curs 4 principiile didactice.ppt

Sistemul de autoreglare a fenomenului educa ţional Curs 4.

Delimitări conceptuale •   Legităţile   procesului   educaţional  reprezintă reprezintă relaţiile relaţiile constituite între fenomenul   educaţional   în general şi eflectăă esenţa esenţa elementele componente ale acestuia. Ele r eflect acestuia   şi exprimă   aspectul obiectiv al fenomenului educaţional. •   Exemple:   Interdependenţa   dintre   educaţ educaţie ie şi cerinţ cerinţele ele   sociale; Dependenţa   procesului   educaţional de   particularităţile individuale şi   ddee gen;   Interdependenţa   dintre   educaţie, auto autoed educ ucaţ aţie ie,, educ educaţ aţie ie perm perman anen entă tă;   Interdependenţa   dintre individ şi grup în procesul educaţional.

Delimitări conceptuale •   Principiile educaţionale   reprezintă un sistem de norme şi cerinţe de  bază ce   influenţează şi determină relaţia finalit lităţi ăţi,, conţin conţinut, ut,   form dintre   fina forme, e, metod etode, e, co conntex text educaţional,   asigurînd   efici eficien enţa ţa şi   succesul   acţiunii

educative. •   Exemple: Principiul umanizării procesului educaţional, Principiul democratizării,   Principiul   educaţiei   conform naturii, Principiul educaţiei con onfform cu cult ltuurii, rii, Prin rincipiu ipiull clim climat atuului lui pozitiv itiv în educaţie, etc.

Delimitări conceptuale Principiile didactice   funcţionează  ca norme  şi cerinţe  în diverse contexte  educaţionale, însă  au o relevanţă deosebită  pentru educaţia formală, reglementînd strict procesul de  învăţămînt. Principiul   este o   teză fundamentală de   maximă   generalitate cu caracter de lege a   căror   respectare   asigură asigură eficienţa eficienţa   procesului didactic. Din traducere   principiu   ” desemnează   temei, început, cel  mai important, primul” important,  primul”..

Sistemul de principii didactice 1. Principiul   intuitivităţii (unităţii  dintre senzorial   şi raţional) –  exprimă   neces necesit itat atea ea stud studie ieri riii ob obie iect ctel elor or,, fen enom omen enel elor  or  şi  proceselor prin intermediul intermediul  simţurilor (cunoaşterea senzorială), ca punct de plecare şi de  uşurare a  înţelegerii esenţialului  spre cunoaşterea logică, raţională . • Percepţii Percepţiile le şi reprezentă reprezentările rile nu sunt simple imagini ale  realităţii, ci ele sunt acte psihice de  cunoaştere activă. În acest context, a  înseamnă a observa şi observa şi a  a gîndi în acelaşi timp. intui  înseamnă a •   Mijloace şi   forme de realizare –   –   machete, machete, modele, modele,   reprezentări   grafice, mijloace audio-vizuale, demonstraţia, audio-vizuale, demonstraţia, modelarea,  modelarea, simularea, etc. •

Au   susţinut   principiul   intuiţiei   J.A. Comenius, J.J. Rousseau, J.H. Pestalozzi, I. Creangă, M. Eminescu, D. Hume, J. Locke, ş.a.

Sistemul de principii didactice  2.  2. P r i nci pi ul  legăturii  te  teor i ei cu pr acti cti ca. ca.  Acest principiu  exprimă necesitatea  îmbinării  actului de  însuşire a  cunoştinţelor  teoretice cu actul de   însuşire a   cunoştinţelor   practice sau de formare a  şi deprinderilor practice.  priceperilor  şi • Practica   este un izvor al teoriei şi   crite criteri riul ul de ve veri rifi fica care re al acesteia, ea valorificînd teoria, iar  teoria este izvorîtă din practică, ea transformă cunoştinţele în convingeri ştiinţifice. •

M i j loa loace de r ealiz li zar e  –  exemplele,  –  exemplele,   argumentări, exerciţii, activităţi didactice activităţi  didactice cu caracter aplicativ –  laborator,   laborator, ateliere,  activităţi în  activităţi  în cercuri de specialitate (tehnico - ştiinţifice), -  ştiinţifice), vizite,  vizite, excursii didactice, muzee, expoziţii muzee,  expoziţii de  de profil, etc.

Sistemul de principii didactice 3. Principiul însuşirii conştiente şi  act   actii ve a cunoştinţelor   exprimă  s ă necesitatea ca  învăţarea să  se  facă  cu  ştiinţă, să-ţi dai seama,  să înţelegi semnificaţiile  obiectului/procesului studiat şi,  în acest context să  depui un efort mental (gîndire)  şi, după  caz un efort acţional,   de aplicare a   cunoştinţelor, adică să fii   conştient şi activ în acelaşi timp. R egul guli de   ap aplic li car e a pr i nci nci pi ului  ului  –   folo folosi sire rea a de   explicaţii,   argumente, exemplificări,   reali realizar zarea ea de conexi conexiuni uni între între vechil vechilee şi   noile   cunoştinţe, crearea şi   rezol rezolva varea rea de   situaţii prob proble lema mati tice ce (man (manif ifes esta tare rea a gînd gîndir irii ii creatoare),   întrebări retorice, retorice, probleme, probleme, simulări,  simulări, etc.  etc.

Sistemul de principii didactice 4. Principiul  sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor  –   –  exprimă  exprimă necesitatea ca materia de studiu  să  fie  structurată  în  secvenţe  de cunoştinţe   ordo ordonat natee într-o într-o con contin tinui uitat tatee   log logic ică, ă, ştii ştiinţ nţif ific icăă şi  pedagogică şi   ca alcătu tuia iasc scăă   un care în final,   să alcă un sistem informaţional. Succesiunea  secvenţelor  de   de studiu trebuie  făcute într-o ordine  logică, fără  întrerupere,  adică să decurgă  în mod firesc una după alta. Această cerinţă  este  asigurată  atît prin   documentele  şcolare  (planul cadru,  programele   şcolare,   manualele   şcolare), cît şi   prin activita activitatea tea   didactică  propriu-zisă. Reguli de aplicare de aplicare a principiului  -  rezumate, conspecte, sinteze,  clasificări, tabele; învă învăţa ţare rea a să se   facă   ritm ritmic ic,, la inte interv rval alee opti optime me,, asig asigur urîn înd  d  restructurarea şi restructurarea şi reordonarea  reordonarea cunoştinţelor   cunoştinţelor  noi,  noi, etc.

Sistemul de principii didactice 5.   Principiul   ac accesibilităţii cunoştinţelor (respectării   particularităţilor   particularităţilor  de  vîrstă şi   individuale)   – exprimă  necesitatea ca materia de studiu să   fie fie astf astfel el   vehi vehicu cula lată tă (tra (trans nsmi misă să şi asimilată)   încît să fie   înţeleasă cu o   anum anumit ităă uşuri uşurinţ nţă, ă, corespunzător particularităţilor  de   vîrstă (potenţialul  intelectual, fizic, nivelul pregătirii anterioare) şi individuale ale elevilor. R eguli guli de a plica  plicarr e a pr i nci nci pi ului  ului  –  oferirea  oferirea de sarcini cu grad de dificultate ce poate fi depăşit   prin prin mobiliz mobilizarea area   potenţialului   intele intelect ctua uall al elev elevul ului ui şi   cu îndru îndrumar marea, ea, monitoriza monitorizarea rea profesoru profesorului; lui; temele   diferenţiate   pentru   acasă,   lectura şi   bibliografia suplimentară;   împărţirea   clasei în grupe relativ apropiate sub raportul   potenţialului intelectual şi repartizarea unor sarcini diferite, etc.

Sistemul de principii didactice 6.  Principiul   Principiul   însuşirii  temeinice a  cunoştinţelor  –  aprofundarea cunoştinţelor   asimilate,   trăinicia   lo lor în tim timp, rapi rapidditat itatea ea şi fidelitatea cu care acestea sînt reactualizate, precum  şi  folosirea eficientă, operativă  a  cunoştinţelor,  priceperilor, deprinderilor în activităţile de învăţare şi în cele practice.

Temeinicia învăţării Temeinicia  învăţării  -

din perspectiva elevului - este  determinată de modul în care s-a realizat învăţarea. Temeinicia este asigurată de învăţarea conştientă, motivată, activă şi sistematică,  dar  şi  şi  de  procedeele de fixare şi   memorare   conştientă,   de repe repeta tare re eşalonată, de exerciţiile de transfer, de aplicaţiile practice etc.

Sistemul de principii didactice 7. Principiul  individualizării şi diferenţierii învăţării  -  elevului i se creează condiţii  în care ar tinde spre  unitate, fapt determinat de standardele educaţionale, cît şi spre diversitate, fapt determinat de  diferenţele individuale.  Diferenţierea învăţării  –  strategia de organizare a  corelaţiei  profesor-elev, care   urmăreşte   individualizarea   activităţii   pedagogice,   adică   adapta adaptarea rea la  particularităţile  particularităţile psihologice ale  fiecărui elev.   adaptarea practicii didactice la  particularităţile I ndi ndi vi duali ualizzar ea i nst nstr uir ui r i i  –  adaptarea  biopsihoculturale  biopsihoculturale ale elevului. gîndire, e,  Diferenţe   cognitive –   varietatea   achiziţii achiziţiilor lor şcolare, şcolare, manifestă manifestări ri   de gîndir strategii de învăţare; valori cultural culturalee şi   morale,   credinţe,   ccod odur urii de  Diferenţe   socioculturale –   valori comunicare, modalităţi de socializare;  specificul individual al  motivaţiei, curiozitatea, interesul.  Diferenţe psihologice  Diferenţe psihologice –   –  specificul

Caracteristicile principiilor didactice/educaţionale:

• Caracter obiectiv • Caracter general  general  • Caracter istoric • Caracter subiectiv subiectiv • Caracter dinamic • Caracter sistemic. sistemic.

Funcţiile principiilor: • Reglează Reglează şi autoregl autoreglează ează fenomenul fenomenul educativ educativ / activitatea educativă; • Orientează Orientează traseul educativ educativ pe baza baza obiectivel obiectivelor or

 propuse de profesor; • Formează Formează practi practica ca educat educativă ivă prin respectarea respectarea unor

reguli; • Prescrie Prescrie abordări abordări şi moduri moduri de relaţionare relaţionare specifică specifică în în raport cu activitatea de învăţare; • Conferă legitimita legitimitate te acţiunilor acţiunilor instructiv instructiv-educative  proiectate şi realizate.