Creativitatea La Varsta Prescolara

 

  f rat

Activizarea si dezvoltarea creativitatii la varsta prescolara

Moto:  ,,Imi plac copiii – orice copil e un mic Picasso, sunt bulgari de creativitate.  Intotdeauna trebuie intretinuta partea copilareasca din noi.” ( Francis Ford Coppola)

Termen rmenul ul de cr crea eati tivi vita tate te is isii ar aree orig origin inea ea in cu cuva vant ntul ul la lati tin n ,,cr ,,crea eare re”, ”, ca care re inseamna inseam na ,,a crea”, ,,a fauri”. Insasi etimologia etimologia cuvantului cuvantului demonstreaza demonstreaza ca termenul termenul de creativitate defineste un act dinamic, un proces care dezvolta, se desavarseste si isi cuprinde atat originea cat si scopul. El a fost introdus in psihologie de catre G.W.Allport,  pentru a desemna o formatiune de personalitate. In opinia sa creativitatea nu poate fi limitata limi tata doar la unele dintre categoriile categoriile de manifestar manifestaree a personalit personalitatii, atii, respective respective la aptitudini, atitudini sau trasaturi temperamentale. sihologii sustin ca ,,a fi creativ” inseamna a crea ceva mai original si adecvat realitatii. !reativ este cel care se caracterizeaza prin originalitate, e"presivitate si este imagin ima ginati ative, ve, deschi deschizat zator or de drumur drumuri, i, invent inventiv iv,, inovat inovativ iv.. #upa #upa .opesc opescu u $eveanu $eveanu,, creati cre ativit vitate ateaa presun presunpune pune predis predispoz poziti itiaa general generalaa spre spre nou, o anumit anumitaa organi organizar zaree a  proceselor psihice in sistemul de personalitate. Ea este legata de e"presii si creatii artistice, de inventii tehnologice sau descoperiri stiintifice, de comunicare interumana, de educati educ atie, e, de comport comportame amente nte person personale ale si de misca miscari ri social sociale, e, semnif semnifica icand nd adap adaptar tare, e, imaginatie, constructie, originalitate, evolutie, li%ertate interioara, talent, distantare fata de cotidi cotidian an si %anal. %anal. !a format formatiun iunee psihic psihica, a, creati creativit vitate ateaa se caract caracteri erizeaz zeazaa printr printr&o &o multitudine de sensuri: productivitate, eficienta, ingeniozitate, originalitate. E"pe E" peri rien ente tele le re real aliz izat atee de&a de&a lung lungul ul timp timpul ului ui au il ilus ustr trat at in gr graf afic icee o cu cur% r%aa descendent ape care o urmeaza creativitatea, aceasta fiind mult mai pregnanta la varstele mici si pierzandu&si productivitatea la varsta adulta. #e aceea, cunoasterea psihologica

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

este a%solut necesara. Este Este recunoscut faptul ca dezvoltarea psihologica se realizeaza realizeaza in stadii sta dii,, fiecar fiecaree caract caracteri erizan zandu&s du&see printr printr&o &o configu configurat ratie ie propri propriee de proces procesee si insusi insusiri ri  psihice. Trecerea de la un stadiu la altul marcheaza un u n salt, nu numai in cadrul diverselor  componente psihice, ci si in cadrul relatiilor dintre ele, a personalitatii in ansam%lul sau. rofilul psihologic al varstei prescolare, conturat intre categorii principale ' de natura intelectuala, cognitiva, afectiva sau relationala ' ar putea fi descris din mai multe  perspective: •

#in perspective intelectuala, acest stadium a fost caracterizat de (.iaget ca fiind

stadiul ,,preoperational”, in sensul dependentei lui de reprezentari ca imagini cognitive ale realitatii. #ezvoltarea lim%a)ului faciliteaza capacitatea de a gandi in forme sim%olice* •

#i #ime mens nsiu iunea nea af afec ecti tiva va la va vars rsta ta pres prescol colar araa se e" e"pr prim imaa pr prin in im im%o %ogat gatir irea ea si

diversificarea starilor affective, prin amplificarea lumii su%iective interioare, aspecte care conduc la trezirea sentimentului de personalitate* •

#im #imensi ensiun unea ea

re rellat atiional onalaa

se

e" e"pr prim imaa

pr prin in

ampl ampliifi fica carrea

indep ndeped eden enttei

comportamentale, e"presie a procesului identitatii de sine si a aparitiei sentimentului de  personalitate. +recventarea gradinitei conduce in mod inveita%il la conturarea unui autentic comportament interrelational. tructura formala si informala a grupuilui de copii din gradinita genereaza un climat psihoosocial in care fiecare copil este in acelasi timp si ,,spectator” si ,,actor” al tuturor intamplarilor ce au loc aici. In sensul sau propriu, creativitatea reprezinta, deci, acea capacitate comple"a a omului,, acea omului acea struct structura ura caract caracteri eristi stica ca a psihic psihiculu uluii care care face face posi%i posi%ila la opera opera creato creatoare are.. E"ista, dupa A.-.Talor, cinci niveluri alea creativitatii, dintre care, la varsta prescolara, sing singur urul ul nive nivell ce poat poatee fi at atin inss es este te ac acel elaa al cr crea eati tivi vita tati tiii e" e"pr pres esiv ive. e. Ace cest staa se caracterizeaza printr&o e"primare li%era si spontana a persoanei, fara ca aceasta sa fie  preocupata ca produsul activitatii sale sa ai%a un anume anu me grad de d e utilitate sau valoare. -a aceasta varsta, creatia chiar si fara valoare pentru ,,omenire” este e"trem de importanta  pentru ,,devenirea umana”. Adultul nu poate atinge forme superioare ale creativitatii daca  pe treptele evolutiei sale nu s&a dezvoltat potentialul creativ, nu a fost incura)at sa ai%a manifestari indepedente si originale in raspunsuri si solutii la pro%lemele ivite in copilarie si tinerete.

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

entru a pune in valoare potentialul creative al copiilor, educatoarea tre%uie sa foloseasca acele metode active, participative, care pun accentual de li%ertatea asociatiilor  in care copiii devin participanti la gasirea raspunsurilor, pot avea initiative, pot pune intre%ari, intre %ari, pot discuta discuta si pot propune/gasi propune/gasi solutii. solutii. Acest lucru se poate realiza aproape in fiecare tip de activitate, cu conditia ca educatoarea san u o%structioneze, san u puna  %ariere intre ea si copil0sau sa elimine raspunsul, uneori fantezist al copilului numai  pentru ca ea are in minte un anumit raspuns si insista pana ail o%tine, celelate fiind catalogate drept gresite1. Estee %ine Est %ine de sti stiut ut ca la aceast aceastaa varsta varsta copilul copilul isi face mai intai intai ,,uceni ,,ucenicia cia”” deprinderii deprin derii lucrului lucrului cu instrument instrumentele ele si a%ia dupa aceea se afirma afirma prin rezultatul rezultatul muncii sale. El este capa%il sa produca ceva nou si original doar in raport cu sine insusi, iar  creatia sa este marcata de o mare discrepanta intre dorinte si posi%ilitati. 2n e"emplu %ine cunoscut este faptul ca desenul unui copil care nu are deprinderi de lucru nu este nici macar inteligi%il, insa din acele mazgalituri izvoraste o adevarat lume3 !a factor intelectiv al creativitatii, imaginatia cunoaste la varsta prescolaritatii o adevarat e"plozie, ea fiind acum la apogeu si pentru ca gandirea se afla la un nivel de dezvoltare ce mai are de stra%atut stadii importante. Imaginatia completeaza astfel, intr& un anume fel, sla%iciunile gandirii si chiar daca ea se afla la apogeul manifestarii sale, nu se afla si la apogeul calitatii sale. 4eferindu&m 4efer indu&maa strict strict la activitat activitatea ea din gradinita, gradinita, pot spune ca dintre dintre toate treptele treptele de invatamant, cel primar are cea mai activa forma de manifestare a creativitatii ' )ocul. +iecare om descopera inca din copilarie ce inseamna a te )uca. (ocul este ocupatia  preferata si cea mai captivanta pentru p entru copii* ,,a te )uca” este o confruntare placuta cu tine insuti, cu ceilalti, cu elemente din mediul incon)urator. (o (ocu cul, l, prie priete tenu null nel nelip ipsi sitt al co copi piil ilor or,, re repr prezi ezint ntaa pe pent ntru ru perio perioad adaa pr pres escol colar araa  principala activitate, o forma de manifestare fara %ariere geografice sau religioase, o activitate care ii reuneste pe copii, reprezentandu&i in acelasi timp. In decursul )ocului, copilul actioneaza asupra o%iectelor din )urul sau, cunoaste realitatea, isi satisface nevoia de miscare, isi im%ogateste cunostintele. Manifestandu&si dorinta de a participa la viata si activitatea celor din )ur, el isi asuma rolul de adult, isi reprezinta activitatea si raporturile

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

cu ceilalti oameni. rin aceasta activitate copilul isi satisface nevoile prezente si se  pregateste pentru viitor. rin

caracterul, caracterul, continutul continutul si structural structural or, )ocurile )ocurile sunt foarte foarte numeroase numeroase si

variate. Tinand seama de sarcinile educatiei prescolarului si de influenta formative a  )ocului asupra copilariei si formarii sale ca om, pedagogia prescolara clasifica )ocurile in mai multe tipuri: •

(ocuri de creatie

•

(ocuri de constructie

•

(ocuri logice

•

(ocuri de miscare

•

(ocuri didactice

•

(ocuri distractive

!reativitatea este o capacitate generala a prescolarilor, fiecare dispunand de ea intr&o mai mare sau mai mica masura. !uriozitatea, dorinta de a realize o constructie deose%ita de a colegilor le creeaza copiilor un puternic motiv pentru a fi creativi, pentru a adduce ceva nou in fiecare ,,opera” realizata. $iciodata acelasi copil nu va realiza o constr cons truct uctie ie identi identica ca cu una constr construit uitaa anteri anterior or,, intotd intotdeaun eaunaa va avea avea elemen elemente te noi de adaugat3 In )ocurile de constructie creativitatea copiilor este ,,la ea acasa”, deoarece in acest tip de )oc copilul se manifesta li%er, independent. Acum el se crede adult cu ,,puteri magice”, aici el isi aduce lumea, tot universul sau si il integreaza in )oc. !onstructiile copiilo copi ilorr au ca sursa sursa de inspir inspirati atiee realit realitate atea, a, la care care este este adaugat adaugataa fantez fantezia ia lor. lor. -e  prile)uiesc trairi afective deose%it de puternice deoarece construind, ei se vad in lumea construita de ei, sunt locatari de %locuri, regi, regine, doctori sau cosmonauti. (ocul de creatie are cea mai raspandita si indragita activitate prin care copiii  prelucreaza si transporta in mod imaginar impresiile pe care le au despre realitatea incon)uratoare, )ocul reflectand raportul dintre copil si mediul social. !opilul intrat la gradinita trece de la contactul cu mem%rii familiei, mai ales adulti care il plaseaza in centrul atentiei, la contactul direct cu alti copii precum si la cel cu aspectele practice ale

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

vietii prezentate de educatoare* ei creeaza, astfel, )ocuri precum ,,#e&a mama si de&a tata”. ,,-a magazin”, ,,#e&adoctorul”, etc. In activi activitat tatea ea din gradin gradinit itaa nu numai numai )ocuri )ocurile le isi aduc aportu aportull in dezvol dezvoltar tarea ea armoni arm onioas oasaa a creati creativit vitati atiii presco prescolar larulu ului, i, ci si activi activitat tatii precum precum educare educareaa lim%a)u lim%a)ului lui,, muzica, desen, modela), activitati practice sau chiar fizice* sunt, de asemenea, demne de amintit ser%arile unde ,,micii actori” intra in rolurile ,,marilor actori”. (ocul si invatarea ofera copilului multe ocazii de a&si com%ina si recom%ina infromatiilen de care dispun, de a construi realul din propriile imagini. Ascultand povesti,  povestiri sau %asme, copilul recunoaste mintal principalele momente ale naratiunii, le inverseaza, le omite, le amplifica sau inventeaza altele noi dupa propriul gust. Alteori,  )ucandu&se cu creionul pe hartie, o%tine linii si figuri neo%isnuite, e"ersandu&si vocea descope des copera ra accident accidental al ritmu ritmuri ri si melodi melodiii care&i care&i retin retin atenti atentia, a, framan framantan tand d o %ucata %ucata de aluat/plastilina se trezeste in fata unor forme neo%isnuite sau asezand cu%urile unul peste altul a)unge la interesante constructii in miniatura. Asadar, activitatile pe care le desfasuram cu copiii, daca sunt corect planificate si instrumentate, conduc la presmisele desfasurarii actului creator. Atentia noastra tre%uie indreptata spre folosirea celor mai eficiente strategii care sa duca la educarea creativitatii si e"presivitatii copiilor. 5al 5alorile orile creative tre%uie dezvoltate in proportii de masa de la cea mai frageda varsta. #ezv #e zvol olta tare reaa so soci cioec oecon onom omic icaa si cultu cultura rala la a un unor or ta tari ri a co conf nfir irma matt id idee eeaa ca investitita cea mai renta%ila a viitorului este cea facuta in creativitate. entru a tine pasul cu aceste tari, dar si cu noile cerinte impuse de societatea moderna aflata in continua schim%are, reforma invatamantului romanesc a anga)at si inca anga)eaza schim%ari de continut in toate componentele sale. Aceasta reforma are ca o%iectiv ma)or cresterea calit cal itat atii ii proce procesu sulu luii de inva invata tama mant nt,, in ge gener neral al,, pr prec ecum um si fo form rmar area ea pe pers rsona onali lita tati tiii indepedente, indeped ente, democratice democratice si creative a copilului, copilului, in special. special. entru entru atingerea atingerea acestor  acestor  o%iective o%iect ive se impune impune promovarea promovarea unui invatamant invatamant formativ, formativ, centrat centrat pe copil/elev copil/elev,, pe dezvoltarea imaginatiei, creativitatii, personalitatii sale. Meto Me tode dele le si te tehn hnic icil ilee cr creat eativ ivit itat atii ii po pott fi ut util iliz izat atee la to toat atee di disc scip ipli linel nelee de invatamant, ele provocand spiritul copilului. #in punct de vedere practic, tehnicile de creatie pot viza creativitatea individuala, dar si pe cea de grup. !ele mai fructuoase sunt,

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

evident,, cele de grup, intrucat presupun impletirea evident impletirea mai multor multor participant participanti. i. E"plicatia E"plicatia o gasim in primul rand in definitia creativitatii: ,,capacitatea de a identifica noi legaturi intre elementele aparent fara nici o legatura intre ele”. Astfel, un grup de copii, fiecare dintre ei cu o entitate, cu particularitatile sale, va aduce elemente noi care sa permita identificarea unor elemente noi in rezolvarea unei pro%leme, in crearea alteia noi, etc. !aract !ar acteri erizat zatee prin prin fle"i% fle"i%ili ilitat tate, e, aceste aceste metode metode consti constitui tuie, e, deci, deci, un instru instrumen mentt util util in activitatea cu copiii. 2n %un e"emplu in ceea ce priveste aceste metode il reprezinta inva invata tare reaa prin prin coope coopera rare re,, o form formaa de inva invata tare re ce pr pres esupu upune ne o ac acti tivi vita tate te de gr grup, up, urmarindu&se ca fiecare mem%ru al grupului sa&si im%unatateasca performantele proprii si sa sporeasca performantele celorlalti mem%ri ai grupului. Aceasta metoda este aplica%ila atat la lectii de recapitulare, cat si la cele de sistematizare, consolidare sau formare de a%ilitati intelectuale si practice. Alte e"emple in ceea ce priveste metodele activ&participative ce se a"eaza dai si sporesc creativitatea ar putea fi ciorchinele, %rainstormingul, metoda 4.A.I., a ,,palariilor  ganditoare”, a predictiilor, a %ulgarelui de zapada, etc. 6 clasificare a acestora o ofera 5an Gund, impartindu&le in trei categorii: •

Metode si tehnici pentru redefinirea, reforma si analiza pro%lemelor0metoda ,,#e ce”, ,,7Wsi 8”, etc1

•

Metode si tehnici pentru evaluarea si selectarea ideilor0confruntarea selectiva, de e"emplu1

•

Metode si tehnici pentru implementarea ideilor adultilor 

resco re scolar larii ii creati creativi vi se difere diferenti ntiaza aza,, de o%icei o%icei,, de restul restul grupul grupului ui prin prin diferi diferite te comportamente specifice si daca li se permite acest lucru, isi dezvolta in mod li%er  creati cre ativit vitate atea. a. Ei sunt sunt foart foartee curios curiosi, i, vin cu soluti solutiii neo%is neo%isnui nuite, te, cu ide ideii origin originale ale,, au initiativa si un spirit de o%servatie foarte %ine dezvoltat, vad cone"iuni intre elemente aparent apar ent fara fara vreo vreo legatu legatura, ra, prin prin intre% intre%ari ari adecvat adecvatee cauta cauta raspuns raspunsuri uri,, alt altern ernati ative ve si e"ploreaza noi posi%ilitati, manipuleaza si controleaza simultan mai multe idei, invata rapid si usor deoarece au o memorie %una, au un voca%ular %ine dezvoltat, o imaginatie vie si o capacitate deose%ita de a crea. Activitatea cu cea mai mare pondere in educarea creativitatii copiilor s&ar parea ca este activitatea artistico&plastica, in mod deose%it desenul si pictura. Aceste activitati sunt

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

in stransa legatura cu cele de cunoastere a mediului si de educare a lim%a)ului. rin orga organi niza zare reaa unor unor plim plim%a %ari ri,, e" e"cu curs rsii ii,, o%ser o%serva vari ri sp spon onta tane ne se ur urma mare rest stee st stim imul ular area ea imaginatiei copiilor, dandu&li&se posi%ilitatea sa&si aleaga in cadrul activitatilor de desen si pictura aspecte care i&au impresionat. ictura constituie o activitate prin care, )ucandu& se, copiii ne dau posi%ilitatea sa constatam modul cum vad, cum inteleg ei lumea, ceea ce i&a impresionat cel mai mult din multitudinea de aspecte ale vietii. In cadrul gradinitei e"ista e"i sta,, deci, deci, activi activitat tatii care care contri% contri%uie uie la educar educarea ea creati creativit vitati atiii copiilo copiilor. r. #ezvol #ezvoltar tarea ea creativitatii impune trei directii de actiune: •

astrarea unei pozitii neutre fata de evolutia potentialului creativ al copiilor 

•

Intervenirea constienta si activa pentru indepartarea eventualelor %loca)e o%iective si su%iective ale creativitatii copiilor 

•

reluarea, dezvoltarea si stimularea ma"ima, in mod organizat a potentialului creativ al fiecarui copil. trate tr ategia gia didact didactica ica folosi folosita ta in aceste aceste scopur scopurii este este o e"presi e"presiee a person personali alitat tatii ii

cadrului didactic, in ea oglindindu&se tehnica de lucru si conceptia celui care o utilizeaza.  $u este o simpla tehnica de lucru, ci este in acelasi timp ,,tehnica si arta educationala”. !el care instruieste tre%uie sa gaseasca cea mai rationala si adecvata formula de im%inare a meto metodelor delor,, procedeelor procedeelor,, tehnicilor tehnicilor,, mi)loacelo mi)loacelorr si formulelor formulelor de organizare organizare care sa conduca la valorifica valorificarea rea optima optima a potentialul potentialului ui su%iectil su%iectilor or instruiti instruiti.. +ormative +ormative din acest  punct de vedere sunt strategiile euristice, care implica prescolarul in activitatea de descoperire, de rezolvare de pro%leme, de investigare a realitatii. -a fel de importante sunt si strate sunt strategii giile le care care pun accent accentul ul pe sponta spontanei neitat tate, e, origin originali alitat tate, e, gandir gandiree lat latera erala, la, divergenta, analogica. !rearea unei am%iante organizate incura)eaza copiii sa e"ploreze, sa ai%a initiativa si sa creeze creeze.. Educat Educatori oriii tre%ui tre%uiee sa urmare urmareasc ascaa dezvolt dezvoltare areaa copilu copilului lui,, sa furniz furnizeze eze mate ma teri rial alel elee

ne nece cesa sare re in toat toatee

ce cent ntre rele le de ac acti tivi vita tate te,,

sa st sta% a%il ilea easc scaa

o% o%ie iect ctiv ivee

corespunzatoare pentru fiecare copil in parte si pentru toata grupa de copii in ansam%lul ei, sa planifice teme care sa corespunda intereselor copiilor, sa respecte personalitatea fiecar fie caruia uia,, sa le mentin mentinaa treaza treaza curioz curiozita itatea tea si sa sti stimul muleze eze invata invatarea rea prin prin coopera cooperare. re. E"perienta a demostrat de fiecare data ca orice copil poseda un potential creativ, iar  creativitatea este educa%ila.

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

i, totusi, manifestarea creativa poate fi o%structinata de %ariere, o%stacole fie de natura interna, ce tin de su%iect, fie de natura e"terna, ce tin de mediu, antura). !a urmare, liderul tre%uie sa descopere ce factori sau fenomene %locheaza manifestarea creativitatii si sa intervina in remedierea, rezolvarea acestora. !ercetatorii romani in domeniu, Mihaela 4oco si Ana toica, au adus contri%utii de valoare in clasificarea %loca)elor creativitatii in general 0M.4oco1 si ale creativitatii tehnice 0A.toica1. In demersul de stimulare a creativitatii pot fi intalnite, astfel, %loca)e  precum:  •

•

9loca)e culturale:

!onformismul 0atat la nivelul copilului, cat si la cel al cadrului didactic1  $eincrederea in fantezie si pretuirea e"agerata a unor tipare logice

•

2rmarirea rigida a rigorii stiintifice

•

#orinta de a se conforma modelelor sociale

•

la%a capacitate de a transforma sau modifica ideile 

9loca)e metodologice

•

4igiditatea tiparelor, ce inchisteaza gandirea creativa

•

!ritica permanenta

•

eceti ec etile le educat educatiei iei sau tradit traditia ia ca in cadrul cadrul instit instituti utional onalizar izarii ii educat educatiei iei sa fie

eliminate programele creative in favoarea celor cu eficienta rapida si verificata anterior   •

9loca)e emotionale

•

Teama Teama de a nu gresi Gafa de accepta prima idee/solutie

•

#escura)area rapida

•

Tendinta Tendinta e"agerata de a&i intrece pe altii

•

Teama Teama sau neincrederea fata de colegi

•

#ependenta e"cesiva fata de opiniile altora

•

-ipsa competentei de a depune efort pentru a desfasura procesul de rezolvare a

unei pro%leme, de identificarea ei pana la solutionare.

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

Analizand Anali zand mediul scolar su% aspect aspectul ul incura)ari incura)ariii creativita creativitatii, tii, s&a o%servat o%servat ca aceasta detine recordul in privinta unor practici contrariate pentru dezvoltarea creativitatii si activismului copilului in invatare. #intre aceste practici se pot mentiona: •

Transmiterea Transmit erea unor cunostinte c unostinte ,,de&a gata”

•

-ipsa de toleranta si de fle"i%ilitate fata de raspunsurile copiilor 

•

#escura)area ideilor proprii ale copiilor 

•

retuirea memoriei %rute si a reproducerii conte"tului

•

Accentul pe cantitate si nu pe calitate in furnizarea si reproducerea cunostintelor 

din partea copiilor  •

Interese reduse din partea educatorului in stimularea creativitatii copiilor 

•

Evitarea folosirii metodelor introductive de stimularea a creativitatii. Aceste practici inhi%itoare tin mai ales de cadrul didactic, de conceptia sa asupra

actului didactic, de personalitatea, comportamentul si atitudinea sa fata de actul instructiv. Aproape toti educatorii recunosc importanta creativitatii, dar si lipsa instrumentelor sau a timpului necesar pentru stimularea ei. Incura)area creativitatii reprezinta un proces unde educatorii tre%uie sa fie permisivi, deschisi, acceptand si dand li%ertate copiilor. Astfel, ei ar tre%ui: •

a puna accetul pe proces, nu pe produs

•

a asigure un mediu in care copiii sa e"ploreze si sa se )oace fara restrictii

•

a&i asigure pe copii ca orisce pro%lema are a re cel putin o solutie, daca nu mai multe

•

•

a incura)eze dialogul ca mod de a intretine creativitatea a dea copiilor timp sa se )oace, sa e"perimenteze, sa faca greseli, sa incerce toate

 posi%ilitatile, sa e"ploreze propria lor lume imaginara. Tot acest timp ii va a)uta sa devina mai creativi in rezolvarea pro%lemelor si, pe parcurs, ar putea deveni adultii care gandesc mai departe departe de aparent aparente, e, caci, caci, asa cum afirma afirma Al.4os Al.4osca ca  ,,progr  ,,progresul esul omenirii nu este  posibil fara activitatea creatoare, creatoare, teoretica sau practica, a oamenilor. oamenilor. Din acest motiv este firec ca activitatea creatoare sa fie considerata forma cea mai inalta a activitatii omenesti”.

Educatoare Maftei Iliana, #armanesti

 

In concluzie, afirmatia lui (ean (acues 4ousseau este cat se poate de pertinenta:  ,,Copilul sa nu stie nimic pentru ca i-ai spus, ci pentru ca a inteles el insusi, sa nu invete  stiinta, ci sa o descopere”. descopere”.

9i%liografie:

;. r red eda, a, 5i 5ioric orica, a, Educatia  Educatia pentru stiinta, stiinta, Ed. !ampania, 9uc.