Critici Ion

 

La apariția romanului ''Ion'', Tudor Vianu îl caracteriza drept ''icoana complexă, vie fără exuberanță, bogată în amănunte de observație a vieții Ardealului'', iar Mihail Dragomirescu — ''cel mai frumos roman românesc i unul din cele mai tipice opere de acest fel, în literatura universală''! ''Liviu "ebreanu, "ebreanu, privit în marea felurime a formulelor de roman pe care le#a practicat, este scriitor de o vioiciune pe care n#au atins#o niciodată scriitorii reputați prin agerimea de concepție i realizare! $n adevăr, literatura română nu mai cunoate un de alt la romancier să#i varieze cuVladimir atâta libertate de! spirit Streinu formula artistică un romancare la altul'', susținea Iar Perpessicius nota% ''"omancierul cel mai viguros, cel mai captivant rămâne, fără tăgadă, d! Liviu "ebreanu''! &e lângă opiniile critice formulate i de alte personalități ale literaturii române, precum Pompiliu Constantinescu sau Șerban Cioculescu,  meritul de a  impus cu adevărat numele lui "ebreanu îi revine îndeosebi criticului literar Eugen Lovinescu, care susținea că ''Liviu "ebreanu a ridicat cele mai mari construcții epice din literatura noastră pe care 'modernismul liric' nu le putea nici măcar înțelege''! Acesta remarcă atât capacitatea creatoare a romancierului, cât i tendința acestuia de revendicare a ruralului, a mediului țărănesc cu valorile sale! ''Apariția lui Ion — scria (ugen Lovinescu în 'Istoria literaturii române contemporane' — rezolvă o problemă i curmă o controversă'', arătând că Liviu "ebreanu a demonstrat, printre cei dintâi, că literatura despre țărani nu trebuie printre să e necondiționat sămănătoristă! La foarte scurt timp după apariția romanului ''Ion'', Eugen Eugen Lovinescu publica, publica, în revista ''Sburătorul'', un ciclu de patru foiletoane intitulate ''Liviu Rebreanu'', în care încadrează opera marelui scriitor în contextul contextul literaturii naționale, notează site-ul crispediaro! ''"entru modesta noastră literatură #$ Ion e cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii rom%ne #$ și cum procesul firesc al epicei e spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultimă a scării evolutive'' evolu tive'' Lovine Lovinescu scu susținea că Liviu Liviu Rebreanu Rebreanu apar aparține acelor acelor generații care au creat creat o operă fecundă, proprie anilor &&(-&)*, opera sa situ%ndu-se într-un domeniu de creativitate de proporții notabile, alături de romanul istoric al lui +iail Sadoveanu, romanul psiologic al lui amil "etrescu și romanul romanul cu proiecții proustiene proustiene al .ortensiei "apadat-/engescu "apadat-/engescu "las%nd opera lui Liviu Rebreanu în contextul literaturii universale, Lovinescu aprecia că! ''0ormula lui Ion nu e o formulă nici actuală, nici nici comodă1 ea e, totuși, formula marilor marilor construcții epice, pornind de la cei veci și a2ung%nd a2ung%nd la cei moderni, formula romanului romanului naturalist, a omediei umane, de pildă, dar, mai ales, formula operei tolstoiene! formulă ciclică a zugrăvirii, zugrăvirii, nu nu a unei porțiuni de viață limitată limitată la o anecdotă, anecdotă, ci a unui vast panou panou curgător curg ător de fapte fapte învălmă învălmășite, ce ce se perindă perindă aproape aproape fără începu începutt și fără fără sf%rșit, fără fără o necesitate apreciabilă, fără o finalitate deci, și această zugrăvire nu printr-o selecționare de elemente simple, caracteristice, ci printr-o îngrămădire îngrămădire de imponderabile E, negreșit, o metodăă fără strălucire metod strălucire artistică, artistică, fără stil, stil, cu mari mari prime2dii prime2dii #și cea mai amenin amenințătoare e  banalitatea$, dar care ne dă impresia vie ții în toate domeniile ei, nu izolate pe planșe anatomice de studiu, ci curgătoare curgătoare și naturală, naturală, formulă realizată rar în toate toate literaturile și  pentru prima dată la noi în Ion'' +ai t%rziu, Iacob Naroș, în volumul ''Romanele lui Rebreanu'', le fixa pe acestea în contextul literaturii universale! ''Romancier de tip monumental, Rebreanu se alătură cu lumea lui, 'lume

 

a spațiului național rom%nesc', rom%nesc', celor celor mai mari creatori din literatura literatura universală universală în domeniul domeniul romanului, romanul ui, lui /alzac /alza c și 3ola, 4olstoi 4olstoi și Șoloov, 5erga 5erga și Re6mont, 4omas +ann și 7als8ort6''

George Clinescu concluziona, în paginile dedicate marelui romancier, în

volumul ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'', că% '')in felul regresiv cum s#a desfăurat talentul lui Liviu "ebreanu se pot deprinde aceste constatări% romancierul percepe ruralul i aproape deloc orăenescul,  îmbrățiează colectivul i nu înregistrează înregistrează individualul, pătrunde mințile *aotice  întunecate, prăbuite în instinct i nu e în star stare e să analizeze contiința, poate urmări dezlănțuirile brutale, oroase c*iar, dar nu#i este e ste în putință să noteze deplasările nevăzute ale su+etului subtil, el are aproape geniu în producerea gloatelor i exponenților ei, i e un scriitor adesea cu totul inferior al lumii de la nivelul orizontului nostru! u toate aceste inegalități, ine galități, Liviu "ebr "ebreanu eanu este un mare scriitor i pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca lui produsese!''