Cursul 4 Strategia Jocului de Sah

Cursul 4 Strategia jocului de sah

1

2

3

Principiile deschiderii

4

5

6

7

Principiile jocului de mijloc Sa presupunem ca am depasit cu bine prima faza a partidei, deschiderea, avem o pozitie buna in centru , ne-am dezvoltat toate figurile, avem regele la adapost. Ce trebuie facut in continuare? In general trebuie sa urmarim repsectarea urmatoarelor PRINCIPII: 1 IMBUNATATIREA VALORII CALITATIVE A PIESELOR PROPRII , amplasandu-le pe pozitii cat mai bune , unde sa aiba o buna mobilitate si sa indeplineasca de preferinta roluri ofensive 2. REDUCEREA VALORII CALITATIVE A PIESELOR ADVERSE, restrangandu-le mobilitatea, indepartandu-le de pe pozitiile centrale si obligandu-le sa indeplineasca roluri defensive Primele 2 principii ne sunt deja cunoscute din lectia cu mobilitatea figurilor. Sa ne reamintim doar ca , de regula, piesele cu actiune liniara ( 8

dama, turnurile si nebunii) au o valoare calitativa superioara atunci cand se afla pe linii deschise, in timp ce caii este bine sa fie amplasati pe campuri centrale si stabile

3 SCHIMBAREA PIESELOR PROPRII CARE AU O VALOARE CALITATIVA INFERIOARA PENTRU PIESE ADVERSE SIMILARE DAR  AVAND O VALOARE CALITATIVA SUPERIOARA. 4 PROVOCAREA LUPTEI IN ACEA PARTE A TABLEI UNDE AVEM O SUPERIORITATE CANTITATIVA SI CALITATIVA deoarece in acest caz sansele de reusita cresc.  Acest principiue ste si el extrem de important, fiind o consecinta fireasca a primelor doua principii. Atunci cand avem posibilitatea sa provocam o lupta directa cu adversarul, este bine ca lupta sa se desfasoare intr-o zona a tablei in care fortele noastre sunt superioare din punct de vedere cantitativ sau calitativ. Ca o consecinta a acestui principiu este necesitatea aducerii de piese acolo unde dorim sa provocam lupta, pentru a crea o superioritate zonala.

5 TRANSFORMAREA AVANTAJELOR CALITATIVA IN AVANTAJE CANTITATIVE SAU ATAC ASUPRA REGELUI ADVERS. Acest lucru se face, de obicei, prin aplicarea procedeelor tactice.

Urmarind permanent punerea in practica a acestor 5 principii veti avea un succes garantat.

Exemplul 1 [C66] 1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.d4 d6 4.¤c3 ¤f6 5.¥b5 ¥d7 6.0 0 ¥e7 7.¦e1 exd4 8.¤xd4 Albul a obtinut deja un oarecare avantaj calitativ datorita controlului mai bun al centrului si a dezvoltarii superioare a figurilor sale, care au o –

9

valoare calitativa superioara. In plus negrul a ramas cu un nebun mai lsab in e7, care va trebui amplasat pe o pozitie mai buna. Prin schimburile urmatoare negrul incearca sa reduca presiunea albului , dar nu reuseste sa reduca avantajul calitativ al albului deoarece se schimba piese avand o valoare calitativa apropiata 8...¤xd4 9.£xd4 ¥xb5 10.¤xb5 0 0 Ca urmare a schimburilor de figuri , negrul nu si-a imbunatatit valoarea pozitia. In schimb albul si-a imbunatatit valoarea calitativa a damei, care are acum o mai mare mobilitate 11.£c3! O mutare foarte puternica. Dama este amplasata pe linia a 3-a ( o linie libera) unde are o mare mobilitate, putand ajunge imediat pe oricare dintre flancuri. Suplimentar se elibereaza campul d4 pentru ¤ , care va fi transferat prin acest camp spre campul f5, toate acestea facandu-se cu castig de tempo prin atacarea pionului c7 11...c6 12.¤d4 ¤d7 13.¤f5 ¥f6 Negrul a reusit sa imbunatateasca amplasamentul ( valoarea calitativa) nebunului sau , dar acum albul are posibilitatea de a crea o superioritate pe flancul regelui. Sa notam ca datorita mobilitatii sale reduse, dama neagra nu poate participa in cele mai bune conditii la lupta de pe flancul regelui 14.£g3 ¤e5 15.¥f4 nebunul intra si el in lupta eliberand si calea ¦a1 15...£c7 16.¦ad1 In sfarsit ultima rezerva a sosit pe campul de batalie. este interesant de comparat acum valoarea calitativa a figurilor celor doua tabere. Cum vom vedea in continuare, acest avantaj calitativ al albului se va transforma imediat intrun avantaj cantitativ 16...¦ad8 17.¦xd6 Inceputul unei frumoase combinatii 17...¦xd6 18.¥xe5 ¦d1 19.¦xd1 [19.¥xc7?? ¦xe1#] 19...¥xe5 20.¤h6+ ¢h8 21.£xe5!! £xe5 22.¤xf7+ ¦xf7 23.¦d8+ –

Exemplul 2 [C66] 1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.¥b5 d6 4.d4 ¥d7 5.¤c3 ¤f6 6.0 0 ¥e7 7.¦e1 0 0 8.¥f1 Prin aceasta mutare albul pastreaza nebunul, evitand manevra de schimb pe care am vazut-o in partida anterioara, cu scopul de a folosi mai tarziu nebunul pentru un atac asupra regelui negru. Pozitia din f1 a nebunului trebuie sa fie privita deci ca una temporara. Deocamdata nebunul sta mai retras pentru a nu incurca manevrarea pieselor albe in centru, dar el este oricand pregatit sa ocupe o pozitie mai agresiva 8...exd4 9.¤xd4 ¤xd4 10.£xd4 ¦e8 Albul este aproape de incheierea dezvoltarii , urmand sa dezvolte acum ¥c1 si ¦a1. Prin mutarea urmatoare albul isi manifesta intentiile clare de a crea o superioritate de forte pe flancul regelui 11.b3! Nebunul alb va fi foarte activ pe diagonala a1 –h8 11...¥c6 12.¥b2  ¥f8 13.¤d5 Deschide diagonala ¥b2, iar in cazul unui schimb pe d5 se va –

10

–

deschide si diagonala b1 –h7 pentru ¥ alb de campuri albe 13...¤g4?! Era de preferat 13..¤d5 sau 13...¥d5 fara a mai pierde timpul, deoarece este clar ca negrul nu poate permite calului alb sa ramana multa vreme in d5, acesta avand acolo o valoare calitativa foarte mare 14.h3 ¥xd5 15.exd5 ¤f6 [15...¤e5 Albul si-ar fi marit avantajul calitativ prin ¦e3,¦ae1,f4 si  ¥d3] 16.¥b5! Pentru a forta schimbul urmator care il lasa pe alb cu un ¦ in plus pe flancul regelui, ceea ce mareste superioritatea albului in acea parte a tablei, creand conditii optime de atac 16...¦xe1+ 17.¦xe1 a6 18.¥d3! Inca o piesa alba priveste amenintator spre regele negru. deja albul are o superioritate clara pe flancul regelui, dar cum vom vedea nu se grabeste sa o valorifice ci isi mareste cat mai mult posibil aceasta superioritate pentru a avea garantia succesului 18...£d7 19.£h4 h6 20.¦e3 Castiga si 20 ¥xf6gxf6 21 £f6 dar albul are toate motivele sa doreasca mai mult de la pozitie, avand o imensa superioritate cantitativa si calitativa pe flancul regelui 20...¢h8 [20...¤xd5 21.£e4 ¤f6 22.¥xf6; 20...g5 21.¦g3 ¥g7 22.¥xf6 gxh4 23.¦xg7+ ¢f8 (23...¢h8 24.¦g5#) 24.¦h7] 21.¦f3 ¤g8 22.£h5 ¤f6 [22...f6 23.£g6] 23.¦xf6 gxf6 24.¥xf6+ ¢g8 [24...¥g7 25.£xh6+] 25.¥f5 £e8 26.£g4+ TEME XABCDEFGHY 8r+ + t rk+( 7z ppw qn+pv lp' 6 +p+ z p +& 5+ P z p z + % 4 P z + + +$ 3z P R t N s + # 2 + +Lz PPz P" 1+ +Q+Rm K ! xabcdefghy 1 Cf5 urmat de Th3,Nd3 si Dh5

11

XABCDEFGHY 8r+ + +k+( 7+ +lt rpz pp' 6p+p+ z pn+& 5t R +p+ + % 4 P z P z + +$ 3+ P zNz P P z # 2 + + z PLz P" 1+ + +Rm K ! xabcdefghy

Tfa1 urmat de Cc5,Nf1 si castigul pionului negru din a6 XABCDEFGHY 8 + + t rk+( 7z pp+q+p+ ' 6 +n+pw Q +& 5+ +p+ + % 4P+ z P + +$ 3+ + + + # 2 P zP+ z PPz P" 1t R + + m K ! xabcdefghy Ta3 cu transferul turnului la h3 si apoi h8 XABCDEFGHY 8r+ + t rk+( 7z ppw q +pz pp' 6n+l+p+ +& 5+ p z + + % 4 + +N+ +$ 3+P+L+ +P# 2Pv LP+ z PP+" 1+ +Q+Rm K ! xabcdefghy 1.¤f6+ ¢h8 [1...gxf6 2.£g4+ ¢h8 3.¥xf6#] 2.£h5 h6 3.¤e8

12

XABCDEFGHY 8rs n q wr+k+( 7+l+ +pz pp' 6pv l p z + +& 5+p+ z p + % 4 + +P+ +$ 3+Lz P +N+ # 2Pz P + P zPz P" 1t R L vQ+Rm K ! xabcdefghy Cg5 si apoi Dh5 XABCDEFGHY 8r+ + t rk+( 7+ + +pv lp' 6 +p+pz pl+& 5+ +p+ + % 4pz P P z + +$ 3z P + P zN+ # 2 + +Lz PPz P" 1t R + +Rm K ! xabcdefghy

Tfc1 apoi Tc3 si Tac1

13

Principiile finalului

14

15

16

Marius Ceteras- Lectii de sah pentru incepatori, 2007

17