curatarea karmei partea II

Capltolul5 Blocqie ji nlveluri de congtiinti Dupi dece,suntintrebat,intotdeauna: crn. Cumeste prirniti o asdeldeexperienfi?Cumreacfioneazi, in genenl, persoanele ciron li se analizeazd auracauzali,cind sunt pusein fala unui astfelde fenomen?Pe parcursuldendirii acestuia,sfuntelecevaanume?

Spirlt deachle

Evident,sepoatespunecI simplulfaptdea sc supune unei citirl a aureicauzaleestedejadovadaunei anumedeschiderla spiritului. Totuqi,mi s-aintimplal in mal multe rinduri, ca anumitepersoanesi aib6,de fapt, spirttutmai pufin deschisdecatar fl fost decrezut.Sunt,dercguli, acele persdane cart ,,gtiutotul9i carcauintelestotul,, agwcasi vorbescdespreaceleacareau citit totul, sauaproape totul,in acestdomeniull caresunt convlnseci nu le mal lipseqte deceto slnguri informafie,de tip karnr.lc,pentrua fa@un pasdecisivin evolullalor, Doarci... Doarci respectiva informafie,gi aEtasarcln ochi,trebuiesi meaqi, obligatoriu,,,pedirec[ialirulul', pro. ptiei lor personalitiligi propriilorlor aspimtii!VrcausXspun ci acestepersoane nu accepti,in ad6ncullor, si la6esdiasi

Ddntel )ku oit-Gitdidat'

la ivealdintAmpliri ori atitudini din kecut, delocmigulitoate, chiar daci acesteale-ar putea oferi explicatia penku dificullilile pe careIe intampinein prezent. AceasGdeschiderea spiritului esteo calitatemult mai rari decit s-ar crede,inhucat rimifi,tele de susceptibilitate, carehdiescinci in mulli dintrenoi, sunt un obstacolseriot prin in evolufianoasd, evolufiecaretrece,in modin€vitabit, hcircituri debarasareade lest, adici abandonareaoricirei desprecarevorbescaici s-arp!.rinutile. De altfel, deschiderea niuel de congtiinld, Este caDacitalea tea numi, mai de4rab6, de a vedealucrudle de undevade sus, dink-o perspectili rnai pe cit posibil,reflexeleegocenMc€ qi largi, hsanddeoparte, apriorice.Acestnilel decongtiinldnu atenici o conving€rile c4numim,iu mod obignuitgi gene.dfizand, cu ceea legituri inteligenlESi nici cu bagajulintel€ctual.Este vorbaaici nu numai - daci imi esteingiduiti aceasti€xpresie- decantitateo de loc liber in conqtiintd,ci $ deooinla dea faceloc, petcar€ne obligi si ne evoluim. tru noi concepte, Nici nu ne ddmsuficientdebineseamadeconsecintele pecarcl€ pot avea,asuDra !'ielii noastr€,nofiuniprecumexistenli anterioari si realitatecauzali, din momentulin carenu le mai privim ca pe niqte simple teorii mctafiziceinteresant€ sausedu(itoare. Asumarealor schimbitotul. o ristumarea valorilor,carcpoate Penhuci presupune sddeacompletpestecapo intr€agiviati. D€sigur,rim6nede mai mult asupn acesteiprobleme, vizut daci, aplec6ndu-ne determinatidevreoproblemide sinitate, de exemplu,ajungem la concluziaci ar hebui si ne schimbim. Blociri Ca figur; de stil, am puteaspuneca memoda noastrd camca un foietaj de pliestedispusiil stratud suprdpuse, 52

llatrk tflnne

cinti. Uneleskaturi sunl mai la supnfati, altele,evident, dedesubt, in adincul inconqtientuluinoshu. lar rivasul din plicinti esteScinteianoastri divini, Sinelenostru imuabil, pur c-aun diamant,ciruia nimic nu-i poatelua din strilucire. Mancatulprijiturii ins€amnitocmaiioce(carea dea fi in contactcu aceastd rcalitatesupremf,,car.eeste\tata, Crcstiniivor spunecAesteechiralentulinterioral lui Christossi c,i boala sauinceycarile la circ sunlemsupusi.cu atat mai mult drc.i i$i au origineaundeva,intr-un trecut indepirtat,r€prezintS prilejuri sau pretextepentru incercidle de eliberare,de la un nivelIa altul,inliuntrul nostru. Blocirile succesive cu carene putemconfrunlasunt, putut dupi cite am si obsery de mai multe feluri, c€l mai - ca factor frecventfiind spaima.Spaimaeste,incontestabil de memorarepecarel-am€videntiatdeja- un impodanlmolor deblocaj.Danechircestepersonalitatea, demulteori chiar liri si ne dim seama. Da se poatemanifestaintr-o rnie dc feluri diferite, neducindniciodatilipsi d€ subterfugiisi opurandu-seades€a\roinlciconstientea celuicalear vrcasi inleleagd. Astfel, mi s-aintimplat frecventsi primescpersoane pentruo citire cauzalisi si fiu in imposibilitatea de a le analizain liniste, micar cinci minute liri intrerlpere, rcspectivele Delsoane liinrl cuprinsedeputemicerlureride burti, de exemplu. De cde mai multe ori, credemci estepovan incirciturii careestela odgineaunui importantblocajde memoyie, Dar,lucnrrilesunt depa e de a staintotdeauna asa.Ceamai mrrc parlea eveninlcnlelor scoase la luminasi careauo incid€nti kanniciisunt, de fapt,intampliri mirunte. Firi nirnic pe cayeni l€ imaginim unedin marilc dnme spectaculoasc ori si pcnh! caye,o pattedin noi s-arputeam6ndridea le fi triiit. Nu tofi au triit o decapitarein piata publici, sau o moartelenti, inchi$ide vii intr-un mormantdin Egiptulantic. rireste, existi si astfelde arnintiri,dar €l€ apafti[ unui

DahEItleurc6-Gtvdwlan

Erup resffins fi nu acesteasunt, neapirat, c4le cate ies la suprafati. Majoritnteadnilor careptovoaci blocajesunt, in opiniamea,in principal,celedela nivelul inimii, celedin dngoste,ale unei iubiri neimpirtiQite, ostracizate,umilite, care duc la un de sine... sau carepleaci de [a asta.Sunt rini ale sufletului, care provoaci,drept consecinfd'rini ale corpului gi repllereaac4stuia,sub diferite forme, prin reflex de auto pedepsircsau de autoapirarc. Blocajul memorieinu devineevidentneapint inci dela incepereacitirii, casi irnpledlcefinalizareaacest€ia.Sepoate rnanifestabrusc, atunci c6nd nici nu ne a€teptim, in plini activitate,a{a cum s-a intffmplat in cazul lui Cecilie,evocat mai devrcme.Este ca {i cum un mecanismsubtil, in ceamai ar spune:,,Stop!Aiunge, marepartea timpulul necontrolat, prea am auzitdgstul",sau:,,Nu,doarepreatare$i ptesupune multc implicafii.. ." Se consideri ci acestreflex de replierc ii provoaci o marc dezamfuirecelui sauceleicarcdoreqtesi Hiasci o astfel de experienfi, pentru cEesteca o cenzuti, impoMva demetsului lor deliberat.$i, mu(i mi-au spus:,,Inseamnici estefoarte Erdv,pentu ci o patte din mine nu vreasi qtle." El bine, nu! Din fericire, in ceamai mare parte a cazurilor, lucrurile nu stauata, $i, daci o auri cauzal5serepliaz5,asta nu inseamnd,neapdnt,ci estevorbadesprecel,aingrozitor! Intimplirile simple $i obitnuite, p€ cnre viala ni le aducein cale pi care,uneori, ne pun in situatii dificile, nu fac din noi, neapint, nigte fiinfe in suferin$, caresuporti consecinfeleunor rini necicaMzate. De fapt, noi inQinene crcim propriileinchisori, $i accstea sunt intotdeauna,pe misura felului in careprivim situatiile pe carele avemde infruntat. Poatesi pari ccvabanal, dat nu tealizim intotdeauna ce semnificalie$ c€ implicafii pot avea,sauce reactii in lant pot declanga. 54

B.iil. k t,r.t

,..,

Cauzemici, efecte importante

imi aducin rnod deosebitamintede povestealui Syl!ain, carea venitsi mi consultein legituri cu o durelemisterioasi la genunchi,careil impiedicah toateactilitilile sale zilnic€.M€moriacauzalidecareselegaaceastipartea cotpucarea fostdnit deo lovitun lui lui eraaceeaa unui potcovar, de copiti,in secolulkecut. multi Un accidentbanal,dat carei-a aduspotcovarului amiticiune la inceput,apoitevolti, cind s-avizut condam-

turisit el dupi ce i-am citit aura se logodisecu o taniiri ai cirei pirinli erauproprielariiunor caidc curse.Neloil si tri" iasc6tot mai mult intr-un mediuin carecaiiconstituiauprco-

milie pentruel. Oscilind intre schimbiri dc dispozitic,pinii a sl6rqit,plini la urmi, pril a la crizedc furie denecontrolat, rupe logodna.De atunci,mi-a mifturisit el, soartalui parcit o luaserazna,nu sc maiintelegeali nu mai era stipen pe ol lui cu genunchiul,pecarco ar,caiuci {liil insugi,lar problerna nu ficea decit si inriutiteasci lucrurile" adolescenfi, n adtat deja,Intclig€nlaMc[ii nu pictde cum Dupir prilcjul de a ne oferi situafiicnrepun la ilcercarco anumita pate rlinnoi,rimasi oaY€cum ,,inlucru". in cazullui Sylvain" eravorbadespreo furie lcgati de un contextprecis.Evitlent, ,,nullecuscexamcnul".pentrucii furialui cn dorninanti,inliala afectivigi, pnctic, inlreagaexisleiti. Oare fluenlAndu-i orgoliul lui de vechi potcovarfuseseprosl gcstionatii se

tn..

\1..

-r,\a,.d

kansformaseintr-o otravi perfidi? Poate.Pentru multi dintre noi, ideeacii nu putemcontrolaun anumeaspectaivietii noaste, esle intr-alat de greu de acceptat,incet poatedeteymina repetay€a unor reacliiviscenle,de revolti saude suferinp. De altfel, ?n plal pur simbolig lorriturile [a genunchi sunt legate,adesea. demandrie,saude orgoliurinit. DoarintAirl semndeumilinli €stereprezentat, in mod traditional,prin gestulingenuncherii,nu? Problemelecarc persisti qi caresunt de ordin psihologic, provin,d€multe ori, din categoda,,cauzemirunte, efecte m4jore",Astfel,intdlnescnumeroase persoane carcprezinti un handicapdeterminatde o instabilitateafectivi si o linsi totali deincredere in eleinsele.Cind aun lor cauzalipermile o citire a trccutului, aproapede {i€car€dati sepoateconstata ci nu existi nici un evenimentdeosebit caresi fi determinat o ataresituatie.Persoanele in cauzi,pur gi simplu,aurepetat - mai corectar fi si spun,,balb6it"- situatiisi reactiiasemdnitoare,pe parcursula mai multe exist€nteconsecutive. in celemai multe cazuri,estevorbadesprescenariide cisitorii for,tate,neinfelegeri,rupturi dureroase,frustriri afectivesau sexual€,cu altecuvinte,acelemii de aminuntecarese acumuleazitltr-o exislent;si p€ carenu reusimsi le limurim. A limuri, in astfelde cazuri,inseamni,intotdeauna, impicare, reconciliere. Societalea needuciisdfim combativisi sburmarimDerformanta.Totusi,c6ndavemposibilital€a sAaruncdmo Dri-

remarcfaptulci, dincolodeluptape careo ducemcu ceilalti saucu uneleimprejuriri,s€ajunge,in final,la o lupti cu noi ingine.Se poatevorbi despreo intoxicar€a con$tiin!€iprofunde,cu loat€rcpercusiunile pecarcacestriu le presupune, 56

tiaitt ir nk\i

mai puternici,ne vor ajunge,firi indoiald.din urmi, ir una dintreexistent€le noastre.,,gi asagi trebuiesi fie! Reacfii iizice Si revenim.acum,la reacfiilece pot apireain timpul ciutirilor karmice,la nivclulaurei,in afari de o alitudineex-

persoirnccare,dimpotrivi,re$iml o acuti seDzirliede frig. Toateacest€senzatii,uneoddiam€tralopuse,tin demiscirile Enelgieivietii ,/.,rond in organism.Cauzelesunt simple. In ptimul rind, e usor de infelcsci citireaaurcipoate fi insotiti de o u;oari cmoti€,cu itel mai mult in domeniul cauzal.Este logic,penh.uci plonjarcain intimitateauD€ifiinte nu cstccevaanodin. Apoi,esteevidentci, atuncicandtl€zimmenroria,cind o riscolim, cind o evocim in celc mai mici aminunt€,ca afecteaziprofundpersoanarcspectiv;,chiar firi ca aceasta si-si dea seama$i chiar daci ,,ami[tir€a,,l.cspectivinu ii spunenimic asacurnseintimpli, dc ahfel,de foart€multe ori. Ceva,in inimap€rsoan€i, recunoaste illotdeaunaceeace I A 6e vedea capitolul referitor la kama.

DdhE I ttleurois Glrd&an

o afecleat;. De aceea,circula$apranapoateiffegistra' uneori, anume modificiri, de moment qi care pot induce, de exemplu,o senzatiede cilduri saude frig. in ceeace privegtesenzatiade amefeab,ea estecauzaG de un reflex al corpului emofional,carepercepeo realitate potenlialprimejdioasigi, astfel,vrea$ o evite.Peparcursul a numeroasecitiri ale aurei, am putut sA constat,personal, aceastitendinti de fugd, $estschilat de orice organismemotional sauastral.in genenl, aceasliincercarededesprindere' carenu rimAne decit o simpli tentativd,€steinsoliti de slabe miqdri alecoruului, spreinainte gi inapoi. Daci totul devine preadurerossaudaci ptovoacispaimi, seva faceo mici pau" 26,apoiseva reluacitireaaurei. .-.

Datele

Si lui.m, acum, cazul unei persoanecare,dintr-o dati' ci a fost se afli in posesiaunui scenariucarese presupune

cazul lui Cathy,mentionat la inceputul lucrdrii - dar nu putem, totus,i,generaliza.De ce?Pentru ci metodacitirii aurei acesttermenin opoziliecu esteun demers,,lar€c€".Folosesc retniirile, care sunt, in ceamai mare parte,ce\'afoarte emoclasicede tional9i caresuntadusela suprafafiprin metodele

integral,pdn int€rmediulun€iconitien' face,atunci,aproape tizEri.Esteo m€todibhndi prin excelenti,dci nu provoaci niciodativreunzbuciumdemndeacestnume.Ea impuneun

[.hb

La,ii.e

Rcvcnirea la responsabilitate

yeactionat in cutarcmod.problemata arc numelcculare,ca pun€jn discuti€cutal.easpectal personalit;tiilale,cutarer€_ flex. Iati, acum,ce e de ficut, celtebuiemodificat,inbunitifit.'lu decizice anumevrei, cu adevirat,si faci,p€nlrua onri ac€stproccsii Dcnlru a-li regisi deplinulcchilibru... Prin urmare,esteo oglindi cay€inlituri reflexulpa$ivititii, care,in societatca loaslyi, estc,adesea,bine ancont in cel

care.ayeo anume sufcrinti. Daci demersul este bine infeles, nu di cistig dc cauzi aceleilendinte gcncrdre,pe cnte eu o nnmesc nictjmiZare. 'lbate exemplelepe car€le-ah evocatin paginilede fati ne d€monstreazi,destul de bine, cred, cit de rnult sunlem aulorii a ceeace ni se intamph. tva conbdctdm o boali, ci !?sem condiliilp carc duc Ia inslalared dczordinii in noi.lu

Daniel lletrat s ctra u.ldh

alte cuvinte, o'tim posibilitatea,o fabricim, fie in existenta aceasla,fie intr-o alta. Esteugordeinfelesfaptulci aceastiviziuneasupralucrurilor nu prive$tep€ toati lumea,intrucat, obtgandu-nesi fim mai congtienfi,ne maturizeM5.Pentru a facepalii necesari spreo mai marelucidilate, cu alte cuvinte,spremai mult adel'Ar,estenevoiede curaJ'.Aceastapoateli piatradeincercare in procesulde ciutare a vindecirii. Astfel, ajung€m,de fiecare dali, la importanta deciswi a uoinlei de a oedeoaltfel propriileatitudiniqi reflexe. Ceeacepunein evidenti,totodatd,aspectulfundamental al universuluinostrumental$i emotional,in mentinerca acestuiechilibru,numit sinitate. Psihosornatici qi lenetici Fir€lte, nimeni nu estein dezacord cu ac€astiultimd constatare. Esteaproape un loc comun,si astain asamisud, incala datnatterenoliunii deboa.lipsihosornalic.i. in lumina prileste, a ceeace am triit, nu agezita,in c€eac€mi sEafirm cAimensamajoritat€a bolilorestetocmaideoriginepsihosoglanmatici, Slibiciunileorganelor noastre,comportamentul delor;i incd o mie de alte aminunte,carcvin si ne tulbure metabolismul sunt,decelemaimulteori, consecintele slatugenenl, tului nostrudefiinfeqi,la modulmai aleraporturilor noaskecu {ia!a, Desigur,la aceasl5afirmatiemi se poateaducecontra argumentulbagajuluigenetic,al pr€dispozitiei noask€natuproblemi pentru rale o anume de sin[tate. A ne cantonala acestnivel,al geneticii,ar insemnasi ne oprimla jumihtea drumului,fu insemnasi trag€mconcluziaci, {iecaredintr€ intr-o anumefamilie9i nu o alta,sunlemrenoi, aflandu-ne zultatul unui pur hazard;ar insemnasi neglm eistenta a ce€ace numim, generic,sufletqi evolutiaacestuiade-alun-

Batite krnice

Sul timpului.Ar insemrla,totodati,sdreducemideeadeviatd Ia un ansarnbludecombinatiicbimice.stimulatcdenisteim. pulsurielectrice.S-arputeaobiecta,spuninclu-se ci, la bazi, estevorbadespreo problemide filozoffesau,mai simplu,de convinger€. Totu$i,pozitiameanu esteaceeaa unui filosof, Nu estenici ceaa unui ezotedstconvinsde anumitct€orii metafizice.Este,pur ti sirnplu,ceaa unui rnartotsi a unui experimentator. Scuzepentru acestultim cuvantcareeste, tccunosc,camrccepcntruun astfelde context! In cazulrneu,nu estevorbadesprea crede,oarecum fo4at,in realitatea corpurilorsubtile,a sufletuluisaua spiritului, chiat daci o credin$ oarbi poateaveain eacevaftumos Triiesc anumitefenornenc,pe altel€, nume$i respectabil. roase- le obsew$i, tocmaidatoriti acestorobs€watii,acestor constatiri, am ajuns la concluziilepe car€le giisiti in paliinile de fatE. Celule rebele Dincolode necesitat€a unci constientiziriin procesul dercstabilirea sinititii, aparetotuqiun elementdegreutale, pe carel-am analizalpe larg - acelaal memorieicelulare, Iutr-adevir,hebuiesi reamintescfaptul ci muncape careo ducemcu noi insineeste,uneori,seriosingrcunatideaceasti faimoasimemorie.Corpuluman seincipitineazdmai mull dec5testeiazul, si repeteo aceeasifnzi, acelasileit-motiv, ca un disczgariat,in pofidaprogresuluipe carel-ar fi putut face,eventual,constiinta.Un€ori, dira ldsati de menorie poatefi cu ade\'iratprofundi qi atuncicotpr.rleste celcarese inciplfaneazi si-;i impundproprialegein privinfadnii de caresuferi. In acelmoment,descunjirii i se deschidelarg ula - iar apoi,oriciy€ialte ev€ntualereactiiliuntrice. Ilrin urmare,corpul nostru poat€fultctionaca un automobildereglat,carese ambaleazi,isi continui drumul directin zid, (,1

Da ni el rle ul a 6'G i a u.lo a

cu volarul saufranelepirand completsc.ipatede subcontrol. Ac€asta€sterealitateape car€mi-au permis si o in.tele$mai bine numetoaselecazuripecarele-amavut, printr€ care9i cll al lui Celine, cale eta inspiimAntitot de slabi' $i ea' ca majoritateacelor p€ care i-am intAlnit intr-un astfel de context, incetcasetoate tratamenteleposibile. Cdnda ajuns la mine, era intr-o stareEreu de imaginat,D€ fapt' nu suferca de anotexie.Mancaputin, desigur,rlar mes€reliulate,iar m6ncareaii frcea pldcere' Pur qi simplu, pirea a fi construiti conform unei scheme de slibiciunescheletici,9i astainci de la inceput,deoarecr problemadatainci din rremeacopilirieisale'IntreprinIa nivelulvielilor sesedeja,din cite mi-a spus,o c€rcetare antetioare,cu ajutorulunei metodecareii induceapacientudehipnozi.Din spuselesale,experienla lui o stareapropiat5 o moarte Timpdecatelaminute,retuAise fuseseconcludentd. in timpul ultiPolonia' din concentrarc lentd,intr-un lagir de mului rizboi mondial. A,ccastirevelatiei sepirea cevaplauzibil,dat cum recorpuin nici un fel, comportamentul gresianu modilicase, si aibi confitadici departe, mai lui siu, voia si cetceteze marea- prin intermediulunei altemetode- a ce€aceretriise r'reunnouelementlegatd€ atunci,sau,e!€ntual,si descoperc trccutul siu. PAni la urmi, imaginile carc au defilat pe ecrain sensulconfirmEriia ceeace Celine nul aureisalernergeau pe $tiadeja.Inutil sEmai descriuscenele carele-amdescoperit,vi le puteli imaginacu u$urinli. Con$tiintalui Celineparci ar fi fost profundimpregmo' Devenise nati cu insuli principiulslSbiciuniischeletice. punctul de referinfi' siu dul siu de funcfionare,inevilabil, prcgraRispundeaunui soi de fatalitate,carc condifionase program ceconmul cele fusesedejatnnsmis celulelorsale' tineaun adevirat,,!irus", acelade a fi slabi. 62

B.tttc ldlrt.l

O discutieaprofundatdcu Celinesi o analiz5aminuntiGa aureisale.rni-audemonstrarfoarleclarfaptulci nu se rizboia cu_niraeni si nici nu a1,ea difcultiti existenliale mai mari ca alealtora, l)uceao viati destulde echilibrati,suferinddoar din pricinafragilitdliicorFuluisiu, precumgi din punctdevedere esleticintrucat,din pricinaslibiciunii, nu era delocahdEi_ loare.Er.l de intelesastasi nu mi separeacnar fi rceaceam numi o..Dersotutii cu probleme... isi acccptatrrcutul, dobildiseo realbdetisare emotiona,d dercc$!asi nu nukeaniciun tel de dorinti de rizbulare. Toateacestea ne-audus,cum erasi firesc,la a vorbide_ spre?utonomiap€ care,uneori,o capilii c€lulelenoashe,atunci c6ndau fostcu adeviratmarcate,,culierul rosu.."rleun pulemicconlexlcrnolioliil.afccli\.siminlai.Crleotecorpului Celineifusesenpolarizate cu ajutorulunuiresortent.ige_ tic, ce trebuialisat, dupi cum se pirea, si se epuizeze dJla sine;poale?n citeva luni, in cativaani... sau, pe parcursul mtrcgiivieli,ar-li_rcusil sj snelcloful,*r acelrefle, "rerrga otn memoftacelulari. Si, atunci,ce erade ftcut? ExperienfamEilrleamnl si spunci. in cnzuriexlreme.cacel desprecarelocmaiam vor_ D|l,Ueexcmptu, nu selreflc la nitDico slafede rcvoltd. fieca e impolrivainlregiilumi. sauimpotrivaaceleipafli din noi ta aceamodificar€.

l#11"":":ilf-111 trebuie siintreprindem ,'imic. Ci,maiaegilbls;Xffiffi;

si spunci ftebtliefdculceaapenlru.,., tocnai ca si evitim si i[ttim intu-o lupti impotri1a. . . Tocmaiaici este locul unde noliuneade iubire poate cipila intr€agasa valoaresi dimensiune. Astfel, nporturilc pe cal€le avemcu noi insin€in cazulunei boli, al unei tul_

Dani. I lle uoi rti !ra udo.

butiri saual unui haldicap, imi par a fi factorul determinant in evolutiaviefiinoastre.Problema debazi este,intotdeauna, ceaa liDs€ideiubire.O celuli, asemenea unei fiinle in intregul ei, inmagMineazi.intretin€ li reproduceo suferinti, din pdcina unui vid afectiv. trubireaseamdni cr o ndieri care sterge,dublatideo pasticorectoare. Este,in ultimi instanfi, ceo carereconciliazi. Adevdrata solufiepentru oriceproblemistranslegatd de orice fiinli rezidd,prin urmare,in opiniamea.in modulin careprivim problernarcspectivi. Astfel, dspunsul ar puteaff o privireplini deiubire.Estevorbadesprco stared€ spiritpe carcunii o auin modspontan,darpecare,cu siguranti,o putem si invifa, Modulin careprivim seeduci,se cultivi. Privireaasupralumii s,icontextulin caream vizut luminazilei $i cayeavearaliuneasadea fi si, in fine,privireaasupmnoastii ingine.O pririre neconditionati,eliberali demodul in care obignuiasi judece,caresdnu mailie caustici,ci si invetesi fie tandri.Credem,adesea, ci o as€menea constalar€ nu este decit o uzeali devorbefrumoase,aI cirot singurscopeste accladea ocoliproblema, Nu esteaga,Fiinfanoastri,pindin celemai mici cotloane.se dovedest€ a fi mult mai maleabili. inaintede orice,estepermeabiH la realihteacaretriiestein sufletulnosku. Din momentulin carene acceptimproDriul corpa$acum esteel, chiardaciprezintivreoboali sauweun handicap,cir(ile cu careel joaci jocul vietii, se redistribui€, d€a vedeacum boalasauhanSi, atunci,existi toate$ansele pini la a deveniacceptabile, dicapulrespecliv regreseazi, acceplate,sauchiarvindecate. Unii sunt, poate,mirali sau chiar gocati,auzindu-m6 vorbinddesprec€lul€l€unui corp ca desprefiFte liin[e in adeudrotulsensal cuoAntului- Da4 douizeci$ cinci deani de observalii, deciuliri gi de experienti,in universulsubtilLrlui gi al concretului,mi determinisi afirm cu t5rieci, o constiinli demni d€acestnume,iii al€ silasul,menlinein viati si

Batite katn@

facc si evoluezeaDsolut tot cr.,en ce existe.O celuli, un atorn chiarqi ceeacc alcitui€steun alom,manif€stistEtideconsti_

Nu sepuneproblema, cind estevorbade boali_ indife_ rent daci aceasta estede originel(armid saunu _ de a dez_ voltao anumefilozofie,ci mai degrabdde a modifica,la mo_ dul c€lmai conclet,obilnuinfedeviati, derelaliouare cu sine Si cu ceilalti. In spiritul unor astfelde termenis-aincheiatintilnirea meacs Celine.De atunci,am mai avutde doui ori ocaziasi o innlnesc.Era,in coniinuare,exttemde slabd.Totu;i, ceva seschimbase la ea.Slibiciuneaei nu mai cmanaacelaerbol-

Am intrebat-o,fireste, daci folosiseweun element ajutitor pentrua reusiatit dc bine si adopteatitudineaitle_ a15despr€cnrevorbisrnlmcildva.

Daniellteutun-CivudaL

imi spuneamci tofi ochii o si seholbezela cAtdeslabi sunt, Prin urmar€, miam propus si merg la discoteci o dati pe luni, fie ce-ofi! La serviciu,nu indrizneam s[ ii vorbescpatronului decetin situatii exceptionaleQipentru motive sMct profesionale.Provocareaa fost si in@p sil intreb daci se simlise bine in !acan!i, cum mergeaucu gcoalacopiii lui qi alte lucruri de felul acesta,din cein cemai frecvent.D€sigur, pare ridicol si consideri ash drept indrizneali dar, pentru mine, era un efort delocneglijabil,AstEzi,a devenitun automatism, carenu mai inseamni nimic pentru mine, dar face ca relaliilemelesd fie mai agreabile $i sdmi simt mult mai blnela serviciu.Aq spuneci ceva,inclusivin trupul meu,le zimbeqtemal mult colegilor.$i, astanu estetotul... Vialameasentimentald, dupi cum gtifi,en un adevirat pustiu, Imagineape carc o aveamdespremine irrsimi eraparalizanti, atAtpenhu mine, cit li pentru ceilalfi,cred.Ceamai mareprovocarre era si schimb cevain acestsens, In pdmul 6nd, m"am hotirdt si le vo6esc bSdatilor careimi phc4augi pecarenu-i cunogteam. A.ta,firi nici un motiv, doar pentru a indrizni si mp o vecheatitudinede r€in ceeacemi prive$te, Mi-amspusl finereqi de subapreciere, ,, Ceai d€pierdut?"De fapt,aveamdoardeci$tigat,Apoi,am Am luat initiativacu unul dintre wut si m€rElmai departe, colegiideserviciu.I-am datintdlnire, pentrusimplaplicerede a bea o cafeaimpreuni ti pentru a-mi pulea spun€: ,, Am ficut.o gi peasla." Int6lnirile noastreau devenito obilnuinti; apoi,am ficut pariucu o priet€ri ci, la ieqireade la cafenea, o si il iau de mani. $i, doui siptimdni mai tirziu, finalula fost la mineacasi,intr-un mod mult mai intim. Prietenameam-aintr€batdaci suntindrigostiti. I-am rispunsci nu, nu tocmai,ci simfeamdoarakacfie,tandrele, inainte,nu a$fi putut faccaqaceva,intelegi! NiciodatS, Desigur,mi sespusese ci estecevaimoral,ci nu sefaceaqa ceva,mai alesfemeiefiind... Dar aceastiprovocaye, orm n€66

Bolile karhice

buneasci,m-a ajutatatAtde mult! Nu spunc.6a fost ugor". Dimpotrid, de multe ori am vrut 5i dauinapoi. $i, totufi' am ficut vreun riu cuiva?Nu am culinte si exprim in cemiEuri m-auajutat,toateastea,sEmi iubescpemineinsimi; deasegi chiat li sulletulmeumenea,corpulmeu,personalitatea

pe careo am despremineinsimi, estecu totul alla! Pnctic.Celineainteles,laun momentdat,ci erapecale si se blochezein nigte aspectecirora le acordao afa mate imDortantd,ircat acesteariscau sd o faci si piardi totul. Intraseintr-o fund6turi qi nu aveadec6to singuri solutie:o rupturi radicalide toateobignuinfelcsale. Nu am putut dec6tsi ii spun ,,bravo",intrucit easin' si guri eradovadaa ceeace munti de cirfi incearci'adesea' a elanurilor a conqtiinfei, forfa covdrsitoarc ne demonstrcze: inimii, a vointei$i a increderii' handii9i gisisepropriamodalihtedea-9ide-programa astfel,ceeace,mulfi capulslibiciunii,reugindsi depS;easci, fi o fatalitate. a a[ii, ar fi consident

61

Capitolul 6 Cazuri spccial€ fi povegti in dol Unul dintre cazurilede neuitat pe caremi-a fost dat sA le sfudieza fost cel al lui Sandrine.Sandtineera o mamdt6niri, carenu av€amai mult de douizecipi cinci de ani, Pnctic, eanu a luat legituE cu mine penhu ea,ci pentru copilul ei, untebelug de paisprezece luni. Inci din primele siptimini dupi naqterc,tot corpul i-a fost acoperitde o eczerni. O impresionanti pleiaG de tenpeufi a fost pusXin mitcare $i, desigur,toate regimurile alimentareposibile,tlar fird prcamaresucces.Dupi {iecarcperioadi de ugoad ameliorare,boaladc pielereveneagi mai putemici, astfel incit, corpul micululul erd tot o rand, dupi souselemameisale.

Bebelugullui Sanrlrlne Lainceput,nu preainfelegeam decemi seadresase mie. greu gendegti Intr-ad€vir,e cam si te la citireaaureiunui bebeluqdepaisprezece luni. Corpurilesalesubtilenu sunt suficientde dezvoltate pentrua luain calculo analiziserioasi,prin aceastimetodi. Fiintasanu este,inci, pedeplinincamatE,iar in c6mpulsiu €n€rgeticse gisesc,fEri indoiah, multe elementeapa4ininduJepiirinlilorsdi,in special mamei. totu$i, cevadin mincm-adeterminat si intru in leg59i, tud cu Sandrine, micarpenkua-iexplica,direcl prin telcfon, motivelepenhucalesolicitarea sanu eraunarcalisti. 6E

lto'le katnlice

Mai trcbuia si aflr'rde ce' (r9

Daniel :\k urcit Giraudok

Mamagi nu copilul M-am gandit, atunci, la o solutiq si.i propun mamei si-i citesc ei aura si nu copilului, cum \Joiaea, Daci problerna era cu adeviratdenafuri karrnici, era foartc posibil caea si continuesi legeClledoui fiinfe qi in aceastiexisten]i, dar am li putut vedeadesprcce€stevorba.

chis imediat,ca o apdin clocot,carenu mai poatefi sGpaniti li carcsarcin toatepir{ile.M-adusin Rusia,lainc€putulsec. XIX, dupi cAt pirea,in perioadacampaniilornapoleoniene. Erau o mulfimede imaginide rizboi, in specialde jafuri si sate in fliciiri. Puline sceneviolente.la dreptvorbind,dar amintidlegat€d€o marcsXricie9i de frig. Em povestea unui cuplu,a cirui casi de lemn fusesepejumilat€ diskus6,ca, de altfel,toatecelelalte din citunul lor. Soldatiiluaserdtotul in calealor, parci fusesepotopul,Nu mai eranimic de mAncarc,oameniitriiau din mici furti$aguriQidin ceeace reuuneori.Familiaa cir€i amintireo -Ea feau si vaneze, DurtaSandrinein adincul ei, se compunea din cinci copii. en cea mai rnaredinlre fete,O vdd,o fati in jur de cincispr€zece ani, cu un sugarin bn[e, friliorul ei,invelitinlr-o bucatidepiele de oaie, prost tibdcitS. Era ingrozitor de frig in ce€ace mai rdmdsese din casi.., O singurdinciper€comuni,sdricicioasi, cu o multimedegiuf, prostastupate. O vid pe mami, tremur6ndintr-un colt, p€ ni$tepaie, incapabilisi semigte,obezigi cu edemepepicioare.Mizeria, ata cum esteearepr€zentali in irnaginiledela Epinal.xThtil, + Imageri€ d'Eplnal - Iocalttatca Epinal, in Vosg€o,rnd. Jean-Chade! Pellerln infihteaz6 o mtcA fabricA, und€ sunt folosite tchnlcile de lmDiimare cunoscutc in epoca,liraouru pe lemn {i 70

B.lik kdnnne

din cAtemi-am dat seama,eratot timpul plecat,tot mai depart€,pentru tot mai multi vreme,sd cautede mancare$i cu ce si faci focul, insotit de fiul siu de doisprezeceauri. Iama nu se mai termina,Zipadi, !ant.., Nu se mai sfhrgeau, toateastea,nici in memorialui Sandrine, TindnduJ aproapetot timpul shans h pieptul siu, friliorul ei de atunci aveafaF vaniti de frig gi buzelecripate. O siJ frecebine, agacum ii spuneamamasi faci, atunci c6nd o si aibl timp, dar aveaatiteade ficut, mai alescu focul,pe careabiareugeasil fini apdns.Bebelu;ulpl6nge,iar ea il stdng€ si mai tare la piept, apoiil imping€ la o parte,exasperat6,il punepe o pemi, apoiil ia din nou.Mereula fel... vedeci bebeluqul nu inh-o diminea$,cind setrezegte, phnge, Avea culoarea ftigului. Nu mai migci, De altfel,nimeninu phnge. Disperareaalinge, uneori, un pragdela carefiinla umani nu mai areforla fizici si-qi sMgedurerea.Nici micar revolti nu mai este,nentrucegi pentruastae nevoiede forfi; si apoi,casi ne revoltim,k€buiesi existemicar un dramde sperantiin cevamai bun. Dar,astanu insearnnici inima nu esteriniti, uneori atit deprofund,incAtpoatesi influenfezefelul nostrudea fi, ln vietileviitoare? Aura cauzalia lui Sandrinearita clar ci, tot ceeace a tdit eadupi viafape careo dusesein Rusia,a fost marcatde LuaseasuDrasa rispunun acul senlimenlde culpabilitate, deyeap€ntrumoarleamicului sugat Imprejuririlede la acel momentii pusesedin brateun bebelug,iat ea considenci Ci eta nu seachitasecum tuebuiedeobligatiilece-ireveneau. agasaunu, Sandrinetriia, in continuare,cu acelsentiment, pictura dupi Sablon.Lucririle rerlizate aici deein rcpcde cunoscute, datoriti comi6'voiqiorilot car€ l€ duc dln sat in sati lucri-rtle r€alizatc in micul at€lier qiund sn fie un cadou prelios p€nrru copiii cuminti (N.T.) 1l

O interactiune elidenti Devenea cu atAtmai evidentfaptulci astanu aveacum

Pieleaeste primul dintre organ€prin car€ intrim in

12

--_---'...!

B.tite kdrnn.

el) uresa Ie depiseascii, Am I un copilprezintiionumite .ratA.este de a da vina pe

,i asututei.am intelesre_ de extiuse,el" rezultatul h explicalia. Eczemaera. unii lor. ipaimi, pc car€trebuiasi

cceptiriilui dea serein_ tif ..._

,";:il:?ff;ili:. e, Iiri indoiali,sj inte_ o are,uneori.un bigaj iaunor probleqedeiisculie,un€ori,inty-un 7.1

li!

Daniel Metais Giwtulan

sau modmaimult decetevident,anumit€legituri dureroase, pe nou viap te aduce din liinfe care sensibile,careunescdoui impreuni. O karmi de cuplu Existi povetti triite, mai mult sau mai pufn, de unul singur, Povegtiale unor vieS pentru care amploareaproblemelor - qi a consecintelotaceslora- este determinat5'in principal, de atitudineaunei singurecongtiinl€.Dar' existi 9i altele care, dimpotrivd, sunt construite in doi, sau in mai rnulfi gi pentru al ciror deznodimdntcompletest€ necesar concursul fiecSruiain parte' Pentru a ilustn o astfel de constatare,mi voi referi la povesteaunui cuplu, carea venit si mi l|adi din pricina unor graveproblemede sindtate.Ea, Marianne,tocmaifuseseoperati decancerla sdn.El, Michel,sufereadefurunculozi croniani li insuli cd.Eraucisatorilidc mai binc de cincisprezecc cuplul pe careil alcituiau pdreasi se afle in suferinfi. Iar ei' nu numaici nu incercausi ascundiacestlucru,dar sotialui il intrerupeatot timpul pe Michel, cind acestaincercasi imi expliceceva,Agastind lucrurile, am decissdintr€prind ope' nliunea in tr€i etape.Un studiu al aurei fiecEruia,separat' pentru a €vita orice interacliune,apoi o analizi a aurelor lor' schimburienetg€tice simultan,pentrua obsenainevitabilele dinhe celedoui. Ca si fiu sincer,mi alteptamla o problemide relafionare clasici, Anticipamo confruntarca personalilEtilorlot' cu atitudini greqite,careaveaurepercusiurriasupracorpului subtil, a$acum seintemph, in genenl. Intr"adevir,aurelerespectiverelevaumultc lucruri in acestsens' $i, totuqi, daci mE tefet la acestcazin carteade fafi' estepentru ci m-amvSzutaruncatin becutul log deqinu delocaceastiintentie. avusesem

I D.tttc !.tn,r,

tn cecr ce nriveste tura ciluztl:r c lui Michel, acersla mt-a oterrt. In tDodsurprinzilor. scenecarc €rilu exactopusul celor revelate de Mariann€.

Problena - care yipi in oura cauzald a lui trrichel este ca acest so! negustor trebuie sd aibd intotdeauno drcp" tate. Cdnd aorbe;te el, tootd lumea ttebuie sd tacd! Ea uiea

Danel tleutus GiwuLlah

sociol, ar lrcbui sd inleleagd,.. Iar femeiacorea fost Michel igi treceoiala intre copii' bijuteii $ sentitori. O uiotd poleitd cu aur, dar aftt de temd. Etclusd otice incercarede rdzurdtire.Lumeo,societstea'religia, toate ar fi condamnot-o' Ultimeleimaginialeacestuitrecutpe c.r€ l€-amputut capta,mi-au aritat-o fiind pe moarte,pe c6ndaveain jur de patruzecid€ ani. lmediatm-amgMdit la un cancetsau.mai

dar,totugi,un cuplu,ceseconinversate roluri femeie-b56at

existenli,avetiun nou si un autoritarismabuziv'in aceastd cotprilej dea invila si vi plasaliin modcorectin polaritatea pe ocupindu-vi, celilalt, respecta pului carev-a fost dat.AJ in acelapitimp, loculcarevi secuvine- iati unul dintrescopurileacest€ireincamiri". Aura de cuPlu Apoi,am tr€cutla cititeaaureilor comune'adici a celor una langi altain fa[a ecranuluialb, as€zate doui persoane, carcem peretelemeu. Acestdemersnu insemnao noui incursiunein trecu_ tul lor. Cum si citetti, simultan,doui memorii?Era nevoie 76

ll.ltle Ldrtni.r

doar de a aprofundaceeace se petreceaintr€ ei in prezent$i de a relevaatitudinileincorecte,de o parte si de cealalti. Pdvir€a mea nu urmirea altcevadecit si intle in contactcu aulalor emotionalisi mentali' care in ceeaceprivestecuplurileadevirat€,adiciacelea sunt unite, am rematclt, de fiecaredati, in cazuriexceptionale,c6ndam iicut o analizi comuni !i simultani,ci emanatialieciruia s€ uncqteaproapeimediatcu a celuilalt. de energii,carenu le anihileazi Esteo intrcpiitrundere aurade cuplu, careradiauna suplimentari, aurcle,ci creeazE zi o luminozitate,o densitatefi o formi extremdediferitede la un cazla altul. in ceeaceii privestepe Michel ;i Matiamre,nu pot decit Mi aflam si spunci ei nu reugeausi cmaneo auri de cuph.r. in prezentaa doui fiinle, aleciror emanaliisubtil€nu sepotriveaudeloc.Enu doui maseenergeticenu chiat striine, una pentru cealaltd.In plus' am desigur,ci doarpermeabile rematcatun fenomendestulde neobiqnuit.In mod regulat, auramentalda lui Madanncse indreDtaspl" sot'rl ei si inghitea,pentru o kacfiune de secundi,intr€agaemanafiea de €n€rgi€pe careo emanain aceslfel, ar Mi$cayea acestuia. puteafi comparaticu aceeaa unui ceargafaruncatpestecineincon!a. Era dorintadea punestipinire pecelilalt,apaY€nt rnorali. dubiu, o dominare stienti, dar carecrea,firi nici un Marianneera ceacaredomina,iar Michel- c€l dominat.In cu situafialor din secolul pofidaiirversiriidc sex,compar-ativ al X\rIIlJea,purtarealor si, deci,legiturile lor ptofund€,nu semodificaseti. in acesteconditii,cum trebuiauinterpretatebolilede caresufereauin prezett?Dra relativsimplu. Un elemedtar bun simt, pe hngi tot ceam relatatpani acum,n€ oferi sllficientcmodaliti{ide reflecfie. intens Era evidentci sufletullui Marianne,depolaritate masculini c€l putin, in sensularhetipalal cwdntului 11

Ddrkl )lcu ot\ Crrau.ld,

acceptacu greu incamareaintr-un corp de f€meie.Casimbol al femjnititii, sAniidevenisedparteaceamai fragili a iiintei eanici nu o voia, salc.ceape care.in modincongtient, La multe femeisuferinddecancetsauchisturi,la sAni schemi, saula aparatulgenital,amvizut, nu neapirataceeaqi dar un refuz, spaimeori rini ale femiuitifii, evident,din motive foarte diferit€. t€ndinladominantia con$tiinlei Revenind la Marianne, ei nu reugeasi semodificein aceastiviafi. Ea nu numaici actunu a valorilicat,aqacum ar Ii putut si o faci, expcrienta ald intr-un corp de femeie,carear fi lrebuit sdii of€reprilejul dea inlelegesi un alt moddea gandi,dea simli $i d€a fi - dar astai-a provocatchiaro revolti int€rioari,cares-asoldat cu un cancer. Suin cazullui Michel,schemaera aproapeaceeasi. fletul sdu, imprcgnatcu aminti de so[ic spaniolSsupusi, reflexe,chiat daci intr-un corp evolua$i acumdupi aceleasi debirbat,Desigur,Michelsesufocaintr-oatatesituatie,p€ntnr ci D rcu$€asi scoatila ivealio floui personalitate. a ce€aceviataii cereasdinvetc Dvidentc5,ne afirmarea si si fie, ii provocao profundisuferinfiin suflet,$i, pentru cderaincitugati gi nu indrizneasi iasi la supnfali, forlade inliunexptimarea personalititiisaleincep€asi clocoteasc-i de cat€ii tot apir€auerausupapele sigutml lui. Furunculele nnti pe carele creaseorganismulsiu, pentrua evitaaparilia unor problemede sdnitatemai grave.Tbt ceeacereprimdm inlduntrul nostru, ni se intoarce,intr-o bundzi, impotriuddc cite od mi-a fostdatsi constatacestlumr, in cazuriaseminiloare cu cel al lui Michel! Cind analizdmastfelde cazurica acesta,in careeste vorbadesprecupluri,saudesprerelaliiintie tati ori mamecu unul sau altul dintre copiii lor, si chiar inhe prieteni,ar fi totalgretit sdaritim cu d€getulpecin€\,aanume.Dupi cum am vizut, est€posibilca problemasi fie determinatid€ un

Djlth L.)hr.e

singurelement,din scenariulvietii. dar,la fel de frecvent'ea esterezultatulinteractiuniimai multor fiinte, caresunt din nou impreunt,pentrua continuao istoriecomunl, pentrua o imbunabtisaupentrua vindecanille rini. Karmade familie sau de grup presupuneun numdr mare de persoanegi, prin urmare, e nevoiede o reali dorinli din parteatuturor c€lotimplicati.Noi suntem, de schimbare, penht progresulnosin acelagitimp, at6tunicii responsabili piese deteatru,ceeacefacedin tru, cAtli actoriai unei uriaie noi membriiunei mad col€ctivititi. Experientade grup, careesteinevitabili,rimane, astcareactiveaziconstiintnindividufel, unul dintreelementel€ ald,intrucit, menireatuturor pi€selordintr-un acelafijoc, est€aceeade a invita sd se stimez€ii si seiub€asc5. Miile de citiri in auri pe carele-amdus la bun sfdrSit pini in prezentsunt o dovadein acestsens:de Ia o viati la alta,mituia poatesi devini nepot,nepolicasi fie bunic,sau prietenulsi setransfotmein mami. Nu ate nici o impottanfi, Inteligenta\tetii - sauDividitatea,daci vreti - dodeoarece coirflictului, regteprogrcsgi uniune. Dupi crpeyim€ntarea lotul estechematsprereconciliere !i, aDoi,unire. cale poateduc€ Ia inforanalie fali de orice Iati de ce, constientizare,mie mi se pare d atihrdinei ceq moi importanfd estecompasiunea'

79

Derapqie StimoteDomn, bebuie sd udscaiu,inbucAt, acuffi cA. teualuni, am rchdit ceoainctedibil, M-om adzut co ldcdnd po e din comunitateaeseniond.Impreund cu ol{ii, bdteam neobositdrumuile, pin deiert ii pe malurile Mdii Moarte. Ne-amquteo intdlni? Credcd or fi necesor,inbacdt dorcsc sd continui cercetdile in aceastddireclie, De oltfel, foorte des imi simt mAinile arzAndfi scest lucru deuinetot noi grcu de suportat.Poatepenha cd acum nu msi sunt folosite pentru a acordo?ngrijiri, ca ocum 2000 de ani? Ceffedeli? cu miile, Scdsoricaaceastaam primit, firi si €xagerez, de-alungulanilor,Desigur,nu am putut si rni intilnescdecit cu o mici partedintre autorii lor, Penku ci, in afari de faptul ci asta ceretimp, nu am vocatiad€a iNestigalrecutuldoaraga,casi mi afluin [rcabi. Da-r,oare,intotdeauna estevorbadespretrecul? In socielatea noastri,tot mai multi dintrenoi facem* aqa-zisinterila un momentdat - obiectulunei experienfe oare.Este,oar€,o simpli reacfieimaginari,in fatauneilumi tot maimull, saueste,cu adevirat,un calesedezumanizeazi semnal limpului, car€ne amti ci ceqoestepe calesi se deschidS? Credci ambelesunt valabilesau, mai degnbi, cand una,candalta.Caii cum mullimi d€ oamenigi-ardescoperi amintiricefin de altetimpuri... sau,ar dori sdle aibi. Asfa se poatefacein mod spontan,cu gendul,prin rela-\ay€,sauprin terapieregr€sivi. 80

Bati[e karnice

Prin urmare,cati cr€dibilitatese poateacordaunui asemenea val de triiri gi feffiiri sau,mai degrabi,cum se poateseparaadwirul defals? In gcnenl, eu am plecatintotdeaunade la oremizaci

amintirl, pentrua athg€atenfiafi, eventual,pentrua creain anturajullor mici c€rcuridecuriopisaudeadmiratori. Ori, in domeniulpecareil abordimalci,sincerllatea in a-i relatat€rapeutuluio rehdirea trpcutuluinu esteo Eiaran. acestela.Cu altecuvinte. lie sulicienti pentruautenticitatca nu este suficientsd rcsimfi o senzaliefoorte pubmicd, ovdndIo bozdn$te imogini, cd retrdie$ticeuoonume,pentru ca scelceuosd lie qdeudrot.Nlec ismelecarene Eluverneazisuntextr€mdecomplexe, celpu[in p6ndvom4iungesi IerecunoaftemSiapoisi le stipanim. G6ndlrcacolectlvi .Ceanum€poateg€nencreareauneiiluzli? Cu altecu. vinte,esteDosibilsi ne fabricim noi in$in€sc€naril,feri sd ne dim seama? De fapt,nu noi, ca indivizi,suntemmotorulprlncipal, ci colectivitatea pecareo alcituim,demii deani,in intertorul uneiasaual rnaimultorculturi.Si vedemdecc. Spiritul umart prcducein permanentiganduri. Cu €xceptiaunui mic nurnir decercetitori,foarteputlnepersoane iqi punintrebiri in legituri cu aceastiactivlhtecer€brali. - cu exceptiaactluIn general,gandurilesunt considerate

Dahre| l.laiat s GrraudatI

nilor la cnrene pot indemna- ca fiind crva firi consistentd, cam ca niste baloanede s[pun. E adevbrat,aprioric vorbind, un gandestecevace nu putematinge.Mayeapartea gandurilor pe carele avem,dispareaqacum a venit, firi sd lase ufme. Dar, uitim ci elereprezinti, dincolo de oricr, o emisie de energie.Desigur,este o ene4ie shbi atunci cind este vorbadespregAndurianodinesi superficiale,dar lucmrile nu mai stau la fel in cazulu[or gAnduricares€ repeti, caresunt intr€tinutegi carcsunt,evident,nifte ganduricolective. Idealurilefilosofice,doctrin€led€ oricefel, precumsi religiileceeaceestede [a sineinfeles- au fost, dintotdeauna, marile generdtoareale acestuitip de forti. Candurile,conceptele colcctivesuscitatede astfelde mifciri au dat, astfel,nastere,in timp, la adevSrate centrdle produc car€ ceea ce nrmim egregoi.* energetic!, Dar, si revenimla momentulproduceriiunui astfelde gand,Congtiintanoastri proiecteazi,pe propriulsiu ecran interior,imaginea- sau chiar filmul - gdnduluirespectiv, Energiap€ careo eliberiimin acelmoment,daci esteprecis; ii bin€ orientati - ca in cazul aderirii la o atumiti credinfi religioasi,de exemplu- va ptovocaun fenomenasemdnitor unei holognme.In felul acestacreim noi,in modprogresiq un film holograficpsihic,in funcfiedepropriacredinfi. Paredestulde anodindaci spunemci ,,facempropriul cinematogrdf'dar totul capiti altedimensiuni,prin simplul fapt ci holognmanoashdseva alitura unei multitudinide alte holograme,ale celor careimpirtiqesc aceeasicredinti cu a noashd.Prin urmare,nu mai avemde-afacecu un simplu scenariuindividual,ale cirui imagini,i €nergiesunt create doarde noi, de liecatein parte,ci cu o hologramicomuni,o adevirati fo{i, careii reune$tepe toti c€i caregindescla fel. * Filnld col€ctilni in magie, ,,cdredort"esteo ,,buln" dc enerdi€ c€ poat€ n vLuallzati in a6tral fl care a fott creati, in cea mai mare peitc, d€ citr€ un grup de indi{izi (N,T.) a2

uohle knt nnce

Astfel, toate fiinlele care aded [a aceleagicon@ptegi care inhefin, inliuntrul lor, aceleagiimagini, fixate de un anume principiu sau evenim€nt din trecut' devin creatorii incongtienli ai unui perfectfilm colectiv.Un astfel de filrn, la careputern accedela un moment dat, in anumite sliri - modificate- ale congtiintei,voite sau nu, ne poatepdteaca fiind rcolitatea, :l:,disclutabili,ieqiti la supnfald din trecut. Nu ne gandim nici o clipd ci s-ar puteasi fie vorba despreo rcfuctarc, tn imdgini, a unei ctedinle colectiue,core s't slYuctu' rat de-a lungul sutelor,sau chiar a miilor de ani. Si luim cazul,din cultura noasfi, occidentald,al Crucific.irii pe Golgota, In jurul acestui eveniment s-a creat, foarterepede,o intreagiimagisticipopulari,determinatide ignoranli ii de anumiteidei, foarte exacte,pe careunii au dorit si lc inculce.Si, astfel,in incongtientulcolectivs-afixat pani h crearcaunui egregoral ajungandu-se un scenariu-tip, evenimentului,..ugordiferit de realitateaistorici' Numerosi mistici, de exemplu, a citor integritate nu poatefi, in nici un caz,pusi la indoiali, au fost bdntuifide gendurisauviziunidespreChristoschinuitpe cruce,cu palmele stripunse de cuie' fulizi, qtim, cu certitudine,ci celor condamnafinu li sebiteau cuielein palmi, ci la inch€ietura mainii,.. Si atunci?Ei bine,misticiirespectivis-aucufundat, pur gi simplu,in egregoriiCtegtinismului,,clasic",cel care, a impuspropriulsdu adwir in inconde-alungul sgcolelor, gtientulcolectiv. Film eteric Ai film akashic in tealitate, tot ccet ce $6ndim sau ne imaginim, cu puter€ qi in mod repetat,se inregistreazdundeuo'Tocmaide pentruci Yespectivul la acest,,undeva"rezulti gi problemele, cuvantnu tuebuieintelesla singular.El indici un plural.Ar fi hebuit si spun nl;fe undeva,pentru a sugerddiferitele

Da nieI tllewon-tlinuddh

niveluri de filme. Aeste filme sunt inregistnte pe suporturi diferite, comparabile,daci imi e ingiduiti panlela, cu niste benzimagn€tice, demai buni saumai slabi calitate. O hologramicolectivd,un egregor,nu s€ poat€imprima sauinregistra dec6tpe o frec'r'enfiapropiati de structurd propusideunul dinke elementele noaslri maleriali,aceea c,a alcituiescNaturd,numit Et€r.Ink-adev6r, niveluldevibntie al unei memoriiprovenitedintr-unimaginarcomun,nu se poateimprimape un alt elementdecAtacesta. Si, cum el'ru traducBrealitoteo istorici a evenimentelor,nu s€poateimpdma pe un suport de inregistraremai elevat,mai frn. Filmul ete c tuebuiesi fre,prin urmarc,foarteclar diferentiatdetr1mul akaslic. De fapt, doar legitura cu memoriaaloshici ne permite si evitim distorsiunile qi si nu nc riticim printre tot felul de scenariiimaginare,uneoripreamulte. TermenulakashicmeriH c.atevaexplicatii, Provine din cuu6ntul sanscril afaslra, insemnindsubstanlauniversali.lll defineqle, intr-o oarecare misuyi, supralumina,provenitidirect din Conftiinfadivini... saude la SpiritulMelii, daci vre[i. Atomul-gemene d€sprecale am mai vorbit, ca memorie individualisi caresetransmit€,cu multi fid€litate,de la o existenti la alta, s€ constituiedintr-un concenhatakasha. Conectarea la acesla,prin intermediulaureicauzale, reprezinti o metodi fiabili p@ntru legEturacu un trecutindividua.laut€ntic. Indifetent prin ce metodi cercetim t!€cutul, unicul cri, teriu calepoat€,in opiniamea,si ne duci spr€cevaaulentic, se situeMi la nivelulde conptiinfial tenpeutuluiqi - saula proptiul nostru nivel devibrafie,daci experientaestetriiti in mod solitar$i spontan. 84

Bahle kthne

.- .-.---

Spaliul liber

Cu sigurdnli, la toate acesteafirmalii mi se va obiecta cu urmdtorul argument mi se va spune ci am pomenit despre viziunile eronateale unor mari mistici. Asta vrea si insemneci nivelul lor de congtiin$ nu era chiar atet de ridicat pe cet s-ar crede?Nicidecum,pentru ci int€rvine si un alt ele. ment,desprecarenu am vo6it inci. Ag numi acestelementspoliul liber existentin fiecare dinhe noi. Acestaeste definitoriu. Poli fi ceeace numim un suflet mare, fiind, totodati, sub totala influenfi a unei dogmegi a stereotipurilor create de aceasta.In astfel de cazuri, este vorbadespreo condifionare careiqi are, IEri indoiali, nfiunea de a {i si carc trebuie respectati,desigur,dar carc lasd pulin spafiu disponibil congtiinfeipentru a se deschide,chiar prin dirimarea cadrului siu tndi!.ional. CiutareaAdevirului presupune,IEri indoiali, o exig€nfi maximi. Nu estesulicientsi fii integruqi si vrci... Tfebuie si ai nu numai gustul riscului,