Cursuri Geotehnica

Geotehnică – note de curs

Conf.dr.ing. Irina Lungu, Prof.dr.ing. Anghel Stanciu

Cursul nr. 2

Bibliografie: A. Stanciu & I. Lungu, FUNDAŢII – I Fizica şi Mecanica Pământurilor, Ed. Tehnică, 2006

Factori ce determină structura pământurilor 







mărimea şi forma particulelor solide; compoziţia chimico - mineralogică a particulelor solide; forma şi starea fizică a fazei lichide şi gazoase; interacţiunea dintre faza solidă, lichidă şi gazoasă. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Mărimea şi forma particulelor pământului 

Procedeul tehnic prin care se individualizează şi se sortează, sub formă de repartiţie procentuală, particulele dintro probă de pământ, după mărimea acestora se numeşte

analiză granulometrică.



Grupa de fragmente solide, exprimată în unităţi de masă sau procentual din masa totală a probei uscate, având dimensiunile cuprinse în intervale de dimensiuni determinate (între două limite date), poartă numele de

fracţiune (granulometrică).

granulară

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Metode de analiză granulometrică 







metoda cernerii prin ciururi, pentru pământuri cu granule mai mari de 2,00 mm; metoda cernerii pe site, pentru pământuri cu granule între 2,00 şi 0,08 ÷ 0,05 (0,063) mm; metoda sedimentării cu areometrul sau metoda sedimentării cu pipeta, pentru pământuri cu granule mai mici ca 0,08 ÷ 0,05 (0,063) mm; metoda combinată (cernere şi sedimentare), pentru pământurile polidisperse cu plaje întinse ale granulaţiei. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

  

curbă de granulozitate histogramă poligon sau curbă de frecvenţă

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Forma particulelor 

indicele de sfericitate (Sp), ce apreciază măsura în care forma unei particule se apropie de cea a unei sfere şi se calculează cu una din relaţiile:

A⋅ B ⋅C A2 SKrumbein= 2 C 3 SSneed-Folx= - A ⋅ B 3



 



coeficientul volumetric, ce

exprimă raportul dintre volumul  6 ⋅V  particulei (V) şi volumul unei V =  c 3  sfere ce include particula: π ⋅ A  factorul formei (F) definit ca raport între (C B ) (B A)

de = 3

6 ⋅V

π

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Aplicabilitatea diametrului echivalent 

coeficientului de neuniformitate (coeficientul lui Hazen)

d 60 Un = d10 Pământurile se pot împărţi în următoarele categorii (STAS 1243-88):  pământuri cu granulozitate foarte uniformă Un ≤ 5  pământuri cu granulozitate uniformă 5 < Un ≤ 15  pământuri cu granulozitate neuniformă Un > 15

coeficientul de curbură

Cc =

(d 30 )2

d10 ⋅ d 60

Se apreciază că un pământ bun pentru construcţia terasamentelor trebuie să aibă

Cc = 1 ÷ 3

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Compoziţia granulometrică a unui pământ

3 fracţiuni granulometrice: – nisip, – praf, – argilă

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Fracţiunea nisip – N%  





2,00mm < d < 0,05mm în stare curată, uscată sau saturată, este foarte permeabilă, prezintă o ascensiune capilară redusă, ce creşte odată cu micşorarea particulelor, şi nu posedă coeziune. nu este sensibilă la îngheţ-dezgheţ şi nu prezintă umflări sau contracţii. forma granulelor este rotunjită sau colţuroasă (nisipuri de munte) iar suprafaţa poate fi netedă sau zgrumţuroasă. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Fracţiunea praf – P%  

 

0,05mm < d < 0,005mm prezintă o permeabilitate mică, o ascensiune capilară semnificativă şi un potenţial de umflare-contracţie mic sau chiar nul; este fracţiunea cea mai sensibilă la îngheţ-dezgheţ; introdusă în apă, fracţiunea praf se desface relativ uşor în particulele componente, datorită coeziunii relativ mici;

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Fracţiunea argilă – A%  



d < 0,005mm este practic impermeabilă, prezintă o viteză a ascensiunii capilare foarte redusă şi un potenţial de umflare - contracţie mare sau foarte mare. introdusă în apă, rezultă o masă lipicioasă plastică, iar particulele componente se separă relativ greu, datorită coeziunii ridicate. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Clasificarea pământurilor 

STAS 1243 - 88 grupează pământurile în două mari categorii:  

pământuri necoezive; pământuri coezive,

în funcţie de existenţa forţei superficiale de atracţie (coeziune) între particulele solide.

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri necoezive Denumirea pământului necoeziv

Mărimea fracţiunii predominante (peste 50%), mm

NISIP FIN

peste 0,05 la max. 0,25

NISIP MIJLOCIU

peste 0,25 la max. 0,50

NISIP MARE

peste 0,50 la max. 2,0

PIETRIŞ MIC

peste 2,0 la max. 20

PIETRIŞ MARE

peste 20 la max. 70

BOLOVĂNIŞ

peste 70 la max. 200

BLOCURI

peste 200

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri coezive



Diagrama ternară

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

culoarea





este principalul indice al operatorilor de teren în indicarea suprafeţelor de stratificaţie, în determinarea preliminară a straturilor şi respectiv a profilului litologic; oferă indicaţii asupra principalilor constituenţi minerali şi organici ai pământului. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Alte clasificări 

Indicele de grupă I G = 0,2 ⋅ a + 0,005 ⋅ a ⋅ c + 0,01 ⋅ b ⋅ d



  

a = P74 – 35%, în care P74 este procentul de material care

trece prin sita cu diametrul ochiului de 0,074 mm, (cu condiţia ca P74 să nu depăşească 75%), rezultat din curba granulometrică, şi să fie sub 35%; b = P74 – 15% - (cu condiţia P74 să nu depăşească 55%); c = wL – 40%, (cu condiţia ca wL să nu depăşească 60%), în care wL(%) este limita superioară de plasticitate. d = Ip – 10%, (cu condiţia ca Ip să nu depăşească 30%), în care Ip este indicele de plasticitate. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Valori orientative IG Fracţiunea P74 ( 15

30 - 100

0 - 70

0 - 70

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Clasificarea Casagrande

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri cu comportament special       

   

marnoase; macroporice; sensibile la umezire; susceptibile la lichefiere; cu umflări şi contracţii mari; gelive (sensibile la îngheţ); cu conţinut de materii organice (slab: mâluri, nămoluri sau ridicat: pământuri turboase, turbe); eluviale; sărăturate; de umplutură; amestecurile de pământuri

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri marnoase % CaCO3

% Argilă

0 5 20 35 66 75 100

100 95 80 66 35 25 0

Numele pământului Comportament Argilă

Plastic

Argilă marnoasă Marnă argiloasă Marnă Marnă calcaroasă Calcar Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Mai mult sau mai puţin rigid

Rigid

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri macroporice 







prezintă pori mari (macropori), vizibili cu ochiul liber. Tipurile cele mai răspândite sunt loessul şi pământurile loessoide. Loessul (STAS 1243-88) este un pământ nestratificat, criptostratificat, sau slab stratificat, în general de culoare gălbuie - deschisă, uneori mai închisă (ruginie) sau cenuşiu gălbuie, cu porozitate mare 40%- 60%, datorită unor pori vizibili (macropori) precum şi datorită unor canale şi canalicule verticale. Loessul are în compoziţia granulometrică, aproximativ 25% nisip fin, peste 60% praf şi restul argilă; conţine dese concreţiuni de calcar, prezintă o greutate volumică mică, 12 - 16 kN/m3 se dezagregă rapid în apă (un cub cu latura de 1,00 cm în max 30″), prezintă tasare mare sub sarcină. Pământurile loessoide sunt asemănătoare loessului, diferind în special prin granulozitate; există astfel argile, prafuri şi chiar nisipuri loessoide.

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri macroporice

Clasificarea pământurilor macroporice Natura pământului

Indicele de plasticitate

Conţinutul de particule argiloase în %

Prăfoase – nisipoase

1 < Ip < 7

3 – 10

Prăfoase – argiloase

7 < Ip < 17

10 – 30

Ip > 17

> 30

Argiloase

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri sensibile la umezire - PSU 

sunt pământurile care, sub acţiunea încărcărilor transmise de fundaţie, sau numai sub greutate proprie, se tasează suplimentar odată cu creşterea umidităţii.  

i

Criteriul I : > 2 cm/m = 2%, m 3 Criteriul II : la încărcările pe placă, STAS 8942/3 - 90, (cu suprafaţa minimă de 5000 cm2) rezultă:

si η= sn

>5

şi

s= si – sn ≥ 3 cm

în care:  si – tasarea terenului inundat la presiunea de 300 kPa∗  sn – tasarea terenului în condiţii de umiditate naturală, la presiunea de 300 kPa; 

Criteriul III : gradul de umiditate Sr ≤ 0,80 iar indicele I dat de relaţia:

I=

eL − e 1+ e

e - indicele porilor la un pământ cu structură şi umiditate naturală;



eL =

wL ⋅ γ s γ w ⋅100

indicele porilor corespunzător umidităţii la limita de curgere (wL%) a pământului; să fie inferior valorilor din tabel

Indicele de plasticitate (Ip) Indicele I

0,01≤ Ip≤ 0,10

0,1≤ Ip ≤ 0,14

0,14≤ Ip ≤ 0,22

Ip > 0,22

0,1

0,17

0,24

0,30

Clasificarea PSU 



grupa A, cuprinzând terenurile de fundare la care tasările suplimentare

din umezire se pot produce numai în limitele zonei de deformaţie a fundaţiilor, fiind provocate de încărcările fundaţiilor sau de alte încărcări exterioare; nu se produc tasări din greutatea proprie (Img) sau acestea nu depăşesc 5 cm; grupa B, cuprinzând terenurile de fundare la care sunt posibile tasări sub greutatea lor proprie (Img > 5 cm) în caz de umezire, pe lângă tasările suplimentare care au loc în partea superioară a stratului, sub fundaţii, în limitele zonei de deformaţii a acestora.

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Soluţii de prevenire sau limitare a manifestării sensibilităţii la umezire 





Îmbunătăţire teren înainte de construire Amenajări ale suprafeţei terenului după construire Amenajări în subteran ale reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Lichefierea pământurilor 



Pierderea temporară a capacităţii unui pământ de a suporta sarcini, când este submersat şi supus unor acţiuni dinamice De ce?... ca urmare a creşterii presiunii apei din pori, ce are drept consecinţă anularea frecării dintre granulele pământului, şi prin urmare scăderea bruscă a rezistenţei la forfecare, chiar cu transformarea acestuia într-o masă fluidă.

Pământuri susceptibile la lichefiere

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Imagini post-dezastru

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri susceptibile la lichefiere 

 





nisipurile uniforme, în special nisipurile fine având diametrul corespunzător fracţiunii de 50%, d50= 0,075- 0,20 mm; nisipurile având gradul de îndesare ID= 50…70%; nisipurile saturate sau chiar cele aflate deasupra nivelului apei subterane, dacă zona inferioară se poate lichefia; nisipurile la care penetrarea dinamică prezintă Rp < 30 lovituri/ 30 cm; nisipurile care au permeabilitatea mică. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Criteriul granulometric Diametrul caracteristic sau fracţiune granulometrică diametrul mijlociu d50 (mm)

Pământuri lichefiabile

Pământuri uşor lichefiabile

0,25 - 2,00

0,075 - 0,5

> 0,005

> 0,025

fracţiunea argilă (A%)

< 10

0

fracţiunea pietriş mic (%)

< 50

< 10

fracţiunea pietriş mare cu d >10 mm (%)

< 10

0

diametrul efectiv d10 (mm)

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Degradări ale teresamentelor

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Etape ale unui proces de lichefiere

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

subsidenţa

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Situaţii de saturare parţială a rambleelor din material necoeziv

Forme de degradare a rambleelor din materiale necoezive lichefiabile Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Criterii de lichefiere 

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Soluţii de prevenire sau limitare a fenomenului de lichefiere 



 

 

corectarea curbei granulometrice pământului cu potenţial de lichefiere (amestecuri de pământ); creşterea gradului de îndesare prin metode specifice compactării de suprafaţă; scoaterea terenului din starea de saturaţie; creşterea tensiunii verticale (prin suprasarcini cu ramblee de pământ sau prin coborârea apei subterane); îmbunătăţirea condiţiilor de drenare în terenul iniţial; mărirea coeziunii pământului, ca o componentă a rezistenţei la forfecare (prin injectări). Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri cu umflări şi contracţii mari - PUCM



sunt pământurile argiloase mai mult sau mai puţin active, care prezintă proprietatea de a-şi modifica sensibil volumul, atunci când variază umiditatea lor.

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

PUCM în România

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

< 10 > 100 > 35

> 37

pu daN/cm2

> 140

w15 %

Ip> Cp

qumax J/g

UL %

> 1,25

Netulbura t

Cp

> 35

Tulburat

IA

Foarte > 30 active

Cv % ws %

Ip %

– clasificare pe categorii

A2 µ %

Activ. P.U.C.M.

activitatea PUCM

> 18 > 4

Active 18-35 25-35 1,00-1,25 Ip> Cp 100-140 14-10 75-100 25-35 25-37 13-18 1-4 Puţin 15-25 20-30 0,75-1,00 Ip> Cp 70-100 16-14 55-75 15-25 12-25 10-13 5-1 active

Soluţii tehnice privind fundarea

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

pământurile gelive

(sensibile la

îngheţ)



sunt pământurile care în urma fenomenelor de îngheţ dezgheţ îşi modifică esenţial structura şi proprietăţile lor

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Sensibilitatea la îngheţ – clasificare pe categorii Grupa de sensibilitate la îngheţ

Sensibile

Foarte sensibile

Categoria pământului Necoezive, liant argilos

Ip

cu

≤ 10

Argilă şi argilă grasă

> 35

Coezive

Granulozitate Procente din Diametrul masa uscată a particulelor probei sub 0,002 max. 6 sub 0,2 max. 20 sub 0,1 max. 40 sub 0,002 sub 0,2 sub 0,1

10 - 35

Soluţii tehnice privind fundarea

max. 6 max. 20 max. 40

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Pământuri cu conţinut de materii organice 







Mâlurile - pământuri cu un conţinut de materii organice sub 5%. Sunt depozite aluvionare conţinând în general mai mult de 90% elemente inferioare dimensiunii de 0,20 mm, alcătuite din particule argiloase

foarte fine, afânate, puţin consolidate, prezentând în general limite de curgere wL = 60 - 120% indice de plasticitate Ip = 30 - 80%, umiditatea naturală fiind apropiată de limita de curgere. Nămolurile – pământuri asemănătoare mâlurilor, cu un conţinut de materii organice între 5-10% putând conţine resturi de plante carbonizate. Pământurile turboase – pământuri cu un conţinut de materii organice între 10 - 60%, formate în urma descompunerii incomplete a resturilor vegetale într-un mediu saturat cu apă, dar neoxigenat. Turba – un pământ cu un conţinut de materii organice de peste 60%, format într-un mediu similar pământurilor turboase, reprezintă o îngrămădire de resturi vegetale cu un grad de descompunere variabil, de culoare brună - neagră, cu o structură fibroasă, în cantitate importantă de substanţe minerale (nisip, argile, calcar), putând reţine cantităţi importante de apă: 400 - 1000 % (şi chiar mai mult). Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Caracterizarea pământurilor cu conţinut de materii organice   





compresibilitate mare şi foarte mare rezistenţă la forfecare foarte redusă, ambele proprietăţi fiind puternic anizotrope procesul de consolidare decurge foarte lent şi neomogen, iar permeabilitatea prezintă de asemenea o variabilitate şi anizotropie accentuată. Prezenţa materiei organice induce o denumire specială pământurilor care le conţin - pământuri turboase, conţinutul fiind diferenţiat cantitativ pe categorii: în cantitate mai mare de 3% la pământuri nisipoase şi mai mari de 5% la pământuri argiloase. în funcţie de gradul de descompunere, evaluarea cantitativă la proiectarea geotehnică presupune impunerea unui coeficient de reducere asupra presiunilor acceptabile ale terenului de fundare. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

poziţia pământului turbos în raport cu fundaţia

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Soluţii tehnice privind fundarea 





îmbunătăţirea terenului de fundare în vederea reducerii şi uniformizării deformaţiilor (înlocuirea parţială cu perne de balast/nisip; accelerarea consolidării – coloane dranante); conformarea structurii pentru a se putea adapta la interacţiunea cu terenul de fundare; asigurarea funcţionării fără defecţiuni a reţelelor tehnico-edilitare. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

pământuri eluviale - roci pre-existente alterate gradual descrescător, de la suprafaţa terenului în adâncime 





proprietăţile mecanice rezistenţa la forfecare şi compresibilitatea lor prezintă un grad mare de neuniformitate atât în plan orizontal cât şi în plan vertical; fără a fi luate măsuri speciale de protecţie, aceste roci pot suferi degradări semnificative când sunt menţinute în săpături deschise; nisipurile argiloase eluviale şi cele prăfoase, dacă devin saturate cu apă pot trece în stare curgătoare, în timpul executării unei săpături, iar nisipurile prăfoase pot manifesta caracteristici de prăbuşire atunci când indicele porilor e > 0,6 iar gradul de saturaţie S r < 0,7 unele pământuri eluviale argiloase pot să prezinte variaţii de volum, în special fenomene de umflare, la umezirea lor în prezenţa deşeurilor industriale chimice; Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Soluţii tehnice privind fundarea 







Înlocuirea parţială prin realizarea unor perne de materiale granulare nealterabile, care să preia majoritar presiunile transmise de talpa fundaţiei, terenului din zona activă; îndepărtarea din zona superioară a terenurilor compresibile, a incluziunilor stâncoase puternic erodabile; îndepărtarea din zona superioară a stratificaţiei, a fragmentelor mari alterate şi plombarea golurilor create cu materiale granulare neerodabile compactate; execuţie continuă a excavaţiei, de asemenea, ultimul strat de săpătură va fi îndepărtat înainte de realizarea fundaţiei, pe o adâncime variind între 0,10 m şi 0,30 m, în funcţie de natura terenului, fiind mai mare la pământurile eluviale argiloase; Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

pământuri sărăturate 





apariţia unei tasări suplimentare, numită tasare sufozionară în cazul unei umeziri de lungă durată, ca urmare a scăderii compresibilităţii şi rezistenţei la forfecare; unele fenomene de variaţie a volumului, în special fenomene de umflare înregistrate la argilele sărăturate, în cazul creşterii umidităţii; o acţiune agresivă asupra elementelor de infrastructură cu care vin în contact, ca urmare a soluţiilor ce iau naştere în aceste pământuri, în prezenţa apei subterane. Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Soluţii tehnice privind fundarea 







măsuri de evitare a umezirii terenului de fundare; fundarea într-un subiacent;

strat

de

pământ

nesărăturat

procedee mecanice sau/şi chimice de îmbunătăţire a terenului de fundare; conformarea structurală a construcţiei pentru o adaptare la deformaţiile neuniforme din terenul de Geotehnică - note de curs fundare. Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

pământuri de umplutură 



acestea se caracterizează printr-o mare neomogenitate de textură, ceea ce induce o compresibilitate neuniformă, relevantă fiind posibilitatea autoîndesării sub greutate proprie, în special în cazul unor acţiuni dinamice adoptarea unei soluţii de fundare pe terenuri ce conţin pământuri de umplutură se poate realiza în următoarele condiţii:  folosirea terenului de umplutură în calitate de teren natural pentru construcţii uşoare;  luare unor măsuri constructive pentru reducerea compresibilităţii straturilor de pământ de umplutură din terenul de fundare; Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

amestecurile de pământ 



pământuri cu granulometrie realizată pe cale artificială, prin malaxarea a două sau mai multe pământuri cu granulozitate cunoscută, în vederea îmbunătăţirii proprietăţilor fizico-mecanice. un pietriş sau nisip amestecat în diferite proporţii cu un liant (praf + argilă) va da naştere unui pământ (A) mai puţin permeabil, iar dintr-un pământ cu fracţiuni fine (argilă + praf) degresat cu nisip va rezulta un pământ negeliv sau cu potenţial de umflare contracţie mult mai redus, decât al pământului din care a provenit Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

stabilirea compoziţiei amestecului

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

stabilirea C.G. a amestecului

m:n

proporţii optime de nisip - liant Fracţiuni granulometrice

Pentru umpluturi

Nisip

Liant (praf + argilă)

1 - 2 mm 0,6 - 1 mm 0,09 - 0,6 mm 0,002 - 0,09 mm < 0,002 mm

Conţinut în procente faţă de greutatea totală Amestec A (mare) Amestec B (fin) 0 ÷ 30 6 ÷ 50 0 ÷ 20 12 ÷ 63 30 ÷ 75 8 ÷ 35 15 ÷ 44 3÷8 6 ÷ 10

Fracţiuni granulometrice

Pentru drumuri de pământ

Pietriş

Nisip Liant (praf + argilă)

Geotehnică - note de curs Conf. Irina Lungu & Prof. Anghel Stanciu

18 - 35 mm 5 - 8 mm 2 - 5 mm 0,09 - 2 mm 0,002 – 0,09 mm

Conţinut în procente faţă de greutatea totală Stratul superior al Stratul inferior al îmbrăcăminţii îmbrăcăminţii drumului drumului 13 ÷ 20 32 ÷ 45 15 ÷ 37 5 ÷ 35 0 ÷ 30 19 ÷ 42 19 ÷ 42 8 ÷ 16 8 ÷ 16