Crima Din Orient Express

Crima din Orient Expres

Agatha Christie

Borali Sezen Clasa a XI-a C

Cuprins

Despre autoare..............................................................................................................pg.3

Despre personajul Hercul Poirot..................................................................................pg.5

Rezumat........................................................................................................................pg.7

Personajele romanului...................................................................................................pg.8

Romanul mai detaliat...................................................................................................pg.9

Bibliografie...................................................................................................................pg.13

Despre autoare Agatha Christie este una din cele mai vestite autoare de romane polițiste, numită de public și Regina Crimei. A trăit între anii 1890-1976, în anul 1920 publică primul său roman Misterioasa Afacere de la Styles , în total această autoare are 80 de romane publicate. Aceste romane au fost traduse și publicate în peste 50 de limbi din toată lumea. Agatha Mary Clarissa, (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, nebucurandu-se de acelasi succes la public. Operele sale, în principal cele ce au ca personaje principale pe Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată ca unul dintre cei mai importanți și inovativi autori ai genului. Agatha Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții, ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare.UNESCO consideră că ea este actualmente autorul individual tradus în cele mai multe limbi (cel puțin 56), fiind depășită doar de operele colective ale corporației Walt Disney Productions. Până în 2006, cărțile sale s-au vândut în două miliarde de exemplare, în întreaga lume. Agatha Christie a publicat 80 de romane și nuvele și 19 piese de teatru, traduse în peste 70 de limbi. Majoritatea operelor Agathei Christie sunt focalizate pe descoperirea autorului unei crime, mediul social fiind acela al clasei de mijloc sau bogate engleze. De obicei un detectiv se ocupă de identificarea criminalului, acesta fie intrând în contact din întâmplare cu mediul crimei, fie fiind chemat de o persoană implicată într-un fel sau altul în acțiune. În general, detectivul interoghează suspecții principali, analizează locul crimei și indică fiecare indiciu, astfel încât cititorul să aibă șansa să rezolve el însuși enigma. Spre finalul operei, de multe ori unul dintre suspecți este omorât, de multe ori deoarece a descoperit din întâmplare criminalul și este astfel redus la tăcere. În unele romane, ca de exemplu Moartea vine ca un sfârșit, au loc chiar mai multe crime. În scena finală, detectivul organizează o întâlnire a tuturor suspecților și denunță făptașul treptat, odată cu numeroase alte secrete uneori fără legătură cu crima. Crimele sunt de

obicei foarte ingenioase, implicând de multe ori și numeroase aspecte menite să distragă atenția de la criminal. Primul roman al Agathei Christie, Misterioasa Afacere de la Styles, a fost publicat în 1920 și introduce personajul detectivului Hercule Poirot, ce avea să apară în încă 33 de alte romane și 54 de povestiri scurte ale autoarei. Cel de al doilea personaj foarte cunoscut, Miss Marple, a fost introdus în romanul Crimă la vicariat din 1930. Personajul este bazat pe bunica autoarei și amicele acesteia. Asemenea relației dintre Arthur Conan Doyle și personajul său Sherlock Holmes, Christie a devenit din ce în ce mai plictisită de personajul Poirot. Spre sfârșitul anilor 1930, Christie scrie în jurnalul personal că îl consideră insuportabil pe Poirot, acesta fiind descris ca un maniac egocentric. Spre deosebire de Doyle, Christie a rezistat tentației de a-l ucide pe acesta atât timp cât personajul era încă popular. În timpul celui de al doilea război mondial Christie scrie romanul Cortina, ultimul caz al lui Poirot, care este publicat la sfârșitul carierei autoarei, în care descrie sfârșitul personajului. Datorită popularității personajului, acesta este singurul personaj fictiv ce a avut un obituar în celebrul ziar The New York Times, în urma publicării acestui roman.

Spre deosebire de Poirot, Christie era mulțumită de personajul Miss Marple. Cu toate acestea, operele care îl au ca personaj principal pe detectivul belgian sunt de două ori mai numeroase decât cele cu Miss Marple. Acest lucru se datorează faptului că personajul Marple este introdus relativ târziu și până în anii 1940 este prezentat doar într-un roman. Christie nu a scris nici o operă în care cele două personaje se întâlnesc, autoarea declarând că acestea nu s-ar fi putut înțelege reciproc în nici un caz. În urma succesului ultimului roman despre Poirot, Christie și-a dat acordul pentru publicarea romanului Sleeping Murder, ultima enigmă a lui Miss Marple. Miss Marple insa nu este omorâtă la sfârșitul cărții, ea întorcându-se la viața normală din satul ei, St. Mary Mead.

Despre personajul Hercule Poirot

Hercule Poirot este personajul principal al acestui roman, el este de asemenea personajul central și în majoritatea romanelor acestei autoare. Poirot este descris ca fiind un om scund cu chelie și ochi verzi.El este detectivul care reușește să rezolve majoritatea cazurilor de crimă și să îl demaște pe criminal folosindu-se de intuiție și de psihologie, cum face și în acest roman. Sincer, descrierea fizică nu e cea la care mă gândeam eu, mi-l imaginam ca fiind un detectiv destul de tânăr undeva pe la 30-35 de ani, dar mi-am dat seama că e doar un moșuleț perspicace. Agatha Christie a început să se sature de acest personaj, dar nu a putu să-l omoare în romanele sale pentru că publicul cititor îl iubea, așa a ajuns Poirot să fie personaj principal în mai mult de jumătate dintre romanel Rezumatul cărții- Crima din Orient Express Hercule Poirot se afla întâmplător în trenul Orient Express, aude niște țipete iar mai apoi află că în tren a avut loc o crimă. Poirot este angajat de domnul Bouc, directorul trenului, să ancheteze cazul și să descopere vinovatul. Detectivul inspectează cadavrul domnului Ratchett, care înainte de efectuarea crimei îi ceruse lui Poirot ajutorul pentru că se simțea în pericol. Detectivul refuză să-i ofere ajutorul, iar Ratchett este omorât în timpul nopții. Acum Poirot este pus în fața cazului, iar datoria lui este de a alfa cine e ucigașul.Pentru asta va examina cadavrul, obiectele din cușeta decedatului și va afla că acesta a fost direct implicat în răpirea și moartea unei fetițe din America,-Daisy Armstrong- iar familia acesteia foarte îndurerată se destramă, mama ei își pune capăt zilelor și așa mai departe. Criticii susțin ca Poirot a fost creat pe baza altor doi detectivi ficționari dinaintea lui: Hercule Popeau (al scriitoarei Marie Belloc Lowndes) și Monsieur Poiret (al scriitorului Frank Howel Evans), un polițist francez pensionat care traiește în Londra. O influențǎ mult mai evidentǎ (mai ales asupra primelor romane) este cea a povestirilor lui Arthur Conan Doyle. În "O Autobiografie", Christie recunoaște ca la început a scris în stilul tradițional Sherlock Holmes, cu

un detectiv excentric, un asistent nedumerit și un inspector de la Scotland Yard de genul lui Lestrade (inspectorul Japp).

Faptul cǎ Poirot este belgian (spre deosebire de detectivii menționați mai sus) este un rezultat al datei scrierii primului roman - 1916 (deși el va fi publicat doar în 1920). Nu doar cǎ ocuparea Belgiei de cǎtre Germania în acea perioada oferea o explicație plauzibilǎ a faptului ca un detectiv atât de iscuțit nu avea de lucru în propria țarǎ și era liber sǎ se ocupe de un caz din Anglia, dar deasemenea simpatia fațǎ de belgieni era considerata în acea vreme o faptă patriotă (deoarece invazia Belgiei a fost Casus belli pentru care Anglia a intrat în al II-lea Rǎzboi Mondial).

Rezumat

Imediat după miezul nopții, o puternică furtună de zăpadă oprește brusc faimosul Orient Express. Luxosul tren are surprinzător de mulți pasageri pentru această perioadă a anului.Însă dimineaţa se găseşte cadavrul unui american înjunghiat de douăsprezece ori, cu ușa compartimentului încuiată pe dinăuntru… Detectivul nostru găseşte o hârtiuţă pe care scria ceva legat de familia Armstrong. Povestea acestei familii este că micuţa Daisy Armstrong a fost răpită. Cel înjunghiat este cel care a răpit-o, Casetti. În încercarea de a dezlega misterul, Hercule Poirot găsește tot felul de indicii false, menite să-l abată de la descoperirea criminalului.Acesta le ia mărturiile tuturor din vagon după care le caută prin bagaje. După aceste cercetări Poirot află adevărul despre fiecare personaj în parte, aceea că aveau legături cu familia Armstrong şi că toţi vroiau săl vadă mort pe Casetti. Acum, în jur de 12 pasageri au fost luați în vizorul detectivului: doamne și domni de diferite naționalități, poziții sociale, temperamente. Ucigaș putea fi oricine dintre ei: și bărbat și femeie, și puternic(ă) și mai puțin puternic(ă), așa cum demonstrau dovezile obținute în scurt timp de detectiv.Deznodământul dramatic va aduce însă nu una, ci două soluții ale crimei – ambele, la fel de acceptabile. Prima, că înainte de înzăpezire cineva a intrat la ucis şi a plecat cât timp trenul stătea în gară sau că toţi cei doisprezece pasageri l-au omorât.

Personaje: Hercule Poirot - personajul principal al romanului este un detectiv belgian ,responsabil cu investigarea crimei. Victima Samuel Edward Ratchett - un american bogat născut italian, care în trecut a comis o crimă. Bouc- om de afaceri prieten cu Poirot, director la "Compagnie Internationale des Wagons Lits" Constantin- medic renumit de origine greacă, devine prieten cu Poirot și Bouc. Mary Debenham- o tânără englezoaică care lucrează la Bagdad. Colonelul Arbuthnot- ofițer al armatei britanice ce se întoarce din India. Pierre Michel - mecanicul trenului, un francez de varsta mijlocie. Antonio Foscarell - om de afaceri italian Henry Masterman - valetul lui Ratchett Cyrus Hardman – din Texas , comis-voiajor al unei firme de panglici pentru maşinile de scris Prințesa rusă Natalia Dragomiroff - cetăţeană franceză naturalizată, o femeie în vârstă. Greta Ohlsson- supraveghetoare de nationalitate suedeză într-o şcoală a misionarilor de lângă Istambul D-na Martha Hubbard - de nationalitate americana merge în vizită la fiica ei care face parte din corpul didactic al unui mare colegiu american din Smirna Hildegarde Schmidt - cetăţeană germană , servitoarea prințesei Dragomiroff. Contele Rudolph Andrenyi- diplomat maghiar Contesa Elena Maria -soția contelui Andrenyi. Hector MacQueen- secretarul lui Ratchett.

Romanul mai detaliat

Scena crimei

Hercule Poirot , celebrul detectiv pe plan internațional de crimă , urca la bordul trenului Orient Express ( Simplon - Orient - Express ) în Constantinopol . Trenul este neobisnuit de aglomerat pentru aceasta perioada din an . Poirot face rost de un loc in acest tren numai cu ajutorul prietenului său Monsieur Bouc , un director al Compagnie Internationale des Wagons - Lits . În a doua noapte , Poirot primește un compartiment singur . În timpul călătoriei , Poirot este abordat de unul dintre pasageri , domnul Ratchett , un om de afaceri american , care susține că viața lui este în pericol . El are un pistol mic, care îl poartă tot timpul , care el consideră că este necesar . El vrea să il angajeze Poirot pentru a descoperi cine il amenința . În ciuda ofertelor de sume din ce în ce mai substanțiale de bani , Poirot refuză oferta lui Ratchett , spunând: " Nu-mi place fata ta " . În acea noapte , în Vinkovci , la aproximativ 23 de minute înainte de 01:00 , Poirot se trezește la sunetul unui țipăt . Sunetul provine de la compartimentul de lângă al său, care este ocupat de domnul Ratchett . Poirot se dadu jos din pat si deschise ușa.Atunci el îl vede pe conductorul vagonuli de dormit care batea la usa domnului Ratchett să se asigure dacă este în regulă . O voce de bărbat răspunde în limba franceză , " Ce n'est rien . Je suis mă trompé , " care înseamnă " Nu-i nimic . M-am înșelat ", iar conductorul se grabi sa bata la usa unde se aprinsese lumina. Poirot decide să se întoarcă în pat , dar nu reuseste sa adoarma imediat. În timp ce privea tavanul , el o aude pe d-na Hubbard sunand clopotul de urgență . După, Poirot sună conductorul pentru o sticlă de apă minerală , el află că doamna Hubbard susține faptul că cineva a fost în compartimentul ei . El mai află că trenul sa oprit din cauza unui morman de zapada care blocheaza pista . Poirot bau un pahar cu apa si se cuibari ca sa adoarma,dar cand atipi ceva il trezi din nou.Era o lovitura in usa lui.Iesind sa vada ce se intampla, vede faptul ca coridurul este, dar la o oarecare distanta se indeparta o femeie in chimono rosu . A doua zi , se trezește si afla ca Ratchett este mort , după ce a fost înjunghiat de 12 de ori în somn . Bouc sugerează ca Poirot sa ia cazul , că el este experimentat cu mistere similare . Acum, tot ce trebuie sa faca Poirot, este sa adune marturiile pasagerilor si sa desluseasca misterul.

Dovezile

Ușa de la compartimentul lui Ratchett a fost blocata și legata cu lanturi . Una dintre ferestrele compartimentului este deschisa . Unele dintre răni prin înjunghiere sunt foarte profunde , cel puțin trei sunt letale , iar celelalte sunt usoare lovituri . Mai mult decât atât , unele dintre răni par să fi fost provocate de o persoană dreptaci și unele de o persoană stângaci . Pistolul lui Ratchet este descoperit sub perna lui , nefolosita . Paharul de pe noptieră este examinat și a fost dezvăluit faptul ca a fost drogat . Un ceas de buzunar mic este descoperit în pijamaua lui Ratchett , spart și sa oprit la 01:15. Poirot găsește mai multe mai multe indicii în cabina victimei și la bordul trenului , inclusiv o batistă de femeie brodate cu inițiala " H " , un aspirator de țeavă , și un buton de pe uniforma unui conductor . Toate aceste indicii sugerează că ucigașul sau ucigașii au fost oarecum neglijenti . Cu toate acestea , fiecare indiciu este aparent de la diferiti suspecți , ceea ce sugerează că unele dintre indicii au fost puse pentru a induce confuzia .Prin reconstruirea unei scrisori arse , Poirot descoperă că Ratchett era un fugar notoriu din Statele Unite numit Cassetti . Cu cinci ani inainte, Cassetti a răpit-o pe moștenitoare Daisy Armstrong in varsta de trei ani . Deși familia Armstrong a plătit o răscumpărare mare , Cassetti a ucis fetița cu mult înainte de termenul limită de răscumpărare și a fugit din țară cu banii . Mama lui Daisy , Sonia , era însărcinată când a auzit de moartea lui Daisy . Șocul a trimis-o în travaliu prematur , si atat ea cat si copilul au murit . Soțul ei , colonelul Armstrong , sa împușcat din durere . Doica lui Daisy , Susanne , a fost suspectata de complicitate la infracțiune de către poliție , în ciuda protestelor ei . Sa aruncat pe fereastră și a murit , cu toate că ea mai târziu s-a dovedit nevinovata . Deși Cassetti a fost prins , resursele sale ia permis să scape de inchisoare , cu toate că el a fugit din țară pentru a scăpa de urmărirea penală în continuare pentru crima. Kimono-ul pe care Poirot il vazuse purtat în noaptea crimei de către o femeie , aparuse de nicaieri pe bagajele lui Poirot .

Solutia

După meditarea asupra dovezilor , Poirot ii cheama Bouc și Dr. Constantin , împreună cu cei 13 suspecți , în vagonul restaurant , și stabilesc două explicații posibile ale crimei Ratchett . Prima explicație este că un străin , un inamic gangster al lui Ratchett – a urcat în tren de la Vinkovci , ultima oprire , l-a ucis Ratchett din motive necunoscute , apoi a scăpat neobservat . Crima a avut loc o oră mai devreme decât toată lumea a crezut. Celelalte zgomotele auzite de către Poirot pe coridor acea seară au fost gasit fără legătură cu crima . Cu toate acestea , Dr. Constantin obiecteaza,sustinand faptul că Poirot trebuie să fie conștient de faptul că acest lucru nu explică circumstanțele cazului . A doua explicație al lui Poirot este mult mai lungă și mai degrabă mai senzațional : toti suspecții sunt vinovați . Suspiciunile lui Poirot au fost mai întâi trezit de faptul că toți pasagerii din tren au fost de multe naționalități diferite și clase sociale.Poirot arată că cei 12 pasageri din tren , și conductorul de tren , au fost toate conectate cu familia Armstrong într-un fel : -Hector Willard MacQueen , secretarul Ratchett / 's Cassetti a fost devotat Soniei Armstrong . - Tatăl lui MacQueen a fost procuror al cazul de răpire . El știa de la tatăl său, detaliile de evacuare al lui Cassetti de la justiție și intenționează să -l omoare Ratchett . -Edward Henry Masterman , valetul lui Ratchett / lui Cassetti , a fost mana dreapta al colonelul Armstrong în timpul războiului , și mai târziu valetul său , care , de asemenea, a acționat ca majordom la gospodăria lui Armstrong . -Colonelul Arbuthnot a fost camaradul colonelul Armstrong și cel mai bun prieten . -D-na Hubbard este , de fapt , Linda Arden ( numele de fată Goldenberg ) , cea mai celebra actrita tragica al scenei din New York , și a fost mama Soniei Armstrong și bunica lui Daisy .

-Contesa Andrenyi ( născută Helena Goldenberg ) era sora Soniei Armstrong . -Contele Andryeni a fost soțul Helenei Andrenyi . -Principesa Natalia Dragomiroff a fost nasa Soniei Armstrong , și prietena mamei ei . -Domnișoara Maria Debenham a fost secretara Soniei Armstrong și educatoarea Daisy Armstrong . -Fräulein Hildegarde Schmidt , servitoarea printesei Dragomiroff , a fost bucătarul familiei Armstrong . -Antonio Foscarelli , un vânzător de mașini cu sediul în Chicago , a fost șoferul familiei Armstrong . -Dor Greta Ohlsson , un misionar suedez , a fost asistenta Daisy Armstrong . -Pierre Michel , conductorul de tren , a fost tatăl lui Susanne , doica lui Armstrong care sa sinucis -Cyrus Hardman , un detectiv particular aparent reținut ca un bodyguard de Ratchett / Cassetti , a fost un polițist îndragostit de Susanne . Toate aceste prietenii și relații au fost afectate grav de uciderea lui Daisy , și indignat de evadare ulterioară al lui Cassetti . Cu propriile mâini „l-au servit” pe Cassetti , pentru a răzbuna o crimă care a fost neglijata . Fiecare dintre suspecți l-au înjunghiat pe Ratchett o dată , astfel încât nimeni nu putea ști care a fost lovitura fatală . Doisprezece dintre suspecti au participat la " 12 persoane in juriu " . Au ajuns la decizia ca persoana fictivă ar dispărea și a devenit principalul suspect în uciderea lui Ratchett. ( Singurii oameni care nu sunt implicate în complot ar fi " M. Bouc , " pentru care cabina de lângă Ratchett a fost deja rezervat , și dr. Constantin . ) Poirot rezumă că nu există nici o altă cale in care crima ar fi avut loc , având în vedere dovezile . Mai multi dintre suspecți au izbucnit în lacrimi pentru faptul ca el a descoperit legătura lor cu familia Armstrong , și d-na Hubbard / Linda Arden mărturisește că a doua teorie este corectă , dar îl imploră pe Poirot să spună autorităților că a acționat singura la crima lui Cassetti . Dovezile ar putea fi înclinate ca să-i implice și ea declară că va merge cu placere la închisoare dacă asta ar însemna ca ceilalți pasageri sa fie cruțați . Ea subliniază că toți cei prezenți a avut de suferit din cauza nelegiuiri lui Cassetti , care ar fi fost probabil alte victime , cum ar fi Daisy dacă Cassetti nu ar fi plecat nepedepsit . Bouc afirma ca prima explicație este la fel de corecta . Poirot și Dr. Constantin sunt de acord . Doctorul afirmă ca el va edita raportul său inițial al crimei si ca el acum " recunoaste " unele greșeli pe care le-a făcut , care indică în mod clar că prima explicație al lui Poirot a fost corect . Poirot anunță că are " onoarea de a se retrage de la caz " .

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/

http://referate.genium.ro/