteligenld mai importantii decit cea interperDacf, n-o ai, nu vei gti cu cine sd te cdsdtoregti, ce slujbd iei g.a.rn.d.tebuie sd ne formdm copiii la nivelul inteligenpersonale ircd din 9coli."

EMOVILE POT Ft INTELIGENTE? . , Pe4tru o infelegeremai complettr a felului fir cares-ar putea asemenea pregdtiri la nivelul copiilor, trebuie si ne oprim gi altor teoreticieni care i-au urmat lui Gardner - cel mai

ru fiind psihologul de la Yale,Belefg4lgv_Cycarea reugit sd

60

Ctnd afi deptept e o prostie

Natura inteligenlei emolionale

prezinte in detaliu felurile tr care putem da inteligen!tr emofiilor noastrel2. Acest efort nu este unul nou; de-a lungul anilor, chiar gi cei mai invergunafi teoreticieni ai IQ-ului au ircercat uneori sI aducX emofiile in zona inteligenfei, flrd a socoti cd intre ,,emofie" gi ,,inteligenld" existl o contradicfie inerentl in termeni. Astfel E.L. Thorndiken un eminent psiholog care a avut la rindul s5u un cuvftrt de spus in popularizarea noliunii de IQ in anii 1920 gi 1930,propunea intr-un articol dinHarper's Mngazine ideea cd un anumit aspect al inteligenlei emolionale, inteligenla ,,sociald" - car€ este capacitatea de a-i irlelege pe ieilalfi ,,9i de a acliona cu inlelepciune in relaliile interumane" - este ir sine un aspect al IQ-ului unei persoane. Alli psihologi ai vremii au acordat o conotalie mai cinicd inteligenlei sociale, considerind-o capacitatea de a-i manipula pe ceilalfl - de a-i determina sd factr ceeace vrem, indiferent dacl sint cu adevdrat dispugi sau nu. Dar nici una dintre acesteconceptualizdri ale inteligenlei sociale nu i-a influenlat pe teoreticienii IQ-ului, drept pentru care, in 1960,a apdrut un manual de o mare importan!5, care cuprindea teste de inteligenlX ce declarau inteligenla socialtr drept un concept,,inutil". Dar inteligenfa personalS nu poate fi ignoratd tocmai pentru ctr are o laturd inttritivtr gi una de bun sim!. De exemplu, cind Robert Stemberg, alt psiholog d9 la Yale, le-a cerut oamenilor sd descrie o,,persoantr inteligentS", capacitSlile de a se descurca in practicd se numdrau printre prindipalele trdstrturi incluse pe listd. Studiul mai sistematic al lui Sternberg l-a fdcut sd revintr Ia o concluzie a lui Thorndike: anume cX inteligenla sociald eSte altceva decit inteligenla academictr gi cd este o parte extrem de importanttr in a-i face pe oameni si reacfioneze bine in situaliile practice cu care sint confruntali fur viaftr. Printre inteligenlele practice care sirt, de exemplu, foarte apreciate la locul de munctr, se numdrd gi acea sensibilitate care le permite managerilor eficienli sX intuiasci mesajele implicitel3. in ultimii ani, un ttumhr tot mai mare de psihologi au ajuns la concluzii similare, fiind de acord cu Gardneq,gi anume cX vechiul concept de IQ, care se concentreazd pe lingvisticd 9i matematici 9i care reprezenta un factor predictiv al succesului la gcoali sau ca profesor, fir cazul in care testul IQ era trecut cu bine, s-a dovedit cd este din ce in ce mai ineficieirt, pe mXsurd ce viala igi continud cursul dincolo de porlile instituliilor de invS: limint. Acegti psihologi - printre care se numdrl gi Sternberg

6l

rlovey - au ircercat sd-gi formeze o imagine mai largd asuinteligenfei, reinventind-o la nivelul necesitSlilor pentru refurviald. Pe aceastdlinie se ajunge din nou la aprecierea la valoare a inteligenfei ,,personale" sau emofionale. Salovey include inteligenlele personale ale lui Gardner in defia de bazd pe care a dat-o inteligenlei emofionale, extinzind capacitdli la cinci domenii principalela:

emoliilorpersonale. C,@ oCtfrioagterea unui sentimentatuncictndel apare- estepiatra de hoagterea . Aga cum vom emo in Capi[, capacitatea de a supraveghea sentimentele d_ela un Ino-

de o imp;rtmre !q e!tu!-egte

o'rntelesere de srne.

rva

noastrli-iEntimentane lasa i ai existenlei personale, avind un sim! mai sigur asupra in care reaclioneazi tr privinfa deciziilor pelsonale de -

cu carese cdsetoresc pirl la slujbape caregi-oiau.

fie !gsE9_fslj11q!!ee tientiza$i-sepesilelgl de,a-S9r!-sllglqgnf

',scutura

5 va examina capacitatea de a ne calma, de anxietate, de depresie gi.de irascibilitate - gi

incapacittrlii de a avea acestecalittrli emofionale mentale.C-e-tg1lg"nU*l91r9'.e--q9s-4..pS-l!4phSe-s-c

tltg!"eers"Blgllqu.dSZag]1glri*i*dippsrari,turvremeceacecare exceleazdin aceastddireclie se pot reechilibra mult mai fir urma obstacolelor 9i a necazurilor din via!5..

il Motiaarmdesine. Aqacrun vom artrtain Capitolul 6, punerea in serviciul unui scop este absolut eseirlial pentru a-i atenfia cuvenitd, pentru motivarea de sine, pentru stdpi,gi creativitate. Autocontrolul emolional - aminarea recom-

5lgqline_btg.$F$llilor'-3stalab.azarsugltelorde

elul. Capacitatea de a h ,,pe faz6" duce la performanle iegicomun in toate domeniile. Cei care au aceastd capacitate

tendingastrfie mult mai productivi 9i mai eficienli in tot ceea &ttreprind. ':Recrnwtereaemoliilortn ceilalfi.Empati4 o alti capacitate tl se clddegtepe baza congtientizdriide sine emofionale,este mentul ,,capacitdlii de inlelegere a celorlalli". Capitolul 7 investiga rXddcinile empatiei, costul social al surzeniei emogi motivele care duc de la empatie la altruism. Cei care

62

Natura inteligenlei emolionale

sint empatici sint mai atenli la semnalele sociale subtile ce indicd de ce au nevoie sau ce vor ceilalfi. Aceasta ii face sd fie mult mai potrivili pentru profesiunile care presupun grijafalE de ceilalgi, cum ar fi profesorii, agenfii de vinztrri sau cei din domeniul managementului. 5, ,Maneatarearelafiilor. Arta de a stabili relafii inseamni in mare parte capagitatea de a gestiona emofiile celorlalli. Capitolul S se ocupd de competenla sociald, dar 9i de incompetenla la acest nivel gi de capacitXfile specifice imphcate. Acestea sfurtcapacitdfile care contribuie la o rnare popularitate, la spiritul de conducere gi la eficimld in relafiile interpersonale. Cei care exceleazd fir aceste abilitdli se deFcurcX bine in tot ceea ce irseamnd interacliunea pozitivi cu ceilalli; acegtia sitrt adevdrate vedete pe plan social. Evident cd oamenii au capacittrli diferite in fiecare dintre aceste direcfii; unii dintre noi, si zicern, igi pot stdpini mai bine propria nelinigte, dar sint relativ incapabili si calmeze pe altcineva la suptrrare. Baza nivelului capacitdlii noastre este fdrd indoiald determinatd neuronal, dar aga cum vom vedea, creierul este extrem de plastic, invtrfnd mereir. Lipsurile la nivelul capacittrlilor emolionale pot fi remediate: agadar, in mare mdsurtr, in toate aceste direcfii conteazd obiceiurile gi reacfiile, carb, atunci cirrd se face eforhrl cuvenit, pot fi imbunltdfite.

rQ-uL;"*i,iff#[tR{"!IaNALA: IQ-ul gi inteligenla emof,onali nu sint competenfe.contradictorii, ci mai degrabtrseparate.Cu tolii amestecXmintelectul cu acuitateaemofionald. Cei careau un IQ ridicat, dar o inteligen!X emolionaldscizutd (sauun IQ scdzutgi ointeligenld emofionald ridicatX) sint, ir ciuda stereotipurilor, relativ pufini. lntr-adevdr, existi o oarecarecorelareintre IQ gi anumite aspecteale inteligenlei emolionale - degi suficient de ingustd pentru a face clar faptul ci, in mare mdsurd, sint entittrli independente. Spredeosebirede testeleIQ familiare, nu existtrdeocamdatX nici un test caresdstabileascd,,6;corulinteligenlei emolionale" gi s-ar putea sdnici nu existevreodatl. Degi existtrample studii referitoare la fiecarecomponentl in'parte, unele, cum ar fi empatia, sint mai bine testateprin mostrele abilitllii propriu-zise ale uriei persoane- de exemplu, punirad-ostrdetermine sentimen-

Cind a fi degtept e o prostie

69

cuiva in funclie de expresia fefei, aga cum este ea inregistra'Bdzicem, pe o caseti video. Totugi,.folosind o anumitd misuceeace el numegte ,Blasticitatea eului", ceeace este siinteligenlei emolionale (incluzind principalele competenaociale 9i emofionale), ]ack Block, psiholog la Universitatea din Califomia, a fdcut o comparalie intre doutr tipuri

tic pure: cei cu un IQ mareversuscei cu aptitudini emoliomarirs.Diferenlelesint griitoare. Tipul pur de IQ mare (asta inseamnd ltrsarea la o parte a in-

emofionale) este o caricaturtra ittebcfualului care se adapta la nivel mintal, dar este incapabiFsdse adapteze la personaltr. Profilurile difertr ugor de la bXrbali la femei. I cu un IQ mare - nu e nici o surprizd - dovedegte o gami de interese intelectuale 9i de capacitili in aceastddi. El este o persoand ambilioasd 9i productiv6,, previzibild,,

toare 9i netulburatd de ingrijortrri in ceeace-l privegte.

tendinla de a fi critic ai condescendent, greu de mul;umit 9i cu probleme sexuale, inclusiv la nivelul experienfei seninexpresiv gi detagat, prevenitor 9i rece emofional. Prin cei care au o inteligen!5 emolionald ridicatd sint echilidin puntt de vedere social, simpatici gi veseli, nu cad pra,femerilor gi trgrijorlrilor care sd-i macine, Au o mafe eapaci-

de a sededicatryp ;i suflet oamenilor9i cauzelctlot, de a-gi na rtrspunderi;i de a aveaun profil etic; sint inlelegdtori9i

in relaliile lor. Viala lor emolionali este bogati 9i nor; ei se simt bine cu ei insigi gi cu ceilalli gi cu universul soln care trdiesc, Femeile cu un IQ ridicat au, cum e de agteptat, ircredere insint fluente ilr exprimarea gindurilor, apreciazl chesintelectuale gi au o larga gamd de interese intelectuale gi De asemenea, au tendinla sd fie introspective, pradd negi lucrurilor care le macind, sentimentului de vinovilie sX-gi exprime minia deschis (chiar daci o fac indirect). Femeile inteligente din punct de vedere emolional, din con, au tendinla de a fi categorice, de a-gi exprima sentimentele d direct 9i de 4 alEeao pdr€re pozitivd despre ele insele; are un sens p-entru ele. Ca gi beiba.Ei, ele sint simpatice 9i igi exprimi sentimentele in mod potrivit (9i nu iegiri pe care si le regrete ulterior); se adapteizd bine stre. lnclinalia spre viala sociald le face sd stabileascd cu ustrnoi relafii; se simt destul de bine cu sine qi strt vesele,

64

N atur a in t eligenl ei emol ion aIe

spontane 9i deschise la experienle senzuale. Spre deosebire de femeile doar cu un IQ ridicat, rareori sint nelinistite ori se simt vinovate sau se frtrmfirtd pentru ceva. Sigur ctr acesteportrete sint extremele -in fiecare dintre noi existtr un amestec de IQ gi inteligen!5 emolionald la anumite niveluri. Dar ele oferd o privire instructivd referitoare la fiecare din aceste dimensiuni, fur mod separat, ale calitifilor fiecdruia. Pind la un anumit punct, orice om are o inteligenfd cognitivi 9i una emofional[, prin urmare, acesteportrete se contopesc. $i totugi, dintre cele doutr, inteligenfa emofionald adaugf mult mai multe calitdli care ne determini str fim cu adevdrat oameni.

Cunoagte-tepe tine insuti

O veche povestejaponeztrvorbegtedespre un rdzboinic saai care l-a provocat pe un maestru Zen sd ii explice ce in- r nntrrai gi iad. Ctrlugdrul instr i-a rdspunscu dispre!: ,,Egtiun i cofan - n-are rost str-mi pierd vremea cu unul ca tine!" i Simlindu-se ofensat, samuraiul s-a infuriat cumplit, a scosi ia din teactrgi a zbieral ,,Te-agputea omori pentru obrtrzni- i asta," ,,Acestaesteiadul", a rtrspunscalm cdlugdrul.Uluit strconsrealitatea in spusele maestrului care igi indreptase atenlia miniei ce-l cuprinsese, samuraiul s-a linigtit, gi.a bdgat

in teacd,a fdcut o plecdciune9i i-a mulgumit ctrluglrului ci luminat. r ,,lar acestaesterairJl",a spuscdlugtrrul. Congtientizarea brusctr de cdtre samurai a stirii agitate in cage afla ilustreazd diferenla covirgitoare intre a fi cuprins de un ntiment 9i a deveni congtient ctr poli fi inghilit de el. lndemnul Socrate: ,,Cunoagte-te pe tine insufi" face referire tocrrrai la ce este esenlial in inteligenla emofionalS: congtientizarea iilor sentimente fir momentul in care ele apar. iLa o primi privire, ar putea pirea cd sentimentele noastre evidente; o gindire mai atentd ne amintegte insd cd am trecu vederea ceea ce am simfit cu adevirat in legdturl cu un lucru sau cI am reactionat tirziu fald de acestesentimenaflate in joc. Psihologii folosesc un tertnen destul de ponderat, pentru a se referi la congtientizarea acestui pro-

pentrucongtientizarea emoliilor. de gindire, 9i metadispozifie,

in sensul unei atenfii prefer termenul cangtientizare-de-sine, manente acordate stdrilor interioarei. ln cadrul acestei congtientiziri autoreflexive, mintea constapi investigheazi experienla in sine, inclusiv emoliile2.

ij.

66

Cttnoagte-te pe tine tnsuNi

Natura inteligenlei emolionale

Aceastd calitate a congtientizirii seamdnd cu ceea ce Freud descrie ca ,,atenlie egal flotantd" gi pe care o recomanda psihanaligtilor. O asemeneaatentie abordeazi tot ceea ce se intimpld in stare congtienti cu imparlialitate, ca 9i cum ar fi vorba despre un martor interesat gi care totugi nu reaclioneazS.Unii psihanaligti ii mai spun gi ,,eul observalsltt - capacitatea congtientizdrii de sine care ii permite analistului s5-gi supravegheze propriile reaclii la spusele pacientului 9i la procesul de liberd asociere pe care-l lese pacientul3. O asemenea constientizare de sine pare sI necesite un neocortex activat, mai ales in zona limbajului, acordat spre a identifica gi a numi emofiile stirnite. Congtientizarea de sine nu este o forml de atenlie care sX se lase purtatd la voia intimpldrii de cdtre emolii, reaclionind exagerat 9i amplificind ceeace este perceput. Mai degrabd este un mod neutru de a menline reflecfia de sine, in toiul, totugi, al unor emolii turbulente. William Styron pare str fi descris aceastdfacultate a minlii scriind despre depresiile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind o simfire ,,a unei insoliri de cdtre un al doilea sine - un observator spectral care nu impdrtdgegte demenla dublului sdu gi deci este capabil de o curiozitate lipsiti de patimd in momentele in care camaradul s5u se zbate."+ in cel mai bun caz, observarea de sine permite o congtientizare la rece a sentimentelor pasionale sau fulburdtoare. ln cel mai rf,u caz, se manifestd doar printr-o ugoard distanlare fatl de experienla respectiv5, un canal paralel al congtientizdrii, care este ,,meta": planind deasupra san dedesubtul fluxului principal, congtient fatd de ceea ce se intimpld mai degrabE decit a fi preluat 9i pierdut ir acel flux. Este, de exemplu, diferenla ftrtre a fi miniat de moarte pe cineva 9i a gindi totugi: ,,Sentimentul pe care il triiesc este unul de minie" chiar in momentul in care el te cuprinde. Din punctul de vedere al mecanicii neurale a congtientizdrii, aceasti subtili deplasare la nivelul mintalului se presupune cd semnalizeazi cd.acele circuite neocorticale supravegfeazl activ emofia, acesta fiind primul pas in cigtigarea unui anumit control. Aceast5 congtientizare a emofiilor este competenla emofionald fundamentald pe care se clddesc celelalte competenle, cum ar fi cea a autocontrolului emofional. Pe scurt, autocongtientizarea inseamnd sd fim ,,congtienfi atit de dispozilia in care sintem, cit gi de gindurile pe care le avem despre aceastd dispozilie", dupd cum spune ]ohn Mayer, psiho-

67

la Universitatea din New Hampshire, care, aldturi de Peter de la Yale, a formulat teoria inteligenlei emofionales. de sine poate fi vdzutd ca un fel de atenlie nonvd 9i lipsitd de judecili asupra stdrii interioare. Dar Mayer ci aceastl sensibilitate poate la rindul sdu si fie mai calmd; gindurile tipice prin care se exprimd aqtocongtienemolionald le includ pe acestea:,,Ar trebui sd simt aga"; gindesc la ceva frumos ca se-mi ridic moralul"; iar pentru autocongtientizare mai restrictivi, o fua26.care permite o eva: ,,Nu te g?ndi la asta acum" - ca reaclie la ceva foarte suDegi existd o distinclie logici intre a fi congtient de sentimengi a acliona pentru a le schimba, Mayer considerd ci din mopractice cele doud merg de obicei min'rdin mind: a recunoago dispozilie incorectd inseamnd sd doregti sd o depdgegti. recunoagtereeste insd distinctd de eforturile fdcute pena ne impiedica si acliondm conform unui irnpuls emotional. mci cind ii spunem: ,,Inceteaz1t" unui copil a cdrui superare determinat s5-9i loveascdprietenul de joac5, putem opri lovidar minia lui va continua sd clocoteascd.Gindurile copilUlui sirt incS fixate pe ceea ce a declangat supdrarea - ,,Dar btl-a furat juciria!" - gi minia continud sd-l stdpineascd.Autolongtientizarea are un efect mai puternic asupra sentimentelor "

ptrtimagesau de antipatie:inlelegereafaptului cX,,Ceeace simt Itte furie" oferdun mai maregrad de libertate- nu doar opfiuh de a nu acfiona, ci gi pe aceeade a incerca sd-fi treacd. '' . Mayer descoperd cd oamenii au tendinla de a aborda stiluri dlferite de a participa sau de a-gi st5pini emo!ii1e6: atocongtientizarea. Congtientizarea dispoziliilor in momentul r,ln care ele apar ii face pe oamenii care procedeazi astfel sd aibl o viziune sofisticatd asupra vielii lor emolionale. Claritatea referitoare la emolii poate da nagtere altor tr5sdturi de peri,qOnalitate: sint persoane autonome gi sigure pe limitele lor, au sinitate psihologicd bund 9i tendinla de ,aavea o privire pozitivd asupra viefii. Cind sint prost dispugi, nu mediteazd la asta fur toate felurile, iar proasta dispozifie nu devine o obsesie, fiind capabili si iasd mai ugor din aceastdstare. Pe scurt, ,, inteligenla ii ajutd sd-9i stdpineascd emofiile. Inchiiereatn sine.Existd oameni care adesease simt cupringi de r, €moliile lor gi nu se simt in stare sd scape de ele, de parcd dispozi$ile ar fi preluat controlul asupra lor. Ei sint schimbStori

68

Natura inteligenlei emolionale

gi nu foarte congtienfi de propriile sentimente, drept pentru care se pierd ugor in ele, firtr a le putea contempla in perspectivd. Ca urrnare, nu se strdduiesc prea tare sd scape de aceste stdri proaste, avind impresia cd nu delin controlul asupra vielii lor emofionale. Adesea simt cd sint coplegili gi cd au sc5pat emofiile de sub control. o Acceptarea.Degi aceste persoane gtiu adesea foarte exact ceea ce simt, au insd tendinla sI accepte cu ugurin!6 dispoziliile prin care kec, fdri a incerca si le schimbe. ExistX doui ramuri ale tipologiei celor care accepti: cei care de obicei sintbine dispugi, deci nu strt motivali sd-gi schimbe dispozilia ir care se afltr, 9i cei care, in ciuda limpezimii asupra stirilor lor, sitrt irclinali spre stf,ri proaste, pe care le accepttrintr-o atitudine pasivtr, neficind nimic sd le schimbe, in ciuda disconfortului acest model este intilnit mai ales la persoanele deprimate, care se resemneazdin fala disperirii.

P ATIMAFUL'I I]VDIFERENruL Strne imaginempentruo cliptrci ne afldmintr-un avioncare zboard de la New York la San Francisco. A fost un zbor lin, dar pe mtrsurtr ce vtr apropiali de Munlii Stincogi, se aude vocea pilotului: ,,Doamnelor gi domnilor, urmeazi nigte turbulenfe. Vd rugtrm sd vtr intoarceli la locurile dvs. 9i sd vtr puneli centurile de siguranli." Apoi avionul intre in zona de turbulenlg care sint mai rele decit tot ce ali intilnit pfurtr acum - avionul este aruncat in sus 9i in jos gi dintr-o parte in cealaltd precum o minge {e phiA purtattr de valuri. Inkebarea este: ce facefi? Sinteli genul de om canese refugiaztr intr-o carte sau intr-o revisttr sau care continui str se uite la un film, adaptindu-se turbulenfelor? Sau sinteli dintre cei care recitesc instrucliunile pentru cazurile disperate sau care le pindesc pe stewardese pentru a vedea dacd dau semne de panicl? Ori sinteli dintre cei care-gi ciulesc urechile spre a auzi dacd e ceva in nereguld cu motoarele? Oricare dintre aceste rdspunsuri vi s-ar pdrea mai firesc, el este un semn asupra felului in care reacfiondm la stres. Scenariul cu avionul face parte dintr-un test psihologic creat de Suzanne Miller, psiholog la Universitatea Temple, pentru a constata dacd oamenii au tendinla de a fi vigilenli, preocupindu-se de fiecare detaliu intr-o asemeneasitualie disperatd, sau dacd din contri,

Cunoagte-te pe tine tnsuli

69

asemenea momente nelinigtitoare, incearcd si-gi distragd ntia. Aceste doud reaclii intr-o situalie limiti au consecinle de diferite pentru felul in care oamenii igi experimentea-

propriile reaclii emofionale.Cei care igi creeaztro stare de ar fi privali de libertateprin insdgifaptul cXtrateazdtotul de atentigi amplifictrfird strwea propriile reaclii* mai ales starea lor e lipsitd de o congtientizare calmtr. Rezultatul ctr emoliile lor par gi mai intense.Existd 9i dintre aceiacare rctr sd-gi distragd atenfia, nebdgindu-gi in seamdpropriile gi minimalizindu-gi astfel experienta reacliei emofionale, nu chiar gi dimensiunea in sine a reacfiilor. de la aceste extreme, rezultd cd pentru unii congtien-

emofionald este coplegitoare,in vreme ce pentru algii dactr efstd. Si ne gindim la studentul care intr-o searl ci in cimin a izbucnit un incendiu gi merge str ia un exgi stinge focul. Nimic neobignuit - in afard de faptul ci

. spre extinctor 9i inapoi el merge normal gi nu aleargtr. ? N-a simlit ctrar fi vreo urgenfi. Itr intimplare mi-a fost povestittr de Edward Dieneq, la Universitateadin lllinois, care a studiat intensitatea oamenii igi trtriescemofiile7.Dintre studiile de cazpe capsiholog le fdcuse,studentul seremarcaseprin faptul ci cel mai pufin intens emoliile, din cite persoaneintilnise . Era esenfialmenteo persoantrfdrtr nici un fel de patimi, trece prin via!tr ftrrtr sd simttr mare lucru, chiar gi ir cazul incendiu. Prin contrast,sd ludm gi exemplul unei femei de capdt al spectrului alctrtuit de Diener. Pierzindu-9i t[ pixul preferat a fost distrusl zile intregi. Alttr datd, a fost de impresionattrcitind cd se face o mare vinzare de pantofi redus intr-un magazin costisitor,incit a ltrsat orice altcearuncat in magind gi a condus trei ore pintr la magazinul icago. Diener constati ctrin generalfemeile trdiescatit emoliile pocit 9i pe cele negative mai puternic decit birbalii. Ltrsind parte diferenlele de sex, viafa emofionali este mai bogatl

cei care observtrmai multe. Sporireasensibilittrfiiemoare drept consecinli pentru aceastdcategoriefaptul cI la micd provocare se dezlinftrie adevlrate furtuni emofioo ahnosfertr de rai sau de iad, in vreme ce ceilalgi, de la exopusd, abia de simt ceva chiar gi in cele mai cumplite im-

70

Natura

inteligenlei

etnolionale

OMULFARASENTIMEATIE Gary 9i-a furfuriat logodnica, pe Ellen, pentru cd, d.e9iera un tip ihteligent, atent gi un chirurg care reugise in carierd, nu avea nici un fel de emolii 9i nici un fel de reactie la orice manifestarc sentimentald. Gary putea vorbi strilucit despre gtiinle gi arte, dar cind era vorba de sentimente - chiar gi pentru Ellen amufea. Degi ea se strdduise s5-i stirneascd pasiun-ea,Gary rdmdseseimpasibil gi lipsit de cea mai mici reailie. ,,Eu nu-rni exprim sentimentele", i-a spus Gary terapeutului la care Ellen l-a trimis cu insistenld. ,,Cind este vorba de viala emofionald',, a mai addugat el, ,,nu gtiu despre ce se vorbesc; n-am sentimentc puternice - nici pozitive, nici negative." Nu doar Ellen era frustratd de rdceala lui Gary: pe m5surd cc i se_confesa terapeutului, el gi-a dat seama cX este incapabil sI vorbeasci deschis cuiva despre sentimentele sale. Motivul: mai intii, cd nu gtia ce simlea de fapt. Dupd cite igi dddea el searna, nu se miniase, nu se intristase 9i nu se bucurase niciodatds. A9a cum a constatat terapeutul, acest vid emolional i-a fdcut pe_ceiasemeni lui Gary incolori 9i inodori: ,,Ei plictisesc pe toati lumea. De aceeaii gi trimit nevestele la tratament.,, pljtitudi nea emolionald a lui Gary exemplificd ceeace psihiatrii numesc alexitimie, de la grecescul a - care inseamnd ,,lips6',, Iexis, care inseamnd ,,cuvint" gi thymos,care inseamn d ,,emo!ie', . Acegti oameni nu-gi gisesc cuvintele pentru a-9i exprima sentimentele. Intr-adevdr, ei par lipsili de toate sentimentele, degi asta s-ar putea datora mai degrabd incapacitdlii de a-gi exprima emolia decit absenlei totale a emofiei. Aceastd categorie de oameni a fost observate mai ftrtii de psihanalistii care s-au mirat cd existi o categorie de pacienli care nu puteau fi tratali prin nici o metddd, pentru cd nu dddeau sefilne si aibi sentimente, fantezii sau vise colorate - pe scurt, nu dddeau dovadd de o viali emotional5 interioari despre care ar fi putut sXvorbeascie. Tr5siturile cli nice definitorii ale alexitimicilor includ dificultatea de a descrie sentimentele - ale lor sau ale altora - 9i un vocabular emolional extrem de limitatlO. Mai mult, discem cu greu emoliile intre ele sau de senzaliile trupegti, astfel incit pot povesti cd au nervi la stomac, palpitalii, transpiralii sau ameleli - dar nu-9i dau seama ci de fapt simt o stare de nelinigte. ,,Ei dau impresia cd sint altfel, nigte extrateregtri care au picat de pe o cu totul altd lume gi au fost paragutali in miiloiul

Cunoagte-tepe tine tnsuli

77

societdli dominate de sentimente", agaii descrie doctorul Sifneos, psihiatrul de la Harvard, care, in 1972, a inventat I de alexitimiell. Alexitimicii pling rareori, dar si cind o se mai opresc. Totugi, sirt foarte incurcali dac5 sint intrece pling. O pacienttr cu alexitimie era atit de supdratd dua vdzut un film cu o femeie ce avea opt copii 9i urma sd de cancer,incit a plins pind ce a adormit. Cind terapeutul lt[gerat cd probabil a intristat-o filmul, fiindci ii amintise de ei mamd care suferea de un cancer ir ultimul stadiu, fea inmdrmurit complet uluiti gi a rdmas fdrX grai. Cind tea intrebat-o apoi ce simte, ea i-a rdspuns ci se simte lrozitor", dar nu gi-a putut clarifica mai mult sentimentele. ad5ugat cI din cind in cind se trezegte plingind, dar nu gtie exact de ce plinge12. este esenla problemei. Alexitimicii nu cd nu ar simfi nimic, dar sint incapabili s5-9i dea seama - gi mai ales 1eexprime - sau sd explice exact ce sentimente au. Le lipsegh mod acut capacitatea fundamentald de a da dovadd de inemolionald, de congtientizare de sine - faptul de a gti ce emolii ne tulburd in interior. Alexitimicii dezmint conceplie a simfului comun potrivit cdreia este mai mult clar ceea ce simlim: ei habar nu au despre ce este vorba. ceva - sau mai precis cineva - ii impresioneazl. intr-atit sd simti ceva, experienfa in sine ii blocheazi gi ii coplegegSeci trebuie evitatd cu orice pre!. Sentimentele ajung la ei, cind ajung, ca o amefitoare nelinigte; sau aga cum spunea care a plirs dupd un film, e vorba despre ceva ,,ingrozi, dar pe care nu-l poate explica, precizind cefel deingrozitor. Aceastd confuzie fundamentalS in privinla sentimentelor pad ducd adesea la vagi probleme medicale, atunci cind realaceste senzalii de disperare emolionalX sint trXite; acest este cunoscut in psihiatrie sub numele de somatizarcre emolional6 poate fi confundatd cu una fizicl (9i este dide o boali psihosomatic5, in cazul cireia problemele emoduc la complicalii realmente de ordin medical).Intr-ade,mare parte din interesul psihiatrilor fald de alexitimici este de a-i deosebi de cei care vin la doctor pentru a cere ajutor deosebire de cei care cad pradd uflei obsesii sterpe de a g5diagnostic medical gi un tratament pentru ceea ce este de o problemd emolionalh.

72

Cunoapte-te pe tine insuli

Natura inteligenfei emolionale

In vreme ce nimeni nu poate spune ince precis ce anume produce alexitimia, dr. Sifneos propune ca explicafie o deconectare intre sistemul limbic Ai neocortex, in special de centrii vor. birii, ceea ce s-ar potrivi foarte bine cu ceea ce am aflat desprc creierul emolional. Pacienlii cu atacuri grave de apoplexie laiare aceasttr deconectare a fost realizattr printr-o operalie chirurgicald cu scopul de a-i elibera de aceste simptome, observa Sifneos, devin insensibili din punct de vedere emolional, asemeni celor cu alexitimie, care sint incapabili sd igi exprime sentimentele in cuvinte 9i sint lipsifi de o via!tr imaginartr. pe scurf degi circuitele creierului emolional pot reacfiona prin sentimente, neocortexul nu poate tria aceste sentimente gi nici nu le poate nuanpli" limbaj. Henry Roth observa in romanul s6u CalI It Sleep !1 (9il-i zicem somn) puterca limbajului: ,,Dactr poti exprima irn cuvinte ceea ce simfi, inseamntr ctr acel ceva ifi aparline." ln mod corolar evident, aceasta este gi dilema alexitimicilor: negtrsindu-gi cuvintele pentru sentimente, nu gi le pot insugi.

IfinNn

sale de dupl operafie. Altfel, concluzia nu putea fi decit

esteun bolnav inchipuit. Antonio Damasio,neurologul la carea mersElliot, a fost 9o!e un element carelipsea din repertoriul mintal al lui Elliot: nu era nimic in nereguli cu logica sa, cu memoria, cu atenBau cu orice alttr capacitate cognitivh, Elliot pur gi simplu igi lse sentimentele referitoare la ceea ce se intimplase cu ell3. $i

izbitor era faptul ci Elliot putea povesti hagiceleintimpliri viala sa cu o detagaretotali, ca gi cum ar fi privit de la dispierderile gi egecuriledin trecutul sdu - ftrri nici un dram regret sau de tristefe, de frustrare sau de minie fa!tr de nelile viefii. Propria lui tragedie nu-l indurera; Damasio era

impresionatde povestealui Elliot decit Elliot insugi. Damasio a ajuns la concluzia ci aceasttrnecongtientizare avea drept surstr indeptrrtarea odattr cu tumora de creier pi a unei plrti din lobii prefrontali. Ca urmare, interchirurgicaltr a ttriat legitura dintre centrii de jos ai creieemofional, tn special nucleul amigdalian 9i circuitele colarle,9i capacitatea de gindire la nivelul neocortexului. Gindilui Elliot devenise una ca de calculator, capabild deci str trea-

SEMrIMEA/TELE I/ISCERALE

Tumora care cregteain spatele frunfii lui Elliot avea dimensiune3 unei mici portocale; i s-a fdcut operalie 9i a fost indepdrtattr. Degi intervenfia chirurgicaltr a fost declarattr o reugitd, ulterior, cei care-l cunoscuseri bine au spus cd Elliot nu mai era Elliot - el suferise o schimbare severd de personalitate. Ctndva, fusese un avocat celebru, iar acum nu mai era in stare sd-gi linl slujba. Solia l-a pdrdsit. El gi-a investit economiile in afaceri pdguboase 9i a sfirgit prin a locui in dormitorul pentru oaspe,tidin casa fratelui sdu. ln cazul lui Elliot, intervenise o problemd care ii uimea pe to!i. Din punct de vedere intelectual, era la fel de degtept ca mai furainte,dar nu mai gtia s5-gi drimuiasctr timpul, pierzindu-se in amdnunte minore; igi pierduse simlul prioritililor. Reprogurile care i se fdceau nu pireau sd-l afecteze;fusese concediat din mai multe slujbe de avocaturd. Degi testele de inteligenlX nu detectaserl nimic in nereguld cu facultdlile mintale ale lui Elliot, el s-a dus totugi la un neurolog, sperind sI descopere vreo problemi neurologicS; pebaza acesteiaar fi oblinut unele avantaje finan,. ciare, despre care credea cd i s-ar fi cuvenit ca urmare a incapa-

73

prin toatefazelecalculirii unei hottrriri, dar incapabili strdeoalori perrtru diversele posibilitdfi. Fiecareopfiune in era una neutrtr.Acestralionamenttotal lipsit de orice imemolionald era esenla problemei lui Elliot, sau cel pulin

iga btrnuiaDamasio:o prea pulurd congtientizarea sentimentelor salein raport cu lucrurile il ftrceape Elliot strproducdun ralonament gregit.

t;

Acest handicap 9i-a ftrcut simliti prezen,tagi irn hotdririle de "il cu zi. Atunci cind Damasio a incercat sd aleagd o zi gi o ord

pentru urmitoarea programarea lui Elliot, rezultahrl a fost o nultitudine de nehotlriri: Elliot gisea argumentepro 9i contra h cazul fiecdreizile 9i ore propuse de Damasio,dar nu putea llege intre ele.La nivel ralional, aveamotive perfectlogicepena obiecta sau de a acgeptapractic orice moment pentru proNumai ci lui Elliot ii lipsea acel sim! a ceeace simleain cu oricare dintre acestemomente. Lipsindu-i congtienrea propriilor sentimente, nu avea nici un fel de preferinle.

I

Di" nehotdrirealui Elliot putem invila o leclie esenfialX,9i me aceeaa rolului crucial al sentimentelor atunci cind navi-

,gtrmpe acestnesfirgittorent al deciziilor personaledin via!6. In Vreme ce sentimentele puternice pot face prdpdd in rafionamen-

74

Natura inteligenlei emolionale

te, Iipsa congtientiz5rii sentimentelor poate fi ea dezastruoasd, 9i mai ales atunci cind trebuie sd cintdrim hotdririle de care depinde in mare parte soarta noastrl: ce carierd sd urmdm, dac5 si rI_ minem intr-o slujbi sigurd sau si ne mutdm la una mai riscantd dar 9i mai interesantS, cu cine sX iegim in orag sau cu cine si ne cdsdtorim, unde sd trdim, ce apartament sX inchiriem sau ce ca_ sd sd cumpdrdm - 9i agamai departe. Asemenea hotdriri nu pot fi bune dacd sint luate doar ragional, ele presupun 9i un sentiment visceral 9i inlelepciunea emofionaH idunaH din experienfele trecute. Logica formalX nu poate funcliona de una singure cabazd. pentru a hottrri cu cine sX ne cdsltorim sau in cinle si avem incredere sau ce slujbd sd ne ludm: acesteasint zone in ca_ re raliunea f5rd sentiment este oarbi. Semnalele intuitive care ne cdlduzescin asemeneamomente apar sub forma unor valuri aclionate limbic din viscere, pe care Damasio le mai numegte 9i ,,marcatori somatici,,,,uu *ui birru zis, sentimente viscerale. Marcatorul somatic este un fel de alarmi automat5 care de obicei atrage atenlia asupra unui pericol potenlial presupus de o anumitd acfiune in desfdgurare.iel mai adesea, acegti marcatori ne indepdrteazdde o alegere impotriva cdreia sintem avertizali de experienla anterioard. Totodati, ei ne pot avertiza 9i cind apare o ocazie excelenti. De obicei, pe mo_ ment, nu ne amintim exact ce anume a dus la formarei senti_ menfului negativ; nu avem nevoie decit de un semnal cd o po_ tenlial5 perseverare trtr-o anumiti direclie poate fi un dezastiu. De cite ori apare un asemenea sentiment visceral putem sd re_ nun!5m imediat sau sd continudm cu mai multd incredere, ast_ fel incit multitudinea de alegeri sd devinx o matrice decizionali mai ugor de manevrat. Cheia unor decizii personale sdnltoase este simplX: sI fim in acord cu sentimentele noastre. G O LIREA INCONSTIENTULUI Vidul emolional al lui Elliot sugereazl c6,existd un spectru de abilit5li de a simfi emoliile pe misurd ce ele apar. Conform logicii neurogtiinfei, daci absenfa unui circuit neural duce la o deficientd a unei anumite abilitdfi, ahrnci relativa putere sau sldbiciune a aceluiagi circuit din creierele intacte ar irebui sx ducd la niveluri cor.nparabilede competenl5 in ceea ce privegte acea capacitate. In termenii ce descriu rolul circuitelor prefrontale tn acordarea emofional5, ea sugereazd cI din motiv-e neurologice

,

Cunoagte-te pe tine insuli

pnii dintre noi sesizdm cu mai mare ugurinli

75 decit allii frica sau

deci sintem mai congtienli de noi ingine din punct de emofional. S-ar putea ca 9i talentul pentru introspeclia psihologicd sd !iill de acelagi circuit. O parte dintre noi sirtem mai bine acordali ctr modurile simbolice specifice minlii emofionale: metafora 9i fuibetul, alXturi de poezie, ctrtece 9i fabule, toate sint in limbafUl inimii. La fel sint visele 9i miturile, ir care asocialia dezldnpitd de idei determind fluxul narativ, fiind intdritd de logica lhinlii emo,tionale. Cei care se afld intr-un acord firesc cu propriul glas al inimii - cu limbajul emoliei - sint cu siguranld mhi apli de a exprima mesaje,fie cd estevorba de romancieri, de hxtieri sau de psihoterapeufi. Acordarea interioar5 ii face sI fie ihai talentali in a da glas ,,inlelepciunii subcongtientului" - irtrdit al viselor noastre si al inchipuirilor noastre, simbo! care intrupeazi cele mai profunde dorinle ale noastre. Congtientizarea de sine este fundamental5 in pdtrunderea ic5; aceastaeste facultatea mintald pe care vrea sd o faputernicd psihoterapia. Intr-adevir, pentru Howard Gardner, ul de inteligenld intrapsihicd este Sigmund Freud, marele f al dinamicii tainice a sufletului. Aga cum o spunea foarclar Freud, mare parte din viala emolional5 este incongtienti; f€ntimentele care ne frdmintd interior nu trec intotdeauna pracongtientizdrii. Verificarea empiricd a acestei axiome psihoprovine din experienle asupra emoliilor incongtiente, Ctrmar fi remarcabila descoperire ci oamenii i9i formeazd prefefe pentru lucruri in legdturd cu care nici mdcar nu-9i dau seacd le-au mai vdzut. Orice emolie poate fi - gi adesea9i este inconstientd. lnceputul psihologic al unei emolii se declangeazl de obicei inte ca persoana respectivd sd fie congtientd de sentiment in De exemplu, atunci cind celor care se tem de gerpi li se arattr o imagine cu gerpi, senzorii din pielea lor vor detecta transpicare s-a pornit ca sefiln al nelinigtii, degi ei suslin ci nu simt o teami. La aceste persoane transpiralia apare chiar 9i cind imaginea unui garpe este prezentatd atit de fugitiv, nu congtientizeazd exact ce au vdzut, dar ei incep deja sd se inigteascX.Aceste emolii precongtiente continud sd se formein final devenind suficient de puternice pentru a se transforin congtientizare. Astfel, existd doud niveluri de emofie, cel

76

N atura in t eligenl ei emo! ion aIe

congtient gi cel incongtient. Momenhrl in care o emofie devine congtienttrmarcheazdinregistrareaei caatarein cortexul frontalla. Emofiile care clocotescsub pragul congtientiztrriipot avea un impact puternicasuprafelului in carepercepemgi in carereacliontrm,chiar dacd habar nu avem cd ele lucreazddeia. De exemplu,o persoani enervatdde o intilnire nepltrcuttrce i avut loc cevamai devremeesteirascibildoreintregi dupd aceea,simfindu-sejigniti cind nimeni nu intenlioneazAsd.-ojigneasci gi repezindu-sela ceilalli ftrri nici un motiv. S-arputealX nici nu bagede seamtrcit estede irascibiltr9i chiar sd fii surprinstrdactr i se atrageatenfia,degi aceastilipsd de congtientizareo sufocd gi ii dicteaztrreplici tiioase. Dar de firdattrceii estecongtientizattr aceastdreacfie- odattr ce e inregistrattr de cortex - poate evalua din nou lucrurile gi hottrrdgtestrse scuture de sentimentele cu care rtrmdsesede la inceputul zilei, schimbindu-gi perspectivagi dispozifia.ln felul aceita,congtientizarea de sineemotionaltrdeyinepiatra de temeliea stratului urmdtor de inteligenld emofionald;capacitateade a sescuturade o proasttrdispoiigie.

W

ffi inrobit de patimi Norocile cei chibzuieligi patimi Ce-mbindbine lncit nu sintsubmtnaSoarteifluiet Din ure cintdeacumarea.Dd-miinsu! Netnrobitdcpatimi, gi-amsd-lport In inimd,in miezulinimii, Precumte port... Hamletpentru prietenul siu Horatio

Faptul de a ne putea stdpini, de a facefali furtunilor emofioI carene sfilt scoasein cale de cdhe Soarttr9i de a nu deveni de patimi a fost ltrudatca o adeveratdvirtute incd de pe lui Platon.ln greacaveche,acestlucru senluneasophro,grija gi inteligenlade a-!i conduceviata; echilibru 9!inteme", agacum aveastr traducl PageDuBois,specialistln rc[. Romanii gi primii cregtini aveau s-o numeascetunperantemperare, adicd ablinere de' la excesul emofional. Scopul echilibrul gi nu o trdeplrtare a emofiilor: fiecaresentiment irte are valoarea9i semnificalia lui. O viald lipsitl de pasiufi o plictiseali'pe vastul tdrim al neutralitdfii gi o izolare fabogl;ia viefii insfui. Dar aga cum observa chiar Aristotel,

sint emoliile potriaite,sentimenteleproporlionale cu inle. Cind emoliile sint prea titcute, ele duc la plictis gi la cind sint scdpatede sub control 9i se ajunge la extregau sint de prea lungd durattr, devin patologice, ca in cazul rrcsiei demobilizatoare, al nelinigtii coplegitoare, al furiei tur-

al agitafiei nebune. itr-adevtrr,sttrpinireaemoliilor tulburdtoare este cheia imlrii cu viala emofional5; extremele- emoliile prea intense de prea lungi durati - ne submineaztrechilibrul. Evident e vorba de a simfi un singur tip de gmolie; si fii fericit tot amintegte oareclun de acele insigne cu chipuri zimbitoa-

iare erau la modi ir anii 1970.At fi multe de spus in privinmei contribulii constructive a suferinlei la viala creatoare9i ; suferinla poate tem.pera sufletul'

78

. Natura inteligenlei emolionale

Momentele bune gi cele proaste pot condimenta viata, cu condilia sd fie pdstrat un anumit echilibru. in calculul sufletului omenesc existd proporlii de emofii pozitive gi neiative care determind senzalia de bine - sau cel purin acestaeste verdictul in urma studierii dispozifiilor in cazul a sute de bdrbali 9i femei care purtau asupra lor aparate semnalizatoare care le aminteau dil clnd in cind sd-9iinregistreze emoliile din momenhrl respectiv1. Oamenii nu trebuie neapdrat sd evite sentimentele neplicute ca sd se simtd bine, ci doar sX nu scape de sub control lceste sentimente furtunoase, care dizlocd orice bund dispozifie. Cei care a,u episoade de minie cumplitd sau de deprimare se pot simli bine totugi dacd au momente de bucurie iau de feriiire care sd le contrabalanseze pe cele dint?i. Aceste studii mai confirmi gi independenla emofionalului in raport cu inteligenla academictr, descoperind cd existd doar o sla6d relalie sau poate nici una intre note sau IQ 9i binele emofional al oamenilor. Aga cum undeva ir fundalul gindurilor existd rln murrnur permanent, la fel existi gi o fredonare emoflonali constantd; incercafi si sunali pe cineva pe pager la 6.00 a.m. sau la 7.00 p.m. gi de fiecare datd va fi intr-o'dispozifie sau alta. Evident cA oricine poate avea o dispozilie complet diferitX de la o zi la alta; dar. atunci cind dispozilia rdmireein medie aceeagide-a lungul mai multor sdptdmini sau luni, aceastaare tendinla sd reflecte in mare cam care este senzalia de bine a persoanei respective. S_a dovedit cX pentru majoritate, sentimentele foarte intense sint relativ rare; cei mai mulgi ne afldm ?ntr-o zoni de mijloc; cu usoare kes5riri ir acest carusel emofional. $i totu9i, gestionarea emofiilor este o slujbd non-stop: mare parte din ceea ce facem - in special in timpul liber - eite o incercare de a ne gestiona dispozifia. Totul, de la cititul unui roman sau privitul la televizor pind la alte activitlli gi prietenii pe care ni-i alegem, poate deveni o modalitate de a ne face sA ne simlim mai bine. Arta de a ne calma este un talent fundamental al vie!ii;.unii psihanaligti, cum ar fi ]ohn Bowlby gi D. W. Winnicott, o considerd drept una dintre cele mai importante trnelte psihice. In teorie, se susfine cd sunetele emolionile pe care le invald sugarii pentru a se calma, tratindu-se pe ei ingigi a9acum ii trateazd,cei ce au grijd de ei, ii fac mai pulin vulnerabili la gocurile creierului emotional. Aga cum am vd,zut, strucfura creierului ne arat5 cd foarte adeseaavem pulin sau nici un control asupra momenfului in ca-

Inrobit de patimi gintem cupringi de emolii, ca 9i asupra a ceeace urmeazd sd acesteemolii. Dar avem oarecum o idee despre ctt durea-

emofie. Nu putem spuneacelagilucru atuncicind estevorbristefe, ingrijorare sau mfirie; de obicei, aceste dispozilii cu timpul gi cu multd rdbdare. Dar atunci cind aceste emode mare intensitate gi au tendinla sd depdgeascdun anupunct, ele intr6 in zona extremS, ajungindu-se la nelinigti )nice, mftrii necontrolate, depresie. Atunci cind ajung in fazecele rnai grave gi mai necontrolabile, se recurge la medicalie gi rapie pentru a putea.fi indepdrtate. asemenea momente, unul dintre se{nnele capacitdlii de loreglare emojionald poate fi faptul de a recunoagte ci e vorde o agitalie cronici a creierului emolional, prea putemicd a putea fi depigitd fdrd ajutor farmacologic. De exemplu, treimi dintre maniaco-depresivi nu au fost niciodatl trapentru aceastXproblemd. Litiul sau medicamentele mai noi iontrabalansa iceasti depresie p ar alizantl, care altemeazi episoade de nebunie ce amestecd haotic euforia gi mania ii cu irascibilitatea gi furia. O problemd iri cazul manialep-resivilor este cX atunci cind ei se afl5 in aceastdstare, sint de increzdtori in sine, fircit nu v6d de ce ar fi nevoie s5-i aiua, in ciuda hotdririlor dezastruoase pe care le iau. in caacestor tulbur5ri emolionale grave, medicalia psihiatricd o unealtX pentru o gestionare mai bund a viefii. Dar atunci cind se pune problema de a infringe categorii mai i-te de proastd dispozifie, sintem ldsali sd ne descurcim cu riile noastre instrumente. Din pdcate, aceste mijloace nu intotdeauna eficiente - sau cel pulin asta este concluzia la a ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Western care a intrebat peste patru sute de birbali 9i femei ce ii aplicd pentru a scdpa de asemenea dispozilii nesdnigi cit de bune au fost rezultatele obginute in urma acestor Nu toatl lumea este insd de acord cu premisa filozoficX concireia dispozifiile proaste ar trebui schimbate; Tice a desit cd existd gi aga-numilii ,,puri9ti ai dispoziliilor", aceiSo/o susfin cI nu incearci niciodatd sd igi schimbe dispozifia, tru cX, dupd pXrerea lor, toate emoliile sfurt,,nafurale" 9i ar ui trdite aga cum se manifestS, indiferent cit ar fi de descu. $i apoi mai existd 9i cei care cautd si fiein dispozilii ne-

Natura inteligenlei emolionale

Inrobit de patimi

pldcute din motive pragmatice: doctorii care trebuie str fie sobri pentru a le da vegtile proaste pacienfilor; asistenlii sociali care igi cultivtr intransigenla fap de nedreptdli pentru a fi mai eficienli in bdtdlia pe care o duci chiar gi un tinlr a spus ci igi cultivl minia pentru a-l ajuta pe frtrliorul lui sf, le facd fal6 copiilor rdi de pe terenul de joactr.$i apoi existtr gi cei care sirt de-a dreptul machiavelici, intr-un sens pozitiv, in privinfa manipultrrii dispoziiiilor - urmirifi-i cu atenfie pe cei care vin str stringX bani pentru facturi gi care inadins se strtrduiesc se parX cit mai furiogi, pentru a da impresia de fermitate in fala datornicilof. Dar cazurile in care sirit cultivate dispoziliile nepldcute sint rare, pentru ctr in rest aproape toatil lurnea se plinge cd este la mila dispozifiilor sufletegti. Felurile in care oamenii furcearci sd se scuture de o proasttr dispozifie sint categoric foarte diferite.

nea Aristotel, sd ne amintim sd avem doar o'mhie potriaitd, penhu cI de multe ori minia ne face si ne pierdem conkolul. BenJamin Franklin spunea foarte infelept: ,,Mtria nu apare niciodattr fird motiv. Dar rareori apare pentru unul care sX merite." . Existtr, desigur, diverse tipuri de minie. Nucleul amigdalian .poate fi sursa principald a scinteii de furie pe care o simfim atunci cind un gofer neatent ne pune in pericol. Dar la celdlalt ,capdt al circuitului emolional, neocortexul probabil cd indeamhtr la un alt tip de minie, calculatS, cum ar fi o rdzbunare cu singe rece sau o revoltd fald de o nedreptate de orice tip. O asemenea mirie ginditd are mai mult ca sigur, aga cum spunea Franklin, ,,un motiv intemeiat", sau cel pufin aga pare. Dintre toate proastele dispozilii de care oamenii vor sd scape; rniria pare str fie cea mai intransigentd; Tice a descoperit cd lninia este dispozilia pe care oamenii reugesc cel mai greu s-o Controleze. Intr-adev5r, minia este cea mai seducltoare afunci 'clnd este vorba de emo,tii negative; acel monolog interior de a-!i

80

ANATOMIAMNIEI Sd zicem cd goferul unei alte magini vE taie calea in mod periculos in timp ce vi aflali la volan pe o autostradd. Dactr automat gindifi: ,,Nenorocitul naibii!"asta inseamnd enorm pentru traiectoria pe carie o va lua minia in cazul fur care acest gind va fi urmat de altele de revoltd 9i rtrzbunare: ,,Nenorocitul naibii, putea si intre in mine - nu-l las eu sd scape aga ugor!" Degetele vi se albesc de cit de tare stringeli volanul, cind de fapt ali vrea sd il stringeli pe celtrlalt de git. Intreg trupul se mobilizeazd pentru luptd, gi nu pentru fuge - ftrcindu-vi str tremurafi. sd transpirafi, inima bate mai tare, iar mugchii felei se incordeazi la rindul lor. Ali vrea bi-l omorlfi pe individul acela. Dupd care vI claxoneazd o magintr din spate pentru ctr ali incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci str vi se irtimple - gi sinteli in stare sd explodali de furie gi fali de goferul acesta.Aga se ajunge la hipertensiune, conducere neatenttr gi chiar la focuri de arrnd pe autostradtr. Si compardm aceasttr secvenle a miniei care cregte cu un gind mai ingdduitor fa!5 de goferul care v-a tiiat calea:,,Poatecd nu m-a vdzut. Sau poate ctr a avut un motiv serios sd gofeze a9a de neatent, de exemplu, o urgen!5 medical5." Aceastd frazd ar putea sd tempereze minia gi sI introduci elementul de mil5, sau micar si vtr faci sX avefi o minte mai deschisd, scurtcircuitind minia, care altfel ar lua proporfii. Problema este, agacum propu-

81

singur dreptatepe carb il propagXumple mintea cu argudintre cele mai convingXtoare pentru a-!i vXrsa furia. Fpre deosebire de tristele, minia dd energie, chiar o stare de euforie. Puterea de seduclie gi de convingere a miniei poate expliprin sine de ce anumite puncte de vedere furceea ce o privegstrt atit de comune: cI minia este incontrolabili sau, oricum, n-ar trebui str fie controlatd gi ci, de fapt, virsarea furiei este o de catharsis,deci este bund. Un alt punct de vedere comopus, o reacfie impotriva imaginii sumbre de pind acum, cd minia ar putea fi complet prevenit5. Dar o lecturd a descoperirilor gtiinlifice sugereazd cd toate acesteatitui comune fafi de minie sint prost direclionate, ajungind chiar fel de mituria.

Cursul gfurdurilor mirioase careadund furia estein mod pofial cheiauneia dintre celemai eficientectride a gdsi o supaimpotriva miniei: subminarea de la bun inceput a convingelr care alimenteazi mfiria. Cu citne frXmintdm mai multin le:5 cu lucrul care ne-a infuriat, cu atit gdsim ,,motive mai iniate" 9i justificlri pentru faptul cX ne-am miniat. Dacd ne

entrtrmpreamult asupraunui lucru carene-amfuriatii d5m la moar5. ln schimb, dacd ihcercdmsi privim lucrurile 9i

altd perspectivi, totul se calmeazd. Tice a descoperit ci reunei situafii in mod pozitiv este una dintre cele mai eficdi de a potoli minia.

82

Inrobit de patimi

Natura inteligenlei ernolionale Minia ,ddbrtzrta"

Aceasti descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama, care in urma unei serii de experimente atente a reugit sd facX misurdtori precise ale miniei 9i ale anatomiei minieis. Gdsirea ridXcinilor miniei ftr partea de luptd a expresiei ,,lupti sau fugi" nu e nici o surprizd. Zillmann a descoperit cd in toate cazurile minia este declangati de senzalia de a fi pus in primejdie. Aceasti stare poate fi semnalizatd nu numai ir cazul unei primejdii fizice, ci gi, ocazie mult mai des intilniti, al unei ameninliri simbolice a respectului de sine sau a demnitdlii personale: atunci cind cineva este tratat nedrept sau grosolarq fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat tr urmdrirea unui scop important. Aceste percepfii duc la declangareasistemului limbic, care are un efect dual asupra creierului. O parte din acestval degajd catecolamine, ceeace genereazd o rapidd gi episodicd desc6rcarede energie, suficientX,,pentru a trece la fapte serioase", dup6 cum spune Zillmann, cum ar fi reacfia ,,lupti sau fugi". Acest val de energie dureazi aproximativ doud minute, timp in care pregdtegte corpul pentru o betaie zdravtrntr sau o fugi rapid5, in funclie de felul in care crer^erulemolional hotlrigte sd acfioneze. Intre timp, un alt impuls generat tot de nucleul amigdalian prin intermediul increngdturii adrenocorticale a sistemului nervos creeazi un mediu tonic pentru acliune, care dureaz5 mult mai mult decit energia catecolaminelor. Excitalia suprarenald gi corticald generalizatd poate dura ore intregi gi chiar zile intregi, linfird creierul intr-o stare de alerti gi devenind baza pentru reaclii ulterioare ce pot apdrea destul de rapid. in general, aceasti stare declangatoarecreatd de adrenocortical explicd de ce oamenii sint mai predispugi la minie, daci inainte a existat o provocare sau o iritare din altl cauzd. Stresul de orice fel creeaz5 aceastXsecrelie adrenocorticali, coborind pragul de Ia care este trezittr minia. De exemplu, o persoand care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabil5 si ulterior se poate infuria niai ugor acasi - pentru cd, de exemplu, copiii sint prea gIlSgiogi sau fdc prea multd mizerie -, ceeace in alte imprejuriri nu ar fi fost suficient pentru a declanga o crizl emofionali. Zillmann ajunge la aceastdperspectivi asupra miniei printr-o observare foarte atentd. De exemplu, intr-un studiu, a avut un complice care i-a provocat pe participanlii bdrbali 9i femei ce se oferiserd voluntar pentru experiment, ficind tot felul de re-

a3

i nepotrivite. Apoi, acegti voluntari s-au uitat la un film cale-a ficut pl5cere sau la unul care i-a eneryat. Ulterior, au avut ia si se rXzbune pe complice, dindu-i o recomandare despre credeau ci va sluji la angajarea acestuia. Intensitatea rdzb*

lor a fost directproporlionald cu felul furcareii influenlase I pe caretocmaii1vdzuserd.Dupi filmul carenu le-afdcut au devenit mult mai furiosi si au dat evaludrile cele mai

'

Minia se clidegte pe mlnie Studiile lui Zillmann par si explice dinamica funcliondrii i drame de familie a cXrui martor am fost intr-o zi cind am Ia cumpdrdfuri. Md aflam la supermagazin cind am auzit 'o mamd ira spus fiului sdu doar atit, dar foarte apisat: ,,Pu.. l a...l oc!" ,,Dar o orealtl", s-a miorldit el, linind strins in brale cutia cu de porumb pe care era un desen cu Jestoasele Ninja. ,,Pune-o la loc!" - spuse ea mai tare, de astd datd cuprinnunla.

ln acel moment, celXlalt copilag care se afla in cdruciorul de turi a ddrimat un borcan cu dulceatd. Cind acestaa atejos, mama a lipat ,,Asta e prea de tot", pdlmuindu-l fustr; a ingfbcat cutia blielelului de trei ani 9i a aruncat-o in cel apropiat raft, l-a apucat de incheietura miinii 9i s-a grdbit magazin, impingi:nd periculos cdruciorul ir care se afla sucare acum plingea, in timp ce celdlalt bdielel dddea din pi lre ti protesta: ,,Lasd-mdjos,lasd-md. jos!" Zillmann a descoperit cX atunci cind trupul este deja intr-o de agitafie, ca tr cazul mamei de mai sus, gi ceva declano deturnare emolionald, emolia care apare, fie cd este vorminie sau de nelinigte, este extrem de intensd. Aceasta este ica ce apare atunci cind cineva se irfurie. Zillmann soco,cd explozia furiei este ,,o secvenli de provocdri, fiecare depind o reaclie excitantd care dispare trcet". In aceastdirgifiecare gfird succesiv care provoaci minia sau fiecare perdevine un minideclangator pentru impulsul nucleului de a crea valuri de catecolamine, fiecare in parte creimpuls hormonal. Tiece o secundd inainte sd apard urmigi apoi cel de-al treilea 9.a.m.d.; fiecare val sporegteceeace t deja, escaladind rapid nivelul de trezire psihologicl al i. Un gfird care intervine ulterior in acest declansator de:

84

I4robit de patimi

Natura inteligenlei emolionale

ja existent este gi.mai intens in minie decit la irceput. Minia se clddegte pe minie; creierul emolional se incinge. intre timp, minia netemperati de rafiune se transformd ugor in violen!5. In acel moment, oamenii devin neiertltori gi nu mai gindesc ralional; gindurile lor se concentreazl, asupra rdzbundrii gi ripostei, uitind de eventualele consecinle. Acest inalt nivel de excitare Zillmann il definegte ca: ,,addpostind iluzia puterii gi a invulnerabilittrlii ce poate inspira gi facilita o agresiune", astfel incit persoana furioasi ,,i9i pierde controlul rational", avind o reaclie dintre cele mai primitive. Impulsul limbic este ascendent. Lecfia cea mai durtr de brutalitate cdlduzegte persoana la fapte. Balsam pentru minie Dupd ce oferd aceasti anaLzf a anatomiei furiei, Zillmann socotefte ctr existX doui cdi principali de. intervenfie. O cale , pentru risipirea miniei este de a lua fur stdpinire gindurile care declangeaztrvalurile de minie, avind in vedere cd ele sint cele ce ',evalueazd o interacliune care confirmtr gi incurajeazlprimaizibucnire de minie, iar reevaludrile subsecvente pot alila fldc5rile. Conteazd foarte mult momentul; cu cit mai repede, cu atit mai bine pentru eficienla dezamorsXrii acestui cerCal mfuriei. intr-adevdr, minia poate fi complet scurtcir,cuitati dacd informalia de lini gtire sosegte lia inle c;r-miniapropau-gstr sd adioieze. Puterea de inlelegere necesard pentni?-dEZi-morsa minia este mai limpede explicatd printr-o alttr serie de experienle ale lui Zillmann, furcare un asistent crescut" i-a insultat 9i i-a -prost provocat pe voluntarii care tocmai fdceau gimnastictr pe biciclet5. Atunci cind voluntarilor li s-a dat ocazia sd pltrteascd cu aceeagi monedd (din nou dindu-li-se posibilitatea sd facd o proastd evaluare a candidaturii acelei persoane pentru o slujbd), ei au fdcut-o cu minie 9i satisfacfie. Intr-uira dintre versiunile acestei experienfe, un alt complice, o femeie, a intrat dupd ce voluntarii au fost provocali gi inainte sI apuce sd rtrspundd cu aceeagimonedi; ea i-a spus primului complice care ii provocase cd il cauti cineva la telefon pe hol. In timp ce iegea,el a mai fXcut o remarcd dezagreabil5 gi la adresa ei. Ea instr a reacfionat pozitiv, explicind dupl ce acestaa plecat ci bietul de el era foarte tensionat 9i ingrijorat, pentru cd nu gtie dacd o sd ia examenele orale pe care unneazd si le dea. Dupd aceea,voluntarii, atunci cind li s-a oferit ocazia s5-i plXteasctrcu aceeagimonedd bdrbatului mitocan, au hotdrit sd n-o facd totugi. Chiar 9i-au exprimat compasiunea pentru situalia lui.

85

Aceste informalii de linigtire permit o reevaluare a miniei te de diverse evenimente. Dar mai existd gi o posibilitaspecifici de a potoli minia. Zillmann constattr cd ea funcfiofoarte bine la nivelurile de minie moderati; la nivelurile ute de minie, nu mai este luatd in calcul, pentru cX apare ce el numegte ,,incapacitatea cognitivtr't - gll alte cuvinte, nu mai sfurtin stare sd gtrdeascd normal. Cind oamenii deja foarte infuriafi, ei refuz5 informalia de linigtire, spunin: ,,Asta e prea de tot!" sau ajungind la,,cele mai cumplite

t5!i posibile ale limbii engleze",duptr cum se exprima Zillmann. Calmarea r Crnd aveam treisprezece ani, m-am infuriat odatd foarte tare 9i am iegit din casd jurind ci n-am sX mi mai intorc niciodattr. Era o frumoastr zi de varl 9i m-am plimbat pe superbele pajigti pind ce linig-

tea gi frumuselea peisajului m-au calmat, iar duptr citeva ore m-am foitorsspdsit9i aproapecomplet potolit. De atunci, de cite ori mi in-

1,furii, procedez la fel 9i mi se pare ci este cel mai bun leac.

Aceastd povestire a fost relatatX de unul dintre subiecfii unudintre cele mai gtiinfifice studii asupra mfuriei, efectuat in ; Continud sd fie un model pentru o a doua posibilitate de minia: psihologia calmtrrii - agteptind ca adrenalina str acolo unde nu mai poate sX deClangezeminia. intr-o de exemqlu, asta inseamnd str te distanlezi de celdlalt o vreme. In perioada de calmare persozmafurioasd poa-

frintr escaladtrriisitualiei ostile,ircercind sd se distreze. gtrsegtec[ aceastd distracfie este extfem de puternicd schimbarea dispozifiei, dintr-un motiv foarte simplu:

greu sI rimii furios cind te simli bine. Exist5 insd un truc, letgeles,gi anumesd potolegtiminia sufigien{citsdpoli sirroll gr sromenJpHcUt-pecareil trdiegtidinglin:. ,ejtu -Aiflizele lui Zillmann rEferitdare la felurile in care minia sau descregte explicd multe dintre descoperirile Dianei referitoare la strategiile pe care oamenii spun cd le folosesc ricei pentru a-9i potoli minia. Una dinke strategiile cele mai teeste sI rdmii singurpind te-so.aicalqrszi. Mulli oameni ctr aceastdsolulie se poate pune in practiCi mergind la vounei magini - pentru cd atunci cind conducem facem praco pauzd (gi Tice mi-a spus cd asta a determinat-o sS.conductr atent). Poate cd o variant5 mai sigur5 este mersul la plimbaexercifiul fizic ajuti gi el la potolirea miniei. Ca gi metodele de

n

86

Natura inteligenlei emolionale

relaxare, cum ar fi respiralia profundd 9i relaxarea mugchilor, tocmai pentru cd acest lucru schimbd fiziologia trupului dintr-o incordare determinatd de minie in destindere gi poate gi pentru cd atenlia este distrasd de la ceea ce a declangat minia. Sportul poate rdcori minia din acelagimotiv: dupd o activare psihologictr intens5, in timpul exerciliului fizic, trupul igi revine la un alt nivel, de mai micd intensitate, atunci cind reintrtr in repaos. Perioada de calmare nu va apdrea insX daci in acest timp vom continua sd urmdrim girul gindurilor care duc la minie gi dac5 fiecare gind in sine este un mic declangator pentru o adevdratd cascadd a miniei. Puterea capacitilii de distraclie consttl in faptul cd stopeazd acest tren al miniei in care se afli gindurile negative. In sondajul sdu referitor la strategiile prin care oamenii igi stdpinesc minia, Tice a descoperit cd distracfia ajutd 9i calmeaztr minia: televizorul, filmele, cititul si orice intervine in indepdrtarea gindurilor minioase. Dar Tice a mai constatat cli exist5 9i alte solulii, cum ar fi cumpSrdturile sau mincatul, dar care nu au acelagiefecf este simplu sd continui sd te concentrezi asupra gindurilor care te-au infuriat atunci cind mergi la Mall sau devorezi o felie de tort de ciocolat5. Pe lingi aceste strategii, addugafi-le 9i pe cele inventate de Redford Williams, psihiatru la Universitatea Duke, care s-a gindit sd ajute persoanele ostile care riscd sd contracteze boli de inimd dacd nu-gi controleazd irascibilitateaT. Una dintre recomandirile sale este ca aceste persoane se foloseascd congtientizarea de sine pentru a surprinde la timp gindurile cinice sau ostile, incd din momentul ilr care se formeazd, 9i a le nota. Odatd ce gindurile sint captate ir acest fel, ele pot fi reevaluate, aga cum a constatat Zillmann, aceastd abordare funclionind mai bine inainte ca minia sd ajungi furie. Eroarea descirciirii Cind tocmai mi urcam intr-un taxi la New York, un tindr care traversa strada s-a oprit irn fala maginii, ca sd agtepte reducerea circulafiei. $oferul, nerdbddtor si porneascd, l-a claxonat, strighdu-i sd plece din drum. Rispunsul a fost o injuriturd 9i un gest obscen. ,,Nenorocitul dracului!", a zbierat taximetrisful, ameninlindu-l cu magina, apisind pe accelerator gi pe frind in acelagitimp. in fala acestui pericol mortal, tirdrul s-a dat deoparte gi a dat un pumn in taxi, ir momentul in care acestaa intrat in trafic. Afunci goferul a inceput si ii strige o intreagi coleclie de injurii.

Inrobit de patimi

87

Fe mdsuri ce am inceput si avansdm, goferul incd foarte agimi-a spus: ,,Nu trebuie sd permili nim5nui sd te calce in pi. Tiebuie sd-i rlspunzi cu aceeagi monedi - mdcar te

ugurat!" Catharsisul - a da friu liber miniei - este uneori o modalide a aborda furia. Teoria populard susline cd ,,te face si te i mai bine". Dar aga cum o sugereazl 9i descoperirile lui nann, existi 9i argumente contra catharsisului. Acest lucru t indicat pini in anul 1950,cind psihologii au inceput sd tesefectele cltharsisului gi au descoperit de fiecare dati ci a da liber miniei nu inseamnd a o alunga (chiar dacX din pricina seducitoare a miniei te simli satisfdcut)8' S-ar putea sE 9i unele situalii speciale, in care acest sistem de a da friu miniei funcfioneazd: atunci cind este exprimatd direct cXtre na ce reprezintd linta, dindu-li senzalia cd egti din nou pe situa,tie sau cd indrepli o nedreptate sau atunci cind ,,rdul cuvenit" adus celeilalte Persoane/ ceea ce ar -o si igi schimbe pozlliafiri sd pldteascd,eventual, cu monedS. Dar pentru cX minia are o naturI incendiari, acest lucru este mai ugor de spus decit de fdcute.

Tice a descoperit cd d_""jetS-ar"ea11iryelestu una -4ln!$-Sefe de turie impiediizbucnirile moa4itXg_a9_iltmare, i proaste da-asiiEitlei-iiea creieruli-i emofional, iar astafdcindu-i pe i 9i mai furiogi decit erau. Tice a constatat cX atunci cind renii spun cd 9i-au virsat nervii pe Persoana care i-a provoefectul oblinut este o preltrngire a dispoziliei furioase 9i nu re a ei. Mult mai eficient este ca oamenii si se calmeze intii gi abia apoi, intr-o manierd mult mai constructiv5, sI se cu perioana respectivi, pentru a-gi rezolva disputa' cum spunea maestrul tibetan Chogyam Trungpa atunci a fost intrebat cum e mai bine s5-!i stlpinegti minia: ,,N-o . Dar nici nu acliona in funcfie de ea."

CALMAREA NELINIPTII; crNE, Elr sA-Ml EAc GRrII? [A,

,ru! Toba de egaPament nu sund bine deloc... ]o duc la reparat?... Nu-mi pot permite cheltuiala asta'. . Ar trebui sd iau bani din fondul pentru facultate al lui ]amie... $i ce daci nu imi mai pot perrilrite se-l trimit la studii?... Notele proaste de sdpt6mina trecutd... pi dacd notele vor fi 9i mai proaste gi nu mai poate intra la facultate?' ' ' i Toba de egapament nu sund bine deloc..'

88

Natura inteligenfei emolionale

$i astfel mintea ingrijoratd se rotegte la nesfirgit, in cercul vi_ cios al unei melodrame de slabi calitate, mergind dintr_o ingri_ jorare ftrtr-alta. Exemprul anterior ni-r oferi d"oi psihorogi a! ta Universitatea de Stat din pennsylvania, Lizabeth Roe"mer si Th-omasBorkovec, ale_c5rorcercetdri asupra ingrijordrii _ mie_ zul nelinistii - au ridicat acest subiect la rang:uf de adevirati gtiin!510.Nu mai existd, desigur, nici un obstacil ftr fala f"!iij"_ rdrii, atunci cind ea apare; anilizind insd o probleml _ adila io_ losmd reuecfla constructivX, care poate pdrea a fi o irgrijorare _ poate aplrea o solufr-e..Intr-adevtrr, reacgia care subliiiaza ingri vigilenia fald de pericolul potenfial, care a fosf f?rd ior.ar91.9ste indoial5,^ esenlial p"li* supraviquiie dJa iungul umane. Atunci cind frica declangeazi creierul emJlional, "-roi.,!u1 parte din nelinigtea rezultati fixeazd,aten,tia asupra pdricorurui imingnt, obligind mintea sd se fixeze asupra rerutuiin care ar trebui str gestioneze situalia, ignorind orice iltceva pentru moment. in_ tr-un fel, ingrijorarea este o repetilie a ceea ,_u, putea intimpla rdu gi a felului in care trebuie ibordatd situa,tia; "" misiunea in_ grijordrii.este str giseascdsolulii pozitive in cazul pericolelor ce apaq,anticipind primejdiile. Dificultatea intervine atunci cind este vorba de ingrijordri cronice repetitive, cele care apar iar 9i iar gi nici mdcir nu se apropie vreodatd de o solufie pozitivtr. O analizl atentd a irgri_ jore{i cronice sugereazi ctr ei are toate atribut"f" UfJ.u; emofiional; ingrijordrile parcx vin de niciunde gi sint """i necontrolal brle, generind de obicei un fel de atmosferi d.enelinigte, sint im_ previzibile din punct de vedere ralional, blocind persoana insri_ joratd asupra unui singur punct de vedere inflexibil, u."tu ui?u_ brectulul generator de ingrijorare. Cind acest ciclu al ingrijor5rii se intensificd gi persistx, el se transformi intr-un ua""arltito.uj neuraf ajungindu-se la tulburdri de anxietate curn ar fi fobiile, obsesiile sau crizele de panictr. in fiecare dintre aceste sttrri iherijorarea se fixeazd intr-un mod diferif pentru fobi., axeazdpe temeri; pentru obsedat, pe prevenirea unei ""il;;;f;; calamitdti care il sperie; pentru cei care suferi de crize de panicd, ir,grqr_ rdrile se concentreazdpe frica de moarte sau chiar pe iaeeu?a'u. putea suferi o asemeneacrizi. I.r toate acestesitualii, numitorul comun este ingrijorarea ca_ re o ia razna. De exemplu, o femeie tratatd pentru o tulburare obsesivd are o serie de iitualuri care ii ocupd aproape toate ore_ le in care se afld in stare de veghe: duguri decite^patruzeci gi

Inrobit de patimi

89

cinci de minute de mai multe ori pe zi, spilatul pe miini irtre cinci 9i doudzeci de minute. Ea nu se va agezadecit dupd ce va steriliza scaunul cu alcool. Nu se va atinge de nici un copil sau de nici un animal - pentru cd sint ,,prea murdari". Toate aceste obsesii au fost activate de teama ei morbid5 gi foarte acutl de microbi; igi face griji permanent, gindindu-se cI dacd nu se spald gi nu sterilizeazd totul, o sd se molipseascd de vreo boali 9i o str moard11. O femeie aflatd sub tratament din pricina unei ,,tulburdri generalizate de anxietate'dsnumirea psihiatrictr a ingrijortrrii permanente - a reaclionat astfel atunci cind i s-a cerut sd-gi exprime firgrijorarea in cuvinte, vorbind timp de un minut: $ar putea sdnu fac.binece fac.Ar fi prea artificial,deci n-ar mai fi o indicalie desprelucrul real ori noi trebuie sd ajungem la lucrul rea1...Dactrnu se ajungela lucrul real, nu md pot facebine. Si dacd n-am sd mi facbine, n-am sd mai pot fi fericiti niciodatd.l2 ln aceastdprezentare plind de virtuozitate a ingrijordrii fald de ingrijorare, cerinla ca ingrijorarea sd fie exprimati in cuvinte vreme de un minut, adicd doar citeva secunde, duce la contemplarea unei catastrofe care va dura o viafd: ,,N-am sd mai pot fi fericitd niciodatS." Ingrijortrrile de obicei urmeaztr un asemenea tipar - o conversafie cu sine care merge de la ingrijorare la ingrijorare 9i care cel mai adeseaajUnge la catastrofd 9i la imaginarca celei mai cumplite tragedii.Ingrijordrile sint de obicei exprimate fir gind, mai precis, ftr auz gi nu in vdz- adici in cuvinte, nu in imagini - lucru extrem de semnificativ pentru stdpinirea irgrijoririi. Borkovec gi colegii sdi au inceput sI studieze ingrijorarea atunci cind au incercat si gdseascdun leac pentru insomnie. Alli cercetdtori au constatat cd anxietatea apare sub douX forme: cognitiad - sau ginduri ingrijordtoare gi somaticd- prin simptome fiziologice ale anxietilii cum ar fi transpiratul, bdtiile rapide ale inimii sau febra musculari. Principala probleml a celor ce sufertr de insomnie nu este de fapt tensiunea somatice, dup5 cum a descoperit Borkovec. Ceea ce-i fine treji sint tocmai gindurile siciitoare. Ei sint persoane care se ingrijoreazl in mod cronic ai nu de pot abline de la asta, indiferent cit de somn le-ar fi. Singurul lucru care ii poate ajuta sd adoarmi este sd nu-gi mai facd griji, concentrindu-se asupra senzaliilor produse de metodele de relaxare. Pe scurt, grijile pot fi stopate prin distragerea atenfiei.

90

Natura inteligenlei emolionale

Majoritatea celor care se ingrijoreaze par totugi a nu fi in stare sX procedeze astfel. Borkovec consideri ce motivul are in parte legdturd cu o consecin!5 a faptului cd se ingrijoreazd pind ce acest lucru devine un obicei. Se pare insd cd existd totugi ceva pozitiv in aceste ingrijordri: ele sint o modalitate de a aborda ameninlirile potenliale 9i pericolele ce pot apdrea. Procesul de ingrijorare - atunci cind urmeazi o cale normald - constl intr-o repetifie a ceea ce sint pericolele 9i in refleclia asupra cdilor in care trebuie rezolvate. Dar ingrijorarea nu funclioneazX chiar aga de bine. Noile solulii gi modalitilile de a vedea o problemi nu provin de obicei din procesul de ingrijorare, cu atit mai pulin cind este vorba de o trgrijorare cronicd. In loc si produci solulii la aceste potenliale probleme, cei care se ingrijoreazX de obicei pur 9i simplu se macind cu gindul la pericolul tr sine, trezindu-se cu un moral extrem de scdzut gi totodatd temindu-se, rdminind mereu pe acelagi figag al gindirii. Cei care suferS de ingrijorare cronicd i9i fac probleme pentru o vastd gamd de lucruri, dintre care cea mai mare parte nu au cum si se furtimple; ei deslugesctot felul de primejdii in calea viefii, pe care algii s:ar putea ca nici micar si nu le observe. $i totugi bolnavii de ingrijorare cronicd i-au spus lui Borkovec cd sint ajutafi de ingrijorarea lor 9i cX ingrijoririle lor se autoperpetueazi intr-un cerc inchis la nesfirgit.-Oare de ce ingrijoririle aiung un fel de dependen!5 mintal5? in mod ciudai, aga cum subliniazd 9i Borkovec, obiceiul ingrijordrii se adincegte cam in acelagifel ca superstiliile. Jinind cont de faptul cd oamenii se ingrijoreazd din pricina multor lucruri cu gansefoarte mici de a se intimpla cu adevirat - cineva drag care ar putea muri intr-un accident de avion, un faliment gi altele asemenea- existi la nivelul creierului limbic cel pulin un fel de fenomen magic. Precum o amuletd care ne apiri de unele rele anticipate, cei care se ingrijoreazl reugescdin punct de vedere psihologic sd creadd ci previn pericolul care ii obsedeazd. Funclionarea ingrij oririi S-amutat la Los Angeles din Midwest, tentatd de o slujbd la o edituri. Numai ci intre timp editura a fost cumpdratdde altcineva9i ea a rimas pe drumwi. Apucindu-sestrscrieca liber profesionistd,pe o piali de desfacereinegali, s-a trezit coplegitdde treabdgi incapabild si-9i pl5teascdla timp chiria. A trebuit sd-gilimiteze convorbirile telefonicegi pentru prima datl era fird asigurarede sdnitate. Aceastdlipsi de siguranfda devenit extremde stresant5:a inceput

Inrobit de patimi

91

, sd-9i facd tot felul de ginduri, si vadi tot felul de catastrofe in ceea ce privegte sinitatea ei, orice durere de cap putea fi o tumord pe cre, ier, se gi vedea implicatd intr-un accident ori de cite ori mergea cu i magina. Adesea se pierdea in lungi reverii, gftrdindu-se la griji, in' tr-un amestec de frimintdri de tot felul. Dar, declara ea, acesteingri: ' joriri deveniserd aproape o formd de dependenid.

Borkovec a descoperit un avantaj neagteptat al ingrijordrii. In vreme ce oamenii sint cupringi de gindurile lor pline de griji, ei si nu mai observe senzaliile subiective ale anxiet5lii stirnite aceste ingrijordri - bdtdile rapide ale inimii, broboanele de re, tremuraful -, iat pe mdsurd ce ingrijorarea continud, pare cd anuleazd o parte din anxietate, cel pulin aga poate fi din ritmul cardiac. Se presupune ci lucrurile se succed aga: cel care se ingrijoreazd observd ceva care declangeazd unei posibile amenin!5ri sau primejdii; el igi imagineapi o catastrofdcare, la rindul ei,ge ereaz| o ugoari crizd de anxietate. Dupd care cel ce se ingrijoreazd se lasd pradd unui lung $r de ginduri stresante, fiecare avind la bazdwr alt motiv de ingriiorare; pe mtrsurd ce atenlia este indreptati ir alti direclie, dicl la acest 9ir de ingrijordri, concentrarea asupra acestor gini face ca mintea sd abandoneze imaginea catastrofald iniliacare generase senzalia de anxietate. Borkovec a constatat cX lginile sint declangatoaremult mai puternice pentru anxietafiziologicd decit gindurile, deci cufundarea fur ginduri 9i eximaginilor catastrofale alind in parte experienla anxiettrtii. Astfel, furgrijorarea este refiltdritd, dar devine un fel de anin raport cu anxietatea evocatd. ,i" Cei care se ingrijoreazd insi in mod cronic se infring singuri,

sensulcd totul capdtl aspectulunor idei stereotiperigide 9i $u mai existi nici o bregd creatoare care ar putea duce la o rezola problemei. Aceastd rigiditate apare nu numai ir manifes-

tareaconlinutului gindurilor in$rijoritoare, carepur gi simplu mai mult sau mai putin aceeagiidee mereu. La nivel neurologic existi o rigiditate corticald, un deficit in privinla capafii creierului emolional de a reacliona in mod flexibil la imprejurdrile unei schimbdri. Pe scurt, ingrijorarea cronicd funcfiodoar in anumite direcfii, niciodatd in cele prin care se unge la concluzii: ea ugureazd intr-o oarecaremdsurd anxietadar nu rezolvd niciodatd problema. Singurul lucru pe care cei card se ingrijoreazd in mod cronic pu-l pot face este sd urmeze sfatul care li se dX cel mai des, de

92

Natura inteligenlei emofionale

altfel: ,,Nu-!i mai face griji" (sau gi mai riu: ,,Nu-!i mai face griji, fii fericit"). Cum cei care se ingrijoreazd in mod cronic au probleme la nivelul nucleului amigdalian, devin imprevizibili. Prin insdgi natura lor, ceva ce li se ivegte in gind persist5. Duptr mai multe experienle, Borkovec a descoperit cd existi ciliva pagi foarte simpli care pot fi de folos pine gi celor care suferi de o ingrijorare cronictr foarte gravtr, pentru a-gi line acest obicei sub control. Primul pas este congtientizarea de sine, detectarea episoadelor ingrijordtoare cit mai aproape de inceputul lor - ideal ar fi cit mai curind sau imediat dupd ce imaginea catastrofalS declangeazd ciclul ingrijorare-anxietate. Borkovec ii pregtrtegte pe oameni sd abordeze situafia invlltndu-i mai intii sI monitorizeze semnele de anxietate, in special, si invele si identifice situafiile care declangeazdingrijorarea sau gindurile gi imaginile care dau nagtere ingrijortrrii, precum gi senzafiile ce le insolesc la nivelul trupului. Prin exercifiu, oammii pot identifica ingrijordrile intr-un stadiu incipient al spiralei anxietifii. De asemenea,ei inva!d metodele de relaxare pe care le pot aplica furmomentul in care igi dau seama ctr incepe ingrijorarea 9i pe care le pot practica zilnic, pentru a fi in stare str le foloseascd pe loc atunci cfurd au mai mare nevoie de ele. Metoda de relaxare itr sine nu este trsd suficientd. Cei ingrijorafi trebuie str conteste activ gindurile ingrijordtoare; daci nu vor reugi, spirala ingrijortrrii va reveni. Astfel, urmtrtorul pas este abordarea unei pozifii fa!5 de aceste presupuneri: este oire foarte probabil ca infmplarea aceeade'ternut sd se gi petreacX? Este neaptrrat necesar str presupunem cd dxlstl doar o alternativd sau eventual nici una pentru a impiedica sd se intimple aga ceva? Exist5 pagi constructivi care pot fi fdculi? Oare ajut5 la ceva sd ne gi"di* la nesfirgit la aceste lucruri care ne dau o stare de nelinigte? Acest amestec de scepticism sdndtos gi gindire profundd se presupune cd ar putea si aclioneze ca o frind asupra activdrii neurale care susfine anxietatea. Generarea activi a unor asemenea ginduri poate amorsa circuitul ce inhibd sistemul limbic care duce la ingrijorare; in acelagitimp, o stare de relaxare activatd in mod voit anihileaztr semnalele prezenlei anxiettrfii, pe care creierul emolional le trimite in corp. Intr-adevdr, Borkovec subliniazd cd acestestrategii stabilesc o anumitd ordine a activitdfii mintale, care este incompatibild cu

lnrobit de patimi

93

ijorarea. Atunci cind unei ingrijordri i se permite sd se repea fi abordati, ea cigtigi teren, interindu-gi puterea de con-

abordareaei prin contemplareaunui 9ir de puncte de plauzibile face ca acest gtnd ingrijordtor sd fie considerat naiv ca adevirat. Chiar gi unii dintre cei care se ingrijoindeajuns de mult incit sd fie calificali cu diagnostice psi-

au sctrpatde ingrijorare procedind astfel. Pede alti parte, pentru cei care se ingrijoreazd atit de tare inau ajuns sd sufere de fobii, de obsesii, de crize de panicd, este prudent - gi intr-adevdr acestaeste un semn de congtientide sine - str ia anumite medicamente care firtrerup acest vicios infernal. O reactivare a circuitului emolional cu aju-

unei terapii estetotugi necesarApentru a reduce pericolul cazul problemelor de anxietate, pericol ce poate reapirea urci cind este intrerupttr medicafial3.

ABORDAREAMEIANCOLIEI Singura dispozilie ftr care oamenii fac cele mai mari eforturi a se scutura de ea estetristetea;Diane Tice a constatatctr ii sirt mai inventivi atunci cind incearci sd scape de tris. Bineinfeles, nu trebuie scdpat de orice fel de tristefe; melanca orice altd dispozilie, are gi ea avantajele ei. Tristefea pe o aduce o pierdere are efecte invariabile; ne pierdem intere-

fald de distraclii gi pltrceri,ne concentrtrmasuprapierderii gi ne diminueaztr energia de a face noi eforturi -

cel pulin pe

. Pescurt, ne menline intr-o staremeditativ5, retrastrdin via!tr agitattr,ldsindu-ne intr-cj stare de suspensie,in caielim incercind sd gdsim un sens 9i in final ajungem str ne hptlm psihologic Ai strne facemnoi planuri caresd ne permittr ne ducemviala mai departe. valiunile sint utile; instrdepresiiletotalenu. William Styron o descrierefoarte elocvent5a ,,numeroaselormanifestdri trale bolii", intre altele, ura de sine, un fel de sentirrimt o ,,rdceald",,,un sentiment sumbru care se strecoaln mine, o teamd gi o instriinare gi mai presus de toate o suanxietate"r4. Apoi existd citeva semne la nivel intelectu,dezorientarea, incapacitatea de concentrare gi pauzele de morie", iar intr-o fazd ulterioard mintea este ,,dominatd de anarhice" gi de ,,ideea cd procesul meu de gindire a cuprins de un val toxic 9i incalificabil care mi-a anulat orice

94

Natura

inteligenlei

emolionale

reaclie posibild de bucurie ir raport cu lumea celor vii,,. Existd gi efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, ,,un fel de amorleali, o nervozitate, dar mai ales o fragilitate ciudatd", precum 9i ,,o vegnicd nelinigte". Apoi se pierde gustul fal5 de pldcere: ,,mincarea, ca de altfel orice altceva care presupunc o senzafie, devine brusc lipsiti de orice savoare,,; in-final, sperag_tadispare gi este inlocuitd de ,,o groazd sinistrd,, de o dis9i gerar_eatit de palpabild, incit pare o durere fizicd insuportabild, fa!5 de care singura solufie este, aparent, sinuciddrea. In cazul unei asemenea depresii majore viafa este paralizat|; nu se mai ivegte nici un fel de nou inceput. Sirnptomele pro_ priu-zise aledepresiei fac ca viala sd rdmitrd in suspensie.DupA pdrerea lui Styron, nici o medicalie gi nici o terapie nu ajuia; aceastdstare nu trece decit odatd cu timpul care se scurge, sing-ryyt reJusiu rdminind spitalul, care, infinal; risipegte?eznddejdea. Dar pentru cei mai mulli, mai ales pentru iei care suferd de cazuri mai pulin grave, o solulie ar fipsihoterapia, dar gi medicamentele - cel mai la modd katament este cel iu prozac. dar existd cel pulin alte doudsprezece medicamente, in special pentru depresiile majore. Eu md concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme de tristefe, care, la limitele superioare, devine ceea ce se cheamd in termeni de specialitate ,,depresia subclinici,, - adicd melancolia obignuitd. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri, cu condilia sd existi resuriele inteme necesare. Din pdcate, o parte dintre strategiile folosite adeseaau un efect contrar 9i ii face pe oameni si se simtd chiar mai riu d.ecit inifial. Una dintre strategii este statul de unul singur, lucrd care-i atrage pe cei care se simt la plmin! totugi, cJ mai adesea, sentimentul de insingurare gi de izolare sporegte tristelea. Acest lucru poate explica parfial de ce Tice a Constatat cd tactica cea mai des folositd pentru lupta impotriva depresiei este o viald mondentr - iegitul la masi fir ora9, la un meii sau la cinema; pe scurt, trebuie ftrcut ceva impreun5 cu prietenii sau cu familia. Acest lucru funclioneazi bine daci efbctul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristefe. Dar el poate pre, lungi aceasti stare dactr se folosegte de prilej doar pentru a cugetq 9i mai mult la ceea ce l-a adus in acea situafie. , Intr-adevbr, o stare depresivd va persista sau se va adinci in funclie de gradul ftr care este *megate. ingrijorarea fali de ceea ce ne deprimd face ca depresia sd fie gi mai intensd gi de mai lun-

Inrobit de patimi

95

duratd. In depresie, ingrijorarea poate avea mai multe forme, concentrindu-se asupra aceluiagi aspect al depresiei in sicit de obosili ne simlim, cit de pufind energie avem, cit de motivali sintem, de exemplu, slu cit de pulin muncim. in nici una dintre acesterefleclii nu este insolit5 de un gir acliuni concrete care ar putea sd mai aline problema. Alte indes intilnite ar fi cele ce iau forma ,,izol6rii gi concentrdasupra a cit de ingrozitor te simli, a girdului cd partenerul de te-ar putba respinge pentru cd egti deprimat sau a preocudacd vei avea din nou o noapte de insomnie", cel pulin aga : psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a t unde duce rumegarea problemei in cazul persoanelor te1s. Persoanele deprimate igi justificl de obicei acest tip de frire spunind cd incearcd ,,sd se firleleagd mai bine"; de fapt, fdrd sX facl njg! unl2as in direclia fir4elrn 9g uterapii, ajutd foarte mult sd refle

glgZglgldgp_llmdrii, insd-5toa_q in ca,Zglit sa-reduge lg perssi&rafia care a cauzat qeg ag]-rgri:are-ilLp'tu. t**na [yg stare.Ocutun{q1g.pgqly3jnjriCte-tepurgisimplu,inrduie. a-cS_ast5.dispozif Deasemenea,meditaleaglig:11!dp-.9-ate*-inr{gtg"!idepresia,

condiliile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. Nodi ca exemplu o femeie agent de virzdri care instr fie deprimati 9i-9i petrece ore intregi irgrijorindu-se in uri cu gisirea unor clienli importanli. In acel moment, vinscad, iar ea se simte o ratata, ceea ce ii alimenteazX starea depresie. Dacd la aceastXformtr de deprimare ar fi reaclionat

ind sd igi distragtratenlia,ar fi putut strse dedice^truPqi vinzdrilor,Jocmaipentru a uita de aceastitristele.In acest virzlrile nu ar fi scXzut 9i experienfa de a vinde i-ar fi spofircrederea in sine gi i-ar fi atenuat inclinalia spre deprimare. 'Nolen-Hoeksma a constatat cd fglqgile sint inclinate mai

b,arbal!i-q-4re{g-q}gze,h!qo-,{*gage"ra,tatuncicin te. Ea a presupus ce acest lucru s-ar putea explica cel in parte prin faptul ci femeile sint diagnosticate ca deprede doud ori mai des decit birbafii. Bineinleles tX pot intra joc 9i alli factori, 9i anume cX femeia este mult mai dispusX dezvdluie motivul de ingrijorare sau cd in viala ei se pot ivi multe situalii care si o deprime. Bdrbalii igi pot ineca depri-

96

Natura inteligenlei emolionale

marea in alcoolism, num5rul acelora dintre ei care aleg aceastll solulie nefericitd fiind de doud ori mai mare decit al femeilor. Terapia cognitivS vizeaz6.schimbarea acestor tipare de gindire 9i, confonh unor studii, s-a dovedit cI poate fi folositd impreunf, cu medicalia pentru tratarea depresiilor nu foarte gravcr 9i chiar cd este superioari medicaliei i:r prevenirea revenirii depresiilor ugoare. Doud strategii sint extrem de eficiente in acest tip de beteliel6. Una este inv5larea modului de confruntare cu gindurile aflate in centrul frXmintdrilor - chestionarea asupra valabilit5lii lor gi gindirea unor variante mai pozitive. Cea de-a doua ar fi organizarea voitd a unor programe plicute gi care sd distragd atenfia. Unul dintre motivele pentru care aceasttrdistragere a atenliei funclioneazd este faptul ctr gindurile deprimante apar ca din senin, strecurindu-se total nepoftite in mintea cuiva. Chiar gi atunci cind persoanele deprimate incearcd sd-gi alunge gindurile deprimante, cel mai adesea ele nu reugesc si gdseascdo varianttr mai bund; odatd pomit, fluxul gindurilor deprimante are un efect magnetic foarte puternic la nivelul asocialiilor de idei. De exemplu, atunci cind persoanelor deprimate li se cere sd recompuntr o propozilie din patru cuvinte date aleator, cel mai adeseaopteazd pentru mesajul cel mai deprimant (,,Viitorul pare foarte sumbru") gi nu pentru cel mobilizator (,,Viitorul pare foarte strXlucit')r7. Tendinla de perpetuare a deprimtrrii se manifesttr pinl 9i in genurile de distracfie pe care gi le aleg oamenii. Atunci cind li s-a dat o listtr de modalittr'i pozitive sau plictisitoare de a igi lua gindul de la ceva trist, cum ar fi irmormintarea unui prieten, subiectii au ales activitSlile mai melancolice. Richard Wenzlaff, psiholog la Universitatea din Texas, este cel care a ftrcut aceste studii 9i care a ajuns la concluzia ci aceia care sint deja deprimali trebuie si faci un efort suplimentar pentry a se concentra asupra unui lucru mai mobilizator, avind grijl sd nu aleagd ceva in genul unui film melodramatic, al unui roman tragic pentru ctr asta i-ar putea indemna sd recadd in aceeagidispozilie sumbrd. Modalititi

de.ridicare a moralului

Imagina!-vd cd mergefi pe un drum necunoscutabrupt 9i plin de serpentineir vreme ce afard esteceafd.Dintr-odatd, o ma.sindvd !i9negtein fald la numai cifiva metri, distanla fiind prea micd pentru a mai putea frina la timp. Aptrsati frina cu putere pini in podea 9i de-

tnrobit de patimi

97

rapafi, magina alunecind ugor sPre cealalti magind. Constata$ ci ea este plind de copii, un vehicul care ii duce la grddinild - 9i asta cu o secundi inainte de a auzi cum geamul se sParge 9i metalul se izbegte de alt metal. Apoi, dupi ciocnire, se agterne dintr'odatd linis,trea,urmati de un plins in cor. Reugili sd fugifl la cealaltd magini 9i constata,ti cI unul dintre copii zace nemigcat. Sinteli plin de remugclri gi vi cuprinde o nesfirgitd tristele din pricina acestei tragedii.

, Un asemeneascenariu dureros a fost folosit pentru a-i face I voluntarii din cadrul experienlelor lui Wenzlaff sd seemofoprofund. Ei au incercatapoi sd-giscoattrdin minte aceasti r,notlindu-gi gindurile ata cnm le veneautr minte in urmdnoud minute. De fiecare dattr cind li se strecura in minte

gind despretulburdtoareascene,ftrceauun semn pe.hirtie, iresurl si igi notau ideile. in vreme ce majoritatea, odattr cu cerea timpului, se gindeau din ce in ce mai rar la aceastd scetulburltoare, voluntarii mai deprimafi au dovedit cd pondeglndurilor obsedante creptea,baunii au fdcut chiar referiri in:cte la acea scend in gindurile lor, care se PresuPunea ci ar fi

ruit strfi fost indreptatespre altceva. Mai mult, cei careaveauo inclinalie spre deprimareau folo-

alte ginduri stresante penku a-9i distrage atenfia. Dupd cum rnea Wenzlaff: ,,Gindurile se asociazd mintal nu numai in ie de confinut, ci gi in funclie de starea ir care se afl5 per, de dispozilia ei. Oamenii au un intreg set de ginduri dente care apar cu mare repeziciune atunci cind sint trigti. care se deprimd ugor au tendinla sd-9i creeze relele foarte :rnice de a-ociafii de idei intre aceste ginduri, astfel incit ele greu de suprimat de indatd ce aPare o proastd dispozilie' nea ironiei, cei deprimali folosesc tocmai un subiect deprica si i9i ia gindul de la un altul de acelagi gen/ ceeace stlirte gi mai multe emolii negative." O alttr teorie susline ctr plinsul ar fi modalitatea naturald de nivelul substanlelor chimice ce aPar odati cu suferinfa. cd uneori plinsul poate sd ne scaPe de blestemul histefii, el poate gi str lase o anumiti obsesie privitoare la motivele rerdrii. Ideea unui ,,plins sdndtos" este ingelStoare: plinsul intlregte meditarea asupra unei situalii nefericite prelunde fapt starea de disconfort. Distraclia reugegte sd rupd care menline acea gindire coplegit5 de tristele; unul dinrrmentele teoriei de bazd conform cireia terapia gocurilor socurilor argumentele este eficientd in depresiile grave este 9i faptul cd ea proo pierdere a memoriei pe termen scurt - pacienlii simfin-

98

N at ur a int eli g en! ei em o! ional e

du-semai bine pentru cd nu-9i mai amintesc de ce erau atit de trigti. tn oice caz, studiind tipurile de tristele, Diane Tice a descoperit cI mulli au suslinut ce s-au indreptat spre diverse modalit5li de distracfie, clun ar fi cititul, televizorul 9i cinematograful, jocurile video sau jocurile puzzle, dormitul, reveria - visatul la o vacanld imaginard. Wenzlaff ad5uga faptul ctr distracliile cele mai eficiente sint acelea care ifi schimbtr starea - cum ar fi un eveniment sportiv palpitant, o comedie, o carte optimisttr. (Atenfie instr: unele distraclii in sine pot perpetua starea de depresie. Studiile au ardtat ci aceia care se uitd foarte mult la televizor sirt de obicei mai deprimali decit irainte s5 o fdci!) Gimnastica aerobictr, constate Tice, este una dintre cele mai eficiente tactici pentru indeplrtarea depresiilor ugoare, dar 9i a proastei dispozifii. Aici irstr trebuie si includem un avertisment, gi anume ci avantajele sportului funclioneazd cel mai bine in cazul celor lenegi, care nu se omoartr prea mult cu exercifiile fizice, deci in cazul sedentarilor. in ce-i privegte pe aceia care fac sport zi de zi, chiar dacd aduce o schimbare de dispozilie, efectul maxim a fost oblinut doar atunci cind s-au apucat de acestobicei sdndtos.De fapt, pentru cei care fac gimnasticd, efectul asupra dispoziliei este invers: ei incep sd se simti prost atunci cind sar cite o zi peste educalia hzicl. Sportul pare sd funclioneze bine pentr0 cd schimbtr starea psihologic5 presupusd de dispozilia respectivS: depresia inseamnd un moral scdzut, iar gimnastica aerobicd reugegtesd heleascd trupul. ln mod similar, tehnicile de relaxare care aduc trupul intr'o stare de inactivitate funcfioneazd foarte bine in cdzul anxietdlii, care este o formd de agitalie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Fiecare dintre aceste abordiri pare sd funclioneze in sensul cd opregte acest cerc infemal al depresiei sau al anxietdfii, aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emofionalE care a pus stdpinire pe el. Ridicarea moralului prin intermediul unor desfdtiri sau pldceri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru momentele de tristele. Unele dintre modalitdlile obignuite prin care oamenii se calmeazd atunci cind sint deprimaliar fi bdile fierbinli sau consumarea mhcdrurilor favorite ori a asculta muzica sau o partid5 de sex. in cazul femeilor, este populard solulia de a-9i cumpdra singure un cadou sau de a se desfbta pentru a depXgi o proastd dispolilie, dar 9i mersul la cumpdrdturi sau chiar uitatul prin vitrine. In privinla studenfilor, Tice a constatat ci mincatul este un paleativ de trei ori mai des folosit de cdtre fe-

Inrobit de patimi

99

i pentru calmarea tristelii, in vreme ce bhrbafii sint de cinci mai predispugi decit femeile la bdutur5 sau la droguri atunci au clderi nervoase. Mincatul exagerat sau alcoolul ca anti-

reprezintS,desigur,o solufiecu doud tXiguri:mincatul in exduce la regrete;alcoolul esteprincipalul factor de deprimala nivelul sistemului nervos gi deci, practic, sporegte starea de O abordare mult mai constructivi in privinla ridic5rii morai, susline Tice, este sd pui la cale o mici victorie sau o reugila itrdemind: nigte treburi care agteptau de mult sd fie fdcute in casd sau alte mici lucruri ce agteptiu sd fie rezolvate. ln mod ,ilar, are efect o irnbundt5lire a imaginii personale ce duce la icarea moralului, cum ar fi imbrdcatul frumos sau fardatul' Unul dintre cele mai putemice antidoturi in cazul depresiei pulin folosit in afara terapiei - este PercePerealucrurilor rtr-o alta perspectivd sau retncadrareacognitiad. Este firesc s5 vditXm atunciciird o relalie ia sfirgit 9i sd ne cuprind5 ginduri autocompdtimire, cum ar fi convingerea cd: ,,Asta inseamnd voi rdmitne pentru totdeauna singur(d)", ceea ce evident cX te disperarea. Totugi, irntorcindu-ne in timp 9i gindinla faptul ci relalia nu era prea gtozavd 9i ci de fapt nu ftro pereche potrivitd - cu alte cuvinte, privind din altd :ctivi aceastdpierdere, trtr-o lumini pozitivl - acest luionstituie un a4ticlqlsl'!dqte."tii. in mod similar, pacienlii casuferi de cancer,indiferent cit de gravd ar fi starea lor/ reugesc aibd o dispozifie mai buni dacd sint in stare se descopere cI alli pacienli care o duc 9i mai r5u (,,Totugi se poate 9i mai - eu cel pulin pot sd umblu"); cei care se compard cu Perrele sdnitoase sint automat 9i cei mai deprima1il8. Asemenea atii cu aceia care o duc gi mai reu sint surprinzdtor de te: deodat6, tot ceeace pdrea atit de ftrgrozitor nu mai pachiar aga. O alti metodd eficientd de a scdpa de deprimare este a-i ajupe allii. Cum depresia se alimenteazd din rumegarea ginduri 9i preocuparea de sine, a-i aiuta pe ceilalli ne face si ne desde acestepreocupdri, atita vreme cit incepe si ne intesuferinla altora. Implicarea fir voluntariat - ca antrenor Liga funiorilor, ca sfdtuitor sau pentru a-i hr5ni pe cei fdrd - a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente solude schimbare a dispoziliei, cel pu,tin aga reiese din studiul lui . Da{, din pdcate, aceastdmetodd este foarte rar practicati.

100

Natura inteligenlei emolionale

Lr sfirgit, unii oameni reugescsd-gi depigeasci starea de melancolie orienfndu-se spre transcendent. Tice mi-a spus: ,,Rugiciunea, dacd egti credincios, funcfioneazi indiferent de starea proast5 in care te afli, mai ales dacd este vorba de depresie."

Inrobit de patimi

101

arteriald.$i totu9i,cind au fost trtrebafi cum sesimt, au rdscd sfirt perfect calmi. Aceastd continui indepdrtare a unor emolii precum minia gi tea nu este un lucru neobignuit. Una din gase persoane

astfel,cel pulin agasuslineWeinberger.Teoretic,coCEI CE REPRIMA: NEGAREAIOWALA ,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd. ..1' Aga incepea fraza. $i se sfirgea astfel: ,,...dar de fapt voia sd aprindtr lumina." Aceastl transformare a unui act de agresiune intr-o gregeald nevinovat5, chiar dacf, este pulin plauzibili, este o reprimare captattr in oiao. Aceastd frazd a fost scrisd de un student care s-a oferit sd participe la un studiu referitor la reprimatori - oameni care de obicgi gi in mod automat par sS.estompeze tulburtrrile emolionale inainte de a le congtientiza. inceputul acestui fragment: ,,I-a tras un picior in burtd colegului de camerd-.." i-a fost dat unui student pmtru a fi completat in cadrul unui test. Alte teste au ardtat cd acest mic act mintal de evitare ftrceaparte dintr-un tipar mai vast al existenlei tinirului.de a distruge majoritatea emoliilor supdrdtoarele. ln vreme ce la inceput cercetitorii i-au considerat pe cei care igi reprimb emofiile drept un exemplu edificator al incapacitilii de a le simli - rude bune cu alexitimi. cii, eventual -, ir prezent ei sint considerafi ca fiind exper,ti in reglarea emofiilor. Au ajuns str se adapteze atit de bine prin instinctul de autoapdrare impotriva sentimentelor negative, fircit nici mdcar nu le mai congtientizeazd latura negativd. tn loc s5-i mai numim reprimatori, aga cum obignuiau pind acum cercetAtorii, un termen mult mai potrivit mi s-ar pdrea imputurbabili. Mare parte din acest studiu fdcut in principal de Daniel Weinberger, ir prezent psiholog la Universitatea Case Westem Reserve, aratd ctr degi aceste persoane par calme 9i imperturbabile, uneori ele pot str ajungd sd clocoteasctrdin pricina. acestor tulbur5ri psihologice pe care par si le ignore.In timpul testului de completare a frazei, voluntarii au fost 9i ei monitorizali in ceea ce privegte nivelul de excitare fiziologicd. Reprimatorii care pireau ctr emantr calm au fost trddali de agitalia trupului: cind au fost confruntali cu fraza despre colegul de cameri violent gi altele asemenea,au dat semne de anxietate, adicl inima a inceput sI le batd mai repede, sd transpire 9i sd le creascXtensiu-

pot irv5la in mai multe feluri sd fie imperturbabili.

Unul ar

fi o strategiede supravieluirein situaliile dramatice,cum fi un plrinte alcoolic intr-o familie in care aceasttrproblemtr esterecunoscutS.Altul ar fi un ptrrintesau ambii pdrinli cala rindul lor fac parte din categoria celor care-gi reprimtr emo-

gi prin urmare sint un exemplu, adictrse arattrveseli sau ca gheali atunci cind sint confruntali cu situalii nelinigtitoare.

pur gi simplu aceasti trtrstrtur5poate fi un temperament tenit. Nimeni nu poate spune exactcind apareun asemenea ftr existenfa cuiva; cei care igi reprimi sentimentele la maturitdlii sint calmi 9i stnpinifi. Problema care rtrmine, desigur, este cit de calmi sint de fapt. lntr-adevdr sd nu perceapX semnele fizice ale emoliilor tul? Sau doar se prefac a fi calmi? Rdspunsul la aceast5 re a venit tr urma unui studiu foarte inteligent, realizat ,psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wiscare anterior colaborase cu Weinberger. Davidson i-a pe cei imperturbabili sI rezolve un test de liberd asociere, cuprindea o listX de cuvinte neutre, dintre care unele aveau nrranfd ostiltr sau sexuald, menitd si stimeascd un sentiment anxietate la aproape oricine. Aga cum au demonstrat-o reaclor fizice, toli au dat semne fiziologice de disconfort ca reie la cuvintele respective, chiar dactr asocialiile de idei pe cafdcut au ardtat aproape intotdeauna cX au incercat str miefectul cuvintelor supirdtoare, apropiindu-le de almai nevinovate. Daci primul cuvint a fost ,,urd", reacfia a ,,iubire".

Studiul lui Davidsona profitat de faptul cd (in cazul dreptaor) un centru cheieal analizdriiemofieinegativese afltrin lodrept al creierului, in vreme ce centrii vorbirii se afl5 in cel

. Odat6 ce emisferadreaptXrecunoagtefaptul.c5un cuvint suplrdtor, ea transmite aceastdinformalie cdtre corpuscalloacel element care imparte creierul in doud jumdtdfi, iar apoi vorbirii, reaclionindu-se printr-un cuvint rostit. Foloo combinalie complicattr de lentile, Davidson a reugit sd afiun cuvirt astfel incit sd fie vdzut doar cu iumitate din cimvizual. Din pricina legdfurii neurale a sistemului vizual, da-

r02

Natura

inteligenlei

emolionale

cd afisajul s-ar fi fdcut in jumdtatea stirgd a cimpului vizual, ar fi fost recunoscut mai irtii de lobul drept al creiirului, care arr o anumitd sensibilitate la suferinld. baci afigajul s-ar fi f5cut in jumdtatea dreaptd a cimpului vizual,semnalul-ar fi ajuns in partea stingd a creierului fdrX a fi perceput ca o problemd nepldcutil. Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte, a durat un timp pentru ca imperturbabilii sd rdspundd - dar numai in cazul in care cuvintul fa!5 de care trebuiau sd reaclioneze era unul care ii deranja. ln cazul cuvintelor neutre, nu exista nlcl o trage^rede timp in privinla vitezei cu care era gdsiti asociafia de idei. Intirzierea apdrea doar atunci cird cuvintele erau prezentate emisferei drepte, nu gi celei stingi. Pe scurt, imperturbabilii pdreau cd datoreazd aceastl reacfie unui mecanism neural care incetinegte sau intervine in transferarea informaliilor deranjante. Ideea este cd einu se prefac cAnu ar fi congtienfi de gradul de eneryare; creierul lor le ascunde aceastdinformafie. Mai precis, stratul de indulcire a sentimentelor care acoperd acesteperceplii neplicute poate sd se datoreze acliunilor lobului frontal stftrg. Spre surprinderea sa, atunci cfurdDavidson a mdsuratnivelul de activitate al lobilor frontali, s-a dovedit cd activitatea este mai intensd in partea stirgi - centrul sentimentului pozitiv - 9i mai pulin in partea dreapti, centrul sentimentelor negative. Acegti oameni ,,seprezintd pe ei ingigi intr-o lumind pozitivd gi irtr-o dispozilie joviald", mi-a spus Davidson. ,,Ei neagd faptul ci stresul ii deranjeazd gi aclioneazd printr-un tipar al activdrii frontale stingi, cind stau gi se odihnesc, stare asociatd cu sentimentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmalii pozltive, in ciuda unei teaclii fiziologice clare, care seamind foarte tare cu o stare de disconfort." Teoria lui Davidson spune cX,in privinla activitdlii creierului, este nevoie de energie pentru a trii realitdlile nepldcute intr-o lumin5 pozitivd. Reaclia fiziologici puternicd se poate datora incercdrii suslinute a circuitului neural de a menline sentimentele pozitive sau de a le suprima ori de a le inhiba pe cele negative. Pe scurt, imperturbabilitatea este un fel de negare joviald, o disociere pozitivd - gi probabil este 9i un indiciu pentru funclionarea mecanismului neural in cazul unor stiri disociative grave/ care pot apdrea, de exemplu, dupd o situafie de stres posttraumatic. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o detagare,spune Davidson, ,,pare a fi o strategie cu o reugitd maximd pentru autoregldrile emotionale", degi nu se cunosc urmdrile la nivelul constientizdrii de sine.

Aptitudinea de a stipini

O singurd datd in viali am fost paializat de frictr. Tohrl s-a petrecut la un examen de matematicd, in primul an de facultatg-p,entru ci, nu gtiu de ce, dar nu invdfasem. Inci imi amintesc in:iperea in care am intrat ir acea dimineald d€'fiiimavara de parcd mergeam Ia tAiere gi imi sinleam inima grea. Fusesem de multe ori la cursuri in aceaste salA. fotugi, in acea dimineaf6, nu mai vedeam nimic pe fereastrd gi nici micar nu mai observam incdperea. Priveam fix in podea drept in fafa mea ir timp ce mi indreptam spre locul de lingi ugi. Cind am deschis coperta albastrd a caieh:lui de examen, am simlit in urechi blthile inimii 9i am perceput acest gust al anxietdlii $n stomac. M-am uitat o datd rapid la intrebirile de examen. Dar nici o speranfd. O ortr m-am uitat fix la paginA, mintea mea gindindu-se la consecingelepe care urma si le am de suferit. Aceleagi ginduri se repetau la nesffr9it, pe ling6 fricd gi tremurat. Am rimas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o inlepifuri cu curara. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult ir acel moment cumplit este cit de in''chisd a devenit mintea mea. Nu am petrecut ora aceeaincercind cu disperare sd gisesc o rezolvare a testului. N-am visat cu ochii deschigi. Pur 9i simplu am stat fixat asupra fricii ingrozitoare, agteptind str se termine acest chin.l

AceastX povestire a momentelor de chin imi aparfine; 9i in de azi este pentru mine cea mai grditoare dovadd a impacdevastator pe careil are gocul emolional asupra limpezimii ii. Acum imi dau seama cA acest chin al meu era un fel de al posibilitSlii creierului emolional care stdpinegte gi r p ar alizeazd gindirea. MXsura ir care problemele emolionale pot interveni in viala d nu este ceva nou pentru profesori. Studentii nerdbddfuriogi sau deprimali nu inva!5; cei care sint pringi intr-o stare de spirit nu primesc informafiile in mod eficient nu gtiu ce sd facd pini la urmd cu ele. A9a cum am vdzut in

104.

Natura inteligenlei emolionale

Capitolul 5, emofiile negative puternice abat atenlia spre prrr. pria lor preocupare/ interferind cu incercarea de-cbncentrare asupra altui lucru. thtr-adeva4, unul dintre semnele care aratd ci1 sentimentele au tendinla sd-gi schimbe direcfia str cadtr in pr9i tologic-este faptul ctr sint atit de insistente, incii copleger" ori.u alt gind, sabotind permanent incercdrile de a acordi atentie orictrrui alt lucm intilnit. pentru persoana care trece printr_un di, vor! suplrdtor - sau pentru copilul ai cdrui perin,ii divorleaztr - mintea, nu se opregte prea mult asupra lucrurilor ce par prin comparalie mdrunte, cum ar fi munca sau gcoala; p"r,t* a"i .u gindurile de autocompdtimire gi de disperare, {inJgrii-.11ice, de deznidejde gi de neajutorare le intrec pe toate celelalte. emoliile coplegescputerea de coircentrare, este blocatll 9ind - tapt cl€ capacitatea mintald -c6nitivtr, pe care savanfii o nrunesc g.i,,memoria funcfionaltr,,, capiciiatea de a'r$ine toite informa_ liile relevante in raport cu miliunea'de indepiinit. Ceea fr"o" cupi memoria funclionall poate fi la fel de lumescprec,.r*iifr""" le care formeazd un numdl de telefon sau la rut ae precum o intrigd pe care un romancier incearci sI o "ompti.it urzeasctr. Memoria funcfionall este o funcfie executivd la nivel mintal, fl_ cfurd posibile toate celelalte eforturi intelectuale, de ra alctrtuirea unei p.ropozifii pind la deslugirea unei complicate probleme de Cortexul prefrontal este cel care indeplinegte aceastil logi:|'. funclie a memoriei funcfionale - gi nu uitafi, acolo are loc intilnirea dintre sentimente gi emofii3. Cind circuitul limbic care converge pe cortexul prefrontal se afld tr zona tulburirilor emolio_ nale, eficacitatea memoriei funcfionale are de suferit: nu mai pu_ tem gindi logic, aga cum la rindul meu am constatat in timful acelui inspiimintitor examm de matematici. Pe de altd parte, trebuie luat tr considerare gi rolul motivdrii pozitive - indreptarea sentimentelor spre entuziasm,zel 9i in_ cyd.gre spre reugitd. Studierea sportivilor olimpici, a muzi_ : cienilor de renume internafional 9i imarilor maegtii de 9ah aratd cI acegtiaau ca trdsdturd comund capacitatea de a se'motiva pentru a unna un antrenament neindurltor si regulata. Iar pen_ tru o cregterestabilX a gradului de mdiestrie,'necesardunui per_ former internafional, acesteantrenamente trebuie sd inceapi in_ cddin copildrie. La Olimpiada dinlggl,participanfii din echipa chinezl de sirituri in apd aveau doispr"re"u ani gi fdcuseri tot atitea antrenamente ca gi membrii echipei americane, care aveall peste doudzeci de ani - scufundltoiii chinezi incepuserd un

Aptitudinea de a stdptni

105

extrem de riguros incd de la virsta de patru ani. i.h similaq, cei mai mari violonigti ai secolului XX au irceput ul instrumentului de la cinci ani; campionii internalionali gah s-au apucat de acest joc ir medie pe la gapte ani, in vrece aceia care au ajuns doar la nivel nalional s-au apucat pe lece ani. Atrcepe mai deweme oferl o gansdmai mare in via-

cei mai buni studenli la vioartr de la ceamai mareAcademie Muzictr din Berlin, careacum au doulzeci de ani, au studiat zece mii de ore, fir vreme ce cei care se afld in egalonul al au studiat cam gapte mii cinci sute de ore. Ceea ce pare sd-i despartl pe cei din virf de ceilalfi cu capaegale este mtrsura tr care, incepind devreme in viafd, au

in stare sd gi continue printr-o pregtrtire asidud ani gi ani de . Aceasttrperseverenlddepinde de anumite kdsdturi emofio- entuziasmul gi perseverenla in faia obstacolelor fiind i importante decit orice altceva. Rdsplata suplimentard care vine din motivalie, pe lingd ta-

iJrntrscut,poate fi vdzutXin remarcabileleperformanle ale lilor asiatici in gcolile gi profesiile din America. O trecere

revisti atentd a acesteirealittrli sugereaztrfaptul cXacegticoamericani de origine asiaticd au un avantaj mediu faftr de i la IQ, de doar doutrsautrei punctes.$i totugi,in ceeacepriprofesiile liberale, cum ar fi dreptul gi medicina, mulli i de origine asiaticd se comportd ca 9i cum IQ-ul lor ar cu mult mai ridicat - echivalentul unui IQ de 110 la americade origine japonezd gi al unuia de 120 la americanii de origichinezd5. Motivul pare sd fie faptul ci incd din primii ani de copiii asiatici muncesc mai mult decit albii. Sanford Dosociolog la Stanford, a studiat peste zece mii de licegi a constatat cd americanii de origine asiaticd petrec cu 40%i r mult timp la pregdtirea lecliilor decit ceilalli elevi. ,,In vrece cei mai mulli pirinli americani sint dispugi sd accepte cd

gopil poate avea 9i pdrli mai slabe gi str pund accentulpe forte, pentru asiatici abordarea este urmdtoarea: dacd i luat note bune, solulia este sd inveli mai mult seara 9i, dacd nu reugegti, sd te trezegti mai devreme dimineala ca si mai i pulin. Ei considerfl ci oricine se poate descurca bine la

pcoalSdaci faceefortul cuvenit." Pescurt,o culturd etici a muncii setraduceprintr-o motivafie mai puternicS,prin zel 9i perseverenle- un avantajemolional.

707

Natura inteligenfei emolionale

Aptitudinea de a stdPini

In mlsura fur care emotiile noastre merg in direclia sau sporesc capacitatea noastrtr de a gindi 9i de a planifica, de a urma un antrenament pentru un scop indepdrtat, pentru a rezolva problemele, ele determini limitele capacitStii noastre de a ne folosi abilit5lile mintale furniscute 9i de a hotdri cum ne vom d.escurca in viafl. $i in mdsura in care sintem motivafi simlind un enfuziasm sau o pl5cere pentru ceea ce facem sau chiar gi un grad optim de nelinigte - vom fi propulsali spre reugittr. in acest sens, inteligenla emofionald este o aptitudine majord, capacitatea care afecteaztrin mod profund toate celelalte capacitX!i, fie facilitin4 fie combinindu-se cu ele.

venti gi alli angajafi, studiul urmdrindu-i pe acei copii de patru rni gi in timp, pini la terminarea liceuluiT. Unii copii de patru ani au fost nevoili sd agtepte cincisprezece sau doudzeci de minute, ceea ce cu siguran!5 li s-a pXrut o vegnicie, pini ce s-a intors cel care ficea experienfa. Ca str se gprijine in lupta lor interioard, ei gi-au acoperit ochii ca sd nu se uite la ispittr sau au stat cu miinile in poald vorbind intre ei, cin$nd, jucindu-se, pinl ce uneori chiar au obosit 9i au adormit. Acegti pregcolari curajogi 9i hotdrili au primit risplata celor doutr pr5jituri. Dar alfii, mai impulsivi, au 9i ingficat o prdjiturd de lndatd ce persoana cari: fdcea experienfa a iegit din incdpere pentru a-gi face ,,comisioanele". Diagnosticul pentru felul in care au gtiut s5-9i stdpfureascd impulsul a fost limpede doisprezece sau paisprezece ani mai tiraiu, toli acegti copii fiind urmdrili 9i la adolescenli. Diferenla gmolionali gi sociald irtre pregcolarii care au ftrgfdcat prdjitura ,gicei care au avut ribdare a fost enormi. Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenli mult mai competenli din punct de vedere social: erau eficienli, siguri pe ei gi mai capabili sd se adapteze frustririlor viefii. Era mai pulin probabil cd ar fi putut si cedeze nervos, sd inlepeneasc5 de fric[ sau si dea inapoi din cauza stresului ori s5 fie ugor de dezorganizat sau de niucit intr-o stare de tensiunei ei au trfruntat provoc6ri 9i nu au abandonat nici mdcar in fala marilor dificultiifi; au fost increzdtori in sine 9i demni de incredere. Au luat initiative 9i s-au implicat in proiecte. Dupd zece ani, erau in continuare in stare sd amire rdsplata, urmirindu-gi scopurile. Copiii care au ingficat prijitura, aproximativ o treime din tor r tal, au dat dovadd de mai puline calit5fi, prezentind |n portret , mai degrabd tulbure din punct de vedere psihologic. In adoles, c€nld, erau timizi in privinla legdturilor sociale; sau erau furcdpdf,rnali 9i indecigi; lesne nemulgumili de frustriri; se considerau ,16r" sau nedemni; dddeau inapoi sau se blocau fur fala stresu, lui; se simleau nesiguri 9i nemulfumili pentru cd nu ,,ob!inuserl destul"; cddeau ugor pradd geloziei sau invidiei; reaclionau exagerat la orice lucru care ii irita, iegindu-gi din fire, provocind certuri 9i neinfelegeri. $i dupd toli acegti ani, tot nu erau in stare sX i9i amine rdsplata. . Agadar, ceea ce remarcdm la o virstl fragedd se dezvoltd la scar5 mare la nivelul competenlelor sociale gi emofionale, de-a lungul vielii. Capacitatea de a impune aminarea unui impuls std

106

COMIR OLA REA IMPULS URIL ORr

TESTULPRAIrTRn Imaginafi-vi ci aveli patru ani gi cd cineva vX face urmdtoarea propunere: dactr agtepli pinl ce facem citeva comisioane, vei ctrpdta ca premiu doui prijituri. DacI nu poli si agtepli pini atunci, primegti numai una - dar !i-o dau chiar acum. Sigur cd aceastaeste o provocare pentru sufleful unui copil de patru ani, acest microcosmos al vegnicei bet5lii dintre impuls gi ablinere, dintre sine 9i eu, dintre dorinli gi autocontrol, dintre risplattr 9i amtrare. in funcfie de ceea ce alege copilul acest test poate fi grditor; el oferi nu numai o interpretare a caracterului, dar gi a traiectoriei pe care o va avea probabil in viafd. Nu existd un talent psihologic mai important decit a rezista la impulsuri. Aceasta este baza autocontrolului emofional, avird tr vedere cd toate emoliile, prin insigi natura lor, duc intr-un fel sau altul la un impuls, spre o acfiune. Rdddcina cuvintulwi emofie,amintifi-vi, este verbul ,,a migca" . Capacitatea de a rezista impulsului de a acfiona, de a nimici migcarea incipient6, se transferd cel mai adeseagi la nivelul funcfiondrii creierului intr-o inhibare a semnalelor limbice cdtre cortexul motor, degi o asemeneainterpretare rimire deocamdatd speculativi. Oricum, un remarcabil studiu in care unui copil de patru ani i s-a pus in fald o prdjiturd aratd cit de important5 este capacitatea de linere in friu a emoliilor 9i de amiure a impulsului. Acest studiu a fost inceput de psihologul Walter Mischel in anii 1960, la o grddinild din padrul campusului universitar Stanford, 9i i-a numdrat mai ales pe copiii celor de la facultatea Stanford, absol-

108

Natura inteligenlei emolionale

labaza unei multitudini de eforturi, incepind cu un regim d.e sldbit 9i pini la luarea unei diplome ca medic. Unii copii lhiar 9i la patru ani au reugit si stdpineasci lucrurile esenliJle: au fost capabili str deslugeascdanumite situalii sociale curn ar fi amirarea beneficiului, sI i9i distragd atenlia ca sd nu se concentreze asupra ispitei imediate 9i si fie suficient de perseveienli pentru atingerea unui scop - cele doud prijituri. $i mai surprinzdtor este faptul ctr atunci cind copiii testafi au - evaluali fost din nou la sfirgitul liceului, cei care la patru ani agteptaserd cu rlbdare erau studenli mult mai buni decit cei care acfionaseri sub indemnul imboldului. Conform evalutrrii pdrinfilor,,ei erau din punct de vedere academic mai competenfi: mai capabili str igi transpunl ideile in cuvinte, sd foloseaicd logica gi si reaclioneze logic, sd se concentreze, si-gi fac6 planuri pe care str-lerespecte gi mai neribdtrtori si invefe. Mai uluitor eite faptul cd au avutnote foarte mari la testele SAT. Tieimea copiilor ie ingfdcaserdprXjitura cu mare nerdbdare abia dactr au luat sZa de puncte la testul de gramatictr, iar la matematrcd,,S2S;treimeacelor care-au agteptat cel mai mult au avut intre 610 qi 612de puncte, o diferenlX de 2L0 puncte in totals. Felul in care copiii trec testul amindrii recompensei la patru ani este un indicator de doutr ori mai exact asupra noteloide la examenele SAT decit IQ-ul; IQ-ul devine un indicator putemic numai duptr ce copilul invali sd scrie 9i sd citeascde.Acest lucru sugereazXfaptul cd acea capacitate de a amtra recompensa contribuie major la potenlialul intelectual, independent de le-ul in sine. (Un control deficitar al impulsurilor in copildrie poate fi {e asemeneaun indiciu asupra delincvenlei ulterioare, din nou un indicator mult mai exact decit lQ-ulto.; Aqa cum vom vedea in Partea a cincea, degi unii aduc argumente ci IQ-ul nu poate fi schimbat, reprezentind o limitare definitivi in potenliaiul existent al unui copil, existd dovada clartr cd abilitdfile emolionale c]rm ar fi controlul gi deslugirea corectd a situaliilor sociale pof fi dobindite. Ceea ce Walter Mischel, cel care a fdcut acest studiu, descrie, printr-o fraztr destul de nefericiti - ,,direcfionarea spre scop prin aminarea autoimpustr a rdsplatei" - s5fg esenla autoregldrii emofionale: capacitatea de a nega impulsul ir avantajul scopului, indiferent cd este vorba de punerea bazelor unei afaceri, de rezolvarea unei ecualii algebrice sau de cigtigarea unei Cupe. Descoperirea sa reduce rolul inteligenlei emolionale ca metaca-

Aptitudinea de a stdptni

109

ce determintr cit de bine.sau cit de rdu sfirt oamenii ir sd-gi utilizeze capacitSlile mintale.

DI SPOnyr PROASTE,GfNDTRE PROASTA lmi fac griji pentru fiul meu. Abia a inceput si joacein echipade fot.bal, dar mai devreme sau rnai frziu tot va avea un accident.Este shesantsi-l urmdregti pe teren, agacHnici nu m-am mii dus la me. ciuri. Sint sigurA ctr fiul meu estedezamtrgitctr nu mi uit cum joactr,dar pur 9i simplu nu rezist nervos. Vorbitoarea urmeazd o terapie pentm anxietate. Ea igi dd ma ci lngrijorarea intervine in mod nefericit tr existenla ei, care nu o mai poate duce aga cum ar vreall. Dar atunci cind sd ia o hottrrire simpld, crun ar fi aceea de a-9i vedea sau

fiul jucind fotbal, mintea ii estecotropittr de gtrduri catastro. Ea nu mai este liberi sd aleagd; grijile ii coplegescraliunea. Aga curn am vdzut, grijile sint miezul efectului devastator al fetSlii asupra performantei mintale de orice fel. ingrijorarea ,desigur, o reaclie utiltr - a luat-o razrl.ai a devenit o pregdtirnintaltr prea zeloasl pentru o ameninlare anticipati. Acest de repetilii mintale sint dezastruoase din punct de vedere atunci ciild intr5 intr-un fel de rutintr care capteazd inatenfie, intervenind in orice alte incerclri de concmtrare altui lucru. Anxietatea submineaztr intelectul. tn cazuri ce necesitd efor-

intelectuale complexe sau ale unor misiuni tensionatepreaceeaa controloiilor de trafic aerian,anxietateacronici este indiciu aproape sigur cd persoana respectivi va da greg in ceurmd. Persoaneleanxioase stnt predispuse si eguezechiar

oblin un punctaj b.unla testul de inteligen!tr, agacum aratrn shrdiu ficut pe 1790de studenfi carese preglteau sd ocuposturi de controlori de trafic aerianl2. Anxietatea saboteazd

asemeneaperformanfele la invd!5turtr de orice fel: in peste ' de studii diferite,ftrcutepe 36 000de persoane,s-aarltat cd ia pentru ingrijorare duce la o mai slabd performan!5 la indiferent cum s-ar face misurarea acestei perforprin note sau tesfe, prin punctaje sau realiz5ril3. -

Atunci cind celor care sint pradl ingrijordrii li se cerestr iro misiune cognitivd, de exemplu, sd imparti obiecin doui categorii, iar ei povestesc ce le trece prin gind

110

N atura in t elig enl ei emolion al e

rn asemenea momente/ constatdm cd sint ginduri negative _ ,,Nu voi fi in stare sd fac asta,,, ,,Nu md prilp la genril trsta de teste" 9i alte justificiri asemdnitoa." _ iure sLbaieazape o in_ trerupere a capacitilii de a lua decizii. lntr-adevdr, aturrci cincl, un.grup de persoane care nu se ingrijoreazd ii l,.T "o*pu_ta!ie, tost rugat,sA se ingrijoreze inadins vreme de 15 minite, capaci_ 'atea lor de a indeplini aceeagi misiune s-a deteriorat viziUil. L'rnct celor care igi faceau griji li s_a dat o pauzd de relaxare de 15 minute - ceea ce le-a redus nivelul de'ftrgrijorare _ inainte sd furceapl treaba, ei n-au mai avut problerngYe.' Anxietatea din timpul examenelor a fost studiattr pentru pri_ ma dattr in mod gtiinlific in anii 1960 de cdtre Richard'elpertjca_ re mi-a mdrturisit cd interesul i-a fost trezit tocmai pen'tru cd a constatat ci un student al lui didea ftrtotdeauna.erultutu prour_ te la teste din pricina emoliilor, in vreme ce colegul ,a"hufph Haber considera ci tensiunea inaintea unui exanien il ajutd ie fapt sa se descurce mai binels. Cercetarealor, al5turi de aite stu_ dii, a aritat ci exist5 doui tipuri de studengi anxiogi: cei ctrrora anxietatea le diminueazd performanla la invdldtur5 9i aceia care sint in stare si se descurce in pofida stresului _ sau poate chiar datoritd luir6. Ironia testtrrii anxietdlii este cd nehnigiea de a se descurca bine la test, care, ir mod ideal, poate motiva elevii pre_ cum Haber sd studieze din greu pentru a se pregiti, poate li fel de bine str sabotezesuccesul albia. pentru .i.u sint prea an_ xio9i,-teama dinaintea testului interfereazd "ui cu gindirea iogicd 9i necesardpentru a invdfa eficignt, iar in timpil tei_ :", T:i.l:" tului le tulbuli limpezimea mintald, esenliiH pentru ca iucruri_ le si meargS bine. . Numdrul motivelor de ingrijorare pe care le invocd cei care dau teste pot fi un indiciu direci asupra a cit de slab le va rezol_ va17. Resursele mintale se concentieazA asupra unei misiuni cognitive - ingrijorarea -- micgorind resursele disponibile pe1tru prelucrarea altor informafii; dacd ne preocupd griji cum ar,fi posibilitatea de a pica la teste, sintem mii puUn utJr,gitu f"_ lul rn care am putea gdsi rdspunsurile. Grijile devin adevtrrate pt"f"l1i care se indeplinesc, indreptindu-ne cu precizie ipre de_ zastrul pe care il preziceau. Cei care sint in stare sd igi stiptneasce emoliile, pe de altd parte, se pot folosi de aceastdanxietate anticipativi _-in legatu_ rd cu un discurs care trebuie linut sau cu un test care trebuiJdat, de exemplu - motivindu-se pentru o pregitire mai temeinicd

Aptitudinea

de a stdptni

111

pentru oblinerea unor rezultate mai bune. Literatura de specialitate descrie, in psihologie, relalia dintre anxie-

9i perforrnanfd, inclusiv ceamintald, sub forma unui U rtrsVirful acestui U inversat reprezinti relalia optimX intre te 9i performan!tr, cu un consum nervos mediu pentm a ceva. Prea pulini

anxietate instr -

prima parte a

dui - ducela apatiesaula o prea slabtrmotiva$ea strtrduinde a se descurca,in vreme ce prea multtr anxietate- celdlalt al U-ului - saboteazX orice incercare de a reugi cu bine. O stare ugor exaltatl -hipomania, cum se numegte ea in terde specialitate - pare ideald pentru scriitori gi alfi crea-

presupunind o flexibilitate 9i o diversitate plintr de imagia gindirii; se glsegte oarecumspre virful rdsturnat al U-uDar dacd euforia este scipattr de sub control, ea devine dinebunie, ca in cazul schimbXrilor de dispozifie ale maniaresivilor, iar agitalia submineazd capacitatea de a gindi de coerent pentru a scrie bine, chiar dacd ideile circultr - de fapt, chiar prea liber pentru ca vreuna si fie urmdri-

suficient gi si se oblind produsul finit. Buna dispozifie, atit cit dureaz5, sporegte capacitatea de a flexibil gi mai complex, soluliile problemelor fiind gdsite i ugoq,fie ci este vorba de unele intelectuale sau interperso. Acest lucru sugereazd cE o posibilitate de a ajuta pe cineva gindeasc6 mai bine o anumiti problemd ar fi sI i se spuni o . Risul, ca gi starea de exaltare, par str ajute oamenii sd ginmai deschis 9i sd faci mai ugor legituri intre idei, obserrelalia care altfel i-ar fi putut qcoli trdsdturd mintalX imnu numai in creativitate, dar 9i ir recunoagterearelaficomplexe 9i in prevederea consecinlelor unei hotlriri luate. Avantajele intelectuale ale unui ris sinXtos sint Si mai izbicind estevorba de rezolvarea unei probleme care presupuo solufie creatoare. Conform unui studiu, s-a constatat c5 oaii care s-au uitat la o casetdvideo au rezolvat mult mai bine ri^gm5folositl de psihologi pentru a testa girdirea creatoa. In acest test, oamenilor li s-a dat o luminare, chibrituri gi o cu pioneze gi li s-a cerut sX pun5 lumtrarea pe o bucatd de plutd, astfel incit sd ardd fird sd curgd ceard pe jos. Macelor cdrora li s-a dat aceastXproblemd au cdzut.intr-o

172

Natura inteligenfei emofionale

un fill desprematematici sau careau fdcut exercifii;au folosit cutia in carese aflau pionezele,glsind o solulie creatoare.Au pus cutia cu pionezepe bucatade plutl gi au folosit_ope post de sfegnic. Chiar 9i dispoziliile pllcute pot schimba girul gindirii. . Atunci cind facemplanuri sau luim decizii, cei care dnt bine dispugi au o perceplie preferenliald careii determind sd fie mai expansivi 9i mai pozitivi in gtndire. Acest lucru se datoreazdin parfe lemoliei, pentru cI atunci cind sintem bine dispugi ne amintim mai multe lucruri pozitive; atunci cind analizlm avantajef dezavantajeleuneiacgiuni gi sintem bine dispugi, me'moria -sj favorizeazdcanalizareaprobelor in mod pozitivideterminindu-ne strfacem,de exemplu, cevamai aventurossau mai ris_ cant. ln mod similar, o proasttr dispozilie. influenleazi memoria lrtr-o direclie negativtr gi astfel eite mai probabil ctr din teamtr vom ajunge la o hotdrtre exageratde prudenttr. Emofiile sctrpa_ te de sub control incomodeaid intelectul. Dar agacrun am vor_ bitin Capitolul5, putem determinaemoliile scXpatede sub control sd revinl la norma| aceastdcompetenldemogionaHesteap_ titudinga majortr care faciliteazd toite celelalte tipuri de inteiigegd. Strne gindim la citeva cazuri specifice:ulrunt"l"le speran_ fei 9i ale optimismului gi acelemomentepline de ufur,.ind ou_ menii se deptrgesc pe sine. ctmApA

rDoREt 1rPO.LLIAIVIVAEORTA GfNDIRI PozITIw

Studenlii au fost supugiurmdtoareisitualii ipotetice: Degi v-a!i propus sd luali un 9, dupA prima evaluare,30% din ceea c.eali ffcuf a_fost gregit 9i a[ primit un 6. A trecut deja o siptdmind de cind ali aflat ci ali luat un G.Ce facegi?te

Totul depindede speranfd.Reacliastudenlilor cu un nivel ri_ dicat-desperanlda fost sdinvefe mai mult 9i si giseasci diver_ sesolulii pentru a-gimtrri media final6.Studenliicu un nivel de speranldmai scdzuts-au gindit la mai multe posibilittrli de a_9i miri nota, dar au dovedit mai pulini hotdrirein obginereaaces_ tui scop.$i agacum era de agteptat,studenlii cu un nivel de spe_ ranld mai scdzutau renunlatin celedin urmd la tot, simfindu_se demoralizafi.

Aptitudinea de a stdptni

113

tofugi, aceastdintrebare nu este doar una pur teoreticd, cird C. R. Snyder, psihologul de la Universitatea din care a ftrcut acest studiu, a comparat reugitele la invdfd-

ale studenfilor in anul I cu o speranldcrescuti cu ale celor o speranld scizutd, el a descoperit cd speranla era un indicamult mai bun al notelor din primul semestru decit notele de

SAT,test ce sepresupunecdestecapabilsdprevaddfese vor descurcastudenlii la facultate(9i careestestrins cu IQ-ul). Din nou se dovedegte cd degi capacitdlile intelecsirt cam aceleagi,aptitudinile emolionale constituie difecapitald.

r Explicafialui Snyderesteurmdtoarea:,,Studenfiicu sperani i9i fixeaztrscopurimai spectaculoase 9i gtiu cum sI mundin greu pentru a le atinge. Atunci cind se face o compafirtre studenlii cu aptitudini intelectuale echivalente in ie de rezultatele la invllXturtr, ceea ce le face sd difere este 20

Selntimpl[ ca in legendara gi binecunoscuta poveste a Pandoprinlesa din Grecia anticd. Ea a primit in dar o cutie mistedin partea zeilor ce o invidiag pentru frumuselea sa. I s-a cd nu trebqie sd desehidd niciodatX acest dar. Dar intr-o zi, coplegittr de curiozitate 9i de ispittr, Pandora a ridicat ca se arunce o privire gi a adus lumii marile nenorociri relele gi irebunia. Un zeu milos a ldsat-o insd sI irchicutia la timp, astfel incit sX poati prinde unicul antidot care e suportabili nefericirea pe lumea asta: speranla. Cercetdtorii recenli au descoperit cd speranla inseamnl mai decit un leac. Uneori, joacl un rol extrem de important in oferind tot felul de avantaje in diverse domenii, cum ar fi ln viafa gcolari sau suportarea unor slujbe apisdtoare. in sens gtiinlific nu reprezintl doar o imagine luminoaideea ci totul va fi bine. Snyder o definegte mai precis ca fi2credinfa ci existf, voinla gi posibilitatea de a-!i atinge scole, indiferent care ar fi ele".

Oamenii au tendinfa sd fie diferili in funclie de misura irncafac speranfe. Unii gindesc despre ei cd sint in stare sd iasd

incurclturi sausdgtrseascd solulii la probleme,ir vreme dfii pur 9i simplu nu se simt in stare sd aibd energia, capaciSasau mijloacele de a-gi atinge scopurile. Cei care au un inalt de speran!6, constatd Snyder, au c.un aceleagitrisdturi cosint tr stare sd se motiveze, gdsesc resursele necesare

114

Aptitudinea

Natura inteligenlei emolionale

pentru a descoperi cii de indeplinire a obiectiveior, linigtindu-str atunci cind se afld intr-o situafie dificild, sptrnindu-gi ci totul se ylindrgRta. Sint suficient de flexibili pentiu a gdsi diverse posibiliteli de a-9i atinge scopurile sau de a 9i le scliimba, in cazul irr care devin imposibile, gi au inteligenla de a impirti in mai mul" te faze o misiune ce altfel n-ar putea fi atinsi. Din perspectiva inteligenfei emofionale, speranfa inseamntr sd nu cddem pradd unei anxietdli coplegitoare sau unei atitudini defetiste sau depresiei ir fala unoi situalii dificile sau a unor obstacole. Intr-adevdr, cei care i9i fac speranle ajung sd fie deprimali din ce in ce mai greu pe misurd ce inainteazl ftr viafX, urmdrindu-gi scopurile; sint in general mai pulin anxiogi 9i trec prin mai puline nelinigti emofionale. O P TIMI SMAL : M ARELE M OTIUAT O R Americanii care urmdresc intrecerile de inot gi-au ficut mari speranle pentru Matt Biondi, unul dintre membrii echipei olim_ pice a SUA din 1988. Unii cronicari sportivi chiar suslineau cd Biondi este de talia lui Mark Spitz, cel care ir.irgZ2 a luat gapte med^aliide aur. Din picate insd, Biondi a iegit pe locul trei la prima trtrecere, la proba de 200 de metri liber. La urmitoarea, aceeade 100 de metri fluture, Biondi a fost irtrecut la mustafd, medalia de aur luind-o un alt inotltor care a fdcut un efort zuplimentar pe ultimul metru. |urnaligtii sportivi au ficut tot felul de speculalii potrivit cirora acestefurfringeri l-ar fi demobilizat pe Biondi pent u probe_ le care urmau. Dar Biondi gi-a revenit si a luat medalia de aur in urmdtoarele cinci probe. Martin Seligman, psiholog la Universitatea din Pennsylvania, a fost unul dintre spectalorii care nu s-au dovedit deloc surpringi de revenirea lui Biondi, pentru cd el il supuses! pe sportiv chiar in acel an la un test ce ii evalua optimismul. In cadrul unei experienle flcute de Seligmary antrenorul de inot i-a spus lui Biondi in timpul unui dveniment special care trebuia sd demonstreze marele lui talent cf a avut un timp mai prost decit era in realitate. in ciuda acestui feed_ back demobilizator, cind lui Biondi i s-a cerut str se odihneascX pufin 9i sd mai incerce o datd sX inoate, performanla lui _ care de fapt era deja foarte buni - a fost 9i mai bunf,. instr atunci cind alli membri ai echipei au fost informali cd ar fi oblinut un timp prost, degi nu era adevdrat - aceia care, potrivit testelor,

pesimigti -

de a stdptni

115

la cea de-a doua incercare timpul lor a fost 9i

ca gi speranla, inseamn6 un orizont de agteptac5ruia, in general, lucrurile se rezolvd pirii la urm5 in ciuda obstacolelor gi frustririlor. Din punctul de veal inteligenlei emolionale, oPtimismul este o atitudine care piedici pe oameni sd cadd in apatie, dezn6dejde sau depri-

lntr-un moment mai dur. impreuni cu ruda sa apropiatX, optimismul aduce cigtiguri de-a lungul existenlei (sicu condilia si fie un optimism realist; un optimism prea poate fi dezastruos)22. iligman definegte optimismul in funclie de felul in care oai igi explicd reugitele 9i egecurile. Optimigtii considerl cd un se datoreazd unei situalii care poate fi schimbatS, aga incit viitoare vor reugi, in rlreme ce pesimigtii se invinovdlesc egec,atribuindu-l unor trisdturi ce nu pot fi schimbate 9i de care se simt total neaiutorali. Aceste explicalii diferite au Slicalii profunde in raport cu felul in care oamenii reacfionealn fala viegii. ne exemplu, la o dezamdgire cum ar fi refuzul li se oferi o slujbd, optimigtii au tendinla sd reaclioneze activ

un plan de acliune 'plini de speranlX,formultrdu-gi repede fi cerind ajutor sau un sfat cuiva; ei consider5 obstacolele in situaliiremediabile.tn schimb,pesimigtiireaclioneaztr unor asemenea obstacole prin presupunerea cd nu pot face ic pentru a imbundtdli situalia data urmitoare, deci nu reaceazl in nici un fel; ei considerd obstacolul ca fiind datorat ior deficien,tepersonale, care intotdeauna ii vor trage inapoi. Ca gi in cazul speranlei, optimismul prezice reugite la invd-

intr-un studiu asuPraa o suttr de persoane,studenfi in

an ai promoliei 1984 a UniversitXgii din Pennsylvania, ree aceitora la testul de optimism au fost un indicator mult

precisal notelor lor din primul an decit testul SAT saunode la liceu. Seligman,carei-a studiat, sPunea:,,Examenele itere la facultate mdsoard talentul, in vreme ce stilul exiv dezvdluie cine va renunta. Este o combinalie de talent lerat 9i capacitatea de a continua inclusiv in fala infrirgericare in final duce la reugitd. Ceea ce le lipsegte testelor de apeste motivafia. Trebuie sd gtim daci cineva va merge departe chiar 9i cfrrd situalia devine una frustrantd. Intuilia spune cd la un anumit nivel de inteligenld reugita pro-

116

Natura inteligenlei emolionale

priu-zisd nu_depinde doar de talent, ci gi de capacitatea de a in. frunta egecul."z3 Una dintre cele mai griitoare demonstralii ale puterii optimismului in motivarea oamenilor este un studiu pe care Seiig. man l-a flcut asupra unor agenli de vtnziri care comercializau asigurdri pentlu compania Metlife. Capacitatea de a acceptacu eleganle un refuz este absolut esenliald in vinzirile de orice fel, dar mai ales cird este vorba de o asigura ret caz in care ,,nu,,_urile sint descurajant mai multe decit"da-urile. Din acesi motiv, trei sferturi dintre cei care vind asigurdri renunl5 la aceasti me_ serie in primii trei ani. seligman a'descoperit cd noii vinzitori care erau optimigti din fire reugeau sI vindd cu 32"/, mai multe asigurdri in primii doi ani d9 s-lujbedecit pesimigtii. in timpul primului an, numirul pesimigtiloi cure,"rrrrr,t5 esie de doud ori mai mare decit al optimigtilor. Mai mult, Seligman a convins compania Metlife sd angajeze un grup special de solicitanfi_de slujbl care au avut un punctai mare latestele de optimism, dar au picat la testul practic'(referil torla o intreagd gamd de reaclii ale unui profir standard aicrtuit pebaza rdspunsurilor date de agenlii de vinzdri care reusiserd in carierd). AgesJg.ffp special a vindut cu2l/omai multe asigurdri decit pesimigtii in primul an 9i cu sr% maimult in al doiea an. Faptul cd optimismul conteazl atit de mult in reugita vinzd_ rifor este_legat 9i de o atitudine datorati inteligenlei emolionale. Orice refuz pe care il intimpind un agent de vinzdri este o micd infringere. Reaclia emogioniH ra acea"stf,infringere este d.eo imcapitald in privinfa capacitdlii de a geii o motivalie su_ ryJtanje ficrenta_pentru a continua. pe mtrsuri ce refuzurile se adund, moralul se deterioreazd, agentului fiindu-i din ce in ce mai greu s5-puni mina pe telefon cisa mai sune un potenfial client. Acest refuz este extrem de greu de acceptat de r-rhpesimis! pentru cd el il interpreteazd astfel: ,,Sint un rataf n-am sd ,errgescsd vind nimic in veci" - interpretare care genereazd apatia gi defetismul, in cazul in care nu se ajunge chiar h depresie. Ciptimigtii, pe de altd parte, spun a9a: ,,N-im abordat birre situalia,, saui ,,Pur gi simplu persoana asta era prost dispusd.,, Neconsiderin_ du-se pe ei motivul principal al es_ecului,i9i pot schimba abor_ darea la urm5torul telefon. In vreme ce sistemul mintal al pesimistului duce la disperare, cel al optimistului nagte speranld. O perspectivd pozitivd sau neg;tivd poate fi otrdsitur5 iem_ peramentald innlscutd; unii oameni au din fire tendinla str pro-

Aptitudinea de a stdpini

117

intr-un fel sau aitul. Dar aga cum vom vedea 9i in Capi-

14,.temperamentulpoate fi temperatprin experienlaacuOptimismul gi speranla- ca 9i neputinla 9i disperarea fi dobindite. Ceeace susline ambele trdsSturi pozitive viziunea a ceea ce psihologii numesc eficacitatepersonald, ci egti stdpin pe intimpldrile vielii tale 9i ci poli faprovocirilor cu care egti confruntat. Dezvoltarea unei de orice fel intdregte aceastd eficacitate personald, ca persoana respectivd sd fie mai dispusd sd-gi asume risgi sd urmdreascd provocdri mai serioase.Depdgirea acestor ri sporegteir schimb sentimentul de eficacitate personaAceastd atitudine ii ajutd pe oameni str igi foloseascXmai bipe care le au - sau sd facd in a9afel incit s5 gi le dezBandura, psiholog la Stanford, care a fXcut multe cerin privinla eficacittrlii personale, o rezumd astfel: ,,Conoamenilor despre capacitdlile lor au un efect profund acestor capacitifi. Capacitatea nu este o proprietate fixd. enorm de multe variante fur care aceastdcapacitate poate ti. Cei care au aceasteeficacitate personal5 se dau la o din calea egecului; ei abordeaztr lucrurile in aga fel incit sd

stdpiri gi ftrrtrsXseingrijorezein privinla diverselordeposibile."2a

TRANSAI NEUROBIOL A GIA MAIESTRTEI Un compozitordescrieastfelmomentelein carelucreazdcel bine: Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea mSsurd incit simli cA Fproape nu edgti. Am trdit asemeneamomente de multe ori. Parci tnfira este desprinsd de trupul meu gi nu am nimic de-a face cu ceea te se intimplh. Stau doar 9i md uit 9i mtr minunez. Totul curge de h eine.2s

fI I \_Z

(} ,Descrierea sa esteextraordinarde asemXndtoare cu aceeaa \-/ sute de bdrbali gi femei - alpinigti, campioni la gah, chi, baschetbalittl, ingineri, directori 9i chiar funclionari cind povestesc ce s-au intrecut pe sine intr-o activitate la r. St4reape care o d 'Agai-a spus Mihaly Csikszentmihalyr, psiholog la Universin,din Chicago, care a adunat asemenearelatXri ale momende virf din de vedere profesioffi

118

N atura in t eli g en! ei emo! ion al e

Aptitudinea

durat dou5zeci de ani26.Sportivii numesc o asemenea stare dc gralie ,,zona",pe calrco ating atunci cind rezultatele lor extraordinare par a fi obginute fdrd efort, p_ublicul;i ceilalti ri dispdrind pentru o cligfl.intr-ugmonqg4!_binecuvintat care ii

ffi Roffe-SieinrotGiGE a .ob-tinTo-mc-..".-._ tlalie-de aur la schi la Olimpiada de iarnd din 1994, dupd ce a terminat cursa a declarat ctr ry31341in,tgg!e3bl9lg!gin(Iic,{'entru c5 intrase intr-un fel de stare de relaxare: ,,M-am simlit ca o cascaqa.''' Capacitatea de a intra intr-o asemeneatrans5 este de fapt un moment de inteligen!tr emolionald maximd. Transa reprezinttr poate emolia absolutd aflatd in serviciul performanlei gi al acumuldrii de cunogtinfe. Intr-o asemenea trans5, emoliile nu numai cd sint stdpinite gi canalizate, dar sint 9i pozitive, pline de energie Si qentrate pe misiunea ce trebuie indeplinitd. Atunci cindlgtiiufffiFddphctiseala deprimdrii sau de agitalia anxiet6!ii, aceastdtransl ili este blocatd. $i totugi transa (sau eventual ceva asem5ndtor) este o experienld prin care trece aproape toat5 lumea din cird in cind, mai ales cind aclioneazl la cote maxime, incerctrd sd-gi depXgeascXlimitele anterioare. Aceasttr senzalie este mai clard ir momentele de extaz in care doi parteneri fac dragoste 9i ajung la o armonie totald. Experienla este una extraordinari: pecetea acestei transe este o bucurie spontan5, aproape un extaz total. Pentru cd in aceast5transd ne simfim atit de bine, ea este intrinsec o rdsplatd. Este o stare in care oamenii sint ind o atenlie r, transa este

reflec- , l rrCe

minunat md este atit de

acest curs special. de

Fare este solicitat de o operalie grea in timpul cdreia intrd ir aceasti stare special5, atunci cind o termind observd nigte moloz pe jos, in sala de operalii, 9i inheabX ce s-a intimplat. Este uluit sd afle ctr,attrnci cind era atit de absorbit de actul medical o parte din tavan a cdzut - gi el nici mdcar n-a observat. Transa este o stare de uitare de sine opulg renlgllpli4lne-. - - - - - - - > . . loc sd se piardd intr-o preocupare pli@ nd de nervoZitaGlceltare intri in aceastdtransd sirt atit de ab-

de a stdptni

t19

de ceea ce aq de f5lglgcit uitd de ei, renunlind la preomai pulin importante ale vielii de zi cu zi - cum ar fi r, facturile 9i chiar starea de bine. in acest sens, aceste sint lipsite de egoism. Eul nu mai existi. in mod paracare-E-dffiEr:okrea stare dovedesc o stdptrire ri a ceeace fac, ile lor fiind te nela capacitate maximl atunci se afld intr-o asemestare/ ei nu mai sint preocupafi de felul cum se descurci, dauryna o reugiti sau un egec- pentru cd plicerea purd a acfir sine ii motiveaz5. mal a intr-o asemen'eatransX. Una 'fi concentrare a atentiei ra acfiude stare de Existi ins5 un ingel[tor la poarta de in-

zon5.El poate presupuneun efort considerabil calmare 9i concentrare pentru a incepe treaba - acesta fiind pas care presupune o oarecare disciplinS. Odatd instalaaceasti concentrare are propria sa putere, care detageazdacea de tulburdrile emolionale, iar misiunea respectivd pa'b se indeplini fdrd nici un efort. ,Intrarea intr-o asemeneazond se mai produce 9i afunci cind

ii au de realizatun lucru

spt+ellg-pricepglieje

Ju:u.^: i intr-o asemeneamdsurS, furcit le sint puse la incertalE' itetile @5zmlffihalF:-;Oarnc rcXseconcentreazX mai bine atunci c?ndli seceremai mult de obicei 9i sint in stare sd ofere mai mult ca de obicei. Dase cere prea pufin, oamenii se plictisesc. Dacd li se cere prea intri in panicd. tansa apare ir acea zonl foarte delicatd ttrg plictiseal5 9i panicd. ,Pldcereaspontand, starea de gralie 9i eficacitatea ce caractetransa sint incompatibile cu atacul emofional, moment valul limbic capteazd restul creierului. Alenlia fir starea Acest tpde transd este una relaxatS, dar foarte re diferd de acela in care te strdduiesti si fii atent cind

,Thansaeste o 91Presu -extaz

de

de constrinextaz pare si fie un plodus jntermediar al concentrd: care premerge transa. hrtr-adevtrr, literafura clasici a

120

l{atura inteligenlei emolionale

Aptitudinea de a stdp?ni

tradifiilor contemplative descrie stdrile de absorblie experimentate ca purd grafie: transa este indusd doar de o concentrare in-

tenstr.

Atunci cind urmdrim o persoand aflatd intr_o asemenea sta'

4

::

'

- - - - - - - t_v '- v .- ]Br r s .r r l l qr l s r l r l -

st5im-

presle merge rn_paralel-cu ceea ce se intimpld in creieq, unde sc -

repetdun paradoxsimilar: chiar gi lucrurile celemai complical, se fac cu un consumminim de energiemintali. i"t J. transd,creierulesteatit de ,,calm",incit trezirea inhibarea ",llr" cir_ 9i cuitelor neuralese adapteaztrnevoilor de moment. Ctrd oame.

nii sint

existd o

re a impulsuluitd deoareceinseamndctrtransale permiteoameni_ Ij sd TTi*1biId, lor abordeze

chiar gi lucruri extrem de grele, indiferent de domeniu, fie ctr este vorba de o partidd .r.t ,irr rnur" maestru al sa_ hului sau de rezolvarea unei probleme de maternaii;il; ffi_ plexe. in principiu, s-u. cred.e c{ asemenea acliuni sofisticate qlesupun o mai mare activitate corticald gi nu una mai micd. Cheia transei este insd aceea cd ea se instale azd doar.hi ;; atins un virf al capacitllii respective, in ca

*.'*!d

ciei6\-..-

;;;il;i;'

circuitell neurate r"',{ffi,ffi#

,M*"T:i:"*5*:"J..#S,;

performanla optimtr-para fi o oazda eficienlei ";;ii"il,;ii", lucru are o lrtrlrTte o energiemintaltraplggpedCrminim.Acest logrcapoatein sensul.ctrcF6cticd abildle pel4qiteoamenilor sd jntre in transd:stipryreEfrlsJEiiiromtr-6 anur-nrite *1i.r*, ri" naesrcmiba-ae de une_ le mintale,cair cazulprogramatoruluide calculatoare,d;;;rt g=I_ge de{apt creierulpoatefi mai eficientatuncicind Ie exec}tX. Ivfi2gfrilebine antrenatepresup,n un efoit mintal ;"i;i. decit 6ldGJE-dbriE-eu-ftsftnsr6gatesau decit cele care sint inctr mult prea grele.in mod similar,atunci cinJcrelerul funclionea_ zi mai pulin eficientdinpricina oboseliisau a neryozitdlii saua emofiilor,ata cum se infmpltr la sfirgitul unei zile h"ti9i;tr* sante,areloc o estomparea precizieiefortului cortical, alfosj activatepreamulte zonenu neapdratnecesare_i""t* "A ceeace a o.usla o stareneuraldprofund distrastrde alte elemmte3O. Ace_ lagilucru seintimpl' 9i i' cazulplictiselii.Ou..i"J.i"i;;i;;;

121

I cu eficienfd maximd ca in cazul transei, existd o rela]ie p1eintre zonele active gi necesitdlile misiunii respective. in _ stare chiar 9i munca

tNvAyarut gr TRANSA;LTNNoUMaDEL DEEDUCATIE cX aceastdtransd apare in zona ir care o anumitd acii provoacd pe oameni sd aclioneze la capacitate maximd, mdsurd ce aptitudinile lor cresc,sporesc ai ganselede a ajunin aceastdtransd. DacI treaba este prea simpld, ea este plicti; dacd este prea complicatd, se ajunge mai degrabd la an-

decit la transtr.Sepoate suslineci stipinirea unui anusau a unel

ini este stimulatd de experienfa ceva cl'ln ce rn ce mar bme ca

dst, ca balerintrsau ca geneticianeste cel pufin in parte de a rdmine ir trans5,Intr-adevdr,dintr-un studiu fdcut pra a 200 de artigti plastici la 18 ani dupl ce au terminat arplastice, Csikszentmihalyi a constatat cd aceia care in stuie au savurat din plin bucuria de a picta au devenit pictori ortanfi. Cei care au fost motivali in facultate, dar visind la gi la bani, s-au depirtat in cea mai mare parte de acest doiu dupd ce au absolvit studiile. Csikszentmihalyi trage concluzia c5: ,,Pictorii, mai presus de rte, trebuie sI picteze. Daci artistul aflat in fala pinzei incepe se intrebe cu cit o va vinde sau ce vor spune criticii, nu va mai ln stare sd meargd pe calea originali pe care a pornit. Reugite-

d" g_t*pllSg*Jge!4,caElF5!!ndomeniulcreafiei.degl"d tpuneun strgur obiectiv."sr Aga cun({ggrya este o necesitatepentru miiestria intr-o anutl artd sau profesie ori intr-un megtetug, tot aga este gi cu infatq} Elevii care intrd in ace -

lsi deptrgesc poten!!Al!r!@!-pdile$e!e special de gtiin!5 din Chicago - toli fiind siprintre primii 5% in matematictr - au fost caracterizafi de |i

fltre profesorul lor ca fiind capabili de realiziri mai mari sau gpi mici la matematici. Felul in care acegti elevi gi-au petrecut a fost monitorizat, fiecare avind un pager care din cind

cird suna la intimplare peste zi gi atunci ei erau instruili si noteze ce ficeau in aceacliptr 9i in ce dispozifie se aflau. N-a fost

-

r22

Natura

inteligenlei

emolionale

deloc surprinzdtoare constatarea cd aceia care n-au reugit mare lucru au invdlat acasd cam cincisprezece ore pe strptdmind, cu mult mai pulin decit cele doutrzeci 9i gapte de bre pi sdptlmind in care i9i pregltiserd temele colegii lor cu rezultate eicelente. Cei care nu au reugit mare lucru i9i ocupau mai tot timpul in care nu firvilau cu mondenitXli sau cu stitul la taclale cu prietenii 9i familia. Atunci cind le-a fost analizatl dispozifia, a-iegit la iveald o descoperire- grditoare. Atit unii cit gi ceilalliGetreceau foarte mult timp din siptdmind plictisindu-se cu activi-Efi cum ar fi uitatul la televizor, ceeace nu insemna o provocare pentru capacitatea lor intelectuali. La urma urmei, acest luciu este valabil pentru aproape toli adolescen,tii. Diferenla esenliald consta in experienla de a studia. Pentru cei care au reugit spectaculos, invitaful e", .' pl5cere un transd cam 40% din timpul acordat acestei activitlfi. pentru cei care n-au reugit mare lucru, transa apbrea doar cam in 16% din timpul afectat studiului; cel mai adeseaapirea o stare de anxietate care le depdgeacapacitatea de a o stdpini. Cei care nu au reugit prea multe descopereau pldcerea gi transa in mondenitdli 9i nu ir studiu. Pe scurt, elevii care au avut reugite de virf, la nivelul potenlialului lor de invdfdturl, sint cel mai adesea atrasi de studiul propriu-zis pentru cl in felul acestfia-E-il#Fare de transa. Din picate, cei care n@gi 1u ajung sd atingi acele aptitudini care sd le provoace transa se lipsesc de bucuria studiului gi riscd sd-9i limiteze nivelul intelectual de care ar fi putut sd se btrcure pe viitof2. Ho-ward Gardner, psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligenlelor multiple, considerilragSa4r*tt5rile pozitive care o clasifictr astfel drept (ea mai sdnltoasd cale de a-i invata p_ec9pjr, motivindu:i din interior 9i nu cu ameninlIri sau promisiuni de recomperpg,),Ar trebui s6 folosim starea pozitivi a copiilor pentru a-i determina sd invele la materiile laiare ti;ar nutea dezvolta anumite competenfe'1,piopuneaGardner.,,fransa

tr-o_ @ci -incep

.du"it."on "ri" ""ir"ffi

cindcopiiile pii"n-"r. taffiG-

sd se batd. Cind insl sint coplggifi de o anumitd treabd, devin nerdbdtrtori si-gi facd temele.Ql mai bine se"invafd atunci cind 1ii la un anumit lucru;i pofi o anumitd plAcere in &t*tt faptul ci te-ai angajat ir acea treab[')

Ap/vd*uziliea iubitelot'. Atunci cind oamenii se simt fericiti sau !i, cu cit persoanele cu care se firtilnesc sint mai pe lungime de undtr din punct de vedere fizic cu ei, cu atit preiau mai ugor dispozifiile sufletegti. Sincronizarea intre profesori 9i elevi indici cit de mare este I emofional dintre ei; studiile fdcute la nivelul clasei au cX pe mdsurd ce coordonarea de migcdri intre profesOr 9i este mai apropiatd ei se simt mai prietenogi, fericili, entu!i, mai interesafi 9i mai disponibili pentru o relalie inter-

148

Natura inteligenlei emolionale

umane. in general, un nivel inart de sincronizare intr-o interac. liune denotd cd oamenii implicafi se plac reciproc. Frank Bcr, nieri, psiholog la Universitatea de Staf din Or*on, care a flcut acestestudii, mi-a spus: ,,Misura ir care ne simgim prost sau bi_ ne cu cineva depinde gi de un anumit nivel fizic. Trebuie sd exin, te o sincronizare compatibili, un moment potrivit pentru coordonarea migctrrilor pentru a ne simli bine, in larguf nostru. Sin, reflectd profunda legiturl dintre paitenerii respec= :.ro.ryu*u tivi; dacd existi o mare legtrturi, dispoiiliile iufletegti lncep sll se amestece,indiferent cI sfirt unele pozitive sau negative.,,Pe scurt, coordonarea dispozigiiloi sufletegti este-insigi esenfa raporturilor interumane, versiunea adulttr a racordlrii emo_ lionale dintre mamr gi sugarul stru. Determinant in eficienta interpersonaltr, susline Cacioppo, este felul in care cei foarte abili reugescsd-gi sincronizeze emofiile. Dominanta unui lider puter_ nic sau intelpret este capacitatea de a impresiona ii-rtr_un 1y""1 fel publicul format adeseadin mii de persoane. ln mod 1l"Trt similar, Cacioppo subliniazX cd oamenii care nu sint in stare sI primeascd sau sd transmitd emoliile sint sortili str aibd probleme ih relaliile lor, avird 11 vedere cd adesea semenii nu se simt in largul lor atunci cind le stau aldturi, chiar dac5 nu pot explica prea bine de ce. A stabili tonul emolional de interacliune este ftrtr_un fel o dovadtr de dominare la un nivel.profund sau intim; acest lucru ipseamnd determinarea stirii ernolionale a celeilalte persoane. Aceastd putere de a determina o anumittr emofie seimind cu in biologie se numegte zeitgeber(care inseamnl ,,ho! de :Fuu :." un proces (asemeni celui ciclic zi-noapte sau fazelor lu_ .tiTp'), 'nii) care antreneazl ritmuri biologice. pentru-un cuplu de dan_ muzica devine vn zeitgebeial trupului. Cind. este vorba *torl de o intilnire inke persoane, cel care are iea mai mare putere de expresivitate cea mai mare forld - este de obicei gi cel ale cErui emofii le antreneazd pe are celuilart. partenerii d.ominanti vorbesc mai mult, tr vreme ce cei supugi privesc mai mult chi_ plr.rlceluilalt - acesta fiind mediul p.in care se transmite afec_ liunea. in mod similar, forla unui bun vorbitor - a unui politi_ cian sau a unui predicator - funclioneazd,la fel pentru a antre_ na emoliile auditoriului6. Acesta este inlelesul sintagmei ,,Iiioa_ cd_pe deget". Antrenarea emolionald stdlabaza cipacitilii de irifluenlare.

Artele sociale

1,49

ORI GIN ILE IMTELIGEJV,IEI SOCIALE $evenim la o grtrdinildgi la ci$va pugti carealeargi pe iarbi. se impiedicd, se lovegte la genunchi gi incepe str plingtr, ceilaJlibdieli continuX sd fugH- in afarl de Rogeq,carese tgte.In vremeceReggiescircegte,Rogerseapleaci gi-gifreaiul genunchi, strigind: ,,$i eu m-am lovit la genunchi!"

este citat ca avind o inteligenld interpersonaltrexemgi apareintr-un studiu fdcut de ThomasHatch, unul dinlegii lui Howard Gardner din Proiectul Spectrum- tcoape conceptulinteligenlelormultipleT.Separe cI Roger extrem de apt in recunoagterea sentimentelor colegilor sdi, legdturi foarte rapide gi bune cu ei. Roger a fost singu-

carea observatcd Reggiea pilit-o gi ci sufertr,9i numai el a sd-l consoleze,chiar dactrastaa constatin faptul ctrgi-a propriul genunchi. Acest gest mirunt dovedegte un adet talent in privinla raporturilor interpersonale 9i o capacita-

emolionaldesenfialdpentru pdstrarearelafiilor apropiate,fie estevorba de o cXsltorie,de o prieteniesau de un parteneriat afaceri.Asemeneaaptitudini la copiii de grddinild sint doar' ii talentului lor, ce se vor coace de-a lungul vielii.

Thlentul lui Rogerreprezinti una dintre cele patru capacittr|i carele identificd Hatch si Gardnerca fiind componenteleinlei interpersonale: grupurilor -

aceastaeste o calitate esenfiald pen-

un conducdtot presupunindinilierea 9i coordonareaeforitru ',turilor unei intregi relelede oameni.Acestaestetalentul care

t r r q r u vr

rile remarctrla regizorii sau productrtorii de teatru, la ofilerii rdin armatd gi la gefii eficienli ai unor organizafii sau institulii

orice fel. Pe terenul de joactrin general,acestaestecopilul , care preia conducerea, hotdrind de-a ce se vor juca ceilalli sau devenind cdpitan de echipd. , Negociereasoluliilor - talentul mediatorului care previne con*l'flictele gi le rezolvi pe cele care plutesc tr aer. Cei care au caipacitatea de a excela in dezamorsarea,furarbitrarea sau furme, dierea disputelor; ei pot face carierd in diplomafie, in proble,'mele de arbitraj sau in magistraturd, ori ca intermediari sau ca ' administratori ai preludrilor de companii. Acegtia sint copiii care rezolvl neinlelegerile de pe terenul de joaci.

150

Natura intetigenlei emolionale t Relaliilepersonale- talentul lui Rogef,leferitor la empatie gi la r1*illt* unor iegdturi interumaie. in felul acesta'se poare stabili mai utor o intilnire sau recunoagte ori reaclioni currr trebuie in raport cu_sentimentele gi ingrijordrile celorlalgi arta stabilirii relatiilor interpersonah. be obicei, aceste per" soane sint buni ,,coechipieri,,, parteneri de viald pe care te pofl ' bizu| buni prieteni sau parteneri de afaceri; in lumea afaceri. lor se descurcd 9i ca agengi de vinzdri sau ca administratclrl sau pot fi excelenli profesgli. Copiii precum Roger se inleleg practic cu toati lumea, stabilesc ugor ielalii de joicd si o fic cu pldcere. Acegti copii au tendinla sd se descurce foarte bine ln descifrarea emoliilor duptr expresia chipului gi sirt cei mai indrdgili de colegii de gcoile. . Anal.izasociald- capacitatea de a d.etectasau de a presupune sentimentele celorlalli, motivele gi trgrijordrile lor. Aceastll cunoagtere a felului cum simt ceiralfi poate dgce la stabilirea cu mai mare ugurinld a unei relalii intime sau a unei leglturi de orice fel. Aceastl capacitate folositd la maximum poate fi de folos unuiterapeutiompetent sau unui consilier^_ sau, dacd este combinattr gi cu un oarecare talent literar, unui ro_ mancier sau dramafurg cu har. Puse la un loc, toate acestecapacitdli constituie ingrediente_ le necesarerelaliilor interpersonaie, ele aducird farmEc, reugittr socialX gi chiar carismd. Cei care dau dovadd de inteligentd so_ ciali pot stabili mai ugor-legdturi cu ceilalfi, fiind mai ie.spicu_ ce fir interpretarea reacliilor 9i a sentimentelor semenitor, inion_. d1c9re- organizare gi in rezolvarea disputelor care pot izbucni 2i oricind in societate. Cei care pot exprimi acersentiment colectiv neexprimat gi-l pot folosi in aga fel incit sX indrepte grupuri in_ tregi spre scopurile lor sint conducxtori inndscufi. Acegtia sint oamenii a ciror companie este cdutatd, pentru cd gtiu sj cultive emoliile - ii lasx pe ceilalfi bine dispugf hezesc comentarii de 9i genul: ,,Ce pl5cut e sd te afli ln preajma unei asemeneaperso.me.,, Aceste capacitlfi interpersonale se construiesc pe inteligen_ - emolionale. Cei care fac o foarte bunX impresie in socieLte, lele de exemplu, sint capabili si igi monitorizeze propia exprimare a emoliilor 9i sd gi-o adapteze la ferul cum reic.ti-oneazt ceilalyi, deci ginj capabili sd racordeze permanent comportamentul lor social, fdcind in a9a fel incit se obtina efectul icontat in acest sens/ asemeni unor actori ta.lentati.

Artele sociale

151

daci aceste capacitifi interpersonale nu sint echilide un acut sim! al propriilor nevoi 9i sentimente 9i al felu-

hr care trebuie satisficute, ele pot duce la o reugitl socialtr - o.popularitatecigtigat[ cu prelul adevdrateisatispersonale.Acesta este punctul de vedere al lui Mark psiholog la Universitatea din Minnesota, care i-a studiat ale ctrror capacitili sociale ii transformd in adevdrali campioni ai impresiei bune pe care o fac8.Crezul lor

ar puteasi coincidtrcu o remarctrftrcuti de W. H. Aucare a spus ctr imaginea lui de sine ,,estefoarte diferitl de pe care ircerc sd o creez in mintea altora pentru a-i de-

strmtrindrdgeasctr".Schimbulpoateavealoc dacl acest social depdgegtecapacitatea de a congtienti2a gi de a ressentimentele cuiva: pentru a fi indrXgit - sau micar plil-, cameleonul social va pdrea cX este tot ceea ce vor ceilalgi fie. Snyder a constatat cd semnul definitoriu pentru aceastl ie este ctr fac o impresie extraordinard, dar au foarte pu-

relalii intime stabilesau mulpmitoare. Un model mult mai ar fi desigur o echilibrare inhe adevdratul sine 9i capade adaptare la societate prin folosirea acestui talent, dolind integritate. Pe cameleonii sociali totugi nu ii deranjeazi deloc ctr una

gi alta fac, cu condilia str oblind acceptul societtrfii.Ei trtrln aceasti discrepan!trdintre imaginea publici gi realitatea Helena Deutsch, psiharialist, socotegte cI acegtia au itiili ca-gi-cum", modificindu-gi personalitatea cu o re-

flexibilitate, pe mtrsurtrce capteaztrsemnalede la cei ilin jur. ,,ln cazul unora", mi-a spus Snyder,,,persoanapubtictr fl:cea intimtr se impletesc bine, in vreme ce ir cazul altora este Vorbadoar de un adevtrratcaleidoscopde aparenfeschimbdtoan. Ei sint precum personajul 7-nligal lui Woody Allen, care incu disperare si se adapteze in funclie de persoana in fala

,tlreia se afltr." "1, Asemmea oameni fircearctrstr detectezeun indiciu despre ftlul cum s-ar dori sI fie inainte de a avea o reaclie 9i nu spun S:.r 9i simplu ceeace simt. Pentrua fi inbune relafii gi acceptafi, icegti oameni sint dispugi si ii factrpe cei pe carenu-i pot suferi rtr creadl ctr le este prieten. Ei i9i folosesccapacitdlilesociale pentru a-9i modela acliunile in funclie de diverse situalii 9i procedeazdca 9i cum ar avea mai multe personalittrfi, fiecare in funcgiede cel in prezenla ciruia se afltr,trecind de la supersocia-

152

Natura inteligenlei emolionale

bilitate la o rezervi totald^ Categoric ctr ir acest sens, aceste trllsdturi sint foarte preluite in anumite profesii cum ar fi actoria, avocatura, vinzirile, diplomafia gi politica. U:r alt tip de autosupraveghere, poate gi mai important, pare str factr diferenfa dintre cei ce ajung cameleoni,,,eurrcorugi in plan social, trcercind sd impresioneze pe toatd lumea gi cei care igi utilizeazd rafinarea sociali pentru l-gi mengine adevtrratele lor sentimente. Aceasta este capacitatea de a fi sincer sau, cum se spune/ ,,de a fi fu insufi", ceea ce permite un comportament in concordanfd cu cele mai profunde sentimente vilori, indi9i ferent care ar fi consecinlele sociale. O asemeneacinste emotionalX poate duce ugor la o confruntare deliberatd pentru a ttria din rXddcini orice formd duplicitard sau de negare - o curXfare a atmosferei, ceea ce un cameleon nu va inceica si facd niciodatd.

Artele sociale

tea sa era coplegitoare; era pur 9i simplu paralizat din de vedere.social.

,Iattr ce povestegteLakin Phillips, psiholog la Universitatea Washington, care susfiireacI problema lui Cecil igi are irn egeculsdu din copiltrriede a invila celemai eleleclii de interacfiunesocial5: Suntere Ce-arfi putut si fie invltat Cecil anterior? Si le vorbeasci direct celor carei se adreseazi; sd inilieze un contact social 9i sd nu agtepte lntotdeauna ca alfii sd facd primul pas; sAirceapd o conversafie9i nu sAse mulfumeasctrdoar cu da" gi,,nu" sau cu alte rdspunsuri dintr-un singur cuvin! sA-giarate recunogtinla fa$ de ceilalfi, si dea voie altcuiva sd iastrmai intii pe ugtr;si agteptepind ce esteser" ,

SEMNELE INCOMPETENTEI DIN PUNCT DE I/EDERE SOCIAL FIri indoialtr ci Cecil era strdlucif el era un adeviiat expert cu studii inalte in limbi str6ine gi un neintrecut traducdtor. Existau ingd 9i puncte esenliale in care era complet incapabil. Cecil plrea lipsit de cele mai elementare calittrgi pintru vii,ta in socie_ tate. El era ir stare sti rateze complet o conversalie inti*pHto"re la ocafea gi sI bijbiie complet dezorientat cind trebuia si-gi treactr tr vreun fel timpul; pe scurt, era incapabil de cele mai simple schimburi sociale. Dar lipsa de adaptire itr societate se manifesta sub forma cea mai gravd afunci citrd se afla tr prezen!a femeilor, a9a incit Cecil a ajuns la terapeut, intrebindu-se daci nu cumva are ,,profunde tendinle homosexuale,,, cum le zicea el, degi niciodatd nu avusese asemeneafantezii erotice. Adevdrata problemd, avea sd-i m5rfuriseascd Cecil terapeutului, era faptul ci el se temea cd lucrurile pe care are de ipus s-ar putea si nu intereseze pe nimeni. Aceastd teami profundd ducea la o incapacitate de adaptare in societate.Emoliiie excesive din timpul intilnirilor l-au fdcut sd chicoteasci 9i sn ridl in momentele cele mai nepokivite 9i in schimb sd nu reugeascdsI schileze mdcar un zimbet afunci cind cineva spunea ceva cu adevdrat amuzant. StingXcia lui Cecil, i-a mlrturisit el terapeutului, venea de undeva din copildriei toatd viafa s-a simgit ^bine in societate doar in prezenla fratelui mai mare, care a reugit oa_ recum si amelioreze sifualia. De indatl ce pleca de acasdinsd.

153

vit cineva... sd le mu$umeasctr celorlalli, sd spund ,,te rog", sd imparti cu al$i ceea ce are;i.toate celelalte lucruri elementaie in relafiile interumane pe care le preddm copiiilor nogtri de pe la 2 ani.e

Este neclar dactr aceasttrdeficienfd a lui Cecil se datora doar lncapacit5lii persoanei ce trebuia sX-l ftrvefe aceste elemente lAFnfiale de civilizafie sociald sau dactr el nu a fost in stare sd gi le insugeasctr.Indiferent care ar fi rdddcina rdului, povestea lui Cecil este instructivtr, pentru ctr subliniazX importanfa esenlialtr t nenumtrratelor leclii gi reguli nescrise de armonie socialtr pe care le primesc copiii in sincronizarea interacfiunilor lor. Efectul, lncapacitatea de a respecta aceste reguli, consti de fapt in emiterea acelor unde care ii fac pe cei din jur sd se simttr nelalocul lpr in prezenla noastrtr. Funcfionarea acestor reguli presupune 4esig* implicarea tuturor irtr-un schimb social desfdgurat in clelemai bune conililii; stingdcia nagte anxietate. Oamenii lipsili de acestecapacitdfi sint incapabili nu numai de rafinamente sociale, dar gi de a se descurca cu emoliile celor cu care se intilnesc; lnevitabil lasd in urma lor o 6tare de tulburare. ,, Cu tolii am cunoscut oameni asemenealui Cecil, care sfirt suptrrdtor de inadaptali vielii sociale - cei care nu par sI gtie cird eAincheie o conversalie sau o convorbire telefonicd 9i care continud str vorbeascd la nesfirgit, nebdgind in seamd toate aluziile de a-gi lua la revedere; cei ale ctrror conversafii se axeazd.permanent pe ei firgigi fird nici cel mai mic interes mlrturisit pentru oricine altcineva gi care ignori cu orice pre! incercdrile de a Schimba subiectul; cei care se bagi ti pun intrebdri ,,nelalocul lor". Aceste deraieri de la o traiectorie sociald fireasci dernonglreazl,o lipsi de elemente fundamentale in construirea unei interacliuni umane.

1,54

Natura inteligenlei emolionale

Psihologii au inventat termenul disemie(de la grecesculdys - careinseamni ,,dificultate,,gisemes, careinseamne,,semnai,) pentru a desemnaincapacitateade a detectamesajelenonverba" 19;glul din zececopii areuna saumai multe problemein aceastX direcfiel9.Problemapoate fi aceeactr nu iimte cum trebuie spafiul.personal,astfelincit copilul sttrprea aproapede persoana cu carevorbegtesau igi imprdgtielucrurile pe teritoiiul altcuiva; interpreteazd sau igi folosegteprost limbijul trupului; in_ terpreteazdgregitsau folosegtegregitexpresiilefe,tei,nifiind, de exemplu, capabil str stabileasctrun contact vizual; sau are un sim! subdezvoltatal prozodiei,al calitifii emofionalea vorbirii, gi prin urmare vorbegteprea strident sau monoton. Multe cercetdris-auconcentratasupradetectirii copiilor care dau semnede deficienld de adaptaie in societate,copii a cIror stingtrcie ii jace str fie neglijali sau respingi de prietenii de joactr.In afard de copiii caresint izolali pentru ctr sint tiranici, o altd categorieevitatd esteceaa copiilor iu permanentedeficien!e in interacliunea directtr,carear trebui sdhe insofit2lde anumite elementesociale,mai alesde regulile nescrisecareguverneazd asemeneatrtilniri. Dactracegticopii nu se descurctrbine din puirct de vedere al limbajului, o"-"r,ii cred ctrnu sint prea degtepli sau ctr n-au gcoaltr;dar cirndnu se descurci in ce privegte regulile nonverbale de interacfiune umantr - in speciai prieienii de joactr- ii percep ca fiind ,,ciuda!i,, gi ii evittr- Acegfiasint copiii carenu gtiu strintre ugor in joc, careii lovescpe ceilalli in loc strse poa+e camaraderegte- pe scurt, cei cate iirnt ,,de evitat". Acegtiasint copiii canenu au reugit s5-gisttrpineascdlimbajul tdcut al emofiilor 9i care,ftrrtr str-9idea seaml, transmit mesajece creeazl o senzalienepltrcuttr. StephgnNowicki, psiholog la Universitatea Emory, a studiat capacittrfilenonverbale ale copiilor 9i a declarah ,,Copiii canenu pot deslugi sau exptirna bine emoliile se simt permanent frustrafi.In esenfd,ei nu inleleg ceseintimpli. Aceit tip cecomun! careesteun permanent subtext a tot c€eace faci. Nu ili pofi ascundeexpresiachip-trluisaupozilia corpului, agacum nuiti pofi mascatonul vocii. Dacdgregegtiin mesajeleemofionalepe iare le hansmifi permanent, constafi cI oamenii reacgioneazdciudat in ceeace te privegte - egti respins gi nu itii de ce. Dactrai impresiactraclionezicu bucurie,dar pari exageratsaufurios, constali ci ceilalli copii se suptrrtrpe tine 9i nu inlelegi de ce.Aceasti categoriede copii sfirgegteprintr-o lipsi a controlului in ra-

Artele sociale

155

cu felul in care sint tratali de ceilalli, iar acliunea lor nu are asup(a a ceea ce li se intimplS, drept pentru care se.simt deprimali gi apatici." afard de izolarea sociald, acegti copii suferd 9i pe plan gco,Clasa,desiguq, este tot o societate, una de inv5ldminf copietingaci din punct de vedere social mai mult ca sigur ci va gregit gi va reacliona gregit atit falX de profesori, cit 9i ceilalli copii. Anxietatea rezultatd 9i consternarea pot, la d lor, sd intervind in mod negativ asupra capacit[lii de a fura copilului. lntr-adevdr, aga cum aulrdtatlo testele referila sensibilitatea nonverbald a copiilor, cei care interpreteagregit aluziile emolionale au tendinla sd nu se descurce prea la gcoald, degi potenlialul lor de invdldtur5 este bun, contestelor IQll.

,,NATE PUTEM SUFERI',:PRAGUL ABORDARII Inadaptabilitatea sociali este mai dureroasd gi mai explicittr i cind se manifesti intr-unul dintre cele mai periculoase

Ilomente din viafa unui copil: incercareade a fi acceptatintr-un grup de joac5.Esteun moment periculos,pentru cd atunci copiftil esteindrdgit sau urit, simte sau nu ci aparline grupului 9i

tgate acesteasint fdcute publice. Din acest motiv, acest moment ;rucial a devenit subiectul unui studiu foarte aminunfit, fdcut ciliva studenli, asupra dezvoltdrii copilului. S-a scos la ivea-

,l! faptul cd existd un contrast izbitor in privinla strategiilor de pbordare folosite de copiii foarte indrdgili comparativ cu ale pcelora neacceptafi. Descoperirile au aritat ci este extrem de im'rnPortant pentru adaptarea societate sd se observe, sI se interprcteze.gi sd se reaclioneze in raport cu aluziile emolionale sau ,fnterpersonale.Este sfigietor sd vedem cI un copil este izolat de fi la joacd, el dorindu-gi si se integreze, dir nefiind accep-

,lat- pi acestlucru fiind universalvalabil. Chiar gi copiii ceimai fndrdgili sint uneori respingi- un studiu fiqrt pe copii de claeaa doua 9i a treia a aritat cd,in 26o/"din cazuri, copiii cei mai , hdrXgili sint respingi atunci cind incearcdsd intre intr-un grup dejaformat. Copiii mici sirt extrem de sinceri in privinla judecilii emofionale in cazul acestor schimburi. Veli fi martorii unui dialog lntre copiii de patru ani de la o grddini,t512.Linda vrea sd se joa--

156

Natura inteligenlei emolionale

ce cu Barbara-,Naqrcy gi Bill, care au nigte animilule gi nigte cu_ Durl. .ba se uitd cam un minut, dupd care ii abordeazi agezin_ du*e lingd Barbara gi incepind sd je joace ea cu animilufele. 9i Barbara se intoarce 9i ii spune: ,,N-ai voie ,i tu 1*i!,, ,,Ba am", Linda. ,,pot sX am 9i eu nigte animllule.,, -rtrspunde ,,Banu", ii spune rtrspicat Barbara. ,,Azinute vrem.,, CTq Biil trece de partea Lindei, Nancy se aldturX ea atacu_ . . 9i ' lui. ,,Azi nu putem s-o suferim.,t pricina pericolului de a li se spune, explicit sau implicit: - -Din te putem suferi", toli copiii sint foarte prudengi atunci cind -N-u treacf grlgul abordArii unui grup deja format. AceasI"b1" f td nelinigteprobabil cd nrr difertr pr"u m.rlt-d" aceeape care o resimte un adult la un cocktail unde se afli necunoscu,ticare pa, u avea o disculie foarte veseli, ca irtre prieteni intimi. pentru c6 acest moment de trecere a pragului de intrare intr_un grup este atit de important pentru * copil cercetdtorii l-au nimii ,,un qragnostlc toarte,precis... care scoate rapid in eviden!tr diferen_ fa de talent social."13 De obicei, noii sosili stau mai intii in expeciativd gi abia apoi intrd timid, devenind mai siguri pe ei doai dupi ce au fXcuici_ liva pagi prudenfi. Ceea ce conteazd cel.mai,rr.rlt ir, privinla ac_ ceptdrii unui copil este felul in care se integreazd in tipicul'unui grup, sesizind ce jocuri sint la modd gi ce inume le displace ce_ lorlalti. Cele doui pdcate capitale care aproape intotdeauna duc la o respingere ar fi: incercarea de a prelua ionducerea prea curind sau de a nu se sincroniza cu ceeace ii intereseazd pe ceilai;i. Or, tocmai asta incearcd sd facd acei copii nepopulari: ei dau ntrvald *!t*l grup incercind mult prea 6rusc 9i mult prea curind sd schimbe cursul lucrurilor sau oferindu-gi pdrerile ori pur gi sim_ plu nefiind de acord cu ceilalli incX din- prima clipi - toate acesteafiild d9 fapt incerctrri de a atrage itgngia azupra lor. in mod paradoxal, ei sint ignorati sau respingi. in ichimb, copiii in_ studiazd grypyl pentru a inleiege ce se ir.rtimplj acolo $re.Slti inainte de a intra in el $i apoi fac un anumit lucru spie a fi ac_ ceptali; agteaptd sX aibl un statut personal in grupui respectiv, statut ce va fi confirmat inainte de a lua iniliativa de a sugeru ar trebui si facl ceilalli. "" Strne trtoarcem la Rogeq,bdielelul de patru ani descoperit de Thomas Hatch pentru cX dtrdea dovadd d" o *ure inteliglnfl.in_ terpersonal5l4. Pentru a intra intr-un grup, Roger avealca tatti-

Aitele

sociale

't57

ed observe mai intii.pe unul dintre.copiii din grup gi apoi sd ce ficea acesta, pentru ca in final si-i vorbeasci 9i sd se

lrtegreze complet. Aceastaesteo strategiede succes,dupi cum |'a dovedit in cazul lui Roger, de exemplu, atunci cind el gi ltlarren s-aujucat de-a pusul ,,bombelor"(de fapt pietricele)in losete. Warren l-a intrebat pe Roger dactrvr.eastrmeargtrcu eliCopterulsau cu avionul. lnainte.dea.se implica, Rogera intrebaf ,,$i tu ai se fii in elicopter?"

Acest moment aparent inofensiv dezviluie sensibilitatea fatl de grijile celorlalfi gi capacitatea de a acfidna in cunogtinli de cauzd intr-un fel care sd menlinl legdtura. Iatd care este comentariul lui Hatch in privinla lui Roger: ,,El intii i9i colcgii de joactr in a9a fel incit ei si rtrtnind in mediul lor gi sX-gi continue joaca. Am asistat la felul curn au reaclionat gi alfi copii

carepur gi simplu s-au urcat in ir propriile elicoptere sau avioane gi gi-auluat zborul la propriu gi la figurat din societatearespecresPectiv[."

INTEIJGENTAN netaynE EMOfl ONALE: UN SruDIU DE CAZ Dactr in testarea abilitlfilor sociale, cel mai important este str gtim sd calmtrm emofiile negative ale celorlalfi, a te descurca cu cineva aflat in culmea furiei reprezintd culmea mdiestriei. Datele referitoare la autostlpinirea miniei gi la molipsirea emofionali sugereazd cd o strategie eficientd ar fi distragerea persoanei furioase, intrind in empatie cu sentimentele gi perspectiva acesteia gi conducird-o apoi spre o alttr variantd, care sd o racorddze la o gamtrmaipozitivtr de sentimmte -un fel de judo emofional. LJn asemenea talent foarte rafinat pe care il reprezinti marea artd de a putea influenla din punct de vedere emolional este cel mai bine exemplificat printr-o poveste spustr de un vechi prieten de-al meu, riposatul Terry Dobson, care in anii 1950 a fost unul dintre primii americani care au studiat artele mar.tiale in ]aponia, gi anume aikido. intr-o dupi- amiazd, se intorcea acastr cu un tren care fdcea legdfura cu Tokio, citrd dintr-odattr a urcat o matahald de muncitor foarte violent, beat mort gi murdar tot. Bdrbatul a inceput sd-i terorizeze pe pasageri, degi se clitina pe picioare: zbiera iriurtrturi, a inghiontit-o pe o femeie care linea in brafe un copil, arunctrd-o in bralele unui cuplu mai in virstd, care apoi s-a ridicat 9i s-a dus undeva mai in spatele vagonului.

158

Natura inteligenlei emolionale

Befivanul,dupi ce s-amai cldtinatde citevaori (ratindu_gi loviturile incercate),a ingficatstilpul metalic din miylocul lrugo.,rlui gi cu un riget a vrut sd-lscbatl din podea. In acestmoment,Terry careeratntr_t condifiefizicX . maximtr o3t:.: pe zi de anrrenamenteaikido, a simlit 1 T iT" sa rntervrna,inainte s_o pdleascdprea grav careva. """oiu Dar si_a amintit cuvintelemaestruluisau:,,Akidoleste urtu recoi.iff"rfi Qinearein gind sI sebatl gi-ablocatlegltura cu universul. Da_ cdincercistr-idomini pe ceilaltiegtideia"infrint.Noi, d" f"p,;"_ velSmsd rezolvim conflictelegi nu sd'lestirnim.,, jntr-adevdr,Terry acceptase ta inceputuicursurilor cu maes_ . rrur sausanu provoaceniciodatdo bdiategi sd foloseasci artele marlialedoar caapdrare.Acum insd i sepdreacdare ocaziasd-si testeze_cunogtinfele de aikido in realitaie,in ceea o ocazielegitimd. Astfelincit in vnemece toli ceilalli ""pasageri "ru "tu,in_ lemnisertrtr scauneleloq, Terry s-a ridicaj in picioare gi s_ain_ dreqlat deliberat foarte incet spre individul respectiv. .observindu-1,befivanul a zbierat ,,Aharun strtrin! Trebuie sf- i s9 dea o leclie in stil japonez!" ainceput sl se pregdteas_ $i cd sd-ivind de hac lui Terrv. Tocmaicihd voia se facaprima migcare,cinevaa strigat cu toate puterile gi cu mare veseliein glas: ,,Hei!,, Cum spuneam,tonul era foarte-vesel,ca cum tocmai . ar fi 9i fost ztrrit un bun prieten. Belivanul s-u iniois s,rlprins gi a vdzut pe la vreo gaptezecide ani carestaieaacolo, .T iipt"",1 rntr-un col!,Ti|t"t in kimono_ul lui. Btrtrinul i_aftrcut incintat semn cu mina belivhnului 9i a cintat intr-un ritm vioi ,,C,mere,,. Belivanul s-a indreptat cu pagi mari spre el, pus pe harftr. ,,De ce dracu' crezi cl lg sta eu de vorbtrcu ,il"i;i"'tr;;;;, u, fi_fost gata stril doboarepe befivan,h .;rJftr;;;;; T::y n tacut cel mai mic gest de violenfd. ,,Ce naiba ai b{ut?',, a intrebat bitrinul, ochii indrepttn_ du-i-sespremuncitorul beat. ,,Am-bdut sake,qi oricum nu-i treabata,,, a mugit befivanul. ,,4, dat asta e minunat, minunat,,, a replicat bftrinul cu un ton plin de cdldurl. ,,yezi tu,9i mie imi placesakeui. i" n""*" seardeu 9i cu sofiamea (si gtii ci aregaptezecigi gase ae anijin_ cdlzimo sticluld de sakegi odrrcemin Sredind,unde ne agezhm pe o banci vechede lemn...,, a contiiuat vorbind a"rpr" $i malul japonezdin curtea lui, dcspreminundliile di" g.h;di""l;, ""r_ unde bea cu pl5cerecite un sakein fiecareseard.Chiiul belivu-

Artele sociale

159

a inceputstrsemai imblinzeazfpe mXsurdceil ascultape bi$i-a desclegtatpumnii. ,,Mda... 9i mie imi plac curmalii ja-

..", spuseel cu o vocehiriittr. ,,Da", a replicatbdtrinul cu o vocetonictr.,,$i pun pariu ctrai o eotieminunattr." ,,Nu", rlspunse muncitorul, ,,sofiameaa murit..." Plingind, I inceput sd spundo povestedesprecum gi-apierdut sofia,casa gi slujba9i cit de rugineii estede el. Chiar atunci trenul a ajuns in stafia unde Terry trebuia strcoboare 9i l-a auzit pe btrtrin cum l-a invitat pe befivan sd vini cu el 9i sd-i povesteascltot 9i l-a vtrzut pe acestacum gi.a ldsatcapul in poalabtrtrinului. AstAinseamndstrai geniu in relaliile emolionale.

PARTEAA TREIA

Inteligenfa emofionali aplicati

Dusmani intimr

" Sigrnund Freud remarca fald de discipolul sdu Erikson fapful cX a iubi gi a munci sint cele doud capacitili umane care delermind maturitatea completd. Dacd aga stau lucrurile, atunci maturitatea ar putea fi pusd in pericol, avind in vedere tendinfele actuale ale cdsniciei gi ale divorfului, care fac ca inteligenla emolionaltr sd fie mai importantd ca oricind' Sd ne gindim la procentajul divorfurilor. Numlrul divorfurilor s-a stabilizat la un anumit nivel. Dar mai existd o posibilitate de a calcula rata divorfurilor, care sugereazd o cregtere vertiginoasd: privind la gansele unui cuplu proaspit ctrsitorit de a eftrsi irc celedin urmdintr-un divor!. Degi in ansamblu numdrul divorfurilor nu a mai crescut, riscul de divor! s-a modificat in cazul tinerilor cdsdtorili. AceastX modificare este gi mai vizibilS atunci cind compardm rata divorfurilor in cazul cuplurilor cdsitorite intr-un anumit an. La americani, din cdsniciile care au inceput la 1890, cam 10% au sfirgit printr-un divor!. Penku cei ctrsdtorili in1920,18o/"; pentru cei cdsdtorifi in 1950,30%. Cdsitoriile din 1970 aw avut o proporlie de 50% de despXrfiri. Iar pentru cei cdsitorili h 1990, posibilitatea ca mariajul sd se sfirgeascdprintr-un divor! a ajuns la infricogdtoarea cifrd de 67"/'11Daci acesteestimdri vor continua pe aceeagilinie, doar trei din zece cupluri clsdtorite recent pot conta cd vor rdmine nedespdrlili toati viala. Se poate spune c5, in mare parte, aceastdcregterenu se datoreazd atit de mult sciderii inteligenlei emofionale, cit eroziunii permanente a constringerilor sociale - cei care divorleazd nu mai sint stigmatizali, nevestele nu mai sint dependente din punct de vedere financiar de solii lor - cdci asta linea multe cupluri la un loc, chiar 9i in cazul celor mai nefericite perechi. Dar daci aceste constringeri sociale nu mai reprezintd un factor ce

164

Inteligenla emolionald aplicatd

line cisniciile la un loc, atunci in mod sigur cI forlele emolionale dinhe so! 9i solie sint cu mult mai importante, dacd doresc intr-adevlr ca legdtura dintre ei str dureze. Aceste legdturi dintre so! 9i solie - 9i gregelile emolionalc care ii pot determina sd se despartd - au fost recent analizate cu o mai mare precizie ca oricird. poate cI descoperirea cea mai importantd pentru infelegerea a ce anume face ca o cdsnicie si reziste sau sd fie distrusi vine din citeva mdsurltori psihologice foarte sofisticate, care permit urmirirea clipd de clipi a,rrr"i1"lor emolionale la nivelul cuplului. Oamenii de gtiin-tdsint acum capabili str detecteze valurile invizibile de adrenalini ale sofului, precum 9i cregterile brugte de tensiune, sd observe trecitoadar grtritoare microemolii care se strecoard pe chipul soliei 1e, lui. Aceste mdsurdtori fiziologice scot la iveald un subtext biologic ascuns, care contribuie la dificultdlile cuplului, un nivel critic al rea[Hfii emofionale, care este de obicei imperceptibil sau trecut cu vederea de cltre cupluri. Aceste mdsuritori irattr care sftrt forlele emofionale care pdstreazd o cXsnicie sau o distrug. .'Gregelile apar de la bun inceput din pricina diferenlelor dintie lumea emolionald a fetelor gi cea a bdielilor. ]ASNI)IALIII

SI AEI:

nAnAuIITIE sE AELATNIIPIIARIE Cind tocmai intram, de curind, furtr-oseard, la un restaurant, am dat peste un tinir care iegeape ug5 9i avea un chip impietrit 9i urstrz- Imediat in spatele lui era o tindrtr care venise tr fuga ;il lovea cu disperare cu pumnii in spate fipind: ,,Ce nii, -m11e bal lntoarce-te imediat gi fii drdgu! cu mine!,, Aceasti rug5minte trangantl gi categoric contradictorie fdcuttr unui spate in retra_ gere rezumtr tiparul cel mai des intilnit al cuplurilor cu probleme: ea incearcd sd se implice, iar el se retrage. Specialigtiiin cisnicii au observat demult cd pind ca un cuplu sd ajungd la terapedeja ajunge la acest tipar implicare-retragere, solut ptingin|t, du-se cd sofia nu este ,,rezonabild" prin ceeice solicitd ori frin iegirile ei, iar ea se plinge de indiferenla lui fali de ceea ce ipune ea. Acest joc matrimonial reflecti faptul cd la nivelul crrplului existd doul realitdli emolionale, a lui si a ei. Rddlcina ui"sto_rdiferenle emofionale, chiar dacd in parte este biologicX, se afld gi in copilSrie, respectiv in cele dou{lumi emotional-ein ca. re trdiesc bdielii 9i fetele pe mSsurd ce cresc. Existd multe cerce-

Dugmani intimi

165

t{ri fdcute in legdturi cu aceste doud lumi separate, barierele dintre ele intdrindu-se nu numai din pricina jocurilor diferite pe care le preferd bdiefii gi fetele, dar gi de teama incercati de copiii mici de a nu fi ironizali pentru cX au ,,o iubiti" sau ,,un iubit"z. lntr-no studiu referitor L prieteniile dintre copii, s-a descoperit ctr miculii de trei ani suslin cd jumdtate dintre prietenii lor sint de sex opus; cei de cinci ani, spun ctr circa 20"h, iar cei de gapte ani susfin aproape cX nu mai existd prieteni de sex opus3.Aceste universuri sociale separate se intersecteaz6,foarte pulin pinX la adolescenld, cind incep intilnirile sentimentale. lntre timp, bdielii gi fetele inva!tr lucruri total diferite despre felul in care str-gistdpineascdemoliile. Pirinfii in general discutd emoliile - cu exceplia miniei - mai mult cu fiicele decit cu fiiia. Fetele strt expuse unei mai mari cantitili de informalii deepre emolii decit bdiefii: atunci cind pXrinlii inventeazX povegti pe care le spun copiilor pregcolari, ei folosesc mai multe cuvinte emolionale cind vorbesc cu fiicele lor decit atunci cind vorbesc cu fiii lor; cind mamele se joactr, de exemplu, cu sugarii lor, ahqeazd o mai largd gam5 de emolii fa!5 de fiice decit fa!5 de fii; clnd mamele le vorbesc fiicelor despre sentimente, le discutX mai in aminunt din punct de vedere al stlrii emolionale, decit o fac cu fiii lor - degi cu fiii intrd in mai multe amXnunte referitoare la cauzele gi consecinlele emofiilor precum minia (probabilpentruaopreveni). Leslie Brody 9i Judith Hall, care au rezumat studiul asupra diferenlelor de emolii intre sexe, suslin cd acest lucru se irtimpltr probabil pentru ci fetele igi dezvolt6 mai rapid 9i mai ugor limbajul decit biiefii, ceeace le face sX aibtr sentimente care presupun o mai mare experienld gi o mai bund exprimare, precum 9i o capacitate superioarl fald de a biielilor in ceea ce privegte folosirea cuvintelor pentru a explora 9i a irlocui reacliile emolionale crun ar fi conflictele fizice; in schimb, adaugl ele, ,,bdiefii pentru care exprimarea in cuvinte a sentimentelor nu este subliniatl pot in mare mXsuri sd nu congtientizeze starea emotionald atit in cazul lor, cit 9i in cazul celorlalli."s La virsta de zece ani, cam acelagi procent de fete 9i de bliefi slnt agresivi 9i dispugi la confruntlri directe atunci c?nd se infurie. Dar pe la treisprezeceani apare o diferenlX considerabili intre sexe, care incep sd se defineascd mai bine: fetele devin mai apte decit btrielii ih arta tacticilor agresive curn ar fi ostracizarea, birfele nefaste 9i rdzbundrile indirecte. BSielii, in general, conti-

166

Inteligenla emolionald aplicatd nua sA fie dispugi la confruntdri directe atunci cind sint fur.iogl, strategiile mascate6.a"urtu *ul dintre run.r(,r1rii= :fll.lr^9 sele motivepentrucareblielii _ "rtu uifio,

berb"ti*;"iil;

#t#,trji::ca!i

decitr"*"r op",9i ?rlpii,,L!aterripuritor viefti

Cind feti,telese joacl intre ele, o fac in grupuri mici, punirrd accentul pe o mini-md ostilitate gip" *".r*a cooperare, in vrc_ me ce jocurile bdiefilor r: f3: " il i*p"ri'*"i mari, punindu,ae accentul pe concurent5' o difererigSir*i- p*r" fi constatatil flr

intimpti cindjoculUai"iii., sauat fetelor .:."_T::" cste mtrerupt pentru c5 i!1.i cineva-p5legte ceva. Dacd un baiat accidcir, tat estefoartenectriif""":t:1f,,_"F;piil" rIL sdsedeade-opar. te 9i si nu mai pringd,.pentru

cajbacasd poati continua.DacA acetagilucru se intirirpfi in cazul;;;;;ir" carese joacd,jocttl seopregte 9i toatese adunl in juq,ca re plinge. DiferenfarnanifestJta se_ivine i. ";"t.i[ii"*rj ;" uer#fui fetile la joaci rezumd ceeaceCarorGiniganae u uuivarJ r-,rfrti.riuracafiind o de. osebirecheietrtre sex-e: bdielii se;#;; autonomia9i i'. dependenlalor, rezistin! ;;;;r;;::**r,la "" greu, in vreme ce fetelese considerdparte a unei adevirat de legituri. Astfel, bdt;rti ;;r;iameninga.ti de tot ceealj:i"9 inpericoli"a"p""Ju"ga,invieme.";;r;;::"rfi

lt"iJ:?liil: latede o rupturi la nivel *f"Ur*i. ai" cll suUlinia gi Deborah Tannen-in carteaei vo" n'ii iii-"tiiTrurra (purpi simpru nu tnfelegi),acesteperspective

diferit".o"i r. la faptul cdbdrba_ dorescai agteptl lucruri totailirerite l]1r1f:*^"il" de la o con_ versafie;in vremeceberbaiii," *dgu;;;; Jd vorbeascadespre

diverse,,rucruri,,, femeile il;;;;;il;iiiil Pe scurt,

aceste co: "*ogor,ur". emoliiretiindb;;r,ii:qi:,"1ff ",tlflt;n1l,,l; .ilTjff sd interpreteze atit semnele

;;iil;; ;Jbate cit 9i pe cele nonverbale,sr-si exprimegi sa-9i'"o*rir,ic"use.,tirr"., tele,,, iar sintapfi sa,,rninimalir;r";;;iil l:l:ltt o"" Ia vutnerabi_ Ittate, sentimentede vinovdfie, ""=." teaml sarr d urere.,,7Dovada acestorstdri diferjte esteuna ae neUjaauit"in lite.atura de specialitate.in urma u ,"t" au ,trai;:"t;;rr";:r, de exemptu,cd. in medie, femeile sint mai a".i, UarU"fii,cel pulin in ceeaceprivegtemdsurarea"*puii." a" u ir,i".pr"ta sentimentelenegrditedupd expresiafe.tei, "upucitagii a"fra i.""^i"cii saudupi alte aluziinonverbaie. in i".a,miirr,liilffi Jrr,,_u,usordeci_ tit sentimentelede pe chipul f"i."i-i""fi cetede pe chipul """i

Dusmani

intimi

167

ir vreme ce in privinla expresivitdlii bdielilor gi fefoarte mici nu existX diferenle, dupd ce trec de gcoala priblielii devin mai pulin expresivi decit fetele. Acest lucru reflecta in parte o altd diferenld cheie: in medie, femeile intreaga gami de emolii cu o mai mare intensitate 9i vadecit bXrbalii - in sensul cd femeile stnt rr.ai,,emoti-

decltbdrbaliis. acesteainseamnd ir general cd femeile intri in cisnicie tite pentru rolul de administrator emofional, in vreme ce birbalilor acest lucru conteazd mult mai pulin pentru vigpirea relaliei. intr-adevXr, cel mai important element femei - dar nu gi pentru bdrbafi - pentru ca o relafie sd re s-a ar5tat cd ar fi, conform unui sfudiu efecfuat a264 de cupluri, ,,o bund comunicare"e. Ted Huston, psila Universitatea din Texas,studiind in profunzime cuplua constatat: ;,Pentru solii, intimitatea inseamnd a discuta dilucruri, mai ales despre cele referitoare la relalia in sine. ln bdrbalii nu inleleg ce vor nevestele de la ei. Ei spun aga: vreau sd fac diverse lucruri cu ea, iar ea nu vrea decit sI vor.>>"Fluston a constatat cI in perioada ir care fac curte, biri sint mult mai dispugi str stea de vorbi, dintr-o dorinlX de itate, cu viitoarele lor sofii. Dar odatl cdsitorili, cu trecerea - mai ales in cuplurile tradilionale - ei petrec tot mai fufnA vreme stind de vorbd cu soliile lor, considerind ci acest lcntiment de apropiere poate fi exprimat gi prin grldindritul impreuni, mai degrabi chiar decit prin discutarea diverselor asPecte. Tlcerea crescindd a solilor se datoreazd 9i faptului cd bdrbafti sint mai optimigti in privinla cXsniciei loq, in vreme ce soliile oe preocupd de toate problemele care apar; intr-un studiu deepre cisnicii, bdrbalii vid mai in roz decit soliile lor intreaga relafie - actul sexual, finanlele, legiturile cu rudele prin alian!5, clt de bine se ascultd unul pe celilalt, ce importan!5 au neajundurile personalelO.Nevestele, in general, igi exprimi mai mult decit blrbalii nemullumirile 9i o fac verbal mai ales in cuplurile nefericite. Combinind modul optimist in care btrrbalii percep cdsXtoria cu aversiunea lor falX de confruntdrile emofionale, devine clar de ce soliile se pling atit de des ci solii lor incearcd sXevite disculiile despre lucrurile supbrdtoare din relafia lor. (Desigur cX aceastddiferenliere pe sexe este o generalizare gi nu este valabili in fiecare caz; un prieten psihiatru se plingea cd in cdsni-

168

Inteligenla emolionald aplicatd

cia lui sofia nu doregte sd discute despre chestiunile emolionak., drept pentru care el este cel care le abordeazd.) Incetineala cu care birbalii deschid discugi'e incomode irrtr-o relalie fdrd indoiali cd se datoreazd relativei lor incapacitlli de a interpreta exprimarea faciald a emofiei. sint mai sensibiie ta o expresie tristd do _ I:.*"il:,_O,u:*gTPt.r, pe chrpur bdrbatului decit sint birbalii in a detecia tristelea di' expresia unei femeill. Astfel, o femeie trebuie sd fie cu mult mai trist5. decit un bIrbatpentru ca acesta sd_iobserve sentimentele gi eveltuaf sd pund problema referitor la ce a dus la aceasti,it"ufii. Agadar, trebuie sd ne gindim la implicaliile diferen,tetor enio_ sexe pentru a explica fetut in iure cupl.rrile reugesc lr:ii_t:"T"" supirdrile 9i neinfelegerile'la care se ajunge inevi::j,"y1t:-"ir.l tabrl tntr-o relalie intimi. De fapt, chestiunile preciie im ar fi fi.: cuplu dragoste, sau clun trebuie crescufi co_ T :11,0:_9"" pru/ orl ce datorii sau economii are un cuplu nu strt elemehte sd inchege sau sd strice o ctrsnicie.be fapt, de felul canr :1i: ryt c'rplu despre acpste puncte delicare depinde soarta 1j::Y|1.1n casnrctel-lor. ajungere.l Ia oinlelegere despre ,u*id deptrgeas_ c5 neinfelegerile constituie cheia sripravieguirii unui ma'a;iuerbafii 9i femeile trebuie si depxgeascadifeien,tele inniscute intre sexe, abordind emoliile difiiile. Cind nu reugesc, cuplurile de_ vin vulnerabile in fala emoliilor gi in final asta le poui" Jirt."g" relalia propriu-zisd. Aga cum vom vedea, aceste fisuri au mai multe gansede dezvoltare atunci cind. unul sau ambii parteneri au anumite deficienle de inteligenfi emofionali. IVEA/TIAISURTLE DIN gASNI cIE Fred: Mi-ai strins rufele de pe sirmd? Ingrid: (cu un ton batjocoritor),,Mi_aistrins rufele de pe sirmi.,, N-ai decitsi !i le stringi tu, nenorocitelealeade rufe. Ceslnt eu, servitoare? Fred: N-agzice.DacA-aifi fost servitoare,mdcarai fi gtiut sd faci curat. acest dialog ar fi fost dintr_un serial de comed.ie, ar fi .Daci putut fi amuzant, numai cd acest ton dureros de tdios a fost a!o1a.at de doul persoane care formau un cuplu gi care (p;;i; vd surprinde) au divorfatin urmatoiii ani12.Ei f"ri :e.:i.i ly intilniti in cadrul unui studiu de laborator fdcut "i, de psihologui ]ohn Gottman de la'Universitatea din Washington, care a fdcut

Dusmani intimi

1,69

pgate cea mai detaliatd analizd asupra legdturii emolionale dintfe cupluri, dar 9i asupra sentimentelor corozive care pot distruge cdsnicial3.Conversaliile cuplurilor au fost inregistrate pe calete video, dupi care au fost analizate tr aminunt ore intregi Pentru a deslugi emoliile secrete 9i felul cum aclioneazi ele. Intocmirea unei hXrli a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol primordial in privinfa inteligenlei emolionale pl a importanlei sale in supravieluirea unei cisnicii. ln ultimii doudzeci de ani, Gottman a detectat momentele bune gi rele a peste douX sute de cupluri, o parte de curind cd![torite, altele de zeci de ani. Gottman a fdcut o hartd a ecologiei emolionale a clsniciei cu o asemenea precizie, incit intr-unul dintre studii el a reugit chiar sd prevadtr care dintre cuplurile testate (precum cel al lui Fred gi Ingrid, a ctrror disculie despre rufe a fost atit de tdioasd) vor divorla in urmdtorii trei ani. Intr-o proporlie de 94% el a avut dreptate, ceeace nu s-a mai intilnit in etudiile asupra mariajelor! Acuratefea analizei lui Gottman consti in metoda sa extrem de minulioasd 9i de atenti de analizare a dovezilor. Atunci cind guplurile vorbesc, senzorii inregistreazd gi cea mai mlrunt5 modificare fiziologici; o analizare clipd de clipi a expresiei de pe chip (folosind sistemul de citire a emoliilor creat de Paul Ekman) detecteaztr9i cea mai subtili gi trecitoare nuantare a sentimentului. Dupd gedinfd, fiecare partener vine separat in laborator gi urmdregte caseta cu irregistrarea conversafiei, dezvdluindu-gi gindurile ascunse din cele mai incinse momente ale schimbului de replici. Rezultatul este un fel de radiografie emofionaItr a cdsniciei. Un semnal timpuriu de avertizare a faptului cd o cdsnicie se afltr in pericol este critica asprd, susline Gottman. tntr-o cdsnicie sdnXtoasd,bdrbatul gi nevasta se simt liberi sd-gi exprime nemulfumirile. Dar mult prea adesea, in fierbinleala miniei, nemullumirile ajung sd fie exprimate intr-o manierd distructiv5, declangirdu-se atacuri la adresa caracterului partenerului de via!5. De exemplu, Pamela gi fiica ei s-au dus str cumpere pantofi, in vreme ce soful, Tom, s-a dus la o libdrie. S-au firleles sd se htilneascl in fala pogtei intr-o orX 9i apoi sX meargS impreund sI vadi un film la matineu. Pamela a fost punctualX, dar nici urmd de Tom. ,,Unde este? Filmul incepe in zece minute", s-a plins Pamela fiicei sale. ,,Tatdl tiu atita e in stare sd facd, sX incurce totul."

170

Inteligenla emolionald aplicatd

Cind apare 9i Tom zece minute mai tirziu, fericit cd s_aintil_ nit cu un prieten gi cerindu-9i scuze cA ainfirziat,pamela zice crr sarcasm: ,,Nu e nimic - abia am avut ocazia sI discutim desprt, extraordinarul teu talent de a da totul peste cap. Nu te gindegti niciodati la consecinle gi egti cumplit de egoist!,, Reprogul Pamelei inseamnd mii mult Jecit atit: este un asasinat asupra personalitdfii celuilalt, un atac la persoand, gi nu un .91:"t3:" asupra faptei. La urma urmei, Tom 9i-a cerut scuze, 9i totu9i Pamela I-a etichetat drept ,,cumplit de egoist,,.,Majori_ tatea cuplurilor trec prin asemeneamomlnte din cind in cind si atunci nemulfumirea in legdturd cu ceeace a ftrcut partenerul se transformd intr-un atac impotriva persoanei, gi nu a faptei. Numai cd aceste critici dure au un impact emolional coroziv in cu reprogurile rezonabile. Asemenea atacuri, chiar :oT.pltuti: dacd sint de infeles, devin tot mai dese dacd soful sau sofia simt cd reprogurile lor r5mfir neauzite sau ignorate. Diferenla dintre reproguri 9i critici-directe la persoand este una simpltr. intr-un repro? solia respectiv5 specificd faptul care a ngmulfumit-o 9i criticllpta soluluiei 9i nu pe el, deciarind ce a simlit ,,Cind ai uitat s5-mi iei rufele de la ipilXtoria chimicd mi-am dat seama cX nu lii la mine.,, Este o exprimare ce dove_ degte inteligenfi emolionald - afirmtr du. nu cu un ton "urru, violent sau pasiv. Dar intr-un atac la persoand, ea folosegte oca_ zia pentru a aduce o criticd globali la adresa solului ei: ,,tgti atit de egoist 9i nu-!i pasd. Asta dovedegte incl odatl cX nu poi avea furcrederein tine cd ai fi in stare sd faci ceva ca lumea.,, (i nea criticd il face pe celdlalt si-i fie rusine, sd simtd cd nu "r"-"_ este iubrt, cd este acuzat 9i cd are defecte _ ceea ce mai mult ca sigur cd va duce la o reaclie defensiv5 care nu va drege in nici un"fel lucrurile. Mai mult, atunci cind se aduce o criticl cu o nuanl5 de dis_ pre!, emolia creatd este extrem de distructivi. Dispreful inso!e9_ te adesea furia; el nu se exprimd doar prin cuvintg ci prin-to9i nulvocii sau printr-o expiesie sup5raid a fefei. Forma cea mai evident5 este,-desigur, ironia sau insulta _ ,,nenorocifule,,, ,,scirbi ce egti", ,,amiritule,,. La fel de ddundtor este gi limbajui trupului care transmite acest dispre!, mai ares strimbiturite din gurd, care sint un limbaj facial universal pentru dezgust, sau da_ tul ochilor peste 9ap, ca 9i cum u,,p.rr," ,,Of, Doamne!,, Disprelul faciAl este de-fapt o contracfie a mugchilor ,,gropi_ felor", a collurilor gurii (cel mai adeseadoar in stinga), in i.eir"

Dugmani intimi

171'

Ct ochii sirt dali peste caP. Cind unul dintre parteneri afigeazd lceaste expresie, celilalt, intr-un schimb emofional tacit, ftrregistseazdo cregterea bdtdilor inimii cu doud sau trei pulsalii pe miiut. Conversalia invizibild este in plin avint; dacd solul i9i manifestd permanent dispreful, a constatat Gottman, solia cade mult mai ugor pradd unei intregi game de probleme de sdndtah, de la rdceli gi gripe pind la infecJii urinare sau o stare de nellnigte, precum 9i simptome gastrointestinale. Atunci cind chipul sofiei manifesti dezgustul, rudi buntr cu dispreful, de patru lau de mai multe ori intr-o conversalie de un sfert de or5, este wr semn t5cut cd respectivul cuplu se va desPerli in urmdtorii patru ani. Sigur cd o manifestare ocazionald a disprelului sau a dezgustului nu poate destrdma o cdsnicie. InsI asemenea exprimdri €molionale dese seamlnd cu fumatul sau cu colesterolul crescut ca factor de risc in bolile de inimi - cu cit sint mai mari gi de mai lungi durati, cu atita pericolul cregte. Pe drumul spre divort, fiecare dintre acegti factori il prezice pe urmdtorul pe aceastd scard mereu crescindi a nefericirii. Critica 9i dispreful sau dezgustul devenite obignuinld sint semne de pericol, pentru ctr indicX faptul cd solul sau solia 9i-au judecat in gind cit se poate de tare partenerul de via!6. in mintea lor, partenerul este ve9nic condamnat pentru ceva. Acest tip de gindire negativX gi ostild duce in mod firesc la atacuri care-l fac pe celdlalt sd abordesd fie gata de contraatac. ze o pozifie defensivd Fiecare dintre cele doud capete ale reacliei lupt5-sau-fugi reprezint6 un rdspuns la atac. Cel mai adesea se contraatacd prin exprimarea miniei. Aceastd cale duce de obicei la un adevlrat meci de lipete fdri rost. Reaclia alternativd, fuga, poate fi 9i mai dXundtoare, mai ales cird ,,fugitul" inseamnX o izolare intr-o tdcere incremenitd. Acest zid al ticerii este o ultimd posibilitate de apirare. Cel care alege aceastd solulie refuzd conversafia, rdspunzind printr-o tdcere mormintald gi un chip impasibil. Aceastd modalitate transmite un mesaj puternic fXrd echivoc, un fel de combinalie de rlceald, distanld, superioritate 9i detagare. Acest zid apare mai ales in cdsniciile care se indreapti sPre un dezastru sigur; in 85% dintre acestecazuri,soful este cel care reaclioneazi astfel in fala atacurilor pline de reproguri 9i dispre! din partea solieila. Cind aceasti reaclie devine ceva obignuit, ea are un efect devas-

1,72

Inteligenla emolionald aplicatd

tator asupra sdndtdlii unei relafii afective: taie toate p'nlile r ezolv ar e a.neinf elegerilor.

Dugmani intimi dt'

GfNDURI ToXIcE Copiii nu sint cuminli gi Martin, tatdl lor, se supdrd. El se in_ toarce spre sofia sa Melanie 9i ii spune pe un ton rdstih ,,Dragd, nu crezi cd ar trebui sd se mai potoleasci 9i copiii dgtia?" El de fapt gindegte: ,,E prea ingiduitoare cu copiii.,, Melanie reaclioneazd la minialui, infuriindu-se la rindul ei. C.fjnuli se irdsprggte, incrunttr sprturcenele ii rispunde: 9i ,,Copiii se joacd gi ei. Oricum, in curind vor merge la crilcare.,, Ea de fapt gindegte: ,,Iar incepe, tot timpulse plirge de ceva.,, Martin este acum vizibil enervat. Se apleacl a*einir,gdtor, .,., pumnii ftrclegtali gi spune pe un ton scos din sirite: ,,N_artrebui sd-i culc de pe acum?" . De fapt, el gindegte: ,,Ea este vegnic contra mea, in toate. Ar fi mai bine sd preiau iniliativa.,, Melanie, dintr-o datX speriatl de minia lui Martin, spune blind: ,,Nu, ii culc eu imediat.,, Ea de fapt gindegte: ,,$i-a iegit din fire - le-ar putea face vreun rdu copiilor. Mai bine cedez.,' Aceste conversalii paralele - cea rostitd 9i cea din gind - discutate sint de Aaron Beck, fondatorul terapiei .u exemplu de gindire ce poate otrdvi o cAsniiiels."ogr,iIirru, Adevlratul schimb emolional irtre Melanie gi Martin este format de gindurile lor gi aceste ginduri, la rindul lor, sint determinate?e un strat mai profund, pe care Beck il numegte al ,,gindirilor auto_ trecitoare presupuneri fdcute in avans despre sine gi 1nte" despre ceilalli, care reflectd atitudinile noastre emogi,onaleceie mai profunde. Melanie gindegte ascuns cam aga: ,,lntotdeauna md terorizeazd cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este: ,,N-are nici un drept sd se comporte aga cu mine.,, Melanie se considerd o victimd nevinovatd a cdsniciei lo4 iar Martin socote$te cd are tot dreptul str fie indignat, pentru cx nu este tratat coreci. Gindurile cd am fi victime nevinovate ori cd avem dreptul sd ne indigndm sint tipice pentru partenerii de viafA din cXsnicii cu probleme care igi alimenteazX permanent minia suferingal6.ln 9i momentul ir care acesteginduri nefaste cum ar fi drepful la indignare devin un reflex, ele se autoconfirmd: parteneiul care se considerd o victimd cautd vegnic acele fapte lJe celuilalt care_i

173

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seaml gesturile frumoase care ar putea pune la indoiali sau nu ar mai Confirma aceasttridee. Aceste ginduri sint foarte putemice; ele declangeazd sistemul de alarmX neural. Odatd ce sotul se consideri o victimd, el declangeazbun atac emofional, drept pentru care va tot analiza cu ugurinli pe toate felele o list5 intreagtr de nemullumiri care-i vor aminti cd a fost transformat intr-o victimd. $i nu-9i va mai lminti nimic din tot ceea ce a fdcut ea in intreaga lor relalie care m putea pune la indoiald ideea ch este o victimd nevinovat6. Partenera de viafi este pusd intr-o situafie fXrI iegire: astfel, chiar gi lucrurile bune pe care le face vor fi rtrstXlmlcite atunci clnd vor fi analizate printr-o lentiltr negativi gi refuzate ca o palidd incercare a ei de a nega ctr incearctr si-l transforme intr-o victimd. Partenerii care nu au asemenea puncte de vedere declangatoare de neinlelegeri dau o interpretare benignd la ceea ce se intfmpl5, a9aincit e mai pulin probabil sd se ajungl la astfel de $ehrrndri, sau, in cazul in care ele totu9i apar, partenerii igi revin mai repede. Gtndirea care menline sau alimenteazd nefericirea [rmeazf, un tipar subliniat ir Capitolul 6 de citre psihologul Martin Seligman, referitor la perspectiva pesimisti 9i cea optimistd. Punctul de vedere pesimist pornegte de la premisa cd partenerul de viafi are defecte inerente, care nu pot fi schimbate 9i care genereazl suferinlI: ,,Este egoist 9i nu-l intereseazi decit persoana lui; a9a a fost crescut gi agava rtrmine pentru totdeauna. Vrea sd-i fiu la dispozilie permanent gi pulm ii pasd de ceea ce simt eu." In schimb, punctul de vedere optimist sune cam gga: ,,Acum este mai exigent, dar a fost atit de atent in trecuf poate este prost dispus - mi intreb dacd nu are probleme la lerviciu." Aceasta este o perspectivi in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fdri speranfh. In schimb, ea socotegte cd momentul nepotrivit se datoreazd unei situafii care poah fi schimbati. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a doua calmeazX.Partenerii care abordeazd perspectiva pesimistd elnt sortili blocajelor emolionale; se infurie, se simt jignili sau, oricum, nefericili din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viali; gi devin tulburali de indatl ce incepe un asemenea episod. Nemulguniirea lor interioari gi atitudinea pesimisti cu aiguran!5 va declanga reproguri 9i dispre! in confruntarea cu

174

Inteligenla

emolionald

aplicatd

partenerul/ care, la rindul sau, va deveni defensiv gi se va refrr gia in spatele unui zid. Poate_cdvirulenla cea mai mare a acestor ginduri otrtrvite sc constatd la solii violenli din punct de vedereJizic cu soliile lor,. Un studiu asupra solilor vioiengi fdcut de psihologii de la Uni, versitatea lndiana a demonstrat ctr acegti berbuti-imbtiligeazl exact rafionamentul pugtilor duri din curtea gcolii, detectirid interlii ostile chiar gi in lucrurile ceremai neutre pe care le fac soliile loq, 9i folosesc aceastl judecare gregittr pentru a_9ijustifica propria violenld (bdrbatii agresivi din punct de vedere sexual cu iubitele lor procedeazd cumva in modsimilar, fiind bdnuitori ra adresa femeilor 9i neluind in seamd obiecliile lor)12.Aga .r1u* vdzut in Capitolul 7, acegttbdrbafi se tem mai ales sd nu fie respingi, nesocotifi sau supugi unor situafii jenante in public de cI_ tre soliile lor. Un scenariu tipic care declangeazaginduri ce ,jus_ tifici" violenfa celor care-gi bat nevestele este: ,,Ai iegit in societate gi observi cX furultima jumdtate de ord solia ta a stat de vor_ ris cu acelagi bdrbat atrdgdtor. El pare cd-i face curte.,, l1 Si " Cind acegti bdrbali percep cd sogiite lor fac ceva ce sugereaza o. posibild respingere sau o abandonare a lor, reac,tioneazl prin in_ dignare li19v-ott-e.Se pare ci gtrduri reflexe de genul: ,,O sX me pirdseascd" declangeazl un blocaj emofional, d virtutea.cdruia solii care-9i bat nevestele reacfioneazd impulsiv sau, cum spun cercetitorii, ,,nu reutesc sd aibd o relalie comportamentald aiecvatd'a- deci devin violenfils. P OT O PIIL : SCUFI.I]VDAREA CASNICIEI ' Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declansarea unei crize permanente, pentru cd blocajele emolionale apar tot mai des, iar suferinla gi minia nu mai pot fi depdgite. Gott_ man folosegteun alt termen - potopul- referitor la aceasti tul_ burare emolionald mult prea des intilnitd; sofii sau so,tiile ajunsi ir aceastd situalie sint atit de coplegili de negativis*ul puri"r,"rului 9i de propria lor reacfie fali de acesta,frcit sint ingiiti,ti de sentimente cumplite, scdpate de sub control. Acegti ou-*"r,i.,l.-r mai sirt in stare sd receptezenimic nedistorsionatsau si reaclio_ n:z:.cu mintea limpede; le este tot mai greu sd se organizeze in gindire gi revin la reacfii primitive. Ei aivrea ca lucirrire si inceteze sau ar vrea sX fugd ori, uneori, sd loveascd la rindul lor.

Dupmani intimi

775

potopire esteun blocaj emolional care se prelungegte de

tine. Unii oamenii ajung greu in aceaste fazd, pentru cd suporti minia 9i dispreful, in vreme ce la allii se declangeazd,incd momentul in care partenerul face cel mai nefirsemnat coriu. Din punct de vedere gtiinlific, descrierea momentului consta in aceea cX bAtAile inimii cresc mult peste nivelul de le. Astfel, ritmul inimii femeii ajunge si fie de 82 de bdtdi pe

t, iar al btrrbatuluide72 de bltdi pe minut (ritmul cardiac in special in funclie de dimensiuneafizic6, a persoanei). senzalie apare in momentul cind ritmul cregte cu 10 b5tli pe minut falX de ritmul de repaos; dacd se ajunge la 100 de bttXi pe minut (ceeace se intimplS cu ugurin!5 tr momentele de ie sau de lacrirni), atunci trupul pompeazd adrenalinl gi alli hormoni, ceea ce pdstreazd. starea de nemullumire pentru mai multd vreme. Momentul de blocaj emolional este vizibil din ritmul cardiac: el poate cregte cu 10, 20 sau chiar cu 30 de bitli pe minut intr-o clip[. Mugchii se incordeazd; apar dificultlfile de fespirafie. Este o invazie de sentimente otrdvite gi o nepldcuti baie de frici 9i mirie ce nu poate fi evitatd, iar in mod subiectiv pare cI dureazl ,,o vegnicie" pini trece. In acest moment - de plin blocaj - emoliile persoanei sint atit de puternice, iar perspectiva atit de ingusti 9i gindirea atit de conhv6., incit nu este nici o gansi de a accepta punctul de vedere al celuilalt sau de a lezolva lucrurile in mod rezonabil. Sigur cd majoritatea solilor 9i soliilor trec prin asemeneamotnente de mare intensitate atunci cind se cearti - e firesc. Problema trtr-o cdsnicie apare atunci cind unul dintie parteneri se eimte invadat aproape permanent. Apoi, partenerul se simte coplegit de cel6lalt, este mereu gata si reaclioneze in fala unui atac emolional sau a unei nedreptdli, devine extrem de vigilent la cel mai mic semn de atac, insultd sau meryare gi categoric cX va reacliona exagerat gi la lucrurile neinsemnate. Dacd solia unui asemenea personaj aflat in aceasti stare ii spune: ,,Iubifule, trebuie str sttrm de vorbd", el va alege un gind negativ: ,,Iar vrea sI ne certtrm" 9i va declangapotopul. Revenirea dintr-o asemeneastare fiziologici este tot mai dificild, in vreme ce lucrurile cele mai inofensive strt privite dintr-o perspectivd sinistrS, care declangeazi mereu potopul. Acesta este poate punctul de cotiturd cel mai periculos al unei cdsnicii, o schimbare catastrofald intr-o relatie. Partenerul

176

Inteligenla emolionalfiaplicatd

potopit ajqse si gindeasctrtot ce estemai rdu despreceldlall, interpretind mereu tot ceeace faceacestailrtr-o tumina negati: vd. Mjcile problemegmereazi betdlii majore,se simte p"irluneltjigni-f Cu timpul, acestpartenerincepesd consideretoatt, problemeledin cisnicie ca fiind grave gi imposibil de reparat, pentT cI potopuJin sine saboteazdoriceincercarede indiepta_ re a situaliei. Lucrurile continuind pe acestfigag, pare inutil sn m1i fi; discutategi partenerii inceirctr sX se a"line'pecont pro. priu. Incepstrducdvieli paralele,practicizolindu-seunul de ceItrlalt9i simlind singurtrtateadin interiorul cdsniciei.Din pdcate, clupi cum constatdGottman,mult prea des se ajungeli pasul urmdtor, careestedivorful. Peacestdrum spr€divo4, consecinlelehagiceale deficienlelor , de competenldemofionaldsint mai mult decit evidente. Atunci intrtr in cgrculinfemal al reprogurilor gi al dirp*fu:ld lui al-"1cuplu defensivei9i al zidurilor ceseinal,te'intreei, al gtrduufornepltrcutegi al potopului emofional,estereflectati de flpt o d.ezinte, grare a autocongtietiztrriigi a autocontrolului emofional,al empatieigi al capacitiiliide a secalmaunul pe celllalt gipe sine. B ARBATn : sEx].rl vtrLN ERABtL Revenind la diferenlele dintre sexeir ceeace privegte viafa emofionald,sedovedegtectrele sint riddcina ascunstra declinului cisniciei. Iattrces-aconstatat:Chiar gi dupx mai bine de treizeci gi cinci de ani de cdsnicieexistr o distinclie clard intre soli gi sofii_legatdde felul in careprivesc conflicteleemofionale.ln general,femeile sint mai dispuse strintre in discufii contradictorii pe problemede cdsniciedecit birbalii. La aceastdconcluziea ajunsin urma unui studiu RobertLevensonde la universitatea Berkeleydin California,bazindu-sepe cercetareaa 151 de cu_ pluri cu cisnicii de lungd duratd.Levensona,constatatctrsolilor li se pare nepl5cut gi chiar au o aversiunefatl de a se infuria in timpul.yryi neintelegeric_asnice, in vreme ce pe sofii nu le deranjeazdchiar agade rdu2o. Sofii dovedesco maimare intensitatea spiritului negativde_ cit soliile lor; bdrbafi cad mai ugor pradd acestuipotop"decitfemeile, ca reaclie la reprogurilepirtenerului. OdatX'ajungi in aceastdsituafie,solii secrettrmai multd adrenalindin siinge,se_ crelie declangatdde reacfianegativda soliilor lor; so;ilorie tre_ buie mai multi vremepentru i-gi reveni d.intr-oasemeneasta-

Dugmani intimi

177

. Acestlucru sugereazicd genul de blrbat stoic ai imperturprecum Clint Eastwood pare a fi de fapt o formtr de apdrarpotriva unui sentiment coplegitor din punct de vedere

Motivul pentru carebdrbafii sint predispugi la a ajunge impresupune Gotbnan, este acela de a se proteja pe ei,ingigi p; studiul sXu arattr cd tr momentul c?nd se izoleazd., riIlor cardiac scade cam cu zece bdtdi pe minut, ceea ce confesenzafie subiectivd de ugurare. Dar - 9i aici se afltr paradoatunci cind bdrbalii se ascund in spatele unui zid, ritmul al soliilor cregte, fapt ce semnalizeazf.o profundi nemulAcest tango al creierului limbic, cu fiecare sex care igi ca-

alinare la celdlalt, duce la o cu totul alttr stare in raport cu unttrrile emolionale: bdrbalii doresc sd le evite tot aft de pe cit nevestelese simt nevoite sI le caute cu tot dinadinsul.

Tot agacum birbalii preferd sd se refugiezein spateleunui femeile aleg sd facd reproguri solilor lor2. Aceastl asimetrie

carezultatal faptului cdsoliile igi urmtrrescrolul de admitrator emofional. Cum.ele trcearci sd declangeze 9i sd rezolneinlelegerile gi mihnirile, tot aga solii lor se dovedesc pulin i sI se implice in disculii aprinse. Solia i9i vede solul reimplicarea, gi atunci igi sporegte volumul 9i intensitatea

ulfumirii, incepindsi-i faci reproguri.Ca rdspuns,solul dedefensivsau se refugiazi in spateleunui zid; ea se simte

gi furioasX, devenind disprefuitoare, pentru a da o mai s greutate insatisfacfiei sale. Cind solul devine obiectul crigi al disprefului soliei sale, incepe str creadd cd este o victinevinovattr sau cd are dreptul sd se indigneze, ceea ce deun potop tot mai mare. Penku a evita o atare situafie,

devinetot mai defensivsau pur 9i simplu serefugiaztrin spaunui zid. Dar nu uitafi, cfurdsolii se izoleazd' ei declangeazi asupra sofiilor lor, care se simt complet descurajate. Pe ce certurile in cdsnicie se intensifici, ele pot scdpa ugor

sub control. AL LUI $I AL EI: SFATMATRIMONIAL Dati fiind aceasti coplegitoare diferen!5 in ce privegte felul care bXrbalii 9i femeile reacli0neazd in fala sentimentelor ne-

te din relalia 161,se pune irroblemacum igi pot apdracuiubirea 9i afecliunea -

pe scurt, cum igi pot apdra cisni-

I78

Inteligenla emot'ionald aplicatd

cia? Pe baza urmrririi interacliunii la nivelul cuplurilor a ctrnrr cdsnicie a supraviefuit peste ani, cercetdtorii problemelor matrl, moniale oferd sfaturi precise pentru bdrbali 9i pentru femei, fic. clruia in parte, precum 9i citeva indemnuri valabile gi pentru unii si pentru alfii. Bdrbalii 9i femeile, in general, au nevoie de regltrri emofiona. le diferite. Pentru bdrbali, sfatul ar fi str nu devinla parte intr-un conflict, ci si inleleagr cr atunci cind soliile lor aduc in discutir. o nemulfumire sau o neinfelegere, o pot face ca pe un act de iubire, incercind sd pistreze relalia sdnttoasi 9i pe drumul cel bun (degi s-ar putea sd fie si alte motive care si justifice ostilitatea so. !iei). Atunci cind nemullumirile fierb, ele iresc in intensitate pind ce explodeaz[; atunci cind sint aerisite si analizate, tensiunia scade. Solii trebuie sd inleleagd ctr minia sau nemulgumirea nu sint sinonime cu atacurile personale - adesea,emoliile soliilor lor fiind doar sublinieri, accentutrri ale sentimentelor lor referitoare la chesliunea in cauz5. De asemenea,bdrbalii trebuie si aibd grijd sI nu scurtcircui_ teze discu-tia,oferind prea curtrd o solugie practicX _ in gene_ ral, e mult mai important ca solia si simti ii sogul ei ii as'culttr cu atenfie nemullumirea gi dd dovadd de empatie ir raport cu sentimenteleei in chestiunea in cauzd (de9i el nu are nevoie sd fie de acord cu ea). Ea poate considera faptul cd el ii dd un sfat ca pe o neglijare a sentimentelor ei, socotite neimportante. Solii ca_ re reugescsi suporte minia incins5 a soliilor lor, in loc str o trea_ ctr cu vederea, socotind-o neinsemnatd, i9i ajutd sofiile sd se simtd auzite gi respectate.Mai presus de toate, sofiile doresc str le fie recunoscute sentimentele gi respectateca valabile, chiar dacd so_ lii lor sint de alti pirere. De cele mai multe ori, cind o sofie sim_ te ctr punctul ei de vedere s-a f5cut auzit 9i cI sentimentele ei au fost remarcate, ea se talmeazi. Sfatul pentru femei-este unul paralel. Cum principala pro-blemi a bdrbalilor este faptul cX sogiile lor i9i fac iuzite prea des nemulgumirile, nevestele ar trebui sI facd un efort gi sE aibe gri_ jd sitru-si atace solii - se pot plinge de ceea ce au fdcut ei, iar nu-trebuie criticafi ca persoand gi nici disprefuifi. Reprogurile nu t?ebuie sd fie atacuri la adresa personahtl,tii lor, ci s-dfie afirmafii clare cI un anumit fapt nu le convine. Un atac la persoand virulentva duce aproape sigur la o atitudine defensivl din partea solului sau la ridicarea unui zid, situalie 9i mai frustrantl, care va spori neinfelegerea. De asemenea,este de ajutor ca reprogu_

Dugmani intimi

179

eoliei sd fie incluse ftrtr-un context mai larg, in care igi reafirinclusiv iubirea fald de el.

CEARTASAruATOASA Articolul din ziarul de dimineali ne oferi o leclie practicd felul in care nu trebuie rezolvatd o neinlelegere in cisniMarlme Lenick s-a certat cu solul ei, Michael: el voia si se la meciul irtre echipele Dallas Cowboys gi Philadelphia Eaiar ea voia sd vadd gtirile. In vreme ce el gi-a adjudecat medna Lenick i-a spus cd: ,,5-a sdturat de fotbalul dsta", s-a in dormitor, a ingfdcat un pistol de calibru 38 9i l-a impugde dou5 ori, in vreme ce el se uita la meci in camera lui de . Dna Lenick a fost acuzatd de atac de maximd gravitate gi contra a 50 000 de dolari. Dl Lenick a fost audiat in stabuni, revenindu-9i in urma gloanlelor care ii intraseri prin

gi ii iegiserdprin omoplatul sting 9i prin gitts. Sigur cd unele certuri in cdsnicie strt prea violente - sau grave -, dar ele oferd o primd gansi de a aduce inteligenemolionali in cuplu. De exemplu, perechile care rezistd imse referd de obicei la un singur subiect gi-gi oferd.unul algansade a-gi exprima punctul de vedere in legStur5 cu aces. Dar acestecupluri fac un pas important inainte: i9i aratd cE

ascultdunul pe celdlalt.Cum acestlucru esteceeace urmtrde fapt cu indirjire celilalt din punct de vedere emofional, duce la reducerea tensiunilor. Ceea ce le lipsegte in mod special cuplurilor care in final {ung la divor! este tocmai incercarea mlcar a unuia dintre par$neri de a detensiona atmosfera presupusd de o cearti. PrezenS sau absenla cXilor de reparare a fisurilor este diferenla primprdiaH dintre certurile cuplurilor cu o ctrsnicie strndtoasdgi cele $e cuplurilor care pini la urmd divorleazd2s. Mecanismele de lEparare care impiedicd o ceartd sd ajungd la o explozie sint de fSpt foarte simple - menlinerea disculiei pe o anumitd linie, Smpatia gi reducerea tensiunii. Aceste gesturi fundamentale sirt Un fel de termostat emofional care impiedicd sentimentele exprimate se dea pe dinafarl 9i sd coplegeascdacea capacitate a partenerilor de a se concentra exclusiv asupra chestiunii in cauzd. Una dintre strategiile general valabile pentru ca o cdsnicie sd funclioneze este sd nu se concentreze disculia pe anumite.subiecte - educalia copiilor, sexul, banii, gospoddria - care sint

180

Inteligenla emolionald aplicatd

prilejuri de ceart6, ci sd se cultive inteligenla emolionall a crr_ plului, sporindu-se ganselede a rezorva lucrurile. titerru calitilil emofionale - in special capacitatea de a se calma (sau de a_lcai, ma pe partener), empatia gi ascultarea atentd _ pot ajuta cuplul s5-gi rezolve in mod eficient neinlelegerile. Toate aceitea duc la aga-numitele neinlelegeri sdnitoase sau la,,certurile sinXtoase,,, care permit unei ctrsnicii sX fie infloritoare 9i sd depigeascX aspectele negative care, dacX sint lisate sd se acumullze, pot distruge o ctrsnicie26. Desigur ci nici unul dintre aceste obiceiuri emofionale nu sc schimbd peste_noapte;-estenecesardmultd perseverenld gi vigilenfd. cupluiile vor fi in stare str opereze aciste schimbdri chJic in mlsura ir care sint motivate sd hcerce. Multe, sau majorita_ tea reacfiilor emofionale, se declangeazdcu atita ugurinl5 ftrtr persoana neajutorat6 este cea care risc5 sd acel sufere ulterior de o tulburare de stres posttraumatic' Este nipi pofi nu cd primejdie in push este face ili viala ci sentiment

248

Oazede oportunitdli * in acelmoment incepird ca scapi 1n( 9d modificdrile la nive_ lul creierului.,, Neajutorareaca declangatoral tulburdrii de stresposttrau_ matic a fost prezentati in zeci destudii pe .itu o per"chede co_ bai care au fost rinuli in ."9d;;i;;;,tiie"arui" adminisrrin_ un u'or.9ocelecrric-'il;;;i,:,t""r de stresantpentru 9"-ir: un gobolan-, insd de fiecarea"ti J" intensitate.Unul singur dintre acegticobaiurr"uo _ur,"ta"""""9i iriirg.u ru. Cind el apd_ sape manetd,soculelectricincetapentru ambelec"gti. fil;;? -

t ?:. ::grl*r"i ir,t'.gi,.u*Ltili#'n1J",",l.ilG ;*rruiui;

cantitdli de gocuri electrice. insd cel posibilitatea sd opreascdqocurile a scdpat ftrrd nici "ur"lu,nrrt o urmd de stres. Doar cel ne_

ajutoratdin aceastrpgiecheu r"rurit u niverul creierului createde stres6-. pentru un -orrte.i l"r" impugcat pe te_ renul de joa-cigi a vdzut cum singeieazx ".pii "i"st mor coteiii ,ei:'r;; 9i pentru profesorulaflat de f1F cl-re,,r.r u'p.rtot sd opreascdma_ sacrul- neajutorareatrebuiesd fi fosi puipuUifa. TULBARAR\4 DE STRESPO STTRAUMATTC CATIILBIIRARE LIMBICA Trecuseri lurii de zile de la un cumplit cutremur careo arun_ casedin pat gi o fdcuse"sd ag gr;;, ting .e"thdu_gi bdielelul de patru ani in aceacasi cuprinsaj," into""iic. S_aghemuit ore hilugi in noaptea ,"." d" l; i;;;;jes undevain tocul ""u"u apd ugii,pironitd,ierd mincare, sauluminf,in timp cevaluri du_ ptr valuri de replici ale cutrdmurului scuturaudil;;t;_;_ tuI. Dupi luni de zile, i9i ,u"""ir" il*ui'f"ra" ai" aceapanicd ingrozitoarece o cuprins"r" ir,p.i*"tu;t[;" dG;;i";;; de cite ori auzeace s'etrtrtea , *urn,rru ca varga. Simptomulcet mai obosito*i d;;;;;{liu"ir,cupu"itutea ";t;";;-p;i sa de a mai dormi, lucru ce i se iniimpla a""ii" m."i" ,"f"f ei e3.plecat- agacum tusese ""pfii. Fli.r;;;pi;;cutremurului. Principatelesimptomeutu u""rG friii . Jolinait" _ inclusiv celemaiintense,atetulburarii dt;il#Jsti"utr_utic _ sedato_ reazd schimbdrilor din circuitul p".ifl,ri",-." se concentreazd asupranudeului amigdalian.zo parte dintre schimbe.ih ;h;l; apar in locusceruIeus, ltlr:ture ."'r"gluur?J.refia de cdtre cre_ ier a doud substantenumite qi,atr;lriii, aarenalinagi nora_ drenalina.Acestesubstanleneurochimic" rnoUiti""urdtrupul in cazul unui moment de ciize. acefagi ae-cat"cotuminedI o for!5 speciall amintirilor. i., trlb.rr"r"""ui a"'"t*, posttraumatic,

Trauma pi reinztdlarea emolionald

249

acest sistem devine hiperactiv, secretind doze mari din aceste substanle chimice din creier, ca reacfie la situaliile care reprezintX doar o micd ameninlare sau nici una, dar care amintesc de trauma inifialtr, ca in cazul copiilor de la gcoala Cleveland, care intrau in panicX ori de cite ori auzeau o sireni de ambulanld asemeni celor auzite dupl crima din gcoald' Locusceruleus 9i nucleul amigdalian sint strins legate de alte structuri periferice, cum ar fi hipocampul 9i hipotalamusul; circuitul catecolaminelor se prelungegte pind in cortex. Schimbdrile din acestecircuite se pare cd arnplificd simptomele tulburdrii de stres posttraumatic/ ceea ce inseamn6 anxietate, teamd, hipervigilenfi, irascibilitate, supdrare din orice, dispozilia de a se bate sau de a fugi gi amintirile emofionale intense gi de negtersb. In urma unui studiu, s-a constatat cd veteranii din Vietnam care suferd de tulburare de stres posttraumatic au cu 40o/"mai pulini receptori de stopare a catecolaminelor decit cei care nu au aceste simptome - sugerindu-se astfel cd de fapt creierele lor au suferit o modificare de durati in privinla secrefiei de catecolamine, cu greu de controlate Alte modificdri au avut loc in circuitul ce leagi creierul periferic de glanda suprarenald, care regleazd producerea de ACTH, principalul hormon al stresului, Pe care corpul il secreti pentru a se mobiliza in situaliile de crizi, in care reaclia este lupt6-sau-fugi. Schimbtrrile au fdcut ca acest hormon si fie secretat intr-o cantitate excesivd - in special in nucleul amigdalian, in hipocamp giinlocus ceruleus-, producind in trup modificiri ca 9i cum ar urma un moment de crizd, care in realitate nu se irtimPH'0. Sau a9a cum imi spunea dr. Charles Nemeroff, psihiatru la Universitatea Duke: ,,Preamult ACTH te face sd reacfionezi exagerat. De exemplu, in cazul unui veteran din Viefrram cu tulburare de stres posttraumatic, ca{e se afli intr-o Parcare unde explodeazd un cauciuc, generarea de ACTH il fac^esI plonjeze in aceleagisentimente ca in cazul traumei inifiale. Incepe sI transpire, il cuprinde frica, il ia cu frig, tremurtr gi s-ar putea chiar sd-9i aminteascd frinturi din ceeace s-a intimplat. Cei care au hipersecrelie de ACTH au gi o reaclie de spaimd exageratd. De exemplu, dacd te strecori in spatele cuiva gi dintr-odatd pocnegti din palme, persoana respectivd va tresiri putemic prima dat5, dar nu 9i a treia sau a patra oar5. Aceia insi care au prea mult ACTH nu se pot obignui cu lucrul ista: gi a patra oarX vor reacliona la fel ca gi prima datd."l1

Oaze de oportunitdli

Trauma gi retnodlarea emolionald

Un al treilea set de schimbdri apare in sistemul opioid al creierului, cel care secrettrendorfinel-e, care tocesc senialia de du_ rere $i,el devine.hiperactiv. Acest circuit neural imphce din nou nucleul amigdalian, de data aceastaconcertat cu o anumiti re_ giune de la nivelul cortexurui cerebrar. opioidele sint substante chimice din creier - agenli foarte putemici de amor,te;it: comparabile cu opiumul sau cu alte narcotice inrudite. Atunci cmd existd un nivel mare de opioide (-propria morfintr a creie_ ru!ui"), oamenii au o mai maretoleranfd h durere _ un efect ie a fost observat de chirurgii de pe cimpurile a" f"pU ."r"-"" constatat ci soldatii grav rdnili lveau hevoie de cintitegi mai mici de narcotice decit civilii cu rlni mai pulin grave. Ceva similar se intimpli 9i tr cazul tulburerli de stres post_ traumaticl2. Modificdrire-de.endorfini dau o noui dimeniiune combinafiei neurale declangate de o nouX expunere la trauml: amorlireaanumitor senzaFi. Acest lucru se paie ci explicd un in_ de simptome psihologice ,,negativi,, observite de mult lt"g:,"t ra rulburarea de stres posttraumatic: anhedonia (incapacitatea de a.simli plicerea) gi o amorfeall emolionaltr generali, o senza_ iie de izolare fa!tr de vial5 sau fal5 de preocufarea in raport cu sentimerrtele altora. Ce-iapropiali acestor persoane pot cLnstata o indiferenld 9i o lips{ de empatie. Un alt efect posibil poaTulg te fi disocierea, incluzind incapacitatea de a-gi aminu momlnte de mare importanftr, ore intregi sau chiar zilein cazul unui eve_ niment traumati2ant. Schimbdrile neurale fur cazul tulburtrrii de stres posttrauma_ tic se pare cI predispun persorna care suferi de ace'asttrboall la viitoare traume. Un numlr de studii pe animale aveau sd desco_ pere cd atunci cind ele strt expuse chiar gi unui stres ugor la o virsttr fragedd sint mult mai vulnerabile decit animalele nestresate, care suportd o traum.tr la nivelul creierului ulterior in viatd I1cru. sugereazl nevoia. stringenti de a trata copiii cu tul_ facest burare dg streg postfraumatic). Acesta ar putea fi un motiv pen_ tru-faptul cd dintre douX persoane unei aceleiagi catas_ "*p.rju trofe una suferl o tulburare de stres posttraumatic, iar cealaltl ny nrlcl^eu.lamigdalian este pregdtit ie descopere pericolul, iar cind el reapare in via!tr ca o primejdieieall, alarma este 1tu":i cte o urtensitate $i mai mare. Toate aceste schimbtrri neurale oferi avantaje pe termen scurt pentru rezolvarea unor urgenfe infiortrtoare sau stresante ce pot apdrea. In condilii dure, vigilenla este mult mai mare, persoana fiind gata de orice, imprevizibill in ceea ce privegte

durerea; corpul este pregdtit pentru a susline eforturile fizice 9i, pentru moment, indiferent la ceea ce in alte condilii ar fi ervenimente tulburitoare. Aceste avantaje pe termen scurt devin insd cu timpul probleme de durati, atunci cind creierul suportd modificdri care devin predispozifii, ca o magind care rdmfurepermanent fur viteza a patra. Cirad nucleul amigdalian 9i acea regiune a creierului conectatd la el i9i iau un alt punct de reper in momentul unei traume de mare intensitate, aceastd schimbare de excitabilitate - aceastdmdritd potenlialitate de a declanga blocaje neurale - inseamnd cd toati viala este gata sd devini o crizi permanentd, chiar 9i cele r4ai nevinovate clipe putind deveni o explozie de frici innebunitciare.

250

251-

RENyATAREAEMOTI2NALA Aceste amintiri traumatizante se pare cI rdmin ca fixafii in funclionarea creierului, pentru cd interfereazi cu lucrurile invdlate ulterior - mai precis, cu irrvilarea unei reaclii mai normale la evenimentele tiaumatizante. ln temerile dobindite cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic, mecanismele inv5lirii gi memoriei au luat-o razna; din nou nucleul.amigdalian este cheia regiunilor creierului implicate. Dar in depdgirea fricii dobindite neocortexul are o importanli capitald. . Condilionareafticii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru procesul prin care ceva ce ir ultimi instan!5 nu este ameninldtor devine inspdimint[tor, pentru cd in mintea persoanei afectate se asociaztrcu ceva cumplit. Cind asemenea.temeri sftrt declangatela animalele de laboratoq, Charney a observat ci frica poate dura gi ani de zilel3. Regiunea cheie de pe creier unde se irva!5, se reline 9i se aclioneazd ca reaclie la fricd este circuitul dintre talamus, nucleul amigdalian gi lobul frontal - sistemul blocdrii neurale. De obicei, cind cineva invald si se teamtr de ceva printr-un reflex condifionat, frica dispare in timp. Acest lucru se pare cd se intimpl5 printr-o reinvtrfare fireascd, de cite ori obiectul fricii este intilnit din nou ir absenla a ceva cu adevlrat inspdimintdtor. Astfel, un copil care invald sd-i fie fricd de ciini pentru cd a fost urmdrit de un ciobinesc geruriu:r furios, incetul cu incetul igi pierde aceastdfricd in ca2ut in care se mutd lingd nigte vecini care au un ciobtrnesc foarte prietenos, cu care igi petrece multd vreme jucindu-se.

252

Oaze de oportunitdli

Trauma gi retnztdfarea emolionalll

ih tulburarea de stres posttraumatic, reinvilarea spontand nu mai are loc. Charney susfine ctr acest lucru se poate datora schimbdrilor din creier in cazul tulburdrii de stres posttrauma_ tic, schimbiri care sint atit de puternice, incit blocarea nucleului amigdalian se petrece de fiecare dattr cind ceva ce amintegte fie chiar gi vag de trauma iniliali reapare, refurttrrind tiparul fricii. Acest lucru inseamnd cd niciodatl lucrurile de care ne temem nu pot fi tratate cu o senzafie de calm - nucleul amigdalian nu trva!tr niciodatd str aibi o reaclie mai slabd. ,,Dispari1ia,, fricii, constatd el, ,,se pare ctr presupune un proces de invigare activ6, care la persoanele cu tulburare de stres posttraumatic nu mai funcfioneazS,,,ceea ce duce la o supravieluire anormald a amintirilor emof ionale".la D-actrinsd trec prin experienfele cele mai potrivite, chiar cei 9i cu tulburare de stres posttraumatic pot depdgi momentul; amintirile emofionale putemice gi tiparele de gindire gi de reaclie pe care le gerrereazi se pof schimba in timp. Aceasti reinvi,taie, propune Charney, este de naturtr corticaltr. Frica inilialtr incolgi_ tI in nucleul amigrtalian nu dispare comple! mai degrabd cortexul prefrontal anuleaztr in mod activ commzile date ie nucleul amiqdalian restului creierului, care ar putea reacliona cu team5. ,,Intrebarea este cit de repede scipdm de o fricd dobinditX., spune Richard Davidsory psiholog la Universitatea Wisconsin, care a descoperit ctr rolul cortexului prefrontal sting este de'a di_ minua starea de disconfort. tntr-o eiperien!tr de la6orator in care oamenii mai intii au invtrlat str aibd o aversiune fafd de un zgomot puternic - un exemplu de fricd dobinditl gi o paraleld fir alt registru cu fulburarea de stres posttraumatic -, Davidson a descoperit cd oamenii care sirt mai activi ir cortexul prefrontal sting igi depdgescmai rapid frica dobindittr, sugerind din nou roL'J imp_ortant jucat de zona corticald in detagirea de stresul dobindiCs.

va de asemenea simptome nu le mai au; inh-un fel sau altul, evenimentele din viafa lor au contracarat aceasttrproblemS. Cei care inctr mai aveau simptomele dddeau dovadtr de modificiri de catecolamine la nivelul creierului, tipice pentru tulburarea de stres posttraumatic - ir weme ce aceia care gi-au revenit nu mai prezentau asemenea schimbtrrib. Aceasti constatare 9i altele similare dau speranle ctr schimbtrrile la nivelul creierului in privinla tulburirii de stres posttraumatic nu sint ireversibile 9i cd oamenii $i pot reveni chiar 9i din cele mai cumplite traume emolionale - pe scurt, ctr acestcircuit emofional poate fi reeducat. Vestea cea buntr este deci ci gi traumele profunde ca acelea care produc tulburarea de stres posttraumatic se pot vindeca 9i ctr drumul spre o asemenea vindecare este parcurs prin reinvdfare. Unul dintre modurile in care aceastd vindecare emofionaltr se pare cX se petrece spontan - cel pufin la copii - este practicarea unor jocuri precum ,,Purdy" . ]ocurile acestea repetate la nesfirgit ii lasd pe copii str retrtriascdtrauma in siguranli. Aceas. ta permite doutr cli de vindecare: pe de o parte, memoria repettr fur cortex o stare de anxietate mai scXzutd, desensibilizindu-l gi permifnd un set de reaclii netraumatizante care-i vor fi asociate. O altd cale de vindecare este'aceeactr, ir mintea lor, copiii dau un alt deznodlmint, mai bun, tragediei. Uneori, juciridu-se de-a ,,Purdy", copiii il omoar5, scolindu-gi in evidenld capacitatea de a stlpini momentele traumatice de neajutorare. ]ocurile precum ,,Purdy" sint previzibile la copiii mici care au trecut printr-o asemenea intimplare de o violenld coplegitoare. Aceste jocuri macabre tn cazul copiilor traumatizafi au fost observate prima datd de dr. Lenore Terr din San Frantisco, psihanalist in probleme de copiilT. Ea a descoperit asemeneajocuri la copiii din Chowchilla, Califomia - cam la o ortr de Central Valley 9i de Stockton, unde s-a furtimplat nenorocirea cu Purdy - gitrnde in1973 un autobuz cu copii plecali intr-o excursie de o'zi a fost rdpit la drumul mare. Rdpitorii au itrgropat autobuzul gi au linut copiii i:rtr-un chin care a durat doulzeci gi gapte de ore. Cinci ani mai tiirziu, Terr a descoperit cd acei copii rdpili retrdiau momentul in jocuri in care erau victime. De exemplu, fetele jucau in mod simbolic scenarii ale rtrpirii cu ptrpugile lor Barbie. Una dintre fetife, care ura faptul cI simlise urina celorla$i copii pe pielea ei cind stiteau acolo ghemuili de spaimd, igi spila pipugica la nesfirgit. O alta se juca de-a cXldtoria lui Bar-

REED UCAR EA CREIERULUT EM Oy ON AL Una dintre cele mai incurajatoare descoperiri despre tulburarea de stres _posthaumatic provine dinti-un studiu asupra supravieluitorilor Holocaustului, dintre care trei sferturi i-a constatat cI au simptome active de tulburare de stres posttrau_ matic chiar gi o jumtrtate de secol mai tirziu. Descoperirea pozi_ tivd a fost cd un sfert dintre supravieluitorii iare atrsuferit iind-

253

254

Oazedd oportunititli

bie, pdpusacaremergeaundeva- nu conteaziunde _ gi sein_ torceacu bine, ceeaceera chiar scopulin sineal jocului. b a tre_ ia introducea pdpugaintr-o groapd,in careaceastase sufoca. In vreme ce adullii care au trecut prin traume coplegitoare pot suferi un fel de amorlealdpsihictr,de blocarea memoriei sau a senzafiilor ir raport cu o anumiti catastrofd,adeseapsihicul eopiilor trateazd cu totul altfel problema. Ei sint insensibili la traumd mult mai rar - cel pulina9a credeTerr,pentiu cd i9i fo_ losescfantezia,sejoacd9i viseazl cu ochii deschigi,p"rrt ,i u_li reaminti 9i a regindi chinurile prin careau trecut. Aceistd retr*, re voluntari a traumei se pare cd alimenteazd nevoia de a o transforma in amintiri putCrnice, care ulterior pot aptrreasub formtr de flash-back-uri.Dactrtrauma esteminori, plu mersul la dentist pentru o plombd, retrdirea momentului "ad" "*u*_o dati saude doud ori e suficienttr.Dar daci estevorba d.esprece_ va coplegitoq,copilul simte nevoia sd repete la nesfirgit, ia reia ve.snicfirul traumei, intr-un ritual monoion neindurtrtor. 9i de a seajungela ima'gineainghefatidin nucleul amig_ ,ctallan _,.9"ul: este cea oferitd de arttr, care la rindul stru esteun mijlJc de comunicareal subcongtienturui.creierur emolional estebine adaptatirlelesului simbolicai la ceeaceFreudnumeu,,pr*"rri primar": mesajele,-respectiv metafora,povestea,mirul gi artele. Aceasti cale este folosittr adeseapentru tratarea copiiior trauUneori, arta poate-deschideo posibilitateca aceicopii Tu|r"!i: sd discute despremomentul de groazddesprecarealtfel ,,_u,ir"_ drdztrisd vorbeasci SpencerEth din Los Angeles,psihiatr,uin probleme de copii, trateazd,asemeneacanrri 9i povestegtedespri un pugti de cinci ani care a fo$t rdpit impreund cu mama lui de ctrtrefostul iubit al acesteia.Bdrbatuli-a dus'irtr-o cameri de motel,unde ia po_ runcit copilului si se ascunddsub o ptrturtr, in vreme ce el a bd_ tut-o pe mamtrpfurda omorit-o. E de infeles cdb{iatul nu era dis_ pus.sdvorbeasctr despreastacu Eth, desprevaietelepe carele_a auzit gi despretot cea vdzut chiar gi de sub piturtr. Astfel ce trth i-a cerut sd faci un desen- orice desen. EI a schi,tato magintrde.cursecareaveanigte ochi enormi, igi arnintegteEth. Ochii aceiaimengi Eth i-a intelpretat ca fiind in_ drizneala copilului de a privi pefufiC la cefacecriminalul. Ase_ meneareferiri indirecte la o sieire p?ofund traumatizanta apar aproapeintotdeauna in creafiile Eth a mai pus gi alli co_ pii str desenezecite ceva,pentru"opiilor; a itcepe astfel terapia.'di"ti-

Trauma gi reiialgarea emolionald

255

rile putemice care ii preocupi se strecoard ffr desenele, ca gi in gtrdurile lor. Dincolo de asta, desenatul in sine este o terapie, ce poate fi un inceput de sttrpinire a traumei.

RENyATAREAEMOTIONALA9I REFA9EREA DINA O TRHIMA Irene a mers la o intilnire care s-a sfirgit printr-o incercare de viol. Degi s-a luptat cu atacatorul, el a continuat sd o urmdreasci: a hdrfuit-o cu telefoane obscene gi cu amenintdri violente, sunind-o in toiul nopfii, pindind-o gi urmdrindu-i fiecare rrigcare. Odatd, cind a trcercat si apeleze la ajutorul polifiei, ofiferii au socotit cl problema este un fleac, avind ln vedere cA ,de f.apt, nu s-a infmplat nimic". Cind a inceput terapia, Irene avea deja simptome de tulburare de shes posttraumatic, nu mai iegea in lume 9i se simtea o adevtrrati prizonierd ir propria ei casi. Cazul lui Irene este citat de dr. Judith Lewis Herman, psihiatru care a absolvit la Harvard 9i a cirei munctr deschizXtoare de noi direclii subliniaztr fazele de revenire in urma unei traume. Hermdn susline cX ele ar fi acestea: atingerea unei stdri de siguran!tr, amintirea amlnuntelor traumei gi jelirea pierderii suferite gi, in final, reincBperea unei viefl normale. Existd o logicd biologicd in privinla ordinii acestor f.aze, aga cum vom vedea de alt-

fet aceastisuccesiuneparestrreflectefelu,lir carecreierulemolional inva!tr din nou cd viala nu trebuie socotiti o criz6.perrnanenttr. Prima fazi - atingereasttrrii de siguran!tr- presupuneg5sireaunor cdi de calmarea circuitelor emolionale prba temtrtoare 9i care se pot declangaatit de ugor irncitsd permiti reinvdfarea18. Adesea,acestlucru ircepe prin a-i ajuta pe pacienli sd inleleagdctrstarealor de surescitare9i cogmarurile,hipervigilenla gi panica sint de fapt pirfi ale simptomelor tulburtrrii de stres posttraumatic.Aceastdinlelegerefaceca simptomelein sine sd fie rnai pulin inspiimintitoare. O altdfazd de inceput estea-i ajuta pe pacienfi si recigtigeun anumit control asupra lucrurilor careli seintimpld, o dezvdlare directd a lecliei de neajutorarepe care a intiptrrit-o trauma. Irene, de exemplu, gi-a mobilizat prietenii gi falnilia pentru a forma un fel de zid irtre ea 9i urmdritor 9i era gatasd apeleze9i la polilie.

256

Oaze de oportunitdli

Felul in care pacienlii cu tulburare de stres posttrawnatic se simt in ,,nesiguran!tr" trece dincolo de frica fald de pericolele ce-i pindesc; nesiguranla incepe printr-o fazi mai intimd, prin sentimentul cX nu defin controlul asupra a ceea ce se intimpll cu trupul 9i cu emoliile lor. Acest lucru este de infeles, avind in vedere declangareablocajului emolional pe care o creeazi tulburarea de stres posttraumatic prin hipersensibilizarea circuitului nucleului amigdalian. Medicalia le oferd pacienlilor posibilitatea de refacere fur a9a fel incit ei sX igi dea seama cX nu trebuie sd fie la dispozifia alarmelor emofionale ce-i cuprind odatd cu o anxietate inexplicabi15, dindu-le insomnii sau condimentindu-le somnul cu cogmaruri. Farmacologii sperd ch intr-o bund, zivor exista medicamente care si aclioneze in mod direct asupra efectelor hrlburdrii de stres posttraumatic la nivelul nucleului amigdalian gi conectdrii circuitelor de neurotransmifltori. Deocamdatd insi existd medicalii care contrabalanseazd doar o parte dintre acesteschimbdri, mai precis, existtr antidepresive care aclioneaztr asupra sistemului de serotonind 9i betablocante, precum propanololul, ce blocheazd activarea sistemului neryos simpatic. Pacienfii pot de asemeneasd invefe tehnici de relaxare, care le dau posibilitatea sd igi echilibreze aceasttrstare de nervozitate maxim6. Calmul fiziologic deschide o posibilitate de a ajuta circuitul emolional brutalizat sd redescopere cHviala nu este o permanentd ameninlare gi de a reda pacienlilor sentimentul de siguranld pe care l-au avut inainte de traumd. O altd fazi a vindqcdrii presupune repovestirea 9i reconstruirea irtimplXrii care a creat trauma intr-un mediu sigur, care permite circuitului emofional sX dobindeascl o nouX inlelegere, mai realisttr, 9i sd reaclioneze altfel fafi de arnintirea traumatizarftl,gi de tot ceeace poate ea declanga. Pe mlsurd ce pacienlii povestesc amdnuntele ingrozitoare ale traumei, memoria incepe sd fie transformatl atit la nivelul irilelesului emolional, cit 9i in privinla efectelor asupra creierului emofional. Ritmul repovestirii este unul lent; in mod ideal, ea mimeazX pagii care apar in mod firesc la cei care sint in stare sd-gi revind dintr-o traumd fXrd si fi suferit de o tulburare de skes posttraumatic. ln acestecazuri se pare cd adesea existd un fel de ceas interior care ii face pe oameni sd igi ,,a!ipeasc5" amintirile prea supirdtoare, care duc la retrtrirea traumei 9i care rleapar slptdmini sau chiar luni, dupi care abia de-gi mai amintesc de cumplitele intimpldrile.

Trauma si tetnudlarea emolionald

257

pare Aceastd alternare intre reimersiune 9i refuzul traumei a reinvilare o sd permitd o revedere spontand a intimpldrilor 9i stres de tulburare o cu cei Pentru o."i1iui emolionale la aiestea. posttraumatic mai greu tratabild, spune Herman' repovestirea -declan9a temeri- coplegitoare' caz in care tepoate ilti^plXtitot parupurrt rl ar trebui si reducX ritmul 9i sd pdstt'eze reacfiile reinvilareaciintului la un nivel suportabil, cit sI nu intrerupd Terapeutut il incurijeazd pe pacient.se Povesteasci eveniun fel de mentele traumatizante iit se pbati de aminunfit, ca Pe lucru Acest detaliu. fiecare retreind el, de fScut liil d; groaz| s-a mirosit' s-a auzit' s-a vizut, s-a ce ceea doar pr"rrip*e ,,n aici este Scopul greaJa' reacliile, sPaima, dezgustul, ri#tit,.iii caPtarea transformarea amintiiii in cuvinte, ceea ce inseamnd disociatl apoi fi putea ar 9i fice amintire, unei pdrfi din aceastf, am6Folosindu-se 9i congtienti' amintirea din cutX'sa dispara se nuntele senzoriale 9i sentimentele ce devin cuvinte' amintirile unneocortex' de Dresupune cd sirt mai bine finute'sub control mai loi" i"J.tiif" pe care le genereaztrpot fi mai bine inlelese' aceasin emofionald Reinvdlarea gice 9i mai ugor de minevrat. eveniretrtrirea dobindite deja mesurl mare in Prin ief.azaeste mediu sigur *utttutot 9i a emoliilor, dar de data aceasta Ftt-* comunilucru Acest jii" unui terapeut de furcredere' siguranla cA "o*1i*ia faptul anume cA o te"!i" circuitului embgonal - 9i cu amintirile traumei res9i ,,.r gtou"u poate fi trXite in tandem pective. ' Pustiul de cinci ani care a desenat ochii aceia imengi dupd ce mama a fost martorul unei crime oribile, in care victima fusese terapeel in schimb' aceea; duptr 9i ,u, n-u mai ftrcut alte desene jocuri' creindu-se .ttol tan, Spencer Eth, au inventat tot felul de el a inceput sd incet, Foarte ei' intre strinsd mai fegitrrta o astfel fiecare recitind ,"po,u"rt"ir"d crima, la inceput cu stereotipuri, a desa naraliunea Treptat, exact la fel de fiecare dat5' tenpulin "tia"""t mai trupul iar curgitoare, venit mai deschisd 9i mai scell rePetau care sale cogmarurile timp, sionat. tn acelagi :u a devenit tot mai rut" iu unnare, susline Eth, a unei ,,stf,piriri denu incetul cu incetul, ei au continuat sd vorbeasci t u*"i". despre spre temerile pe care le-a imprimat aceastd traum6' ci ce misurd zi'pe zi cu de in viala .i"u ." i se intihpla b5ielelulul tlnal' In s5u' de tatdl aldturi cimin noului ftrcercastr se adapteze pugtiul a reugit id vorbeascd despre viala zilnicX' iar amintirile -traumei au inceput sd se estomp.ezetreptat'

258

Oaze de oportunitdli

Ih final, Herman a constatat cI pacienlii trebuie sd jeleascd pierderea generatd de o traum5 - indiferent cd este voiba de o rdnire, de moartea cuiva drag, de o despdrfire ori de regretul cI nu s-a incercat salvarea cuiva sau pur gi simplu de increderea pierdutd ftr cei care pdreau cd o meritd. |elireaiare rezultd in urma repovestirii unor evenimente atit de dureroase servegteunui scop de o importan!tr capitald. Ea creeazi capacitatea de detagare de traumd, intr-o oarecarem5sur5. Asta inseamntr cd in loc de a fi captivi pe veci intr-un moment din trecut, pacienlii pot incepe si priveascX inainte, chiar cu speranli gi sd-gi reconstruiascd o vialX noui, lipsiti de umbra traumei. Ca 9i cum reciclarea permanenti gi retrdirea groazei dintr-o traumi ar fi un circuit emolional a cdrui vrajd, in sfirgit, este imprdgtiatd. Fiecare sirenl nu trebuie si aducd neaptrrat un potop de temeri; fiecare zgomot in noapte nu trebuie sd trezeascdun moment de groaztr din trecut. Efectele ulterioare sau ocazionale ale simptomelor persisti adesea,spune Herman, dar existd semne speiifice cd trluma a fost in mare parte depdgitd. Acest lucru presupune reducerea simptomelor psihologice la un nivel controlabil 9i capacitatea de a suporta aceste sentimente asociate amintirilor traumatizante. Este semnificativ in special faptul ci amintirile tr urma traumei nu mai erup la momente necontrolate, ci pot fi vizitate ca orice amintire, ir mod voluntar - gi poate gi mai important, ele pot fi lSsate la o parte, ca orice alte amintiri. ln finit, trseamntr reconstruirea unei vieli noi, cu relalii puternice bazate pe incredere gipe un sistem de convingeri care si aibd o logici chiar gi intr-o lume in care se pot intimpla asemenea nedrepttrli2O. Toate acesteala un loc sint semne ale succesului in reeducirea creierului emofional. '

PSIHOTERAPIA CAEDUCATIE EMOyONALA Din fericire,.momentele catABtrofalefur care amintirile traumatizante sirt intipdrite sint rare de-a lungul unei vieli pentru marea majoritatea dintre noi. Dar acelagicircuit caie se poate vedea cd intipdregte amintirile traumatizante se presupune c[ funcfioneazd 9i in momentele linigtite din viafd. Neajunsurile oarecum obignuite ale copil5riei, cum ar fi o ignorare perm€mentd sau o lipsi de acordare a atenfiei sau a tandrefii din partea unuia dintre pdrinfi, abandonarea sau pierderea lor ori o rispin-

Tiauma gi re?nztdfareaemolionald

259

gere din partea societilii s-ar putea sd nu atingi niciodati culmile unoi traume, dar iti vor ldsa amprenta in creierul emofional, ducind la deregliri - la lacrimi 9i crize de furie - in relaliile intime din viala ulterioard. Dacd tulburarea de stres Posttraurnatic poate fi vindecatd, tot aga se poate intimpla 9i cu cicatricele ernolionale de care suferim mulli dintre noi' Aceasta este misiunea psihoterapiei. 9i, ir:r general, totul consti in invdlarea aborddrii iu talent a reacliilor cu incXrcdturd nervoasd, iar aici intrd in joc inteligenla emolionald. Dinjmica preiupusi de nucleul amigdalian 9i reacliile mult niai bine formate ale cortexului prefrontal poate oferi un model neuroanatomic asuPra felului in care psihoterapia remodeleazd tiparele emolionale profunde, prost adaptate. Sau cum sPune niurospecialistul |oseph LeDoux, care a descoperit declangatorul din-nucleul amigdalian Precum 9i rolul jucat de acestain izbucnirile emofionale: ,,Odatd ce sistemul emolional irvald ceva pare cE nu mai uitd niciodatd. Terapia practic te invald sd-l sthpinegti - ili invall neocortexul sd inhibe nucleul amigdalian' -Impulsul de a acliona este refulat, in vreme ce emoliile funda*"t tul" in aceasti privinld rdmin intr-o formd subliminald'" Datorittr arhitecturii creierului care addpostegte reinvilarea emolional5, ceea ce se Pare cd rimire chiar 9i dupd o psihoterapie reugitd este reaclia remanenttr, un reziduu al sensibilitdlii itriliut" sau al fricii, care ste labazaunor tulburdri emofionale2l' Cortexul prefrontal poate redefini sau frira impulsul nucleului amigdalian, dar nu poate sd-l impiedice sE reacfioneze din primul moment. De aceea noi nu putem hotdfr'ctnd si avem ieqirile noastre emolionale, avind totugi un control mai mare asuPra duratei lor. O refacere mai rapidd fir urma unei asemeneaizbucniri poate fi un semn de maturitate emolionald' Dupd aceasti terapie ceeace se Pare,ctr-se schimbA sint reacliilepe-carele au oamenii, odati ce este declangattro reacfie emogonile - dar tendinla de a se declanga reaclia nu dispare complet intr-o primi fazS,.DoveziasuPra acestui faptprovin-dintr-o ierie de studii de psihoterapie conduse de Lester Luborski 9i colegii sdi de la Universitatel din Pennsylvani*z' Ei au analizat principalele relalii conflictuale care au condus zeci de pacienli la psihoterapie - trdsf,turi Precum incapacitatea de acceptare sau ie stabiliie a unei intimitdli sau frica de egecori o dependenli exageratS.Apoi au studiat atent reacliile tipice (intotdeauna de aut6apdraref Pe care le au pacienlii atunci cind aceste dorinle

260

Oaze de oportunitdfi

sau temeri sint activate la nivelul relafiilor lor interpersonale _ reaclii cum at fi faptul cd sint prea poruncitori, prea exigenfi, cd au crize de furie sau manifestx o rdceali totali fa_tade"ceielalt sau o retragere in carapacea lor intr-o formtr d.e autoapdrare, ceeace-il face pe celdlalt sd reaclioneze nepotrivit. it cuzt-,Iucestor intilniri nefericite, pacienfii sigur cx au fost cupringi de sentimente de suptrrare - de lipsd di speranld ae iristege, d; ,;9i sentimente gi de minie, de tensiuni putemice pi de temeri, de in_ vinovdliri 9i de autoinvinovdliri 9.a.m.d. Indiferent care este tiparul.specific pacientului, se pare cd el apare in aproape toate relaliile importante, fie cd este vorba despre ,rr, sog,u,, de"pre yn amant, despre un copil sau despre un perinte, dispre legsau despre un gef. "r, "o11u-r1a unei terapii de lungd durattr totugi, acegti pacienli prezinti doui tipuri de schimbdri: reacfia lor emofionati la evenimentele declangatoare devine mai pulin tulburitoare, uneori chiar calmi sau indiferenti, iar rispunsul devine mai eficient in ce privegte obfinerea a ceea ce igi doreau irtr-adevdr de la rela_ lia respectivd. Ceea ce nu se schimbr insr este dorinfa sau frica acuti gi sentimentul inilial de torturd. Cind pacientul nu mai are decit citeva gedinle de terapie, intimplirile pe care le-a povestit se dovedesc a avea multmai puline reaclii emolionale riegative comparativ cu cele de la firceputul terapiei 9i rdspunsurilipozi_ tive sint de doud ori mai numeroase din partea celeilultu putroune, atit de rivnite. Ceea ce nu se schimbi instr deloc eit" a"u" sensibilitate speciald fald de rXdtrcinile acestor nevoi profunde. In privinla creierului, putem face speculafii; circuitului lim_ .. bic.ar putea tri,mile se_mnalede alarmd ia respuirs la posibila dete$aye a unor intimpldri de temut, dar corteiul prefiontal gi zonele trvecinate au invtrtat firtre timp o reaclie noutr, mai ienetoasd. Pe scurt, lecfiile emofionale - chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inrtrdtrcinate dobtrdite incd din copildrie - pot fi remodelate. invtrlarea emoJionald este un pro."r'de durati p11tind sI lind o vialX intreag*;'

KW Temperamentul nu este predestinat

Prin urmare, aga pot fi modificate tiparele emolionale care au fost invdlate pe parcurs. Dar cum rtrmine cu acele reacfii care provin din codul nostru genetic - cum rimire cu schimbarea obiceiurilor de a reacfiona intr-un anumit fel in cazul celor care din fire, sd zicem, stnt foarte superficiali sau cumplit de timizi? Aceastf, gaml de limitdri emolionale intrd sub umbrela temperamentaltr, acel zgomot de fond al sentimenteloq, care ne influenfeazX dispozilia de bazd. Temperamentul poate fi definit tn funclie de stiri care ne inregimenteazd firtr-o anumit5 categorie de viafd emoflonald. Intr-o oarecare mdsur6, fiecare avem o anumitl gamd emolionald favorittr; cu temperamentul ne nagtem in parte datoritl loteriei genetice, care are o forlX extraordinard de-a lungul vielii. Fiecarepdrinte a observat asta:incd de la nagtere,copilul va fi calm 9i linigtit sau capricios gi dificil. intrebarea este dacd acest set emolional determinat biologic poate fi schimbat prin experien!5. Oare biologia noastrtr ne fixeazX destinul emolional sau chiar gi un copil ndscut timid poate deveni un adult fircrezXtor? Cel mai clar rf,spuns la aceastd intrebare provine din studiul ftrcut de ]erome Kagan, eminenhrl psiholog al dezvolttrrii de la Universitatea Harvardl. Kagan susline cd existii cel pulin patru tipuri temperamentale * timid, indrizne! vesel 9i melancolic - 9i cd fiecare se datoreaztr unui tipar diferit al activitdlii creierului. Se pare cd existtr nenumdrate diferenfe de temperament, fiecare bazindu-se pe diferenle innXscute la nivelul circuitului emofional; pentru fiecare emolie in parte, oamenii se pot diferenlia in funclie de cit de ugor se declangeazX sau cit dr:l^reazd, oricit de intensi este. Studiul lui Kagan se concentreazdpe unul dintrc aceste tipare: dimensiunea temperamentului care merge de la indrdzneali la timiditate.

262

Oaze de oportunitdli

Temperamentul nu ebte predestinat

Zeci de ani, mamele gi-au adus sugarii gi copiii mici la laboratorul lui Kagan pentru Dezvolt4reiCopilului, care se afld la etajul al paisprezeceleaal Universitdlii Harvard, in Sala William ]ames, pentru a lua parte la studiile referitoare la dezvoltarea copilului. Acolo, Kagan colegii sdi au observat semne timpurii de timiditate in cazul-siunui grup de copii de un an 9i noud luni adugi pentru observalii expeiimentale. Aflafi la joacd, o parte dintre ei s-au dovedit vioi gi spontani, juci:rdu-se cu cei_ lalli copii practic ftrrd nici o ezitare. Altii tot$i erau nesiguri 9i ezltanl| nu indrdzneau 9i se agilau de fusta mamei, ur*arir,_ dl-i h ticere pe ceilalli cum se joacd. Dupd aproape patru ani, cind_aceiagicopii au ajuns la grddinifd, ecfripi de-cercetdtori a lui Kagan i-a studiat din nou. De-a lungul a*lo. care se scurse_ serd, nici unul dinke copiii firdrlzneli nu devenise timid, in vreme ce doud treimi dintre cei timizi rdmdseseri reticenfi. Kagan consideri cd de fapt copiii care sint prea sensibili gi temitori se transformd tr adulli timizi 9i timoiali; de la nagtere, carn 15 pini la 20h dintre copii sint ,,inhibafi comportamental,,, dupi cum ii numegte el. Ca sugari, acegti copii sini timizi in pri_ vinla a tot ceea ce nu le este familiar. Asta iiface sd ezite si md_ nirce lucruri noi, sd se apropie de animale necunoscute sau de locuri negtiute 9i sI fie foarte sfiogi in prezenla striinilor. De asemenea, ei devin sensibili gi in alte sensuri - de exemplq sint in_ clinali sd se autoilrvinovdleascd 9i sd-gi faci reproguii. Existd si copii care sint de-a dreptul paralizafi. de teamd atunci cird se afld in societate: la gcoali sau pe terenul de joaci, atunci cind cunosc oameni noi sau atunci cird reflectorul societdlii se indreap_ td spre ei. Ca adulli, sint sortili si ajungl insingurafi, trdind in_ tr-o fricd groaznictr atunci cind trebuie ia fina un discrtrs sau sd execute ceva in public. Tom, unul dintre bdieleii din studiul lui Kagan, este tipic pentru aceastdcategorie de timiditate. La toate misurdtorile fdcute in timpul copil5riei -lay)oi, cinci gi gapte ani -, Tom se numdra printre cei mai timizi copii. Atunci cind a fost chestio_ nat la-treisprezece ani, Tom devenise tensionat rigid, mugcin9i drr-gi buzele, fri:rgindu-gi miinile, cu un chip impietiit, care abia zimbea timid 9i forlat doar cilrd era vorba'despre prietena lui; rdspunsurile bale erau scurte gi pdrea abdtuP. inaniide mijloc ai copilSriei, cam pinX pe la unsprezece ani, Tom igi amintegte cd era cumplit de timid, asudind tot de fiecare datd cind trebuia str se apropie de un coleg de joac5. De asemenea,era fulburat de te-

meri intense: se temea ci-i ia foc casa/ ca nu cumva si se inece in piscini sau sd rXmini singur pe intuneric. in desele cogmaruri, era atacat de mongtri. Chiar dacd se simlise mai pulin timid tn ultimii doi ani gi ceva, avea incd o oarecare stare de anxietate in preajma copiilor gi problemele sale se concentrau acum asupra rezultatelor de la gcoal6,degi era in primii 5% cei mai buni din clasi. Tom era bdiatul unui om de gtiinfd, drept pentru care gi-a fdcut o carierd in acest domeniu, tocmai penku ci l-a tentat ideea cd asta ar presupune o oarecare singurdtate, potrivitX inclinaliilor sale introvertite. in schimb, Ralph era unul dintre cei mai firdrdzneli 9i mai deschigi copii, indiferent de virsta la care a fost supus evalu6rii. lntotdeauna relaxat 9i vorbXre!, la treisprezece ani gtia sd se a9eze confortabil pe un scaun, nu avea ticuri verbale 9i vorbea foarte increzXtor, pe un ton prietenos, ca 9i cum s-ar fi adresat cuiva de virsta sa - degi diferenfa de virstd era de doulzeci 9i cinci de ani. ln timpul copildriei, aavut doar vreo doud temeri trecdtoare - cea de ciini, dupX ce un duldu a sdrit pe el cfird avea trei ani, gi o alta de zburat, pentru ci la gapte ani auzise de un avion care se pribugise. Ralph era sociabil 9i indrdgit 9i niciodatd nu s-a socotit timid. Copiii timizi se pare cI vin in viali cu un circuit neural care fr face sI reaclioneze mai puternic chiar gi la stresurile mdrunte - inci de la nagtere, inima lor bate mai repede decit a altor sugari ca reaclie la situaliile necunoscute sau noi. La un an gi noui luni, cind copilul reticent refuzd. sd se joace, inima lui, aratd monitoarele, trcepe sd batl ca in timpul unei crize de anxietate. Aceasttr anxietate pare sd fie labaza timiditelii de o viafd: orice persoantr noui sau situalie nouS este socotitd o potenlial5 ameninlare. Ca urmare, o femeie de virstX mijlocie care igi amintegte cd a fost extrem de timidd in copildrie, in comparalie cu allii rnai indr5zneli, are tendinla de a trece prin via!tr cu mai multe temeri, griji gi sentimente de vinovtrlie 9i s5'sufere de probleme cauzate de stres, cum ar fi migrenele, iritlri ale vezicii biliare gi alte indispozilii stomacale3.

263

NETIRO CHIMIA TIMID IT ATII Diferenla dintre prudentul Tom gi indrXzneful Ralph constd in excitabilitatea circuitului neural centrat in nucleul amigdalian, crede Kagan. El susfine ci oamenii precum Tom, care au in-

264

Oaze de oportunitdfi

Temperarnentul nu este predestinat

clinafii spre temeri de tot felul, se nasc cu g neurochimie care face ca acest circuit sA se excite ugoq,evitind tot ceea ru_ familiar, fapt c9 duce la o stare de nesiguranld gi "u "rl" Cei la anxietate. care/ precum Ralph, au un sistem nei-ros caiibrat mai bine in ceea ce privegte excitarea.nucleului amigdalian se *ui greu, sint mai indrdzneli "puri" 9i mai nerdbdito-ri si explor&e noi lo_ curi gi si cunoascd gi alte persoane. indiciu asupra tiparului mogtenit de copil vine 9",pli* din - de cit dificil sau de irasCibil eite sugarul ain graail de tulbu_ !i rare din momentul ir care este confiuntai cu ceva sau cu cineva necunoscut. in vreme.ce.unul din cinci copii intri in cutegoria celor timizi, doi din clncr au un temperament indrtrznef i pufin la nattere. ""i O parte din dovezile culese Kagan pirovin din observafii_ - asup-ra $9 le pisicilor, care sint neobignuit ae'tirrfiae. Cam una din gapte dintre pisicile de casd au un tipar al fricii cur" seumena mult cu timiditatea copiilor: se retrag daci este ceva nou (si nu-gi manifestd legendara curiozitate I pisicii), proreze noi teritorii gi nu atactr decit rozitoare "_u;.h"i;t; mici, fiind prea ti-

constd in ritmul lor cardiac care rhmine crescut mai multl vreme decit la tinerii indrdzneli de o virsti cu ei - semn ci aparilia norepinefrinelor pdstreaztrnucleul amigdalian intr-o stare de excitare prin intermediul circuitelor neurale, sistemul nervos simpatic fiind 9i el activata. Kagan a descoperit ci acegti copii timizi au niveluri mai mari de reaclie in intreaga gamd de indici ai sistemului neryos simpatic, incepind cu tensiunea arteriald gi dilatarea pupilelor pind la un nivel crescut de norepinefrine, care apar i:r urina lor. Un alt baromeku al timiditdtii este ttrcerea.De cite ori echipa lui Kagan a studiat copiii timizi gi indrdzneli intr-un mediu natural - la grddini!f,, impreuni cu alli copii care nu qtiau despre ce e vorba sau cind au vorbit cu cei care ii chestionau * copiii mai timizi s-au exprimat mai pulin. Un copil de grddinifi timid e in stare str nu spund nimic atunci cirnd un altul i se adreseazi gi sd-9i petreaci mai toatX ziua uifindu-se doar cum se joactr ceilalfi. Kagan face chiar unele speculafii, declarind ci o ttrcere timidd ir fala noului sau a unei posibile amenin!trri este un semn al activitdlii circuitului neural care se desfigoari intre creierul din fald, nucleul amigdalian gi structurile periferice apropiate, care controleazd capacitatea de a vorbi cu glas tare (aceleagi circuite ne fac ca in momentele de stres sd ne ,,inghi!im" cuvintele, str ne sufocdm). Acegti copii sensibili sint in mare primejdie, pentru cd i9i pot dezvolta un fel de dezechilibre anxioase, cum ar fi crizele de ganici, acesteaputind incepe din clasa a gaseasau a gaptea. Intr-un studiu efectuat asupra a754 de blieli 9i fete din acesteclase, s-a constatat cA M trecuserd deja prin cel pulin un asemenea episod de panici sau ctr avuseserd simptomele preliminare. Aceste episoade de anxietate au fost de obicei declangate de alarme obignuite pentru prima adolescenld, cum ar fi prima intilnire cu iubita sau un examen important - alarme pe care majoritatea copiilor le rezolvi fird probleme prea serioase. Dar adolescenlii timizi din fire 9i extrem de speriali de situaliile noi intri in panicd gi atunci apar simptomele, gi anume palpitafiile, respirafia neregulati sau senzafia de sufocare impreund cu sentimentul cf, o str li se intimple un lucru ingrozitor, adicd or sd trnebuneascd sau or sd moard. Cercetdtorii cred cI aceste episoade nu au fost suficient de semnificative incit sX presupund un diagnostic psihiatric cum ar fi o ,,tulburare de panicd", totugi ele aratX ci acegti adolescenfi sint expugi unui mare risc de a dez-

asupracetormai *aii, usu lid:,.1r^:| :: legea{a..ti creazasemenele lor feline mai curajoase, care ar face_o ",lrr,'pro""_ fdid ezi_

tare. 9a constatat la nivelul creierului aceskir pisici timide ci porfiuni ale nucleului amigdalian sint extrem de excitabile, mal

lf;..*O,de

exemplu,aud o ameningare sau;;il;;tJ'.;

Timiditatea pisicilor infloregte cam pe la o luni, punctul cind nucleuf amigdalian se maturizeaz5 slficient pentru a prelua controlul circuitelor din creier ce determini apiopierea siu evitarea. Maturizarea creierului pisicii la o lund peamdnd cu cea a sugarului, de la opt luni; la opt sau nouX luni, observd K"gdl; copii apare teama de ,,necunoscut/ - alacemdma iese din incdpere gi el rdmine cu un necunoscut, copilut izUucnugte ir, i"crimi. Kagan declard cu tirie cd acegti Uri.riri," 6;";i; mogtenit nivelurile cronic mari dgnorepinefririe "oirii sau de uttu ,"U_ stanfe chimice care activeazi nucreur imigdarian astfer incii se

foTu.u?i un pragmic de excitabilitate,

Julu""';;;;;]

amigdaliansi fie mai ugor declangat. "&u i Semnulunei mari sensibilitdli,de exemplujftr cazul unor ti_ neri,-birbali sau femei,cares-audovedit a fi a-bstura" ti*lri tn copil5rie, analizali acum intr-un laborator p"r.,itt', ."* reaclioneazdIa motive de stres,cum ar fi mirosurile " ""a"" p"t"r"i"",

265

266

Oaze de oportunitdli volta aceast5tulburare, od.at5cu trecerea timpului; mulfi adulfi care suferd de crize de panicd susfin ci atacurile u" i"""p,.ri iu virsja adolescenfeis. Inceputurile crizelor de anxietate sint strins legate de perioa_ da de pubertate. Feiele care abia intrf,in pubertate nu au aseme_ nea crize, dar dintre cele care au intrat in pubertate Ay" au cu_ scuJdeja panica. Odatd ce au avut o ur"rrr".,uu 1o. criztr, ele au in_ clinafia sd inceapd str se teamide o repetare, fupt.uru iie;;; oameni la panictr gi la izolare de viate

Nu MADERANIEAZA NIMIC: TEMPERAMENTUL wsEL in anii 1920,o tinird, mdtuga mea June, a plecat de la ea de

eis-adusdeuna,i"g"ie h shanghai _

:"::[.1':I1T:"_clry o cararonetoarte periculoasdpentru o femele singurd,,iui ul", in acelevremuri. Acolo,Iune j ."""r""t ,_amdritat cu un de_ 9i tectiv britanic, carelucra tr polilia colonialtr din cadrul C";;;_ lui Internalional de Comeri. Cind jad;;"ii u" ghaiul, la firceputul celui de-al doilea'raiioi """"rft;;_ *.;"1,;;G; meagi solul ei au fostinchigi inh_un lagdr,care a fost descrisin jilmutEmpireof (Impiriulsoaretrr.il;tc;; 1a*ea;.iin !!r:!y supravieluit acestorani.oribili de lagda ea gi soful sd";;;;r: dut practic tot. Fdrdnici un ban, auTostrepatriagi in Columbia britanici. lmi amintescde vremeacind erar.ncopil am cunoscut_ope 9i June,o doarnndin vjrstX exuberantd,a ceiei iria,tea avut un curs impresionant.ln ultimii ani, flcuse gi rXmdsese parlial paralizatd;dup{ perioadd"^de"i"" ""*Ural refacere fo"rb l;;;;; -o dificild, ea a reugitsI umble din nou, aarjciriopatina. Imi amin_ tesccdfir aceavremeam iegit odatl in orui irrr,", cind ea avea vreo gaptezecide ani. Nu gtiu cum a ficut,",, dar dupi citerrami_ aln auzit un lipdt ugor _ st1q. dupe-u;"torr'CL"r" lute 9i se mai putea ridica. M-am repezit-sdo iiaic 9i dcrnai cind "" fd_ ceamasta,tr loc strse plingdiau sd se lamenteze, a inceput sE rid,. Singurul ei comentarii a fost *,roior,-.S;;';'.j,":;;; iar sdumblu." din fire, cain cazulmdtugii mele,sd gra.,,"^:::jttt-:_iyT q"t, p:lpgzftiv; acestioameni sint energiJi yl"i l::1:,]""1"-Tl ei amaorlr/ ln vreme pe allii sint pasivi melancolici. Aceas"tadi 9i menslunea temperamenfului- exuberan,ta la unii si melanco_

Temperamentul nu este predestinat

267

lia la alfii - pare a fi legatd de activitatea din zonele prefrontale din dreapta 9i stinga, polii superiori ai creierului emofional. Acest lucru a iegit la iveald in mare parte in urma studiului lui Richard Davidsory psiholog la Universitatea din Wisconsin. El a descoperit cd oamenii care au o activitate mai mare in lobul frontal sting comparativ cu activitatea din lobul drept sint din fire mai veseli; se bucurd de via!5 gi de oameni, igi depdgescobstacolele, precum mdtuga ]une. Cei care fursi au o activitate relativ mai mare in partea dreaptd sint sortili gindurilor negative gi sint firi posace, a9a incit sint ugor doborili de problemele viefii; intr-un fel, ei parcd suferi pentru cd nu igi pot potoli grijile 9i depresiile. Intr-una dintre experienlele lui Davidson fdcute pe voluntari, persoanele cu o activitate pronunlat mai intensl in lobul frontal sting au fost comparate cu cincisprezece persoane care au dovedit o activitate mai intensi in lobul frontal drept. Cei cu o activitate marcat mai mare in lobul frontal drept s-a demonstrat cd au un tipar distinctiv de negativism atunci cind au dat testul de personalitate; ei corespundeau perfect rolurilor caricaturale din comediile lui Woody Allery alarmistul care vede catastrofe peste tot, pind 9i in lucrurile cele mai mdrunte - inclinat spre spaime 9i dispozilii proaste, binuitor fald de o lume pe care o percepe ca plintr de dificultdli 9i de primejdii care stau la pindd. Spre deosebire de cei care suferd de melancolie, cei cu o activitate puternicX in lobul frontal sting vdd lumea cu totul altfel. Sint sociabili 9i veseli, se bucurd din orice, adeseasint bine dispu9i, au ircredere in ei 9i se angajeazd puternic in vialX. Apoi, punctajele la testele lor psihologice au sugerat ch prezinti un risc mai mic de a suferi depresii gi alte dezechilibre emofionale6. . Oamenii care au avut probleme datorate unor depresii grave au dovedit o activitate mai scizuti in partea stftrgi a creierului gi mai putemicd in partea dreapti, comparativ cu aceia care nu au fost deprimali niciodati, dupl cum a constatat Davidson. El a descoperit acelagi tipar gi la pacienlii recent diagnosticali cu depresii. Davidson a fdcut urmitoarea speculafie, 9i anume cd persoanele care igi depSgescdepresiile au invdlat sd sporeasci nivelul de activitate in partea stingd a lobului frontal - teorie care inc5 mai agteaptd"otestare gtiinlificX. Degi studiul sdu s-a ficut in proporlie de 30% pe oameni aparlinind uneia dintre acesteextreme, aproape nimeni nu poate fi clasificat, ir funclie de tiparele creierului siu, ca avird o

268

Oaze de oportunitdli

Temperamentul nu este predestinat

tendin!tr spre un tip sau altul, spune Davidson. Diferenla de temperament itrtre cei morocXnogi gi cei veseli se manifestd in multe feluri, in lucrurile mai mari sau mai mici. De exemplu, in_ tr-o experien,td, voluntarii au urmirit fragmente dintr-un film. Unele erau amuzante - o goriltr care f5cJa baie sau un ctrlelug care se juca. Altele erau dintr-un film educativ pentru infirmie_ re, cu tot felul de aminunte sinistre din timpulbperafiilor, ceea ce era foarte tulburtrtor. Persoanele mai sumbre, concentrate pe emisfera dreapt5, au gtrsit cI filmulefele amuzante erau doar u9or amuzante, in schimb s-au speriat gi au fost dezgustali cftrd a venitvorba de singele din timpul operaliei gi de alte asemenea amAnunte. Grupul celor veseli a avut reaclii minime fali de filmul cu operafia. Cele mai.puternice reacfii au fost cele de incintare datorate vizionirii filmelor vesele. .Astfel, se pare ci avem o inclinalie temperamentaltr de a re_ acliona fa!5 de viaf6, fie intr-un registru emo,tional negativ, fie intr-unul pozitiv. Tendinfa spre un timp".urrlerrt melaniolic sau - ca gi spre timiditate sau indrdzneali apare in primul an lesel de viafd, un factor care sugere.vd de asemenea o determinare geneticd, Ca 9i cea mai mare parte a creierului, lobii frontali sint inci irn perioada de maturizare in primele luni de viafd, astfel incit activitatea lor nu poate fi mislrattr corect decit la zece luni. Dar chiar 9i la copii atit ae mici, Davidson a constatat ctr nivelul de activitate al lobilor frontali prezicea deja dacd ei vor plinge sau nu atunci cind mamele vor iegi din cameri. Corehrla eia practic de 100%: din zecile de copii testafi astfel, fiecare d.intre cei careau plins s-a dovedit ci are o activitate mai puternicd in partea dreaptd a creierului, in vreme ce cei care ruau plins au dovedit o activitate mai putemictr in partea sttngd a creierului. 9i totugi, chiar daci aceasti dimensiune fundamentali a temperamentului existtr incd de la nagtere sau apare foarte cu_ rind dupd aceea, cei care ne inscriem in tiparul morocdnos nu sintem neapirat blestemafi sd strdbatem inireasa existentd trintind gi bufnind. Lecliile emolionale din copildriJpot avea un improfund asupra temperamentului, fie amplificind, fie poto|,act lind o predispozilie inntrscutd. Marea elasticitate a creierului din perioada copilSriei inseamnl cd experienlele din timpul acestor anipot avea un impact de duratd asupra modeldrii unor cdi neurale pentru tot restul vielii. Poate cd iea mai bunX ilustrare a tipului de experienle ce pot modifica temperamentul in bine ar fi

tocmai observafia ce s-a putut face in urma studiului lui Kagan pe copiii timizi.

269

ItuntN ztnEANuc LEuLurAMtcDALrAr:\I PREA EXCTTABIL Vestea cea bund pe care am primit-o fururma studiilor lui Kagan este ce nu toli copiii temtrtori devin adulli izolali - temperamentul nu este predestinat. Nucleul amigdalian exagerat de excitabil poate fi imblinzit prin experienle potrivite. Ceea ce face diferenla sint lecfiile emolionale 9i reacliile trvdlate ale copiilor pe mtrsurd ce se maturizeazl. Pentru copilul timid, ceea ce conteaztr este felul in care este tratat de plrinfii sXi gi cum inva!e se $i depdgeasctrtimiditatea inniscutd. Acei ptrrinfi care reugescsX leastr o intreagtr relea de experienfe mobilizatoare pentru copilul lor ii ofertr acestuia ceea ce ar putea fi un corectiv al fricii. Cam unul din trei sugari care vin pe lurne cu semnele clare ale unui nucleu amigdalian extrem de excitabil igi pierde timiditatea pind ce ajunge la virsta de grddinili7. Din otbervaliile la domiciliu ftrcute asupra acestor copii cindva temitori, a devenit clar faptul ctr ptrrinlii, gi.mai ales mamele, au jucat un rol major in transformarea copilului timid care a devenit indrdzne! cu timpul sau continutr sd rXmftrd sfios in fafa a tot ceea ce este nou 9i sI fie speriat de orice provocare. Echipa de cercetdtori a lui Kagan a constatat ctr o parte dintre mame au concepfia cd trebuie s5-9i apere copiii timizi de tot ceea ce ii necXjegte;altele au simlit cd este mai important sd-gi ajute copiii timizi sX firvele cum sd se adapteze acestor momente supXrtrtoare,9i prin urrnare cum sd se adapteze gi micilor betelii din viafd. Se pare cX aceasti conceplie protectoare intdregte sentimentul de teamd, probabil prin faptul cd ii lipsegte pe copii de ocazia de a invdla cum si-gi deptrgeascl frica. Filozofia ,,inv5!drii de a se adapta" se pare cd ii ajutd pe copiii prea speriali sd devini mai curajogi. Observafiile fdcute tr diferite case cind copiii aveau doar vreo tase luni au aritat cd mamele protectoare care i:rcercau str-gi linigteascd sugarii ii luau pe acegtia in brafe 9i ii lineau strins la piept cind se speriau sau plhgeau 9i o ficeau mai multtr vreme decit mamele care ii ajutau pe copii sX invele s6-gi sttrpineascd momentelg de nelinigte. Timpul cit copiii erau linuli in brale in momentele de calm gi in momentele de supdrare aratd

270

Oaze cleoportunitdli

Temperamentul nu estepredestinat

271

cd mamele protectoareii lineau mai mult in brale pe copii atunci cind erau supdrali decit atunci cird erau calmi. O altl diferenld a reiegit cind copiii aveau un an, iar mamele protectoare erau mai ingdduitoare si mai indirecte in stabilirea limitelor cind copiii fdceau ceva ce ar fi putut sd dduneze, cum al fi, de_e1emplu, si introduci in gurd un obiectcareputea fi inghifit. Celelaltemame in schimb erau empatice,stabileau limite foarte ferme, dddeau ordine precise,blocind acfiunile copiilor gi insistind pe disciplinS. De ce oare fermitatea duce la o reducere a fricii? Kagan speculeazd ci este ceva invdlat faptul ci un copil se tirdste spreie_ va ce-l intrigd (dar pe caremama lui il considerdcategoriiun lucru periculos) gi atunci el este oprit printr-un avertisment: ,,Pleacdde acolol Nu pune mina!" Dintr-odatd, copilul esteobligat sd rezolve doar o ugoard incertifudine. Repetareaunei ase_ menea provocdri de sute gi sute de ori in primui an de viatd il face pe copil sd retrdiascd in doze mici intilnirea cu neagteptatul din via!5. La copiii speriafi, tocmai o asemeneaintilnire tiebuie bine stdpinitl 9i dozele mici sir:rtideale pentru a invdla aceastd leclie. Cind intilnirea are loc cu pdrinli clre, desi iubitori, nu se reped sd i9i ridice copilagul 9i sd il consolezede fiecaredatd cind se necdjegtede ceva, copilul invald treptat sd se descurce in asemenea momente. Cam pe la doi ani, cind acegticopii cindva te_ litori sint readugi in laboratorul lui Kagan, este mai pulin pro_ babil ci vor izbucni ir:rlacrimi de cite orise incruntd cineva ia ei sau de cite ori cel care face experienta le ia tensiunea. Concluzia lui Kagan: ,,Separe cd mamele care-gi protejeazi copiii ce reacfioneazd prea puternic, ferindu-i de frusiriri ii anxietate, in speranfa de a obline un rezultat pozitiv exacerbeazd de fapt nesiguranta copilului gi oblin efectul contrar.,,8 Cu alte cuvinte, strategia protectoare ajunge si aibd un efect contrar, lipsindu-i pe copiii timizi de ocazia de a invila sd se calmeze in fa!a lucrurilor cu care nu sint familiarizali si sd cigtige o oarecare stipinire asupra fricii 1or.La nivel neurologic, se presupune c6 acest lucru inseamnd cd de fapt circuitele prefrontale rateazd ocazia de a invSla reaclii altemative de blocare a fricii; in schimb, inclinatia cdtre o fricd necontrolatd este accentuati pur gi simplu prin repetare. DimpotrivS, mi-a spus Kagan, ,,Acei copii care au ajuns sd - mai pulin timizi fie pind la virsta de grddinift se pare cd au avut pdrinti carei-au supus unor tensiuni usoarepentiu a-i facesd fie

maifleschigi. Chiar dacd aceastdtrdsdturd temperamentali pare ceva mai greu de schimbat decit altele - poate gi pentru ci are 9i obazd fiziologicd - nici o insugire uman5 nu este mai presus de schimbare." De-a lungul copildriei, unii copii timizi au devenit mai indrdzne.ti,pe mdsurd ce experienla de viald a continuat se le modeleze circuitul neural cheie. Unul dintre semnele cd un copil timid i9i va putea depigi inhibilia naturali esteacelade a dovedi o competenli socialdmai mare: estemai cooperant 9i se inlelege mai bine cu ceilalli copii, esteempatic, dispus sd dea 9i sXimpartd gi este mai atent; este in stare sd pund bazele unor prietenii apropiate. Aceste trisdturi marcau un grup de copii identificali ca avind un temperament timid la patru ani 9i care au reuqit si scapede el pind la zece anie. Dimpotrivd, acei copii timizi la patru ani cu temperamentul pulin schimbat in cei gaseani au avut tendirlla sd fie mai pulin pregdtili din punct de vedere emolional: in condigii de stres plingeau gi se retrdgeau repede; aveau reaclii emolionale inadecvate; erau temXtori, imbufnali 9i plingXciogi; reaclionau exagerat la cea mai micd frustrare, miniindu-se cumplit; nu erau in stare sd aibd rdbdare spre a fi recompensali; erau extrem de sensibili la critici gi la dovezi de neincredere.Aceste lipsuri emofionale sint desigur capabile sd dduneze relaliilor cu ceilalli copii, iar acelora care le au le va fi mai greu sd depigeascd repulsia iniliald fald de implicare. ln schimb, esteugor de constatatde ce persoanelecu o competenli emolionalS mai mare - chiar dacd timizi din fire - i9i dep5gescin mod spontan timiditatea. O disponibilitate mai mare pentru viala in societate presupune mai mult ca sigur o serie de experienle pozitive succesivecu alli copii. Chiar daci erau tentali se nu comunice neapdrat cu un nou partener de joacd, odatd spartd gheafa,puteau de-a dreptul sd strlluceascd in societate. Repetarea regulatd a acestor reugite sociale de-a lungul mai multor ani va putea, firegte,sd-i faci pe cei timizi mai siguri de ei. Acegti pagi spre indrdzneali sint incurajatori; ei sugereazdcd 9i tiparele emofionale inniscute pot fi schimbate intr-o oarecare mdsurd. Un copil venit pe lumea asta care se sperie ugor poate inv5la si fie mai calm sau chiar mai indrdzne! in fala lucrurilor cu care nu este familiarizat. Temperamentul fricos - sau orice alt temperament - poate sd fie parte a mogtenirii biologice a

()aze de oportunitdli

Temperamentul tttt estepredestinat

vielii noastre emotionale, dar nu sintem in mod necesarlirnitati la un anumit meniu emolional de cdtre trisdturile mogtenite. Existi o intreagd gamd de posibilitdti, chiar;i in cazul constringerilor genetice.Aga cum constatespecialigtiiin comportamenful genetic, genele nu determind singure comportamenful; mediul 9i mai ales ceea ce trlim gi invdtdm pe mdsuri ce cregter4 modeleazdpredispozilia noastra temperamentald,odati cu trecereatimpului. Capacitdlile noastreemotionale nu sint date fixe inndscute; printr-o invdlare corecti, ele pot fi imbundtdlite. Motivele.pentru care acestlucru esteposibil lin de maturizareacreierului uman.

normald stimuleazi formarea unui circuit neural extrem de complex, care incepe de la ochi gi se sfirgegtein cortexul vizual. Dacd un ochi al unui copil este acoperit citeva sdptdmini, acest fapt poate crea un deficit in capacitateavizuald a ochiului respectiv. Dacd un copil a avut un ochi inchis citeva luni si uiterior a putut vedea, ochiul respectivva intimpina dificultdli in distingerea detaliilor. Demonstralia vie a impactului experienlei asupra dezvoltdrii creierului o reprezintd studierea gobolanilor ,,bogafi" si ,,siraci"l\ . $obolanii ,,bogali" locuiau in grupuri mici, in cu9ti, avind tot felul de distracfii, cum ar fi scdrile 9i rotife. $obolanii ,,sdraci" locuiau in cugti foarte asemindtoare, dar goale 9i lipsite de orice distracfie.Dupd citeva luni, zona neocorticalda ;obolanilor bogali a dezvoltat relele mult mai complexe de circuite sinaptice; circuifui neuronal al gobolanilor seraci era, comParativ cu al celorlalfi, mult subdezvoltat. Diferenla era atit de rnare, incit creierui gobolanilor bogali era mai greu gi, ceeace nu e de mirare, erau mai degtepli in rezolvarea labirinturilor decit gobolanii sdraci. Experienle.similare pe maimule au ardtat ci 9i in acest caz existd diferenle intre ,,boga|l" 9i ,,sdraci" - 9i desigur efectul poate fi oblinut gi in cazul oamenilor. Psihoterapia- careestede fapt o reinv5lare emolionali sistematicd - este o dovadd pentru felul in care experienla poate schimba tiparele emolionale 9i poate modela creierul. Cea mai edificatoare demonstralie a acestui fapt provine dintr-un studiu asupra celor tratali pentru tulburXri obsesivelz.Una dintre cele mai des intilnite dorinle nestdpinite ale acestoraestesp6latul pe miini, care poate ajunge atit de frecvent, incit si se facd 9i de sute de ori pe zi, pin6.ce pielea persoanei crapd. Studiile au ardtat cd lobii prefrontali ai obsedalilor au o activitate peste normal13. ]umitate dintre pacienlii studiali au fost tratali cu medicamentele standard, cu fluoxetin (care este mai des intilnitd sub numele de Prozac),iar cealaltdjumdtate au fost supugi unei terapii comportamentale.Pacienlii suprrgi terapiei au fost expu;i sistematicobiectului obsesieilor sau al fixafiei lor, fdrd a se nerge insd pind la capit; pacienlii cu obsesiaspilatului pe miini erau dugi pind la chiuvetd, dar nu li se permitea se se spele. In acelagitimp, ei invdlau sd igi analizezetemerile gi spaimelecare ii chinuiau - de exemplu, faptul cd ni puteau sd se spele ii ficea sd creada cI or sd se imbolndveasci gi or se moara. Treptat, de-a lungul a luni intregi de asemeneaexperienfe, obsesia a in-

272

coPtLARrA: o gANSALINTCA Creierul omului nu este nici pe departe format la nagtere. El continui sd se modeleze de-a lungul intregii viefi, cel mai puternic progres avind loc in copilirie. Copiii se nasc cu mult mai mulli neuroni decit cei care vor rdmine in creierul adult; printr-un proces care se mai numegte 9i ,,de reducere", creierul practic pierde acele conexiuni neuronale care sint mai pulin folosite 9i formeazd conexiuni putemice in circuitele sinaptice cele mai folosite. Simplificarea prin renunlarea la sinapsele in plus imbunit5legte calitatea semnalului in creier, indepirtind cavza ,,zgomotului de fond". Acest proces este unul constant gi rapid. Conexiunile sinaptice se pot forma in citeva ore sau zile. Experien!a, mai ales cea din copildrie, modeleaztr creierul. Demonstralia clasicd a impactului experienlei asupra dezvoltirii creierului a fost fdcuti de delindtorii premiului Nobel, Thorsten Wiesel si David Hubel, ambii neurosavantil0. Ei au aritat ci la pisici 9i la maimule existd o perioadd critici in primele luni de viafi, cind se dezvoltd sinapsele ce transportd semnale de la ochi la cortexul vtrzului, unde acestesemnale sint interpretate.Dacd animalului i se inchidea un ochi o perioadl mai indelungatS, numdrul sinapselor acestui ochi cXtre cortexul vizual se reducea, in vreme ce sinapsele de la ochiul deschis se inmulleau. Dacd dupd perioada criticd ochiul inchis era redeschis, animalul deveneapractic orb de acel ochi. Degi ochiul in sine nu avea nimic, existau prea puline legituri cu cortexul vizual pentru ca acestasi poatd interpreta semnaleledate de acel ochi. La oameni, perioada criticd corespunzitoare pentru vedere acoperSprimii saseani din viafi. In aceastdperioadd, vederea

273

Oaze de oportunitdli

ceput se se estompeze;acelagilucru s-a intimplat 9i cu pacienlii pentru care s-au folosit medicamente. Descoperirearemarcabildtotugi a fost fdcuti din analizelerealizate la scaner;rezultatele au ar5tat cd terapia comportamentali a dus la o scdderesemnificativd a activitilii pdrlii cheie din creierul emolional, nucleii caudafi, ca gi in cazul pacienfilor tratali cu succescu fluoxetin. Experienla le-a schimbat funcfionarea creierului - 9i a indepdrtat acele simptome - la fel de eficient ca 9i medicamentatia! FANSE CRUCIALE Creierului uman ii ia cel mai mult timp comparativ cu creierul altor specii ca sd se maturir"ru .ornpi"t. in vreme ce fiecare zond'a creierului se dezvoltd intr-un ritm diferit in timpul copiliriei, instalareapubertilii marcheazduna dintre celemai nSvalnice perioade de specializarein creier.Mai multe zone ale creierului care au'un rol in-viala emolionald sint printre cele ce se maturizeazd mai incet. In vreme ce zonele senzorialese maturizeazd.inprima copildrie, iar sistemul periferic la pubertate,lobii frontali - Iocul in carese manifesti autocontrolul emotional, inlelegerea9i reaclia la rang de arti - continui sX se dezvolte pind cdtre sfirgitul perioadei de adolescenli, intre 16 9i 18 anila. Obiceiurile de stdpinire a emoliilor, obiceiuri care sint repetate mereu in copildrie si in adolescenfd,ajutl la rindul lor la modelarea acestui circuit. Astfel, copildria reprezintd o gansd cruciald pentru modelarea predilecliilor emofionale de-o viafd; obiceiurile dobindite in copildrie sint incluse in refelele sinaptice ale arhitecturii neurale 9i sint mai greu de schimbat ulterior in via!5. Datd fiind importanla lobilor prefrontali in stdpinirea emofiilor, aceasansdde modelare sinaptici in respectivaregiune a creierului poate insemna totodatd si cX in marele proiect al creierului, experienla copilului de-a lungul anilor poate modela ultimele conexiuni in circuitele care reglementeazd creierul emofional. Aga cum amvdzut, experienfelecritice includ cit de bine rdspund pdrinfii la nevoile copilului, oportunitilile gi indrumarea de care are parte un copil in a invdla sd se descurcecu propria suferinfd, sd-gicontroleze impulsurile 9i sd aibd exerciliul empatiei. In mod similar, neglijareasau maltratarea,incapacitatea de implicare a unui pirinte egoist sau indiferent sau o disciplinh brutali isi pot ldsa amprenta in circuitul emolionalls.

'letnperamentul nu estepredestinat

275

Una dintre lecliile emolionale esenfiale,invdlatd in prima copildrie gi slefuitd pe parcursul anilor ce urmeazd, o reprezintd feiul in care estecalmat copilul atunci cind e supdrat. Foarte mulli copii mici sint calmali de cei care au grijd de ei: o maml i9i aude copilul plingind, il ridicd in brale gi il leagdnd pind ce se linistegte.Aceastdadaptarebiologicd, spun unii teoreticieni,il ajutd pe copil sd inceap5 sd invele cum ar putea sd se potoleascdsingurto. in timpul unei anumite perioade critice, intre zeceluni 9i un an gi iumdtate, zona orbitofrontald a cortexului prefrontal formeazd rapid conexiunile cu creierul limbic, care va fi un fel de comutator deschis/inchis pentru momentele nepldcute' Copilul care a fost calmat de nenumdrate ori invali mai ugor sd se calmeze singur; conform unor speculafii,se pare cd in acestcircuit existd legdturi puternice Pentru controlarea momentelor nepldcute 9i cd de-a lungul vielii vor reugi sd se calmeze mai bine la supirare. Sigur cd arta de a se calma singur se dobindegte de-a lungul anilor 9i prin alte mijloace, Pe mesurd ce maturizarea creierului ii oferd copilului mai multe unelte emolionale complexe. Sd nu uitdm cd lobii frontali atit de importanli pentru reglarea impulsurilor periferice se maturizeazi la adolescen!6i7.Un alt circuit cheie care continue sd se modeleze de-a lungul copildriei se afld la nivelul nervului vag, care la una dintre terminaliile sale regleazd,inima gi alte pdrli ale corpului, iar la cealalti transmite semnale la nucleul amigdalian prin intermediul altor circuite producind secrelia de catecolamine care declangeazd reaclia iupt5-sau-fugi. O echipd de la Universitatea din Washington care a studiat impactul asuPra cregterii copiilor a constatat cA ingrijirea pdrinlilor comPetenli din punct de vedere emolional duce la o schimbare in bine a funcliei nervului vag. Sau cum explica psihologul ]ohn Gottman, care a realizat aceststudiu: ,,Pirinfii modificd tonul vag al copiilor" - o m6suretoare a cit de ugor Poate fi declangat nervul vag se face ,,prin preg5tirea lor emofionald: prin disculii cu copiii despre sentimentele lor 9i despre cum trebuie ele inlelese, fdrd critici sau judecili de valoare, despre cum se rezolvd diverse situalii emofionale, pregitindu-i pentru ceeace trebuie sd facd,de pildd in situaliile in careeste vorba desPrelovire sau retragere in momentele de tristele." Cind pirinlii au procedat bine, copiii au reugit si suprime mai ugor activitatea nervului vag, care face ca nucle-

276

Oaze de oportunitdti

ul amigdalian sd declangezehormonii reacliei luptd-sau-fugi 9i deci s-au comportat mult mai bine. Este limpede ci dezvoltarea principalelor talente ale inteligentei emolionale are perioadele ei critice, care se intind pe mai mulli ani in copildrie. Fiecareperioadd reprezintd o oportunitate pentru a ajuta copilul sd dobindeasci obiceiuri emolionale benefice, dacd nu se reusesteacestlucru, efortul va fi mult mai mare pentru a oferi lectiile corective ulterioare in viafd. Formarea si specializareacircuitelor neurale in copilirie poate fi un motiv suficient de puternic pentru a explica de ce emoliile timpurii 9i traumele sint atit de greu de depdsit, soldindu-se cu efecte de duratd 9i chinuitoare, inclusiv la virsta adultd. De asemenea,ar mai putea explica 9i de ce psihoterapia poate dura adeseafoarte mult, mai ales atunci cind e vorba de influenlarea acestor tipare - gi de ce, asa cum am vdzut, chiar gi dupl terapie aceste tipare au tendinfa sd rdmind nigte inclinatii profunde, desi sint acoperitede noi viziuni 9i reacliireinvilate. Evident, creierul rdmine elastic de-a lungul vielii, degi nu intr-o mdsuri la fel de spectaculoasdca in copildrie. Orice invdtare presupune o schim6are in creier, o intdrire a conexiunii sinaptice. La pacienlii cu tulburdri obsesivecreierul se modificd, a*tind cd obiceiurile emolionale pot fi schimbate de-a lungul vie!ii, cu un oarecareefort sustinut, chiar 9i la nivel neural. Ce se intimpl5 cu creierul in cazurile de tulburare de stres posttraumatic (sau in terapia respectivi) estede fapt un efect analog cu acelea pe care Ie aduc experienleleemofionale in bine sau in riu. Unele dintre cele mai grditoare leclii pentru un copil vin din partea pdrintelui. Obiceiurile emolionale induse de pdrinli sint foarte diferite dacd, pe de o parte, ei sint pe lungimei de undd a copiilor, adicl recunoscnevoile emolionale ale copiilor gi le satisfac sau isi disciplineazl copiii prin empatie, sau dacd, pe de alttr parte, plrinfii sint absorbili doar de sine gi ignord tulburdrile copilului sau il disciplineazd,capricios prin lipete si bitXi. O psihoterapie prelungitd este,trtr-un fel, un remediu pentru ceea ce s-a gregit sau s-a ratat complet in perioada anterioard in privinfa pregdtirii copiilor. Dar de ce sI nu facem ceeace ne std in putinli pentru a preveni aceastd nevoie, oferindu-le copiilor atenlia 9i cdlduzireanecesarepentru a cultiva cahtetile emofionale esenlialeinci de la bun irceput?

PARTEAA CINCEA

Alfabetul emofional

,......x+:+i:ir :l:+4:::::: i:!i:iiil!l l::ti::t:::

:\iilil:i:ri!:l:r::. ,::;::i::iirr::jilii: a:::i:::air::

;1r;i-j iiiill ,.......,i:il:ii:ii.......

Costurile analfabetismului emotional

Totul a inceput ca o micd disputi, dar lucrurtle au luat amploare. Ian Moore, elev in claselemari la Liceul Thomas lefferson din Brooklyn, gi Tyrone Sinkler, din clasele mici, au avut o neinlelegere cu un coleg pe nume Khalil Sumpter, de cincisprezece ani. Dupd care au inceput sd se lege de el gi si-l ameninle pind ce conflictul a explodat. Khalil, speriat ci Ian si Tyrone ar putea sd-l batd, a venit intr-o dimineald la gcoal5 cu un pistol de calibru 38 gi, la cinci metri de paznicul scolii, i-a impugcat mortal de la distan!5 mici pe cei doi pugti chiar pe culoarelegcolii. Acest incident, oricit de sinistru ar fi, poate fi interpretat ca incd un sernn al nevoii disperate de leclii de stdpinire a emofiilor, de rezolvare pagnicd a neinlelegerilor sau Pur gi simplu de adaptare la viala in comun. Educatorii, deranjati de punctajele slabe la matematicX gi la citit ale elevilor, au constatat ci existi 9i o deficienfd mult mai alarmanti: analfabetismul emofionall. fn vreme ce pentru imbundtdlirea performanlelor intelecfuale s-au fdcut eforturi liudabile, aceastdnoud 9i tulburdtoare deficienld nu este abordatd in nici un fel la nivelul Programei gcolare. Sau cum spunea un profesor din Brooklyn, actualmente, accentul care se pune in gcoli sugereazi cX ,,ne preocupi mult mai tare cit de bine pot citi copiii gi cit de bine pot scrie decit dacd vor mai fi in viafd sdptdmina viitoare". Semnele acesteideficienfe se pot constata in incidentele violente, cum ar fi impugcarea lui Ian 9i a lui Tyrone, care sint tot mai dese in gcolile americane. Acestea nu mai sint doar cazuri izolate: cregtereatulburdrii vielii adolescenlilor gi a numdrului necazurilor copildriei pot fi sesizatepretutindeni in StateleUnite - fiind un fel de model pentru tendinlele din lumea intreagd - dupi cum se aratd in statistici precum acestea2:

280

Alfubetul entolional

In 1990, comparativ cu ultimii doudzeci de ani, in statere unite s-a inregistrat cel mai mare procent de arestdri de minori pentru delicte violente; s-a dublai numarul arestirilor adoles_ cenfilor pentru violuri; rata crimelor sdvirgite de adolescenfia crescut $e patru ori, mai ales din cauzatot mai desei folosiri a armelor3.Tot in acegtidouizeci de ani, numirul de sinucideri i^ rindul adolescentilor s-a triplat, la fel ca numdrul cle .opf ,rt, paisprezeceani care sint victimele unor crirne4. Rdmin insdrcinate fete tot mai multe gi mai tinere. prnd in 1993,numdrul de nagteri la fetele intre zece si paisprezeceani a crescut constant cinci ani la rind, acestfenomen fiind numit ,,cc> pii carefac copii"-- precum numdrur proporfia 9i sarcinilor ne9i dorite 9i presiunile cblegilor de a face sex.'Nurndrul de cazuri de boli venerice la adolescenfis-a triplat in ultimii treizeci de anis. sigur cr aceste cifre sint descurajante, dar daci ne concentrim asupra tineretului american de origine africand, erlai ales clin orage, situafia este 9i mai ingrijordtJare, toate cifrele fiind mult mai mari gi uneori duble, dacd nu chiar triple sau mai De elemplu, consumul de heroind cocaind in rindul ce9i futl ror roarte trneri a crescut cu 300% in cei doudzeci de ani de di_ nainte de 1990;in rindul tinerilor americani de origine africand, s-a ajuns ca numdrul celor ce iau droguri sd creasci decid.e18 ori fali de acum doudzeci de ani6. Cauza cea mai des intilnitd a dezechilibrelor adolescentilor este boala mintald. simptomere de depresie, i"dif;;;;-;ili;; majore sau minore, afec{eaziio treime d'ir,t.u adolescenfi.pentru fete, riscul de depresie se dubleazd la pubertate. Frecv en,tadezechilibrelor de alimentalie la adolescentea crescut spectaculosT. in sfirsit, daci lucrurile nu se-vor schimba, perspectiva pe termen lung a copiilor de astdzi in privinla unei casdtorii 9i a unei vieti rodnice 9i stabile este tot mai i.tunecati de la o g".,._ la rrie're 11!e alta. Aga cum am r'rzut in capitorurg,in ce in anii 1970 gi L980rata divorfurilor era de aprox. 'slh, pe mdsurr ce am intrat in anii 1990,proporlia tinerbor cupluri care sfirgesc printr-un divorf este cam cl-edoue din trei. O SENZATIE EMOTIONALA

NEPLACUTA

Aceste statistici alarmante sint precum canarul din tunelul din mina de cdrbuni, care moare avertizindu-i pe muncitori cd esteprea putin oxigen. Dincoro de acestecifre, probremelecopi-

Costurile analfabetisnruluiemolional

2E1,

ilor din ziua de azi pot fi urmdrite gi la niveluri mai stlbtile, in situaliile de zi cu zi, unde incd nu s-a ajuns la crize profunde. Cele mai grditoare date - un barometru exact al scdderii nivelurilor de competenld emolionale - fac parte dintr-o mostrd la nivel nalional privitoare la copiii americani intre gapte gi gaisprezece ani asupra cSrora s-a f5cut un studiu comparindu-se stareaemolional5 a copiilor de la jumdtateaanilor 7970cu ceaa copiilor de la sfirgitui anilor 19808.Pornind de la declarafiilepdrinfilor gi ale profesorilor, asistdm la o inr5utSlire permanenti. Nu e vorba doar de o singurd problemd; toate indicatoarele aratd o direclie gregit5.In medie, copiii o duc mai prost in urmdtoarele privinle: . lzolareasau problemelesociale:preferinla de a fi singuri; de a fi secretogi;bosumflarea;lipsa de energie;sentimentul de nefericire; dependenla exagerat5. . Anxietateasi depresia:dorinla de a fi singuri; existenla mai multor temeri 9i ingrijordri; nevoia de a fi perfecli; sentimentul ci nu sint iubili; agitalia sau tristelea gi depresia. . Problemele deatenliegi degtndire: incapacitateade a fi atenli sau de a fi calmi; visarea cu ochii deschigi;acliuni intreprinse fird a medita asupra situaliei; agitalia prea mare, care duce la o incapacitate de concentrare;rezultatele proaste de la gcoald;incapacitateade a-9i lua gindul de la anumite lucruri. o Delincaenlasaungresiaitatea: frecventareacopiilor care au intotdeauna necazuri; minlitul 9i trigatul; certurile foarte dese cu alfii; rdut5lile fali de allii; dorinla imperioasdde a li se acorda atenfie; distrugerea lucrurilcrr care nu le aparfin; neascultarea manifestatdacasdgi la gcoal6;incipdlinarea gi proasta dispozilie; vorbjtul prea mult; tachinirile; firea prea aprins5. in vreme ce toate acesteprobleme de izolare ridici noi semne de intrebare in ansamblu, ele sint barometrul unei schimbiri majore, al unui nou tip de toxicitate care aParegi otrivegte experienlele din copildrie, al unor deficienle profunde la nivelul competenlelor emofionale. Aceastd senzalie emolionali nepldcuti pare sd fie in cazul tuturor copiilor prelul vielii lor moderne. In vreme ce americanii igi criticd in mod fd;ig problemele ca fiind extrem de grave comparativ cu cele ale altor culturi, sfudiile ficute in lumea intreagd aratd cX existX ;i situafii mai alarmante decit cea din StateleUnite. De exemplu, in anii 1980,profesorii gi pdrinlii din Olanda, China gi Germania au ajuns la con-

Alfabetul emofional

cluzia cd nivelul problemelor pe care le au copiii din ldrile lor estesimilar cu cel al copiilor Americii anului tcizo.Iar unele !dri, cum ar fi Australia, Franfa gi rhailanda, aveau probleme chiar mai grave decit cele actuale ale SUA. Dar probabil cx lucrurile nu vor rdmine nici m6car aga pentru multd vreme. Forlele puternice care propulseazi coborirea competenlei emofionale se pare cd au cdpdtat avint in statele unite comparativ cu alte liri dezvoltatee. Nici un copil, bogat sau sdrac, nu este scutit de riscuri. Aceste probleme sint universal valabile gi caracterizeazdtoate grupurile etnice, rasiale sau formate pe criteriul venitului. Astfel, in vreme ce copiii sdraci au cele .r,ui prouste rezultate in privinla capacitdfilor emofionale,. rata de deteriorare de-a lungul zecilor de ani nu este mai mare decit aceeadin rindul copiiior din clasade mijloc sau al celor bogati: toate datele arati aceeagi pantd constant coboritoare. A existat 9i o cregtere corespunzd,toare - intreiti a numxrului de copii care au apelat la un sprijin-psihologic (ceeace ar putea fi un semn bun, pentru cr semnalizeazd faptul ci existd un ajutor disponibil), precum gi o dublare a numdrului copii care au avut suficiente probleme emolionale incit ar fi-de trebuif sd apelezera un ajutor, dar n-au fdcut-o (un semn prost) - de La9% in 1976la tg% in 19g9. urie Bromfenbrenner, un eminent psiholog in probleme de dezvoltare de la universitatea Cornell, i fecut in stuaiu comparativ la nivel internalional referitor la binele copiilor gi a deilarat: ,,in absenfa unui sistem eficient de sprijin,'stresul extern a devenit atit de mare, incit pind gi familiile puternice incep si se destrame. Agitafia, instabilitatea gi inconseivenfa vielii de familie de zi cu zi sint tot mai mari la nivelul tufuror segmentelor societdtii noastre, inclusiv la nivelul celor cu studii rlr, .., bani. in joc este generalia urmdtoare, in special biiefii, care,pe mdsurl ce cresc,sint mai vulnerabili in fafa acestor forle distrugdtoare, cum ar fi efecteledevastatoare ale divorfului, sardciei gi gomajului. Statutul-copiiloramericani gi al familiilor lor estemai disperat ca niciodat5... Milioane de copii sint lipsiti de competenti si caractermoral."1o Acesta nu este un fenomen strict american, ci unul global, cdci concurenta mondiali in a scddea cosful miinii de lircru a creat forle economice care exercitr presiuni asupra familiilor. Acestea sint vremuri in care familiile sint asaltate de probleme financiare 9i atunci ambii pdrinti lucreazd multe ore, copiii fiind

Costttrile analfabetismuh i emolional

l dsal i decapul l orsaui ngri j atel evizor uiui; vr em ur icindt ot m ai un singur P1itl mulli copii cresc in s[rd!ie; cind familiile cu gi-c-opii mici sugari mulli mai tot cind numeroase; mai sint tot si ntl dsal i l acreg6,undenul i sed6aPr oaPeniciunf eldeat enacesteainseimne' chiar 9i in cazul pA!ie, fiind neglila.tl.Toate schimburi rinfilor bine intenli'onali, erod'area nenumdratelor ajunge la se care prin copil, pdrinte airrtr" 9i mdrunte si necesar" care nu familiile in competenleie emofionale. .bg est^ede f6cut pe copiii poati Pune mai funclioneazd atit de eficient incit sd-9i asupra atentd mai privire O pi.iour", pregdtindu-i pentru viali? ci deficienlele mecanismelor problemelor specifice iugereaz1 sociale constiemogionale 9i .o*p"tutrfelor existente tu .,i.r"irri bicare.corectivele in tuiebazaunor probleme grave - 9i felul mai menlind sd putea ar ne orientate sau misurilJpreventive mulli copii Pe drumul cel bun'

stwr ATtr imn ttv zrREA A GRE C i nderami ngcoal apri mard, copilulcelm air duer aJim m y, Era genul careili fucare era ir,.luru ulut.u, L" fiind inti-antiia. de indatd ce-i apostrofa te bicicleta inu 9i ra banii d" *ir,.ui, ifi aprindea din orice' se care bdt[ugului tipul era vorbeai. |immy - gi p6stram uneori chiar din nimic.Toli ne temeam de |immy jimmy; nimeni nu se de distanla. Toatd lumea il ura 9i se temea j ucacuel .A tunci ci ndapdre.apet er enuldejoacder acagicum din calea sa' .rr, foayguard invizibil ii inaeparta pe toli copiii Mai puSigur cd acei copii ca ]immy- au probleme serioase' copidin flagrantd aceas[eagresivitate lin evident este fapLl cd emolionale' pro-bleme lirie constifuie .rn ,"ro,' pentru viiloarele }i mmyafdcutpugc5ri epentru m olest ar epir r SsSim plineascd gaisprezeceani. tot restul Faptul ci acei copii ca Jimmy mogtenest.B:t'tttt dintre multe in iveald vielii agresivitat"u dir, copiierie i iegit la acestor a familie de viala studiile f6cutel1.A9a cum am vdzut, copiiagresiviPresuPuneintotdeaunapdrinlicealterneazdneeste probabil glijenla .., urp"i*"J 9i c''' pedepsele cap1i.ci9a3e; paranoici pulin s{devini copii pe face ii tipar u."rt de inleles .e sau violenfi. N utol i copi i i furi ogi si nti nsdgibdt dugi; opar t edint r eeisir r t nigtepariaretragi,carereaclioneazXexagerataturtcicindsintneDefectul percajigi sau fagdde ceea ce ei percep a fi nedreptdli.

284

Alfubetul emolional ceptiv care-i unegte pe acegticopii constd in faptur cd ei sesizea_ zd atacuri acolo unde ere nu existd, imaginindu-9i cd persoanele din jur sint mai ostile decit fir realitate. Xcuustu iiruce sd ri se pa_ ta:5. unele fapte neutre sint ameninldtoare - un brinci nevino_ vat devine o vendetd: iar singurul respuns este atacul imediat. sigur cd asta ii {glermind pe afi copii sdl-ievite, izolindu-i gi mai tare. Acegti copii furiogi gi i.zori,agisint foarte sensibili la nedrep_ qj la faptul.cr ar putea fi traiati astfel. Ei intotdeauna se vid Ietl in rolul de victime-9ipot ingira oricind o listd intreagd de cazuri in care, de exemplu,-profesorii i-au acuzat .e u, fi fdcut ceva atunci cind nu aveau nici o vini. o alti tresature a acestorcopii este aceeaci afunci cind se afld in toiur unei crizede furie nu au decit o singurd reacfie: si loveascd. se poate vedea.cum funcfioneazi acesteinclinalii percepfuin care bataugii sint pugi aldturi de co_ :f pt 1t:,:[9*R"riment mar pagnici si priveascd inregistriri videl. intr_unul dintre filme, un b,iat scapdcSrlile-pejos atunci cind un altur il inghiontegte. Copiii incep sd ridd; uaiutnt .uru u ,.apuilergilu se ener_ veazd si incearcdsd dea intr-unul dintre ."i .1." ,ia.'cir.,J *pili care au vdzut caseta vorbesc despre ea ulterior, se constatd c5 bitdugul tntotdeauna ir justitici pe cel care aa ir,-pugti. gi mai grditor faptul cd atunci cind a fost necesar .este sd se precizeze agresivitatea din film, in discutiile d"rpru ."",i bdtdusii r_au consideratpe cel care gi-a imbrincit ini;iar coi"g"l'.u fiind vino_ vat, bdiefelului care lovegte fiind justificl#2. ^miriasalt Acest ra a-i judeca pe piotagonigtii filmului dovedegte o profundd inclinalie p"t."pirruia i., cei in care sint in mod normal agresivi: ei acfioneazF,pe baza prezumliei de ostilitate sau de ameninfare, nedind prea murtd iten;ie la ceea ce se intimpld de fapt. De indatd ce detecteazi aceastd amenintare, sar la bitaie. De exemplu, dacd un bdiefel agresiv joacd cu un altul care muti o piesd atunci cind nu ii Iste.rin-d"r, 9ah va interpreta i.i*"i aceastSmutare ca fiind o ingelitorie, fdrd a sta str se gindeascd dacd nu cumva a.fost o simpld gregeald.pru;;;;rrerea sa este una rduvoitoare gi nu una nevinovatd, iar reaclia este automat ostild. odati cu aceastdperceplie grdbitd a unui act ostil apare automat gi"un act de agresivitite; ii loc sr ii suuiinieze celuilalt cd a fdcut o gregeald, t.".u direct tu u*ru.tii.r**o gi lovind. "I acest Cu cit copiii fac mai des lucru, cu atit agresivitatea devine pentru ei un Sest arllomat, iar repertoriuf aJop;i"ni _ polite_ r !ea, gluma - se restringe.

Costurile analfubetismului emolional

285

Asemenea copii sint vulnerabili din punct de vedere emofional in sensul cd au un Prag foarte scdzut al supirdrii, iritindu-se tot mai des pentru tot mai multe lucruri; odatd ce se supird, gindirea li se ilrtunecd, iar actele nevinovate sint percepute ca ostile 9i recad in obiceiul prea bine invdlat de a reacliona printr-o loviturd violent613. Aceste inclinafii perceptuale spre ostilitate existd incd din primele clase.in vreme ce majoritatea copiilor, gi mai ales a bdielilor, sint obraznici la grddinild 9i in clasa intii, copiii cei mai agresivi nu reugescsi invele o modalitate de autocontrol pind in .Ltu a doua. in vreme ce alli copii au inceput sd invele ce inseamnd negocierile gi compromisul pentru neinlelegerile de pe terenul de joacd, b5taugii se bizuie tot mai mult pe forli gi violenld. Ei pldtesc un pre! social: dupd primele doud sau trei ore petrecute cu un b5t5ug pe terenul de joaci, ceilalgicopii deja deilare cI pugtiul le displacela. Studiile care i-au urmdrit pe copii din anii pregcolari gi pind la virsta adolescenlei au constatat ci aproape jumdtate dintre gcolarii de clasaintii care sint obraznici, incapabili si se inleleagd cu ceilal;i, neascultitori fald de pdrinli ;i in53q1!ina!i cu Proiesorii devin delincvenli la virsta adolescengeiis.Sigur ci nu toli acegticopii agresivi sint pe drumul ce duce la violenld sau la acte criminale ulterior in via!5. Dar dintre toli copiii, acegtiasint cei care risci cel mai tare ca in final si comitd delicte violente. Tendinla spre delicte apare surprinzdtor de devreme la acegti copii. Atunci iind copiiloi dintr-o grddinila din Montreal le-au foit date calificative ir ceea ce privegte ostilitatea 9i capacitatea de a crea probleme, cei cu scoruri inalte fdceau dovadl clarl de delincven!5 doar cinci-opt ani mai frrziu,in primii ani ai adolescenlei. Existau sansede trei ori mai mari ca acegticopii sX admiti faptul cd au betut pe cineva care nu le ficuse nimic, cd au furat din magazine, cd lu folosit o armd de foc intr-g neinlelegere, ci au dat o spargere sau cd au fuiat piese de la o magini sau ci s-au imbdtat --gi toate acesteaincX inainte sd facd paisprezece ani16. Calea tipici primard spre violenld 9i spre criminalitatd se prefigureuialu copiii ca_resint agresivi 9i-greu de stdpinit ince iit Jutu intii gi a doua17.De obicei, impulsurile prost controlate din primii ani de gcoaldcontribuie la rezultatele gcolareProas' te, copiii din aceast5categorie fiind percepu-ti9i percepin9"-t9 pe ei ingigi ca ,,pro9ti", remarcd de altfel confirmati 9i de faptul

287

Alfubetul emolional

C os t uril e analfab et is rru'il ui etn olion al

cd sint surghiunili in claselespeciale (gi chiar daci acegticopii pot avea o mare dozd,de ,,hiperactivitate" sau disfunctii de invdl-are,cu siguranli nu toli se afld in aceastdsituafie). Copiii care la inceputul gcolii gtiu deja de acasdce inseamnd stiluf,,coercitiv" - adici violent - sint de asemeneaizolali de cdtre profesori, care ar trebui sd-giocupe prea mult timp ca sd-i find in friu. Sfidarea regulilor de la ore, ce pare fireascd pentru acegti copii, are drept consecinld pierderea unui timp care altfel ar fi putut fi folosit pentru invdtat; soarta lor de a nu reugi la invdfiturd este aproape predestinatd,mai alesincepind cu clasaa treia. Degi biielii care se indreapti spre delincventd tind sd aibd un Ie mai scdzut decit colegii lor, impulsivitatea este in mai mare mdsurl cauza delincvenlei; impulsivitatea brielilor de zece ani este un indiciu de trei ori mai puternic al delincvenlei ulterioare fatd de IQ-ul lor18. Pind in clasa a patra sau a cincea, acegticopii considerali betdugi sau doar ,,dificili" - sint respingi de colegii lor gi sint incapabili sd-gifactr ugor prieteni; ei aiung ratali din punct de vedere gcolar. simfindu-se fdri prieteni, se asociazi iu alti paria sociali. Intre clasa a patra 9i a noua, intrd in bande 9i duc o via!i ce sfideazd legea gi ordinea; existi un risc de cinci ori mai mare pentru ei sd ajungi vagabonzi, alcoolici, drogafi, mai ales intre claselea gaptea9i a opta. Pe la jumdtatea anilor de gcoali, ei strt insofili de allii care ,,au inceput mai tirziu,,, dar care sint atragi de aceststil sfidtrtor; acegtifurtirziali slnt adeseacopii mai mici, total nestepinili acasd,care au inceput sd bintuie pe strdzi de capul lor incx din gcoalaprimard. in anii de liceu, acestgrup marginalizat de obicei renunld la studii 9i incearcdsd se in&epte spre delincvenfd, implicindu-se in delicte minore, cum ar fi furtul din magazine, spargerile sau comerful cu droguri. (o diferenld grditoare apare pe acestparcurs intrebdieti fe9i te. un sfudiu asupra fetelor ,,rele" din clasa a patra - cele care au probleme cu profesorii sau nu respectd regulile, insd firi a fi nepopulare printre colegi - aratd cd 40% dintre ele au deja un copil inainte sd termine anii de liceule. Asta inseamni un procent de trei ori mai mare fa!5 de cel inregistrat in rindul celorlalte fete. Cu alte cuvinte, fetele cu apucdfuri antisociale nu devin violente - rdmin gravide.) Desigur, nu existd o singurd traiectorie spre violentd 9i delinwenfd; existd mulgi alli factori care pun in primejdie un copil: daci estenrscut intr-un cartier cu o ratx mare a criminalitefli, va

fi expus mai multor tentalii spre crimd gi violenfi, lucru ce Pornegte de la faptul ci familia tidiegte intr-un stres puternic sau in sdrdcie.Dar nici unul dintre acegtifactori nu face delincvenla si devind inevitabili. Toate acesteafiind la fel de importante, forcopiilo^r agresivi spolele psihologice care acfioneazd.in cazul iur. 9ur,r"1e1a ei sd devind infractori violenfi. Sau cum sPune Gerald Patterson, un psiholog care a urmdrit indeaproaPe evolulia a sute de bdieli la virsta adulta tindri: ,,acteleantisocialeale unui copil de cinci ani pot fi modelul actelor de delincvenla ale adolescentului."20

286

FCOALAnATAUgtLoR Aceastdpredispozilie mintal5 a copiilor agresivi ce ii inso!e9te toath viagl este cea care aproape sigur ii va face sd sfirgeascd fur necazuri. un studiu efectuat asuPra delincvenfilor minori condamnali pentru acte d.eviolenld 9i asupra elevilor de liceu agresivi a ajuns la conclu zia cd,acegtia au un tipar mintal co,rirr., atunci cind au probleme cu cineva, automat considerd cd persoana se afld p" o potilie antagonicd, frlnindu-se sI tragd concluzii in legdturi cu ostilitatea acesteia fald,de ei, firl sd mai caute alte infoimalii sau sd incerce sd gindeasci pagnic pentru a-gi rezolva neingelegerile.in acelagitimp, consecinla negativd a unei solutii violente - de obicei, o bStaie - nu le trece prin minte. Tendinla lor agresivd estejustificata in gind prin convingeri cum ar fi:,,E in fugul5 si lovegti pe cine-vadaci egti nebun Ie furie,,; ,,Dacd te dai inapoi de la o bdtaie lumea o sI te socoteasci un lag"; gi ,,cei care sint betufi zdravdn nu suferi chiar asa de rAu."2L ' lns6 un ajutor venit la timp poate schimba acesteatitudini 9i poate bloca iceasti traiectorie Jpre delincvenla a copilului; mai multe programe experimentalelu avut un oarecaresuccesin a ajutaraieme.,"u.opii'agresivi se invele si-gi controleze impulsu,il" urrtirocialeinainte id intre in incurcituri majore. Unul dintre acestea,organizatla universitatea Duke, s-a ocuPat de elevii de gimnaziu iur" ," infuriau r"p,uq" 9i creau probleme' in cadrul i.,o, gedinle de instruire de 4Oae minute ce aveau loc de doud ori pe siptamine, pe o perioadi de gase pind la doudsprezece sapiamini. Acegti 6ai"1i erau invifali, de exemplu, cd-o parte dintre aluziile Pe care ei le intrepretau ca fiind ostile erau de fapt neutre sau prietenegti. Ei invxlau si gindeascd 9i din perspecti-

288

Alfubetul emolional

va altor copii, s5-gi dea seama cum sint percepufi gi ce ar putea ginli gi simti ceilalgicopii in situaliile care i-au infuriat foarte tare' De asemenea,erau gi cursuri speciale pent.., stipinirea miniei, constind in reconstituirea unor scene,cum ar fi o tachinare care i-ar fi putut face sd-giiasd din fire. una dintre abilitdtile cheie pentru controlarea miniei a constat in supravegherea senti_ mentelor - congtientizarea senzatiilor fizici, cum ar fi rogirea obrajilor sau tensiunea muscurard i' mo.ner.,tt u.,urvdrii si abor'larea acestor^sernne ca pe un indiciu ce trebie;;';;;:r:] vild sau sd mai reflecteze la ceea ce urmeazd sdfacd gi nu sd ac_ fioneze impulsiv. Iohn Lochman, psiholog la Universitatea Duke, unul dintre creatorii acestui program, *i-u rprs: ,,Ei discut' despre ,it utiile prin care au trecui recent, ca df exernprtr-oi*uri.,.eald pe cu_ loar; pe care o consideraserdvoit5. Copiii .,*o.rr*bi despre ferur cum ar fi trebuit sd abordeze aceastd intimprare. unul dintre ei, de.exemplu, mi-a povestit cum s-a adresaf unui biiefer care r-a imbrincit, spunindu-i sd nu mai faci prr gi simplu a plecat' Asta insemna cd detinuse ";;;;;uioi controlul fara ,e igi piar_ dd respectul de sine fdrd si provoace 9i o bitaie.,, Pare interesant;murgi dintrl biiefii agresivi sint nefericifi din cauzd cd-gi ies ugor din fire; prin urmare, sint receptivi ra posi_ bilitatea de a invdfa cum se se controrez".'i",*;-*o*"r,t ir ca_ re deja au apucat sd se aprindd, desigur.e ur"rr*nea reacfii la rece/cum ar fi retragerea sau numdruirr pind la zece,astferincit si treacd primul impurs inainte de a reacfiona, nu se declansea_ zd automat; biielii exerseazi asemenea alternativ";,;; fuiTscenetein care fiecare are rolul sdu, ca d" mersul in_ tr-un autobuz in care citiva pusti nu le au" "*"mflu pu."l Astfer, ei pot incerca un rdspuns prietenos prin care si-gi pdstreze demnitatea, dar care sd fie ollternativi la lovire, pii"I;;;;;;#;ri; de rugine. La trei ani dupd ce biielii au urmat un asemeneacurs; Lochcomparat cu allii care fuseserdla fel de agresivi, dar nu ,*u" i.1 beneficiaserd de asemenea cursuri de stipiniru ? miniei. Er a constatat c5 la adorg.lc.entabdielii care urmaserS acest program erau mai pulin dificili la ore, aveau o pirere mai bund despre si_ ne, iar posibilitatea de a se apuca de beutura sau de droguri era mult mai micd. cu cit prog.u*,rl a durat *ui *rrrt.cu atit agresivitatea a sclzut mai iare.

Costu rile nnnlfabetism ul ui emo! ittnal PREI{ENIREA

289

DEPRESIEI

usor. ani, a pirut intotdearrnacd seadapteazS Dana,de saisprezece Dar acum,dintr-odata,nu se mai puteainlelegecu celelaltefete9i ceeace o nemullumeagi mai tareera ci nu reu9easdmenlin5prea mult o legaturdcu un bdiat,chiar dacdde fiecaredataf'5cea9i dragi vegnicobositd,Dana9i-apierdut pofta gostecu JI. Morocanoasd si sedistrezein nici un fel.Sesimlea chef avut mai n-a mincare, de neajutorati gi f5r5 speranfe,nefiind in stare sd iasx din aceastd proastXdispozitie;i chiar segindeasd sesinucidd' 3tur"ude dLprimarefusesegenerattrde ultima despdrlirede prietenul ei.Ea a precizatci nu gtiacum sdfaci sXiasdcu un bXiatfdrdsi seimpliceimediatintr-o relaliesexuali- chiardaci acestlucru i se pdreainconfortabil- gi nu gtiacum si pundcapit unei relalii chiar se culcacu divergibiiefi, sPuneaea,cind nesatisfdctrtoare. iind ".unu voia decitsi-i cunoascdmai bine. de fapt Astfelincit, cum tocmaisemutasela o altd 9coal6,sesimfise9i mai timidi gi mai nelinigtita,nereugindsi-9i facdprieteneprintre f9tel9 vorbind de acolo.De exemplu,sesfias[ deschiddvreo conversafie, doar ci|d i se adresacineva.Era incapabildsXsearatea9acum era eade fapt gi nici nu gtiace sd mai zici dupa: ,,Buni,ce facl?"zz Dana a urmat o terapie in cadrul unui Pro8ram exPerimental pentru adolescenli deprimali din cadrul Universitalii Columbia. Tiatamentul ei s-a concentrat asuPra felului in care ar putea sd igi stipineasci mai bine relaliile sentimentale:cum se-9i ?acd prieteni, ium sI se simti mai increzhtoare aldturi de alli adolescenfi,cum sI impuni limite in privinla relaliilor sexuale, cum se se Poarte in intimitate, cum sX-9iexprime sentimentele. ,r. fel de incercare de a remedia o Parte dintre tr5in esenfd, "tu sdturile emolionale fundamentale. $i a funcliona! depresia i-a trecut. Mai ales la cei tineri, problemele in stabilirea unor relalii genereaze depresii. Dificultatea este la fel de des intilniti atit in relaliile dintie copii 9i pirinfi, cit 9i in relaliile cu cei de o virsti' Copiii deprima-ti 9i adolescenlii sint adesea incapabili sau nu sint dispugi sd vorbeascedesPrenemulfumirile lor. Parci nu sint in stare s5-9ievalueze corect sentimentele, dind dovadi de irascibilitate, de nerdbdare,de nervozitate 9i de minie - mai ales fale acorde !d de parinfi. Astfel, parinlilor le este 9i mai greu sd sprijin emolional gi si-i calduzeascSa9a cum se cuvine, inifiindu-se un fel de spirali infernald, care sfirgeste il:r permanente certuri si forme de instrdinare. -

290

Alfubetul emolional

Co s turile an al fabet ismului emo t i on al

o noud trecerein revistd a cauzelor depresieila tineri subliniazd,deficite la nivelul a doud zone de competenfi emofionald: talentul de a stabili relatii, pe de o^parte,si ointerpretare a refuzurilor celorlalgi,pe de altd parte. in vreme ce o parte dintre predispozitiile la depresie sint aproape sigur de ordin genetic, iltele par a fi cauzatede obiceiul de a gindi pesimist, dar care este un procesreversibil, ce predispune copiii sd reaclionezeviolent la cele mai mici infringeri din viali - o notd proastd, o ceartd cu pdrintii, o respingere din partea celor din jur--, ajungind la deprimare. Existx dovezi care sugereazd,cd aceastdpredispozitie pentru depresie,indiferent pe ce s-arbaza,este si mai mare la tineri.

Un studiu mondial fdcut asupra a peste 39 000 de persoane a ajuns la concluzia cd aceleagitendinfe existi gi in Porto Rico, Canada, Italia, Germania, Franla, Taiwan, Liban gi Noua Zeeland5. La Beirut, cregtereanumdrului de depresii are o strinsd legdturd cu evenimentele politice, cotele maxime fiind atinse in timpul perioad.elor de rdzboi civil. in Germania, in rindul celor nisculi inainte de 191.4,probabilitatea de a face o depresie pinX la 35 de ani era de 4%. Pentru cei niscufi intre 1934 qi 1941, era de14%.tn lumea intreagS,generaliile care s-au maturizat in momente de tulburiri politice sint marcate de un numdr mai mare de depresii, degi in ansamblu cregtereaacestei tendinle nu are legiturd cu evenimentele politice. Micgorareavirstei la care copiii trdiescprima experienfddepresivi pare de asemeneasi fie un factor comun pentru lumea "intreagd. Atunci cind le-am cerut experlilor sd imi spund de ce cred ei asta, au apdrut mai multe teorii. Dr. Frederick Goodwin, directorul Institutului Nalional de SdndtateMintald, a ficut urmXtorul comentariu: ,,A existat o cumplitd erodare a nucleului familial - numdrul divorlurilor s-a dublat, pirinlii au tot mai pulin timp disponibil pentru copiii lor 9i nu stau prea mult intr-un loc. Nu apuci s5-!i cunogti prea bine restul familiei, iar pierderea acestor surse stabile de autoidentificare inseamnd un risc mai mare de a se ajunge la depresie." Dr. David Kupfer, geful catedrei de psihiatrie a Universitilii de Medicini din Pittsburgh, sublinia o altd tendin!5: ,,Odatd cu extinderea industrializdrii dupi cel de-al doilea rdzboi mondial, aproape cd nimeni nu mai era Pe-acasi. in tot mai multe familii s-a instalat o indiferen!5 a pdrinlilor fald de nevoile copiilor, pe m5surX ce acegtiacregteau.Aceasta nu este o cauzi directd a depresiiloq,dar creeazdo anumiti vulnerabilitate. Factorii de stres emolional care aPar de timpuriu pot afecta dezvoltarea neuronilor, ceeace poate duce la o depresie in momentele de mare stres, chiar dacd ele pot apdrea zeci de ani mai tirziu." Martin Seligman, psiholog la Universitatea Pennsylvania, spunea: ,,in ultimii 30 sau 40 de ani, am remarcat o cregtereaccentuatd a individualismului 9i o descregterea convingerilor religioase, precum 9i o scddere a sprijinului acordat celorlalli de comunitdli ori a familiilor numeroase.Aceasta inseamnd o pierdere de resurse care ar fi putut mobiliza impotriva obstacolelor 9i a egecului.in acestsens,orice egeceste considerat ceva de duratd 9i esteamplificat in a9afel incit afecteazdtotul in viatd. Exis-

PRETUL LUMII MODERNE: NUMARI]L MARE DE DEPRESII Anii de sfirgit de mileniu au inaugurat o noui epoci, cea a Melancoliei, aga cum anii '20 erau Anxietifiloi. Datele la "pocu nivel internalional aratd ci starea ce pare a fi o epidemie a zilelor noastre - depresia, care se intinde tot mai tire - se adapteazd in funclie de stilurile de viali moderne. Fiecaregeneragie, comparativ cu cele anterioare, in lumea intreagd, a inregistrat un risc tot mai mare de a ajunge intr-o stare depresivi I .,., doar o stare de tristefe, ci de nepdsare,de'demor u{irur"gi de autocompitimire, precum ;i de coplegitoare lipsi de sperantd de-a lungul unei vie!i23.Aceste sidri upat de la virste tot mai fragede.Depresiala copii, cindva complet necunoscuti (saucel putin nerecunoscutd),iese la iveald ca o pecete a sceneimoderne. ' Degi probabilitatea de a deveni deprimat cregte odati cu virsta, totugi cea mai mare cregterese remarcd la tineri. pentru cei niscufi dupi 195s,posibilitateade a suferi o depresiemajorr la un moment dat in viald estein multe fdri de trei ori mai mare decit pentru bunicii lor. La americanii ndsculi inainte de 1905, proporlia celor care ar fi putut suferi o depresie gravd intr-o viafd era de doar 1o/";dintre cei ndscufi dupd 195s,phe la24 de ani, aproximativ 6"/" au suferit deja o depresie;pentiu cei nisculi intre 1945si7954,posibilitatea de a suferi de o depresiemajori ina_ inte de a impiini 24 de ani bste de zeceori rnai mare decit pentru pentru fiecare generatie,primul cei ndscufi intre 1905 si 191124. episod de depresieare tendinta sd apard tot mai devreme.

291,

292

AlfabetuI cmotional

td o inclinafie spre a lSsao infringere de moment sa devinr una de durati si o cauzi a lipsei de sperantd. Dacd ai avea o perspectivd mai largd, cum ar fi credinfa in Dumne zeu qiin viafa de apoi, atunci pierderea unei slujbe ar pirea . i"J;Gr" ,"*po, ard..,, Indiferent care ar fi cauza, depresia la tinleri este o problemd presantS.in statele unite, variazdfoarte mult in pri_. vinfa vulnerabilitdlii de--a"rii*eril" lungul vietii datorJ depresiilor de care suferd copiii si adolescenfii, indiierent de f"riouda in care apar ele. unele studii epidemiorogice, .ur" ul-folosit criterii stricte - simptomere oficiare de diagnosticare a depresiilor _ au constatat cd pentru biielii gi feterJintre 10 gi 13 ani probabi_ litatea de a face o depresie majore de-a lungur'unui an este cam de 8 sau 9oh, deqi arte studii inaintasertr o .ifre .u* ra jumdtate fta chiar si de doar 2%). tJnele date ,.,,g"*urt cd procentul aproape se dubleazd pentru fete la pubertaie. P^rnira 16%dintre fetele intre 74 si r6ani s_uferddepresii serioase,iar ra bdieti pro_ centul rimine constant2S. TRAIECTORTA DEPR ESIEI LA TINERI Depresia n-ar trebui doar tratatr, ci qi preaenitd,lucru clar mai ales la copii, in cazur cirora s-a fdcui o'd"r.op"rire extrem de alarmantd: chiar gi episoadele minore dedepreJie la un copil pot duce la episoade gri.'" ulterior in viafd26.a.u*ta idee pune la indoiald vechea presupunere ctr depresia r.*pii nu conteazi pe termen lung, pentru ci ei ,,o uitd iu vremea". Desigur ci fiecare copil se mai intristeazi din cind in ci.d; copilariu gi adoles_ cenfa, ca gi perioada adultd, presupun gi momente de dezamE_ gire sau pierderi importante sau mai mici care intrelin suferinfa. Nevoia de a prevet i r,,r se referd la asemenea momente, ci ra co_ piii pentru care spirala infernali a tristelii ii aduce intr_o stare de disperare, de iraicibilitate si de izolare - mult mai g.arre decit melancolia. Dintre copiii ale cdror depresii au fost suficient cle grave in^ cit.sd se ajungd la tratamentsserioase, trei sferturi mai trecuserd printr-un episod de depresie, conform unor date adunate de Ko."gr:, psiholog ra Institutul Yli' 9i Clinica de psihiatrie din Pittsburgh2T. Kovacs u it.rdiut copli diagnosticagi cu depresii in_ cd de la virsta de opt ani, urmdrincl_u_i p"" pur....,rr.,irr,"i perioa_ de mai lungi, pe unii chiar pind la 24 de ani.

Cttsturileanalfabetismuluiemotional

293

Copiii cu depresii majore trec prin astfel de episoade care dureazdin medie 1"1luni, degi la unul din saseau tinut chiar un an gi jumitate. Depresiileugoarecaregi-au fdcut aparifia la virste fragede, uneori chiar la cinci ani, nu devin foarte intense, dar dureazd mai mult - in medie, aproximativ patru ani. Kovacs a constatat cX acei copii care au suferit o depresie minori riscd si o transforme intr-una majord - intr-o aga-numiti dubld depresie. Cei care ajung la o dubl6 depresie riscX mult mai mult si se confrunte cu o recidivi odatd cu scurgereaanilor. In cazul copiilor, depresia s-a prelungit pini in adolescen!59i uneori chiar pinX in primii ani de virsti adultd, suferind de depresii sau de un sindrom maniaco-depresiv,in medie, o datd la trei ani. Kovacs mi-a spus cd acegticopii ,,pltrtesc"nu numai suferinde depresia in sine. ,,Copiii inva!5 in general anumiprodusd !a te atribute socialede la cei de o seamdcu ei - de exemplu, ce si faci cind vrei ceva gi nu pofi sd ai, observind cum se descurcdin situalia respectivd ceilalli copii 9i aplicind la rindul lor modelul. Copiii deprimali se numXrd insd printre copiii neglijali la gcoa16,sint aceia cu care ceilalgicopii nu se ioac5,."28 Fiind ursuzi sau trigti, acegti copii aiung sd evite inilierea in contactele sociale sau si nu ia in seamd un alt copil care incearcd s5-i abordeze - acestafiind un semnal pe care copilul sociabil il percepe ca pe o respingere; rezultatul final este cd un copil deprimat este respins sau neluat ir seamdla joacd. Aceastdlacuni la nivelul experienlei interpersonale inseamnd ratarea a ceea ce ar putea sXinvele jucindu-se, ajungindu-se la probleme sociale gi emogionalecu urmdri chiar dupa iegirea din depresie2e.intr-adevdr, atunci cind copiii deprimali au fost comparali cu cei fird depresii, s-a constatat cd sint mai pulin capabili sd se adapteze in societate,au mai pufini prieteni, nu sint preferafi de ceilal;i la joach, sint mai pulin indrdgili gi au relalii conflictuale cu ceilal!i copii. Un alt rezultat nepl5cut pentru acegti copii este faptul cd ei se descurci prost la gcoald;depresia are un efect negativ asuPra memoriei gi puterii de concentare,drept pentru care cu greu reugescsd fie atenli la ore gi sd refini ceeace li se pred5. Un copil care nu simte nici o bucurie i9i va canaliza cu greu energia spre a-gi stdpini bine lecfiile, ca si nu mai vorbim de aceaexperien!5 a sthrii de iransi in timpul acumuldrii de cunogtinle. In mod firesc,cu cit perioada de depresiea copiilor din studiul lui Kovacs

294

Afabetul

Co s turi I e an alfub e tis mului emo! ion a I

emolional

estemai lung5, cu atit notele scad si mai tare se descurcdmar 9i slab la teste,asaincit pot rdmine 9i repetenli. De fapt, existdo corelare directd intre durata depresiei unui copil gi notele sale dt, la gcoald,datoritd poverii constantedin tirnpul episodului respectiv.Toateproblemele de invbfiturd implici 9i aceastdcomponenti a depresiei.Asa cum observdKovacs: ,,Imaginafi-vd." r. intimpld cind deja egti deprimat si egti gi dat afarXde la gcoald, drept pentru care rdmii singur acasdsi nu mai ai nici mdcar cu cine sd te joci." CUM SE A/UNGE LA DEPRIMARE Ca 9i in cazul adullilor, modaritdtile pesimiste de a interpreta esecuriledin viali par si alimentezesentimentul de neatutorare si de lipsd de speranti din sufletul copiilor deprimafi. cei care sint dejn deprimati gindesc astfel 9i asta se stie dintotdeauna. Ceea ce a iegit la iveald doar recent este faptul cd de obicei copiii care au inclinafie spre melancolie tincl cdire o viziune pesimisti inainte de a ajunge sd fie deprimali. Aceastdinformatie sugereazdo posibilitate de a-i vaccina impotriva depresiei inainte ca ea si loveascd. o dovadd provine din citeva studii asupra convingerilor copiilor despre propria capacitatede control isupra a ceeace li se intimpld in viatd - de exemplu, de a indrepta in bine lucrurile. Acest lucru este demonstral de faptul cd de obicei copii reacfioneazi astfel: ,,Cind am probleme acasi mh descurc mai bine decit alli copii la rezolvar-ealor" 9i ,,Cind md striduiesc suficient, iau note mari." Copiii care nu spun nici una dintre aceste fraze descriptive pozitive sint convingicd nu pot schimba nimic; acestsentiment de neajutoraree 9i mai mare la copiii foarte deprima!i30. un studiu grxitor a urmdrit ciliva copii de clasa a cincea si a gaseain zilele ce au urmat primirii carnetelorde note. Asa cum ne amintim cu tolii, carnetele de note sint in general una dintre sursele de mare exaltare sau de mare dispeiare pentru copii. Cercetitorii insd gisesc cd ele au consecinle asupru ful.rlrl in care copiii i9i asumd rolul in cazul unei note mai proaste decit se agteptau.Cei care considerd cd aceastdnotd se datoreazd unei neimpliniri personale (,,sint un prost") se simt mai deprimali decit cei care isi explici aceastdnotd ca pe un lucru ce poate fi schimbat. (,,Dacx md voi strddui mai tjre la matematiid si in

295

au special la teme o sd capdt o nota mai bun6.")31Cercetdtorii a cina patra treia, a clasele din 9i gcolari de grup identificat un claseceape care col"egiii-au respins, situalie ce a continuat 9i in respingi le uimdtoare, ei rdminind ttittu paria. Felul in care copiii igi explici acest refuz este de o importanlx capitald in privinla apariliel unei depresii. Cei care consideri cd aceasti respingere Cei se datoreazaunui defect personal devin 9i mai deprimafi' a pentru ceva face putea ar c6 optimigti insa, care-giimagineaz6, unei ciuda in deprimali, neapdrat devin iriar"piu lucrurile, nu Iar intr-un studiu referitor la copiii carespingeripermanente32. a gapteas-a dovedit cd aceia care clasa in greu de re irec"extrlm fali au manifestat o at]tudine pesimisti si au reaclionat negativ depresie33' o de gcoaldgi fala de stresul addugat acasaau suferit Dovada cea mai directa a faptului c5 o perspectivd pesimist5 ii face pe copii sd cadi cu ugurinld pradd depresiei provine dintr-un siudiucare a durat cinci ani, efectuat asupra unor copii de la inceputul clasei a treia3a.La copiii mai mici, cel mai puternic indiciu cd vor suferi o depresie a fost perspectiva pesimistl sau combinati cu o loviturS majoie, cum ar fi divorful parintilor o i-a creat pe copil, un decesin familie, ceeace l-a tulburat mult incapapxrinti nigte stare de nelinigte si, eventual, au existat 9i cresbili s5 ofere o consolare suficienti. Pe m5surd ce copiii au griitoare schimbare o loc avut a cut, terminind gcoala primarS, ir:rgindirea lor referitor la binele 9i rdul din viala lor, copiii ca-talor log"ind tot mai mult acesteevenimente in funclie de propriile triseturi psihice: ,,Iau note mari pentru cd sint degtept"; ,,N-1* inprea mulii prieteni pentru ci n-am urnor." Aceste schirnbari Pe a cincea' a treia clasa 9i iep sa se instalezetreptat cam intre perspectio dezvoltd care mdsurd ce se intimpld aceasta,copiii vd pesimisti - gi atribuie obstacoleledin viala lor unor defecte p"*o.ul" serioase- incep sd cadSpradd unor stdri depresive, depresiei ia reacgiela problemele ce aPar.Mai mult, experienla pesimistd, de gindire modalitS;i aceste intdreascd ,a pur" in sine astfel incit, chiar dupa ce este dep59it5stareadepresivd,copilul rdmine cu o cicatriceemolionald serioasd,cu convingeri alimendescurtate de depresie9i intipdrite in minte: cd nu poate sd se nimic face poate nu ci respinge 9i ce la gcoali, cd toati lumea il face il pot fixe idei Aceste neplacute. ca si scapede dispoziliile pe depresie alti o apare ce misur5 pe pe copil gi mai vuinerabil, Parcurs.

296

Cost ttrile anslfttbet isrnri tti ernofional

Alfabetul emotiortnl S C URTC/R CUITAREA

DEPRTSIIL

OR

Existd gi o veste buni: toate indiciile aratd cd clacd acegtico_ pii sint invdtati sd aibi o perspecti'd mai productivi fatd de di_ ficultalile lor, riscul de clepreiie scade*. intr-un st.rai., efectuat la un liceu din oregon, apioximativ unul din patru erevi suferea de ceea ce psihologii numesc ,,micd depresie"', adicd nu indead" gravd incit si depdgeascistarea bbisnuita de nefericire3s. lY.: unii se aflau in primele ieptxmini sau luni din ceea ce putea deveni o depresie in toatd regula. Intr-o ord de curs speciita ae h sfirgitul zilei,zS dintre elevii ugor deprimali au fost invdfafi si-gi infrunte modelul gindirii asociat cu depresia pentru a deveni mai doritori de algi face prieteni, de a se infel_egemai bine cu pirinfii lor gi de a seimptica in activitili sociale care le ficeau pldcere. La sfirgitul unui qrogram de opt siptdmini, ss"/odintre acegtierevi gi-au depigit depresia ugoard,in vreme ce d.oarun sfert dir,tr" cei care r,r purticipaserd la acest program au reugit sd depigeasci momentul critic. un an mai tirziu, un sfert dintre cei din grupul comparativ au ajuns la depresii grave, spre deosebirede"doir 14% dintre gfevii care-particlpaseri la programul de prevenire a depresiei. Degi nu a durat d.ecjtopt dupe-imieze, ,u iur" cd acestcurs special a redus riscul de depresie la jum5tatei5. in mod similar, s-au mai fdcut descoperiri promifitoare in uffna unui curs special de o sdptdmind pentru tinerii intre 10 si 13 ani care aveau probleme cu pdrintii ;" il: ;i dideu,, ,"*u presie. in intilnirilg de-dupd or!t" de gcoald,ei au invdlat elemente emolionale fundamentale, inclusiv cum sd se descurcecu neinlelegerile, sd se gindeascdinainte de a trece la fapte gi, te lucrul cel mai important, cum sd infrunte convingeriie t; iesimiste care insolesc depresia - d.eexemplu, hotdrini si invege %

* La copii, spre deosebire de adulti, tratamentul medicamentos nu . este neapirat o alternativi pentru terapia sau prevenirea depresiilor; copiii au un alt metaborisl raport cu medicamentele comparativ cu ! adul-tii.Antidepresivele triciclice dau deseori rezultate la adul;i, dar la copii reuge.scaproximativ in mdsura in care este eficient gi un medica_ ment inactiv placebo. Medicamentele mai noi impotriva depresiiior, in_ clusiv Prozacul, sint incd.netestatepentru copii. besipramina este unul dintre cele mai des intilnite (gi mai sigure) triciclice folosite pentru adulti. s-a demonstrat,chiar in timp ce scriam aceastd carte ci ar putea sd fie cauza clecesuluila copii.

297

mai serios dupd ce nu s-au descurcat Prea Srozav la un test, in' loc sd gindeasci doar cd: .,Nu sint destul de degtept'" ,,CJeace invald un copil la acesteore este cd dispoziliile cum ar fi anxietatea,tristelea Ji *it ia nu se revarsd din sine fdrd a deceeace simline nici un control asupra lor 9i ci el poate schimba seligMartin psihologul te prin ceea ce gindegte", subliniazd Deoasiptdmini. 12 de *u., unul dintre creatorii Programului rece lupta cu gindurile deprimante poate impiedica formarea unei diipozifiiiumbre, Seligman mai adaugd: ,Jupta devine un intiritoide moment care ajunge si fie un obicei'" Din nou acestecursuri au scizut numdrul depresiilor la jumatate - iar acestlucru mai dura gi dupa doi ani. La un an dupi terminarea cursurilor, doar 8% dintre participanli au avut un punctaj modest spre grav la testul de depresie, fald de29"/' dinire copiii din grupulle nu a participat la cursuri. $i dupl doi ani, aproximativ iOW dnt e cei care au participil lu curs au dat ,"*n" de cel mult o depresie ugoard, fald de 44% din grupul comparativ. firraluruu acestor abiliteli emolionale incd din adolescenfd poate fi de mare ajutor. Seligman observd: ,,Acegti copli se descurce mai bine, infruntind chinul obignuit la virsta adolescenlei de a fi respingi de ceilalli. Ei par sd fi invilat acestlucru cind riscul depresiei este mai mare, adicd in primii ani de adolescen!5' Iar leciia continud sd aibd efect 9i sd fie eficientd dupi terminarea cursului incd vreo ciliva ani, sugerind ci aceqticopii folosesc acesteinformafii in viala lor de zi cu zi-" Alli experli in problema depresiei la copii au acceptat ctt mult entu2iasm nbile programe. ,,Dacd vreli intr-adevir o schimbare radicalS 9i reaie pLntru bolile psihiatrice cum ar fi depresia, trebuie si faceli ceva inainte ca acegti copii si se imbolniveaSci", ComentaKovacs. ,,Adevdrata solulie este O inoculare psihologicd." TULBURARILE DE ALI MENTATIE Cind lucram ca student la'clinica de psihologie, la sfirgitul anilor 7960,am cunoscut doud femei care sufereau de probleme de alimentafie, chiar dacd acestlucru l-am inleles abia ani de zile mai tirziu. Una dintre ele era o strilucitd absolventd de matematicd, studiase la Harvard 9i eram prieteni inci din studenfie' Cealalti fdceaparte din personalul Bibliotecii Universitare' Ma-

298

Alfubetttl emotional

tematiciana,desi era foarte slabi, pur 9i simplu nu era in stare sd mdnince: sustineacd are repulsie fald de mincare. Biblioteca_ ra era corpolentd gi cdzuse in patima inghetatei si a tortului de morcovi sara Lee gi a altor deserturi; dupe ce se indopa - aga cum mi-a mirfurisit cu oarecarejeni - se ducea pe ascuns la baie 9i igi provoca virsdturi. in prezent, matematiciana ar fi diagnosticatdca suferind de anorexienervoasi, iar bibliotecara, de bulimie. in acelevrernuri, nu existau asemeneadiagnosticrri. Medicii de clinici abia incepuserdsi se preocupe de"aceastrproblemi; Hilda Bruch, pioniera acesteimiscrri, i publicat un articol despre problemele de alimentatiein 1.96937.'Bruch era uluitd de fe_ meile care erau in stare sd moard de foame si suslinea cd una dinke- principalele cauze consta in incapacitaiea de a recunoaste gi de a reacliona corect la nevoile trupului 9i ur,rr.r,", den_t,la senzatia de foame. De atunci, literatura clinicr asupra "rriproblemelor de alimentalie s-a extins enorm spre o multitudine de ipoteze asupra cauzelor,incepind cu fetele foarte tinere care simt nevoia sd atingd standardele greu de atins de frumusele feminind 9i pind la mamele.mult prea acaparatoarecare igi imping fetele sd trdiasci un vegnic seniiment de vinovdfie. Majoritatea acestoripoteze aveau insr un defect: erau extrapolSri in urma unor observafii ficute in timpul terapiilor. Din punct de vedere gtiinfific, sint mult mai acceptabile studiile fdcute pe grupuri mari de persoane de-a lungul mai multor ani, pentru a vedea la cine apar problemele de fapt. Acest tip de studii permite o compalafie clird gi corecti, .uiu poate afirma, de exemplu, daci faptul.de a avea pdrinti abuzivi ie predispune pe fete la probleme de alimentatie.Dincolo de u."uriu, poiri .o.rtatate 9i condiliile care favorizeazd asemenea probieme, fiind distinse cele care par a fi cauza,dar care se intilnesc adeseasi Ia cei carenu au problemele celor ce vin la tratament. Atunci cind s-a fdcut un studiu asupra a mai bine de 900 de fete, incepind din clasa a gaptea 9i pini intr-a zecea,s-a constatat ci deficienfele emolionale - in special incapacitateade a discernesentimentelenepldcutegi de i le controli - sint factorii cheie care duc la problemele de alimentafie3s.chiar gi in clasa a zeceaintr-un foarte populat liceu din Minneapolis existau 61 de fete care deja aveau simptome serioasede anorexiesau de bulimie. Cu cit problema era mai gravd,cu atit fetele reactionau mai puternic la obstacole,ba chiar si la celemai mici neajunsuri,

Cost urile analfab e tisrnul ui enrc! io nnl

299

prin sentimentenegative intense,Pe care nu 9i le^puteaucalma ql p. care cu cit le congtientizaumai pulin cu atit le resimleau *ui i.,t"ts. Cind acestedoui tendinle emolionale erau cuplate cu o nemullumire puternici in ceea ce privegte corpul 1or, se ajungeala anorexis sau la bulimie. S-a constatatcd nu pdrinlii exageratde exigenli joaci rolul cel mai important in provocarea pro6lu*.lor de alimentalie. (Aga cum ne Prevenea9i Bruch, tefriile bazatepe acestpunct de vedere nu sint bine formulate; de exemplu, paiintii pof.r, ugurinld sd fie foarte severi ca reactiela probllmett de alimentafie ale fetelor lor dintr-o incercare dispeiatd de a le ajuta.)Irelevanteau fost consideratein final gi explicaliile populare, cum ar fi frica de sexualitatede la inceputul perioadei de pubertate gi lipsa unei bune pdreri despre sine. in schimb, lanful cauzal relevat de studiile prosPective incepe cu efecteleasuPra fetelor tinere ale faptului cd au crescut inir-o societatepreocupatd de canoane de frumusele feminind care presupun o sldbire nefireasca.Pe mdsurd ce se ajunge la adolescente,fetele sint obsedate de greutatea lor. De exemplu, o fetili de gaseani a izbucnit in lacrimi atunci cind mama ei i-a sPus si mearge sd inoate, pretinzind cd aratl prea grasd in costumul de baie.b e fapt, susline pediatrul care Povestegtecazu1,greutatea era nor*ilA pentru lndllimea ei3e.intr-un studiu fdcut pe 271 de tinere, jumdtate dintre ele considerau cd sint prea grase, degi majoritatea aveau greutatea normal5. Studiul de la Minneapolis a aritat ci obsesiakilogramelor in plus n-ueste in sine su?icientdpentru a explica de ce unele fete au probleme de alimentalie. unele persoane obeze nu sint in stare sd discearnSdiferenla intre a se terne, a se infuria 9i a le fi foame, astfel incit unificd toate acestesenzalii in ideea de foame, ceeace duce la o alimentasimilar se lie exageratdde fiecare dati cind sint supiratea0.Ceva pu." .X se intimpld gi cu aceste fete. Gloria Leon, psiholog 1a Universitatea din Minnesot at carea intreprins studiul asupra fetelor cu probleme de alimentafie, a observat cd acestefete ,,con9tientizeizd insuficient sentimentele 9i semnalele date de trup; acestas-a doved.itsingurul 9i cel mai puternic indiciu de a prevedea continuarea problemelor de alimentalie 9i in urmitorii doi ani. Majoritateacopiilor inva!5 sd distingd intre senzalii 9i sd poatd spune d.aci se iimt plictisifi, furiogi, deprimali sau fldminzi - acestlucru fiind o parte din ceeace se cheamd cunogtinlele emofionale. Dar acestefete au probleme cu distingerea

300

Al-fnbetul cmofional

sentimentelorfundarnentale.pot avea neinleregericu iubitul fd_ rd s5-gi dea seama cd sint furioase, nelinistite iau deprimate _ traincl doar o furfuni emoJionaldsubtilS, pu.ur". gtiu str o de_ pSgeascdeficient. in schimb. invafd si se simti mai"ubine mincind; --' acestapoate deveni un obicei emolionar puternic intipdrit., t Dar cind acestobicei de calmare interacfio neazlcu frustrdri_ le pe care le trdiesc fetele pentru a rdmine subtiri, existd toate

la problemedealim"","fi". ,,ra inceputva f.lt^"]::l:" iiyqe mmca exagerat", observd

Leon. ,,Dar ca sd reminf subtire, va in_ cepesd verse sau sh ia raxativeori sd facr foarte mult,port p""_ tru a scipa de kilogramele acumurate in urma unei alimentatii nesdnitoase. O alti cale in aceastdluptd a" ,tapi"i;;;;;;i; lor emofionale ar.fi c:a pe care o areg cere.ur"'* mai mi'incd deloc - aceastafiinci o posibilitate ci"e a simti cd existi un oare_ care control asupra sentimentelor cople;iroare.,, lombinatia intre o constienhzare interioarr nesatisfrcdtoare ;i siabele capacitdii d5 3daptare sociali coriduce ra faptul c5 acestefete, atunci cind sfurt nernulfumite a" pri.i""i sau de pd_ rinfi, nu reugescsi aciic.eze eficient pentru o i.,aru1ri";;ffi; sau a scdpa de propria net'er.icire.in schirnb, ,rrpArur"u lor decla.geazd problerneie rle aii'rentafie, indifercnt dacd este vorba de l-'ulirnie sau rie ancrc,xi" rou f"r gi simplu cremincaful fdrx m5surS. Tiatarn.^telc'eficiente pentru aceasti categorie de fete, credeLe.n, ar trebui si i'crurjdi'strucfiu"i." r.-u,.puiea rerne_ tlia aceacapacit'ateemofionali ce re lipsegte. ,iri"i.ru.,ii au tres_ coperit", rni-a s;pus ea,,,cd daci ne udr"ri* direct problernelor, te.apia functioneazd mai bine. Aceste fete trebuie sd invele sd i;i identifice sentimenteregi sd se calmeze sau sd-gistdpineascdmai bine relafiile, fdrl u upuio ca la o solufie tu ,rr,ui.;ffi;t;ffi: te de a minca." DOAR CEI SINGUR/ RENLTNTA LA FCOALA Aceastaeste drama din claseleprimare: Ben, erev in clasa a patra, are putini prieteni si tocmai a auzrt de la amicur lui ]ason cd nu se vor juca impreuli in pauza de prinz - iuror.,vrea sd se joacecu un alt biiat, cu Chad. Benigi ia capul ir.,'miinigi se prdbugegtein lacrimi- inci smiorcdindu-se, Ben se duce in sala de mese/acolo unde fason Chad minincd. 9i ,,lJrdsc_tupeulpe care il ai!", tipdBen la Jason. ,,De ce?",intreab5 Tason.

Cos tur ile analfabetisnnt lui emo f ional

301

,,Pentru ci m-ai min!it", sPuse Ben cu un ton acuzator' ,,Mi-ai zis toatd sSptdminacd o si te joci cu rnine 9i m-ai min!it." Dupd care Benle indreap.tdspre o masi goald, plingind uqgr: Ben igi [ason I cnua se duc la el gi incearcSs5-i vorbeascd,dar de din sala fuge ignore si-i hotirit urechi, in iegetele 9i bag6 *es", casS se ascundi in spatele lizilor de gunoi ale gcolii' un grup de fete care au fost martore la acest schimb de cuvinte inIeaica sd aibd un rol impdciuitor, se duc la Ben gi ii spun ci fason e dispus si se joaceii cu el. Dar Ben nici nu vrea sd audl 9i le spune sd-l lase ir, pu.e. El igi linge rdnile, smiorcdindu-se de .tt'rnt singural. Sigur cd este un moment foarte intens; sentimentul de a Ii respini 9i lipsit de prieteni este unul prin care fiecare trece la un mbment dat in copildrie sau in adolescenli. Ceea ce este insd cel tnai grditor in privinla lui Ben este incapacitateade a reacliona la efoittrrile lrri ]ason