Curs Germana Incepatori 3

Vocabular şi pronunţie:

Lecţia 1de Germană: Alfabetul German cu sfaturi de pronunţie Alfabetul limbii Germane este un alfabet Latin extins, compus din 30 de litere, 26 de litere din alfabetul Latin standard plus 4 litere extra. Cele patru litere extra sunt trei vocale cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü) şi simbolul ß numit eszett sau scharfes S (în Română: S ascutiţ). Cele mai des folosite litere din limba Germană sunt vocala e şi consoana n, la polul opus litera q. În limba Germană, literele luate individual sunt de genul neutru: das A , das B... Litera Pronunţia / Se : citeşte:

A.F* Român

A.F* German

Pronunţia / Se citeşte:

A a

a

Ana

Anton

an-ton

Ä ä

e

-

Ärger

erga

B b

be

Barbu

Berta

berta

C c

ţe

Constantin / Costică

Cäsar

ţeza

D d de

Dumitru

Dora

dora

E e

e

Elena

Emil

imil

F f

ef

Florea / Florică

Friedrich

frid-rih

G g ghe

Gheorghe

Gustav

gustaf

H h ha

Haralambie / Horia

Heinrich

hain-rih

I i

i

Ion / Ilie

Ida

ida

J j

iot

Jiu / Jean

Julius

iulius

K k

ca

kilogram

Kaufmann

kauf-man

L l

el

Lazăr

Ludwig

lud-vih

M m em

Maria

Martha

marta

N n en

Nicolae

Nordpol

nortpol

O o o

Olga

Otto

oto

Ö ö oe

-

Ökonom

econom

P p

Petre / Petrică

Paula

paula

Q q chiu

-

Quelle

cvele

R r

er

Radu

Richard

rih-art

S s

es

Sandu

Siegfried

zig-frid

ß

eszett

-

Eszett

es-ţet

T t

te

Tudor

Theodor

teo-dor

U u u

Udrea

Ulrich

ul-rih

Ü ü iu

-

Übermut

iubărmut

V v

Vasile

Viktor

victor

W w ve

dublu V

Wilhelm

vil-helm

X x

ics

Xenia / ics

Xanthippe

csan-tipe

Y y

iupsilon

i-grec

Ypsilon

ip-silon

pe

fau

1

Z z

ţet

zahăr / Zoe

Zeppelin

ţepelin

Alfabetul Fonetic în Austria şi Elveţia: Alfabetul Fonetic în Austria este un pic diferit de cel întâlnit în Germania, diferenţele fiind: cuvintele Kaufmann, Ökonom, Übermut, Xanthippe şi Zeppelin, sunt înlocuite de cuvintele Konrad, Österreich, Übel, Xaver şi Zürich. Şi Alfabetul Fonetic din Elveţia are unele modificări, în comparaţie cu cel din Germania: cuvintele Dora, Kaufmann, Ökonom, Paula, Xanthippe şi Zeppelin, sunt înlocuite de cuvintele Daniel, Kaiser, Örlikon, Peter, Xaver şi Zürich. Diacriticele limbii Germane: Exceptând cuvintele împrumutate din alte limbi sau numele de branduri, limba Română foloseste doar 5 litere cu semne diacritice (Ă ă, Â â, Î î, Ş ş, Ţ ţ) în afara lor nu vom mai întalni alte litere cu aceleaşi caracteristici, un principiu asemănător este aplicat şi în limba Germană pentru cele trei litere cu umlaut (Ä ä, Ö ö, Ü ü). Cuvântul umlaut există şi în limba Română dar nu este folosit uzual, de aceea vă vom oferi în urmatorele rânduri o explicaţie mai detaliată a acestui cuvânt: Tremă sau umlaut este un semn diacritic format din două puncte plasate deasuprea unei litere, de cele mai multe ori litera este o vocală. S ascuţit: Simbolul ß în limba Germană este o ligatură ce înlocuieşte literele ss, el aparţine exclusiv literelor mici şi nu se va afla niciodată la începutul unui cuvânt, în Elveţia şi Liechtenstein nu mai este folosit deoarece a fost înlocuit definitiv cu ss. Cum pot înlocui cele 4 litere extra din alfabetul German, în cazul în care nu le am pe tastatură? Cele 4 litere extra din alfabetul German pot fi înlocuite în mod oficial, după cum urmează: litera ä cu ae, litera ö cu oe, litera ü cu ue iar ß cu ss. Modul recomandat de a spune un nume pe litere în limba Germană: În limba Germană unele litere au mai multe pronunţii, ceea ce îngreunează uneori citirea lor, iar pentru o întelegere cât mai corectă, puteţi fi rugat în nenumărate situaţii să silabisiţi un nume pe litere. În următoarele rânduri vom învătă cum se spune un nume pe litere în limba Germană. Una din variantele cel mai des întâlnite în limba Română, atunci când vrem să spune un nume pe litere, este: (vom folosi, de exemplu numele "Alin") A de la "Ana", L de la "Lazăr", I de la "Ion", N de la "Nicolae". În limba Germană este aproximativ aceeaşi formulă, schimbările fiind: 1. în loc de "de la" vom utiliza "wie". 2. iar în locul numelor "Ana", "Lazăr", "Ion" şi "Nicolae" vom folosi varianta Germană, şi anume "Anton", "Ludwig", "Ida" şi "Nordpol". (nu este obligatoriu sa folosiţi numele întâlnite în alfabetul fonetic German, puteţi folosi şi nume de oraşe Germane sau nume de ţări în limba Germană). Atenţie! dacă doriţi să folosiţi nume de ţări sau oraşe, trebuie să fiţi siguri pe scrierea şi pronunţia acestora în limba Germană, de exemplu: "Austria" în limba Germană se scrie "Österreich" şi se pronunţă "iostăr-raih".

2

Dacă doriţi să spuneţi "la fel ca prima literă din..." puteţi folosi exprimarea "wie der erste Buchstabe in...". Cum spui "Alin" în limba Germană, pe litere? A wie "Anton", L wie "Ludwig", I wie "Ida", N wie "Nordpol". Câteva propoziţii de bază, utile în acest tip de situaţie: Care este numele dvs.? - Wie heißen Sie? (pronunţia : vi haisăn zi?) (formal) Cum te numeşti? - Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?) Care este numele dvs. de familie? - Was ist Ihren Nachname? (pronunţia : vas ist irăn nah-name?) Numele meu este... - Ich heiße... (pronunţia : ih haise...) Puteţi spune numele pe litere, vă rog? - Können Sie den Namen bitte buchstabieren? (pronunţia : chionăn zi den Namen bite buhştabirăn?) Puteţi spune numele dvs. pe litere, vă rog? - Können Sie bitte Ihren Namen buchstabieren? (pronunţia : chionăn zi bite irăn Namen buhştabirăn?)Da, pot - Ja, Ich kann (pronunţia : ia, ih can) Pronunţia literelor din tabelul de mai sus poate fi folosită doar când doriţi să spuneţi alfabetul în limba Germană, nu este recomandat să o folosiţi când doriţi să pronunţaţi un cuvânt în limba Germană. Pronunţie Germană - Pronunţia cuvintelor în Germană În această lecţie veţi învăţa cum se pronunţă / se citesc cuvintele în Germană. În limba Germană, la fel ca în limba Engleză, cuvintele nu sunt citite cum sunt scrise, fapt ce îngreunează pronunţia acestora pentru vorbitori nativi de limba Română. Pronunţia Germană, este mai uşor de învăţat, în comparaţie cu pronunţia Engleză, deoarece, literele Germane, luate individual, nu au mai mult de două pronunţii (după cum veţi vedea în tabelul de mai jos). În tabelul de mai jos, vom învăţă cum să pronunţăm literele în Germană atunci când acestea se află în interiorul unui cuvânt: Liter se citeşte în cuvintele din limba Germană Exemplu în Germană a a

la fel ca litera a din limba Română

aus (se pronunţă: aus)

ä

la fel ca litera e din limba Română

hätte (se pronunţă: hetă)

b

la fel ca litera b din limba Română

bei (se pronunţă: bai)

la fel ca litera ţ din limba Română

Celsius (se pronunţă: ţelsius)

la fel ca litera c din limba Română

cousine (se pronunţă: cuzine)

la fel ca litera d din limba Română

das (se pronunţă: das)

la fel ca litera e din limba Română

dem (se pronunţă: dem)

c d e

la finalul cuvintelor la fel ca litera ă din limba ihre (se pronunţă: ihră) Română

f

la fel ca litera f din limba Română

Februar (se pronunţă: februar)

g

la fel ca litera g din limba Română

ganz (se pronunţă: ganţ)

3

h

la fel ca litera h din limba Română

haben (se pronunţă: habăn)

i

la fel ca litera i din limba Română

ich (se pronunţă: ih)

j

la fel ca litera i din limba Română

jemand (se pronunţă: iemand)

k

înainte de consoanele e sau i la fel ca literele Kette (se pronunţă: chetă) ch în rest la fel ca litera c din limba Română

kann (se pronunţă: can)

l

la fel ca litera l din limba Română

Lohnzettel Lonţetăl)

m

la fel ca litera m din limba Română

mit (se pronunţă: mit)

n

la fel ca litera n din limba Română

Niemand nimand)

o

la fel ca litera o din limba Română

noch (se pronunţă: noh)

ö

la fel ca literele io din limba Română

schön (se pronunţă: şion)

p

la fel ca litera p din limba Română

Personen perzonăn)

q

la fel ca litera c din limba Română

Qualität (se pronunţă: cualitet)

r

la fel ca litera r din limba Română

richtig (se pronunţă: rihtig)

final la fel ca litera s din limba Română

aus (se pronunţă: aus)

în rest la fel ca litera z din limba Română

sagen (se pronunţă: zagăn)

ß

la fel ca litera s din limba Română

groß (se pronunţă: gros)

t

la fel ca litera t din limba Română

Tiere (se pronunţă: tire)

u

la fel ca litera u din limba Română

und (se pronunţă: und)

ü

la fel ca literele iu din limba Română

für (se pronunţă: fiur)

v

la fel ca litera f din limba Română

Verpacken fepacăn)

w

la fel ca litera v din limba Română

was (se pronunţă: vas)

x

la fel ca litera x din limba Română

xenon (se pronunţă: xenon)

y

la fel ca litera i din limba Română

Ägypten eghiptăn)

z

la fel ca litera ţ din limba Română

zurück (se pronunţă: ţuriuc)

s

(se

pronunţă:

(se

pronunţă:

(se

pronunţă:

(se

(se

pronunţă:

pronunţă:

Grupurile formate din două litere identice, sunt citite ca şi cum ar fi o singură litera, de exemplu: ll - l, nn - n, ss - s, tt - t etc. În tabelul de mai jos, veţi învăţă cum se citesc grupurile de două şi de trei litere în Germană atunci când acestea se află în interiorul unui cuvânt: Literel se citesc în cuvintele din limba Germană e

Exemplu în Germană

äu

la fel ca literele oi din limba Română

häufig hoifih)

ch

la fel ca litera h din limba Română

ich (se pronunţă: ih)

ei

la fel ca literele ai din limba Română

sein (se pronunţă: zain)

en

final la fel ca literele ăn din limba Română

haben

(se

(se

pronunţă:

pronunţă:

4

habăn) în rest la fel ca literele en din limba Română

wenn (se pronunţă: wen)

er

final* la fel ca litera ă din limba Română

oder (se pronunţă: odă)

eu

la fel ca literele oi din limba Română

neun (se pronunţă: noin)

ge

la fel ca literele ghe din limba Română

genau (se ghenau)

ie

la fel ca litera i din limba Română

wieder (se pronunţă: vida)

sp

pronunţă:

la începutul cuvintelor la fel ca literele şp din limba spiele (se pronunţă: şpile) Română în rest la fel ca literele sp din limba Română

Aspirin aspirin)

(se

pronunţă:

st

la fel ca litera şt din limba Română

Stadt (se pronunţă: ştat)

sch

la fel ca litera ş din limba Română

schnell (se pronunţă: şnel)

final* - excepţie fac er (se pronunţă: ea) şi der (se pronunţă: dea) 2 Reguli generale în limba Germană: 1. Accentul cade, în general pe prima silabă. 2.Substantivele se scriu cu literă mare. Lecţia 2 de Germană : Numerele în Germană de la 1 la 100+ Ştii cum se spune "zero" în Germană? Dacă răspunsul este "Nu", atunci, eşti în locul potrivit, deoarece, pe această pagină, vei învăţa numerele şi expresii de bază cu numere, folosite în limba Germană. Fără numere, nu puteţi purta conversaţii esenţiale (despre: timp, vârstă, bani, preţuri, distanţe, etc.), de aceea, când studiaţi o limbă străină, este recomandat, să învăţaţi printre primele lecţii, denumirile numerelor şi cum sunt acestea folosite în viata de zi cu zi, în limba respectivă. Înainte să trecem la următorul punct al lecţiei noastre, şi anume "Numerele de la 1 la 1000+ în Germană", trebuie să răspundem la întrebarea iniţială, şi anume "Cum se spune zero în Germană?", zero în limba Germană, este null, şi se pronunţă: "nul". Numerele de la 1 la 1000+ în Germană: În doar trei paşi, cu ajutorul sfaturilor şi tabelelor noastre, veţi învăţa să număraţi în limba Germană, de la 1 la 1000+. Primul pas, este să studiaţi şi să reţineţi numerele de la 1 la 20, exact aşa cum sunt, deoarece, aceste numere nu se formează conform nici unui model de memorare, trebuie să le acordaţi o atenţie sporită. Numerele de la 13 la 19 se sfărşesc în "-zehn". Număru în în Română l Germană

Pronunţia citeşte:

1

unu

eins

ainţ

2

doi

zwei

ţvai

3

trei

drei

drai

4

patru

vier

fiăr

5

cinci

fünf

fiunf

6

şase

sechs

zecs

/

Se

5

7

şapte

sieben

zibăn

8

opt

acht

aht

9

nouă

neun

noin

10

zece

zehn

ţen

11

unsprezece elf

elf

12

doisprezece zwölf

ţviolf

13

treisprezece dreizehn

drai-ţen

14

paisprezece vierzehn

fir-ţen

15

cincisprezec fünfzehn e

fiunf-ţen

16

şaisprezece sechzehn zecs-ţen

17

şaptespreze siebzehn ce

zib-ţen

18

optsprezece achtzehn

aht-ţen

19

nouăsprezec neunzehn noin-ţen e

20

douăzeci

zwanzig

ţvan-ţig

Al doilea pas, este să învăţaţi cum să număraţi de la 21 la 99 în limba Germană. Numerele de la 21 la 99 se formează conform urmatorului model: unităţi + und + zeci. de exemplu: fünfundsiebzig (şaptezeci şi cinci), achtundneunzig (nouăzeci şi opt). und este folosit doar pentru separarea unităţilor de zeci, nu este folosit pentru separarea zecilor de sute. Din următorul tabel este important să reţineţi denumirea zecilor exacte în limba Germană, iar cu ajutorului modelului precizat anterior, puteţi forma numerele de la 21 la 99, fără nici un fel de probleme. În tabelul anterior, aţi invăţat denumirile numerelor de la 1 la 20 în Germană, de aceea, următorul tabel va incepe cu numărul 21. Număru în Română l

în Germană

Pronunţia citeşte:

/

21

douăzeci unu

şi

22

douăzeci doi

şi zweiundzwanzi ţvai-und-ţvan-ţig g

23

douăzeci trei

şi dreiundzwanzi drai-und-ţvan-ţig g

30

treizeci

dreißig

drai-sig

40

patruzeci

vierzig

fir-ţig

50

cincizeci

fünfzig

fiunf-ţig

60

şaizeci

sechzig

zecs-ţig

70

şaptezeci

siebzig

zib-ţig

80

optzeci

achtzig

aht-ţig

90

nouăzeci

neunzig

noin-ţig

Se

einundzwanzig ain-und-ţvan-ţig

Observaţie! Numerele de la 21 la 99 în Germană, traduse literal, pot părea total inversate pentru un

6

vorbitor nativ de limba Română, deoarece, zecile sunt puse în locul unităţilor iar unităţile în locul zecilor. de exemplu: einundzwanzig tradus literal înseamnă unu şi douăzeci. În al treilea pas şi ultimul veţi învăţa să număraţi de la 100 la +1000 în Germană. Toate sutele exacte de la 100 la 900 în limba Germană, se sfârşesc în "-hundert". Dacă doriţi să formaţi sute în Germană, tot ce trebuie să faceţi este să lipiţi numărul unităţilor de cuvântul "-hundert", să spunem de exemplu că vrem să formăm numărul 300, vom lua numărul drei (trei) pe care îl vom alătura cuvântului "-hundert", rezultatul final va fi dreihundert. Toate miile exacte de la 1000 la 9000, se sfârşesc în "-tausend", dacă doriţi să formaţi mii în Germană, puteţi aplica aceeaşi metodă învăţată în cazul sutelor. Atentie! Când formaţi numere complexe în Germană, o mare parte din număr se scrie legat, milioanele, zecile şi unitătile se scriu separat, de exemplu: 5853 = fünftausendachthundert dreiundfünfzig. Număru în l Română

în Germană

Pronunţia citeşte:

100

o sută

(ein)hunder (ain)hun-dărt t

200

două sute

zweihunder ţvai hun-dărt t

300

trei sute

dreihundert drai hun-dărt

1000

o mie

(ein)tausen (ain)tau-zănd d

2000

două mii

zweitausen ţvai tau-zănd d

/

Se

Matematică în Germană: soluţia - (die) Lösung (pronunţia : di liozung) este egal cu... - ist gleich... (pronunţia : ist glaih) adunarea - Addition (pronunţia : adiţion): plus - plus (pronunţia : plus) scăderea - Subtraktion (pronunţia : zubtracţion): minus - minus (pronunţia : minus) înmulţirea - Multiplikation (pronunţia : multi-plicaţion): înmulţit cu / ori - mal (pronunţia : mal) doi ori trei este egal cu şase - zwei mal drei ist gleich sechs împărţirea - Division (pronunţia : divizion): împărţit la - geteilt durch (pronunţia : ghetail duih) împărţit la - dividieren durch / durch (pronunţia : dividirăn duih / duih) opt împărţit la patru este egal cu doi - acht geteilt durch vier ist gleich zwei Când este ziua dumneavoastră de naştere? - Wann ist Ihr Geburtstag? (formal)

7

Când este ziua ta de naştere? - Wann ist dein Geburtstag? Când sunteţi născut? - Wann sind Sie geboren? M-am născut pe întăi Septembrie - Ich bin am erste September geboren M-am născut pe 4 (patru) Februarie - Ich bin am 4 (vier) Februar geboren M-am născut pe 4 (patru) Februarie 1980 (o mie nouă sute optzeci) - Ich bin am 4 (vier) Februar 1980 (eintausendneunhundert achtzig) geboren Eu sunt născut în 1984 (o mie nouă sute optzeci şi patru) - Ich bin in 1984 (eintausendneunhundert vierundachtzig) geboren .

Lecţia 3 de Germană: Formule de Salut în Germană - Expresii în Germană Salutări sau mai bine zis Grüße. În această lecţie veţi învăţa saluturi şi expresii de bază folosite.. Această lecţie este compusă din cinci categorii principale, în fiecare categorie veţi învăţa: • 1. forme de salut folosite atunci când doriţi să spuneţi "Bună ziua" în limba Germană. • 2. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi "La revedere" în limba Germană. • 3. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi "Mulţumesc" în limba Germană. • 4. expresii folosite atunci când doriţi să spuneţi "Cu plăcere!" în limba Germană. • 5. fraze şi expresii folosite în socializarea dintre două persoane, în limba Germană. În tabelul următor găsiţi traducerea unora dintre cele mai comune expresii şi cuvinte folosite în limba Germană, de asemenea, pe coloana a treia sunt sfaturile de pronunţie pentru majoritatea frazelor şi cuvintelor.

8

Cum spun "Bună ziua" în limba Germană? în Română

în Germană

Pronunţia citeşte:

/

Bună ziua

Guten Tag / Hallo

gutăn tag / halo

Bună ziua

Grüß Gott (Sud Germania şi Austria)

grius got

Bună ; Salut

Hallo ; Hi

halo ; hai

Bună / Salut

Servus (între persoane de gen masculin)

servus

Bună dimineaţa

Guten Morgen

gutăn morgăn

Bună seara

Guten Abend

gutăn abănd

Noapte bună

Gute Nacht

gute naht

Bine aţi venit!

Willkommen

vilcomăn

Se

Cum spun "La revedere" în limba Germană? în Română

în Germană

Pronunţia citeşte:

La revedere

Auf Wiedersehen

auf vidăr-zen

La revedere!

Auf Wiederhören! telefonică)

Pa

Tschüss

cius

Bis später

bis şpeta

Ne vedem târziu

mai

(după

o

conversaţie

/

Se

auf vidăr-hiorăn

Ne vedem curând Bis bald

bis bald

Ne vedem mâine

Bis morgen

bis morgăn

Cu bine!

Mach's gut

mahs gut

Cu bine!

Alles Gute

ales gu-tă

Mult noroc!

Viel Glück

fil gliuc

Cum spun "Mulţumesc" în limba Germană? în Română

în Germană

Pronunţia citeşte:

Mulţumesc

Danke

danche

Mulţumesc!

Danke schön!

danche şiun

Mulţumesc!

Danke sehr

danche zea

Mulţumesc!

Besten Dank (formal)

bestăn danc

Mulţumesc!

Ich danke Ihnen (formal)

ih danche inăn

Mulţumesc!

Herzlichen Dank (formal)

herţlih danc

Mulţumesc mult!

Tausend Dank

tauzănd danc

Vă mult!

mulţumesc

Vielen Dank (poate fi folosit si formal)

filăn danc

Vă mult!

mulţumesc

Danke vielmals (poate fi folosit si formal)

danche fil-malţ

Vă mult!

mulţumesc

Schönen Dank (formal)

şiunăn danc

/

Se

9

Vă mult!

mulţumesc

Vă mult!

mulţumesc

Vă mult!

mulţumesc

Haben Sie vielen Dank! (formal) Ich danke Ihnen vielmals (formal) Ein herzliches Dankeschön (formal)

Cum spun "Cu plăcere!" în limba Germană? în Română

în Germană

Pronunţia citeşte:

/

Vă rog!

Bitte!

bite

Cu plăcere!

Nichts zu danken!

nihţ ţu dan-căn

Cu plăcere!

Gern geschehen (prescurtat Gern)

ghern gheşin

Cu plăcere!

Bitte schön! (formal)

bite şiun

Cu plăcere!

Bitte sehr (formal)

bite zea

Cu plăcere!

Mit Vergnügen (formal)

mit faghenugăn

Scuzaţi-mă

Entschuldigung

enşuldigung

Îmi pare rău

Es Tut mir Leid

es tut mia laid

Nu-i nimic

Schon gut

şon gut

Nu-i nimic

Kein Problem

cain problem

Da / Nu

Ja / Nein

ia / nain

Se

Care este numele dvs.? - Wie heißen Sie? (pronunţia : vi haisăn zi?) (formal) Cum te numeşti? - Wie heißt du? (pronunţia : vi haist du?) Eu mă numesc... - Ich heiße... (pronunţia : ih haise...) (formal) Eu mă numesc... - Ich bin... (pronunţia : ih bin...) Încântat de cunoştinţă - Freut mich (pronunţia : froit mih) Încântat de cunoştinţă - Sehr erfreut (pronunţia : zea efroit) Cum îţi merge? - Wie geht es Ihnen? (pronunţia : vi ghet es inăn?) (formal) Cum îţi merge? - Wie geht es dir? (pronunţia : vi ghet es dia?) Cum îţi merge? - Wie geht's? (pronunţia : vi gheţ?) Mie îmi merge bine. Dar dumneavoastră? - Mir geht es gut und Ihnen? (pronunţia : mia ghet es gut und inăn) (formal) Mie îmi merge bine. Dar ţie? - Mir geht's gut und dir? (pronunţia : mia gheţ gut und dia) Îmi pare rău. Nu înţeleg. - Es Tut mir Leid. Ich verstehe nicht. (pronunţia : es tut mia laid. ih farşte-e niht) Într-adevăr? / Serios? / Adevărat? - Wirklich? (pronunţia : viuclih) Nu vorbesc aşa bine Germana - Ich kann nicht so gut Deutsch zu reden (pronunţia : ih can niht so gut doici ţu redăn) Da. Nici o problema - Ja. Kein Problem (pronunţia : ia. cain problem) De reţinut! La întrebarea "Wie geht's?" nu este indicat să răspundeţi cu "Ich bin gut", deoarece acest răspuns nu reflectă o stare de spirit, ci mai degrabă o capabilitate a dvs. de exemplu: Sunt bun la matematică - Ich bin gut in Mathematik

Lecţia 4 de Germană : "Cât este ora / ceasul?" în limba Germană

10

Aici veţi învăţa cum să răspundeţi la întrebarea "Cât este ora / ceasul?" în limba Germană... Cât este ora, vă rog? - Wie viel Uhr ist es, bitte? (pronunţia : vi fil ur ist es, bite?) Este ora unu - Es ist ein Uhr (pronunţia : es ist ain ur) Este ora două - Es ist zwei Uhr (pronunţia : es ist ţvai ur) Este ora trei - Es ist drei Uhr (pronunţia : es ist drai ur) Este ora patru - Es ist vier Uhr (pronunţia : es ist fiăr ur) Este ora cinci - Es ist fünf Uhr (pronunţia : es ist fiunf ur) Este ora şase - Es ist sechs Uhr (pronunţia : es ist zex ur) Este ora şapte - Es ist sieben Uhr (pronunţia : es ist ziben ur) Este ora opt - Es ist acht Uhr (pronunţia : es ist aht ur) Este ora nouă - Es ist neun Uhr (pronunţia : es ist noin ur) Este ora zece - Es ist zehn Uhr (pronunţia : es ist ţen ur) Este ora unsprezece - Es ist elf Uhr (pronunţia : es ist elf ur) Este ora doisprezece - Es ist zwölf Uhr (pronunţia : es ist zvoelf ur) Este ora opt si un sfert - Es ist Viertel nach acht (pronunţia : es ist firtăl nah aht) Este ora opt si jumate - Es ist halb acht (pronunţia : es ist halb aht) Este ora opt şi patruzeci si cinci - Ist acht Uhr fünfundvierzig (pronunţia : es ist aht uhr fiunf-und-fir-ţig) Este ora opt fară un sfert - Es ist Viertel vor acht (pronunţia : es ist firtăl for aht) Durata (Laufzeit): minut(e) - minute(n) (pronunţia : minute(minutăn) oră(ore) - stunde(n) (pronunţia : ştunde(ştundăn) zi(le) - tag(e) (pronunţia : tag(taghe) săptămână(săptămâni) - woche(n) (pronunţia : vohe(vohăn) lună(luni) - monat(e) (pronunţia : monat(monate) an(i) - jahr(e) (pronunţia : iar(iare) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: dimineaţă - morgen (pronunţia : morghăn) după-amiază - nachmittag (pronunţia : nah-mitag) seara - abend (pronunţia : abănd) noapte - nacht (pronunţia : naht) înainte - vor (pronunţia : for) mai târziu - später (pronunţia : şpetăr)

Lecţia 5 de Germană: Zilele Săptămânii în Germană - Zilele în limba Germană În această lecţie veţi învăţa zilele săptămânii în limba Germană, împreună cu unele fraze şi...

11

Zilele Săptămânii - Tage der Woche zilele lucrătoare - Wochentage / Werktags în Română

în Prescurtare Pronunţia / Se Germană a: citeşte:

Luni

Montag

Mo

mon-tag

Marţi

Dienstag

Di

dins-tag

Miercuri

Mittwoch Mi

mit-voh

Joi

Donnersta Do g

doners-tag

Vineri

Freitag

frai-tag

Fr

sfârşit de săptămână - Wochenende în Română

în Prescurtare Pronunţia / Se Germană a: citeşte:

Sâmbătă Samstag

Sa

sams-tag

Duminică Sonntag

So

son-tag

De reţinut! Când scrieţi zilele săptămânii în limba Germană, prima literă este întotdeauna o majusculă. În nordul Germaniei puteţi întâlni persoane care în loc de Sonntag să spună Sonnabend, aceasta este varianta locală, folosită pentru ziua de duminică. Toate cele şapte zile ale săptămânii, în limba Germană sunt de genul masculin (der), exemplu: der Freitag. Prima zi din calendarul German este luni (Montag), iar ultima este duminică (Sonntag), la fel ca în calendarul Românesc. Pentru a purta conversaţii în limba Germană, aveţi nevoie de un vocabular puternic, dezvoltat pe diferite subiecte, de aceea, în această lecţie, nu veţi învăţa doar zilele săptămânii, ci şi cuvinte înrudite cu acest subiect. În tabelul de mai jos, găsiţi cuvinte uzuale, ce vă pot fi de folos în viitoarele conversaţii, purtate în limba Germană: în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

acum

jetzt

ieţt

cândva

irgendwan irgăn-van n

astăzi / azi

heute

hoite

mâine

morgen

morgăn

poimâine

übermorge iubăr-morgăn n

ieri

gestern

ghestărn

alaltăieri vorgestern for-ghestărn zilnic

täglich

tag-lih

12

Câte zile sunt într-o săptămână? - Wie viele Tage hat eine Woche? (pronunţia : vi file taghe hat aine vohe?) Intr-o săptămână, sunt şapte zile - Eine Woche hat sieben Tage (pronunţia : aine vohe hat zibăn taghe) Ce zi este astăzi? - Welcher Tag ist heute? (pronunţia : velhe tag ist hoite?) Astăzi este... / Azi este... - Heute ist... (pronunţia : hoite ist...) Astăzi / Azi este Joi - Heute ist Donnerstag (pronunţia : hoite ist doners-tag) Ce ai de gând să faci în acest weekend? - Was willst du am Wochenende machen? (pronunţia : vas vilst du am wohăn-ende mahăn?) Când / Unde ne putem întâlni? - Wann / Wo wollen wir uns treffen? (pronunţia : van / vo volăn via unţ trefăn?) (Formal) Când este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es Ihnen am besten? (pronunţia : van past es inăn am bestăn?) (Informal) Când este cel mai bine pentru tine? - Wann passt es dir am besten? (pronunţia : van past es dia am bestăn?)

13

Lecţia 6 de Germană - Lunile Anului în Germană Ianuarie - Januar (pronunţia : Ianuar) Februarie - Februar (pronunţia : Februar) Martie - März... Ianuarie - Januar (pronunţia : Ianuar) Februarie - Februar (pronunţia : Februar) Martie - März (pronunţia : Merţ) Aprilie - April (pronunţia : April) Mai - Mai (pronunţia : Mai) Iunie - Juni (pronunţia : Iuni) Iulie - Juli (pronunţia : Iuli) August - August (pronunţia : August) Septembrie - September (pronunţia : Zeptembăr) Octombrie - Oktober (pronunţia : Octobăr) Noiembrie - November (pronunţia : Novembăr) Decembrie - Dezember (pronunţia : Deţembăr) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: lună(luni) - monat(e) (pronunţia : monat(monate) an(i) - jahr(e) (pronunţia : iar(iare) anul viitor - nächstes Jahr (se pronunta "neh-stes iar")

14

Lecţia 7 de Germană - Direcţiile şi Formele Puncte Cardinale - die Kardinalpunkte: Nord - der Norden (pronunţia : dea Nordăn) Sud - der Süden... Puncte Cardinale - die Kardinalpunkte: Nord - der Norden (pronunţia : dea Nordăn) Sud - der Süden (pronunţia : dea Siudăn) Vest - der Westen (pronunţia : dea Vestăn) Est - der Osten (pronunţia : dea Ostăn) în Nord - im Norden (pronunţia : im Nordăn) spre Nord - nach Norden (pronunţia : nah Nordăn) din Nord - aus dem Norden (pronunţia : aus dem Nordăn) Direcţii - Richtungen: de-a lungul - entlang (pronunţia : entlang) Stânga - links (pronunţia : linx) în apropiere - bei (pronunţia : bai) Lângă - neben (pronunţia : nebăn) Peste - über (pronunţia : iubăr) Dreapta - rechts (pronunţia : rehţ) Drept înainte - Geradeaus (pronunţia : gheradeaus) Forme - Formen: Pătrat - Quadrat / Viereck (pronunţia : cvadrat / fiărec) Cerc - Kreis (pronunţia : crais) Triunghi - Dreieck (pronunţia : draiec) Dreptunghi - Rechteck (pronunţia : rehtec) Oval - Oval (pronunţia : Oval) Octogon - Achteck (pronunţia : Ahtec) Cub - Würfel (pronunţia : viurfăl) Sferă - Kugel (pronunţia : cugăl) Con - Kegel (pronunţia : chegăl) Cilindru - Zylinder (pronunţia : ţilindăr)

Lecţia 8 de Germană - Anotimpurile şi Vremea

15

Aer - die Luft (pronunţia : di luft) Apusul Soarelui - der Sonnenuntergang (pronunţia : dea sonenuntergank) Atmosferă - Atmosphäre (pronunţia : Atmo-sfere) Cald - Warm (pronunţia : varm) Caniculă - die Hitze (pronunţia : di hitţe) Ceaţă - der Nebel (pronunţia : dea nebăl) Cer - Himmel (pronunţia : himăl) Cer înstelat - der Sternenhimmel (pronunţia : dea şternen-himăl) Curcubeu - Regenbogen (pronunţia : Reghen-bogăn) Cutremur - das Erdbeben (pronunţia : das erdbebăn) Dezgheţ - das Tauwetter (pronunţia : das tauvetăr) Foarte Cald - Heiß (pronunţia : hais) Formare de nori - die Wolkenbildung (pronunţia : di volcăn-bildung) Frig - Kalt (pronunţia : calt) Frumos - Schön (pronunţia : şiun) Fulger - der Blitz (pronunţia : dea bliţ) Furtună - das Gewitter (pronunţia : das ghevităr) Gheaţă - das Eis (pronunţia : das ais) Grindină - der Hagel (pronunţia : dea hagăl) Nori - die Wolken (pronunţia : di volkăn) Ploaie - der Regen (pronunţia : dea regăn) Polei - das Glatteis (pronunţia : das glat-ais) Prognoza Meteo - die Vorschau (pronunţia : di forşau) Răsăritul Soarelui - der Sonnenaufgang (pronunţia : dea zonen-auf-gang) Rouă - der Tau (pronunţia : der tau) Soare - die Sonne (pronunţia : di zone) Stea - der Stern (pronunţia : dea ştern) Temperatura la umbră - die Temperatur im Schatten (pronunţia : di temperatur im şatăn) Vizibilitate - Sichtweite (pronunţia : Ziht-vaită) Zăpadă - Schnee (pronunţia : şne) Cum este vremea, astăzi? - Wie ist das Wetter heute? Răspuns 1 : Es + verb Plouă - Es regnet (pronunţia : Es regnet) Răspuns 2 : Es ist + adjectiv Este frumos - Es ist schön (pronunţia : Es ist şun) De Reţinut: După cum puteţi observa în exemplele de mai sus, atunci când vine vorba despre vreme, Es simplu se foloseşte în frazele de răspuns împreună cu un verb iar Es ist se foloseşte împreună cu un adjectiv. Anotimpurile -: die Jahreszeiten Primăvară - der Frühling (pronunţia : dea Friuling) în Primăvară - im Frühling (pronunţia : im Friuling) Vară - der Sommer (pronunţia : dea Zomăr) în Vară - im Sommer (pronunţia : im Zomăr) Toamnă - der Herbst (pronunţia : dea Herbst) în Toamnă - im Herbst (pronunţia : im Herbst) Iarnă - der Winter (pronunţia : dea Vintăr) în Iarnă - im Winter (pronunţia : im Vintăr) Lecţia 9 de Germană - Culorile în Germană

16

alb - weiß (pronunţia : vais) negru - schwarz (pronunţia : şvarţ) gri - grau (pronunţia : grau) roşu - rot (pronunţia : rot) albastru - blau (pronunţia : blau) verde - grün (pronunţia : griun) galben - gelb (pronunţia : ghelb) portocaliu - orange (pronunţia : oranje) roz - rosa (pronunţia : roza) maro - braun (pronunţia : braun) argintiu - silber (pronunţia : zilbăr) auriu - gold (pronunţia : gold) Lecţia 10 de Germană - Natura Natura (Vocabular) - Natur (Wortschatz): aerul - die Luft (pronunţia : di luft) apa - das Wasser (pronunţia : das Vasăr) apusul soarelui - der Sonnenuntergang (pronunţia : dear Zonen-untăr-gang) cascada - der Wasserfall (pronunţia : dea Vasăr-fal) cerul - der Himmel (pronunţia : dea Himmel) coasta - die Küste (pronunţia : di quste) curcubeul - der Regenbogen (pronunţia : dea Reghenbogăn) dealul - der Hügel (pronunţia : dea Hiugăl) deşertul - die Wüste (pronunţia : di Viuste) ferma - der Bauernhof (pronunţia : dea Bauernhof) floarea - die Blume (pronunţia : di Blume) floarea soarelui - die Sonnenblume (pronunţia : di Zonen-blume) frunza - das Blatt (pronunţia : das Blat) iarba - das Gras (pronunţia : das Gras) insula - der Insel (pronunţia : dea Inzăl) jungla - der Dschungel (pronunţia : dea Junghel) lacul - der See (pronunţia : dea Zi) luna - der Mond (pronunţia : dea Mund) luna plină - der Vollmond (pronunţia : dea Folmund) marea - die See / das Meer (pronunţia : di zi / das Me-a) muntele - der Berg (pronunţia : dea Berg) nisipul - der Sand (pronunţia : dea Sand) norul - die Wolke (pronunţia : di Volche) oceanul - der Ozean (pronunţia : dea Oţian) oraşul - die Stadt (pronunţia : di Ştat) pădurea - der Wald (pronunţia : dea Vald) peştera - die Höhle (pronunţia : di Hiole) piatra - der Stein (pronunţia : dea Ştain) plaja - der Strand (pronunţia : dea Ştrand) planta - die Pflanze (pronunţia : di Pflanţe) podul - die Brücke (pronunţia : di Briuche) pomul - der Baum (pronunţia : dea Baum) rădăcina - die Wurzel (pronunţia : di vurţel) răsăritul soarelui - der Sonnenaufgang (pronunţia : dea Zonen-auf-gang) râul - die Fluss (pronunţia : di Flus) soarele - die Sonne (pronunţia : di Zone) strada - die Straße (pronunţia : di Ştrase)

17

ţara - das Land (pronunţia : das Land) terenul - das Feld (pronunţia : das Feld) trandafirul - die Rose (pronunţia : di Roze) tufişul - der Busch (pronunţia : dea Buş) tunetul - der Blitz (pronunţia : dea Bliţ) valea - das Tal (pronunţia : das Tal) valul - die Welle (pronunţia : di vele) vîntul - der Wind (pronunţia : dea vind) vremea - das Wetter (pronunţia : das vetăr) zăpada - der Schnee (pronunţia : dea Şne) Lecţia 11 de Germană - Animalele Animalele (Vocabular) - Tiere (Wortschatz): albina - die Biene (pronunţia : di Bine) balena - der Wal (pronunţia : dea Val) broasca - der Frosch (pronunţia : dea Froş) broasca ţestoasă - die Schildkröte (pronunţia : di Şild-kreote) calul - das Pferd (pronunţia : das Pferd) capra - die Ziege (pronunţia : di ţighe) căprioara - der Hirsch (pronunţia : dea Hirş) cătelul - der Hund (pronunţia : dea Hund) cimpanzeul - der Schimpanse (pronunţia : dea Şimpanţe) crocodilul - das Krokodil (pronunţia : das crocodil) curcanul - der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han) fluturele - der Schmetterling (pronunţia : dea Şmetăr-ling) furnica - die Ameise (pronunţia : di Amize) găina - das Huhn (pronunţia : das Huhn) girafa - die Giraffe (pronunţia : di girafe) gorila - der Gorilla (pronunţia : dea Gorila) iepurele - der Hase (pronunţia : dea Haze) leul - der Löwe (pronunţia : dea Leove) liliacul - die Fledermaus (pronunţia : di Fledăr-maus) lupul - der Wolf (pronunţia : dea Volf) măgarul - der Esel (pronunţia : dea aizăl) maimuţa - der Affe (pronunţia : dea afe) oaia - das Schaf (pronunţia : das Şaf) paianjenul - die Spinne (pronunţia : di Şpine) papagalul - der Papagei (pronunţia : dea Papagai) pasărea - der Vogel (pronunţia : dea fogăl) pinguinul - der Pinguin (pronunţia : dea Pinguin) pisica - die Katze (pronunţia : di Kaţe) pisicuţa - das Kätzchen (pronunţia : das Keţen) porcul - das Schwein (pronunţia : das Şvain) raţa - die Ente (pronunţia : di Ente) şarpele - die Schlange (pronunţia : di Şlanghe) scorpionul - der Skorpion (pronunţia : dea Skorpion) şoricelul - die Maus (pronunţia : di Maus) ţânţarul - die Mücke (pronunţia : di Miuke) taurul - der Stier (pronunţia : dea Ştir) tigrul - der Tiger (pronunţia : dea Tigăr) ursul -der Bär (pronunţia : dea Bea) vaca - die Kuh (pronunţia : di cu) veveriţa - das Eichhörnchen (pronunţia : das aih-heorn-hăn) viţelul - das Kalb (pronunţia : das Kalb)

18

vulpea - der Fuchs (pronunţia : dea Fucs) vulturul - der Adler (pronunţia : dea Adlăr) zebra - das Zebra (pronunţia : das ţibra)

Lecţia 12 de Germană - Mâncare și Băutură Mâncare (Vocabular) - Essen (Wortschatz) bacon - der Speck (pronunţia : dea şpeih) cârnatul - die Wurst (pronunţia : di vurst) carnea - das Fleisch (pronunţia : das flaiş) carnea de miel - das Lammfleisch (pronunţia : das Lam-flaiş)

19

carnea de pasăre - das Geflügel (pronunţia : das Ghefliugăl) carnea de porc - das Schweinefleisch (pronunţia : das şvaine-flaiş) carnea de vacă - das Rindfleisch (pronunţia : das Rind-flaiş) carnea de vită - das Kalbfleisch (pronunţia : das Kalb-flaiş) caşcavalul - der Käse (pronunţia : dea cheze) ciocolata - die Schokolade / die Praline (pronunţia : di şocolade / di Praline) crabul - der Krebs (pronunţia : dea crebs) curcanul - der Truthahn (pronunţia : dea Trut-han) friptura - der Braten / das Steak (pronunţia : dea Bratăn / das şteac) fructele de mare - die Meeresfrüchte (pronunţia : di Meres-friute) găina - das Huhn (pronunţia : das Huhn) găluşte - Nudeln (pronunţia : niu-dăl) gemul - die Marmelade (pronunţia : di Marmelade) grătarul - der Grill (pronunţia : dea Gril) îngheţata - das Eis (pronunţia : das ais) mierea - der Honig (pronunţia : dea Honig) orezul - der Reis (pronunţia : dea Rais) ouă - Eier (pronunţia : a-ia) oul - das Ei (pronunţia : das Ai) pâinea - das Brot (pronunţia : das Brot) peştele - der Fisch (pronunţia : dea Fiş) raţa - die Ente (pronunţia : di Ente) şunca - der Schinken (pronunţia : dea şincăn) tortul - die Torte (pronunţia : di Torte) untul - die Butter (pronunţia : di Butăr) salata - der Salat (pronunţia : dea Zalat) supa - die Suppe (pronunţia : di Zupe) zahărul - der Zucker (pronunţia : dea ţucăr) Preparare mâncării - Speisenzubereitung: afumată - geräuchert (pronunţia : gheroihărt) caldă - heiß (pronunţia : hais) coaptă - gebacken (pronunţia : ghebacăn) făcută în casă - hausgemacht (pronunţia : haus-ghemaht) fiartă - gekocht (pronunţia : gacoht) în aburi - gedämpft (pronunţia : ghedempft) picantă - scharf (pronunţia : şarf) prajită - frittiert (pronunţia : fri-tiărt) rece - kalt (pronunţia : calt) Tacâmurile - das Besteck (pronunţia : das Beştec) linguriţa - der Löffel (pronunţia : dea Leofăl) furculiţa - die Gabel (pronunţia : di Gabăl) cuţitul - das Messer (pronunţia : das Mesăr) farfuria - der Teller (pronunţia : dea Tela) vasele - das Geschirr (pronunţia : das Geşir) paharul - das Glas (pronunţia : das Glas) sticla - die Flasche (pronunţia : di Flaşe) Băuturi (Vocabular) - Getränke (Wortschatz): apă - das Wasser (pronunţia : das Vasăr) apă minerală - Mineralwasser (pronunţia : mineral-vasăr) alcoolul - der Alkohol (pronunţia : dea alcool) băutură nonalcoolică - alkoholfrei (pronunţia : alcool-frai) berea - das Bier (pronunţia : das bir)

20

cafea fără cofeină - koffeinfreien Kaffee (pronunţia : cofain-frai cafe) cafeaua - der Kaffee (pronunţia : dea cafe) ceaiul - der Tee (pronunţia : dea Ti) ciocolata caldă - heiß Schokolade (pronunţia : hais şocolade) laptele - die Milch (pronunţia : di milh) sucul - der Saft (pronunţia : dea zaft) vin roşu - Rotwein (pronunţia : Rot-vain) vin alb - Weißwein (pronunţia : vais-vain) vinul - der Wein (pronunţia : dea vain) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: serveţelul - die Serviette (pronunţia : di Zerviete) sarea - das Salz (pronunţia : das Zalţ) piperul - der Pfeffer (pronunţia : dea Pfefăr) masa - der Tisch (pronunţia : dea Tiş) gustul - der Geschmack (pronunţia : dea Geşmac) gustos - lecker (pronunţia : lecăr) uleiul - das Öl (pronunţia : das oil) oţetul - der Essig (pronunţia : dea Esig) muştarul - der Senf (pronunţia : dea Zenf) gheaţa - das Eis (pronunţia : das ais) ospătarul - der Kellner (pronunţia : dea Kelnăr) ospătăriţa - die Kellnerin (pronunţia : di Kelne-rin) meniul - die Speisekarte (pronunţia : di şpaize-carte) comanda - die Bestellung (pronunţia : di Beştelung) a plăti - zahlen / bezahlen (pronunţia : ţalăn / biţalăn) Nota, Vă rog! - Zahlen bitte! (pronunţia : ţalăn bite!) gustarea - der Imbiss (pronunţia : dea imbis) masa de prânz - das Mittagessen (pronunţia : das Mit-tag-esăn) cina - das Abendessen (pronunţia : das Abănd-esăn) micul dejun - das Frühstück (pronunţia : das Friu-ştiuc)

Lecţia 13 de Germană: Fructele în Germană - Legumele în Germană Fructe (Obst) în Germană: în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

ananasul

die Ananas di ananas

banana

die Banane di banane

capşuna

die Erdbeere

cireaşa

die Kirsche di chirşe

di erdbea

21

dovleacul

der Kürbis

dea chiur-bis

lamâia

die Zitrone di ţitrone

lamâia verde

die Limone di limone

mărul

der Apfel

dea apfăl

măslina

die Olive

di olive

para

die Birne

di birne

piersica

der Pfirsisch dea pfir-ziş

portocala

die Orange di oranje

strugurii

die Traube di traube

zmeura

die Himbeere

di himbea

Legume (Gemüse) în Germană: Cum spuneţi "legume proaspete" în Germană? adjectivul "proaspăt" în limba Germană este cuvântul "frisches" (pronunţia : frişe), dacă vrem să spunem "legume proaspete" în Germană vom alătura adjectivul "frisches" de substantivul "Gemüse" (pronunţia : ghemiuse) şi vom obţine propoziţia: frischese Gemüse. în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

cartoful

die Kartoffel

di cartofăl

castravetele die Gurke

di ghiurke

ceapa

die Zwiebel

di ţvi-băl

conopida

der Blumenkohl dea bliumăn-col

fasolea

die Bohne

di bone

fasolea verde

die grünen Bohnen

di griunăn Bone

mălai

der Mais

dea maiz

mazărea

die Erbse

di erbze

morcovul

die Karotte

di carote

ridichea

der Rettich

dea ret-tih

roşia

die Tomate

di tomate

salata verde der Salat

dea zalat

varza

dea col

der Kohl

Lecţia 14 de Germană : Familia în Germană - Membrii familiei în Germană Membrii familiei Vocabular - Familienangehörige Wortschatz în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

părinţi

die Eltern

di eltărn

tată

der Vater

dea fatăr

22

mamă

die Mutter

di mutăr

frate

der Bruder

dea brudăr

frate vitreg

Stiefbruder

ştif-brudăr

soră

die Schwester

di şvestăr

soră vitregă

Stiefschwester

ştif-şvestăr

bunicul

der Groβvater

dea gros-fatăr

bunica

die Groβmutter

di gros-mutăr

bunicuţă

Oma

oma

străbunic

der Urgroßvater

dea uăgros-fatăr

străbunică

die Urgroßmutter di uăgros-mutăr

unchi

der Onkel

dea oncăl

mătuşă

die Tante

di tante

văr

der Cousin

dea cuzin

verişoară

die Kusine

di cuzine

soţul

der Ehemann

dea ehe-man

soţia

die Ehefrau

di ehe-frau

copii

die Kinder

di chindăr

gemenii

der Zwillinge

dea ţivlingă

fiul

der Sohn

dea son

băiatul

der Junge

dea iunghe

fiica

die Tochter

di tohtăr

fata

das Mädchen

das med-hen

nepotul

der Neffe

dea nefe

nepoata

die Nichte

di nihte

naşul

der Pate

dea pate

naşa

die Patin

di patin

socru

Schwiegervater

şviga-fata

soacră

Schwiegermutter

şviga-muta

cumnat

der Schwager

dea şvagăr

cumnată

die Schwägerin

di şvegărin

De reţinut! Când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul masculin singular atunci folosiţi der (pronunţia : dea) iar când doriţi să vă referiţi la o persoană de genul feminin singular atunci folosiţi die (pronunţia : di). Aceeaşi regulă se aplică şi în cazul în care vreţi să spuneţi: al meu - mein (pronunţia main) sau a mea - meine (pronunţia : maine). Acesta este tatăl meu | Aceasta este mama mea - Das ist mein Vater | Das ist meine Mutter (pronunţia das ist main fatăr / das ist maine mutăr) Domnul / Doamna - der Herr / die Frau (pronunţia : dea her / di frau) Masculin / Feminin - männlich / weiblich (pronunţia : menlih / vaiblih) Am doi fraţi / Am două surori - Ich habe zwei Brüder / Ich habe zwei Schwestern (pronunţia : ih habe ţvai brudă / ih habe ţvai şvestăn) Sunteţi casătorit(ă)? - Sind Sie verheiratet? (pronunţia : sind zi ferhairatet)

23

Starea civilă - der Familienstand (pronunţia : dea Familien-ştand) Singur / Căsătorit / Divorţat - ledig / verheiratet / geschieden (pronunţia : ledig / ferhairatet / geşidăn) Fritz este tatăl lui Aida şi a lui Erica - Fritz ist der Vater von Aida und von Erica (pronunţia : Fritz ist dea fatăr fon Aida und fon Erica) Aida este fata lui Fritz - Aida ist die Tochter von Fritz (pronunţia : Aida ist di Tohtăr von Fritz)

Lecţia 15 de Germană : Germană acasă şi în jurul casei

Zonele casei în Germană: Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea să descrieţi apartamentul / casa în

24

care locuiţi, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la subiectele legate de: numărul de camere, zonele casei etc... în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

baia

das Badezimmer

das bade-ţima

balconul

der Balkon

dea balcon

bucătăria

die Küche

di chiuhe

camera

das Zimmer

das ţimăr

dormitorul das Schlafzimmer

das şlaf-ţimăr

grădina

der Garten

dea gartăn

garajul

die Garage

di garaje

gazonul

der Rasen

dea razăn

holul

der Flur

dea flur

parter

das Erdgeschoss

das erd-ghe-şos

peretele

die Wand

di vand

podeaua

der Boden

dea bodăn

primul etaj der erste Stock

dea erste ştoc

scările

die Treppen

di trepăn

subsol

der Keller / das Untergeschoss

dea kelăr / das untărgheşos

sufrageria das Wohnzimmer

das von-ţimăr

tavanul

das Dach

das dah

toaleta

die Toilette

di toilete

Mobilier şi Decoraţiuni în Germană: Cu ajutorul cuvintelor din tabelul următor veţi putea purta conversaţii despre mobilier şi decoraţiuni, de asemenea, veţi putea să deosebiţi într-o conversaţie, cuvintele care fac referire la aceste subiecte. în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

biblioteca

das Bücherregal

das biuhe-regal

biroul

der Schreibtisch

dea şraib-tiş

cada

die Badewanne

di bade-vane

canapeaua

das Sofa

das sofa

chiuveta din baie

das Waschbecken

das vaş-becăn

chiuveta din bucătărie

das Spülbecken

das şpiul-becăn

coşul de gunoi

der Papierkorb

dea papir-corb

covorul

der Teppich

dea tepih

dulapul

der Schrank

dea şranc

25

duşul

die Dusche

di duşe

fereastra

das Fenster

das fenstăr

fotoliul

der Sessel

dea zesăl

mânerul de la uşa

der Türknauf / der Türgriff

dea tiur-knauf / dea tiurgrif

masa

der Tisch

dea tiş

mobila

die Möbel

di miobăl

oglinda

der Spiegel

dea şpigăl

patul

das Bett

das bet

pătura

die Decke

di deche

perdeaua

der Vorhang

dea for-hang

perna

das Kopfkissen

das cof-chisăn

poza

das Bild

das bild

prosopul

das Handtuch

das hand-tuh

robinetul

der Wasserhahn

dea vasăr-han

scaunul

der Stuhl

dea ştul

sertarul

das Regal / die Schublade

das regal / di şub-lade

uşa

die Tür

di tiur

vesela

das Geschirr

das gheşir

vaza

die Vase

di vaze

Aparate în Germană - Aparatură electrică în Germană: Tabelul următor conţine traducerea din Română în Germană, a unora dintre cele mai des întâlnite aparate electrice de uz casnic: în Română

în Germană

Pronunţia / Se citeşte:

aerul condiţionat

die Klimaanlage

di clima-anlaghe

aparatele

die Geräte

di gherete

aspiratorul

der Staubsauger

dea ştaub-zaugăr

ceasul

die Uhr

di ur

ceasul deşteptător

der Wecker

dea vecăr

congelatorul

der Gefrierschrank

dea ghefrir-şranc

cratiţa

der Topf

dea tof

cuptorul

der Backofen

dea bac-ofăn

cuptorul cu microunde die Mikrowelle

di micro-vele

deschizătorul de conserve

der Dosenöffner

dea dozăn-eofnăr

fierul de călcat

das Bügeleisen / das Eisen

das biugăl-aizan / das aizan

26

fierul de călcat cu aburi

das Dampfbügeleisen

das damf-biugăl-aizan

frigiderul

der Kühlschrank

dea chiul-şranc

lampa

die Lampe

di lampe

maşina de spălat rufe die Waschmaschine

di vaş-maşine

maşina de spălat vase

die Geschirrspülmaschine

di gheşir-şpiul-maşine

mixerul

der Standmixer

dea ştand-mixăr

radioul

das Radio

das radio

telecomanda

die Fernbedienung

di fern-bedinung

telefonul

das Telefon

das telefon

televizorul

der Fernseher

dea fen-ţe

uscătorul de păr

der Haartrockner

dea har-trocnăr

27

Lecţia 16 de Germană - În Călătorie aeroportul - der Flughafen (pronunţia : dea Flug-hafăn) agenţia de turism - das Reisebüro (pronunţia : das Raize-biuro) autobuzul - der Bus (pronunţia : dea Bus) automobilul - das Auto (pronunţia : das Auto) avionul - das Flugzeug (pronunţia : das Flug-ţoig) a ateriza - landen / zu landen (pronunţia : landăn / ţu landăn) a călători - reisen (pronunţia : raizăn) a merge cu bicicleta - radfahren (pronunţia : rad-farăn) a zbura - fliegen / zu fliegen (pronunţia : fligăn / ţu fligăn) bagajul - das Gepäck (pronunţia : das Gepec) barca - das Boot (pronunţia : das Bot) bicicleta - das Fahrrad (pronunţia : das Farad) biletele de avion - die Flugkarten (pronunţia : di Flug-kartăn) biroul informaţii - das Auskunftsbüro (pronunţia : das Aus-cunfţ-biuro) călătoria - die Reise (pronunţia : di Raize) check-in - der Check-in / Abfertigung (pronunţia : dea Check-in / Abfertigung) decolare - der Abflug / start (pronunţia : dare Abflug / ştart) destinaţia - die Destination / das Reiseziel (pronunţia : di Deztinaţion / das Raizeţil) excursia - die Reise (pronunţia : di Raize) gara - Bahnhof (pronunţia : Banhof) geanta - die Tasche (pronunţia : di Taşe) hotelul - das Hotel / der Gasthof (pronunţia : das Hotel / dea Gasthof) maşina - der Wagen / PKW (pronunţia : dea vagăn / Pkv) mergem pe jos - zu Fuss (pronunţia : ţu Fus) metroul - die U-Bahn (pronunţia : di u-Ban) motocicleta - das Motorrad (pronunţia : das Motorad) nava - das Schiff (pronunţia : das Şif) oficiul vamal - das Zollamt (pronunţia : das ţol-amt) pasagerul - der Passagier / der Fahrgast (pronunţia : dea Pasajer / dea Fargast) paşaportul - der Pass (pronunţia : dea Pas) plecări - die Abfahrt (pronunţia : di Abfart) pregătiţi de decolare - startbereit (pronunţia : ştart-berait) ruta - die Route (pronunţia : di Rute) scopul - Ziel (pronunţia : ţil) sosiri - die Ankunft (pronunţia : di Ancunft) staţia de tren - der Bahnhof (pronunţia : dea Ban-hof) strada - die Straße (pronunţia : di Ştrase) strada principală - Hauptstraße (pronunţia : Haupt-ştrase) ţara - das Land (pronunţia : das Land) traficul auto - der Verkehr (pronunţia : dea fachea) trenul - der Zug (pronunţia : dea ţug) valiza - der Koffer (pronunţia : dea Kofăr) Lecţia 17 de Germană - Îmbrăcăminte Îmbrăcăminte (Vocabular) - Kleidung (Wortschatz): blugi - die Jeans (pronunţia : di gins) bluza... Îmbrăcăminte (Vocabular) - Kleidung (Wortschatz): blugi - die Jeans (pronunţia : di gins) bluza - die Bluse (pronunţia : di Bluze)

28

cămaşa - das Hemd (pronunţia : das Hemd) cămasă cu mâneci scurte - Kurzarmhemd (pronunţia : curţ-arm-hemd) cămasă cu mâneci lungi - Langarmhemd (pronunţia : lang-arm-hemd) ciorapi - die Socke / der Strumpf (pronunţia : di zokay / dea ştrumf) cizma - der Stiefel (pronunţia : dea ştifăl) costumul bărbătesc - der Anzug (pronunţia : dea Anţug) costumul de baie - der Badeanzug (pronunţia : dea Bade-anţug) cravata - die Krawatte (pronunţia : di cravate) fusta - der Rock (pronunţia : dea roc) geaca - die Jacke (pronunţia : di iache) geaca sport - das Sakko (pronunţia : das zaco) geanta - die Tasche (pronunţia : di taşe) haina - der Mantel (pronunţia : dea mantăl) lenjeria intima - die Unterwäsche (pronunţia : di untăr-veşe) pantaloni - die Hose (pronunţia : di hoze) pantaloni scurti - kurze Hosen (pronunţia : curţe Hozăn) pantofi - die Schuhe (pronunţia : di şue) pantoful - der Schuh (pronunţia : dea şu) pelerina de ploaie - der Regenmantel (pronunţia : dea regen-mantăl) pijamalele - der Schlafanzug (pronunţia : dea şlaf-anţug) puloverul - der Pulli / der Pullover (pronunţia : dea puli / dea pulovăr) rochia - das Kleid (pronunţia : das claid) sandala - die Sandale (pronunţia : di zandale) sutienul - der BH / der Büstenhalter (pronunţia : dea BeHa / dea Biustăn-haltăr) tricoul - das T-Shirt (pronunţia : das ti-şărt) Accesorii (Vocabular) - Zubehör (Wortschatz): ceasul - die Armbanduhr (pronunţia : di Arm-band-ur) cureaua - der Gürtel (pronunţia : dea ghiur-tăl) eşarfa - der Schal (pronunţia : dea şal) eşarfa pentru cap - das Kopftuch (pronunţia : das cof-tuh) mănuşa - der Handschuh (pronunţia : dea Hand-şu) ochelarii - die Brille (pronunţia : di Brile) ochelarii de soare - die Sonnenbrille (pronunţia : di Zonen-brile) pălăria - der Hut (pronunţia : dea Hut) poşeta - die Handtasche (pronunţia : di Hand-taşe) umbrela - der Regenschirm (pronunţia : dea reghen-şirm) Bijuterii (Vocabular) - Schmuck (Wortschatz): brăţara - das Armband (pronunţia : das Arm-band) cercelul - der Ohrring (pronunţia : dea Oring) inelul - der Ring (pronunţia : dea Ring) lanţul - die Halskette (pronunţia : di Halskettare) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: scump - teuer (pronunţia : toia) ieftin - billig (pronunţia : bilig) e prea scump - das ist zu teuer (pronunţia : das ist ţu toia) nu vreau - ich will es nicht (pronunţia : ih vil es niht) o iau - ich nehme es (pronunţia : ih neme es) o pungă, vă rog - eine Tüte bitte (pronunţia : aine tiute bite)

Lecţia 18 de Germană - Cosmetice

29

Cosmetice (Vocabular) - Kosmetik (Wortschatz): aparat de ras - das Rasiermesser (pronunţia : das Raziăr-mesăr) apă de cologne - das Kölnisch Wasser (pronunţia : das coloniş vasăr) aţă dentară - die Zahnseide (pronunţia : di ţan-zaide) cremă de ras - die Rasiercreme (pronunţia : di Raziăr-creme) fard - die Schamröte (pronunţia : di Şam-reote) fixativ - der Haarfestiger (pronunţia : dea Har-festigăr) gel de duş - das Duschgel (pronunţia : das Duş-gel) lac de unghii - der Nagellack (pronunţia : dea Nagăl-lac) machiaj - die Schminke (pronunţia : di Şminche) ondulator - der Lockenstab (pronunţia : dea Lochen-ştab) parfum - das Parfüm (pronunţia : das Parfium) pastă de dinţi - die Zahnpasta (pronunţia : di ţan-pasta) periuţa de dinţi - die Zahnbürste (pronunţia : di ţan-biurste) pieptene - der Kamm (pronunţia : dea kam) pudră - der Puder (pronunţia : dea Pudăr) rimel - die Wimperntusche (pronunţia : di vimpern-tuşe) ruj - der Lippenstift (pronunţia : dea Lipen-ştift) şampon - das Shampoo (pronunţia : das Şampu) săpun - die Seife (pronunţia : di saife) spumă - der Schaum (pronunţia : dea Şaum) uscător de păr - der Fön (pronunţia : dea Feon) Lecţia 19 de Germană - Sporturi Alergare - Rennen (pronunţia : Renăn) Alpinism - Klettern (pronunţia : Kletăn) Balet - Ballett (pronunţia : Balet) Baschet - Basketball (pronunţia : Baschetbal) Baseball - Baseball (pronunţia : Beisbal) Biliard - Billard (pronunţia : Biliard) Bowling - Kegeln (pronunţia : chegăl) Box - Boxen (pronunţia : Boxăn) Ciclism - Radfahren (pronunţia : Rad-farăn) Curse Auto - Autorennen (pronunţia : Auto-renăn) Fotbal - Fußball (pronunţia : Fus-bal) Gimnastică - Turnen (pronunţia : Turnăn) Golf - Golf (pronunţia : Golf) Handbal - Handball (pronunţia : Handbal) Hiking - Wandern (pronunţia : vandărn) Hochei - Eishockey (pronunţia : ais-hochei) Înot - Schwimmen (pronunţia : Şvimăn) Jogging - Joggen (pronunţia : joggăn) Lacrosse - Lacrosse (pronunţia : Lacrosse) Lupte - Ringen (pronunţia : Ringăn) Patinaj - Eislaufen (pronunţia : ais-laufăn) Pescuit - Angeln (pronunţia : Angăln) Role - Rollschuhlaufen (pronunţia : Rol-şu-laufăn) Rugbi - Rugby (pronunţia : Rugbi) Şah - Schach (pronunţia : Şah) Schi - Ski fahren (pronunţia : Schi farăn) Schi nautic - Wasserski (pronunţia : vasăr-schi) Scufundare - Tauchen (pronunţia : Tau-hăn) Snowboard - Snowboarden (pronunţia : znou-boardăn)

30

Surfing - Surfen (pronunţia : zurfăn) Tenis - Tennis (pronunţia : Tenis) Tenis de masă - Tischtennis (pronunţia : Tiş-tenis) Volei - Volleyball (pronunţia : Volei-bal) Mai multe cuvinte în strânsă legătură cu subiectul principal: a juca - Spielen (pronunţia : Şpilăn) jucător - Spieler (pronunţia : Şpilăr) arbitru - Schiedsrichter (pronunţia : Şids-rihtăr) Lecţia 20 de Germană - Părţi ale Corpului Corpul uman (Vocabular) - Menschlicher Körper (Wortschatz): bărbia - Kinn (pronunţia : chin) burta - Bauch (pronunţia : bau) cap - Kopf (pronunţia : cof) cot - Ellbogen (pronunţia : elbogăn) deget de la mână - Finger (pronunţia : fingăr) deget de la picior - Zeh (pronunţia : ţe) dinţi - Zähne (pronunţia : ţene) faţa - Gesicht (pronunţia : gheziht) ficat - Leber (pronunţia : libăr) frunte - Stirn (pronunţia : ştirn) gât - Nacken (pronunţia : nachen) gură - Mund (pronunţia : mund) genunchi - Knie (pronunţia : cni) gleznă - Knöchel (pronunţia : cniohăl) inimă - Herz (pronunţia : herţ) mână - Hand (pronunţia : hand) muşchi - Muskeln (pronunţia : muschel) nas - Nase (pronunţia : naze) ochi - Auge (pronunţia : aughe) obraji - Wange (pronunţia : vange) os - Knochen (pronunţia : cneohăn) păr - Haar (pronunţia : har) picior - Fuß (pronunţia : fus) piele - Haut (pronunţia : haut) piept - Brust (pronunţia : brust) plămân - Lunge (pronunţia : lunghe) sânge - Blut (pronunţia : blut) spate - Rücken (pronunţia : riuche) sprâncene - Augenbrauen (pronunţia : aughen-brauăn) umăr - Schulter (pronunţia : şultăr) unghie - Fingernagel (pronunţia : fingăr-naghel) ureche - Ohr (pronunţia : or)

Gramatică: Adjective în Germană: definiţie, declinare şi exemple În această lecţie veţi învăţa definiţia şi declinarea adjectivelor Germane, de asemenea...

31

În această lecţie veţi învăţa definiţia şi declinarea adjectivelor Germane, de asemenea, tot aici veţi găsi şi un tabel cu adjective folosite uzual în Germană. Partea de vorbire care însoţeşte şi indică însuşirile unui substantiv se numeşte adjectiv. În limba Germană adjectivele se scriu întotdeauna cu literă mică (excepţie fac adjectivele de la începutul propoziţiilor). Adjectivele Germane îşi schimbă forma după: gen, număr şi caz. Pentru a înţelege mai bine cum funcţionează adjectivele Germane, vom folosi în diferite exemple de fraze şi propoziţii, substantivul "pisică" (Katze) alături de adjectivul "mic(ă)" (klein), iar în paranteze vom stabili regulile de bază, utilizate în declinarea adjectivelor din limba Germană. Exemplul 1: pisică mea este mică - Meine Katze ist klein În acest exemplu adjectivul (klein) se află în propoziţie după substantivul (Katze). (Important - Declinarea Adjectivelor Germane: Când un adjectiv, se află într-o propoziţie după un substantiv, atunci adjectivul în cauză nu primeste nici o terminaţie.) Exemplul 2: mică mea pisică, este o drăguţă - Meine kleine Katze ist süß În acest exemplu adjectivul (kleine) se află înainte de substantivul (Katze). (Important Declinarea Adjectivelor Germane: Când un adjectiv, se află într-o propoziţie înainte de un substantiv, atunci adjectivul în cauză va primi o terminaţie în functie de genul, numărul şi cazul substantivului.) Declinarea Adjectivelor Germane: Declinarea Adjectivelor Germane la prima vedere poate parea complicată, dar în realitate, doar cu puţină atenţie la detalii, puteţi deprinde declinarea rapid şi fără nici un fel de probleme. Declinarea Adjectivelor Germane poate fi împărţită în trei categorii importante: 1. Declinarea cu articolul hotărât numită şi Declinarea slabă, 2. Declinarea cu articolul nehotărât numită şi Declinarea mixtă, 3. Declinarea fără articol numită şi Declinarea tare. În tabelele următoare vom analiza în detaliu fiecare categorie importantă precizată anterior, iar ca exemple de adjective Germane, vom folosi adjectivul "mic(ă)" (klein). 1. Declinarea cu articol hotărât / Declinarea slabă Declinarea slabă este folosită atunci când adjectivul se află alături de un articol hotărât: der, die, das, den, dem, des. Declinarea slabă: Nominativ

Masculin

Feminin

Neutru

Plural

der kleine

die kleine das kleine

die kleinen

Acuzativ

den kleinen

die kleine das kleine

die kleinen

Dativ

dem kleinen

der kleinen

dem kleinen

den kleinen *

Genitiv

des kleinen ***

der kleinen

des kleinen ***

der kleinen

32

2. Declinarea cu articol nehotărât / Declinarea mixtă Declinarea mixtă este folosită atunci când adjectivul se află alături de un articol nehotărât: ein-, kein-. Declinarea mixtă: Nominativ

Masculin

Feminin

Neutru

Plural

ein kleiner

eine kleine ein kleines

(keine) kleinen **

Acuzativ

einen kleinen

eine kleine ein kleines

(keine) kleinen **

Dativ

einem kleinen

einer kleinen

einem kleinen

(keine) kleinen * / **

Genitiv

eines kleinen ***

einer kleinen

einer kleinen ***

(keiner) kleinen **

** - articolul nehotărât nu are plural, de aceea pentru a arăta forma de plural este folosit articolul nehotărât negat (kein). 3. Declinarea fără articol / Declinarea tare Declinarea tare este folosită atunci când nu există nici un articol în vecinătatea adjectivului. Declinarea tare:

Masculin

Femini n

Neutru

Plural

Nominativ

kleiner

kleine kleines

kleine

Acuzativ

kleinen

kleine kleines

kleine

Dativ

kleinem

kleiner kleinem

kleinen *

Genitiv

kleinen ***

kleiner

kleinen ***

kleiner

* - În cazul Dativ plural, substantivul primeşte un -n suplimentar la finalul cuvântului, de exemplu: den kleinen wölfen (micii lupi) *** - În cazul Genitiv masculin şi Genitiv neutru, substantivul primeşte un -(e)s suplimentar la finalul cuvântului, de exemplu: des kleinen Volkes (oamenii mici) Gradul comparativ al Adjectivului în limba Germană: Formarea gradului comparativ în limba Germană se face după regula următoare: Adjectivul + terminaţia -er. exemplu: klein - kleiner / mic - mai mic Formarea gradului comparativ de egalitate în limba Germană se face după regula următoare: so + Adjectivul + wie. exemplu: Ich bin so klein wie du / Sunt la fel de mic ca tine Formarea gradului comparativ de superioritate în limba Germană se face după regula

33

următoare: Adjectivul + als. exemplu: Ich bin kleiner als du / Sunt mai mic decât tine Adjective folosite uzual în Germană: în Germană

în Română în Germană

în Română

alt

vechi / bătrân

ähnlich

asemănător langweilig

plictisitor

deutsch

german

langsam

încet

eigen

propriu

leicht

uşor

einfach

pur şi simplu

möglich

posibil

erste

primul

müde

obosit

falsch

greşit

neu

nou

ganz

totul

schnell

rapid

genau

exact

schön

frumos

gleich

aceeaşi

schwer

greu

groß

mare

spät

târziu

gut

bun

stark

puternic

hoch

înalt

verschiede diferit n

jung

tânăr

wahr

klein

mic

wirtschaftli economic ch

kurz

scurt

wichtig

lang

lung

adevărat

important

Adverbul în Germană Adverbul de cauză răspunde la întrebările: de ce? - warum? (se pronunţă "varum?") de ce? - wieso... Adverbul de cauză răspunde la întrebările: de ce? - warum? (se pronunţă "varum?") de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?") de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?") de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?") Adverbul de Cauză: de aceea - darum (se pronunţă "da-rum") aşadar/prin urmare - demnach (se pronunţă "dem-nah") aşadar/prin urmare - somit (se pronunţă "zomit") în caz de nevoie - notfalls (se pronunţă "not-fals") deloc/în nici un caz - keinefalls (se pronunţă "kaine-fals") totuşi/cu toate acestea - dessen ungeachtet (se pronunţă "desen ungheahtet") prin/drept urmare - infolgedessen (se pronunţă "in-fol-ghidesen")

34

şi anume/adică - nämlich (se pronunţă "nemlih") în caz de nevoie - nötigenfalls (se pronunţă "notinghen-fals") în cel mai rău caz - schlimmstenfalls (se pronunţă "şlimsten-fals") totuşi/cu toate acestea - dennoch (se pronunţă "den-noh") în alt caz - ansonsten (se pronunţă "anzonsten") de aceea/din această cauză - deswegen (se pronunţă "dezvighen") Adverbul de mod răspunde la întrebările: cum? - wie? (se pronunţă "vi?") Adverbul de Mod: altfel - anders (se pronunţă "andărs") în zadar - vergebens (se pronunţă "ferghebens") astfel/aşa - so (se pronunţă "so") în felul următor - folgendermaßen (se pronunţă "folghendermasen") întămplător - zufällig (se pronunţă "ţufelih") aşa de/atât de - derart (se pronunţă "derart") cu grămada - haufenweise (se pronunţă "hofenvaize") fireşte - allerdings (se pronunţă "alărdinghs") mult - sehr (se pronunţă "zer") abia - kaum (se pronunţă "caum") excesiv de/extrem de - überaus (se pronunţă "iubăraus") de altfel - sonst (se pronunţă "zonst") numai/doar - nur (se pronunţă "nuăr") cel putin/macăr - zumindest (se pronunţă "ţumindest") în afară de aceasta/pe lângă aceasta - außerdem (se pronunţă "auserdem") în plus/pe deasuprea - zudem (se pronunţă "ţudem") Adverbul de timp răspunde la întrebările: când? - wann? (se pronunţă "van?") cât timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?") cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?") Adverbul de Timp: la început - anfangs (se pronunţă "anfanghs") curând - bald (se pronunţă "bald") atunci/pe atunci - damals (se pronunţă "damalz") apoi/atunci - dann (se pronunţă "dan") acum - jetzt (se pronunţă "ieţ") chiar acum/tocmai acum - eben (se pronunţă "ibăn") mai intai/inainte de toate - vorerst (se pronunţă "fo-est") mai inainte - vorhin (se pronunţă "fo-hin") azi - heute (se pronunţă "hoite") maine - morgen (se pronunţă "morghen") de atunci - seither (se pronunţă "zait-ea") uneori/din cand in cand - bisweilen (se pronunţă "biswailen") poimaine - übermorgen (se pronunţă "iubermorghen") multa vreme - lange (se pronunţă "langhe") inca o data - nochmal (se pronunţă "nohmal") rareori - selten (se pronunţă "zeltăn") in zilele noastre - heutezutage (se pronunţă "hoiteţutaghe") rareori - selten (se pronunţă "zeltăn") intre timp - inzwischen (se pronunţă "inţvişen") intre timp - mittlerweile (se pronunţă "mit-lavaile") de curand/recent - neulich (se pronunţă "noi-lih")

35

de acum inainte - nunmehr (se pronunţă "nun-mea") in fine - schließlich (se pronunţă "şlislih") in acelasi timp/totodata - zugleich (se pronunţă "ţuglaih") la urma sfarsit/pentru ultima data - zuletzt (se pronunţă "ţuleţt") in sfarsit - endlich (se pronunţă "endlih") mai devreme/mai curand - eher (se pronunţă "i-a") ieri - gestern (se pronunţă "ghestărn") de atunci - seitdem (se pronunţă "zait-dem") intotdeauna - immer (se pronunţă "ima") frecvent - häufig (se pronunţă "hoifih") permanent/neincetat - stets (se pronunţă "şteţ") Adverbul de loc răspunde la întrebările: unde? - wo? (se pronunţă "vo?") de unde? - woher? (se pronunţă "vo-hea?") incotro?unde? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?") Adverbul de Loc: aici - hier (se pronunţă "hia") acolo - da (se pronunţă "da!") acolo - dort (se pronunţă "dort") inauntru - drinnen (se pronunţă "drinen") sus - oben (se pronunţă "obăn") dedesubt - unten (se pronunţă "untăn") in exterior - außen (se pronunţă "ausăn") inapoi - rückwärts (se pronunţă "riucwerţ") de alaturi - nebenan (se pronunţă "nibăn-an") in alta parte - andreswo (se pronunţă "andres-vo") de aici/de acolo - daher (se pronunţă "dahea") aici incoace - hierher (se pronunţă "hia-hia") la vale - bergab abwärts (se pronunţă "biergab abwerţ") la deal - bergauf (se pronunţă "berg-auf") inainte - vorwärts (se pronunţă "for-werţ") in fata - vorn (se pronunţă "forn") in spate - hinten (se pronunţă "hintăn") la dreapta - rechts (se pronunţă "rehţ") peste tot/oriunde - überall (se pronunţă "iuberal") la stanga - links (se pronunţă "links") undeva - irgendwo (se pronunţă "irgănd-vo") de aici/de acolo - daher (se pronunţă "da-hea") in afara/extern - auswärts (se pronunţă "aus-werţ") nicaieri - nirgendwo (se pronunţă "nirghen-vo") pe aici in sus - hierhinauf (se pronunţă "hia-hinauf") pe aici afara - hierhinaus (se pronunţă "hia-hinaus") in sus - aufwärts (se pronunţă "auf-werţ") intr-o parte - seitwärts (se pronunţă "zait-werţ") incolo/intr-acolo - dahin (se pronunţă "da-hin") Conjuncţiile în Germană Conjuncţiile Coordonatoare: şi - und (se pronunţă "und") sau - oder (se pronunţă "odăr")... Conjuncţiile Coordonatoare: şi - und (se pronunţă "und") sau - oder (se pronunţă "odă")

36

dar , însa - aber (se pronunţă "abăr") ci - sondern (se pronunţă "zondărn") pentru că - denn (se pronunţă "den") nici - weder (se pronunţă "vidăr") nu numai - nicht nur (se pronunţă "niht nur") când - bald (se pronunţă "bald") parţial - teils (se pronunţă "tails") atât - sowohl (se pronunţă "zovol") pe de altă parte - andererseits (se pronunţă "andrezaiţ") pe de o parte - einerseits (se pronunţă "ainezaiţ") Conjuncţiile Subordonatoare: ca - dass (se pronunţă "das") când - als (se pronunţă "alz") când - wenn (se pronunţă "ven") în timp ce - während (se pronunţă "verend") înainte să - bevor (se pronunţă "befoa") până - bis (se pronunţă "bis") după ce - nachdem (se pronunţă "nahdem") de îndată ce - sobald (se pronunţă "zobalt") atât timp cât - solange (se pronunţă "zolanghe") de cănd - seit (se pronunţă "zait") ori de câte ori - so oft (se pronunţă "zo oft") cum - wie (se pronunţă "vi") ca şi cum - als ob (se pronunţă "alz op") aţa încât - so dass (se pronunţă "zo das") ca să - damit (se pronunţă "damit") fiindcă - wiel (se pronunţă "vil") deoarece - da (se pronunţă "da") mai ales că - zumal (se pronunţă "ţumal") deşi , cu toate că - obwohl (se pronunţă "opvol") deşi - obgleich (se pronunţă "opglaih") cu toate acestea - trotzdem (se pronunţă "troţdem") dacă , când - wenn (se pronunţă "ven") în caz că - falls (se pronunţă "fals") Conjuncţiile subordonatoare fac ca verbul să stea la sfârşitul propoziţiei pe care o introduc. Exemple: Eu merg acasă să dorm - Ich gehe zu Hause damit ich schlafen kann (se pronunţă "ih ghee ţu hauze damit ih şlafăn kan") Prepoziţiile în Germană Prepozitiile la Acuzativ răspund la întrebarea: incotro? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?")...

Prepozitiile la Acuzativ răspund la întrebarea: incotro? - wohin? (se pronunţă "vo-hin?") Prepozitii la Acuzativ: la , pe la , in jur de , in jurul - um (se pronunţă "um") fara - ohne (se pronunţă "one") de-a lungul - entlang (se pronunţă "entlang") pana la - bis (se pronunţă "one") printre , prin - durch (se pronunţă "duih")

37

pentru - für (se pronunţă "fiur") Prepozitiile la Dativ răspund la întrebarea: unde? - wo? (se pronunţă "vo?") Prepozitii la Acuzativ: din - aus (se pronunţă "aus") la , de langa , de , cu , aproape de - bei (se pronunţă "bai") cu - mit (se pronunţă "aus") dupa , la , spre , inspre , despre - nach (se pronunţă "nah") de , din , de la - seit (se pronunţă "zait") de , din , de la , de pe , din partea , despre - von (se pronunţă "fon") la , pe , prin , de , cu , fata de , langa - zu (se pronunţă "ţu") Pronumele în Germană Pronumele Interogativ când? - wann? (se pronunţă "van?") pănă când? - bis wann? (se pronunţă... Pronumele Interogativ când? - wann? (se pronunţă "van?") pănă când? - bis wann? (se pronunţă "bis van?") de când? - seit wann? (se pronunţă "zait van?") ce? - was? (se pronunţă "vas?") de ce? - warum? (se pronunţă "varum?") de ce? - wieso? (se pronunţă "vizo?") de ce? - weswegen? (se pronunţă "vezvighen?") de ce? - weshalb? (se pronunţă "vezhalb?") cine? - wer? (se pronunţă "viă?") pe cine? - wen? (se pronunţă "vin?") cui? - wem? (se pronunţă "viem?") care? - welche? (se pronunţă "velhe?") la ce?pentru ce? - wozu? (se pronunţă "voţu?") cât de mult timp? - wie lange? (se pronunţă "vi langhe?") cât de des? - wie oft? (se pronunţă "vi oft?") cum? - wie? (se pronunţă "vi?") cât? - wieviel? (se pronunţă "vifil?") unde? - wo? (se pronunţă "vo?") la care?pe lângă care? - wobei? (se pronunţă "vobai?") prin ce?pe unde? - wodurch? (se pronunţă "vodoih?") pentru ce?pentru care? - wofür? (se pronunţă "vofiur?") împotriva cui? - wogegen? (se pronunţă "voghigăn?") dincotro? - woher? (se pronunţă "vohea?") încotro? - wohin? (se pronunţă "voin?") cu ce? - womit? (se pronunţă "vo-mit?") spre unde? - wonach? (se pronunţă "vo-nah?") la ce? - woran? (se pronunţă "vo-ran?") pe ce? - worauf? (se pronunţă "vo-rauf?") de unde?din ce? - woraus? (se pronunţă "vo-raus?") în ce/care?unde? - worin? (se pronunţă "vo-rin?") peste ce?despre ce? - worüber? (se pronunţă "vo-riubăr?") despre ce? - worum? (se pronunţă "vo-rum?") sub ce?sub care? - worunter? (se pronunţă "vo-runtăr?")

38

despre ce/care? - wovon? (se pronunţă "vo-fon?") în faţa cui? - wovor? (se pronunţă "vo-for?") Pronumele Personal: I sg. eu - ich (se pronunţă "ih") II-a sg. tu - du (se pronunţă "du") III-a sg. Masculin el - er (se pronunţă "ea") III-a sg. Feminin ea - es (se pronunţă "ea") III-a sg. Neutru ea - sie (se pronunţă "zi") I pl. noi - wir (se pronunţă "via") II-a pl. voi - ihr (se pronunţă "ir") III-a pl. Masculin Feminin Neutru ei/ele - sie (se pronunţă "zi") Pronumele Posesiv: I sg. al meu - mein (se pronunţă "main") II-a sg. al tău - dein (se pronunţă "dain") III-a sg. Masculin al său - sein (se pronunţă "zain") III-a sg. Feminin al ei - ihr (se pronunţă "ir") III-a sg. Neutru al ei - sein (se pronunţă "zain") I pl. al nostru - unser (se pronunţă "unzăr") II-a pl. al vostru - euer (se pronunţă "oiăr") III-a pl. Masculin Feminin Neutru al vostru - ihr (se pronunţă "ir") II-a sg. II-a pl. forma de politeţe : dumneavoastră - ihr (se pronunţă "ir") cine? - wer? ; pe cine? - wen? ; cui? - wem? ; al cui? - wessen? Pronumele Reflexiv: Acuzativ I sg. pe mine - mich (se pronunţă "mih") II-a sg. pe tine - dich (se pronunţă "dih") III-a sg. pe el/ea - sich (se pronunţă "zih") I pl. pe noi - uns (se pronunţă "unz") II-a pl. pe voi - euch (se pronunţă "oih") III-a pl. pe ei - sich (se pronunţă "zih") Dativ I sg. mie - mir (se pronunţă "mia") II-a sg. ţie - dir (se pronunţă "dia") III-a sg. lui/ei - sich (se pronunţă "zih") I pl. nouă - uns (se pronunţă "unz") II-a pl. vouă - euch (se pronunţă "oih") III-a pl. lor - sich (se pronunţă "zih") Substantivul în Germană Substantivul: Genul Masculin "Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin.... Substantivul: Genul Masculin "Der" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul masculin. Substantivul masculin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: zilele săptămânii , lunile , anotimpurile , punctele cardinale si mărci de automobile. Substantivul masculin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -ling (der lehrling) , -en , -ismus , -ist , -or , -ant , -ent , -ich. Exemplu: der Mann, der Vater, der Hund, der Arzt, der Lehrer, der Tag...

39

Substantivul: Genul Feminin "Die" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul feminin. Substantivul feminin poate fi identificat şi in funcţie de sensul cuvintelor , denumiri pentru: avioane , vapoare , râuri şi mărci de motociclete. Substantivul feminin poate fi identificat şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -heit , -keit , -schaft , -ung , -ei , -ie , -ür , -e , -enz , -ik , -ion , -tät , -in. Multe substantive masculine se pot transforma in substantive feminine cu ajutorul terminaţiei -in. exemplu: Der Student - Die Studentin. Exemplu: die Frau, die Mutter, die Tante, die Katze, die Ärztin, die Lehrerin... Substantivul: Genul Neutru "Das" însoţeşte întotdeauna substantivul de genul neutru. Substantivele neutre pot fi identificate şi dacă arată rezultatul unei actiuni. Substantivele neutre pot fi identificate şi după prefixe: das ge-... Substantivele neutre pot fi identificate şi după terminaţiile cuvintelor (sufixe): -chen , -lein , -tum , -ium, -um , -ment. Formarea pluralului Orice substantiv in forma sa de plural este precedat de articolul hotărât Die , indiferent de genul pe care îl are la singular. Majoritatea substativelor formeaza pluralul prin adaugarea lui: -e , -n , -en , -er , -nen , -s , -se. exemplu: Der Tag - Die Tage Sustativele masculine şi neutre care se termină in: -er , -en , -el , -chen , -lein nu au formă de plural! Forma de plural este identică cu cea de singular. Substantivele masculine care au în componenţa lor vocalele: a , o , u primesc des umlaut la forma de plural. Substativele care se termină în -nis şi -in îşi dublează consoana la forma de plural. exemplu: Die Lehrerin - Die Lehrerinnen Există de asemenea şi substantive care au forme numai la plural sau singular. Substative care au forme numai la singular: das Alter , der Ärger , der Frieden , das Geld , das Geduld , das Glück , die Hitze , die Kälte , der Lärm , die Zeit. Substantive care au forme numai la plural: die Alimente , die Einkünfte , die Eltern , die Ferien , die Gebrüder , die Geschwister , die Kosten , die Lebensmittel , die Leute , die Personalien. Verbul în Germană Infinitivul verbului este forma acestuia în dicţionar. Exemplu : gehen - a merge (rădăcina... →

Verbele Auxiliare şi Modale Verbele auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse şi a...

Infinitivul verbului este forma acestuia în dicţionar. Exemplu : gehen - a merge (rădăcina verbului = geh) ich - rădăcina verbului + e - gehe du - rădăcina verbului + st - gehst er/sie/es - rădăcina verbului + t - geht wir - infinitivul verbului - gehen ihr - rădăcina verbului + t - geht sie - infinitivul verbului - gehen Verbele ale căror rădăcina se termină în : t , d , chn , dn , fn , gn sau tm , la persoana a 2a singular si plural si a 3-a singular se va adăuga un 'e' între verb si terminaţiile anterioare.

40

Exemplu : arbeiten - a munci (rădăcina verbului = arbeit) ich - rădăcina verbului + e - arbeite du - rădăcina verbului + e + st - arbeitest er/sie/es - rădăcina verbului + e + t - arbeitet wir - infinitivul verbului - arbeiten ihr - rădăcina verbului + e + t - arbeitet sie - infinitivul verbului - arbeiten Verbele ale căror rădăcina se termina în : s , ss , ß , x sau z , la persoana a 2-a singular se va înlocui terminaţia 'st' cu 't'. Exemplu : tanzen - a dansa (rădăcina verbului = tanz) ich - rădăcina verbului + e - tanze du - rădăcina verbului + t - tanzt er/sie/es - rădăcina verbului + t - tanzt wir - infinitivul verbului - tanzen ihr - rădăcina verbului + t - tanzt sie - infinitivul verbului - tanzen Verbe a căror formă trebuie învaţată pe de rost: bringen - a aduce (rădăcina verbului = bring) ich - bringe du - bringst er/sie/es - bringt wir - bringen ihr - bringt sie - bringen finden - a găsi (rădăcina verbului = find) ich - finde du - findest er/sie/es - findet wir - finden ihr - findet sie - finden hören - a auzi (rădăcina verbului = hör) ich - höre du - hörst er/sie/es - hört wir - hören ihr - hört sie - hören lesen - a citi ich - lese du - liest er/sie/es - liest wir - lesen ihr - lest sie - lesen sagen - a spune (rădăcina verbului = sag) ich - sage du - sagst er/sie/es - sagt wir - sagen ihr - sagt

41

sie - sagen Lista verbelor importante sprechen - a vorbi arbeiten - a munci bekommen - a obţine bleiben - a rămâne brauchen - a avea nevoie bringen - a aduce denken - a gândi essen - a mânca fahren - a conduce finden - a găsi fragen - a întreba geben - a da gehen - a merge gehören - a aparţine glauben - a crede haben - a avea halten - a opri heißen - a se numi helfen - a ajuta hören - a auzi kaufen - a cumpara kennen - a cunoaşte kommen - a veni können - a putea lassen - a lăsa laufen - a funcţiona leben - a trăi legen - a se aşeza liegen - a sta aşezat sagen - a spune schlafen - a dormi schlagen - a lovi schreiben - a scrie sehen - a vedea sein - a fi sitzen - a sta sollen - a trebui să spielen - a se juca stehen - a sta stellen - a pune machen - a face mögen - a plăcea müssen - a trebui nehmen - a lua tragen - a purta treffen - a întâlni tun - a face warten - a aştepta werden - a deveni werfen - a arunca wissen - a ştii wohnen - a locui

42

wollen - a vrea ziehen - a trage tragen - a purta

Verbele auxiliare se folosesc la formarea timpurilor compuse şi a condiţionalului. haben - a avea Prezent ich habe - eu am du hast - tu ai er hat - el are wir haben - noi avem ihr habt - voi aveţi sie haben - ei au Viitor simplu ich werde haben - eu voi avea du wirst haben - tu vei avea er wird haben - el va avea wir werden haben - noi vom avea ihr werdet haben - voi veţi avea sie werden haben - ei vor avea sein - a fi Prezent ich bin - eu sunt du bist - tu eşti er ist - el este wir sind - noi suntem ihr seid - voi sunteţi sie sind - ei sunt Viitor simplu ich werde sein - eu voi fi du wirst sein - tu vei fi er wird sein - el va fi wir werden sein - noi vom fi ihr werdet sein - voi veţi fi sie werden sein - ei vor fi werden - a deveni Prezent ich werde - eu voi du wirst - tu vei er wird - el va wir werden - noi vom ihr werdet - voi veţi sie werden - ei vor Viitor simplu ich werde werden - eu voi deveni du wirst werden - tu vei deveni

43

er wird werden - el va deveni wir werden werden - noi vom deveni ihr werdet werden - voi veţi deveni sie werden werden - ei vor deveni Verbele modale în limba germană se pun după subiect in propoziţie iar verbul principal se duce automat la sfârşitul propoziţiei. dürfen - a avea voie să Prezent ich darf - eu am voie să du darfst - tu ai voie să er darf - el are voie să wir dürfen - noi avem voie să ihr dürft - voi aveţi voie să sie dürfen - ei au voie să Perfect compus ich habe gedurft - eu am avut voie să du hast gedurft - tu ai avut voie să er hat gedurft - el a avut voie să wir haben gedurft - noi am avut voie să ihr habt gedurft - voi aţi avut voie să sie haben gedurft - ei au avut voie să Viitor simplu ich werde durfen - eu voi avea voie să du wirst durfen - tu vei avea voie să er wird durfen - el va avea voie să wir werden durfen - noi vom avea voie să ihr werdet durfen - voi veţi avea voie să sie werden durfen - ei vor avea voie să können - a putea Prezent ich kann - eu pot du kannst - tu poţi er kann - el pot wir können - noi putem ihr könnt - voi puteţi sie können - ei pot Perfect compus ich habe gekonnt - eu am putut du hast gekonnt - tu ai putut er hat gekonnt - el a putut wir haben gekonnt - noi am putut ihr habt gekonnt - voi aţi putut sie haben gekonnt - ei au putut Viitor simplu ich werde können - eu voi putea du wirst können - tu vei putea

44

er wird können - el va putea wir werden können - noi vom putea ihr werdet können - voi veţi putea sie werden können - ei vor putea mögen - a-i plăcea Prezent ich mag - îmi place du magst - îţi place er mag - lui/ei îi place wir mögen - nouă ne place ihr mögt - vouă vă place sie mögen - le place Perfect compus ich habe gemocht - mi-a plăcut du hast gemocht - ti-a plăcut er hat gemocht - lui/ei i-a placut wir haben gemocht - nouă ne-a plăcut ihr habt gemocht - vouă v-a placut sie haben gemocht - le-a plăcut Viitor simplu ich werde mögen - îmi va plăcea du wirst mögen - îşi va plăcea er wird mögen - îi va plăcea wir werden mögen - ne va plăcea ihr werdet mögen - vă va plăcea sie werden mögen - le va plăcea müssen - a trebui neaparat Prezent ich muss - eu trebuie (neaparat) să du musst - tu trebuie (neaparat) să er muss - el trebuie (neaparat) să wir müssen - noi trebuie (neaparat) să ihr müsst - voi trebui (neaparat) să sie müssen - ei trebuie (neaparat) să Perfect compus ich habe gemusst - eu a trebuit (neaparat) să du hast gemusst - tu a trebuit (neaparat) să er hat gemusst - a trebuit (neaparat) să wir haben gemusst - noi a trebuit (neaparat) să ihr habt gemusst - voi a trebuit (neaparat) să sie haben gemusst - a trebuit (neaparat) să Viitor simplu ich werde müssen - eu va trebui (neaparat) să du wirst müssen - tu va trebui (neaparat) să er wird müssen - va trebui (neaparat) să wir werden müssen - noi va trebui (neaparat) să ihr werdet müssen - voi va trebui (neaparat) să

45

sie werden müssen - va trebui (neaparat) să sollen - a trebui să Prezent ich soll - eu ar trebuie să du sollst - tu ar trebuie să er soll - el ar trebuie să wir sollen - noi ar trebuie să ihr sollt - voi ar trebui să sie sollen - ei ar trebuie să Perfect compus ich habe gesollt - eu ar fi trebuit să du hast gesollt - tu ar fi trebuit să er hat gesollt - ar fi trebuit să wir haben gesollt - noi ar fi trebuit să ihr habt gesollt - voi ar fi trebuit să sie haben gesollt - ar fi trebuit să Viitor simplu ich werde sollen - eu va trebui să du wirst sollen - tu va trebui să er wird sollen - va trebui să wir werden sollen - noi va trebui să ihr werdet sollen - voi va trebui să sie werden sollen - va trebui să wollen - a vrea Prezent ich will - eu vreau du willst - tu vrei er will - el vrea wir wollen - noi vrem ihr wollt - voi vreţi sie wollen - ei vor Perfect compus ich habe gewollt - eu am vrut du hast gewollt - tu ai vrut er hat gewollt - el a vrut wir haben gewollt - noi am vrut ihr habt gewollt - voi aţi vrut sie haben gewollt - ei au vrut Viitor simplu ich werde wollen - eu voi vrea du wirst wollen - tu vei vrea er wird wollen - el va vrea wir werden wollen - noi vom vrea ihr werdet wollen - voi veţi vrea sie werden wollen - ei vor vrea

46

47