Daniel Estulin - Stapanii din Umbra.pdf

Cuprins Cuvântul înainte al ediþiei americane ................................................. 5 Prefaþã ................................................................................................ 9 Prolog – O invitaþie neaºteptatã ........................................................ 15 Capitolul UNU

Conspiratori ........................................................ 35

Capitolul DOI

Siluirea economicã a Rusiei ................................ 62

Capitolul TREI

Rãzboiul Bilderberg în Kosovo ............................ 99

Capitolul PATRU Partea sordidã a afacerilor standard .................. 135 Capitolul CINCI

Traficantul Morþii? ............................................ 160

Capitolul ªASE

Jocuri nucleare .................................................. 246

Capitolul ªAPTE Terorismul nuclear ............................................ 273 Epilog ............................................................................................. 316 Documente ºi fotografii .................................................................. 325 Index .............................................................................................. 435

(

Prefata , M

-am nãscut la apogeul prosperitãþii Uniunii Sovietice sub conducerea lui Leonid Brejnev, locul putred ºi înapoiat despre care ni se spunea cã era Paradisul. În 1980, la o sãptãmânã dupã moartea bunicii mele, am emigrat. Mai bine de trei sute de ani de documente ºi dovezi ale istoriei ºi tradiþiei familiei au încãput în trei geamantane deformate ºi într-o ladã din lemn care conþinea bunul cel mai de preþ al familiei: pianul mamei. Pânã sã împlinesc cincisprezece ani, am locuit în unele dintre cele mai mãreþe capitale ale Europei. Mai întâi în Viena lui Mozart, dupã aceea în Florenþa lui Dante ºi în Roma lui Gogol, apoi în Parisul lui Hugo; dupã aceea a urmat Canada ºi iarãºi Florenþa, primul stat naþional al Europei ºi epicentrul Renaºterii. În cele din urmã, Spania. Când spun „în cele din urmã”, mã refer într-un fel oarecum temporar. Una peste alta, am pierdut o þarã, am recâºtigat douã, am reuºit cumva sã pierd o soþie, am gãsit alta mai bunã, am învãþat trei limbi, am adunat un bagaj de distracþii inimaginabile, destule lipsuri ºi atentate împotriva vieþii mele pentru a umple câteva existenþe, ºi nimic din mine n-a mai rãmas la fel, cu excepþia, aºa mi se spune, a râsului. Grãnicerul voinic nu râsese când îi spusese tatei: – Sã nu vã mai întoarceþi! Nu-i vrem pe-ãºtia ca voi. Tata a fost un bãrbat curajos, care a apãrat libertatea cuvântului într-o þarã totalitaristã, dar la momentul respectiv eu nu pricepusem ironia comentariului grãnicerului. Tonul glasului sãu ºi expresia de pe chipul tatei continuã sã mã obsedeze. – Bietul meu copil, a spus una dintre mãtuºile mele bogate în ziua când am aterizat în Toronto. Ce groaznic trebuie sã fi fost! Toate lucrurile pe care þi le-au luat. Mi-a examinat puþinele obiecte, satisfãcutã cã trebuie sã fi fost într-adevãr groaznic. – Ce-i asta?

10

STÃPÂNII DIN

UMBRÃ

A ridicat întrebãtor un flaconaº din plastic plin cu nisip ºi l-a þinut la depãrtare, examinându-l chiorâº. – Este nisip. Nisip de la Marea Balticã. S-a prefãcut cã nu mã auzise. – Ia spune-mi, ce-þi lipseºte cel mai mult?... Ce oameni îngrozitori... Spania, soarele, nisipul. Când mã aplec sã ridic nisipul de pe plajele albe de la Conil de la Frontera, din sudul Spaniei, douãzeci ºi ºase de ani mi se prefirã printre degete. Dar acceptarea complet literalã a pieselor sparte din trecutul meu ar însemna neînþelegerea aproape a tot ce a fost important în privinþa lor. Glasul mãtuºii rãsunã în adâncurile cele mai profunde ale memoriei mele. Ce-mi lipseºte într-adevãr cel mai mult? Faptul cã þara mi-a fost luatã în numele indiferent cãrui „-ism” pe care ei au dorit sã-l legifereze ºi sã mi-l impunã. Omniprezenþii „ei”. Cei din Culise. Stãpânii din umbrã. Ei mi-au luat þara, pe când eram doar un bãieþel. *** – Eºti fie de partea noastrã, fie de partea teroriºtilor. Glasul altui „grãnicer”, un agent de securitate din aeroport, îmi atrage atenþia. Mã ia pe nepregãtite, dar de data asta ºtiu cine sunt, de ce mã aflu aici ºi încotro mã îndrept. Nu, domnilor, în niciun caz nu sunt de partea teroriºtilor ºi nu vã voi îngãdui sã mã intimidaþi ca sã devin unul dintre ei. Mã aflu aici ca sã arunc luminã asupra delictelor lor. Sunt de partea mea acum. ªi de partea celor prea slabi ca sã se împotriveascã cizmelor puþinilor criminali. Graham Greene s-a exprimat cel mai bine: „Loialitatea unui scriitor se schimbã întruna, fiindcã victimele se schimbã.” Mi s-a oferit posibilitatea de a deveni mai bogat decât aº fi visat vreodatã. Pentru necazurile pe care le-am cauzat lor de-a lungul anilor, mi s-a oferit realmente un cec în alb. – Completeazã-l cu suma care þi se pare potrivitã, ºi banii sunt ai tãi. Cu coada ochiului pot zãri expresia îngâmfatã, familiarã. Oho-ho, cât de bine o cunosc! O aveau grãnicerii, când au înhãþat-o pe mama de ceafã ºi au împins-o cu capul înainte prin uºile unui vagon de clasa a III-a pe care scria „Brest-Viena”; dedesubt fusese adãugat cu vopsea: „Evrei ºi emigranþi”.

PREFAÞÃ

Mi-a venit o idee nebuneascã. Ce-ar fi dacã aº scrie cifra unu ºi aº adãuga nouã zerouri? Un miliard de dolari? Am fost ispitit. Un miliard de dolari. Un impuls m-a fãcut sã iau stiloul. Cei doi emisari s-au foit agitaþi. Dar dacã ei acceptã? M-a strãbãtut un fior. Dacã ei acceptã? Ce se va întâmpla atunci? Nu voi putea sã mã mai întorc de pe calea pierzaniei. Unul dintre emisari ºi-a privit nerãbdãtor ceasul. – Ce anume îþi trebuie ca sã-nþelegi, domnule Estulin? Nu poþi sã câºtigi rãzboiul acesta. Nu poþi decât sã amâni inevitabilul. Tãcere. – Decizia îþi aparþine, domnule Estulin. Glasul îi era ferm, totuºi lipsit de iritare. În mod evident, pentru ei era o simplã propunere de afaceri. M-am gândit la tata, un om mândru, distrus de un sistem care s-a simþit ameninþat de inocenþa lui. – Câte zerouri valoreazã libertatea unui om? am întrebat. Cel mai politicos dintre emisari mi-a urat o zi bunã ºi mi-a restituit cecul. – Îl poþi pãstra drept amintire, mi-a spus el. Hârtia cu care rãmãsesem în mânã era în mod evident un fals, nici mãcar o mitã autenticã. Privind retrospectiv, mã simt mai degrabã uºurat decât insultat. Dupã cum vãd lucrurile, episodul acesta are douã implicaþii etice. Una, relativ facilã ºi uºor snoabã, este cã rãul reprezintã o formã de vulgaritate. Cealaltã implicaþie este mai importantã ºi mai dificil de gãsit, întrucât ne poartã dincolo de cuvinte. Ea afirmã cã rãul, în toate manifestãrile sale, ar trebui sã fie literalmente „indescriptibil”. Dacã trebuie sã dezbatem, fie ºi în numele libertãþii ºi al democraþiei, legitimitatea unor fãrãdelegi, de pildã tortura, aºa cum ni se cere sã facem… dacã trebuie sã dezbatem asemenea lucruri, atunci suntem deja pierduþi. *** – De ce faci asta? m-a întrebat mãtuºa mea cu puþin înainte de a muri. Cu inocenþa pierdutã, i-am rãspuns încruntat: – Pentru cã libertatea personalã este un imperativ moral. Pentru cã trebuie demascate corupþia universalã ºi abuzul de putere ºi privilegii la

11

STÃPÂNII DIN

12

UMBRÃ

nivelul cel mai profund al societãþii. Pentru cã refuz sã întorc spatele neomeniei ºi violenþei. Dacã democraþia înseamnã suveranitatea poporului, atunci sinistrele clici de influenþã ºi planurile guvernamentale secrete sunt inamicii democraþiei. Trebuie luptat energic ºi cu hotãrâre împotriva sferelor clandestine de influenþã din interiorul guvernelor, care poartã campanii secrete împotriva cetãþenilor, dacã nu dorim sã repetãm erorile fatale din trecutul nu atât de îndepãrtat. – Tati, ce este un imperiu? m-a întrebat fetiþa mea, trãgându-mã de mânecã. Ãsta-i un imperiu? Nesigurã în privinþa rãspunsului, indicase coperta cãrþii mele: Clubul Bilderberg. I-am dat genul de rãspuns potrivit unui copil, dar am gândit altceva. Da, acesta este un Imperiu cu majusculã, totuºi nu ca Imperiul Rus, ca Imperiul Britanic sau ca Imperiul American. Mai degrabã este un Imperiu al Stãpânilor din umbrã, neauzit ºi nevãzut de majoritatea oamenilor, dar ale cãrui activitãþi au impact puternic ºi direct asupra vieþii lor cotidiene. Revoluþia Americanã a fost o revoltã naþionalistã îndreptatã împotriva Imperiului Britanic. A luat naºtere ca respingere sfidãtoare a legitimãrii tiraniei. Care este autoritatea moralã a unui imperiu? Cum o putem noi defini? De ce un regim de libertate este superior tiraniilor care oprimã o parte atât de însemnatã din lume? Pentru unii, rãspunsurile la aceste întrebãri pot pãrea evidente, dar pentru mulþi alþii nu sunt deloc aºa. Aceasta în sine este o dovadã a razei de acþiune a Stãpânilor din umbrã. Daniel Estulin Bangkok, Thailanda 21 decembrie 2009

STÃPÂNII DIN

118

UMBRÃ

ºi-ar fi început activitãþile în Albania în 1994… Surse albaneze afirmã cã Sali Beriºa, preºedintele de atunci al Albaniei, avea legãturi cu grupãri care ulterior s-au dovedit a fi fundamentaliºti extremiºti.”26

BIN LADEN ªI ARMATA DE ELIBERARE DIN KOSOVO Deºi preºedintele Clinton ºi secretarul sãu de stat Madeleine Albright au încercat din rãsputeri sã clãdeascã o legitimitate politicã pentru teroriºtii UCK, legãturile grupãrii cu terorismul internaþional ºi crima organizatã erau bine documentate de Congresul american. Clubul Bilderberg avea însã nevoie de UCK ca avangardã a mult-doritului rãzboi împotriva sârbilor ºi de aceea asasinii traficanþi de droguri din armata paramilitarã din Kosovo, susþinuþi de al-Qaida, au fost ridicaþi practic peste noapte la statutul de „luptãtori pentru libertate” (ºi redenumiþi „Corpurile de Protecþie Kosovo”), susþinuþi direct de NATO ºi ONU. Mai mult încã, comandantul suprem al NATO între anii 1997 ºi 2000, generalul Wesley Clark (de asemenea, membru al Clubului Bilderberg ºi CFR) s-a aflat exact în centrul afacerii. Dovezile împotriva sa, ºi în consecinþã împotriva administraþiei Clinton, compilate în transcrieri ale Congresului, ºtiri ºi rapoarte ale serviciilor secrete, au devenit copleºitoare. Când a fost întrebat, în anul 2004, despre unele acuzaþii în decursul alegerilor preliminare prezidenþiale din SUA, Clark, candidatul democraþilor, s-a mulþumit sã strângã din umeri, fãrã sã rãspundã absolut niciodatã la vreo incriminare. O marionetã utilã pentru Clubul Bilderberg, Clark s-a conformat ad litteram obligaþiilor sale. Potrivit unui raport de anchetã din anul 2003, preluat de pe www.globalresearch.ca, Clark stabilise „legãturi personale strânse cu comandantul de brigadã Agim Ceku, ºeful Statului-major, ºi cu Haºim Thaci, liderul UCK”, care au colaborat în mod direct cu NATO în campania din Kosovo din anul 199927. În conformitate cu ºtirea difuzatã de agenþia France 26

Chris Stephen, „Bin Laden Opens European Terror Base in Albania”, Sunday Times (Marea Britanie), 29 noiembrie 1998. 27 Michel Chossudovsky, „Regime Rotation in America : Wesley Clark, Osama bin Laden and the 2004 Presidential Elections”, Centre for Research on Globalisation, 22 octombrie 2003, http://www.globalresearch.ca/articles/ CHO310B.html.

RÃZBOIUL BILDERBERG

ÎN

KOSOVO

Presse pe 13 octombrie 1999, Thaci se bucura de „distincþia” de a fi fost acuzat de Tribunalul Penal Internaþional pentru fosta Iugoslavie „de presupuse crime de rãzboi comise împotriva etnicilor sârbi în Croaþia între anii 1993 ºi 1995”28. Existã o fotografie faimoasã a chipeºului Haºim Thaci, liderul UCK în vârstã de 34 de ani, care o sãrutã pe Madeleine Albright, secretar de stat american ºi membru CFR, sub privirile credinciosului ei om de paie, generalul Wesley Clark: o imagine care valoreazã într-adevãr mai mult decât 10.000 de cuvinte. Potrivit unui articol semnat de Alex Todorovic ºi Charles A. Radin în Boston Globe pe 2 august 1999: „Este destul de rãu cã existã teroriºti care au legãturi cu Osama bin Laden, care mânuiesc automate AK-47 ºi lansatoare de rachete antitanc. Mai rãu însã, bãieþii lui Haºim Thaci nu sunt doar ucigaºi ºi cleptomani, ci mafioþi bãgaþi pânã la gât în traficul de droguri.” În timpul rãzboiului, Washington Times, un organ de presã cu strânse legãturi militare cu Pentagonul, a citat un oficial american anonim implicat în lupta antidrog, care a comentat despre UCK: „În 1998 erau traficanþi de droguri, pentru ca acum, din cauza politicii, sã fie luptãtori pentru libertate.” În anul 1999, administraþia Bill Clinton a cãpãtat un ajutor din partea senatorului Joe Lieberman, reprezentant neoficial al guvernului israelian în America, care, în scurt timp, avea sã devinã candidatul la vicepreºedinþie al democraþilor, în tandem cu Al Gore, pentru alegerile din anul 2000. Acesta a declarat autoritar cã „a lupta pentru UCK înseamnã a lupta pentru drepturile omului ºi valorile americane”. A fost oare dezinformat sau sã fi fost o greºealã de exprimare „freudianã”? La scurt timp dupã alegerile prezidenþiale, Ralf Mutschke, din Divizia pentru Criminalitate din Interpol, a depus mãrturie în faþa Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanþilor din SUA despre relaþiile dintre UCK ºi Osama bin Laden: „Departamentul de Stat american a enumerat UCK drept organizaþie teroristã, indicând cã îºi finanþa operaþiunile cu bani proveniþi din traficul internaþional de heroinã ºi împrumuturi de la þãri islamice ºi persoane private, printre care se presupune a fi ºi bin Laden. O altã legãturã cu bin Laden este faptul cã fratele unui lider dintr-o organizaþie egipteanã de jihad ºi de asemenea comandant militar al lui 28

AFP, 13 octombrie 1999.

119

STÃPÂNII DIN

120

UMBRÃ

Osama bin Laden a condus o unitate UCK de elitã în timpul conflictului din Kosovo”29. De ce ar fi UCK atrasã de Osama bin Laden ºi invers, într-un conflict care aparent i-a opus pe sârbii naþionaliºti grupãrii teroriste UCK susþinutã de SUA? Ben Works, analist militar ºi director la Institutul de Cercetãri Strategice ale SUA (SIRIUS – „Strategic Research Institute of the United States”) este de pãrere cã: „UCK nu este rigidã din punct de vedere ideologic. Ideologia maoistã reprezintã un element important, dar principala atracþie pentru recruþi o constituie naþionalismul militant albanez al grupãrii… Se adreseazã în primul rând populaþiei musulmane de etnie albanezã, astfel cã naþionalismul îi este învãluit în termeni islamiºti.” Avem aºadar un terorist internaþional (Osama bin Laden) instruit ºi finanþat de CIA, o organizaþie teroristã internaþionalã (UCK, pardon!, Corpurile de Protecþie Kosovo) instruitã ºi finanþatã de serviciile secrete britanice, americane ºi germane ºi de Forþele Speciale, ºi un establishment* american (Clinton, Gore, Clark, Albright, Holbrooke, Lieberman – care sunt toþi membri Bilderberg ºi CFR, ce reprezintã interesele Noii Ordini Mondiale) care luptã pentru a restabili „democraþia” ºi pentru face dreptate unui popor oprimat, care suferã de mult timp. Când este dezvãluit, adevãrul apare de multe ori mai straniu decât ficþiunea.

29

Congresul SUA, Declaraþia lui Ralf Mutschke, Divizia pentru Criminalitate din Interpol, Comisia Judiciarã a Camerei Reprezentanþilor, 13 decembrie 2000. * Termenul va fi folosit în toatã cartea în acceptul de „grup de persoane care deþin puterea ºi controleazã instituþiile într-o societate sau în cadrul unui grup profesional”. (n. trad.)

RÃZBOIUL BILDERBERG

ÎN

KOSOVO

MOTIVUL RÃZBOIULUI: UCK, ALBANIA ªI TRAFICUL DE DROGURI Publicului larg i-a fost ascuns în general faptul cã UCK ºi-a obþinut o parte din fonduri prin comerþul cu narcotice. Albania ºi Kosovo se aflã în centrul „Rutei balcanice”, care leagã „Semiluna de aur” a Afghanistanului ºi Pakistanului de pieþele de droguri din Europa. Pe ruta aceasta se estimeazã cã trec anual 400 de miliarde de dolari ºi cã se vehiculeazã 80% din heroina destinatã Europei. – Frank Ciluffo, despre Programul Crimei Organizate Globalizat, Comisia Judiciarã a Camerei Reprezentanþilor SUA, 13 decembrie 2000

UCK, o grupare teroristã recunoscutã pe plan internaþional, este finanþatã în mare mãsurã de crima organizatã albanezã ºi în mod special de traficul cu heroinã, fiind de asemenea asociatã cu o reþea importantã de trafic de droguri care trece din Turcia în Europa via Balcani. Sã ne amintim cã Michael Levine, fost agent antidrog sub acoperire cu multe decoraþii, care a lucrat în Drug Enforcement Administration (DEA) ºi autor al cãrþilor demascatoare Deep Cover (Sub acoperire) ºi The Big White Lie (Marea minciunã nevinovatã), a declarat cã: „Interpolul, Europolul ºi aproape toate agenþiile de informaþii ºi antidrog europene au dosare deschise despre mafiile drogurilor care duc direct la UCK ºi la bande albaneze din aceastã þarã [SUA].” Ceea ce Michael Levine nu ºtia aproape cu siguranþã este faptul cã traficul de droguri UCK-albanez este controlat de „sus în jos” de acelaºi grup care a încercat sã orchestreze dezintegrarea Canadei ºi care a declanºat rãzboaiele din Afghanistan ºi Kosovo. Pentru a înþelege implicarea NATO, ºi în consecinþã a Clubului Bilderberg, în Kosovo, trebuie sã înþelegem principiile traficului de droguri. Probabil cã profitul real care este generat anual de comerþul cu droguri se numãrã printre secretele cel mai bine pãzite din lume. Cu toate acestea, un expert în spãlarea de bani din agenþia guvernamentalã însãrcinatã cu monitorizarea fluxului global de bani mi-a spus cândva: „Cifra rotundã este undeva în jur de 700 de miliarde de dolari cash,

121

122

STÃPÂNII DIN

UMBRÃ

neimpozabili, anual”. Banii proveniþi din droguri au devenit de fapt „o parte esenþialã a lumii bancare ºi a sistemului financiar, deoarece oferã lichiditãþile necesare pentru «plãþile lunare minime» pe uriaºele baloane de investiþii, derivative ºi acþiuni din SUA ºi Marea Britanie”, a explicat Michael C. Ruppert, fost agent antidrog din LAPD în bestsellerul sãu Crossing the Rubicon (Trecerea Rubiconului).

PRADA IMPERIULUI Toate companiile cotate la bursa de pe Wall Street au valori de inventar care se bazeazã pe veniturile nete anuale. Cunoscut ca „raportul preþ-câºtig”, acest efect de multiplicare a capitalului acþionarilor poate ajunge pânã la un factor de treizeci. Astfel, dacã firme mari ca, sã zicem, Chase Manhattan Bank, General Electric sau Brown Brothers Harriman au un venit suplimentar de 10 milioane de dolari provenit din traficul cu droguri, creºterea netã a capitalului propriu al firmei poate ajunge la 300.000.000 de dolari. Aceste firme mari, ºi altele, au deþinut forme de proprietate în principalele trei reþele de ºtiri din America, cu mii de posturi afiliate în toatã þara. De ce reþelele acestea nu difuzeazã reportaje exacte despre traficul cu droguri ºi despre implicarea CIA în acest trafic? S-ar putea ca ºi ele sã facã parte din schemã? Un alt aspect trecut frecvent cu vederea în traficul cu droguri ilegal ºi lucrativ este suma fantasticã de bani pe care corporaþiile o pot câºtiga prin împrumutarea de bani ilegali de la traficanþii de droguri ºi de la naþiunile care traficheazã droguri, cu dobânzi mai mici, pe care sã-i spele cu beneficii astronomice. Când 100 de miliarde de dolari ilegali, ºi practic de neutilizat, sunt împrumutaþi cu o dobândã de 5% unei corporaþii gigantice, banii devin la rândul lor legali ºi lichizi: Puterea actualã a traficului de droguri se datoreazã faptului cã gireazã investiþiile celor mai mari corporaþii din lume. Gireazã politicieni. I-a atras pe gringo de pe Wall Street, ai cãror proprii copii mor uneori din cauza drogurilor. Wall Street nu-ºi poate îngãdui prãbuºirea baronilor drogurilor. Congresul nu-ºi poate îngãdui prãbuºirea baronilor drogurilor. Preºedinþii ºi finanþarea campaniilor lor nu-ºi pot îngãdui prãbuºirea baronilor drogurilor. De ce? Pentru cã economia noastrã piramidalã,

RÃZBOIUL BILDERBERG

ÎN

KOSOVO

controlatã de 1%, nu poate risca sã-i îngãduie concurenþei (businessmeni sau politicieni) sã profite de avantajul folosirii banilor proveniþi din traficul de droguri. ªi pentru fiecare milion de dolari de creºteri ale vânzãrilor sau de creºteri ale veniturilor în urma unei achiziþii, valoarea stocurilor de acþiuni deþinute de cei 1% care controleazã Wall Street creºte de douãzeci pânã la de treizeci de ori30.

În felul acesta, obstacolul cãtre o rutã mai directã, mai profitabilã ºi mai eficientã din Afghanistan ºi Pakistan prin Turcia în Europa „era un guvern iugoslav/sârb strâns unit care sã controleze Balcanii”, a continuat Ruppert în Crossing the Rubicon. Distrugând Kosovo ºi Serbia, ºi instalând UCK drept putere localã, administraþia Clinton a deschis o linie directã din Afghanistan spre Europa Occidentalã. Într-un articol demascator, cu titlul „Crime, The World’s Biggest Free Enterprise” („Infracþionalitatea, cea mai mare iniþiativã liberã din lume”), publicat în Le Monde Diplomatique din aprilie 2000, Christian de Brie ºi Jean de Maillard au descris un „sistem operativ” concret de flux al capitalului internaþional provenit din droguri, estimând la 500 de miliarde de dolari valoarea anualã totalã a traficului de stupefiante: Prin permiterea curgerii neverificate a capitalului de la un capãt la celãlalt al lumii, globalizarea ºi abandonarea suveranitãþii naþionale au creat împreunã creºterea explozivã a unei pieþe financiare în afara legii. Este un sistem coerent, strâns legat de expansiunea capitalismului modern ºi bazat pe asocierea a trei parteneri: guverne, corporaþii transnaþionale ºi mafii. Afacerile sunt afaceri: infracþionalitatea financiarã este în primul rând o piaþã, prosperã ºi structuratã, condusã de cerere ºi ofertã. Complicitatea marilor companii ºi toleranþa politicã reprezintã unicul mod prin care infracþionalitatea organizatã pe scarã mare poate spãla ºi recicla câºtigurile fabuloase ale activitãþilor sale. Iar transnaþionalele au nevoie de susþinerea guvernelor ºi de neutralitatea autoritãþilor de reglementare pentru a-ºi consolida poziþiile, a-ºi creºte profiturile, a depãºi ºi zdrobi concurenþa, a „încheia afacerea secolului” ºi a-ºi finanþa operaþiile ilicite. Politicieni sunt implicaþi în mod direct ºi abilitatea lor de a interveni depinde de sprijinul ºi de finanþarea care-i menþin la putere. 30

Michael C. Ruppert, „Don’t Blink!” From the Wilderness, 29 iunie 1999, http:// www.fromthewilderness.com/free/economy/dontblink.html.

123

Index A Abraham, Yehuda, 52, 179, 181, 192 Abramovici, Roman, 90, 91 Abrams, Elliott, 104, 105 Ackerman & Palombo, 56 Adelman, Kenneth, 45, 235 Adulyadej, Bhumibol, 317 Aeroflot, 49, 70 African Development Company, 221 Agenþia Internaþionalã pentru Energie Atomicã, 60 Air Bas, 193, 200, 201, 209, 210, 215, 223, 226, 227 Air Cess, 177, 210, 211 Airbus, 200 Al Baraka International Foundation, 242 al Suqami, Sattam, 251 Albright, Madeleine, 112, 118, 119, 120, 125 Alfred P. Sloan Foundation, 203, 318 Alighieri, Dante, 21 al-Qaida, 41, 52, 118, 178, 179, 181, 188, 190, 204, 209, 221,

223, 225, 229, 256 al-Zawahiri, Ayman, 43 American Broadcasting Company (ABC), 172, 214 American Committee for Peace in Chechnya (ACPC), 45, 46 American Enterprise Institute, 45 Aminov, Vadim Markovici, 163, 166, 167, 230 Amnesty International, 131 Arafat, Yasser, 43 Arenzana, Pepe, 32 Arizona Republic, 102 Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), 106, 107, 109, 111, 113121, 130, 132, 136, 138, 141 Armitage, Richard, 223 Arms and the Man, 184 Aslund, Anders, 72 Associated Press, 40, 96, 149, 255 Autoritatea Provizorie a Coaliþiei din Irak (CPA), 223, 227 B Banca Centralã a Rusiei, 81 Banca Menatep, 69, 79

436

STÃPÂNII DIN

Banca Mondialã, 74, 83, 99, 100, 128, 130 Bank of Credit and Commerce International (BCCI), 150 Bank of New York (BoNY), 63, 89, 90, 96, 97 Bank of Nova Scotia, 149, 153 Bank of Sydney, 89 Barak, Ehud, 183 Bath, James, 202 Bemba, Jean-Pierre, 170 Bend Sinister, 320, 322 Berezovski, Boris, 45-51, 53, 61, 79, 90, 183 Berliner Zeitung, 109 Berlusconi, Silvio, 54, 57, 58 Bernays, Edward, 258, 318 Bertelsmann, 235 Big White Lie, The, 121 Bilderberg, Clubul, 15, 17-24, 44, 99, 101-102, 104, 115, 124, 129, 138, 174, 176, 185, 187, 213, 235, 254 bin Laden, Osama, 119, 120, 181, 188-192, 195, 201-203, 225, 230, 254, 264-267, 270, 318, 322 bin Laden, Saad, 201, 202, 203 bin Laden, Salem, 202 Black, lord Conrad, 214 Blood from Stones, 186 Bloomberg News, 252 Blum, Jack, 137 Blum, Robert, 38

UMBRÃ

Blumenthal, Max, 221 Bokeria, Lev, 132 Borovoi, Alexander, 60 Boston Globe, 119 Bouchard, Lucien, 19 Bout, Alla, 169, 184 Bout, Serghei, 161, 201 Bout, Victor, 160-187, 193-262, 271-272, 322 Boyes, Roger, 135 Braun, Michael, 232-236, 242 Braun, Stephen, 179, 194, 207, 210, 217, 218, 224, 224, 232 British Broadcasting Corporation (BBC), 68, 142, 165, 172, 174, 176, 197, 216, 319 Bronfman, Edgar, 185 Brown Brothers Harriman, 97, 122 Brudno, Mihail, 80 Brzezinski, Zbigniew, 44-46, 61, 63, 71, 74 Buitenweg, Kathalijne Maria, 28 Bulakin, Viktor, 164, 167, 230 Bundesnachrichtendienst (BND), 114 Bush, administraþia, 201, 208, 224, 251 Bush, George Herbert Walker, 39, 40, 74, 105, 137, 147, 202 Bush, George W., 40, 105, 131, 174, 200, 202, 251, 257 Bush, Neil, 183 Bush, Prescott, 97

INDEX

C Cable News Network (CNN), 165, 167, 172, 177 Calderón, Francisco Santos, 255 Carlos „ªacalul” (Sánchez, Ilici Ramírez), 43 Carrington, lordul (Carrington, Peter Alexander Rupert), 115 Carter, administraþia, 39 Carter, Edwin Redwald, 57 Carter, James Earl, 63 Casey, William, 39, 40, 105, 151 Ceku, Agim, 118, 132 Center for Public Integrity, 177, 205, 209, 211 Central Intelligence Agency (CIA), 39, 46, 51, 54-56, 59, 60, 61, 63, 87, 101, 104, 114, 116, 120, 122, 125, 133, 137, 142, 148, 150, 178, 194, 195, 199, 201, 203, 208, 219, 222, 227, 244, 248, 318 Cerkesov, Viktor, 70 CFR a se vedea Consiliul Relaþiilor Externe Chandler, Michael, 194 Chase Manhattan Bank, 122, 149 Chavez, Hugo, 251 Cheney, Dick, 183, 200, 209, 227 Chichakli, Richard, 162, 175, 186, 201-203, 210, 215, 217-222, 227 Chiril, Sfântul, 166 Chossudovsky, Michel, 103, 115, 130 Chrétien, Jean, 18 Christian Science Monitor, 113

Citibank, 149 Ciubais, Anatoli, 73 Clark, Neil, 100, 130 Clark, Wesley, 115, 118-120, 127, 129 Clarke, Richard C., 199 Cleary, Sean, 51 Clifford, Clark, 150 Clines, Tom, 137 Clinton, administraþia, 73, 76, 77, 80, 81, 87, 113, 118, 119, 123, 199, 204 Clinton, William J., 39, 81, 102, 115, 118, 120, 125, 174, 183 Clive, Robert, 146 Cohelo, Tony, 97 Colateral (film), 185 Coleman, John, 259 Columbia Broadcasting System (CBS), 97, 172, 214 Concordantia Catholica, 21 Consiliul Internaþional pentru Controlul Drogurilor, 142 Consiliul Relaþiilor Externe (CFR), 42, 102, 104, 105, 112, 115, 118, 119, 125, 174, 213-215, 254, 258 Consortium News, 40 Copeland, Miles, 203 Correa, Rafael, 251 Crossing the Rubicon, 122, 123 D da Vinci, Leonardo, 22 Dagens Nyheter, 112 Dayle, Dennis, 137

437

438

STÃPÂNII DIN

de Aquino, Toma, 21 de Brie, Christian, 123, 152 de Maillard, Jean, 123, 152 Dearlove, Richard, 257 Deep Cover (carte), 121 Defense Energy Support Center (DESC), 226 Defense Intelligence Agency (DIA), 116 Der Kosovo-Konflikt. Wege in einen vermeidbaren Krieg (Conflictul Kosovo. Calea spre un rãzboi evitabil), 111 Der Spiegel, 207 DeStefano, Anthony M., 140 Deutch, John, 137 Diacenko, Tatiana, 90 Direction Générale de la Sécurité Extérieure (DGSE), 151 Djukici, Djordje, 103 Djurdjevic, Bob, 102, 103 Dokmanovici, Slavko, 103, 104 Donohue, Daniel, 55 Donovan, Bill, 203 Drug Enforcement Administration (DEA), 121, 135, 137, 164, 180, 194, 230-234, 238, 250, 241, 244, 247-249, 256, 260, 271, 318, 319 Dubov, Vladimir, 80 Dulles, Allen, 150 Dyncorp, 201 Dzerjinski, Felix, 69

UMBRÃ

E Edicioni, 227 Eisenhower, Dwight, 151 El Espectador, 256 el Hage, Wadih, 188 El Tiempo, 251 Elþîn, Boris, 36, 73-82, 90, 97, 318 Emery, Frederick, 259 Engdahl, F. William, 37 Environmental Crime Prevention Program (ECPP), 57, 58 Environmental Security, Inc. (ESI), 58, 59 Ergenekon, 155 Erinys, 51, 61 Estulin, Daniel, 9-12, 15, 25-29, 31-33, 168, 196, 217, 234-237, 321 Etchegaray, Patricio, 251 Evrobank, 81 F Falcon Express (Dubai), 200 Falcone, Pierre, 243 Farah, Douglas, 167, 168, 177, 184, 193, 202-207, 210, 213216, 225 Farrell, Ellis, 81 Federal Bureau of Investigation (FBI), 55, 62, 89, 93, 155, 178, 179, 194, 208, 222, 244, 255 Federaþia Rusã, 76, 81, 97 Feingold, Russell, 223

INDEX

Ferguson, Charles, 254, 255, 260, 262, 263 Filatov, Serghei, 49 Fimaco, 81 Financial Times, 78, 84, 87, 229 First American Bankshares, 150 Fischer, David, 44 Flounders, Sara, 100 Fondul Monetar Internaþional, 61, 74, 76, 77, 80-93, 99, 100, 129, 138 Forbes, 80, 183 Foreign Affairs, 42 Frankfurter Rundschau, 110 Freedom Gold (companie paravan), 221 Freeland, Chrysti, 78 Freud, Sigmund, 258, 318 Frontline, 183, 184 Frontul Revoluþionar Unit (RUF), 181 Fuerzas Armadas Revolucionarias de Colombia – Ejército del Pueblo (FARC), 149, 156, 216, 230-232, 237-242, 249-257, 260-266, 268, 270, 271, 318 Fundaþia Kosovo pentru o Societate Deschisã (KFOS), 130 G Gaddafi, Muammar, 170, 250 Gaidamak, Arkadi, 45, 243 Gaidar, Igor, 49, 73 Garratt, Jonathan, 51

Gates, Jeff, 41, 42 Gates, Robert M., 40 Geithner, Tim, 37 Gelbard, Robert, 113 General Electric, 122, 149, 185, 187 Gilbert, John William, 112 Girard, Renaud, 107 Giuliani, Rudolph, 183 Global Research, 38, 46 Gluºkov, Nikolai, 49 Godfather of the Kremlin, 79, 183184 Goebbels, Josef, 320 Goldfarb, Alex, 43, 50, 53 Goldman Sachs, 63, 74 Golubiev, Valeri, 69 Gongadze, Gheorghi, 50 Gorbaciov, Mihail, 38, 70 Gordievski, Oleg, 50 Gore, Al, 74, 97, 115, 119, 120 Gotti, John Jr., 148 GQ, 164 Graham, Katherine, 214 Grasso, Richard A., 149 Greene, Graham, 10 Grigg, William Norman, 107 Grîzlov, Boris, 70 Grobe, Karl, 110 Groot Bijgaarden De Standaard, 197 Grupul Internaþional de Crizã (ICG), 127-129 Guardian, 47, 163, 165, 173

439

440

STÃPÂNII DIN

H Hagon, Christopher, 55 Haig, Alexander, 45 Halezov, Dimitri, 261-271 Halliburton, 200, 209, 222, 227, 228 Hamas, 188 Hamilton, Alexander, 96 Hamilton, Lee, 96 Harwood, Richard, 214 Hastings, Warren, 146 Helms, Richard, 150 Hen, Hazki, 52 Heritage Foundation, 318 Hezbollah, 188, 189, 190, 270 Hitler, Adolf, 38 Hodorkovski, Mihail, 45, 79, 80 Holbrooke, Richard, 102, 115, 120, 125 Homeland Security, 219 Hong Kong and Shanghai Bank, 149, 153 Hong Kong and Shanghai Corporation (BHSH), 152 Hoover Institute, 70 Hudson Institute, 213-215, 318 Human Rights Watch, 131 Hussein, Saddam, 257, 258, 267 I Iakunin, Vladimir, 70 Ierarhia conspiratorilor, 259 Illicit: How Smugglers, Traffickers and Copycats are Hijacking the Global Economy, 194

UMBRÃ

Incident Management Group (IMG), 55-57, 59 Independent, 54 India Today, 179 Inkombank, 96 Institutul de Cercetãri Strategice al SUA (SIRIUS), 120 International Narcotics Control Strategy Report, 154 Interpol, 86-90, 96, 117, 167,178, 194, 200, 223, 244 Investor’s Business Daily (IBD), 255 Iran-Contras, afacerea, 39, 40, 105, 137 Isikoff, Michael, 209, 224, 227 Iukos, 46, 79, 80 Ivanov, Serghei, 70 Ivanov, Viktor, 70 J J. P. Morgan Chase, 97, 204 Jackson, Bruce P., 44 Jacob, Cyril, 191 Jane’s Intelligence Review, 113, 135 Jemaah Islamiya, 52 Johnson, Lyndon B., 150 K Karni, Asher, 52 Kasianov, Mihail, 89 Kasper-Ansermet, Laurent, 90,91 Kati, Cassin Abdullah, 242 KBR, Inc, 200, 209, 210, 222, 227 Kellogg Brown & Root (a se vedea KBR, Inc.)

INDEX

Kelly, Martin, 48 Kennedy, John F., 19, 61 Kersovici, Tomislav, 116 KFOS a se vedea Fundaþia Kosovo pentru o Societate Deschisã Khomeini, ayatollahul, 40 Kicikin, Viktor, 69 Kipling, Rudyard, 124 Kirk, Mark, 100 Kissinger, Henry, 17, 46, 101, 115 Klebnikov, Paul, 79, 80, 183 Koevoet, 51 Koljevici, Nikola, 103 Kolko, Richard, 255 Komitet gosudarstvenoi bezopasnost (KGB), 17, 36, 43, 44, 47-51, 53, 55, 58, 61, 64, 70, 79, 88, 97, 133, 167, 318, 321, 322 Korjakov, Alexander, 77 Kouchner, Bernard, 129 Kouwenhoven, Gus, 242 Kovtun, Dmitri, 49 Kozîrev, Andrei, 49 Kroll Associates, 56, 57 Kroll, Jules, 57 Kucima, Leonid, 50 L La Razón, 29 La Repubblica, 54, 55, 57, 61 La Stampa, 55 Lakhani, Hemant, 179, 181, 192, 198 Landesman, Peter, 167, 184, 186, 199, 228

Larrea, Gustavo, 251 Laughland, John, 46, 106 Lazard Frères, 28, 185, 235 Le Figaro, 107 Le Monde, 107 Le Monde Diplomatique, 123, 150 Lebedev, Platon, 80 Ledeen, Michael, 45 Leeuw, Ruud, 162, 177 Leonhart, Michele M., 232 Levine, Michael, 117, 121 Lewis, James, 252, 253 Libby, Scooter, 183 Lieberman, Joe, 119, 120 Limarev, Evgheni, 50 Lippmann, Walter, 258 Litvinenko, Alexander, 43-55, 57, 60-61, 318, 321 Loquai, Heinz, 111 Los Angeles Times, 86, 106, 177, 208, 209, 214, 217, 222, 227, 253, 254 Lugovoi, Andrei, 49 M Madsen, Wayne, 57, 183, 228 Makhlouf, Adnan, 222 Malone, John C., 97 Malthus, Thomas, 146 Mann, Michael, 185 Marea tablã de ºah. Supremaþia americanã ºi imperativele sale geostrategice, 46, 63, 70, 74 Marino, Filippo, 55, 56 Marshall, Tim, 100

441

442

STÃPÂNII DIN

Massoud, Ahmed Shah, 170 Matheson, Alexander, 146 McGuire, Brendon Robert, 237 McVeigh, Timothy, 269 Men’s Journal, 161, 164 Merchant of Death: Money, Guns, Planes, and the Man Who Makes War Possible, 160, 167, 203, 207, 210, 217 Mercy International Relief Agency, 193 MI5, 88 MI6, 50, 53, 88, 116, 117, 151, 200, 257 Miami Herald, 251, 252 Middle East Intelligence Bulletin, 189 Military Professional Resources Inc. (MPRI), 116 Mill, John Stuart, 146 Miloºevici, Slobodan, 99, 101, 110, 127-133 Minin, Leonid, 180-184, 208, 211213 Misiunea ONU în Kosovo (UNMIK), 127-129 Misiunea pentru Observarea Diplomaticã din Kosovo (KDOM), 101 Mitrohin, Comisia, 58 Mitrohin, Vasili, 53, 58 Mitterrand, François, 243 Mitterrand, Jean-Christophe, 243 Morgan Stanley, 204 Moscow News, 50

UMBRÃ

Moscow Times, 193 Mossad, 57, 88, 92, 151, 188 Mother Jones, 201, 203, 226 Mulligan, Mary Elizabeth, 235, 237 Mulroney, Brian, 18 Mutschke, Ralf, 119 N Nabokov, Vladimir, 320 Naím, Moisés, 194 Naranjo, Oscar, 252, 255 Nation, The, 221 National Broadcasting Company (NBC), 172, 185, 214 National Security Agency (NSA), 57, 174, 192, 194, 228 National Security Council (NSC), 75, 199 Negodov, Nikolai, 70 Nemanja, ªtefan, 125 Nevzlin, Leonid, 45, 80 New American (revistã), 117 New York Press, 131 New York Times, 39, 76, 106, 108, 126, 165, 172, 176, 210, 214, 321, 322 New York Times Magazine, 164, 184, 198, 199, 228 New Yorker, 65 News Hawk, 259 Newsweek, 40, 209, 210, 224, 227 Nezavisimaia Gazeta, 130 Nicole, Anna, 19 North Atlantic Treaty Organization (NATO), 35, 46, 81, 101-103,

INDEX

106-112, 115, 118, 121, 124, 127, 129, 136, 155, 207, 319 North, Oliver, 104, 137 O Obama, Barack, 40 Observatoire Géopolitique des Drogues, 139, 154 Observer, 60, 83 Odney, Derek, 234, 238, 240, 262 Office of Foreign Assets Control (OFAC), 215, 218, 222, 224 Office of Strategic Services (OSS), 151, 203 Omar, Mullah, 205, 267 Opium, Empire and the Global Political Economy, 143 Organizaþia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), 190 Organizaþia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa (OSCE), 107, 108, 111 Owen, David, 46 P Palombo, Louis F., 55, 57 Panorama, 58 Parenti, Michael, 112 Pasqua, Charles, 243 Patarkatsiºvili, Badri, 49 Patruºev, Nikolai, 69 Pavlov, Valentin, 65 Peleman, Johan, 196, 198, 212, 243 Penders, Michael J., 58, 59

Peres, Shimon, 183 Perle, Richard, 45, 105, 127, 200 Perry, Curtis, 54, 55 Perry, William J., 115 Petras, James, 94 Pilger, John, 99 Platon, 22 Popovski, Toni, 59 Potanin, Vladimir, 73, 77 Powell, Colin, 257 Primakov, Iuri, 79 Project for a New American Century (PNAC), 44 Propaganda, 258 Public Broadcasting Service (PBS), 205, 226 Pugaciov, Serghei, 70 Putin, Vladimir, 36, 43-53, 69, 97, 208 R Rabbani, Burhanuddin, 205 Racak (sat), 104-109 Radin, Charles A., 119 Reagan, administraþia, 104 Reagan, Ronald, 36, 39, 151 Reddaway, Peter, 76 Republic National Bank of New York, 89, 91 Reyes, Raul, 149, 250, 251, 256, 268, 270 Rice, Condoleezza, 228, 232, 249 Rich, Marc, 183, 184 Riley, David, 83

443

444

STÃPÂNII DIN

Robertson, Pat, 220, 221 Rockefeller, David, 19, 22, 24, 115, 151 Rodriguez, Felix, 137 Romodanovski, Konstantin, 70 Roper, Richard, 219 Rothschild, Jacob, 46 Royal Bank of Scotland, 149 Rumsfeld, Donald, 200 Ruppert, Michael C., 122, 123, 136, 142 Ruprah, Sanjivan, 179-181, 184, 186, 198 S Sabagh, Amal A., 219 Sachs, Jeffrey D., 72 Sackville, Tom, 155 Safra, Edmond, 89, 91-93, 140 San Air General Trading, 217 San Air UAE, 218, San Air USA, 217 San Francisco Chronicle, 138 SAS, 116, 117 Sasoon, David, 146 Savimbi, Jonas, 51, 170 Scaramella, Mario, 53-61 Scarlett, John, 53 Scharping, Rudolf, 111 Scherer, Michael, 201 Schneidman, Whitney, 174, 175 Scotland Yard, 55 Scribner, Yusill, 237 Sechin, Igor, 69

UMBRÃ

Secord, Richard, 137 Secrecy and Privilege: Rise of the Bush Dynasty from Watergate to Iraq, 40 Seko, Mobutu Sese, 171 Semencenko, Andrei, 218 Sendero Luminoso („Calea luminoasã”), 268 Serviciul de Informaþii Externe (Slujba Vneþnei Razvedki, SVR), 68, 207 Serviciul Federal de Securitate (FSB, Federaþia Rusã), 43, 47, 49, 50, 53, 58, 69, 151 Shackley, Ted,137 Shadowplay, 100 Shalom, Avram, 57 Shanghai Cooperation Organization (SCO), 36 Shin Beth, 57 Shutt, Harry, 84 Silverstein, Ken, 181 Smith, Adam, 146 Smith, Gayle, 199 Smulian, Andrew, 230-238, 249, 256 Socrate, 22 Sokolenko, Viaceslav, 49 Solana, Javier, 108, 125 Solarz, Stephen, 127 Solon, 22 Soros, George, 115, 127, 130-131 SourceWatch, 51 Stanton, John, 56

INDEX

Stasi, 88 Stepaºin, Serghei, 70 Stephanopoulos, George, 115 Stephen, Chris, 117, 118 Stewart, William, 154 Stiglitz, Joseph, 78 Stock, Harley, 55 Strydom, François, 51 Suhorenko, Stepan, 132 Sultanov, Oleg, 47, 48 Sunday Express (Marea Britanie), 193 Sunday Times (Marea Britanie), 48, 117 Surkov, A.P., 68 Szamuely, George, 106, 108, 109, 131 Szubin, Adam, 216 ª ªestopalov, Mihail Iosifovici, 79 ªevardnadze, Eduard, 130 ªiºakli, Adib, 202-203 ªveþ, Iuri, 50 T Talbot, Karen, 74, 130 talibani, 142, 181, 191-194, 204211, 223, 225, 229, 256, 265, 267 Talty, Stephan, 164, 165 Tavistock Institute of Human Relations, 215

Taylor, Charles, 170, 181, 182, 186, 221, 225, 229, 242 Thaci, Haºim, 45, 118, 119, 125 Time, 96, 172 Times (Marea Britanie), 48, 53, 93, 135 Timmons, Ned, 56 Titon International, 51, 60, 61 Todorovic, Alex, 119 Toronto Star, 167 Traficantul de arme, 230 Transnational Threats Update, 248 Trepaºkin, Mihail, 50 Trepca (complexul minier), 114, 126, 127, 129 Trist, Eric, 259 Trocki, Carl, 143 Trud, 65 Truth in Media, 103, 116 U Ultimul mohican, 185 União Nacional para a Independência Total de Angola (UNITA), 51 Uniunea Nord-Americanã, 20 Uniunea Sovieticã, 9, 62-66, 70, 73, 80, 99, 100, 130, 155, 157, 162, 168, 169, 177, 319 URSS, 36, 58, 59, 63, 64, 163, 166 Ustinov, Vladimir, 70

445

446

STÃPÂNII DIN

V Vasiliev, Dmitri, 86 Vazevit, Robert Sahari, 180 Velrooy, André, 169, 175 Ventura, Jesse, 15-17, 19, 20, 21, 29, 31 Vivendi SA, 185, 187 Volkov, Nikolai, 91 von Kirchbach, Hans Peter, 110 Vorovskoi Mir („Lumea hoþilor”), 70 W Wager, Robert, 56 Wainwright, Philip, 62 Walker, William, 104-109 Wall Street Journal Europe, 87 Wall Street Journal, 76, 87, 140, 172, 214 Washington Monthly, 181, 205

UMBRÃ

Washington Post, 52, 106, 108, 172, 177, 193, 210, 214, 319 Washington Times, 102, 119, 210, 253, 254 Wayne, Anthony, 116 WayneMadsen Report, 57 Williamson, Anne, 76, 82, 83 Winer, Jonathan M., 199 WMD Insights, 255 Wolfowitz, Paul, 127, 210, 223 Wolosky, Lee Scott, 174 Woolsey, James, 46 X X-55, 247, 257, 271 Z Zakaev, Ahmed, 48 Zaostrovþev, Iuri, 70