Curs 1. Introducere in Statistica

 

Introducere î n statistică

1. In Inttroducere şi concepte de bază  în statistica socială

Conf. univ. dr. Valeriu Frunzaru

 

Cuprins •

Elemente de istoria statisticii statisticii

•

La ce folosește statistica?

•

•

olosit. Statistici și parametrii Limbajul f olosit. Niveluri de măsurar măs urare e

 

Elemente de istoria statisticii •

Etape (Lazarsfeld, 1961):

1.

faza pregătitoare (mijlocul sec XVII – începutul secolului XIX)- dificultatea de a obține date numerice pe teme sociale Hermann Herma nn Conring Conring (1606-1682) (1606-1682): ”Just as it is impossible for the doctor to give advice for the recovery or

preservation of health when he does not have some salient knowledge of the body, so it is also impossible for anyone who does not have knowledge and awareness of the facts of public life to cure it either in its totality or in some of  its its part partss” (ap (apud ud Laz Lazarsf arsfel eld, d, 1961 1961,, 10) 10)

John Joh n Graun Grauntt (1620(1620-167 1674) 4) – părintele demografiei William Petty (1623-1687) – political aritmetic. Compară Body Natural și Body Politic: ”… to practice upon the politic, without knowing the symmetry, symmetry, fabric, and proportion of it, is as casual as the practice of old women and empirics.” (apud Lazarsfeld, 1961, 10)

 

Elemente de istoria statisticii 2. Secolul XIX: Lambert Lamb ert Adolphe Adolphe Jac Jacque quess Quete Quetelet let (17 (179696-187 1874) 4) – probabilități, frecvențe

Pierre Pierr e Guillaume Guillaume Frédé Frédéric ric le Play (1806-1882) (1806-1882) – bugete de familie Statistică = germană staatskunde (știința despre stat) = latină status (stare) ”…statistica a fost considera ”…statistica considerată, tă, de la început și până la finele secolului XIX-lea, o știință socială” (Rotariu et al ., ., 2006, 18)

 

Stati St atist stică ică – defin definiție iție

•

”știință ce se axează în pri principal ncipal pe tratarea inf informațiilor ormațiilor numerice obținute la nivelul unor mulțimi de entități, informații prelevate de la fiecare entitate în parte (sau de la o submulțime) și care conduc la rezultate cu ref referință erință la ansamblu, și nu la entitățile componente luate individual”

(Rotariu et al ., ., 2006, 18)

 

Auguste Augus te Comte Comte (1798-185 (1798-1857) 7) •

”Cred că este deja hazardat,  încă de pe acum, acest termen nou [sociologie], echivalentul exact al expresiei mele, deja introdusă, de fizi fiziccă soc ociială, lă, pentru a putea

d esemna printar-fi uln nui m parte complementară fil ozofie ofiei naetur turauleniccare această se raportează la studiul pozitiv al ansamblului legilor fundamentale propr pr oprii ii fenome enomenel nelor or sociale” (Co Com mte, 1830830-18 184 42/ 2002, 135) •

Știința parcurge trei stadii diferite: teologic, metafizic și pozitiv.

 

Pierre Pierr e Guillaume Guillaume Fréd Frédéric éric le Play Play (180 (1806-188 6-1882) 2) •

•

”In order to find the secrets of the governments which provide mankind with happiness based on peace, I have applied to the observation of human societies rules analogous to those which whic h had directed my own mind in the study of minerals mi nerals and plants. I construct a scientific mechanism.” (apud Lazarsfeld, 1961, 39)

”The surest way an outside observer has to know the spiritual and material life of people is very similar to the procedure which a chemist che mist uses to unders understand tand the nature of mineral.” (apud Lazarsfeld, 1961, 51) (analiza bugetului familiei)

 

La ce folosește statistica? Putem răspunde la întrebări de cercetare și la ipoteze.

1.

Care este nivelul de încredere a populației adulte adul te a României în partidele politice?

- Realizăm o cercetar cercetare e pe un eșan eșantion tion și extrapolăm rezultat rezultatele ele la nivelul întregii populații adulte. Măsurăm o variabilă cu ajutorul căreia descriem populația cu privire privi re la această caracteristică. 2. Care este procentul de femei din populația României?

- Realizăm o cercetare la nivelul într  întregii egii popu populații lații (r (recensămân ecensământ). t). Măsurăm o variabilă cu ajutorul căreia descriem populația cu privire la această caract caracteristică. eristică.

 

La ce folosește statistica? 3. Care este rela relația ția dintr dintre e genul soci social al și materia materialism? lism? - Realizăm o cercetare pe femei și bărbați apoi comparăm nivelul mediu de materialism al celor două grupuri 4. Cu cât crește prezența la cursuri cu atât crește media notelor obținute.

- Comparăm variațiile a două variabile care caracterizează aceeași populație.

 

La ce folosește statistica? 5. Cu cât crește nivelul de inteligenț inteligență, ă, educația, experiența în profesie prof esie și abi abilitatea litatea de a lucra în echipă, cu atât crește crește salariul. - Facem o cercetare prin care măsurăm mai multe variabile independente pentru a explica variația variabilei dependente. 6. Cum a evoluat speranța de viață în România după anul 1990? - Comparăm evoluția datelor care caracteriz caracterizează ează o singură unitate statistică (o țară)

 

La ce folosește statistica? Ce decurge din exemplele anterioare: - comparația stă la baza statisticii (cunoașterii în general) - putem face cercetări pe eșantioane sau pe întreaga populație - putem face cercetarea pe o mulțime de unități statistice (mulțimi statistice sau populații statistice) sau pe o singură isti ticcă (”obiect”, t”, individ statistic, individ sau unitate statis multe valor orii în momente diferite persoană) care are mai mul

 

La ce folosește statistica? ₋ put putem em face face o ccer ercet cetar are ed desc escript riptiv ivă ă sa sau ue expli xplica cativ tivă ă ₋ putem face inferențe plecând de la datele din eșantion la  întreaga  întreag a populație. ₋ putem folosi folosi toa toate te tipurile de nivele de măsurare: nominal, ordinal, interval, raport statistică, unitate statistică, eșantion, statistic statistică ă Termeni: populație statistică, descriptivă, statistic statistică ă inferențială inferențială ₋ statistică descriptivă: frecvența, media, mod etc. ₋ statistică inferențială: inferențială: când inferăm de la eșantion la populație sau când facem corelații, comparăm mediile a două grupuri etc.

 

Datele statistice din eșantion se numesc statistici , iar datele statistice stati stice din populație se numesc  parametri .

Parametru

Statistică

N

n

μ (miu)

x      ̄

Proporția

π (pi)

P

Varianța

σ2 (sigma la pătrat)

s2

σ (sigma)

s

ρ (ro)

r b

Valoare numerică Număr de cazuri

Media

Deviația standard Corelația

Coeficient de regresie

β (beta)

 

Niveluri de măsurare a le variabilelor (Malhotra, 2010/1996, 285) Scală

Caracteristici de bază

Exemple

Calcule statistice permise

Nominală

Numerele identifică și clasifică obiecte. Sunt doar coduri

Ordinală

Numerele indică poziția relativă a ordinea într-o obiectelor, dar nu și distanța dintre clasificar clasificare, e, scalele de ele tip Likert

Mediana, Corelația rangurilor

Interval

Diferența dintre obiecte poate fi comparată; punctul zero este arbitrar

Temperatura (Celsius), (Celsi us), nivelul de inteligență(IQ)

T-test, ANOVA, regresie, analiza factorială

Raport

Există punct zero

Vârsta , venit, costuri,

Medie geometrică

gen, religie, etnie

cota de piață

Procent, mod, chipătrat

 

Niveluri de măsurare măsurare a le variabilelor

Exemplu: Scală nominală: numărul grupei Scală ordinală: locul I (prima medie din sesiune), locul II (a doua medie din sesiune) șamd Scală interval: notele obținute la examene prezența la cursuri și seminari seminariii de la 0% (nicio Scală raport: prezența prezență) prez ență) la 100% ( a fost la toate cursurile cursurile și seminariile) seminari ile)

 

Niveluri de măsurare măsurare a le variabilelor Scale discrete și scale continue de măsurare (în engleză discrete, nu discreet )

Exemplu: •

•

Scală discretă: notele finale (din catalog); numărul de ani de studiu absolviți Scală continuă: nota de la l a examen sau de la seminar; prezența la cursuri și seminarii în procente

 

Tabele de frecvenţe Note Not e la exa examen men Frecvențe

Procente

Procente valide

Procente cumulate

7

2.0

2.6

2.6

82

23.5

30.9

33.6

4 5

14

4.0

5.3

38.9

6

59

16.9

22.3

61.1

7

67

19.2

25.3

86.4

32

9.2

12.1

98.5

4

1.1

1.5

100.0

265

75.9

100.0

84

24.1

349

100.0

3

Valid

8 9 Total Valori lipsă (absenți)

Total

 

Frecvența Frecvenț a notelor obținute la examen examen (plăcintă) 2.0 3 24.1

4 23.5

5 6

1.1

7 9.2

4.0 16.9 19.2

8 9 absenți

 

Frecvența notelor obținute la examen (coloane) 30 24.1

23.5

25 20

16.9

19.2

15 9.2

10 5

4

2

1.1

0 3

4

5

6

7

8

9

absenți

 

Frecvența Frecven ța notelor în funcție de gen (coloane) 45 40.0

40 35 30

26.7 23.0

25

18.1

20

21.7

19.7 15.6

15

5 0

10.2

8.9

10 0

2.3 3

2.2 4

4.3

5

2.2 6 studenți

7 studente

8

4.4 .7 9

absenți

 

Timpul dedicat de elevii de liceu pentru diverse activități (%) (bare) munca în gospodărie sau în afara gospodăriei

8.8

practicarea unui sport

25.9

cititul cărților

pregătirea pentru școală

30.3

9.3

sub 1 oră

15.9

24.0

32.4

0% nu acord timp

25.0

37.1

29.9

20% 1-2 ore

28.2

40.4

40%

60%

3-4 ore

19.9

11.9 10.0

24.1 4.5 1.8

14.6 5.8

80%

100%

peste 4 ore

 

Materialism (histogramă)

 

Scatt Sca tterp erplot lot (SPSS) (SPSS)

 

Scatt Sca tterp erplot lot (SPSS) (SPSS)

 

Raportarea datelor statistice procente: ”Majoritatea ”Majoritat ea persoanelor din eșantion sunt femei (76%) , cu studii superioare (84%).” ”Twenty-two percent of participants were breakup initiators, 44% were non-initiators, and 34% indicated that the split was mutual.” ”Nearly half (49%) of the sample was married.” ”Aproximativ o treime dintre studenți (33.6%) nu au obținut o notă de trecere la cursul Metode și tehnici de cercetare.„ (vezi Tabel Tabel frecvențe, f recvențe, sli lid de 17 ) Atenție!

Nu începem propoziția cu cifre. Chiar și numerele scrise cu litere trebuie evitate la începutul propoziției . Exemplele date sunt din articole științifice, unde prezentarea de procente se face mai ales în descrierea eșantionului. În rest, se prezintă date statistice mai complexe.