Curs Stivuitoristi USB

Curs stivuitoristi

Cuprins 1. 2. 3.

Introducere Notiuni elementare de fizica Spatii de stabilitate la stivuitoare - Pozitionarea centrului de greutate 4. Clasificarea stivuitoarelor 5. Parti componente 6. Componente de securitate 7. Diagrama de sarcina 8. Obligatiile stivuitoristului – tehnici de lucru 9. Intretinerea stivuitoarelor 10. Accidente 11. Teste

1

1 Introducere Inca din cele mai vechi timpuri omul a simtit nevoia de a folosi un utilaj care sa poata sa ridice sarcini si sa le pozitioneze in locurile dorite. Daca o macara ridica si deplaseaza sarcini in limita razei de actiune , stivuitorul are propietatea ca poate deplasa foarte usor sarcini si le poate pozitiona cu o usurinta si intr-un spatii in care macaralele nu au acces.

Inca de la inceput trebuie precizat ca acest curs nu poate acoperi toate aspectele legate de exploatarea stivuitoarelor dar vom incerca cat este posibil explicarea notiunilor de baza, a componentelor de securitate care apar cel mai des si a tehnicilor de operare uzual folosite . Functie de anul de fabricatie, tipul stivuitorului si solutiile constructive alese de producator acestea pot suferi modificari. Avand in vedere necesitatea armonizarii legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene, urmare a aderarii Romaniei la CE, precum si necesitatea adoptarii unor schimbari care sa aduca legislatia romaneasca mai aproape de realitatile momentului, normativele tehnice cat si intreaga legislatie in domeniu au fost modicate treptat in ultimii ani. Organismul national care se ocupa in tara noastra de introducerea pe piata, autorizarea de functionare si exploatarea instalatiilor de ridicat este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR). Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, si are ca 2

principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi siguranta în funcţionare pentru instalaţiile, aparatele, componentele, dispozitivele de siguranta şi mijloacele de control. ISCIR-ul este organizat conform HG 1340 / 2001 si a HG 182 / 2005

1. ISCIR Supraveghere Piata – Face parte din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat. Este organismul de supraveghere a pietei din domeniu. Suprvegherea pietei se realizeaza prin verificarea documentelor echipamentelor (Declaratie de Conformitate, documentatia tehnica, partea de exploatare, partea de mentenanta) verificarea autorizatiilor necesare (autorizare RSVTI, autorizarea societatii, autorizarea manevrantilor, autorizarea echipamentelor) si de asemenea a starii tehnice si a modului de exploatare a acestora. 2. ISCIR Inspect – Face parte din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat. Este acea parte din ISCIR care autorizeaza societati si personal, acorda avize de curs in vederea derularii acestora. In teritoriu, ISCIR Inspect este impartit in 5 inspectii. ISCIR Inspect IT Cluj a fost desfintat, iar cele 4 judete pe care le acoperea au fost impartite astfel: ISCIR Inspect IT Sibiu acopera si judetele: Cluj, Bistrita Nasaud, iar ISCIR Inspect IT Oradea acopera si judetele: Salaj, Maramures. In anul 2008 Parlamentul Romaniei a adoptat Legea numarul 64. Aceasta lege stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de siguranta a echipamentelor care intra sub incidenta ISCIR. In capitolul patru al acestei legi sunt prevazute si sanctiunile care se aplica in care nu sunt respectate prevederile legale in vigoare Pentru a putea reglemeta domeniul de activitate ISCIR emite acte legislative. Acestea sunt Ordine ale Inspectorului de Stat Sef respectiv

3

Prescriptii Tehnice. Acestea se publica in Monitorul Oficial si au caracter de lege. In noiembrie 2010 prin HG 1139 se infiinteaza Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune SA, denumita in continuare CNCIR, ca urmare a reorganizarii prin divizare a ISCIR, si are ca obiect principal de activitate efectuarea de verificari tehnice in vederea autorizarii functionarii si de verificari tehnice in utilizare, pentru toate instalatiile si echipamentele ce intra sub incidenta ISCIR. Prescriptiile tehnice au fost elaborate de domeni de echipamente. Vom prezenta cateva exemple de astfel de Prescriptii Tehnice. a. PT ISCIR R2 / 2010 reglementeaza domeniul ascensoarelor

Prescriptia tehnica ISCIR care reglementeaza activitatile referitoare la stivuitoarea este PT ISCIR R1 / 2010“cerintele tehnice pentru montarea, punerea în functiune, autorizarea functionarii, supravegherea si verificarea tehnica în utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic, întretinerea, revizia si repararea masinilor de ridicat”. Aceasta prescriptie tehnica face parte din reglementarile tehnice nationale ISCIR si stabileste conditii minime pe care masinile de ridicat trebuie sa le indeplineasca astfel incat acestea sa primeasca din partea CNCIR autorizatia de functionare. PT R1/2010 a fost elaborata in conformitate cu prevederile legii 319 / 2006 privind protectia muncii si norme metodologice de aplicare a acesteia, legea 608 privind evaluarea conformitatii produselor si legea 10 / 95 privind caliatatea in constructii. Atat PT ISCIR R1/2010, Legea 608/2001, HG 119/2004 si de asemenea Directiva Europeana 98/37 prevad ca introducerea pe piata a stivuitoarelor se pot face doar in conditiile in care producatorul sau reprezentatul autorizat al acestuia in Romania emite o Declaratie de Conformitate pe care se aplica marcajul CE. Aceasta declaratie de conformitate nu poate fi emisa decat daca produsele respective au fost certificate de catre un organism notificat din Uniunea Europeana. Marcajul CE se va regasi in mod obligatoriu pe placa de timbru si pe toate componentele de securitate. 4

Trebuie subliniat faptul ca pentru ca un stivuitorist sa manevreze in conformitate cu prvederile PT ISCIR R1 / 2010 un stivuitor trebuie sa fie indeplinite mai multe conditii : 1. Stivuitoristul sa fie autorizat in conformitate cu prevederile PT ISCIR CR8 / 2009 si a HG 129 / 2000. Conform Prescriptiilor Tenice Colectia ISCIR personalul care deserveste instalatiile care intra sub incidenta ISCIR pot fi autorizati la nivel national sau doar intern pentru societaile pentru care lucreza. De exemplu stivuitoristii sunt autorizati la nivel national. Autorizatia lor este valabila pe tot teritoriul tari indiferent de firma pentru care lucreaza. Spre deosebire de acestia persoanele care manevreaza transpalete sunt autorizati intern. Autorizatia lor nu este valabila decat in cadrul societatii care a eliberato. Pentru a fi admisi la examenul de autorizare cei interesati trebuie sa aiba 18 impliniti, sa indeplineasca conditiile de sanatate, fac dovada ca au absolvit cursurile organizate de un furnizor de formare autorizat si indeplinesc conditiile de practica stabilite de PT ISCIR CR8/2009. Pentru a fi inscrisi la curs fiecare persoana trebuie sa intocmeasca un dosar care sa cuprinda: a. copie dupa cartea de identitate b. copie dupa Certificatul de nastere b. copie dupa actul de schimbare a numelui – acolo unde este cazul c. copie dupa actul care dovedeste faptul ca a absolvit invatamantul minim obligatoriu d. adeverinta medicala din care sa reiasa ca persoana cu pricina este “Apt pentru prestarea activitatii de stivuitorist” e. o poza 3 / 4 recenta Cursurile vor avea doua parti: o parte de teorie si o parte de practica. La sfarsitul cursului, cursantii vor trebui sa se prezinte la un examen. Comisia de examinare va fi compusa dintr-un reprezentant al Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, un Inspector ISCIR si un reprezentat al

5

furnizorului de formare profesionala. Examenul de absolvire va avea de asemenea doua parti: una de teorie si una de practica. Persoanele care vor fi declarate admise la examen vor primi urmatoarele documente: Certificat de Absolvire si Supliment Descriptiv eliberate de CNFPA respectiv carnetul de autorizare eliberat de ISCIR In cazul unor abateri ale stivuitoristilor, acestia pot fi sanctionati functie de gravitatea faptei dupa cum urmeaza: a) cu sesizarea conducerii unităţii deţinătoare pentru aplicarea de sancţiuni prevăzute în regulamentul de ordine interioară; b) prin consemnarea în carnetul de autorizare a abaterii constatate: c) cu aplicarea unei amenzi, în cazul când abaterea se încadrează în legislaţia de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor, în vigoare; d) se poate retrage carnetul de autorizare pe timp limitat sau definitiv, după gravitatea abaterii comise; e) carnetul de autorizare poate fi retras după comiterea a 5 abateri consemnate în carnet. Stivuitoristii se vor prezenta o data la doi ani la un examen medical care treuie sa reconfirme capabilitatea stivuitoristului de a manevra stivuitorul. Odata pe an stivuitoristul se va prezenta la un instructaj si examinare. Rezultatele examinarii vor fi consemnate intr-un process verbal iar carnetul de autorizare va fi completat corespunzator Persoanlul care nu are efectuat controlul medical mentionat mai sus sau nu participa la examinarea anuala isi pierde dreptul de a manevra stivuitoare. El poate manevra stivuitoare dupa indeplinirea celor doua conditii din paragraful anterior. 2. Stivuitorul trebuie sa aiba acordata autorizatia de functionare de catre CNCIR. Intrucat aceasta se obtine doar pentru un interval de maxim 3 ani responsabilul ISCIR al unitatii trebuie sa urmareasca efectuarea unor noi inspectii la termenele stabilite. Este interzisa utilizarea stivuitoarelor care nu au autorizatie de functionare in termen.

6

Obtinerea autorizatie de functionare la stivuitoare este un complex de actiuni la care participa stivuitoristul, Responsabilul ISCIR precum si un Inspector de la CNCIR. In vederea obtinerii autorizatiei de functionare responsabilul ISCIR intocmeste o documentatie care se depune la CNCIR. Aceasta documentatie trebuie sa contina actele specificate in PT ISCIR R1/2010. Dintre acestea amintim: scheme electrice si hidraulice, instructiuni de exploatare si mentenanta, instructiuni de transport, declaratii de conformitate. Un inspector de la CNCIR verifica documentatia si daca aceasta este completa vine la locul unde se exploateaza stivuitorul pentru a verifica daca documentatia depusa este pentru stivuitorul din exploatare si pentru a face incercarile specifice. Verificarea concordantei dintre documentatia tehnica si stivuitor se face prin verificarea placutei de timbru. Se verifica ca datele din documentatia tehnica sa corespunda cu cele de pe placuta de timbru. Placuta de timbru este o bucata de tabla sau de material sintetic care se prinde pe stivuitor printr-un procedeu nedemontabil (sudura-lipire-nituire) Pe placuta de timbru trebuie sa se afle minim urmatoarele informatii. Numele producatorului, tipul instalatiei, seria si numarul de fabricatie si nu in ultimul rand marcajul CE. Pe langa aceste date, producatorul mai poate trece si alte date considerate de el necesare. Daca aceasta verificare denota concornadanta dintre stivuitor si documentatie se trece la efectuarea de verificari. Acestea se impart pe mai multe categorii: a. Incercarea in gol: aceasta incercare presupune lucrul cu stivuitorul astfel incat acesta sa faca toate miscarile posibile fara ca pe furcile stivuitorului sa se afle o sarcina. Prin aceasta incercare se verifica buna functionare a stivuitorului cand acesta nu are sarcina pe furci. Prin aceasata verificare se urmareste functionarea uniforma fara socuri a stivuitorului, componentele de securitate trebuie sa functioneze corespunzator. b. Incercari in suprasarcina - static: se face cu sarcina cu 25% mai mare decat sarcina nominala. Aceasta suprasarcina se mentine la o distanta de 100 mm fata de sol 7

timp de 10 minute. Se urmareste comportarea stivuitorului la o suprasarcina: acesta trebuie sa ramana stabil pe roti, sa nu prezinte deformatii remanente iar instalatia hidraulica sa se comporte corespunzator. Se vor verifica dupa incercari: suportul port furci, furcile, catargul si in special sudurile din partea superioara a catargului si starea anvelopelor. - dinamic: se face cu o sarcina egala cu sarcina nominala. Se vor face toate miscarile cu stivuitorul avand pe furci sarcina nominala. Se urmareste functionarea stivuitorului incarcat cu sarcina nominal. c. Incercari diverse: - Incercarea supapei de siguranta: se face prin incarcarea stivuitorului cu o suprasacina mai mare cu 10% decat sarcina nominala. - Incercarea supapei de retinere: se face prin simularea ruperii unui furtun din circuitul hidraulic al instalatie de ridicare d. Incercari de stabilitate: cele mai intalnite astfel de incercari sunt urmatoarele: se ia cu stivuitorul o sarcina egala cu sarcina nominala si se ridica la inal timea maxima dupa care se coboara. Stivuitoristul va opri burusc coborarea furcilor. Stivuitorul trebuie sa ramana stabil pe roti. O alta incercare de stabilitate este urcarea si coborarea pantelor cu o sarcina egala cu sarcina nominala. Se urmareste comportarea stivuitorului in astfel de situatii. Daca stivuitorul se comporta corespunzator la toate incercarile si verificarile mentionate mai sus Inspectorul ISCIR va intocmi un proces verbal prin care se acorda autorizatia de functionare stivuitorului. Se interzice acordarea autorizatiei de functionare daca: - documentatia tehnica nu este complete - componentele de securitate sau frana functioneaza defectuos - lipsesc sau nu functioneaza dispozitivele de semnalizare acustice sau optice - exista pericol de electrocutare - se descopera fisuri la strucura de rezistenta a stivuitorului - exista deformatii permanente - stivuitorul nu s-a comportat corespunzator la incercari 8

- instalatia hidraulica prezinta scapari - calea de rulare nu este corespunzatoare 3. Unitatea trebuie sa aiba un responsabil ISCIR autorizat (RSVTI). Acesta poate fi orice persoana care are studii de maistru, technician, subinginer sau inginer urmeaza un curs si ia examenul cu ISCIR. 4. Pe fiecare stivuitor trebuie sa se gaseasca un registru de supraveghere a exploatarii. Continutul acestuia este specificat in PT ISCIR R1/2010 . In registrul de supraveghere au dreptul si obligatia sa completeze urmatoarele persoane: a. stivuitoristul: la preluarea stivuitorului, la incetarea lucrului sau ori de cate ori sesizeaza faptul ca stivuitorul nu functioneaza corespunzator. b. Seful echipei de intretinere, reparatii Dupa efectuarea oricarei interventii la stivuitor trebuie consemnat in registru, sub semnatura, lucrarea facuta c. Responsabilul ISCIR are obligatia de a consemna lunar in registrul de supraveghere starea tehnica a stivuitorului d. Inspectorul ISCIR poate face consemnari in registru ori de cate ori face verificari la stivuitor sau la personalul deservent 5. Intretinerea stivuitoarelor trebuie efectuata de catre societati autorizate ISCIR . Este interzis ca stivuitoristul sa efectueze lucrari de intretinere si reparatii la stivuitoare. Numai personalul autorizat din cadrul societatilor autorizate de ISCIR au voie sa desfasoare astfel de activitati.

2 Notiuni elementare de matematica si fizica

2.1 Forta de greutate Se numeste forta marimea fizica egala cu produsul dintre masa si acceleratie F= m x a. . 9

Unitatea de masura a fortei este Newton-ul[N] Unitatea de masura a masei este kilogramul [kg] Unitatea de masura a acceleratiei este [m/s 2] Forta de greutate reprezinta forta cu care un corp este atras de pamant datorita atractiei gravitationale.Forta de greutate se calculeaza cu ajutorul formulei G= m x g unde m este masa corpului iar g este acceleratia gravitationala. Valoarea atractiei gravitationale variaza functie de altitudine dar in medie s-a considerat ca aceasta poate sa fie considerate 9,81. Exemplu de calcul: daca avem un corp cu o masa de 100kg forta de greutate va fi G=100x9.81=981N

2.2 Centrul de greutate Cunosterea acestei notiuni este necesara in vederea citirii corecte a diagramelor de sarcina. Centrul de greutate al unui obiect este punctul in care se considera concentrata toata greutatea obiectului.Se va studia cazul in care obiectele au densitatea omogena in tot volumul lor La obiectele cu forme geometrice regulate centrul de greutate se afla la intersectia diagonalelor, la fel ca in desenul de mai jos

10

La obiectele care nu au o forma geometrica regulata aflarea centrului de greutate se face in felul urmator: se incadreaza corpul intr-un dreptunghi si se duc diagonalele dupa care functie de configuratia corpului se va aproxima pozitia centrului de greutate

2.3 Momentul fortei Cunosterea acestei notiuni este necesara pentru a intelege momentul care apare datorita actiunii fortei de greutate asupra furcilor stivuitorului. Momentul fortei este marimea fizica egala cu produsul dintre forta si bratul fortei. .

M=FxR

In cazul stivuitorului, momentul fortei apare cand greutatea asezata pe furcile stivuitorului actioneaza prin intermediul fortei de greutate asupra acestora

Exemplu:

F

11

R

Daca avem o bara incastrata ca in exemplul de mai sus momentul fortei F este produsul dintre forta si bratul acesteia. Daca R=3m si forta F = 400N momentul fortei este M= F x R = 400 x 3 =1200 Nm

3. Spatii de stabilitate la stivuitoare si pozitionarea centrului de greutate total si importanta acestuia asupra stabilitatii stivuitorului Pentru a intelege unele dintre masurile de siguranta care trebuie respectate in momentul in care se lucreaza cu stivuitorul este bine sa vedem care este suprafata de stabilitate a unui stivuitor. Pentru ca un stivuitor sa fie in echilibru stabil, proiectia pe orizontala a centrului sau de greutate trebuie sa se afle in spatiul de stabilitate a stivuitorului. Vom vedea in cele ce urmeaza care sunt spatiile de stabilitate la stivuitoare . Pentru aceasta am desenat mai jos trei tipuri de stivuitoare diferite intre ele atat prin numarul de roti cat si prin pozitionarea acestora.

In Desenul 1 am prezentat un stivuitor cu trei roti. Spatiul de stabilitate la un astfel de stivuitor este cuprins intre centrul rotilor de pe puntea fata si centrul rotii de pe puntea spate

12

Desenul 1

In Desenul 2 am prezentat un stivuitor cu patru roti a carui roti de pe puntea spate sunt pozitionate una langa cealalta. In acest caz spatial de stabilitate este un trapez format intre mijlocul rotilor de pe puntea fata si mijlocul celor de pe puntea spate. Aceste tipuri de stivuitoare au cea mai mare suprafata de stabilitate.

Desenul 2

13

In Desenul 3 este prezentat un stivuitor cu patru roti. In cazul acestui stivuitor spatiul de stabilitate este un triunghi. Aceasta se datoreaza faptului ca pe puntea spate stivuitorul se sprijina intr-un singur pivot.

Desenul 3

Vom arata in continuare felul in care variaza pozitia centrului de greutate functie de forma sarcinilor care trebuie ridicate. In primul caz centrul de greutate general, aflat pe linia ce uneste centrul de greutate al stivuitorului si cel al sarcinii se afla in interiorul spatiului de stabilitate astfel sistemul format din stivuitor si sarcina se afla in echilibru stabil

Centrul de greutate general: stivuitor plus sarcina

14

Greutatea sarcinii1600kg CG Greutatea stivuitorului 1600kg CG

Punctul de sprijin

In cel de-al doilea caz, avem aceeasi greutate. Datorita formei diferite a sarcinii centrul de greutate se deplaseaza in fata ajungandu-se intr-un echilibru instabil. Centrul de greutate general cade exact pe baza spatiului de stabilitate

15

Centrul de greutate general: stivuitor plus sarcina

Greutatea sarcinii1600kg

Greutatea stivuitorului 1600kg

CG

CG

Punctul de sprijin

In cel de-al treilea caz se prezinta situatia in care avem aceeasi sarcina dar datorita formei stivuitorul se va rasturna. Forta de greutate a sistemului stivuitor – sarcina cade in afara suprafetei de sprijin .

16

Centrul de greutate general: stivuitor plus sarcina

Greutatea sarcinii1600kg Greutatea stivuitorului 1600kg CG CG

Punctul de sprijin

Daca ar fi sa privim dintr-o alta perspectiva sistemul stivuitor sarcina, acesta ar putea fi privit ca o balanta punctul de sprijin fiind axul rotilor din fata . Daca momentul fortei format din forta de greutate a stivuitorului si distanta dintre acesta pana la axul fata este mai mare decat momentul fortei format din forta de greutate a sarcinii, stivuitorul se afla in pozitie stabila, daca insa raportul dintre momente se schimba atunci stivuitorul se va rasturna.

4. Clasificarea stivuitoarelor

17

Putem clasifica stivuitoarele in mai multe categorii dar un stivuitor poate face parte in acelasi moment din mai multe categorii. Dupa forma constructiva stivuitoarele se pot clasifica in translatoare stivuitoare (4.1) si stivuitoare autopropulsate (4.2) 4.1 Translatoare stivuitoare

translatoare stivuitoare Translatoarele stivuitoare sunt echipamente specifice magaziilor. Acestea au gabarit redus si pot oferi o exploatare foarte buna a spatiilor din depozite. De asemenea aceste echipamente sunt foarte usor de manevrat, manevrarea sarcinilor putandu-se face repede si in siguranta. In principiu, translatoarele stivuitoare au principalele parti componente: catargul principal, calea de rulare superioara, calea de rulare inferioara,rotile inferioare si superioare,motoreductoarele pentru translatie stivuitor, translatie masa de ridicare, ridicare masa-cabina, cabiana si componentele de securitate. Acestea din urma vor fi dicutate in capitolul Componente de Securitate.

4.2 Stivuitoare autopropulsate 4.2.1 dupa tipul de cauciucuri: cu banda sau cu anvelope

18

4.2.2 dupa tipul de sol pe care se pot deplasa: pentru sol neted sau pentru sol accidentat

Stivuitor care se poate deplasa pe sol neted. Garda la sol este joasa . Se pot folosi atat anvelope cat si bandaje le roti. Se folosesc doar in locuri amenajate , curti ateliere, magazii.

19

Stivuitoarele de teren accidentat se folosesc in general pe santiere, acolo unde este necesar ca stivuitorul sa aiba garda la sol mai ridicata iar anvelopele sa fie de constructie speciala astfel incat sa faca posibila deplasarea si in conditii de noroi sau zapada. Cele mentionate mai sus ar fi singurele diferente intre stivuitoarele destinate manevrarii pe teren neted si cele pe teren accidentat 4.2.3 dupa tipul de actionare a motorului principal: stivuitoare actionate electric, care folosesc combustibil lichid (benzina sau motorina) , gazos (GPL – gaz petrolier lichefiat) sau pot folosi combinatii mixte ale celor de mai sus

GPL

electric

20

combustibil lichid

4.2.4 dupa numarul de roti : cu trei sau mai multe roti

4.2.5 Dupa pozitionarea furcilor: frontal sau lateral sau pe brat telescopic

pozitionare frontala a furcilor

21

pozitionare laterala a furcilor

asezate pe brat telescopic

22

4.2.6 Dupa gradele de libertate ale furcilor: cu furci fixe, cu furci deplasabile stanga dreapta, cu furci retractabile, cu furci care au o miscare tridimensionala si cu furci asezate pe brat telescopic

stivuitor cu furci cu miscare tridimensionala 4.2.7 dupa numarul de furci: cu una sau mai multe perechi de furci

23

stivuitor cu doua perechi de furci 4.2.8 dupa tipul catargului: simplex, duplex si triplex Clasificarea stivuitoarelor dupa tipul catargului are in vedere posibilitatea de telescopare a catargului stivuitoarelor 4.2.9 tipul furcilor : clasice sau profilate

5.Partile componente ale unui stivuitor 5. Contragreutatea

1. Scaunul si centura de siguranta

24

4.. Axa spate si cauciucuri 3. Placa de timbru si diagrama de arcina

2. Axa fata si cuciucuri

Desen 1 – Parti componente generale

2.Volan

3. Maneta ridicare coborare furci

4. Inclinare catarg

1. Maneta de directie

5.Frana de parcare

7.Frana

6.Acceleratie

25

1. Temperatura lichidului de racire

Ceasuri de bord 2.Incarcarea bateriei 3. Indicator presiune de ulei

5. Contorul orar

4. Indicatorul de combustibil

Desen 3 - Ceasurile de bord 1 Catargul 5. Lantul Gall 4. Cilindru hidraulic

2. Suport port furci

3. Furci

26

Indiferent de solutia constructive aleasa pentru cabina stivuitorului un lucru va fi comun la toate: stivuitoristul va putea vedea din pozitia normala de lucru intrea lungime a catargului in momentul telescoparii acestuia. Pentru a putea realiza acest lucru acoperisul cabinei stivuitorului este confectionata sub forma de gratar. Nu este permisa motarea pe tavanul cabinei a materialelor care ar putea obstructiona vizibilitatea stivuitoristului.

1. Grlaj deasupra capului Lumina de semnalizare

6. Componente de securitate

27

Prin componente de securitate se inteleg toate elementele ale unui stivuitor care au un rol in evitarea accidentelor si in asigurarea exploatarii in siguranta a acestuia.

6.1 Componente de securitate la translataoare stivuitoare Datorita faptului ca translatoarele stivuitoare sunt un gen atipic de stivuitoare este necesar studierea componentelor de securitate separate de cel al celorlate stivuitoare. Limitatoare fine cursa translator stivuitor si cabina. Aceste limitatoare sunt niste contacte electrice care in contact cu declansatorul nu permit deplasarea in continuare in aceeasi directie dar permit deplasarea in sens invers. Se regasesc la sfarsitul cursei la deplasare a translatorului stivuitor cat si la sfarsitul cursei cabinei. Limitatoare de viteza: aceste componente de securitate actioneaza in momentul in care viteza cu care coboara cabina este mai mare decat cea normala. In acel moment se produce decuplarea electrica a translatorului stivuitor si de asemenea se actioneaza un nou component de securitate – paracazatoarele. Paracazatoarele sunt elemete de siguranta care au forma unor pene si actineaza intre cabina si catargul translatorului stivuitor impanand cabina in momentul in care aceasta depaseste o viteza stabilita de producator. Contact electric de cablu moale la limitatorul de viteza este un contact electric care la ruperea sau slabirea cablului care actioneaza limitatorul de viteza decupleaza alimentarea translatorului cu energie electrica. Contact electric de cablu moale la cablul de ridicare este un contact electric care la ruperea sau slabirea cablului de tractiune decupleaza alimentarea translatorului cu energie electrica.

28

Contactul electric de la intrarea in cabina este montat sub bara care limteaza accesul in cabina. In momentul in care bara se ridica translatorul stivuitor chiar aflat sub tensiune nu mai poate face nici o miscare. Miscarea utilajului este permisa doar cu bara apasand contactul electric Limitator de sarcina – depinde solutia constructive aleasa. Poate fi un system resort-contact electric. La o anumita intindere a resortului, insemnand o anumita sarcina contactul electric poate decupla alimentarea cu energie electrica. Limitator de pozitie de lucru este un contact electric care este construit normal deshis si se afla sub scaunul stivuitoristului. Doar in momentul in care stivuitoristul se aseaza pe scaun circuitul se inchide iar stivuitorul poate fi manevrat Contactul electric general. Este un contact electric de tip ciuperca prin apasarea caruia se intrerupe alimentarea cu current electric a utilajului. Soneria are rol de a atentiona persoanele din apropiere de faptul ca utilajul se va pune in miscare. 6.2 Componente de securitate la stivuitoarele autopropulsate. Pentru ca se pune un accent din ce in ce mai mare pe siguranta in exploatare a echipamementelor, exista o adevarata batalie intre producatorii de stivuitoare in ceea ce priveste proiectarea si construirea unor stivuitoare cat mai sigure in exploatare. Vom arata in cele ce urmeaza mai multe componente de securitate care se regasesc la stivuitoare cu precizarea ca ele nu se vor regasi la toate stivuitoarele. Fiecare producator alege si dezvolta sistemele de siguranta pe care le crede esentiale. a. Limitatoare fine de sfarsit de cursa la ridicarea furcilor Aceste limitatoare pot avea mai multe solutii constructive. Una dintre este realizarea limitarii cu ajutorul unor supape de refulare in circuitul hidraulic. Furcile urca pe catarg pana in momentul in care lovesc opritorii mecanici. Mentinand maneta in pozitie de ridicare a fucilor comandam pompa care continua introducerea uleiului hidraulic in circuit. Volumul circuitului fiind cel maxim se produce o crestere a presiunii din circuit. 29

In momentul in care presiunea ajunge la o valoarea prestabilita supapele de refulare se deschid iar uleiul hidraulic se intoarce in rezervor. O alta solutie constructiva presupune amplasarea unor contacte electrice in partea superioara a catargului. In momentul in care suportul port–furci loveste aceste contacte se deschide circuiul electric intrerupandu-se actionarea stivuitorului.

b. Limitatoare basculare catarg : Functioneaza dupa acelasi principiu ca si limitatorul sfarsit cursa ridicare furci. Pompa hidraulica introduce ulei in circuitul hidraulic iar pistonul impinge catargul in fata. In momentul in care acesta ajunge in pozitia maxima presiunea din circuit incepe sa creasca pana la o valoare la care se deschide supapa de refulare. c. Limitatoare de sarcina. Limitatoarele de sarcina la stivuitoare functioneaza pe acelasi principiu ca si cele de fine cursa. Sa explicam fenomenul: actionand maneta de ridicare a furcilor in sistemul hidraulic se produce o anumita presiune determinate de marimea sarcinii. Daca sarcina depaseste cu 10% sarcina nominala presiunea care se creaza in sistemul hidraulic duce la deschiderea unei supape de refulare care permite uleiului hidraulic sa treaca inspre rezervor si nu permite ridicarea sarcinii. Nu toate stivuitoarele au acest sistem de limitare, de aceea trebuie subliniata inca odata necesitatea cunoasterii si aplicarii corecte a diagramelor de sarcina

30

d. Claxonul. Este necesara semnalizarea sonora a intentiei de deplasare a stivuitorului ori decate ori acesta porneste de pe loc . e. Semnalul sonor de mers inapoi. Semnalul sonor de mers inapoi a inceput sa fie folosit la toate utilajele considerandu-se ca manevra de mers inapoi este deosebit de periculoasa, stivuitoristii neasigurandu-se la exectuarea acestei manevre, semnalul sonor este vital mai ales atunci cand in spatele stivuitorului se afla persoane. La unele tipuri de stivuitoare, pe langa semnalul acustic de mers inapoi pentru a semnaliza intentia stivuitoristului, se pot aprinde si luminile de « avarie » f. Centura de siguranata. La stivuitoarele care sunt dotate cu centura de siguranta folosirea acesteia este obligatorie. Aceasta se fixeaza pe oasele bazinului si nu pe burta stivuitoristului. Montarea pe oasele bazinului se va face cu pretensionare. Centura de siguranta trebuie sa fie in permanent contact cu oasele bazinului pentru a preintampina un eventual soc in cazul unui accident. Fixarea centurii de siguranta pe burta stivuitoristului poate duce la leziuni interne in cazul unui accident. In cazul centurilor de siguranta in trei puncte de prindere, ramura ei care va trece peste torace va fi fixata in scobitura umarului.

g. Contact electric de pozitie de lucru. Una dintre cele mai periculoase practici ale stivuitoristilor o constitue manevrarea stivuitorului atunci cand stivuitoristul nu se afla pe scaunul din cabina. Pentru a preintampina acest lucru unii producatori au montat sub scaun un contact electric iar scunul lau construit deplasabil pe inaltime astfel incat manevrarea stivuitorului sa fie posibila doar in cazul in care stivuitoristul se afla pe scaun. Contactul electric de pozitie de lucru mai poate fi sub forma unei pedale care trebuie mentinute apasate permanent cu piciorul stang. h. Senzor de luminozitate. Pe stivuitor este montat un sensor de luminozitate . In momentul in care stivuitorul intra intr-o zona in care luminozitatea nu mai permite operarea stivuitorului in conditii de siguranta

31

senzorul de luminozitate comanda instantaneu aprinderea sistemului propriu de iluminare. i. Dispozitiv de asigurarea stabilitatii: Pentru imbunatatirea sigurantei in timpul efectuarii de viraje firmele producatoare au dezvoltat diferite sisteme. Unul dintre primele sisteme fost realizat prin montarea pe sasiul stivuitorului a unei piulite si a unui surub. Prin infiletarea surubului in piulita se poate regla distanta dintre acesta si puntea spate a stivuitorului. Cu cat distanta dintre surub si puntea spate este mai mica cu atat stivuitorul se va inclina mai putin in curbe Un alt sistem este realizat prin tampoane de cauciuc montate pe sasiu. In momentul inclinarii stivuitorului tamponul de cauciuc se sprijina pe puntea spate limitand inclinarea stivuitorului Un alt dispozitiv consta dintr-un cilindru hidraulic comandat de o componenta electronica. Dispozitivul electronic sesizeaza inclinarea stivuitorului iar cand aceasta ajunge la valoarea maxima admisa, comanda cilindrul care rigidizeaza legatura dintre sasiu si puntea spate a stivuitorului, impiedicand inclinarea. Dispozitivul este conceput si pentru evitarea rasturnarii -in momentul inclinarii catargului dispozitivul electronic intervine intrerupand actionarea stivuitorului.

k. Contactul electric general. Este un contact electric de tip ciuperca prin apasarea caruia se intrerupe alimentarea cu current electric a utilajului. l. Girofarul : pentru a se face remarcat atat in locurile cu luminozitate buna cat si in locurile cu luminozitate scazuta pe stivuitor se poate monta un girofar m. Supapa de retinere. Face legatura dintre furtunul hidraulic si cilidrul hidraulic care actioneaza furcile. Aceasta supapa are rolul de a nu permite caderea furcilor respectiv a sarcinii in cazul in care un furtun s-ar sparge. Vom prezenta modul de actionare a supapei de retinere. Atat timp cat presiunea din circuit ramane intre anumite limite, uleiul poate circula dintr-

32

un sens in altul prin supapa. In cazul spargerii unui furtun, presiunea din acea zona a circuitului scade brusc, ajungand la presiunea admosferica. Uleiul din partea superioara a circuitului va tinde sa egalizeze presiunea apasand brusc pe supapa. Aceasta se va aseza pe inel inchizand circuitul si nepermitand uleiului sa iasa din circuit, respectiv sarcinii sa coboare.

7. Diagrama de sarcina Diagrama de sarcina la stivuitoare poate sa difere de la un producator la altul si de la un tip de stivuitor la altul. Diagramele prezentate mai jos au un rol informative si nu se vor folosi niciodata in situatii reale.

33

In exemplele de mai jos se va tine cont de distant dintre centrul de greutate a sarcinii si baza furcilor

7.1 Diagrame de sarcina in reprezentare grafica

3500 3000 2500 2000

Series1

1500 1000 500 0 0

500

1000

1500

34

2000

c. Diagrama de sarcina mai poate fi regasita si tabelar ca in exemplul de mai jos. In tabelul de mai jos sunt reprezentate pe prima linie distantele in mm de la baza furcilor la centrul de greutate al sarcinii iar in randul urmator greutatea sarcinii exprimata in kilograme In cazul in care centrul de greutate nu se regaseste exact in valorile indicate in table ci intre ele pentru o mai mare siguranta se va considera sarcina maxima admisa cea regasita la valoarea distantei imediat mai mari. De exeplu pentru un centru de greutate aflat la o distanta de 750 mm fata de baza furcilor se va alege valoarea de la 800mm adica 2300kg. mm Kg

500 600 700 800 9900 1000 1100 3200 3000 2700 2300 1900 1400 900

1200 600

1300 200

La unele stivuitoare nu este dat decat sarcina maxima. In general sarcina maxima este considerate la o distanta de 500mm fata de baza furcilor In situatiile in care se depaseste diagram de sarcina se ajunge in situatia 3 din capitolul 6 in care stivuiotorul se poate rasturna. In afara pericolului de rasturnare depasirea diagramei de sarcina poate duce la deteriorarea sau chiar ruperea furcilor si a ansamblului catarg.

300 700 800 1000 1100 1400 1000

500 1100 1300 1500 1600 1800 900 35

900 1300 1500 1700 2000 2100 800

1100 1500 1700 1900 2300 2500 700

1300 1600 1800 2000 2500 2900 600

1500 1700 1900 2200 2700 3200 500

3000 2700 2300 2000 1800 1500

In exeplul de mai sus greutatea care poate fi ridicata depinde de distanta dintre central de greutate al sarcinii si baza furcilor dar si de inaltimea de ridicare

8.Principalele obligatii ale stivuitoristilor, tehnici de lucru 8.1 Principalele obligatii ale stivuitoristilor inaite de inceperea lucrului. Inainte de inceperea lucrului stivuitoristul trebuie sa se asigure ca utilajul pe care il va folosi este in perfecta stare de functionare. In cazul in care se constata defectiuni ale stivuitorului nu se va incepe lucrul si se va anunta echipa responsabila cu reparatiile. Verificarea stivuitorului va incepe printr-o inspectie exterioara a acestuia: se vor verifica daca exista fisuri la furci, catarg sau sasiul utilajului. In general aceste fisuri apar in locrile unde sunt parti asamblate prin sudura. Nu se va neglija partea hidraulica – furtunele si racordurile trebuie verificate in vederea depistarii eventualelor scurgeri. In locurile greu accesibile unde nu exista posibilitatea de a vizualiza intreaga suprafata a racordurilor se 36

poate folosi o bucata de carton care se va introduce sub racordul respective. In cazul in care exista scurgeri acestea se vor observa pe carton. Se va verifica cilindrul hidraulic de telescopare, respective de inclinare a catargului. In cazul in care se observa ulei remanent pe suprafata cilindrului se va anuta echipa de reparatii in vederea remedierii defectiunilor. Se va verifica daca sub stivuitor exista pete de ulei. Daca aceasta nu este posibil inainte de pornirea stivuitorului, aceasta verificare se va face dupa pornirea acestuia. Stivuitorul va fi mutat cu o lungime de stivuitor mai in fata si se va certa daca au fost sau nu scurgeri de ulei sau alte lichide.

Se va verifica lantul Gall atat in ceea ce priveste uzura cat si in ceea ce priveste intinderea acestuia. Se va verifica mentinerea tolerantei rotilor de ghidaj in parametrii proiectati pentru a preintampina iesirea acestora din locasuri.

Dupa verificarea exterioara a stivuitorului se va trece la verificaerea nivelului de ulei al motorului cat si a celui hidraulic. Se va verifica nivelul lichidului de racire a motorului Se vor verifica conductele si racordurile aflate sub capota. La inceputul fiecarui schimb se vor verifica starea tehnica a cuciucurilor. Presiunea aerului din cauciucuri trebuie sa fie cea prescrisa de producator. O presiune mai mare poate duce la explozia acestora cand stivuitorul se afla in sarcina iar o presiune mai mica duce la pierderea stabilitatii stivuitorului sau chiar la taierea anvelopelor atunci cand stivuitorul se afla in sarcina. Dupa ce s-au efectuat aceste verificari se poate trece la verificarile cu motorul pornit. Dupa pornirea motorului se vor verifica:jocul la volan, functionarea normala a directiei si a componentelor de securitate.

37

8.2 Obligatiile stivuitoristului in timpul lucrului. Tehnici de lucru.

Inainte a face orice miscare cu stivuitorul, stivuitoristul trebuie sa semnalizeze inceperea acesteia prin clanxonare. In acest fel el atentioneaza persoanele aflate in imediata apropiere a stivuitorului de intentia sa evitand accidentele stupide : trecerea cu roata stivuitorului peste piciorul unei personae aflata in apropierea stivuitorului. Tot in vederea evitarii unor astfel de accidente este recomandata purtarea bocaniclor cu bombeu metallic de catre personalul care lucreaza in apropierea stivuitoarelor. Multe accidente s-au intamplat prin trecerea rotii stivuitorului peste piciorul persoanei aflate in apropierea stivuitorului. Bombeul metalic al bocancului este suficient de rezistent pentru a suporta trecerea stivuitorului protejand astfel piciorul

Unul dintre primele lucruri pe care un stivuitorist trebuie sa le ia in consideratie este solul pe care se deplaseaza. Stivuitoristul trebuie sa verifice traseul pe care urmeaza sa se deplaseze si sa planifice toate miscarile pe care le va face. Trebuie sa ia in considerare daca solul este neted sau accidentat, daca se vor urca sau cobori suprafete inclinate, daca gabaritul stivuitorului poate patrunde pe traseu si nu in ultimul timp calitatea solului – daca acesta este un sol dur sau unul moale, mlastinos.

Asigurarea directiei de deplasare – se face la stivuitoarele clasice prin virarea rotilor spate. Aceasta mod duce la un stil deosebit de a conduce stivuitorul. Acesta are o raza de viraj mult mai mare. Acest lucru trebuie luat in seama mai ales cand intram cu stivuitorul intr-o intersectie sau viram dupa coltul unei cladiri. La stivuitoarele mai noi si care executa operatii mai complexe s-a introdus un sistem in care pot vira toate cele patru rotile.

Stivuitor 38

Centru de viraj Autoturism

Centru de viraj

Transportarea sarcinilor pe furcile stivuitorului se va face inclinind catargul spre stivuitor si ridicand furcile 15-25 cm de la sol. Inclinarea furcilor inspre stivuitor are drept scop micsorarea distantei dintre centrul de greutate al sarcinii si centrul de greutate a stivuitorului si de asemenea pastrarea centrului de greutate in interiorul triunghiului de stabilitate. Inclinind catargul inspre stivuitor se obtine si o mai buna stabilitate a sarcinii .

900

700

900

39

Deplasarea cu furcile ridicare si catargul inclinat in fata este interzisa indiferent daca pe furcile acestuia sunt sau nu sarcini

GRESIT

Ridicarea furcilor de la sol nu trebuie sa depaseasaca 30cm decat in situatii deosebite. In situatiile in care cand solul sau alte obstacole obliga stivuitoristul sa ridice sarcina mai sus deplasarea se va face cu mare grija dupa depasirea obstacolului furcile stivuitorului se vor cobora la 30 cm fata de sol.

15-30 cm

Asezarea obiectelor pe lamele stivuitorului nu se va face la voia intamplarii. Acestea vor urma anumite reguli pentru a evita rasturnarea in timpul deplasarii. Astfel se vor pune pe lamele stivuitorului obiectele mai mari urmand ca peste acestea sa se puna in forma piramidala urmatoarele obiecte. In cazurile in care este posibil este bine ca obiectele (greutatile) sa fie legate intre ele cu ajutorul sforilor sau a benzilor adezive.

40

Obiectele transportate cu ajutorul stivuitorului nu se vor agata de catarg sau de componentele acestuia ci se vor pune pe furcile acestuia. Prinderea obiectelor de catarg poate duce la defectarea acestuia si a componentelor lui. In cazul in care se doreste asezarea unor corpuri inguste pe lamele stivuitorului acestea se vor aseza conform desenului de mai jos. Asezand obiectele mai grele la baza catargului se urmareste pozitionarea centrului de greutate al corpurilor cat mai aproape de catarg astfel incat centrul de greutate general sa nu iasa din triunghiul de stabilitate

Gresit

Corect

800 mm

700 mm

In cazul in care obiectele asezate pe lamele stivuitorului impiedeca observarea drumului pe care se doreste deplasarea, stivuitoristul va trebui sa faca deplasarea cu spatele stivuitorului inainte sau va apela la ajutorul 41

unui coleg care il va dirija. Este recomandat ca in masura in care culuarul de stivuire si manevra pe care dorim sa o facem permit deplasarea stivuitorului se va face in astfel de cazuri cu spatele pentru ca stivuitoristul sa poata aprecia exact situatia in care se afla. .

Transversarea liniilor de cale ferata se va face prin locuri special amenajate. Daca acestea nu exista transversarea se va face in diagonala luindu-se toate masurile de siguranta Unul dintre lucrurile importante pe care un stivuitorist trebuie sa le stie este ca niciodata nu trebuie sa permita stationarea sub furcile stivuitorului fie ele cu sarcina sau fara a oamenilor. De asemenea nu se vor transporta pe furcile stivuitorului sau pe vreo alta parte a stivuitorului personae. Singura persoana care are voie sa se afle pe stivuitor in momentul in care acesta functioneaza este stivuitoristul autorizat ISCIR. Stivuitorul nu este taxi.

42

In cele ce urmeaza vom arata cum trebuie manevrat stivuitorul se deplaseaza pe o suprafata inclinata. Vom intalni trei cazuri: stivuitorul se deplaseaza cu sarcina pe furci, stivuitorul se deplaseaza fara sarcina pe furci, stivuitorul se deplaseaza perpendicular pe directia pantei. In prima situatie in care stivuitorul se deplaseaza cu sarcina pe furci acesta va urca panta cu fata stivuitorului si o va cobori cu spatele – ca in desenul de mai jos.

URCARE

COBORARE

In cea de-a doua situatie in care stivuitorul nu are sarcina pe furci deplasarea se va face invers: se va cobora cu fata si se va urca cu spatele

43

Cea de-a treia situatie cea in care stivuitorul se deplaseaza perpedicular pe directia pantei este interzisa de a fi efectuata. De asemenea este interzisa intoarcerea in panta – rampa.

In toate cele trei situatii de mai sus regula este dictata de pozitionarea centrului de greutate. Proectia acestuia pe orizontala trebuie sa cada in triunghiul de stabilitate.

44

Cunoasterea traseului pe care urmeaza sa se faca deplasarea este obligatoriu. Se va tine cont de spatiul de deasupra stivuitorului asfel incat catargul sa nu loveasca eventualele obstacole si de asemenea locul in care se va pozitiona sarcina va permite telescoparea catargului fara ca acesta sa loveasca tavanul sau alte obstacole Stivuitoristul nu trebuie sa iasa din cabina stivuitorului in timpul deplasarii acestuia. Daca stivuitoristul procedeaza ca in imaginea de mai jos risca ca atunci cand trece prin spatii mai inguste acesta sa fie prins intre stivuitor si perete. Tot pentru a evita acest lucru este interzis persoanelor sa calatoreasca agatati de stivuitor sau asezati pe partile laterale. De asemenea daca stivuitoristul este in cabina nu risca ca in cazul in care sarcina sau bucati din ea cad de pe furcile stivuitorului sa cada pe el. Tot aici trebuie subliniat faptul ca manevrarea stivuitoarelor cand stivuitoristul nu este in cabina este interzisa Deplasarea cu stivuitorul se va face astfel incat sa nu fie pusa in pericol viata nici a stivuitorului si nici a celor din jurul sau. Nu se impune o viteza minima sau maxima in deplasarea cu stivuitorul dar asa cum am mai spus stivuitorul nu este nici masina de formula unu si nici avion. La unele stivuitoare dotate cu calculatoare de bord, acestea pot limita viteza de deplasare functie de stabilitatea stivuitorului. In momentul in care stivuitorul are tendinta de a se inclina calculatorul reduce automat viteza si actioneaza stitemele de stabilitate. Este interzisa incercarea de a trage cu ajutorul lamelor stivuitorului sarcini aderente la sol. Nu este pernisa impingerea cu lamele stivuitorului a unor sarcini sau a altor autovehicole. Nu este permisa ridicarea obiectelor a caror sarcina nu poate fi detrminat. Spre exemplu nu vom ridica cu ajutorul stivuitorului echipamente aflate in situatii care nu ne permit evaluarea corecta a manevrelor pe care le vom face; care nu permit o planificare exacta a lucrarii 45

Desi este un lucru essential in manevrarea unui stivuitor putini stivuitoristi stiu ce trebuie sa faca in acest caz: rasturnarea stivuitorului. Echipamentul de protectia muncii – casca de protectie - si purtarea centurii de siguranta sunt esentiale pentru ca stivuitoristul sa se salveze. In cazul in care stivuitoristul observa tendinta de rasturnare a stivuitorului trebuie sa procedeze dupa cum urmeaza: nu v-a incerca sa sara din stivuitor, mai mult acesta se va sprijini cu talpile de podeaua stivuitorului, se va tine cu minile de volan si se va inclina in directia inversa rasturnarii. Este obligatoriu ca stivuitoristul sa ramana pe scaunul stivuitorului; incercarea de a sari din stivuitor poate fi fatala pentru stivuitorist. In cadrul manevrelor de incarcare a camionelor, stivuitoristii vor trebui sa ia urmatoarele masuri de siguranta: va cere soferului sa opreasca motorul si sa actioneze frana de parcare. In cazul in care se considera utila rotile camioanelor vor fi blocate cu cale. Aceste masuri de siguranta trebuie luate deoarece trebuie evitata miscarea camionului atunci cand se executa incarcarea acestuia. ??????????????????????????????????????????????????????

46

8.3 Principalele obligatii ale stivuitoristului dupa incetarea lucrului La sfarsitul lucrului parcarea stivuitorului se va face in locul special amenajat pentru parcare. Stivuitorul trebuie parcat intr-un loc retras unde sa nu impiedice desfasurarea altor activitatii. Nu se va parca in apropierea colturilor cladirilor. ???????????????????????????????????????????????????????????? ??????

47

In pozitia de parcare stivuitorul trebuie sa aiba toate comenzile pe pozitia neutru. O atentie deosebita se va acorda pozitiei lamelor. Acestea nu se vor lasa ridicate. Pozitia de stationare v-a fi cu lamele coborate la sol astfel incat sa culce pe sol cu intreaga suprafata. Pozitionarea lamelor stivuitorului intr-un alt fel poate duce la accidente. Persoane neatente se pot impiedica de acestea. Stivuitorul se va parca pe cat este posibil pe o suprafata plana. Daca acest lucru nu este posibil se vor lua masuri suplimentare de protectie impotriva deplasarii stivuitorului dupa parcarea acestuia. Blocarea rotilor cu ajutorul unor pene este cea mai cunoscuta metoda. Trebuie precizat ca indiferent de locul unde parcam stivuitorul se va actiona frana de parcare.

48

Stivuitoristul are obligatia de a scoate cheia din contact si de a inchide usa cabinei. Cheia stivuitorului nu trebuie lasata la indemana oricui. Ea va fi incredintata doar personalului autorizat. Incredintarea stivuitorului altor personae decat celor autorizate ISCIR atrage in cazul unui accident intreaga raspundere asupra persoanei care a facut incredintarea. In cazul electrostivuitoarelor dupa terminarea lucrului in funtie de nivelul de incarcarea a bateriilor acesta se va deplasa la locul de reincarcare a lor. Locul de incarcare a bateriilor trebuie sa fie special ales functie de tipul de baterie si de solutiile constructive alese . In general aceste locuri vor fi bine ventilate si se vor lua toate masurile necesare pentru evitarea accidentelor si incendiilor.

49

Alimentarea cu combustibili lichizi se va face respectand urmatoarele reguli: motorul v-a fi oprit, nu se va alimenta in apropierea locurilor cu foc deschis, se avea la indemana un stingator de incediu iar in cazul in care vor fi scurgeri accidentale de carburanti pe pamant se vor lua masuri de curatire a locului respective imediat. 9. Intretinerea stivuitoarelor In calitatea dumneavoastra de stivuitoristi aveti obligatia de a efectua inspectia zilnica inainte de incepera lucrului. Acest lucru constituie un mare ajutor pe care il acordati echipei care asigura intretinerea stivuitorului. Defectiunile constatate de dumneavoastra la timp pot duce la scaderea timpului de stationare a stivuitorului si de asemenea la economi insemnate. Intretinerea corespunzatoare duce la cresterea duratei de viata a stivuitoarelor . Intretinerea stivuitoarelor se face la intervale de timp precizate de producator. Acesta trebuie sa puna la dispozitia beneficiarilor graficele de efectuare a lucrarilor de intretinere. Aceste grafice stabilesc ata durata de timp cat si lucrarile care se vor efectua. Vom arata in cele de mai jos lucrurile care se verifica la diferite interval de timp. Intervalele de timp si lucrurile care se verifica difera de la un producator la altul La verificare inainte de inceperea lucrului se vor verifica urmatoarele: - Scurgeri de ulei, antigel, combustibil - Functionarea sistemului de iluminat - Starea gratarului de protectie a incarcaturii si a suportului potfurci - Starea suruburilor cilindrilor de basculare a catargului - Starea structurii de protectie a stivuitoristului - Fixarea mani curente - Functionarea corespunzatoare a pedalei de acceleratie, frana si a manetei franei de parcare - Starea centurii de siguranta - Functionarea claxonului - Jocul liber al volanului – minter 15 si 30 mm - Incarcarea bateriilor sau nivelul combustibilului - Functionarea indicatoarelor de bord 50

- Starea si functionarea lanturilor de ridicare - Functionarea motorului - Functionarea franei de serviciu - Verificarea nivelului de ulei de la motor - Verificarea nivelului de antigel - Verificarea nivelului de ulei hidraulic - Verificarea nivelului lichidului de frana - Verificarea piulitelor de fixare a rotilor - Verificarea pneurilor si a jentilor - Verificarea catargului si a furcilor - Verificarea piedici furcilor - Verificarea stari bateriei In cazul depistarii de probleme stivuitoristul va lua masurile care se impugn. Astfel in cazul constatari scaderi nivelului lichidelor va completa cu lichidul respectiv, in cazul altor problem minore – de exemplu slabirea unui surub – va remedia defectiunea iar in cazul unor lucruri mai complicate va chema echipa de intretinere. Urmatoarele perioade de verificare sunt in general: la 50 de ore de lucru sau saptamanal, la 200 de ore sau lunar, la 1200 de ore sau semestrial si la 2400 de ore sau annual. La aceste interval se vor verifica si efectua lucrarile care se impun pentru alte componente cum ar fi: schimbarea filtrelor, schimbarea de ulei la diferntial, motor etc

10. Accidente - avarii

51

Principalala cauza a accidentelor este comportamentul riscant al stivuitoristilor: in locul unei conduite conforme cu normele de exploatare a stivuitoarelor, stivuitoristi manifesta neglijenta si manevreaza stivuitorul fara a tine cont de norme elementare de siguranta. Detinatorul sau utilizatorul au obligatia de a anunta ISCIR in cel mai scurt timp posibil orice avarie sau accident in vederea efectuarii cercetarilor tehnice. Situatia in care a aparut accidental va ramane neschimbata pana la sosirea Inspectorilor de la ISCIR. Aceasta situatie se va mai modifica doar daca mentinerea ei ar constitui un pericol pentru viata persoanelor sau ar crea situatii periculoase. Accident 1. In acest caz accidental se produce datorita neatentiei stivuitoristului. Acesta nu este atent la traseul parcurs, observa pietonul in ultimul moment si franeaza brusc. Desi stivuitorul se opreste sarcina cade peste pieton. Indicatii : Fiti atenti la traseul parcurs si circulati cu stivuitorul astfel incat sa aveti in fiecare moment control atat asupra stivuitorului dar si asupra sarcinii.

52

Accident 2. In exemplul de mai jos accidentul se petrece datorita ridicarii unei persoane aflate pe un palet. Aceasta clca pe marginea paletului si cade. Indicatii : Ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitoarelor se va face doar cu ajutorul nacelelor special proiectate in acest scop. Aceste nacele trebuie sa aiba o inaltime de minimum 1200 mm, usa naceleli sa se deschida inspre interiorul nacelei, platforma nacelei trebuie construita din tabla striata si gaurita sau din sisteme tip fagure. Nacela va fi prevazuta cu un sistem de prindere de suportul port furci sau de furci

53

Accident 3 Una dintre cele mai frecvente greseli ale stivuitoristilor este aceea de a nu se asigura la mersul inapoi. Pentru a atentiona persoanle aflate in jurul stivuitorului de intentia stivuitoristului de a merge cu spatele s-a montat la multe stivuitoare un dispozitiv care emite un semnal sonor la mersul inapoi Indicatii : Asigurati-va intotdeauna in momentul in care vreti sa mergeti cu spatele ca nu sunt persoane in spatiul de manevra

54

Accident 3: Accidentul din imagini se produce datorita faptului ca stivuitoristul nu respecta reguli esntiale la stationarea stivuitoarelor. Oricat de plan ar parea solul acesta are totusi o oarecare inclinatie care poate determina deplasare stivuitorului . Indicatii: In momentul in care coboram din stivuitor trebuie sa oprim motorul sa tragem frana de mana si a pozitionam lamele pe sol.

55

Accident 4 Accidentul din imagine se produce deoarece soferul porneste camionul in timp ce stivuitoristul incarca marfa . Indicatii: Inainte de incepe incarcarea unui camion soferul trebuie sa opresca motorul camionului sa lase camionul in viteza, sa actioneze frana de mana si sa coboare din cabina

56

11 TESTE

57

Adevar at Fals Este obligatia stivuitoristului sa completeze in registrul de evidenta supravegherii Centul de greutate este punctul in care se considera 2 concetrata intreaga greutate a corpului Stivuitorul poate fi manevrat de orice persoana care are 18 3 ani 1

Stivuitorul nu trebuie verificat la inceperea lucrului daca s-a verificat in ziua trecuta Presiunea din pneuri nu influenteaza buna utilizare a 5 stivuitorului 4

Stivuitorul poate functiona chiar daca se obseva fisuri mici la catarg dar cu o sarcina mai mica Diagrama de sarcina are caracter orientativ - ea nu este 7 obligatorie pentru stivuitorist Este permisa deplasarea stivuitorului pe o directie 8 perpendiculara pe directia pantei Cand se parcheaza stivuitorul lamele acestuia trebuie sa 9 atinga pamantul pe intreaga suprafata Autorizatia ISCIR trebuie sa se afle asupra stivuitoristului 10 cand acesta manevreaza stivuitorul In registrul de evidenta supravegherii pot completa: 11 stivuitoristul, seful echipei de intretinere/reparatii, responsabilul ISCIR, inspectorul ISCIR Sarcina trebuie asezata pe furci astfel incat centrul de 12 greutate al ei sa fie cat mai aproape de baza furcilor Putem incredinta stivuitorul unei persoane spre manevrare 13 chiar daca aceasta nu are autorizatie ISCIR daca aceasta are carnet de sofer Stivuitorul se va opri si se va anunta echipa de interventii 14 daca in timpul lucrului se constata ca acesta nu functioneaza corespunzator 6

58

Presiunea din pneuri trebuie sa fie mai mica decat cea 15 prescrisa de producator pentru a asigura o mai mare stabilitate stivuitorului Urcarea unei pante cand stivuitorul nu are sarcina pe furci 16 se va face cu fata Diagrama de sarcina a unui stivuitor ne arata sarcina 17 maxima admisa care poate fi ridicata functie de distanta centrului de greutate a sarcinii fata de baza lamelor Dupa incetarea lucrului stivuitoristul are obligatia de a 18 consemna in registrul de evidenta supravegherii starea acestuia. Traversarea cailor ferate se face doar in locuri special 19 amenajate 20

Limitatorul de sarcina are rolul de a nu permite asezarea nici unei sarcini pe furcile stivuitorului

59

Adevar at Fals In registrul de evidenta supravegherii pot completa: 1 stivuitoristul, seful echipei de intretinere/reparatii, responsabilul ISCIR, inspectorul ISCIR Sarcina trebuie asezata pe furci astfel incat centrul de 2 greutate al ei sa fie cat mai aproape de baza furcilor Putem incredinta stivuitorul unei persoane spre manevrare 3 chiar daca aceasta nu are autorizatie ISCIR daca aceasta are carnet de sofer Stivuitorul se va opri si se va anunta echipa de interventii 4 daca in timpul lucrului se constata ca acesta nu functioneaza corespunzator Presiunea din pneuri trebuie sa fie mai mica decat cea 5 prescrisa de producator pentru a asigura o mai mare stabilitate stivuitorului La un stivuitor rotile care vireaza sunt cele de pe puntea 6 spate Daca stivuitorul se inclina putin in fata in momentul in care 7 ridicam sarcina aceasta inseamna ca aceasta reprezinta sarcina maxima admisa Cand avem o sarcina pe furcile unui stivuitor urcarea pe o 8 panta se va face cu spatele Stivuitorul se va parca in locuri ferite, lamele atingand cu 9 intreaga suprafata solul La electrostivuitoare incarcarea bateriilor se va face in 10 locuri special amenajate in acest sens Este obligatia stivuitoristului sa completeze in registrul de 11 evidenta supravegherii Centrul de greutate este punctul in care se considera 12 concetrata intreaga greutate a corpului

60

Stivuitorul poate fi manevrat de orice persoana care are 18 ani Stivuitorul nu trebuie verificat la inceperea lucrului daca s-a 14 verificat in ziua trecuta Presiunea din pneuri nu influenteaza buna utilizare a 15 stivuitorului La inceputul lucrului se verifica amanuntit instalatia de 16 ridicare, furcile, furtunele hidraulice, lantul Gall, rolele de ghidaj si partea de suduri a catargului Dupa ridicarea sarcinii de la sol vom inclina catargul in fata 17 pentru o mai buna vizibilitate Triunghiul de stabilitate a stivuitorului este cuprins intre 18 mijlocul rotilor de pe puntea fata si punctul de sprijin de pe puntea spate In caz de ploaie sau de soare puternic, grilajul acoperisului 19 cabinei poate fi acoperit cu tabla Pneurile uzate pot provoca accidente prin explozia lor. 20 13

Adevar at Fals 1 2 3 4

La inceputul lucrului se verifica amanuntit instalatia de ridicare, furcile, furtunele hidraulice, lantul Gall, rolele de ghidaj si partea de suduri a catargului Dupa ridicarea sarcinii de la sol vom inclina catargul in fata pentru o mai buna vizibilitate Triunghiul de stabilitate a stivuitorului este cuprins intre rotile fata si punctul de sprijin de pe puntea spate In caz de ploaie sau de soare puternic, grilajul acoperisului

61

cabinei poate fi acoperit cu tabla 5 Pneurile uzate pot provoca accidente prin explozia lor. Urcarea unei pante cand stivuitorul nu are sarcina pe furci 6 se va face cu fata Diagrama de sarcina a unui stivuitor ne arata sarcina 7 maxima admisa care poate fi ridicata functie de distanta centrului de greutate a sarcinii fata de baza lamelor Dupa incetarea lucrului stivuitoristul are obligatia de a 8 consemna in registrul de evidenta supravegherii starea acestuia Traversarea cailor ferate se face doar in locuri special 9 amenajate Limitatorul de sarcina are rolul de a nu permite asezarea 10 nici unei sarcini pe furcile stivuitorului In registrul de evidenta supravegherii pot completa: 11 stivuitoristul, seful echipei de intretinere/reparatii, responsabilul ISCIR, inspectorul ISCIR Sarcina trebuie asezata pe furci astfel incat centrul de 12 greutate al ei sa fie cat mai aproape de baza furcilor Putem incredinta stivuitorul unei persoane spre manevrare 13 chiar daca aceasta nu are autorizatie ISCIR daca aceasta are carnet de sofer Stivuitorul se va opri si se va anunta echipa de interventii 14 daca in timpul lucrului se constata ca acesta nu functioneaza corespunzator Presiunea din pneuri trebuie sa fie mai mica decat cea 15 prescrisa de producator pentru a asigura o mai mare stabilitate stivuitorului Pe timpul deplasarii cu stivuitorul furcile acestuia se vor 16 mentine la o distanta de 15 - 25 cm fata de sol In cazul in care stivuitorul se rastoarna este indicat ca 17 stivuitoristul sa incerce sa sara din el pentru a se salva Trebuie sa ne deplasam cu stivuitorul cu o viteza cat mai 18 mare pentru ca la viteze mari sarcina este mult mai stabila pe furci.

62

Cand ajungem la coltul unei cladiri vom reduce viteza 19 pentru a putea opri in siguranta in cazul in care observam pietoni sau alte vehicole Inainte de a transporta o sarcina este obligatoriu sa verificam traseul pe care urmeaza sa ne deplasam pentru 20 a verifica starea terenului si a ne edifica asupra manevrelor pe care urmeaza sa le facem

63