Cultura Si Civilizatia Celtilor

Introducere............................................................................................................................2 Capitolul 1:Celţii 1:Celţii din punct de vedere istoric, geografic, social şi antropologic.............5 1.

Expansi nsiune unea cel celttică..................................................................................................5

2.

Viaţa Viaţa eco econo nomi mică, că, meşte meşteşug şugur uril ilee şi come comerţ rţul ul...........................................................9

.

!rgani" ni"area soc sociială................................................................................................12

#.

$amilia.....................................................................................................................15

%.

Viaţa cotidiană........................................................................................................18

&.

'rta şi şi li literatura.....................................................................................................21

Capitolul 2: (eligia celţilor ................................................................................................29 1.

I"voare......................................................................................................................29

2.

)anteonul.................................................................................................................33

.

Cul Cultul tul şi sacr sacriifici ficiil ilee.................................................................................................38

#.

)reoţii.......................................................................................................................43

Capitolul : Credinţe şi practici religioase.......................................................................49 1.

(iturile magice........................................................................................................49

2.

*arile săr+ători......................................................................................................52

.

Cultul Cultul morţi morţilo lorr şi cre credi dinţa nţa n n lumea lumea de de dinco dincolo lo...................................................53

Conclu"ii..............................................................................................................................68 -i+liografie..........................................................................................................................72

1

Introducere

Celţii au jucat un rol deosebit în istoria Europei, iar acest lucru este atestat de nueroase !rturii, "ie ale scriitorilor ce au cunoscut direct acest popor, "ie ale istoricilor  care s#au ocupat îndeaproape de înţele$erea ai bun! a istoriei continentului. %ajoritatea cercet!torilor consider! c! ci&ili'aţia celtic! este cea ai &ec(e ci&ili'aţie cunoscut! în Europa de &est. )entru noi, ro*nii, cunoa+terea acestei culturi este cu at*t ai iportant!, cu c*t, pe teritoriul actual al o*niei, +i ai ales în &estul ţ!rii, s#au $!sit "oarte ulte do&e'i ar(eolo$ice ale trecerii celţilor pe aici, sau, cel puţin, ale le$!turilor econoice pe care ace+tia le#au a&ut cu daco#$eţii. 1  -oi încerca a+adar, pentru început s! l!uresc ce anue #a deterinat s! încerc a desci"ra unele din reperele &ieţii sociale, dar, ai ales, reli$ioase, ale celţilor. n jurul anului 5//, 0rlanda era cre+tin!, de+i ai erau înc! pre'ente unele eleente  p!$*ne. )rintr#o etraordinar! r!sturnare de situaţie, tocai aceast! insul! pierdut! p ierdut! a trebuit s! ad!posteasc! area tradiţie a ona(isului $reco#oriental, c(iar în oentul în care, in&a'iile barbare, anar(ia +i decadenţa luii latine puneau în are pericol instituţiile +i caracterul oral +i reli$ios al continentului cre+tin. rebuie spus c! aceast! in"u'ie de &alori orale cre+tine nu a +ters din con+tiinţa irlade'ilor aintirea înainta+ilor lor, celţi. C(iar +i ast!'i, în 0rlanda, în ara alilor, în %area ritanie +i în unele 'one ale ranţei, liba celţilor este înc! &ie. e aseenea, instituţia druidic! a r!as în 0rlanda, c(iar +i dup! cre+tinarea ei, un "actor de propa$and! reli$ioas! +i ci&ili'atorie. ceast! ţar! nu a acceptat niciodat! p!trunderea eleentelor etero$ene, ea r!*n*nd r!*n*nd celtic!, ca s! nu spune, spune, c(iar druidic!, druidic!, p*n! în 'ilele noastre. Este interesant interesant de senalat c!, de+i în secolul al#-00#lea, &ec(ea literatur! irlande'! c!'use oarecu în uitare, discreditat! poate, sau înlocuit! de cre+tinis, s#a "!cut, totu+i, un are e"ort de sal&are a tradiţ tradiţiei iei.. El a "ost, "ost, ai cu sea! sea!,, opera opera corpor corporaţi aţiei ei "ili "ilid:#i d:#ilor lor,, intere interesat sat!! în p!stra p!strarea rea  po&estirilor. ;enri ;ubert scoate în e&idenţ! eistenţa unor cu&inte o+tenite din &ec(ile lib libii celt celtic ice, e, pun pun*n *ndd îns! îns! aces acestt "apt "apt,, în pri priul ul r*nd, r*nd, toc tocai ai pe sea seaaa res resur urec ecţi ţiei ei

1

 . erciu, Lumea celţilor, ucure+ti, 197/, pp. 121#13/

2

Introducere

Celţii au jucat un rol deosebit în istoria Europei, iar acest lucru este atestat de nueroase !rturii, "ie ale scriitorilor ce au cunoscut direct acest popor, "ie ale istoricilor  care s#au ocupat îndeaproape de înţele$erea ai bun! a istoriei continentului. %ajoritatea cercet!torilor consider! c! ci&ili'aţia celtic! este cea ai &ec(e ci&ili'aţie cunoscut! în Europa de &est. )entru noi, ro*nii, cunoa+terea acestei culturi este cu at*t ai iportant!, cu c*t, pe teritoriul actual al o*niei, +i ai ales în &estul ţ!rii, s#au $!sit "oarte ulte do&e'i ar(eolo$ice ale trecerii celţilor pe aici, sau, cel puţin, ale le$!turilor econoice pe care ace+tia le#au a&ut cu daco#$eţii. 1  -oi încerca a+adar, pentru început s! l!uresc ce anue #a deterinat s! încerc a desci"ra unele din reperele &ieţii sociale, dar, ai ales, reli$ioase, ale celţilor. n jurul anului 5//, 0rlanda era cre+tin!, de+i ai erau înc! pre'ente unele eleente  p!$*ne. )rintr#o etraordinar! r!sturnare de situaţie, tocai aceast! insul! pierdut! p ierdut! a trebuit s! ad!posteasc! area tradiţie a ona(isului $reco#oriental, c(iar în oentul în care, in&a'iile barbare, anar(ia +i decadenţa luii latine puneau în are pericol instituţiile +i caracterul oral +i reli$ios al continentului cre+tin. rebuie spus c! aceast! in"u'ie de &alori orale cre+tine nu a +ters din con+tiinţa irlade'ilor aintirea înainta+ilor lor, celţi. C(iar +i ast!'i, în 0rlanda, în ara alilor, în %area ritanie +i în unele 'one ale ranţei, liba celţilor este înc! &ie. e aseenea, instituţia druidic! a r!as în 0rlanda, c(iar +i dup! cre+tinarea ei, un "actor de propa$and! reli$ioas! +i ci&ili'atorie. ceast! ţar! nu a acceptat niciodat! p!trunderea eleentelor etero$ene, ea r!*n*nd r!*n*nd celtic!, ca s! nu spune, spune, c(iar druidic!, druidic!, p*n! în 'ilele noastre. Este interesant interesant de senalat c!, de+i în secolul al#-00#lea, &ec(ea literatur! irlande'! c!'use oarecu în uitare, discreditat! poate, sau înlocuit! de cre+tinis, s#a "!cut, totu+i, un are e"ort de sal&are a tradiţ tradiţiei iei.. El a "ost, "ost, ai cu sea! sea!,, opera opera corpor corporaţi aţiei ei "ili "ilid:#i d:#ilor lor,, intere interesat sat!! în p!stra p!strarea rea  po&estirilor. ;enri ;ubert scoate în e&idenţ! eistenţa unor cu&inte o+tenite din &ec(ile lib libii celt celtic ice, e, pun pun*n *ndd îns! îns! aces acestt "apt "apt,, în pri priul ul r*nd, r*nd, toc tocai ai pe sea seaaa res resur urec ecţi ţiei ei

1

 . erciu, Lumea celţilor, ucure+ti, 197/, pp. 121#13/

2

irlande'ilor, care a "!cut posibil! p!strarea nu doar a unor resturi ale &ieţii celtice pe cale de restr*n$ere. Conclu'ia lui este "oarte clar!< statul irlande' a sal&at liba:. 2 n aceste condiţii, consider c! este îndeajuns de oti&at! necesitatea cunoa+terii eleentelor de "actur! celtic!, aceasta "iind condiţia sine#=ua non a înţele$erii ci&ili'aţiei apusene de la începutul priului ileniu cre+tin. )e de alt! parte, le$at tot de 0rlanda, pute reconstitui un alt aspect, ai spectaculos, +i anue, cel al artei decorati&e< jocul curbelor +i al cont contra ra#c #cur urbel belor or,, al decor decoraţ aţii iilo lorr orna ornae ent ntal alee +i al "or "orel elor or &e$et &e$etal alee încol încol!c !cit ite, e, sau sau repre'ent!rile de aniale supuse unei etaor"o'e peranente, în care se a"l! principiile celor ai "ruoase perioade ale epocii >a ?ne 3 +i, care, au stat la ba'a artei edie&ale.  @e$lijaţi pentru ult tip, sau consideraţi r!!+iţe ale populaţiilor p opulaţiilor $rote+ti +i inculte, celţii continentali sunt, de "apt, unul dintre  popoarele  antice cele ai bine cunoscute, at*t  prin !rturiile scriitorilor antici, c*t +i prin urele pe care le#au l!sat în sol A ora+e ari, cu ar "i )aris, >ondra, el$rad, %ilan, etc., sunt de ori$ine  celtic!  # în liba +i în  patrioniul cultural european. rebuie s! sublinie, a+adar, ce a însenat +i pentru pen tru Europa continental! de ast!'i, aportul ci&ili'aţiei celtice. B. B. ;att constat!, nu "!r! satis"acţie, c! ar(eolo$ia ultielor decenii a scos la i&eal! caracterul ori$inal al culturii $alice preroane, care a d!inuit +i dup! &ictoria lui Caesar. Cercet!rile actuale &i'ea'! de"inirea personalit!ţii $alice, a+a cu s#a ani"estat ea înaintea cuceririi, c uceririi, +i care a r!as aceea+i, "!c*ndu#se siţit! în ultiplele aspecte ale &ieţii $alo#roane. n rol deosebit l#a a&ut deci'ia îp!ratului  @apoleon al#000#lea, prin care, în anul 1862, a luat "iinţ! %u'eul ntic(it!ţilor @aţionale din Daint#erain, acesta "iind p*n! ast!'i unul dintre cele ai iportante depo'ite ale $eniului creator celtic. e alt"el, istoria ranţei datorea'! "oarte ult secolelor, de#a lun$ul c!rora, a "ost locuit! în ajoritate de populaţia celtic!, iar dac!, încep*nd cu priul secol înainte de ;ristos, conduc!torii ei politici s#au sc(ibat, sunte con&in+i c! acest "apt nu dus la ruperea total! de odul de &iaţ! preroan. De pare c(iar c!, din contra, o dat! cu secolul al# 000#lea, $alii ar "i re&enit la credinţele lor priiti&. eii locali, ca de eeplu anticul eutates, ce "usese înl!turat de roani, reapare în inscripţii +i pe onuente. n alt aspect al rolului co&*r+itor pe care l#au a&ut celţii în "orarea unei naţiuni  puternice, din toate punctele de d e &edere, a "ost acela al punerii ba'elor unor centre coerciale co erciale 2

l"red l"red aesber$ aesber$er er F l"red Golla Gollann, nn, eds.,  Britain 400–600: Language and History. n$listisc(e orsc(un$en 2/5. ;eidelber$< ;eidelber$< Ginter, 199/. 3  -enceslas Hruta,  Les Celtes, )aris, 1976, p. 122

3

+i politice de pri ran$. n eeplu în acest sens îl constituie, "!r! îndoial!, ora+ul %arsilia, a"lat la con"luenţa ai ultor ci&ili'aţii< $reco#roan!, celtic!, iberic! +i li$ur!. !r! îndoial!, îns!, c! pe priul loc se a"lau sc(iburile de !r"uri dintre $reci +i $ali. ierul, scla&ii, pieile, l*na +i aurul acestora din ur! erau trans"orate în &inul, uleiul, sarea, &asele din bron' +i p!*nt ars, ca, de alt"el +i în o$lin'ile $recilor. e aseenea, di"u'iunea al"abetului $rec printre $ali se datorea'! tot in"luenţei %arsiliei, re'ultatul "iind "olosirea de c!tre drui'i a al"abetului $recesc. )e de alt! parte, s#a "!cut siţit! +i in"luenţa celţilor din  jurul %arsilei în &iaţa $recilor cu care intrau în contact. st"el, ospitalitatea speci"ic! $alilor, ca de alt"el +i credinţa lor în neurirea su"letului, au "ost treptat îpruutate de cei, despre care se spunea c! trebuie e&itaţi c(iar +i atunci c*nd "ac daruri. n "ine, dup! ce a &!'ut care este rolul celţilor în istoria 0rlandei +i a ranţei, populaţii ale c!ror concepţii pri&itoare la &iaţa de dincolo le &o anali'a în lucrarea de "aţ!, nu pute trece cu &ederea însen!tatea deosebit! pe care ace+tia au a&ut#o +i în &iaţa înainta+ilor no+tri, daco#$eţii. n acest sens, eruditul cercet!tor %ircea Eliade, unul dintre cei ai iportanţi istorici ai "enoenului reli$ios din întrea$a lue, repre'entant de sea! al o*niei în cultura ondial!, pre'int! în cadrul aceluia+i capitol credinţele reli$ioase ale celţilor, $eranilor, tracilor +i $eţilor .4 onia sa sublinia'! unul din punctele coune ale celor dou! popoare, +i anue "aptul c!, aseenea celţilor, sacerdoţii +i asceţii traci +i $eto#daci nu se încredinţau scrierii.

Capitolul 1 4

%ircea Eliade,  Istoria ideilor şi credinţelor religioase, &ol. 2<  De la Gautama Budda la trim!ul  creştinismului, trad. ro. de Ce'ar alta$, Editura )oliro, 0a+i, 2/11, pp. 118#152

4

Celţii din punct de vedere istoric, geografic, social şi antropologic 1. Expansiunea celtică

)e l*n$! o+tenirea $reco#roan! +i coplet*nd#o, ci&ili'aţia si cultura celţilor a constituit una din coponentele principale ale E&ului %ediu european, al!turi de contribuţia  popoarelor $eranice, a luii bi'antine +i, ai t*r'iu, a arabilor stabiliţi în Dpania. intre popoarele indo#europene care +i#au "!cut apariţia pe teritoriul Europei actuale în jurul anului 2/// î.e.n,, poporul celt ale c!rui eleente proprii de cultur! +i ci&ili'aţie pot "i percepute înc! de pe la ju!tatea ileniului al doilea î.e.n. # se a"ir! ai clar, cu tr!s!turile culturale bine indi&iduali'ate ale unei etnii distincte, c!tre anul 8// î.e.n. 5. ata aceasta arc(ea'!, în Europa Iccidental!, aproiati& începutul priei perioade a "ierului J;allstattK.  doua perioad! a "ierului, >a ene Jcea 5// î.e.n. # cea 1// e.n.K este arcat! aproape în între$ie de contribuţia celt!. Celţii creea'! acu +i ipun ultor popoare cu care &in în contact pria ci&ili'aţie proto#istoric! Lbarbar!: din Europa

Central! +i

Iccidental!. Ei au "ost Lpriul popor de&enit poporul clasic al luii barbare:M care La adus Europa Central! într#un contact str*ns cu luea editeranean! +i care, $raţie "orţelor sale creatoare, a dus la cule de'&oltarea ci&ili'aţiei proto#istorice din teritoriile de la nord de lpi: JBan ilipK. in perioada cuprins! între secolele -000#- î.e.n. celţii erau în curs de a#+i crea o "or! de art! +i o ci&ili'aţie proprie, consti#tuindu#+i un "ond de tradiţii care &or   persista p*n! în epoca roan! Jc". B.#B. ;attK. +e'!rile lor "orti"icate se întindeau din 0u$osla&ia p*n! în nordul Dcoţiei. el$radul, udapesta, )arisul, sunt "undaţii celtice. n scrierile autorilor antici, celţii apar încep*nd de la s"*r+itul secolului al -l#lea î.e.n., la $eo$ra"ul ;ecateu din %ilet, care citea'! ţara HeltiNe, situ*nd#o între i'&oarele un!rii +i nord#&estul )eninsulei 0berice Jre$iunea central! a Lc*purilor de urne:K. într#o 'on! nepreci'at!, probabil în &ecin!tatea )irineilor. în secolul ur!tor, ;erodot îi enţionea'! de dou! ori, cu nuele de Neîtoi.6  nainte de a se a"ira pe scena istoriei celţii asiilaser!  populaţiile preistorice locale, continu*nd s! con&ieţuiasc! cu creatorii ci&ili'aţiei e$alitice 5

6

 Istorii, 00, 33 +i 0-, 49. îi ai citea'! în treac!t +i )laton, ristotel, Oeno"an, &ianus, +.a. 0ar Caesar notea'! c! $allii se nueau pe ei în+i+i celtae Jceea ce însena # dup! . Prbois de Bubain&ille # Lcei ce pun st!p*nire pe  bunurile Paicului:K. ar Lcu&*ntul cetii poate s! "i "ost nuele unui trib deosebit de puternic, ori c(iar al unei "ailii donitoareM sau, poate s! "i "ost un teren $eneric pe care unele $rupuri disparate din Europa Central! +i -estic! +i#1 luaser! pentru a se aeosebi de &ecinii lor ai îndep!rtaţi: JarrQ Cunli""eK.

5

din allia, Dpania, ritania, prelu*nd de la ace+tia anuite eleente de cultur! ar(aic!. în cur*nd celţii s#au separat în dou! ari $rupuri J"apt care a dus +i la o di"erenţiere lin$&istic!K, +i anue< $rupul $oidelic A instalat în Dcoţia, insula %an +i îndeosebi în 0rlanda # +i $rupul  britanic, stabilit în allia si ritania JCornRall +i GalesK. Lip de dou! secole celţii au "ost cel ai are popor din Europa: J. renierK. 7 )uterea lor ajun$e la apo$eu c!tre începutul sec. 000 î.e.n. într#un tip relati& scurt s#au etins  pe o arie $eo$ra"ic! iens!, ale c!rei puncte etree se situau în 0rlanda +i în ri$ia, în sia %ic!. ar Laceast! r!sp*ndire a celţilor n#a a&ut obiluri iperialiste, ci deo$ra"ice +i econoice # dup! opinia lui .. %anselli. 8 in 'ona Europei Centrale Jse adite în $eneral c! lea$!nul celţilor se a"la cuprins între (inul superior +i &alea superioar! a un!riiK, i$raţiile lor # precedate de in"iltr!ri sporadice înc! înainte de s"*r+itul epocii bron'ului # au luat ai ulte direcţii, înc! din sec. - î.e.n. allia de&enise o ade&!rat! etropol! celtic!. în Catalonia, în Dpania central! +i occidental!, în )ortu$alia, # re$iuni unde se pare c! priele $rupuri r!'leţe p!trunseser! c(iar înainte de sec. -000 î.e.n. # a+e'!rile lor sunt ai asi& atestate încep*nd din sec. -0 î.e.n. Ce(iberii # popor re'ultat din aestecul celţilor cu iberii  b!+tina+i, care au continuat s!#+i# p!stre'e supreaţia # au opus ai t*r'iu roanilor o re'istenţ! d*r'! tip de dou! secole. Jînsu+i nuele eroului acestei re'istenţe, -iriatus, este un nue celtK. în con"lictele cate &or ura între oa +i Carta$ina, ercenarii celţi +i celtiberi &or da un ajutor substanţial carta$ine'ilor. ot în direcţia sudic!, în jurul anului 5// î.e.n. celţii au început s! p!trund! # an$ajaţi, se pare, de etrusci ca ercenari # în nordul 0taliei. n secol ai t*r'iu, &aluri repetate i$ratoare celte &or în&in$e pe etrusci +i se &or stabili în c*pia )adului, înteeind ora+ul %ediolanu J%ilanoK, +i &or continua s! con&ieţuiasc! pa+nic cu li$urii localnici. C*te&a triburi celte &or coborî spre sud, je"uind +i incendiind oa Jla o dat! incert!< între 39/#385 î.e.n.K. I epideie îi &a sili s! se retra$!M dar în 367 î.e.n. &or re&eni +i &or asedia oa. e ast! dat!, îns!, &or "i în&in+i. in pulia Jsau )u$lia, # în sudul 0talieiK &or trece în recia, unde, în 279 î.e.n., &or je"ui teplul din el"i. in re$iunea )adului Jnuit! de roani allia Cisalpin!K &or "i alun$aţi de"initi& în anul 283 î.e.n. 0n"iltr!rile celţilor # iniţiate la începutul epocii >a ene # în teritoriile 0liriei, ustriei +i aciei, s#au trans"orat în i$raţii din ce în ce ai asi&e. riburile celte stabilite pe 7 8

 C". . erciu, o"# cit#, p. 121  I$idem

6

coasta driaticei triit abasade la leandru %acedon J335 î.e.n.K. %ai t*r'iu, in&ad*nd )eninsula alcanic!, o arat! celt! &a în&in$e trupele acedoneneM la el"i, însu+i re$ele acedonean cade în lupt! J279 î.e.n.K. Dcordiscii # o populaţie celtic! # an înteeiat ora+ul Din$idunu Ja'i, el$radK. C*te&a $rupuri copacte de celţi s#au înt*lnit Jspre a duce tratati&e în &ederea asi$ur!rii unui spaţiu de in"luenţ! în alcaniK pe teritoriul ul$ariei de a'iM aici, au înteeiat re$atul Qlis J27/#213 î.e.n.K, c!ruia i'anţul îi pl!tea sue iportante  pentru a se pune la ad!post de incursiunile de ja" ale celţilor. n $rup asi& de aproiati& 2/./// de r!'boinici celţi, cunoscuţi sub nuele de $alaţi Jîn liba celt!< !'boinici &iteji:K au ajuns p*n! prin p!rţile ri$iei de unde porneau dese epediţii de ja", pr!d*nd ora+e din sia %ic!, # E"es, %ilet, roia, +.a. în"r*nţi de re$ele )er$aului Jc!tre 23/ î.e.n.K s#au stabilit în centrul siei %ici înteeind un re$at, alatiaM dup! care, celţii au continuat s! se an$aje'e ca ercenari în ser&iciul icilor re$i elenistici din jur, precu +i al )toleeilor din E$ipt. up! o eistenţ! de dou! secole +i ju!tate, statul celt alatia a de&enit pro&incie roan! J25 e.n.K. n epansiunea lor spre r!s!rit, $rupuri ai ici de celţi au ajuns probabil +i prin  p!rţile %!rii @e$re, p*n! în Crieea, unde &or "i intrat în contact +i cu sciţii din stepe. # up! anul 5// î.e.n. celţii, creatorii ci&ili'aţiei >a ene, doinau teritoriile ustriei Jsec. -K oeiei Jsec. -K, )anoniei Jsec. 0-K +i ransil&aniei Jsec. 0-KM în unele 'one ale ransil&aniei &or r!*ne tip de aproape dou! secole. ar arile deplas!ri ale celţilor # care au a&ut cele ai iportante consecinţe pentru pro$resul lor social +i cultural, +i în $eneral pentru tot ceea ce &or transite culturii Europei edie&ale #au "ost i$raţiile în 0nsulele ritaniei. ici, cele dint*i p!trunderi +i coloni'!ri ale unor proto#celţi au a&ut loc probabil c(iar  c!tre anul 18// î.e.n. Jdup! opinia 0ui %Qles ilion +i @ora C(adRicNK. 9  ar priul &al i$rator de celţi s#a stabilit de"initi& în ritania +i 0rlanda nu la ult tip dup! anul 6// au urat de alte &aluri i$ratoare în secolele ur!toare Jc". C#.C. ;aRNesK. în nordul ritaniei celţii i#au $!sit pe b!+tina+ii caledonieni, cunoscut +i sub nuele de picţi Jnue deri&at din obiceiul acestora de a#+i picta corpulK, care în epoca preistoric! ocupaser! +i 0rlanda Deptentrional!. Cetelor de r!'boinici celţi care din 0rlanda p!trunseser! în Caledonia Jnue dat de antici nordului ritanieiK li s#au dat în liba latin! nuele de scoţi. n sec. 0 e.n. ritania a c!'ut sub st!p*nirea roan!M în 0rlanda îns! roanii n#au p!truns # +i n#au reu+it s! 9

 %Qles illon F @ora H. C(adRicN, %e Celtic &ealms , )(oeni, >ondon, 2///

7

cucereasc! nici re$atul nordic al picţilor J;i$(landsK, nici insulele din nordul Dcoţiei. up! retra$erea le$iunilor roane din ritania Jla începutul sec. - e.n.K +i dup! o îndelun$at! lupt! îpotri&a tendinţelor aneioniste ale n$liei, re$atul Dcoţiei s#a unit în 17/7 cu cel al n$lieiM pentru ca, dup! re&olta în!bu+it! de en$le'i din 1746, istoria Dcoţiei s! se inte$re'e în cea a n$liei. Celţii britoni din sudul n$liei, din re$iunea CornRall, au ajuns în sec. - e.n. în orbita triburilor $eranice in&adatoare ale saonilor +i an$lilor. -ec(ea lib! +i str!&ec(ile tradiţii celte s#au p!strat cel ai bine în sud#&estul ritaniei, în ara alilor JGalesK, care a r!as independent! p*n! în 1282 # c*nd noul re$e al n$liei, Eduard 0, a re'er&at titlul Jp!strat p*n! a'iK de L)rincipe de Gales: "iului s!u o+tenitor al tronului.1/ )uritatea etnic! celt!, spiritualitatea, liba, cultura, obiceiurile, s#au enţinut p*n! c!tre s"*r+itul E&ului %ediu, în cea ai are !sur! în 0rlanda. e aici, au iradiat "oarte intens +i pe continent, îndeosebi în 0rlanda s#a creat # din cele ai &ec(i tipuri +i p*n! t*r'iu în E&ul %ediu # o "oarte bo$at! literatur! celt! în liba $aelic! 11. # 0rlanda +i#a pierdut independenţa în 1494, c*nd ;enric -000 a ipus )arlaentului din ublin s!#1 proclae si re$e al 0rlandei, ţar! care apoi, în 165/, a de&enit colonie a n$liei 12. n s"*r+it, ultia i+care i$ratoare asi&! a celţilor a a&ut loc în perioada cuprins! între secolele -#-00, c*nd, sub presiunea an$lo#saonilor, triburile britone din sudul n$liei s#au instalat pe coasta apusean! a alliei, în )eninsula rorica Ja'i, reta$neK. JDau in&ers< s#a eis +i ipote'a c! din rorica ar "i i$rat un &al celtic în sudul n$lieiK # înc*t, dup! cucerirea +i roani'area alliei, celţii +i#au putut enţine ult tip Jîntr#un "el, c(iar p*n! a'iK "iinţa cultural! # sub raportul libii, al culturii +i al tradiţiilor #în patru ari arii $eo$ra"ice< 0rlanda, Dcoţia, Gales J+i CornRallK, iar pe continent, în reta$ne. up! anul 2// î.e.n. i$raţiile celtice s#au oprit. Celţii +i#au îndreptat acu e"orturile spre un od de &iaţ! sedentar! ai bine or$ani'at!, de'&olt*nd totodat! +i o econoie urban!. 1/

 ;. ;ubert, Celţii şi ci'ili(aţia celtic),  ucure+ti, 1983, p. 37  @uele de Dcoţia a "ost dat ai înt*i 0rlandei. @uai încep*nd din sec. O0 acest nue a r!as s! indice actuala Dcoţie, dup! ce re$atul Dcoţiei se unise deult Jdin 843K cu cel al picţilor, sub Hennet( %acBpin. # ritania, pe care li$urii o nueau lbion, a "ost nuit! de celţi Sritanis Jde&enit )ritanisK, iar de c!l!torul $rec )Qt(eas Jsec. 0- î.e.n.K )ritannia. J)eter ;arbison, *re+Cristian Ireland: rom te irst -ettlers to te .arly Celts,(aes and ;udson, >ondon, 1988K 1 2  )*n! în 1172 celţii din 0rlanda n#au su"erit nici o in&a'ie. 1 1

8

2. Viaţa economică, meşteşugurile şi comerţul

Econoia ce(ilor &aria de la o re$iune la alta, în "uncţie de condiţiile $eo$ra"ice +i de resursele naturale locale< o econoie pre&alent a$rar! la $alii, la bel$i +i la celţii din nordul 0talieiM sau, pre&alent  pastoral! în 0rlanda, în ritania +i la celţii din )eninsula 0beric!. n societatea pastoral! din 0rlanda p!*ntul aparţinea tribului. eliitarea terenurilor pe "ailii este un "apt care &a inter&eni ai t*r'iu, # +i c*nd p!*nturile aparţin*nd unei "ailii &or "i îprejuite cu +anţuri, $arduri sau &aluri de p!*nt. Date propriu#'ise nu eistau, dec*t $rupuri ici de c*te&a case adunate la r!scrucea druurilor. în sc(ib, în sisteul econoiei a$rare terenurile erau îp!rţite # ca în allia # pe "ailii, ca bunuri de "ailie Jo "ailie "iind constituit! din ebrii a patru $eneraţiiK. 0n epoca edie&al! unei aseenea "ailii îi re&enea un lot Jnuit $ail/ c!ruia îi corespundea de obicei un +eptel de 3// de &aci +i 1///#14// (ectare de teren. n trib însua 3/ de "ailii, posed*nd deci 3/ de $)ile + care cu tipul &or tinde s! de&in! tot at*tea unit!ţi adinistrati&e, în luea celtic! au ap!rut Jdar ai t*r'iuK +i sate ari ca în nordul +i estul alliei. deseori casele c!peteniilor arilor "ailii erau "orti"icateM sau, un $rup de ai ulte case erau înconjurate +i ap!rate de o incint! de piatr!. 13 C*nd o $eneraţie întrea$! se stin$ea, se proceda la o reîp!rţire ec(itabil! a p!*ntului, # în a+a "el înc*t, în allia de pild!, "iec!rui b!rbat, "iec!rui t*n!r ajuns la &*rsta aturit!ţii Jcare era stabilit! la 17 aniK s!#i re&in! aproiati& 2 (a. >a celţii din sudul ritaniei, din ara alilor JGalesK acest obicei s# a p!strat p*n! în sec. O0-M dar sc(ib!rile inter&enite între tip # prin acapararea p!*nturilor r!ase nedistribuite, prin cre+terea a&erii obiliare, prin acordarea de apanaje unor +e"i de "ailii # au dus 0a trans"orarea propriet!ţii "unciare colecti&e în propriet!ţi indi&iduale ale ebrilor aristocraţiei tribale. 14 o$!ţia unui celt era socotit! dup! nu!rul de &aci +i de boi, proprietatea sa. 0ncursiunile de  prad!, ra'iile de &ite, "orea'! subiectul ultor producţii epice irlande'e. @obilul#proprietar îpruuta un anuit nu!r de &ite, pe un teren stabilit +i în condiţii cc le'au libertatea debitorului # care de&enea ast"el Lclientul:, intr#un "el ser&ul nobilului. în acest od s#a "orat, în dauna &ec(iului re$i tribal, un re$i, nu propriu#'is L"eudal:, dar în tot ca'ul pre#"eudal sub anuite aspecte.

13

 I&idiu riba, Istoria culturii şi ci'ili(aţiei,  &ol. 4, Editura Daeculu, ucure+ti, 2//2, p. 37#4/  ;. ;ubert, o"# cit#, p. 45

14

9

$ricultura a "!cut pro$rese rearcabile. în allia se culti&au toate cerealele # or'ul, $r*ul, secara, o&!'ul. în 0rlanda # în principal or'ul. e aseenea, napul Jîn od deosebitK, apoi ceapa +i us# turoiulM iar ca plante tetile, c*nepa +i inul. Celţii au practicat asolaentul +i în$r*+area p!*ntului cu a!. u in&entat plu$ul are cu dou! roţi, tras de boi, cu br!'dar de "ier triun$(iular +i re$labil Jpreluat ai t*r'iu +i de $eraniK # o unealt! superioar! ca randaent plu$ului roanilor din acel tip. Ti coasa lor # ase!n!toare coasei de a'i # a&ea un randaent superior. e aseenea oara de !cinat, copus! din dou! pietre, dintre care cea obil! era ane&rat! printr#un braţ de len care îi ipria o i+care circular!. Celţii au in&entat +i un "el de La+in! de secerat:< secer!toarea ontat! pe patru roţi, tras! de boi. Cerealele15  erau depo'itate în $ropi "oarte ad*nci, s!pate în st*nc!, $ropi care counicau între ele prin $alerii. %ai t*r'iu, cerealele erau p!strate în c(iupuri ari. %e+te+u$urile deţineau un loc "oarte iportant în econoia celţilor. Celţii erau renuiţi ca e+teri "oarte pricepuţi în tratarea inereurilor, în pre$!tirea di"eritelor aliaje +i în con"ecţionarea uneltelor, arelor +i a obiectelor de podoab! din bron', "ier, ara!, aur, ar$int +i electru. D#au $!sit ari cantit!ţi de obiecte de "ier, produse de ateliere care le triiteau în punctele cele ai îndep!rtate. De eporta "ier +i sub "or! de bare de 6 N$. Celţii erau "oarte pricepuţi do$ari +i renuiţi e+teri c!ld!rari. u in&entat +i un tip de car de lupt!, precu +i ai ulte tipuri de c!ruţe Jde pild!, carul are pentru c!l!torii ai lun$iM sau cabrioleta cu dou! roţiK, pe care le#au adoptat apoi +i roanii Ibiecte de bron' se lucrau ai puţinM în sc(ib procedeul ar$int!rii &aselor de bron' a "ost in&entat de $alii. Celţii au "olosit roata olarului înc! de la începutul secolului al -#lea î.e.n. -asele lor erau pictate cu oti&e $eoetrice sau "i$urati&e. in sticl! "!ceau di"erite obiecte de podoab!. lte te(nici în care au ecelat au "ost t!b!c!ria, ci'!ria +i arta eailului. Celţii erau ari e+teri în obţinerea salţului ro+u, în special,  pentru con"ecţionarea podoabelor +i pentru ornaentarea arelor. %e+te+u$urile erau în bun! parte e"ectuate de scla&i, dar ai cu sea! de oaeni liberi. în 0r# landa e+te+u$arii Jcare pl!teau ipo'ite pe produsele lorK erau $rupaţi în asociaţii pro"esionale, "iecare a&*ndu#+i 'eul s!u protector, asociaţii ase!n!toare corporaţiilor e+te+u$!re+ti din E&ul %ediu european. Coerţul celţilor era "oarte acti& +i se des"!+ura pe scar! are, at*t pe uscat c*t +i pe arile "lu&ii Jun!re, (in, Elba, -istula, IderK. @a&i$aţia ariti! nu era practicat! dec*t în re$iunile atlantice de coast!. )e uscat, druurile # pe care cara&anele aduceau cositor din ritania p*n! în 15

 . erciu, o"# cit#, p. 136

1/

%arsilia # erau bune, de obicei pietruite, înc*t &or "i "olosite ai t*r'iu +i de roani. &eau +i staţii de  popas, (anuri, precu +i puncte &aale. allii +i celtiberii, "!c*nd +i coerţ de tran'it, aduceau inereuri brute, etale sei"inite, cositor din 0nsulele ritanice +i c(i(libar de prin p!rţile alticei. in recia +i 0talia iportau obiecte de lu, &ase de bron', &ase de ceraic! pictate, o$lin'i ornaentate de bron', coroane de aur, etc.16 n sc(ib $alii triiteau în 0talia +unc! +i sl!nin! s!rat!, în ritania +i 0rlanda !sline +i &inM în $eneral eportau ai ales sto"e de l*n!, unelte, are +i obiecte de "ier, scla&i, cai +i aur # în special (el&eţii, celţi din 'ona El&eţiei actuale. ar sursele de etal, în special cele de aur, au constituit "orţa econoic! celtic! pe plan internaţional. Dc(iburile interne, în t*r$uri +i pieţe, se "!ceau în natur!M unitatea de !sur! în tipurile ai &ec(i era stabilit! în capete de coute ari. %ai t*r'iu au "ost adoptate +i alte unit!ţi &alorice. în tipul iui Caesar celţii din ritania ai "oloseau înc! bare +i inele de ara! sau de aur, cu $reutate precis stabilit!. Eistau îns! +i alte unit!ţi &alorice#standard în procesul sc(iburilor coerciale< inele, "Ubule +i coliere de aur, de $reutate deterinat!. +a erau, de pild!, acele cu $!!lie, saubro+ele de aur cu $reutatea de o uncie J2 $r.K. ncep*nd din sec. 000 î.e.n. celţi i au b!tut +i oned! proprie, iit*nd onedele $rece+ti dar +i denatur*ndu#le, cre*nd de "apt un alt stil. %oneda de ar$int era de u' intern, ser&ea în sc(iburile intertribaleM cea de aur, pentru cup!rarea de !r"uri din eterior. Celţii din Europa Central! +i Iccidental! au "ost priii Lbarbari: care au b!tut oned!, purt*nd nuele unor neauri celtice sau e"i$ii ale conduc!torilor celţi, # în inscripţii "olosindu#se de obicei al"abetul roan. în sc(ib, în 0rlanda, în Dcoţia +i în alte c*te&a re$iuni din ritania nu s#a b!tut oned! niciodat!. în $eneral, oneda ser&ea, cu spunea, în sc(iburile cu ne$ustorii str!ini &eniţi pe teritoriu celt, sau în pl!ţile e"ectuate în ţ!ri str!ine. în interior, îndeosebi în ediul rural, se "olosea în continuare &ec(ea "or! de sc(ib în natur!, etalonul constituindu#l capetele de bo&ineM iar ai t*r'iu, dup! stabilirea contactelor cu luea roan!, +i scla&e.

. !rgani"area socială

16

 I. riba, o"# cit#, p. 39

11

Dtructura societ!ţii celte, relati& oo$en!, pre'int! totu+i u+oare &ariaţii # la  populaţiile din allia, la cele din ritania sau 0a cele din 0rlanda. n allia, di"erenţierea social! pare s! se "i produs în perioada cuprins! între secolele -000#-0 î.e.n., în "uncţie de po'iţia predoinant! a nobiliii Jca&aleri, e=&ites # cu îi nue+te CaesarK. 0n aceast! perioad! apare +i sabia lun$! de "ier, ara prin ecelenţ! a nobililor Jc". B.#B. ;attK. Calul de&ine acu pri&ile$iul +i arca distincti&! a r!'boinicului nobil, "ie c! acesta lupt! din carul a&*nd dou! sau patru roţi, "ie c! lupt! c!lare. l!turi de aristocraţie # +i de casta drui'ilor # eista ţ!r!niea înst!rit! +i e+te+u$arii< era clasa despre care Caesar, re"erindu#se la celţii $alii, spune< L)oporul este ţinut aproape în r*ndul scla&ilorM el nu îndr!'ne+te s! întreprind! niic +i nu este c(eat la nici o adunare. Cei ai ulţi, c*nd sunt ap!saţi "ie de datorii, "ie de ipo'itele prea ari sau de nedreptatea celor puternici, se declar! scla&ii nobililor, care au "aţ! de ei absolut acelea+i drepturi pe care le au st!p*nii "aţ! de scla&i:.17 %ult ai bo$ate sunt in"oraţiile asupra celţilor din 0rlanda # +i pentru oti&ul c! aici unele structuri s#au p!strat p*n! t*r'iu în E&ul %ediu. nitatea social! de ba'!, autosu"icient! econoic +i aproape total independent!, era tribul Jîn irlande'! tuat(K. Clanul, în înţelesul obi+nuit de clan toteic, nu eista la celţi. %ebrii tribului pretindeau c! descind din aceia+i str!o+i, erau uniţi printr#un puternic sentient de solidaritate +i con&ieţuiau pe acela+i teritoriuM de aceea, în 0rlanda cu&*ntul tuat( indica +i unitatea teritorial! +i adinistrati&! a tribului respecti&. ribul se copunea din L"ailii ici: Jderb"eK, "iecare reunind patru $eneraţii # acestea a&*nd drepturi +i obli$aţii di"erite, stabilite cu preci'ie # +i din L"ailii ari: sau $inţi J"ineK, copuse din ai ulte L"ailii ici:. C!petenia unei "ine, ales pe ba'a bo$!ţiei +i a popularit!ţii de care se bucura, era un nobil, în&estit cu atribuţii de ordin politic, juridic +i ilitar. C!s!toriile se contractau nuai în a"ara $inteiM iar în ca'ul nobililor, în a"ara tribului lor. iecare tuat( era condus de un re$e Jri$K. în cadrul unui tuat( unitatea iportant! era "ailia, nu indi&idul. )roprietar! a  p!*ntului era "ailia copus! din patru $eneraţii. )ria clas! social! ca iportanţ! era cea a drui'ilor. 18 ra clasa nobililor J"lait(iK, r!'boinici dar în acela+i tip +i protectori ai poeţilor, cronicarilor, edicilor +i e+te+u$arilor.  treia clas! o constituiau oaenii liberi. Cate$oria scla&ilor # pro&eniţi din 17

 I. riba, o"# cit#, p. 41#42  I$idem, p. 43

18

12

r*ndurile pri'onierilor de r!'boi +i ale celor declasaţi, criinali, t*l(ari, datornici insol&abili, +.a. # era nueric redus! +i "!r! un rol însenat în &iaţa econoic! +i social!. Iaeni liberi erau cei care cre+teau &ite sau culti&au p!*ntul, care pl!teau re$elui unui tuat( o dare sub "or! de aliente, +i care în od obi+nuit de&eneau Lclienţii: unui nobil. cesta concedea unui o liber, pe tip de 7 ani, un nu!r de coute ari, în sc(ibul unor anuite ser&icii, sau al unei rente ec(i&alente cu o treie din nu!rul de &ite priite. # LDe pare c! aceast! instituţie a clientelei a stat la ba'a prosperit!ţii. 0nstituţia re$alit!ţii n#a constituit un eleent de a$re$are, de real! coe'iune politic! a societ!ţii ce(e # societate în care statul a r!as totdeauna 0a un ni&el rudientar. e$ele nu era dec*t +e"ul direct # dar cu puteri liitate # al unei unit!ţi socialeM iar în tip de r!'boi Jsituaţie aproape endeic! în luea celţilorK era coandantul ilitar supre. 0n priele tipuri re$ele era considerat un personaj sacru, în'estrat cu puteri isticeM ca atare, de &irtuţile lui orale +i "i'ice personale depindea # pe durata doniei lui # "ertilitatea solului +i "ecunditatea turelor, securitatea +i prosperitatea tribului. JConsider*ndu#se r!spun'!tor de soarta supu+ilor s!i, în ca' de în"r*n$ere ilitar! de re$ul! re$ele se sinucideaK. n pri sen al acestor &irtuţi re$ale trebuia s! "ie inte$ritatea sa "i'ic! per"ect!M dac!, de pild!, re$ele î+i pierdea # în lupt! sau în tip de pace # un braţ sau un oc(i, era scos din donie, e aseenea, el era supus peranent anuitor tabuuri< re$ele nu trebuia s! se ocupe de a$ricultur!, s! "ac! &reo unc! "i'ic!, s!#+i supra&e$(e'e staulele +i $rajdurile, sau... s! creasc! porciV neori aceste tabuuri J$eissiK # care &ariau de la un tuat( la altul # erau de#a dreptul stranii. e$ele era ales de nobili dintre ebrii "ailiei predecesorului s!uM dar nu era ales neap!rat "iul "ostului re$e. J@u arareori actul elecţiunii d!dea loc unor con"licte s*n$eroase între nobiliK. în tradiţia celt! re$alitatea era &!'ut! ca o c!s!torie sacr!, sibolic!, a re$elui cu le$endara re$in! %edb, personi"icarea ideii de su&eranitate. le$erea noului re$e era cons"inţit! de o cereonie de di&inaţie< dup! consuarea c!rnii iepei aduse ca sacri"iciu, %arele ruid c!dea într#un son ad*nc în tipul c!ruia L&isa: dac! persoana aleas! de nobili era cea a$reat! sau nu de 'ei . ra cereonia de însc!unare< noul re$e, +e'*nd pe un tron sau st*nd în picioare pe o lespede ritual! de piatr!, "!r! are +i ţin*nd în *n! o nuia de alun, asculta recitarea de c!tre %arele ruid a le$ilor str!&ec(iM dup! care, depunea  jur!*ntul.

13

n a"ar! de "aptul c! re$ele era +e"ul tribului în tip de pace +i de r!'boi, o alt!  prero$ati&! a sa era aceea de a pre'ida adun!rile anuale ale tribului Jnuite oenac(K. ceste adun!ri # care au contribuit +i 0a enţinerea relati&ei unit!ţi a libii celte # nu a&eau îns! un caracter politic, judiciar sau adinistrati&, ci erau le$ate doar de o s!rb!toare reli$ioas!, cu care oca'ie se ţineau +i ari t*r$uri. seenea nobililor +i oaenilor liberi, nici re$ele nu se considera deasupra le$ii, nu era deloc un autocratM dipotri&!, era obli$at s! cear! s"atul oaenilor liberi +i s! respecte (ot!r*rile lor. )entru aceasta, re$ele îi con&oca Jîntr#o adunare nuit! airecNiK la re+edinţa sa pe nobilii +i pe oaenii liberi ai tribului s!u. C*nd anuite drepturi re$ale erau aduse în discuţie, cau'a era judecat! de un judec!tor special # Budec!torul re$al: Jbrit(e ri$K # la care puteau recur$e, dac! doreau, +i alte "ailii ale tribului. în 0rlanda, re$ele putea acorda terenuri unui nobil # dar "!r! s!#i ipun! prin aceasta &reun ser&iciu sau &reo rede&enţ! Jca în sisteul edie&al al su'eranit!ţii de pe continentK. Deni"icaţia acestui dar era aceea de recopens! pentru ser&iciile aduse tribului, iar nu  personal re$elui.19 enitatea re$al! # care, aseenea altor instituţii celte, poate "i cunoscut! ai bine în 0rlanda # era de trei $rade. )riul, era deţinut de re$ele unui trib JriK, care era le$at de obli$aţia unei "idelit!ţi personale "aţ! de un Lre$e superior: JiriK, re$ele unei pro&incii # copus! din aproiati& 3/ de triburiM +i care, la r*ndul s!u, era credincios Lre$elui re$ilor  superiori: Jri ruirec(K, re$ele 0rlandei. Jceast! denitate re$al! supre! pare s! "i "ost instituit! abia în sec. OK. iecare din re$ii de priul sau de al doilea $rad încredinţa re$elui s!u iediat superior un anuit nu!r de ostateci, drept $aranţie a "idelit!ţii lorM îi pl!tea, se  pare, un tribut în aliente +i îi asi$ura trupe în ca' de r!'boi. în sc(ib, re$ele superior era obli$at s!#i dea ajutor în anuite situaţii. ar în esenţ!, aceste relaţii # cu seni"icaţia lor de "idelitate personal! # erau pur sibolice. @ici c(iar în teorie J+i cu at*t ai puţin în practic!K Lre$ele superior: sau Lre$ele re$ilor superiori:, nu eercitau e"ecti& o autoritate real! asupra teritoriului +i a subordonaţilor lor. in cele ai &ec(i tipuri +i p*n! în sec. O e.n. în 0rlanda eistau cinci pro&incii, "iecare $u&ernat! de un Lre$e superior:2/, înc! din priele secole ale erei noastre unul din ace+tia +i#a aro$at titlul de re$e supre al 0rlandei J"apt care s#a petrecut în anul 1//2K. itlul 19

 I$idem, p. 44  n ţinuturile celţilor septentrionali cereonia coporta sacri"iciul unei iepe, cu care re$ele nou ales s!&*r+ea o unire sibolicaM dup! care, se sc!lda în "iertura pre$!tit! cu carnea anialului ritual sacri"icat. 2 0

14

a r!as îns! pur onori"ic. )opoarele celte n#au a&ut niciodat! siţul coe'iunii +i al unei or$ani'!ri politice centrali'ate21.

#. $amilia

reptul atrionial al celţilor pre'int! aspecte neînt*lnite la &reun alt popor din Europa acelor tipuri. în cadrul acestui drept, în od deosebit reţine atenţia po'iţia social! +i  juridic! a "eeii. n principiu, "eeia a&ea dreptul s!#+i alea$! în od liber soţul, în allia, la contractarea c!s!toriei "iecare din soţi trebuia s!#+i aduc! partea sa de dot!. în ca' de deces al unuia din soţi, cel r!as în &iaţ! nu#1 o+tenea pe cel decedat, ci r!*nea doar cu partea sa de dot! Jrestul trec*nd asupra copiilor, sau a "ailiei decedatuluiK. în 0rlanda, unde situaţia "eeii era ai pri&ile$iat! dec*t în alte re$iuni celte , &iitorul soţ trebuia s! &erse tat!lui "etei un Ldrept de cup!rare: Jcoibc(WK. ac! "eeia se !rita pentru a doua oar! tat!l lua dou! treii din acest Ldrept:, iar ei îi r!*nea o treieM dac! era la a treia c!s!torie ea lua o  ju!tate din coibc(e, tat!lui r!*n*ndu#i cealalt! ju!tate . ac! "eeia era or"an! de lat!, Ldreptul de cup!rare: îi re&enea "ratelui ei ai are. n ara alilor, p!rintele transitea re$elui s!u Ldreptul de cup!rare: priit pentru "iica luiM era o "or! de r!scup!rare a acelui drept al st!p*nului asupra supuselor sale, acel  jus priae noctis care se pare c! în 0rlanda s#a enţinut cel puţin p*n! în sec. 0 e.n. Jiar în Dcoţia a "ost abolit abia în sec. O0K . ot în ara alilor, &iitorul soţ ai trebuia s! pl!teasc! "ailiei ei +i Lpreţul "ecioriei: înaintea priei nopţi. J>a roani +i la popoarele $eranice acest preţ era pl!tit dup! noaptea nunţiiK.22 >a celţii irlande'i eistau nu ai puţin de 1/ "ore de c!s!torie. )riele trei erau "ore de c!s!torie obi+nuit!, deosebindu#se una de alta doar prin raportul di"erit în situaţia econoic! a celor doiM celelalte 7 ca'uri erau di&erse "ore de con&ieţuire teporal! sau de 2 1

 n allia # unde în tipul lui Caesar nuai tribul senonilor Jdintre cele aproiati& 5/ de triburi eistenteK era condus de un re$e # "uncţionau +i consilii restr*nse, cu atribuţii adinistrati&e. ceste consilii Jcopuse  probabil din c!petenii tribaleK erau considerate de roani analo$e Denatului din oa. n 0rlanda, p*n! în sec. O-0, în ca'ul unui oor arbitrul#judec*tor îl obli$a pe ci$a+ s! pl!teasc! "ailiei &ictiei +i o indeni'aţie suplientar!, a c!rei raţiune era s! eliine pentru &iitor dorinţa de r!'bunare a oicidului s!&*r+it. 22  B. . %acCulloc(, %e &eligion o! te 1ncient Celts, Constable, >ondon, 1911, p. 21/

15

c!s!torie nere$ulat! Jînc(eiat! prin r!pire, prin &iol, în secret "!r! consiţ!*ntul p!rinţilor, +.a.K. up! c!s!torie, "eeia irlande'! nu era inte$rat! în "ailia soţului # ca la roani, # ci continua s! posede bunurile ei personale +i s! dispun! liber de 'estrea ei. estrea era constituit! din ceea ce priea de la p!rinţi, rade +i prieteni, +i care, în ca' c! di&orţa sau dac! r!*nea &!du&!, +i#o p!stra în între$ie. ar în ca'ul c! soţul ei "usese ucis, desp!$ubirea  pl!tit! de uci$a+ re&enea "ailiei soţului. # Cereonia c!s!toriei Jîn care nu inter&enea nici un act reli$iosK se re'ua la un osp!ţ. C!s!toria r!*nea un siplu act contractual, a&*nd la  ba'! Ldreptul de cup!rare: +i libertatea deplin! a celor doi soţi de a con&ieţui # sau de a di&orţa. n "uncţie de precise considerente de ordin econoic dreptul irlande' deosebea trei ca'uri distincte într#o situaţie atrionial!. st"el, în cadrul unei "ailii e$alitatea în drepturi dintre soţi era deplin! c*nd a*ndoi a&eau aceea+i situaţie econoic! +i aceea+i  po'iţie social!. ac! soţia era ai s!rac! +i de condiţie social! in"erioar! b!rbatului, drepturile ei în "ailie erau ult reduse. în sc(ib dac! situaţia era in&ers!, autoritatea soţului în &iaţa "ailial! era aproape nul! Jc". B. %arNaleK23. C!s!toria era deci considerat! o unire liber consiţit! care putea "i oric*nd anulat!. es"acerea unei c!s!torii n#a&ea îns! deloc caracterul de repudiere a soţiei. i&orţul se obţinea "oarte siplu. în allia +i în 0rlanda consiţ!*ntul utual era su"icient. în allia soţul putea obţine iediat di&orţul dac! soţia îi adresase cu&inte de $ra&! ji$nireM dar +i ea obţinea nuaidec*t des"acerea c!s!toriei dac! soţul se "!cuse &ino&at de adulter . ac! soţia nu îi d!duse soţului nici un oti& le$iti de di&orţ +i nu consiţea la des"acerea c!s!toriei, dar soţul totu+i o p!r!sea +i se c!s!torea cu alt! "eeie, Ldreptul de cup!rare: pe care el ura s!#l pl!teasc! acu nu re&enea noii sale soţii sau "ailiei acesteia, ci îl priea pria soţie, soţia abandonat!. )e de alt! parte, dac! soţul care di&orţa dorea s! se îpace +i s! con&ieţuiasc! din nou cu "osta soţie trebuia s! pl!teasc! din nou acel coibc(e.24 )oli$aia era adis!M sau, ai precis< concubinajul era recunoscut o"icial. Irice  b!rbat, c!s!torit sau nu, putea a&ea o concubin! # sau c(iar ai ulte. Concubina nu era 2 3

 Cuantuul Ldreptului de cup!rare: cu&enit tat!lui +i "iicei sale era ri$uros stabilit Ti in ca'ul c*nd "eeia se c!s!torea a patra oara, a cincea oar!, +.a..d. # p*n! la a dou!'eci+iuna oar!, c*nd tat!lui nu i se ai cu&enea niic. JI. riba, o"# cit#, p. 48K 24  I. riba, o"# cit#, p. 5/

16

deloc r!u pri&it! sau dispreţuit! de societate, iar po'iţia ei în "ailie, drepturile ei "orau obiectul unei le$i"er!ri cutuiare a!nunţite. Concubinele se cup!rau, pe o durat! "i! de un an, la arile t*r$uri anuale. De întocea un contract în re$ul!, care la epirarea terenului stabilit putea "i prelun$it. )robabil c! justi"icarea concubinajului le$al Jnespeci"icat! îns! în tetele juridiceK era ca soţul s! aib! copii în ca' c! soţia era steril!< din acela+i oti&, era adis ca soţul s!#+i ia o a doua soţie le$iti! c*nd pria su"erea de o  boal! incurabil!. >a $alii eista +i "ora Lc!s!toriei de prob!:, care putea de&eni de"initi&! dac! din aceast! con&ieţuire se n!+tea un copil. # )re'enţa concubinei în "ailie nu le'a cu niic drepturile soţiei le$itie. ealtinteri, soţia se putea îpotri&i s! i se aduc! o concubin! în cas!M iar dac! soţul totu+i insista, însena c! soţia a&ea un oti& le$al de a di&orţa. eeia celt! era a&antajat! Jîntr#o anuit! !sur!K +i în pri&inţa drepturilor  succesorale. >a oa, >e$ea celor O00 able Jsec. - î.e.n.K aditea bene"iciul "etelor la succesiunea patern!M în 0rlanda erau ecluse de la acest bene"iciu. iica putea o+teni a&erea tat!lui s!u dac! n#a&ea "raţi, # "!r! s! poat! transite îns! în od liber aceast! o+tenire ura+ilor eiM ci bunurile o+tenite trebuiau s! se reîntoarc!, dup! oartea ei, la rudele  paterne pe linie asculin!. cest drept 0a o+tenire al "etei era condiţionat de obli$aţia pe care ea trebuia s! +i#o asue de a "ace Lser&iciul de r!'boi:M în ca' c! re"u'a, o+tenirea cu&enit! se reducea la ju!tate Jc". ;. Prbois de Bubain&illeK.25 )o'iţia social! +i juridic! a "eeii celte, de e$alitate cu b!rbatul26, lua +i alte "ore, neobi+nuite la alte popoare din epoca respecti&!. st"el, # c!s!torite sau nu, "eeile a&eau acces la anuite "uncţii< unele dintre ele erau pro"ete, altele a&eau un rol în educaţia tinerilor. în nordul ritaniei, îndeosebi în re$iunea picţilor, eista +i o cate$orie de "eei r!'boinice, un "el de aa'oane care îi iniţiau pe tineri într#ale r!'boiului. @u este eclus ca aseenea r!'boinice s! "i eistat +i în alte re$iuni celtice, # dat "iind, de eeplu, teperaentul "eeilor $allilor 27. %ai t*r'iu, "eeia celt! &a "i adis! de biserica cre+tin! +i în cadrul unor  "ore ale cultului reli$ios. %!n!stirea din Hildare, "ondat! de D". ri$itte, era o !n!stire de 25

 I$idem "iraţiile lui Caesar &orbind despre $alii JL!rbaţii au drept de &iaţ! +i de oarte asupra "eeilor, ca +i asupra copiilor: #  &)($oiul gallic, -0, 19K trebuie priite cu re'er&!. în orice ca', în ritania +i în 0rlanda situaţia "eeii era radical di"erit!. e aseenea, în reta$ne # unde +i a'i "eeia de 0a ţar! se bucur! de o are autoritate oral!, J-d.  su"ra# 2 7  -e'i ianus %arcellinus,  Istorie roman), O-, 12, 1. apud I. riba, o"# cit#, p. 52 2 6

17

c!lu$!riţe Jprobabil pria din EuropaK. 0n sec. 0 e.n. triburile celţilor bri$anţi din ritania a&eau în "runtea lor o re$in!, Cartiandua. 0ar le$ile $allilor re'er&au re$inei o treie din  prada de r!'boi +i o ju!tate din totalul aen'ilor penale aplicate supu+ilor ei. I practic! eclusi& celtic!, speci"ic! societ!ţii celte era +i obiceiul adopţiunii J"ostera$eK. Copiii de la o anuit! &*rst! # +i nu nuai copiii nobililor erau încredinţaţi unor   p!rinţi adopti&i, rude sau str!ini, în "ailia c!rora r!*neau p*n! îplineau &*rsta de 17 ani  b!ieţii, sau 14 ani "etele, # &*rst! la care apoi tinerii se puteau c!s!tori. e obicei, p!rinţii  pl!teau anual întreţinerea "iilor< "ailia care îi adopta priea anual 2 &aci pentru "iul sau "iica unui o liber de condiţie odest!, sau 15 &aci pentru "iul unui re$e. în "ailia care îi adopta b!ieţii în&!ţau bine c!l!ria, înotul, *nuirea arelor, "elurite jocuri, apoi obi+nuitele treburi $ospod!re+ti. >a "el +i "etele. )e toat! durata adopţiunii tat!l renunţa la drepturile sau la obli$aţiile sale de p!rinte, în "a&oarea tat!lui adopti&. up! epirarea perioadei de adopţiune tinerii se întorceau la "ailiile lor, dar continuau s! r!*n! în relaţii str*nse cu  p!rinţii lor adopti&i, asu*ndu#+i +i obli$aţia de a#i întreţine la b!tr*neţe. n 0rlanda, acest obicei al adopţiunii s#a p!strat p*n! în secolul al O-000#lea.

%. Viaţa cotidiană

Cadrul "ailial +i tabloul &ieţii de "iecare 'i a celţilor apare, sub ulte aspecte, c(iar  din relat!rile autorilor antici citaţi ai sus Jde+i in"oraţiile ai detaliate +i ai colorate le "urni'ea'! &ec(ea literatur! irlande'! +i $ale'!K. 28 in aceste i'&oare +ti c! celţii erau "oarte curaţi +i în$rijiţi, c! s!punul este o in&enţie a lor Jcu&*ntul latin sapo este de ori$ine celt!#$alic!K +i c! î+i decolorau p!rul sau +i# l &opseau Jcu o culoare albastr! # scrie CaesarKM c! britanii se tatuau sau î+i pictau corpul Jai ales picuiKM c! +i "eeile lor î+i &opseau corpul cu oca'ia unor cereonii reli$ioase # spune )liniusM c! toţi celţii erau ari iubitori de "ast, de podoabe, de &e+inte în culori &ii. br!c!intea lor &aria de la o re$iune ia alta +i, "ire+te, dup! po'iţia social! a "iec!ruia. )iesele &estientare tipice erau< c!a+a de l*n!, tunica scurt! peste care purtau o 28

 I. riba, o"# cit#, p. 53#56

18

anta p!trat! de l*n!, înc(is! în dreptul $*tului cu o a$ra"! # de obicei un ornaent preţios. eeile purtau roc(ie lun$!, clo+at! +i o centur! lat! de piele, "ruos ornaentat!. ar cea ai caracteristic! pies! &estientar! a celţilor erau pantalonii # ase!n!tori celor purtaţi în &ec(ie de edo#per+i, sciţi +i traco#daci. e o are &arietate # ca "ore, diensiuni +i aterialele din care erau lucrate # erau br!ţ!rile, purtate Jla braţe, antebraţe +i la $le'neK at*t de "eei c*t +i, ai ales, de b!rbaţi. e aseenea # "ibulele de bron', "ier, ar$int sau aur, încrustate cu coral sau cu eailM apoi "oarte nueroasele ca tip "ibule, a$ra"ele lucrate cu o inepui'abil! "ante'ie. Caracteristic +i eclusi& celt, ori$inal ca "or! +i lucrat cu cea ai are $rij! # un ade&!rat obiect de art! # este tor=ues, colanul "orat dintr#o sin$ur! pies! etalic!, neînc(eiat, cu cele dou! capete atent decorate în relie"M o pies! ornaental! pe care o purtau de obicei b!rbaţii +i care a&ea probabil pentru ace+ti r!'boinici +i o seni"icaţie "ie a$ic! "ie onori"ic!29. %ai puţine in"oraţii a&e cu pri&ire la alientaţie. %asa principal! a celţilor era asa de sear!. )*inea, "iertura de o&!' Jporrid$eK, pe+tele +i &*natul constituiau (rana obi+nuit! a celor ulţiM aliente la care cei ai bo$aţi ad!u$au carnea de &it! sau de porc. !uturile curente erau berea +i (idroelul. >a ospeţe se bea +i &in, b!utur! rar!, "iind iportat!. JC(iar +i în allia &iţa de &ie &a "i culti&at! t*r'iuK. >a ospeţele nobililor bucatele +i locurile la as! erau distribuite potri&it ran$ului in&itaţilorM "apt care uneori ducea la con"licte c(iar s*n$eroase între coeseni. Casele celţilor erau de "or! rotund! sau rectan$ular!M dar "ora coun! Jîn ritania, 0rlanda sau la celtiberiK era cea dint*i. Construite din len +i acoperite cu stu", cu $rin'ile prinse între ele cu piroane de "ier, cu u+i care se încuiau cu c(ei tot de "ier, casele erau # în re$ul! $eneral! # copuse dintr#o sin$ur! înc!pere. 0n centrul acesteia era &atra, deasupra c!reia at*rna c!ldarea pentru "iertur!, iar al!turi, suportul de "ier pentru "ri$!ri. Ca obil! # cel ult c*te&a b!nci de#a lun$ul pereţilor, pentru doritM dar $allii doreau pe jos +i *ncau a+e'aţi pe un !nunc(i de paie. n ritania +i 0rlanda casele erau ai ult risipite, la distanţ! unele de altele, i'olate, # un "el de "ere cu terenuri întinse de p!+unat. în allia +i în 'onele celţilor din Europa Central! casele erau $rupate în sate, cu respecti&ele terenuri a$ricole în jurul lor. în re$iunile l!+tinoase Jde pild! la (el&eţi, sau în allia Cisalpin!K casele erau $rupate în pala"ite. Datele 2 9

 Colanul 2tor3ues era d!ruit unui t*n!r la o &*rst! "ra$ed!, +i nu ai era scos de la $*t. C*nd nu erau purtate, ornaentele b!rbaţilor erau at*rnate pe pereţi, al!turi de are.

19

erau înconjurate, protejate de o palisad! +i un &al de p!*nt. în 0rlanda se înt*lneau "oarte des "ort!reţe de diensiuni ici, construite pe în!lţii, re"u$ii care erau ocupate teporarM în allia îns! aseenea a+e'!ri înt!rite erau locuite peranent. e$ii +i nobilii locuiau în case "orti"icate Jnuite broc(, în nordul ritanieiKM case care a&eau # aseenea întruc*t&a nu"ra$iilor din Dardinia acelor tipuri # "ore de turn, cu pereţi $ro+i de piatr! Jcelţii nu cuno+teau te(nica 'idirii cu c!r!i'iK, cu înc!perile boltite, pe dou! sau c(iar trei ni&ele, cu $alerii +i sc!ri interioare de len. n allia +i în Europa Central! satele ai ari erau "orti"icate cu palisade +i &aluri de  p!*nt, cu +anţuri +i adeseori 'iduri cu osatura de len +i paraente de piatr! neecarisat! Xa+e'!ri nuite de roani oppidaK. )e teritoriul ocupat de tribul celt al (el&eţilor, de pilda, erau aproiati& 4// de sate ai slab "orti"icate +i 12 oppidaM iar în allia # peste 2// de oppida. nele din acestea erau de "oarte ari diensiuni +i erau ap!rate de "orti"icaţii redutabile, în care nu lipseau bastioanele. st"el, lessia se întindea pe o lun$ie de 2 NM ibracte ocupa 135 (aM supra"aţa ocupat! de %anc(in$ Jsec. 0 î.e.n.K în actuala a&arie, era de 38/ (a, cu "orti"icaţii înalte de 7  +i $roase de 12 . lte oppida iportante erau< cel din Hel(ei Jpe 6// (aK, cel din %ic(elsber$ Jpe 65/ (aK, sau # cel ai are oppidu cunoscut din luea celt! # cel din ;eiden$raben, ale c!rui "orti"icaţii ap!rau Jinclusi& aneele eterioareK o supra"aţ! de 14// (a, cu o circu"erinţ! de aproiati& 3/ N. J0ncinta interioar! ocupa 15/ (aK.3/

&. 'rta şi literatura

nceputurile artei celte pot "i descoperite c(iar în tipul prielor secole ale ileniului 1 î.e.n.M dar perioada ei de a"irare cate$oric! +i a&*nd caractere bine indi&iduali'ate, coincide cu perioada >a ene Jcea 5// î.e.n. # începutul e.n.K. eplina ei în"lorire are loc în 0rlanda, unde cuceritorii roani n#au p!truns niciodat!, +i continu! p*n! în E&ul %ediu t*r'iu. @u i se pot stabili clar ori$inile. rele unor in"luenţe neolitice transise de populaţiile b!+tina+e nu pot "i ne$ate, +i nici unele in"luenţe din re$iuni ai îndep!rtate. în 3/

 I$idem, p. 56

2/

orice ca', arta celt! # sin$ura din artele neclasice din Europa ntic(it!ţii care La a&ut un &iitor +i o isiune european!, arta celt! repre'int! Lpria are contribuţie a popoarelor   barbare la arta european!: J). Bacobst(alK.31 )ri&it! în di&ersele ei ani"est!ri, arta celtic! abund! în contraste< este o art! în acela+i tip raţional! +i iraţional!, "i$urati&! +i sibolic!, priiti&! +i ra"inat!, sipl! +i elaborat!, # +i o art! a c!rei libertate de in&enţie nu poate "i coparat! în luea antic! dec*t cu arta cretano#icenian!. Jc". ).#%. u&alK. 32  @otele proprii artei celtice sunt< Lale$erea +i cobinarea oti&elor, luate ai ales din luea naturii, anial! +i &e$etal!M cele c*te&a eleente uane inter&in nuai oca'ional +i înt*pl!tor, # +i totul d*nd &iaţ! unei creaţii "antastice a ia$inaţiei, departe de realitate. n eleent in&ariabil al acestor creaţii este spiritul ra"inat care inspir! copo'iţiile. Este o art! esenţialente ia$inati&!, ai ult dec*t de repre'entareM o art! de stili'are, ai ult dec*t o reproducere direct!. e'ultatul artistic este atin$erea unei per"ecţiuni +i a unei $raţii de natur! abstract!: J%. illon, @. C(adRicNK.33 I caracteristic! a artei irlande'e este Jc". B. ec(eletteK +i abundenţa de oti&e e'oterice +i eni$atice.34 Iperele &ec(ilor celţi sunt de#a dreptul acoperite de sene tradiţionale, de siboluri, de cobinaţii ternare, de tripla repetiţie a aceluia+i oti& Jpredilecţie care se eplic! prin propriet!ţile istice pe care celţii le atribuiau ci"rei 3K. +e'!rile urbane ale celţilor Jc(iar +i ale celor din allia dup! roani'areK au r!as într#un stadiu rudientar, proto#urban, lipsite de un plan urbanistic. Construcţiile "iind din len, aterial perisabil, docuentaţia ar(eolo$ic! lipse+te pentru a putea &orbi despre o art! ar(itectonic!. eplele de piatr! sau din 'id din perioada pre#roan!, lipsesc. r(itectura "unerar! se reducea la "ora ar(aic! a tuulului.  @ici sculptura în piatr! Jeeplele la ). Bacobst(alK nu î#a interesat pe celţi în od deosebit. JDau ai de$rab!, n#au reu+it #aseenea altor popoare barbare # s! reali'e'e odelul unui corp oenescK. LCeltul în $eneral nu este nici sculptor, nici odelator: JenW Bo""roQK. )uţinele opere r!ase din perioada antic! +i p*n! c(iar în sec. -00 e.n. sunt # cu ecepţia celor ce tr!dea'! o &i'ibil! in"luenţ! str!in! # destul de $rosolan lucrate< rare "i$uri de aniale, "oarte puţine repre'ent!ri uane Jde eroi sau de +e"i de trib, redaţi uneori în 31

 ). Bacobst(al, Gallia Graeca: recerces sur lellenisation de la *ro'ence , >erou, )aris, 1933, p. 129  )aul#%arie u&al,  Les Celtes, alliard, )aris, 1977, p. 226 33  %Qles illon F @ora H. C(adRicN, o"# cit#, p. 211#214 34  Bosep( Wc(elette,  5anuel darc/ologie "r/istori3ue celti3ue et gallo+romaine 7#1rc/ologie celti3ue ou  "rotoistori3ue# *art 8, -econd 9ge du er ou /"o3ue de La %ne, )icard, )aris, 1914 32

21

!rie natural!K, ulte capete de b!rbaţi lipsite de o epresie indi&iduali'at!, cu o arcat! tendinţ! spre $eoetris +i abstract, capete lucrate separat sau ornaent*nd o coloan!M în "ine, obeliscuri de calcar cu oti&e caracteristice celtice, în relie".35 Dculptura celtic!36 în piatr! este pre'ent! îndeosebi în 'onele eraniei +i )ro&enţeiM dar cele ai &ec(i opere, încep*nd cu cele ale proto#celţilor de la s"*r+itul epocii neolitice, se $!sesc în 0rlanda. ici precu +i în retania # dat*nd îns! dintr#o perioad! t*r'ie, sec. O#O00 # abund! lespe'ile sculptate +i crucile de piatr! ontate pe socluri asi&e +i decorate pe întrea$a lor supra"aţ! cu "i$uri uane, cu capete de aniale, cu p!s!ri, cu scene biblice, cu c!l!reţi +i scene de &*n!toare, +i # "!r! a l!sa un spaţiu c*t de ic liber # cu o ade&!rat! dantel!rie de siboluri, de oti&e &e$etale, de linii $eoetrice în care doin! curbele, +.a..d. ceste cruci +i lespe'i de piatr! sculptate sunt # prin arele lor nu!r, prin $enul +i calitatea artistic! a ornaentaţiei # onuente unice în Europa acelor tipuri. >a celţii din allia, sculptura din len a atins un ni&el rearcabil în sec. 0 î.e.n. Cele ai reali'ate lucr!ri de acest $en sunt cele repre'ent*nd capete uane, depuse apoi în sanctuare37. # Celţii ornau în culori lenul, ceraica, pereţii caselor, pietrele sculptate, poate +i unele obiecte de pieleM dar pictura lor Jîn a"ara urelor Yase pe "ra$ente de ceraic!K a disp!rut total. e'ultate dene de adirat au obţinut celţii ai ales în obiecte ici lucrate artistic, în bron', aur +i ar$int< *nere +i teci de spade +i punale, scuturi, coi"uri, piese de (arna+aent, obiecte de toalet! Jîndeosebi o$lin'i de bron'K, ornaente &estientare, "ibule, inele, br!ţ!ri, cerceiM precu +i acel tipic celtic, colan nuit tor=ues cu tapoane terinale "i$ur*nd de obicei capete de aniale, de bron' sau de aur, adeseori incrustat cu coral, eail,  pietre seipreţioase, etc.38 e pro&enienţ! desi$ur oriental! # podoab! purtat! de b!rbaţi în )ersia +i Dciţia # tor=ues a ap!rut la celţi în sec. - î.e.n. )rin &arietatea, nu!rul +i arta cu care sunt lucrate piesele de podoab! din aur ale celţilor întrec toate producţiile siilare occidentale din perioada proto#istoric!. 35

 C". I. riba, o"# cit#, p. 71#77  I$idem 3 7  ar în alte doenii ale artei $ustul celţilor pentru repre'entarea de aniale se ani"est! insistent +i ori$inal< Lac! +tiu s! le repre'inte cu "ineţe +i eactitate, le place îns! ai ales s! "oloseasc! în scopuri decorati&e "orele lor suple, nu se pot opri s! nu de"ore'e sau s! aestece tr!s!turile lor într#un "el ia$inarM dar nu le arat! în i+care, nici în atitudini de &i$uros elan sau de "orţ! concentrat!, nici în scene de &iolenţ! sau de carna$iu: J).#%. u&al, o"# cit#, p. 15/#155K. 3 8  ntr#un decorati&is sibolic +i abstract: Jl. @icolliK. 36

22

%aterialul artistic prin ecelenţ! al celţilor era etalul. e(nica obi+nuit! cu care erau lucrate pl!cile din aur sau de ar$int, era cea au repousseM te(nic! ilustrat! la cel ai înalt ni&el artistic de capodopera artei celte a $enului care este Lca'anul din undestrup: J%u'eul din Copen(a$aK. )l!cile care decorea'! at*t interiorul c*t +i eteriorul acestui recipient de ar$int repre'int! "i$uri +i scene din itolo$ia celt! 39. %ai caracteristic!, sub raportul te(nicii "olosite de celţi, este introducerea policroei în ornaentarea obiectelor de art! decorati&e. >a început, eleentul coloristic era coralul, înlocuit ai t*r'iu # +i în are cantitate # cu eailul ro+u Jeleent ornaental de ori$ine probabil persan!K. ar $enul prin care celţii au in"luenţat în od cu totul e&ident arta respecti&! a începuturilor E&ului %ediu european a "ost iniatura anuscriselor. în !n!stirile 0rlandei J!n!stirea din an$or a&ea 3/// de c!lu$!riVK au "ost create în secolele -00#-000 acele ici capodopere care sunt Cartea din uroR, Cartea din >indis#"arne +i Cartea din Hells. ceste anuscrise Jtete în $eneral reli$ioase, e&an$(eliare +i psaltiri, în liba latin!, precu +i în liba irlande'!K, pe per$aent, uneori cu litere iniţiale ocup*nd aproape întrea$a pa$in!M cu desenele trasate în prealabil prin înţepare, cu oti&e $eoetrice de spirale +i îpletituri upl*nd spaţiile $oale, cu p!s!ri +i aniale "antasticeM cu "i$uri uane +i de aniale ult stili'ate +i sc(eati'ate, cu un aal$a de siboluri indesci"rabile, # totul cu o "ante'ie inepui'abil!. Dunt "aioasele iniaturi irlande'e # în care L&ei distin$e un labirint at*t de delicat +i de subtil, at*t de precis +i de dens, cu îpletituri bo$ate în culori at*t de proaspete +i de &ii, înc*t ai putea spune c! este opera unui în$er, nu a unui o ...: . 4/  Literatura#4; >iba cerţilor # eleente ale c!reia s#au p!strat p*n! a'i în dialectele din

0rlanda, Dcoţia, insula %an, ara alilor, CornRall +i reta$ne # aparţine "ailiei libilor  indo#europene. îndeosebi irlande'a &ec(e, sursa cea ai iportant! pentru studiul libii celte, pre'int! ulte ase!n!ri cu sanscrita. )riele docuente irlande'e # aproiati& 3// 3 9

 Este un &as de ar$int circular, cu diaetrul de 69 c, în!lţie de 42 c, c*nt!rind 8,885 N$, ecoraţia eterioar! +i interioar! const! din personaje +i scene itice sau ritualeM "undul &asului este decorat cu oti&e îndeosebi aniale. Irnaentaţia Labund! în eleente orientale at*t prin subiecte Jele"anţi, lei, $ri"oni, &ulturi (ieraticiK c*t +i prin odul lor de tratare, în care arta stepelor se cobin! cu eleente ai îndep!rtate, din Irientul propiat, sin$urul ediu în care a putut "i reali'at! aceast! "or! este cel ai c*piilor din nord#&estul %!rii @e$re: JB. ;arandK. ar acest &as, în care coponentele ne#celtice abund!, a "ost totu+i eecutat, "!r! îndoial!, pentru celţiM di&init!ţile repre'entate, detaliile &estientare, arele, ec(ipaentul, sunt celtice. 4/  I. riba, o"# cit#, p. 77 41  %att(eR rnold, ondon, 1867M Bean alcou F Z&es >e allo, eds., Histoire litt/raire et culturelle de la Bretagne# ;# H/ritage celti3ue et ca"tation !ran=aise , eds. >Won leuriot F u$uste#)ierre DW$alenM 7# &omantisme et litt/ratures "o"ulaires , eds.>ouis >e uillou F onatien >aurentM 8# Lin'asion "ro!ane , eds. Bean alcou et al. )aris, C(apion, DlatNine, ene&e, 1987

23

de inscripţii cunoscute p*n! în pre'ent, unele dat*nd c(iar din sec. 0- e.n., deci din epoca  pre#cre+tin! # sunt redactate într#un ciudat al"abet nuit o$aic, siste de scriere creonial! "olosit în inscripţiile de pe pietrele coeorati&e +i care conţin aproape nuai nue propriiK. )*n! în sec. -0 e.n. # data prielor anuscrise dintre cele care ni s#au p!strat, str!&ec(ile tradiţii celte Jle$ende itolo$ice, $enealo$ii, tratate de drept redactate în &ersuri, poee,  po&estiri în pro'!K s#au transis de#a lun$ul $eneraţiilor pe cale oral!. in întrea$a literatur! Jpropriu#'is!K a celţilor s#au p!strat p*n! a'i producţiile tran# scrise în ara alilor +i în 0rlanda. Cele ai &ec(i tete literare $ale'e Jdin ara alilor, GalesK, transcrise de c!lu$!ri celţi, sunt cuprinse în Cele patru c!rţi &ec(i # o cule$ere de poe'ii lirice cu caracter "Ue eroic Jîn priul r*nd poeul oddodin, de peste 125/ de &ersuriK, "Ue laudati&, "ie de ele$ie "unebr!. Cronolo$ic, priele datea'! din sec. -0 e.n. Jde+i anuscrisul este din sec. O0-K, atribuite "aio+ilor bar'i din acest secol, neurin, aliesin +i >lQRarc( ;en. %ajoritatea  poe'iilor au între 25#5/ de &ersuri lun$i de 6 p*n! la 1/ silabe +i totdeauna cu ri!. %oentele eroice, pro"ilurile personajelor, atos"era e&ocat!, sentientele de ap!s!toare tristeţe ale poetului sunt epriate pe un ton ela$iac. într#un poe din sec. -00, ;eledd, sora &itea'ului r!'boinic CQnddQlan, pl*n$e oartea "ratelui s!u în ast"el de &ersuri, din "inalul  poeului< >ulturul din .li cronc)ne ast)+noa"te# -+a s)turat din "lin de s?nge, de s?ngele inimii lui Cynddylan cel Blond# >ulturul din .li, @l aud ast)+noa"te#  . m?nAit tot de s?nge nu+ndr)(nesc s) m+a"ro"riu#  . acolon ")dure# Grea durere m+a"as) >ulturul sur cu ciu! din *engEern, ast)+noa"te cu+n!rigurare aştea"t) s) se+n!ru"te din carnea tru"ului !ratelui meu drag# >ulturul sur cu ciu! din *engEern, ast)+noa"te  şi+a scos giarele nes)ţioase, lacome de carnea tru"ului !ratelui meu drag# >ulturul din *engEern 'a cronc)ni @n de")rtare,

24

ast)+noa"te se 'a ad)"a cu s?nge de oameni: 'a merge+n lume 'estea nenorocirii cet)ţii din %rend# >ulturul din *engEern cronc)ne+n de")rtare, ast)+noa"te se+ada") cu s?nge de oameni se 'a r)s"?ndi+n lume !aima cet)ţii din %rend47

Ti din literatura irlande'!, poe'iile care ne#au r!as datea'! tot din sec. -0. eatica lor este îns! ai &ariat!. )e l*n$! laentaţii "unebre, poee encoiastice înc(inate unor re$i sau nobili r!'boinici, bar'ii irlande'i culti&au # înc! din sec. -000 # +i satira. ar "aptul cel ai seni"icati& este apariţia unei poe'ii lirice ale c!rei tee sunt dra$ostea de natur!, sentientul de sin$ur!tate, precu +i ideea c! natura este un re"le al "ruuseţii di&ine. în poe'ia naturii bardul irlande' arat! o surprin'!toare sensibilitate pentru "ore, sunete +i culori. 0at! o stro"! din sec. 0O, în care poetul "olosea ria "inal!, rie interioare +i aliteraţia< Firuri dese de ar$ori m)+nconAoar) C?ntul mierlei, m)rturisesc, e+o mu(ic) "entru mine#  *este r?ndurile "aginei"e care+o citesc %rilul ")s)rilor "arc) "luteşte ca o mu(ic) -au, o alt) stro!) din aceeaşi "erioad): C?t de 'esel) eşti tu mierl) In !run(işul "omilor nde i+ai ascuns cui$ul,  .şti ca un "ustnic care n+aude $)t?nd nici un clo"ot Dar c?t de dulce, de gingaş şi $l?nd e c?ntul t)u48

Lceste poe'ii # notea'! Huno %eQer # ocup! o po'iţie "!r! e$al în literatura între$ii lui. @ici unui popor nu i#a "ost dat s! descopere, s! obser&e +i s! iubeasc! natura, în "enoenele ei cele ai neînsenate ca +i în cele ai $randioase, at*t de tipuriu +i at*t de deplin ca cerţilor:.44 nic! în $enul ei în întrea$a literatur! european! a epocii, poe'ia irlande'! a naturii a "ost culti&at! în ara alilor. ici îns!, area poe'ie este opera poeţilor de curte din sec. O00. )oe'ia lor, supus! unor ri$ide nore etrice, a&ea în $eneral ca te! lauda curajului, a "aiei, a $enero'it!ţii protectorului +i str!o+ilor s!i. # I alt! ase!n!toare des"!tare de natur! o o"ereau publicului po&estitorii # cali"icaţi ca atare în ura unui eaen în care 42

 rad. I. riba, o"# cit#, p. 78#79  I$dem, p. 8/ 44  I$idem 43

25

do&edeau c! +tiu pe de rost cel puţin 2// de po&estiri. )o&estirile recitate de ace+tia la curtea re$ilor sau în casele nobililor Jiar de c!tre po&estitorii populari, în ediu rusticK # cunoscute sub nuele $eneric de %abino$ion, %abino$ion, candidatul candidatul la tidul de po&estitor po&estitor nuindu#se nuindu#se abino$ # narau cu &i&acitate, $raţie +i într#un sol ele$ant, o aterie epic!, istoric! sau le$endar!, cu re"erinţe la tradiţii care îi erau "ailiare autorului. în cinci din aceste po&estiri Jcea ai interesant! este Cul(Rc( +i IlRenK apare "i$ura re$elui rtu, precu +i alţi eroi # ereint, IRein +i )eredur # care &or re&eni în literatura edie&al! "rance'! +i $eran!.45 )o&estirile irlande'e Jîn pro'!, cu nueroase intercal!ri de &ersuriK se $rupea'! în  patru cicluri. )riul, ciclul itolo$ic, narea'! despre ori$inea 'eilor, a oaenilor +i a luii. radiţi radiţiile ile &ec(i respecti&e, respecti&e, reelaborate reelaborate ereu, constitue constitue ateria ateria C!rţii C!rţii cuceririi cuceririi 0rlandei 0rlandei J>eab(ar $ab(ala EireannK, care po&este+te &enirea +i stabilirea di"eritelor neauri de 'ei +i de oaeni pe p!*ntul 0rlandei +i cu sub oc(ii lor s#au trans"orat încet#încet c*piile, lacurile +i r*urile. lte po&estiri sunt dedicate celor dou! potopuri, $elo'iilor, duelurilor, luptelor dintre 'eiM apoi a&enturilor Jec(traîK +i c!l!toriilor Jira!K în luea cealalt!. ceste ultie dou! $rupuri de po&estiri &or "i prelucrate ai t*r'iu de c!lu$!rii#copi+ti în spirit cre+tin. LCiclu LCiclull e$il e$ilor: or: recons reconsti titui tuiaa # prin prin person personaje ajele le +i "aptel "aptelee po&estit po&estite, e, reale reale sau ia$inare # un "el de istorie, de anale poetice ale 0rlandei între secolele 000#-0. )o&estirile acestui ciclu trasea'! în ansablul lor un tablou &iu al &ieţii epocii în raporturile sociale +i "ailiale< intri$i, $elo'ii, tr!d!ri, con"licte s*n$eroase # dar +i a"ecte nobile, transcrise prin cu&inte de un p!trun'!tor ade&!r uan +i de o eoţionant! sinceritate. ici se re$!se+te +i oti&ul ne"ericitei iubiri a lui ristan, +i oti&ul dra$ostei pentru o persoan! cunoscut! doar   prin "aia ei. l treilea ciclu de po&estiri celte#irlande'e este dedicat r!'boinicilor din pro&incia lster Ja'i 0rlanda de @ordK. )ersonajele, obiceiurile, "aptele po&estite în LCiclul din lster: au un caracter ai ult sau ai puţin istoric. abloul unor epoci îndep!rtate are o real! "orţ! epic!, un su$esti& colorit al cadlui +i un cald liris al sentientelor $in$a+e< într#una din aceste aceste po&estiri po&estiri JDur$(iunul JDur$(iunul %or lui -islir -isliriK iK se înt*lne+te înt*lne+te Lcel ai &ec(i eeplu eeplu de iubire iubire a$ic! din literatura european!: J%. illon, @. C(adRicNK. 46 lte po&estiri pre'int! alte &ariaţiuni pe tea iubirii. @u lipsesc nici subiecte, oti&e, scene intens draatice, nici cele 45

 I$idem, p. 8/#81  %. illon, @. C(adRicN, o"# cit#, p. 225#226

46

26

$raţioase, nici cele de un sa&uros uor popular. )rota$oni+tii po&estirilor din Ciclul din lster:, re$ele Conc(obar +i în priul r*nd &itea'ul Cuc(ulainn Jpersonaje istorice, se pare, despre care analele irlande'e )un c! ar "i tr!it la începutul sec. 0 e.n.K doin! &oluinoasa  po&estire central! a între$ului ciclu Lurtul &itelor din CooleQ: Jain Jain o Cualn$eK # capodop capodopera era pro'ei pro'ei irlande irlande'e 'e +i totoda totodat! t! o oper! oper! de &aloar &aloaree docue docuenta ntar! r! ecepţ ecepţion ional! al!,, ade&!rat! epopee a celţilor +i poate pria capodoper! a $enului din literatura începuturilor  E&ului %ediu european. J-ersiunea care ne#a par&enit, copilat! în sec. -00, are aproiati& 5/// de r*nduriK. ltiul ciclu are ca "i$ur! central! pe 'eul#&*n!tor inn, în jurul c!ruia sunt adunate tradiţii eroice +i itolo$ice, înc! &ii 0a data redact!rii anuscrisului care ne#a par&enit Jsec. O00K. 0n sec. - e.n. apare în 0rlanda +i specia epico#liric! a baladeiM personajele ei sunt Issin,  bardul#soldat, +i # cu un relie" ai pronunţat # tat!l s!u inn %ac Cool J"i$ur! nede$ajat! coplet din it, ultiul are +e" al aratei de ercenari în ser&iciul re$ilor contra nobililor  rebeliK. ranscrierea &ec(ii literaturi celte, irlande'e +i $ale'e a "ost opera c!lu$!rilor, # ulţi din ei "o+ti "ili'i con&ertiţi la cre+tinis. Continu*nd tradiţia creaţiei ecepţional de bo$ate a  bar'ilor, "ili'ilor +i po&estitorilor, ace+ti celţi cre+tinaţi sunt +i autorii unei copioase producţii lirice. n !n!stirile irlande'e s#au scris, între secolele 0O#O00, poee ai scurte sau ai aple, de inspiraţie +i laic!, cu o teatic! &ariat! +i cu o te(nic! poetic! de un ra"inat e"ect esteti estetic< c< în stro"e stro"e re$ula re$ulate, te, cu sc(e sc(eee etric etricee di"eri di"erite, te, cu ri! ri! "inal! "inal!,, ri! ri! interi interioar oar!, !, aliteraţie, asonante, leit#oti&e. n ediul onastic s#a copus, în pro'!, +i o literatur! de L&i'iuni: ale Lluii de dincolo:, # $en inspirat de str!&ec(ile ec(trai, care &a proli"era în literatura edie&al! european!. Eeplul "aios este -i'iunea lui danan Januscrisul eistent datea'! din sec. OK, ale c!rei descrieri ale Cerului +i ale 0n"ernului &or r!*ne neîntrecute p*n! la ante. # )e de alt! parte, &ec(ile i  ra a irlande'e au inspirat +i o literatur! de c!l!torii în t!r*urile ia$inare. Capodopera acestui $en este C!l!toria cor!biei lui %ael uin Jsec. OK # care se pare a "i sursa celebrei @a&i$atio Danctis rendani. ra$entar, p*n! în 'ilele noastre le$enda circul! printre b!tr*nii pescari din >i$uriaM a+a dup! cu nueroase alte po&estiri celte continu! s! "ie po&estite +i a'i prin unele p!rţi ale 0rlandei. 47 47

 Eoin @eeson, Celtic 5yts and Legends, %ercier )ress, CorN, 1998, p. 117

27

Capitolul 2 (eligia celţilor 1. I"voare

econstituirea reli$iei celtice pre'int! ast!'i di"icult!ţi de ordin istoric +i docuentar  destul de serioase. -ec(ii celţi, de+i cuno+teau scrierea Jde eeplu, $alii cuno+teau at*t al"abetul $rec, c*t +i pe cel latinM leponţii "oloseau al"abetul etruscM celtiberii î+i concepuser! unul propriuK, o "oloseau doar în scopuri practice, pentru a în!lţa in&ocaţii c!tre di&init!ţi, în inscripţii "unerare, ca sene ale propriet!ţii sau indicaţii despre (otare +i alte tete cu "uncţii ase!n!toareM ast"el, a+a cu o arat! +i Ce'ar, scrierea nu era niciodat! "olosit! pentru a "ia sau conser&a patrioniul cultural al poporului respecti&, patrioniu ce era transis doar prin tradiţ tradiţia ia oral!. oral!. )!str! )!str!tor torii ii +i creato creatorii rii acesto acestora ra erau erau a+a#nu a+a#nuiţ iţii ii Ldrui'i Ldrui'i:: Jtere Jterenn cu o

28

etiolo$ie contro&ersat!< ar putea însena Lcei "oarte pricepuţi:, Lpricepuţii stejarului:, cu re"erire la practicile antice care necesitau "olosirea raurilor de stejarKM de "apt, ei erau adinistratorii oric!rei acti&it!ţi care presupunea acte de natur! &erbal!, ast"el înc*t, din c*nd în c*nd, apar ca preoţi, poeţi, istorici, juri+ti.48 rui'ii obi+nuiesc s! nu ia parte la r!'boaie +i nu pl!tesc ipo'ite, ca restul  populaţieiM sunt scutiţi de ser&iciul ilitar +i de orice alt! sarcin!. tra+i de pri&ile$ii at*t de ari, ulţi &in la ei s! se instruiasc!, pe de o parte, din proprie iniţiati&!, pe de alt! parte, trii+i de p!rinţi sau rude. De spune c! acolo în&aţ! pe dina"ar! un are nu!r de &ersuriM unii r!*n la studii c*te 2/ de ani. rui'ii socotesc c! reli$ia nu perite consenarea în scris a în&!ţ!turii lor, de+i în celelalte treburi de ordin public +i pri&at se "olosesc, în $eneral, de al"abetul $rec. Cred c! drui'ii au (ot!r*t acestea din dou! oti&e< pe de o parte, nu doresc s! li se di&ul$e doctrina, iar pe de alt! parte, se te ca nu cu&a discipolii lor, bi'uindu#se pe scrie, s!#+i culti&e ai  puţin eoriaM într#ade&!r, cei ai ulţi, bi'uindu#se pe scris, sunt ai puţin s*r$uincio+i în în&!ţarea pe de rost +i nu ai acord! atenţie eoriei 49 Je bella $allico, -0, 14K. ac! ast!'i nu a&e tete indi$ene care s! ne l!ureasc! asupra reli$iei celtice &ec(i, aceasta nu ţine de distru$eri sau pierderi, ci este consecinţa iediat! a "aptului c! toat! teolo$ia +i litur$(ia celţilor era transis! eclusi& prin tradiţie oral!, de la o $eneraţie de drui'i la alta. ar îns!+i eistenţa acestor personaje, ca adinistratori +i protectori ai speci"icit!ţii culturii celte, nu era copatibil! cu inserarea luii celte în ediul 0periului oan, drui'ii ajun$*nd obiectul unor !suri soldate cu dispariţia lor. 0niţial, u$ustus a inter'is cet!ţenilor roani practicarea a ceea ce Duetoniu JClaudius, OO00K nuea Lreli$ia druidic!:< ast"el, $alii care intenţionau s! obţin! cet!ţenia roan! trebuiau s! renunţe la reli$ia p!rinţilor. poi iberiu, printr#un decret al senatului roan, a Leliinat: J)lUniu,  @aturalis (istoria, OOO, 13K drui'ii, pro"eţii +i &racii $ale'i< a+adar, conduc!torii roani, înţeleseser! c! drui'ii erau st*lpul reli$iei +i culturii $alice. îns! aceast! Leliinare: nu trebuie s! "i "ost de"initi&! din oent ce succesorul lui iberiu, Claudiu, a "ost cel care a acordat cet!ţenie tuturor $alilor pentru La aboli de"initi&:, cu spune Duetoniu, acea reli$ie

48

  io&anni ilorao,  Istoria &eligiilor# I# &eligiile antice,   trad. ro. de Daranda Dcriitoru +i Cornelia uitru, Editura )oliro, 0a+i, 2//8, pp. 583#586 49  rad. ro. de Banina -îrlan n$uru, Editura Ttiinţi"ic!, ucure+ti, 1964

29

de o Lcru'ie "eroce:. Dpre ju!tatea secolului 0 d.Cr., dispare din alia, în od irecuperabil, cunoa+terea deplin! +i editat! a &ec(ii reli$ii indi$ene.5/ Este ade&!rat îns! c! au supra&ieţuit docuentele "i$urati&e, care, în unele ca'uri, pot clari"ica anuite problee. ar, în $eneral, ii de date icono$ra"ice etero$ene nu pot s! substituie într#un od adec&at un tet &erbal J"ie el de tradiţie scris! sau oral!K, cu at*t ai ult cu c*t aceste repre'ent!ri sunt, ele însele, interpret!ri incerte +i contro&ersate< de eeplu, unii cercet!tori consider! c! orice obiect pe care sunt repre'entaţi un cal +i un *n' aparţine cultului Eponei, în tip ce alţii sunt, pe bun! dreptate, ai prudenţi. rebuie a+adar s! se recur$! la i'&oare indirecte, adic! ai ales la autorii $reci +i roani care ne#au l!sat in"oraţii despre reli$ia celtic!. ceste i'&oare îns! au serioase liite, de nedep!+it. nainte de orice, trebuie s! lu! în considerare "aptul c! nici un tet ajuns p*n! la noi nu tratea'! în od or$anic +i sisteatic reli$ia celtic!< aproape ereu a&e de#a "ace cu adnot!ri scurte care scot în e&idenţ! un sin$ur obicei sau un sin$ur "apt care a atras atenţia autorului +i care i#a p!rut ast"el den de a "i enţionat. %ai ult, aproape la toţi autorii $reci +i latini este "oarte puternic! prejudecata clasicocentric!< de+i încearc! s! înţelea$! oti&ele interne ale eleentelor reli$iei celte, ace+tia pun în relie" tot ceea ce pare a "i barbar +i neci&ili'at sau, pur +i siplu, tot ceea ce era di"erit de reli$ia $reac! +i roan!.  @u ne sunt de are ajutor nici autorii antici care îi descriu pe celţi ca "iind oaeni  pio+i, respectuo+i cu oaspeţii, iubitori de art! +i înteeietori ai "ilo'o"iei. Este e&ident c! un cadru at*t de îndep!rtat de realitatea istoric! aparţine unui ediu ia$inar care nu poate "i "olosit în reconstituirea reli$iei celţilor. otu+i, un discurs despre reli$ia celtic! &ec(e ar "i iposibil "!r! i'&oarele $reco#latine, indi"erent de orientarea lor cultural!. Ceea ce a spus p*n! acu în le$!tur! cu reli$ia $alilor +i a altor populaţii celtice &ec(i din Europa continental! este esenţialente &alabil +i pentru luea celtic! insular! din acea perioad!. ritanicii au &enit în contact cu al"abetul latin în perioada cuceririi roane, îns! în perioada st!p*nirii roane nici un tet, nici !car de utilitate practic!, nu a "ost scris în liba indi$en!M la r*ndul lor, irlande'ii +i#au elaborat un al"abet propriu Jnuit o$aK, îns! nu a "ost "olosit dec*t pentru c*te&a tete scurte, cel ai adesea de natur! a$ico# 5/

 io&anni ilorao,  o"# cit#, p. 586

3/

sepulcral!. n realitate, în insulele britanice s#a trecut punerea în scris a tetelor de lib! indi$en! doar în le$!tur! cu priirea credinţei cre+tine, c*nd obiceiul "rec&ent de a scrie +i transcrie tete de lib! latin! în !n!stiri a "urni'at ipulsul +i odelul de "ace acela+i lucru  pentru tetele indi$ene. ns! pentru noi acest lucru se înt*pl! deja prea t*r'iu, deoarece cre+tinarea ritaniei +i a 0rlandei dusese la pierderea patrioniului reli$ios antic de tradiţie oral!, a c!rui sal&are de la uitare ar "i ap!rut ca un sacrile$iu< la dispo'iţia noastr! r!*n doar  alu'ii înt*pl!toare la &ec(ea credinţ!, p!strate în le$!tur! cu b!t!liile &ictorioase purtate de e&an$(eli'atori sau de ura+ii lor, ast"el înc*t aceste tete sunt scrise prin prisa unei condan!ri apriorice.51 otu+i, c(iar +i în s*nul acestei culturi, de acu cre+tinat!, nu este c(iar iposibil s! identi"ic! supra&ieţuirea unor eleente str!&ec(i ale credinţei precre+tineM &o da aici doua eeple. n tradiţia indo#european!, su&eranul trebuia s! descind! dintr#un 'eu. aptul este e&ident în special în luea $reac!, unde aceast! re$ul! nu este &alabil! doar pentru  personajele itice Jcu ar "i, de eeplu, ca'ul unui (ile sau $aenonK, ci +i pentru case re$ale din perioada istoric!< ianti'ii +i %elapi'ii din r$os se l!udau c! se tra$ din iubirea lui eus pentru 0o. Credinţa în ori$inea di&in! a onar(ilor Jeste &orba e&ident despre di&init!ţi p!$*neK nu este atestat! eplicit în 0rlanda, unde toate !rturiile scrise sunt posterioare cre+tin!rii. îns! o direcţie corect! pentru cercetare este dat! de "aptul c! ulte "ailii princiare irlande'e se l!udau c! descind dintr#un su&eran itic +i $lorios, pe nue @uaduM acest @uadu irlande' este, de "apt, c(iar 'eul celt bine atestat în inscripţiile latine din ritania, cu nuele de  @odens Jsau @odonsKM a+adar, principii irlande'i, c(iar +i dup! con&ertirea la cre+tinis, nu au renunţat de"initi& la str!o+ul lor di&in, dar s#au liitat la a "ace din el un su&eran antic,  pun*nd ast"el în acord cu noua credinţ! un eleent $enealo$ic tradiţional. în orice ca',  punctul esenţial este c! pute identi"ica eleente ale credinţei precre+tine c(iar +i din ateriale pro&enind din perioada cre+tin!. 52 in acest punct de &edere, istoria D"intei ri$itta 53 este c(iar ai e&ident! +i ai util!. ceast! s"*nt! a a&ut ereu un loc aparte în pietatea irlande'!< îpreun! cu )atricN # în 51

 @ora H C(adRicN, Celtic Britain , ncient )eoples and )laces 34,(aes F ;udson, >ondon 1963, p. 53  I$idem, p. 55#57 53  orot(Q nn raQ, [Daint ri$it and t(e ire "ro ;ea&en\, ]C 29 J1992K, pp. 1/5#113 52

31

 pri&inţa acestuia erit! discutat! iportanţa pe care a a&ut#o în e&an$(eli'area 0rlandei, nu neap!rat din punct de &edere istoric # ea este prea!rit! într#un in ca Lunul dintre cei doi st*lpi ai îp!r!ţiei ^Cerurilor_:, iar în alte tete este al!turat! sau c(iar o înlocuie+te pe %aria, ca La! a lui 0sus:. în ceea ce o pri&e+te, este îns! suspect "aptul c! nu eist! nici o atestare antic!, ci nuai bio$ra"ii "oarte t*r'ii, iar cercet!torii au con&enit c! este &orba despre trans"orarea în c(eie cre+tin! a unei di&init!ţi indi$ene care apare cu nuele de ri$antia, iar în transcriere latin!, ritannia.54 io$ra"iile ei ne perit s! ne întoarce ai ult în tip +i s! recunoa+te în 'eiţa  p!$*n!, atestat! în ritania +i cinstit!, cu si$uranţ!, în toat! luea celtic!, "i$ura unei di&init!ţi indo#europene str!&ec(i. într#ade&!r, în aceste bio$ra"ii se înt*lnesc o serie întrea$! de eleente care sunt caracteristice urorei, a+a cu era conceput! ea în luea $reac! +i indo#iranian!< ri$itta se na+te în 'ori J$recii o nueau ;eri$eneia uroraKM tat!l ei se nuea întuneric, iar bunicul @e$ru#+i#întuneeat Jea pro&ine, de "apt, din întunericul nopţiiKM aa sa o na+te pe pra$ul casei, unde se înt*lne+te întunericul din!untru cu luina de a"ar!M de pe "runtea s"intei pornesc adesea ra'e de luin! etc. în s"*r+it, însu+i nuele este destul de seni"icati&< ri$itta Jîn irlande'! ri$itK însean! Lînalt!, nobil!:, iar corespondentul s!u indian Jbr(atiK este epitetul obi+nuit pentru urora Ju+!sK în tetele &edice pe care uneori o substituie. )lec*nd deci de la bio$ra"iile t*r'ii ale s"intei, pute reconstitui cu u+urinţ! o "ilier! preţioas! pentru cunoa+terea reli$iei precre+tine. econstruirea reli$iei celtice antice necesit! deci o "olosire conju$at! a unui ansablu de i'&oare etero$eneucanus care p!strea'!, probabil din înclinaţie spre eotis, nuele indi$ene a trei ari di&init!ţi $alice : et 3ui$us immitis  "lacatur sanguine diro %eutates orrens3ue !eris altari$us .sus et %aranis -cyticae non mitior ara Dianae 2%eutatis cei crud, care, !iind ne@ndur)tor, este @m$unat cu s?nge, @n!ricoş)torul .sus cu altarele necruţ)toare şi tem"lul lui %aranis, cu nimic mai modest  dec?t cel al Dianei din -ciţia#JK

cest $rup de &ersuri este ast"el coentat în Coenta ernensia la >ucanus Jsecolul al 0-#leaK< Lîn liba $alilor, %ercur este nuit eutates, iar la ei este prea!rit cu s*n$e uan. >a $ali, eutates#%ercur este îbunat în acest "el< un o este ţinut cu capul într#un (*rd!u plin +i oare su"ocat. Esus#%arte este îbunat ast"el< un o este at*rnat de un copac ca s! oar! esan$&inat. aranis#is )ater este îbunat la ei ast"el< c*ţi&a oaeni sunt ar+i de &ii într#un &as de len. nii autori o"er! aceste eplicaţii, eutates#%arte, L"iind neîndur!tor, este îbunat cu s*n$e: "ie pentru c! r!'boaiele se nasc din &oinţa acestui 'eu, "ie deoarece $alii, pe &reuri, îi aduceau acestui 'eu, ca +i altora, jert"e uane. Ei cred c! Esus este %ercur, din oent ce este cinstit de ne$ustori, +i c! aranis este B`piter, st!p*n al r!'boiului +i cel ai are între 'eii cere+ti, pentru îbunarea c!ruia se obi+nuia, cu tip în ur!, s! se aduc! jert"e uane, iar acu, jert"e de aniale.: 59 up! cu se obser&!, înc! din epoca antic! eista o are nesi$uranţ! în pri&inţa identi"ic!rilor. @uele din "ra$entul lui >ucanus sunt desi$ur autentice. eutates Jrectius< outatisK apare la dati& J0butatiK în c*te&a inscripţii latine din aliaM Esus este unul dintre 'eii aintiţi pe onuentul nautae )arisiaci Ju&al, 1987, 00, 1, p. 14KM aranis Xrectius< aranusK este atestat într#o inscripţie $alic! citat! de u&al J1987, 0, p. 27K. 6/ ns! dincolo de nue, >ucanus nu ne o"er! niic despre natura real! a acestor 'ei. @e a"l! ast"el în "aţa unei di"icult!ţi serioase, care se repet! aproape constant< unele i'&oare ne dau nuele indi# $ene ale 'eilor $alici, dar nu le clari"ic! "uncţiile, în tip ce altele &orbesc despre "uncţii, dar  nu dau nueM "!r! s! "ie reali'at! o "u'iune or$anic! între cele dou! cate$orii di"erite de i'&oare, o reconstrucţie substanţial!, nu doar noinal!, a panteonului respecti&, r!*ne aproape ereu iposibil!.

58

 >ucanus, De $ello ci'ili, I, 444 s33#, apud. . ilorao, o"# cit#, p. 588  I$idem, p. 588 6/  I$idem, p. 589 59

35

oar în c*te&a situaţii norocoase ajun$e la o de"iniţie real! +i coplet! a &reunui  personaj al panteonului $alic. cesta este ca'ul 'eului pe care Ce'ar îl nue+te %ercur +i în care poate "i recunoscut patronul tuturor e+te+u$urilor, în 0rlanda, 'eul >u$ prie+te epitetul de saild*nac(, Lcel care deţine toate e+te+u$urile:, iar aceast! proli"ic! st!p*nire a tuturor acti&it!ţilor este pus! în scen! de un episod din relatarea !t!lia de la %oQtura. n ciuda di"icult!ţilor etodolo$ice pe care le#a epus ai sus, încercarea de a identi"ica di&init!ţile $alice cu cele ale panteonului insular, pe ba'a unor eleente coune de natur! di&ers! care sunt identi"icate unul c*te unul, este o practic! u'ual! a cercet!torilor. e eeplu, a eistat în alia o di&initate care, în inscripţiile latine, era identi"icat! cu pollo, adesea prin "orula Lpollo  nuele indi$en:, iar acest 'eu a&ea clare "uncţii curati&e.  @uele lui indi$ene sunt ultiple< tepoaros, Lcel care are ulţi cai:, rannus # c!ruia, dup! cu +ti de la io Cassius J>OOO-00, 15,5K, Caracalla i s#a adresat în &an pentru a "i &indecat #, oranus Jnue care "ace alu'ie la apele teraleK, %aponos, Lcopilandrul: etc. Corespondentul irlande' al $alicului %aponos trebuie s! "ie, opiniile concord!, %ac ind 6$, L*n!rul Copilandru:. at!l s!u era a$da, Leul cel un:, cea ai iportant! dintre 'eit!ţile irlande'e, iar aa sa, oann, Lcea care d!ruie+te &aci ^credincio+ilor s!i_:, soţia iui  @ec(tan Jal c!rui nue poate "i coparat cu nuele latin @eptunusK +i cea care a dat nuele r*ului ooni. )roblea este îns! ca %ac ind 6$ nu are nici o le$!tur! cu edicina< în 0rlanda, 'eul &indec!tor este ian Cec(t, care, dup! cea de#a doua b!t!lie de la %oQtura, pre# $!te+te o iraculoas! prote'! de ar$int pentru @uadu ir$etl*, c!ruia îi "usese rete'at! o *n! în b!t!lie. +adar, identi"icarea este discutabil!, ba'*ndu#ne doar pe con"runtarea leical!.61 >a Ce'ar a&e o alu'ie la itul ori$inii $alilor< Loţi $alii a"ir! c! se tra$ din is )ater +i spun c! +tiu aceasta de la drui'i: Je bello $allico, -0, 18K. )oate p!rea surprin'!tor  "aptul c! Ce'ar a identi"icat un str!o+ itic cu o di&initate roan! le$at! de oarte, îns! aceast! analo$ie este eplicabil!. )ria "iinţ! &ie, din care descind toţi ceilalţi, este +i pria care &a uri< priul &iu este, a+adar, +i priul ort +i ast"el poate dob*ndi cu u+urinţ! &alenţa de di&initate le$at! de oarteM acela+i lucru s#a înt*plat în 0ndia cu Zaa J+i în 0ran cu ZiaK. cest is )ater $alic, a c!rui denuire indi$en! nu o cunoa+te, este identi"icat cu 'eul irlande' onn, Lîntunericul:, o di&initate inor! care locuie+te în ec( uinn, de#a 61

 I$idem, p. 56/

36

lun$ul coastelor irlande'e unde trebuie s! ajun$! toţi orţii. îns! +i aceast! identi"icare este destul de nesi$ur!, pentru c! tot ceea ce au realente în coun cele dou! di&init!ţi este conotaţia "unebr! $eneric!. %ai pute da un eeplu de ast"el de identi"icare discutabil!. %iner&a care apare la Ce'ar a "ost con"runtat! cu 'eiţa irlande'! ri$it, doar pentru c! 'eiţa $alic! era patroana tuturor e+te+u$urilor, iar cea irlande'!, con"or Llosarului lui Corac:, ar "i a&ut dou! surori cu acela+i nue Jîns!, de "apt, este &orba despre triplarea aceluia+i personajK, care se ocupau una de edicin!, iar cealalt! de etalur$ie. up! cu se poate &edea, aceste identi"ic!ri, care nou! ni se par insu"icient "ondate, se ba'ea'! pe un eleent unic +i $eneric, cu ar "i o in"oraţie etiolo$ic! sau "aptul de a acti&a în doenii aproiati& analoa$e, în tip ce unica identi"icare ce pare cu ade&!rat con&in$!toare, cea a $alicului >u$us cu irlande'ul >u$, coport! o serie apl! +i si$ur! de eleente care er$ de la identitatea etiolo$ic! la etinderea atestat! a cultului +i la  paritatea "uncţiilor. ar, a+a cu spunea, ast"el de ca'uri nu sunt "rec&ente.

. Cultul şi sacrificiile

itualurile reli$ioase a&eau o iportanţ! deosebit! pentru celţi. Caesar relatea'! c! $allii care nu respectau îndatoririle reli$ioase erau eclu+i de la actele de cult #ceea ce era, oralente, sancţiunea cea ai $ra&!. Cereoniile a&eau loc sub cerul liber, într#un loc consacrat JneetoriK, în cr*n$uri sacre sau în jurul unor altare, îprejuite, pe care se aduceau o"rande sau se e"ectuau sacri"iciile. -orbind de celţii din alatia, Dtrabon ne in"orea'! c! ace+tia se adunau într#un sanctuar nuit L)!durea sacr! de stejari:. %ai t*r'iu, dup! cucerirea +i sub in"luenţa roan! au ap!rut +i sanctuare construite. nele erau i'olate pe c*p Jca în @orandiaK, altele erau $rupate în incinte sacre Jca în enaniaK, altele în "ine erau concentrate în ade&!rate cartiere reli$ioase Jca la re&es sau la ltbac(talK. De sacri"icau aniale, dar se "!ceau +i sacri"icii

37

uane #&ictiele "iind alese dintre t*l(ari +i criinali, ai rar din r*ndurile pri'onierilor de r!'boi. în allia sacri"iciile uane au "ost abolite sub u$ustus +i, de"initi&, printr#un decret al îp!ratului Claudius. n 0rlanda nu se practicau sacri"icii uane. n sanctuarele lor celţii depuneau e#&oto#uri Jstatuete de piatr!, bron' sau teracot! ale di&init!ţilor # dar în epoca roan!KM uneori +i obiecte de preţ je"uite dup! o &ictorie ilitar!M apoi, drept o"rande # cereale +i "ructe, precu +i di"erite obiecteM dar +i c(ei, coloane Jtor=uesK, one'i, oase de aniale, ai ales cranii de cai, coae de tauri +i de cerbi, colţi de istreţi, +.a. Cu pri&ire la s!rb!torile celţilor, in"oraţiile pe care le a&e se re"er! doar la cele din 0rlanda. D!rb!torile a&eau un caracter a$rar. especti&ele rituri +i cereonii se or$ani'au în di"erite locuri ale insulei Jarea s!rb!toare $eneral! se celebra la araK, data "iec!reia din cele patru s!rb!tori ale anului însen*nd începerea unui anotip. Cea de la începutul lunii noiebrie era le$at! +i de cultul orţilorM cereonia s!rb!torii care a&ea loc la începutul lui au$ust se des"!+ura în preaja tuulului 'eiţei "ertilit!ţii. 62 Laţ! de $radul de ci&ili'aţie al $alilor # scrie Caesar # înor*nt!rile sunt !reţe +i luoaseM ei arunc! în "oc toate lucrurile la care cred c! au ţinut de"uncţii în tipul &ieţii, c(iar  +i "iinţe, p*n! nu deult scla&ii +i clienţii despre care se +tia c! "useser! dra$i celor orţi erau ar+i îpreun! cu ei dup! s!&*r+irea cereoniei "unebre obi+nuite: Jloc. cit., -0, 19K.63 n od prioritar, celţii î+i în(uau orţii # spre deosebire de popoarele $eranice care îi incinerau. JDub in"luenţa acestora, încep*nd din sec. 00 î.e.n. incinerarea # "ie direct în $roap!, "ie în$rop*nd urna cu cenu+a # s#a r!sp*ndit +i printre celţii din nordul allieiK. C!peteniile triburilor sau r!'boinicii de ran$ înalt erau adeseori în(uaţi în costu +i ec(ipaent ilitar Jspad!, lance, suliţ!, scutK, precu +i cu carul lor de lupt!. >i se puneau în or*nt +i buc!ţi de cae Jsau aniale între$i îndeosebi c*ini de &*n!toareK +i c(iar un siulacru de cobustibil. %orţii, adeseori în sicrie de len, erau înor*ntaţi de obicei cu "aţa spre r!s!rit. >a unele popoare celte era obiceiul de a înor*nta capul de"unctului separat de corp64. Cultul orţilor includea +i jocuri "unebre, întreceri, serb!ri, care a&eau loc anual Jsau din trei în trei ani, în unele re$iuniK în preaja ciitirului principal al tribului. ceast! are 62

 Bean#>ouis runau, %e Celtic Gauls: Gods ,  &ites and -anctuaries, trans. ap(ne @as(. DeabQ, >ondon, 1988, p. 98 63  I$idem, p. 1// 6 4 >a oa, ultiele sacri"icii uane au a&ut loc pe C*pul lui %arte, pe la ijlocul sec. 1 e.n. C". io Cassius, Istorie roman) Jcartea O>000, cap. 24K.

38

s!rb!toare la care se adunau toţi ebrii tribului dura 7 'ile. )ria 'i era înc(inat! cultului 'eilorM ur!toarele erau consacrate cinstirii eoriei orţilor, apoi re$ilor triburilor din acea re$iune,"eeilor, triburilor în&ecinate, "ailiei re$elui pro&inciei, +i în s"*r+it ulţiii Loaenilor liberi:. >a aceast! are adunare periodic! se judecau anuite procese ai iportante, se stabileau taele +i toate d!rile, se ţinea un are t*r$, de $r*ne, de "elurite alte aliente, de &ite +i articole de lu aduse de ne$ustorii str!ini. ot cu aceast! oca'ie se or$ani'au +i curse de care +i concursuri u'icale, se repre'entau un "el de "arse populare, iar   bar'ii recitau tradiţionalele le$ende ale popoarelor celte.  ert!ele umane# )entru a#i discredita pe artorii $ali ad&ersari ai lui onteius, Cicero,

consider*nd#o ca pe o cule a in"aiei, ainte+te "aptul c! $alii practicau jert"a uan! 2*ro  onteio, O, 21K. ar acest obicei este aplu atestat +i la alţi autori, iar Ce'ar o"er! ai ulte

detalii< Lîntre$ul nea al $alilor este "oarte superstiţios. e aceea, cei atin+i de boli "oarte $ra&e sau cei care î+i risc! &iaţa în b!t!lii sau în"runt! priejdii jert"esc sau proit c! &or   jert"i oaeni. >a aceste sacri"icii se "olosesc de ajutorul drui'ilor. Ei cred c! nu pot îndupleca &oinţa 'eilor dec*t dac! o"er! o &iaţ! oeneasc! în sc(ibul altei &ieţi oene+ti. Ti pentru  binele ob+tesc obi+nuiesc s! "ac! aseenea sacri"icii. nele triburi au un "el de anec(ine de o !rie colosal!, îpletite din nuiele, în interiorul c!rora pun oaeni &iiM anec(inelor li se d! "oc +i oaenii or în&!luiţi de "l!c!ri. alii socotesc c! 'eilor neuritori le este ai  pl!cut! sacri"icarea de oaeni care au "ost prin+i cu &reun "urt, &reo t*l(!rie sau alt delictM în ca'ul în care lipsesc aseenea &ictie, recur$ la sacri"icarea unor ne&ino&aţi: 2De $ello  gallico, -0, 16K65.

up! cu a obser&at deja, re"eritor la t!ierea ritual! a capetelor este bine s! pune înc! de la început în e&idenţ! dou! aspecte le$ate de sacri"iciile uane< în priul r*nd, acest obicei, care contraria at*t de ult con+tiinţa autorilor $reci +i roani, nu este, în realitate, deloc necunoscut ci&ili'aţiei lorM iar în al doilea r*nd, "aptul c! +i aici este &orba despre supra&ieţuirea în r*ndul celţilor a unui eleent din reli$ia indo#european!. D! ne re"eri la oa. în cartea a OO00#a din  1$ r$e condita, itus >i&ius  po&este+te despre situaţia (aotic! +i disperat! creat! iediat dup! c!derea cet!ţii Cannae< Ltunci, în s"*r+it, a sosit +i darea de sea! din partea consulului brentius, în care se spunea< LConsulul >ucius eilius +i oastea sa au "ost niiciţiM el se $!se+te la Canusiu, 65

C". . ilorao, o"# cit#, p. 594

39

unde adun! ca de pe ura unui nau"ra$iu r!!+iţele unui de'astru a+a de cuplit. ^..._ ;annibal a "!cut popas la Cannae, t*r$uindu#se cu roanii asupra preţului pri'onierilor +i "!c*ndu#+i socotelile +i în pri&inţa celorlalte pr!'i ^,.._:. Cu acest prilej, s#a adus la cuno+tinţ! în toate locuinţele +i pierderile su"erite de "lecare "ailie .jalea a cuprins întrea$a cetate într#o a+a !sur!, înc*t s#a întrerupt cereonia anual! a 'eiţei Ceres, deoarece nu e în$!duit s! se "ac! slujbe de c!tre cei în doliu, iar în acea &ree nici o atroan! nu "usese scutit! de doliu:66. %ai ult, în acel an dou! &estale î+i înc!lcaser! jur!*ntul de castitate< Lou! &estale, Ipiia +i loronia, "iind prinse ded*ndu#se des"r*ului, una a "ost în$ropat! de &ie, dup! cu era datina, sub p!*nt, l*n$! poarta Collina, iar cealalt! +i#a "!cut sin$ur! seaa. >. Cantillius, secretarul ponti"ului din cole$iul celor care acu poart! nuele de Licii  ponti"i: +i care tr!ise în des "r*u cu loronia, a "ost b!tut cu &er$ile de arele ponti" în locul unde se ţinuser! coiţiile, p*n! c*nd, din pricina lo&iturilor, +i#a dat su"letul. eoarece +i aceast! nele$iuire, a+a cu se înt*pl! îndeob+te în toiul acestor ur$ii, era pri&it! tot ca un sen, ^preoţii_ dece&iri au priit porunc! s! cercete'e c!rţile sibQline, iar S. abius )ictor  a "ost triis la elp(i ca s! întrebe Iracolul prin ce "el de ru$!ciuni +i isp!+iri pot "i îp!caţi 'eii +i c*nd se &or cura aceste ur$ii at*t de cuplite. între tip, s#au adus +i c*te&a jert"e, ie+ite din coun, potri&it îndru!rilor date de c!rţile rsiteiM între acestea au "ost în$ropaţi sub p!*nt un $al +i o $al!, un $rec +i o $recoaic!, jert"irea acestora "iind "!cut! în t*r$ul de &ite, într#un loc îprejuit cu pietre, loc care "usese îns*n$erat dinainte de jert"e oene+ti, datin! "oarte puţin practicat! la roani: 67. up! cu se &ede, >i&ius nea$! "aptul c! acesta ar "i un obicei roan, dar a"iraţia se ba'ea'! doar pe "aptul c! uciderile rituale s#au "!cut dup! prescrierile unui tet etruscM de "apt, con"or !rturiei sale, la oa se aduseser! jert"e uane în îprejurarea respecti&!, dar +i în trecut. De poate +i ai r!u< +ti de la )lutar( c!, în 228 î.Cr., în atos"era de teroare deterinat! de in&a'ia $alilor insubri, au "ost jert"iţi doi $reci +i doi $ali. Eist! ipresia clar! c! $u&ernul roan îplinea ast"el de sacri"icii în oente de are di"icultate +i c! acestea nu erau ereu publice, ci nuai atunci c*nd era considerat! necesar! înt!rirea  poporului< nu ai a&e îns! nici o in"oraţie clar! despre sacri"icii uane ulterioar! celei din 216 î.Cr., la care "ace alu'ie itus >i&ius. 66

 itus >i&ius, De la !undarea &omei OO00, >-0, trad. de )aul ;. )opescu, Editura Ttiinţi"ic!, ucure+ti, 1961  C". ilorao, o"# cit#, p. 595  ,

67

4/

n eeplu de sacri"iciu uan se $!se+te +i în recia, re"eritor la înt*pl!rile din r!'boiul troian, în cartea a O-000#a din  Iliada, unde (ile spune<  Iar) acuma, *atroclu, de 'in du") tine su$ glie,  Mu 'oi griAi de morm?ntu+ţi @nainte s)+; t?r?i "e Hector   *?n) aici, ca" şi arme Ndeca"itarea unui duşman ucis @n duelO, "e+al t)u ucigaş mult'estitul  Iar dois"re(ece, la rugu+ţi @n !aţ), "e dat) Aert!i+'oi,  ii de troieni luminaţi, cu m?nie şi cin "entru moartea+ţi68.

aptul c! uciderea tinerilor troieni are le$!tur! cu un rit "unerar deonstrea'! c! nu ne a"l! aici în "aţa unui act Lnoral: de cru'ie r!'boinic!, ci în "aţa unui sacri"iciu ritual care "olose+te ca aterie pri! pri'onieri de r!'boi< este eact ceea ce "!ceau $eranii în  p!durea eutobur$, dup! cu &o &edea în capitolul despre reli$ia $eranic!. -o ai &orbi, într#un para$ra" ur!tor, despre un alt tip de sacri"iciu uan practicat la ar$inea luii $rece+ti. Ti în 0ndia era practicat sacri"iciul uan< dac!  1itareya+Br)mana J2, 8K stabile+te ca &ictie sacri"iciale, în ordinea cresc!toare a &alorii, capra, oaia, boul, calul +i oul, aceasta deonstrea'! c! în tradiţia sacerdotal! indian! se p!strea'! înc! aintirea unei epoci în care se practicau jert"ele uane. în plus, în ceea ce pri&e+te 0ndia, trebuie ţinut cont de itul etre de iportant al jert"irii Iului )riordial 2c!# &ig+>edaP O, 9K în ale c!rui ebre î+i au ori$inea toat! realitatea "i'ic!, social! +i oral!M iar unii cercet!tori sunt de p!rere c!, în luea indo#european!, jert"ele uane reproduc tocai aceast! jert"! priordial! +i cosic!. I con"irare indirect! pro&ine din cultura iranian! care cuno+tea +i practica sacri"iciul uan, iar în aceast! pri&inţ! a&e !rturii nueroase. e eeplu, +ti de la ;erodot J-00, 114K c! Oeres, în tipul tra&ers!rii raciei, ajuns la r*ul Dtrion, pune s! "ie în$ropaţi de &ii c*ţi&a tineri +i tinere din locul respecti&, pentru a atra$e bun!&oinţa 'eiilor în tipul capaniei sale. e aseenea, tot ;erodot atest! "aptul c! estri, soţia lui Oeres,  pune s! "ie în$ropaţi de &ii paispre'ece copii de nobili persani în cinstea unui 'eu subteran. &*nd în &edere c! Oeres +i "ailia sa erau deja, o"icial, a'dei+ti, aseenea practici au  putut ap!rea doar ca r!!+iţ! a unei str!&ec(i practici reli$ioase înc! neuitate. +adar, pute 68

 ;oer, Iliada, O-000, 333 s33 , trad. de . Dlu+ansc(i, Editura )aiideia, ucure+ti, 1998  .

41

"i si$uri c! jert"a uan! era practicat! în ci&ili'aţia indo#iranian!< în 0ndia a încetat înainte de  priele noastre !rturii, dar aintirea r!*ne &ie în tradiţia sacerdotal!M în 0ran, de+i condanat! de reli$ia lui oroastru, ai supra&ieţuie+te, ca relic&! a reli$iei pre'oroastriene,  p*n! în epoca istoric!.69 cest ansablu de !rturii arat! clar dou! lucruri< jert"a uan! aparţine reli$iei indo#europene, de unde s#a transis "iec!rei culturi indo#europeneM celţii # ca, de eeplu, +i $eranii, +i baiţi # aparţin acelui $rup de culturi care a continuat s! o practice în od desc(is +i "!r! re'er&e entale p*n! într#o "a'! a&ansat! a epocii istorice, perioad! în care alte  popoare indo#europene renunţaser! deja la aceasta sau o practicau în od liitat, "iind "oarte con+tienţi de e"icacitatea ei, dar +i de caracterul inuan al acesteia. +adar, dup! cu a obser&at deja, înt*r'ierea cultural! a popoarelor celte este e&aluat! în "uncţie de terenii culturii $reco#roane.

#. )reoţii

seenea societ!ţii $eto#dace, societatea celt! era structurat! pe clase ierar(ice. riburile erau conduse de re$i dar or$ani'area politic! era rearcabil de plastic!. in sursele roane +i irlande'e a"l! c! societatea celt! se îp!rţea în trei $rupe< o aristocraţie r!'boinic!, o clas! a intelectualilor care cuprindea drui'ii +i bar'ii JpoeţiiK +i o a treia clas! care cuprindea restul. Cei ai buni dintre ei erau >ordul Juneori nuit e$e sau e$in! A pentru c! "eeile erau e$ale b!rbaţilor, puteau "i r!'boinice, druideK +i Capionul. >ordul era conduc!torul tribului în tip de r!'boi iar Capionul eista pentru a re'ol&a di&er$enţele dintre triburi într#o sin$ur! lupt!. ar'ii erau judec!tori +i poeţi. Te"ul ard era cel care decidea dac! le$ile "!cute sunt bune. Ei (ot!rau dac! o le$e a "ost înc!lcat!. ar'ilor le era încredinţat! istoria tribului, care era p!strat! sub "or! de c*ntece +i &ersuri. Ei nu erau atin+i în lupt! deoarece  pre'enţa lor era necesar! pentru consenarea luptei.7/ rui'ii îndeplineau ulte sarcini pe care le consider! Lpreoţe+ti: inclu'*nd ritualuri +i sacri"icii, dar +i sarcini ce ţin de Leducaţie: +i Lle$e:. >a autorii antici, cu&*ntul druid a&ea 69

 . ilorao, o"# cit#, p. 587  %ircea Eliade, o"# cit#, p. 144

7/

42

dou! sensuri< în sens strict însena Lîn&!ţ!tori: de "ilo'o"ie oral! +i +tiinţe iar în sens ai lar$ include preoţi, $(icitori, judec!tori, în&!ţ!tori, "i'icieni, astronoi +i "iloso"i. Ei "orau o clas! aparte +i ţineau poporul, care le era ult in"erior, în supunere. &eau, ca +i sacerdoţii $eto#daci, anuite pri&ile$ii ca ecluderea de la plata taelor +i de la ser&iciul ilitar +i erau "oarte respectaţi. atoria lor era s! p!stre'e tribul în bun! înţele$ere cu >uea Cealalt! +i cu  @atura. Creau le$ile tribului +i $!seau oduri prin care s! îbun!t!ţeasc! &iaţa acestuia. Erau &indec!tori +i pro"eţi. 71 0nstruirea lor era "oarte &ariat! +i &ast!, era secret! +i a&ea loc în pe+teri sau în p!duri. neori erau necesari 2/ de ani pentru a terina aceast! instruire. &eau o literatur! considerabil! de c*ntece sacre, ru$!ciuni, re$uli de di&inaţie +i a$ie, le$i. C*nd trebuia luat! o deci'ie care a"ecta tot tribul se con&oca un Consiliu. n coponenţa acestuia intrau trei din cei ai înţelepţi "erieri, >ordul, Capionul, Conduc!torul ard, %aestrul ard Jal doilea dup! Conduc!torul ardK, Conduc!torul ruid +i %aestrul ruid. st"el se "ora consiliul celor 9 care lua deci'iile iportante. )rincipalele paralele între celţi +i $eto#daci se datorea'! în principal iportanţei deosebite a %arelui )reot, credinţei în neurirea su"letului +i +tiinţei sacre de tip iniţiatic. Cuno+tinţele coune ale $eto#dacilor +i celţilor se eplica, a+a cu spune Dtuart )i$ot în cartea sa ruids: prin o+tenirea coun! din ileniul al 00#lea îen. de la arieni, cuceritorii 0ndiei. r$uentele sale în ceea ce pri&e+te celţii sunt < # în 0rlanda se $!sesc nueroase idei +i obiceiuri atestate în 0ndia antic!. # pro'odia libii $alice este ase!n!toare cu acelea ale libilor (itit! +i sansNrit!.72 # dup! %Qles illon, drui'ii +i bra(anii +i#au conser&at practicile +i credinţele indo# europene care au supra&ieţuit în luea $alic! p*n! în sec. O-000 +i în 0ndia p*n! în 'ilele noastre.73 # ;ans ;artan care a studiat ritualurile &ec(ilor irlande'i JcelţiK consider! c! structura entalit!ţii irlande'e este ai apropiat! de cea a &ec(ii 0ndii dec*t de entalitatea n$liei sau eraniei. 74

71

 Ididem, p. 145  Bean#>ouis runau, Dru(ii# iloso!i "rintre $ar$ari,  trad. ro. de Dorina !n!il!, Editura Cartier, C(i+in!u, 2//7, pp. 12#17 73  I$idem, p. 13/ 74  I$idem, pp. 138#14/ 72

43

I alt! ase!nare o $!si în Le bello $alico: a lui Ce'ar. El spune despre drui'i c! Lsunt de p!rere c! reli$ia inter'ice ca aceast! în&!ţ!tur! s! "ie destinat! scrisului ^_ pentru c! nu &or ca doctrina lor s! se r!sp*ndeasc! printre oaenii de r*nd +i ai ales pentru c!, dac! ar "olosi scrisul, tinerii no&ici ar ne$lija eoria:. n tipul trecerii celţilor pe teritoriul aciei +i în tipul c*t au r!as aici a "ost un trans"er "iresc de cuno+tinţe între ace+tia +i daci. Cercet!rile ar(eolo$ice probea'! c! ci&ili'aţia adus! de celţi în partea de &est a teritoriului actualei o*nii era superioar! din  punct de &edere te(nic. E&ident, +i celţii au preluat de la daci anuite cuno+tinţe. I con"irare a acestui lucru apare la Iri$en care spune despre Ltracul aolis care în&!ţase  pe drui'i, printre altele, di&inaţia prin "i+e +i nuere:.75 Docrate spune într#unul din dialo$urile lui )laton LEu a în&!ţat aceast! incantaţie acolo, în oaste, de la un edic trac, unul din ucenicii lui aolis, despre care se 'ice c! îi "ace pe oaeni neuritori. ^_ ar aolis, ad!u$! el, re$ele nostru, care este +i un 'eu, ne spune c! dup! cu nu trebuie s! încerc! a trata oc(ii "!r! a ţine seaa de cap, nici capul nu poate "i tratat neţin*ndu#se seaa de corp, tot ast"el trebuie s!#i d! în$rijire trupului dipreun! cu su"letul, +i iat! pentru ce edicii $reci nu se pricep la cele ai ulte boli<  pentru c! ei nu cunosc între$ul pe care îl au de în$rijit. ac! acest între$ este bolna&, partea nu poate "i s!n!toas!. C!ci, 'icea el, toate lucrurile bune +i rele A pentru corp +i pentru o în între$ul s!u A &in de la su"let +i de acolo cur$ ca de la cap la oc(i. rebuie deci, în priul r*nd, s! &indec! i'&orul r!ului, ca s! se poat! bucura de s!n!tate capul cu tot restul trupului. )rietene, 'icea el, su"letul se &indec! cu incantaţii Jdesc*nteceK. eţine deci c! edicii traci erau superiori celor $reci +i c! predau ucenicilor lor  leacurile odat! cu incantaţiile sub jur!*nt. enuirile $eto#dace de plante edicinale citate în lucrarea lui iscorides ca +i trusele edicale descoperite la ois, robeta, r!di+tea de %unte, )iatra o+ie, )oiana +i Icniţa, instruentele c(irur$icale in$enioase, craniile cu trepanaţii reu+ite A oaenii respecti&i supra&ieţuind acelor operaţii A c*t +i oasele de ebre  per"ect sudate în ura unor inter&enţii c(irur$icale con"ir! aceste constat!ri. Cel ai celebru edic antic care a scris în liba latin! era celt de ori$ine +i se nuea %arcellus Epiricus. n scrierea sa Le edicaentis liber: sunt pre'entate +i incantaţii a$ice, unele dintre ele "oarte ase!n!toare sau c(iar identice cu desc*ntecele ro*ne+ti, ca 75

 %ircea Eliade, o"# cit#, p. 152

44

de eeplu< L)astores te in&enerunt,  Dine anibus colli$erunt,  Dine "oco coerunt,  Dine dentibus coederunt.: esc*ntecul ro*nesc< LCiob!na+ii te a"lar!,  !r! *ini te  prinser!,  !r! "oc te "ripser!,  !r! $ur! te *ncar!.:76 rui'ii î+i începeau iniţierea de&ree, în jurul &*rstei de 5 ani. ceast! iniţiere putea continua cel puţin 15 ani +i cel ult 2/. @atura iniţierii era se&er! deopotri&! asupra trupului c*t +i inţii, pentru c! unul din "actorii c(eie în @atur! e supra&ieţuirea +i abilitatea de a "olosi puterile ei. e obicei un ele& nu a&ea un sin$ur în&!ţ!tor. oţi drui'ii counit!ţii îi îp!rt!+eau cuno+tinţele. C(iar ele&ii d!deau lecţii celor ai noi. n acest od ele&ii puteau a&ansa in "uncţie doar de abilit!ţile lor. rui'ii +i bar'ii începeau iniţierea în acela+i od. bii în&!ţau istoria poporului lor  +i le$ile pe care tribul le ura curent +i abii în&!ţau principiile de ba'! ale celeilalte clase. st"el, un druid a&ea cuno+tinţele de ba'! ale unui bard +i in&ers. sta pentru a se asi$ura c! abele clase î+i înţele$ $*ndirea, a&*nd în &edere c! de ulte ori lucrau îpreun!. I  persoan! care studia druidisul poseda cuno+tinţe în c*t ai ulte doenii posibile. Ei Lîn&!ţau: in"oraţii, le Labsorbeau: oric*t de neiportante li se p!reau pe oent. Ei "oloseau "iecare Lbuc!ţic!: din cuno+tinţele lor pentru a înţele$e uni&ersul +i luea din jurul lor, &!'ut! +i ne&!'ut!. &ansarea în societatea druidic! era dubl!. n priul r*nd ele&ul trebuia s! deonstre'e o înţele$ere teeinic! a cuno+tinţelor acuulate. n al doilea r*nd, ele&ul  priea un sen de la @atur! c! este pre$!tit s! a&anse'e. rui'ii de ulte ori c!utau îndruare în L>uea Cealalt!:, pentru c! aceste su"lete sunt eperientate în cuno+tinţele luii noastre +i unele sunt aproape s! a&anse'e la ur!torul ni&el al realit!ţii. %ulte te(nici de editaţie druidice erau concentrate pe accentuarea le$!turilor cu >uea Cealalt! +i cu su"letele ce se odi(nesc aici. 77 n antic(itate, reli$ia a repre'entat, prin iturile +i tradiţiile de care era le$at!, un eleent de coe'iune social! +i un "actor esenţial în înţele$erea structurii sociale +i a ni&elului de ci&ili'aţie pe care l#au atins anuite popoare. laini, bra(ani, drui'i, a$i, toate aceste di&erse "ore de sacerdoţiu s#au desp!rţit din acela+i trunc(i. oar preoţia putea "i cea care îndeplinea "uncţia speci"ic! +i special! de alter e$o sau, în unele ca'uri, pe cea 76

 Bean#>ouis runau, o"# cit#, pp. 2/4#214  %ircea Eliade, o"# cit#, p. 153

77

45

copleentar! re$elui. elaţii precise unesc pe bra(ani cu "laini +i pe bra(ani cu drui'i.78 rebuie subliniat, de aceea, rolul pe care l#a a&ut la celţi instituţia druidic! a c!rei "uncţie nu era doar cultic!. n ceea ce pri&e+te ori$inea acestei instituţii, a unei caste de  preoţi, opiniile &aria'!. st"el, unii autori actuali J). rialK, ţin*nd seaa de in"oraţiile "urni'ate de Caesar, a"ir! c! or$ani'aţia druidic! este ori$inar! din 0nsulele ritanice, ne"iind deci de ob*r+ie celtic!, pe c*nd cei ai ulţi autori, pornind de la eistenţa unor  cole$ii de preoţi la toate popoarele indo#europene, susţin c! instituţia drui'ilor constituie una din tr!s!turile proprii ale celţilor +i c!, în tipul lui Caesar, ar "i "ost posibil s! eiste în ritania &reo +coal! în care se p!strau ai bine &ec(ile tradiţii, ea put*nd "i "rec&entat! +i de ucenici de pe continent. Cei care au de'&oltat cel ai bine problea o+tenirii indo# europene, în pri&inţa drui'ilor, au "ost eor$es uW'il +i Ban de -ries. Critca teoriilor celui dint*i a "ost "!cut! de c!tre Bac=ues ;arand, care a"ir! "aptul c!, $*ndind în spiritul coparatisului indo#european, se $re+e+te în sensul identi"ic!rii druidului cu bra(anul (indus. ruid se putea ajun$e doar în ura unor studii spciale, în tip ce bra(anii sunt o cast! ereditar!. ceasta ar "i tot una cu a con"unda un politician "rance' liocenţiat pentru a intra în politic!, +i oolo$ul s!u din n$lia. %etoda lui uW'il poate "i interesant! pentru de"inirea unui substrat lin$&istic indo#european, dat*nd dintr#o perioad! destul de îndep!rtat! a istoriei, +i este neîndoielnic "aptul c! "undaentul etiolo$ic al cu&intelor druid: +i bra(an: este acela+iM dar, aceasta poate d!una înţele$erii unor epoci sau re$iuni deterinate. n esenţ!, druidisul repre'int! un eleent de re'istenţ! +i coe'iune a neaurilor  celtice, lucru subliniat de toţi autorii din antic(itate la care $!si unele in"oraţii at*t asupra cultului reli$ios, c*t +i asupra unora din di&init!ţile $alilor. D*nt de reţinut în special datele "urni'ate în aceast! pri&inţ! de Caesar, iodor din Dicilia, Dtrabon, iannus %arcellinus, care au "olosit desi$ur +i in"oraţiile culese de io$enes sau )oseidonios, ale c!ror lucr!ri nu au "ost p!strate p*n! în 'ilele noastre. 79 r trebui, de aseenea, s! ainti +i acele producţii literare cu conţinut itolo$ic în care drui'ii sunt asiilaţi personajelor itolo$ice. Cu toate c! ele încalc! ade&!rul istoric, 78

 ernard Der$ent, Les Indo+.uro"/ens, )aris, 1987, p. 57/,

79

 @ora H. C(adRicN, %e Druids. 2nd ed. ni&ersitQ o" Gales )ress, Cardi"", 1997, pp. 127#129

46

sunt iportante pentru c! ne "ac cunoscut! eistenţa, c(iar +i în sec. al#-000A0O#lea, printre irlande'i, a &ec(ii tradiţii druidice. Caesar, într#un bine cunoscut pasaj al cronicii sale e ello allico:, obser&! c! druidisul s#a n!scut în ritania, de unde a "ost iportat în alia. n aceste condiţii r!*ne de stabilit în ce perioad! a a&ut loc acest îpruut. ac! ţine cont de "aptul c! nu bel$ii au "ost priii celţi care au debarcat în ritania, pute spune cu certitudine c! ori$inea drui'ilor pe continent este "oarte &ec(e. )!rerea coun! este c!, pe abele aluri ale Canalului %*necii, druidisul era acti& printre populaţiile neolitice. "iraţiile lui Caesar sunt interpretate cel ai "rec&ent în sensul c! instituţia druidic! era ai &i$uroas! în ritania dec*t în alia, +i c! drui'ii $alici c!l!toreau adesea în ritania  pentru a "i iniţiaţi în isterele ei. )ro"esorul udor Tte"!nescu a"ir! c! nu trebuie nesocotit!  posibilitatea ca celţii s! "i priit druidisul de la &reo populaţie nearian!, cu at*t ai ult cu c*t nu a&e nici o in"oraţie care s! eliine aceast! ipote'!.8/ Cu&*ntul druid: este denuirea $eneric! a celor care intr! în sacerdoţiu. ncep*nd cu oentul p!+irii pe acest dru al slujirii, b!rbatul de&ine druid. st"el, naţii, bar'ii, "ili'ii, sunt drui'i. Cu&*ntul în sine, însean! prea înţelept: +i clar&!'!tor:. El este cel care c!l!u'e+te, s"!tuie+te în anuite situaţii +i poate c(iar porunci sau inter'ice în propria counitate. re, deci, drept de cu&*nt în "aţa re$elui, ne"iind supus niciunei interdicţii sau obli$aţii. eţine autoritatea spiritual! +i adinistrea'! sacrul. Ibli$aţia care îi re&ine este aceea de a po&esti "aptele de &itejie pentru a "i transise pe cale oral! ura+ilor drui'i +i r!'boinicilor. Cei care au "iat în scris epopeile tradiţiei orale au "ost c!lu$!rii priului ileniu cre+tin.81 rui'ii de'&oltau în&!ţ!tura despre neurirea su"letului +i, în acela+i tip, ei erau sin$urii care puteau intra în le$!tur! cu 'eii. ceste "uncţii le periteau s! conduc! cereoniile reli$ioase, &orbind în nuele di&init!ţilor, cu tipul ajun$*ndu#se p*n! la a "i c(iar ei consideraţi 'ei. br!c!intea era doinat! de alb la s!rb!tori +i ritualuri deosebite, de eeplu, la s!rb!toarea Daain +i la culesul &*scului. lbul era culoarea sacerdotal! pentru toţi indo# europenii, siboli'*nd puritatea +i luina. Cu alte oca'ii, (ainele puteau a&ea culoarea aurie sau culoarea bron'ului, dar niciodat! albastru, &erde, $alben sau ro+u. Ti aceasta pentru c!, în tip ce aceasta din ur! era culoarea cunoa+terii, celelalte erau speci"ice clasei de jos. e 8/

 Bean#>ouis runau, o"# cit#, p. 376  I$idem, p. 331#339

81

47

reţinut c!, la solenit!ţi se putea purta îbr!c!inte colorat!, iar în 'ilele obi+nuite, drui'ii erau îbr!caţi siplu. )entru r!'boi, toţi purtau acela+i "el de îbr!c!inte< n!dra$i Jin&enţie a $alilorK +i antie. n itolo$ia celtic! se pot distin$e patru talisane "undaentale< )iatra lui al, care aparţinea re$elui, în tip ce lancea lui >u$, spada lui @uada +i ca'anul lui a$da sunt cele trei eleente *nuite de 'ei. n ceea ce#i pri&e+te pe drui'i, ace+tia a&eau ca sen al autorit!ţii sacerdotale o raur! care, în tipul procesiunilor, era purtat! de un ebru al suitei +i ţinut! ereu deasupra druidului. ceast! raur! a&ea trei rauri, siboli'*nd cele trei aspecte corespun'!toare pentru "iecare din cele +apte $rade bine de"inite ale drui'ilor< aurul, etalul solar cel ai preţios, arc(ea'!, deci cel ai înalt $rad druidic, IlaM ar$intul, etal lunar, caracteristic celor dou! $rade care urea'! dup! IlaM bron'ul, cel ai puţin &aloros etal, speci"ic celor patru $rade de jos. Capitolul  Credinţe şi practici religioase 1. (iturile magice

itul, în &ec(ile reli$ii, nu l!sa loc unei e"u'iuni a spiritului. Era des"!+urarea unei te(nici &eri"icate în scopul obţinerii unui "enoen dorit. )reotul p!$*n nu cerea credinţ! în do$!, ci respectarea ritului. u$!ciunea care în stadiul ei superior este c!utarea uniunii is# tice si la ni&elul in"erior este un apel la ila di&in!, era necunoscut!. niunea cu uni&ersul era perceput! "!r! e"ort în toate actele din &iaţ!, iar supunerea în "aţa "orţelor naturale era "!r! discuţie +i "!r! sc!pare. %odestele onuente ateriale ale cultului druidic ne sunt cunoscute. Dunt ici teple în len. o sin$ur! pies! odest! ce conţine o e"i$ie di&in!, înconjurat! de un peristil, "anuul, deseori a+e'ate pe o în!lţie sau înconjurate de o palisad! sau de un +anţ. Erau ai de$rab! ni+te ad!posturi dec*t ni+te biserici. Cereoniile de cult a&eau loc în poienile unor   p!duri consacrate care luau nuele de neeton, sanctuare. I p!dure din 'ona Suiper ai  poart! +i ast!'i acel nue< @e&et. )rincipalul act al cultului era sacri"iciul. El a dob*ndit o iportanţ! at*t de are înc*t a considerat necesar s!#i acord! un capitol între$.82

82

 %iranda B.reen, [)a$an Celtic eli$ion< rc(aeolo$Q and %Qt(\, ;DC J199/K, pp. 13A28

48

lte cereonii a&eau o tent! de a$ie care le îndep!rta de reli$ia propriu#'is!. eul or&o era asociat apelor terale, artor "iind nuele ourbonne#les#ains. Capul s!u, $!sit în n$lia, conţine o ca&itate în cre+tetul craniului, probabil destinat! unor o"rande sibolice. Cu&*ntul cantalon, care se $!se+te pe stelele "unerare, poate "i nuele unei cereonii "unerare deoarece în 0rlanda toate "orulele de incantaţie, cetal,  este acela+i cu&*nt   erau c*ntate, în breton!, Hentel a c!p!tat sensul de lecţie: pentru c! la început lecţiile erau c*ntate. ici lin$&istica este cea care arunc! o luin! asupra ar(eolo$iei. %a$ia83 a a&ut întotdeauna un rol de sprijinire a reli$iei celtice, "or*nd un &ast sector de practici care p!trundeau în toate acti&it!ţile cotidiene ast"el înc*t s#a putut a"ira c! ci&ili'aţia celtic! era de tip a$ic. orula este ecesi&!, pentru c! niic nu ne autori'ea'! s! crede c! a$ia ar "i a&ut &reodat! în Celţia continental! iportanţa pe care a a&ut#o  peste are, în od special în 0rlanda. nii &!d în aceast! in&a'ie t*r'ie a a$iei în druidis un sen e&ident de decadenţ! din care au pro"itat din plin propo&!duitorii cre+tinisului. rui'ii erau st!p*nii eleentelor. Ca precauţie în r!'boaie, ei le$au: apa inaicului +i, dac! era necesar, "!ceau s! ţ*+neasc! ap! din sol. Ei opreau sau porneau "urtuna, liitau sau propa$au inundaţiile, "!ceau s! cad! ploaia sau '!pada în plin! &ar!. Ei erau st!p*nii +i preoţii "ocului, în noaptea de Daain, ei erau sin$urii care a&eau dreptul s! aprind! "ocul pentru a arde o"randele c!tre 'eiM cei care nu respectau aceast! (ot!r*re erau aendaţi. n alt "oc se "!cea Va adunarea $eneral! a b!rbaţilor irlande'i +i un al treilea în seara de eltene, în onoarea 'eului el. în noaptea aceea, în "iecare c!tun din 0rlanda, anialele trebuiau s! treac! printre dou! r*nduri de c!rbuni aprin+i ca s! capete iunitate la boli pentru tot cursul anului. ocul era o ar! iportant! în icile r!'boaie între re$ate în&ecinate. st"el, re$ele Corac îi cere druidului Cit(ruad( s!#i ajute arata. @iic nu#ţi &a &eni în ajutor, îi r!spunde Cit(ruad(, a"ar! de un "oc druidic.  Ti cu anue a întrebat Corac.  lat!< soldaţii t!i s! ear$! în p!dure +i s! aduc! len de corn, pentru c! din el &o "ace cel ai  bun "oc. Ti e probabil ca dinspre sud s! ni se r!spund! la "el. C*nd "ocurile &or începe s! se înalţe, "iecare îl &a obser&a pe al lui. ac! "ocurile se îndreapt! c!tre sud, atunci &a trebui s!#i atacaţi pe oaenii din %unster. 0ar dac! se îndreapt! spre nord, atunci &a trebui s! &! retra$eţi c!ci alt"el &eţi "i în&in+i c(iar dac! re'istaţi.: 83

 I$idem

49

-*ntul druidic era o alt! ar! redutabil!. %o$ uit( îl "olose+te ca s! niiceasc! arata inaic!. El a început s! su"le înspre colin!< nici un r!'boinic din nord nu putea re'ista sub cortul lui, at*t de puternic! era "urtuna. ot su"l*nd, %o$ uit( spunea< %! în&*rt +i ! în&*rt din nou...: Colina a disp!rut atunci, înconjurat! de nori $ro+i +i ne$ri. %area ajoritate a aratei a "ost însp!i*ntat! au'ind stri$!tele trupelor, '$ootele cailor +i ale carurilor r!'boinice în oentul în care colina a "ost luat! cu asalt. I parte a aratei a sucobat în c(inurile a$oniei, iar cealalt! a c!'ut în disperare +i descurajare...: 84  @u toţi drui'ii erau capabili de aseenea per"oranţe. De +tie c! unul din ei s#a trans"orat în &ac! +i s#a dus în tab!ra ad&ers!, unde &aca a "ost sacri"icat!. ar a "ost su"icient pentru ca trupele sale s! ias! &ictorioase. !t!lia de la %a$ ured este o po&este itic!, iar cu&intele pronunţate de druidul care#+i o"er! ajutorul îpotri&a deonilor oiore n#au niic istoric în ele. Ele indic! totu+i ce le pl!cea drui'ilor s! r!sp*ndeasc! la adresa lor, -oi "ace ca trei a&erse de "oc s! cad! pe arata oiore.  s! le iau dou! treii din &aloare, curaj +i "orţe.  s! le le$ urina în corpurile lor +i în cele ale cailor lor. iecare respiraţie pe care o &or "ace oaenii din 0rlanda &a "i în sc(ib o sporire a &alorii, a curajului +i a "orţei. C(iar dac! &or ai lupta înc! +apte ani &or "i la "el de capabili.: 85 >uea de dincolo "iind o surs! de cunoa+tere +i de putere la care uanitatea nu putea a&ea pretenţii, a$ia drui'ilor trebuia s! perit! o apropiere de ea. etele descriu un  procedeu ai "ili'ilor Jsin$ular< "ile_ care pare s! "ie "oarte &ec(iM în c*te&a locuri s#a înlocuit cu&*ntul 'ei: prin idoli:. ileul estec! o bucat! din carnea unui porc, a unui c*ine sau a unei pisici, pe care o depune pe o piatr! în spatele u+ii. El o o"er! 'eilor însoţit! de o incantaţie. poi in&oc! idolii. ac! nu $!se+te niic a doua 'i diineaţa, atunci desc*nt! palele +i#i in&oc! pe idoli pen# tru ca sonul s! nu#i "ie tulburat, p!str*ndu#+i palele pe obraji p*n! c*nd adoare. poi este &e$(eat ca s! nu "ie deranjat înainte ca totul s!#i "ie re&elat, adic! p*n! trec dou!, trei sau nou! nopţi, dup! c*t s#a estiat necesar în tipul sacri"iciului.:86 Eistau +i alte procedee de pre'icere< incantaţia "olosind &*r"urile oaselor Jde$eteleK a c!rei descriere este con"u'!M +i un altul în care inter&ine un $est di"erit. 84

 %att(eR rnold, o", cit#, p, 219#22/  I$idem, p. 221 86  I$idem, p. 222 85

5/

Celţii nu "!ceau nici un act iportant "!r! s!#+i consulte &i'ionarii. )rintre ace+tia se nu!rau +i "eei. Ti drui'ii a&eau darul $(icitului. Cat(bad i#a pre'is soţiei sale, @ess, c! "iul lor, &iitorul Conc(obar, &a "i re$e, dar cu o condiţie ac! este în puterea ta, o( "eeie, s! "aci în a+a "el înc*t copilul pe care îl porţi în  p*ntece s! nu se nasc! înainte de *ine diineaţ!, el &a "i re$e al lsterului +i c(iar al între$ii 0rlande +i nuele lui &a tr!i &e+nic.: 87 Datira a$ic!, $la dicinn, era de teut, pentru c! a&ea ca urare aducerea de  prejudicii inte$rit!ţii +i "ruuseţii "i'ice, di'$raţie pe care celţii de ran$ înalt nu o suportau. @ede, "iul adopti& al re$elui Caier, îpins de aa &itre$! s! ia locul re$elui +i al soţului ei, a utili'at satira pentru a o scoate la cap!t. Ttiind c!, dup! cu &oia tradiţia, Caier  nu#i putea re"u'a nici unul din cadourile pe care i le#ar "i cerut, @ede îi indic! scutul pe care acesta îl adusese din Dcoţia, îl punea ast"el în dile!, pentru c! o interdicţie sacr!, un $eis îl îpiedica pe Caier s! se despart! de el. în "aţa re"u'ului consternat, @ede a "!cut un $la dicinn îpotri&a lui Caier< !u, oarte, &iaţ! scurt! lui Caier.. Caier sub 'iduri, sub p!*nt, sub piatr!...: Caier s#a dus a doua 'i la "*nt*n! +i a &!'ut c! i#au ie+it trei bube pe obra', în ura satirei< Cusur, la +i r*ţenie, ro+u, &erde +i alb, culorile consacrate. Cu aceea+i oca'ie +i#a pierdut +i dreptul la tron. u+inat, a "u$it s! se ascund!...: Ti u'ica intra în ritualul a$iei, u'ica de (arp! în od special. nele elodii  puteau s! adoar!, s! "ac! s! r*d! sau s! pl*n$! +i, anticip*nd descoperirile recente ale 'oote(niei oderne, s! triple'e laptele &acilor.

2. *arile săr+ători

%arile reuniuni populare ce a&eau loc cu oca'ia s!rb!torilor ciclice a&eau +i ele caracter reli$ios. Eistau patru s!rb!tori principale. >e cunoa+te nuele în irlande'!. >a 1 "ebruarie, s!rb!toarea Im$olgatost ai apoi în$lobat! de ani&ersarea s"intei ri$itte. ;rana se d!dea în "uncţie de ran$:. >a 1 ai, s!rb!toarea Beltaineal c!rui eniu era< bere. &ar'!, lapte dulce +i lapte prins pe "oc:. >a 1 au$ust, s!rb!toarea  Lugnasad, c!s!toria lui >u$: unde se $usta din "iecare "ruct +i "iecare le$u!, dar în priul r*nd a&eau loc celebre curse 87

 Bonat(an ardon, 1 History o! lster , lacNsta"" )ress, el"ast, 1992, p. 87

51

de cai +i... de "eei. )asiunea irlande'ilor oderni pentru (ipis are antecedente... >a 1 noiebrie, s!rb!toarea -amain era ani&ersarea arii b!t!lii a 'eilor de la  5ag %uired De spunea c!, în noaptea aceea, se putea counica între  s@d, t!r*ul de dincolo +i luea uritorilor. Era noaptea în care orţii se întorceau, dat! consenat! +i de calendarul cre+tin. Era noaptea în"r!ţirii dintre destin +i a&entur!, în care orice beţie era sancti"icat!. De sacri"icau aniale doestice ici. Era s!rb!toarea credinţelor celtice cele ai tipice +i se bea  bere +i se *ncau c*rnaţi +i nuci dup! po"t!. Bocurile care a&eau loc cu oca'ia s!rb!torilor principale, dar +i a celor secundare, ai "rec&ente, a&eau deseori un sens sibolic sau reli$ios ritualic. +a trebuia s! "ie +i pentru cursa de "eei de la Lugnasad sau pentru dansul s!biilor care s#a conser&at în Dcoţia, dar +i#a  pierdut caracterul de iniţiere r!'boinic!.88

. Cultul morţilor şi credinţa n lumea de dincolo

)otri&it lui Caesar, principala credinţ! a drui'ilor este c! spiritele nu or:, iar  aceast! a"iraţie ur!re+te s! eplice oti&ul pentru care drui'ii au pus aceast! credinţ! la  ba'a în&!ţ!tura lor. El &ede aici un scop politic, +i ai puţin o do$! re#li$ioas!. io$ene, din potri&!, o consider! ca "iind cea ai înalt! concepţie la care au ajuns ebrii counit!ţii druidice< drui'ii, "iri superioare, au ajuns la cele ai înalte concepţii +i, dispreţuind pe cele  p!*nte+ti, au proclaat su"letele neuritoare: J. %arc. O-, 19K. e aseenea, iodor  din Dicilia spune în cartea a#-#a a lucr!rii sale iblioteca istoric!: ur!torul lucru< ^la $alati_, apar, adeseori, certuri în tipul eselor, c*nd, dispreţuind &iaţa, se pro&oaac! la lupte  personale, c!ci la ei done+te doctrina lui )ita$ora, dup! care, su"letele oaenilor sunt neuritoare +i, dup! un nu!r deterinat de ani, reîncep s! tr!iasc! întru#n corp nou:. r "i  bine s! "ace o obser&aţie aici, +i anue c!, iodor &orbe+te de $alati: JfghggK. ar, cu  patru capitole ai departe, tot în cartea a#-#a, c(iar el ţine s! preci'e'e ce înţele$e prin ace+ti $alati:< Este de "olos s! l!uri o proble! nesocotit! de ulţi. )opoarele care locuiesc deasupra %assliei, în interiorul ţ!rii, de#a lun$ul lpilor +i dincoace de )irinei, se nuesc celţiM cei care locuiesc ai sus de aceast! Celtie Jkm  q gm m qhvmK, spre 88

 Bean#>ouis runau, o"# cit#, p. 112#113

52

notus, de#a lun$ul Iceanului +i a unţilor ;ercinici, ajun$*nd p*n! c(iar aproape de sciţi, se nuesc alati:.89 iodor include, deci, +i o parte a triburilor $eranice printre cei care credeau în neurirea su"letului, +i care acţionau în consecinţ!, ajun$*nd p*n!#ntr#acolo, înc*t, în tipul "uneraliilor, aruncau pe ru$ul aprins +i scrisori adresate p!rinţilor decedaţi, ca +i cu orţii ar "i putut s! le citeasc!: Jiodor, e ello allico, -, 32K.9/ atorau drui'ii concepţia lor despre neurirea su"letului in"luenţei lui )ita$ora, dup! cu credeau iodor +i io$ene %!rturia acestor scriitori a "ost respins! cu "eritate, dar   pare posibil ca druidisul s! "i absorbit principii de ori$ine pita$oreic!, prin ijlocirea $recilor din %assalia, iar aceast! b!nuial! cap!t! o oarecare &eridicitate dintr#o descoperire nuisatic!. I oned! de aur, "!r! inscripţie, $!sit! la ecul&er, poart! pe re&ersul ei "i$ura "orat! din cinci linii îpletite, cunoscut! +i ca penta$raa sau sibol pita$oreic  binecunoscut. D#ar p!rea, totu+i, c!, dac! etepsico'a a "ost, de "apt, o doctrin! druidic!, ea nu a a&ut o r!sp*ndire prea are printre celţi, în $eneralM nici obiceiurile lor de înor*ntare nu se potri&eau cu etepsi(o'a. @oţiunea lor despre o &iaţ! &iitoare, ase!n!toare cu cea din Epoca ron'ului, era o "or! a eoriei Continu!rii:, care a a&ut parti'ani a+a de nuero+i, at*t la triburile priiti&e, c*t +i la cele oderne. Ei credeau c!, unde&a, în pus, se a"la un ElQsiu, unde a&eau s! tr!iasc! iar!+i, bec(etuind, distr*ndu#se +i juc*ndu#se, duc*nd o &iaţ! la "el cu aceea pe care o tr!iser! ai înainte, dar sc!pat! de $rij!. ac! drui'ii, dup! cu spunea Caesar, susţineau c! su"letele treceau de la o persoan! la alta:, ei credeau,  probabil, c!, dup! oarte, su"letul intra într#un corp nou, perec(ea eteric! a aceluia l!sat în ur!. @eurirea su"letului era o idee ai ult sau ai puţin &a$!, coun! ultor popoareM  pentru celţi, drui'ii au "!cut#o articol de credinţ!. e "apt, nu respin$e în totaliate  posibilitatea ca unii dintre drui'i s! "i conceput sau îpruutat de la un i'&or clasic doctrina recopens!rii &iitoare. @u este, îns!, "olositor a cerceta ce era acea teorie pe care, dup! cu spune Caesar, drui'ii o susţineau, cu pri&ire la ori$inea uni&er#sului +i la natura +i i+carea corpurilor cere+tiM +ti doar c!, dup! cu ei &edeau descendenţa $alilor de la is )ater, ei socoteau noaptea ca "iind ai &ec(e dec*t 'iua, +i calculau tipul dup! nopţiM +i c!, deopotri&! cu toate popoarele din antic(itate, ei î+i socoteau anii dup! i+c!rile lunii. ot de

89

 )aul .>oni$an, %e Druids: *riests o! te 1ncient Celts# Contributions to t(e DtudQ o" eli$ion, @o. 45. reenRood )ress, Gestport, Conn., 1996, p. 31#4/ 9/  ;. ;ubert, o"# cit#, p. 18/

53

la Caesar a"l! c! $alii a&eau obiceiul de a jert"i obiectele cele ai iubite de ort, +i c!, nu cu ult înainte de epoca sa, "useser! sacri"icaţi scla&i +i caara'i de are. rebuie ad!u$at +i "aptul c!, at*t -alerius %aius, c*t +i )oponius %ela, enţionau, c*ţi&a ani ai t*r'iu, acelea+i practici< se &orbe+te c! eist! o &ec(e practic! la $ali, aceea de a se îpruuta între ei cu sue de bani, rabursabile în luea de dincolo, "iind at*t de tare con&in+i c! su"letele noastre sunt neuritoare:. 91 -alerius %aius nu pune aceast! credinţ! nici pe seaa drui'ilor, nici a in"luenţei lui )ita$ora. JCartea a#00#a, cap. -0, 1/K. Dtrabon J0-, 4K nu poene+te, nici el, de )ita$ora atunci c*nd &orbe+te despre doctrina iortalit!ţii, cu toate c! tratea'! de ai ulte ori problea pita$oreicilor +i a concepţiilor acestora< drui'i ^_ procla! c! su"letele sunt neuritoare:. 92 Este, deci, e&ident acordul dintre toţi ace+ti scriitori. alii credeau în neurirea su"letelor +i î+i con"orau acţiunile cu acest lucru. rui'ii încurajau +i ei aceast! credinţ!. octrina lor era aceea c! su"letele continuau s! tr!iasc! dup! oartea trupului +i c! se poate intra în le$!tur! cu ele. e aseenea, la un oent dat, acestea &or "i priit un trup nou. Epresiile de $enul ad in"eros: +i ad anes:, "olosite de unii dintre ace+ti autori, nu iplic!, în nici un ca', ideea de in"ern, ci sunt o &a$! locali'are. e alt"el, >ucanus a"ir! acest lucru în adirabilele sale &ersuri< up! in"oraţiile &oastre Ja drui'ilor, n. n.K, su"letele nu coboar! nici în locuinţele t!cute ale Erebului, nici în ad*ncurile re$atelor  str!&e'ii ale lui )laton. cela+i su"lu îi ani! în alt! lue +i oartea, dac! sunt ade&!rate c*nturile &oastre, nu este dec*t locul unei lun$i eistenţe:. 93 n alt! lue:, epresie aproape la "el de abi$u! ca +i precedentele, este sin$urul detaliu nou pe care îl pute desprinde de aici. @#ar "i înţelept s! c!ut! a ridica un &!l dincolo de care nici >ucanus nu putea s! &ad! ai ultM abi$uitatea se potri&ea "oarte bine cu spiritul poetic al celţilor. ceste scurte re'uate ale doctrinei celtice asupra e(atolo$iei indi&iduale nu au sc!pat de tendinţele raţionaliste ale autorilor clasici, care, în od $re+it, au "ost interpretaţi de c!tre coentatorii oderni stricto sensu, în ciuda ipreci'iei lor. n pri&inţa neuririi su"letului, ca +i a scrierilor, Caesar +i toţi ceilalţi autori au considerat intenţia drept consecinţ!< drui'ii ar "i de'&oltat aceast! doctrin! pentru a insu"la copatrioţilor un are 91

 I$idem  I$idem, pp. 18/#182 93  . ilorao, o"# cit#, p. 598#6// 92

54

curaj în r!'boaie. ar r!'boiul era un lucru prea natural +i prea obi+nuit în &iaţa celtic! pentru ca drui'ii s! "ie ne&oiţi s! se preocupe de ar$uente psi(olo$ice. %ai de$rab!, pute spune c! autorii clasici, din cau'a dispreţului înn!scut "aţ! de barbari, nu au înţeles niic din entalitatea celţilor. nii dintre ace+tia aduc ei în+i+i do&e'i în acest sens. st"el, )oponius %ela J000, 2K reproduce, aproape tetual, "ra'a lui Ceasar re"eritoare la le$!tura special! dintre cele dou! lui< Ei ard +i în$roap!, o dat! cu orţii, +i ceea ce este util celor &ii. lteori se înt*pl! ca ei s! "ie'e in"ernurile ca loc de înc(eiere a propriilor a"aceri coerciale sau de pl!tire a datoriilor. D#au &!'ut c(iar p!rinţi ce s#au aruncat de bun!#&oie în ru$, cu speranţa de a în&ia odat! cu cei orţi:.94 D#a discutat pe lar$ asupra raportului pe care doctrinele druidice le puteau a&ea cu cea a lui )ita$ora. @u poate "i &orba, dec*t, despre o ase!nare înt*pl!toare +i destul de &a$!, de &ree ce, pentru pita$oreici, doar su"letele p!c!toase urau s! "ie cur!ţate, re&enind în aceast! în lue, în tip ce su"letele drepţilor c*+ti$au spaţiul ceresc. e alt"el, nuele lui )ita$ora nu a "ost poenit, în le$!tur! cu reli$ia $alilor, dec*t în od înt*pl!tor, de c!tre un scriitor latin, -alerius %aius. Esenţial pentru înţele$erea concepţiilor reli$ioase ale celţilor sunt in"oraţiile o"erite de ritualuirile celtice de înor*ntare. e#a lun$ul perioadei de epansiune arat! a celţilor, s#a "iat practica de a în$ropa trupurile nearse, în puţuri ad*nci de peste un etru, în ciitire coune, cunoscute, în $eneral, de c!tre ar(eolo$i ca ciitire plate:. Este "oarte iportant s! ur!ri e&oluţia odalit!ţilor de p!strare a r!!+iţelor trupe+ti ale ebrilor societ!ţii celtice, pe parcursul celor dou! epoci ale "ierului. )racticile "unerare ale celţilor occidentali aduc, de aseenea, !rturie despre aceste credinţe coplee +i con"u'e, c!ci, se pare c!, ei credeau, într#ade&!r, într#o &iaţ! &iitore +i c(iar în etepsi(o'!, "!r! ca aceasta s! însene'e, totu+i, c! locul orţilor era bine deterinat.  putea da un eeplu au'ant despre aceast! credinţ! într#o &iaţ! &iitoare< unii celţi, dintre cei ai nai&i, "!r! îndoial!, puneau plata datoriilor c!tre creditorii lor pe seaa reînt*lnirii de dincolo ac! nu eist! un odel speci"ic al or*ntului celtic Jpentru c! nu a eistat niciodat! o re$ul! precis! care s! stabileasc! dac! ortul ura s! "ie înor*ntat sau incineratK, obilierul acestora se copunea, adesea, din tot ceea ce se

94

 ;. ;ubert, o"# cit# p. 173

55

 presupune c! este necesar în &iaţa de dincolo J&esel!, bijuterii, are, (ran!K, iar bo$!ţia lui depin'*nd de cea a decedatului. Cei s!raci nu a+e'au în $roap! dec*t strictul necesar.95 )erioda cuprins! între sec. -000A- î. d. ;r. a de'&oltat, în inia ariei celtice, între oeia +i our$o$ne, o bo$at! cultur! aristocratic!, ce poate "i caracteri'at!, în special, prin orintele soptuase cu tuuli, c!peteniilor ilitare "iind conduse la $roap! în carele "unerare trase de cai +i în$ropate îpreun! cu arele lor, obiectele de lu personale +i o"rande alietare. cesta este, desi$ur, indiciul unei ine$alit!ţi sociale "oarte accentuate între  bo$aţi +i ţ!ranii s!raci. ce+tia din ur! alc!tuiau area as! a produc!torilor, în$ropaţi în orinte de incineraţie "oarte odeste. +adar, cele dou! practici nu sunt at*t epresie a credinţelor reli$ioase, c*t ai ales, o consecinţ! a realit!ţilor socio#econoice speci"ice  priei perioade a "ierului, epoca ;allstadt. I deosebit! iportanţ!, în cunoa+terea aspectelor &ieţii cotidiene +i concepţiilor  despre oarte, o au descoperirile de pe %untele >assois. "lat în apropierea unei iportante rute coerciale care lea$! %arsillia de albia superioar! a Denei, aceast! colin! p!strea'! înc! urele unor puternice 'iduri de p!*nt ce protejea'! o a+e'are a epocii ;allstadt, loc unde au "ost $!site nueroase "ibule +i obiecte iportante, cu ar "i< a"ore de &in +i &ase $rece+ti. >a ic! distanţ! de unte, în apropierea satului -i, s#a descoperit un or*nt, cu o ecepţional! bo$!ţie de ateriale, protejat de un tuul cu diaetrul de peste patru'eci de etri +i în!lţiea de +ase etrii, în care se a"l! trupul unei "eei în &*rst! de aproiati& trei'eci +i cinci de ani, "oarte "ruos îpodobit! Jcu br!ţ!ri, "ibule +i o superb! diade! din aurK +i posed*nd un obilier "unerar "oarte bo$at, cel ai iportant obiect "iind, "!r! îndoial!, &asul de la -i:, un enor &as din bron', "olosit la p!strarea &inului destinat nueroaselor banc(ete princiare. Este de rearcat "aptul c! riturile "unerare Jîn(uare +i incinerareK alternea'!, acest lucru do&edind c!, pentru o oarecare perioad! de tip, ele au coeistat. ceast! constatare ne îndrept!ţe+te s! crede c!, pentru $ali, era ai puţin iportant! oda#litatea de înor*ntare a trupului celui decedat. D! "ie acest lucru o do&ad! a indi"erenţei "aţ! de soarta su"letului oului, dup! oarte )entru a r!spunde la aceast! întrebare, trebuie s! lu! în calcul, în priul r*nd, toate elentele constituti&e ale unui aseenea locuinţe:. st"el, toate obiectele de u' casnic 95

 %Qles illon F @ora H. C(adRicN, o"# cit#, pp. 21/#216

56

însoţeau pe cel decedat pentru c! el a&ea ne&oie de acestea +i în &iaţa de dincolo, unde continua s! acti&e'e cu acelea+i deprinderi în&!ţate aici. Dpiritul practic al $alilor poate "i, ast"el, interpretat +i ca o sete continu! de cunoa+tere at*t a eistenţei trupe+ti, c*t +i a celei spirituale. e aseenea, "aptul c! erau or$ani'ate un "el de ciitire, cu ai ulte $ropi, este tot o do&ad! a ne&oii de con&ieţuire !i dup! oarte a ebrilor unei structuri counitare celtice. n acest sens, a "ost datat pentru începutul priului ileniu înainte de ;ristos ciitirul de la ulnaQ#au#)lanc(es, în care erau $rupate +i structurate ai ulte orinte, at*t de incinerare, aparţin*nd epocii celtice a bron'ului, c*t +i cu tuuli, speci"ici  protocelţilor.96 rebuie enţionat, în le$!tur! cu aceast! ulti! descoperire, c! aportul adus la stabilirea ori$inii cultului "unerar +i a ritualurilor de sacri"iciu speci"ic $alilor. n iediata apropiere a ciitirului copact, se a"la o are supra"aţ! îprejuit!, cu rol cultual, un "el de altar înconjurat de un +anţ, dou! orinte pri&ile$iate, "!r! îndoial! a preotului +i a c!peteniei eroi'ate, dou! $ropi, conţin*nd "iecare c*te un sc(elet al jert"ei uane aduse, +i un ciudat dispo'iti& ritual, cu un +anţ de sacri"iciu, conţin*nd ca tro"eu un taur +i o tibie de  bo&in!. sist!, a+adar, la apariţia unui cult "unerar ce poate "ace asocierea, dup! toate aparenţele, între cultul di&init!ţilor din luea cealalt! +i cel al unor eroi r!posaţi. ceast! descoperire este iportant! prin &aloarea ei eplicati&! ce a "ost deonstrat! de cercet!torul Hl. Dc(Rart'< a&e acolo ori$inile unui ritual $alic care se ani"est! ai t*r'iu, în epoca ierului, +i c(iar în epoca roan!, sub "ora capelelor "unerare, a teplelor eroilor sau di&init!ţilor in"ernale, +i a puţurilor de o"rand!, nuite ipropriu puţuri "unerare. cestea din ur!, nu sunt altce&a, la ori$ine, dec*t $ropile de sacri"iciu, destinate s! perit! counicarea între oaeni +i puterile subterane, protectoare ale orţilor +i aduc!toare de  bo$!ţii.97 Dec. al#-000#lea î. d. ;r. aduce unele odi"ic!ri "oarte iportante în ceea ce pri&e+te respectul "aţ! de oentul trecerii din luea aceasta în cea de dincolo. sist! acu la declinul ci&ili'aţiei c*purilor de urne:, celţii continentali orient*ndu#se, succesi&, c!tre alte dou! cate$orii de cultur!, "oarte di"erite una de cealalt!< pria epoc! a ierului J;allstadtK +i cea de#a doua epoc! a ierului J>a ?neK. ac! cea dint*i p!strea'! înc! 96

 I$idem  I$idem, p. 22/

97

57

eleentele etero$ene, pe cealalt!, îns!, o pute nui ori$inal!, speci"ic! celţilor $ali, +i, care, a "ost r!sp*ndit! în toat! Europa. nceputul priei perioade a ierului a "ost arcat pe teritoriul ranţei de a'i prin de'&oltarea unei noi caste sociale, aceea a ca&alerilor:, cei care au deterinat acest "apt "iind, "!r! îndoial!, traco#cierienii, sub a c!ror in"luenţ! a "ost introdus! "olosirea '!balei la cai. Cu si$uranţ! c!, pentru neîn"ricaţii celţi, acest lucru a dus la satis"acerea dorinţelor de a&entur!, a&entur! pe care nu doreau s! o înc(eie nici !car la s"*r+itul &ieţii. Ca do&ad! a acestui "apt stau nueroasele orinte de in(uaţie bo$ate în piese de (arna+aent +i de are. )entru ijlocul sec. al#-0#lea, seni"icati&e sunt descoperirile de la -i, aintite deja. n studiu al lui . ourriot, ap!rut în e&ue ;istori=ue:, pune accentul pe caracterul reli$ios al or*ntului de la -i. 98  cel &as $recesc ar "i a&ut, de "apt, ca destinaţie, aducerea de libaţiuni, ase!n!toare sacri"iciilor uane enţionate de Dtrabon ca speci"ice cibrilor. e+i B. B. ;att nu accept! întru totul aceast! interpretare, este, totu+i, de acord c! e  posibil ca principesa de -i s! "i "ost, în acela+i tip, +i preoteas!. 0at!, a+adar, c! aristocraţia acestei epoci nu st! departe de preocup!rile spirituale ale conaţionalilor, indi"erent dac! e  b!rbat sau "eeie, iplicarea "iind +i în plan sacerdotal. en de subliniat este +i "aptul c! &asul $recesc descoperit a "ost însu+it de cultul celtic, iar $alii &edeau în repre'entarea rteisei o 'eitate local!, indi$en!. Eclu'iunea acestei culturi ori$inale, intitulate >a ?ne, a "ost "a&ori'at!, în plan econoic, de puternicul a&*nt pe care îl luaser! sc(iburile coerciale dintre noua aristocraţie celt! +i statele editeraneene. n acela+i tip, este den de enţionat! aploarea pe care o luase a$ricultura. 0presia de ansablu e aceea a unei puternice cre+teri deo$ra"ice, a unei prosperit!ţi econoice "oarte ari +i a unui ni&el cultural +i te(nic "oarte ridicat.99  @ecropolele lateniene conţin întotdeauna, într#o !sur! ai are sau ai ic!, în "uncţie de perioad! +i re$iune, cele dou! "eluri de orinte deosebit de iportante< acelea ale r!'boinicilor în$ropaţi cu arele lor +i acelea ale "eeilor posesoare a unui are nu!r  de podoabe. ceste dou! cate$orii sunt, în $eneral, ec(ilibrate ca nu!r, pentru "iecare necropol!. 98

 C". erence roRn, Celticism, Dtudia 0a$olo$ica 8. odopi, sterda, 1996, pp. 97#1/1  B. B. ;att, L>es Celtes et les allo#oains: , în 1reologia 5undi, ene&a#)aris#%unc(en, 197/, pp. 95#96

99

58

e aseenea, ciitirele epocii >a ?ne o"er! posibilitatea, prea puţin eploatat! p*n! a'i, de a studia &ariaţiile re$ionale +i e&oluţia lor în doeniul practicilor "unerare, dar, ai ales, aceea de a le cunoa+te &estientaţia, epresia &i'ual! a identit!ţii etnice indi&iduale. ndeosebi, orintele "einine se pretea'! la acest $en de anali'!, put*ndu#se obser&a, e"ecti&, &ariaţiile datorate "actorului social, persistenţei anuitor caractere re$ionale care, la apariţia noilor eleente erau, din c*te se pare, ai de$rab! ealtate dec*t odi"icate. n eeplu, în acest sens, este tor=ue:#ul speci"ic spaţiului $alic< aceste podoabe erau cele ai "rec&ente, +i principalul e"ort artistic se "iea'! "ie asupra lui, "ie asupra br!ţ!rilor de $le'n!, în Europa central!. )entru o ai bun! desci"rare a &alorilor tuturor practicilor le$ate de înor*ntare, trebuie s! porni de la obser&area c*tor&a orinte ai iportante, de pe teritoriul ocupat de celţi. >ibenice este un onuent esenţial pentru înţele$erea $*ndirii reli$ioase celte. Este &orba de o practic! "oarte bine structurat!, "!r! a pierde, îns!, din &edere ar(aisul acestui sanctuar neterinat. El cuprinde eleente reli$ioase incontestabile, cu ar "i< îprejuirea circular! cu pietre a între$ului cople, stela +i resturile sacri"iciului, portalurile care încadrau, se pare, or*ntul.1// n alia, la @ora, s#a descoperit o incint! dreptun$(iular!, dat*nd din perioada >a ?ne 00, +i care cuprinde un tuul +i ai ulte puţuri pentru o"rande. %orintele plate, de în(uare, sunt o re$ul! în aceast! epoc!. %ai t*r'iu, în >a ?ne 000, sub in"luenţa nordului Europei +i a populaţiilor editeraneene, incinerarea de&ine ce&a "rec&ent. escoperirile care atest! trecerea de la în(uare la incinerare, do&edesc eistenţa unei constante< cultul de'&oltat al eroilor +i sacri"iciile uane o"erite acestora. 1/1 Din$urul onuent "i$urati& pe care se poate &edea iportanţa sacri"iciilor oene+ti este decorul ca'anului de la undestrup. )e una din "eţe, apare un indi&id cu ult ai are dec*t celelalte personaje ale scenei, ceea ce nu este dec*t o con&enţie artistic!, arunc! un o într#o cu&!, în pre'enţa unui $rup de r!'boinici înaraţi cu l!nci +i scuturi, +i a unui $rup de c*nt!reţi la corn. n partea de sus a repre'ent!rii, patru ca&aleri cu casc!, st*nd c!lare pe cai, cu spatele la o"iciant. e+i aceast! ia$ine pare le$at! de cultul 'eului eutates, B. %oreau &ede, totu+i, ba'*ndu#se pe unele i'&oare irlande'e, o punere în scen! a itului ca'anului 1//

 I$idem, p. 97  Ban ilip, Celtic Ci'ili(ation and Its Heritage,  )ra$a, 1976, pp. 88#91

1/1

59

a$ic al eternit!ţii< r!'boinicii sunt acei orţi, pe care uria+ul, posesor al recipientului a$ic, îi &a readuce la &iaţ!, în >uea de incolo, sub "or! de ca&aleri. ipotri&!, Ban de -ries, se $*nde+te la un ritual de iniţiere, în cursul c!ruia, b!rbaţii tineri priesc acces la $rupul social, în cadrul unei scu"und!ri sibolice.1/2 l!turi de repre'ent!rile nueroase ale soarelui, +i ai ales ale lunii, se $!sesc în alia +i unele epresii ale unui dincolo: sideral. n sud, c*te&a ia$ini ale ioscurilor, ce siboli'ea'! cele dou! eis"ere, luinate r*nd pe r*ndM &*nturile care poart! su"letele prin atos"er!, +i p!s!rile, care repre'int! îns!+i su"letele lu*ndu#+i 'borul c!tre un loc ai înaltM în s"*r+it, stelele +i alte siboluri astrale care decorea'!, adesea, statuile din bron', îbr!c!intea 'eului cu ai, Ducellus< 'eul care d! &iaţa pe acest p!*nt, con"or &ec(ii reli$ii $alice, +i care o"er! ijloacele necesare pentru a asi$ura "ertilitatea solului, ar doni, deci, asupra luii cere+ti unde înt*pin! su"letele oaenilor pentru o &iaţ! nou!. lte po&estiri ale itolo$iei clasice ilustrea'! în di"erite "eluri aceast! credinţ! într#o &iaţ! supraterestr!. borul c!tre cer al lui aniede, apoteo'a lui ;ercule, siboli'ea'! în!lţarea su"letului în spaţiul celest. ronia s"erelor care îl &or ad!posti este repre'entat! de ia$inea unei lire cu +apte cor'i. el"inii siboli'ea'! apele superioare pe care se &a "ace c!l!toria ulti!. cestea sunt e&ocate de abarcaţiuni, tritoni +i de @ereide. I curs! de care, condus! de orei, caeasta este &e(icolul ce îpin$e su"letele c!tre ceruri. n cal înaripat î+i poart! c!l!reţul, adic! su"letul celui ort. Ti, iat! c!, adesea, aceste ituri epri! ai ult dec*t o credinţ! eta"i'ic!< con&in$erea c! odi(na din cealalt!, o lue superioar!, trebuie s! "ie eritat! ca o recopens! pentru curajul din aceast! &iaţ!. ici este &orba, probabil, de o in"luenţ! din  partea reli$iilor orientale, ai ales c*nd accentul este pus pe necesitatea unei &ieţi pure,  petrecut! ca o lupt! îpotri&a tentaţiilor. ceast! lupt! este e&ocat! de &ictoria lui pollo +i a lirei sale asupra satirului %arsias +i a naiului s!u care repre'int! pasiunile necurateM sau prin re'istenţa lui lise la c(e!rile sirenelor, sau prin "aptele atleţilor, care e&oc! ia$inea celui ce c*+ti$! în od cinstit lupta. totputernicia orţii este epriat! "oarte clar de un s"in sau un leu de&or*nd. C*te&a tee atestate în restul 0periului roan sunt absente în alia<

1/2

 I$idem, p. 93

6/

aeton1/3, "ocul distructi&M "rodita, prins! în plasa lui res, sibol al su"letului înl!nţuit de trupM Circes cea ea 1/4, c!reia lise îi re'ist!. n ceea ce pri&e+te curajul, el se re$!se+te în &*n!toare, un sport periculos, în datoria ilitar!, dar +i în unca cotidian! a ţ!ranului, e+terului, ne$uţ!torului sau în&!ţatului. e aici +i nueroasele stele "unerare care în"!ţi+ea'! di&erse scene din &iaţa de 'i cu 'i. Ele epri! tuturor, într#o "or! accesibil!, un ideal oral ult ai r!sp*ndit dec*t doctrinele orientale, dar care transit ca aceia+i în&!ţ!tur!< &iaţa acti&!, a c!rei denitate e dat! de unca 'ilnic!. )ute recunoa+te aici orala stoicilor adoptat! de c!tre îp!raţii secolului al# 00#lea î. d. ;r., +i pus! în practic! de cei ai buni dintre ei. ecopensa Este tocai aceast! &iaţ! &iitoare, în insulele @orocului sau în luea di&in! a astrelor, unde "iecare &a putea s! se lase în s"*r+it în &oia pl!cerilor carnale, cinstit ca erou, di&ini'at aproape, adis în copania %u'elor care îl &or în&!ţa s! $uste pl!cerile deosebite ale inteli$enţei +i artei, "!r! a oite  petrecerea într#un &e+nic banc(et. nuite stele "unerare ilustrea'!, în acela+i tip, unca uan! +i recopensa celest! pentru aceasta< jos este unca des"!+urat! de c!tre ort în tipul &ieţii sale, iar sus, osp!ţul di&in la care iau,adesea, parte rudele celui ort, dup! cu +i acesta asist!, ia$inar, la esele de ani&ersare date în cinstea lui de cei apropiaţi. %ai este, oare, ne&oie s! ad!u$! +i "aptul c! nu toţi credeau în aceste pro#isiuni  paradisiace @ecredincio+ii nu lipseau nici ei. ce+tia re"u'au s! pri&easc! dincolo de oarte, a+a dup! cu se &ede +i din anuite epita"uri, ca cel $!sit la >ectoure< @on "ui, "ui, eini, non su, non curo, Eu nu era, eu a "ost< o, aintireV eu nu ai sunt, +i nu cunosc leac pentru aceastaV:, "orul!, destul de "rec&ent!, apare pe ai ulte orinte sub "ora abre&iat!< @. . %. @. D. @. C. ar acestea sunt ca'uri destul de i'olate< ajoritatea inscripţiilor epri! credinţa în supra&ieţuire +i caracterul noral al sculpturilor ce în"!ţi+ea'! uncile de aici, de jos, +i recopensele de acolo, de sus, toate acestea ne perit s! adite c! era destul de r!sp*ndit! credinţa într#o &iaţ! ai bun!, aproape di&in!,  proporţional! cu su"erinţa îndurat! în aceast! lue. ie c! este sau nu încredinţat de eistenţa unei &ieţi &iitoare, $alul nu are &reo datorie ai iportant! dec*t aceea de a asi$ura cultul orţilor. n acest contet, el procla!, adesea, credinţe contradictorii +i practic! ritualuri, de ulte ori, în contradicţie cu aceste credinţe. 1/3

 n itolo$ia $reac!, "iul Doarelui.  &rut s! se "oloseasc! de carul de "oc al tat!lui s!u, dar, din cau'a lipsei de eperienţ!, incendia'! uni&ersul. eus, iritat, l#a "ul$erat. 1/4 -r!jitoare care, în Qon, a"luul de le$ionari &eniţi din Irient sau de pe un!re. otu+i, p*n! acu nu a "ost acordat! su"icient! atenţie unei cau'e de ordin reli$ios care, cu si$uranţ!, a a&ut iportanţa sa< $alii par a "i "ost pre$!tiţi de c!tre propriile credinţe +i de propriul ritual pentru a înţele$e ai bine +i celelalte reli$ii, ase!n!toare cu cea a lor. Cultul Cibelei +i al 'eului tis pare a "i r!sp*ndit înc! din sec. 0 , în @arbonnaise în &alea onului +i în enania, dac! judec! dup! "rec&enţa apelati&elor reli$ioase le$ate de acest cult +i dup! repre'ent!rilor lui tis de pe orinte. ncep*nd cu ijlocul sec. al#00#lea, cu sprijinul autorit!ţilor iperiale, >Qonul de&ine arele centru $alic al cultului %arii %ae a 'eilor. e aici, utili'area taurobolului se $enerali'ea'!, alia "iind pro&incia cu cele ai ulte inscripţii taurobolice. Crede c! eista un anuit paralelis între ritualurile orientale +i cereoniile $ale ale cultului indi$en. st"el, în&ierea lui tis "usese asiilat! întoarcerii lui Esus pe p!*nt, în ia$inile care decorea'! &a'ele de la rau"esen=ue, din tipul lui @ero. )robabil, la "el s# au petrecut lucrurile +i în ca'ul ador!rii lui %it(ra. alii au $!sit, poate, anuite apropieri între acesta +i un 'eu local. I do&ad! în acest sens o constituie &a'a $!sit! la >e'ou +i decorat! cu ba'orelie"uri ce asocia'! repre'entarea lui %it(ra, su$ru*nd taurul, cu 1/6

 Ban ilip, o"# cit#, p. 96

63

ia$inea c*nt!reţului la nai, al c!rui &e+t*nt ainte+te de cel purtat de a(us, +i cu ia$inea unui personaj nuit bundenţa, ce ainte+te de 'eiţa#a! auto(ton!. n(uarea respect! inte$ral r!!+iţele trupe+ti ale ortului +i adopt! în totalitate obiceiul de a a+e'a îprejurul ortului obiectele necesare &ieţii sale &iitoare. )e de alt!  parte, în(uarea necesit! un spaţiu ai are, c(eltuieli pentru construirea unui ca&ou, sarco"a$, sicriuM în plus, necropolele sunt insalubre. 0ncinerare are de partea sa puri"icarea  prin "oc, utili'area unui spaţiu restr*ns, i$iena +i separarea de"initi&! a su"letului eliberat de corpul distrus. @u eist!, îns!, nici o teorie asupra celor a"irate, din cau'! c! cele dou! oduri di"erite de înor*ntare se re$!sesc la toate clasele sociale< ac! în aceste li&e'i Jdin jurul or*ntului euK este incinerat ori în(uat un b!rbat sau o "eeie, o+tenitorii ei &or "i responsabili pentru acest lucru:, scrie în testaentul s!u un celt bo$at ce a dispus s! "ie incinerat.1/7 %orintele sunt situate în a"ara a$loeraţiilor, interdicţia de înor*ntare în ora+e "iind $eneral! în epoca roan!, din oti&e reli$ioase, care, la ori$ine "useser! dictate de iperati&e de salubri'are. >a ie+irea din ora+, stele se alinia'! de "iecare parte a druului. Dentientul de pudoare care ne deterin! a'i pe noi s! ne $rup! orintele într#un loc lini+tit, departe de '$oot +i ulţie, era necunoscut atunci. ipotri&!, era c!utat contactul de"unctului cu cei &ii, cunoscuţi ori nu, rude, prieteni sau str!ini. Eist! epita"uri care se adresea'! trec!torului anoni. neori, oartea îl salut!< un! 'iua, c!l!toruleV D! "ii s!n!tos, c!l!toruleV Ipre+te#ţi puţin pa+ii, te ro$, tinere pios, c!l!torule, pentru a a"la soarta ea "unest!V: 0at! ce r!spundea cel &iu< Idi(niţi în paceV D! &! "ie ţ!r*na u+oar!V: sau< D!#ţi "ie bineV:, la care, ortul spune< Ti ţie, aseeniV:. desea, ortul îl roa$! pe cel în &iaţ! s! citeasc! cu &oce tare tetul de pe or*nt, pentru a rupe, ast"el, lini+tea etern!< ie ca ortul s! retr!iasc! prin $lasul t!u, oricine ai "i tu, cel care cite+te aceste r*nduriV:, sau< Ti tu, c!l!torule, spune< s!#i "ie ţ!r*na u+oar!V:. %ortul îi urea'! celui în &iaţ!, cel ai are bine posibil< -iaţ! lun$! celui care &a spune< rpa$ius, s!#ţi "ie ţ!r*na u+oar!V D! tr!ie+ti "ericit +i bucuros, tu, care ai citit +i le#ai dorit bine su"letelor  noastreV:. neori, ru$!intea "ace loc ironiei< 0at!#ţi locuinţa, spune ortul celui în &iaţ!. Eu nu &in aici cu dra$, totu+i trebuieV:. n s"*r+it, ortul urea'! dru bun trec!torilor care i# au acordat o clip! de atenţie< uceţi#&! te"eriV:. st"el a+e'ate în de'ordine pe ar$inea 1/7

 I$idem, pp. 98#1/1

64

druurilor, aceste orinte ce se o"er! oc(ilor necunoscuţilor cer, ca o datorie a "raternit!ţii oene+ti o pri&ire, un $*nd, c*te&a cu&inteM ele sunt o aintire peranent! a sorţii coune tuturor oaenilor. atorit! acestor inscripţii +i a sculpturilor care le e&oc! c(ipul, &iaţa,  pro"esia, orţii se aestec! neîncetat cu cei &ii.1/8 ora or*ntului &aria'! "oarte ult. Caille Bullian scrie c! alia roan! ne#a l!sat aproape dou!'eci de ii de orinte, +i poate c! nu sunt dou! la "el:. 1/9 )rincipiul, cel  puţin, este ereu acela+i< ori corpul, ori urna, sunt depuse în p!*nt, într#o $roap! sau ca&ou, iar piatra, stela, altarul sau ausoleul, de deasupra, atra$ atenţia celor care &or trece pe acolo. C*nd ortul este în(uat, uneori este depus în or*nt de'br!cat, alteori este pus într#un sicriu si$ilat cu cuie, sau acoperit cu c!r!i'i, ţi$le plate a+e'ate în "or! de acoperi+, ori cu $roapa c!ptu+it! cu dale de piatr!. ac! ortul este bo$at, i se "ace un sarco"a$, o cutie dreptun$(iular! cu un capac $reu, plat sau în dou! ape:. neori, în locul sicriului de len, era "olosit unul din plub. C*nd ortul era incinerat, urna, din piatr!, sticl!,sau ceraic!, era a+e'at! într#o $roap! ic!, c!ptu+it! cu pietre, sau este introdus! în ni+a unui ca&ou. n jurul corpului sau în jurul unei urne sunt obiectele "ailiare, aliente +i recipiente. Ealtarea capetelor. Ei t!iau capetele du+anilor prin+i în lupt! +i le le$au de $*turile cailor. )rada este purtat! ast"el în sunetele unui c*ntec de &ictorieM acesta este, apoi, at*rnat! în "aţa casei. Capetele celor ai de sea! du+ani sunt îb!ls!ate în ulei de cedru, apoi sunt a+e'ate cu $rij! într#un cu"!r +i sunt ar!tate cu *ndrie str!inilor, spun*nd c! pentru acest corp, unul dintre bunici, tat!l, ori, c(iar, lupt!torul au re"u'at o are su! de bani. Ei se laud! c! au re"u'at $reutatea lor în aur.: ceast! po&estire "oarte plastic!, dat! de iodor Diculus ne "ace s! reali'! c! &*n!toarea de capete era un lucru banal în r*ndurile celţilor. otu+i, nu este &orba de o sete necontrolat! de s*n$e. Ca +i alte popoare priiti&e, celţii credeau c! su"letul s!l!+luia în cap. ceast! parte a corpului siboli'a c(iar esenţa "iinţei +i, prin urare, putea a&ea o eistenţ! de sine st!t!toare. eţin*nd capul cui&a, însena c! ai controlul asupra spiritului persoanei deposedate. ceste credinţe pot "i rele&ate din do&e'i ar(eolo$ice, tradiţia clasic! +i literatura irlande'! +i $ale'!. 0at!, în acest sens, ce scrie itus >i&iu în sec. al#000#lea în. d. ;r.< 1/8

 Ba&ier e ;o', [>a epi$ra"Ua celtibWrica\,  1ctas de la reuniRn so$re e"igra!Sa is"Tnica de /"oca romano+ re"u$licana , ed. . atxs. ara$o'a< Consejo Duperior de 0n&esti$aciones Cienti"Ucas, 1986, 43#1/2 1/9  I$idem

65

Consulii nu +i#au dat seaa de de'astru p*n! c*nd au '!rit c*ţi&a c!l!reţi $ali. Capetele celor uci+i erau a$!ţate de $*turile cailor, sau în"ipte în l!ncile lor, totul petrec*ndu#se în acordurile inurilor lor de lupt!.: 11/ n alt! parte, acela+i scriitor, ne &orbe+te despre urarea unei abuscade în nordul 0taliei, c*nd consulul roan >ucius )ostuius a "ost ucis. El a "ost jupuit de piele, i s#a t!iat capul, "iind purtat ca pe o prad! $lorioas! pe la cele ai s"inte teple. colo 0#au cur!ţat capul, dup! obiceiul lor, +i i#au aurit craniul, pe care l#au "olosit, apoi, în c(ip de &as s"*nt, din care s! bea preoţii +i credincio+ii teplului.: ceste dou! "ra$ente conţin c*te&a puncte de interes. %ai înt*i, este &orba despre  purtarea pr!'ilor în c*ntecele de &ictorie, apoi, de a+e'area lor ca tro"ee deasupra porţii sau epunerea lor ca pe ni+te obiecte de are preţ. n&in$!torul a c*+ti$at, ast"el, puterea celui ucis. $!ţ*nd capetele du+anilor, celtul "olosea puterea lor pentru a#+i proteja counitatea. I repre'entare pictorial! a unei aseenea scene apare pe Coluna lui raian. n acest ca', capetele sunt ale soldaţilor roani prin+i de daci în ransil&ania. iecare este în"ipt într#un  b!ţ, pri&indu#ne, parc!, din spatele "orti"icaţiilor dacice. rataentul special re'er&at capetelor de ran$ înalt sau du+anilor "aio+i îi distin$e în cadrul societ!ţii respecti&e. seenea colecţii erau întreţinute "ie de c!tre counitate, în ansablul s!u, sau de o sin$ur! "ailie, care de&enea, ast"el, posesoare a unei aintiri de "ailie, a bunei protecţii +i, ai ales, a !rturiei a&erii proprietarilor s!i. D#au $!sit ulte cranii, în ura s!p!turilor ar(eolo$ice din siturile doestice, ce nu au &reun rol cultic. e eeplu, la DtanRicN, în orNs(ire, a "ost $!sit un craniu care,  probabil, "usese at*rnat deasupra porţii +i, care, a c!'ut, apoi, în apropiere, în locul în care a "ost descoperit. )entru celţi, capul repre'enta un aspect al di&init!ţii +i, deci, era noral s! o"erit ca o"rand!, la altar. Cea ai $r!itoare do&ad! a cultului capului pro&ine din sudul ranţei. n interiorul oppidu#ului Entreont, în )ro&ince, se a"la un altar pe partea cea ai înalt! a dealului, la care se ajun$ea pe o alee !r$init! de statuile eroilor. n altar se a"la un st*lp înalt, ce a&ea sculptate pe el doispre'ece capete oene+ti stili'ate.

11/

 I$idem

66

Conclu"ii

0pactul celţilor in istoria antica a Europei s#a "!cut siţit in ai puţin de doua secole< de la cucerirea nordului 0taliei in sec. al -#lea Joa a "ost atacata in anul 39/K pana la je"uirea sanctuarului lui pollo de la el"i, in anul 279. >a puţin tip dup! aceea, destinul istoric al celţilor este pecetluit< prin+i intre epansiunea triburilor $eranice si presiunea oei, puterea lor nu încetea'! sa decline. ar celţii erau o+tenitorii unei protoistorii deosebit de bo$ate si creatoare. Ir, dup! cu &o &edea, in"oraţiile aduse de c!tre ar(eolo$ie sunt de o are iportanta pentru intele$erea reli$iei celtice. )rotoceltii sunt, "oarte probabil, autorii culturii 'ise a c*purilor de urne: J rn!ield  # desenata ast"el pentru ca orţii erau incineraţi si cenu+a lor depusa in urne, în$ropate apoi in ciitireK, elaborata in Europa Centrala intre anii 13//#7//. Ei locuiau in sate, practicau a$ricultura, utili'au bron'ul si incinerau orţii. )riele lor i$raţii Jsec. O#0OK i#au adus in ranţa, in Dpania si in %area ritanie. 0ntre anii 7//#6//, întrebuinţarea "ierului s#a r!sp*ndit in Europa CentralaM este cultura 'isa ;allstatt, caracteri'ata printr#o strati"icare sociala destul de arcata si prin rituri "unerare di&erse. )robabil ca aceste ino&aţii au "ost re'ultatul in"luentelor culturale iraniene, &e(iculate de cierieni Jori$inari de la %area @ea$raK. tunci s#a constituit aristocraţia ilitara celtica. Cada&rele Jcel puţin acelea ale c!peteniilorK nu ai erau incinerate, ci, îpreun! cu arele lor si cu alte obiecte preţioase, erau depuse intr#o caruţ! si în$ropate apoi in caere "unerare acoperite de o o&ila. C!tre anii 5//, in tipul celei de#a doua epoci a "ierului, cunoscuta sub nuele de >a ?ne, creati&itatea artistica a $eniului celtic a atins apo$eul. )iesele de or"e&r!rie si nenu!ratele obiecte de etal, scoase

67

la luina de s!p!turi, au "ost cali"icate o $lorie a luii barbare, o are, de+i liitata, contribuţie a celţilor la cultura europeana.: ata "iind penuria de i'&oare scrise asupra reli$iei, docuentele ar(eolo$ice sunt de nepreţuit. ratie s!p!turilor, se +tie ca celţii acordau o are iportanta spaţiului sacru, adic! locurilor consacrate, dup! re$uli precise, in jurul unui altar pe care se e"ectuau sacri"icii. Jup! cu &o &edea, deliitarea rituala a spaţiului sacru si sibolisul Centrului >uii: sunt consenate de autorii antici si se re$!sesc in itolo$ia irlande'a.K ot $ratie s!p!turilor, se +tie ca di&erse tipuri de o"rande erau depuse in puţuri rituale de doi pana la trei etri ad*ncie. Ca si $rotros#ul $recesc sau mundus#ul roan, aceste $ropi rituale asi$urau counicarea cu di&init!ţile luii subterane. seenea puţuri sunt atestate din ileniul al 00# leaM ele erau pline cu obiecte din aur si ar$int, în$r!!dite in c!ld!ri cereoniale bo$at decorate. Jintirea acestor puţuri le$ate de luea de dincolo si de coori subterane se re$!se+te in le$endele edie&ale si in "olclorul celtic.K  @u ai puţin iportanta este con"irarea adusa de ar(eolo$ie in le$!tura cu di"u'area si continuitatea cultului craniilor. e la cilindrii de calcar decoraţi cu capete stili'ate, descoperiţi la ZorNs(ire si dat*nd in$a din sec. al O-000#lea i. e.n. si pana in e&ul ediu, craniile si repre'ent!rile de capete t!iate: sunt atestate in toate re$iunile locuite de triburi celtice. D#au scos la luina cranii depuse in nise sau încastrate in pereţii sanctuarelor, capete sculptate in piatra, nenu!rate ia$ini de len scu"undate in i'&oare. Ir, iportanta reli$ioasa a craniilor a "ost de'&!luit! de autorii clasici si, in po"ida interdicţiei isericii, ealtarea capului t!iat: joaca un rol "oarte iportant in le$endele edie&ale si in "olclorul  britanic si irlande'. Este &orba, desi$ur, de un cult care î+i a"unda r!d!cinile in preistorie si care a supra&ieţuit in ai ulte culturi asiatice pana in sec. al O0O#lea. -aloarea a$ico# reli$ioasa ori$inara a capului t!iat: a "ost înt!rit! apoi de credinţele care locali'au in craniu sursa priara a lui  semen 'irile  si sediul spiritului:. >a celţi, craniul constituia prin ecelenta receptacolul unei "orte sacre, de ori$ine di&ina, care îl ocrotea pe proprietar de toate priejdiile si ii asi$ura s!n!tate, bo$!ţie si &ictorie. )e scurt, descoperirile ar(eolo$ice "ac sa reias!, pe de o parte, ar(aisul culturii celtice, si, pe de alta parte, continuitatea anuitor idei reli$ioase centrale din protoistorie in e&ul ediu. @ueroase dintre acele idei si obiceiuri aparţineau &ec(ilor te'aure reli$ioase ale neoliticului, dar inte$rate intr#un siste teolo$ic o+tenit de la str!o+ii lor indo#

68

europeni. iitoarea continuitate culturala deonstrata de ar(eolo$ie perite istoricului reli$iei celtice sa "oloseasc! i'&oare t*r'ii, si, in priul r*nd, tetele irlande'e redactate intre sec. -0 si -000, dar si le$endele epice si "olclorul care au supra&ieţuit in 0rlanda pana la s"*r+itul secolului al O0O#lea.  r(aisul culturii celtice este con"irat si de alte i'&oare. De re$!sesc in 0rlanda nueroase idei si obiceiuri atestate in 0ndia antica, iar pro'odia este ase!n!toare cu aceea din liba sanscrita si (ititaM dup! cu arata Dtuart )i$$ot, este &orba de "ra$ente ale unei o+teniri coune din ileniul al 00#lea. up! %Qles illon, drui'ii si bra(anii si#au conser&at practicile si credinţele indo#europene care au supra&ieţuit in luea $aelic! pana in sec. al O-000#lea si in 0ndia pana in 'ilele noastre. Dtudiind riturile "unerare irlande'e si indiene, ;ans ;artan considera ca structura entalit!ţii irlande'e este ai apropiata de aceea a &ec(ii 0ndii dec*t de entalitatea n$liei sau eraniei. Ca si bra(anii, drui'ii acordau eoriei o iportanta considerabila. >e$ile irlande'e &ec(i erau copuse in &ersuri, pentru a u+ura eori'area lor. )aralelisul dintre tratatele juridice irlande'e si (induse se &eri"ica nu nuai in "ora si te(nica lor ci si in ceea ce pri&e+te dicţia lor, uneori. inti c*te&a eeple de paralelis indo#celtic< postul ca ijloc de a înt!ri o cerere  juridicaM &aloarea a$ico#reli$ioasa a ade&!ruluiM intercalarea in pro'a narati&a epica de  pasaje in &ersuri, in special dialo$uriM iportanta bar'ilor si raporturilor lor cu su&eranii. )reci'a ca se re$!sesc analo$ii si cu luea suero#accadiana, eplicabile prin contactele indo#europenilor cu popoarele Irientului propiat antic. in pricina inter'icerii rituale a scrierii, nu eista nici un tet despre reli$ia celţilor  continentali redactat de un auto(ton. Din$urele noastre i'&oare sunt c*te&a descrieri ale scriitorilor $reco#latini si un are nu!r de onuente "i$urate, ajoritatea din epoca $alo# roana. ipotri&!, celţii insulari, concentraţi in Dcoţia, in ara alilor, si ai ales in 0rlanda, au produs o abundenta literatura epica. 0n ciuda "aptului ca aceasta literatura a "ost copusa dup! con&ertirea la cre+tinis, ea prelun$e+te in are parte tradiţia itolo$ica  precre+tinaM si acest lucru este &alabil si pentru bo$atul "olclor irlande'. Ce'ar pre'int! panteonul celtic intr#o inter"retatio romana, eul pe care îl cinstesc cel ai ult, scrie consulul, este %ercur. Dtatuile sale sunt cele ai nueroase. Ei &ad in el  pe in&entatorul tuturor artelorM ei îl considera drept c!l!u'itor pe dru, cel care poate cel ai ult sa#i ajute sa c*+ti$e banul si sa "ac! coerţ. up! el, ei îl adora pe pollo, %arte,

69

Bupiter si %iner&a. Ei au despre aceste di&initatea aproape acelea+i concepţii ca si celelalte neauri. pollo alun$a bolile, %iner&a îi în&aţ! uncile si eseriile, Bupiter î+i eercita donia asupra cerului, %arte done+te asupra r!'boaielor.: D#a discutat îndelun$ despre autenticitatea si, prin urare, &aloarea acestei inter"retatio romana a )anteonului $alic. 0nsa Ce'ar cuno+tea destul de bine ora&urile si

credinţele celţilor. El era deja proconsul al aliei Cisalpine înainte de a î+i începe capania in alia ransalpina. ar, deoarece i$nora itolo$ia celtica continentala, cunoa+te "oarte  puţine despre 'eii enţionaţi de c*tre Ce'ar. Este surprin'!tor "aptul ca el nu#l plasea'! pe Bupiter in "runtea listei. )robabil, arele 'eu celest î+i pierduse înt*ietatea la locuitorii ora+elor, epuse de cel puţin patru secole in"luentelor editeraneene. enoenul este $eneral in istoria reli$iilor, at*t in Irientul propiat antic cat si la indienii &edici si la &ec(ii $erani. ar coloanele 'ise Bupiter cu uria+ul: care se înt*lnesc in are nu!r, ai ale intre in, %oselle si Dayne, si care erau ridicate de c*tre anuite triburi $eranice, prelun$esc un sibolis ar(aic, anue acela al iinţei Dupree celeste. earca, de la început, ca aceste coloane nu celebrau triu"uri ilitare, precu acelea ale lui raian si %arc ureliu. Ele nu erau ridicate in "oru sau pe str!'i, ci departe de ora+e. 0n plus, acest Bupiter celt este adesea repre'entat cu o roataM or, roata joaca un rol iportant la celţi. oata cu patru spiţe repre'int! anul, adic! ciclul celor patru anotipuri. ntr#ade&!r, terenii desen*nd roata: si anul: sunt identici in libile celtice. i$ur!rile anului printr#o "iinţ! purt*nd o roata cu patru sau cu dou!spre'ece spiţe sunt atestate in e&ul ediu. up! cu a ar!tat Gerner %zller, acest Bupiter celt este, a+adar, 'eul celest cosocrator, st!p*nul anului, si coloana siboli'ea'! aQis undi. )e de alta parte, tetele irlande'e &orbesc despre a$da, 'eul cel bun:, si sunt de

acord sa#l identi"ice cu 'eul $alic pe care Ce'ar îl desena cu teoniul Bupiter:. r(eolo$ia a con"irat a"iraţia consulului pri&ind popularitatea lui %ercur:< ai ult de 2// de statui si basorelie"uri si aproape 5// de incripţii. @u se cunoa+te nuele sau $alic, dar probabil el era acela+i ca si al 'eului >u$, care joaca un rol iportant la celţii insulari. %ai ulte ora+e poarta nuele de >u$ Je. >u$dunu { >QonK si s!rb!toarea sa era celebrata in 0rlanda, do&ada ca acest 'eu era cunoscut in toate tarile celtice. etele irlande'e îl pre'int! pe >u$ ca un conduc!tor de arata, care "olosea a$ia pe c*pul de lupta, dar si ca pe un aestru poet si strao itic al unui trib de seaa. ceste tr!s!turi îl apropie de Godan#Id(in care, si el, a "ost asiilat de c*tre acit cu %ercur. De poate conc(ide ca >u$

7/

repre'int! su&eranitatea sub aspectul sau a$ic si ilitar< este &iolent si de teut, dar ii ocrote+te pe lupt!tori si, la "el, pe bar'i si pe a$icieni. Ca si Id(in#Godan, el se caracteri'ea'! prin capacit!ţile sale a$ico#spirituale, "apt ce se eplica de ce a "ost oolo$at cu %ercur#;eres. ar nu trebuie uitat ca la aceasta asiilare nu eplica dec*t un sin$ur a!nunt in le$!tura cu aceasta personalitate etre de coplea.

-i+liografie

1. rnold %att(eR, ondon, 1867 2. alcou Bean F >e allo Z&es, eds., Histoire litt/raire et culturelle de la Bretagne# ;#  H/ritage celti3ue et ca"tation !ran=aise, eds. >Won leuriot F u$uste#)ierre

DW$alenM 7# &omantisme et litt/ratures "o"ulaires , eds.>ouis >e uillou F onatien >aurentM 8# Lin'asion "ro!ane, eds. Bean alcou et al. )aris, C(apion, DlatNine, ene&e, 1987 3. aesber$er l"red F Gollann l"red, eds.,  Britain 400–600: Language and   History. n$listisc(e orsc(un$en 2/5. ;eidelber$< Ginter, 199/

4. ardon Bonat(an, 1 History o! lster , lacNsta"" )ress, el"ast, 1992 5. erciu ., Lumea celţilor, ucure+ti, 197/ 6. radQ D. ., Caesars Gallic Cam"aigns, %ilitarQ Der&ice )ublis(in$, ;arrisbur$, )a., 1947 7. raQ orot(Q nn, [Daint ri$it and t(e ire "ro ;ea&en\, ]C 29 J1992K 8. roRn erence, Celticism, Dtudia 0a$olo$ica 8. odopi, sterda, 1996 9. runau Bean#>ouis, %e Celtic Gauls: Gods ,  &ites and -anctuaries, trans. ap(ne  @as(. DeabQ, >ondon, 1988 1/. 0de,  Dru(ii# iloso!i "rintre $ar$ari,  trad. ro. de Dorina !n!il!, Editura Cartier, C(i+in!u, 2//7

71

11. C(adRicN @ora H, Celtic Britain, ncient )eoples and )laces 34,(aes F ;udson, >ondon 1963 12. 0de., %e Druids. 2nd ed. ni&ersitQ o" Gales )ress, Cardi"", 1997 13. Cuont ., LuQ "er"etua, . oc(ette, . %otte Jeds.K, urn(out, repols )ublis(ers, 2/1/ 14. e ;o' Ba&ier, [>a epi$ra"Ua celtibWrica\,  1ctas de la reuniRn so$re e"igra!Sa is"Tnica de /"oca romano+re"u$licana, ed. . atxs. ara$o'a< Consejo Duperior de

0n&esti$aciones Cienti"Ucas, 1986 15. Wc(elette Bosep(,  5anuel darc/ologie "r/istori3ue celti3ue et gallo+romaine 7#1rc/ologie celti3ue ou "rotoistori3ue# *art 8, -econd 9ge du er ou /"o3ue de  La %ne, )icard, )aris, 1914

16. illon %Qles F C(adRicN @ora H., %e Celtic &ealms, )(oeni, >ondon, 2/// 17. riba I&idiu,  Istoria culturii şi ci'ili(aţiei, &ol. 4, Editura Daeculu, ucure+ti, 2//2 18. u&al )aul#%arie, Les Celtes, alliard, )aris, 1977 19. Eliade %ircea, Istoria ideilor şi credinţelor religioase, &ol.2ondon, 1988

25. ;att B. B., L>es Celtes et les allo#oains: , în  1reologia 5undi, ene&a#)aris# %unc(en, 197/ 26. ;ubert ;., Celţii şi ci'ili(aţia celtic),  ucure+ti, 1983 27. Bacobst(al )., Gallia Graeca: recerces sur lellenisation de la *ro'ence, >erou, )aris, 1933 28. Hruta -enceslas, Les Celtes, )aris, 1976

72