Creierul Reptilian

 

CREIERUL REPTILIAN Instncul de supravieuire, psihologia de tpul LUPTA sau FUGI, PROCREEAZA sau DISPARI, MANANCA sau MORI sun oae percepti ale realiati de la nivelul creierului REPTILIAN REPTILIAN,, cel mai vechi creier al omului. Acesa ese creierul moseni din zona regnului animal in baza caruia omul devine capabil sa supravieuiasca vicisiudinilor vicisiudinilor si agresiunilor mediului inconjuraor, sa faca faa pericolelor si ameninarilor la adresa inegriati sale corporale.

Ata vreme ci nu inelegem un lucru si nu sinem constent de el, forele inconstenului ne conroleaza. 

Reactile neconrolae, instncuale, agresive, violene, enae sa disruga, sa alimeneze ura, suferina, minciuna sau calvarul alui om sin primul semn al inconstenei. Creierul reptilian este condus doar de 4 lucruri:



  foame



  frică



  egoism



  dorinţă sexuală

 

Creierul reptlian sau animalic ( o ramasia a omului primitv) isi auodeclanseaza programul de aac

aunci cind percepe o agresiviae. Orice furie a alui creier reptlian aduce din inconsten reacta agresiva imediaa, ca raspuns la nevoia de supravieuire.  Constina lumineaza, lumineaza, insa, „reptla din noi ” si ii araa ca viaa sa nu ese in pericol. Constina ii araa creierului nosru parea buna a vieti, lucrurile pe care le puem admira, de care ne puem bucura, schimbindu-i chimia si creindu-i, in acelasi tmp, „programe” noi. Creierul care vede binele si bucuria elibereaza in corp endorne, care hranesc celulele si – prin aceasa – sprijina viaa si constina vieti. Creierul reptlian, insa, ese domina de frica penru supravieuire, de agresiviae, aac, suferina, lupa si fuga. Acesa ese tpul de creier care elibereaza caecolamine caecolamine si ese responsabil de producerea

sresului. Diculaea sapinirii acesui creier „de reptla”, care raiese in capeele noasre, ar puea  cauza de fapul ca functoneaza ca un program.

Trebuie să învingi creierul reptlian penru că dacă vei contnua să asculţi de el, vei duce o viaţă mediocră. O viaţă mediocră e perfec deniă de nevoile acesui creier: o viaţă în care mănânci, bei, ţio ragi, ţii con doar de tne şi reacţionezi la frică. Cel mai imporan lucru e conştentzarea conştentzarea exisenţei creierului reptlian. Să realizezi lucrurile ce le-am spus mai sus, iar când se mai iveşe o ocazie în care creierul reptlian încearcă să rezise schimbării, schimbării, să conştentzezi conştentze zi exisenţa acesuia. “odaă ce realizezi că oaă lumea are aceasă problemă şi problema are un nume, eşt la un progres de 80% spre rezolvarea aceseia”. Deprogramarea lui cere constina contnua, disciplina menala Deprogramarea menala si deasarea noasra de orice lucru sau ina fara de care ne ese frica sa raim  (de noa ca „deasare” nu inseamna nepasare sau despartre

premediaa, ci cunoaserea ca sinem in aasamen cind ne ese frica de pierdere. Deasarea inseamna renunare la frica). Increderea in puerea divina si convingerea ca vom supravieui orice ar  ese pasibila sa modice frica inascua de a ne pierde viaa. Aceasa frica poae lua forma fricii de pierdere a slujbei noasre, a unui om apropia, a unei siuati comode sau a pierderii iubirii. Constina ne ajua sa

 

depasim diculatle si sa lucram, vrei nu vrei – la evoluta creierului, care inseamna deprogramarea instncului reptlian, a fricii penru supravieuire. Creierul viiorului tnde spre a deveni „consten de Dumnezeu” si liber…de eroarea programelor care lucreaza din inconsten. Aces creier moseni de la sramosii nosri poae  imblinzi prin inelegere, accepare, prin armati pozitve si prinr-o mare credina in puerea divina. Lucrind la aces nivel de constina, vom crea in creierele noasre programari noi, care vor  ransmise urmasilor. Asel, ei vor  mai bine adapat la siuati critce, vor depasi mai usor problemele vieti si – in sadiul celei mai inale sari de constina, care poae  iubirea neconditonaa sau iluminarea – vor reusi sa inoarca lumea la Dumnezeu. Miine vom vorbi despre responsabiliaea noasra faa de urmasi si despre posibiliaea ca aces aspec sa ascunda un sens profund al Vieti ecaruia dinre noi.

Endornele sun subsane naurale secreae de care esuul nervos si de hipoza a caror actune ese analgezica si analoaga cu cea a mornei. Dupa cum ne dam seama orice actviae emotonal-menala coerena si „linista” produce o revarsare de subsane-psihoactve care practc „calmeaza” auomatsmele, lasand loc liber manifesarii gandirii coerene in contnuare, manifesare care cu tmpul se sedimeneaza in ansamblul sisemului nervos, creand reele neuronale noi care inlocuiesc reele neuronale vechi asociae cu reactile „inconstene” numie frica, ura, suferina ec. Noua reea neuronala asel creaa produce cu tmpul reprezina un supor „reactonal” care poae cu usurina raspunde mediului fara a se aasa , si deci fara a se incarca si rezona cu negatviaea lui (a mediului).

Inr-un asel de echilibru bio-chimic „sueul” „sueul” se inegreaza din ce in ce mai mul, pana cand Sinele Superior si Personaliaea Sinelui inrupa fuzioneaza, sau oae tparele menal emotonale Sinelui Superior gasesc coerena bio-chimica penru a se manifesa liber.

Deci daca vrem sa ne „iluminam” rebuie sa incepem cu a observa auomatsmele din prisma unui supor emotonal „calm”penru a le neuraliza si penru a le „inlocui” cu o serie noua de de paernuri energetce ce ne dau acces la multdimensionaliaea Createi penru ca corpul zic incepe si devine un „emplu/vehicol” „emplu/vehi col” maleabil si conrolabil 100%!

De ce credet ca Shamanii foloseau/folosesc foloseau/folosesc plane psihorope de genul Ayahuasca, Salvia Divinorum, Mescalina, Cannabis ? Penru ca asel de subsane le faciliau inlocuirea auomatsmelor/instncelor cu „uidiaea coerena a minti” (analoaga celor mai rapide uxuri neuronale) rezuland accesul la multdimensionaliaea multdimensional iaea Createi. Trunchiul cerebral exisa deja la animalele care răiau acum 450 milioane de ani. Lieraura de specialiae foloseşe uneori ermenul de ”creier reptlian“ penru a desemna aceasă pare a encefalului encefalului nosru care face să ne asemănăm foare mul în reacţii cu srămoşul nosru. Creierul reptlian ese  însărcina cu menţinerea menţinerea proceselor proceselor viale, cu proejarea siguranţei siguranţei noasre ca individ şşii cu perpeuarea speciei. În siuaţii de criză declanşează ”semnalul de alarmă“ meni să ne proejeze viaţa. Aceasă reacţie a creierului arhaic se produce auoma în momenele de insecuriae zică sau emoţională, privare de

 

hrană, lipsa somnului, privarea îndelungaă de confor sau de informaţii senzoriale, conacul cu noul, durerea zică sau emoţională, obsrucţionarea exerciării funcţiilor viale. To la nivelul creierului arhaic ese genera mecanismul de agresiune sau reragere (”lupă sau fugi“) caraceristc animalelor şi omului în siuaţii limiă.

CREIERUL LIMBIC

Sisemul limbic (paleocorexul, numi şi ”creierul ” creierul visceral“) visceral“) ese considera cenrul ziologic al emoţiilor şi răspunde prinre alele de coloriul afectv (bucurie-suferinţă) al percepţiilor noasre. La aces nivel siuaţiile şi evenimenele sun etcheae drep plăcue sau neplăcue şi ulerior sun dorie sau respinse. Sisemul limbic joacă un rol foare imporan în prelucrarea informaţiilor care ajung efectv în conştinţa noasră, pe care le selecează după crierii de genul: -incian-plictsior, -plăcu-neplăcu, -nou-repettv, ec. Una din preocupările preferae ale sisemului limbic ese să ne deermine să alergăm după plăcere şi să eviăm durerea cu orice preţ.