Curs 6

CURS 6 COCII PATOGENI: STAFILOCOCUL, STREPTOCOCUL,PNEUMOCOCUL, MENINGOCOCUL, GONOCOCUL

Dr. Gabriela Turcu

GENUL STAPHYLOCOCCUS CARACTERE GENERALE



coci Gram-pozitivi, dispusi in gramezi neregulate, ca ciorchinele de strugure aerobi, facultativ anaerobi imobili, nesporulati, necapsulati



Specii de interes medical





  

Staphylococcus aureus  Staphylococcus epidermidis  Staphylococcus sapropfyticus 

GENUL STAPHYLOCOCCUS CARACTERE GENERALE



coci Gram-pozitivi, dispusi in gramezi neregulate, ca ciorchinele de strugure aerobi, facultativ anaerobi imobili, nesporulati, necapsulati



Specii de interes medical





  

Staphylococcus aureus  Staphylococcus epidermidis  Staphylococcus sapropfyticus 

STAFILOCOCI

GENUL STAPHYLOCOCCUS CARACTERE GENERALE 

Coloniile bacteriene sunt:





-galben-auriu – Staphylococcus aureus  - alba – Staphylococcus epidermidis  - galben-citrin – Staphylococcus saprophyticus 



Rezistenta



rezistenti fata de conditiile din mediul extern relativ rezistenti la antiseptice si dezinfectante sunt deosebit de rezistenti la antibiotice! sensibili la Vancomicina



 



CULTURI DE STAFILOCOC AURIU

GENUL STAPHYLOCOCCUS CARACTERE GENERALE 

Patogenitate



Staphylococcus aureus sunt patogeni prin:



virulenta toxinogeneza







Staphylococcus saprophyticus adera la receptori de pe suprafata celulelor uro-epiteliale. Staphylococcus epidermidis  – infectii de proteza

PROCESUL INFECTIOS STAFILOCOCIC 

Stafilococul auriu – infectii ale tegumentelor si mucoaselor



Stafilococul auriu adera la mucoase, epitelii si endotelii, → se multiplica → elaboreaza si elibereaza enzime /  toxine → aparitia unor sindroame caracteristice



Stafilococul auriu → germene oportunist

PROCESUL INFECTIOS STAFILOCOCIC Procese infectioase de tip invaziv    

   

   

Foliculita – infectia foliculului pilos Furuncul – abces in jurul foliculului pilos Carbuncul (furuncul antracoid)  – extinderea infectiei la mai multe unitati pilosebacee si la tesutul celular subcutanat Hidrosadenita – infectia glandei sudoripare Panaritiu – infectie peri- sau subunghiala Stafilococia maligna a fetei !  Impetigo – infectie a pielii, mai ales la copiii mici, localizata pe fata sau pe membre Infectii ale plagilor chirurgicale, muscate, taiate etc. Angina stafilococica ce se poate complica cu otite, sinuzite, mastoidite Infectii urinare, uretrita, cistita, pielonefrita Anexite, infectii uterine post-abortum

Panaritiu

panaritiu

Hidrosadenita

Furuncul

Furuncul antracoid (carbuncul)

Furuncul

Stafilococie buloasa Stafilococie maligna a fetei

Impetigo stafilococic

Stafilococie barbii

PROCESUL INFECTIOS STAFILOCOCIC 

Toxiinfectii stafilococice 

Toxiinfectia alimentara stafilococica 







ingestia toxinei termorezistente a stafilococului (rezista 30’ la 100oC) sursa de stafilococ o reprezinta omul (furuncul, sinuzita, portaj asimptomatic) si animalul cu mastita sau furunculoza alimentele mai frecvent incriminate : lactate, carne, oua, peste, produse de patiserie, maioneze etc.

Leziuni de natura toxica cutanate  

 

-“sindromul pielii oparite stafilococice” – sau boala exfoliativa generalizata impetigo bulos – este forma localizata a sindromului pielii oparite - sindromul de soc toxic stafilococic

GENUL STREPTOCOCCUS



Familia Streptococcaceae → genul Streptococcus → mai multe specii Habitat – pe tegumente si in cavitatile naturale ale omului



Caracteristici



    

sferici sau usor ovalari, Ø ≈ 1µ dispunere – uneori in diplo, dar cel mai frecvent in lanturi

sunt nesporulati, imobili, Gram  – pozitivi in general aerobi, dar exista si tulpini strict anaerobe distrusi de temperaturi ridicate, apa oxigenata, fenol, tinctura de iod

GENUL STREPTOCOCCUS 

Categorii: (comportarea pe mediu cu sange) 







streptococii beta-hemolitici (de grup A)  – produc o zona de hemoliza totala, bine delimitata streptococii alfa-hemolitici (de grup B) sau viridans, prezinta o zona de hemoliza verzuie streptococii alfa-prim-hemolitici  – produc o zona de hemoliza incompleta, unele hematii ramanand intacte streptococii gamma , nehemolitici, de cele mai multe ori de origine animala

STREPTOCOCUL DE GRUP A Patogenitate  Streptococii de grup A  – patogeni pentru om  Patogenitatea e conferita de virulenta si toxicitate  Pot determina invazie locala sau sistemica 

Factori toxici:    

toxina scarlatinoasa → eruptia din scarlatina streptolizina O – distruge hematiile, este antigenica → ASLO

streptokinaza, streptodornaza hialuronidaza, hemolizinele

Vedere la microscopul electronic

Cultura cu hemoliza

Streptococi

STREPTOCOCUL DE GRUP A 

Boli determinate:       



infectii respiratorii – faringite, angine infectii tegumentare – erizipel, impetigo infectii ale tesuturilor moi  – fasceite necrozante, celulite febra puerperala scarlatina sindrom de soc toxic complicatii supurative prin propagarea infectiei  – bronhopneumonii, peritonite, pericardite, abcese, flegmoane, flebite, infectii urinare, septicemii complicatii nonsupurative – febra reumatica, glomerulonefrita acuta poststreptococica, coree, eritem nodos

Angine streptococice

Scarlatina

STREPTOCOCUL DE GRUP A 

Diagnostic 



bacteriologic – cultivarea, izolarea si identificarea streptococului serologic – dozarea ASLO si ASK (anticorpi antistreptokinaza)



Sursa de infectie – omul bolnav si purtatorii



Tratament - Penicilina

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (PNEUMOCOCUL) 

     

coci ovalari, lanceolati, dispusi caracteristic in diplo- sau in lanturi scurte Gram +, nesporulati, cei virulenti poseda capsula aerobi, facultativ anaerobi bacterii saprofite a tractului respirator superior cresc pe medii de cultura imbogatite, in prezenta CO 2 elaboreaza enzime litice sunt sensibili la lumina, uscaciune, frig, antiseptice, antibiotice

Pneumococ la microscopul electronic

Pneumococi in cultura

STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (PNEUMOCOCUL)    





virulenta e data de antigenul K de pe capsula capsula inhiba fagocitoza invazivitatea e data de hialuronidaza devine patogen dupa afectiuni ce scad rezistenta mucoasei respiratorii determina pneumonii lobare, bronhopneumonii, otite, mastoidite, sinuzite, pleurezii, meningite 30-70% din persoane sunt purtatori de pneumococ

NEISSERIA MENINGITIDIS (MENINGOCOCUL)        

apartine genului Neisseria si produce meningita coci Gram - , sferici, ovalari imobili, nesporulati aerobi, facultativ anaerobi organizati in diplococi (boabe de cafea) cresc greu, pe medii imbogatite, in atmosfera de CO 2 se gasesc numai la omul bolnav sau purtator foarte sensibili la variatii de temperatura si pH, la lumina, uscaciune, frig, antiseptice, antibiotice

NEISSERIA MENINGITIDIS Neisseria meningitidis

ADN Ribozomi Citoplasma

Membrana celulara Perete celular Capsula polizaharidica

NEISSERIA MENINGITIDIS (MENINGOCOCUL)     

 

Meningococul populeaza mucoasa faringiana se transmite pe cale aeriana rinofaringita precede meningita rezervorul de germeni → purtatorii sanatosi apare in colectivitati inchise tratamentul este cu antibiotice (peniciclina) in cazuri grave → ser antimeningococic polivalent

Simptomele

meningitei

MENINGITA

cefalee status mental alterat

Urechi fonofobie

Ochi fotofobie

Gat rigiditate

Sistemic febra ridicata

Trunchi mucoase, extremitati -petesii

NEISSERIA GONORRHOEAE (GONOCOCUL)      

bacterii strict patogene, determina gonoreea (blenoragia) coci Gram - , reniformi, nesporulati, uneori au capsula dispusi in diplococi germeni aerobi, facultativ anaerobi cresc greu, pe medii imbogatite, in atmosfera de CO 2 sensibili la lumina, uscaciune, caldura, frig, penicilina si antibiotice cu spectru larg

Gonococi

Gonococi

NEISSERIA GONORRHOEAE (GONOCOCUL)  

virulenta e data de antigenul capsular K La barbati: 



La femei: 

 

uretrita anterioara (cu puroi) → uretrita posterioara → inflamatia organelor anexe ale tractusului urogenital inflamatia colului uterin → secretii → endometrita, salpingita, rectita

La copii – ocazional → oftalmia gonococica Gonoreea – boala cu transmitere sexuala