Curs Aba Terapeuti

 

Proiect cofinanțat din Fondul Social

European prin Programul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 – Investește în oameni! 

Și ei trebuie să aibă o şansă!  –   – Program de sprijin pentru integrarea socială și profesională prof esională a persoanelor cu tulburări de spectru autist 

Analiza comportamentala aplicata in tulburarile de spectru autist autist Anca Dumitrescu (Neagu) Consultant BCBA

 

Definitia analizei comportamentale aplicate 

ABA este o stiinta a comportamentului uman. Este un proces de aplicare sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a imbunatatii comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii la mediu.mediul Analizain comportamentala aplicataapoi esteseofac tehnica prin care se evaluaza care traieste o persoana, anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului social.



Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu si comportament.





ABA utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament pentru a produce modificari dezirabile ale acestuia. ABA NU ESTE O TERAPIE NUMAI PENTRU AUTISM!!!

 

Aplicatii ABA In ultimii 30 de ani, sute de studii au releva relevatt eficienta ABA in mai multe domenii:     

copiii si adulti cu anumite tulburari mentale; tulburari de dezvoltare; tulburari din spectrul autist; comportament ( social, academic, streotipii, agresivit agresivitate, ate, limbaj etc.); se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri sociale: familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.

 

Descrierea principiilor ANALIZEI COMPORTAMENTALE APLICATE Relatia dintre comportamente si mediul inconjurator este descrisa de principiile conditionarii operante care are 3 componente: • ANTECEDENT  – situatia in care a aparut comportamentul respectiv (unde era copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s-a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo activitate etc); • COMPORTAMENT  –– actiunea intreprinsa ca reactie la anteceden antecedent; t; • CONSECINTA  – ce s-a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema (ex. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o jucarie iar mama ia dat jucaria respectiv respectiva). a).

 

Principiile invatarii Pentru a intelege cat mai bine teoriile din d in spatele strategiilor terapiei comportamentale trebuie mai intai sa ne familiarizam cu principiile de baza ale teoriei invatarii.  INVATARE  –  –

schimbarile comportamentale rezultate din experienta si s i practica. Unul dintre principalele scopuri ale terapiei comportamentale este de a ajuta oamenii sau copiii cu probleme de comportament sa invete comportamente dezirabile si sa dispara sau se diminueze comportamentele comportamentele indezirabile indezirabile  CONDITIONARE   – –

si raspuns.

procesul de invatare invatare prin care se dezvolta legatura dintre stimuli

 



CONDITIONARE OPERANTA  – – o forma de invatare in care un comportament devine probabil

sa se repete intr-o situatie daca acel comportament a fost recompensat anterior intr-o situatie similara. Daca X va fi recompe recompensat nsat in repetate repetate randuri atunci cand isi strange jucariile dupa ce s-a jucat foarte probabil ca va incepe sa-si stranga singur jucariile. 

CONDITIONARE CLASICA  – – o forma de invatare in care un stimul neutru “conditionat”  capata

puterea de a provoca un raspuns reflexiv sau involuntar ca rezultat al asocierii lui repetate cu un alt stimu “neconditionat”  care in mod natural ar provoca reactia respectiva. Sa luam un exemplu: X a invatat sa inchida ochii atunci cand vede ca cineva este pe cale de a tranti usa in urma lui. Zgomotul brusc provocat provocat de usa care se inchide este stimulul neconditionat   care ar provoca reactia de mai sus la majoritatea oamenilor. A vedea o persoana pe cale de a tranti usa este stimulul conditionat. Prima data cand a vazut pe cineva pe cale de a tranti usa X nu a clipit, insa persoana respectiva a continuat prin a tranti usa cu zgomot si atunci a provocat provocat aceasta reactie de a clipi brusc si de a inchide ochii. X a asociat zgomotul produs cu clipitul din ochii.

 

Comportament – Comportament  – stimul stimul –  – raspuns –  COMPORTAMENT   –

orice actiune intreprinsa de o persoana. Atunci cand zambim, plangem, mergem sau ne jucam manifest manifestam am un comportament.



STIMUL – un obiect, o situatie, un eveniment, orice factor intern sau extern care are o influenta asupra unei persone. Un stimul poate fi soneria

de la usa care il determina pe X sa alerge la usa sa vada cine este. Conceptul de stimul se refera la ceva functional care declanseaza un comportament sau raspuns la acel stimul.  RASPUNS  – –

un raspuns poate fi la fel de simplu ca datul din cap pana sau la fel de complex com plex ca “mergem spre telefonul care suna, ridicam receptorul si vorbim la el”. Un raspuns complex este format din raspunsuri simple, dar termenul de raspuns se refe refera ra la unitati fun functionale ctionale ale comportamentului ca atunci cand X se duce la usa sa vada cine este.

 

ANTECEDENT

COMPORTAMENT

CONSECINTA

Suna telefonul

Raspund

Aud o voce

Suna telefonul

Raspund

Nu vorbeste nimeni

Copilul vede

Plange si tipa

Mama ii da bomboana

bomboana Copilul vede

Plange si tipa

Nu primeste bomboana

Sunt in masina

Conduc cu viteza

Primesc amenda

si ma grabesc Sunt in masina

Conduc cu viteza

Bomboana

si ma grabesc 

Nu ma opreste politia

 

RECOMPENSA •

Principiul recompensei se refera la cresterea frecventei unui raspuns cand acel raspuns este urmat imediat de o anumita de o anumita consecinta (Kazdin, 1994). “

”

• Recompensa pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un eveniment favorabil ori obiect dat imediat dupa un raspuns

• Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca recompense pozitive pentru altii .

 

  • Este consecinta consecinta pozitiva oferita copilului dupa un raspuns corect.

• Intotdeauna insoteste raspunsul corect, imediat. • Nu trebuie sa existe intarziere in oferirea recompense r ecompenseii in stadiile initiale ale programului.

• Oferirea recompensei imediat dupa comportament mari intotdeauna sansele ca acel comportament sava mai apara.

• Recompensel Recompensele e folosite in sesiuni nu trebuie sa fie valabile in afara lor.

 

Este foarte important important ca intaritorul sa vina imediat dupa raspuns. O intarzieree de num intarzier numai ai o secunda poate recompensa un alt comportament care poate aparea intre timp. Procesul de recompensare/ intarire creste frecventa cu care se va manifestaa un comportament pe viitor insa schimba si vvaloarea manifest aloarea stimulului prezentat/ antecedentului. Un stimul care evoca un anumit comportament pentru ca a fost asociat cu recompensa devine “discriminative “discriminative stimulus” (SD). (SD).   Este posibil ca recompensa sa fie asociata cu o schimbare in valoarea SD-ului datorita unei motivatii. “Establishing operation” (deprivarea) creste creste eficienta recompensei. “Abolishing operation (AO) (satiation) scade efiecienta recompensei. recompensei.   EO ----- SD ----- R ----- SR

SR = stimulus reinforcer

 

 

Descoperirea recompenselor! De ce descoperire, cand ABA se lucreaza de zeci de ani? Pentru ca acestea sunt extrem de individualizate. Avem certitudinea ca acel ceva pe care noi il oferim este recompensa, doar atunci cand probabilitatea ca acel comportament sa apara in viitor crest creste. e. Recompensa este o consecinta oferita unui comportament, nu unei persoane.

 

Recompense sunt: •

Lucrurile pe care copilul le gaseste recompensatorii variaza in timp.

•

Recompensa trebuie sa fie usor de dat si sa amuze copilul repede.

•

Recompensa verbala trebuie sa sune diferit de SD si de informalul Nu . “

”

 

• Mari cantitati avea un puternic efectde darrecompense pot cauza sipot saturatia. • Recompensa variata este esentiala!!! • Recompensa trebuie sa fie diferentiata. • Exista mai multe tipuri de recompense: pozitive si negative, primare si secundare. secundare.

 

Sistem de recompensare •

“

Programul de recompensare/intarire ne spune cate raspunsuri sau care specific raspuns va fi ”

recompensat (Kazdin, 1994, p148).

1.

Continuu:  recompensarea

unui raspuns, ori de cate ori

acesta apare. 2. Intermitent: Recompensa Recompensarea rea unui raspuns dupa un numar fix sau variabil de raspunsuri sau dupa un interval fix sau variabil.

 

Efectele sistemului de recompensare • Comportamentele target (in achizitie) sunt realizate la o mai mare frecventa cand este folosit un sistem de recompensare continuu.

• Comportamentul intarit de un sistem de recopensare continuu va fi eliminat mult mai repede r epede in cazul in care se decide ca acel sistem de recompensare sa fie eliminat.

• Comportamentul mentinut de un sistem recompensare intermitent este mult mai rezistent la extinctie.

 

Recompensa • Recompensa este un eveniment prezentat imediat dupa un comportament.

• Este definita de faptul ca va mari frecventa comportamentului. • Daca frecventa comportamentului comportamentului nu va creste in urma prezentarii a ceea ce se considera a fi recompensa atunci evenimentul sau obiectul este recompensa.

• un Recompensa nu se confunda cu premiul, premiul este eveniment sau obiect care se poate intampla sau oferi in schimbul a ceva facut, dar nu inseamna ca frecventa unui comportament va creste.

 

Recompensele pozitive si negative

Orice recompensa mareste frecventa unui

comportament.

 

Recompensa pozitiva ….se refera la cresterea frecventei unui raspuns urmat de un eveniment favorabil (recompensa pozitiva) (Kazdin, 1994)

“

”

• Recompensa pozitiva pozitiva in termeni simpli poate fi inteleasa ca un eveniment favorabil favorabil ori obiect dat imediat dupa un raspuns • Evenimentele Evenimentele uneori vazute de unii ca fiind neplacute, pot actiona ca recompense pozitive pentru altii, de ex. tipand Opreste-te ori constrangerea constrangerea fizica pot uneori recompensa comportamente “

”

 

Recompensa negativ negativaa 

  …se refera la cresterea frecventei unui raspuns prin inlaturarea unui eveniment aversiv imediat dupa raspuns (Kazdin, 1994) Recompensa negativa se refera la acele situatii in care o persoana se simte inconfortabil si in urma unui raspuns, evenimentul este inlaturat De aceea, in aceleasi situatii, copilul va raspunde la fel Inlatur Inlaturarea area evenimentului evenimen tului aversiv trebuie sa mareasca frecventa unui comportment, altfel nu este o recompensa negativa Recompensa negativa negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa “

”

 



Exemple de recompense negative: iber” numai dupa ce a reusit sa st stea ea 10 minute pe - unui copil i se da “timp lliber” scaun.; - Copilu Copilull eest stee las lasat at ssaa ias iasaa di din n ca camer meraa nu numai mai dup dupaa ce a rrasp aspuns uns la 1 10 0 intrebari de pe cartonase, iar cartonasele au disparut de pe masa.

 

Recompensa primara si secundara 

Recompensa primara - numita si recompense naturale - apa, mancare



Recompensa secundara 

Recompensa primara nu poate functiona intotdeauna - daca un copil a mancat inainte de sesiune, atunci mancarea nu va actiona ca o Recompensa. Recompensa primara se foloseste foarte foarte mult in primele stadii ale programului, dar este insotita intotdeauna se recompensa secundara. Ex.: recompensa verbala, gadilat, jucarii, alergat etc. 

Recompensa diferentiata 

Actiunea cea mai apropiata de raspuns trebuie puternic recompensata Raspunsurile care nu sunt asa de aproape de raspunsul-tinta nu vor fi asa mult recompensat recompensate. e. Criteriile de evaluare a unui raspuns trebuie stabilite de toti membrii echipei si stabilite recompense diferentiate.

 

Extinctia



Extinctia nu inseamna numai ignor – ignor – inseamna indepartarea

recompensei ce mentine comportamentul. Ignorarea unui comportament functioneaza numai si numai daca atentia este variabila care mentine comportamentul. 

 

Tipuri de extinctie controlat – extinctia comportamentului • Ignor controlat – mentinut de atentie • Cereri Cereri –  – extinctia comportamentului de evitare • Extinctia senz senzoriala oriala –  – extinctia stimularii produsa direct de raspuns

 

Iwata et al. (1994)

 

Factori ce influenteaza extinctia 1. 2.

Sist Sistem emul ul d dee rrec ecom ompe pensa nsare re an ante teri rior or eext xtin incti ctiei ei Ap Apar arit itia ia rrec ecom ompe pens nsel elor or in ti timp mpul ul eext xtin inct ctie ieii



Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta rezulta in o descrestere descrest ere rapida sau una graduala.



Sistem de recompensare continuu vs sistem de recompensare intermitent



Rezistenta la extinctie este “construita in” sistemul intermitent de recompensare.

 

Pedeapsa  PEDEAPSA –

cosecinta neplacuta a unui anumit comportament indezir indezirabil, abil, prezentare prez entareaa unui stimul neplacut sau aversiv cu scopul de a reduce un anumit comportament. • Pedeapsa apare cand un raspuns este urmat imediat de o consecinta care conduce in viitor la scaderea in frecvent frecventaa a acelui raspuns (Azrin&Holtz, 1966) • Pedeapsa pozitiva • Pedeapsa negativa • FACTORII care influenteaza eficienta pedepsei: - Daca este sau nu oferita imediat, - Continuu sau intermit intermitent, ent, - Intensitatea pedepsei.

 

Pedeapsa este procesul prin care se prezinta prezinta un stimul in urma unui comportament, iar ca urmare a acelui ac elui stimul frecventa comportamentul descreste. Pedeapsa nu este reprezentata prin actiunea persoanei care ofera consecinta nici de natura consecintei. Avem Avem de-a face cu o pedeapsa numai daca un comportament scade in intensit intensitate. ate. Vorbim si aici despre pedeapsa pozitiva si pedeapsa negativa. Pedeapsa ‘pozitiva” apare atunci cand frecventa comportamentului scade prin prezentarea unui stimul – stimul  – overcorection, Pedeapsa “negativa” apare atunci cand frecventa comportamentului scade prin indepartarea unui stimul – stimul – time out, costul raspunsului.

 



Overcorection  – – i se cere copilului sa indeplineasca o serie de actiuni care lui ii par dificile, drept consecinta imediata a comportamentului problema.

De exemplu “daca “daca copilul aduna hartii de pe jos si le baga in gura il punem sa faca curat in locul de unde aduna hartiile si sa-si sa -si spele mult gura si mainile”.  mainile”.  Sau daca pune in gura diferite diferite obiecte, iar acest lucru se intampla frecvent, frecven t, de fiecare data cand pune obiectul in gura ii spunem de mai multe ori (sa zicem de 5 ori) ”pune-l ”pune-l la loc – l”, “pune-l “pune-l la loc, ia-l”etc. loc – iaia-l”, ia-l”etc.  

 



Timeout – consta in blocarea fizica si intreruperea pentru cateva

minute imediat dupa comportamentul problema a unei situatii recompensatorii recompensat orii pe care subiectul o traiest traieste. e. Aceasta tehnica trebuia folosita daca incercarile noastre de a schimba comportamentul copilului au esuat. De exemplu putem sa-l punem pe copil pe un scaun cu fata la perete dupa ce a lovit pe cineva. TTrebuie rebuie folosit un timer pentru a fi clar cat timp este pedepsit. Nimeni nu vorbeste si nu se uita la copil pana nu expira timpul de pedeapsa.

 

Trebuie sa fim atenti cand folosim timeout-ul. Uneori copilul se poarta urat tocmai pentru ca vrea sa iasa dintr-o situatie neplacuta pentru el sau nu vrea sa indeplineasca o sarcina; in aceste situatii timeout-ul devine o recompensa si poate intarii comportamentul nedorit. De exemplu copilul poate sa loveasca atunci cand il punem sa-si strangaa jucariile, daca aplicam timeout in aceasta situatie copilul obtine strang ce vroia, nu si-a mai strans jucariile. Perioada de timeout nu trebuie sa fie lunga – lunga – pentru copiii mici nu trebuie sa depaseasca 5 minute.

 

Legi ale comportamentului comportamentului Stimul dorit Intarire pozitiva stimuleaza comportamentul Pedeapsa negativa inhiba comportamentul

Stimul nedorit Pedeapsa pozitiva inhiba

Adaugarea unui stimul

comportamentul Intarire negativa stimuleaza comportamentul

Indepartarea unui stimul

 

 

 

.

Selectarea si definirea comportamentului target

 

Selectarea si definirea comportamentului target  

Rolul evaluarii in ABA Etapele evaluarii

1. Screening 2. Defini Definire reaa p pro roble blemei mei si/ si/sau sau a cr crit iteri eriilo ilorr de re reali aliza zare re 3. Iden Identi tifi fica care reaa co comp mpor orta tame ment ntul ului ui ta targ rget et 4. Monit onitor oriizar area ea p prrog ogrresu sulu luii 

Metode de evaluare (interviu, checklist, teste teste,, observatie directa)



Efectele evaluarii (reactivitate, habituare)

 

Comportamente semnificative social Comportamente semnificative semnificative so social cial (cusp, comportamente pivot) Un comportament poate fi considerat cusp atunci cand ii deschide individului



accesul la noi medii, noi recompense, noi raspunsuri. Imitarea, cititul, etc Comportamentele pivot sunt acele comportamente care odata invatate, produc imbunatatiri si in alte comportamente daptative neinvatate anterior Initierea in comunicare.

 

Comportament target = comportamentul specific, selectat pentru a fi modificat. Prioritizarea comportamentelor target Un comportament devine comportament target in terapie: 

-

Cand Cand man manif ifes esta tare reaa lui poat poatee pun punee in pe peric ricol ol in indiv dividu idull sau pe cei d din in ju jurr. Cand Cand ccompo omport rtame amentu ntull se se m mani anife fest staa foar foarte te mul multt / des des.. Sau at atunci unci can cand d persoana are nevoie des de acest comportament si inca nu l-a invatat. Cand Cand co compor mporta tamen mentul tul atr atrage age at aten entia tia iintr ntr-un -un sen senss ne nega gativ tiv asup asupra ra persoanei. Cand Cand pr prob oble lema ma pe perrsist sistaa de mu mult lt ti timp mp.. Rat Rata ma marre de reco comp mpen ensa sarre. Impo Import rtan anta ta:: ni nive vell de abi abililita tati ti & iind ndep epen ende dent nta. a. Recomp compeens nsaa pe pen ntr tru u pari parin nti. ti. Prob Probab abililit itaatea su succ cces esul ului ui..

-

Cost .

 

Analiza comportamentala aplicat aplicataa in . tulburarile de spectru autist Sesiunea 2

 

Cercetarilee analizei comportamentale aplicate de la Cercetaril sfarsitul anilor 60’ 60’ pana in prezent 

Incepand cu sfarsitul anilor 60 interventiile comportamentale pentru persoanele cu autism cresc exponential.



Apare Journal of Applied Behavior Analysis.



Definitia clara a domeniului si a metodelor terapiei stabilite de Baer, Wolf  si Risley in articolul Cateva dimensiuni curente in analiza

’

“

”

comportamentala aplicata a condus la aparitia mai multor metode in tratarea persoanelor cu autism. 

A inceput sa se puna accent pe invatatea unor comportamente mai complexe.

 



Primele rezultate in tratarea copiilor cu autism au fost publicate de Lovaas, Koegel, Simmons si Long (1973).



In acel studiu au prezentat rezultatele programului in progres cu copii cu autism.



Acest articol a anuntat primele rezultate promitatoare legate de tratarea deficitelor principale ale copiilor cu autism.



In studiul lui Lovaas si a colegilor lui au participat 20 de copii.



Acesti copii erau in terapie de 7 ani.



Mai mult, datele de generalizare erau oferite pentru analiza.

.

 



Lovaas a creat un sistem de inregistrare a datelor.



Scopul acestui studiu a fost dezvoltarea limbajului.



A observat ca cei mai multi dintre copii demonstrau comportamente autoagresive. A observat ca abordarea psihodinamica in care ii oferi copilului afectiune si atentie neconditionata conducea la cresterea frecventei acestor tipuri de comportamente.







El a afirmat ca aceste comportamente s-au dovedit a fi rationale si in ultima instanta comportamente comportamente sociale controlate controlate de aceleasi legi ca si comportamentele adecvate. Lovaas a explicat decizia decizia lui de a folosi aversivul ca impuls la observarea unui copil care isi lovea sistematic capul de suprafete suprafete tari.



A lovit-o la fund si problema de comportament a disparut; mai mult a observat ca devenise mult mai afectuasa cu el si cu ceilalti adulti.



Aceasta experienta a condus la multe alte cercelari in care el a folosit aversivul ca procedura de reducere a comportamentelor problema.

 



Lovaas a fost primul care a demonstrat ca atentia sociala poate fi conditionata ca si Freitag, intaritorKinder, prin asocierea sa cuSchaeffer alimente&sau alte tipuri de intaritori (Lovaas, Rubenstein, Simmons, 1966).



A observat ca valoarea atentiei atentiei sociale creste cresteaa da daca ca persoana care oferea atentie folosea si pedeapsa (Lovaas et al., 1965).



Explicatie: atentia sociala era corelata cu terminarea situatiei aversive.



In final, Lovaas a fost primul care a sugerat ca cele mai multe dintre comportamentele stereotipe pot fi rezultatul unor stimulari comportamentele senzoriale/perceptuale senzoriale/ perceptuale produse de raspuns.

 

Diseminarea interventiei interventiei analitice comportamentale ’60 pana in ’90 a condus la acceptarea analizei comportamentale comportamentale aplicate ca prima optiune in tratar tratarea ea copiilor ccu u autism.

Munca lui Lovaas si a colegilor lui din

Munca din 1973 discutata anterior a modelat studiile ulterioare din 1987 si

1993.

Lovaas, in 1993, a mentionat lectiile

inva invatate tate din studiul din 1973: 1.Copiii mici beneficiaza cel mai mult de tratamen tratament. t.

2.Tratamentul in mediul copilului este cel mai eficient. 3.Generalizarea raspunsului nu a aparut si a fost nevoie de training intensiv. 4.Parintii 4.Parin tii sunt cei mai buni terapeuti. 5.Tratame 5.T ratamentul ntul trebuie sa se mentina intreaga zi si sa fie mentinut cel putin 2 ani.

 



Copiii cu autism au intrat intr-un studiu pe 2 ani.



Tratamentul s-a bazat pe principiile ABA si pe metodele demonstrate anterior a fi eficiente.



Tratamentul s-a axat pe reducerea problemelor de comportament si dezvoltarea dezvolt abilitatilor de comunicare, interactiune sociala, abilitati de  joaca siarea abilitati cognitive.



Procedurile implementate implementate sunt descrise in cartea lui Lovaas, Me Book, publicata in 1981.



Parintii au jucat un rol important in tratamentul copiilor lor. Tratamentul aversiv s-a folosit cu unii copii.



 

  

Copii au fost impartiti in trei grupuri; toti copii erau sub 4 ani.



A existat existat un grup experiment experimental al si doua grupuri de control.



Grupul experimental experimental a primit 40 de o ore re de tratamen tratament, t, iar grupul de control mai putin de 10 ore si nu ss-a -a folosit stimuli aversivi aversivi..



Cel de-al doilea grup de control a primit tot 10 ore de tratamen tratamentt dar serviciul era oferit de o agentie diferita.



Rezultatele Rezult atele l-au surprins chiar si pe Lovaas.

 



Aproape jumatate din grupul experimental au aratat progrese remarcabile indicand o functionare intelectuala si educationala normala, in timp ce numai 2% din grupul de control au avut aceleasi progrese.



In 1993, McEachin, Smith si Lovaas au observat ca efectele tratamentului tratamentului au fost mentinute la 8 din 9 copiii considerati in 1987 recuperati.



Mai mult, schimbarile observate in grupurile de control nu erau semnificative (erau rezultatul maturizarii).

 

Replicile studiului lui Lovaas 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Birnbrauer & Leach, 1993. Sm Smit ith, h, Eik Eikes eseeth th,, Kl Klev evsstr tran and, d, Lo Lovvaa aas, s, 19 1997 97.. Smith, G Grroen & Wynn, 2000. Eik Eikse seth th,, Sm Smiith th,, Ja Jahr hr & El Elde devi vik, k, 200 002. 2.

Ho How war ard, d, Sp Spar arkm kman an,, C Coh ohen en,, Gr Gree een, n, SSta tani nisl slaw aw,, 20 2005 05.. Sallows & Graupner, 2005. Cohe Cohen, n, Am Ameeri rine ne--Di Dick ckeens & sm smit ith, h, 20 200 06. Eld Eldevik, vik, Eik Eikse seth th,, Ja Jahr hr & Smi mith th,, 20 2006 06.. Eik Eikese seth th,, ssmi mith th,, JJah ahrr & El Elde devi vik, k, 20 2007 07.. Remi Remingt ngton, on, H Hasti astings, ngs, Kov Kovshoff shoff,, Deg DegliEsp liEspinosa, inosa, Jahr Jahr,, Al Alsf sford, ord, Lemai Lemaicc & Ward, 2007. 11. Zac Zachor hor,, Ben Ben-It -Itzc zchak, hak, Rabi Rabinov novich ich,, lah lahat at,, 2 2007 007..

 



Nu toate programele de interventie comportamentala comportamentala timpurie au produs acelasi efect.

Reguli:  Tratame ratamentul ntul sa se faca in mediul copilului (acasa, gradinita, etc.).  Parintii sa fie implicati activ.  Tratamentul sa fie intensiv si sa acopere toate ariile deficitare.  Analistii comportamentali sa fie foarte bine pregatiti.  Supervizarea sa fie intensiva si echipa foarte bine instruita.

 

Analiza comportamentala aplicata in tulburarile de spectru autist 

Rezultatele cercetarilor in urma aplicarii ABA arata ca daca terapia este inceputa destul de devreme - inainte de varsta de 4 ani, este destul de intensiva - 20-30 pana la 40 de ore de terapie pe saptamana si este continuata pana la doi ani, pana la 50% dintre copii pot fi recuperati. recuperati.



Copiii care incep terapia ABA dupa varsta patru ani isi pot dezvolta abilitatile sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata.saIsifaca potcumparaturi, imbunatatii abilitatile de autoajutorare necesare, cuminarcasa. fi sa stie sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti.

 

Cum vede un comportamentalist autismul



Comportamente in EXCES (autostimulare, automutilare, agresiune, hiperkinetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe).



(limbaj, abilitati sociale, abilitati de joaca, abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele excesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi.



. Scopul Analiza comportamentala accent pe de controlul intaritoriloradaptive tratamentului este de a aplicata preda unpune numar mare comportamente (congnitive, lingvistice, sociale, etc.) prin intarirea aproximarilor comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai complexe intre situatii. Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare: cognitiv, motric, social, autosevire si comunicare si limbaj. De asemenea terapia vizeaza si principalele probleme legate de

Comportamente

DEFICITARE

comportamentele neadecvate.

 

 

Comportamente in exces

Comportamente deficitare

 

Cum ajuta ABA copilul cu autism creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin recompensare;  invata copilul abilitati noi (prin invatare sistematica si recompensare preda abiliati de autoservire, comunicare, relationar relationaree sociala);  mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social;  generalizeaza sau transfera comportamentele dintr-o situatie in alta sau de la un anumit mod de raspuns la altul, mai complex ( scopul este de a generaliza si transfera tot ceea ce invata in camera de lucru - la 

gradinita, scoala, mediu social); reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si relationarea;  modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai eficient, insa pe termen lung se urmarest urmarestee ca persoana sa se poata descurca in orice situatie. 

 



Fiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca ABA este un

sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod sistema sistematic tic si intensiv intensiv.. 

Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel

incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemul functionand pe baza acestor intaritori, fie materiali, fie sociali. 

Obiectivele sunt impartite in pasi mici, pe care fiecare copil sa-i poata atinge, si daca cerinta este prea mare, mare, se da un pas inapoi pana cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator

 

 

Abilitati

Comportamente neadecvate

 

SUCCESUL IN TERAPIE DEPINDE DE 4 FACTORI MAJORI



Varsta copilului la intrarea in program; Nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si autostimularile; Gradul de implicare al familiei;



Profesionalismul echipei si coordonatorului.

 

Nu putem spune de la inceput care vor fi progresele si cat va recupera copilul – copilul  – vom putea avea dupa 6 luni insa o imagine de ansamblu asupra modului in care evolueaza copilul. Trebuie sa ne bazam pe fapteconcrete, pe achizitii pentru a da un prognostic. Multi copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub controlul specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta varsta copilului la intrarea in program, nivelul cognitiv, cognitiv, stabilitatea stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si autostimularile

 

Discrete Trial 

Una dintre cele mai frecvente proceduri implementate in tratarea copiilor cu autism.



Metoda cu Dicky.a fost dezvoltata de Sid Bijou si aplicata pentru prima data de Wolf 



Aproape fiecare program intensiv de invatare include discrete trial.



Abilitatile invatate invatate folosind discrete trial sunt: limbaj, interactiune sociala, hobby, abilitati cognitive, reducerea comportamentelor inadecvate, imitatie, etc. (Smith, 2001).



Smith (2001) sugereaza ca este singura metoda eficienta de invatare a noilor abilitati si de noi discriminari.

 

Discrete trial are 4 componente:  – antecedent 1. Stimulul Stimulul – devine un stimul discriminativ 2. Prompt 3. Raspuns 4. Consecinta SD ---------------------- R ----------------------- C Stimul Raspunsul Consecinta Discriminativ copilului comportamentului Uneori intre SD si Raspuns se interpune Promptul (ajutorul oferit copilului), apoi Consecinta. .

 

De ce se foloseste Discrete TTrial? rial?        

… atat pentru adult cat si pentru Clarifica ceea ce are de invatat copilul copilul… copil. Ajuta terapeutul sa fie consecvent Usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor. Compartmentele pot fi manipulate si schimbate sistematic Copilului iiaeste clar cetutorilor se va intampla si ce I se cere intr-un sitting Consistenta Consistent in randul este mentinuta Colectarea datelor este simpla Evaluarea Evaluar ea progreselor poate fi facuta obiectiv

 

Caracteristicile unui SD 

trebuie sa fie clar clar,, simplu, neintrerup neintrerupt, t, si potrivit niveluilui copilului;



„uita-te la mine!”, mine!”,   „fii „fii   este cerinta, fara adaugiri in plus ( numele copilului, „uita-te atent!”);; atent!”)



se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;



poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a unei intrebari;



initial se da la fel de catre ttoti oti cei implicati in program.

 

Caracterisitcile unui Raspuns 

raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptatt in 3 - 5 ssec. astepta ec. (in colectarea datelor se noteaza cu +);



raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se angajeaza in alt fel de comportamente decat cel asteptat asteptat in urma SD-ului (se noteaza cu -) ;



non-raspuns , cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un

raspuns corect dar (se dupa cele max 5 sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea datelor noteaza cu 0). 

promptat – copilul este ajutat sa dea raspunsul corect (se noteaza cu P).

 

Consecinta Raspunsului 

Pozitiva = recompensa ( BRAVO + recompensa materiala). Se ofera numai in cazul



Negativa = NU!, Ai gresit!, Fii mai atent! Etc. Consecinta negativa trebuie sa fie pu purr

unui raspuns corect. Se ofera imediat dupa raspunsul corect; Se individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent pentru a-si mentine valoarea de recompensa. Recompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate. Cu toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea recompenselor.

informationala (atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat d at raspunsul asteptat) si se da dupa un raspuns gresit, sau un non-raspuns. Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea intradevar valoare de recompensa nu trebuie sa-i fie copilului la indemana in nici o alta imprejurare, decat in urma unui raspuns raspuns corect. Recompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid. Alternati recompensele sociale (lauda, imbratisarea) cu cele primare (ciocolata,

alunele, kinderul)  

Principiile recomp recompensarii ensarii Pentru ca recompensarea comportamentelor sa fie eficienta trebuie sa respecte urmatoarele principii:



IMEDIAT CONTINGENT ADECVAT



EVITAREA SATIETATII/ DEPRIVAREA

 

 

SP SP –  – STIMUL PROMPT (P)  (P)  

Este ajutorul oferit oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un SD

SD ( prompt)------------------>R-------------------->SR

 

Trebuie sa apara dupaPSD. Terapeutul decideimediat daca ofera sau nu inainte sa dea SD-ul.

 

Tipuri de prompt  Fizicc 

Ii oferim infrumare fizica pentru a ii arat arataa cum sa faca ceva.  Imitare  Inainte de a folosi acest prompt copilul trebuie sa stie sa imite. 

 Accelerare

Marind ritmul promptului, avand un raspuns corect oferim un alt SD, asta inseamna ca avand o rrecenta ecenta experi experienta enta de raspunsuri corecte si a fos fostt recompensat pentru ele, copilul are sanse mai mari sa ofer o feree un alt raspuns corect   Pozitionare 

Obiectul tinta este pus mai aproape ap roape de copil  Legaturi cu cunostintele anterior   Folosind ceva ce copilul deja stie pentru a il ajuta sa achizitionez achizitionezee un raspuns corect, de ex. SD: Atinge rosu - copilul atinge rosu si este recompensat, immediate dupa asta este intrebat Ce este? (target) - rosu   “

”

“

”

(recompensa)”.   

   Indrumare verbala 

Trebuie sa asezi cubul rosu peste cel verde    Inflectiunea vocii   Punctand cuvantul important din SD ii putem indica partea din SD la care

“

”

trebuie sa fie atent, de ex. Arata cana MARE.    Alte prompturi  prompturi   Aratat, gest, privire  Prompturile involuntare (trebuie evitate)

 

Cand se folosest foloseste? e? 

Cand sarcina este noua copilului, raspunsul este ghidat de mai m ai multe ori, aceasta este cunoscut ca mass prompt   In general prompt-ul trebuie oferit oferit cat mai aproape de SD ori in ac acelasi elasi timp “



  

Cand a fost de mai multe si copilul incepe sa isi dea seamaunderaspuns ce trebuie sa ghidat faca, prompt-ul este ori retras trepta treptat t Cand prompt-ul este retras, raspunsul poate fi ghidat doar la jumatat jumatatee deoarece copilul este capabil sa faca independent ceva Daca o actiune se considera master masterata, ata, deci suntem siguri ca el stie ce are de facut, atunci prompt-ul este oferit dupa doua raspunsiri incorecte. Acesta este cunoscut ca si nu-nu-prompt   Copilul nu trebuie sa ofere mai mult de 2 raspunsi incorecte fara a primi prompt Dupa nu-nu-prompt urmeaza un test in care copilul nu este ghidat, pentru a testa daca poate sa faca sarcina singur. “

 

”

“

”

”

 

Sugestii Intotdeauna folositi cel mai putin intrusiv prompt.  O ierarhie a prompt-ului trebuie stabilita. stabilita.  Eliminati promptul cat mai repede.  Intotdeauna prompt dupa doua raspunsuri incorecte  Intotdeauna dupa NU_NU_prompt - TEST.  Recompensati raspunsurile cu prompt diferentiat. diferentiat. 

“



”

Testati mai tarziu ceea ce a fost inconsistent intr-un sitting.

 

Criteriile de masterare 

Pentru un item masterat masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit.



Pentru gresite. un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri



Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat treptat. treptat.



Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea „Cum diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea raspunsului?” 

 

Motivatia

 

Vorbirea spontana (ex., vocal, semn, imagine) este comportamentul vocal Vorbirea controlatt de stimuli si conditiile naturale motivationale - conditii care nu au controla antecedentee verbale. În scopul de a preda spontaneitate antecedent spontaneitatea, a, antecedent antecedentele ele relevante relevan te trebuie să fie predate (antecedentele verbale nu sunt intotdeauna relevante; uneori sunt contraproductive). Stabilirea Stabilir ea Cererii 

O cerere (mand) este "un operant verbal în care răspunsul este întărit de o consecinţă caracteristică şi este, prin urmare, sub controlul funcţional al condiţiilor relevante deprivare sau stimulare aversiv aversiva" a" (Skinner (Skinner,, 1957, pp.. 35 35-36 ). MO

→

Copilul vrea sa i se citeasca

Comportament verbal

Spune ‘citeste citeste’’

→

Consecinta

I se citeste povestea

(deprivarea de povesti)  

REGULI DE INVATARE 

MT – Trial masiv;



DT – DT  – Trial de discriminare;



RR – Rotatie aleatoare;



INTRETINERE



INVATARE INCIDENTALA



Pentru un item masterat in MT*, P se da dupa maxim un raspuns gresit. Pentru un item masterat si in RR*, P se da dupa maxim 2 raspunsuri gresite. Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi diminuat treptat.

  

Imediat ce s-a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea „Cum 

diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea raspunsului?”   

Mass Trial  Este repetarea repetarea cerintei pentru acelasi obiect, ceea ce inseamna ca vei prezenta acelasi SD.  Mass trial trebuie intotdeauna folosit cand targetul este nou  Initial toate sarcinile sunt facute cu prompt deoarece copilul nu stie ce anume trebuie sa faca 

Promptul pana capabil sa este faca retras sarcinatreptat in mass trialcand fara copilul prompteste  Cand un target este este 90-100% corect in mass trial atunci se va trece la pasul urmator de invatare.

 

Mass trial cu distractori Cand

copilul incepe un nou program, initial el

nu va stii ce are de facut Cand incepeti un program primul targe targett este ales si trebuie sa urmati pasii procesului de invatare. Sa presupunem ca ati ales ca target cana . ‘

’

 

Mass trial - ex  

Singur - cana este singurul obiect o biect de pe masa, copilul inva invata ta doar sa atinga cana Cu un distractor neutru - asta inseamna: cana este in mass trial (numai cana ii este ceruta) dar pe masa se mai afla un obiect pe care nu ‘

‘

    

’

’

intentioned introduceti (massdeoarece trial cu un Initial putetisa sailfaceti promptcurand pe cana se distractor) afla cu un alt obiect pe masa Cu 2 distractori pe masa Cand prompt-ul este retras si copilul poate identifica cana in orice pozitie, sunteti pregatiti sa mergeti mai departe. Daca sunt 2 obiecte pe masa ele trebuie sa fie mutate m utate permanent ! Pana acum copilul a invatat ca daca atinge cana primeste recompensa; nu stim inca daca a inva invatat tat cuvantul. Pentru a fi siguri ca el stie intr-adevat cana trebuie sa introducem un al doilea target (cal). ‘

’

‘

‘

’

’

 

Random Rotation • Pana acum copilul a fost invatat sa atinga calul

si cana in sittinguri separate. • In random rotation ambele obiecte vor fi pe masa si ii vor fi cerute pentru a vedea daca poate sa le discrimineze.

 

Expanded trial •  Aceasta metoda metoda este folosita pentru a mari timpul dintre prezentarile targetului. Pentru aceasta puteti folosi lucruri masterate ca distractori.

• Expanded trial poate fi folosita daca copilul are dificultati in a discrimina actiunile intr-

un program.  

Exemplu: • Program: Receptive instructions • SD: fa cu mana • Target: Fa cu mana • Distractori: Distr actori: (cee nasul, ce copilul ridica-te, atinge sari.deja stie): bate din palme, mana ana • Target SD: Fa cu m • Distr Distractor actor SD: Bate din palme • Target SD: Fa cu mana • Distractor SD: Sari • Target SD: Fa cu mana Distractor SD: Atinge nasul

•  

• •

Distractorii trebuie sa fie introdusi gradat, de la cel mai usor la cel mai greu. Daca copilul gaseste o discriminare dificila ‘

•

’

’

’

( Fa cu mana intr-un cu bate palme ) aceasta va fi verificata altdin sitting Daca in timpul sittingului copilul nu raspunde corect unul dintre distractori I se va promptlaimediat, dupa care tutorele seface va intoarce la target. Actiunea incorecta va fi

verificata intr-un alt sitting.  

Modelare 

   

    

O procedură în care este  întărit prin aproximări succesive un comportament ţintă. Este folosită pentru a  învăţa comportamente care nu sunt în repertoriul copilului sau care sunt greu de promptat .  Stabiliţi comportamentul ţintă . Identificaţi un comportament din repertoriul copilului care este aproximativ cu comportamentul ţintă . Recompensaţi copilul pentru această aproximare , promptând dacă este nevoie . Odată ce copilul se angajează consitent în această aproximare, măriţi criteriul de răspuns la un comportament care este mai apropiat de comportamentul ţintă. Recompensaţi numai această aproximare apropiată 

Continuaţi   să  recompensaţi fiecare aproximare şi  să  ridicaţi criteriul dvs . până  când veţi obţine comportamentul ţintă . Avantaje : Permite recompensarea imediată . Conduce copilul spre răspuns corect .

  

Reduce frustrarea copilului . Dezavantaje Dezavant aje : Poate necesita timp .

 

Inlantuire 

Crearea unui comportament complex prin combinarea comportamentelor numită  lanţ . simple masterate într-o secvenţă de comportamente numită

Paşi :  Stabiliţi comportamentul ţintă .  Efectuaţi o analiză a sarcinii. Împărţiţi  Împărţiţi comportamentul ţintă în paşi  distincţi mici . Determinaţi care dintre aceşti aceşti   paşi sunt deja dobândiţi de să fie copil şi care fie învăţaţi Stabiliţi SD-ulauşinevoie controlul SR învăţaţi pentru .fiecare pas în parte . Legaţi  paşii rând pe rând unul de altul într-o secvenţă înainte sau înapoi .  Legaţi  Diminuaţi SD-urile individuale şi SR  –ul SR – ul până la existenţa unui singur SD la  începutul lanţului iar recompensa apare numai la finalul înlănţuirii finalul înlănţuirii .



 

Tipuri :  –   începeţi începeţi cu primul pas din lanţul comportamentelor şi şi     Înlănţuirea înainte înainte – adăugaţi fiecare pas într-o secvenţă ce  înaintează  înaintează   până la ultimul pas  începeţi prin a-l învăţa să--şi  şi  pună pantalonii peste picioare şi şi   să să   ( începeţi a-l  învăţa pe copil să sfârşească prin a-l învăţa tragă  până în talie). a-l învăţa  să îi tragă 

 Înlănţuirea  –   începeţi începeţi lanţul şi şi   înapoi – înapoi cu ultimul pas din adăugaţi fiecare pas într-o secvenţă înapoi , până se comportamentelor ajunge la primul pas (începeţi prin a-l  învăţa pe copil să să--şi  şi  tragă panatalonii până la talie şi şi    încheiaţi prin a-l învă  învăţa ţa să şi-i pună peste picioare).

Notă :  înlănţuirii   puteţi prompta copilul de-a lungul întregii secvenţe a   În timpul timpul înlănţuirii paşilor  şi  să  diminuaţi prompt-urile într-o manieră de avansare sau de să   adăugaţi fiecare pas pe măsură ce se  înapoiere .Puteţi de asemenea să masterează cel anterior , oferind un prompt dacă este necesar pentru

includerea pasului adăugat în răspunsul copilului .

 

Task analysis Spalatul pe maini  Da drumul la apa  Pune sapun pe maini  Freaca mainile  Pune mainile sub apa  Opreste apa  

Ia prosopul Se sterge pe maini

Fiecare element din inlantuire funtioneaza ca recompensa pentru cel

anterior si ca SD pentru urmatorul.

 

  Metode de colectare a datelor Exercitiu practic Sesiunea 3

 

Metode de masurare a comportamentului • Dimensiunile comportamentului - repetabilitate – repetabilitate – se refera la aparitia repetata a unui comportament (aparitiile pot fi numarate) numarate) - temporal extent – extent – fiecare aparitie a comportamentului intr-o anumita perioada de timp (durata poate fi masurata) - temporal locus – locus – araritia comportamentului se raporteaza la alte evenimente evenimen te (se poate specifica in timp, cand anum anumee a avut loc comportamentul). Laten Latenta. ta.

 

Metode de colectare a datelor • Metode de colectare a datelor pe baza dimensiunilor comportamentului: o trials- to-criterion: numarul de trials de care are nevoie o persoana pentru a atinge criteriul de performanta anterior stabilit. Ex. De cate incercari are nevoie un copil pentru a invata invata sa-si lege sireturile independent. o event recording: detectarea si inregistrarea fiecarei aparitii a unui comportament (cu un clicker, clicker, sau p pur ur si simplu cu creionul pe hartie), o

time sampling (whole-interval; partial-interval; momentary-interval), • recomandari • colectari de date (exercitiu practic)

 

 

Analiza functionala Descriere si exercitii practice

 









In cazul copilului cu autism comportamentele problema pot prezenta prezenta formele cele mai variate si ciudate, chiar daca exista unele tipice si repetitive. Pot fi comportamente-problema extreme: extreme: tipatul, aruncatul sau spartul obiectelor, muscatul mainilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilatia sau crizele de apnee (tinutul respiratiei). In cadrul comportamentelor problema sunt incluse si autostimularile, stereotipiile, stere otipiile, comportamentele obsesive care desi nu sunt periculoase creeaza subiectului un obstacol in dezvoltare, invatare si socializare. Copiii cu autism risca sa fie absorbiti de jocuri autostimulante care ii impiedica sa reactionezee la ceea ce se intampla in jurul lor si la cererile celorlalti, sau se reactionez pot angaja intr-o activitate obsesiva din care daca sunt intrerupti pot declansa crize de furie. In categoria comportamentelor comportamentelor problema pot fi incluse si ecolalia (imediata sau intarziata) si respiratia gresita; acestea acestea doua fiind la randul

lor destul de dificil de controlat.

 

 

Un comportament neadecvat poate avea una dintre urmatoarele functii: 

 – recompensa Copilul obtine CEVA in urma acelui comportament comportament – materiala sau atentie.



Copilul SCAPA de o sarcina/cerinta.



Copilul EVITA o sarcina.



Efectul obtinut este de autostimulare.

 

  Trebuie sa tinem cont de un lucru foarte important – important  – o singura manifestare a comportamentului problema nu ne poate spune totul despre el. Este absolut necesar sa se adune date despre situatiile in care apare si consecintele care au urmat pentru a determina cauzele si functiile comportamentului respectiv, respectiv, si pentru a putea implementa o procedura de modificare comportamentala eficienta.

 

 

Tehnici de modelare a comportamentului Sesiunea 4

 

Tehnici de modelare a comportamentului Tehnici de utilizare a recompensei Recompensa diferentia diferentiata: ta: Aproximaril Aproximarilee cat mai apropiate de rraspunsurile aspunsurile asteptate astepta te ar trebui recompensate mai puternic. Raspunsurile care nu sunt apropiate de cel tinta vor fi recompensate mai putin. Recompensa pozitiva (Positive reinforcement) = cand se ofera ceva (este o procedura pozitiva) care creste frecventa acelui comportament in viitor. 

Recompensa negativa (Negative reinforcement) = cand se inlatura ceva, un stimul, iar acest fapt conduce la crester cresterea ea unui anum anumit it comportament. De obicei se inceteaza o situatie care este perceputa de catre copil a fi fi frustranta

 

Tehnici de utilizare a recompensei Recompensa diferentiata a altor comportamente / Differential Reinforcement of Other Behaviors (DRO) - Recompensa este oferita atunci cand pe parcursul unui anumit interval de timp nu a intervenit comportamentul problema. Exemple: comportamentul tinta de modificat este agresivitat agresivitatea ea asupra copiilor, trasul de par. Daca intr-un anumit interval de timp dat copilul nu trage de par un copil el va fi recompensat, chiar daca in acel interval el a trantit obiecte sau a tipat.

 

Tehnici de utilizare a pedepsei

• Time-out este definit ca retragerea posibilitatii de a castiga o recompensa pentru o perioada specifica de timp, contingent cu aparitia unui anumit comportament. • Durata unui time-out ar trebui sa fie f ie scurta, intre 2 si 10 minute. De regula o perioada mai mare de 15 min. este aproape totdeauna ineficienta. • “time-in” situatie recompensatoare – comportament – time-out situatie recompensatoare.

 

.

• Nonexclusion Time-out – persoana nu este scoasa total din mediul anterior, dar isi pierde accesul la recompensa. • Exclusion time-out - persoana este scoasa total din mediul anterior pentru o perioada de timp • Ignorarea este eficienta doar atunci cand “time“time-in” este recompensatoare pentru copil si putem fi siguri ca am eliminat toate sursele de recompense pozitive.

 

Overcorrection • Overcorrection Overcorrection este o tactica de reducere a comportamentelor in care, contingent cu aparitia unui comportament problema, copilului I se cere sa efectueze un comportament care necesita un efort suplimentar, dar care este direct sau logic in legatura cu comportamentul problema. (Foxx and Azrin 1972, 1973).

 

Overcorrection • Restitutional overcorrection: cand copilului I se cere sa “repare” ce a stricat datorita comportamentului problema, problema, aducand mediul la forma sa originala, si apoi I se cer ceree sa aduca imbunat imbunatatiri atiri mediului astf astfel el incat sa arate mult mai bine decta inainte de producerea comportamen comportamentului tului problema. Positive practice overcorrection: overcorrection: atunci cand, contingent cu aparitia unui • comportament problema, copilului I se cere sa repete realizarea realizarea corecta a comportamentului pentru o anumita perioada de timp sau de un anumit numar de ori.

 



.

Extinctie;

Aceasta procedura se refera la evitarea oferirii recompensei pentru un raspuns care anterior a fost recompensat. • Sistemul de recompensare determina daca extinctia va rezulta rezulta in o descrestere rapida sau una treptata (continuu vs intermitent) • Rezistenta la extinctie este “construita in” in” sistemul intermitent de recompensare.

Interventii

pe antecedent.

 

  Evaluarea Ev aluarea abilitatilor abilitatilor Ziua 2, sesiunea 1

 

  Evaluarea abilitatilor - "The Carolina Curriculum for Infants Infants and Toddlers with with Special Special Needs" Needs"

 

ALCATUIREA ALCA TUIREA PLANULUI DE INTERVENTIE



Exemple de programe pe etape de dezvoltare



Analizarea programelor programelor terapeutice in functie de abilitati.

 

  Evaluarea periodica – periodica – urmarirea progresului utilizand scalele de dezvoltare

 

Managementul unei ore de lucru 1 – 1 – 1     

Sitting; Pauza; Notarea; Evaluarea situatiei de invatare; Vizionarea sesiuni de lucru 1 – 1.

 

ORGANIZAREA UNEI SESIUNI DE TERAPIE INAINTE DE SESIUNE  Analizarea fiselor, dosarelor anterior completate de catre colegi,  Stabilirea prioritatilor / obiectivelor zilei respective,  Alegerea si pregatirea recompenselor specifice pentru comportamente comportamentele le ce vor fi modificate, mo dificate,  Prega Pregatirea tirea stimulilor si materialel materialelor or necesare desfasurarii desfasurarii sesiunii de lucru.

 

DESFASURAREA SESIUNII DE LUCRU      

Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuiesc efectuate. Organizarea corecta a sittingurilor. Parcurgerea Parcur gerea unui numar de 8 – 10 programe intr-o sesiune, altele decat cele deja facute in sesiunea anterioara. anterioara. Ritmul de lucru potrivit copilului, ce pastreaza un nivel ridicat de concentrare, concentrar e, in ssitting itting si intre sittinguri. Tinerea copilului ocupat cu diferit diferitee activitati intre sittinguri. Organizarea Organiz area materialelor cand copilul este ocupat cu o activitate adecvat adecvataa (fara autostimulare). Chemarea si eliberarea eliberarea de la lucru la timpul potrivit.

 

     

Notarea corecta corecta la timpul si modul potrivit si cat de precis se poate. Urmarirea comportamentelor interferante. Oferirea de solutii in corectia comportamentala. Stimularea comunicarii verbale adecvate copilului cu frecven frecventa ta ridicata. Cererea comunicarii cu copilul permanent sub diferite forme creative. Stimularea permanenta a imitatiei si jocului, Incurajarea independentei si efectuarea programelor de autosrvire cand este cazul, Oferirea unei ocupatii bune si creative in timpul liber.

 

DUPA SESIUNEA DE LUCRU       

Notarea tuturor observatiilor observatiilor necesare, conform cu ceea ce c e s-a stabilit in echipa, Informarea parintilor parintilor in mo mod d obiectiv despre evolutia copilului. Ascultarea si implicarea la sedinte. Comunicarea / informarea supervizorului cu privire la problemele si succesele copilului. Participareaa cu echipa, oferirea de idei pentru imbunatatir Participare imbunatatirea ea tratamentului. Receptarea feed-back-ului de la colegi si supervizor, si aplicarea lui in tratament. Anuntarea schimbarilor de program din timp, pentru a se putea gasi solutii.

 

Evaluarea Situatiei de Invatare Situaţia  Sunt materialele materialele pentru înv învăţare ăţare pregătite ? ?    Au fost îndepărtate elementele ce distrag atenţia ?  Este aranjamentul fizic ( me mediul diul ) op optim tim ? Sarcina ?    Este sarcina clară ?    

Este sarcina potrivită nivelului de funcţionare a copilului ?  ?  Este sarcina împărţită în părţi componente ?  ?  Este specificat criteriul sarcinii ?

 

Instrucţiuni  Instrucţiuni  ?   Sunt instrucţiunile concise ?   Sunt instrucţiunile explicite ?   Reflectă ele nivelul de funcţionare al copilului ?   f inal distinct ?  ?   Au aceste instrucţiuni un început şi un final  Sunt instrucţiunile potrivite sarcinii ?  ?   Sunt instrucţiunile consecvente ?.  Sunt aceste instrucţiuni prezentate la momentul optim ?    Este intervalul dintre trial-uri optim ? Consecinţele  Sunt consecinţele ef iciente iciente (sunt recompensele întăritoare şi “nu “ –urile informale efective )?

 

Sunt consecinţele imediate ?  ?  Există vreun contrast între între recompense şi “ nu” nu”-urile -urile informale ?

 

   

Sunt însoţite consecinţele primare de o consecinţă secundară ?  ?  Este corectă frecvenţa recompensei ?  ?  ?  SS-aa dat consecinţa adecvată ?  Sunt contingenţele oricărei consecinţe bine specificate?

Distincţia Trial-urilor Trial-urilor instrucţiune trucţiune urmată de o consecinţă ?   Este fiecare ins  Este fiecare trial independent ? Prompt-uri  Promptul obţine comportametul dorit ?  ?  Prompt-ul prompt-ul instrucţiunea ( i.e., apare simultan sau imediat după   Însoţeşte promptSD) ?

 

urile diminuate progresiv şi sistematic ?  ?  Sunt promptExistăprompt-urile recompensă diferenţiată pentru trial-uri trial -uri promptate ?

 

  Aspecte ale monitorizarii activitatii terapeutului  – prez prezentarea entarea formularului de feedback

 

Lucru conform Discrete Trial •

SD= Stimul= Cerinta

Include prezentarea prezentarea unui obiect , a unei instrucţiuni sau a unei întrebări. întrebări.   SD-ul SDul trebuie să fie clar , simplu şi potrivit nivelului copilului ..    Prezentarea materialele într-un mod consistent . SD-ul (e.g.,”Priveşte(e.g.,”Priveşte-mă , priveştepriveşte-mă , priveştepriveşte-mă “.)fără ca răspunsul sau nonnon Nu repetaţi SDrăspunsul copilului să fie urmat de o consecinţă ((i.e., i.e., încheiaţi toate trial trial-urile). -urile).  SD-urile trebuie sa fie ferme dar pe un ton normal. R= Răspuns- Comportamentul în care se angajează copilul .

 Există trei tipuri de răspunsuri:  răspunsuri:  1.Răspuns Corect –  – copilul se angajează în comportamentul comportamentul dorit în 3 secunde după prezentarea SD-ului . 

2 . Răspuns Greşit –  – copilul se angajează întrîntr-un comportament comportament altern alternant ant după ce SD SD-ul -ul a fost prezentat . 3 .Non-Răspuns .Non-Răspuns-- copilul nu răspunde în 3 secunde după prezentarea SD-ului SD-ului .În colectar colectarea ea datelor , u un n nonnon-răspuns răspuns se consideră răspuns greşit . .  Asiguraţi Asiguraţi--vă de lipsa comportamen comportamentelor telor străine ( e.g.,comportamen e.g.,comportamentt auto auto-stimulativ -stimulativ sau răspunsuri multiple ).  ). 

 Limitaţi dintre şi răspuns aproximat 3 secunde ..În În unele o 5cantitate cantitat e de timp mai timpul mare sau maiSD mică între SDlaşiaproximativ R poate fiivadecvată - imediat sausituaţii până la secunde secunde   

 



SR= Stimul Întăritor –  – Consecinţa ce urmează răspunsul copilului care schimbă probabilitatea cu care comportamentul va fi reprodus .  .  corect.    Oferirea recompensei în urma unui răspuns corect.   Folosirea de “nu “ informal( i.e., absenţa recompensei) atunci când copilul demonstrează un răspuns greşit sau nonnon-răspuns după ce i s-a s-a prezentat SD-ul .  Existenţa unei consecinţe imediat după un răspuns . 



PUNCTE TARI



PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI 

 

Creativitate si initiativa    

Folosirea de recompense bune si creative in timpul liber. Comunicarea cu copilul sub diver diverse se forme creative. Investirea Inves tirea de energie in autocorestia comportamentala. Observarea copilului si reactionarea corecta la comportamente comportamentele le nepotrivite



PUNCTE TARI



PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI 

 

Responsabilitate si devotament in terapie   



Interesul in tratament si evolutia copilului. Bun jucator in echipa in paralel Interesul cu bunul lucru cu copilul. Ascultarea si implicarea la sedinta. Raport la sedinta al problemelor si succesului. Oferirea de idei pentru imbunatatirea tratamentului. Receptarea fedbackului si aplicarea lui in tratame tratament. nt. PUNCTE TARI



PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI 

 

Rezolvarea unor sarcini specifice  

Capacitatea de a face sittingul cum s-a stabilit si notat in sedinta. Intelegerea obiectivelor. Urmarirea comportamentelor comportamentelor intefer inteferanta. anta. Stimularea comunicarii ver verbale bale adecvate copilului, cu frecventa frecventa ridicata.



PUNCTE TARI



PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI 

 

Organizare si management 

Alegerea corecta a sittingurilor ce trebuie efectuate. Organizarea Organizarea corecta a sittingurilor. Ritmul de lucru potrivit copilului. Pastrarea unui nivel ridicat de concentrare, in sitting si intre sittinguri. Tinerea copilului ocupat cu diferite activitati activitati intre sittinguri. Organiz Organizarea area cand copilul este ocupat cu o activitate adecvata (fara autostimulare). autostimulare). Notarea corecta la timpul potrivit si cat de précis se poate. Chemarea si eliberarea eliberarea de la lucru la timpul potrivit.



PUNCTE TARI



PUNCTE CE NECESITA IMBUNATATIRI 

 

Generalizare si mentinere 



   

Generalizarea se refera la schimbare în comportamentul copilului în mod specific drept rezultat a ceea ce a fost învăţa fost  învăţatt. Este aproximativ analog cu “transfer  “ . “transfer Scopul final al terapiei este independenta de aceea generalizarea este un aspect important care trebuie avut in vedere inca de la inceputul terapiei. Generalizarea SD-ului; Generalizarea Generalizarea stimulilor; Generalizarea Generaliz area mediului; Generalizarea persoanelor.

 

Generalizarea Stimulului – Măsura în care un comportament învăţat intr-o situaţie este

după aceea efectuat într-o altă situaţie.    

  

cu alte persoane – abilitatea copilului de a răspunde unor persoane diferite de cele implicate în învăţar  învăţarea ea originală .  în alte medii  – abilitat abilitatea ea copilului de a răspunde în locuri diferite de “scaun  şi  masă “( e.g., pe canapea , pe podea ,la şcoală). alte SD-uri – abilitatea copilului de a răspunde la SD –uri diferite ( “ aşează-te aici “  , “stai jos “ , “ ia loc “ ) .  alţi stimuli  – abilitatea copilului de a răspunde la exemple diferite de stimuli faţă  de cei folosiţi la lecţii . S1  S2 S3 

R





S4  

 

Generalizarea Răspunsului –  – Măsura în care, prin învăţar  învăţarea ea \unui comportament,

observaţi schimbări în alte comportamente deşi aceste comportamente nu au f  ostînvăţate explicit ( e.g., învăţaţi copilul să îşi  îşi strângă jucăriile  jucăriile la SD-ul “strânge   jucăriile “ iar copilul începe în acelaşi timp să arunce gunoiul la coşul de gunoi şi  să-şi pună cărţile pe raft). R1 R2  S1 R3 R4 Menţinere    –  Măsura în care comportamente care sunt menţinute întimp (un comportament la momentul 1 iar copilul menţine comportamentul la momentele 2, 3este ). ,şi 4  învăţat R R R R I-----------------I------I----------------I---------I-----------I-----------------I -------I  T1 T2 T3 T4

 

Tehnici generale de promovare a generalizarii: Variaţi  condiţiile de stimulare în timp. 1. Variaţi  Aveţi mai mulţi profesori/terapeuţi   şi mai multe stiluri .  Variaţi stimulii .  Învăţaţi mai multe exemple de stimuli (mai multe fotografii fotogra fii a diferite pisici ). instrucţiunilor   şi ale  întrebărilor   (“stai jos “ , “ ia loc “ , “   Variaţi cuvintele instrucţiunilor ale întrebărilor şezi aici “ ). ea . Odată ce s-a ajuns la controlarea  Variaţi mediul în care are loc învăţar loc  învăţarea originală  învăţare SD-ului îndiferite camerasau de  învăţar , daţi membrilor drumul la radio , lucraţi în  să    –şi să  –şi  camere în curte, sau ecereţi familiei desfăşoare  activităţile normale în timpul sesiunilor . desfăşoare

 

2. La început , condiţiile pot fi destul de “artificiale” (SD-urile sunt limitate la cele mai importante cuvinte , se folosesc recompense tip hrană , etc. ) Totuşi ,  în timp , treceţi la condiţii cât se poate de naturale :  Transformaţi antecedent antecedentele ele (SD-uri) în ant antecedente ecedente naturale aşa cum vor apărea în afara situaţiei de  învăţar  învăţaree  (“  (“  Poţi Poţi   să să   arăţi arăţi   triunghiul” versus “  atinge triunghi”) . mulţumesc  “ , abţibilduri abţibilduri,, steluţe ,  Treceţi la recompense- laude naturale, “ mulţumesc bani ,etc .   Transformaţi trial-urile în mai puţin distincte şi mai asemănătoare cu

 

interacţiunile (folosiţi şi   diminuaţi diminuaţi   un limbaj mai natural şi evidentă recompensareatipice ). Folosiţi stimuli pe care copilul îi va întâlni zilnic (în locul stimulilor plasaţi plasaţi   pe carduri , folosiţi imagini din cărţi , obiecte din cameră , etc . ).  învăţaree  “incidentale “incidentale   “ la alte  Adăugaţi sesiunilor obişnuite , sesiuni de  învăţar

şi   ore ale zilei (orel (orelee mesei , în timpul jocului liber , et etc. c. ). Arătaţi stimuli şi prezentaţi Sd-uri aşa cum apar în mod natural .  

3 . Modificaţi recompensele . Folosiţi recompense secundare .  Subţiaţi programul de recompense pentru recompensele primare şi recompensele ce consumă timp. La început recompensaţi fiecare răspuns corect , apoi reduceţi reduceţi   rata sau folosiţi un program aleatoriu (la fiecare al 3- lea sau al 4-lea răspuns).



4.Implementaţi  reţinerea informaţiei în procedurile dvs de învăţar  învăţaree .  Extindeţi durata timpului dintre practicarea practicarea sarcinilor (treceţi de la practicarea sarcinii în fiecare zi la 3 ori pe săptămână săptămână,, la 1 pe săptămână , la 2 ori pe lună , etc .) Aceste programări sunt incorporate într-un orar de menţinere .  

orare intermitente Folosiţi mai rezistente extincţiei. de recompensare astfel încât comportamentele să fie Faceţi uz în învăţar  învăţarea ea copilului de procedura Trial-uri Extinse.

5 . Învăţaţi copilul comportamente funcţionale astfel încât acestea

să fie indicate şi întărite  întărite în viaţa de zi cu zi, cum ar fi joaca adecvată, comunicarea şi sporirea flexibilităţii  şi a toleranţei.

 

Invatare are incidentala incidentala Invat Dezvoltarea

functionale

comunicarii spontane/

 

Integrareaincopiilor cu tulburari de spectru autist gradinite si scoli normale.   

Cunostinte necesare "umbrei"scoala; in vederea integr integrarii arii copilului cu tulburare de spectru autist in gradinita/ gradinita/scoala; Atributiile educatoarei educatoarei - ce trebuie sa faca educatoarea atunci cand are in clasa un copil cu tulburare de spectru autist? Obiectivele generale de atins in scoli/gr scoli/gradinite adinite si modalitati de interven interventie tie pentru atingerea lor;