Curs 1- Generalităţi.Epidemiol.Etiologie ET

CURS 1 GENERALITĂŢI EPIDEMIOLOGIA EDENTAŢIEI TOTALE ETIOLOGIA EDENTAŢIEI TOTALE 1. GENERALITĂŢI DEFINIŢIA EDENTAŢIEI TOTALE : Edentaţia totală este acea stare clinică patologică a sistemului stomatognat caracterizată prin absenţa tuturor organelor odonto-parodontale de pe unul sau ambele maxilare, după perioada lor normală de erupţie, însoţită de afectarea principalelor funcţii ale sistemului stomatognat (masticaţia, fizionomia, fonaţia, deglutiţia, automenţinerea).

Edentaţia totală reprezintă cea mai gravă mutilare a arcadelor dentoalveolare şi a sistemului stomatognat în ansamblul său.

2. EPIDEMIOLOGIA EDENTAŢIEI TOTALE Incidenţa edentaţiei totale în rândul populaţiei se menţine şi astăzi ridicată, cu tot progresul înregistrat în domeniul stomatologiei. Aceasta s-ar datora în primul rând factorului civilizaţie, ce se însoţeşte de o diversificare a alimentaţiei care contribuie, implicit, la o creştere a incidenţei îmbolnăvirilor prin carie şi parodontopatie, cauzele cele mai frecvente ale edentaţiei totale. 2.1. Incidenţa edentaţiei totale în funcţie de vârstă Ridicarea continuă a standardului de viaţă a condus la prelungirea vieţii, la creşterea duratei de viaţă, fapt de ce aedentaţie contribuittotală şi contribuie substanţial la menţinerea unui medii procentaj ridicat în rândul populaţiei vârstnice.  Studii statistice recente (noiembrie 2003), coordonate de Clinica de Gnatoprotetică din Iaşi, sub patronajul OMS-ului, efectuate pe un lot de 10415 subiecţi aleşi în mod arbitrar, au arătat că incidenţa edentaţiei totale în rândul populaţiei ţării noastre este de 10,33% (1082 subiecţi), dintre care:  201 (1,55%) adulţi;  881 (8,45%) vârstnici.  Pe grupe mai mici de vârstă rezultatele noastre au arătat o incidenţă a edentaţiei totale de:  0,74% , în grupa de vârstă 20-39 ani;  17,84%, în grupa de vârstă 40-59 ani;  70,89%, în grupa 60-79 ani; 10,53% , în grupa 80-99 ani.

Rezultate asemănătoare au fost raportate şi de alte studii statistice efectuate în Statele Unite ale Americii de National Institute of Dental Research (NIDR), care au stabilit o incidenţă a edentaţiei totale de:  4% în rândul adulţilor;  41% în rândul populaţiei vârstnice. 

 Alte statistici au raportat că în ţările dezvoltate (Germania, Finlanda, Suedia, Anglia) aproximativ 30% din populaţie prezintă o formă clinică a edentaţiei parţiale sau totale.  În Europa, serviciile competente de statistică demografică estimează că 30 milioane de persoane sunt edentate total, ceea ce reprezintă aproape 10% din populaţia totală. Datorită incidenţei crescute a edentaţiei totale în rândul populaţiei vârstnice, multă vreme s-a crezut că pierderea dinţilor este inevitabilă odată cu înaintarea în vârstă, fiind considerată un proces normal de îmbătrânire. În ultimele decenii s-a demonstrat însă că pierderea dinţilor este nu numai consecinţa unui proces normal de îmbătrânire a cavităţii orale în contextul îmbătrânirii generale a organismului, ci reprezintă şi sechele ale unor procese patologice orale dobândite în cursul vieţii, care contribuie la accentuarea lui. 2.2. Incidenţa edentaţiei totale în funcţie de sex:  la femei 50,83%;  la bărbaţi 49, 17%. 2.3. Incidenţa edentaţiei totale în funcţie de mediul domiciliar:  mediul urban: 68,30%;  mediul rural: 31, 70%.

2.4. Incidenţa edentaţiei totale în funcţie de regiunea geografică:  în regiunile de deal: 52,22%; în regiunile de câmpie: 22,09%;  în regiunile montane:16,69%. 2.5. Incidenţa edentaţiei totale în funcţie de gradul de instruire a populaţiei:  subiecţii cu nivel redus sau mediu de pregătire (şcoală elementară, profesională sau liceală: 65,71%;  subiecţi cu grad de instruire este ridicat (studii superioare): 11, 46%. 

2.6. Incidenţa totale în22,37%; funcţie de localizarea maxilară:  edentaţieedentaţiei totală bimaxilară:  edentaţie totală maxilară: 44,64%; edentaţie totală mandibulară: 32,97%.

Rezultatele obţinute sunt în acord cu alte statistici internaţionale care au arătat că dinţii maxilari dispar mai repede de pe arcadă decât cei mandibulari, dar la femei, rata acestor pierderi este mai accentuată decât la bărbaţi. 2.7. Necesarul de tratament în rândul populaţiei edentate total:  edentaţi total netrataţi: 60,35%; 39,65%.



edentaţi total trataţi cu proteze total amovibile acrilice convenţionale:

3. ETIOLOGIA EDENTAŢIEI TOTALE În etiologia edentaţiei totale se recunosc o serie de factori determinanţi şi factori favorizanţi, care contribuie în proporţii variabile la pierderea dinţilor de pe arcadă. 3.1. FACTORII DETERMINANŢI sunt reprezentaţi de: Cauze aparente: incluziile dentare totale. Cauze congenitale: anodonţia totală caracterizată prin lipsa totală a mugurilor dentari. Cauze dobîndite: cauze locale: caria dentară şi complicaţiile ei;  parodontopatia marginală cronică;  traumatismele complexe dento-prodontale şi ale masivului osos facial;  tumorile benigne şi maligne ale maxilarelor;  osteopatiile inflamatorii ale oaselor maxilare;  supraerupţia continuă a dinţilor;  cauze iatrogene determinate de: profilaxia insuficientă a afecţiunilor 

odonto-parodontale, a terapiilor stomatologice necorespunzătoare, a extracţiilor dentare nejustificate, a erorilor de raţionament în întocmirea planului de tratament, a erorilor de execuţie clinică şi tehnologică.  cauze generale: diabetul zaharat;  osteoporoza senilă;  rahitismul. 

3.2. FACTORII FAVORIZANŢI  Factorii genetici care influenţează în proporţie de 80% rezistenţa individuală la îmbolnăviri prin carie şi parodontopatie: 

rasa;

 vârsta şi sexul.  Factorii de risc, 

reprezentaţi de:

consumul de alcool,  consumul de cafea,



consumul de tutun,

care s-au dovedit a avea o contribuţie majoră în creşterea ratei de pierdere a dinţilor şi în creşterea incidenţei edentaţiei totale.  unele profesii: cofetari, patiseri, brutari,vopsitori, tipografi, mineri, care prin natura lor determină o creştere a incidenţei bolilor odonto-parodontale, accelerând ritmul de pierdere a dinţilor şi ducând în final la instalarea precoce a edentaţiei totale precoce .  Factorii socio-demografici şi economici reprezentaţi de: nivelul ocupaţional scăzut al populaţiei;  condiţiile de viaţă şi muncă precare;  stilul de viaţă dezordonat,neechilibra.t  gradul de educaţie sanitară privind îngrijirea sănătăţii orale, care se 

reflectă în atitudinea şi comportamentul populaţiei faţă de prevenirea îmbolnăvirilor orale ;  caracteristicile sistemului de asigurare a sănătăţii , care poate contribui într-o proporţie considerabilă la creşterea incidenţei edentaţiei totale în rândul populaţiei atunci când nu este gândit logic.

 